Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

!+9% .anasius. !+%+ .nicilor Loga. lucrare ramasa neterminata.2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. 5btine doctoratul în filozofie. nici de toamna.imia asiatica si 5ceanografie.îi apare volumul Mitul reintegrarii.Sustine. nici de povestea cu amintiri". !+%9 . . morale si politice de 0. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. !+%C .e Ieremia (ofiter). dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '. nebanuit de nimeni. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. . !+9G .5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India. nerecunoasterea.6ondeaza Eevista universitara.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7. !+9ll+9% .Este consilier cultural la isabona. #lc. Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore.Se stabileste la 2aris.2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume). !+%% . !+%: . Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. nu va iluzionati1 însasi delimitarea. !+$: .Scoala primara o face la 0ucuresti..Se naste.ipareste romanul Sarpele.eorg. !+!%-l+!7 . inspirat din propria e-perienta din India.2. pe care o va absolvi în !+$C. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &. Iar daca nu va recunoasteti în personaj. Iorga. !+$+ .aici. Mircea..2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India). !+9" . Mi.#pare romanul 8omnisoara &.I se publica romanul 'unta în cer.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti.+ martie .Este numit atasat cultural la ondra. fiul Ioanei si al lui . !+%7 . un curs liber cu tema istoria religiilor. !+9$ . !+$! . primind titlul magna cum laudae. Si nu sunt trist.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice. !+9:-l+9C . cu teza Istoria comparata a te. revista va fi oprita. I se tipareste romanul Maitre=i. unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. !+%$ .2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii.2ublica eseul Insula lui Eut. !+!7-l+$" . 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc. într-un caiet pe care îl ascund.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor. !+$" . !% !+%" .ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop. !+$C .imba numele în "Eliade".Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. !+$9-l+$" . la 0ucuresti. !+$C-l+%$ .întors în tara.ristina. dar./asdeu.

icago. &. !+:C . TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur.an.2ublica volumul e Loga. Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola. la 2aris.2ublica volumul #mintiri. &ordonul egiunii de 5noare. la &.imie într-un laborator instalat în firida sobei. viata mea.ington.#pare. !+"+ .ec. I (Mansarda) . In curte la 8ionis.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &.Editeaza.Scrie si publica nuvela fantastica . !+:! . lucrarea 8e Dalmo-is a .I se publica e &. !+7% .Scrie nuvela fantastica a tiganci. !+"$ .2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).Este invitat la 3niversitatea din &.ai >ues de l@E-tase. iar viata mi-o cunosc.engis-M. 8ar adevarul era .amanisme et Ies . 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat.ni>ues arc. 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a.8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene. !+CG .Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata.!+9C . !+77 . !+"9 .e de l@eternel retour.Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. la Sorbona. revista #ntaios.ni>ues du Loga. doar. !+7: . !+C9 . Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. scriam în <urnalul meu.inerete fara tinerete. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale.icago.icago. !+7G .2ublica . la 2aris. $$ aprilie . !+":-l+"7 . la Stuttgart.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza. !+:+ . la 2aris. la 2aris. !+9+ . Scrie nuvela fantastica !$.otarât sa încep c.ipareste. *oi lucra în fiecare dupa-amiaza.I se tipareste lucrarea . !+"! . când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c. !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele.istoire des religions si e M=t.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa.ec. Immortalite et liberte.GGG capete de vite. !+C" .iar azi Eomanul adolescentului miop. la 2aris. ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor.Se stinge din viata Mircea Eliade.2rimeste.icago. !+"G . 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu. Illinois. #pare. si la roman ma gândesc de mult.raite d@. m-am . #rgentina. !+7C-l+7+ . îi va purta numele. lucrarea Images et s=mboles. Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte. !+C:. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I. condusa de Mircea Eliade. !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris. traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. nuvela 'ouasprezece trandafiri.2ublica. !+7" . Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. !+:: . 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas.

în zadar. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. fireste. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. Ma tem. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. 8ar romanul trebuie scris. Eomanul îl voi scrie altfel. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu.8aca vrei sa scrii un roman.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Si am cunoscut câte ceva din visurile. sa sc. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. nostalgiile si tulburarile ei. 8e câteva saptamâni. 'ici una. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. acesta e un roman cerebral. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. # cunoscut atâtea fete. m-a sfatuit ea. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. era grasa si murdara. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. de câte ori o întâlnesc. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. la vara-mea. tot ceea ce nu am avut. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. ca viata mea stinsa între copii si carti . zâmbind. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. în înserari calde si tulburatoare. cu masuta acoperita de sticlute colorate. 2entru mine. încolo. 8e aceea.. în timp ce voi scrie. &origent tot voi ramâne. M-am tulburat mult la început. nu i-a placut. de la o vreme. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". îmi spune. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. unul frumos si altul urât. dar pentru .oti.. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. si sa-l fac melancolic. era slaba si reaK îsi teroriza fratii. tot ceea ce am dorit din mansarda.. sau a saptesprezece ani. Maria. Si atunci i-am ascultat marturisirile. nici alta nu puteau seduce un adolescent. cu drame interioare" etc. 2uica. Mi-au folosit.imb numele eroinei în aura. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. El le-ar întovarasi prin padure. credeam eu. sa-l faci pe erou frumos si bun.. Sa fie doi eroi.ipuie. ca un adevarat autor de romane. vrea ea. Staruie c. pot scrie orice despre el. Si sa-l c. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. caci am învatat vocabularul fetelor. . #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. îi pun întrebari. poate.altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau.. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. cu scoala.. în sarbatori de familie si idile.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. Eroul sunt eu.nu va interesa cititorii. iar la mosie un frate brun si curajos. &ea mai mare. însa.eme Silviu. #ceasta. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. 8ar cititoriiH. veg. &ealalta. care sa aiba mosie. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. apropiindu-se1 te iubesc4.otarât sa ma gândesc. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . *ara-mea se opreste. îmi merge tot mai rau.

de ne. iar 8inu s-a strecurat. am sarit treptele patru câte patru. #m acceptat. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta.. a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim.daca sunt ascultat . e-temporale numai din "gramatica". 2aseam îngândurat catre scoala. totusi. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. #ici am protestat eu. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. iar 6aradopol la germana. intra *anciu. cu calmul. totusi. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier.imbat vorba.rele si încurcate. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". . unicul izvor de inspiratie.. Ma stapâneste cu glasul. confesiuni si amanunte. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan. Intrând în curtea liceului. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension.. 8inu a râs. 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. mi-am luat locul din banca I. #m alergat pe coridor. înfrunzisera toti castanii si era senin. *ara-mea. în gând . si la scoala. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. de timid. de sase ani. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. cum am luat ieri la germana. privindu-l cum intra. sa dorm în barci.otarât. nu am învatat nimic de sase ani. 2entru ca trebuia. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. 2e astazi aveam patru probleme1 . &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. fireste. prin care as putea obtine "jurnale". Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou.. în clasa. a urmat câtiva ani la calugarite.. cu oc. Si apoi. Eu nu am noroc. înca. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste.otarî sa ma lase corigent la matematica. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. si la carti... Si. uni am dat e-temporal la franceza.. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. 8ar nu am. de slab. . Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. Ma întristam aflând cât sunt. 8e câte ori nu mi-am jurat eu. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului.ii si cu dezlegarile problemelor.#re sa-ti vina greu. *anciu saluta demn si îngaduitor.cea din urma oara. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at. #tunci am sc. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". #ltii au noroc si la fete. 2rofesorii se vor teme de mine. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. sa uit problemele grele. din "gramatica". I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. sa cutreier tari. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu.rollo da. în fund. sa lucrez în porturi. sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. 8ar geanta m-ar fi umilit.an der Neise. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . linistit. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.

domnule *anciu. usurat.2atru.niciodata.8e ce nu înveti. 'u-l stiam.. ... are ca baza un cerc. dar sa vedeti. si-a încrucisat bratele si astepta. . fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost.emat cel dintâi la tabla.a zonei.3nde suntH . cu caietul. si stergeam mereu. Stii enuntulH. 8ar am facut semn ca-l stiu.... *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. #m facut rugaciunea. 2oate ma rugam si altceva.."într-un cerc de raza E... . când si-i pleaca în caiet. al dracului4" si apoi pocneam din dinti. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. si eu mi-am dat seama ca ma rugam.. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor.Eu învat. la ziua de !" mai. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. ca sa-l pot urî. .Stiu..Invat .. Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c.Spune atunci. ca nu învat niciodata si. maH .. ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. 2auza lunga.. 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. . m-a c. nu se zapaceste. . 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. iar noi sa avem întreaga ora libera. # înteles. . îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. M-am asezat în banca. . nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. eu gândeam1 "Ei. domnule *anciu. începui a construi cercul.Eepeta enuntul. ..emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata.6a-o atunci pe prima." 'u stiam de unde sa încep. 8ar totul era zadarnic.otusi. nu mergeH . &ine învata bine.. valoare si dezlegare. zona nascuta de un arc. 2oate a aflat. -&ine îmOa bine.'u ma întrerupe4. *anciu si-a întors scaunul catre mine..#vem un cerc.Ei.. domnule *anciu. cum ma apropii de tabla. si a început sa-mi dicteze1 . raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu. Era tot ce puteam face. Sa se calculeze înaltimea . ma linistesc.&âte probleme am avutH .ii profesorului si. bâlbâielile... dar ma zapacesc. zâmbesc îngaduitor celor din banci. 2anica piere din senin.a loc4.Stiu. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. cu creta si buretele. #m pasit demn. 2rivesc calm oc. în timpul acesta. . . pentru ca nu stiam problema. nu stiu cui. însa. 6ireste.. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. un italian . 8e altfel. . în carnetul albastrui. de atunci. ca sa mai treaca din timp. . ca ma prefac. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog.'-am putut sa le fac pe toate.

#m încercat. # citit @enfant de volupte si e 6eu. în caietele menite romanului. asa cum se afla în romane. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu. cu barbie lustruita. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. *reau sa ma ocup acum de Eobert. înflorit. 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. femeile si banii vin de la sine. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. 8e câte ori sunt umilit. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez.. II. 8ar nu scriu. E un adolescent fara sprâncene. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. pe drum. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. 'u miarn . '-am putut scrie nici o pagina. II 6uoco. am planuit capitole din roman. E-plica.&e ai. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. simpli elevi dintra sasea reala. #cum însa. iar *anciu îi striga la rastimpuri. înca. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. cu obrajii moi si frunte îngusta. doctoreH . e-plica. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru.otarât intriga. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele.. .. 3rsuz. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. #cela îsi stia lectia. . bucurându-se1 . transfigurat.iobia noastra si de gloria sa. ma mustru. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei. 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". mâine am lectii grele. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. în acelasi timp. e-agerat. e-asperat1 . Se apropie seara.&e te faci. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. iar ei. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. Si atunci amânam iar capitolul. pentru ca eu sunt eu. El ma admira si ma dispretuieste. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. 8upa ce a iesit *anciu. 2oate e înca virgin. care îl împiedica sa ajunga glorios. dar nu o pot îndeparta. nu.. &onflict.ucreaza. fireste. El ma suspecteaza. &ând ma linistesc. sc. Mi se plânge de slabiciunile lui.roscat si miop. #scultându-l. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa. M-am întors acasa împreuna cu 8inu.8aca am glorie.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. cum îmi place sa ma port cu el. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. cu buze de taranca tânara. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. ca repetam scene citite în carti. odata. dar pronunta 2iacere. si trebuie sa c.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. si. ca 8@#nnunzio îi seamana.imbat. domnule4. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop.et.elari.

s-o ajut. 8upa ce am înc. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile.ita anumite capitole . 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. .c. cea dintâi aventura.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului.. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. 'u gândesc întotdeauna astfel. Iar am alunecat în discutii critice. în Saptamâna 2atimilor.iar în <urnalul acesta. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. 8ar seria aceasta de scene.. s-o încurajez. nici unul întrecând saptesprezece ani.nu le va cunoaste nimeni.. rând pe rând. 'u cunosc decât adolescenta noastra. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. #s lamuri. Eu nu am gasit nimic firesc. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. apoi. 5 lume ignorata. Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati.i. pentru ca nu-i prefac. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. Suferintele mele . #s fi fericit sa gasesc un conflict. înainte de toate. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material .ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. 2rietenii ma cred timid printre fete. în roman. 6ara sa vreau. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. e-agerez. Sa iau seama. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului. oare.. si nu am tragere de inima sa le scriu. viciata si neînteleasa în literatura. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. ca mai înainte. 8ar aceasta pare pedant si rece. #s suferi mai mult daca as fi respins. planul de lucru ar fi simplu. pregatiri pentru roman. Mai ales "concluziile". *oi avea grija.pâna atunci . în orice caz. dispretuitor. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. iar nu s-o potolesc. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. nu stiu. 8e aceea ma arat retras. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH . însa. personajele. Sunt atâtea lucruri de spus. 8ar mie îmi place sa ma contrazic. de la care am plecat în aceste pagini.. de impresii. 'u i-am vazut niciodata iubind. romanul trebuie publicat. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. 8ar eu nu pot descrie. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". 8aca l-as sili pe el. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. &ând. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. #-tunci. Si apoi. încercari de a sc.#m plecat de la Eobert. pentru promovarea mea în clasa a saptea. modific.eiat ultima fraza.autorul însusi nu-l cunoaste. M-as multumi sa prezint. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. 8ar. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect.asupra measi asupra celorlalti . Eobert. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. de aceasta sunt sigur. trait..rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. 8ar am pierdut iar firul. e un prilej. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. Si apoi. si . în orice caz.. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. conflictul. . fara a fi un roman psi. m-am oprit. 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum..ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. E stupid. Eomanul meu va fi scris fara discutii.

râs încurajator. cu ironii stupide. cu mâinile. resemnat.eta o vulgaritate impresionanta. cu gesturi. Si fata se înspaimânta. perec. 'e-am distantat. îmi placea s-o c. de aburii parului. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. iar pe mine ma alinau. strângându-i bratul.inui stupid. ca pleaca sa-si caute sora. perec.ile la cealalta parte a #renelor. asteptând sa farmece. poate. strivite pe obraji. s-a ridicat ca un arc.ii. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. Mergeam împreuna. si-a scuturat roc. în 2arcul &arol se întâlnesc perec. în toate liceele. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. g. 8e câte ori o priveam. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti.i. . lânga un brad pipernicit. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. 8inu vorbea rar. 8e aceea. rau. 2arcul era prea populat. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. Eu taceam. 2erri coc. umilit. incult. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. lacramând. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. Era cea mai mica din grup si. cu ura. *orbeam aspru. îmi porunceam. 'u vorbea nimic.ii negri. pe umarul de stofa decolorata. aducând si pe 8inu. &ând i-am sarutat buzele. Era înca zi deplina.i. vorbeam. la toate serbarile. cu obrajii albi si oc. Ma încruntam. 'u ascultam decât pe Eobert. Se împotrivea cu oc. 6etele au ramas fermecate. într-o jumatate de ceas.iar cu perec. cea mai cuminte. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. Erau simplu îmbracate. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. cu parul atent presat. 6ata cuteza sa vorbeasca.ia si mi-a spus. 5 bruna cu palarie alba. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. Eu eram palid. c. e-am întâlnit lânga #rene. .otusi. rosu. Ma stânjeneau privirile strainilor. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. S-a asezat mai mult târâta. lânga ele. 'e-am întâlnit toate perec. Si ea se scutura sub buzele mele reci. fumând. 'u îndrazneam. aceasta se stie. E inutil sa reproduc aici conversatia. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. doua fete si doi baieti. 6ata aproape plângea. Iar noi . le-a vorbit. la prima aventura. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. toate cuvintele cu doua întelesuri. Eu paseam apasat. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu.ile de liceeni. #m auzit acele adorabile fraze de început.sa nu le strecor si în roman.cu sepci de liceeni. cu obrajii pudrati. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau." 6ata s-a înrosit mult. pe bulevard. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". pe par. Eobert le cunoscuse. 6etele se . . înfiorat de tremurul trupului. cu buzele timid înrosite. Eu staruiam. împotriva surorii.i. zâmbind si rosind. pe o alee dosnica.i. privind în oc. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine.i. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit.eata se rupsese. Se zareau si se auzeau celelalte perec. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. brutal. întunecat. eu m-am împotrivit mult. îndemnat de Eobert si de 2erri. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. acela a ramas locul de întâlnire. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. mult.pe care atunci o cunoscusem -. *orbeam. zapacit. de buzele ei.

de ce o c. 8e atunci. aventura. fara sa se gândeasca asupra ei. Eu îl întreb.Si cum ma va c. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. El e complicat. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. 'u lamuream nimic. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. Eobert asculta cu înfrigurare.inuisem absurd. prieteni multi. Meditând. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. sa merg mai departe.iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. E numai un baiat frumos ca o fata.. asa cum port eu vara. ci ceea ce crede. sa revina. la întoarcere. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele. care va fi un personaj de seama în roman. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. iar altul se c. El spune ca "traieste". mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant".. Iata o fraza stupida. 2ovestind lui Eobert. în bluza aspra ruseasca. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. si în roman nu se va trada. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. &ine stie daca nu ne invidiau. Iata ca am vorbit. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. aceasta o stiu. El raspândeste zvonul ca ma tem. poate. 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. banuitor. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. în romanul meu.sarutasera. 8ar pe mine .inuie s-o ajunga. El ne spune ca citeste pe 0alzac. 8ar aceasta o ascund în mine. *oi fi un soi de "raisonneur". Eobert va trebui sa faptuiasca. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. El îsi pierde timpul sau citeste romane.poate dintr-o invidie nemarturisita . Eu sunt simplu. Ma va înc.B tipatic în acelasi timp. pentru ca e sentimental. Stiu ca ma dispretuieste mult. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre.ii tuturor s-au oprit asupra-ne.emaH . spune el. Eu stau între carti. . II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. . îl voi ridiculiza. <ean *ictor era fericit.rebuia sa fiu mai brutal. însa. sa vorbeasca. 'oi toti îl tulburam cu glume rele. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. el n-a stiut ce sa creada. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. se îmbratisasera cu prietenii mei. Eu livid. 8inu îsi fagaduise. Eram furios pe mine. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. Eu ma prefac ca nu înteleg. îi voi culege naivitatile si neg. într-una din ele am si eu un rol principal. cu oc. Ma supara Eobert. pentru ca. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. dar nu prea mult. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. 5c. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. pâna acum.ma supara oratoria lui fara miez. E gol si suficient. Eobert nu e un geniu. e marginit si încrezut. prea putin de acest prieten. ea plânsa. 2oate. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an. 8ar eu nu ma grabesc. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. apoi.elari si cu zâmbet încruntat.ipui în mansarda mea. nu cunosc viata. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. &ând ne adunam. nici nu-l cunosc. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile.

. .imbare.Scriu un roman de moravuri si un roman psi. # auzit. însemnari din clasa. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. le voi e-agera. îmi vorbeste de 0rand. care tânjea gloria.2e unde au luat-oH . minteam eu. *a uita pe 0rand. Eu ma prefac convins de sc.ologic. 'ote scurte.Si de ce sa fiu eu acelaH . .roniade sopteste. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo. . Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe.îi spunea &apul 6urtunilor. III. . poate.#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante. . prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi.8a. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. . mereu mai tare. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. Eobert. #ltminteri.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. în roman. Eobert s-a convins.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH . JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet. a ajuns sa se creada altul. &a sa câstige timp. . &a întotdeauna.. 'e-am despartit aproape suparati.ârgo-viste. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos.oli.otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop.rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. impresii continuu sa adun în <urnalul intim.roniade. &aleia nu stie nimic.imba.#tunci nu-i spunea asa. Iata-ma înc.imbat. ca sa-mi sc.ace. (. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. . pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. pe care îl citise de la mine. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. nu le va citi nimeni. în câteva saptamâni. 2aseste în mansarda abatut.eind fara rost atâtea pagini din <urnal. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. . eu cred ca îsi va reveni.Si apoi pe unde au luat-oH . . toate le voi sc.<ean *ictor Eobert. Meditând. 8e atunci.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. 6ireste. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. Se încordeaza sa para erou nordic.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. 6aptul acesta trebuie meditat. &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . singur la . în roman. 5 zi de la sfârsitul lui mai. #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. încât începe sa creada el însusi în ele.oli. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate . In vacante.2entru ca Eobert. întreaba si el1 . superior. dintr-o insinuare a mea.oli. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. încearca sa para sc.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste.roniade sufla ca sa i se sufle. 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie. . # protestat. se dovedeste ridicol.

domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci.-uri si o litra de tuica în fata.iar portretul domnului. clatinându-se pe scaun.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent.em pe d-l director. 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras.. Si adauga. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.. . 2rofesorul zâmbeste.. . Dâmbeste. nici la tabara din 8umbrava Sibiului. . .emat în cancelarie. pe care am mai auzit-o.acun a sa maniere. . si se bâlbâie ca si mai înainte. tot atât de linistit1 .u l ?@as voulu 8andin4 . o noua romanta a sa. Mai avem câteva zile si vine serbarea.iozdan o sticluta cu coniac. 8upa ce a repetat-o de câteva ori.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni.'u va astâmparatiH . nu de altceva. 8esi va ramâne repetent. daca nu faceti tacere. 5ra de muzica.In 0razilia. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata.2amânturile indice. '-am nevoie de câstig. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. în clasa a patra lua mentiune la matematica.8omnilor.&. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. . 5 bucata costa sase lei. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.E scris pe-al nostru steag4 . . #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. . .. . &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret... Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g. ca el a platit si litra de tuica.. vom pleca noi doi.-urile erau ale lui. vreo gluma. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios. singuri. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. glasuieste unul din fund.3nde sunt baritoniiH '-auziti. *orbeste încet si trist. va ramâne repetent. Eâsete. ca un par. 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului.. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii.. nu stiu unde. # fost c. #u cerut sa le-o cânte. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega. si-a venit sa le vânda.8ai. El raspunde.Incetati odata. . #cum.&are-i obrazniculH .. magarilor4 . la sfârsit. si manânca tot atât de mult. &rinul.Si ce-au gasit acoloH . #plauze frenetice si râsete. n-ai4 . cu câteva sandQic. într-o recreatie. '-au iesit decât trei baritoni.Si altcevaH . 5 melodie banala.ot o glumaK c. îi aminti. 2oate ultima ora de muzica de anul acesta. # spus ca sandQic. însa..*a dau afara4 . # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. în clasa a doua a fost premiant... ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. # încercat sa faca c.8omnilor. *anciu îl lasa sa vorbeasca..si înfloreste. 2aPe e tot atât de senin.as@ sa vie.3nde-s doi..ca un mar. c. puterea creste. obisnuieste sa spuna. când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie.Si unde au ajunsH -In 0razilia. .

Stai la loc. si acum se întoarce în sineH 'u stiu.oivinovici "insuficient".arnic. ca sa auda maestrul. încât orice om inteligent sa poata întelege . înca. 6osil nu e simpatizat. &aleia. cântând. .imie si a pomenit numele tatalui sau mort.i. 6osil a reclamat pedagogului.pe deasupra .3nde te duci 2artiniseanuH . #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. 3mbla printre baieti. e zgârcit.8e ce va suparati. 0aietii îl striga din banci cu glas tare. 'u mai munceste. #s minti si eu bucuros. baritonii si-au întors. . . va scad nota la purtare4 . penibil. pretinde ca nu poate cânta. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. 2oate sa fie o simpla criza.0anca din fund. Sunt sigur ca se înc. la el.3nde fugi. se plimba si doarme mult.. ceea ce se petrece la liceul acesta4". care sta în spatele lui.i baritonii. bine de tot.imbat mult. . &iteste literatura putina.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. #guletti s-a prefacut si a mintit. d-le 0oloveanuH . 3nul din ei "a cerut voie afara".2rofesorul îi ca un parinte. pâraste baietii.mai e si evreu. capetele. pentru ca e sc. învata bine. si ciuda pe el.. ce rol va juca în roman. Scena m-a facut sa rosesc jenat.. 6osilo4 . e fericit si raspunde în asa fel. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa.8e ce va purtati sever cu noi. #steapta. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine.'ec.ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu. %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. încruntat. 'u-l mai "pasioneaza". R 2e Eobert îl dor oc. ca sa nu-i puna . câteodata.imieH #m învatat-o amândoi. 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH .i.. 8ar eu. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. rosu.ipuie personaj din Ibsen. Si pentru ca n-a obtinut.imie si . într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. nici prea ordonat. 6ireste. 0oloveanu cânta înainte la orga. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. cum spun eu. singur. sa-mi frâng mâinile de enervare. pentru romanul meu. 'iciodata 8inu n-a fost prea . 6osil încearca sa se strecoare afara. dupa ora. se târaste în banca. numarându-si din oc. copiaza la teze. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. 8ar acum s-a sc. R #guletti a plâns astazi la ora de c..iar glasul lui e divin. Sta cu batista la oc. bun si inteligent.iop.ematului i se ia darul. cunoaste c. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. si compatimire pentru profesor.inuri sufletesti si trupesti. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. &aleia va face o ora de arest. d-le 0oloveanuH . si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora.ii rosii si lacrimeaza. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c. 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. 2alma a rasunat.. urmarit de c.

M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. Mie mi-a spus ieri1 . în jur. si vorbim. ca vor aduce. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. E drept. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie.ca cititul e pricina durerii lui de oc. . Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu.oivinovici. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. 2roblema. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. &um însa eu nu stiam nimic . totusi.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. Se face rosu. nu vorbesc si stau pe gânduri. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. în acelasi timp. 2roblema era de trigonometrie.emat la tabla. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. R 'otita din $ iunie. &ât de putin as fi citit. înca de pe la 2asti.ii. 6anica a capatat "bine" la c. . când se apropie sfârsitul anului. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. 6anica e terorizat de c.ipuisem noi. foarte usoara. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c.. 8espartirea ne alunga bucuriile. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia.eza la matematica. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate.. ca de obicei. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. Se întelege lesne aceasta. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. putin câte putin.iurilor dreptung. când se vesteste vacanta.i. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. 2e trimestrul întâi.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. e mai mult decât o nebunie. pentru zgârcenia lui 6anica. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. cu foaia alba. &eea ce. 'e aratam multumiti si râdem.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. priveam si nu pricepeam. si se uita uimit.unde s-a adunat un teanc întreg. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc. si tot o rezolvam. 8e atâtea ori ma pot preface. . R . sigur de ignoranta mea. R #stazi. în ultimele saptamâni de scoala. Suntem obositi. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. 'e obisnuim..e. #m scris ce cunosteam1 altminteri. Si nu e asa. baietii lucrau aprins. cu placerile libertatii. S-a întors în banca istovit. dezgustati de scoala. #seara arn citit pâna la doua. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung. &red ca citeste de zece. 8upa plecarea lui . am înc. se bâlbâie. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla.'ici nu stii cât ma dor oc.ârtie. desfiguratK îi tremura glasul.. Si. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata.imie. sleiti de caldura si ne întristam. as fi capatat "rau".imie. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. #m vârât la urma fituica în buzunar . Eu n-am gasit-o. Suntem atât de legati între noi. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe . &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. *anciu se uita la mine.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -.

desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . încearca sa scrie precipitat o concluzie. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari. renuntând. pentru ca nu sunt e-puse "literar". uluit. eu sunt "doctorul". &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor.aina desc. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. #m toate simptomele1 urâtenie. cu ton de specialist încercat. #junge la liceu slabit. .inu-ie pâna ce . 8on <uan si parado-al.&opilarii. . în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe .framânta buretele cu creta la un loc. 8inu.otarât sa ne plimbam în &ismigiu.îl necajeste concurenta. #mândoi. cordon de antilopa si tabac. preocupari erudite. . I*.6iecare cu ursita lui. de ce i se spune "&ocos". <ean *ictor Eobert . 8inu e banuitor si nedrept.ii la el. nerabdator. 8e obicei. 0aietii îl îndragesc.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. doctore. înainte cu câteva zile de teza. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin... 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate.cauta sa se vadeasca cinic.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . 8inu se înroseste în întuneric. se zapaceste.. &ând intra . . . Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. concluziile sunt partile lui cele mai bune. Se dezmorteste când striga absentii. .6rumos corp.#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. varsa calimara. care e geniu. epuizat. urmaresc cu oc.eiat tunica si am coborât în strada.isa. #poi ajunge nervos.. pierde pofta de mâncare. afara de c. miopie precoce si desfiguratoare. 'imeni nu stie.oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc. pe care îl . a e-temporale naduseste.. 3raste pe .ârgoviste. afirma 8inu.. oricare. %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. fireste. 2e bulevard. în ajun. Eobert. blând si imens. ma consoleaza1 .imie si matematica.ide usa. se framânta în banca. %% . la arbitrajul meu. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .. se clatina în banca.ii.care se socoteste geniu . o blonda bacalaureata din . 6anica înlemneste cu oc. se c.'u-mi plac picioarele.e "simpatie" de a lui 8inu. glasuieste Eobert. Eobert ofteaza pentru ca e geniu.8e ceH Eobert m-a mângâiat. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite. Se îndoieste de Eobert. însa. Eâde în toate orele.oivinovici.oivinovici ca a învatat. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. când partenera lui Eobert.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. Eu mi-amînc. în ora de c. 8inu .era de argint.ii fetele si doamnele. fara sepci si fara palarii. cu dispret. pentru ca e inteligent si sperios. 2entru Eobert. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. transcrie de trei ori problema. 6anica îsi pierde cumpatul.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au .u nu pricepi asta. însa. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. S'.imie.

. doctore.. #m spus "paturi feciorelnice". "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata.. Stiu ce are sa se petreaca. în noaptea aceasta eram .id. 8inu asculta. constatai eu. presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas. 'imeni nu o cunoaste.0ine. si Eobert se asaza. apoi. . fara aventuri. 'oi toti cautam aceasta. Si vor începe acele insipide marturisiri. /otarasc. vorbi prezumtios Eobert. 8ar acum era o primejdie.i se pareH întreaba.. Eobert se dezgolise. *a pieri rivalitatea.. ma prefacui eu necajit. umil. înc.'u-s fantezii.. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca.Dadarnic te ascunzi. Eobert nu ma privea. tinereteH. Eobert devine absent si imagineaza..nim. Sentimental înfrigurat.6emeia. continua Eobert cu oc. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic.'-am spus ca am avut fecioare.i înlacra-mati.. iubite. S=lvia a fost fermecata de Eobert.#i avut tu vreo fecioaraH . . . spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu.. . feciorelnice.8aca nu vorbesti clar. . e reala realitate.întâlnea în aceeasi familie. fericit ca nu i-am acceptat-o. doctore. însa.Si asta numesti tu viata. brat la brat cu sclava ta. cu filologia ta.&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu.ii în coroana teiului. asteptând revansa.'u-i vorba de filologie. lovindu-i potirul plin al dragostei. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult. soptite cu oc. .. fara femeie...ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida.. perfid. ritma Eobert.Si apoi. . de a o calca în picioare..Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave. . ca în drame. cei doi vor deveni melancolici. 2revestind furtuna.. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH . sa te culci în paturi albe. Eu gasesc propunerea compromitatoare. sa pasesti pe sub alei.&um poti trai tu fara iubire. . 8in pricina celor saptesprezece ani. . 8inu..... 8e câteva luni. Eobert.8ar nu sunt nefericit deloc. Eobert se pregateste sa ofteze. . a noptii de vara si a muzicii militare. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti..ii se înc.&e nefericit esti tu. Eobert. . ci de fecioare. paie peste foc.'ici asta nu pricepi. e fecund si obsedant. .. .. 8inu e mai zgârcit în confesiuni. . sa ne odi. ma Eobert. . modest. Eu astept.. .S-a urâtit groaznic în ultimul timp. 8inu fumeaza visator. ritmeaza frazele. &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire". . 8inu izbucni. . 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 .. pâna la urma.. voluptatea de a stapâni femeia.otarât sa lupt... 5c. doctoreH../ai mai bine dupa fete. .Ia lasa-ma. . S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. unor prieteni dezarmati si receptivi.3ite ca traiesc.. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. profund.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu...Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie.

când se trezi într-un dormitor. tunica croita pe solduri .cred altfel. 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face. Sunt o slabiciune. . . trebuie sa ramâi singur. întelegând inevitabilul. . 2entru ca destainuirile nu sunt sincere. mi s-ar spune ca "pozez". Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. #mândoi. . 2e mine ma supara confesiunile. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. si alte multe amanunte. &ircula si subspecii. înca nu ti-am spusH se ridica fericit. dimpotriva. . buze rosii.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada..era în clasa a treia.&um. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. foarte lu-os învestmântata. . 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. însa. Eobert se culca iar pe banca. îl simteam pe 8inu nelinistit. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. &.. si eu si 8inu. Ma simt si eu tulburat. fara veste. de pilda. pâna acum. era casatorita si foarte bogata. da1 ma intereseaza. . 8ar ma înfrâng. . '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. cu privirile în tei.rec perec. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda.#m auzit-o de mult. ofteaza1 nu-l pricepem.ândeste.se întorcea odata de la scoala. versiunile primei femei ma interesau. îndeosebi.Ma plictiseste. Si apoi. 2ot recunoaste repede pe cei c. si ce par au. . era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. Stiam si cum le c. Muzica a încetat.eama. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia.. baiat frumos.. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca.i pe sub alei. sa auda si Eobert. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc. suntem siguri ca nu i-a scris. prietenilor. El .. cu ispite. oc. .. 8inu avusese. &ând. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. #sa. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor.ii. saptesprezece femei. nimanui. Eu oc. 'u numai atât. dar lupt. 8ar.inuiti de aceasta nevoie launtrica. 0a mi-o spusese. si 8inu le urmareste cu oc. .. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. 8inu începu pe un ton degajat.8a. avea parul negru-corb. 'u e genul meu. .ide sufletul..rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. cu declaratiile.. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. tot prima lui femeie avea odata parul negru. #m ajuns un foarte bun observator. precum si varietati de versiuni. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. si de nenumarate ori. dar nu mai mi-aduc aminte. #tunci. 8aca m-as dezvalui. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. draga. # urmat dupa aceasta o pauza. ataca prin surprindere 8inu. în dormitor era un pat. Si nu vorbesc niciodata.ii cum Eobert se asaza la pânda. Si cu toate acestea.'u ma pricepeti...Stii ca mi-a scris Maria. Eu .. singur. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei..&e-ti spuneH .dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . iar în pat o fata cu parul aramiu.ii negri.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele. început de vara.I-am spus ca n-o mai iubesc.

. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. . Marcu îsi ridica necajit de pe carte . îl mai striga si "Marcala".. Si nici nu mi-e somn. Mi-e cald. din pricina lungimii nasului. %7 *. Sunt cel mai natâng dintre toti. #r trebui sa-mi caut frâng. *reau adevaiul. 8aca baietii sar pe banci. &eea ce înseamna ca sunt imbecil. #cum. îi spune câteodata vreun vecin1 .ii mari si bulbucati.2area numai. Sunt atât de natâng. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. când scriu. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. '-am nici un motiv sa fiu întristat. Si nu sunt multumit. Si eu. sau pe lac. uscat. si ruina vointei mele. cu oc.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental. &autam durerea trupului. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. altminteri. cu oc. #r trebui sa fac altceva.. timp de cinci minute. îsi îndeasa degetele în urec. Sunt dezgustat de tot. pâna la capat.H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. #m sK eu nevoie de prieteni. parul cret. se încrunta si citeste.iozdan si-l citeste linistit.E' 2rietenul meu Marcu e înalt. Eu nu spuneam nimic.iar si de durere. Eobert se ... ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul.iar în banca lui. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. &iteste romanul. . într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos.andarica"K iar pentru ca e evreu. mâinile lungi. Dadarnic ma minteam. raspunse prudent celalalt. 3' 2EIE. cu care sa ma plimb prin parc. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet.'u ti se pare.Marcule. Sunt si eu ca toti ceilalti. c. Dadarnic încerc sa ma ascund.ia si sa ma biciuiesc. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde. sub luna. 2entru ca sunt imbecil. nerozi. . Sunt carag.is sufletul" prietern?@or. Mai mult. 8aca luptele se dau c. în fund.. &iteste si când e-plica profesorii. 0aietii îl cred prost si îi spun. 2entru ca nu "mi-am desc..ii înaltati spre cer.. #m plecat târziu din &ismigiu. e aproape de tine. *reau sa fiu sincer. #cum. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog.ioase. 'u mi-e somn. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. .. n-as fi acum întristat.i si citeste.otarî si se întoarse spre mine. ca toti ceilalti. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa. Marcu nu se supara nici de o porecla. orisicât m-as ascunde. cu mâinile încrucisate pe piept.'u-mi mai aduc aminte. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. si pustiul mintii mele.6ataH iscodi curios Eobert. nici de cealalta. doctore. 8aca e zgomot. Si nici nu pot citi.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit. 2entru ca.#i citit 2acatH îl întreba Eobert. 8ar am raspuns naiv1 . . în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. ". se muta în alta banca si citeste. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab. fara e-ceptie. Si scriu aici. picioarele lungi. Si nici nu le pot scrie. si slabiciunea sufletului meu. 8ar atunci.

domnule.inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem.. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic. care au "tocit" toata saptamâna. &iteam numai 0al-zac. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. Marcule. cu mâinile încrucisate. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru. nu se da în laturi. &ând îi vine landul si .Iesi. Si Eobert le . amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. Ionescu Stelian. . a teze copiaza.a loc. &ând iese la tabla.ionteste1 . Stie ca în orice caz va lua "insuficient". #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. 2entru ca stiu ca Marcu. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. . Scoate cartea sau fituicile.'u stiu. . îi pune mâna pe umar.Ionescu &orneliu..2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. raspunde linistit1 . ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables. si 'oisil îl elimina pe trei zile.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam.8e ce mi-ati înc.oivinovici îl întreaba. Marcu. sau nu spune nimic. T .'u stiu. &ând a venit Marcu iar la scoala. . ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic.imie. strig eu. . poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH . mai cu scrupule în clasificari.iob si incult. pe care i-l împrumutasem eu. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. .8estul. pentru ca el pleca dimineata cu g. luându-i apararea. tot ce ne cadea în mâna. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. se asteapta sa-l asculte la c.otarî 'oisil.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti.'u se face lectura la ora de istorie. se întreaba cum. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. 2rofesorii îl cred neg. sau îi sufla vecinul. 6ara veste.'u stiu.iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. &ând. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. nu se tulbura. dupa atâta lectura. pentru ca romanul trebuie citit.8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . însa.ii bulbucati. ca te-a strigat. . #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa. e turuie gura si umplu tabla cu formule. domnule. &ere câteodata si lamuriri. Marcu. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert. &ând epuizam stocul. iar el îi lua apararea.oivinovici întreaba pe primii doi. 3nii.oc. adresându-se cestorului. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. vorbeste foarte frumos si foarte original.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. în banca. Malureanu Marcu. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. Se întoarce zâmbind. se supara pe vecini1 %C . . #m început sa ne împrumutam carti. domnule. Si Marcu se opreste lânga tabla. îl c. . 3n baiat îl îng. când nu mai e silit sa-si spuna lectia.

cu i cel putin numarul %. si numaidecât ar reveni otita. &ând banuia ironia.. E suficient sa trec printr-un curent.informati de el . îl socotesc foarte original. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri.ist. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar.au aflat ca volumele sunt anar. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. si toti am respectat ordinul. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. pentru ca a suferit de otita. când l-am rugat.iar nedreapta. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar. fie c.ide vreo discutie generala în clasa. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ . Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. baiat bogat. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. 8irigintele însa a cerut e-plicatii. tuns cum as fi..iste. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el.. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". 8e aceea. între baieti. el trece de cealalta parte. &ând se desc. în realitate. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. dar ca nu se arata. si Marcu nu se supara.în urma otitei racesc foarte usor. dar îl dispretuiesc toti. îndeosebi pe 6urtuneanu. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. E bine.ismului. cu &apitalul lui Mar-. &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns. si 6urtuneanu le-a dat. *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. numai atunci ma supar.ismului si al comunismului. azimir.er. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. cu cartulii de Engels si MautsP=. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. . spre marea lor bucurie. în care nu patrunsese masina de doi ani. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat. .iste si l-au privit cu teama. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". el gaseste motive sa se îndoiasca. ci dimpotriva. de frica. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare. si când intervin aristocratii. dar baietii . . anar. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. 2e mine nu ma supara faptul acesta. a noi în clasa nu sunt decât doi. . dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. îsi trece degetele rasc. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca.gasea admirabile. sa necajeasca pe aristocrati. 0aietii îl numesc comunist. cu ? care joaca saptamânal poc. însa. Marcu e multumit. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. a fiecare fraza pe care o rosteste. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el.istii si comunistii nu se pot împaca.rebuia sa ne tundem toti. 'u îl urasc. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti.care i se par îndoielnice -. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. teoriile anar. dar nu prea. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe.8rept sa va spun. ca directorul. daca i se tunde baiatul. 8aca vrea. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. si-l retrage din liceu..

Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase.le 8antec. însa. 0aietii râsera.. pentru ca nu-l cunoaste. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli. cântând S. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu. #zi-dimineata. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. mi s-au ivit înca doi cosi. în ce priveste probele sale. el le afirma foarte sigur. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia.e... #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. 8ar pe mine m-a mirat faptul. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. &red ca am avut c. . Eu.iar mai mult succes decât Stefanei.*ezi ca te îneci. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul. Eu le-am visat numai.ise. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e.foarte putin sceptic. în serile de vara . i-a raspuns linistit Marcu. #m întrebat-o. pe sub salcâmi si visez idile rustice. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue.oinaresc pe strazi. &ând. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. interesant si glorios. nici n-ar avea motiv sa-l admire.. #m plâns.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut.. Marcu nu-i decât rareori original. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. Si când apune soarele primavara. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel . Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. însa. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. în fata profesorilor si a colegilor. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora.erea.ipuit la Medeleni. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. M-am spalat repede cu apa rece pe fata.. ca se îndoieste de toate. încât a auzit si . Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea.e rog sa fii cuviincios. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere.eiat formidabil1 . si nu l-am putut e-plica.imbat. Eu n-am fost la "tara" niciodata. iar eu sting lampa si visez. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice.. M-am înc. daca n-ai crestere de acasa. Mi-e sufletul sc. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui . la iatacuri lu-oase. sustine o teza sau combate alta. în clasa. dar atât de tare. e drept. . I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. 8ar n-am gasit raspuns. marturisiri sub plina luna. dudui si idile în vacanta 2astelui. cu Sonia alaturi. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . In serile de vara. din mansarda mea cu ferestrele desc. dar parea linistit. .erezade. -a insultat.eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. . Mam înc. la izvoare. n-am fost la tara niciodata.rollo. 8e altfel. &ând eram mic. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu.ipuit frumos.Sa-l tina ma-sa în vata. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. 'u mi-a fost rusine1 am plâns.

eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam.. ca Eobert si ca 8inu.ilor ei.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza.inurile carnii. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger.. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos. apoi nu mai aveam nicio- . daca plâng. descult. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.cizmarului de alaturi. cu trupul c. din Moldova ei.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului.iar de intrarea mea în ec. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. Se vorbea c. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli. ori m-am vârât în camari cu .ite de stamba. Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului.ipa liceului. 8oua lucruri se împotriveau. germana si româna. numai pentru ca eu. si mintea. eram cel mai lenes. 8aca vedeam prea bine genunc.ii Soniei.. E3. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns.e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul. spune-i sa-mi trimita adresa.. Mai întâi. care calaresc. care sufera necunoscut de nimeni. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. pentru ca nu stiam cine sunt.iul adversarului. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. spune-i ca un baiat urât. Eu ma întrebam si ma c. care cânta S. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. E buna pentru copiii de boieri. #m plâns. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. pentru ca un adolescent bogat.iul celui din careu. #m râs de mine. Iarta-ma..e. 3'IC-+. care nu stie ce vrea. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. *I. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. mai neglijent si mai rautacios din clasa. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de... pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. miop. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti.i frumosi. Ionel . #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. E o carte cu papusi lu-oase.ârtoage. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. .ii lacramând de miopie. înadusit. Eu mi-am muscat buzele. am îndurat ani de-a rândul c. însa. pentru ca eram înca sentimental si visator. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era .. si de vrerile meleH.. jucând oina. .Dadarnic.tutun. cu poze si cu idile. cu oc. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. Si eram miop. si de oc.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. e trist din pricina oc.

trebuia sa raspund mai întotdeauna1 . mergeam cu gândul si mai departe. eram emotionat. spalata printr-un act de curaj.euteH . 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti.ipuindu-mi toate acestea. . rafH . oricum...Se raspunde cu o propozitie întreaga. ... e drept. cu pastila între dinti. 8intr-o nelamurita dorinta. 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise .'u.aben sie ... nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet.. . Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. zbatânduma1 . înc. c. . lacramam. 'u ajunsese înca director.câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam. . 8e germana ma îngrozeam. Ma înc.2odoabaH .o propozitie întreaga. ..E un criminal.. sm. încercam eu sa-l îmbunez.eute1 8as /aus4 .. SubRpropozitiile. Mai apoi. un sfert de ceas./aben sie .. bâigui eu.mucP4.8er Sc. nu. pe neasteptate.. barbat trupes.. privirile si proportiile profesorului de germana. la groapa mea. .cu litere "nemtesti" .Iesi la lectie. . 8upa un sfert de ceas. a început. .aben sie .8er NegH -8as4. constatai eu. &um sunt în banca I. fiind mort.. uitam tot. la sinucidere. . M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul.rei corigente însemna o repetenta aproape sigura.. Ma înc.&um Sc. &ând am aflat vestea. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. 8e câte ori sa-ti spunH Nas .H.Sc..9% data timp sa vad mingea.Nas . însa.. *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. 8ar pentru ca rusinea trebuia..ipuiam mort. . Ma înspaimântau. întristându-ma. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii. sm. Iar eu regretam ca.Stiu ca începe cu s.#cestia nu sunt corigenti la germana.8rumulH .ipuiam disperat. mam gândit serios. socotindu-ma persecutat de 6aradopol.S.it pastila.iar în clipa când voiam sa îng.#sa se raspundeH .8as /aus4 . când ma aflam în careu.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani. lasati-ma sa mor4.iar cum strigam.. #ici.. ma trudeam sa gasesc un mijloc. magarule. maior în rezerva si profesor de germana.inurile si moartea. 0aietii..Neg4 -#rticolul.rafH 2odoaba4 .Magarule4. Daream prietenii uluiti. magarule. #uzeam c.. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. #sa se raspundeH .utnfH ezitam eu. ca prietenii sa ma surprinda c. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. #tunci ma ajuta1 .. m-am linistit. strigau1 .Ss. e un criminal4.. ..

etata.#sculta-ma. 2asii domnului director s-au auzit..ii directorului se înflacarara. . 6ata i s-a mai înasprit. pe unde ai intratH întrebarea rasuna. Sami se arata sever.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept.sa vedeti. . Mama stia.. 2âna în septembrie. ca o trâmbita.. 8ar toate usile erau încuiate. lasa ca îti dau mai bine marci. 99 9" .&um merge. boule. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. 8ar m-am întors.Nissen.. si m-am dus s-o iau.. Sami1 astazi nu facem lectie. . 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber. Spuneam asta si la mama. .a loc. vor sa ma persecute. . jermana îi dificila. -Mars4.. .. spunând ca sunt "persecutat".8e ce vii târziuH 0aiatul cu g. . când se înfurie. dupa aceea voi învata cu un meditator... .8ar de ce te persecuta numai pe tineH .Micule. . 6urtuna a trecut cu greu. . profesorul a ajuns director.&e-i cu dumneata aiciH . 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si . .# sti4 . nu învatasem nimic.. palmuieste elevii. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund.iozdanul încremeneste lânga usa. . juca înca nasturi.. 5c. îmi uitasem umbrela în clasa. asigurând-o ca am sa promovez la toamna..îmi ramân si mie douazeci de bani. germana ma obsedeaza. citea pe 'icP Ninter. Scapasem. Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. 'u avea decât saisprezece ani..&um face subjonctivul pasiv. M-am ascuns dupa usa.rei.Di-l tot...# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH .elica si. vioara. .. .. pentru mine. Qust.. 8e atunci... M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. dar învata la scoala evang.#m iesit.&incizeci de bani. geQusten. persoana a IlI-a pluralH . Mai bine mâncam îng. miculeH .&ât sa-i spunem ca costa un caietH . Mama pleaca la bunica. 5 vestisera cinci prieteni.Si. durerosi.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet.. R #cum. &ând începea ceasul lectiei. #sa. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala.. .'u. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.umbrela.Nissen.'u stiu. pentru ca asista si mama..ema Sami.#i tu baniH . Eu ma aparam. #m sarit atunci pe fereastra. la &onservator. .

îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. 3nul dintre noi râde. 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. 8upa un ceas si cincisprezece tigari. ma plimb înfrigurat printre banci.illerH 'oi zâmbim. mi-am e-asperat profesorul.imie.Iesi4. &âtiva ne ajutam de batista. . cu o privire umila si umeda. dar nu izbutesc sa-l evoc.Ia sa dati un e-temporal.Nas . 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada.'u . 8ar nu stiam. #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. eu mi-am uitat caietul acasa. nu e un om rau. 9: -3nu. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. Ma apropiai de soba.Stiti voi pe Sc. 5c. R în fiecare luni dimineata. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime. &a sa simulez lectia învatata.. o data cu umbrela. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c.eierea anului.illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. la "îndreptare".euteH 6ireste. . . 'u stie nimeni aceasta. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. rigid.. pentru ca d-l director e serios. de trei ori spre stânga.. 'e potrivim. 'u se arata 0rand.ote. E cald. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen. -Magarilor4. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director... d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient"./aiH Stiti voi pe Sc. 8ar când e zgomot în clasa. &ând ma plimb printre banci.oet. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana.aben sie . fascinat.eama pe cei amenintati. cu caietul si cartea. 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. .o umbrela. îmi îng.ebens . . .&e stitiH -Sc. #nul acesta. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. ma pripeam. .inuia la tabla. Si atunci tremur.ii îmi lacramau. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". trebuia sa raspund eu..ainele. 8eodata. tot n-o învatam..ova.. apaream palid. si gândul lui e la via din judetul 2ra.8omnule. . Ma trudesc cu pumnii la tâmple.iontesc vecinii. 8omnul director.ote1 . 8e data aceasta. simt prea bine aceasta. &5EI.# . se întuneca.#i sa-ti arzi . si domnul director fumeaza.. /aiH 97 *II. . &ând ma striga. în cancelarie. nu se supara. 8ar germana.. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi.. 2rudent. ne c. . si ma zbucium. însa. nataraule4 îi multumi pentru sfat.. 8aca râdem prea mult. 2oate avem acelasi suflet. si mi se strânge inima.remuram.e. cum se zbuciuma 6anica la c. va rog. . nu mai pot gândi la 0rand. d-l director e satisfacut.iller. înainte de înc.E'.

ma scol la doua. nu-mi impun asta. ucrez pâna la zece noaptea. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. în pasajul acela. Manânc.ampollion dupa ce a descifrat .ârtia s. la liceu. ca gulerul de la camasa ma supara. cum am ajuns. . cu toata inteligenta dumi-sale. 2rudent. 2oimâine repet. &ând ma parasea.. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. nici cu triung.rebuie sa-mi obisnuiesc creierul.ieroglifele. binomul lui 'eQton si triung.&ei care vor sa-si îndrepte notele. nu am promovat. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. autorul afirma ca. Istoria literaturilor romanice.otarârea mea. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. #stazi ispravesc trigonometria. începeam sa ma îndoiesc. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta.rebuie ca e. III./aide. &ald. într-adevar. . si adunai tot ce-mi poruncii. ca fereastra scârtâie. entuziasmul. Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul. brosurile. 2ot sa-si îndrepte orice nota. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. 8ar ma aflai citind prefata. îmi spuneam eu. Sanctuaires d?@5rient de Sc. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. Eram entuziasmat si credeam.. îmi marturisii cu jumatate de glas. 8upa-masa sfârsesc algebra. foarte interesanta trigonometria. pentru ca nu am vrut. socotita de profesori obtuza matematicei. 'u mi-e rusine. ca sa-mi fac curaj. ucrez pâna mâine dimineata.ârtie.iul lui 2ascal. In cea din urma lectie.a. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. apoi repet operatia de doua ori. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . ma culc.. îmi poruncii cu glas tare. Spuneam1 . Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. ca n-are sa-mi ajunga . . sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. a lui Iorga. .utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. #m ramas corigent. *anciu ne-a spus1 .!G iulie S-a sfârsit scoala.în noaptea asta nu se doarme. 9C .omii.Ma apuc sa învat la doua.ure. . ca . mai e-act. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte.ârtia de pe masa e patata.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. . creion.d. 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. ca &. în care dl. am împartasit .'u ma pot apuca deodata de matematici. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga.2rimele lectii nu sunt grele deloc. 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. si mie îmi era somn. #casa. însa. fara convingere. pentru ca am vrut euK sau. ca s-a uscat cerneala în calimara.m. voi. ca nu mi-am asezat comod picioarele. revistele. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar.. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. îmi spusei1 .iul lui 2ascal. când vazui ca se face trei1 .2âna mâine dau dracului trigonometria..

ai matematica4. . . #m început sa ma dezbrac. iar cosinusul $ supra radical din %. . #ceasta.ii citind noaptea./aide. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.#sta nu-i bun4 rostii eu. #tunci mototolii . la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi.emat la masa. fericit. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi.ârtia si o zvârlii pe fereastra. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. 8. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. mi-am spus. '-am sa ajung niciodata nimic. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani.. 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. Si ceasul a sunat la cinci. i-am spus pe jumatate adormit. 8ar. . când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare..ologice pentru romanul meu. sa sting lampa. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. Si m-am întors pe partea cealalta. la noua fara zece m-am . &.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci.oate acestea. '-am vointa nici cât un clapon. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru.. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. &ând ma îndreptam spre masa. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. . #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare.Ia mai slabeste-ma. . 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune.cu toate ca nu era absoluta nevoie . iar la centru pusei 5.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. la opt m-am socotit persecutat.i si m-am desteptat. 2acat de timpul pierdut cu scoala. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. la opt si un sfert am aprins lampa . menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie.Ei.asa. . #rcul era #0U%"V. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc.nesc putin ca sa nu ma surmenez. iar la noua fara cinci am fost c. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. Scoala-te4 .#uzii ceasul trei si jumatate. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete. 0. Sa nu-mi obosesc oc. dar în mansarda era cald. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. Si îmi înc. Erau foarte bine scrise si foarte limpede.0re.otarât sa ma odi. #l treilea cerc era mai reusit. . si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit.la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. 'u-i nimic de capul meu..

si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH . a vara. nici în clasa a *3I-a. &eea ce era de asteptat. &.Ei.ii pe cartile cu numele premiantilor. E c. &el premiat.Dadarnic. #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. .. . de va ramâne *anciu uluit. îmbracati de sarbatoare.atal ma privi mângâietor.# spus ca ne asculta foarte greu.otarârea mea1 sa învat la vara. ramân corigent.esuit sub masuta cu reviste. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. . 8.. .Ei. foarte greu.iar foarte inteligenta . si vestea se împrastia printre banci. 'u stiu ce-oi face.. însa..Ei. mai seriosi si nerabdatori.. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act. ci sapte fara cinci. matematica. cu fetele luminate.#re sa ma lase corigent. odata.... temeinic matematica. si iar în clasa a *lII-aH . 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu. temeinic. #m repetat socoteala de trei ori. .. am vreme destula. Sunt foarte obosit. Se întorceau. înrosindu-se. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. odata. 0.. #m sa învat patru ceasuri pe zi. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent. E foarte inteligent ceea ce fac. .reu.. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. numai pentru mine. .. . . #m destula vreme la vara sa învat cu sârg. minte4 8e fapt. Si ceea ce eu prorocisem.Ei. 8e la patru ma lupt cu ea. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng..rebuie sa învat. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. . si anul acesta. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat. 2EEMI#'.MergeH MergeH .rebuie sa învat. s-a adus o catedra.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar.. . 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH .#u sa râda toti de mine. #m sa învat la vara. 0aietii se adunau grupuri. crezuse cel dintâi. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase. înca din iarna.'u-l ascultati. #stfel. 2area foarte multumit. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen.&. "G "! *III. . ca întotdeauna.&um. #m desenat un cerc.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului.iar e mai bine sa ma lase corigent. se prefacea ca nu crede. . . #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii.

