Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

nici de toamna. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist.nicilor Loga.imia asiatica si 5ceanografie.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. !+9G . 5btine doctoratul în filozofie.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti. Iorga. . Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore.ipareste romanul Sarpele. !+9" .imba numele în "Eliade". revista va fi oprita. !+!%-l+!7 . nerecunoasterea. !+9ll+9% .Sustine. !+9$ .I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India.e Ieremia (ofiter). Si nu sunt trist.Este numit atasat cultural la ondra. !+%% . !+$9-l+$" . !+%9 . !+%+ ... 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc.#pare romanul 8omnisoara &.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7. !+$C . !+%C . !+$: .eorg. !+$" . !% !+%" . Mircea. la 0ucuresti. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. nu va iluzionati1 însasi delimitarea. pe care o va absolvi în !+$C. !+!7-l+$" .2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii.îi apare volumul Mitul reintegrarii.Este consilier cultural la isabona. inspirat din propria e-perienta din India. primind titlul magna cum laudae.Scoala primara o face la 0ucuresti. #lc.anasius. !+9% . nici de povestea cu amintiri".8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor.aici. Iar daca nu va recunoasteti în personaj./asdeu.Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice. lucrare ramasa neterminata. !+9:-l+9C . !+$+ .Se naste.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii.+ martie .2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. !+$! . dar. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &. fiul Ioanei si al lui .2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume).întors în tara. Mi.6ondeaza Eevista universitara.2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India). I se tipareste romanul Maitre=i. Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. nebanuit de nimeni. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni. .2.2ublica eseul Insula lui Eut. !+%: . !+%$ .I se publica romanul 'unta în cer. !+%7 . cu teza Istoria comparata a te.ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop. morale si politice de 0. un curs liber cu tema istoria religiilor. !+$C-l+%$ . la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana.ristina. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '.Se stabileste la 2aris. într-un caiet pe care îl ascund.

!+7" . la 2aris.iar azi Eomanul adolescentului miop.2ublica volumul #mintiri. !+C9 . Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice.Se stinge din viata Mircea Eliade.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &.ec.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa.ipareste. #rgentina. m-am .istoire des religions si e M=t. !+"9 .2ublica volumul e Loga. !+77 . Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola. la 2aris.!+9C . la 2aris.2ublica . !+"+ .inerete fara tinerete. lucrarea 8e Dalmo-is a .Scrie nuvela fantastica a tiganci. 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a. *oi lucra în fiecare dupa-amiaza.icago. ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. !+"! . !+:: . 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. iar viata mi-o cunosc. traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. îi va purta numele.I se tipareste lucrarea . scriam în <urnalul meu. !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses. nuvela 'ouasprezece trandafiri.engis-M. Scrie nuvela fantastica !$. la 2aris. !+7% . Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte.ington. !+CG . viata mea. !+:C .8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris.Este invitat la 3niversitatea din &. !+7: . !+"$ . condusa de Mircea Eliade. revista #ntaios.#pare. !+7G . In curte la 8ionis.I se publica e &. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur. si la roman ma gândesc de mult. 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza. 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas. la &.imie într-un laborator instalat în firida sobei.ai >ues de l@E-tase.2rimeste. !+C" .icago. 8ar adevarul era . !+:! .icago. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale.amanisme et Ies . Illinois.GGG capete de vite.icago. Immortalite et liberte.ec. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c.ni>ues du Loga.2ublica.Editeaza. la 2aris.Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. !+7C-l+7+ .e de l@eternel retour. doar. $$ aprilie .Scrie si publica nuvela fantastica . &.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume). !+"G . !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I. !+":-l+"7 .8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene. !+9+ .raite d@. !+:+ . lucrarea Images et s=mboles. I (Mansarda) .an. #pare. la Stuttgart. la Sorbona. &ordonul egiunii de 5noare.Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata. !+C:.ni>ues arc. Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti.otarât sa încep c.

altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri..eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. care sa aiba mosie. iar la mosie un frate brun si curajos. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc.ipuie. nostalgiile si tulburarile ei. Maria. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". dar pentru . acesta e un roman cerebral.. ca un adevarat autor de romane. sau a saptesprezece ani. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu.oti. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . *ara-mea se opreste. 8e câteva saptamâni. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan.. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin.imb numele eroinei în aura. # cunoscut atâtea fete. îmi spune. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. 8ar romanul trebuie scris. la vara-mea. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. cu drame interioare" etc. poate. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului.nu va interesa cititorii. îi pun întrebari. care în nici un caz nu pot trece într-un roman.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. pot scrie orice despre el. &ealalta. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. tot ceea ce nu am avut. de la o vreme. unul frumos si altul urât. veg.otarât sa ma gândesc. Sa fie doi eroi.eme Silviu. Si sa-l c. tot ceea ce am dorit din mansarda. M-am tulburat mult la început. în sarbatori de familie si idile. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. Mi-au folosit. 2uica. de câte ori o întâlnesc. 8e aceea. &ea mai mare. Si am cunoscut câte ceva din visurile.8aca vrei sa scrii un roman. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. caci am învatat vocabularul fetelor. Si atunci i-am ascultat marturisirile. El le-ar întovarasi prin padure. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. nici alta nu puteau seduce un adolescent. 2entru mine. zâmbind. sa sc. fireste. în zadar. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. #ceasta. ca viata mea stinsa între copii si carti . &origent tot voi ramâne. Ma tem. m-a sfatuit ea. îmi merge tot mai rau. apropiindu-se1 te iubesc4. cu masuta acoperita de sticlute colorate. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. si sa-l fac melancolic. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. 8ar cititoriiH. 'ici una... era slaba si reaK îsi teroriza fratii. încolo. însa. era grasa si murdara. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . în timp ce voi scrie. cu scoala. Staruie c. vrea ea.. sa-l faci pe erou frumos si bun. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. credeam eu. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. nu i-a placut. . cu bucurie la însemnatatea lui în roman. în înserari calde si tulburatoare. Eomanul îl voi scrie altfel. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. Eroul sunt eu.

Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb.cea din urma oara. *anciu saluta demn si îngaduitor. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. în fund. &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug... sa uit problemele grele. linistit. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii. cum am luat ieri la germana. 8inu a râs. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. #m acceptat. în gând . iar eu nu aveam nici o problema scrisa. de timid. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. si la scoala.otarât.. sa dorm în barci. Intrând în curtea liceului. cu calmul. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. fireste. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". a urmat câtiva ani la calugarite. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. e-temporale numai din "gramatica".ii si cu dezlegarile problemelor. Ma stapâneste cu glasul. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. si la carti.rele si încurcate. #m alergat pe coridor.rollo da.otarî sa ma lase corigent la matematica. iar 8inu s-a strecurat. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. înca. *ara-mea. nu am învatat nimic de sase ani.daca sunt ascultat . sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. 8ar geanta m-ar fi umilit. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". 2rofesorii se vor teme de mine... de slab. am sarit treptele patru câte patru.an der Neise. 2aseam îngândurat catre scoala. Ma întristam aflând cât sunt. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu. de sase ani. Eu nu am noroc. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. sa lucrez în porturi.. . Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. prin care as putea obtine "jurnale". Si. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. sa cutreier tari. #ltii au noroc si la fete. mi-am luat locul din banca I. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. 2e astazi aveam patru probleme1 . de ne. Si apoi. confesiuni si amanunte. în clasa. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". 2entru ca trebuia.#re sa-ti vina greu. totusi. 8e câte ori nu mi-am jurat eu. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. unicul izvor de inspiratie.imbat vorba. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. #ici am protestat eu. privindu-l cum intra. 8ar nu am. iar 6aradopol la germana. #tunci am sc.. totusi.. din "gramatica". mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. înfrunzisera toti castanii si era senin. .îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. uni am dat e-temporal la franceza. intra *anciu. cu oc. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier.

îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. valoare si dezlegare. un italian . . si eu mi-am dat seama ca ma rugam. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. în timpul acesta.. Era tot ce puteam face.Ei. M-am asezat în banca. . . . 2oate a aflat.emat cel dintâi la tabla. zona nascuta de un arc. &ine învata bine.Stiu. când si-i pleaca în caiet. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului."într-un cerc de raza E. ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". 'u-l stiam... -&ine îmOa bine. .2atru.'-am putut sa le fac pe toate. 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. cum ma apropii de tabla.niciodata.6a-o atunci pe prima." 'u stiam de unde sa încep... ma linistesc. . domnule *anciu. si a început sa-mi dicteze1 . . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. ca sa-l pot urî. . 2auza lunga.ii profesorului si. #m pasit demn. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. 2oate ma rugam si altceva.a loc4.... si-a încrucisat bratele si astepta.. ca nu învat niciodata si. de atunci.3nde suntH . zâmbesc îngaduitor celor din banci. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura.Spune atunci.a zonei.emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata..Eepeta enuntul. are ca baza un cerc. Sa se calculeze înaltimea . al dracului4" si apoi pocneam din dinti. la ziua de !" mai. #m facut rugaciunea. *anciu si-a întors scaunul catre mine.#vem un cerc. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. . Stii enuntulH.otusi. 6ireste. Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c. 8e altfel. bâlbâielile. 2anica piere din senin. . m-a c. iar noi sa avem întreaga ora libera. . .Stiu... .. cu creta si buretele. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa.. 8ar am facut semn ca-l stiu. domnule *anciu. dar ma zapacesc. eu gândeam1 "Ei. nu mergeH . în carnetul albastrui. nu stiu cui.&âte probleme am avutH .Invat ... # înteles. 2rivesc calm oc. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. ca sa mai treaca din timp. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu. 8ar totul era zadarnic.8e ce nu înveti.. si stergeam mereu.. maH . pentru ca nu stiam problema.. însa. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara.'u ma întrerupe4.Eu învat. dar sa vedeti. domnule *anciu. usurat.. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor. începui a construi cercul. ca ma prefac. cu caietul. nu se zapaceste. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase..