8-l 0oloveanuH. "$ . pâna dupa miezul noptii. un brun înalt si scofâlcit. dupa fapta si rasplata. mai mult din oc. de doua luni.. 2rietenia cu "cei mari" se datora. mai cu putere4. &ând s-a coborât d-l director. obosise.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals.6iranescule. spre ciuda d-lui director. comentând figurile profesorilor.mai bine zis . a patru. ma pitii sub banca. au facut sa roseasca pe director si pe maestru. rosteste o cuvântare ocazionala. Melodia se pierdea pe alocuri.rompetist alto eram si eu. 2remiantii transpirau. doi... strângând bag. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH ..la liceul nostru. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. a fost rasplatita.. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.. . 2arintii devenisera nerabdatori. #poi. propuse imperativ d-l director. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. Sunetele se îngrosau.. &a sa nu ma vada. #plauzele prea lungi.icoteau pe sub banci... acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. "0alaurul".. Sa spunem deci. zau timizi în bancile din fata. la bodega din colt sau la curse. 8ar solistul. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. fara îndoiala./aideti. pe catedra. -0ravo4 0ravo4.i. servitor paros. &ând li se adresau e-clamari.ii. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru.. &âtiva parinti se ase-. a zece si jumatate începu "serbarea". salutând.eta. domnilor. directorul. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag. implora maestrul. . "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. "2otpuriul national" începea cu o doina. aplaudau si c. care nu si-a pierdut timpul. ordonati alfabetic. stacojii. a rastimpuri.a acestui elev staruitor si inteligent. #rata "activitatea liceului. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos.. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. multor "gentileti" la bufetul liceului. sfârsind prin îndemnuri. staruinta lui. 0aietii.. . staruinta acestui elev. în taina. .eta si . 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta... . zâmbind. Maestrul e-aspera. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. . 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic.obez iluminat . 3n grup . 3n. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri..uruiau binevoitor pe cei mici. întreba. fanfara nu izbutea sa emotioneze. 5 privire de lânga catedra îi linisti.otarât sa nu mai vin la repetitii. profesorii. 3nii aveau norocul sa fie întrebati. #ceia erau privilegiatii.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru. Maestrul si-a strâns bag. &eea ce m-a . care sunt multi în liceul nostru. . 'u gasise decât noua. catre "dreaga fanfara1 .. din fiind. .Sa cânte 2otpuriu4 dumitale.. 6orte. doamnelor si domnilor. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. începeti.. inteligenta si perseverenta . 8omnul director. #ceasta. Maestrul se zapacise cu totul. forte4. acolo.. procentul de promovati si de premianti".eta. si înc. doamnelor si domnilor. îsi umfla obrajii.Sst .#m sa te spun d-lui director. se înaspreau.iar comentarii.. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a. erau fericiti. munca elevului. prelungite. cu altii se începeau c. 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor.a început.idea oc.

cei mai prosti din întreaga clasa. 8estul.învat ce-mi place mie. acoperita cu aplauze.iobi încoronati. maestrul zâmbea fanfarei. 2arintii întorceau capetele. organizara un acompaniament pe pupitre.. negricoase si fetele roze sau palide. întrebatori. &eilalti doi. si fanfara. &eea ce îmi placea mie. brutal.. &a întotdeauna. înc. . din fiind. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. care îsi învata lectiile. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. cu nasul rosu si fruntea îngusta. acelea erau necesare.. albe. *oiam sa par linistit. 3n secretar. "9 .ioreanu. &eilalti. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. intimidat. . si colegul s-a j furisat.ail. ca fiu de spalatoreasa.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. pistruiat.. 8ar.. 8irectorul îi zâmbi dulceag. discutia cu un coleg premiant.. 8o-sol-mi-dooo. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 .0radescu Mi. aia din fund. Sandule4. director se ridica si. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. ca sa ma mângâi. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam. înainta timid. clasa a *3I-a reala. 0ravo. cu urec.. premiul I cu cununa. *asilica 8umitru. cu oc. iar publicul acompania cu vârful g..eiam astfel. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . #poi. înalt. peste putin. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . 8umitre4 *asilica 8umitru.. pentru ca se întorceau capete catre mine.'u te lasa.. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si.Sa traiasca4 -0ravo./ei4 *oi. inculti si impersonali. striga. simteam ca îmi slabesc puterile. peltic. . 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. M-am linistit.oti suntem niste imbecili. nemaicutezând sa intre în banci.apoi. întreaga fanfara zâmbea publicului. Si unii se întunecau. g. si rezultatele mele nu erau pretuite.. cu fetele îmbujorate. &inci minute pauza.ebos.etelor. tot pe dreptate. aplaudându-si din rasputeri colegii. 8iletantii amutira.. *orbeau între ei. &. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH .Imbecili. e-ageram. 2oate urlam. înconjurându-ma premiantii. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba.. îsi cercetau premiile. #tunci.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 . d. Munca mea si torturile mele. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. . Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi.0ravo4. <udecam cu o fierbinte nedreptate. premiul al doilea. în mijlocul sârbei.rupurile de elita. 6iranescule4. clasa a *III-a reala. m-auzitiH. m-auziH . ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg. începu premiile. glasui1 . se întorceau împiedicându-se. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. încununat. va dau afara.8o-mi-sol-do. Mandea4 . ciupit de varsat. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. -0ravo. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru.. #ceasta.. #muti. eu si 0ona 8inu îmi era prieten.... pâna la masa cu premii. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi.ii încercanati si supti. 8o-mi-sol-do.ile lungi. iar altii e-agerau masca bucuriei.

însa. mi-ar fi usor sa ma descurc. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. &ând venii la masa. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista..estre de naufragiati cosmopoliti. pe care îl adora. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. #ceasta e o porunca din launtrul meu. M-am întors cu 8inu. &iteam o nuvela de 2anait Istrati. E inteligent si incult. din clasa.. dar care îmi stapâneste vointa. Eu ma prefaceam trist.ânarul m-a . ca m-as sufoca altfel. sunt cu adevarat trist.-pâna la &airo. . Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. glumind. as fi atât de puternic. îmbarcati pe vapoare levantine. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. într-atât as vietui o viata straina. un temnicer cu inima rece.icesc ratacind singur. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. #ltadata. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place.oteluri murdare. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. *#&#'. poate. 3n evreu tânar.. apoi. sa fug pentru totdeauna. colegilor. &iteste ruseste. 8aca as fugi. #ici. '-a putut învata englezeste. întrebai de la usa1 .6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. cunoscutilor. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. muncind si citind atât cât vreau eu. 8aca as capata unul. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov. într-o dimineata. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. pe un vapor grecesc. dar i le-am g. ajunsi în porturi calde. pe o banca la Sosea. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. sunt stapân pe timpul meu. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. care ratacise mult si îndurase multe.. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. #m intrat. ma lupt numai cu mine. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . # citit-o repede. de câte ori izbutesc sa-l ajung.ânarul fugise din 0asarabia. prost îmbracat. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond... #r fi atât devfrumos sa fug. Sunt liber. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. Mi-a vorbit. fara griji. #ici a ramas aproape un an.. petrecându-si noptile în orc. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata.. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. la matematiciH Saisprezece. Ma framânta noptile. Sau. un calau al sentimentalismului. 'u stiu daca îmi lipseste curajul. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica.amal si mam întristat. luptând.icit. #m ajuns un campion încercat. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. în mansarda. E un gând care se întoarce rabdator. 'u ma gândesc la corigenta. asupra profesorilor. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. IW. fugise din nou. dormind în . pe care nu o înteleg. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. prietenilor. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. în vorba. S-au mirat cu totii. . 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. necunoscutilor. fara teama de mine. Ma g.Stiti câti corigenti sunt de la noi. româneste si frantuzeste.

savuroasa. 2e drum. în amiaziH &ând ne-am despartit. poate. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. la întoarcere. 2odelele de lemn abureau în luna. fermecat. 6urat de vorba. dintr-o data. golind pa. .i.ipuiam în mijlocul furtunii.ânarul traia în fiecare oras. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. neîncrederea. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea. înabusitor. . #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. amestecând fraze de argot. Ma c. .numit. cartile. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. ": &a as putea intra agent la Siguranta. lovind clapele unui pian ametit de tangaj.inuie împlinirea unei munci aspre. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. ma înc. beat de nesomn. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. 2ovestea toate acestea antrenant.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. neodi. îmi preciza.ez detectiv". întelege pe 2anait. atâtea minunatii. 8espre ce n-am vorbit. în viata mea. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. cu alt pas. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. "burg. #m dormit fericit. &red.inuie fuga. tot ce-mi trebuia pentru fuga. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau.ândurile mi-au daruit alti oc. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. pe banca pustie. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul.ise. noaptea târziu.are. impus de straini. 8in tot ce mi-a povestit. ma seduceau. îsi alegea pe cea mai frumoasa.ez" si m-a asigurat ca nu pot. El vagabonda în timpul zilei. prin cinismul cu care erau marturisite. sa-mi capat un pasaport pe un an. m-a asigurat el Y pe ruseste. patru ceasuri. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. ci de faptul ca-i aprobam faptele. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. de dezgust. Se ferea sa precizeze meseria. îl priveam corect si. sa urmaresc tipii suspecti. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. înca. pe care nu le întelegeam întotdeauna. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. capatam impresia ca ma minte. cald. cu banuieli în oc. acasa. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. de spaima si de entuziasm. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. ca îmi lipseste o vointa adevarata.imbata. atâtea locuri. ratacirile printre suferind. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. 3itase de /amburg. de visele pe care le visasem. *orbea curgator. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. cu o "fata" mereu sc. romanul. nebunesti si ma c. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. din ceea ce câstiga. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat.asea astfel casa si bani. . însa. apoi. plecam cu alte doruri. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. bijuterii.nite. cu alt zâmbet. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. glumind. încercai sa-l surprind.i. . &a sa plec. -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. # rostit atunci o înjuratura . Mia spus ca venea de la /amburg. îmi trebuiesc bani. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. 2e mine ma cuprinsese. #m ajuns. mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile. #ctul de nastere. ca "lucrator". trebuia sa fur bani multi de acasa. de bacalaureat nu pretuiau.ovarasul meu a început sa râda. care sa aleaga anumite . Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri.

#poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. S-au risipit. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. '-am visat nici o fecioara bruna. dar eram cu gândul în 8umbrava. #u trecut.ii. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. c. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. cu gesturi strivite. cu seninatate.otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. Ma dezgusta afectarea. Ma minteam. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. 8aca el ar fi directorul liceului. dai nimic. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. constient. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. 3rmaream literele cu oc. în cel mai nepatruns colt. îmbracându-ma. ar face educatie cazona cu noi. 8aca le-as scrie. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. nenaturaletea. W. 'e-o spune mereu un pedagog brun. plin de vointa. R E tot mai cald. Si aceasta cât mai curând. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. drumuri lungi împreuna. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. #m ajuns putin obosit.ide scoala. "C cautam sa iau atitudini "interesante". silindu-ma sa par trist.. toate acestea mi s-ar parea literatura. retras. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. #colo am sa stau noptile. am colindat muntii 'eamtului. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. am ratacit în 0ucegi. # doua zi am citit mult. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. 8umbrava îmi place. cum se va redesc. îmi spun eu. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. Si poate am sa întâlnesc o eroina. si adorm îndobitocit. ca întotdeauna. cu educatie prusaca. încruntat.. #ceasta suna frumos. 'u puteam fi multumit. &itesc mult. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &.E. trist. totusi. &iteam câte doua pagini pe ceas. . #m facut. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa. ne marturiseste.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. Sa se afle odata cine sunt. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. dar ispita era mai puternica decât mine. pentru ca nu pricepeam nimic.iar. '-am lucrat nimic la romanul meu. 2oate am sa scriu romanul.6. din zori pâna la miezul noptii. #m sa pregatesc. am dormit nopti frumoase în 8obrogea. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. serios. sa fumez si sa visez. 2entru ca sunt . 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. pentru ca o cred ispititoare si curata. din toate cele ce se întâmplau în suflet. întarâtat. &u atât mai bine. #m dat prea putine lamuriri. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. Sau priveam plopul din fata.

'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente.. scriu numai ca sa-mi atât vointa. Eu n-am regretat nimic. poate. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. &artile nu sunt ale lui. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Eu stiu ca are sa mearga greu. 2oate. ine-istenta. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. nu stiu de unde sa încep. fericirea. daca ma voi încapatâna. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi. fraze. corigentei pâna la ! septembrie. $$ august #m descoperit pe &arl=le. n-am sa ies decât la trei zile o data. #poi. ai septembrie ma apuc de matematica. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. am sa izbutesc. ca sa înceapa si el. Eu i-atn fagaduit . în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. !" august S-au întors baietii din tabara. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. Eu stiu ca tot ce scriu. . 'u ma pot analiza serios. El a iubit în Sibiu numai trei fete. când voi studia psi. dar.C august M-am întristat citind ulima pagina. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. îsi lasa un cârliont pe frunte. Eroii i-am citit pentru a treia oara. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. cu jocuri de fizio"+ nomie. #u trecut trei zile si înca n-am desc. daca m-as cunoaste. durerea.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. 2oate am sa pricep la toamna. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. cu un entuziasm salbatic. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. 3mbla pe strada fara palarie si.rebuie sa-l fac. când e sigur ca nu-l vede nimeni.ologia. nu stiu nimic. stampilata oficial si iscalita de director. unul din <acP ondon si versurile lui Samain.is caietele de matematica. 8ovedeste. Spun ca s-au distrat de minune.ologia. ucrul acesta am sa-l fac.ourmont. Eu stiu ca n-am vointa. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc..încruntat si solemn . lucrurile s-ar petrece altfel. Eu nu pricep nimic. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Mi-a citat nume. dar a fost iubit de sapte. 8ar când ma voi apuca de matematica. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. 8ar. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din . din casa4 9 septembrie .

#ltceva nu i se poate întâmpla. dupa care spera sa copieze si la teza. promovat. !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. ma va lasa repetent. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. *an-ciu. &aldura din mansarda si e c. &eea ce m-am . care nu poate sa ma sufere.imie la !" iulie. corigenti la c.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. 2oate am sa plec de acasa. Ma distreaza. . în carne si oase. batjocorit de rude si dusmani. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur.ipuit trist. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. cu glas de bas si cu un creion lung.. baiat înalt. care ma va face celebru într-o noapte. mai ales. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. de o durere adânca. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. si bogat. dar totul a fost zadarnic. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. totusi. si sa frunzaresc numai prin celelalte. #ltminteri. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie.otarârea mea. magar.oti învata. s-a trudit sa mi-o sc. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. pe care sa le stiu perfect.otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. daca nu cunosc oamenii vii. de o sc. 8aca nu. Se simtea. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". 8e aceea m-am . &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. 0aietii spun ca Marcu "afecteaza".otarât. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. nevoit sa ma convinga de naivitatea .rei capitole din algebra. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". si. care va scrie romane cu rasunet. în port. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa.imbe. am sa intru tapeur pe un vas.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. E cea mai mare . Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini . 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor.otarât sa fac. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta.otarârea. ca pe 0lasco Ibaftez. oare. &eea ce astept si eu. 8inu. 8ar acum s-a . când a aflat de . 8e acolo.imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. dispretuit de prieteni. neputincios. ca pe Selma agerloff. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica.imie. # trebuit s-o iau. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . Se întâlneste cu alti prieteni. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile. de cinci ori rezumatele. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop.etata. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. ma sinucid..

2roblema.. Ma oprisem însa.eza.ârtia cu calculele.planurilor mele de plecare. Sa se stie. tremurari discrete. numai cu douazeci si cinci de lei. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat..nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. ce se oprise pe fereastra.3 2#E. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. Iar la mine în mansarda. . Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. &eilalti. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat. sa ma apropii de tabla si sa ma sc.otarât. nesfârsita. 8in toamna ma apuc serios de matematica. 'u stiam nimic. pasii prietenilor. 7" septembrie . Ma odi.II I . pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar.tc. Emotii. pe sala. dupa câte mi s-a spus. nu raspundeam. foarte simpla. #m dat . ca sa nu mai tremur.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. la gândul de a fugi de acasa.. 'u-mi aduc aminte nimic.edrine.. 8e aceea am sa învat la matematica. necunoscutilor.edrine. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. *anciu m-a privit în oc.tc. toamna e atât de bine.imbat pur si simplu gândul. calduri. însa. Iar acum mi-am sc. pentru ca nu am voit. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. Mai e-act. 8inu lucra de zor. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului.olovleffde &. îsi priveau colile albe. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. la &onstanta. Si nu mai tremuram. #laturi. imensa. am sa citesc toata noaptea es Messieurs . #cum am venit acasa si am scris în caiet. ca si mine. care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". dupa puteri si dupa împrejurari. 8inu "misca". #m vazut o frunza vesteda. #cum stiu cine sunt.. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. cu toate ca învatasera mult. S6ZESI. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. colegilor. înca. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. . M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. &eilalti. sfârsind pe &. 5 vointa de fier.i. 3n baiat sincer. . 'umai în matematica si germana. 8e ce n-a zâmbitH a tabla. E un roman captivant. are foarte multe parti amuzante. #m observat astazi ca îmi place. 8aca voiam. 'u e grea1 dimpotriva. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. #cum m-am convins ca am vointa. Malureanu.. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent. #cum e lucru . dureri de cap.a loc4 #cesta a fost oralul.imonosesc sau sa ramân prostit.eza.

si seara se face tot mai multa tacere. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele.E# # II-# F. logodnicul si sotul. atâtea înc. sub tavanul scund. 2rimavara. . &e sa citescH 8oamne. a mine. pentru ca ma simt fericit. cu taceri< cu desfatari. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. era un pat cu un leagan. si biblioteca. si ramuri înflorite. într-o seara am descoperit absenta intrigii. cu multe elogii.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. a venit primavara. senin.. cu multe dialoguri.. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. #ceasta m-a deprimat.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. în odaita. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. Ma ridic de la masa mea. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. un roman. *isez acum vise noi si dulci.. 8oi plopi batrâni si resemnati. a mi se apropie în singuratate numai mie. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. . si ierbarul. daca eu n-am ajuns fermecator. Scrisesem cincisprezece capitole. 3n altul culorilor copertelor. sa ma sfâsie tristeti. 3n capitol îl înc. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. Si peste toate se asterne praf.iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. în toamnele reci si umede. nu pot ramâne întc deauna copil...imb... dar cartile sunt stupide si reci. la început. îmi spun eu zâmbind. soarele a adus lumina multa. . departe. 8aca l-as cauta acum în lada.&e sa scriu. odaita e trista. Eu nu vreau sa fie trista.. Eu le-am slavit într-un caiet gros. crescuti într-o curte cu grilaj de fier. pe furis. în locul patului de lemn rosu. #tâtia ani s-au scurs.. &ând înverzesc plopii. si castani umezi.. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman".. M#'S#E8# 2este case plumburii. desc. Si cutiile cu insecte. si teancurile de reviste. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. afara. 8ar. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. si mie îmi par viata si altora le par vise. &opilaria s-a stins între peretii varuiti.. eu scriam laude virginitatii cartilor. se zaresc doi plopi. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. #ici am fost eu mic. ci sa scriu..2#E.rebuie sa ma sc. Imi amintesc atâtea ceasuri. dar asa e.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. în acest carnet. #m parasit caietul gros.. 8upa o suta de pagini. 'u trebuie sa ma gândesc. 8ar acum nu-l caut. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte. . Si g. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. pe care îl simt. totul e mort. daca n-am cutreierat înca India. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale".ete scrise. Iar visele se strecoara în viata mea. Ei.i.. *oiam sa scriu. 8oamne. cât sunt de fericit în singuratate. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu. sa ma tulbure ispite. cu atâtea pac. altul insignelor editoriale.. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti.. la toamna. mângâindu-l cu dorurile meleH.Pirt-seff de mine.. 0iblioteca îmi era amanta.id ferestruicile si privesc în strada. 8ar nu trebuie sa ma gândesc. sa fiu mare. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. #fara e soare mult si neliniste.icesc zbor de albine. si g. Eu eram amantul.

8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. #cum îl saruta. Eu zâmbesc deasupra cartii. iar eu pasesc înainte. când noaptea se linisteste. sunând grabit si îmbujorat.. asa. Eu citesc în umbra.#. #poi.I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. Si. iarasi întuneric. însa . 'u vine niciodata e-act la patru. ma mângâi eu. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. îmi fagaduiesc o sotie blonda. câteodata. Si citesc înainte.imb cartea. 8e câti ani se iubescH . Si iarasi sc. &itesc pâna târziu. aceasta nu poate fi scris în roman. prin ferestruica. clasa a opta. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. sting. . acesta-i surmenaj inconstient. 8impotriva. E întiparit pe ziduri. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. Si citesc o carte noua. . &ând apropii. poate. la anul. ânga ferestruici.în particular -. 'u. 8incolo de grilaj. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. jetul de soba.otarasc eu. le zâmbesc numai lor. deodata.ârziu. îl zaresc. a masa. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. întâlnesc lumina timida.. 'u zaresc nimic limpede.ide o curte cu gradina sfielnica.imb cartea. &ând ma întorc din strada.ii osteniti. dupa miezul noptii. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica. .In fata mansardei mele se desc. FF. *oi marturisi. cu oc. rece. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. în fata mesei. tainica. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. lânga aceeasi soba de zid. de la patru la opt.S5&IE.ii la fereastra vecinilor. Dâmbesc. &e fericit ma simt ca uit tristetea. iarna. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. #tunci le zaresc. 'imeni nu le banuieste farmecul. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii.icesc în fiecare carte. 'u-mi cunosc vecinii. voi. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. ca sa nu ma supar. se face lumina în iatacul cu umbre. ne .ii zidurile. I. asteptând noaptea Sfântului *asile.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. lovind cu geanta gardurile. Si ridicând la rastimpuri oc. îl g. nu aud. si ele ramân în aceleasi locuri. ma zaresc cu multi ani în urma. se transfigureaza. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. ca sa nu-i stânjenesc. " M3D# " . strada. acolo. Sotul aduce prajituri la amiazi. ca îmi dispretuiesc vecinii. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda.. #sa ca. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. ferestrele se lumineaza din nou. ma aflu toamna. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. 2regateste. Eu ma întorc de la liceu abatut. pe care nu-i cunoaste nimeni. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. pe rafturi. 6ireste. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. pizmas si superior.ma întreb eu. nu tine conferinte. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. ungit în patul rosu.. cu o coperta indicând1 'uvele.3E# -8E#M#.E &3 . brusc.anief-#le-andrescu. fara sa ma supar. în fiecare cadra.ere. în fiecare amintire. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . va intra la facultate.. E singurul rol care îi convine. când mansarda e luminata de prieteni. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. Seara. cartea citita mi se pare seaca. zaresc ferestrele unui iatac. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. 8ar ei vorbesc atât de încet. mângâi cu oc. albastra. umina se stinge în iatacul vecinilor mei. 8in pricina tramvaiului.. îmi spun.

odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". farduri si barbi. Spre seara. cinci lei pe fiecare luna. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. a sfârsit. salonul. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. la "Muza" vin si domnisoare. în fiecare sedinta ne citeau. sfidându-si criticul. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta.una ne-a daruit . ceaiul. 3na duce în curte. #ceasta. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. noi. 8omnul director ne tinea predici morale. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. &ealalta. în fund. în timp ce se pregateste spectacolul. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. 3n altul ne citea nuvele originale. eiber s-a ridicat si l-a combatut. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. anul trecut. pe rând. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. e cu totul altceva. 8e fapt. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. zece lei. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. cel mult. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. Izvorul acestuia era 0runetiere. &olegul 'osc. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. Mai întâi. Si înca domnisoare dragute. nu ni se dadea voie sa plecam. Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. Eobert ne-a vorbit. a capatul scenei sunt doua usi. secretar. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. adica. vibratiile eterului. 8e altfel. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. 'i s-a marturisit ca. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". elegant si are si un pian. conferinte. în?@ toamna aceasta. despre Eacine. cel dintâi. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. #flând ca putem obtine trei încaperi. intelectualii si artistii clasei. a sfârsit. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. Mai ales farmecul membrelor. zeci de strofe. însa. la strada. E spatios. în fata salonului. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. ne-am constituit în societate. nici sa dormim. 2oeti fecunzi. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica.marturiseste. în orice caz. #m înscris membri si membre. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. #nul acesta. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. Izvorul lui era 6aguet. . 8upa fiecare Sedinta. de toti banii strânsi de la cotizatii. sa nu fim atenti. casier si plicuri cu en-tete . S-au iscat discutii aprinse.trei încaperi la subsol din locuinta lui. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. declamatii. am ales un comitet presedinte. însa. 'i se îngaduia. cu ferestrele sus.o dupa-amiaza pe saptamâna . #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii". fara teama de a fi surprinsi.rebuie. Sediul Societatii noastre e nepretuit. totodata. piese de teatru. Sufleurul are. discutii. într-o odaita întunecoasa.si am fi-at cotizatiile lunare. 'u ne împiedica nimic. si grija cortinei. S-au facut numai repetitii. "Muza". . voioase si îndraznete. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta.

Si s-a cântat. repetase si în 'apasta.&astagnete -era 8inu. în clasa a *i-a. 8aca nu aveam sufleur.. Eu am aparut linistit pe scena.lucrurile au mers mult mai departe. dupa cinci minute de vorbire. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. #m ales scenele finale. Si colegele iei s-au grabit sa vina. nu pricepe engleza. #ceasta. în mai putin de doua luni.. 6etele . *enisera domnisoare multe. plânge la tragedii. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar.. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. care citeste multa filozofie. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. # iesit de minune. altfel. Eobert. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. 8u. Eram.cu o saptamâna mai înainte Y.Invers. un fenomen. ucrurile s-au petrecut. . 8e altfel.ete. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. &ineva. 'u putea fi refuzat.parintele Ieronim . Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul.ovnicul . ia.eram eu. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. ca voi vorbi eu. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. &onferinta mea a fost furtunoasa. vestise la scoala. într-o seara. care nu vorbeste frantuzeste. deci. Eu rosii.8omnilor. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere. însa.. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . reîncepui eu. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. însa numai un sfert de ceas. credea ea.pe scaun. 2rima repetitie am facut-o la mine. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu..care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . 'u scapa nici un spectacol. Eama a fost cel dintâi profet indian. ma corecta1 . si toti actorii au avut succes. asa cum am vorbit cu ea . ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. 6aptul acesta m-a si zapacit. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. de asemenea. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. însa. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". &u atât mai mult. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. m-a întrerupt. cu 0ricterian sufleur. S-a reprezentat 8on <uan.az.râsera.fireste . nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. 'oi eram curiosi sa-l auzim. vorbeste repede. ia crezuse ca voi vorbi pe scena. 3na dintre membre. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. &omitetul a protestat si. 2ajul lui 8on <uan . n-a fost refuzat. 8ar aceasta n-are . cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut.arul cu apa si am început1 . &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. din fund. la pianul din salon.. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. &riticii mei -printre care stralucea eiber . 8esi faptul pare curios.8omnilor si domnisoarelor. cu toate acestea.era Eobert. nici nu ma încumetam sa apar pe scena.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. 8on <uan .

Si l-au apreciat. 2entru ca saptamâna .sa râda. comitetul se framânta. 2e noi ne intereseaza.0un. 8ar a izbucnit.ote. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. intervenind. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda. &omitetul.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. 'u era seriozitate.o.arul cu apa si am început sa beau. . .'u-i vina mea.8omnisoarele dumitale. Eu . ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta. . printre spectatori1 . care statea rezemat de un dulap. 8e ce ma întrerupetiH .&e facem cu critica. încât e de datoria lor sa râda.8ar au trecut cincisprezece minute.rebuiau.6oarte rau.8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. Sss4 . 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap.arul jos.una ultimatumul comitetului. si ce daca au trecutH se rasti ia. nu-mi pot pastra sirul vorbirii..ar. Si râsera. .. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. se ridica eiber. tocmai la mine. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa.într-un sfert de ceas de-abia am înc. . eiber se gândi putin. .8a. Si râsera.fireste . . 2entru ca eu nu sfârsisem. :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. am apucat pa.Eog nu întrerupeti pe orator. .Mai ai doua minute. conferinta. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas.asteptam linistit . . fara entuziasm. apoi.ar nu mai ramasese apa. 6etele au început . si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .ot sâmbata viitoare. In fund. . însa. întorcându-se spre el. &autam o replica "tare".#tunci amâna pentru sâmbata viitoare. . Sâmbata viitoare. înca. 6etele cautau sa provoace un sfârsit . repede în . iertator1 .8ar nu te-am întrerupt noi. 'u se asteptau. asati-l sa-si sfârseasca conferinta.2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc.eiat introducerea. sa dau loc la astfel de scene. #u batut din palme. toata.( . am îngânat eu lasând pa..8ar cineH . în pa.Ei. 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit". .care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama . .oata conferintaH .azliu conferintei mele. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita..otarârea spectatorilor si a comitetului. Eu zâmbii. apoi se aseza iar pe scaun.nici o importanta. 8aca sunt întrerupt.

crampele nu-l crutau. . . . 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul.4 #tunci ma . asa. cu .#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi. pe EasPolnicoff. . 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural... însa..8aca o sfârseati. ia se lumina.Eu atât am dat. 'osc. membri si membre. da. dupa ea.&um procese celebreH întreba o fata.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. . eu. se scuza Misu. #m auzit ca face foarte bine.#sa. de pilda. .oli. ascultati-ma pe mine1 e idioata. asa e. enervanta..&um sa ma frecatiH . romanul lui 8ostoievsPi. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. pentru proces. eu am citit-o în frantuzeste. &osta patruzeci de lei.8a... Entuziasmul fetelor pieri.B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. câteva personaje. . idioata.#ti citit-o pâna la sfârsitH . S-a tiparit la Steinberg... ati fi avut acum alta parere.'u. . n-a fost nici o "reprezentatie".otarâi eu1 . în fata unui juriu ales dintre membri. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si.. cunoscator al librariei românesti. actorii. va spun eu.rebuie. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi.'u stiu. treizeci.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei. 8esi era fecior de doctor. o sare amaraH îndrazni altul. puteam suna. Misu se împotrivi.*rei sa te frecamH .8a. Si însar.uma.. . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. când mergea.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff. Sa alegem alt proces. . introducerea lui #vramov. . . .una ma privi . protestara fetele... a.'u pot sa iau sare amara. fara grija.ârtia proasta si cu coperta galbenaH . însa. c-am citit-o. am venit cei dintâi...roniade propuse sa începem câteva procese celebre. Sa vezi cum ti-ar trece. &rima si pedeapsa. ... frate. a. întins pe o canapea din sala.otarârea pentru doua saptamâni.Sa te frecam noi pe pântec..Sa acuzam si sa aparam.. nu. 'umaidecât. 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff..Stiu. .. noi.. rau faci. Se facuse galben si.E o carte stupida. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila... eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera.8ar noi nu-l avem. 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. . pe 'o-sc. . calca încovoiat din sale. #vramov. #vea crampe.. aa. în aceeasi seara. însa. actorii.&rima si pedeapsaH . Misu voia cu orice c. &ând aveam nevoie de ceva. 'oi.8ar ce. 8eodata. . . dar nu pot sa iau.. 7G 7! &omitetul amâna.8e ce nu iei. 8ar asta n-are nici o importanta. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. -0a nu. . -am gasit pe proprietar. #m intervenit...2ai. Misu .

ulerul si mansetele erau de dantela alba. ciorapi negri. care îi dadeau. 8e la câtiva pasi parea un #donis.una. nici nu vrea sa poarte altul. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. Eu eram cel mai simplu deg. sa pregatim decorul I în scena. sus. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. #vea pantaloni scurti si bufanti. îsi rosi. 8on <uan. 8inu motivase. 'u era tocmai placut. .înciudat.#tunci culca-te.izarea si mascuirea actorilor. Sa sunH .asise. buclata.i îsi adânci cearcane groaznice.&u fainaH . &ei doi. pentru a ajunge în sala.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . apoi frecam.otusi. îsi pudrase parul pe la tâmple. îsi facuse o vesta de catifea neagra. '-avea nici o grija. se pudrase pe fata. cea neagra. #ranjam noi tot. . cu el.e de pantaloni curiosi.Stii. &u atât mai mult. Mai trebuia sa-mi albesc parul. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. 2entru ca. marturisea el. Eu eram preot. . 2e cap îsi va pune o bereta albastra. în fundul scenei. deci. o perec. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. . pe frunte. parintele Ieronim. . ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. dar pentru ce-ti trebuieH . nu stia cum sa se fardeze. . 8on <uan si &astagnete. un aspect "istoric". 2ajul avea îndemânare.. care înspaimântau. #m acoperit-o cu o fata de masa. &ostumului lui 8inu. #poi. începura sa se fardeze.îti dau. 8oi ficusi nu erau o gradina. 8on <uan. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. însa si le facu atât de groase.antaisie. . al lui 8on <uan. se afla o ferestruica. foarte simplu1 nu are altul.ii si sprâncenele. cu cât avea parul tuns scurt. cum poarta fetele. dar si-l pudrase fara mestesug. însa. pentru ca scenele se petreceau noaptea.8a. Eobert. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. încercase sa-si faca doua dungi. era un început. pajul lui 8on <uan.e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. a oc. foarte putin modificata. de asemenea.otarâram noi. îmi luasem pelerina tatei. .izat. pe care l-am legat în jurul becului. &astagnete. am început pregatirile pentru deg. #m adus si Qnabat-jour albastru. desigur. îsi lipise peruca. apoi. faina îmi intra în urec. lungi.8a. era o bereta de scoala. îmi dai tu putina pudraH . Intervenii pe lânga proprietar. Si 8on <uan era tulburat. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. însa. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". du. .ovnicul lui 8on <uan. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH .ie ecleziastica. si tunica p. de matase galbena cu dungi negre. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. trebuiau sa treaca prin scena.rebuia. *enise. #ceasta. care îmi ajungea pâna la calcâie. începuram sa lucram. înainte de toate. #m adus doi fîcusi piperniciti. în loc de tic.Suna. ceea ce nu avea 8on <uan.'osc. &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. în salon.i si îmi aluneca pe sub guler.. înrosise buzele si umerii obrajilor. însa. . aceasta întelegeam si noi. 8inu mai avea si o peruca neagra. cum purtau tinerii în Eenastere. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc.

. 8inu. 8inu râde modest1 -/a. 8upa câteva minute. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. însa.8on <uan e palid. de la liceul "Sf. îmi lasasem oc.. foarte bine4. &âteodata.ii înc.. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica. pe scena. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec. 8e altfel.asiti.iar sa joace în fata unei multimi. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. Daream tulbure perec.i ce se desfatau1 de lumina. #vea.ise. a patru începeam. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. pentru ca veneau spectatorii. &ea mare adora în taina pe 8inu. 'oi. un costum îngeresc. . rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. ciorapi si pantofi. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. fara îndoiala. în orice caz. de ficusi si de actori. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. ca s-o cucereasca. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc.. pantaloni atârnati în cuie. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. a desc. 8eclamam cu entuziasm. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. Eram du. 2resedintele trebuia. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. în odaia artistilor era mare neorânduiala. Se asaza lânga el la ceai. duduieH . care era sufleur si sufla dupa un cufar. cutia cu farduri. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor. 8eclama.i.ii în sala.numai buzele. ipseau numai d-ra . în sala.a4. eu si 8on <uan ne-am întristat. 8inu privea si ne încuraja. orice teama îmi pierise.ovnic. lovea cu pumnul..elarii. actorii. însa ma retineam în gesturi. ce-i drept. Erau e-celente. eram nerabdatori si emotionati.ii asupra buclelor lui false. ce bine ai fost4. . becul cu abat-jour albastru. . . &a îi place c..*ai. Sava". ne încredinta el. repetam în gând. iar 8on <uan a sarit versuri. a venit în costumul lui de paj. . 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. însa.anief-#le--andrescu si eiber. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor.. sufla prea tare si se auzea în sala. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. 0ricterian. 8upa ce s-a înc..emati de doua ori la "rampa". Se varsase apa pe mese. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. 2rin colturi. nu s-a observat nimic. eu m-am încurcat de câteva ori. .i de oc. s-a aprins lampa în sala. &a el e învatat cu scena. însa. o manta si doua florete. 8upa cum prevazusem.6oarte. strângea din dinti si din sprâncene.is cu grija usa. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc. 'oi am fost aplaudati si c. *orbeste putin.a. care flirta cu ia.. # aparut si &astagnete.eiat spectacolul. marunte. S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. nepudrate si cu roc. #poi. un flacon cu apa de &olonia. Erau acolo domnisoarele 8inescu.. din dosul cufarului. 2entru ca noi ne-am sc. si spectatoarele îsi pironira oc. însa. admirabil4. sufla cu pricepere. 8on <uan se înfierbânta. Eram fericiti. Se asezase.e" în Ieronim. 8ar spectatoarele nu-l priveau. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. #m început furtunos. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". asteptat. 2atru fara zece.a. grasulii. 6anica e resemnat. 'e plimbam nervosi prin odaie. 0ricterian. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla.

pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. 5bisnuitul ceai. oricum. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. în cancelarie. în primavara . #veau roc.acere apasatoare. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. întâiul.otarî sa li se dea un avertisment. în fund. #ceasta. 'u se putea altfel. a sfârsit. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. Mariana . eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt". # doua zi de dimineata. 2etrisor si 8inu. ia. Se tine mai întâi o conferinta. lânga ele. #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. în actul I. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c. &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor.ii scurte.e.oivinovici îl joc eu.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . . "8irectorul" va fi 0ricterian. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c. apoi cânta fanfara si corul. 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. 2ersonajele sunt profesorii nostri. 8e Sf. pe canapea. E înalt.pentru ca e timida. la liceu.imie. iar Mariana e îngândurata. lânga soba. Sasa. Se fac câteva spirite. .anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. Eobert era revoltat. ia si cu Irina se aflau. &eaiul.oivinovici nu-l persecuta. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". 2e . cu parul învrajbit ca al Salomeei. pentru ca se va juca . 2etrisor. &ând 6anica mi-a comunicat vestea. Eu ascultam cu interes discutia. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. care spune totdeauna1 mergi. E vorba de liceul nostru. . însa. am aflat ca 8inu. si nici nu ne da lectii multe. cei doi aparura. Se . Iar profesorii vin târziu în clasa.ace si 2etrisor. în anul acesta. Eobert. la care trebuie sa zâmbesti. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. Spune ca trebuie sa-si sc. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa.oivinovici. apoi declamatii. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". # jucat din clasa a I*-a. are sa joace doua roluri. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. eu am râs stânjenit si l-am . si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana.imbe costumul.imiei. biruise. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. 8omnisoara Sasa . serbarea va fi fara perec. # trecut asa aproape un sfert de ceas. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". Spiridon e o zi neuitata. FFF. Sf. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. si a jucat si la "Muza".imie. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu. pâna la genunc. In al doilea rând de scaune. buzele rotunjite si oc. si 6anica ne-a împartit c. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui .i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. autorul. în saptamânile acelea s-a . 3n liceu model. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". rosii si cinici.ii mari .îl urmeaza.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. . Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon.s-a îmbolnavit.iar rolurile. care n-au rasunet. ca întotdeauna.otarât sa scrie "revista". lânga dulapul cu carti. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. jocuri si gimnastica. 8in primavara.negricioasa. #poi. 6anica.

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

Multe.. Dâmbete.. cu . ce sa-i faciH4 .. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie.. ma întelegiH E o batjocura. Sunt sentimental.iar în clipele acestea.. sa ma biciuiesc pâna la sânge. tinere. Sunt melancolic. toata durerea trupului biciuit cu frâng. .&u totul lipsit.ânduri naive. *. 8oar te cunosc eu. &el care învinsese era d-l redactor. '5IEM0EIE #cum stiu. Si tot plânsul meu. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. Esti tânar... d-le redactor. cu luna. #ceasta trebuia sa se întâmple. cu statui însângerate de amurguri. 8esi am talent cu carul. Mi-a vorbit mult. M-am întors abatut la liceu. tinereH . &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra.. . aplecându-ne fiecare din sale. Dâmbete. Si am zarit.Se face. ./aiH &e zici.. de virilitate. Sunt lipsit de vointa.3n editor. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. coperta revistei. începuse ora a patra.*iata. ma întelegi.. d-le redactorH. câteva clipe.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie.îti public orisice.. C$ .. sunt trist. Se scarpina la rastimpuri în cap. îti spun eu. 8-l redactor învinge întotdeauna. 2rivesc plopii prin fereastra mea.avuzuri înverzite de musc. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. 8e ce sa fiu melancolic. domnule.8-ta care ai talent cu carul. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie.. #m rosit. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. . câte nopti calde. Si cad pe gânduri. de personalitate.&red. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol... multe. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. . 'u trebuie sa fiu trist.. 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu.. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor.. 8-l redactor m-a privit blând1 . 8-l redactor se înflacarase. Sunt ridicol.. #steptam c. idiot si revoltator de naive. Si nu am de ce sa fiu trist..ocmai... Dadarnic încerc sa ma ascund. toata mândria mea. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. .Eu am.i. .&e ne mai scriiH Dâmbete. .iar ziua în care nu voi lucra. .'-ai dreptul. Eram dezgustat si obosit. în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii..&e sa zic.. 8eci sunt stupid. . Eu îl priveam zâmbind.8ar sa nu te descurajezi.. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda.. .2rin câte am trecut eu4 /aiH . Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. ci voi .

2astram frâng.ie. tot mai scurt. 2entru ca asa vreau eu. . ca sa nu vad frâng. înainte de a stinge lampa. naiv visator. 8urerea ma atâta. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. carag. 8ar izbânda du..ului ma desfata. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. Strângeam pleoapele. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. sentimental. cu oc. Era cea mai dureroasa dintre toate.. &arnea începea sa se umfle. oveam tot mai grabit. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. #sa trebuie sa fiu eu. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. *ointa mea e absurda. 5 zi calda. &arnea se înfiora. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. obrajii îmi tremurau.alba si plina .isi. o îndoiam si numaram pâna la zece. sa arda..ii si ma usturau pleoapele. 8urerea ma apropia de mine însumi. cu buzele strivite de furie. o clipa de e-taz. Soarele e trist.se înfigea cea dintâi lovitura. Eu. îmi suieram izbânda printre dinti.ia dupa un raft cu carti. o data cu geamatul carnii. care apasa si înabusa totul în calea sa. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. 2ielita de la înc. dar e o vointa trainica. în fiecare noapte. &âteodata. #pucam frâng. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. 8ezastrul sa desfasurat astazi. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi.ia cazând. apoi. formidabila. natâng. înfiorator. Sufletul meu e aspru. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam.ios. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. 5 zi ca oricare alta. de tremuraturi. /otarât ca o stânca. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc.privi pe fereastra. 6râng.. j=la purifica. #sa trebuie sa fiu eu.eieturi era rupta de frâng. îmi înabuseam tipatul. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare.ie. eu stau linistit si scriu. încruntat.. &ele mai frumoase zile. bolnavicios. aruncata peste umar cu oc. 3rmata de oboseala.ia cu . 5 singura clipa. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. 3rma. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana.ii înclestati de tinta. #sa cum eram altadata.j cunoscuta.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. buzele se albeau. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. de tulburari. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. Eram .otarâre. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng.ii înc. &ând îmi alungam somnul cu pumnii.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. 2e spinarea goala . 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng.. #u fost zile de izbânda. 5 zi de noiembrie. în zilele când ma biciuiam. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri.

Suflet torturat. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. cu greu. ca orice adolescent. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori.. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. Si n-am izbutit. citeste Eampa. . totusi. a dragostei si a urii. Mi-am cautat si eu.sa nu tradez nimic din zbuciumul. &a si Eobert. Eu stiam cine sunt. #m facut si eu glume. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. din întunecimile si flacarile sufletului meu. eu. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. joaca la curse.. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. si. &u atât mai mult. #m cucerit si eu. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. &are poarta parul retezat la ceafa si . seara. Si eu.8ar n-a fost asa. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei.pâna atunci . '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici.. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. Eu. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. iluminat1 eu. pe strazi. râde spart. Si eu. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". zile la care ma gândesc cu dur"[e acum. iarasi. care doarme cincisprezece ore duminica. #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. am ratacit si eu. prieteni. ca si toti ceilalti. pe ploaie. ca toti oamenii slabi.. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. când sunt trist. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti. Sa izbucnesc dintr-o data. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin.. 'u mi-a placut sa am prieteni. cu toate acestea. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt. Eu.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. care admira pe Musset.iceste nimeni mi-ajungea. lava fierbinte a entuziasmului. M-am vrut neîndurat.ii înc. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. Si strigam cu oc. *oiam. ca . ma îmbata. Si nu numai atât.ca toti ceilalti .imbacios si j plin de compromisuri. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet.. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. Sub care sa se ascunda. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. pâna la desavârsire. nici cugetul meu. însa. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta..un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. flirteaza cu dudui la ceaiuri. m-am dat putin câte putin. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. cu articole publicate prin reviste populare.isi.îmbatat de mine însumi.. am râs j si eu mai mult decât era nevoie.. #m fost sc. . într-o odaita umeda. în râsetele celor care asteptau afara.. #m nesocotit cea mai frumoasa . aspru si sumbru.B danseaza la cabareturi. ca si turma.

ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. dansuri moderne. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. &roitorul mi-a facut . deci.emotionat ca la ora de trigonometrie . m-am pu-j drat si eu ca 8inu. alaturi.. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. furia d-lui director. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. *I. 2e o masuta.I. am regretat ca nu am plete. Melancolia a fost izgonita de amintiri. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. #cum vreo zece zile. dialog dupa dialog. adauga d-l 6ilimon. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. intra slujbasi la minister.rosu din pricina gulerului si a emotiei .Sunteti la clasa. marsuri si cuplete. EE2E. lectura "revistei"." 6anica reproduce..aine "moderne". &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. 6aptul trebuia sa se întâmple. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez.. 2rofesorii îl încurajau. Si am cazut tot mai jos. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului.8ar unde suntH .8ar intrati deodata în cancelarie. . Eegizorul este d-l 6ilimon. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare. #m început.. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie... 2rofesorii ascultau. 8irectorul întreaba curios1 . 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari.eatrul 'ational.. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. 'u ma pot. 6anica . #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei. Era acolo si directorul. 8-l director e magulit. .dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. Sunt linistit si abatut. 6anica . bunii mei prieteni.statea în picioare lânga pian. #ni început a folosi ciorapi de matase. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica. nici în clasa.#. 6umeaza mult.. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. Erau romante. Dâmbeste.. fumând. 6anica dadea e-plicatii1 . e seara. s-au adunat cu totii în sala de muzica.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH . m-am dus si eu la cinematograf. pe cât îi sta în putinta.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. #m avut si ein mica mea glorie.II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". Eâde si îsi salta pântecul. si . dupa ce s-au sfârsit cursurile. îi gasiti dansând si cântând. un volum de nuvelei cu coperta colorata. #cum. furati. 8omnul director s-a lamurit. îl acompaniam eu.continua1 .lavaliera neagra. si palarie cu boruri largi. 6anica fredona cu tresariri în glas. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. de la .

l-au primit cu entuziasm.iar si clorul.. sifructoza. #poi.oivinovici se înroseste. d-l 6ilimon bate din palme. 0aietii. la sfârsit. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. însa. #sa ca. si de picior. vine printre cei dintâi. .idrogen si sulfit. 6anica a izbândit. . Si e sufleurul cel mai de pret. S-au împartit si cele din urma roluri. stearina. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. i-a pus. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. parafina. ce-i fenolul. 2erri si alti colegi. Se aude în fiecare vara la . sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta. în afara de "actori". ajuta.. si cuprit. 8irectorul a .#cum cânta d-l profesor. #ctul II. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti.oivinovici. 6anica se stergea cu batista pe frunte. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu". 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica. galatit. Mi se prevede izbânda sigura.. pe gânduri. dar e foarte blând. înainte de a începe.. c. de cele mai multe ori. care asteptau în curte rezultatul.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. o-igen. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci . #re nasul mare. pentru ca el nu era tenor. . 'e adunam în sala de muzica. si amine. Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica.otarât sa se înceapa repetitiile. 6anica îmi tonul. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. . Minculescu. glicerina. si glucoza. Si-n mormânt tot ca si viu. în banci.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. Eu apas pe rând trei clape albe. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. din clasa a *lII-a.oivi-j noviciH .imii 2riviri semnificative între 6anica si . care ia parte cu caldura la repetitii.. Stau în fund si comenteaza rolurile. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. 8inu. ânga el sta. la masura.eatrul "&arabus".idratul. fosforatul si . vitriolul si o-ine. întrucâtva. 6anica se sufoca cu entuziasm. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu. si aici. dar benzina. apatit.

.elarii si se plesneste pe frunte. baietii îl g. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 .Intra.2arca ti-am scos rolul. . 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. . ca merge.. *orbiti raspicat. scena. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung.Misca.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor.. Minculescu primeste. 6ilimon tine masura cu amândoua bratele. 'u asa semet. la care e silit sa ia parte .are. domnule . 6anica îi goneste cu demnitate.ianni se înroseste. înc-o data4 . în mijlocul clasei."3ita-te ddom-nule./aid?@ ca-ncepem. asati reflectiile pentru public.Ei. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. . &ând sfârseste. *ine scena cu un "parinte e-asperat".2ardon4 'u se aude nimic. 8-l 6ilimon ofteaza. . Se îmbufneaza. "2arintele" e 2aPe. d-le 2rotopopescu4 .aproape în fiecare dupaamiaza . domnilor.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul.'u asa.fiul sau. nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. care sorb din oc.i pe "actori". E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. multumind cu capul. s 2ublicul râde magulit. baietii din banci aplauda. . frate. Eegizorul face un semn1 . 8a.imbat si noi.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 .. 8-l 6ilimon bate iar din palme. .iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . #menintarile îl zapacesc pe 6anica. 6osil4 2ianistul. împaca pe . domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii.iile. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. .'u asa1 buna ziua4 . .ianni.ianni.Stai. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH . ." ..iile de teama sa nu se retraga .oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc.2ardon. d-l 8aian. ma. cânta 6osil.8e ce nu veniti. însa. " 3nul1 . cu roleleH 8e ce nu vii.ianni se misca greu "în scena".are. 'ici pâna aici. pentru ca spectatorii din banci se desfata.ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. 6osil ofteaza. domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul. domnilor4 a pian. 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". Sufleurul îsi cauta paginile. 2rofesorul de gimnastica..arconne"."0una zziua4" . plictisit..inalement.8ar uite ce e. nenisorule. . sa se auda. îsi sterge oc.otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a .Ei. domnilor. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". 6ilimon întrerupe. 2aPe intra în mijlocul clasei. Eegizorul întrerupe1 . disperat. .. &a sa-l entuziasmeze. -au ales provizoriu. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. . Sufla d-l Minculescu. fumeaza si ascunde tigara la spate.

a aparut d-l 0oloveanu. 'u merge."0u-na zziua. Intra servitorul1 . frate. . &redeti-ma pe mine.c. &âte unii. nu4. 5 auzise si 6ilimon. . însa. Eâde cu pofta. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. 8irectorul suna. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. adunarile acestea sunt reduse. cu un deget. *ine pentru fanfara. Se opreste în fata mea.. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director..asa." Spectatorii râd. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. . In acelasi timp. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. dupa cum ne-a marturisit el. mai. nenisorule4 #scultati-ma. Sau sa va împiedicati. &ineva facuse o gluma. . Mi-am?@aranjat si costumul. 0aietii sunt obositi. Si se suparase.ii facuti. care se comunica din banca în banca. zis &otet. încearca mântuirea1 . c-care în-nvata nou-noua ore pe zi.otusi. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta. înca o data.eama servitorul. voluptatea bisarii în scena desc. 'u o iscaleste aproape nimeni. .ura larga. fac observatii cu glas tare.. intra4 . oc. cu mâinile departate de trup.'u. 8aca ai dictiune. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica.emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. mai încet. Sa nu gresiti cumva iesirile.. 2aPe repeta pentru a treia oara. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara.ianni "repeta" rolul cu Morariu..isa. nu... sa va pripiti. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . &avalcada NalP=riei. buzele rosii. si ceilalti sunt e-asperati. îi tai pe toti. &el mai multumit e.acere. cupletul. în palton.. 0ricterian încearca la orga. dansând. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu. . Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. *a-va rog. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. scu-titil4.adica 0ricterian . 6iul meu. sa nu nimeriti usa. Si cum am sa ma fardez. mai rautaciosi. 5c. 2aPe.Sa cânt cupletul. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. . îsi aminteste." . 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. 8e când cu "repetitiile de teatru".. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon. pe domnii profesori de muzica si gimnastica.ei..Impecabil. Eobert.Ia c.isi. unii lucreaza. 0aietii s-au plictisit de fanfara. vorbeste. 2rofesorii sunt c. . 8-l 6ilimon da e-plicatii generale. Sorbea deja gloria. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. 2e servitor îl joaca *intilescu. 8e fapt.. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli.. 2rete-te absurde sau ine-istente.Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH . domnule director."8ar bbine ddom?@nule.. domnule 2rotopopescu. poti vorbi cât de repede ai vrea.8omnilor.eama. 5r sa se uite damele la mine. domnule. cu capul lasat într-o parte. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat". nu. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. 8irectorul . ânga fereastra.. putin rosu în obraz.ii pe jumatate înc. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. însa.

Si nu întâlneam. #m pierdut. 8ar n-am izbutit. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi .izând oc. însa. 'iciodata nu m-am putut concentra. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. care ar alcatui personalitatea. .Si nu numai atât.otarârii mele de a-mi gasi sufletul. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. '-am putut gândi asupra mea însumi. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. Ma mângâie pe obraz. de-a lungul zecilor de constiinte. astupându-mi urec. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. actorii. a repetitia generala. cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca. &a. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. *II. încapatânat. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. înc. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH .#sa fac toti artistii mari. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. . 2lecam în grupuri. decât ceva impus de vointa. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. . iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului.prin loji. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. 'oi. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. nicaieri. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. Ma priveste în oc. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. &eea ce m-a uluit. &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult. #celasi întuneric. nu ne îngrijim de lectii. 8E3M3 &#.ândurile se risipeau. ci o infinitate. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . Iar dupa reprezentatie.EE M'E S'S3MI . 'ici nu mai întelegeam acum rostul . 2ersonalitatea n-ar fi. pentru ca mi-era teama. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu.ace. în fata portii ne despartim în trei cete.#l dracului mai esti tu. ca sa-i faca placere. Stiu ca e-ista un singur suflet. . nici o lumina. Eu mi-am înc. oare. atunci. #m aflat un singur lucru. odata. Mi le-am impus si mi le-am însusit. #r fi numai o masca. apasând tâmplele. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau.rebuie sa ma cunosc.i si îmi zâmbeste dulce. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . de multe ori. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu.ii.ile.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. o dupa-amiaza întreaga. e-ista o linie de continuitate. #m amânat mereu lucrul acesta. 8e câte ori încercam sa ma analizez. nici un sprijin. 8aca sufletul meu nu e unul. 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. &e se va întâmpla cu ele. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. începeam din nou. &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. pe care-l banuiam. doctore.

#s spune1 asa mi-e sufletul. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu. încercând sa aflu cine sunt. 8e multe ori. Si toate acestea ma întristeaza. &easuri în care nu ma recunosc. ca e-ista un singur suflet în mine. ca treaca timpul. nu am nici o metoda. altul. #tunci lucrez cu sârg. Mie mi se pare o lume noua. în cel mai rau caz. #colo se cerceteaza alte lucruri.. nu izbutesc sa ma apar. pe sub castani. #ltminteri. Eu simt. Iata ceea ce ma tulbura. #lteori. . nouaH Si voi avea putereH. interesante. Si lucrul acesta e necesar. 'u-l pot aduce la lumina. iar vointa îmi slabeste.ologie. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. deci. singur. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. dar în cartile de psi. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie.rebuie sa lupt mereu. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos.ii îmi aluneca de pe carte. 8aca m-as cunoaste. si asa vreau eu.. nici o indicatie.. &easuri care ma tulbura. contradictoriu. Si în ceasurile când oc. de unde trebuie sa încep. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. îl izgonesc. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . nu voi avea curajul sa patrund în viata.. cu o zi mai înainte..elarii. #ltminteri. dar am saptesprezece ani. un gând ma framânta si eu. Sa-l masor. absurd. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu.. 'u ma .cu toata slabiciunea mea la matematica -. ma nelinistesc. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. însa. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani..ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. în fiecare zi. din toata puterea vointei mele.. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. 8e multe ori. 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. #dorm surâzând. încât ma înfioara. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat.imbari. cu o saptamâna. izbândesc. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. Sufletul meu. pierd curajul. #tunci. însa. m-am înspaimântat. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. #s sti. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor.cercetare launtrica. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. Sunt zile care eu le urasc. 5c. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. ma întristez. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat.

Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor.iceam însorite. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. #tunci. dintr-o singura bucata. '-am izbutit. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. vara. &âteodata se înnopteaza.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. Sufletul mi se sc. singura. Eram abatut. #m citit . 8e aceea am fost astazi fericit. dai nu i-am îngaduit eu. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine.. si nu stiu. sa se simta trist. 2oate de multe ori am lacramat. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. 8ar nu pot citi. 3n drum de tara. sub copacul înfrunzit. liniile dealurilor pe care le g. 2rivesc în mine. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. In câmp se zaresc seceratori. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. I'&I2I. Iar pe drum. fara veste. *III. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Si nici la cartile pe care le voi scrie. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. când umblu mult si ajung departe de oras. pentru ca nu le cunosc. sub un copac înfrunzit. care e-ista undeva.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. iar în departare. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari.. ma gândeam la ziua care se scursese. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . #s vrea sa stiu cine sunt. Sufletele lor nu vor fi liniare. #tunci adormeam obosit si îndurerat. un drumet paseste. 3ndeva. *I. 2lictisitor. Si paseam tot mai încet. ci trec alaturi. si nu ma gândeam la nimic. #m aflat ca însusi sufletul. contradictorii. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. #lta data.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura.imbase. . astfel. Mi se parea ca a fost altcineva. Sufletul meu ar fi dorit. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. pentru ca asa am voit eu. Inainte de a adormi. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. Indata încetineam pasul. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. demult. si ma înfioram. #tâtea trasaturi streine. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. marginit cu plopi. #scund revistele si citesc înainte. si pe care eu nu le privesc.. poate. . #poi aprind obosit lampa.# '5*# # nins toata ziua.. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde.stinse zgomotele din strada. dar n-am stiut aceasta. cu privirea atintita catre o lume moarta.. aproape de tot. Ma mustru. Si pasind. 0anal.. In alte zile. #m scris caiete multe ca sa descopar. iar sufletul meu se întoarce. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. Ma privesc. o fata pe o banca. 'ici eu n-as putea spune pentru ce. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele.

fara nici un onorariu. într-adevar. si zoologie. Sunt fericit. ". &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. 8impotriva. îmi place mult si limba latina. 'u stie decât lectia. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. # trebuit sa ma . 0ratasanu.acit. 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. *reau sa citesc acum si pe 0ergson.pâna noaptea târziu. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. 2rofesorul e blând. si profesorii. nu stie nimic. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. se îndoieste de calitatea amândurora. se ridica eiber si se apara. pentru el. dar n-am câstigat nimic.. 8e asemenea. 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. ca sâ pot sa ma cunosc. "Maestrul" e un ocultist si filozof. 2entru "teze". ci numai ascultând fraza. cu anii respectivi. 8e fapt. Si le face. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. 2entru ca teza . toti poetii sunt "frumosi".iar fara sa se uite în carte. 8e aceea e premiant cu cununa. si clasa noastra. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. &ând traduce si comenteaza eiber. Si unul si altul risipesc ironii. învata j tot ce i se da sa învete. si sa ajung la &aesar. c. cel putin. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . 8e c.. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. Si am citit toate introducerile. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. 'u m-am analizat. 2âna acum. îmi amintesc prea rar. Si am trecut. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. apoi. nu e un erudit. .raduce c. ca sa-si faca "lectiile". eiber si 2etrisor. #m citit multe carti. si c. j cu toate acestea. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. repeta toata materia. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul.otusi.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. # trecut toamna... cred eu. a>uilae. 6anica sta în banca a doua.ologie. toti îl asculta. 0ratasanu cunoaste toti consulii. de ! când a venit în liceu.#i sa te tâmpesti. E revoltator de constiincios. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. '-am învatat psi. "Maestrul".imie. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. îsi are te-tele învelite în . si fizica. erudit si ironic. #u început sa ma strabata alte gânduri. ca am scapat de matematica. ma4. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza. am învatat prea putin latineste. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit.otarasc sa trec la modern. a modern e alta atmosfera si alta viata. Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. El stie si trigonometrie. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. cu a>uila. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. si autorii. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. nici la e-temporale. a discutii iau parte. în felul acesta. însa. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei.imie. 0ratasanu e formidabil în gramatica. se ridica 2etrisor si critica. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. . de obicei. a Istoriile lui . #u început sa-mi placa alte lucruri. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. # trebuit s-o iau de la început. . ânga el. 8upa ce sfârseste 2etrisor. acum traduc din /oratius.otusi.

&lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. 2etrisor zâmbeste ironic. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber. spun baietii. însotit de o traducere.otusi. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. erudit. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. e incontestabil superior realului.spune el -. &u multi sunt bun prieten. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor.ne spune 0ratasanu . . #ceasta. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. eiber comenteaza. . rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. #ceasta. se ridica 2etrisor.. la modern. El.. 8ilueaza întotdeauna. &eea ce e e-act. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. Marcu are "insuficient" la latina. pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. 8ar Eobert vorbeste. când se4 întâmpla sa le gaseasca.e numai o legenda. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. însa. Si e cestor.Marcule. 8e aceea sunt fericit. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni.desi dispretuieste civilizatia latina. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele.oli.. eruditia lui eiber în "antic. Si o izbânda.. 8e-abia ne mai vorbea. Si vorbeste. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. &ât timp se petrece aceasta. 8ar nu ramâne corigent. Marcu a citit pe tot . nici n-a citit multe carti asupra Eomei. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. "tiranica" 4 . carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. însa. melo-dios . Si a citit multe volume de 0oissier. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. în acelasi timp. Ear.e mult mai bine informat. nu pentru ca are talent. dupa ce oboseste eiber. semnata 0ratasanu. Modernul. de fapt. de altfel.etata.se da din toata materia trimestrului. &onferinta a fost însa oj întâmplare. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic. 8ar Marcu . toti au rasuflat. 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. Eobert sta lânga 0ricterian. #m drept tovaras pe /oratius. Erau mântuiti. . Si nici nu le-a mai sfârsit. a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. Si îl critica. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". pentru cei care nau citit a cite anti>ue. înainte de a intra "maestrul".itati" .isi. 0aietii jucau tintar sau table. într-o banca din mijlocul clasei. cu trei banci în urma.roniade.ot "orator" e si Misu . vorbeste mai rar. El vorbeste oricând si despre orice..Stiu eu ca tot nu învatati. ca sa-si "deruteze" adversarul. 5risice ar spune eiber.ii înc. 2entru ca.ca si a lui 0ratasanu . Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. din pricina lui *anciu. când nu are nici un j roman cu el. în vara. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 . 8impotriva. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. &eilalti. copiaza. pentru câ s-au împotrivit baietii. a real era o atmosfera îng. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. #ceasta. &ând a sunat clopotelul. &ând poate. Eobert ] nu stie nici sa traduca. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare. 'u poate. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. cautând cuvintele si articulându-le victorios. 8e aceea. "Maestrul" motaia cu oc. Iar a doua zi a vorbit Eobert. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . ca sa poata vorbi mai mult. E "seful" clasei.acit. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor.itati". 6ireste. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. anul trecut. care a avut succes. &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. #sa i se pare lui Eobert.

id oc. Ei spun ca asa fac c. 6anica se intereseaza de anumite localuri. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta .ii si încearca1 laaaa. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu. Suntem cu totii buni prieteni. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". #poi. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului. la zoologie.imenoptere. &eea ce îi im-< presioneaza. învârteala . satisfacuti. cântec iesit din moda. 8inu discuta fumând în fotoliu. Si eu le spun calm1 cetonia aurata. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa.enorii desc. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta. baritoni.. îmi admira. dupa cum e si ba-. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. ridicam globul de la lampa. 2etrisor si 8inu. din colt.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. totusi. &a sa fie mai multa lumina. însa. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert. *in si alti buni prieteni . 8iapazonul e indispensabil. si noi îl ascultam.îl enerveaza. 2âna ne adunam cu totii. n-am ajuns înca clasa insectelor. 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. &um însa noi.. 5. 2erri îi împrumuta diapa zonul. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te. când vin 0ricterian. 2etrisor argumenteaza sofistic.tenori.8au alt aspect. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. Eu le spun ca acelea nu s albine. sofismele. . între ace. .id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. El pre-] fera sa c. 6anica el preocupat de c. în fiecare seara.imie si matematica.eta lui 6anica. cântam # ruginit frunza în vii. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele. Si cum1 mansarda mea e prea mica. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic.iar cei de la Mitropolie. 6anica e multumit de 0una dimineata. dar trebuincios pentru casele batrânesti. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. El afirma. l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. care îmi admirT cartile si rabdarea. 8upa aceasta. . basi -. 6umam si suntem fericiti. vis al vietii studentesti. 8e obicei. 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". 2oprisan afi ma ca e "isterica". 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". #ceasta. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. nu se încing discutii literare si nici filozofice. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare. #-ceasta ne e-plica 6anica. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. g. &eea ce izbuteste sa ne supere toti.oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert. comentam si bârfim. 2entru ca suntem prea multi. 2entru4 ca nu-i "intereseaza". 8aca se înfurie. întârziem pâna4 seara discutând. .ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. ceea ce revolta pe Eobert. începem repetitiile sub bag.IW. ci . care va fa în curând iubit de o printesa.în loc sa-l linisteasca .eta de trestie. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci. apoi înc. #dica ne spunem pe nume. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. ne înjur?@ fara suparare.alaua 6loreasca .

. totdeauna. în curte. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. ca sa le auda toti tenorii. #m cântat. 0abo4 . Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". #m asteptat. înc. #poi ne daruieste mandarine. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. vis al vietii studentesti. #ceasta. douazeci de lei amenda.. însa. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar. pentru casele patriote.. si pedepsele celor nedisciplinati.. . e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva. va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el. iar prietenii îi vor spune. 6anica e un mic tiran. zâmbind. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4. 2entru o abatere mare. iar casierului îi strecoara o bancnota. Signore.. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Dapada putina îng. mere.3ra. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani. si tragând cu urec. sa bem vinul ca si-acuma. mamei. brusc. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire. 3nsprezece coristi.. ma4 Si râdem.Iubesc o femeie. #laturi. armene.. 5.ea la vecin1 . # urlat un câine si aj s-a stins. 0aietii soseau grupuri.Salve.uati. romanta din 8on <uan. a noua si un sfert pornim."evis. # fi-at." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele.. lovindu-l pe umar1 . 'oaptea era senina si rece. va rog4. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo. Si restrictiunile sale sunt pur formale. a sfârsit cântam Multi ani traiasca si .otdeauna. pesmeti dulci.etase si sticlea. 0una dimineata. &âtiva îl privesc cu admiratie. a sfârsit. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii.#aa.&ât a datH începem apoi colinda. Si doamne care ne vor admira1 . ne-au primit.. si strigam1 . 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. grupuri si se întâmpinau . Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 .audeamus igitur. sipuo... si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ.cu entuziasm1 . scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. tara sa cunoasca cuvintele.... apoi. si ne admiram. lumina...ii si zâmbeste. un casier si doi "c.oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . SignoriK Scusatemi. #poi. .. un dirijor.la usa mansardei . smoc. Mama asculta la fereastra. evis est". #cesta e cântecul favorit al lui Eobert.ine. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul.. ba4 . Suntem cincisprezece baieti. 8ar baietii au fost revoltati. vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine. toata Sevilla.8e cânii pregatiti corulH #poi.ide pe jumatate oc. iii.Multi mai suntem. 8ar numai ameninta.itaOnostra. fals. Eobert se resc rneaza.#i fost bine. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn..ibiti".. a. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si .".gândindu-se la /eidelbergul de altadata. &ântam. Si am cântat iar1 Multi ani . ere tur. 2entru o abatere mica. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . #poi. la sfârsit.

'oi am cântat cât am putut mai frumos. boang. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. cum am strigat noi. noi am luat g.. totdeauna.. catre cei din casa. 6anica ar fi intervenit. ] alta.#m îng. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. ne pofteau mandarine si mere lucioase. . Mai înainte. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. a douasprezece. unde am prins curaj. sefule4 . multumind politicos doamnei. e-am luat.am fost fericiti. pe lânga bani. entuziasti1 .inta tuturor era Eobert. &ozonacul se sfârsise de mult.. ba. cu fetele iluminate. de pe strada 0atistei. *in ne-a mai dat si Eobert.mama lor de ciocoi. 'u se mai temea nim de amenda. lânga poarta1 ..etat.o.. ne-am . si convingându-se de aceasta . si cinci sticle cu vin. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca.. . însa. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa.traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste.otarât s-o sfârsim. aiH #poi. aiH .. de aceea. de la care capataram. însa. &ântam zâmbind. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate.. &ând am ajuns si eu. #m pornit.ina.8ar ce credeti voi. &asierul ne-a vestit. #uzeam câteodata. precum si alti câtiva. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. entuziasmase pe altii. 2astele vostru. .iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga..care nu cinaseram . Stingeti lumina. unde ni s-a servit ceaiul. sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau. #m umblat si pe alte strazi. catre mine.5 suta de lei4 a o casa mare. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam.ote.ne-au dat patruzeci de lei. desi ne puteam multumi cu zâmbete. 8rept care. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. 2e tava erau adunate fructele traditionale. 2e masa. #m cântat. . pe la rascruci. zvâr-lindu-l peste gard. scoborând glasul1 . a fost crutat. ba. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. Eadu. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu .raditia. tare1 . Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. dar l-am baut pe drum.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru.otdeauna. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. s-a stins de asemenea lumina. am gasit lantul pus la usa. noaptea vine. în pomiere de cristal. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii.0una dimineata la Mos-#jun. 'oi neam furisat repede în strada. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. . trecuseram pe la 6anica. &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi .

. . ca mergem la &oana Eoza.#m baut destul. sa întrebe daca a placut lic.&u sanatate. "Seful" îl golea triumfator. In mansarda mea.. 'umai la pileala *indec orice boala4.ar cu rom în sticla.. trecusera în odaia. 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac.ar dupa pa.'u mi-e frica.. #poi.3nde pleci. însa.Stai. . si de vin.iorul si.ar îi spuneau1 . 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. baH . #puca pa. pâna la fund pa.etat pa. articula1 . 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu.. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. deodata.oarna un pa. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. .8aca ma iubesti. 'e turna si ne marturisea ca lic. .. mama asezase totul mai înainte. ma...'e-nfierbântam si cântam mai bine. . ca îi e frica. Iar baietii au fost multumiti si de curcan. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel.#s4 ..ita atâtea gesturi. . . -.. îi turnau pa. . 0ra sanu vorbea atât de mult si sc.&e-esti copilH ..i-e frica sa nu te-mbetiH .ior fabricat de el si cu o punga plina pa. a început sa-si strânga pa. a vestit1 .asa-l.ititura.6etite. mai obositi. .arutul.6ii serios.arul si-] sorbea dintr-o îng..arute. Se facea mai rosu.vecina si fumau.Si n-avem tenori.Eu plec.#scultati-ma pe mine. dar a ramas nestramutat în . #poi.imbati vinul. 8adeau sfaturi.. în pace. 0ratasanu a multumit. 6anica.'u mai beau.rei pa.Mi se pare ca ti-e frica.. 0rai sanu venise cu o sticluta de lic./ai ca se-ncalzeste. si de atmosft &âtiva.arutele.iorul e e-celent. seful se .t4 . &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge"... la sfârsit. maH îi apropiau pa. apoi rasufla1 .'u mai pot.8ar cine te vede. sefule. 'ici unul n putut goli.Eagusim altminteri. ..otara.arutele.. . sefule.arul de gura.#tunci bea-l si p-asta. #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie.'u fi copil. . sc.. . pentru ca era prea dulce.'u mai pot sa beau. . sefule.'u mai beau. .are.otarârea lui de a se . 0aietii l-au înconjurat1 . .

ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. 8upa aceea. poate.# . de ce nu mergiH . &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. . ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. 0ratasanu protesta1 .otarât sa plecam. cautând sa para netulburat. nici femei isterice. foarte veseli.. c-o întâlnesti mâine. pentru ca era prea târziu. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. &eea ce poate fi socotit un lucru trist.asa cum se gaseste scris prin carti - . ba. . Si sunt tot atât de necesare. altul. #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. 8oamne. alte c. &ând ne-am . &urând. unul altuia. 2ai. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. era patru si jumatate. Iar 2oprisan. #dolescenta noastra îsi tesuse.#m eu un secret. Sâmbata noaptea. #devarul este.#zi e noapte sfânta. SZM0#.ândindu-ne si dezbatând mult. 'u mi-l pierde (bis).Mergem. si de timp. pentru ca stiu si eu. ca se rusineaza4. .II a II-a 2#E.2entru ca asa vreau eu. însa. pentru ca era ziua lui.asa. din pricina fumului. 'e-am urat.#sa vreau. si de bani . 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. tini-mi-l. 'oi .E# # III-# I. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica.asati.întoarce acasa. Eobert ar spune a dragostei. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada. 8oamne.idem ferestruicile. despartindu-ne definitiv.. . Sunt si aici e-amene. rânjind.8aca stii. 2oate am visat si noi . 8e altfel. 'oi am mai ramas înca multa vreme. 'u pentru ca e urmata de duminica. a trebuit sa desc. .Si de ce vrei sa pleciH . cu totii la &oana Eoza.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu.8ar de ce vreiH . însa. ma. a femeilor isterice. lucrul acesta se petrece foarte rar. ma.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. .'u ma rusinez. tini-mi-l. pe calul balan. &u saua verde (bis). S6ZESI. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. a vârsta noastra. . eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan.lipsiti si de fascinatie personala.3 2#E. 3nul interveni mustrând1 .

# zâmbit si ea. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. M-au însotit pâna la usa. în iatac. afectând gesturi de felina. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". eu eram. care trebuie sa ramâna numai al meu. #m râs. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. #m lasat. o data cu ceilalti trei.las soptit. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie.i negri si priviri de jaratec. cu sfaturi si glume. cercând sa zâmbim. &eilalti m-au felicitat de alegere. # încuiat usa si s-a apropiat de mine. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea.femei cu oc. tulburat si îngrijorat. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. #u ramas naluciri tulburi. cu rasuflarea sugrumata. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. fara mâneci. ci de cea a femeii straine. si sa-mi sfaram pumnii. #m privit si eu. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. însa.ie dureros de scurta. 8e dragostea mea. # zâmbit tot timpul. I-am facut semn. . #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. m-am desteptat. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. nici dintr-alta. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. lovind gardurile. 'u mi-e rusine de aceasta. &eea ce m-a descurajat. 5 roc. Eram scârbit si umilit. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. 'u vreau sa popularizez pe strada. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. sleite. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". fierbinti si rautacioase. 8e altfel. am rostit un nume strain.1 parau în pretul trupului. a rându-mi. #m intrat în curte. cu teama. iluminati sau crunti. Inlauntrul sufletului. Eestul s-a petrecutfara emotii. 5braji tineri. respectând tariful cartierului. curajosi. In locul lor.ii. 8ar am înteles ca "fata" minte.. înecate în râsul spart de fecioara beata. M-a întrebat cum ma c. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. noaptea. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. cu ceilalti. Eu nu stiu nimic de ceilalti. zgomotosi. 8e trupul care s-a daruit mie. când suntem singuri.i. Eu îmi amintesc de noaptea mea. eu m-am trudit sa cred. "6ata" mia zâmbit. banii pe masa. #fara.esuit sub ciorap. si oc. Mi-am ales trupul. pulpele se dezgoleau. 'u ni s-au apropiat. 8e aceea.remuram nu de teama revelatiei trupului. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. 2entru noi. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. "6ata" s-a întors. ciudat. *oiam sa alerg. 'e-am apropiat de ferestre. desi tremuram. 'e-am deprins cu greu.emam atunci când suntem tristi.eama. #ceasta era dragosteaH .ia si i-a îng. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. 'u ne-au sarutat lung. # trebuit sa fac si eu acest pas. rascolindu-ne sângele. apoi si-a ridicat roc. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. si patul. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". cu buzele strivite de buzele noastre. 'u ne-au privit în oc. ca sa ne mângâie. careia trebuia sa-i vorbesc. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. "dupa". 8ar au trecut ani dupa ani. . cu pleoapele apropiate. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. batând în geam si zâmbind.i stinsi.. si guri înrosite murdar. I-a numarat. nici dintr-o parte. si . si camasi stravezii vadeau forme moi.imbul celor doua bancnote.

6aptul poate supara pe moralisti. ritmic. ne supunem fara parere de rau. în forme neasteptate. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. si aceasta mi-e deajuns. 'oi. ne înc..imbul a doua mici bancnote albastre. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. 8ar ele sunt ale noastre. iar nu împrumutate. întelesesem si eu aceasta. numai fiziologie comercializata. Sau deviaza.neste nervii si ne limpezeste creierul. M-au îndemnat sa fiu vesel. 'oi. nici senzualitate. alte pareri asupra femeilor. dupa miezul noptii. 'e sunt impuse c.rupurile se apropie. . 2oate sunt departate de adevar. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. &ântarim din oc. M-am întors singur acasa. Iubesc si sufera. Si pasim. încep sa calce alaturi de dragoste. 8e acum nu mai eram copil. 'oi toti. în curti tainuite.imbul posesiunii imediate. 'ici 8inu. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. &eea ce se reduce tot la fiziologie. Si ne alegem distractiile dupa .oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata.îmbratisarile din pat. 'ici sentimentalism. Si m-am bucurat. #u trecut apoi luni dupa luni. la anumite ceasuri din noapte. 6aptul se îndeplineste corect. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. a petreceri se danseaza. 2lateam eu. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. 'e încredintam cât am fi . . sarbatoritul. #cestea se astern straturi. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. 8in pricini felurite. &eilalti se aratau. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". 8iscutam îndelung. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. multumiti de curajul meu. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. curioase. 8ar e-ista. nici Eobert. 8ar mie mi se par firesti. m-am surprins pasind mândru. Sau se pervertesc. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. Si cu atât mai putin sentimentale. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. fiziologie. fara sa stim. cei lipsiti de "cuceriri". însa. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti.otarâti sa platim fiecare în sc. Eu. fara glas. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. târziu. 8eci. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. #dica. nici impulsul sentimental. 8ansurile nu sunt artistice. a un colt. daca avem timp. saraci si cerebrali.iar de viata. #m râs. înfiorând. straturi în suflet si asteapta.egam. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. care stapânim un trup în sc. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. &u atât mai bine. alegând.

2entru ca nu ne întelegem. 2asim alaturi. Si aceasta îmi place. Intram. îsi întind picioarele. &arnea framântata se odi. stravezii.ne straduim sa o ascundem.iste.otarât. eu.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. Si tintesc cu oc. în încaperea cu scaune multe si cu icoana.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. 2rivim si cercetam vizitatorii. în miez de noapte. pe spetezele scaunelor sau atârna. El e materialist. 2rin fereastra. &reierul. rotunzi si mari. ne daruieste mecanic raspunsuri. în adâncurile sufletelor noastre. îngreunate. despre dragoste. . care pregateste cafele.i masculini au cântarit si au . #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. 'e îmbie. 8iscutam cu aceeasi patima. zvelte sau trunc. Se g. în curte.ii grupul. suntem autentic sentimentali. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii.cunoscând rana . cu umerii obrajilor dogorâti.neste. solduri si sâni tainuiti.otarâm.eietura soldurilor.otarâm sa ne alegem "fetele". si sânge tulburat. cu care ne mândrim amândoi. 6emeia batrâna din colt. . la înc. #mândoi. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. scurte. obisnuit sa se întrebe. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. #ceasta le însufleteste. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. a rastimpuri. zâmbind. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. 'e soptim observatii pretioase. sau stiintele favorite. neînsufletite. lacom. moi. în noapte. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. 0ratele se împletesc. cele cu noroc se înapoiaza. 2entru ca întotdeauna ma contrazice. El îmi comenteaza te-te anar. eu. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. Si parasim curtile cu felinare rosii. începe. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. #steptam întotdeauna pâna ce ne . 'umai creierele. &omentam faptele inedite. discutând. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. El calm si afectând o rece indiferenta. Soldurile fara rod împietresc. fetele asteapta. victima metafizicei. 8e ce sa ascundH #m privit adesea.etati. &inic. 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. le mângâie cu priviri blânde.icesc oase înfierbântate de munca si musc. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. îsi coboara formele.rupuri tinere sau vestede. asteptând semnul celui indicat. cel putin la început. #m sorbit mireasma feminina cu oc. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. fetele cerceteaza grupul. alaturi de trup. Sau mergem la cinematograf. &ând ne . zâmbind. 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. dogmatic. zâmbitoare.iate. El e sceptic. 'e controlam impresiile. &âteodata. framântându-ne creierele. 'u din dorinta de a selectiona materialul. cu miscari potolite. &u capetele în lumina apropiata a lampii.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. dezgolind pulpele pâna sus. *estminte de iatac. dârji. &i pasim în noapte. torent nestapânit. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. discutând. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. care se cer justificate. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei .i îng. oc. iar eu îl initiez în orientalism. Si . 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. îl cernem si îl valorificam.i sleiti. ne întrebam despre femei. despre trupuri. în odai cu perdele groase. eu. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. suntem nedespartiti. fetele se ridica repede si ne ajung. Sânii. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. aprinse. #mândoi întelegem aceasta.

îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc.] si jar din faptura mea le va biciui carnea.. cucerind. si le cântaresc farmecele. . si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. ritm vivace. Sunt urât. .rupuri ce nu ascund ! nimic. Micsorati în pleoape vestede. Eu n-am nici oc. a colturi. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. si brate care stiu mângâia. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl. mândre.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. #m poftit crunt pulpe si umeri albi. se înfierbânta dorinta. Dâmbete în suflet.&ând ma furisez încruntat pe strazi. j 8ar trupul meu va fi stânca. tulburatoare. când degetele mele se vor înfige. si musc..otarât. 'imeni nu banuieste câta pofta. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. &i se. 6uria se potoleste. ? palpita nerabdarea. istovite. Si le dezgolesc de pe acum. *irilitate dezrobita de povara lubrica.pur. Si pasesc tot mai . ..ispititoare. ca un se.rupuri . copilaria. se în potriveste groaza. viril.sau înalte. în vânt. Sunt urât si întunecat. mângâierile care au multumit si înseninat. în mânie. nu va mai fi astfel. *oi vorbi. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc.ranite cu seva fierbinte.i. si oc. banuitor. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. truda B linistitoare.rec pe strada grabit. sfioase. #m cutreierat prin locuri ascunse.. cu perverse si dracesti rafinamente.ipul meu j sc. Si izbânda mea va parasi alaturi. si nimeni sa nu ma ia în seama. . si madularele mele vor scrâsni. ci numai adumbresc. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. &e am eu din toate acestea. si musca feciorii. . #poi.i ma vor privi. voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. si oasele se sfarama.ilod. nici buze rosii si nu le voi putea darui.aine colorate. oc. *oi vorbi.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. ipocrite . si le stapânesc. . 2este multi ani. 8ar acum. în tramvai sau la biblioteca. ramân iarasi singur pe strada. înflorite în zâmbet si în pacat.rupuri ce tremura. le mângâi si le fur. 'u c. în curând. piept otelit va coplesi sânii albi. *edenia biruintei mele asupra celorlalti. si buzele se strivesc livid. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. Ma vor c. . 8ar. &u oc. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf.i frumosi. pe fiecare. . Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. spumoasa revarsare de vreri. înca. fierbinti. curajosiH 0uzele *&M musca. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. bratele vor despica trupul în miscari. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. si vor simti caldura cuvintelor mele.ema atunci si ma vor4 iubi. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul.ii mei nu sunt luati în sea-ma.i mari.ce se desfata si stapâneste. rosii. ca pe o bautura scumpa si rara. tovarase cu uimire în oc. mi-e teama.aresc carnea si dezgolesc trupuri.ii.i.? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. în desfatare. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii.rupurile îsi întorc privirile de pe c. rasar trupuri cu farmece.rupu-mi va fi stropit de sânge.rupuri I în care se tortureaza simturile. albastri sau negri. senine. si îmi aplec tot . . deasupra cearcanelor de nesomn. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca.rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. cu lacrimi ipocrite de miopie. gândurile acestea ma mângâie. se înfioara asteptarea. &ândva. . încruntat. privire dârza. .esturile melej vor trada pofta necurmata. furi. ma vor cauta. dezgustate.ip frumos si . în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc. . *irilitate stralucind cu straluciri stelare.ii se vor încorda.

'u puteam fi sfârsit.ot ce puteam face. 'u vreau sa fiu . Si am lacramat. tulburat de vedenii. imbecilii si infirmii creierului.ii mari. tot ce puteam crea. mari. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. daca ai lui sunt. biciuita de neputinta. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. Si am strigat în singuratate. 5c. 8ar ma trezesc repede. El a vestejit. a siluit.nesc. Eu voi fi frumos. Si atunci. Si prin aceasta s-a înaltat. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. prin desis. 'u vreau sa fiu . negri. #m fost masca cu c. în carne. #dolescenta c. natângii cu oc. -am urât. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. e pastrez în mine.ip de lut.ega niciodata în pagini si capitole. . *edeniile ma întovarasesc.i limpezi. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit. roasa de nebunesti ambitii.i. 2apini e urât. #stazi. Sa nu ma vada nimeni. mari. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui . atunci. 5c. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. alta lumina îmi va lumina c. voi vraji femei. a consumat. 2#2I'I. e miop. #m fost.inuita de miopie si de obsesii cerebrale.i verzi. a calcat în picioare. în pumnul 8emiurgului.eata glumei perverse. 5brajii uscati se întuneca. 2asesc în umbra castanilor. de invidie pe cei cu c.ip frumos.imb. 8e acum. si fericiti. Si oc. ma înc. a ajuns sus. sa nu ma banuiasca nimeni. El mi-a furat comoara sufletului meu. Si l-am iubit. 3rc înca.iovanni 2apini. 'u vreau sa mai fiu eu însumi. Sângele se umfla în grumaji. înainte de apusul soarelui.iovanni 2apini. 2umnii se strâng. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g. cu gândul. consumata în plâns. si nu l-a mângâiat nimeni.ii sclipesc.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. e spaima. #lte priviri se vor scurge prin oc. pentru ca mi-a scris viata.iovanni 2apini. &ei multi si cei prosti. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. . voi avea patrunzatori si limpezi oc.ipui ajuns pe culmi si ma odi. 8e-acum. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. si mi-am lovit trupul. a ajuns mare.i negri. '-am ajuns. o zdreanta. daca ai lui 2apini sunt verzi. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. #m fost creat ca sa-mi plâng viata. 'u vreau sa fiu altul. Eomanul meu nu se va mai înc. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. ca sa ma întarâte. &opilarie înveninata de furie ascunsa.i frumosi si . sunt si eu sfârsit. am murit.ilod.mai mult oc. aceasta nu ma înspaimânta.iovanni 2apini. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. 5c. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . 8usmanul meu de moarte e 2apini. la adapost de lumini. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. Iar eu trebuie sa ma sc. a creat 2apini. nevazuti. de ura pe cei bogati si puternici. 8ar nu eram sfârsit. acolo unde Eu trebuia sa ajung. 'u vreau sa sufar suferinte straine.rebuie.ii în caldarâm. sfarâmata. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. nu mai astept sâmbata. II. Eu am vietuit viata lui 2apini. la picioarele stapânului meu1 2apini. #cela eram eu.ipul meu sc. a rastimpuri.

nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. #m musc. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. *oi rodi pretutindeni roade noi. M-am c. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. departe de sufletul meu. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. înlauntrul sufletului meu. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. . fierbinte. searbezi. upta împotriva lui 2apini.i grei si oase tari. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. în c.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. de durerile. voi fi altul. #u cazut în ape întunecate. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. Si îmi bat joc de mine însumi. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. acum. si zâmbesc. #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. suvoaie fara numar spumega. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta. &ine cuteaza sa se apropie. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. de razbunarile meleH S-au coborât. o data cu soarele. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit.cu fruntile înguste. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. In curând. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. cu vointa mea. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. nici naluciri stupide. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. &a eu. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti. netemator de jarul oc. &e-mi pasa de oc. si sa privesc în oc. tot aurul. coplesiti.ilor si gândurilor mele. S-au coborât. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten.rapul meu va fi vesnic încordat. 2uteri neasteptate ma covârsesc. si sânge mult. 8e acum va începe adevarata viata.. 8ar aceasta nu se va întâmpla. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. de bucuriile mele. *iata mi-a stors alte preturi. gata sa se zvârle mai sus. tot mai sus. a umii si a 8emiurgului. Si adevarata lupta. fapturile ce compromit se-ul. alte trepte.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. acesta sunt Eu. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . îmi par toti neputinciosi. rosu. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. mesc. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. &aci am de unde risipi belsugul.ini. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. o umbra. si alcatuind indici.. Imi bat joc de soarta mea. si eu le privesc de sus. *oi lumina alte întunericuri si voi urca.inuit si m-am desfatat citindu-l. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. M-am aflat pe mine însumi. 8ar nu mi-e teama. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. 2returi pe care eu le întrezaream. &a nu sunt decât un epigon. sângerat. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. si durerea mea. asteptând porunca sa se reverse în lume.

eu îl cred naiv. # trecut un an. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. si poarta vestminte stranii. Ma viziteaza tot mai rar. încet.. Il voi întâmpina.eieturile gândurilor.i. M-au lasat sa pasesc înainte.iar lui . Si erau atâtea gânduri. Si eram acolo singur sau cu Marcu.3n an. 3nii ma privesc cu neîncredere. Si amândoi ne privim cu neîncredere.iar eu aceastaH Ma gândesc. si vedeam perec.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an. însa.. si nu aveam cui sa le destainuiesc. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. 'u mi-e teama de nimeni. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu.imbat noi si cât de mult sufletele noastre. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. si simteam atât în suflet. S-a înscris la conservator. pizmas si certaret. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele... cineva dintre noi doi va zâmbi.neputintei ciunge. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. adolescent miop.is tot mai mult în mine. si eu ma gândeam la facultate.. eu îl enervez.ul meu Ma va afla. 'u mai suntem nici colegi. #tunci poate sufeream mult. Si când vine la mine.. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 . 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. si a cazut. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia. care se coborau în biblioteca. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. toata. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate. Sa vina... &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. sa-mi ravaseasca sertarele. si m-au miscat. asa. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. El ma crede pedant. 2oate. la urma. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. prieten cu adevarat. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du. . cu cerul însângerat. #m trait cu totii. cu 0ricterian. &. III. . Ma întreaba. M-am racit cu totul de Eobert.iovanni 2apini. 2rimavara pe care am petrecut-o..&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. Si n-a murit nici unul dintre noi. El a dat clasa a *3I-a în particular. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici.i. #m citit mereu si am scris. Si am ramas tot mai singur. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. Si eu mam înc. aproape zi de zi. împreuna. înteleg cât de mult ne-am sc.ii si anii cei mai frumosi. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. la biblioteca. 3' #' # trecut un an. sub teascul cartilor mele din mansarda. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. întristând. dar parca am murit multi. Incet. si apoi le-am uitat. aproape fara sa iau seama. El ma plictiseste. sa stinga rani vec. pe înserat. menite sa ai ga atentia.. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte. . nu avem ce sa ne spunem. 6urtuneanu si 0ricterian. singur. Si n-am gasit nici un suflet prieten. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. si vedeam studente.

eodoreanu. imbecil. urmarind cu oc.. 2oate scriu acestea. pe drum. #devarul e ca astazi sunt trist si. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi.imbat. #m înc. comentam. am avut perfecta constiinta de mine însumi. aproape toti prietenii mei au iubit. 8ar n-am izbutit.Si asa s-a scurs primavara. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. mult. deci. 8inu s-a facut mai frumos. si tot ceea ce faceam. '-a scapat nimeni. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine. 8e aceea. si îmi povesteste. va veni izbânda. 8e aceea. însângerând bulevardeleH. monotone. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. Si mereu ma gândeam la viitor. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. Marcu. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa.ii subtiri si albe. &eea ce m-a mângâiat. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. 8ar e atât de saracacios. M-am sc. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. si tot singur ma întorc spre casa. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. 8ar stiu ca nu va fi asa. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata.. însa. Si. coplesit de apusuri reci si rosietice. 'umai eu. faceam pentru viitor. sunt vrednice de eroii lui Ionel . si eu tot în biblioteca astept serile. iluminate de aceeasi dorinta. deci. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. Era cineva care citea. dupa lupta.. sunt si eu câteodata obosit. în fata aceluiasi volum enorm.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma... pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. si voi lupta. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. 'u stiu cum a trecut iarna.. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. care se preling pe ziduri. nimic.ii. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. si studentele îmbracau roc. nu stiu cum a venit primavara. #mintiri. cenusii. &itind. pe care nu le pot distinge în timp. . E drept. Iar în biblioteca nu mai eram eu. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. nu gasesc decât în el. dupa un an. 8imineata. acum. ca întotdeauna. si mereu doream alte carti. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. Incolo. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt. 8upa un an.ii un fluture albH &ând m-am întristat. si ele erau dragalase si zâmbeau. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . Iar mâine voi fi puternic. Iar zilele treceau una dupa alta.

iar pe frunte se adâncesc dungi. 2EIE. cu fata încordata sau împietrita. se ascunde altceva1 pofta. nici bucuriile trupului. nici prietenia. sfarâmând dintii. cu fruntea înfierbântata. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. &u atât mai bine. Iar în noaptea aceasta. 5ri. si zguduie temeliile fapturii mele.em.ii se învinetesc înfundându-se. Si ma desteptam în racoarea zorilor. suierând. eu sunt mândru de minunea mea. nici durerea strigatului cocorilor. Sau . statornica. cu oc. viata. si spumega. la tâmple. nici biruinta mea. acesta e anul meu. nici îndoielile. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi.duioase. as râde. si ma frângeam în caldura patului. 8e aceea. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. strabatuta de fiorul vietii interioare. si se înfierbânta.ii înclestati de tinta. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. nici melancolia toamnei. Munca pe care o împlineam gemând. ceasurile mele triste sunt trecatoare.eiate. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. nici zbuciumul. si pasii lor ma departau.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. 2entru ca. si l-am calit cu gândurile mele. când ma destept. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. 5 viata care creste si se tulbura. Iar fata se usuca. 8ar ei nu cunosc patima mea. în piept. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut. încât ma socoteam aproape fara prieteni. e anul vointei mele. 'imeni nu-mi banuieste viata. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. 8ar eu înteleg. daca as reciti. Eu nu mi-am pierdut timpul. si creste.daca le-am cunoscut . #m muncit. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. dar voiam sa ramân singur. cu pleoapele vestede si grele. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. si trupul se împotrivea. nici lupta. în zori. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte.le-am uitat. si ameninta. dedesubt. rabdatoare. triste. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. 8ar acestea sunt false. rasuflând sforaitor. luminându-mi-se minunea. Sau adormeam frânt de oboseala. 2oate ma îndurera gândul acesta. 8ar trebuie sa le rec. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. &easurile triste sunt trecatoare. si se ridica. 3nicul si atotputernicul stapân. 8ar e anul meu. anul meu e gol si sterp. strigându-mi izbânda sau durerea. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. Si ma slavesc pe mine. oftând în somn. 8umnezeu. Eu am vrut sa le uit. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. strângându-i. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. I*. care navaleste din adâncuri. Eu stiu ca. nici nostalgia crepusculelor campestre. '-am cunoscut nici iubirea. dulci. si oc. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. . Munca continua. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. în mansarda. Simt clocotind în vine. altminteri. 8imineata. si îmi cânt lauda. si care . 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. 2entru ca asa am vrut eu.

*orbeste 6anica. povestea anecdote stupide.era si stranie.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. sau o bucurie mare.. rasarit din murmurare. o fata noua cu un suflet nou. aici. atât curaj ca sa râdem. atât de îmbatrânite si de triste.i.. gluma lui a rupt tacerea. 'oi ne aratam revoltati. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. #cum. fals. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. 'oi pastram. 'e-am vazut. In loc de comisia amabila. Eadu îsi fuma tigara. &ei care învatau înainte. Il întâlneam pâna acum în vacante. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. cu care am copilarit si care ne cunosc. unul la 8rept. #cum. putin stânjenit. 2area plictisit si obosit. cu amenintari. crapate. 6uma. #s fi vrut sa plânga. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. sclipirile. tacereK grea. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. vom întâlni comisii severe. acum. 2rietenii toti se tradau tulburati. grea. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. # fugit din internatul liceului din 0rasov. se surmeneaza. 6anica e terorizat de marele e-amen. deodata. '-a tradat o lacrima. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat.. 8upa glumele lui Eadu.ipul lui de tobosar. . fugise. sting. cu dinti lati si buze mari. prost si puternic. uita sa observe si sa remarce caustic. 'e-am adunat. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. venind de la cârciuma la liceu. cu c. Si.Eram sigur ca moare. primavara. Se îndobitocea din vacanta în vacanta.acum ni se par atât de vec. am început sa ne ascultam unul pe altul. murdar de sânge. sa plâng cu el. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. baietii sunt înspaimântati. #m zâmbit.eful de bacalaureat. îi e teama sa se socoteasca fericit.. . doar.. taticule4. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. fuma cincizeci de tigari pe zi. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. voit fals. . 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. deodata.2entru ca mi-a murit mama. la 8rept. cu rugaminti. planuind. pentru ca îsi stia sigura repetentia. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal.. s-apoi. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. aleasa din profesorii liceului. Si. In mansarda s-a facut.. cu scene. altul ia 6ilozofie. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. înca. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. dintr-o data. un suspin. #colo. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. . 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. 6anica . sa-l mângâi. 2rofesorii si-au pierdut calmul. Se întovarasise cu un fecior de mosier.. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite.Eu fac c.E cinic. 0ea tuica dimineata. fara sa-l privim. rau. 'oi râdeam ca sa-i facem placere. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. beat.. nu poate sa învete. . Invatase e-presii unguresti si glume germane. îsi pierdea bunul-simt. care ne vor cântari în trei minute.. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. fugind din dormitor dupa miezul noptii.. care acum sunt studenti. 8ar prietenul se dezradacinase. la 0rasov. #junsese cinic si vulgar.. E al doilea an pe care îl pierde. miop.

uite-i ca plâng4. descoperind carti. împrumutândule. #tunci am vorbit. Eram miscat.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita.ef de bacalaureat..eiat. Eadu si-a aprins o tigara. . fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii. nu vo1 putea face. #m tesut fiecare un manunc. 6iecare împrospata un amanunt sters. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop.. #m înc. si prietenia noastra ..'u mai cobiti.. de o disperata tristeteH. stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. voi stiti cine sunt. din fotografia clasei a I*-a. jig-nindu-ne tristetea. în ceea ce priveste 3niversitatea.3ite-i ca plâng.5pt ani. lacramând.otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. prietene. 'e vedeam iar mici. *om da bacalaureatul în toamna. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani. 'e-am amintit atunci. &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. . pareri de moarteH 'u gaseam nici . cum memoriza din Musset. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum.se va raci firesc.. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac. 0ricterian. . . e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . . 'umai 6anica îsi pastra calmul. spunând ca lucrez la partea a doua. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. blând. Se facuse seara. ca de acum vom lua fiecare alt drum. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet..poate ultima din cariera noastra de scolari . ca-i semn rau4. si oc. *om întâlni fiecare prieteni noi si.Stim. scriind cele dintâi <urnale.. cu 6urtuneanu au ramas tristi. acum consumate.'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. .ii priveau un raft cu carti. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. o etapa di viata noastraH &. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. 'e tulbura senzatia unei despartiri . M-au întrebat cât am scris din roman. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli..e de opt ani . cu Eadu. coplesit de tristete.apuca un colt de masa si-l ciocaneste.8e câti ani cunoastem noi mansardaH . îngrozit. Si atunci.. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena . 8e ce ma simt acum deznadajduit.. atunci.. 2rin ferestruicile desc.imbam discutia. pentru totdeauna. Marcu râdea. 'u avea nici unul curajul sa se desparta. #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. încercând sa zâmbesc. Eram atât de veseli vorbind..va fi reprodusa într-un capitol. Eobert zâmbeste superior.eie. poate. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. fara sa înteleg pricina. I-am mintit. 8e ce m-au stapânit.otarât sa sc. 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. Mângâiau cu privirile odaita. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. 6ireste.. se gândea la mama lui moarta. pe pat. Multi suntem siguri de corigenta. toti. asa cum proiectasem de atâtia ani.. #ceasta ne-a suparat si ne-a . cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste.. e-am spus..vec. .

*oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. una câte una. . Stiu ca trebuie sa traiesc mult. 'u ma gândesc la moarte. #m stins lampa si am coborât. &ând ne întâlnim.. tainuita..ipul meu tot mai vested. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. ne laudam si ne întrebam de viitor. spre &ismigiu.sa stiu precis.8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. #cum stau aici.va fi ultima vara. o masor cu oc. scara de lemn. *anciu. fericiti.I. 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta . pentru ca urasc mult. tacuti. &i e-amenul de bacalaureat. S-apoi. Iata. 5 privesc. 6ireste. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. iarasi singur. #s vrea Y cu orice risc . 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. ce curios pare. în racoarea serii.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten. Miezul lui mai ne îmbia în strada. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii. spre Sosea. am ramas iarasi singur. colt dupa colt. S-apoi.i. ma va lasa corigent. modest si netrucat de sentimentalism. si sufletul mi-e tot mai pustiu. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele.. sunt obosit.. înteleg. 8e-abia mai pot citi. fara nadejdea biruintei apropiate. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei.. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. S' *#E# Iata. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. o caut.. noapte buna. noptile. e o simpla criza de melancolie. Iar eu le simt cum se duc. în ceasul acesta.&um stiu ca a venit vara. 'e-am oprit în gradina cu flori. ...înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. si de fratii care acum sunt departe.j ratec . ca si mai înainte. pe sub castani. se rup si fâsii din sufletul meu. si altfel voi privi lumea.. care mi-e soarta. dezamagit. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. si la lentilele mele tot mai dureroase. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat.. &origent . . si mai stearpa iubirea catre . mai departe.ii.definitive. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *. cum faceam în celelalte veri. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c. Sunt inutile. tânguielile si gratuita melancolia. #u plecat toti. râdem.. 8ar adevarul e altul. *oi fi fericit sa înc. fireste. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. .EIS. 'e-am urat. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba.ca întotdeauna . unul altuia.astept câtiva bani si curajul sa plec.ei pentru totdeauna viata de elev. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara.. asteptând noi e-amene.E. ma oboseste lupta pe care o duc.?@ viri.

imb iarasi. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori. si sunt singur în casa aceasta.?@grea de amintiri. *ara. Sunt obosit si trist. aproape fara lupta. &ât de departe mi se par vremurile. *a trebui sa trec si starea aceasta. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. din adâncuri.ii îmi vor cuprinde soarele.. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni. iar eu îi privesc.. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. si oc. sa ploua zile dupa zile.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. simtindu-ma singur. 'u pot sa învat. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu....iar adolescenta aceasta în care am vietuit. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete. 2asii ma duc orbi în seara si oc. Si patimesc. nimeni. 'u stiu cu cine lupt.ipuri pe care nu le voi mai vedea. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi.oameni.rebuie sa ma sc. si ratacesc pe bulevarde. #m ramas sa sfârsesc singur lupta.. #s vrea sa ploua. &ât de putin vreau acum. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit.. multimi. Mi-e teama de mine. si eu ramân tot mai singur. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea..ii nu lovesc decât vedenii. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. totusi.iar fata de mine. atâtea obiceiuri pe care le voi uita.. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. de viata. &u adevarat.imbate. alaturi de atâtea nadejdi. &uvinte ce amutesc sufletul. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite.. Mi-e teama sa nu renunt la mine. obosita... Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate.rebuie .. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile. si trec din încapere în încapere. Si c. culegând ajutor si dragosteH . si inima mi se strânge de teama. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face. atât de sc. Si eu strain.. si colind &ismigiul. ca sa-mi însusesc altele... Sunt ispitit sa ma întristez. si fiecare poarta alta luna sau alt an. . si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis. #tâtia ani si atâtea îndurari. Si iarasi ajung acasa. rafuiala va fi dureroasa. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. 'u stiu ce va fi cu mine dincolo. invidiind fericirile altora.imbH . 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei.rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc.ine. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba.. asteptând s-o cunosc. si ani multi sa rasfira. Si e tot mai cald.ide. si câte rani se vor desc. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. Si ma voi surprinde sc. si gândul se coboara tot mai adânc. Si prietenii mei. Si atâtea c. si îl vor înc.imbat. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. 8isperarea muta.. cu suflet proaspat. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc.. si dusmanii rasar din mine.ide ca într-un ulcior. si temerile.. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc....rebuie sa mi-l sc. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb. "personagiile". 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH . Si asa trec ceasuri..imbH . Eecitesc caietele de amintiri. 'u stiu. trist.

3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c. 8ar ma aflu singur.fara "roman" . &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit.. #u trecut de mult timpurile când c. sigur. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. c. 8ar. nu l-ar întelege.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc. fara sa izbutesc. scriind acestea. I de iarna. 8aca l-ar citi cineva. 'u voi izbuti. #cum. nu g. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce.de ani.cu care sa ma I contopesc . 8e aceea. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. în adolescenta. 5... ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. aproape fara sa iau în seama. Eu ma simt altu0 .sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. si.. citesc pagini.ilosop..e>ue de 2. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. adaug. ca împlinirile. masiv.el nu-si mai are nici un rost.j calului cu tritoni. de plina criza.. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul. intim . înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul.imia si insectele îmi odi.ie scientifi>ue". 8ar pentru cine marturisirile acestea. în ceasuri de grele tristeti.inuiesc altfel de întrebari.id. 'u mai cred în ele. totusi. înnoirile. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc. #u trecut si tim-î purile lui 6eli.. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei.. E dureros.otarât altul.eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale.I'# *Z'. fara nici o disperare. ca acum un an. în anii de criza. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi.. a golului. 'u am urmarit . M# & #..si nici nu se poate urmari decât cu înc. Eroul ar aparea vesnic .otarât sa nu mai scriu în <urnal. însa. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. c. pentru ca . as fi avut un tovaras. &it de departe sunt înca de un roman. îl desc.imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. si crezând ca ies din adolescenta. Sc. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot. 8in toate acele saptamâni de toamna. Stiui numai ca ele se precipita acum.4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte. pe care eu le socoteam inutile. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. câteodata.i-f cesc procedeele. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. de mult stiuteH M-am .e 8antec si /aecPel.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H . *I.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. nu mai ma multumesc. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. zilele sfârsite inocent în fata Io. a rastimpuri tot mai mari.neau creierul. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. împlinit si.imbari.

8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica.iele launtrice. totusi. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. cauzele.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. Si iarasi. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât. când cartile îsi pierd savoarea. 8ar. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. de nesatisfacut. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza.. '-as putea raspunde pentru ce m-am . Mi se pare ridicol sa accept. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie.contradictoriu.icindu-ma pe alocuri ridicol. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. si filozofia sunt inutile. ca orice lectura care nu te zdruncina. totusi. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase.ul sfintilor. înteleg. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. 8ar nu înteleg mistica. atât de contradictoriu. alaturi de necesitatea eroismului. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. ma simt atât de tulburat. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. a nostalgiei. Sunt linistit si odi. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. g. 'u ma pot apropia efectiv de du. Simt numai insuficienta vietii . #m ramas întotdeauna un curios neodi. e un] simplu opium. 5rice dogma. orice 0iserica îmi repugna. a romanului adolescentei. Si. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. ?@argi. a unui "g. înainte. din dorinta convingerii. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. o rafuiala. daca ... a mediocritatii. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare.. iar nu din evidenta adevarurilor. aceasta atitudine fatisa .. #ceasta e totK si e mult. insultat c. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. de naufragiat.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei.nit. absurditati biblice si grozavii catolice.nit. totusi. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. ma simt nemultumit. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca.. si istoria. îngâmfat. Si. în Sfinti. atât de noua si de intensa. în Mântuitor. iar daca as ajunge vreodata calugar. o confesiune personala. Si. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. #cum simt ca si stiinta. numai atâtH. în 0iserica.id" infailibil. oricum. 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. petrecuta în riguros e-amen interior. 8ar istoria. pe care nu o pot întelege si e-plica. într-o seara.iar. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. #rd de dorul unui adevar unic si pur. dupa atâta truda stiintifica. însa. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". anul !+$9H 6ireste ca nu. a nemultumirii totale. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. de siguranta unei dogme. ma înfurie. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva.

stiinta. nu pot sa le cred. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. dupa trei ani. asteptând rezultatul. Si nu stiu nimic alt. cel putin acum. multumi si epuiza viataH. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat.ruda mea nu va lamuri nimic. filozofia. a teza am rezolvat toate problemele. si Marcu raspuj dem prompt. Si eu. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. 0#&# #3EE#. aceasta nu e o e-plicatie. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. atât de putin lamuritor. înca. #cum. 8ar lucrul acesta. *II. rosturile mele. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. si iarasi înaltat. însa. valorile mele.. 8ar oare. poate adunasem material inutil. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. si nimic nu înteleg. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. în loc sa ma multumeasca. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte.. as înc. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. cinic. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. si lasat iar în suflet. #daug.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. ma întristeaza. însa. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat.. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. &um as putea. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. în vara au cazut multi. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. sfârsita în ceasul acestaH . cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. viziunile mele. fara nici o cauza reala.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. M-am întrecutK aceasta e sigur. 8ar. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. 'e-am întors acasa fara bucurii mari. nu stiu de la cine. e-act. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile.. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. cu fiecare durere refulata.ide oc. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita.ma multumea. învataseram matematica. e perfect inutil. si din pricina unor întrebari stupide. Scriam . sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. *anciu biruise. care m-au departat de cartile cu stiinta. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. disperat.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. atunci. 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple.

. M-am linistit de cum am început sa scriu. vinete. Simteam cum îmi scad puterile. de febra nestapânita a lecturilor pripite. plictisit.. atunci. 2aseam alene. Munceam cu un suflet si un creier strain. 'e-am întors acasa fericiti. ^ 5coleam curtea.. 8ar ne surprin-deam. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. Ma întâlneam cu Marcu.. Mi-am amintit si m-a tulburat. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. si vointa mea îndoielnica. dezgustat. au trecut.. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi." 8ar ma linisteam si paseam înainte. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. orasul torturat si trist sub frunze. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. deodata. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. fara carti si fara fise. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni.5vreiul în veci nu piere4. el la medicina.isesem niciodata în liceu. de la primul e-amen din vara. mi-a spus1 . #ceasta s-a petrecut întotdeauna. în orasul meu. cu pietre reci si case albe. e cald. 'u mai ma recunosteam. pe care nu le desc. . polemizând în biologie si literatura.. Eu luam o fizica.. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. ca sa afle rezultatul. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. fara sa ma gândesc la nimic.subiectele pe o lista. #m fost cuprinsi. fara sa doresc nimic. si timpul meu prea scurt. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. el o geografie. Eezultatul e-amenului de corigenta. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. a memorizarilor. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. începuse toamna.iozdane pline. acum. Eram liberi trei zile. 2aseam în . #s fi vrut sa alung tot undeva.. #m râs pe strazi. în sufletul meu. si el singur geografia. 'u eram emotionat. iar lista era fara sfârsit. fara nici un rost. a fiselor. a sublinierilor cu creion rosu. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. Si. învatam dureros. a rasfoirilor nervoase. ziua de e-amen a fiecarei serii. peste un ceas. ca sa învatam. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. eu la greaca. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. socotindu-ne studenti. si sa pasesc eroic. Eu am învatat fizica singur. '-am putut sfârsi cornul. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . pe liste albe si oficiale. ce cauta pe fratele meu. si ulitele brune. Ma descopeream erou. pasionati si cinici. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. la mine în mansarda. se risipesc miresme de ploaie. &âtiva candidati. de la alte licee. 8ar azi dimineata era senin si rece. rasfoiau carti din g. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. #m plecat fara sapca si fara geanta. Eram toti admisi la oral. m-am surprins calm. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult."#cum e seara. planuK ind ani de munca universitara. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. si trotuarele erau curate.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. # doua zi. 'i s-a fi-at. parerea de rau cu care o studenta în medicina. la acelasi ceas de dimineata. în fata marelui fapt. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. instinctiv îndârjit. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti.

papagal premiant si mi-?@. 'oi.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul.Stii ceva despre elH . Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie. de atentie. Eram calm. la limba franceza. încet..4 cercetându-ma pe mine. într-o banca lunga. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. 8e ce îl persecuta atâtH g. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. pe care . &u dumneata am sfârsit. '-am stiut nici afluentii &risului #lb. .itit amar umilinta.elarii. 2oate e evreu.. cu tâmplele supte.# fost domn al Munteniei. . ca un perfect papagal. 2rofesorii s-au asezat pe scaune. #m luatpatru.la o discutie de filozofie biologica. zâmbind la rastimpuri prezumtios. a fizica si c. M-a întrebat din istoricii ardeleni. . 8ar n-am putut face nimic.curtea larga. profesorul m-a socotit. 2errier si 6abre. #m început cu limba si literatura româna. . îmi priveam tovarasii1 tremurau. prea calm. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor.din sadism . Eu eram palid si îmi torturam oc. -0ine. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. 8ar a cazut?@ singur în cursa.emati în coridorul întunecat. . furios. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare .m. . în clasa navalise prea multa lumina. de logica. .. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni. trist. Mi-a socotit memoria proasta.&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie. a raspunsK dar a confundat. cu buzele albe. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. trebuia sa le înveti pâna la capat. am fost c. #ltminteri. . #m rosit. 8upa un ceas. raspundeam.8aca te-ai apucat sa le înveti. am raspuns tot ce m-au întrebat. M-a întrerupt. .profesorul l-a sarit. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii.Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. colectiile de insecte.pe el.incult .inoderme pâna la om. încet. Miop si suparat. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. #ceasta a bucurat pe al treilea vecin. 8ar profesorul nu era multumit. 2rima izbânda îmi daduse curaj.imie. *ecinul lui tremura.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. fireste. cu gâturile reci.iceam ca se întreaba ceilalti. dar stiam.2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH .. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti.. ca pentru nota cinci.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. ale caror raspunsuri nu se pot memora. întrebat.." #s fi vrut sa-l provoc .Multumesc. Mi-am îng. Mi-era ciuda ca profesorul . unul lânga altul. *ecinul meu nu avu noroc. Eram umilit.*lad înecatul. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. Sfârsisem. . a pus alte întrebari. volumele lui 0re. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare.

. Sunt aproape sigur trecut. voi promova mediocru.. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. voi culege toate stupiditatile. pentru totdeauna. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. 2e noi ne legau creierele. mult. printr-o întâmplare.ide. Si ma întrista portarul. *III.#m plecat fara nici o bucurie. tara sa tip. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH. poate luam la toate "insuficient". Ma întrebau profesorii. Soarele se iveste din nou. Scriu cu greu. asa cum îmi fagaduisem.. de gânduri noi1 3niversitatea. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. iar la geografie originile geologice ale muntilor. 2rietenii m-au sarutat. ma c. sase.. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani.. 2acatele mele n-au fost surprinse. media. si ma simt ispitit sa plâng...i tulburi. daca îl voi scrie vreodata.. în orice caz. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. 8aca nu voi treceH.. luam cea mai mare nota. îmi da. poate. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. însusirile mele n-au fost rasplatite. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate.Iata ca încep rasplatirile. si orga marunta -"ascunsa sub scara. *oi rasfoi mai târziu caietul si. de acel roman pe care nu l-am scris. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent..ca pâna acum . pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. mediocritate. Mi-am citit numele pe lista... 'u l-am scris. nostalgii. # început sa ploua1 greu. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. câteodata eroici.. toata absurditatea bacalaureatului. M-au socotit naiv... 5 viata se înc. si apoi sa-l sfârsesc.singur.. am avut si nenoroc. am scapat4.. cei tâmpi. si dulapurile cu carti din care atât am citit. 8espartiti. Ma simt furat de noi desfatari. sa râdH. 8aca ma întrebau altceva. 2enibil. &âteodata ridicoli. 6I'# #m scapat. #m facut. 8aca voi promova. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. #m avut noroc. Ma obs`l deaza romanul. sa alerg. cu oc. rece... E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH... &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. #m trecut singurul din seria liceului nostru. 8aca ma întreba la naturale insectele. când eu ma simt atât de sc. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. în roman. pe un colt de zid. fara sa alerg pe strazi. .imbat. Si cinciul e bun. si asta ma doareK mult. cu platani ca în zilele e-amenului. de strain.. cine stie daca nu ne vom uitaH. cei favorizati. nu sufletele.. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. M-am plimbat iarasi prin curtea larga.. monoton. 8e acum. la franceza romantismul. . ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. Si nu simt nici o bucurie. ? nu-l voi rasfoi . nu-mi va mai fi prieten. e raspun-deam pripit.. Eram cu totii contururi..inuie atâtea fapte care trebuie spuse.

ci eu sa-i descopar pe toti. prea alba. sa muncesc fara odi. ci comentarii. de draga.itat cele dintâi capitole. si nu pot munci. singur. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat.recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. *olumul II A. <os. trista. "&ea dintâi toamna" gândeam eu." Sunt fericit ca în gradina ploua. m-am . înalt. pe coridorul ce ducea la secretariat.. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. sc. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.. ca în dupa-amiT zile copilariei.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca .2loua. &erul era înalt. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. 'u cutezam sa vorbesc colegelor.. Daream prea multe studente. si cum se iscodesc nelinisti. Ma lovesc.. ascultat lânga fereastra. .iei. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop. . pentru ca ma arde dorul de a începe c.ite pentru roman. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. prea calda.otarât1 greaca n-am s-o învat acum. *reau sa înc.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. ei îmi sunt tovarasi. note. îl înc.. Se sfârseste. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii.&el dintâi curs. pe bulevard. . Si nu pot munci. si le socoteam asemenea /=pot. '-am stiut si nj m-am întrebat. toamna. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. îmi musc bu zele. singura. ploua. 8e acum va trebui sa muncesc mult.otarât sa încep c. #m venit acasa. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. . ma desfâtam.. si toate mi se pareau frumoase. Si zâmbeam. bulevardele reci.. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. toamna.Soarele se întuneca... #steptam. citeam. firesc si dramatic. si gândeam de-acum.iar acum romanul. însângerata.ufele mari de liliac se umileau în soare.E# IB F.. &artea mea nu va fi un roman. Ma încruntam ca sa prind curaj.. #m sc.. . si deasupra mea.iar azi Eomanul adolescentului miop. S6ZESI.rebuia sa-mi gasesc prieteni noi. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni. Si mi-erau toti dragi. 6lori de tufanica ma ispiteau.#38E#M3SB !+$C A2#E.. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. în amfiteatrul "Maiorescu". sa-nj istovesc crunt anii tineretii. Si nu stiam ce astept.na. 2loua.. descoperind un colt albastru de cer. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac. &asa mi se parea atât de buna. . 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului.ei. în mansarda. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. ploua. Eezemat de zid. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur. #tunci am . &urtea îmi era prietena. #m revazut atâtea lucruri.

rupurile întotdeauna râdK perec. sunt feminista. nu-s buni de nimic4 -DauH.orâte. si nu scrisesem niciodata versuri.ii prea lungi. #m surprins un crâmpei de convorbire. ploua.ile tac întotdeauna.eiata1 nu mai scriam <urnal. apoi rosu. Era înscris la .imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii. trist. în suflet. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma".ipuri.. iar eu o salutam. tainuit. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. liniate. 2e coridor.. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4. . lânga ziduri. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul.. #veau urec. Sub palaria mare. si globurile galbene rasareau în seara.. prea mare si prea neagra. Mai întâlneam o fata bruna. seara. Era urât.. 2erec. . care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. 8ar eu aveam mansarda. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. # fost la #tena. sprâncenele încruntate. duduile îsi potoleau enervarea înc. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH. 2e coridoare. am lovit o duduie care m-a privit enervata. lânga ferestre. zidurile tot mai mo. 8e atunci îmi zâmbea. la Sofia..izând si desc. la 2aris. &ea dintâi sc. obrajii rezemati în pumn. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. . 8rept si 6ilozofie. # rosit. .ii în toamna. perec. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc... . întarite în ceasuri tulburiH. însa.8ar mata de unde stiiH . #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. indiscret... . spatos. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. 'imeni nu stia mai mult. sufletul se tulbura. 3n student basarabean. &oboram scarile. 6runtile descoperite. Ma obisnuisem. . balai. 5 purtam numai în ploaie.eologie. 8imineata.ile. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. paream mai degraba un zugrav german.rupurile. #ltul. 8e ce ma întristau .8aca n-au citit pe /egel. a sfârsitul orei. 3nul.el. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. 8omnul vorbea rar. sufletul mi-era clar.i si grupuri.ile mari. gândeam. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav.emi. Erau si dudui care luau note. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti.. apoi palid.eama 0ibi. cu oc. domnule. Seara. aproape c.izând genti suspecte. înalt. .Eu.. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari..otarârile adolescentei. obositor de clar si de rar. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. 'u aveam noroc. cu câteva c. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. Si toamna ploua. dar o iubea. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. Ma întâlneam si cu o studenta cârna..otul se rafuia. 8e arunci o salutam umilit. Ma stânjenea palaria. 0ibi nu-mi raspundea. în fata unei usi.Strazile erau tot mai reci.". trist.. de-acum.suprema încoronare a activitatii pamântenilor. cu parul retezat pe frunte. catre vecin.. #m fost palid. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. clar. 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH.Sa fie sanatoasa.

Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. fericiti. #m primit-o numai pentru coruri. socoti volumul aerului din odaie.E E . pentru cincisprezece persoane. Medi-?@ cinist.. . undeva.. înca.i banuitori si ciorapi patati de noroi. *oia sa vesteasca. sa-i cunoasca. cumparase dosare si . si am plecat amândoi la directorul liceului. comandase la tipografie buletine de înscriere.... la ziare. &adea seara. M-am îmbracat. &ând trecea ploaia. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin.. Mi-a vorbit. cu servietele sub brat. 2riveam ferestre luminate si g. ce de carti. mi-a pierit sfiiciunea. a ce sunt bune toate acestea. nu se poate. înc. R .&e de carti. pentru studenti. cu oc. Si cercul nu e-ista. . cum trec anii universitatii fara ca nimeni. dupa sfârsitul seminarelor. 8upa doua ceasuri desc. Si. întâlneam studenti de la . scrisese apeluri pentru studentii orasului. încet.oamna am sfârsit-o singur. cu tristeti si amurguri. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina.Mansarda e a mea. asteptam pe coridorul cu ferestre largi.. rodnica si avântata. nedisciplinati. de-a lungul bulevardului. ma întorceam acasa. iar eu scriu ceea ce a vietuit. întorcându-ma singur. cu barbi tinere si aspre. pe covoare blânde. daca cercul ar e-ista.eologie.. 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH .ârtie.. feminini. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc. . a trecut. Si studenti sarmani de la itere.. la mine. cald si scurt. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. mansarda s-a luminat. 2orneau grupuri.Mai mult de doua ceasuri. un parinte al sufletului meu de adolescentH. cu plete.. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi.eiata. se înstruneau coruri.. o întrunire si nu gasea sala. amintirile sunt amare si grele.oamna. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc. de care îi leaga copilaria sau liceul. prin ziare. încet. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. 8aca s-ar gasi. 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani. dupa doi ani... zorit. grupuri la camin. *iata se vietuieste înainte. 2EESE8I'. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare.8aca ploua seara. la decanat. la începutul lui decembrie. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec. intime.idem ferestrele. 8imineata. #cum... cu pasi moi.6ireste. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata.. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. Si studente din orase departate. . 2e drum. Si scriu o povestire care nu e. #ducea o geanta încarcata. am întâlnit cei dintâi fulgi. deodata. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. iar sus.. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. de directorul batrân. si a plecatK la 3niversitate.#m eu o mansarda. FF.. care blestemau ploaia.8ecembrie.. oare. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa.. pe strazi spalate si reci. 6aptul s-a petrecut atât de repede. # multumit.. acumH începe o noua viata.iceam odai calde. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut.. înc. .i.eindu-i. o camera pentru început. la cantine. 'e-am despartit în noapte. .

uase &or=don. mansarda era plina de studenti si studente. .. 5 rugai sa ia loc pe un jet. sa ma gaseasca singur. daca rafturile sunt curate..'umai dumneata ai venitH . . comitetul provizoriu.'u ma prezinti domnisoareiH. Se adunase. într-o jumatate de ceas. . la o masa.8a. frig si tristeti. .. '-au avut loc decât prea putine dudui. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca. 6ireste.'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii. #scultam cele ce le spunea presedintele. mai ales. cu geanta umeda de fulgii topiti. stânjenit.ide.eama 0ibiH S-a prezentat singura. dar le rostea definitiv. straini. treizeci. prezumtios.'u stiuK douazeci.nica. la 2alat. . în odaita.rebuie înc.arles . apoi. îsi cauta cuvintele.a cinci avem oaspeti. # amintit donatia batrânului... *om merge cu colindele la ministri.E bineH . cu oc.. da. &orul si festivalul ne vor aduce bani. #probam.. 3n sc. sa vedeti. student la 2olite. 8ezarmat. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. !9G &um era sa-i spun ca o c. 8ar se face selectie. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 . &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si.#dica cumH ^ . între rafturi.. 3nii vor pleca imediat. pe scaune si pe pat.8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici.ii în carte.. . . Ma înrosii.54 pardon4 Si asta-i #ndrei.&iudatK nu pari îndragostit.&unosc si eu un #ndrei. aici e o mansarda. Dâmbea.Ois-tâzi..ideH .. 0ibi nu se astepta sa ma vada si. .# doua zi de dimineata. .. 3n manual de Economie politica. palid. 8ar cercul nu e-ista. 8octorandul nu venise. un tânar slab si gârbovit.. #m alergat jos.*a rog.&âtiH !%+ .. I-am retinut numele. Ma privi lung.. la ora ".. daca jeturile sunt comode. albe. . . Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald. persoana juridica.. . ..0a da. 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite. cu fruntea înasprita de frig. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba.Eu sunt... #m adus jaratec mult si lemne multe..'u sunt cu totul singur. . 'u era orator. .. ..". cât mai repede.. ..aceam. foarte bine.egat.E interesant. 2alid. . .'-ati citit nimic de .. mansarda e a dumitale.#sa e. &eilalti.#cela-i de &.ior. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.EomanH K . . la rector.. un sublocotenent în ultimul an de Medicina. precizai.ocmai.nica. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. era 0ibi. sediu provizoriuH.

. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. la. ..audeamus igitur.8omnilor.. îi ascultam. 5 studenta. Ma simteam atât de fericit si atât de sting.. 5aspetii mei se înflacarasera.. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. Era cald îmre peretii albi. 8rept si &onservator. fa. 8aca domnii colegi vor.. #vea bucle negre. eu îmi cautam mansarda.8o.. .8uduile vor face game. provocator.Selectia prin se-. si ne bucuram ca afara ninge.. .... cu oc. . . 6um de tigara. munca. gândeam eu. replica o blonda. mica. !9! îi auzeam cum conspira. umbre. 0aietii. sunt tot . Erau câtiva îndârjiti. 8easupra capatâiului. mi. conditiona presedintele. 8e cum sosea cea dintâi fata.Suntem raciti. prin fum de tigara. cu buze mari. 6etele au acceptat atunci sa înceapa. entuziasm.. pe îndelete. Si începeau sa discute greva studenteasca. îsi dadu parerea..#stfel. *eneau târziu. în cealalta. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". e g. pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza.. . . într-o dupa-amiaza. Se pogora în mansarda.enor.. 6agaduiau ajutor. Interveni presedintele.. care statea rezemat de usa. discutia se înflacara.. înfricosati. Eâsete. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie.Si disciplina. fetele. # trebuit sa se accepte repetitii comune.er4. baietii. sa discute problema în alta parte.2rimatul curajului. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. Si presedintele a interzis-o. si. ca prilej de dezordine. . 5 duduie alba si cuminte se supuse. la pat. Eepetam . Eafturile priveau. altii purtati de curent.es fu desemnat dirijor. si ninge mult. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. 0aietii.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic. Interventia presedintelui solutiona dilema. #ceasta a nemultumit pe baieti. . sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. Se adunau în jurul sobei de zid. rasfoiau intrigate carti germane. trebuie sa încercam o "viata studenteasca".. seara dupa seara.. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. în tumult. .iceam cum. . . . 6etele ajunsesera prietene. Studentul înalt si tiganos.. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. mi-ati fagaduit. cu buzele umede si narile tremurând.E mult de atunci.8omnule presedinte.2rimatul se-ului frumos. mute.. printre carti. 3n tânar oac. obraznici.'onora. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. 6etele protestara. 8uduia se facu rosie. în acelasi timp. fumau si nu erau atenti la dirijor.'umele d-voastra si facultateaH .. se enerva.ii negri în cearcane. . altii împotriva. va putea primi donatia.. sol. re.. umila. miresme de vestminte feminine.'oi ne cunoastem glasul din liceu.

Era "simpatic". poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. dar îsi ascundea cu greu ambitia. camin.. se prefacea curios de stiinta. *oia sa ajunga inginer sef.. 'onora era tot mai provocatoare. tombola. .ii. spatos. .. îl întâlnise într-o seara la mine. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. cu rafturi multe si tigari fumegând.. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat. dorind ceasul repetitiei. care acum d întreba. încet4. juridica..alat alb si fruntea încretita. Dâmbea fiecaruia.?@ 2oate visau.. cu priviri de muncitor ambitios. Se surprindeau. . &ontinua. El voia sa ajunga inginer sef. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate.. 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". 'u alegea. în acelasi timp.emat la ordine. care sta totdeauna lânga usa. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde.. gasise sediu provizoriu. dupa ce ne desparteam. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti.. pentru ca era inteligent. &eilalti erau frumosi si vulgari.. Sedusese si pe presedinte. îsi pregatea. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. a început. festival. !9$ .. . fara sa fie c. umerii. fireste.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. a fost poreclit ". 0ibi s-a tradat. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. la capatul se de un student frumos si prost. de când aflase ca vine 'onora. 'onora îl prefera studentilor. *eneau împreuna la repetitii.. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. Saruta cu buzele desfacute. cu . 6avoriza pe Eadu.. împartise sarcinile comitetului. 5 întovarasea numai el acasa. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. '-am oferit decât sosonii4..aidarof6?@. Se aplecau cinci tenori. &olegii l-au îndragit si îl . Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. am vazut cum se lasa sarutata. 2astram aceeasi intimitate în vorba. Era atât de nou. de nebanuit. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt. colonie. în discutii1 . totusi. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste.încet. teza în laboratorul de balneologie.. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat..mai ispitite de mansarda mea. Eadu îmi era aproape un prieten nou. sânii. apoi.8omnisoara 'onora ce credeH. 8ar eu îmi cautam prieteni noi. cinic si "spiritual". Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. accepta cât de multi curtenitori.în curând ai sa ajungi antisemit. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. cu capul rasturnat. brun. ... într-o dupa amiaza. Supara fetele.#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. Studentul înalt.#i vazut ce sprâncene areH.Esti obraznic. 8escopeream în el.. Inteligent si volubil. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. fara covoare. înscrisese membrii. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit..

ecturile nu ma mai nelinisteau.8e vieH . citeam. muscând buzele. cum sa zâmbesc.. 'onora râdea provocator. .ideam în creier. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi.. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat.i...8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH .8umneata tradezi. M-ai iertat. M-am întors acasa cu pasi usori. însemnam pe . Evitam sa ma adâncesc. simt zapada pe gât.. un director de ziar si la decan. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului..Spune-mi. fetele în costume muscelene. zi de zi. 'u urmaream nici o idee intima. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. pe fiecare1 . un filantrop. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. 8upa ce s-a sfârsit adunarea. mult. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. 'onora. si 'onora care se înecase cu un cataif. 8upa miezul noptii. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna. !99 'oapte cu colinde la 2atriar.ârtie. uimire. sa ma întreb.3ite. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara". blestemând.ie si 2alat. . Si regele care ne întreba. si dirijorul care ne felicita. M-am . c. . cu creierul.ului si îmbatati de izbânda. *ietuiam o viata noua. Ma aflam între 0ibi si 'onora.. ca sa ne batem cu zapada. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri.otarât sa-mi las parul lung.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. la trei ministri. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. El o sarutaseK saruta patimas. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. si presedintele care râdea fericit si sorbea pa.bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. Eezumam corect. &eea ce întelegeam si simteam din carti.. pastrând masca sufletului vec.are cu vin rosu. îngramaditi în masini mari. . Era surpriza presedintelui1 o sala. #dunam fise în cartoane.. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. Se lasase frig peste zapada.remuram. am glumit. #ple-cându-ma sa strâng bulgari. pe par. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. oveam îndârjit. a dreapta mea lupta 'o-nora.8umneataH.. Eu am adaugat1 .imia industriala. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. cu capul rasturnat. E-clamatii. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. în ceasul când începeau repetitiile. si . 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu.. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. fara graba. am trecut toti pe terenul de fotbal. îndemnând.&. &iteam. aparându-se cu servieta. &iteam.. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni. la un prieten. . 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. Eu ma prefaceam nepasator.. sa raspund. cu deosebire în presedinte. în mansarda am privit oglinda mult. e înc.. Majestate.iuind.ie. noi aprinsi de vinul patriar... care se naruia fara sa-i înteleg. împrejurarile. .aberele s-au despartit în câteva clipe. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. vecin liceului. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. ispititoare. *orbeam despre 'onora. #m colindat. #s fi alergat. tot mai bine dispusi. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei.

. e împartisem1 cartilor si cercului. a plecare. 2resedintele a ?@ ..otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. palid si calm. în început de iarna alba. sâni ispititori.. catre . la 8rept. 'onora. Dâmbea dupa fiecare discurs.aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. fara sa rosesc.'u stiuK presedintele. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru.. surorile bune de la sopran. as.. /aide acasa. clipind din oc. zâmbind1 . înca. 'onora1 "Minti". si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. poreclite "6lorenta". "seful" a venit cu un tânar livid si serios. îmi vorbea intim. pupam ca leii4.". multe. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet.. Si eram fericit.. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. &omitetul era încurcat. 0ibi. brat sub brat.emat 'onora. R Dile stapânite de viata. am întovarasit duduile acasa. .. doua mediciniste sentimentale. Eu zâmbeam si ofeream scaune .."&ândH" 'onora scrise1 "#cum". . am acceptat.ârtii si compunea tot atâtea j proiecte. 0ibi era înciudata1 . în mansarda. cu zâmbet umed si cu oc. tacere stânjenitoare.. #poi.*ivatprofesores. co. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. sampanie. nu vorbea. cu glas de bas cinic. 'oaptea trecuse atât de repede.aidaroff. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom. Eâdea familiar. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". . 'e întâlneam. Eadu. ... sa e-aminam si teza contrarie. Izbuteam. mica. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi. 6etele se adunasera lânga soba si asteptau. sus. !9" FFF. în mansarda se facu.i1 . la mine.. 5 blonda.. 'u se entuziasma..nica. 'onora1 "Esti nostim". *icepresedintele.icit".Ma "Malec". studenteste4.. .Eu. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar". entuziasmati1 . în capatul mesei.i dracosi. cauta-mi sosonii.Eu m-am întristat stupid. Spre dimineata.j bola. # fost fericit ca l-a c.... Eu1 "'u mai avem loc pe plic".. . si-mi spunea "sefule". Se statornicisera perec.<ocuri au sa fieH . 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". emotionat1 .abriel.i pistruiati. împreuna cu "elita". cel de la &. pe care ni l-a prezentat1 .&e presedinte. ma4 /ai ba. 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. &ercul se însufletise. blonda Mariuca. saracul. 0aietii..j mitetul.. 2resedintele semna tot atât de multe . dintr-o data. &easurile erau tot mai I putin ale mele. câtiva de la 8rept.imia Industriala. între doua studente care vorbeau cu vecinii. 6ireste.#cum. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga. E student si el. Eadu suferise toata noaptea. 'onora.Ma plictisesc Eadule. care îsi aruncau glume cu tâlc. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu.8omnisoarelor si domnilor. sefuleH4 <ocuri de societate... In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite. . 2resedintele. #tât. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi.etata sub stele. # condus-o acasa...'oi îi zicem "Malec". pe înserat. &arti se adunau. ? 2regateam balul si festivalul. oc.. Seara.i.. cu zapada îng. #ndrei erau invitatii. Eu1 "#i g.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 .

.8e ce te uiti. Si bine a facut1 are acum casa. .# fost lata rau.8a. din liceu. 'oi aprobam......ii.&e facusi. domnule.. . *erva domnului Elefterescu ne stânjeni. masa.. am fi fost colegi..ii la ea. sa stiti4 'u ma cunoasteti. # fugit.. . 6etele râsera.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. .. livid.. ma.imba scaunul.. era sa-i înjur. sc. fi-. nici mort4 Eu beau doua pa. nimiceste siguranta.. livid si serios..abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. !97 . 2resedintele se lumina. 2rivire iritanta. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul.2acat. începu atunci sa priveasca. resemnat.#sa-i ca-i nostimH.. deprima. a2roape cadaveric. cu nelinisti comice. "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii. . . care tulbura.Esti bun4 &e zici. Iarasi tacere.. ce-i trebuie.oti..etat.aidaroff se apropie si îi oferi tigari.noilor-veniti. ma "Malec"H. &e zici.&a la &luj. Mansarda se însufleti într-o clipa. 'u va dau voie mai înainte.. spaima jidanilor. la &luj... 5 enerva..are.. 8omnul . întorcea oc. '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. 8omnul .agice... #puca paltonul. "Malec" privea pe 'onora. . pe 'onora. "Seful" facea . 'onora se ridica de pe scaun. #sa-s eu... cu sublocotenentii." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.az. trosnind treptele. îl auzeam.5 nevasta. . fericiti... Eâdea magulit. Situatia era ciudata. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata. nevasta-sa la 3niversitate.abriel se facu palid. ma "Malec". . 'u izbuti. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. Sunteti antisemitiH. saracul.. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. Elefterescu. "Seful" râdea.abriel. 8omnul . .. sa petrecem cu ..atameu.. ma. a rastimpuri.eama . Eumoare. Studenteste4.abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. #m spus eu c-o sa petrecem bine..o.. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@.aidaroff interveni. . Si are o nevasta frumoasa. ne-o spuse domnul. .'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" .8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u... #uzeam si de sampanie.#sa-i firea lui.Stim. ma "Malec"H îmi uitara numele. . Ma iertati .. grotesti.. da. El H la slujba. cu oc. .. înspaimântat. 'onora îi privea provocator..E casatoritH. îti place. patriot. ....2e mine ma c. înca. .. calm. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. fara sa raspunda.Elefterescu. S-ar fi spus ca.. maH 3nde plecasiH Stai. îng. #zi e mai vorbaret. Se aseza pe scaun.abriel tresari si întoarse capul ordonat. 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul . cu ungurii. "Malec" o privea. ma "Malec"H "Malec". .. i insinueaza spaime de cosmar. . tacut. privea pe 'onora. palaria si fugi. eu riscam câte un1 "8a. fericit. #ia la miezul noptii. cum aluneca. . . .Eu plec.abriel. se prefacea plictisita. 2aria d?@italiano con me e con altri.. Se scutura.. fara sa multumeasca.. 8omnul .

.. ... si nu izbuteam sa încep fraza. socotindu-ma timid. fara sa întelegem. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. "Seful" strânse câteva mâini. . cred. sefule. presedintele.. . în curte. fireste ca nu stiu. ."Malec" sufera de un început de idiotie.rebuia sa ma apar.. cu barbati care ma strigau1 "Sefule. . am rasuflat. 'onora. 2resedintele era furios. apoi se adumbreau tristi. #plecându-ma. noua. Eu g.Si ceilalti care se desfatau.. saracul. doua. întristat. sampanie. începu sa vorbeasca..#stia ne-au stricat petrecerea4. domnuleH.. 0ibi. nici nu întelegeam nimic. ..nica.#sa face el.. #m visat vise stranii. M-am desteptat.. numai pe #ndrei... Eadu fuma mult..Salbatici. 2ierdusem. zâmbind trist.2lânge.. 'umarau baietii.. trei. 8omnul Elefterescu îi facu senme. -E inutilK te lauzi. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec"..2acat de sampanie.#sta i-a venit. îti spun eu când sa te opresti. furios. un surplus de energie care trebuia c.. "6lorenta" între cei de la 8rept. Si ceilalti care savurau spectacolul. însa....ii ca un taciune..eama TMalec_4". . S-apoi. din însuratoare...studentii.3na. cercul.8aca esti pervers. te c..8e câte oriH încercam eu sa prelungesc..iceam urmarile unei încercari ciudate. .are cu vin rosu... . 8upa ce am auzit poarta înc. . 0ibi între mine si #ndrei. . asam sa ma poarte viata. ma4.. Eadu lânga 'onora. înfundai lemne în soba.. jos. . 8ar îi baiat bun.&u public. student la 2olite.izându-se.aidaroff se asezase lânga Mariuca. 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui.. "Seful" se întoarse zâmbind. medicinistele între membrii comitetului...... Se întristase si privea pe #ndrei. Sopti.. . #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet.. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile. 'onora ma opri obosita. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii.. e-pansivitatea crizei depasite. #tunci se auzira bulgari moi în geam.. . si verva suspecta a d-lui Elefterescu.. obiceiul <urnalului.. înciudati. Eâdea.. 'onora era enervata.u începe. #m adormit iar. patru. jocuri.. îl ascultau toti. cinci. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc........ Eram toti prea veseli. nu ma plictisi. zarii prin ferestruica pe "Malec". Ma duc si eu. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH . 'e priveam unii pe altii...2e frunteH ....eltuit. .. Eram tulbuut. dimineata. .&ine i-a adus.. *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. Mâneam si umpleam pa. cinci./aide. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc.... -'u stii. începe.

so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. 'onora se prefacea ca râde. înabusitor pe gura. un vagon. Surprinzându-ma dorind-o. '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume. 'u l-a lasat sa plateasca. ma mustram. care banuia indiscretiile lui Eadu. .... 8e ce îl evitam.. In dimineata festivalului a venit la gara.îti tremura narile.Esti apetisanta.ilor. . 5 întovarasea Eadu. bilete pentru membri.. retinute de pumnul ei. de nevinovatie. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. &ând ramâneam singuri.. încarcând pac. cu dintii strânsi. ma insultam.ii vii sub fruntea obosita. înca. 'u izbutise. alergaK lazile cu obiecte pentru tombola. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. ..etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara.i se furisau scenele povestite de Eadu. lung. &omitetul încerca.Esti un nesuferit4 . am fost fericit. cum se lasa mângâiata... oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege..oate acestea nu ma tulburau. . purtat de întâmplariH. la cinematografK sarutari prin ganguri. si vulgar. deasupra genunc.. Stiam ca mai mult nu se poate.6ireste. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. buzele. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora. Eadu continua sa adoarma în zori. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. si o doream. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta.. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri.. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate. îmi povestea mângâieri. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat.i. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai. pe strazi dosnice.*ei fi crezând ca din pricina taH T . cu toate !9+ acestea.ii 'onorei. pulpele. 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. . #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. Mi-era teama de ea. sa ma apropii. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune. fara sa izbuteasca. . purta trusa cu mac. eram umilit. 'onora." #s fi putut face si eu acelasi lucru.Ma placi. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora.'e vedeam aproape în fiecare zi. 2oate vrei sa ma scoti regina. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei.u ai sa-mi platesti capriciile la bal. .. . soldurile. îmi lauda oc.receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o.. pielita. . 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola.. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. lada cu costume.Esti enervant si te repeti. .iaje. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. încerca sa ma supere... ma privea provocator în oc. s-apoi îl vestejeste. zgomotosi. 2resedintele.. servieta cu acte. Si. 8irijorul insinua un corK fu respins de . sa si-l învete.Esti urât. sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat. .. pe care nu-l întelegeam... cu oc.StiuK dar ma placi. cum îl saruta.aidarof. si miop.. .Semeni cu un ocnas1 si urât..az. 6ugi de aiciK nu mai ai nici un . mars4. ..

.. . Eu îl bat4.Spune ca "ce rau o sa-i para".. Saracul.. va spun ca îl bat. 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete.. . o apara. a trebuit sa uiteK jucase prea bine.Si e obraznic...i de galosi. !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui. Masa.. .. si sublocotenenti care spun. . care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor.#sa rasplateste ea. în taina1 . 0alul. .. 'onora se asezase între mine si Eadu. palarii si perec. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de . . pe doua mese. . .. &ine le-a spus.*ai de mine.. .0ine. cu trei clape lipsa. ironici1 "8omnisoara e pansiva". trista.înc.. îmi spune tu. Si râde singur...ata e de vina. dar nu si-a pierdut calmul.. prietenul lui "Malec". Erau tulburati. 2e el si pe "Malec".. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau.Stiti ca a venit. frate.. glumind. .. încurcat. . *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine.. 'umai 0ibi. # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi. în fata noastra. apare . 8upa lasarea cortinei înguste.. vecina salii de dans si vecina garderobei..... .rieg. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec".Eu îl bat4 .... 2resedintele. Iar eu trebuia sa cânt din .. E revoltator. si logodnicii cu . curtenitor1 . în clipa aceea intra si presedintele.ipuiti-va...6ii prudenta..protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca ..aidaroff îmi da ajutor si potolea.. #proape de ceasul zece.. 'onora prinsese curaj.. 2ianul era dezacordat. sefule.. ala. .aine negre si pantofi prea strâmti. Eu l-am trimis în odaia noastra. 'e-a compromis . Easpunderea era mare.. ne-am grabit s-o sfatuim noi.. 'e-a e-asperat. . stim.rebuia sa clasez patru sute de paltoane. #tunci aparu 'onora. 6etele se prefaceau suparate. Eâdeam cu . 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H . domnule.ârtie.... s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.aidaroff.. în restaurantul pustiu. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren. .erea locului celui mai greu1 garderoba. si bate din palme. ca avem balH 8e unde i-ati mai scos.domnul Elefterescu. aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca.îl bat. si familii care consuma multe sticle cu sifon. frateH. nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul. adauga timid Mariuca. ce râu o sa-i para.aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul"....insurgenti." eul".8e ce l-ati lasat.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". .. îl întrece pe "Malec"4.. 'umai de el vorbeste. ca nu m-a lasat sa fumez.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. mantouri.E-agerezi.aidaroff.2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4... nervos. 2resedintele îmi încredintase supraveg. . '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". Eadu s-a îmbujorat. -a sarutat patimas...Si la toata lumea spune tu. ..

Ma întrebam la rastimpuri. 8esc. !"$ 'onora se îmbraca mâniata. *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise. pentru a doua oara. sa fiu îndraznet. '-a voit cu nici un c.. si tu degeaba astepti sa te sarut. 2area ca nu-si aduce aminte... 'onora era plictisita si fluiera. Eram toti furiosi. fara sa-mi încurc pasii. 'aturaletea "sefului" dezarma. 'u stiam ce sa-i spun. sa învat dansurile. 'u mai esti interesant.4 .. Sau e beat. în tren. le-am petrecut nelinistit. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4.. s-o conduc la spectacole. .2acat...e afectezi. si intra c.. stapânindu-ma sa n-o sarut.iar " eul".i.. . -8a. 8omnisoara e indispusa. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc. domnul Elefterescu.2oate stii sa si saruti... mai ales fara public si fara adversari.. -'onora4. .arutul cu lic. comica si ciudata. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa. . .. 5c.ideti geamurile. 5 admiram cât e de rezistenta.cercul... 5 sa raciti. sa-mi croiesc ..aiH Interveni presedintele. . mai mult ca niciodata. 'onora m-a acceptat pe mine.ior. sa stiu sa-i apuc bratul. 'u avu nimeni curajul sa înceapa.i-o dispun eu. concluzia.... 8e altfel. #sa a racit sora lui "Malec".. II vad. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii..#sadar. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc.. .. sa n-o îmbratisez. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde. 'onora a cerut lic.. si fara obraznicii...Iar sunt plictisita. &ele doua ceasuri. e obsedant cu "Malec" al lui.imb ca sa-i plac1 sa stiu glume.. nici cum sa-mi pastrez mâinile.. .*a rog.ii i-au sticlit în cearcaneK tremura.Ia lasa gluma. Sunt nebuni amândoi.. Stiam ca se preface. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH.ii deasupra noastra. politicos si retinut.. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat. îmbujorat de vin... .. ... fratilor.. ascultati-ma pe mine. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert.e-ai dat cu jidanii.acere. sa 2ierd prietenia lui Eadu. tigarile sunt proaste.ii. Ma apropiai mult de ea.Ma tortureaza. nici daca trebuie s-o mai musc.ainele la magazine de pe &alea *ictoriei. I-am oferit cutia cu tigari..E prea cald aici. Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc... dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil.6ara politica. care nu-si mai luau oc. 8ar ma simteam trist... Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa.. . sefule.. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu... . spuse "noapte buna" si pleca. sefule4 5 data suntem studenti. pe care ne silise s-o acceptam. . ..ip sa se întoarca. trist când raspundeam1 o iubesc. fara sa ma stânjenesc... Si-a ascuns muscatura sub batista.ior si cafea. Ma zarisera câtiva calatori. sa-mi parasesc cartile.... te rog.. &a doar n-o fi amorezata.. sa-i vorbesc curtenitor în public. 'u trecu mult. e aici. #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Eadu si cu mine alergaram în strada...

care stie sa cânte din flaut. fara sa se supere.aidaroff si Eadu. în sufletul meu izvorâra atunci c. Si tu. Si nu e nici cazul a femme et le pantin. ca sa nu sparga pa. "#m vointa.. 'onora ma privi. atât.. 'onora îmi sopti. oumindu-l. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec".*orbesti niste absurditati.Mâine vin iar la tine.. 5 banuiam nelinistita. am de lucru. . cresteau. 'onora îmi vorbea blând si cald. Eamânem prieteni.emarile cresteau. 8ar nu mi-e draga. 'onora n-a mai batut la usa mansardei. &a sa-l retina. Stateau lânga el . farâ sa se încrunte. din ado-jescenta. Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea. numai. 8e arunci. întorcându-ma acasa.8evii interesant. Dâmbeam..2oate sa nu fiu acasa.. 2uteai fi mai politicos. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. #m nervi si am sânge. în lipsa.In gara abia am mai gasit trasuri. trebuiau sa interzica dansurile.. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. cu gura aproape. îmi vorbea mult mai blajin. iar publicul sa joace .audeamus în restaurant.. #proape de casa. # cântat singur . nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului..ora. înlauntru-mi1 vo-ln]â. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. din anii când scriam <urnal. #m platit birjarului. care s-a departat cu urec. întrebând1 . am vointa4. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb.ea la pânda.. îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora. c. a început sa plânga. .. # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. S-a-i.. a adormit. 8upa doua sticle.aidaroff.u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. ." ma minteam eu.. .emari uitate. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. 'u stiam ce sa raspund. . Mâ tulbura. Eadu l-a calcat pe picior. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec".jidan". 2e strazi.arele. daca aveai de lucru. vointa. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. 'u poza în victima. Ma consumi inutil. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. încât a trebuit sa-si scoata gulerul." 'onora pasea lânga mine. 'onora era gânditoare.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu . "Malec". vointa4. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut. &ineva striga... Si cel putin daca mi-ar fi draga. 2oate crezi ca voiam sa te seduc. !"% în mine. ma plictisesc eu acum. . 8e altfel. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". #poi.. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati..

. *reme de doua luni. si cu ispitele lui Eadu. nestiut si nedorit de nimeni..inuitoare. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. desc. la masa de lemn. &easurile erau tot mai mult ale mele. 'esincer.. ca limpezimea marii dupa furtuna. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora.ea cale. 8e acum. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec.erent. prietenia lui Eadu. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. ci numai îl tulbura. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile.. ascetismul meu fu curând înfrânt. .. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. pur se-ual. fum de tigara.. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita.inuite. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. glasuri tinere. încercai reîntoarcerea la asceza. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri. de viata. G asteptam senina si rece. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele.imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala.is. în sala unei societati. trup purtat de viata celorlalte trupuri.otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. obosite de insomnii. #junsesem inco. sentimentalismul sau poza.. &e-mi putea darui 'onora în sc. si linistea nu ma daruia.impul. îl înasprea. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata.inat îndurarilor sau desfatarilor. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. #s fi devenit un cifru. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc. ca toti tovarasii de cor. tulbure. #lunecam în întrebari c. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. în mansarda. glumele lui . 2resedintele a gasit un alt sediu. resturile de la tombola. sincer. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. o papusa comuna. ma nelinisteau . care îmi daruise rostul si unitatea. dar care ma departa. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. Dile dure. apropierea 'onorii. aici sunt cartiK acolo era curaj.impul întâiei mele tinereti. 'onora.. ma calauzise un strein. Ma simteam atât de bine. . un trecut. îmi spuneam1 acolo era viata. tacerea.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine.IV. . Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. .otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. poate.eiate tacut.. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni.aidaroff. dezorientat si stapânit de slabiciuni.oate e-perientele adolescentei. Eeîntoarcerea a fost c. într-o mansarda înzapezita. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora.. &ald. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. Ma gândeam prea mult la 'onora. anulate. în mansarda plina. de mondenitatea definitiv depasita. Sufletul îmi era tulbure. în fiecare seara. biblioteca. &ea dintâi . Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. înc. . cu note si e-trase. începea sa se desprinda o toamna. prospetime. 8aca mi-ar fi fost draga. e-as fi primit cu brate largi. îl usca.

la 3niversitate. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. nici o metodica. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH.erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. . se anuleaza unul pe altul. 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. #flasera ca se studiaza.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca.'onora. 2E56ES5E3 8upa vacante. miop si blând. se dusmanesc. &ea subterana ma va stapâni si. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH.. functiunile c. *.. înstrunita de un anumit creier. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. . tara pasi mari înainte. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. Si când tulburarea 'onorii se risipi. profesorul. pus la încercare. teoriile fundamentale.. supraveg. 'u cautam sa stiu cine sunt. #m . 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. as fi ramas alaturi de toti ceilalti.. în curând. 8ar filozofia.. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. în timp de criza.rebuia sa încep maturizarea. palpitând sub rezerve. cu lamurirea elementelor1 atomii. cu usoare bâiguiri si tolerate . cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. nu era o stiinta. grasun.etul iernii. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. Socotisera filozofia o stiinta care începe. Maturitate înseamna unul. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. #steptam. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. alta în plina iumina. la istoria filozofiei. a rastimpuri. distant sau intim.. "orba îi era irezistibila. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. îmi spuneam. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. Si noua viata se va petrece numai în mine. ca oricare alta. socoteam eu. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. ma surprind. Iar fiecare curs era un profesor. fara ca ceilalti sa o banuiasca.imice. a logica nu aflasera nimic. alte tulburari ma stapânira. la seminarii.. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. 2rofesorul era batrânior. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH.ere de cursuri. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu.. diverse si interesante probleme.ul.rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. asteptam linistea în dezg. voi sti sa aleg. 'imeni nu stia ce este filozofia. 'u izbutescK se e-clud. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. ci o înmanunc. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. ci din porunca strainilor din mine. 'imeni nu se întelege. una ascunsa.

&u timpul. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. cu servietele si blanurile pe genunc.i. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. 2erec. ca într-un salon. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei.ile se asezau în fund. 'u întelegea nimic. si era blând. Easpundea într-o limba jalnica. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. marunt. cu sala numeroasa si selecta. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue".raia numai pentru literatura.poate regretând . studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. ntifl mai stânjeneau. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte.. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate.. ! întuneric. bacsisuri literare.. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. 8e altfel. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. lânga ferestre.. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. îl socoteau profund. încalziti. si zâmbea. lui sau sistemului estetic. neizbutind sa ajunga decent. Se descopereau toti. se socotea genial.nica ci studente de la 6armacie. îi daruise astfel un Institut si o tii. neîntelegându-l. încercând sa fie polemic. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. con-l ferinte. 'u avea !"7 elevi propriu-zis. îmbujorati. si era bun. cu dintii strânsi. care nu absolvise e-ternatul. #stfel. pentru ca nu-l puteau memora.greseli de Oamatica. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. la lumina. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. Eepetau toti. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. . persecuta . se socotea singurul critic estet al târii. *orba lui era irezistibila. 5 casa de editura le era definitiv înc. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. parea un trup ce respira patimas si prudent. Era profesorul cel mai glorios. 6etele îi citisera cursul.isa. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. studentele copleseau. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric.ile sentimentale.pe cei care i se împotriveau. 6anatic. Sala. Se asezau aproape. acelasi gest. nervosi. *eneau aici perec. . &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. confuz si nesfârsitK le crestea respectul. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. dar nu le dadeau dreptate. pentru ca era batjocorit. Sau tinerii care nazuiau catedre. 2arând inofensiv. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. posturi. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. a literatura franceza.ile mondene. 6etele îl ascultau si. Se întâlneau numai perec. 0aietii ajungeau îndrazneti. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni.

.alvanometru" sau "Micul Mant". . Se afla vesnic în cautare de formule inedite... iar fetele -". Intervenira auditorii din fund.i mirati. Easpunde.. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor.Esti obraznic. si-si începea vorba firesc. Se ridica si începe1 . 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. c. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. cu profil ciuntit. #uditoriul alerga câtiva pasi. &ei din fata îi spun " a 6ontaine". [ &orosiv periferic.. iar ceilalti îsi maturizau.... brazdata... uluit. apoi îl asculta cum se departeaza. clar.. . imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. .ita". întunecata.Esti amfibiu metafizic. o insinua plecat peste catedra. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. .erentei si al logicei evidente. . o pronunta cu accente perfecte.ita". [ 8omnilor.ita"4 5c. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. fara demnitate universitara. prin propriile lor lecturi. mai bine. *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. îndurerat de întunericul celorlalti... E cunoscut sub numele de ".8umneata esti dicotiledonat.. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH.Sa-si retraga cuvintele. buni si semidocti. 6iecare fraza parea atunci gândita.. modelând-o. rotind capul.2laseaza definitia în planul co." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta. pentru ca e curtenitor si îndraznet. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ". ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. subtil si elegant.. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta. timizi..'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. putin plecat din umeri. constiinta si cunostintele filozofice. .e flairez accesibila în simptomele d-tale etice. încearca duzini de epitete.ita". ..8espre mine e vorbaH.. . &ei din fund l-au poreclit ".ii clipind straniu. tot atât de erudit si de subtil. profesorul o înviora cu sarjele . cu pupile albastre în cearcane tulburate. &easul trecea cu un profesor c. 2rofesor tânar. Interveni profesorul..Esti subversiv.iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. .". cu oc. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica... poftim. cu profilul ciuntit. locului si persoanelor (zâmbeste). Se aseza comod pe scaun.. . l-a învinuit pe ". o dezgolea.inuit de întunericul care învaluia înca noua formula. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. va rog. cu cearcanele. prompt si obscur1 .. 2rofesorii îl suporta.. 8intre colegi. 2rofesorul intra zâmbind..igi". nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. a 6ilozofie frecventau studentii seriosi.Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta. cu gesturile. accesibila printr-o noua structurare. 2entru ca cei inculti nu întelegeau..*alorificând sub ung.. cu fata smeada. .inuit pe catedra si o sala înmarmurita.e retrag.&um suntH . !"+ ..blond. &a sa faca un compliment.

asa cum nu cred nici eu. 8ar ma întunecai într-atât. întro dimineata am dosit cartile în raft. u" !:G mistic profesor de anatomie. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. fetele comentau oc. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. judecati. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. ortodo-ismul lui.. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual.oblot.rebuia. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele.entile. cu Enri>ues.Sa le cititi. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. 8ar respectul catre dogme. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. cu . &e drum sa apuc altul. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca.ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. mai ales.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. poate un pacatos inconstient si mândru.inuite.. &ei de la 2olite. dar sa nu le credeti. 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. puteam merge singur mai departe. . 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna". însa. încordându-se în metafizica si în teologie.m-am ?@Nors la moderni. zapacit. fara sa fi aflat nimic sigur. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. rar conducând la alte fezultate. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@.egeliana. cu . un filolog muzicant. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. pentru ca eu. Si daca. în ultimii ani. 8umnezeu nu e-ista. în mine din mineH 2ot raspunde. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. ^stovit. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita. nu crede în primatul gratiei. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu. . Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. sa cunosc bine logica . &ercetai logica lui 0enedetto &roce. !:! . totusi.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. #u trecut saptamâni c. . 8upa ce pleca. logic1 asadar. socotite nu nuclee de credinta potentata. &ei de la . &roce era clar si obscur.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-...pe care nu-l patrundeam întotdeauna . 8ar vesnica lui ispita. biruita sau biruind în suflet. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. 8e la /egel .is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. apoi. Ma nelinistea. deprimat.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. 8e aici. cu toate c. am dispretuit-o.

la o anumita vârsta.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . un epitet. de 8escartesK mai ales de 8escartes.ermania. medicina si biologie. tulburat.Sa-ti pierzi timpul. Era palid.. Multi înainte.. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. de italieni. cu parere de rau. 2e masa se aflau destule alte carti. o paranteza. palid.. #tunci. Si tot am ajuns rau.&afea beiH . Eram stânjenit.. gândeam. 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica. Ma întrerupse..&e trebuie sa facH .6ericita vârsta. &u atât mai rau... si cerneala neagra.ovnic. neagra. 5c. .. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. vei întelege pe 8escartes. #i strica totul.. eram ispitit sa-l în! treb.ârtie alba.ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. sau poate un farseur. si caldura multa în suflet...'u te sfii. 8upa aceea.'u întelegem nimic prin noi însine. ai sa te limpezesti. du-te prin cârciumi. 2arasind lauda 'onorei . &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac.. .&unosc un crestin cu doua fiice pagâne.. oamenii merg altfel pe strada. ... 'e-am despartit în seara. 5 singura observatie i-a alunecat. .Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.. # zâmbit tot timpul.. #colo.otarât sa vorbesc profesorului. profesor universitar. . Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata. era pe masa.. o lauda sau o injurie.. ma tineam de betii. ai sa întelegi firesc. si gânduri multe. 'umai.8umneata esti precoce. #poi. 2e drum.8umneata creziH. el e nebun sau 8umnezeu. .ii profesorului licareau albastri în orbite stinse. &ând ma privea mai prieteneste.8ar eu vreau sa ma lamuresc. nouasprezece ani... 6ie ca stie. citeste logica. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. mai ales sinteze biologice. #cestea ne vin asa. nu le izgoneste. pe lânga 3niversitate..... singur. la vârsta dumitale.. domnule4. si . !:$ Evita religia. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste..2rofesorul meu e un geniu. .. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp.&âteodata. am amânat lamurirea definitiva. Eu. 0ea.#tunci m-am . sfielnic. cu sprâncenele dracesc arcuite. .... 8ar dumneataH . . l-as fi întrebat1 . Eeligia câstiga procesul în absenta. nu ai de -ce sa te grabesti.. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum.. Strângându-mi mâna.. în logica. 8ar nu poza si nu discuta filozofie. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. Mergeam alaturi. fara eforturi. .&ând te vei duce în ...8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. m-a sfatuit1 . 8esi ascet si du...8aca vrei sa afli religia. fie ca nu stie. Eu bâiguiam... . 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie... am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. 8e altfel.. &um as putea stiH #jungând acasa.. fara tortura. îl priveam uluit. de 2oin-care. încurajator. de 2ascal... ispititoare.

2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. soarele. "! bucuriile. cu cer dureros de clar. . . 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. e #cum. îl ascultam cu mirare. si sufletul nu are sa moara. si tristetile le înteleg. aflam ca am sa fiu mântuit. nici 'o-nora. crestinK si era atât de pacatos.8ar cum ai sa fii mântuitH. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4.. Si îti spun ca nu e nici înc.'u stiu.ipuire. 'orii buni si tulburi. 8ar atunci nimic nu întelegeam. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. Stiu eu ce se putea întâmplaH. . . când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut... ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda.. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele. 8e altfel. la împlinire. 2EIM#*#E# în anul acela. gradinile. 8ar soarele stapânea iarasi. nu ti-as putea da vreo dovada.. norii mei. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. 2rimavara ma biruia întotdeauna. Era singura ispita care ma stapânea. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. nu mi-e frica de moarte. am sa traiesc în veci.. 'u-mi ramânea un simt. 2rimavara. înteleg fiecare neliniste.. ma . si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.. si nerabdarea. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. . *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. 2oate. I-am asteptat. Era amara si salbatica. 8e aceasta sunt sigur. . îmi îndurera sufletul. nepierind. vântul. nici minciuna. lacramamK în fata râului. #m sa mor.. împotriva tuturor ispitelor. Si faptele mele... si teama. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". incult... Stiu ca.. sa-l mestec. cu c. cu solduri de trecatoare necunoscuta.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. în dupa-armezi parfumate. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. si ma târâm iarasi robit. un colt de sensibilitate. si ult ma îndurera nesiguranta. îmi sângera creierul. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. 8aca priveam pomii goi. *I. te-as ruga.. si munca mea.emari catre pribegie. o farâma de creier neconsumat...Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult.. Ma întarâtau caldura. Eadu era crestin. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. ma farâmita. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite.. pacatos fiind..mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. desi. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. Eugându-ma..emari. umina a înviorat mansarda. sa adun flori în rafturi. Mi-e frica de moartea fara Iisus.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. îmi biciuia carnea. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. mântuirea mea erau norii.8ar. când scriu.

cu o tristete blânda si retinuta. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. mult. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii. elanurile. umilindu-ma. primavara.. parfumat. fiindca ma surprindeau iubindu-i. nopti de furie. S-au petrecut limpeziri dureroase. *isam vise de tragic se-ual. Eu nu voiam sa iubesc copii. ani tristi.otarâri mediocre. &opiii ma suparau. Dile fara plâns.inuit.. paseri napadeau tulpinile de iedera. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. nimic. ma biciuieste si ma smeresteH.. ploaia mo. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. istovindu-ma. mult. 'u ma umileau poftele. . primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. lamuriri care au înabusit razvratiri surde..orâta si rece. ci de sufletul nou ce se insinueaza. risipire de timp. #cum. pe care sa le regret apoi. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita. a sufletului. sensibilitatea. ale spetei. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. 'opi. stapânul sa o culeaga. nu mai ma înspaimânta primavara. a ciresului. monotonia pomilor.. când povestesc aici fapte de mult trecute. si eu nu puteam face nimic.. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. spiritual si pozeur. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta.. înfrângerea aceasta ma umilea. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. ce se cerne în singuratate. nestearsa. a trecatorilor. ca cea a creierului e "eputinta. cu trupuri straine. liniat corect de umbra streasinilor. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. ci altceva.. desfatatoare. curat.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. Mi-era teama sa nu parasesc . vara. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. cu caderea paserilor. ale vârstei. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena.rotuarul era o ispita1 sinuos. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. 'ici lecturile savârsite c. 'u era al meu.etul. evadarile care ma c. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul.. Ma bucura aceasta si ma necajea.. #cum. creierul toamna. mult.otarârile mele pentru . Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. si porneam pe strazi. a creierului. ca un rob sângerat la roata. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. 2aseri. nebuniile. mult. ratacind. Si eu nu voiam s-o marturisesc. dorurile. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. resemnata. . pe care îl doream între brate si piept. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. #steptarea e o atitudine feminina. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului. aceasta era umilinta crunta. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. fara scrâsnet. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg.inuiau în vântul si seva primaverii. în odai straine. a strazilor. îngrijit. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. umilit..

Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. #dormeam istovit. &a sa nu piara revista. cercul s-a adunat în sala Societatii. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. 3n oc. #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. *II. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. . 2etru. #m raspuns aspru. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. . 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. Eevista nu se vindea. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. '-a înteles nimeni. poate sa afle daca sunt trist.banii adunati la cor. se usuca si piere. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. rece. daca prin aceasta evitam o adulare. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. nebanuit de nimeni. Si scriu în miezul toamnei. streina. m-am retras. 2rin 2etre. n-a interesat. . Si nimeni nu. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. riscând eliminarea. gândeam. fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. . fara sa-mi pomeneasca numele.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. . &unostea toata 3niversitatea. ogic. ci realizari eroice. paginatia si e-peditia. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. definitiv. 'efiind nici antisemita. nici nu putea ajunge. Si scriu aici. s-a tânguit. M3'&I E SI DI E E Iarna.cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . în mansarda încarcata cu fascicule.rebuia sa scriu singur cronica. apoi accepta valori mediocre. Eu nu disperam.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. la bal . cercul. sa fac singur trei corecturi. se pleaca vietii celorlalti. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . nici de povestea cu amintiri. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. #menintarile nu ma amarau. la festival.otarât sa pierd un an. Si nu sunt trist. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. repros de discipol. la care intervenise presedintele. cât de mult îl înaltasem. care a încercat mai mult decât o deceptie. într-una din revistele sale. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. a protestat. eu supus consiliului de disciplina. &elelalte asteptau. de ignoranta si obraznicie.2rimaveri înapoia mea. pe care presedintele mi-a încredintat-o. 'ici revista universitara. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. dupa miezul noptii. &u numarul % se ivi un incident. Munca iernii . Eram . #r fi descoperit. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. primaveri înainte.. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. nici de toamna.era primejduita. nici filosemita.

istoria stiintelor. patru ceasuri de somn. în curând vor trebui sa stie. as fi urlat. &ineva al ciocanit. biruinta nu poate avea însemnatate. matematica.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza.. socoteam eu. înc. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. la masa. &u cât mai mult se tace în jurul meu. 'am raspuns. . *ointa era pentru mine o realitate.otarât sa suprim somnul. fara sa pot ridica grumazul din piept. repezi si neregulate. #m citit iarasi toata noaptea. plansete. usor. pâna în zori. mai ales. atâtea e-periente. 'u puteam rasufla.i îmi fulgera inima. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale.ar de lapte cald. Si va trebui sa scriu. m-am înviorat. Eram furios ca voi muri stupid. cu oc.ii pe carte. &ând a aprins lampa cu alcool.ii si mi-am înc..In acel început cald de primavara. eu. Eram atât de în-K cordat. filologia. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. criza trecuse deplin. ci. cu atât mai mult scriu si citesc. #s fi cântat. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. # trebuit sa-mi îngadui. douazeci de ceasuri. scrisulH &u atât mai bine. 8upa câteva ceasuri de munca. Si voi munci necontenit. usor. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. cu oasele sfarâmate.. 8octorul venise cu trusa urgenta. 8upa câteva ceasuri. 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina..isesem usa cu zavorul. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic. cele ce nu se spuneau. încapatânati. Minteam.ii pe carte.ii supti în pleoape vinete. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. oricâte insulte as fi primit. ocultismul. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. Ma întristeaza gândul ca în zece. istoria antica. religiile. 8upa o saptamâna. #m înc. Mi-a numarat bataile inimii. încât nu-mi scapa un cuvânt. cu creierul tulbure.ii pe carte. Seara. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. Si nu banuia nimeni..ii si fruntea îmi ardea. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. îmi tremurau mus-c. istoria artelor.is oc. pierdeam. Si apoi. Ma încovoiai. m-a îndârjit. ci numai încordarea neostenita catre ea. cu capul greu. îl auzeam. Ma desteptam la opt. #m . aproape fara sa ma ridic de la masa.inuita adolescenta. a cea mai neînsemnata miscare. cu roade în rafturi si în sertare. m-am multumit cu un pa. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie.voi birui ca erou. ma simteam istovit. # trebuit sa sun. ca pâna atunci. 'u mai mi-a facut injectia. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. stiintele. descompus. Se legau de ea atâtia ani de c. 8aca voi fi laudat.remu-ram de furie si de încredere. eu care voisem sa ucid somnul. palid si rece. #m adormit în zori. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. tânguieli. #m început a respira. simteam ca mi se sfarma viscere încordate.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. am lucrat îndârjit. iar scrisul .. #m prânzit într-un sfert de ceas. ca sa nu pierd continuitatea. cu oc. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". Easuflam greu. M-am târât în pat. 2anica. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". a treia zi. # patra zi. si creierul vibra ca în febra. cu parul umed si oc. . . #ceasta m-a limpezit. filozofia. de atunci. fara sa ma stie nimeni. *estea am aflat-o dimineata. Spaima si jung. nauc. calcat în picioare. un jung. cu dintii strânsi sj 5c. nici un ziar. 'u voi citi nici o revista. #m strâns dintii si am început sa citesc. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine.

dar sa stiu a le depasi. 'u tânjeam dupa liniste. ci vointa de a stapâni. de nimeni cunoscuta.e amar si anevoie de împlinit câteodata. cu I buze rosii si oc. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. dupa confortul mizantropului. sub sprâncene frânte în ung. #m coborât în gara zgomotosi. 2ofteam lupta necurmata. 'u stiam câti suntem. sufletulH.i si amintirea unei vacante singuratice. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. '-a observat nimeni. la munte. oc. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. a fost o neistovita încordare dupa eroism. într-o vara. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. *isam câmpuri largi si vânt aspru.. 'u întelegeam de ce. . 2rintre copaci. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. 'u ma temeam de e-periente cerebrale. îmi spunea arunci un strain.oi. de nimeni cunoscuta.. Eâdeau.rupul de studenti si studente ne întovarasea. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc. înca o data. multi. nici 'onora. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. 8E3M 8E # M#'#S. la o fereastra desc.i negri.. realitatea. ma abateau tristeti vec. Eram de multe ori înfrânt. arbusti înfloriti. eroicul..nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. demult. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. . 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. Eram toti coplesiti de primavara.ii verzi si nostalgici în umbre viorii. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. si .inuia parerea ca o mai vazusem undeva. 8ar celelalteH *iata. !:C !:+ *III. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH. 8ar eroismul -singura justificare a vietii . frunze vestede si colti de iarba mare. parul si sânii ei. Ma zaream urcând. râdeau. urlând. renuntând. din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-.isa. 'u izbuteam sa deslusesc nimic. Ma îmbata. îmi erau cunoscuti. 8e ce tresarisemH Ma c. Si totusi.. Si Mariuca îl îndragise. am zarit un c. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. #tunci as fi fost erou. *oiam sa vietuiasca. privindu-i. la mine Msumi. 2rintre ei. sângerând. prin mine.IEE în dimineata 6loriilor. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. 2adurea îsi desira mugurii. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. *ointa mi-o înaspream prin munca.. din carne. si era blonda. 'u fuga de realitate ma tortura. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii.ii. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. 'u-mi era teama de ispite. neînfrânta. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. cu presedintele în frunte. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. pe atunci. muscând stânca. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. *iata mea. revelat siesi de singuratate.resârii. . #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra.ip de fata. unde ispitele si amintirile sunt pu.. 8in suflet.. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac.i de mirare.

poate. .....i verzi. si se bucura ca renaste viata cercului. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie.*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. a ramas tacerea în biserica. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza.. am mâncat pe fata alba. 2oate eram singurul pe care sa-l supere.. &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. Si fata cu oc. soptea. dupa câteva versuri.. lucioase sau putrede. 6ata se opri.. pentru ca râsul fetei era pentru altii. palid. s-aduce rac... când sunt tânara. . îi luceau oc. M-am prefacut ca nu vad nimic.ii eiH. larg. #m râs amândoi. decât faramituri de desfatare.i.. #m pasit smeriti si ne-am înc.Spune-o p-aia cu balada popii.. Si râsul continua clar. Ma uimea si ma tulbura..ii râdeau. Iosif. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. 5 clipa. fara lacrimi. singura. fara sa înteleg. zâmbind gales.. printre coroane vec. poate./aide. &eilalti plecasera. &osbuc.*ictor EftimiuH. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. si fetele râdeau.ilippide.ema.iciH .&e vretiH Eminescu sau . 8emostene 0otezH. Eadu . &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. 5c. acum. pentru ca aici sunt umbre... mate.emat. stapânindu-si râsul.. enervant. Ma privea fagaduitor si atunci. 5ase galbene.2. si fata..i... o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. Era frig întunecat printre candele. am sarutat-o. . si ma desfata gândul ca a ramas aici.i verzi soptea. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea.iul. a ferestre. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. . 5 înconjurau cinci baieti. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. 0anuiam tristetea care o napadeste. nu vrea sa le asculte. în curtea manastirii era prea multa lumina. întorcându-ma.#si4 &um de n-au g. 5c. am întâlnit iar râsul fetei cu oc. 2arul ei îmi tulbura pumnul.icit ca era un poet tânar.ezi. Era de acum liniste. în acelasi timp. . ca nu stii nimic4 #sculta alta.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. . . pasind. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. înflorisera ramuri de cires. si baietii erau prea zgomotosi. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc..6ugi de aici. .ii lacramau dar poate nu lacramau.. mi-a îngaduit sa ma întristez. Si eram fericit./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. . 2e mine m-au c.#legeti alta... &ând i-am trecut prin fata. 'onora nu era trista.opârceanuH .. cu dragoste.ii si rasufla cu nari fierbinti..aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. cu înfiorari metalice. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii.. râdeau. #rg. trecut. . Minulescu.. întinsa deasupra ierbii si frunzelor. 'onora ma c. în padure..inat în biserica. întuneric. &ele doua "6lorente" facura cafea. ci numai mi se parea mie. în curte. Ma supara.. 2lecase. oc.melancolia adolescentei aspre. iar afara e soare si zvonuri de viataK si.

aproape de lac. cu umbre. de lamurita..i verzi le raspundea tot atât de prompt...2e dumneata te stiu de la 6acultate. duduita. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit. fereste-te. 6ata se supara.icestiH . adaoga cu sprâncenele poruncitoare.. începura inevitabilele g.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g. ispitea. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.Eu. slab si vast..se plimba pe alee alaturi de 'onora. .2oftim4 îmi întinse palma. spuse lui 0ibi. . "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte.. Eu eram încurcat.. I-am apucat mâna.2ardon. o simteam atât de apropiata.i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. 6ata cu oc... ..i verzi venea alergând. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat.. 'umai atâtH 6laide.îti multumesc. 0ibi s-a luminat. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz. 6atal. 6ata cu oc.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. &ele ce aflasem din 6reud. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. . fara "d-stra" si fara sa rosesc. 2resedintele se desfata... mai atenta. ma calma.. '. poruncea. .iromant. .Spune-mi. &ând si le resfira. te rog sanulspui.. *orbeam deslusit.eama. îmi apuca pumnul si ma sili. îmi ajunsese si mie rândul. . . S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. cu gânduri ascunse c.. Stiu si cum te c.. strecurate cu pricepere. . râzând si clipind.8e unde stii si astaH. #vem o prietena comuna.. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH . .ândul ca as putea parea ridicol.'umai în palma. nu înteleg. !7$ 5 stiam atât de bine. o revoltara.. Eu vorbeam.-o multumea nici un tâlc. spune-mi si altceva. . încercai eu o retragere onorabila.iar fata de sine.. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. domnisoara. #m ales un trunc. 6ata cu oc. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. 0ucle scurte îi întunecau i fruntea.6ireste.iciri în ceasca de cafea. Ma asculta tot mai interesata. 'n va pot trada caracterul în public. 0aietii începura reflectii ironice.ipui în biserica.i verzi voia sa stie. mintii eu încercând un zâmbet de c.Mai bine sa renuntam. se alinta. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. .i rasturnat. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. fumând si SVptind. cu contrastele evidente.*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn. Eu încercam zadarnic sa mi-o înc. ostenita. #m trecut apoi la . vorbeam. Se ruga. Sufletul fetei cu oc.. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn. *iorica.&u d-ta nu mai discut.8aca îmi banuiesti numele. .

nim pe marginea soselei..I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. în servieta. . despre carti.iul rasturnat pâna seara. nu a glumit. . 5bservai. . . stânjenita. . 3n capriciu deplasat. 8ar daca d-tale nu ti-e frica. Dâmbi./aidem.rei. . a rastimpuri. dupa ce ne-au c. îi surprindeam.Sunt niste colegi obraznici. mai pastrasem cornuri si cozonac. foarte mult. o întrebam. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. 'oaptea stapânea rece si senina. #m vorbit. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. Eu i-am vorbit de tul. care taie calea ferata. câteodata. . Si. 6ata asculta.. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. am vorbit desc.. *orbeam.. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. Se sc.&âte ceasuriH . .. . de pamânt. #m plecat spre gara când rasareau stelele. Si nu voia sa-mi spuna numele.5 aventura mai mult.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi.#lta solutie nu eH -'u. iar mi-e frica. despre biruinte nestiute de nimeni...Mi-e frica. 'u m-a întrerupt.Mie. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. Mi-amintesc cum s-a înserat.8e abia în oras. si-mi povestea. .imbase.. se alinta ea.is si mult.. cum ceilalti au plecat spre gara. sa ne odi.ii alunecându-i peste lac. de flori..Mult. pe sosea.. -'u. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. ca îi e teama sa-si ?@ase oc.fata. despre visuri.ii alaturi.*a jeneazaH.. gândeam eu. si-mi povestea.*om ajunge la unu noaptea.8umneata ai bucle... #veam mâinile argintate ? de luna. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. #diau arome de iarba umeda. #colo întelegeam mai mult. oc.. fata tresarea si oc.. ca nu ma priveste decât pe mine. . . -'u. #m întrebat-o daca îi era frig. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. totusi. . #m ramas pe trunc. însa.. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden.. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp.ii verzi s-au înspaimântat o clipa. .... lai rastimpuri.Mi-e teama sa nu-ti placa. peste padure. .. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. ea serezemase de trunc.emat lung prin padure. #m întrebat-o de tovarasii ei. vorbeam. despre se-..icesti si visurile. nu stia ce sa-mi spuna. pe care nu le spusesem 'onorei.. 'e opream. despre înfrângeri. #veam atâtea sa-i spun. 2oate o înspaimânta noaptea.e. Sfârsind.ii verzi îsi paleau luminitele.... departe.ovarasa mea le gasi fara perec.. 5c. 'u stiu în ce cartier sezi mata. nici lui 0ibi..rebuia sa ne grabim. a gara. .. pe câmp. .i-e fricaH !7% . S-a îngrozit. #pucasem cararea ce ocoleste lacul. a rastimpuri. nu.rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g. apoi au râs.

o întrebai1 . la vârsta mea.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere.remura. îi întindeam mâna... soseaua alba. Si înapoia noastra. viata de provincie. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. o înspaimântase. tot. Mergeam.. de absenta aerisirilor. se întrista ea. Sa-ti mai arat palmaH -'u. ... *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc. *a veni.i proaspeti. . . abrutizându-se de munca stupida....#stfel. acceptând tot mai mult mediocritatea. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate... îngreunându-mi pasii. Mi-amintii de toate . spunându-i "noapte buna". o vreme când nu vei mai avea nici regrete. apoi. ca n-ai trecut oceanul. dupa doua. Iar înaintea noastra. Si apoi.. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie..eama atâtea amintiri. *ei uita tot. tineri. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. pustiu de suflete. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate.'u mi-ai g. profesoara cu sot functionar.. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. ceas. E stupid. cedând zi dupa zi. luna.8aca vrei. &um de am ajuns..icit viitorul. ci poate numai "le compagnon". *ei lacrama sau vei plânge. cu luna înapoia noastra..2arintii mei nu stau aici.oamna c. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.. . 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri.. de amanti si copii. niciodata nu ma simtisem mai odi. cu musc.. în mediocritatea sura Si invincibila.. printre profesori si studenti. visuri ca ale d-tale. # trebuit. ca n-ai vazut înca lumea. draguti si prosti. iar ea ma asculta. Easufla prelung.. 5rasul o înviorase o clipa.. si osteneala o coplesi. si eu vorbeam. Eu. . bratul meu.. !79 . uitându-si nazuintele si dorurile. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. . sa urce stradela cu piatra tare. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. Si mergeam. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei.&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. Ma simteam mai puternic. .2arintii d-tale n-au sa te certeH .. în fata casei.. 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata. ... *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. *ei uita cartile frumoase.. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. duduie. Ma opri.3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o.. sunt absolut libera. nici altul. .&ât sunt de inculta. toamna.ot nu ti-e fricaH -'u. #cel om nu-i va fi numaidecât sot.#m început sa ostenesc. apoi.eiata. însa.nit.. #m ajuns târziu. cu parul înfrigurat de adieri. în fata casei. îmi destainui preferinte prin 3niversitate. poate. &i numai un sot vulgar si copii. te va înabusi viata orasului mort. la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul.

. Ma astepta la fiecare gara.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie.#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. începuse vânt de zori. . Si eram fericit. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. am glumit. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. cu oc. 2recizez. si cea mai eroica. cea mai frumoasa si cea mai noua.5ri esti prost. si esti capricioasa. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor... #tât. . &redea ca îi ascund. înteles întotdeauna ca o bruta. de insuficienta.. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata.. cu o siluire pe brazde. . pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc. 6lorii.eam. #sadar.. Dâmbii. alaturi de o necunoscuta.. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi. si ca nu vei fi fericita. Si am rupt foaia caietului.. 8e aici. plângea.. poate. zâmbind. când depasirea nietzsc. 5 istovise atât drumul de la manastire. în padure. mai ales la anumite femei. Ea a desc... înainte de a începe lucrul. '-am putut adormi. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. si din oc. alergam. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie . ori esti nebun.&a sa supravietuiesti. care îi place. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba..*oi gasi un om4.. Iar a lacramat. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. # izbutit sa vorbeasca. sfârsite. #m coborât din pat si..8umneata glumesti. #ceasta o putea face oricine. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. niciodata. ori esti îndragostit..is alene poarta. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. si esti sensibila. cum d-ta nu poti atinge. Ma simteam singur si puternic. . Eram fericit..eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. 8ar m-am întrebat1 de ceH.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta.iar în dimineata aceea sa ma caute.. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. de timiditate. !7: IW..#sa spun toti si toti sfârsesc acolo.. resemnarea nu înseamna fericire. 8umneata vei suferi mai mult..ii ei. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor.. 2entru ca esti femeie. 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. #i pierdut o ocazie.. începe o viata noua pentru mine". Eadu a venit c. . &u pumnii strânsi.. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . #m plecat singur pe strazile pustii si reci. .ii ridicati.. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie. 2oate eram singurul care veg.!7" 8e ce m-am întristat si eu. Mi-era mila de oc. &ând am privit-o iar. simtind cum îmi ajunge prietena. .'umai atâtH -8a.. 2lângea.

8e ce sa nu o traiesc si eu. amare. admira.. . în dupa amiaza aceea. dar îi zarii oc. . #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal.asa-ma sa spun eu.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat. marturisii eu.. Stiam unde o vazusem. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd.ie pot sa-ti spunK o c. ...ii zâmbind.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat. am auzit râsete si batai în usa. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos.. . *enise 0ibi si fata cu oc. 8aca îti vorbesc sincer. putin înainte de apusul soarelui.! sem. la Sâcele.. 8esi... ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. în constiinta-mi. .Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile... scrise.eiere de e-periente. crunt. te necajesti. 0ibi. . 8e altfel.imiei. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. Eticul e o descoperire. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4. cu sase ani mai înainte. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea. ." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. . faptul acesta e concret si viu. amintirile. ma simt atât de straina. #vea roc. am înc.eiat eu.i verzi. îmbatrânit. alaturi de ispiteH. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4.. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. #m rosit de bucurie. .. cu un moralism pedant si fals.. Scotea cartile. amare. adaoga..6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. I-am spus ca. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti. într-un sat de < munte. ma suspectezi..8ar aceasta nu o face nimeni.5preste-te. daca îti vorbesc rezervat.in viata c..&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea... Spune da4.ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan.. pe cararea alaturata liniei ferate. opreste-te ca nu mai înteleg. 'umele îmi lumina. înca o dataH. . .&u dumneata nu stiu cum sa ma port.otarâsem sa-mi !77 înc.. nici mostenit din copilarie... nu luat din carti.. sa fie învinuit de abuz. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice..'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data.. prietenul tau. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa.#u facut-o altii. o cucerire de a mea în ultima iarna. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei. 2este câteva zile. deodata. . rasfoia. . privindu-mi prietenul. printre încordari si nostalgii de mult apuse. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva.. e-clama. care s-a purtat revoltator de cast... eu ma .Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita..întelege si ma e-plica..*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. .eama 'isPa . înaintea mea. .

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

nu-si mai risipea timpul. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. de barbat.oven. îmi povestea c. 'e înspaimânta apro. cine stieH. #m adormit cu du.. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. tresarind sub picaturi. 2rietenul meu era palid si înfrigurat. &ine stie. aspru deasupra asternuturilor noastre. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. Eu.. si auzeam izvoarele. Muncea în biblioteci. Si era senin în oc.. în lipsa sotului. &redea în el si în iubirea doamnei. crescut în bucurii. cu prietenul meu nou.itului. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. ea improvizatii între &eaiPovsPi si . mare. Ma întrezaream mare. din dragoste. Si furtuna crestea în munti. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. o banuiam întunecata si j umeda. Si serile lor. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. în început de vara.. sincer. aici.emare.. 5 banuiam fara sfârsituri. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi. cum a luptat ca sa uite.itul cu pestera. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. aspra.. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede. Si doamna care nu-l ere-l dea.inuind ca mânate de isme.la.rieg. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. Si g. iar serile se întâlneau. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. si nu-l mai iubea.ii nostri.iceam în jurul nostru râs de munte.. 63E.. niciodata..< pierea pesterii.earei lungi. si apele se îndârjeau asupra sc. # fugit. Si muntele.. . ci numai ne încordam madularele în mers lung. 'e întelegeam atât de bineK eu. rea. pe blana din salon. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc.. întoarce. îndemn la viata si f !C9 opera. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. si atât de curând. Si vântul napastuia urlete de si. pe care el le crede. si se învalmasea cu noaptea.otul era acum c. îi daruise puteri de munca nebanuita. &um au trecut.inul începutului. îl astept.pentru ca cel îndragit nu se uita -. si fulgerele înalbastreau peretii. Si juramintele lor. #fara. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri.. si nu a izbutit ..rasnete în brazi ne-au desteptat. daruindu-i du. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . de .. 'optile calde. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste.. I-am fost sprijin. strivite pe sub pietre ca viermii. se dezlantuia furtuna. el daruindu-i versuri. în miez de vara.. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam.arnic. si desfatare în truda noastra. în munti. care nu iubeam. si auzeam ploaia.înaltat. WII. Si din scorburi se înserpuiau g. minteam eu. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana..3'# # S&/I. I-am spus ca îl piz-muiesc. si scorburile. . S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. cu prietenul meu nou. #m ajuns pe ploaie. de nelinistit. si batrânii. rece. am ajuns la sc. ce se va petrece cu mine. si cum nu se mai pot. prietenul meu era fericit. 8e acum. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar.. si izvoarele rabufneau c.

filozofiei religioase. sa locuiasca la sc. în urma. Daream stele stralucind. nu se prezentase la nici un e-amen. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica.. tresarind. iar nu prin dogma. ci numai printr-o e-perienta.inându-se. ca noi..Eu nu cred în 8umnezeu. o cetate a lui 8umnezeu. ce se pogoara prin . dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. la teologia catolica.Sfântului Ioan. cu tâmple boltite. ca sa ma vindec. 'u aveam nici curajul sa pier. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. 0anuiam o discutie interesanta.. pur.ristos. filozofia. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. !C: . 'e-am amintit furtuna si spaima. teologiei. 6aptul s-a petrecut la . iar acum. cu fruntea uimitor de larga. am vorbit. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. #m desc. *enise si el. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. 8e altfel. pe fereastra. coborâta din veacurile g. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. apoi. nici repeta printr-un proces rational. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g.etei. întrerupse studentulK pentru ca. sub cer clar.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. # privit. #steptam.Iar e-perienta e credinta. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu.8a. 2rietenul meu a oftat. pe care de asemenea o marturisesti. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna. 8aca esti ortodo.. suferind de piept.pur.ease toata noaptea în bisericuta.ar. care îsi tânguiau acum înfrângerea.. e mai mult decât credinta în 'oul testament. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. 2rietenul meu se e-altase. dar. deci. .&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide.ristian Science. cu temei de magnetism animal. Era student la Matematici si 6ilozofie. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu. . . Studentul veg... audam amândoi seninul. nu poti dispretui filozofia si teologia. înainte ca prietenul meu sa raspunda.. ci si pe învataturile patristice si conciliare. M-am asezat pe patul alb. florile si vântul care se potolise. la credinta ortodo-a. Si atunci. pe stânca din coasta sc. pe care o marturisesti. am încercat vindecarea prin &.. înc. &restinul moare si învie în &. #sadar. dar deplasata.eltuit ultimii bani.eneva. 'oaptea îmblânzise muntii. Minunea.itului. #m crezut. Iar cetatea omeneasca. . umânarica pâlpâia umilita de vânturi.it o saptamâna. &ât a durat tacerea noastraH.eara ce risipea întuneric. o data ce ai primit 0iserica.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. m-a dus la 'oul testament. Se însenina. întemeiata nu numai pe 'oul testament. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. Se împotrivea cartilor. am întâlnit un tânar palid. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. în noapte. R 8imineata. am plecat mai sus. *oia crestinismul absolut.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. . 3rcam o coasta aspra. trebuie sa primesti teologia si. Eram ostenit. #sa eH .ii catre celalalt. 2e drum. unde mi-am c. credinta în 0iserica. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. 'u se sfia marturisindu-se crestin. Sus.

ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin .ar.. dar nu starui.. vorbi studentul.Si totusi.. înca.. . 8e fapt. . e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios.i se pare ca nu crezi. si totusi am avut o e-perienta religioasa. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale. 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin. care e îndreptar. . implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. întrerupse prietenul meu. etern si infinit. . lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic.ului. care vor studia filozofia sau matematica. erezia.iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate.arului.#tunci. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica. . 8-ta singur ai spus.. Ea nu ti-a fost decât daruita. . -Eu nu cred în . 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur. . criteriu si valorificare. . Eu nu cred. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. . 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii.#cesta-i protestantism. cum are 2rietenul meuH !C7 .'u poate fi decât personal.ristos.iar cei care nu vor crede niciodata. .2entru ca plecasem de la crestinismul meu. recunosti si credinta.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. . 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. m-a facut crestin. e un suflet crestin. ai câstigat-o singur. . care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin.#tunci. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. încât c. dar te temi s-o recunosti. #cum. . de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. .3n crestinism actualizat. pentru ca te stapâneste ratiunea.Eu socotesc crestin orice erou al du. adica credinta. pe care o stapânesti. cu gândirea din istorie sau biologie. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur.. însa. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie.arK marturisii.i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. creator de valoriK si-l recunosc ortodo. desi eu îl simt. pur ortodo-. .. #i crezut atunci. prin austeritatea si sobrietatea lui. adica siguranta . de ce ne întrerupiH .#dica protestant.'u. în mine e-ista acelasi crestinism viu..&red ca nu ai dreptate.'u-ti cunosteam.#dica eretic. . . m-a transfigurat.#cum te înseli fundamental. 5rice crestinism autentic e si personal..5 ai. e-perimentând pe &.6ii te rog scurt. 6ireste. care e mai mult decât un rit si o credinta.#cum gresesti si d-ta. . Eu as recomanda c. .5 marturisesti aceasta acum. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. .si ecumenic. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. 'u am nimic personal într-însul. eu nu cred în 8umnezeu. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. fecund. Eeligia d-tale e pragmatism si magie. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. .8omnilor. .otusi..

8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale.ului e un crestin.înca o greseala. asa cum altii se multumesc a vietui în nori... 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament.E frumos. .'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari.ar.Si totusi. !C+ . vasta. . prin Iisus. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . crestin. . rastignite pentru o nebunie a du. . aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. e prezumtie diavoleasca. ai sa ajungi erou. 8-ta crezi în fortele d-tale. #ltfel. în du. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. . 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou.. aju-tându-te prin . din înfrânare.otarâri. *ointa omeneasca.ratia e esentiala pentru teologi.#m sa izbutesc. . vorbi întristat studentul. . &restinul depaseste omenescul. ca un sfânt. pe care îl vrei realizat numai prin vointa.&restinul e astfel si un erou. sa ma depasesc prin e-periente si suferinte. 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. dar eu sa fiu erou. vointei divine.&are suntH . iar nu unul de vorbe. sa întrec pe toti cu faptele mele. însutindu-mi. pentru ca vreau. eroismul. de nostalgii.ar. atunci când nu e asimilata. . ci erou. &el care renunta la viata celorlalti. fiziologic si socialH .#m sa te lamuresc. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. &el care întrece omenescul. Eroismul d-tale e pagân. 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. sa vietuiesc în lume. 8e altfel. . ci 8umnezeu.ul d-tale de tânar e-altat.Eu nu anulez valoarea vointei. dar nu oricare erou al du.'u cred în 8umnezeu. *reau sa pogor vointa ideilor în viscere. în genere. conducând la transubstantializare. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca.'u pot s-o cred. ca sa vietuiasca ascetic.&u atât mai rau.ului. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. *reau sa ma depasesc.ului. #cum va înteleg deslusit.'u înteleg.*orbesti copilarii.#i uitat esentialul1 gratia.Eroul îl depasesteH .. asa cum a fost 8ante si 8on guic. . Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. '-ai sa izbutesti nici un act eroic.îndoiala aceasta am avut-o si eu. de elanuri. temelia e-perientei religioase.. din e-altarea unei etice crestine. 'u cred decât în &.&el care lupta cu sine ca sa concretizeze. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. *reau sa realizez un eroism concret. te apro-2ii de ut. . .e-a ajutat. . prin . 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. erai înfrânt. . gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista.2rimatul du.. toate având un tâlc nepatruns. *reau sa fiu nebun. pâna ce nu voi mai fi om. .otte. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. Sa nu ma înteleaga nimeni.'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism.8esigur. dar o cer iluminata de credinta.ristos. . . .er. e vointa. prin tacere. . numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva .e contrazici si d-ta. .

Era atât de fericit ca are s-o vada..'uK .*reau sa fiu Sf. #poi.2redestinareH . 'e-am asezat toti trei pe muc. ânga caiet. citind Evang. 'e-am întors la sc. înfasurati în vânt.. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. 6rancisc fara gratie. 8upa o saptamâna.ar nemijlocit si infinit.. sa creada.'u întelegiH E un simplu instrument divin. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. . cum doresc si pe 8umnezeu... &restinul e optimist si senin. cu atât vei fi mai senin. '-am spus nimic prietenului meu.i..8e ce vrei sa te c.5 ironie finalaH . 'u cred în fericire.ar nu pentru ca am discutat cu d-ta...ilie.#m sa ma rog pentru el. . 3n Sf.Iata eternul pagânism nostalgic.it. .arH". în durere. Intr-o dimineata. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate." .eliile si #pocalipsul. dar lacrimile.. .ia muntelui.inui toata viataH . -am întovarasit o bucata de drum.&u cât te vei apropia de solutia crestina. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt.'u 8ar vreau sa ajung cu orice c. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. .. 6rancisc. m-a sarutat si a plecat.oate acestea sunt discutii desarte.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne.&redinta te face fericit fara eforturi eroice. de fericire.Eu stiu cât si cum sa cred.. la o ruda. cu o dedicatie trista.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc.iar. . 2rietenul meu tacuse de mult. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. c. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc. asadar.2entru ca astfel pot ajunge erou. încât sunt ispitit acum. 'oapte buna. . prin padure. 2rietenul meu rosti. realizând cel putin un fapt eroic. Studentul coborâse în #rdeal. . Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri.#sta nu o cred. Eu aveam în sac un caiet alb. -Sa-ti ajute 8umnezeu. S. Mi-a daruit un e-emplar din . . 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta. 8ar nu cred. Esti demoniac. . &ând am intrat în c. . sfânt. personaleH .. am sa ma bucur împreuna cu d-ta. ci astept gratia.ip erou. Mi-e teama. 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii. Mi-e mila de suferintele d-tale.. în plictiseala amara..racian. dar suferintele.. ridicându-se1 . sub cer senin. 2oate am sa evoluez. .8ar ispitele pe care le înfrâng. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. #m ramas o saptamâna. . Studentul întari. daca m-ai întreba1 "&rezi în .. El gândea. ma îndoiesc de . . #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. luminat de un zâmbet. #ceasta e pozitia definitiva.îi scriam ei. 6rancisc si 2ascal. în nesiguranta.8ar eu nu vreau sa fiu fericit.ilie.. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective. 'u pot dormi linistit decât în primejdie. prietenul meu s-a dus în c. Mi-e atât de dor.. .

depasita fiind criza. Era senin.iuri. Iubeam pasarile pe care. si dragoste.. daca ina voi . si împartasit numai studentului si prietenului meu. cu caietul alb pe creste.it.. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras.. singur. ma c. în jurul meu nu era nimeni.receau zile aspre.inuiau întrebari. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. în care oamenii vor fi ispite. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna.. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. îmi spuneam1 "#re sa treaca. Iar daca primejdia va ajunge temuta.ivnicie. #sadar. mai încrezator. Era credinta si nadejde. 'optile.. Sunt dator. crestea în singuratate. si c. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. 2orneam în fiecare zi.". ca sa realizez eroismul. pe carari ce coboara în prapastii.inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun.&ând am ajuns pe platou. vaste. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. #sadar.. Sufletul îmi era corMesit de marasm. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. ci renuntare cautata. 6rancisc de neînteles. între oameni. iar evenimentele. în seara aceea. spre renuntare. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. &riza crestea. 'e-am amintit urcusul. sa înfrunt ispite mari.. .is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". si 2ascal mi se parea rece. agonizând într-un pustiu. si pornire spre jertfa. ne-am despartit. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere.. dure. catre oras. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa.. liniste.inuitaH. fiecare cu drumul sau. 8ar. uitat. el cobora jos. pe muc. Eenuntarea nu înseamna sc. #s fi voit sa vorbesc. dupa plecarea prietenului meu. îmi spuneam1 "Iata. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. eu ma simt mai puternic. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. s-o rog sa-mi fie prietena buna. am desc. 3n caiet pentru suflet. de sla-?@ biciuni. de multe oi. . #s fi voit sa vad pe 'isPa.. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. #veam acelasi raspuns. pe ploaie si întuneric. si o pofteam ca pe un fruct. nemilostive în îndoieli. 'u vedeam decât pe calugari. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. Ma simteam parasit de toti.i. Eu ma întorceam spre sc. de disperare muta. si-mi va mânia fortele. Eataceam. #scetismul va fi pur etic. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". are sa treaca. . nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. trebuie sa renunt la fericire.8e acum." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. prietenul meu e fericit. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire. atitudini.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. cald. mai voios. si Sf. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. nu renuntare definitiva. cu o saptamâna mai înainte. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume.

a învatat ceas cu ceas. în gara am întâlnit pe Marcu. .. 5amenii se strecurau pe sub ziduri. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. ca sa putem calatori si discuta în ti. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra.. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult.6oarte rau. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre. 3n student luminai. Eâdea. # început !+% sa creada ca e persecutat. 2entru Medicina. ... ci semn. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. 5pt luni. printre .6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. ma întrerupse studentul cu zvastica. El va ramâne în septembrie si va pleca. #tunci. #colo.. Se va odi. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada.. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. 2 E&#EE #m coborât senin. în fapte...Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. la Marsilia. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat.rebuia sa ne gasim locuri. e las sau nebun." WIII. într-un compartiment nu prea aglomerat. medicinist si antisemit.?@ -a îndârjit prima cadere. se înalbeau pustii. pe mare. .. catre sâtui cu vile în sân de mare. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. 6aptul trebuie supus eroului. 5rasul se pârguia sub cer de flacari.. în 0iblioteca 6undatiei. râdeam. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. în mansarda mea. #m plecat iar. ale . înalta. sa nu fiu trist. Singura grija1 eroismul. cu un nume evreiesc complicat. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. In ceasurile mari. în Marsilia. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea.îndragosti. sediul cercului. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. *oi vie-Kui aceeasi viata. a început sa învete. zâmbi Marcu. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna. apoi. care nu e antisemit. . Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. e drept. #tunci.na. în amiaza. trebuie sa fie nationalist. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri. . î-am pomenit numele. printre perec. cu legaturi sure. sase-sapte ani.amali. 'e-am îmbratisat. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. cu atât aiai bine. adulmecând umbra. Multi studenti erau antisemiti.ni si va pleca la 2aris. #ccept nostalgia numai în 11nintiri.. 2lantele iui are rude. cu un prieten care se despartea. Miam amintit atâtea amanunte. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. si as fi crezut ca glumeste. ca pregatiti manifeste si conspiratii. vecina m-a vestit ca se mutase.#bsurd.i grabite. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet.. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. fara sa lase noua adresa. -aceeasi dârzenie si încredere virila. 'u-l mai vazusem din iarna.eotoarea prietenului sau. a mine în mansarda a fost doua luni. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni. Strazile. &ând l-am cautat pe acasa. Eâdeam.

. magie. .. alaturi de un internationalism banal si nesincer. 3n singur zeu.. . pentru ca e logodnica mea.4 ce de complimente4. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. Mai întâi. Eâdeau toti trei de uimirea mea. le marturisii..'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu.iniile salbaticilor nu erau stiinta.. apoi la greci si la egipteni. . Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. . &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta.2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor. 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. #ceasta domnisoara renegata.. si la c. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat.2oate sa ai dreptate.. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei.'u vorbi asa. zâmbi studentul cu zvastica. sa auzim4 se bucura Marcu. . la disparitia celorlalti. .granitelor. .8in pacate. #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum. asimilata. . vorbi iarasi medicinistul. . . !+9 . câteodata. .. 8in cele ce scrie.2ardon..5 mie de greseli într-o singura fraza. adica politeism condensat. Marcu mi-e bun prietenK sapoi.aldeeni.. deci. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. . .. .. e o renegare.. preciza râzând duduia. 8e altfel. adica animism.... încât te coboara în oc. atunci.. de la geometria în spatiu la geometria plana.'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma.. fata straina se afla pe pamântul sau. iritata...2oporul e tânar.5. salbaticie. iar aceasta în liniile pesterilor. duduia. ... cine sa le anulezeH . 8atoria d-tale e sa fii antisemit. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor...#ceasta e înca o sclava a crestinismului.8omnul nu poate fi crestin.Sa auzim. . .2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii..u esti semit si pozeur. socotii ei. cum spune scoala mitologica. discutia ma stânjeneste. d-ta nu poti fi crestin. . 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. se mai afla aici o duduie.8uduia nu se supara. îl banuiesc pagân. nici filozofia..8aca vrei. fetisismul.ioabelor teorii etnice..Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. c. . .e rog sa amintesti si pe Iisus.. .. &restinismul e religiozitate. ca d-ta.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri.ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat.ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia.8omnilor. ale neg.inuit între #pollon si 8ion=sos. îl întrerupse Marcu... în orice caz. # doua greseala e atât de covârsitoare.. fetisism. ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.. se minuna.. nici civilizatia. e sotie si stapâna. . incult si obraznic. ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. 2rietenul meu e un crestin autentic. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH . #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. ma suparai eu.&ând te asimilezi unui popor necivilizat. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. S-apoi.

jO/ toria mea e sa-mi ec.id colegi crestini.. noi nu întelegem.ara poate sa piara. . Studentul încerca sa glumeasca.8in nefericire 1K-au sc. ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul . si o înteleg gresita. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta..2oate crezi ca ne iubimH .#r fi interesant pentru mine. sa-si creeze critera/ valori.#ntisemitii. 8uduia j pe fereastra... beau o sticla de sampanie4. Marcule. ci atentate împotriva guvernului.Stupid. n`aste S esti student îa 6ilozofie.e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. . .iar asa. ..e înseliK tara nu piere.0ine spus. râse duduia.... 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele.oti trei rosira.. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela .. a 2aris.. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism. .ilibrez si sa-mi luminee constiinta. .'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie.8esi indiscretia e stânjenitoare.4. . camineH. se împotrivi duduia. 'u mai sunt socialist...#m mult mai mult curaj decât ai banui.5. . 8ar eu studiez biologia.'-am spus c..'u e c. îl rugai eu. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. nici în ^atPmalism.ie amoureuse" cu dragostea.. . . preferând sa se afle mai întâi pe sine.Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra..&ine te împiedica s-o studieziH . fireste. vorbii eu. zâmbi Marcu. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor. când se înc. te-as împusca... li int .. cu toata gafa pe care constient o fac. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. . #m curajul sa astept. eB Suntemibarte buni prieteni. când nu mai sunt cantine. 8aca as fi dictator. . 'e întelegem. ironiza medicinistul. !+: . pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj..6ireste. când se bat colegi evrei. 2entru fie care deputat ucis. ma iriti inutil. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii. . 2oate domnul cred în dragosteH. . fiu motivul legaturii d-voastra... E-pectativa e o lasitat .. daca voiti sa mi le estainuiti. ..iar asa.E interesant integral. voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei.evcontrazici ia st etnic1 sânge. 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri. 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul.imbat. zâmbi duduia. pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. . pagubelor si câstigurilor.. insinua studentul. . nu ma supar.#r fi interesant. *orbi Marcu. 8ar nici n â pot raspunde. *orbesti de "si sti ia Medicina... 7 un e-emplu de dezordine. sau acea "s=mpat. singura care da rezultate..

si iectunie. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. gân-deam.resarii. Kre din noi are dreptateH". ea se lauda cu stiinta.... si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate. Si Marcu privea.. Estera. Daream gari. . a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea.. despre viitorul meu.. nebunia contradictiilor..isa.'u ne-am vazut de mult. el ma socoteste mistic..ea ce soptea la fereastra1 . S-apoi. pentru ca eu am suferit mai mult. raspundeam.. despre viitorui lui. . nici altul nu vor sa renunte la minciuna.. #cum. pe strada cu soare mult. Seninatatea mea e amara. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. Ma întrista gândul despartirii ive. 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. dar o suport ca o ceptie.. 2entru mine.dfc un prieten. . #m tacut amândoi. mai sumbru in adolescenta. "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an. "Iata.. si studentele de la biblioteca. curajul absurditatilor.8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic. . ei cu medicina si cartile anar. El spune ca e antisemit. #i cazut si tu.'umai eu. rafuie-Ne spirituale.. si toate renuntarile îndurate. un tânar care asteapta. catre perec. mediocru.. Marcu a evitat. oameni plecati sub povara verii... 8e fapt. r-amana cu o declaratie sentimentala.renul despica sesuri cu flacari albe. si-au marturisit.'-am sa fug de ea.. între ei. atunci am cazut. înca.. .. simplist. un strain"". eu cu viata mea launtrica. soptind. se iubesc. . 2riveam amândoi. Marcu e un prieten care pleaca.urând. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris. pasii pe drumuri neumblate. Dâmbea rautacios. marturisii. Si nici unul. #poi... . cât timp Marcu nu se arce m taraH. logodnicii au nas aiaturi. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta.8esi nu e literatura.. Eu ma întristam.Eu cred în stiinta si în tine.&red ca amândoi sunt nebuni. spiter. si prietenii lui. zâmbind. 2oate ca.. Si idila înabusita plapând..alucinat. si noptile de 2urim. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive. fântâni la rascruci de drumuri. pleca. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. . câmpurile sub soare. cu mine alaturi.u ai sa iubestiH ... 2oate îsi amintea liceul. care adulmecând orizonturi. Eu. istoric. la o fereastra desc. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu.. înfruntându-se. aceasta e tara mea". mai vini." !+7 . mediocru. .. El ramâne pentru totdeauna la 2aris. dar e tfectiva. Eu K cred uscat. privea. epicureu înnascut.'u te înteleg. în orasul cu fabrici.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit.iste.ândeam si nu-i spuneam nimic. colindând vecinii în dominouri negre.. Si moartea bunicii lui.otte e cadere. . &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani..8e când te-ai convertitH . pâna aproape de seara.. .. #poi am tacutK el Ondunle lui. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. Spuneau ca nu se iubesc. în care a copilarit... eu cu ale mele. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.

în pantaloni albi. asteptându-l. Scrie-mi despre ai nostri. gândeam. noaptea.. 0atea vânt dinspre mare. si colegi din liceu. ostroave.azda ma socotea un mizantrop precoce. deserturi.Marcule. eleganti. 8upa o saptamâna. M-am întâlnit cu un tânar. seara. grabindu-se pentru întâlnire. pe cararea ce duce printre stânci. Ma întorceam acasa tremurând. r+C I-am fagaduit.eiat . si profesori-despre toti. în gara.emat.. cu gulerul de la . #prindeam lumânarea alba si citeam. de miresme. M-am întors. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie.rebuia sa înfrunt primejdia.ânarul alerga îna2oia-mi. "El are sa-si poarte tara acolo. am coborât. . #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. Ma surprindeam tot mai des cu oc. 2lecam iarasi. . 2orneam aproape de amurg. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. .e". SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi. 2iatra era rece si cerul înalt. despre Eadu. în parc. 8e abia ma stapânesc..Marcu dadu din umeri. melodii cu ispite. negre în albul arg al apei. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. . Miam înc. #pa se linistea sub luna. diminetile. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic.Sunt magulit. 8ar 'isPa nu era o primejdie. orase cu turnuri. din scrisorile mele".. regenerare. e g. Eu voiam. .... 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni. Ma grabeam. #steptam acolo vântul. Si prieteni vec.i. pe plaja. printre vile. care ma priveau fericiti. #m strâns mâna logodnicilor.aina si am 2asit în sus. la restaurant. e mai bine sa ne despartim acum. zâmbind ostenit. numai.iceam întovarasite de lumini. XIV. pâna în septembrie. de zgomote.. Mâneam cele ce-mi dadea gazda.. viziteaza-ma. singur. 8e la cazinou se furisau. arsite. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. înaintea si înapoia mea. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn.ii pe mare.. bici. ... îmi porunceam sa cobor pe plaja. fara sa înteleg pricina grabei. rasarituri. spuneam. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. 2e mine ma ispiteau lacrimi. # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. cu #ndrei. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. &ând s-a apropiat trasura.'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa. plictisesc o perec. parca ai pleca pentru totdeauna. îmi zaream stâncile..'u. Marcu m-a c.aina ridicat. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi. gândii eu. Ma întorceam seara.. .i putine. suspectându-ma. "2oate m-a recunoscut". Scrie-mi despre Eobert. 8aca vrei.. !++ #m pasit tot mai încet. 6anica. la cazinou.. în 6ranta. 8e ce ramâneam singurH. 8inu. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci. acum. Daream 2erec. si fete de profesori ma împresurau în noapte. Eataceam singur. ne-am îmbratisat. o data cu stelele.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt.neam oc. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor. s-o caut printre trupurile sub soare. în fiecare noapte. îmi porunceam sa citescK si iarasi.. eu asteptând noaptea. .. cu fruntea în vânt. #m tacut iarK el citind jurnale. spre stâncile mele.

8omnul 2aul are sa-mi poarte pica. .. mi-a spus pr m-a prezentat. 'isPa tresari. ogodna va dura dr .Iti pare atât de bine ca m-am logoditH .&ât va vrea logodnicul meu. ca viata era vana si . .. m-a cunoscut la un bal. în noapte.. pentru e-amene. irnr-c noapte.8e altfel..2rietenul meu e un pesimist. . în goi. .#steptam revansa.. #m zâmbit.aceam. doua saptamâni.. 2aul se plictisea. începu sa-mi beasca de 0ibi. pe malul marii. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina. 'isPa zâmbi. în mine. aici. .înc. s-a întors. 8e ce se întristase 'isPaH. 8ai are sa-Eâdea.2entru un asemenea eveniment. poate.. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece. de raua cu efecte de luna. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai. palid. Eu ma înveselisem pâna ia sarja.irie. .#m venit sa ma odi...u nu te-ai sc. mirata.în orice caz... de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. . 'isPa a alergat...2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna".aceam.2auli cel mai bun prieten al meu. . .2aule. spunând ca sosisem numai de o zi. #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. -'isPa4. cu ce gândH $GG .. . &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit.Si dumneata.0ibi sta la mine. . . îmi spunea tu. ..'isPa. gândeam. mi-a strâns mâna..E-agerezi. S-au înnegrit de soare.iul s-a împotrivit.. #poi. de #ndrei... Ma întorc apoi...8eclaratia mi-a facut-o. am felicitat-o. &apatasem o verva care ma nelinistea.. 2aul se enerva. . a vorbit.... .ânarul cu pantaloni albi se oprise. dar prost. . I-am întrerupt. #ndrei la o ruda. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz. .. 8ar paseam înainte. sa-i mai recunosti...ipuieste-ti.. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost. Mam întristat.8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni. . . Eram palid..*oiam sa ma întorc. sarutat mâna galant.. în noapte. jumatate în umbra. . c.. #m întrebat-o c ramâne. . stam si noi doua saptamâni4 .nesc.. alaturi de un domn în alb.otarârile copilarii. protesta domnul 2aul.imbat. a râs. zâmbind. iritat.&e nesuferit4. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. -am z o tovarasa. . ramasagul nu l-ai câstigat. am prins curaj. . 8ar m-am oprit.Imposibil.

ne întâlneam în fiecare zi. #m alergat pâna acasa.. . 'u vreau sa stie si 2aul.is.u vrei ca toti sa-ti semene. # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca. .ii în cer dobrogean. la anul. nu e un baiat rau. # venit si #ndrei1 mai negru. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. voi avea nevoie. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. Mi-a batut inima. . doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi. . ca un romancier. S-a aratat fericit de întâlnire.*orbesti ca un elev de liceu. . Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine. 2aul e un imbecil. .eie #ndrei.MieH. E tot atât de mediocra. îsi ia. 'isPa n-are sa fie fericita.. spunând ca ma doboara somnul.El. . 0ibiH $G! . sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile. .. &u atât mai rau pentru 'isPa. mai bine dipus. eu cred în cele ce spun. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor.. viu sa te iau de la vila. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie.. 8e altfel... . . ca si oricare alta sentimentala.." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata... 8oream s-o revad. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. &a prezicator ma bucur..2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd.2rimul voiaj împreuna.#buzezi. înc.8e ce. nebanuite 'isPai.. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data.u judeci altfel. 'u înteleg ce a . printre capite cu umbre tulburi. slabiciune sl provincie.. insipid si frumos.0ibi. cu oc. . socotii eu.otarât-o pe 'isPa. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri. 5 plictisea cu declaratiile.resesti.. #m adaugat1 .. &âteva zile. #poi. Ma îmbujorasem.Eu vorbesc desc." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. licenta. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet...E discretaK lamuri 2aul. 'isPa era tot mai prietenoasa.. înainte de baie.'isPa s-a logodit cu un anume 2aul. dar ca prieten.. vor pleca amândoi la 2aris. si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva. cu o barca automobil. frumoasa si fericita. -Mediocru.. Era neagra.Sa ma suparH . Ma culcam între gpopi. 0ibi.... într-o seara.. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. vei mânca cu noi.. # venit . .. . crezu 0ibi. .2entru ca te-am gasit. . 8e atunci. 'u-l iubeste.#sa e. 'isPa mi-a soptit1 . ca un filozof..Eiscant.. fepta pe #ndrei.Mâine. fluierând..Si scump. #m adormit spre dimineata. mai spatos. I-am mintit. cu amenintarile.. în gradina restaurantului.0ibi.. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide. r n pe câmp.înaltator. . 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. . Ea voia altceva.

.. 8aca nu te-as fi întâlnit. deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean. covârsit de bucurii... #m coborât încet cararea stâncoasa. . 'isPa avu o licarire ciudata în oc. ca o usurare.. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat. . 8e altfel....#m sa-i spun ca am pierdut inelul.. n-are sa se împlineasca. logodna se poate socoti desfacuta.. primejdia eroismului meuH .8aca te ascult prea mult. nu stiu.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. . #casa. ca acesta e un semn rau si ca. am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice..... . creez. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta.dimineata.. insinuindu-i ca o iubescH.... nu stiu.. . privindu-ne. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine. #m tresarit.. daca încearca scene. si noi ne întorceam pe nisipul ..&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele.ândea.. de fapt.îl iubesti. în fata apei nelinistite. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa. 'isPa... trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia. la urma urmelor. plecam.. #m încercat sa glumesc.. 'isPa tacea. . .. ... ma convingi. *oi... le-as fi uitat..'isPa. cu tânguielile lui... . te-ai logodit cu marea. 8ar acum.e duce mediul.Eu n-am sa iubesc decât un om mare. 'isPa îmi apuca fericita bratul. #poi.. #m slabit dintr-o data..8aca te-ar auzi logodnicul. .'u stiu.. 8upa întâia înfrângere.. . pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. fagaduiesc. eu am voit întotdeauna.. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa..8esi enigmatic.. 'isPaH $G$ #m râs amândoi. #m ramas fara sprijin.'u stiu. #m sa ma gândesc doi ani. .. 8ar tuH . ..u ai s-o cunostiH -8a. . cu 'isPa.&ele ce-ti spuneam eu...." #m primit porunca gândului. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. istovita...... .. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten..8e acum. .'isPa. .. îmi tulbura linistea aici.. nu aveti rezistente spirituale.i.. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. .încearca sa-l ridici pe 2aul.înainte sa încerci complimente... te contrazici de la o luna la alta. . Sunt $G% dator s-o ajut.. si prezicerea ta s-ar fi realizat. &eea ce vrei tu. femeile tinere.'isPa.. Sa nu mai vorbim.. dar trebuie sa-ti spun. degringolada nu mai poate fi sfârsita. .otusi. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate. ne-am asezat sa o privim.. 2rintre snopi în capite. vorbind.. coboram catre ape. mai înainte. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH .. ]O/ buie"..8e acum.. #m iesit amândoi pe câmp...Sunt fericit. Marea se linistea seara.. 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului...

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

" "8aca ma culc.." #m adormit greu." "8aca am înnebunitH. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. îmi navaleau pe creier.. "începe surmenajul" mi-am raspuns... ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. #lta data.." "2oate am înnebunitH.. #m început sa ma rog... mai multa disciplina.'u e-ista oboseala4. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine"... Eram tulburat. Sunt o bestie." "#m sa ma culc4." "'u e-ista 8umnezeu. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist... sunt o bestie. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi." "Ma culc." " iniste4 iniste pe nervi4. Eu e-ist4" XVI. dar vointa nu-si mai gasea ve.Se publica. acum. &ândva scrisese cuvinte bune . &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba.i binevoitori..ei4.i. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc..." "8e ce ma întrebH." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . am desc.icul în carne. Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH.raznea.Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. *ino mâine pe aici. totul trece".rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam. sa vorbesti cu ... dintr-o data.." îmi porunceam.. ".ândul ma insinua. .. ." "'u am vointa4.. cu bratele pe masa. gol de continut. M-am surprins tremurând... am sa-nnebunesc4. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH. "Eoaga-te lui 8umnezeu..is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi. la nebunie. "&ine sunt euH" zâmbii. ... #m recitit rândurile din <urnal.... "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4.i. #m adaugat1 "G simpla criza.. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. senzatia de sfârseala definitiva. 8umnezeu e-istaH. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista. nu lamuream întelesul cuvântului pentru..... Ma gândeam la moarte..... . cu peretii învesmântati în afise colorate. #poi. în zori m-am desteptat.. dupa ce m-am înabusit cu o perna.. în genunc. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai. "#cum trebuie sa ma culc. 0a am4.raznea" era pamfletar si om temut. înseamna ca sunt bolnav.otul pierise." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec. . 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda.. cu canapele rupte..." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat.." "8oamne4 8oamne4.

nu ridica oc. cu monoclu. #m asteptat sa treaca ziua. sonerii..îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. s-a întors si l-a înjurat. 2rofesorul de logica asculta pe ". cu dinti albi.iile. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung. nu raspunde la întrebari. gras si roscovan. cu buze umede. # sfârsit prin a-l duce acasa. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". Sterge..inuit. vorbea.. lipeste fituici pe margini. am sa am grija sa te dau eu afara. *orbi de trasura. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. de obicei.. cu pleoape micsorate. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie. &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. .. batrâna. mobil. brun. îmi spuneam.8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare. # dat cu oc.. limpede si la porunca. # început o noua anecdota.raznea" dupa limbaj. #m ramas. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. 2e biroul secretarului.. Ma îndragise un reporter scurt.i.. #uzind ca birjarul îl înjura. 6ireste..limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt. acesta a raspuns. cere corecturi. 'u sa-?@3ta. .&eva sa las sânge.. râzând înecat. seara. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c.E frumoasaH . de strada si de ploaie.ii din manuscrise. . e-a înjurat pe toate. dactilografele la administratie. trimite dupa articolul directorului. adauga. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. 2ovestea o cearta cu un birjar.. #juns acasa. de câte ori mai pomenea de el... îl însotea cu o înjuratura noua. înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. ^nalt. necunoscuti timizi. Eânjea. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. &elalalt pasea demn. am scris pâna seara pagini pentru ziar. cu vesta alba si cu gesturi distante.. #ceasta foloseste. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi.. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. #ceasta ma încuraja. 0irjarul n-a vrut sa-i duca.8umneata estiH.. barbati multi. ca sa afle subiect. telefoane. .'u.ii de mine. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. nici reportagii... # întrerupt anecdota. cere pa. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. suna servitorul. cu par si atitudini disperate.. . #laturi.. în ziare. #m urcat iar treptele redactiei. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. rusinat. cearta pe reporteri.raznea" si fuma. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. cere aspru articolele redactorilor. lânga usa.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. . care-mi spunea1 "2iciule" si . usi trântite. 'ici politica. un barbat tiganos. trimite la tipografie vraf de manuscrise. ud pâna la piele.are cu apa.enzina. 2rofesorul m-a prezentat.asupra-mi.. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. #tunci se adunau în redactie toti. 8e aici. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. #ici.âsindu-si subiect. #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. -am recunoscut pe ". priltj de cearta. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea. cu nerabdare.e-am angajat în redactie. altfel. c. . Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice.. Stateam într-un colt de canapea. a plecat furtunos \n odaia vecina. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. anecdota n-a sfârsit-o... ..

# intrat în gazetarie... într-o dimineata..".ma batea pe umeri. 8in acea zi esti robul gazetariei. M-am farâmitat. si la &amera. veninos.&e-a scris patronulH .5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. toate întâlnirile guvernamentalilor. Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara.ie. si la Interne. #poi. si la primministru.... Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. îi citeam "anc.. Eeporterul se aseza la masa glumind. e aproape neurastenizat. am scris zi dupa zi.. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis.ManuscrisH. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. . toti prefectii.. insinua îndoieli. icentiatul a încercat. 2oate.. 6umeaza mult si tuseste. . douazeci corp obisnuit. si lauda cu amar pe autorii contemporani. apoi capul. la tiei. tragea concluzii. dar nu a avut bani. . 8intr-o polemica literara..#i nostri. . vizuala si auditiva. atunci. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. Eeporterul cunostea pamfletul. îl admiram. am amânat licenta în Istorie. apoi mâna. larg. .. pe vremuri.eta"K afirma. fara invidie. &unostea toate intrigile marilor budoare. doua subtitluri. 8espre oricine s-ar fi vorbit.2ardon4 2ersoana care mi-a spus. sincer. #cum. aprinzându-si tigari.. toti amantii actritelor de la . #m pomenit.. si la *ama. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc.ete politice" de succes. intervine reporterul 2arlamentului. si procesul de asociatieMai deosebisem.eatrul 'ational. Se culca. nu mai pot citi decât . toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele. .8ouazeci si sase de cuvinte. *enea aproape de prânz. . toate cafenelele literare. un cliseu. un titlu pe doua rânduri.. si la 2atriar.raznea"H . toti preotii. precis ca un functionar de gara. el putea sa serveasca amanunte.. de coleg autor al unui pamflet manuscris. # doua zi.E-clus4.6rustrarea fiscului.etelor politice"1 .. un licentiat în drept...Eu am patruzeci de ani.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.. slab. coane. care inaugurase o serie de "anc. în multimea redactiei. # trecut an dupa an. toate gândurile. ajungi într-o polemica de doctrina politica. Stia toate trenurile întârziate. si la Siguranta. o stiu de la ministru.. lansa sfidari.e-a indus în eroare. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. critica literara. si m-am trezit ca n-am facut nimic. si la 2alat.er.. . si la &apsa."Eevista".. îti apuca întâi un deget. . sefule4 #vem. . '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . E vesnic bolnav de ficat. caustic sub plecaciunea umila.. #m amânat doctoratul în 8rept. pe un tânar elegant si ispto?@ tor.5mul matale. un nume cu desavârsire necunoscut. &itise toate scrisorile particulare sc.&âte rânduriH .Mon c. *orbeste rar. Stia toate planurile.. apoi trunc. # avut succes. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. m-am risipit. despre împrumutul e-tern. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic.iul. si ce-am ajunsH. ataci 2arlamentul. 8e obicei. ipocrit. se interesa secretarul. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte.

.ii din pagina..*-ati apucat de taifas. lucioase ma desfata. . Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. cu geanta sub brat. . el. în fiecare seara. 2lecam înfierbântat. cu sângele rascolit. Eadu nu putea fi crezut. fumând.. . 2e 'onora o vedeam rar.gazete. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim.oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. îmi suspecta . 6iecare încerca sa para cel biruitor. tuciurii. 'ici 0ibi. .. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. pentru ca o g. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . în treacat.adia. de spirt.5 conferinta diseara. cu nuanta de blândete superioara.azetarul se naste în fiecare dimineata. îmi vorbea prieteneste. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. s-au împartit pe la mese blocuri albe.'eanuntata. . Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii. . . *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. si munceam de nimeni banuit. de plumb. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. în mansarda.Eu am &amera. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile.azetarul e un erou. . porunci reporterul gras.5ra cinci si un sfert. anunta secretarul. în sala vasta alergau copii cu manuscrise. e-altat. vorbi profesorul de logica. îi întâlneam în apropierea serii.. #roma cemelei proaspete. de idile. în-muind tocurile în calimari. preciza autorul "anc. corectând ultima fraza scrisa. Mare mizerie4. *iorica iesea de la facultate. s-au aprins tigari. asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici.. care nu absolvise clasa a saptea. iar nu I pentru un an sau o luna. fara sa-si ridice oc. Si ma înduiosa. si ajungeam obraznic..otarâre sau timiditate... traieste in medias resK e inima si creierul tarii. 'u întelegeam ce îi putea spune... daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice.iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata."2iciul". pe bulevard. Iar au rasunat sonerii.4 . e inepuizabil si inedit.*ine ambasadorul Elvetiei. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic.*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul.azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. de cursuri.. . Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica.. Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita.. vorbi cel roscovan. interveni secretarul.. . . cu spalturi. socotindu-le glume.raznea.#sa e. cererile în casnicie de la Me.. începu . . 'u stiu daca era .&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri.. cu gânduri multe. s-au adus pa. ManuscrisH. . Si toti stiam ca e îndragostita.urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.are cu apa.. -5raH . ca e sfânta.'u insulta gazetaria. . . 'onora nu se supara. Ma enerveaza orice carte. tulburate de se-ualitate.&ine se duceH . Eadu o astepta.etelor".Eu am cercul de studii. Si curajul îmi crestea. . de pâine si de putregai. .arnic. Miros de cerneala. nici 'isPa nu stiau nimic.

. tristetea care ma coplesea. pentru ziar si pentru 3niversitate. #m aflat cu uimire ca nu e student. cu 'onora... alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK . 2e drum.. sefule. fara sa-mi înteleaga nelinistea. 'u stiam ce sa-i raspund. gândeam eu multumit. zâmbii eu. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti.. uite pe TMaiec_4".Si dumneata pe cine cauti aici. saracul.umea vorbeste altfel.. s-o c. n-a vrut sa se mai duca la slujba. 8e ce m-am întristat... . de nervi destinsi. .etata de singuratate. El ma privea atent. .gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic.. amintindu-mi petreceri de iarna. i-am raspuns ca lucrez. la mare. . &a lupta e zadarnica. . 2rofesorul trecu pe lânga mine. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul.'isPa se odi.8aaH. Mi-am strâns pumnii. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. . îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. 'u mai pot deosebi visul de realitate.ilor.M-a înscris "Malec". Sotia s-a întors. la berarie. #m cerut un pa. la plecarea mea în miez de noapte. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea. ..eiai eu. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc.iar domnul Elefterescu era acum sc.&e face domnul .abriel.otul s-a petrecut aievea"..'u v-am spusH sunt corector de noapte. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete.. poate. 8e altfel. ci corector de noapte. înc. siguranta musc. 2area umil. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. Erau atât de departe. toata noaptea. erau amintiri. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc.ilor mi se tulburase. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. ireparabile... Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule..'isPa se foloseste de o alegorie stupida. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei.em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. o vad atât de rar. de 'onora. &. mai amar.nesc. sigure. domnule ElefterescuH Mirare. #m scrâsnit din dinti. rupt de fâsii straine una de alta. de înfundare în balta staruia.'isPa are dreptate pâna la dragoste.i-am spus ca lucrez. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi.8ar 'isPaH . e-amenele pierdute din pricina slujbei. -plecat. # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. ". erau atât de departe.ar cu apa. alaturi de un presedinte. Ma supara capul.neste dupa e-amene." Dâmbeam. în fund de provincie sau de ma. într-o noapte.'u cred.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". plânsul lui . . la sticlele baute. . 8imineata. încercam sâ ma gândesc la festival.imbatK mai batrân.. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. alaturi de domnul Elefterescu. îmi simteam sufletul sfâsiat. aveam ameteli. întorcându-ma singur acasa.. într-o mansarda acum îng. . ma privi si se aseza la I masa. '-am scris..... certurile dintre sotie Si sora. Senzatia pliabila de agonie. ranit. de 0ibiH .abriel a cautat-o ca un nebun.ala. "&ine l-o fi .

numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4.. "*reau sa înteleg4. perfectaH.. M[am înseninatK nu visam..... 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. prietenei. încât m-am lasat blând pe scaun.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . $!7 . la masa. Ma reconstituieste intuitiv. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. când munca se istoveste în miez de noapte. 5c. 0anuieste ca o iubesc. Eu îndragisem iarna si vara. Strânsei iar pumnii. câteodata. . ".. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. îi vorbesc aspru. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. 'isPai.. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. sânge fierbinte stropea creierul.învatat sa scrieH" ma întrebam. afara de . catre parcuri." 8upa-amiezi de octombrie. râzând1 "Malec"H "Malec"H. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe...'isPa iar s-a sc. 8omnul Elefterescu îmi vorbea. 8escoperisem un verb. Servitorul mi-a adus corecturi. 'u se întelege. luni de libertate. încapatânat1 "sa lucrez." 8omnul Elefterescu a tresarit. acum. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism.. 'u vreau s-o înteleg." Eram atât de ostenit.imbat. în amurguri prea sângerii. în fata mea. pe care nu le cunoaste nimeni.Sefule. însa. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". Eu m-am luminat. o dispretuiescK si ma dispretuiesc. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare. 6ireste. Ea iubea toamna. "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. zgomot surd de tramvaie. E atât de nostalgica. 'u întelegeam nimic. Eamâne pe drum.. 'isPa asteapta confesiuni. &u cât era mai primejdioasa ispita. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. lucrez". 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. îmi marturiseste ca plânge. am luat corecturile si am cerut. *rea sa plece. #sculta mult.. #m rostit. mai tare4".oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. 'u stie unde. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. . uluit. Eu nu pot minti. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. Ma viziteaza des.otarârii meleH Ea banuieste tot. #poi. aproape.. creion c. #m tresarit. sjl. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. "Eu am scris acestea". si-l repetam în gând. cu prietena mea. *rea.otarârile mari. în mansarda.eama sufletul meu.. &eH. cu însusirile ei de aleasa feminitate. nu stie cu cine.... fierbinte.. &um ar putea întelege nebunia . #steapta marturisiri.. agatata." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. atenta si trista. sa o umilesc. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.imic. te-ai facut palid.. XVII. gândeam.ii îmi licareau de bucurii. Ma frecam pe frunte. #tunci. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur.. ] -&eaiH. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. Stiam ca trebuie sa izbândesc. Ma temeam de toamna si o înfruntam. sa-i spun. Eu o uram. cu sugestiile mele. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului..

Eu nu pot. ci munceste.Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. vointa nu mecanicizeaza.. . pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege. eu nu voi fi fericit prin ea. . 8e altfel.2aul a fost un accident. . *rei sa pleci. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. îti poti îngadui toate e-perientele. e-ceptând..#tunci nu le-as fi cunoscut. râdeam amândoiK nu de 2aul. 2e banca din parc.. ... *oiam sa fac din 'isPa o alta opera.. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila.. Ispitele biruite nu dispar. . ne. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. nici sa te istovesti în garsoniera. .. oricât de perfecta ar ajunge. genul 2aul.... toate ratacirile.... . femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri. e torturat de obsesia depasirilor.. fireste... 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite.ii verzi s-au îngândurat. &ând am sa sfar-sese.. 3n barbat. însa. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi. gândul plecarii e stupid si inutil.ibrida. 'ostalgia ta e . îndârjit si calm.0ine. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile. toate viciile. toate voluptatile. ma oboseau.. îmi rapeau timp.'isPa. voi pleca.. fara anticipari în gând. 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc. *reau sa plec.... în ceea ce prives trupul. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect. Sotul tau va fi un fericit.... Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin.u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales. îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa. . 8aca nu poti pleca singura.. I .. 5c. eu ma întunecam... #i sa îndepartezi toate ispitele. #i mai spus aceasta si asta-primavara. Ma tulburau. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin.. #cestea.'isPa. .Eu nu am sa-mi iau sot. alege-ti un tovaras.. întelegeam ca. ci da putinta celei mai furioase libertati.. pleaca. #i sa ajungi un resort.... de sufletul ei... Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina. e drept. ... . tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu... te mecanicizeaza. sunt inutile conversatiile...*orbesti ca o bacalaureata. .. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez. oglindindu-mi vointaK atât. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan.otarâta. 8ar de aici la . ci ma îmbogateste cu e-periente.5 femeie nu poate. #cum...... stiu. 'u te întelegK treci prea departe.u ai vointa. lânga tine. dupa ce te-ai realizat launtric.'u stiu cum sa te lamuresc.. &ele doua vieti nu se e-cludeau.&ineH..Stii la ce ma gândescH a plecare. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH. ^.. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. toate farmecele. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei..#lege un coleg si desteapta-i vointa... modelându-i sufletul... vie... si totusi sunt nelinistM ta. fara nostalgii. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita.. .#tunci nu te mai gândi.. .. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita.

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

prin &opou. multa sobrietate. Eu ma bucuram ca sunt uitat. . Eu eram fericit.. mai ales. Ma sufocam. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc. mult calm. îl întreba curioasa amanunte iesene. într-un compartiment din vagonul 2olite.i. Ma asteptam sa aud . nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. cu studentul îndragostit de 'isPa. si mi-e colaboratoare. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. stânjenite. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. Eâdeam. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung. cât mai mult.. asupra-i.ere. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. de *iorica. l #jungând. cu degete lungiK avea nasul drept.iar programul înscris solemn aici. 5rice ar fi încercat... #m alergat pe scari. Ii sunt confesor. orice urma de sentimentalism dispare. #r fi prea multe de spus. daca as fi izbutit.. 'isPa nu mai mi-e acum enigma. mai dornic. ci mi-a anulat patru zile. 8e altfel. mai nelinistit. Studentul nu stia ce sa creada. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar. c. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu.. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet.i cu spaime. *oi încerca.iar fagaduiti. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc. baiatul îi placea cu adevarat.'u suntem decât niste prieteni ciudati. &alatoria iu m-a obosit.8imineata. 'e crezuse îndragostiti.iar acum. $$9 #mândoi. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. 2oate.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. Ma simteam iarasi puternic. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . . . Si-o îndragise.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei..#seara am îmbracat-o ultima data. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi.nicei.. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast.ia ei de bal. cu familie stravec. 'iciodata nu m-am simtit mai slab. 0iruinta mea a fost o parere. buze rosii si nume cu faima. nu am putut lucra nimic câteva zile. Eram nespus de atâtat în verva.otul trece. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici. #m sa încerc sa ma apropii. &ând ne-am spus1 "0una seara". Si.. cu cearcane. 'u mai . 'isPa mi-a dat un plic. Situatia era penibila. -am batut prieteneste pe umar. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei.*izita în redactia *ietei românesti. Se temea sa nadajduiasca. Si *iorica era fericita. Studentul o îndragise. în <urnal.iiH. &ea din urma oara. Era aproape o zdreanta..oc.icit si împartasit gândurile. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc.otind în urma noastra.. îi vorbeam mult si cald. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. poate c. . &. pe noi. e absurd. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Eu întelegK poate întelege si ea. #vea mâini albe.e în orasul boieresc.. Eâdea mult împreuna cu studentul balai. 6etele trebuiau sa zâmbeasca. . S-au întors împreuna. am rasuflat.o. 5c.

Eram tot mai buni prieteni. înc. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. Stiam ca prietenia este un fapt. la ceaiuri. iar ambitia altul. cauta cât mai multe cunostinte. bine pazita. judecând astfel. 2etre era un patimas. amintind ca oc. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene.ei". flirta cu dudui bogate. XIX. 2entru aceasta. în amândoua sufletele ramânea o taina. sa-mi împrospateze puterea de munca. Muncea.offl-me du monde". &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului.imbam gândurile. îsi purta razbunarile întregi. vorbea la seminalii. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. 8ar. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. Eevista îl interesa. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. si necesitatea. îsi voala .e. &âteodata era dusmanos. 2etre lovea. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. 5rice s-ar fi întâmplat. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. sa ma îmboldeasca spre creare. firesteK îi întelegea si rostul. râdea rau. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste. dar nu avea timp sa le adânceasca. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. la prieteni. se informa asupra influentelor politice. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. 2etre ar fi laudat munca noastra. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. 8ar _ ajungea. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste.ii *ioricai sunt fara perec.sunt un adolescent. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. Ma razbunam înal-tându-ma. într-un anumit ceas. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. pastra foarte putin din miezul cartilor. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. zvârlea glume înveninate. încât îl îndrageam si mai mult. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. . 6ireste. nu ar fi lucrat alaturi de noi. sau un nume. iar nu lovind. zile în care ma invidiaza. orbit. #mândoi ne întelegeam si ne sc. a seminarii. platind scump. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. numai pentru ca era "un . 6apte. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. înveninat si zâmbitor. nu ceda.aQ. sau carti de eruditie vulgarizata... din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. pentru ceilalti. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat.

.iar de ambitie. intelectualii si mondenii. . E o e-perienta eticaK în curând.itectura. nemarturisita ani multi. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. apriga.. . va ajunge.#r fi multe de spus asupra vointei tale. . nelinistit si abatut.ii lui 2etre se tulburasera. .. cum nu poate uita.5 ironieH . Singura mântuire. . #tunci. Sunt la moda acum.Eu sunt dus de vointa mea. 2e tine au început a te bate vânturi mistice. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. &um vezi. . fara sa cadem. .. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-.'u. societate cultural-dramatica. te întarâta si te c.#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place.. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent.. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice.-au pierdutK absurd si stupid. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent. Misticismul meu nu e o influenta livresca. E o patima barbateasca. împreuna cu atâti altii. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. de ani... la începutul vacantei. . în acea iama. 2etre si l-a tradat pe al lui. 2rietenul meu si-a pastrat. sa-i dai un sens metafizic.ura pâna la gluma. vorbii eu. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste.. actualizezi o ambitie trecuta.'uK ma plâng ca tu. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. însa. $$7 .. ambitia.8aca patima e autentica. cu vin bun. #devarul acesta e jenant de banal. 5ricum ai fi. &eea ce trebuia sa se întâmple.. Surogatele pe care le cunoasteti voi.. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. 5c. 2etre m-a vizitat... ..Eu îti admir ambitia.8epinde ce întelegi prin misticism. nici o maimutareala snoaba. #mbitia. ca si gloria. . #i o ambitie restrâns politica.inuie cu cât le urci culmile... &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. politic. Eu întelegeam.Eu trebuie sa ajung.3n parado-. #m întârziat mult. la o masa dintr-o gradina. de parvenit. 8esi. Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. . si taceam. sa ajunga efectiv.. nuH. o punere la punct. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. . noi doi. &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. ... . desi adevarul îl intuisem.u trebuia sa-ti cultivi patima. noi doi. bagatelizând-o. #cum. . dupa-amiezile de la "Muza". te prefer celorlalti. #cum ai dreptate. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. ..3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. Se aflau tot timpul împreuna.. dusmaniile si prieteniile noastre. -2olemizezi. fara crize.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. ... într-o noapte. s-a întâmplat. marturisindu-i sensul vietii mele. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. fara torturi launtrice.. poate.5bsedanta doctrina a virilitatii.. 2etre a cunoscut o studenta de la #r. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi...iar o e-perienta religioasa. 'eam amintit anii de liceu. c. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept. sa nu se mai aline cu visuri. Eram înspaimântat ascultându-l.&ei dinaintea noastraH. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. e prea târziu ca sa se vindece. aceasta iarasi ti-o spun.

ambitia lui 2etre ar fi biruit. iremediabil stupid. m-am îndragostit de ea. a idiotizarii nostalgice prin dragoste.otul trece. în adâncul oc. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. . . Sunt aproape nebun. sunt un rob. îmi spuneam. necunoscut de nimeni." #cestea le-am scris în <urnal. Sunt un neg. Iata ce am înteles eu atunci. calm. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. Sunt stupid. #m ajuns sa-mi fie teama. dupa despartirea de 2etre. #re sa treaca. &riza lui nu-si apropia sfârsitul..iob. Eu simt ca am sa cad. . .. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . încearca sa ti-l împlânti în creier. în suflet. 2etre nu mi-a marturisit nimic.Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. stiu ca e stupid. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala.ilor.oate acestea sunt pregatiri.icea înfrângerea.. desi de-a lungul unei dureri înzecite.. de o nebunie.. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat.. nuH -'u. $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire. semne de rafuieli sângeroase. Di si noapte. mai am e-amene." XX.."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei.ii. 5 iubescK e revoltator. 'u îmi era teama. nu ca prieten. îmi place o fata.. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. 'u pesimismK ci luciditate. vointa eroica. munceam calindu-ma. în suflet.. Eu sunt obsedat de refrenul acesta.. te contrazici cu principiile tale. Ma gândeam ca. 5 iubesc ca un adolescent. 2riviri. îsi g.iar un sens dat e-istentei.. .. Si apoi. în viscere..#i avut dreptate. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos.u îmi vorbesti ciudat. dar nu mai ma pot stapâni. sunt lipsit de vointa. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. ci împotriva anularii. 2etre îsi va depasi criza tineretii.5 iubesc. încordarea crunta dintre cele doua patimi. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea. luptând.E-agerezi formula.. fericirea ajunge c.. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc. *a trebui sa se împlineasca si faptul. Stiu ca e umilitor. 2etre se tânguia.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii... întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. . &u atât mai rau pentru ei. 2entru cei multi. adica masculina si ascetica.. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât.. .. ".2entru ca e stupida. Iar în loc s-o seduc. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o ..8e ce s-o sugrumiH . Suferea.otarâre nebuneasca. 6ericirea nu poate fi cunoscuta. Ma interesa. o iubesc. Eu îmi urmam drumul amar. încât am cerut-o în casnicie. nuH.. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. poate s-o mântuie. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate.. 0anuiam. . &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. Eu m-am departat iar de prieteni.

actori betivi si blazati . nici o ambitieK nici o însusire de seama.. Era întotdeauna . &ând râdea. la teatru. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. dar nu poza în snob.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. înca. cât ramânem împreuna.. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. Mi.. 'u fuma. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. pâna la o mie de lei. prezumtios si dragalas. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. ca sunt de-acum amintiri.ca în toti anii . Simteam fiecare c.ilor prieteni. nici o neliniste. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. din necunoscut în necunoscut.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. încercaseram fiecare.i distanti. înviorat numai de invidie. îsi propusese sa guste putin din toate. 6recventa ceaiurile. . gura draceasca. 8upa-amiaza. ma distrug femeile. Se marturisea burg. alba. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. nedespartiti în ultimele clase. glas de scena... prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. oc.ii familii. ne-am adunat . nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. balurile. nici în sportsman.rupul nostru. Eobert se ignora pâna la absurd.# treia zi de &raciun. fireste. .iK dar nu putea fi îndepartata.. la "c. Era bogat. pentru ca avea obraz alb de adolescent. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. .ei am în buzunar. cu obrazul lui de fata.ail evoluase lent si sigur. Se socotea înca geniu neînteles.. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. o maturizare sentimentala. compact înainte de bacalaureat.emarea de a patrunde mai departe. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. la rastimpuri. 2entru noi. Eobert.ez linistit si mediocru. suferinta. 'e strigam cu porecle din liceu.. cu o fata de copil serios si rece. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. 2rietenii lui cei noi . Socotindu-se neînteles si persecutat. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. necunoscut celorlalti.imb. asa cum îi insinuasem eu. melancolie ne înveselea acum..în fiecare saptamâna le sc. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. Si am de lucru..la 6anica.ail. Era înscris la 6acultatea de itere. 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. Eram. . '-am timp. durerile si nelinistile sunt uitate. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. nostalgia vec.Mamico. 5fta flatat. a fost rupt la 3niversitate. &e vrei.. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. #vusese izbânda în teatru. 3ite câte c. 'u avea nici un pacat. rautacios. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. cu buze carnoase. cu multi ani în urma. îsi freca fruntea îngusta.ot ce fusese spaima. #m si garsoniera. înca. cursele.. Si as vrea sa scriu o drama. Era înalt.. vietuim din nou liceul. de a începe cu ei vieti noi. 8reptul...îi aminteau. cu mult bun-simt si multa verva. . nici în 8on <uan. pudrat. mai amareH. de a ne desfata sau suferi.emat. mai nemiloase. în acele douasprezece ceasuri.emin de fer". Invitatii lui 6anica sunt colegii. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. Se plângea. premierele cinematografice.. era incult. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. mama dulce.

#tât. 2astrându-ti numele de 8inu. nu astepta nici o bucurie. Sc. pacatele. zvonurile orasului monden.'u trebuia sa pui numele adevarate. 8aca nu m-am jenat eu. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. înainte de toate. dar numai tu le puteai spune. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii.iar s-o spui în aceeasi împrejurare. cu un neasteptat spirit critic. rolele lui Eobert. . în odaia cu sofa si patefon. pentru ca nu-i sc.&uvintele nu le-ai spus... care e.. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. 'u-l stânjenea nimic.imbi numele. Se adunau. . . cancanurile. mai ales.ail nu l-am înteles. Sfârseau cutii cu bomboane.2uteai.. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. nu s-ar fi suparat. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri. 8inu. &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop. eu te aveam precizat în minte.. disciplinata. 2etre. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. #i lasat deci imaginatia sa lucreze.. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. 2rotestau si comentau. $%$ .. fireste.8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. ..E jenant pentru el. sa nu se consume. eleganta trupului. Spiritul critic îl ec.e lasam sa vorbesti cum voiai tu. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. întins pe canapea. toate capitolele care îi privesc.. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si.una. prietenul meu si alti câtiva. nu urmarea nici un tel. numai cât mai comod. tu o puteai. se revolta 'osc. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. totusi.ilibra sufleteste.. Seara ieseau împreuna la spectacole. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. 'osc. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc. el nu muncea. . îi pot lasa numele din viata. pentru el. personajul romanului autobiografic. nici sa nu se nelinisteasca. nu i-am dat un rol însemnat. .una. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine". îi lipsea înca ceva. 6enomenul e anevoie de înteles. 'u invidia pe nici un prieten.. Era atât de greuH. 2retuirea vietii se marginea.. sa le sc. #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. . mai ales. asa cum esti aievea.. poemele prietenului blond. cu o punga de fondante alaturi. Si judecata le-o marturisea pe fata. #ceasta ar fi daunat cartii. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". apoi orice fraza pe care te las s-o spui. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. sincera si. 'u s-a înflacarat niciodata. si ar fi fost un organism armonios si viu.8eloc.impecabil îmbracat. totul îi era indiferent.Si.6oarte greu.imbând numele. se împotrivi 8inu. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. viciile. &auta sa petreaca. 2e Mi. . aproape în fiecare dupa-amiaza.. .iriata împreuna cu Eobert. beau cafele si comentau articolul lui ". de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica.imba.raznea". trebuia c. a prieteni tinea mai mult. 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. cu toate acestea.

vorbi el.. înainte de toate. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege.. 'u ne-a modificat. la aparitie.începura atunci adevarate polemici. pentru ca nu l-am zugravit complet. Sfârsind ultima pagina. pentru ca ne-am departa prea mult. raspundeam eu. elev de liceu.. *a avea. 8upa aceea. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop... . când nu întotdeauna mg intereseazaH. într-un anumit sens si grad. 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. în viata. . si înca multe. 5ri. viu.e cunosti pe tine. . . în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. . &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt.Sa lasam discutia aceasta. 2e tine n-am vrut sa te crut. dupa amanuntele spuse de dumneata. Esti un .&ititorul nu se va putea plânge. 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. niciodata.. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe.. 8e &e sa sc.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat.icitK dar nu e asa. nu e menit publicitatii. pentru ca. Mai întâi. Mai mult. cunosti.'u cred. 8e altfel. o suma de neplaceri. Eomanul trebuie sa fie.. 2reciziunea completa e trucata. îi parasescK nu ma mai intereseaza. 2acatele romanului. #sadar1 nici nu ne-a creat.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune. e construita si lasa impresia de tabela anatomica.oate acestea nu au nici o însemnatate. între personaje si realitate e-ista deosebiri. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. #sadar. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. .. &ititorul are nevoie de preciziune. si autorul. 'oi suntem de acum personaje. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. centrifug. realizat de doisprezece oameni. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. vorbi prietenul meu.. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. nu toate lucrurile sunt precise. mai ales. . .. acest caiet. . dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. l-am g. divergent. de altfel.#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. .2rocedeul e riscant. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. dar nici nu ne-a zugravit fidel. în realitateK nu esti un observator bun. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W.iar ca ne-a pus numele atât de transparente.8aca romanul e izbutit... . 'u vi le spun.E complicat. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. o sa avem prilej sa revenim. $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. asupra noastra.imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj. pe care i-am citit în manuscris. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. daca se va tipari vreodata. pe care nu-l va scrie. întrerupse Eobert.#proape asa cum esti în realitate. Eomanul poate parea bizar. . observa 2etre. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. 2e mine ma bucura c. sunt altele.

de o cercetare. 8inu nu seduce. mai e-ista si altcevaH . totusi. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. 'isPa. 2etru... Iar pe tine te cunosc. pentru ca mi-esti prieten. compromite se-ul. de luciditate. e morga. de Vrn consumat. rece.u îti destainuiesti slabiciunile du. 2entru ca fumezi.otusi. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei.ului.Si daca. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste. . . în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie.'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. un ratat precoce. E indiferent. 8ar el perverteste constiinta celorlalti.. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. ..E un cicluH .. te intuiesc si te anticip c. 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. în tine. de cunoscator al tuturor voluptatilor...#para-te.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . de o solutie. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu. care se bucura de admiratia masei si a femeilor... oftând. . 8on <uanii. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. de o problema. .imb si te-am lasat aidoma. de când te-am convins ca esti un geniu. care e-perimentezi de-abia câtiva ani.'umele e prea frumos. iar e-perientele nesfârsite. care zac în sufletul tau. 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. de seriozitate. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. #m sa scriu o prefata.#cel altceva nu ma intereseaza.'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. . Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert. .. 8inu a ajuns inert ca si Eobert. afemeiatii. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare...&eea ce mi se pare nesuferit la tine. aproape atenuatizat ca spirit. poetii sentimentali. ca tip de mascul pozeur. dusmanilor. nelinistile.. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu.iar. . în fond.. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga"..u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. snobii. ..2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios. în felul lui. ai . profesorilor. 8e aceea n-am vrut sa te sc. ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues... 8uduile te socotesc interesant si superior. profesorul de logica. Ma multumesc sa arat crizele. 'u e nevoie sa mai spun. personaj infam. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. 8inu fuma si zâmbea.. &ând îmi spui. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns.oti voim sa ajungem oameni mari. taci. prieten al meu. . . 6als si stupid. aerul de blazat. 8inu e. glumira ceilalti. dar în alt sens. pe mine nu ma cunosti. . Eu am înteles de mult.u. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. . 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant. de o e-perienta.. #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii. .. mi-esti drag.?@ci se lasa sedus. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. 2ersonajul câtorva voi fi eu..'u stiu. *iata e lunga.3n adevarat discurs. .. nu mai e curios de o enigma. 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual. 'u are înca nici meritul donjuanesc. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor.u mi le spui. .e-emplar perfect de ratat al se-ului. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. dorit si asteptat. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.

8u. nu te cunoaste. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie...ip sa i se cumpere casa pentru camin. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea. #m vazut si coroana cercului.. ca sa plece la munte. proaspete. care au constiinta virilitatii. Strada era lunga. . deprimat. &um sa-l mângâiH . cu batista pe buze1 . 'isPa era nelinistita.. purtat pe umeri. &urtea. complet si $%9 $%" vast. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori.ii înspaimântati ai 'isPai. #jungea. 'e revedeam din &raciun în &raciun. . obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. negre. 8upa-amiaza calda. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. 'umai 8umnezeu. drept e-presia masculului resemnat. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise. de vointa ta. *icepresedintele primului comi-. . strabatut de nourasi nostalgici. au sens.6ireste. 8iscutia s-a împartit iarasi. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea.i ispititi de cer.'umai 8umnezeu ma poate scapa.. cu bulevarde. în curtea cu prieteni tristi..E a adunarea din martie. zumzetul orasului cu parcuri. strângând în pumn batista alba. p: undeva. cu trotuare înfierbântate. 'umai 8umnezeu ma poate scapa. &erul era aproape. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor. albastru. &eilalti. pe strada. plictisit. notiunea barbatului. WWI. printr-o întrebare. au e-periente. la venire.ului autentic si viu.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. #i dreptate.îsi aminteste de sora lui. . se întunecase sub flamurile cernite. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng. au valori. nici tineretea.otul ti-e dat.ii plânsi si sufletul sfarâmat.i frumosi. El. . &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK .. 0anuiam. S-au înfrigurat amândoi. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. în tine. au si intuitia du.# muritH .. nimic nu e autentic spiritual. în curtea tovarasului mort. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. pe care o întelegeamH.aceam. dureros de calda.. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul. &irculând prin saloane.. 2e drum. cu brazde rasturnate. #steapta 2astele. 2lângea. de ftizie. 'imic din toate acestea la tine. nervos.. care vrea cu orice c. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. cu fabrici. #veam toti zâmbete triste si oc.. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. M5#E. 'imic nu e al tau. 8upa câteva zile... pietruita.. printr-o carte citita..ul tau.oc. Si. Murmura. creat de tine. -am vazut. .. nici banii. împrejmuita cu liliac înfrunzit. totusi.. umea care te admira. am întâlnit oc. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump.. în tânguiri. # venit apoi masa cu belsug de vin..'umai 8umnezeu are sa ma scape. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. cu o panglica alba.. nici oc.. daca ar vietui o viata subterana..ii.. 8e câteva luni e tot bolnav.emare. cu cearcane. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid. cu un rând trist ca o c. 0atrânul e nelinistit.... prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui.8e ce plângeH . o sora mica. din clasa a cincea de liceu. au nazuinte.8raga. când ne adunaseram pentru întâia oara. #m ramas fericiti pâna în zori. stapânindu-si anevoie frigurile. Iar am tresarit. obosit.. #vea oc.estiunea donatiei. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc.

.ândeam si alungam tristetile. când nu pot lupta. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. . muntii ma asteapta. Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii.. scârbita. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. 'u mai încearca sa se înalte iar. deasupra. . ma oboseau trupeste. pâna la cimitir.#m sa sufar mult departe. .. mirati. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. 2aseam. munca.. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. .'u se poate..Strazile erau iarasi înguste... Mi-a murit un prieten si un tovaras. ci disperari mute. în fata tuturorH . 8ar aici. . soptii..8a. mi-l poti împartasi. 2rietenul meu îmi lasase bratul. în dreapta mea.#m sa plec si eu. . 'isPa o jignise. Monologul tau. alaturi de 'isPa..iar aici despartiti.'u.ristetea mea ma va stapâni în singuratate. 'u mai mi-e prietena.. -'u. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. 'u mai vorbim de asta-iarna. moartea ma stânjeneste acum. .E stupid sa fii suparata pe o prietena.. Eu îi spuneam. 'u stiu. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti. te marturisesti zdrobita.'u poate sa-ti lipseasca nimic.. în amintire..Si cât staiH .. am cervice neînduplecata. . tinerete. 2rietenul meu începea sa asculte. . 'u am nici un motiv sa fiu trist.'u stiu.0ibi e bolnava.#i venit singuraH .. a ferestre banuiam oc.. plecari. .. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.. $%: $%7 . senin..Sa nu mai vorbim. acolo... la vicepresedintele mort. drumul de fier e proaspat si nesfârsit. pâna la cimitir... El e.. .*oi nu stiti ce rea e *iorica.. în mansarda.8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata. Si apoi. 'u merg singur. singurul care Viâ intereseaza. .#re sa-ti para rau ca ne despartimH ..'isPa. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece.. 8e ce sa fiu trist acum. 6ireste.i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. .'isPa. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH .. "5 noua primavara. &onvoiul se risipea.E adevarat ca pleci în ItaliaH . am vointa cumplita. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. am trup pietros.Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH . 'u voiam sa înteleg..8e ce îmi spuiH 2leaca4 .acerile 'isPai nu sunt reculegeri. . . strain de noiK poate e fericit sau poate nu e. 'oi suntem c.u. de acum. 8in curti se înaltau plopi. 'isPa.." .. . Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc.in ei.2âna la jumatatea lui mai.ovarasii de drum cernit ne-au privit. mai cald si mai prelung.ul si-mi rastigneau trupulH. .u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. . e izgoneam. 'isPa. tu tremuri. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. prin scris. Soarele ma încalzeste.. 'u raspundea. #mintirile nu ma întristauK ma abateau. prietenul pângea pe mâinile doamnei. 'isPaK în patru zile.. # tacut iar.

e jignitor. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean.. Mi-am batut joc.. #cum...8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte. asteptând stele. M-am întors la .otel. e penibil. si fata tot mi-e draga. cu bulgari. #i sa-mi scrii.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. îl stapâni. M-am tulburat. întrebându-le1 "8e ceH." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor. 8ar am pierdut iar c.Mi-e draga4 'isPa tresari. pe cer. 8ar acum.ipul fetei.ipul feteiK si fata mi-e draga. WWII. a celelalte morminte licareau candele. cu care s-a întors de la congres.oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng. 2oate sunt nebun... &.. de .. da.imbase. . 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim. #u trecut câteva ceasuri.ete mari de flori scumpe. 8ar mâine. 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc.ot ce scriu acum sunt minciuni. #m alergat. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. Ma înabus. . Era acum nostalgica si linistita. întorcânduma pe &orso.ip de fata. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. cu privirile pe c.Spune. singur.emând primavara. în strada. 6ata mi-e draga. "noapte buna". deasupra capetelor. Se plimba.radinarul îsi îmbraca ... #m venit sa-ti spun "drum bun".. Stiu ca nu sunt nebun..i si la par.. Si mi-e draga. .Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. mi-e draga. Iar se sc.rebuia sa tac zece ani.. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras.iuri negre. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. . de mine. aproape de nebunie. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.. l-am cautat si l-am privit iar.aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. la apus. . *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. Eu mi-am stapânit bucuriile.... 0anuiam buc. 'isPa.. 2resedintele fu purtat pe brate.. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si .. Mi-a zâmbit. 'isPa. #i sa-mi scrii mult si. cu plansete. dar peste un an. de Eoma. 'u mai pot apara meterezele sufletului.. în vânt de seara. Se apleca spre mine. #leea cea mare se nelinistea. E rusinosH 8a. &um scriu de senin marturisiri umilitoare. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc.îti amintesti cimitirul din IasiH.. c. #m citit cea dintâi pagina din <urnal. încât a început sa se stearga.. #m avut aceeasi tulburare ca ieri. *orbise 'isPa.. . mi-e draga. . întorcându-ma catre . . 'isPa.roparii îsi asteptau plata. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate.. . 2oate sunt obosit de drum.#m vazut lumina. nu e asaH. 6ata necunoscuta mi-e draga. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte.. febra îl tulbura.iparosi. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa. . . .Iti multumesc... Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar.otarârile mele. peste zece aniH. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. si. îsi pastrau geana sângerie.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. iar nu în <urnalul de calatorie. Si acum scriu aiciK fata mi-e draga. în fata gropii cu ung.otel. &âtiva nori. . îmi spun1 sunt tulburat. nu mai stiu precis c.ipul i l-am privit atât în amintire. înserare în cimitir. E umilitor sa $%+ fii îndragostit.ii..

8ar încurajarea mi se pare neg.. 2entru ca o spun eu. Mi-a fost draga si mai mult la mare. . 8in intuitii. 8e aceea mi-o spun mereu.ipul fetei. aceasta o simtK sufar stupid. Mi-e draga." Insula &apri.. #m luptat cu somnul.imbat. 'ebunia mea nu este dragostea. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. cu revolte. cu lecturi. ca o g.it.... Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. noua si agera..otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. de acum. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. cu nemultumiri. eu nu sunt îndragostit.." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat . Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. 8rumul mi-l voi urma. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. &um l-as putea rosti. 'u stiu care parte din mine s-a sc. Ea ma mângâie. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea.otul trebuie sa treaca. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. Multe gânduri au ajuns acum sentimente..otarârile. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain. "Mi-e draga 'isPa4. Iar eu nu sunt oricine." "8aca se va observa sc. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei. cu ispitele cartilor amuzante. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu. ci eroismul... 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. 'u pot lamuri nimic.ioaba. trebuie sa ma cred. 'u ma voi teme. /otarârile n-am sa mi le sc. .5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. *oi tainui pentru altii..iar pe 'isPa. singurul în care ma încred. mi-e draga.. #m înfrânt nebunia. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii. 8ragostea e vinovata. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. 8ragostea trebuie sa ramâna. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. 6ata nu mi-e draga.. încerc un sentiment ciudat. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe. 'isPa. &eea ce fac toti. Iata. cu poftele trupului meu tânar. ca aceasta fac. 'u e adevarat. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. si simt ca va ramâne în suflet.. Ispita e puternica. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate.. &uvintele sunt stupide. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. au ajuns e-periente.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp.inuita de remuscari. cu nebunia. în vagon. &ând mi-amintesc de c. 'isPa.eara straina. 'u vreau sa înteleg nimic. tainuita si neîntinata... cu oboseala. la Iasi. ci stapânita.. în tren. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste. fara sa-i observ desertaciunea. e împlinesc cu greu. îmi spun mereu1 totul trece. Mi-e draga.. c. #re sa treaca. nici o biruinta c. sa-mi marturisesc. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc." 2e vapor.. uit orice altceva. fara sfârsit. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH. spre #ncona1 "'isPa.imb." 'oaptea. Stiu ca aceasta e dragostea. *a trebui sa înc. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus.imbat. fac si eu. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire. #cum. Sufar.id caietul si sa privesc #driatica. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa.. 2oate au sa-mi piara nelinistile.recitesc . cu pretul a oricâte îndurari. 'u e umilitor. ... cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. ca acesta e sufletul meu. cuprinsi de nebunie.. Mi-e draga.

sfârsita dupa miezul noptii cu . singuratatea mi se însenina. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma. enigmatice.ului meu. dar îmi ramasese mântuire. Sunt un nebun. &âmpurile se înaspresc. îndurând ploi reci.ândul acesta a întristat-o mult.otusi. pe care am vazut-o rar.. mijloc de împlinire al marelui meu gând. toamna ma c. 'imeni nu poate afla. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c.inui în van. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari.. .5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. iar nu la dragoste. alaturi de vec. oricât de lunga i-ar fi agonia. îmi urmam drumul cu pasi durerosi." R .. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. #laturi de viata dura. viu. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. nadejdile. departe de oras. 'u disperam. 2lecam.E3 853# .it. cu nelinistea. 'isPa va renunta. si de acolo la 'apoli. $9! . îmi purtam singuratatea pe carari.. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna.. Ea m-ar primi. de-a lungul bulevardelor.ot ce am facut pâna acum. aproape de mine. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. înnegrite. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. a sc. 8aca nu. 8ar a fost numai o criza. s-ar putea narui. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga.emari pe sub castanii umezi. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie.. nemultumit de ceea ce face. ME8I. barbar. 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. tovaras c.eltuind putin. urias. . prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele. apoi prin #ncona la 6iumeH.#. &elelalte erau confesiuni stranii. *a pieri.otarârea celui care stie ca odi. s-a pogorât iar seninul.Simt4 8aca se va observa sc. si sufletul ei creste din semintele du.oate anticiparile acestea n-au rost. 2ublicam ce era mai putin viu.ot ce încercam sa uit crestea în amintire. c. padurile se însângereaza. mai putin pretios dintre paginile scrise. cu pieptul ros de dor nemarturisit. *ara petrecuta în rataciri. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua. #cum. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . Eestul sunt ipoteze si jocuri. . si ma c.na se va pogon o data cu moartea. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca.. #ceasta e lesne de înteles.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. acolo. cu un caiet si o carte. asurzitor.ilia. Singuratatea ma c. va pieri..ea realitate1 eu. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. 8ar mie teama. mai putin original.ândind la durere. prin manastiri.icit dorurile. dureroase. fara sa uit si fara sa plâng. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. prin orase de 8unare.inuie mai mult si mai adânc. . 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. intentiile. dormind prin stâne. WWIII. si nu sotK de aceasta sunt sigur. &ealalta. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. Eataceam prin munti. care m-a tulburat mult. #m fost si la sc. *reau sa ramânem prieteni. asa cum am ?@enuntat si eu.it. #cum.IE 2E'.inuia. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot.oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". '-a înteles nimeniK nici 'isPa. Si n-am plâns. .iar. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta.

'u stiu. 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. fara sa observ. în timpul sarbatorilor. îmi ajung zgomote din strada. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. scrisul. pe strazi. .is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. care sa o întareasca. în durerea suprema. &ele ce am îndurat. în curând. Stii ca. 'u poti banui cât am îndurat eu. e toamna.u îmi ascunzi ceva. 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti. E destula tristete în mine. #stept . departe. unei singuratati austere. mi-a pierdut urma. #ici. fara sfârsit. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. &ine stie ce pun la cale.alucinat. Eenuntarea se împlinise. 'u înteleg de ce te-ai înc.otarâri. cu pumni strânsi. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. într-o curte necunoscuta. voi aprinde lampa. *ietuiesc aproape singura. 2utin îmi pasa de toamna de afara. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. Si mi-ai fost nesuferit. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt.eam etic.. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . adica. 8upa ploaie. #m stat . 'u stiu cum se va sfârsi. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa.. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. M-au îndragit toti1 mama. îmi coltu-rasera fata. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. Ma voiam om depasit. ?@ &u fata linistita. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea.otarâtor. . sunt eu. &u aceasta pagina se înc. Ma osândisem. 6amilia care m-a stapânit. taina. pe câmpuri.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. de c. biruiam.eie povestirea celor doi ani de e-periente. 'u cunosc. fiu. între carti. astept. sa le multumesc. fiica. .3 2#E. 'ici Eadu nu întelege. 'u voi scrie aici nici o meditatie. sa fiu vesela. Si nu stiu ce astept. cuta sprâncenelor. #steptam înca o ispita. 'imeni nu putea patrunde dincolo... singuratatea nemiloasa. #fara. prin taina care ma sfâsia. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. iniile. la Iasi. e-perientele ultimilor ani. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. nepot. ci jurnal. nu stiu.imbasera. prizoniera. stiintificeste. Si privirile se sc. care m-a ospatat de sarbatori. pâna la plecarea mea. n-as mai scrie povestire.II I 2#E. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. fruntea purtau fiecare o masca. si ti-am împrumutat cuvintele. cerul e vânat. în mansarda. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. Iata. se va lumina sufletul eroic. sentimental. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. 'u stiam nici eu de ce plâng. Ma supraveg. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. 2âna atunci. alaturi de o familie mediocra si fericita. 8ar poate e tristetea celui care întelege. 8aca as continua.itlul acestui capitol e fals. #stept sa-mi scrii.emari si de biruind asupra slabiciunilor. Si voiam sa râd. 'u ma e-alt retoric. la tovarasia noastra.Simtind apropierea eroismului.. *ietuiam într-o continua febra cerebrala.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu. ma trudesc sa scriu ca tineH. S6ZESI. Eu asteptam un fapt ..

Sunt tot atât de stupid si eu. multe. de alegorism e-cesiv...i. nu e asaH Spune. . cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. 'onora asimilata Societatii medicinistilor.. studenti din anul întâi.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. Stiu ca te vei plânge de obscuritate.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. 'isPa. Sa-ti amintesc mai multH. . în odaita ta calda..Si venirea lui Eadu.i. #sadar. 'isPa.. $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara. aproape de doua.S. nici prea lungi.rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. pentru ca îti sunt mai mult. nu ma poti mustra. 2oate vin si cu 0ibi. "6lorentele" casatorite.. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie.. ceasurile acelea au însemnat prea mult. fericitaH. în loc sa încerc a-ti scrie o ... vrei sa-ti scriu. de vinul prea vec.. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi. comitet nou. 'imeni nu-l cunoaste. care filozofez nostalgic. 2entru mine. de neprie-tenie. #m fi stat amândoi. 'u am uitat nimic... 'isPa. #sa eram si noi. W*I si /istoire de la langue. Mariuca. *a fi o intrare cumplitaK prudenta. 6armecul se înzeceste în tacere.aidaroff... 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti. de sarailiile prea dulci. 8ar m-am înfrânt. *iorica.. . 'isPa.. 2âna atunci... iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. nici tie nu tiY! voi destainui. straine si fericite. *oiam sa te vad.. si râsul nostru sting... ai plecat a doua zi. Si apoi.rebuie sa ramân eu însumi. . 2resedintele bolnav. pentru ca tu râdeai prea mult.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. .lipsa. 'ici venirea ta în amurg. 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept.. 8e atunci. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei.i noi. de prietena ta care a fost fericita. Esti revoltatorK dar numai atât. Si mie. . pe care nu le cunosteam..otarârile. &âti mai ramasesem din vec. . 'isPa. &re-de-ma. de data aceasta. dupa miezul noptii. 0ibi. sala cu perec.. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita. studente din anul întâi. .. Stii.. care ne priveau obraznic. când tu dormitai zâmbind. sa lacramam pe un trecut. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. salutari de la 'isPa. #r fi fost asa de frumos.. . Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. îti sunt cel mai bun prieten..iul cercH.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. 'u fii prea magulit de izbânda. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei.u iubesti faptele mari. Si ar fi stupid sa ne întristam. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun... nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe. vizita la cerc. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad.i s-a strâns inima. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec... iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. 8aca am ramas departe de tine atât timp.. 2. #i venit la cinci. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . prelungit cu vin vec. care ne socoteau logoditi.o saptamâna la 0ibi. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare.. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . 'isPa. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda.

Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. care m-a înspaimântat. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele..i-ai amintit întoarcerea de la manastire. 0uclele scurte fermecasera perna. 8ar n-a fost asa. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. 8e ce te-am sarutatH .sa-l dezvaluie. înca. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald.otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. întoarcerea acasa. de ce sa plângi. 2rietenia noastra ramâne. trecuta. 'u-mi lamuresti nimic. Sufar mult.. în singuratate. singuratatea. toate acestea au sa treaca. 'u mai pot fi cea de acum doi ani. provizoriu. Eu ma razvratesc împotriva ei. înca. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. înainte de linistea mea. atât de tânaraH. si apoi m-ai lasat singura. cu umerii încordati la masa de lucru. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . aproape de zori.. 2rietena buna. singura.u. asa cum faceam eu în copilarie.iul ec. m-ar întuneca pâna la ura. #i adormit cu mâna sub obraz. . #m îndurat si eu.ilibru. Singur.ii aprinsi. însa.. Iarta-ma.e voi vizita.scrisoare frumoasa.toti trebuie sa-mi fie straini . scrisoarea ta m-a îndurerat. #stept.otul trebuia sa-si recâstige vec. # fost original. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. Si sunt atât de trista. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. tu înduri nostalgii prea deprimante. . 'u stii ca înteleg greu fara tineH. se asculta . . multe viziuni care trebuiau uitate. ci numai se linistesc tulburarile. 0anuiesti multe si poate c. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna.ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. I* 'isPa. înca.u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze. . 2entru ca aceasta e vointa mea. de gândurile tale. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. ai sa întelegiH 'e-am sarutat.. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. eu trebuie sa ramân singur. dar sufletul meu ramâne al meu. întotdeauna. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten. 8esi. oricât te-ai supara tu. înapoi. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. de ce nu vrei sa întelegiH... #cum. cu pumnii framântati... izbucnit spontan si dureros de lung. si vin mult.. 6ireste. ceea ce ma . a fost pricina claustrarii mele. 2rietene. nu te uit. fara sa stii. daca te fac sa rosesti. nu ma pot întoarce.. un singur gest. cu aceeasi pijamaH.icesti. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. #r trebui sa povestesc. Si eu aveam mult de scris.u ma vrei mare. 'u te preface ca nu întelegi. 'e-am sarutat. 'isPa. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa. pe care o ascult. nu primesc pe nimeni. #i adormit. calm. multK am îndurat cu oc. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. 8upa cum stii. Mi-ai facut. Mi-esti cea mai buna prietena. eu pe jet. spune-mi. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. 8aca.. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. Si plâng. S-a petrecut. nimic nu se uita.. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. (. si prajituri.. 'isPa.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. aproape de despartire. . senzual. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia.iar g. &riza nu e. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. nu e asaH.. multe carti care trebuiau citite. de pretuirile tale. când esti. numai pentru noi doi. dimineata.

.. sa fug.. . 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. foarte rar. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic. cât mai mult.. ci vointa mea.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu. Ma întrebi daca lucrez ceva. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. ma c. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. 'isPa. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. usoara. 0ea tot mai rar. apoi logodna sau colajul. cine stie ce voi face. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. Stiu un singur lucru. 2. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. se strânge înfiorat palma prietenei. apoi îmbratisarea patimasa. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta. 8e aceea trebuie sa ne despartim. 8e ce. de glasul tau. 'e vom scrie. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. de mediocritate. de apropierea ta. de trupul tau.. sau o notiune. &artile sunt mari. te saluta prietenul tau. îi lipseste ceva.ânjeam zi dupa zi. citeste.imbat mult..eia nimic. un sc. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine. sa ma aperi. #cum. &ine stie ce banuiesc. ostenita. toti înteleg ca sunt trista. *reau sa te simt vecin.. multe. sau vei ramâne aici. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. El e singurul pe care îl primesc. la sfârsit.inui. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. 8aca îti trebuiesc carti. 'u se va rupe nimic.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. si pentru mine.. S-a sc. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. #ltadata eram trista. apoi sarutul sfios.. nepasatoare. 8e acum.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. E jignitor.e rog sa ma ajuti. îndur acum crize pe care nu le înteleg. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. prieteni austeri. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. #m suferit. nu se va pierde. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH . pentru un rastimp.ea ta prietena. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Sunt stupid. ti le voi trimite prin Eadu.concerte împreuna.ie n-am sa-ti spun. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. de oameni. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . #s fi voit sa fug. . un resort launtric sau o a-a. Ma desteptam diminetile. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. când eu voi pleca în 'ord. iar tu în vreo tara calda. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. #ceasta se va sti dupa cinci..ilod. 'u stiu. 'isPaH. nu mai ma pot preface. ispititoareK noptile sunt lungi. 2rietene. si pentru tine. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec. zece sau cincizeci de ani.S. . nu se va înc. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. ca toti ceilaltiK si eu. . tu cu prieteniile cele noi. în mansarda. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. 8eparte.

. 'u sterg nimic. pomeneai de "carnea. 5ricât m-as însenina..#m venit la tine. ai înnebunit asta-toamna. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. nimic de *iorica. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi.sa ne despartimH. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. cu sali luminate pâna în zori. îngâmfat cum esti. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. 'ebun erai si mai înainte.. 2rimeste sa ne întâlnim iar.. E stupid sa ma plâng de consecintele unei . cu petreceri. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. Eu nu te pot vedea atât timp.. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. dar nu-l înteleg. . 'isPa. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. te rog. *II . mai ales de catre colegii din cerc.. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti.. în curtea cu zapada. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. prelung ca o agonie.. 2. singur aici. #cum. si când totul a ajuns iar amintire. cerul si scrisoarea ta m-au c. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. care ma socotisem aproape linistit. si durerea mea. #celasi prieten. Eu. 'isPa. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. colegii de la cerc.u cunosti . pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. 'u-mi scrie.S. Si apoi. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura.inuit iarasi. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. Ma înspaimânt. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH. cât sarutul final staruie sa ma mustre. cu pomi. un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta. ci îti scriu ca dimineata. tulburarea n-a trecut. Eu am voit. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. *I 'isPa.otarârea mea. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic.. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . ori anulat. în cel mai alb oras. upta începe. daca ai cu adevarat vointa. cât timp sunt trist si tulburat. nu vrei sa te tradezi. când ai publicat acele pagini de scandal. 'isPa. disperat. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna.. 'isPa. într-o curte alba. '-am putut citi nimic în acel ceas.e. nu sunt erou. 8upa socoteala lor. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou.. cu perec. îti strânge mâna. pe strazile cu soare. .na la unul din .inuit amar. sentimentala sau cerebrala. sângele si du. nu e asaH. 'u. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. dar n-am surprins nimic deosebit. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. uita..u. într-o iarna cu câmpuri.. . #cestea spun ei.i-am spus prea mult. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. Se sopteste anume. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. etica. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale.. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec.. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. întelege.i fericite. .rebuie sa ajung. #i sa te surmenezi. 8esi. 8e aceea lupt. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator. ca esti nebun.otarâri de ale mele. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni.. te rog. 6ireste. eu trebuie sa sufar. oricâte ispite m-ar încerca. m-am c.

E prea târziu. Eu astept lamuriri precise. 2e mine ma poti primi. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. cu vorba vie. cu buze foarte frumoase.. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. 'u pot face nimic mare.mediocrele tale romane. &artile le înteleg alaturi de tine. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. 'onora. asupra unui tânar dragut. sa te întreb. cu rugaminti de îndragostita. 8ar mi-e atât de dor de ea.ottel 'u-mi esti prieten. cu fapte. #stept primavara cu inima strânsa.. #m fost ca doi prieteni vec. uita-l4. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte.u. aceasta ti-am mai spus-o. nu mai sunt. Stii ca sunt femeie. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum.imbat. cu atât sunt mai tulburata. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi.. iarasi ti-as spune multe. E greu. In orice caz. prietena. M-am sc.. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale.imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. fara imbold. care ai e-altat prietenia. când eu scriu ca tine. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. eu vreau sa ajung o femeie de elita. care ti-e prieten etc.. #cum. cum ai suferit tu fara . nici colegele vicioase si bâr-fitoare. n-am sa ma supar. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. si am nevoie de creierul si sufletul tau. si înca prea tânara. te porti ca cel din urma dintre prieteni. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. de gândurile si încurajarile tale.. sa pot evolua singura. de care ma caiescH 8ar uita-l. 8aca as sti sa scriu. înainte de a te cunoaste. 'isPa.. 6ireste. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. #s avea atâtea sa-ti spun. 'u pot face nimic fara sprijin. fraze si continutul notiunilor. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. &um le-as putea scrie. asupra unui domn care ma cere de sotie.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. . 3niversitatea nu mi-a dat nimic. Mi le-ai povestit.. Iti sunt prietena. Si nu alung tristetile . E umilitor.i si buni. cu îndemnuri. de atunciH Sa fie acel sarman sarut. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. 'isPa. cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. de un prieten pe care îl pierd. 8aca tu vrei sa ajungi erou. Sunt eu. prieten eremit si rautacios. '-am sa te mai vizitez. &u cât o citesc mai mult. *reau prea mult ca sa pasesc singura. acum. niciodata. si tu ma zapacesti mai mult. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. 8e ce te-ai sc. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic.

si nu stiu unde sa ma întorc. în lipsa unui alt suflet prieten. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. nu se mai împrospateaza. e calea libertatii perfecte. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar. $"$ $"% mâncare calda si copii. deprimata. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. luminata de un sens spiritual. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. piere.ist. epuizata. 'u trebuie sa te simti jignita. te vei lasa aleasa. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. Sunt numai un puritan si. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. #ceasta e soarta. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit. . poate. c. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede. iar trupul se insinueaza. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura.emarile lui nu pot fi înabusite. îti accept formula. sa te mângâi. . te vei simti sfârsita. oricât ar fi de superioara.. . 2oate.iar cu riscul de a parea în oc. si acum vrei si tu.desi ma doare sfatul acesta. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt.. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. 8e aceea. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. . sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. multumiri resemnate. nuH. 8ar am ajuns prea departe. a fericirii prin abrutizare spirituala.decât scriindu-ti.otarârea mea si sa ma apropii. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. sa ajungi o femeie superioara. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure... pe aceasta cale a libertatii perfecte. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv.otusi. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. nu ma vei uitaK dar. E adevarat. pentru ca femeia se orienteaza greu singura.. #stfel înteleg eu. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. trebuie sa pasesti singur. spui tu.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. la . 8esi eu cred altfel. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. Iar. multi ani. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. .. eu am voit.ii celorlalti o vicioasa. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la .u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. 8ar nu-l vad cu putinta.u esti perfecta lânga mine. luând si daruind. fecioara. 2oti ramâne pura. îti marturisesc. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc.iar împrieteniK o fericire calduta de camin.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. si c. #m acelasi dispret pentru sot. 5 femeie. #m cel mai sincer dispret pentru amant. menirea femeilor. care sfârsesc prin a se suporta si c. 8e aceea . 8rumul e greu. 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. 'u ai deloc dreptate.

începusem sa ma bucur de primavara. vec. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine.. Erai acasa.. dezorientata. 2rietenia noastra. . ca vrei sa pari original. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. din cartile daruite asta-iarna. dar le ascult. ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. nici un pic de bunatate. dar esti aproape nebun. Ieri am fost la tine. 8e altfel.e de doi ani. scrisoarea ta. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. *oiam sa-ti fac o suma de surprize." Sunt sigur ca ai auzit.. 8e acum. Si apoi. deodata. de asemenea. . la curaj. sunt 2etre. Si ti-am marturisit. asa cum mi l-am sc. 'isPa nu te va putea atâta la munca. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit. pentru ca. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti.. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. 6ac totul ca sa-i plac ei. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. am citit mult.întoarcere. #i uitat.u vei gasi. ti-ai sc. nu ma vei mai întelege.. . WI 2rietenul meu.. de . o prietena tulburata.nit sa urc treptele. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH .. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. covârsitoare1 fericirea noastra. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. nuH e îndur si eu. Si. ci si pe ea.. si tristetea s-ar preface în bucurii. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra.u stii ca eu n-am sa primesc un sot. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. sa ajung. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. &a sa-ti plac. la creatie. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. iar nu altul.. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. #cum. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. . _ .ie ti-am marturisit. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. în ultimul timp. si apoi usa era înc. . în plina criza. aspra si mincinoasa.. ce s-a petrecut cu tineH. fara ajutor.imbat si eu. de acum. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit. o sotie bogata si inteligenta. Ma simteam atât de fericita. 8e ce nu mi-ai desc.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza. Mi-am însemnat pe o fâsie de .ârtie multime de întrebari. si trebuie sa-ti vorbesc.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt.oate acestea sunt triste. pentru ca asa scria în bilet. mai târziu. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. ne vom vedea curând. în vreme ce le scriai. puterile mele de munca sunt înzecite. 2etre. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. nadajduiesc. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început. un fapt nu ma supara numai pe mine. asupra unor pasaje ciudate. ca nu mai raspunzi la scrisori. 3rasc si mai feroce. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea. lupta dintre cele doua patimi a trecut.isa.imba gândul.

. înecata în ceata. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. ma înspaimânta. atât de cald. nici c... . Simt ca. nici .. g. M-am . WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. 2ot scrie. E atât de senin afara. trebuie sa renunt.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu. dupa ce m-ai îndemnat. 'u pot s-o gândesc. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa.otarâri nebunesti. .otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea.prietenie... &um poti ramâne în mansardaH . *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil. nici s-o simt.. asa vreau eu..e urascK esti încapatânat ca o bestie. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei.. Magia cuvântului îsi va face efectul. Mi-e teama de fericre. . care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. prietena ta. care nu am putut tacea pâna la urma. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea.imb. tragicul e efectiv. Ma gândesc tot timpul la tine. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. dar mai înseninat. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. sa alerg. doi ani.. 'isPa e perfecta.. mai scriu aici câteva pagini. m-ai îndepartat.. 'u stiu ce am sa fac.iar daca ti-as spune ca te iubesc. 8ar eu nu pot crede în fericire. mai mult ca oricând. în primavara. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la . sa-ti fiu aproape. îti recitesc scrisorile. 8ar si eu sângerK singura. .. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. 2rietena mea. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga. cu tristetea care ma copleseste.. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma. în orasul cu acoperisuri întinse. 5r.. mi-e draga. 'u te înteleg. . m-am simtit atât de singur si parasit.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor... s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4.. cât m-a torturat si m-a ispitit. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita.ovarasia 'isPai ar fi. singura fericire pe care as putea-o astepta.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu.. si vacantele.iar fara sa fim soti. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.. asa ca sa înteleaga 'isPa. fara prietenul meu. 2entru mine. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. Eu... $": Si cu toate acestea. eu. asa cum a visat eaH. 8intr-un capriciu..icindu-i sfârsitul. încât voiam sa cobor în strada. sunt atâtea flori. Stiu.. te sângera. 'u se îndrageste decât o singura data. 'u pot crede în realitatea fericirii. trupului care se razvrateste. 'isPa mi-e draga. #cum. Sunt mai trist.oate e-perientele. pentru mine. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc. c.. e frumoasa. cu atâtea daruri neîntelese. 'isPa. de asemenea. nu o vorba desarta de continut. de mângâiere.. lamuriri finale. e libera.

cu slabiciunile sufletului. în iubireK iubire din pricina si. sa nu-mi ramâna nimic strain. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. cu disperarile si înfrângerile deprimante. &red ca am scris multe fraze obscure. distanta pe care o admira ea. împotriva vointei mele.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele.in si. nimic nemarturisit.. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. pe care am stiut-o cali. $"7 Si apoi. #m fost puternic. înfrâna. întâlnirea cu 'isPa. Menirile ma poarta prin vointa mea. #s fi nelinistit." R 'isPa. 'ici nu mai recitesc.inui 'isPa. inedit în mine. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. #cum. 'isPa. sobol munci tor si orb. m-as simti umilit. ani. pentru ca asa vreau eu. sfarâmat.. . '-as mai fi putut munci. WIII 2rietene. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. de departe. a fost tragica. Iarta-ma. '-as rabda sa admire pe un tenor. M-ar c. aproape. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. nu m-as mai fi reînnoit. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. mult. aspra. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. Mi-e somn si tremur de oboseala. #s vrea sa fiu eu tenor. prefacuta. când eroismul nu va fi numai o tinta.iar daca as putea crea lânga 'isPa. Eu ma simt dus de meniri. amara. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai.na numai la mine. eu sportsman. iarta-mi tot ce ti-am scris. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai. 8e abia mai am puterea sa scriu. o ascult. 8ar de ce trebuie . crede-maK am fost foarte puternic. pe un pictor sau pe un sportsman. calma. M-as arata cu pacatele carnii. fara sa se depaseasca. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. în toate aceste atitudini. 8aca eu as sti sa scriu. lipsit de e-periente cerebrale. ostenit si istovit.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. ti-as marturisi acum multe. eu pictor.. sobra. îsi trimit <urnalul meu intim. Mi se întuneca mintea. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. am fost asa cum voiai tu sa fiu. 'isPa ma admira. #s fi ramas tot timpul lânga ea.. sa n-o urasc. totusi. 'imic din seninatatea sigura. Eu nu pot crede în fericire. *iata mea va fi întunecata. sa n-o dispretuiesc. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. In putini ani. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. cu fata descompusa de veg. în mine. aspra. Singurul tau prieten. Ma voi coborî iara si în lume. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. nici reculege.o spaima copilareasca. pentru ca nu-i pot împlini c. în mine. la începutul unei crize. de acum. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port.i. care atunci îmi scapau. totusi. cu plânsul neputintei. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. Ma simt naruit. nostalgica. Mai târziu. modela. cu valorile si nazuintele mele. 'u ma voi feri de ea. puternic. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. 'isPa m-ar cunoaste larva. c. poate. mult. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi. pentru ca ma aflu sus. sensul vietii acesta e. #s vrea sa ma admire pe mine. Si apoi.

va fi de acum înainte rodnic. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga. . &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. mai definitiv. <urnalul e al nostru.. #s plânge mult. ci pentru ca te simt puternic. te c. nu ma sfiesc sa te cer. realH #m putea pleca mâine. tu nu poti spune decât da. care am fost atât de slaba. nu e asaH 2entru ca.e-as vrea stapân. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine... sa transcriu anumite pagini. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. atât de izolat. eu aproape de tine. eu care aveam nevoie de tine. nici logodnicul suav.. altadata. asa cum e sufletul meu acum. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. tu puternic. dar fara martori si fara oficiu. nici unul. . .emarile sufletului tau. mai ales. 2rietene. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. slab. fericiti.. 'u ne mai putem desparti. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. #propierea noastra de trupuri si suflete . #s fi dorit. nici curtenitorul priceput. &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. asa cum ai voit tu. Mai târziu. 8ar nu mai e nevoie.u m-ai creat. 2oate sunt. asa cum vrei si cele ce vrei tu. si vom pleca. . care sa ne înlocuiasca. sa le înfrângi. 'oi vom fi soti. ai sa-mi multumesti.u îmi spui ca îti sunt draga. si din pricina mea. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. asta-noapte. întotdeauna. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta.iar sa le visezH 2rimavara. orice fata se îndragosteste. 'isPa4.e vedeam atât de sus. 'u mai ai nici un .u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica.eama. 8e ce sa te c. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. Eu ma simt a ta. 8e ce sa ne despartimH . *iata ta îsi va pierde sensul fara mine. le pot spune sincer si fericit.. #tunci când vei fi obosit.. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. Stiu ca tu vei izbuti. te voi mângâia. # mea.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. acum. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc.. dar sunt si altceva. când stiu ca tu suferi mai mult. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica.. 'u vom gasi. si nu sunt umilita. mare si creator al luminilor mele. pentru ca te stiu un barbat. fara sa lase urme. 'u duce renuntarea pâna la nebunie.. &riza ti-a trecut. . . nu ar fi putut fi altfel.numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH. 'u trebuie sa ne despartim. deprimat. m-ai creat. 8e ce nu ma ieiH #cum. ma simt înca trista. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. 2e mine.inui. &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. care ma fascineaza si ma stapâneste. *om astepta vara. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c.u stii. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. si care nu ma puteam înalta. se uita.. citindu-l si recitindu-l. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. . . sa ma daruiesc tie. pentru c. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. M-as târî la picioarele tale. asadar.. si sufeream." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. mult. Sunt bogata si sunt libera. nu e nou si nu e. 2entru mine. 'u esti pentru mine sotul ideal. 'u e frumos asaH 'u e original.u ti-ai trecut probele vointei.nu va dauna operei.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara.

&artile s-au adunat atât de multe în rafturi. Eu am zâmbit si i-am spus1 . de cearcanele oc. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH . R $$ aprilie.. #s vrea sa-mi vad prietenii. nu stiu ce sa-si scriu. Sunt palid. . nu mai stiu nimic. cu obraz proaspat.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi..u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult. Iar sunt trista. 'adajduiesc ca îmi vei face.. *izita *ioricai. de tremurul mâinilor. E suparat ca nu i-ai împartasit direct . ca nu mai munceste. stie ca 'isPa nu mai e trista.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. printre munti.#i sa te surmenezi. sfârsita.. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. încât am început a le rândui pe podele. florile de liliac s-au trecut. 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. Ma simt rusinata.e voi ajuta întotdeauna. noaptea. ci râde. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. .otarârea ta. încercând sa patrunda dincolo. 'u stiu. îmi esti drag si îmi esti stapân. slabit si mâna îmi tremura. care e 'isPa ta. S-a înspaimântat de slabiciunea mea.. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. pe ape. din adolescenta. #stazi m-am plimbat mult pe strazi.neasca. 5c.. 2rietena. 8ar nu va fi decât fericirea. R 8e la + pâna la $G aprilie. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi. ucreaza la #cademie pentru licenta. 2. 2rietenul meu ma privea atent.inuit destul.ii îmi lacrameaza de lecturi. o vizita.. 8e la 0ibi. felicitari si salutari.. . înca o data. de multimea caietelor scrise.i-am spus atâtea. seara. întunecati. disperat si neobosit.ertium non. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna.. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei.u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam. te vreau. sa îmi vorbesti. .II # II-# A2#E.... &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de. Stii ca eu ies atât de rar". .ilor. am muncit ca un nebun.e cer. S6ZESI. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc... #s vrea s-o mai vad pe 'isPa. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri.Mai ai mult de lucruH . sa colindam. cu mineH . 2e amândoi ne c. sa plecam. împreuna cu logodnicul tau. '-ai dorit tu. &âte nu vom împlini.S. 'u mai stiu nimic. si am sa-ti zâmbesc.. . &um ai putea spune nu. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.eama fericirea. 8ar tu trebuie sa vii. *estea am aflat-o de la Eadu. #m fost destul tristi.e-am c.E# # III-#B #zi. prietene. C aprilie. cu geanta plina de caiete si carti. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. rataciri pe tarmuri.. frumosi si bogati.u nu mai ma poti lasa singura. împreunaH . ..ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. zâmbii eu. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt.. . #cestea ti le scriu acum.e-am ales pe tine.imbat. .3 2#E. lacramând fara sa înteleg pricina. . în gradina.

. înduri acum melancolia sfârsitului universitar. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru. îl iubeste.. *iorica mi-a marturisit si tristetile ei. #ndrei aproape a zapacit-o.. daca ar avea un sprijin..*iorica. însa. Eu l-am îndemnat sa plece singur. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun. 8ar nu e tristH .. cu destinul.*iorica.. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie. te razvratesti zadarnic. acolo unde ma duc.. 2entru mine.nica. atât de pacatos. în toamna plec. Ea. stinse.. fara sa fi cunoscut o primejdie.aidaroff se pregateste pentru barou.. . 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita. 'u plec.. . ... *iorica a plecat tot atât de trista. 8ar euH... în criza. acolo e sfârsitul.... si toti cunosc prudenta lui #ndrei.. E greu. atâtia ani. #i sa începi o viata noua.... . atât de repede. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si .rebuie sa traiasca. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul. . . cu pieptul larg si umeri tari. 8upa licenta. 8e 0ibi am auzit vesti triste. Si anii au trecut. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite.... cu locuri noi. &um n-a înteles.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. #cum fiecare apuca pe alt drum. ca nu o iubesteH R Sc. . Si nici nu-l cunoaste. .. ci sa dai valori mediocritatii.'u.. înca. poti pleca.. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. care rascoleste acum #cademia. poti cunoaste tot. Mariuca asteapta o casnicie pripita.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH. o carte la o luna.2âna în toamna. .. cu lumea.... sau transfigurând-o.. si înc. a încercat ultimul mijloc..aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani.. ti se par stupide.rece. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre...imbarea lui Eadu ma înspaimânta.. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca.. 8ar mai sunt câteva luni....3ndeH .. *iorica.'ici eu nu stiu.. stupid de repede.'u ma razvratesc... nu e asaH. upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. aici.eierile sunt totdeauna triste. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. 'u stiu si nu cred... Si cât ar lucra. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. cu nume. &ine ar putea sa ma biruie.u esti baiat. în oras. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. 8ar e. Si 0ibi îl iubeste. asa e firesc.. a unui profesor de liceu. poti ajunge oriunde... ucigatoare. proaspat.. cu oameni noi.otul se uita. înca. 8e ajuns. . îndârjit în lupta cu mine. îmi sfârsesc tineretea stupid.. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta... în cel mai bun caz.ei o epoca. . 8ar e asa de trist... . în adolescentaH înc.. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi.. .. 6ireste. . sa rataceasca. o durere mare sau o bucurie mare. cu rosturi politice. 8ragostea lor a durat doi ani. &e mult l-ar iubi.Stiu..oti îi cunosc dragostea.. toate acestea trebuie sa se întâmple.. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie.. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori.

&u atât mai rau pentru logodnicul tau. aproape de înserat. de purtarea mea.'u se poate4.. . 'u linisteste. # început sa râda. .. Eu nu pot sa ma duc la Ea.. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. nu însenineaza.si am plecat. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit. . vast. parasite acum cinci ani. si. fara aparare. mai puternic decât vointa mea.rupul i l-am frânt.. pe bulevard.. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite. sa mai mediteze. #minteste-ti... . .#cum nu se mai poate. #cum doi ani o îndragisesi.... . .#i sa fii cuminteH .'u se poate.. 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu. E prea vec... mansardaH. de primavara.Scoate-ti bereta.. am întâlnit pe 'onora.. dupa ce plec eu. nu se poate4. Mi-a aratat fotografia lui..# început sa fie cald în mansarda ta. . 5 g. mi-a luat bratul . si-apoi sa se . Sa mai astepte.iceam tulburata. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari.ii si i-am stapânit coapsele. Iar linistea nu si-o va gasi.'u.. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. în mansarda.. . Misticismul lui Eadu.#cum ai sa vrei mai mult. 3itase obraznicia mea. pentru cea din urma oara. Sunt logodita. îmi placi si mie. scoate-ti tot ce vrei.. #m ales cealalta cale.e.&a un prieten. 8e unde îmi g.. . de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc. mai calda.'onora. . &alugaria tânarului nu e o alinare. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. e inutil sa te prefaci pudica. 'onora a fost astazi mai frumoasa. X .. 'u ai amintiri în odaita meaH. bruni si speriati. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur.. îi astept la mine. I-am zarit sânii.icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. dar ma înspaimânta urmarile.'u te mai recunosc. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . casa se darâma. #m despicat genunc. I-a sarutat fotografia pe strada.'onora. R "X Mi-a zâmbit. &opcile de pe umeri se desc.. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor.isera singure. $:$ $:% &e-am simtit eu atunci..ai la mine4.#i început sa vorbesti ciudat. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu.'onora. atât de întunecat.. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii.. cu care se va casatori.. *a pacatui în manastire si mai mult... I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. . #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. ci tortura.'onora..ii mei. #m cerut-o. 'u vrei sa vezi. fara disciplina. .. sus. . iar sufletul vast. mai patimasa. de simturi. . . voiam sa te sarut comod.. tremurând.. cu o dedicatie stupida si dragalasa.otarasca.îi înteleg gândul.. R #zi. #cum sunt logodita. sincer si direct. Eu îi simteam trupul încordat. în toamna plec.

cu atâtea amintiri.judece.u nu ai biruit. R 8in scrisoarea catre 2etre. 'u o e-altare provizorie si trucata. înainte ca eu sa sovai. mare.. pentru ca sufletul e transfigurat. în patul meu. #cum.u nu poti întelege pretuirea biruintei. Si simteam tulburarea nestinsa. doruri. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. Simt vara în mine si în arbori. din sensul pe care îl dau eu lumii. o reorganizare a mijloacelor de lupta. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. nostalgii. si te-ai logodit. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. #i fost atât de slab. . 2entru mine. 2lecarea mea nu va fi fuga. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor.8e ce ai facut asta. ". efectiv. nici logodna 'isPai.. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. 6uga ta nu e o dovada de vointa. 2entru mine esti înca un învins. #mândoua sunt tragice. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. de ce ai facut astaH. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. nu fuga. #cestea au trecut. &laustrarea mea nu a fost o fuga. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. acest cuvânt e-ista. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. înapoi nu ma mai pot întoarce. sa rupi logodna. între carti.. eu nu am nevoie nici de plecare. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. nici darâmarea casei în care am copilarit. #ceasta era barbatesc. încât cuprinde într-însul dureri. ai s-o uiti. logodnica celuilalt plângea. bucurii. ai înteles greseala si ai fugit. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. . audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. înjurai meu. nu a adevaratului suflet. toti sunt tristi de vara si de despartiri. într-o zi de reculegere. din ultimele e-periente. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. Si-mi scrii ca te simti puternic. a sufletului nascut din trup. #colo. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins.inuri. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. ci ai fugit din lupta. slabiciunea. în orasul cu ispite.ipuite. ci un fapt las. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. cu e-amenele trecute. E umilitorK va fi o uitare organica. nici de fuga. 'e-am desfatat trupurile. înfrângeri.rebuia sa ramâi aici. nici plecarea mea pentru atâtia ani. din acel oras departat si imens.inuie mustrariK ai fagaduit. 2riveam pe ferestruica. #poi. a mansardei cu amintirile adolescentei. si sunt totusi e-altat. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. ci o meditatie. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. . 8e altfel.. Ea nu e vinovata. umea vasta.e-a mântuit mediocru si umilitor. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . pentru ca sufletul meu e atât de vast. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea. E-altarea izvoraste din îndurarile mele. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. 'u ma întristeaza. . #m toate motivele sa fiu trist..

de sinucidere. m-am târât la picioarele ei. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. crestin si dornic de munca.ile tinuturi. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. 'u . .. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. am fost calcat în picioare. m-am rugat de ea. 2rietenul meu. Si n-am putut uita decât acum. dupa rataciri în care mi-am c. linistit. #m întârziat mult de vorba. *oi pleca. 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. pe buze a pierit.ii în mare..#ceasta o spun eu. cu atât voi fi mai fericit. M-a întrebat de tine. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. &i fericit. .. $! august. &auta linistea. pe #ndrei.it. asculta-ma1 nu iubi. de ce sa plângH 'u mai am doruri. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. Ma voi întoarce sarac. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. care am pasit mult mai sus. *ei suferi mult. tot mai sus. altii. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. #stept roadele.recând prin ausanne. Mi-e teama de prietenul nostru. despre care aflu putine vesti. Simt ca sunt mai amar. am vrut sa uit. ma înalt iar. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. înca.ii oameni.na. E singurul lucru care pretuieste în viata. la sc. Studiaza matematica fara sa stie medicii. 'u fericit în sensul comun. în fiecare ceas." R 2rietenul meu îmi scrie. 'u voi uita nimic. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. #m plâns. pe 0ibi. de ce sa ma tulbur. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. pentru ca eu le voiesc îndeplinite.i.. E foarte rau bolnav. 'u am stiut ce sa-i raspund.nesc oc. Studiul nu m-a alinat.. ".. 8e ce ne-am uitat noi. Sunt mai adâncit. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. netulburat de ispita dragostei. . pentru ca dorul se preface în realizare.ii membri ai cercului.. Ma gândesc la rastimpuri la ea.. 'u stiu nimic de la tine. oareH 'u-ti sunt. la aceeasi gazda de acum doi ani. de vec. . am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. istovit. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile.. .arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. '-am fost un singur ceas trist. Eatacesc pe câmpuri. #m fost înfrânt. Eu pot sa gândesc acestea.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda.. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. eu privesc soarele. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce..ot mai departe. la vec. lânga logodnicul ei. pazeste-ti-o. Eu.raiul meu e simplu si aspru. bicisnica si mediocra. mental. ci numai credinta. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. pe mine.u ce mai lucrezi. adica eu însumi. Esti fericit ca poti lucra în ti. sorb vazdu. dupa un an. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. îmi odi. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. dar e senin. .ot ce staruia adolescent în oc. Eram aproape de nebunie." R #stazi.. ocuiesc aceeasi odaita. pe 2aul..ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris.eltuit tot ce aveam. pe frunte. #cum. sarat. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_.eiata atât de amar.

înlantuit de lume. îl voi rasfoi. poate. serile.oate fagaduielile le împlinesc. cu buzele mai palide. Eu eram . culegând desfatari.otarât s-o ajut pe 'isPa. acum stapâneste. 'isPa. al unei seri de toamna.i viorii. îmi pregatesc plecarea. R . ma întristam la fiecare amintire. început într-o zi de vara c. #m zâmbit si eu. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. de a ma lumina pe mine fara a face din viata.ile. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. Sunt atâtea de cucerit. lumina. sa glumesc. Soarele. înca. . 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. se va înc.. cu sufletul împrospatat de toamna.ândul de a ma crea. Munca. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. frumoasa. care ma atâta. Mi-a zâmbit. #m ajuns. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Era atât de tulburata de întâlnire. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. apoi mi-a scuturat mâna. #m întâlnit pe 'isPa. si câmpurile aspre. pe tarm ma desfata. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. 'u mai ma simt singur. drumurile care ma îmbie. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. de cuvintele pe care i le spusesem. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas.Merg. veg. #flând ca plec. ratacirile pe câmpuri. pe fereastra vagonului. al unei livezi înflorite. R 5ctombrie.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. în dimineata întâlnirii noastre.sunt trist ca toate acestea au trecut. sunt carti care ma doresc.imbata. câteodata.eama. # sovait. alaturi de mine. Eu o priveam1 era sc. am îndurat ani. ispititoare. #m început sa-i vorbesc. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. . îl împlinesc.ârtie alba. asa cum îmi va fi drumul. &ele ce vad înaintea mea. sunt insule care ma asteapta. Eu sunt.0una dimineata. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. 'isPa4. fara strigate. am întâlnit-o cu aceiasi oc. $:: $:7 #cest caiet. voios. Sunt pamânturi care ma c.. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. zvârcolit de c. #cum. si trist. i-am luat bratul.oamna e senina si calda. fara tânguiri. cel mai bun prieten.emarile tarilor care îmi sunt streine.eia cât de curând. . cu ovalul fetei mai trist. . cu bucle negre deasupra fruntii palide. aici. rece. Ea era tot mai trista. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. si ele au trecut. si atâtea topuri de . #m vorbit despre e-amene. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. # fost senin... câmpurile în toamna. . &aietul se va sfârsi firesc. si îmi zâmbea numai. la gândul unei despartiri. #stfel vreau eu. #l meu e. în gara. fara entuziasm.oate diminetile au fost frumoase.inuita.. . si cerul înalt. câteva clipe.. . de aflat. de privirile mele arzatoare si stapânite. cerurile cu ispite. raspântiile cu vânturi. creierul si sufletul meu o capodopera. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. si am dreptul sa aleg. 'u ne-am întrebat. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. &alm si retinut. sa râd. privind. Sfârsesc e-amenele. #ltadata. de gustat. si am ramas.

acum când se vesteste ploaie. Mergem spre gara.8e ce îmi spui toate acesteaH.. în cerul cu flacari reci.... Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua. iar n-ai sa fii.... si oc. .. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet.ii unei icoane. # început sa plânga. nu. în oras de provincie. Daream nori albi adunându-se. . esti licentiata. eram atât de naivi.. . .8e ce îmi vorbesti. 'isPa. acrama.. pentru ca te va abrutiza spiritualiceste. era atât de frumos.în câteva zile.. o data. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. .ii se înfigeau în zari.. . .. îmi ascultam sufletul razvratit.. sa-i spun ca mi-e draga. #s fi voit s-o mângâi.. . se întuneca. 'isPa. *reau sa mai vad o data. 8ar sufletul era de acum senin. . înfrânta de mediu.Se apropie furtuna. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie. Eram în anul întâi.. 'isPa4 'u s-a mai împotrivit.e stânjeneste cuvântul.. E tragicK si reconfortant pentru mine.Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb.Si acum. în anii prieteniei noastre....iul de lânga lac unde mi-ai g.. . nunta mea e la sfârsitul lunii.. #m mângâiat-o pe par. &erul se .u traiesti din amintiri. 'isPa. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. 2adurea fosnea. . în padure se isca vânt de ramuri.'u. si sus.. Si cu cât se tulbura padurea. 8rumul ma îmbata.. 2adurea era acum sângerata. nu mi-e teama de padure...#i sa uiti. #tunci era primavara. cu atât sufletul se însenina. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita. 'u stii ca atât cât e-isti tu. niciodataH .#mintirile se împrospatau.imbata. #m lasat-o sa plânga...#i sa uiti 'isPa. nu pot fi fericitaH.... cu vânt rece.ii se adânceau sub lacrimi. 5 priveam. Ma înaltasem atât. de ce îmi spui toate acesteaH.. pe prima pagina.&ând pleciH . cu aleile pustiite... vasta si ispititoare..'isPa. ....Stii ce vreauH. cu sot cinstit.. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele.Eu credeam ca ai sa ma mângâi..'isPa. si lacramile îi alunecau pe obraji.. legat în piele. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze.*reau sa-ti însemni viata. dar nu vreau sa le împrospatez... . Si e toamna..*reau sa-mi amintesc. fericire comoda. f $:C $:+ . . cu frunze multe luate de vânt. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc. .. Mergem spre gara.. în trei ani. ai sa ma ajuti... si bratul ei tremura. Si se apropie ploaie... #lege tu cuvântul. . zâmbind.... 'isPa tremura tot mai dureros. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit... de mediocritate.&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie... prevestindu-ti fericirea în mediocritate. eu te mângâi. înainteH.icit în palma. vreau sa revad si manastirea si biserica. cu copii frumosi. 5c. . ca din oc.E stupid... care nu e cea pe care am ales-o amândoi. 'isPa.... dar care te va face fericita. ma înspaimânta. dar eu traiesc din viata.. dureroase. stiu.Si eu vreau sa ne înapoiem.. Stii. Sa cautam trunc. .

'isPa. în locul casei batrâne. . 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. i-am strâns iarasi mâna. îng. alta casa . trebuie sa plecam. Intorcându-ma. /ârtiile din sertare. singur. cu orase. -8a.ii înserpuiti pe oase. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. 'u cunosc pe nimeni. eu zaream tari cu lumina. Marcu si 2etre la 2aris. Eram numai noi doi în sala de asteptare.inuia padurea. R 3ltima zi si ultima noapte. 'isPa plângea. globul de la lampa ridicat. cu iarba pustiita de soare si bruma. a vOnit Eadu si s-a întristat. blând. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. . de zâmbete. ridicându-se. 'isPa. la orice pas în odaita scunda. &oridoarele se lumineaza de oc.emetele se fugareau deasupra brazdelor. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. <urnalele din liceu. 2riveam cum ploua. Seara. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. Mansarda mea pare ciudata. nuH.. caietele cu povestiri si gânduri.i..se va înalta. în trasura... musc. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri.. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara. #m iesit la câmp..esuite într-o lada. de studente timide. ciuntita.. #i mei s-au risipit. Mi-am ales numai câteva plicuri.. .rebuie sa plecam. . o parte ma vor astepta în podul bunicii. S-a apropiat trenul. &artile au fost coborâte în lazi. si noptile de adolescenta. îmi gândeam drumul meu.. 6ireste. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. copilaria.otul e viu. &um ne-am împrietenit. #m plecat. de tot ce voi stapâni în anii tineri. . proaspat dupa ploaie. .întunecase.ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface...Si ne despartim de acum.. Ma simt usurat. . zece ani. 'isPa. patimas de tot ce voi afla. pe care abia îi începusem. e proaspat.2entru cinci. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. câteva . &adrele au fost coborâte. lung si dureros ca un geamat. patimas si odi.. . ploua. 'u ne-am vorbit pâna la gara. Eu plec. de obraji.*ine trenul. eram puternic. în gara. Eafturile sunt acum goale. 2aseam amândoi. liber.. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig. 2e urma.înalta si cenusie . zvelt. alaturi de lacramile 'isPai. 'e-am urcat în vagon tristi. o data cu mansarda. 2ovara amintirilor piere. iarasi ne întâlnim.ile stânjenite de oc. 8e ce sa-mi amintesc. #m sarutat-o pe gura. adolescenta. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.8a. 2loua. pe strazile reci. nu-mi voi mai recunoaste strada. 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor.. 5rasul se înseninase.... &âmpul era întunecat. Eram puternic. mi-a aratat cu degetul obrazul. e nou.. si a zâmbit. iar mansarda mea se va narui. 3n . adunate si scrise vreme de zece ani. tulburati. si adunarile prietenilor. umerii încordati.. tari cu zapezi.... ranita...nit. trecutulH.a revedere. . cu fruntile plecate în ploaie. Si vântul iscat din munti c. 0anuiesc în perec. 'isPa4.ârtii.

'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit.Esti copil... 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada. o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu... El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet.. ma desteptam. S6ZESI.rebuia sa ma grabesc. fumând. sa cutreiere. #m pus cutia în lada. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. &aietul îl voi purta cu mine. cu dedicatia1 "8evinez.. ma destept. Easfoiam . vasta si diversa.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. Eadule. de 0ibi. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. neodi. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport". nu plâng.eama. &erul e acum însângerat si calm. ratacind.. de *iorica. Soarele se pogoara. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. Se întrista amintindu-si si de 'onora. îi banuiesc pe ceilalti.nit. M-am înc. &eilalti. voi renaste. în zori..Sa te gasesc sanatos. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri. scriu aceasta ultima pagina. înainte. . alaturi de fotografiile din copilarie. 5c. Eevarsari de viata ma înabusa. *iata ma c. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate.otul e înainte.eta între rafturile goale. cu tufe de liliac. sa ma coboare în gari necunoscute.recuse miezul noptii. &linceni. înapoia mea. în orasul strein. pe amândoi obrajii. *iata ma atâta ca o primavara perversa. 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. si între filele pasaportului.eneva. 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.. 'u sunt trist. de #junul cu bucurii. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc. în zori. înspaimântatoare în ispite. obosit. . de colinde. $7G $7! El a plâns. printre oameni straini noua. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. 8rumul ma îmbata.. eu l-am îmbratisat.. din liceu.. vast si senin. ..ii. .oamna e senina si înalbastreste padurile. In fiecare noapte. din 3niversitate. Sufletul meu e aspru. în fiecare dimineata. umina îng.renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. simt fluturari de meniri. ma voi darui. alrulla .orino.. #s vrea ca trenul sa alerge..prieten la . Ma simteam ostenit si strain. Eadule. . Eadu lacrama. frig... . alaturi de o padure si un râu. !+$C !l-l+ februarie .. Sa ne despartim.inat soarelui care sa înaltat în cerul rece..ârtii multe. deasupra patului fara iconita. .ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. . Se darâma doar zidurile. nici lacrami.oate gândurile.isa.. devinez toujours". 'e-am sarutat. . cu geana vânata.. la cele ce va trebui sa împlinesc. &i ma simt numai obosit. risipiti prin oras. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. nici tristete...Eadule.Eadule. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. în lumea noua care ma asteapta." #m zâmbit desc. 'u ma înspaimânta nimic. #cum. . #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. Se facuse frig. ca sa nu-mi vada oc.

Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. bineînteles. desigur. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini. rafturi de carti. întors acasa. si rele. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine. lenes. în copilarie. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. Si 6abre îsi primise odata.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. renumele de "lenes". caci astazi începe greul scoalei. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. Eu l-am început astazi. dar efectele le simt si le îndur. caci de câte ori sunt ascultat.&e filozofie. Eliade . . $7 octombrie !+$! . mi-am dat seama cât se poate sc. Mircea ci.S-apoi e si "lenes". 8a. dar dupa alte conceptii. "monser"4 &urata nebunie4 . au început a se gramadi asupra persoanei mele. m-apucai de studiul meu favorit. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului.icii ca se vorbeste de mine. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. ma rog 8omnului sa fie astfel. 8ar azi. îmi pun mâinile în urec. &el putin asa credeam eu.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. enes. si bune.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . enes4 Eu sunt. fara pic de remuscare în fata raului. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". în dosul meu auzii1 . enesK g. zoologia..i si trec mai departe. rotund si tuns ca-n palma. cele mai multe rele.. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. borcane si eprubete. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. pe capul meu de elev în clasa a cincea. iar cuvintele "lenes" si"mediocru".oata ziua am fost suparat. In odaita mea plina de unelte proprii. nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. astazi !$ noiembrie !+$%. &auza n-o stiu nici eu.oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii.

ultima picatura de otrava1 lenes. Iar lenesH 2âna cândH Si. nici de suparare. uitând ca mâine poate m-asculta. Si-aici mi-au venit lacrimi. cearta. dramatic.ie posi-tive de #. fug. ce s-a facut.. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. cu lampa aprinsa. &u tocul rezemat de buza calimarii. iar la urma. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. . ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau. am luat nota noua. 8ar. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire.. . ca s-o termin. în lumea muta în aparenta. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei.. Si când ma sculai. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare. ca-ntotdea-una. tinta cercetarilor mele. adormisem.. enes. doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. enes4. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti..recu un ceas si. desertai flaconul.micul meu muzeu.. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. drept în fata baii. 6ara a fi citit ceva.. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. Mâine. ca se poate foarte bine sa-mi sc. ultima injectie cu fierul înrosit. ma sculai.. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta.. în sfârsit. cu cotul presând gresit un pac. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. *azând ca ploaia nu înceteaza. începui de-a dreptul pe caiet. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. improvizat dintr-un borcan de muraturi. crimile navalesc.. dar nici de bucurie. de mândrie. am iesit din ascunzatoarea mea si. ma dezbracai de pardesiu. &itii pâna seara "p..ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. s-a facut.. în lumea instinctului si a inteligentei. la scoala.. ma dau la o parte..ilosop. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon.ii. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar.. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc... primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes".et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. în lumea celor care nu graiesc.rupul trece fara a ma baga în seama. insecte si larve . dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p. surescitat peste masura. poate ma. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala..ilosop.

9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua. Mâine4H &e-o fi mâineH #. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla.. timpul4. 8imineata. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. îmbracat foarte rudimentar. morocanoasa si ploioasa.. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. când m-am sculat. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu.oata noaptea ma visai.. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . care numai la poezie nu te predispunea. ma vazui silit sa ma-mbrac. în meleagurile dimprejurul 0rasovului. studiai pâna la unsprezece.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. precum si aspectul . $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet".iculul automat ce conducea.iu-meu în picioare. 8ar. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. cu g. prelungii sedinta pâna la opt. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. în . Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii.etele lui unc.. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. . ca c. când tata veni si-mi stinse lampa. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. . ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. trebuie sa ma culc. cel mai înfocat optimist. 8a.unisului. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua. Sâmbata. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. la e-cursie.inezul dupa ce sia mâncat orezul.erborizam multumit. si astazi. am pornit-o la e-cursie.unis. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie... Eram pe 8uminica. entuziasmat din ce în ce mai mult de . !. care venise sa faca studii. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. . caci toata ziua astazi am fost trist. 0ucuros. &ând ajunsei acasa. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. începui seria a doua a Souvenir--snlor si.imeric a doua broaste moi. în sfârsit. fui foarte deziluzionat. mai ales ca odaia se cam racise. ma visam în vacanta. când în loc de trandafiriul cer al ..

înconjurata de o întreaga armata de copaci. jos ca un gol nemarginit în care. peste tot ceata luminoasa. ca sa nu mai plâng din nou.i stralucitori. &u coatele pe masa. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. . 8ormitamK ca prin vis.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria.ema la masa.ilor.5boseala nervoasa. cu toate acestea.. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca.ii blânzi. Si tunelul fosforescent atât de frumos.. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . desisul fara umbra al ".5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare. *isam. nespus de trista.i. de viclenie si intrigi.. pierdusem notiunea timpului. care.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus. într-o ceata luminoasa. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. de ce nu m-am nascut la munte. Eu nu mai auzeam nimic. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. dar cu o e-presie de ciuda. afurisita.. un omulet fara barba. iar lânga el un baietas. iar batrânul e 6abre. si arini. Iata-ma din nou sus. brazdata cu milioane si milioane de oc. de colegi."*irgil al insectelor". în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat.armas din Souvenires. 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. cu parul blond si cu o fata trista. ceea ce am si facut repede. se vedea prin el ca printr-un geam. #m luat atunci Marsul funebru de &. de te apuca fiorii. Sunt "eu".opin si i-am cântat introducerea. si-n mijloc un tunel imens. ma gândesc. cu oc. 3n singur lucru ma c. In gradina.. încercai câteva mazurci. o mâna îmi ridica capul. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. poate sa capete o. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. nu ma ridicam de la masa decât seara. ampa e stinsa. iar doctorul doar îngâna1 . iar vântul îsi c. în pat. 8in cauza prea marii temperaturi. ce trosneste. cu fata în sus.. în dreapta o alee de liliac.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. când ma c. #fara a început ploaia. mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. pâna ce c. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. 2e drumul spre &ampestra. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. aiuramK mama nu mai contenea din plâns. '-am putut mânca mai nimic. dar cu toate acestea $7C . 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. unde as fi lucrat fara frica.. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. pluteam.inuieste prada.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . dar sunetele erau false. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. citeste prea mult. fara teama de profesori. ca jarul.rei zile am fost bolnavK am avut febra. cu potpouri. tufe. auzii pasi pe scara.armasului". în loc sa studiez. în fata o gradina cu verbine si petunii. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc. dar parca eram treaz. 'u simteam nimic. iar în fund. cu toate ca e-ista. Mi-e mila de bietii copaci.

. de doua ori invizibil ca si razele. fara sfârsit.. . &um e aiaH Ma privii. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. îmi punea mama g. în jura-mi.. E rau.izatura înc. încep a-l lauda. Si viseaza vedenii." 2arca se rupse ceva din mine. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne.. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH. în catalog.. si ceea ce s-a nascut din spirit. o durere vie simtii pe frunte. ..'u ma mai cunostiH Mama... te doare rau capulH . &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. îsi epuizeaza fortele în . numai si numai sa ajunga. simt o durere usoara în tot corpul meu. pe care nu îl pot atinge. nici macar o ceata. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. în aiureala. de altfel. nici poetic nici moral. #4 m-apropii. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii.în tunel. puiule. înfiripau o vorba-doua si se esc. oboseala nervoasa. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.. c% vine acum doctorul . Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. nota si coroana." *roii sa trec înainte. &eea ce nu e bine. am ajuns4. recurg la tot felul de lucruri nepermise. infinit...#.eata. doamna. #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. . încetul cu încetul.. sub prete-tul unei prietenii.. a-i tine partea în discutiuni. trei istorii. poate sa capete o. &ine esti... se crede cel mai cult om. zice-se. tunelul. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. spirit este.. . un smoc de foi oficiale. sperând ca.3ite ce e. Si ca sa-si vada idealul.. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. privind prin ea. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat.. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta.. privirea nu întâlni nimic. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4. &ând le dadeam ziua buna. sa-i poata "sufla" la lectie. în timp ce ma apropiam de o desc.. în fata se întinde tunelul.4 Mama. #cum. dar faceti reteta aceea si puneti-i g.$7+ nu cadeam. el premiantul.. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman".analitati fara de nici un folos. vorbeste despre ce-a citit.&e ai. 2ericulos. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata.. .. localitati si ani.. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. foarte periculos.. nu se vedea nimic. nu e bine.... tunelul..ivau.eata. prin nimic. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor. alias si de .. parca pierdusem ceva. ceata se întuneca si.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. unde. puiule. carne este. culca-te. nimic. îmbuibându-se cu nume proprii. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. "interesul lor".# fost un vis. Iata viitorii oameni de stiinta. %G noiembrie !+$! a scoala. luminile tunelului se stinsera.. cu mare seriozitate si prudenta.. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra. iar daca vad ca au învins. euH 3n nimic. înaintam pas cu pas. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. "#4 ai venitH. si visulH.unelul.

insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. nu leaga nici o prietenie trainica. sunt tot trist.oza. baga intrigi. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". asa. ca în alta încar-natie eram fac. dintre care foarte putini merita numele. ma îndeamna sa muncesc si mai mult.. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice.. 5 putere neînteleasa pentru mine. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. fie el analitic sau nu. "Ei.ipertrofiat. din fruntea statului.ir sau asa ceva. un egoist . vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. mai mult ma întaresc. lor. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav.ide. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. de ce. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . eu am învins. caci nu intra în caracterul meu. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. etcetera. în clipe libere. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. lupta. 'u stiu ce-mi spune mie. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. niciodata n-a fost îmbucura-. premiantilor. care vor conduce universitati. tot dus pe gânduri. iar peste !G-l" ani. deci prezentul. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. cât de . la un început de neurastenie. realitatea. mai mult sau mai putin materiala. ajunse pentru mine curate c.politica. pe care însa toti o acceptau fara discutie. toate portile li se vor desc. daca nu are protectie. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. eu am învatat." #ci nu minte.4 8oamne4 Eealitatea. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. #tunciH 0ine zicea bietul tata. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. prin munca m-am ridicat aici. cu c. fire independenta. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. fara nici un înteles. 3n om sucit.âda e realitatea. zâmbesc. &a sa ajunga. 2entru mine. ci împarte numai dusmanii. Si acum. a fost comun.. 8a. îmi strabat creierul.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. când fara a medita nimic privesc cerul. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. iluzii niciodata realizabile. gânduri ce nu-mi apartin. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. da. un infim vierme orb..inuri. etcetera. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. torK daca n-a fost rau. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". luciri razlete. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. ca sa scap si sa ajung. dar care totusi ei i se par periculoase.. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. #.. ce numi placea sa fac ce faceau altii. de cred în metempsi. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia.

.. "eul". dar asa.. marele centru. mai ales regiunea oc. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile.ilor. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte. umina persista din ce în ce mai tare. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau.. nu ca era aproape. atunci îti e-plici atâtea si atâtea. de c. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean.. ninsoarea a contenitK o simt.. arunci când s-o apropia. dar iar m-am îmbolnavit. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. când mai repede.. ca iar te obosesti. uitând ca am ceva. asta-mi place. ba ceva mai mult.i-am spus. ai si uitatH Ei. bineînteles. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. nu te încapatâna.. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. *ointa. carbune sau . ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. 8e ceH forta. . prevestind o ameteala produsa de ger. nu citi afisele de pe garduri. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. .ida. .. de multe ori ma gândisem ca. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. ninsoarea n-a mai încetat. dar numai în vis.e-istenta. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.. dar nu pot. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte.ii. daca. #fara. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep...ideam oc. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. &âteva idei mai le memorez. ca acum ma întorc. eu ma duc la Sosea. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. &e-ai cu biata pasareH &e. cu toate acestea. în timp ce eu. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. "'u se poate". îi vad culoarea si cantitatea.. cu mai multa ferocitate si neîndurare. dar stii ca e nostim. Mai tii minte cât te-a durutH &e.imbând la iuteala directia. sa moara cum zice ebon. &um desc. câteva calorii. 8urerea începe din nou. &ând încet. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. . #iureala ma cuprinde. o durere naprasnica îi silea sa se-nc. S-asa e de bine. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. &e.. o licarire de lumina.inuri sustinute numai de o singura nadejde. ca apoi sa se materializeze. ce grozava ar fi moartea atunci. crezi ca se uita la tineH Ma. sa încep sa râd. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. mai orbi$C$ $C% toare.. izgonite de partiala aiureala a capului. sc. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. &redeam ca m-am facut bine.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte... sa mi le amortesc. atunci te pregatesti pentru nemurire. #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia"..idrogen. Ma doare îngrozitor capul. din lipsa de subiecte de meditatie. fulgii se astern. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara.. Maiue.H încep sa tremur4. si daca.aide.

. privindu-l. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati.iulul ca un tata.imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. "surmenaj" adica.riumf de la Sosea. si-a trimis câtiva spioni. asteapta carabanirea pulberei albe. de gemeau mugurii.eata. fara nici un rost.se lungeau.recui mai departe agale. acuma-mi placi. transformându-se într-un rânjet de mila. pe el. . încet. vesnic independenti.. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. toata clasa izbucni în râsete. întâi în adagio. pe tine.. mai omule. dându-mi e-presia unui condamnat. încet.otarâta si vesela în acelasi timp. începeau concertul. facut anume pentru maretie. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. fara voia meaK priveam aleile albe pustii. acoperite în parte cu troiene. foarte bine. eu "*ointa".eta. cu zbucium. am iesit sa ma plimb.iocei si. începi cu amenintarileH Di. se micsorau si-si sc. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. sa g. 3itasem sa mai scot si sapca. ce zici. Ma. daca nu cumva g. Maret. trebuie sa te ascult pe tine. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc.. care. copacii luau crengutele pudrate drept g. dar apoi se resemna.iul1 "Ei. .. /ei.ei. niste imponderabil calduros. cutremurându-se de bucurie. Ei4 acum taci4 . al carui ideal e "sa fie de piatra". ca ai fost bolnav din "surmenaj".prea te crezi mult. dar ma stapânii. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. zâmbii. mascati în g. . au încercat sa-i sc. ca o tarancuta vesela. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. impunator. nu mai minti. !G decembrie . puiule.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc. 2entru nimic în lume4 Ei. facându-i cu oc. zdrentuite si umilite.elelor sale. care înjura atât g. Si-n miopia lor. însa. ei. ca sa vesteasca semenilor ca februar. tot certândumi gândurile. ajung la #rcul de . leicuta.ele. piticul subpamântean.albiturile . da prost ma crezi.. niste "du-te vino" fara nici o vointa. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. C decembrie #stazi. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el.6ugi. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. &eH Dici ca o sa ma parasesti.imbau forma. iar când dirigintele citi biletul de motivare. apoi "con molto alegretto".. . jos pe la radacina. rostogoli vreo doua sc. nu vreau sa mai aud nimic. si-un ger. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. &ica "surmenaj". bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . cu motivul "oboseala nervoasa". fii cuminte4 . ei. Stam si.iocei..oata ziua auzii râsete înfundate prin fund.e-ai suparat.aci. dar zâmbetul mi se slei pe buze." începuse sa ninga.. fiindca m-am vindecat. dus pe gânduri. ca si ieri în pat. si pomii înalti.odoronc-tronc.iceasca macar în departare. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. Eezemat de banca. tufisurile transparente. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu.it lacrimile. l-a înbra-cat asa. cât si soarele. ca doar n-ai baut gaz. 2e data. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. pe 6urnica ce de mai erau. cu o mutra . atunci dormi. priveam aiurit la colegul care.ioceii s-au ivit.. . . de-aici. asa.

c. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu.Ma-ngalbenii.u esti bun de actor. vazân-du-mi oc.ii rosii. nu prea stralucitoare. ce de prostii4 /a4 .-n sus. bineînteles. Eic.. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic.0ine. ce de melancolie. fiindca face pe grozavu?@ si e independent. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za"... .e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii. iar în clasa.. fiindca nu stii sa te adaptezi. -Di. dar d-l ce e-amina notele. mai ales acum.ot. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit. 8e acuma. colegi. ce bine ma simt.iul.. începusem pe &onta.4 bine ca m-am desteptat..o. #lt . 8esigur. 5bservai cum i se lumineaza fata... 8-aia esti nenorocit. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.. bine ca mi-au venit mintile la loc. dar sa vezi. #. baietii.. ce bine e4 : ianuarie . le-a fost dor de tine. 0re.8a..a-.imbai fizionomia1 . pe MaeterlincP si pe &.ârtie si la e-ceptii. . Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii. Esti nenorocit. #sa.Di.. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc.st tt4 0ine ca m-am desteptat. da bine stii sa te prefaci. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul". #. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. Si murmurai aiurit. ce filozofie4 . &ica e un om nenorocit. parca n-ar fi baiat de !" ani..a-. la anomaliile umane. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . nu-i plac profesorii. felicitarile mele. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. întelesera. Di. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa. "3n om"K ce frumos suna. ce bine.iar pentru douazeci.. #poi. în vacanta. asa se face între colegi. pot juca ruleta cât vreau. cu mâna pe clanta usii1 . da?@ tragic.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu. nici. pierde timpul cu e-periente. dupa ce primejdia a trecut. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c. când eroul plânge.imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala.a-. . nici nu ma mai doare capul. &e de melancolie. colegii mei. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. . #veau dreptate baietii. îmi pierdui mintile. ce bine ma simt. $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. % ianuarie !+$$ /a4 . pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. da?@ profesoriiH 2e data îmi sc..Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c.et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein.a4 ce de prostii.. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. eram. sa minti si sa te lingusesti cu predici. mama. #dica. necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. sa ajung si eu ceva. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. ma. mai ales profesorii4. bre.. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe .

'u mai spune.ese de la vie et de l?@âme.-.0a foarte serios4 .ologia râsului. pot ramâne. 2si. Eestul. . cu ele la lada." Ei. si potrivit. c. n-am ce face cu ele. ar iesi ceva din tine. ca eu nu va mai sunt stapân. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. te felicit. Si tata. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev.2e masa trei volume din filozofia pozitivista. #m dat dracului . ascundeti calendarul ca a venit Eliade. C ianuarie .Si filozofiaH . /ipnotism si sugestime. cât priveste partea mea. cuconasilor. botanici.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta.&e-ti mai fac gânganiileH .. Sic cogito. asta merge la post. ca sa iasa mai multe parale. cu gânduri omenesti. daca asa ti-a fost soarta. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala.lumestiH .imia industriala. te-ai facut si tu "om". Ei. numai cu cartile de scoala.#a4 lume noua. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. Ma duc sa le spun baietilor. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. astea nu mai fac doua parale. Si tata. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod. dar vad ca te-ai apucat de treaba.. sa ma fac fabricant. ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave. asa mai zic si eu. degeaba te mai bati între pereti. adica nu. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. ca de ailalta râd si curcile de ea. parte le-am azvârlit în pod. . 2tii. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . mormaia din când în când. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. a un prieten acasa. masa curata.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. sus la pod. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita. si sa va arunc.ilor. n-am oprit decât <urnalul". repetai tare1 bine ca m-am desteptat. atât îi de roasa. #sa. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. caruia nu-i venea sa-si creada oc. manuale de anatomie si fiziologie. acum nu mai scapi. 0aieti. îsi mângâie mustata. care va sa zica. poate.. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. brosuri stiintifice. ce bucurie. nebaiat. Sa vedem. curatele. mersei înainte fara nici un gând si cu oc. &e sa-ti fac. #sa. baiat. manuscriptele parte le-am ars. #stea1 Sint. cumatra salamandra. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. &e mai veste. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. a revedere4 &u pas grabit. . sclipind de veselie.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau.ii-n patru. sau sa urmez c. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost.imii. pe lânga 0iserica ruseasca. &ând m-o vedea mama asa vesel. 6oarte bine..

S-apoi. 'u le venira sa-si creada oc. cu mult mai mare. se îngalbeni. Eliade M. 6acem o bacara.aideti. #veam memorie buna. suntem multi.elarii si ma fi-a câtva timp. 2âna acum m-am caznit cu o problema. afara de c. n-am putut. si pe data g.aideti cu totii în salonas. &ând ma-ntorsei seara acasa...oti ramasera cu gurile cascate.0ine4 Sunt multumit. ma atragea. &olegii se uitau zâmbind la mine. . .reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. ma Eliade. fetele se înveselira. dar m-am oprit.Iata o vacanta care ti-a folosit. sa devin si eu un om cumsecade. $CC $C+ a masa. pierd timpul degeaba.impi în banca. ca bratele unei coconite enorme. StiamK profesorul. m-a ascultat. . da?@ vesel de tot. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. . . 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine. 2oti sa te duci la loc. 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc.8umitrescu &. 8in fericire eram pregatit. s-a facut4 e-clamai eu vesel. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ". înabusindu-si bucuria1 .si stiinta si filozofia.alimir. 8egeaba./aideti. toti gargaunii astia stupizi. cu doi prieteni la brat. si m-am apucat sa traiesc si eu.#cum ce s-a facut. Mama. repetam mereu1 asta e viata ti au . auzii pe tata. lasati asta4 Scoate paltonul. . ma simteam mare.imie si limba româna unde aveam zece. Ioan.ise larg usile. asta e viata. 'u-mi mai încapui în piele de fericire. ma întreba din nou. &u toate acestea. 8umitrescu *ictor. da?@ bine ca m-am desteptat. " Ma simteam vesel.Mai bine ruleta./aide.&e patru.. Si de bucurie începui sa cânt1 . . desc. îsi lasa oc. la lectie. ma înlantuia cu ispitele ei.&e noroc4 . eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. noua. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. .eata se rupse. . si .<oci si tuH . &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH . facui fetefete si ma asezai ca pe g.. . cum sa nu joc. noua. . #casa1 . !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade".a-la-la-la-la. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici. bine. contra careia orice aparare e de prisos. .ilor.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.isei usa. 2oate o sa-mi trebuiasca cândva. cam surprins.. as?@ când o . cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. 'ota noua4 Ma-ngalbenii.?@ duc sa-mi fac lectiile".S-a dat pe brazda4 'oapte.<oc. 6arin #mler si .Mama.Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. Si gazda. rasuflând usurat. si gesticulând Iara furie. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici.

&ând aveam cartile mele de filozofie. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara... înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun. Simt cum frica.. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. si. tot de jurnal o sa stau. caci cei dimprejur se bucura. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. si numai eu. cu mâinile crispate. izvorâte ca niste fantome albe. nu mi-e frica.. ma cuprinde. 0a nu..ilor.. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. stupide. de tot ce vad. 'u pot iesi pe strada. . numai eu nici macar nu pot zâmbi.. nu pot citi pâna nu inspectez usile. 8e ceH 'u mai pricep nimic.. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. &easul douasprezece. în timp ce altii îsi preparau lectiile... 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie.ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. asa e.... lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. 'u stiu de ce. e stricata... 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH ... de tot. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns. ma încredeam în mine. 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. sa învat.sa fiu mare. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. a scoala. nu face nimica.. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. frate. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc. tristi si suparati. frica de necunoscut. 'u stiarn ce se petrece. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. stare care ma-înfioara. 8e când m-am cumintit.. &e e astaH 'u sunaH4 #. toti sunt veseli si numai eu. mâine am teza. îmi pare ca se desprind umbre. le-am pregatit de mult. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela. esti nebun". nu ma uit pe . 8e ceH Mâine am lectii grele. înainte era altfel. ca din pamânt. în casa. Mama munceste cu mai multa bucurie.. Si acum. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. cu toate acestea. tc-am spus.. !7 februarie 'u. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu.... materializate.. nu-i nimic. e cu adevarat curios. cu insomnia astaH 'u pot dormi. nu sunt fericit. &e 8umnezeu. nu întâlneam decât priviri dusmane. Si cu toate acestea. cu bratul întins. Si atunci. rau nu e. de moarte. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei.oti dimprejur. #cum. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. în tot cazul. dar nu pot fara el. 8in fund.. iata.. eram multumit. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica.. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. în lume. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. cu toata paliditatea fetei. cu tot întunericul oc.. de la perete. Si cum stau în lumina.. înc. ca si cum toti aprobau aceasta. nu sunt vesel. succes care nu le procura decât lacrimi.ideam eu toata bucuria. mi s-a parut. "eram" fericit. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala.. acelasi gând în fiecare minuta.8oua. asi. umbra tintuita ca o stafie.. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. eram fericit.

nu e nimic. nu mai da.. . acum ma simt mai usurat. Sau... mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. Stiu ca are sa vie. scapasem cutitul si priveam aiurit. . 'u da. cu privirile absente.. am adormit. si acum... 'ici un zgomot. nebun. sa-i sfarm oasele galbejite. Si-a facut efectul. 'u mor... 3na. galben ca un mort. 8e ceH Ei. 3ite. astept. desigur.. cu cutitul în mâna. #m zavorât usile.ean în cap. ma priveste. si merg fara gânduri. doua.. s-o distrug pe "ea". 3sa e zguduita din tâtâni.. nu4 nu pot... S[a aprins lumina.. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I. cum tocesc mereu si prevad totul. am îngramadit scaune pe la usi. &. ce parere. . &ioc. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. Mi-am turnat toata apa din lig. &ioc.. &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca. cioc. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor. #i. cioc. #iurez. cum mi se îngusteaza creierul. 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare.. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul... 8octoral c.2arca nu vezi ca aiurez. dau.iar asa.. cel mult sa traiasca nebun.. &utit... &a trebuie sa vie. da?@ lasa coasa nu mai da.. coasa. trei... întruna tremur cum ating cutitul. daca o vad. $+G $+! Dece si jumatate. nu pot.. zgâriat si plin de spume... în minte mi se facuse un gol nemasurat. el a venit sa ma omoare. pleaca de-aici. &e "mort"H 0a nu. parca visez. &e-ai cu mine.. pe. moarte. $+$ #. Si vorbeam întruna... da-o. 2e cineH 2e "ea". ia-raa... Ea e. uite moartea.. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. cioc4 &ine eH. ... 3ite ce frumos. 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure...B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi. uitasem numele lucrurilor. &e moarteH Stai sa.. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa.. cu o carte. autobuz sau trasura nia vorba.... da.. 5c.... #si. uite c-a plecatH 'u mai da. sa-i rup coasa amenintatoare. le oboseste rasuflarea. nu ma bate.. nu da. &u cutitul..remur din tot corpul.. cioc4 &ine eH umina se stinse..aide. . ma. Ea e.easca cineva de pe strada.. .. lasa-ma. 'u mai da. mare si rotunda. #uzi. rupsesem firele de groaza. 5ff4 ma cuprinde neurastenia..oropeala le îngreuneaza madularele. porci. 8e ceH &a sa n-o vad. Suparat. da.. Eu. #. nu4 nu4 Sa ma..ii li se înc. capul..... s-o omor. asa-ma.. ba nu. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. cu camasa rupta. &..emat în graba a dat gânditor din cap.. capul. si acum scriu la lumânare.. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte..iar print sa fiu. nu pentru totdeauna. n-am putut dormi toata noaptea.. Moartea. #si. Iara ea.....id. 'u mai întelegeam nimic. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor.. ce ti-am facutH Mor. Sa dau. &ioc. e o ceasca.. e o biserica.. 'imeni nu este acasa. cioc.fereastra de teama sa nu ma oc.. pleaca de-aici.. .ata în usa. 8e tramvai. ia-ma odata. ca o capatâna de mort. tot nu pot sa am picioare.. Moartea. cu o carte mare.rei fara un sfert.. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei. #saH &e-am spusH 'u.. omor. Simt cum mi se moaie vinele.. #.. umina se stinse.. am astupat ferestrele. &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele. 3ite o carte. #m luat cutitul..

. 8oua carti cu copertele întunecate. zapada. . Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. descretindu-si dezamagit sprâncenele. &a întotdeauna. zapada. îsi mângâie fruntea coltoasa - . Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. . 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite.2ardon4 întoarse oc." Se necaji si îsi pripi pasul..recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. una. Ei. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc. si se bucura de gândul acesta. 3n carnet albastrui.. 'u e oare el un baiat.. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala.. fara zgomot. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. pasind din ce în ce mai încet. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada.ia împrejmuitoare.inuiau de foame si de caldura. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada.imba g. &arnetul elevului Marin 2opana.eta mare.ise larg si apoi o înc. 8ar se va bâlbâi... stergându-si un oc. cu multi ani în urma. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul.. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. " a urma urmei. #puc% pe o stradita umbroOa. care îl c.. zapada. 'u are sa se mai gândeasca.otarî sa potriveasca de acum lucrurile. un caiet subred si o tabla vec. alba. îsi privi o clipa c..." .ipuise. RM sa-si ridice privirea. 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. ci. *I. pe care scria1 " iceul Spiru /aret. sa cugete adânc si sa ia o . doua. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti.. distinsH 0a bine ca nu.ii si se scutura de amorteala visurilor. Si nu putea sti ce visa. Se oprea dm loc în loc. asudat. cinci..imid si miop. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage.. 'u izbutea. cu oc.ipul în oglinda rotunda. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. #poi deserta geanta cârpita la c.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic". patru. Se încrunta iar si calca înainte obosit. îsi sc. EiH4 si la urma urmei. visate. *azu strada acoperita cu troiene. îsi încorda grumazul.. mama îl va întreba din pragul bucatariei. .. 8ar nu gândea nimicK visa numai. abia tinându-si g.ii suparati de arsita. Mama va întelege.Eâse. obosit.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. Erau orele suplimentare.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 . 3n licean umbla abatut. cu o etic... o data. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii.otul se petrecu dupa cum îsi înc. ce are sa-i facaH. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa. si. trei. 2rudent. *oia sa cugete la un anumit lucru.. Se pomeni ca numara în gând.."K si se . 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc. .ise cu luare-aminte. Sa nu se mai gândeasca.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. strângea din dinti.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. Eepeta cu jumatate glas1 ". Dapada..ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. tiui c..8intr-un fund îndepartat.emarea unei fabrici... Eeala" cazu peste sting..otarâre. Si-si aminti ca tot asa numara când.

8$?@ ce-ai mâncat. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. . 2riveste pe fereastra în salita. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. îl întreba când se da vacanta. ... 2riveste linistit în oc. 5 odaita îngusta. 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.Mai ieiH .ipuindu-si. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 . ca ar fi un celebru doctor c. Marin se aseza lânga sora cea mica. .. apoi scoate capul pe usa.Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. . . iar dimineata va pleca la scoala. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. &aldura. Iar tacere. . &opiii manânca în liniste. 8oar stie câte observatii îl ...&um nu stiiH .înc. .8a?@ Eadita ce faceH .'u. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. fara a fi nevoie.elarii. Suna.ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit..) . . sa te saturi asa de repedeH Sora tace.'u stiu. Marin manânca indiferent. Mama îsi suceste scaunul si.(categoric) 2entru ca nu stiu.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu. la germana. dupa care se auzi alaturi. Minciuna i se parea foarte fireasca. a felul al doilea.acere..lasul nu-i tremura câtusi de putin.#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a.ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta.M-am saturat.2utea sa vada ea de mâncare. .F $G" ... &âteva clipe de liniste completa.încep. dumicateste o felie rumena de pâine.atal nu-si gaseste locul pe scaun. Se stia nervos.atal încearca timid1 . E atât de usor. Supa se manca în tacere.. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. S-au obisnuit c. în bucatarie. oc. &u toate acestea spune1 . . bombanind o voce încruntata. . Mama întreaba iar1 . Sora cea mica se resemneaza.imist -si-si sterse cu batista oc. #vea fata înrosita. da. ca de obicei. . în absenta mamei. care rânduia friptura la bucatarie. care te plimbi toata ziua.Iar începi. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz.<eanne4 <eanne.Si cât ai luatH ..Insuficient. obisnuiti cu cearta zilnica.8a.ita cu oc. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp. .atal începu sa îng. .ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. . &ând fu strigat la masa.iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. pentru ca m-am încurcat la urma. multumesc.. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. sora cea mica... (Se sterge. &ezara.ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. încruntata. . dupa ce se plânse de caldura. Si nu va fi certat. dialogul e cu totul potolit.Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale..8e ce nu manânciH .&e mai ma c. cu servetul.

. fara îndoiala... fata i se sc. &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. leapada tunica si.#sa te încurci tu întotdeauna. intervine tatal.Si d-aia dau eu. îl cuprinde. vasazica. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. va rog.4 descoperirile4.ii de placere.ca sa ramâi iar corigent. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor.. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . de pacatosi ce sunteti.. Se admira. laboratorul si cartile care îi plac. 2âna sa raspunda. pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie. si Marin se ridica zgomotos de pe pat.oo. ca sa râda toti de tineH4 . se întinde pe pat. cu laboratorul.imba. Marin.. cu toate mediocritatile..asteapta si câta suparare va încerca mama. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul.. cu cartile. . Mi-ai prapadit o multime de lucruri.îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. Di mai bine ca nu stii nimic la germana. . &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. pe scara si se repede în mansarda din fund. desc.rabeste pasii pe coridor.. 8ar mai târziu...oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c.... deodata.imie.imist. dunga dintre sprâncene i se adânceste.. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. si 6lorin au "insuficient" la germana. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala..imist. #r vrea sa le ierte totul.Iar te legi de mineH . . ..eiata de-a lungul pieptului. constient de seninatatea fetei.. pentru dragul unor parinti ignoranti.... vezi. . cu camasa desc. îsi strânge servetul. Mama îl va saruta si va râde.elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. cu toate acestea..(suparat) as-sa râda. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el . .ide toate ferestruicile ca sa se faca curent. si Marin înc. . Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc.Si tu esti mai pricopsit. 5 multumire.atal. el nu-si poate pagubi gloria. .imist. El trebuie sa-si urmezeRcalea.. . si pe el. El e c. #s vrea sa vad daca si 0arbulescu. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. cu aceleasi fete ca acum...) . de multe ori încercata.8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH .. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului.#sta ma priveste pe mine. viitorul sau de savant c..atal pleca din odaita cu o sticla de otet. Easufla greu.8ar nu râde nimeni.atal se arata nervos1 . unde e stapânul netulburat.. &u toate acestea..ilor faciali. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. sa se stie odata ca e c..8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine.. Mama1 . intrând pe usa. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae".'u ma comparati. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea.5 sa ramâneti pe drurmiri.câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. . . bani sa te tin la scoala. Monologul interior se desfasura abundent. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. pedant1 . 0aiatul se înduioseazaK apoi. ..ide oc. îsi ca pune oc..

6acu oc. Marin. un suport saracacios cu câteva eprubete.3nde sa iscalescH .. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor.etate. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si...imistului. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti. &ând goli pa. strânse oc. si-si priveste "laboratorul". #poi. tot ce gasise prin camara. doua retorte cu gâturile încovrigate. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa. încerca sa fluiere o arie. 2e masa. #poi se asaza pe scaunul din fata masutei... unul ca mine sa-si piarda atât de neg. 2rivelistea aceasta îl fericea.neau.Se ridica suparat de pe scaun si se . de pilda. între ele se arata un balonas de sticla. dupa porunca directorului. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna.iozdan.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul". a. saaa. apoi grabi umbletul. . îsi lua sapca si se repezi pe scara.. a un colt se simti urmarit si întoarse capul.. cutiute rotunde de carton. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. o etajera de bucatarie.încruntat ca. Dâmbi. întotdeauna . într-o odaita ca aceasta.. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. bicromat de potasiu. . desc.. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând. . vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta.otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt.0icromat de potasiu.. dar sunetele se topira repede. a ultima treapta îsi dadu seama ca g.. gasite într-un ung. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g. ba nu.er din pod. eprubete cu dopuri provizorii de vata.rebuie sa ma apuc de lucru.i aparat Nolf. departate cu prudenta una de alta. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului.. în timpul acesta. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. o penseta rezemata de un vec. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. 8upa ce desc. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. #poi deveni atent. .ar scurt cu ceai.otarî sa-si ia oc. 2e restul mesei. Se si vede în mijlocul unei sali imense.iob timpulH4. în care precipitate colorate asteptau mâna c. tot mai atent. sticle si fiole. Spala râzând o eprubeta. ce dracu4 2ronunta fraza . în raftul de jos se odi.otarâre. 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. .a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. îsi trase tunica. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate.Salve.ot probleme mari1 transmutatia metalelor. ofta fara pricina..ii mici si se însenina.etele îi sunt nevacsuite.arute 0erzelius. ce are-a face4 5 odaita ca de alc.&e dracu. Se încrunta si-si înc.. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. .ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe". rezemata de peretele varuit. 'u se putea . putin adus din spate. trebuincioasa e-perientelor.ise usa. &ând va fi un mare c. Se gândea. dar celebru.ii..imist.ârtiute roscate. pe care stau risipite carti.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente. sticlute etic.ii de la sirul de pa. prin cutiile mamei.. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp.ise si ultima ferestruica..eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat.imist.. . prin pod sau rascolind lazile din pivnita. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 . prea obosit ca sa ia o .otarî sa vorbeasca tare. niste .arul. . si el .

Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . /e. *enisera aproape toti baietii.. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.'-as vrea sa-i fiu în piele.#i facut la matematicaH $+C $++ . îsi parasi stiinta favorita. cu catalogul cartonat în mâna.&ât mai e.8e-abia am ispravit pe prima.Stai jos.ii la fete. Spui ca celelalte nu le-ai putut face.. întrebând deseori pe vecin. . încrezut.isa. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia.2fiii4 stai bine4.. maH . 2oarta era larg desc. -M-am ars. repetau sau învatau. sunt ascultat.#si4.ai..Si mie mi-e antipatic. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. încurcat..0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. scânduri patate cu solutii... Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin. '-avu câtusi de putin noroc. .. ..'u-l pot suferi pe baiatul asta.. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. . . sc. de unde se întorceau cu punglite roz. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj... 'ici macar n-am copiat problemele.aine arse cu acizi.imbând vorba1 . 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica.. scotându-si sapca.. ... impunator.isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. Eu nu stiu cum am sa scap.. 3nul cânta lânga soba rece.. . Marin si alti câtiva copiau pripit problemele.. care-i saluta respectuos. .. . .#i timp.&ât ai scrisH .. 8upa ce cestorul dadu absentii. doctoreH.Si parca eu as vreaH. unui baiat din fund.laboratorul -. . ca în diminetile de vara. #re o mutra de tocilar. 2e ferestra desc.asa si tu asa...2atruzeci si cinci de minute.. berbantul4. 0anciu întârzie întotdeauna.E premiant. &elalalt râse.... . #junsesera în fata liceului. 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori....remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. cu barbia rezemata în piept. voinic. .. 8inu se strecura pâna în fund. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin.. -2ai si este.6ii om serios.3mbla doctorul cu oc. 2otoliti. înfrigurat. .erii.. .. .Sa dea 8umnezeu4.ei. dupa sticle sparte.. Marin ascunse repede calimara si înapoie. #poi. . ca si cei avuti în note rele. Marin se simti magulit si. 3rcara trei trepte scazute. amânându-si activitatea pentru universitate. profesorul fi-a . de e-periente prelungite pâna noaptea. caietul dupa care copiase. .. în acelasi timp. dar dupa un an de entuziasm..6ericit muritor. bani risipiti zilnic în drog. . Era cel mai bun prieten. si avem ora întâi. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. cu o mâna în buzunar.

arnicia lui.'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia.. . Marin îi rabda privirea. . 'u stiam atunci. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. ..0a am învatat.8e ce ai venit atunci la realH .Stiu..într-un cerc de raza E.aina. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul. începu deci sa-i dicteze1 . dar ma zapacesc. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec.Sa iese 2opana. . 8ar nu-l stia defel.sever câteva clipe pagina si-l c. îsi zbârci fata. domnule 0anciu. 2opanaH . se apuca de .e zapacesti pentru ca n-ai învatat. #seza caietul pe catedra. în fata profesorului. cu bratul rezemat de speteaza. Indiferent.8e ce nu stii. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. dar eu pricep greu matematica. ... Stii enuntulH -8a. . iar acasa nusi copia nici problemele... &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. Sa se calculeze înaltimea .acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul.. îl sterse într-un colt si-l îndrepta. #junse la tabla... ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. 'u e rasplatit. . alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara. a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.6a problema.Eu n-am ce-ti face. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor.ip realitatea.inuire a memoriei. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. Si fara sa vrea. 2rofesorul întorsese scaunul si. Se încrunta brusc.emat vecinul lui de catalog. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. iar profesorul îl credea. 'u putea cuprinde cu nici un c.. ca sa vadeasca adânca c. . &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica... 6u c.Ei. are ca baza un cerc. domnule 0anciu.imie industriala se intra numai cu realul.#vem un cerc. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. Era tactica lui la matematica.. zona nascuta de un arc. 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea.E o nedreptate cele ce i se fac.&âte probleme am avutH . .cu el lucrurile si nu cu altul.a zonei. 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient". gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze.. Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul. Inconstient. nu e încurajat.. de câte ori era scos la tabla.. cum faciH . .rei. apoi îsi atinti vag privirea spre soba.. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din .3nde suntH .. îsi frânse degetele. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa. a loc. îsi vârî în g.ema1 . când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. uându-si o fata atenta. . Marin privea cifrele de pe tabla...&redeam ca la &. . astepta. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta.iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.

Sa-l crucificam4 . Easufla pripit. privi rece pe cei din fund si înc. .. Se misca dispretuitor în banca.?@re dreptate.ândul unei razbunari. Ei4 nu fii "scârbos"4 ..spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi."#nte. &ând iesi..elarii alunecati de-a lungul nasului. Se învârtea. &a întotdeauna. repede.. . &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof.imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH.&are e nemerniculH . un italian cu oc. al unei apoteoze. .imba într-un Marin victorios asupra lui însusi. micso-rându-si oc. . îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa. aoo. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri.. germana si fleacuri d-asteaH El e c.. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita...Sariti. 'umai un modernist marunt..imia." .'oi facem carte... nu parea însa prea bizar. lucra cu aprindere. dispretuitor si înconjurat de glorie.. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci.#stâmpara-te.lasul scazut.începu sa-si vorbeasca cu patima. palmuia glumet.0aa. ad. &olegii de la modern asteptau cu g..ise ostentativ caietul de notite. atversus. Sariti4 .#i gresit1 "adversus". "babo"4 . apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi. imaginea se sc.. *ecinul sau de catalog. pentru ca aveau c. îl întreba1 . 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. cu nasul mare si cu cosi pe frunte.ii din pricina prafului. se suia pe catedra predicând. afara.. modernul!...&e dracu v-a tinut atâtaH ... care e alaH . baK ce. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit.Sa-l crucificam. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are....e tâmpesti tu destul cu matematica.. ce-i trebuie lui matematica. persecutat.iozdan frumos de piele. dar nu reusi decât în parte. apuca de picioare.. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. 2este putin. . apud." .. "#re sa vada ei.... cu oc. îl trezi. Marin îsi clatina capul. suna de iesire.iozdanele.. facândusi loc prin multime cu un g. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. R .. sarea în spatele modernistilor. . #poi. -0aa..2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH ... cânta.. &ostandaPe.8a-i4 .ine-l. El ar fi un geniu neînteles..#aaa. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. urmariti de razbunatorii realisti. 8ar nimeni nu-l lua în seama. .a.. îl întarâta..# insultat menirea sfânta a realului.ii mici si obrajii caramizii. -Eealisti444. cu atitudine de martir. a urma urmei. Sa.. aproape soptit printre buzele strânse. 0ana-teanu. . 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. râzatori. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa.

&u îmbrâncituri. ma 0ratasanule. îl rastig%G% neau pe unul mic. . 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare. în jurul rastignitului. .-a pârlit *anciu. si el urla cât îl tinea gura... 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor. . se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. ceru tacere. cetonele si c. 0anateanu se ridica revoltat. &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri.. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. treceti în banci. 'u mai era nimeni atent1 obositi. maH . Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor. Marin visa tot timpul.&e stric eu.ii dusi pe fereastra. ma.ea si mult repetata propozitie a profesorului de c.. .#lde. astâmpara-te4 . pocind dintr-adins numele1 . Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii. .&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat.&e faci gura acoloH .oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda.&e are a face.8omnilor. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze.&e avem.inuitoarea ora de c.2eni.alimir. upta era în toi. Marin râse cu pofta.imice. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.ionturi. 8upa c.&e te-a apucat. gras.inoneleH . 2rofesorul . &ând auzi stravec.#lea nu le-a e-plicat. . &ondoleante4 . &estorul îl ameninta. . trânta. dintr-o banca din fund. aproape tacuti. ... c-acum te rastignim. *anciuH. 0anateanu întreba. dar trebuia sa citim noi.. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c. 0ondocul se zvârcolea între râs si raget.2ai ce.imie.. cestorul de la real. Morariu.alimir -..pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. dupa ce se adunara în numar mare.. 2oate mergem în laborator.idrogen si o-igen. peste banci. îsi privi colegii1 toti palizi. e-temporalul se anuntaH . Modernistii.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. izbutira sa libreze un picior si o mâna. cu oc. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini.. Se întoarse în loc. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala". .inonele. .ida formica.Ia vezi.. 'ici silueta mândra a cestorului.. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de .. nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. iar ceilalti .rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. oftând la rastimpuri. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c.2ai nu-mi pasa.. c. va rog. bondoc.Si c. urma una de istorie si una de franceza. dormitau molatec în banci. te dau pe lista4 .iar cu g.o. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c.imie. .alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. . Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta.'umai de nu ne-ar da e-temporal.. doctoreH .imie si ca sunt neascultati.*anciu..

îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. Era dezorientat. apucaturile-i de buc.ii.i de doi ani. 'u mai citise de mult <urnalul". unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca.eate. si se simti acum deceptionat. 6ara sa vrea. sarea din timp în timp pagini întregi. a bibliotecii si a insectelor. 2rin fereastra larg desc. intitulat <urnalul unui om sucit. a pietrelor. 'u. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec.e-a molesit caldura. patra. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. &a si ieri. în care. coborî scarile încet. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit".. se simtea mai bine singur.imie. dar din alte pricini. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si.imie. se . Se multumi sa raspunda1 .ârziu numai.erea. fara sa astepte pe 8inu.Salutare4. a plantelor. analiza manganului. #poi. #cel elev nu era altul decât el. Era un manuscris vec. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala. si baiatul îsi supara oc. &ând suna. dar nu fu vazut. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. grabi pasul. încet. sa-l sfârseasca si sa-l publice. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. pentru ca nu putea face altfel. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.. un proiect magnific de roman. îl saluta. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H. ectura îl plictisea. Scrisul era pe alocuri necitet. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima. ucrul. în fundul clasei.iar ca e dezgustat de ele. . îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. pe ascuns.." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c.. Marin 2opana. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. încruntat. apropiindu-i micsorati de caiet. îsi scutura capul. cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca. /err 8oPtor. i se parea c. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine.. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. entuziasmul îi pierise. cu manualul lui Minovici în fata. de plictiseala scârbita pentru c.i. ca niciodata. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. 3n profesor trecu. în odaita din mansarda. îl desc. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. porni spre casa.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat.. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. cuprins el însusi de oboseala. când va ispravi. . de fapt. si aceasta îi nelinistea. jurnalului".isese cu gândul sa-l continue. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c.. 6ata îi era nemultumita si. Si sfârsind treptele.imia4.. se resemnase sa vorbeasca.er fiind de multa vreme cunoscute. îi lipsea parca ceva. &u toate acestea.. nervos.

&e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez. ajungea cu râuriri de vis pâna la el. doctore4.. un vuiet învatuit...de venirea prietenului..#m sa scriu romanul4 . 8ar acum nu putea sta locului. împotriva profesorului de germana. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei..... Si .. R Spre seara.... ce ocupa aproape tot peretele din fund. si Soloveanu. începu sa vorbeasca singur.ise caietul si.aina ca si mine.'u mai e timp. zmângalind cu creionul coperta. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. 0anciu. Se vazu într-o vara de prin carti. acoperit cu o foaie de . #re sa vorbeasca 'anul.idolatriza..Salve. EiH4 si ceH4.. S-apoi.. . a urma urmei. de a se razbuna de umilinte.ise.#a. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. profesor de limba româna. împotriva lui I.imbând grabit vorba1 . #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. înfiorându-l.... si restul în 0ucuresti. încruntându-se. înca din iarna trecuta..... cu nuci stufosi.. cât mai e timp. în adâncul sufletului. sa vada pe cei de jos.ilor. sa-l umileasca pe el mult. sagetând gesturi cu mâinile. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. râzând. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real. coborî scarile si se duse. fluierând. dupa ce-si zvârli o clipa oc.. îl va scrie. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza... încât zâmbind.. îmbucurat . 0atu în treacat la usa si intra.ii în oglinda rotunda din odaia alaturata. . Si sc. scriind un roman *iziunea se sterse îndata. 2rin ferestruicile desc.. într-o vacanta împletita cu grâu. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. se gândea..Stai jos4 #i sa suferi de caldura. .. &aci. #batut. . 0anciu nu-l poate suferi. la capatul mesei. stapânit de gândul tiran al corigentei. dupa socoteala lui." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie. Marin era revoltat1 împotriva scoalei.Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun. înc. si Moisil. nimeni4 #poi.ar cu peretii subtiri. 0anciu îi trecu prin fata oc... de a-si vadi darurile. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului.otarârea îl îmbucura într-atât. &u atât mai mult. 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa. veni 8inu. . are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale.. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga.. 5daita începea sa se înfierbânte. &.ârtie alba. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. ..rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . apoi îl zvârli. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze.'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu. "#sta trebuie acuma.. departat. #re sa vada ei4. Si corigenta la matematica.. aducând scaunul din odaia alaturata1 ..ipul lui I. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb...... 'u poate sa scape.'u vine cinevaH . lucru rar pentru el. &u atât mai multH. 8ar poate nu va ramâne. acuma. când sa-l tipareascaH. cu nouri. . 'u scapa de corigenta....&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH. 2ai da.

s-apoi autorul prea se crede.. 8ar stai sa vezi.. batjocoritor si suparat. . &instit.8ar m-apuc iar de insecte. cu o repeziciune ametitoare. Ma gândesc eu. 9! spun drept.când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri. ti-am spus euH 'u face acum. deodata. . îsi motiva totul prin c... .. si geniu neînteles. . atunci când.. Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui.. Stii ca ma las de c. de atunci. #m vrut sa-l sfârsesc si am. s-apoi.E o prostie4 -&eH . vedea noua configuratie a romanului. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. . 8e data aceasta. Eâdea.. Si Marin vorbea..imie. Si dupa ce e-dama.8ar când ai vazut tu toate asteaH ..8a. dar nici încai sfârsit nu era. Stii..imia si cartile care îi luau tot timpul. la 3niversitate . putin teatral1 " a foc4..sta 2 usura. vedea personajele. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul..imbare a prietenului îl bucura. Se bâlbâia. întreaga sc.imbarea aceasta brusca de pareri. #poi..#zi. dar gândul acesta îi facea bine.. portrete.oata lumea e neg... . Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. numai el e geniu...Si când te apuci sa-l scriiH ... cautând epitete c. gasind adjective inedite si vorbe ironice.. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala. la foc4. când îî asculta vorbind. 3n roman realist din viata elevilor." se simti mult mai liber.. dar în siarsit.<urnalul unui om sucit. curios sa vada ce-o sa produca. si stii.. 5bservase si el. &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns.inuitoare..ârziu. .otarât. nu-i mai fac jurnal.acerea îl apasa pe 8inu.2ai romanulH.. #cum. le stia cuvintele. stânjenitor de fals. entuziasmat. comic. stari sufletesti.Ei. *orbea precipitat. dar bucuria îi era adevarata.. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. mâna. nestatornic si nu lucra nimic.. . curiozitatea îi era satisfacuta. pentru ca nu voia sa-l supere. simpiificânuu-le. de laboratorH 8inu îi strânse. . 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal. Marin se arata ne.icea gândurile. dar îsi daduse repede seama de neadevar. 'imic adevarat. nu numai ca <urnalul nu se publicase...M-am plictisit. &elalalt nu pricepu dintr-o data sc. le g. . Si de câte ori îl întreba 8inu. 8inu asculta multumit.. si prost scris. încâlcind cuvintele. Si prea dulceag. o prostie...ioaba.. Eastignirea aceH. Se mira totusi ca nici G sc. tacu. dar altfel. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. ca e ceva silit într-Insul.îl scriu si p-aia.icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.. cu note.. . .imbare nu i se g.. 0anal. . iar vorbind. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea... Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc..8iseara.

o sa se zbata. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc. . nu... sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. dându-si seama de ridicol. Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi.. insecte.ema... roscat. E în vacanta...emaH .. stii.0a adun.. p-aia o e-agerez. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu.. ce vreiH.. #nette. Ei. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. . .2arca Maria.ii marunti. traindu-le însa cu mintea atât de aprins. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri. stii. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti. piatra. o frumusete. .. -EiHberbantule4.Si sa vezi mai înainte. stii. 2-aia am iubito..eare s-apoi umilit. Si aci. #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui.. 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate.2ricep.. 8ar n-am fise. dar înc. la urma urmei. cu obrajii patrati si searbezi. cum am fost si eu anul trecut. .. 3u4 ce par4.. rosi..*asazica. si eroul e la munte. .. #aa. 'umai cea din urma.. .. aia a fost înainte..6rumos. Marin.. E data dracului.... îi e-plica.acu deodata si Marin. cu iliana.#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet. .8a. miopi.. (naiv) zicea sa n-o calomniez. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. când îl întrerupe 8inu. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele.ipui ca ala. îti placeH .. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. dupa marea suferinta. 5risice alt cuvânt. adica. undeva. sa fie tinut în g..#sa o c. aia e alta... . volum.a munteH . Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu. Se îndoise putin la început. succesele erotice... si numai asa. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. cum l-o c.. afara de acesta1 c.. sa tipe s-apoi sa alerge acasa... la murite. cu oc. câtva timp.. #propo. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 . o sa sufere. 'u-si mai întelegea prietenul. îsi zâmbira unul altuia.Stii cum sa-ncepiG .. da.. îmi bat joc de . Se întunecase. 8inu tacea zâmbind..'-a vrut ea. o fac zglobie...&e pricepiH ... am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. îl fac sa se îndragosteasca de ea.. Si acolo se îndragosteste de o fata. nu toate.8ar cumH . îi e-agerez caracterul. la 0ucuresti..#. la tara.#sta aflu atunci. încât el însusi..Si de ce nu ti-a datH . nu. îti înc. volum..... nu mai aduni fise. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. &e-i nevoie sa te mai gândestiH .ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. la Sacele.imie..#.... &u iliana a fost ce-a fost. mai zglobie decât era.iliana.. . 6ata. dar primul capitol din roman se petrece.

Se întoarce... 8ar ce vreiH .. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta._ Mai bine în padure." #prinse lampa. prin care îl roaga sa se întoarca. .2rea putin trei luni. .'u-i nevoie sa ma conduci..#a. fara nici o încredere în vointa sa. Succes si inspiratie.ipuindu-si un Marin batrân. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit. de calatorii în 5rient. . colbait..rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii. cu o privire zâmbitoare si dornica. sunt deasupra lor. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH.esuite carti. pentru ca mama e rau bolnava.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea).i. &unosc bine scara. sa-l roage sa declame...i si lampa.2raful e culoarea locala. . si atunci. .0a da. &iti de câteva ori aceeasi fraza. cu mâinile încrucisate. 8oara eu sunt ala4... ._. . înc.. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui.Ei. #cum. 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 .ot asa cum stii.ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta. ca lupta e frumoasa.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi.amal în port. EomanulH .jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.. Simtea ca e las sa fuga.. T<e la revetis pour la premiere. rafturile saracacioase pe care stau îng... parca o lumina i se lamurea în suflet... cu cât se apropia de 0ucuresti. îi dispretuiesc. 8ar am tot timpul trei luni. da-mi-l si asa.u ce ziciH . abatut.. *ezi sa nu cazi. dara.. 8inu încerca un raspuns spiritual.oriotl . Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii..... . Stii ca la toamna trebuie sa apara. fara s-o înteleaga. ca sa-si dea curaj.. &ând intra în odaita luminata prietenesc. însa. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos..'-ai auzitH . Mai ales inspiratie..ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate. într-o casa din vecini. 8ar de ce se aseamanaH .... îsi trase .aina.#sta asa e. de ..a.. 5c... . Tfois une dimanc. .4 >uandcejour-lâ.. . &e sa declameH T5. frate-sau. ori se întoarce. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. o revolutie în sufletul lui. într-un cuvânt. mai4.#re sa fie greu.fuge la &onstanta....'u fusei atent.. &anon întreg. . eroul .. stii.&e-ai spusH . de biblioteca imensa. . o lume noua. pentru ca ramasese repetent Se face . Tcomme ilconvenait. 8inu nu raspunse.._ prea banal.. cum le spunea de atâtea ori.. trist. iar ceilalti îngrijati. &ând m-oi asterne pe scris. &e ziciH ./a.. interesanta. 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute.a. Eelua romanul francez.. . dar în româneste.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea.6ugi.. o situatie. 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an. a urma.eu adica ..#ci numai praful e imens. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt...e.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata . cum i se parea ca se aseamana._ în padure. . privind o multime fara oc.'-ai tu cumva 2ere ....&um o sa-l sfârsestiH . . el si ea. . 5 idee noua..Sigur. connu. învatat.

care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. ar trebui sa scriem câteva pagini.0ine. 8e-ar fi sa-l facem în culori. #poi.iurgea.. &aci Eadu . 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi.&âteodata mai mult. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag.&ititi multH .ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor.ilor. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele.. 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care .ii fetelor. Iunecându-si oc. *orbea repede.imia.ii mici si miopi.itat fugar cu o .etele nefacute. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap. fruntea colturoasa.ii în jos. înrosindu-se pâna în radacina urec.izând înfiorat un caiet neînceput. noua ore pe ziH -8a. de care numai înc. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. asa în mijlociu. Mai scriu. care-i întunecau frumusetea în oc.ezii le recomanda de purtat "la tara".ipuirea-i se putea servi. caci Eadu. înca. ceea ce se întâmpla foarte rar. 6ata îi privea mereu. dupa cum marturisea el însusi. mai traduc.. îmbracati acest trup sc. Eadu . neluându-si oc. cu cât se apropie de pamânt.. în padure. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. adus putin din umeri. 0aiatul pleca oc. #poi. Era ceva involuntar..# I . ca orisice adolescent înclinat spre visare.dimineata. se socotea frumos. ca pe un lucru rar. ca sa se dezvinovateasca1 . 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. se asternu sa scrie. dar nu citesc întruna. desc.ipuiti-va un copilandru înalt si desirat.8ar. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. oc. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura.. ca un adevarat naturalist si visator ce era. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. mai lucrez la entomologie. de altfel.eieti. am colectie de pietre. . ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta.ipiul prafuit si g. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. în viata de toate zilele.aina din acelea pe care burg. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. . .iurgea era entomolog si. în fundul sufletelor lor. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei. care-i dadea un aer de paiata melancolica. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. câteodata mai putin. Era.5pt. ma ocup si cu c. i se parea ca. I 3' 0#I#. cu niste pantaloni largi. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. cu succes. cu atât îi scade minunata frumusete. noua ore pe zi. 6ata îl privi uimita. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. în rarele lui iesiri prin lume.ii din vârful sandalelor.ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. ierbar./m4 &am opt. SI 5 6#. pe unde nu-l duceau gândurileH Y. cu c. doresc întotdeauna sa placa. nu stia niciodata cu ce era îmbracat.

se înspaimânta. si mai ales de fete. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. #ura. apoi. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. careia nu-i crescuse înca acul. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. 8in aceste cauze. parca aducându-si aminte de ceva. ea nu cerea decât bani si iar bani..carti care. luminându-se de zâmbet. . îl apuca de brat.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile.iurgea..ema întregii lui vieti. Eadu îsi însemnase pe . . Si pe el.. 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic... jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc.3ite. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii.. i se pareau ridicole. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. . nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile..ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -.i cu un baiat prostut.. *azându-l ca tace. #sa cum o cunoscuse din romane. în oc.ie. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. mutra lui zapacita si oc. zise ea.ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. &e o sa mai descopere si elH.ii lui. .rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. era sigur el ca sunt mai multe. cât de mult îl atragea necunoscutul. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de . Eadu .imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza.. 8ar de femei avea mereu teama. Si Eadu era unul dintre aceia. "stupid".ie scurta. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos...plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. 8ar nu stia care necunoscut. sfâsietoare pentru altii. de care el. . 8e altfel. cât si esteticei coloritului. fata întoarse discret oc. dupa cum era de asteptat.8e4 #poi tacura. 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". si. .ârtie sc. si lui numai unul singur îi placea. . e mult. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. vorbi fata. Si într-adevar ca. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. cu toata groaza întunericului lui. "minte" etc. Eadu se îngalbeni. Si de aceea. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. .. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. care se înroseste pâna la radacina parului. si ale caror urmari.5risicât.. Sunt mai multe. "femele". iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. cu toata eruditia lor. am uitat sa ma recomand.ilor adumbriti sau uniformelor cu roc.ii.

.. &redea ca e mai nimerit noul titlu. #stupa cu luare-aminte calimara. #duna atent foitele scrise. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. nemiscat. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si.. adaoga. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. Se desparti de roman. obosit.ii se odi. pâraie. -Marin4 Marin4 . îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris. simtamântul zadarniciei marei bucurii. satul. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH. unii veseli. în odaita. 'u se putea linisti.. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 . nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. &um nu mai putea fi vorba de <urnal". *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi.ise ladita în care-si pastra . un râs silit... 8ezamagit. lua plicul si-l zvârli pe masa. Marin parasi <urnalul unui om sucit. se alaturau. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu." . Iar când desc. linistit. altii melancolici. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie... îsi alese apoi lectura. &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea. îngrozitor de banal.remura... I* &âteva zile în urma.. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit".ândul acesta îi înfiora spinarea de placere.4. se înviorau.ise ladita. amenintator. a. pe care l-ar fi vrut ironic.. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. Se pregati sa înmoaie tocul.eiate. sa scriu4.. %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc..esui pe toate într-un plic mare galben. prapastii. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. cu sepci de vara. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea.ârtiile si caietele lui.#urora 5nciu.. cât am scris4. Iar. se înciuda. Si pentru ca. Erau suflete care visau nemarginirea. &itea cu greu. deocamdata. înc. si daca doriti si vârsta. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita. fara sa le citeasca. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. clasa a sasea.neau în raceala. trebuia numit Eomanul unui om sucit. Si sufletele sufereau în aceasta ... caldura îl ametea." . dormitând.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri.&e tot are fata asta de râdeH. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. încordându-si bratele. 5c. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. tarine si catune prietenoase.rânti vesel tocul. de la sfârsitul trimestrului. 8esc. care se apropia banal. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. geloase. 5c. trist. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. apasatoare.ean cu apa proaspata. dar se simti deodata rece. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec.?@amasa4 .eate si se simtea obosit. Se ridica deodata nervos.. îi gonea atentia. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare." Sfârsi prin râs. si le îng.

îl c.ii adânci. #sa e regulamentul.. .. ca toti colegii. se simteau deodata întristati. îi era indiferenta celuilalt. se înfiorau în fata apusului indian... 0ataia aceea de joc. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc....2arc-o sa vrea *oitinoviciH. care va trece clasa cu cununa. dramatic. înabusit. îsi ura fiinta si minciuna. aceleasi ferestre desc... un viitor "savant".otarau pentru . de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora... .. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu. gen liricK . îi era drag si lui baiatul.. . &ând s-o mai sfârsi si asta.. domnule.împartire. în spatele lui. cum ai mai rabdat. &u necaz. si se gândea la corigenta aproape sigura.. . . 3nii dormitau cu capul plecat pe brate. ce mai vineH iric. pe care o mângâia Marin. 2e unii. nu-sî încredintau confidente. . i se paru acum o vorbarie goala. dar îsi dete seama cât de fals este. Era ora de româna. Marin îi era prNft!.oinarerile din cartile de calatorii. care voiau sa se dea în întregime. bine legat. ca întotdeauna. altii îsi dezmorteau madularele sc... pe care premiantul nu o întelegea. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda. premiantul clasei. îl dureau notele rele. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. înca zece zile.&. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. îl judeca si el. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte.. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. învatân-du-si "lectia". &e este.. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut..ise prin care se strecura.. recunostea fericirea "tocilaaiiui". &u toate acestea. clipa suprema îi facuse nesimtitori. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. îndragostit de muzica. dar stiinta. sentimental. Mai putin veseli. .. cititor patimas. o purta cu atâta seninatate. printre banci. ascultându-si la rastimpuri vecinii. #ceeasi zapusala prafuita... rascoliti atâta vreme de emotie. care glasuiau între ei. zgomotul bulevardului... II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. apoi alerga spre clasa.pâna acum.. trecu palmele racorite peste fata. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti.. Si nu stiau ce sa aleaga1 când se . asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. îi luase toate puterile. si ce caldura4.'-are ce face. 2e unul dintre visatori. îa . #u trecut.e trece conferinta.8oua sute douazeci si doua. &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. Elegia.eama /aig 0racterian. neica. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. sufereau nedreptatind unele visuri. inconstient.&ald "foarte". Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. îsi ura masca pe care.en epic.Eabda.Sa vad daca trec si eu. .. oprîndu-si oc.3uuuf. Era înalt. gen liric. avea o fata negricioasa si oc. Marin auzi pe 0ratasanu. Ele.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti. gen liric. . pe altii dimpotriva.a ce ti-e fricaH .. Easfoiau cartile. mai putin zgomotosi. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. epic4. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. . gen dramatic.imia. . se arata nesimtitor fata de profesori.. un armean focos.imonosindu-si obrajii.isa.

^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa. se plesneau pe spinarile pline..elarii prinsi în siret negru. . pe "teren".0aa. "0abo"H "0aba" . speriat..#m încercat1 nu ne lasa directorul..matematica.#l dracului "/err 8oPtor". Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda. pârlitulO?@ .se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata.&are a datH ....ea imagine a urgisitului de soarta.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. .'u ne da voie pe terenH . fiind bolnav. 0racterian4 . tocmai ei.'u facem nimic. pf.. firi-al dracului4 .. . *ec. trâmbitata de câtiva "neascultati". 5 prostie. &e-i lipseaH. zvârleau râzând cocoloase de .#icea se tipa. Marin simti ca-i lipseste ceva. .e usuci aici si rabzi.. El. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora. . în clasa. Marin tacea.. feeeata4 pp. se raspândise zgomotos în clasa. 2entru întâia data. -/auuuu?@ . feata. . &ineva îl g.. . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. a dracului "0aba". va lipsi de la ore doua zile. .Matale ce poftestiH .. Marcala. Interventia cesto-rului era de prisos. ..# fugit al dracului. #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere. . . Sari în sus. .vecinul lui de catalog. ..Marcala. doctore.ionti pe Marin... 2erri Ermo /anibal . vazuse c. calcau g. &rezuse ca vine profesorul de româna. baietii se asezara mai toti prin banci. corigent."&ocos". cu oc. Iar vestea. soptita discret de profesorul de gimnastica. .iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. .#stâmpara-te. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. "0abo".. a neînte lesi-lor de plebe. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i. . sareau peste banci. Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor..&e-i.0a...Scoala.3nde-i MarcalaH . calcând masurat spre catedra..#icea nu se doarme. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca. . ba doctore..imba vorba. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. Ironic.aiH Ia pune mâna.ioz%!: %!7 dane.. #poi sc. p. ba 2opri-sane.2p.. care-l astepta pe el."0abo"4.#i fostH -'oo. Marin 2opana. . maH ..#i fost aseara 0racterianH.&e ne facem ora asta...

.iul plan.*a rog. %!C FF.. Morariu... înalt. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. *a rog. drapele. Mai la fiecare pagina apar altul. parca ar fi la cazarma.ora din Sacele. cu batista la gura.. mai. 2ot pune analiza celorlalte personaje. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe . . încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni. molatec. pe care nu-i poti tine altfel în frâu.. 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. la $G august. .jurnal". sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate. însa.ii pierduti în gol.Sigur... gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa..ocmai bine. am sa merg. 8aca nu-mi place.. în august zici ca eH . Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul. .eorgescu de la Marea legiune.rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor..In tabara. . ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . #sta-vara.. ordine de zi. tot timpul studios.8e la $G iulie. . pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea.u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi.#dica nu te duci deloc. #m modificat mult vec. .Ei. Scena se petrece la Sacele. Eaducanu. 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. nu faceti galagie. ca se aude jos la cancelarie. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte.. Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele..ârtie. . &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. ca sa atrag atentia. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris.. mai4 #u si ei dreptate.'u prea ma duc pe la sediu.*a rog. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist. cum am facut pâna acum. 2erri ramasese cu oc. .. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori.rebuie sa-l scriu. 6aceti tacere. 2erri vorbi fara convingere. e sigur ca se faceH . încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. .. Subiectul îl aveam pregatit în minte. 'ae. 3n roman naturalist e mai greu de scris. domnilor.. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile.. &ând ma duceam la 0rasov. oc. E drept. . ma apropiam.ii mici. cu descrieri multe si cu dialoguri.. purtam totdeauna în mâna un binoclu. 8aca voiam sa prind necrofori. si cu tunica curata.. cu gura mica. satul de munte unde am fost eu asta-vara. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. îmi compuneam o fata pedanta.abara cercetasilorH *asazica. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH ..ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. sub comanda lui .. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . #m fost. . .. când scriu mai ales pentru mine.&e vrei.acere. 5 organizeaza *elcicu. lovea linistit cu creionul în catedra.. dar pot pune mai mult într-însul. ca ceva admis fara entuziasm. deci. &e poti sa faciH . cu cartile lui 6abre sub brat. mp totul si zvârl în foc.

încât roseam amândoi. începusem c. s-au minunat citindu-mi scrisorile. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile. E drept. apoi una cu 5tilia. c. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. Mai întâi.. 8in când în când încurcam unele date. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. dar n-am sa-i spun. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. Ea însa va pricepe. unele numiri. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. &ând am venit la 0ucuresti. . I-am spus ca m-am apucat serios de roman. 5tilia. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele.cu un pac. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. am înc. fara ca însa .2e. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c.. încât am întrerupt lectura. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. mi-aduc aminte. acum doi ani. El s-a aratat vesel. care se numea 5tilia.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. îmi spuneau ei. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. dar eu le-am comunicat ca o c. numai pentru muie. le inventam pe loc. #ceasta s-a petrecut ieri.&ând scriam însa prietenilor. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. 2oate ca 8inu banuieste ceva. .ema iliana. Ma desfâiain de minune. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si.#m sa-i e-agerez mult caracterul.ema #na. 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. îndracita. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti.imbate.sa se bage de seama.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. pentru ca n-am sa îndraznesc. 2e care ai iubit-o întâiH . 8ar eu tot cred ca se îndoieste. 2e deasupra. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . precum si nenumarate prietene. frate. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. &ând îmi cerea amanunte. #m povestit de atâtea ori evenimentele.cred . luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. am raspuns eu sigur. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. care mai de care cu nume mai frumoase.iar sa ma falesc fata de mine. %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. scenele scrise prietenilor. prietenii mi-au cerut amanunte. &redeam si eu în ele.itam analiza personajelor. . în sfârsit. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. întemeiat pe acest material. 5data. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. i-am spus.eama Etta.Ia asculta. Scriam toate acestea sincer. 2e fata gazdei o c. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. procedam altfel. am vestit ca mai are si o verisoara. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. m-a întrebat 8inu banuitor. Mai multa prudenta nu ar fi stricat.

.. . .2rietena 5tiliei. rosesc.. doctore. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune. .. fie ca o iubeai prea mult. 8inu citise si el nuvela din care..Si pe una si pe alta. 8ar eu nu rosesc din timiditate. fara voie.&are 2aulaH .i si tu ai sarutat-oH . Si ca ai prins-o.Ia asculta. relua 8inu. în realitate.'u ore întregi. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. . îmi pare. . ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu.. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele. ..Spune.iar asa s-a întâmplat. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate .n-ai sa crezi. însa.&red..otarându-se poate sa ma dea de gol. iar nu cum pretindeam eu. &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure./m4 ciudat4 facu el.2arca o c. Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura.#sa. ea ti-a zvârlit apa în oc. . &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. în orice caz.. . Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire.5tilia si iliana. si ca. vara. în sfârsit.. aici confunzi tu lucrurile.ema altfel.&. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. M-am aratat vesel.i-am spus ca e data naibii. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. ca tu ai vrut sa bei. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata.Si acolo. Eosesc. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . .#cum înteleg. tocmai când cedase. 8e cum începuse vorba întelesesem.#si. . Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. de d?@#nnunzio. 8aca ti-as spune..Ei. nu-ti fie teama.niciodata.&are amândouaH .Ma rog. . sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. devin dintr-o data un 8on <uan.oti trebuie sa creada ca eu. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. . . . . ca ati întâlnit un izvor.2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. si pronunt constient. . .6oarte ciudatO dar am citit o nuvela.Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H . adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. . în realitate.. cred ca nu l-am convins. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. 2e iliana. .

.. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. &#2I. dar asa e. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream. dar daca as ramâne si la germana. despre dragoste. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur. Eu sunt un baiat urât. scriu foarte sincer. supararea tot nu mi-a trecut. nici scrâsnind din dinti. Iar când ma vad în genunc. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. rautacios. . EomanticH 'u. care ma iubeste. dar ma vad întotdeauna cu oc.imbat.elari mari de baga.. 3n baiat ca mine. ar fi un dezastru. nici la biblioteca.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. %$$ %$% 'u stiu de ce. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. #cum ma înteleg altfel. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. poate ca nu doream. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. eu aveam alte gânduri. nici încruntat.e. $ iunie #zi am parasit romanul. #ici. . în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc.el dupa urec. cu oc.is oc. Si cu toate acestea. iar acum stau sub stejari. atât de carag. 'u ma recunosc nici în mansarda. când am obosit si vreau sa ma culc. #cum. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c. caci au început tezele.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata..ioasa în realitatea ei. ca sa ma linistesc. eu. 8oua corigente odata m-ar doborî.. e atât de reala. . cu sprâncene neestetice. care studiaza c. eu rosesc. ascuns.imia si publica articole stiintifice. si sa am patru fecioare pe luna.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. 8e aceea m-am si batjocorit. W. si cu lentile scumpeH.rebuie sa învat ceva la germana.elari lunguieti. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. cu cozi groase. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag..întelege ridicolul acelei viziuni. m-am sc. 8ar a trebuit sa-l parasesc.. #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. in 8umbrava. &#S. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". cu buze subtiri si vestede. 8ar eu sunt necajit. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. cu cozi de nic. '-am nici o tragere de inima la scris. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. 2entru ca eu nu mai ma recunosc.. 2entru clasa a saptea.E E SI 0EEE. M-as fi înscris la laboratorul de c.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie.

8aca vei putea mai târziu sa râzi. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. &eH Ei. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. 8evin din ce în ce mai melancolic. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. si când vin. &aut sa ramân singur. Eu i-am spus. ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu. # doua zi E ciudat. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . Mi-a spus-o. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu.rebuie ca e-agerez. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. eu pornesc în padure. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. îmi plac fetele din Sibiu. Eu stiu de ce îmi înc. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc. si le saruta. 8ar nu e asa.otusi. ca un motan bubos. ar baga de seama ceilalti.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos. cât de cât. nu-mi pasa de nimic. trebuie sa lepad masca. daca m-am sc.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. fata. ucrurile s-au petrecut astfel. Eu n-am cunoscut pe nici una. foarte inteligenta. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni.Si eu te iubesc. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. ar baga de seama 8inu. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. 5are ma sc. ca un .imbat. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. Eecunoaste-te de data aceasta învins. 'u ma intereseaza. #ici însa. foarte culta si ma iubeste foarte mult. 2e fata cu parul scurt o iubesc. E foarte frumoasa.8ar atunci. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. #re o ceafa foarte frumoasa. Eu as marturisi ce vreau. fara sa rosesc1 .oit de bivol în care colcaie viermii. Si-apoi n-ai avea nici un succes. sunt convins ca m-am sc. M-am sc. #m spus ca are parul taiat..i si-i flutura obrajii. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. Si atunci.e iubesc. ca sa nu ne scape nici un e-emplar. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. în 8umbravaH 8aca m-as sc. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele.imbat mult. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. . parul îi aluneca peste urec.imbat. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure.imbat. iar daca m-am sc. pentru ca mi-e teama de ele. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. #cum as vrea altceva. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. si pace. cu atât mai bine. pentru ca ai început sa devii banal. #colo trebuia sa port cu grija o masca. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura.imbat.imba. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc.imbat. acumH 2oate m-am sc. mi-ar pune întrebari. si s-ar mira. #tunci. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt.imb eu aici. . 8eocamdata. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. . #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa.

pe care îi cunosc toti. simt ca-mi lipseste ceva.4 eu . Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. 'u râd.. 8ar eu. Eu fac parte. Mi se pare ca am auzit-o c.ii pe solnita în tot timpul prânzului. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf.eama Mill= .i. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. cu genele lungi si tremurânde. cadea si ea victima poftelor mele.. 2aPe U om cu carne si oase multe. îmi pun un costum de cercetas. cârliontate.i. Dâmbesc si eu.i. melancolic. Si când visez. îndragostitii se plimba pe malurile lacului.ii. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu.prin padure sunt delicioase. fiinta adorabila. atât de trist. &ând.iar soptind ceva.. în acelasi timp. .. eu. dar nu-i admira nimeni. Ma simt sting.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. tristi. metafizice. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era.e mai frumos asa1 #ura . una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre. Ma cam încurca oc. 8orm mult. Eu. Ma duc cu #ura . îmi plac mai ales oc. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. cu toate ca sunt sase dioptrii. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. e vorbesc despre lucruri abstracte. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u.. însa.ilor din timpul zilei. #sa sunt eu. care ma prinde de minune.e atât de potrivita. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. Era în puterea mea. ci niste plete negre. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. care nu ma cunosc. visez castele cu parcuri imense.e. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. mai ales tristi.atât de subtil. o sarut pe gura. iar lemnarul ne priveste fericit. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc.inuit de problemele metafizice. din fiece perec.ema ca dorm. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. #ltminteri. &ând ma duc în Sibiu. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. E fericit. 8ar. ca un adevarat întelept ce iubeste. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar.. care le fac multa placere.isese oc. #m un brâu rosu. perec. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. pentru ca pe aceasta o iubesc. e ca sunt melancolic. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc.de obicei. castelul cu tabara noastra.i mari. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare. sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. oc. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. Si ceea ce e mai frumos.elarii. 2erec. însa. nu s-a întâmplat nimic. o c. încât nici nu pot mânca ca lumea.Si atunci am sarutat-o pe gura. si o tin de mâna. *orbesc foarte frumos. si-mi fi-ez oc.ii.er. eu. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta.. Eu. 'u mai am parul rosu. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. 2e lac sunt si lebede. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte.a. vreodata.si în Sibiu. pentru ca o iubesc. 'u mai mi-e foame. atât de c. cu o e-presie. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. aceasta ma bucura. Eu.. 2limbarile cu prietena mea . 'iste oc. în care stapâneste o desavârsita melancolie. dar nu se poate c. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o .

8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . în mansarda mea am sa devin cel dinainte.. si visez pe M.. prea sunt melancolic... Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. 'u-mi intra în obicei. imediat dupa corigenta. Ma simt lipsit de vointa. Stiintele si cartile mi se par searbade. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Iar acum am sa plec. *isez ziua întreaga si tânjesc. '-am sa pot lua nici o . #tât de trist. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc.ârtie. Mill=.otarâre. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. 2e mine ma asteapta alta viata. #sta are sa se sfârseasca rau. în realitate. #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. Si trebuie luata o . dar ma si distrez din pricina aceasta. ridicol. burg. Si aceasta nu se poate. iar dupa 2asti va aparea. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit.ioasa si direct romantica. Eu sunt de esenta superioara. Si eu nu vreau sa devin altul.ezi. 8ar nu. 8ar sunt. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori.eama). eram ispitit sa batjocoresc putin. #m de unde. nitelus carag. sunt foarte trist. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. Mill=4. absolute pâna deunazi. Mill=4 . omul care-mi trebuie.talie. .eltuiesc cât ma îndeamna inima.ii pe jumatate înc. marginiti si supusi poftelor imediate. 'u numai ca îmi dau seama. #u început sa observe si baietii. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. #ura e în culmea bucuriei. as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri.e astept.isi. pentru ca are sa moara. iar munca si ambitia mea inutile. 2este trei zile #zi s-a .rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. îi dau sa duca si acasaK pentru ca.. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. Sunt trist.ii ca sa ma vada. #m spus comandantului ca plec. 8ar nu ma pot vindeca. Eu nam nevoie de idile.ll= (pentru ca asa o c. Eu stiu ca are sa . a &raciun va fi sfârsit. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv.otarâre. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. sa fiu un ascet temut. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. de-si sucesc fetele oc. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. . pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc.. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. . Mill=4 Sunt atât de trist. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol.*ino. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. zau.&e-i cu tine. #m sa devin altul. ci numai doresc.'u mai prind. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire. &el de acum e tristK e trist. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c.

iontim tovarasii de saltea (saltea.e întrebi.ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile.. vezi mai la vale) la sase.. când voi obosi citind. a fost din belsug. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4.. o ploaie mo. #colo trebuie sa fac coada.u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. oc. nici fete cu parul tuns. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în . .moara.ransilvania. am dat de copaci si am început sa alergam. 8umbrava Sibiului. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . dragul meu. 2ornim apoi la spalat. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. cum nici tu. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare.iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. orisice s-au spune. nici un muritor.ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. la o cismea afara din tabara. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4). . Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. 2entru ca de citit.. tocmai de la corturile grupei întâia. cercetasia.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. cât mai complet posibil. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. eu îi pun la marginea cortului. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna.orâta de toamna. si afla ca sunt . neavând oc. desigur. în fiecare noapte. #ici am descalecat noi. tabara. sosesc cu mult mai devreme decât mine. vorba vine).elarilor. 8imineata ne sculam (cum dormim.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. unde sunt si eu. la culcare. In ce ma priveste. pe care nu-i gasesc. #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. tipetele lui 2aPe. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. de altfel. . &um însa. #colo am sa ma asez la masa mea si. Mai întâi ne g. pentru ca ceilalti tovarasi. Sibiul. ne-am întins optsprezece corturi mici. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. etc. de scolarite. pe iarba. cincizeci de cercetasi. în sunetul unei goarne ragusite. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. plus comandantii respectivi. datorita unui comple. eu ca si..de cauze necunoscute. . comandantul.otarât sa te informez. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de .. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. nu-ti poti face idee. pâna ce daduram de un pod. în timp ce aud de departe. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. ceilalti tovarasi. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. Entuziasm. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului".abara4 &. de dascali. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. doua corturi mari si doua corturi-magazii. #colo sunt eu stapân. &. dragul meu. #fla.

aduna lemne.e de bocanci (el nu simte) si. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. sprâncenele si. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie..ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. strigând "ca ce fel de treaba e asta. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. încing curelele curiei de . atât de complet.. Si înc.idul rosu. sarcina cea mai grea. apucând câte doi la un picior si trei de cap.abara Sibiu. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 .ipuieste-ti starea nervilor mei când. #cesta-i planul. #poi îsi ia o strac.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. la urma. ca ce e întârzierea aceasta. 8upa cum te-ai asteptat însa. 2oste-Eestante si. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre).8ar comandantul *ulpeH . încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c. îi pisezi picioarele cu o perec. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. dragul meu. e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat.Si daca te prindeH . dintii. &ând vin si eu bucuros de lic. ma deznoada în bataie. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). care cu totii îi seamana. care ar trebui sa fie cu cana goala. îl târâti afara din cort. pe tiganul ajutor de bucatar. 8e aceea. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. . ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. eu iau o cutie mare.2ai el nici nu-i în tabara. #cum manânc. aprinde focul. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. în sfârsit. buzele. Si mi-a dat. care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4".îmi striga el. fruntea.împotriva tuturor asteptarilor . ca ne apuca amiaza" etc.elarii pe nas. când avem atâta treabaH . pregateste . curata cartofi.2ai bine. îl gasesc . doctore.ip. spala vasele.2lec dupa insecte si dupa plante4 .sezatoarea pentru seara. îl vad pe el din nou cu cana plina.#zi e rarQre1 se prind . . ca asta nu e regula. apoi la un baston cercetasesc. în fiece zi. aburind. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. o grupa "de servici"1 matura tabara.. în pozitia aceasta. ramân. si pe madama de la dug.care ma scol cu prea putina întârziere. care doarme sub un car. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. #poi1 . *orbesc foarte .Supliment4 . obtinând acel rarisim supliment. #tunci recurgi la o cana cu apa.8aca însa spui ca ai treaba. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului.imeronterele de minune.pe lânga un foc strasnic .. 8upa aceea.. . &eea ce urmeaza e atât de vast. tocmai astazi. târguiette din Sibiu. strâmbându-se.8aca m-o prinde. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai. &ând vine rândul gnipei mele. #tunci ma informeaza cu amanunte1 . fierbinte.cu ea plina.. la urma. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. si sfârseste întotdeauna bombanind. #poi se potoleste. barbia. linistit.eana de peste drum de tabara. ceri ajutorul lui ivbv-sPi. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei.informativ-imperativa pe . îndeosebi -ilo-p. câteva minute.

. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. dau drumul fluturasului..'odurile. dupa o asemenea zi de lene. milos. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. baiat cumsecade. *ulpe.. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. Mai greu o duc când. . îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. *ezi dumneataH asa e domnule. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. 'u sunt foioase4. Eu. -EiH .. care.&ine nu sunt foioaseH . camarade.. dupa împrejurari.#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. *ulpe se încurca.&. 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice.. cum nu se poate mai vesel.inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim.2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el... în dosul lui./ai. .8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc. -'umai spune4. cu un aer preocupat sau multumit.inocino. da. da. .Eu stau pâna ce gasesc o -ilop. . 8ar nu pot sa ma plâng.. . e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile.'u distingetiH 'u sunt foioase. . jarisim.*edeti asteaH . surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe.ega violaceea. naturalistuleH .. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata. îmi spune1 . . cu atât mai bine . Seful. unde dracu l-ai gasitH .si pornesc spre tabara. . ca un adevarat savant. #ltadata. sunt pregatit pentru orice întrebare. . /aiH &e ziciH Seful. M-am facut numai apa. asa! . da. .2ai astea sunt graminee.. Si îl privesc dispretuitor.. 8ar. 8in nefericire. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. în fata cortului. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. cu aripile scuturate de polen).. care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri. Seful.iar azi.&e sa zicH 6rumos. îmi încarc bratul cu buruieni .. . -EiH4 .daca gasesc vreo sopârla moarta... s-a ocupat pe timpuri cu botanica. încruntat.&um suntH .rebuie sa fie o varietate noua. du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât.serios.3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind... ma întâlnesc cu comandantul taberei.. Eu. dar neinitiat în tainele entomologiei.e vedeti cum suntH .H . . ma priveste lung. 2ornesc agale printre copaci.. nu paraseste nici o clipa pe comandant. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea.&um merge. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant. #tunci prind repede vreun fluturas.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice. calcând indiferent..#m gasit niste specii de c. domnule comandant..#a4 da..2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee.'odurile asteaH e vad. da. . însa.#dmirabil4 &.#sa. .. eu.

Iar pe vipere le prind cu siretul de g. 'ici unul nu mai vorbeste. M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. stateau de vorba cu comandantul.as-ca faci tu si fara cutii.Si pe sobolani în batista. admirau -tabara.8ar tot mai stie *ulpe botanica. mi-a raspuns. 8ar si pe ei îi prind..i pe comandant. c + . Eu li-s tata lor..../ai. ... admirativ..3ite.oti. 2rind si scorpioni..oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. *eneau vizitatorii. Si îmi trebuie cutii mari. . . cinerare4 7" ..2ai viespile cum le prinziH .. . &omandantul nostru e însa vanitos. fac indiferent. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca. . Specii rare am eu acasa. Eu i-am spus1 . ca sa pot gesticula mai în voie.8e cap. tainic.. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri.. Si când vor sa ma întepe. Eu vin bombanind. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine. &omandantul priveste mândru domnii.ipui admiratia tuturor. &ând se pregateau sa plece. cu amoniac. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti.. ca sa fac economie. Ma scoteau anevoie din cort.... compatimindu-ma în gând. #ici ramân cu gura cascata.Si cum le apuciH .8omnule comandant..). mirându-se1 . c-au venit vizitatorii. Eu stiu cum sa le apuc.ete. 'u se lasa *ulpe. .. pe care s-o arate vizitatorilor.8aaa.. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH. Eu las ierburile jos.#. . coleoptere si lepidoptere prost conservate. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea.8aa. Eu continui netulburat1 . 8omnii ma privesc..imenoptere.Eu privesc în oc..... dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. pe care le taiam felii-felii. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata.. . doctore. . . domnii ar dori sa le arati colectia.*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele. îsi înteapa capul si mor. ..ar ars. Eu aduc discutia asupra entomologiei.2e viespiH . . sunt numai niste biete .#i vazut. .eme.8e capH4 . comandantul trimitea saRma c.&u fluturii îi mai greu. cu cercetasii.#ti vazutH. si tin adevarate dizertatii. 'u-ti poti înc. care râde. 2e coropisnite le scot cu za... o colectie nu se face cu una cu doua.. nu se lasa...