l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop.. 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient".8aca am glorie. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. iar ei. #m încercat. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei. ca repetam scene citite în carti. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. transfigurat. odata. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. 8ar nu scriu. #cela îsi stia lectia. domnule4. si trebuie sa c. II 6uoco. 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. #scultându-l. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. Se apropie seara. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc.otarât intriga. &onflict. # citit @enfant de volupte si e 6eu. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg.. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. *reau sa ma ocup acum de Eobert. bucurându-se1 . 3rsuz. dar pronunta 2iacere. în caietele menite romanului. pe drum. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. ca 8@#nnunzio îi seamana. Si atunci amânam iar capitolul. ma mustru.imbat. cu buze de taranca tânara. e-agerat. înca..et. care îl împiedica sa ajunga glorios. #cum însa. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. în acelasi timp.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. doctoreH .ucreaza. am planuit capitole din roman. 8e câte ori sunt umilit. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. El ma admira si ma dispretuieste. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. . înflorit.roscat si miop. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. pentru ca eu sunt eu. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. e-plica. 2oate e înca virgin. &ând ma linistesc. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. cu barbie lustruita. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa. dar nu o pot îndeparta. femeile si banii vin de la sine.elari. fireste. '-am putut scrie nici o pagina. mâine am lectii grele.. 8upa ce a iesit *anciu. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. El ma suspecteaza. asa cum se afla în romane.iobia noastra si de gloria sa. II. iar *anciu îi striga la rastimpuri. nu.&e te faci. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. Mi se plânge de slabiciunile lui. cu obrajii moi si frunte îngusta. . E-plica. E un adolescent fara sprâncene. Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. sc. e-asperat1 . 'u miarn . trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea.&e ai. cum îmi place sa ma port cu el. si. simpli elevi dintra sasea reala.

#-tunci. nu stiu.eiat ultima fraza.. M-as multumi sa prezint. de la care am plecat în aceste pagini. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. nici unul întrecând saptesprezece ani... s-o ajut.ita anumite capitole . în roman. 5 lume ignorata. #s fi fericit sa gasesc un conflict. 'u cunosc decât adolescenta noastra. în orice caz. dispretuitor. pregatiri pentru roman. 8ar aceasta pare pedant si rece. 6ara sa vreau. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. Sa iau seama. *oi avea grija. 'u gândesc întotdeauna astfel. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH . în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". Si apoi.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. 8aca l-as sili pe el. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. 8ar mie îmi place sa ma contrazic.i. 8ar. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material .. în orice caz. Sunt atâtea lucruri de spus. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene.c. 8ar am pierdut iar firul. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. si . apoi. trait. Mai ales "concluziile". m-am oprit. conflictul. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. 8ar seria aceasta de scene. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica.. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. e un prilej. 8e aceea ma arat retras. Iar am alunecat în discutii critice. personajele.rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. rând pe rând. #s lamuri. pentru ca nu-i prefac. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. Si apoi. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic.nu le va cunoaste nimeni. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului. însa. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. &ând.. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. e-agerez. ca mai înainte. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. de aceasta sunt sigur. 'u i-am vazut niciodata iubind. de impresii. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec. oare.#m plecat de la Eobert. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum.asupra measi asupra celorlalti . Eomanul meu va fi scris fara discutii. 8upa ce am înc. Suferintele mele . E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. 8ar eu nu pot descrie. cea dintâi aventura. #s suferi mai mult daca as fi respins. 2rietenii ma cred timid printre fete. . s-o încurajez. încercari de a sc. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile.. pentru promovarea mea în clasa a saptea. iar nu s-o potolesc. Eobert. înainte de toate. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. romanul trebuie publicat.autorul însusi nu-l cunoaste. în Saptamâna 2atimilor. E stupid.iar în <urnalul acesta..pâna atunci . modific.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. . viciata si neînteleasa în literatura. fara a fi un roman psi. si nu am tragere de inima sa le scriu. planul de lucru ar fi simplu. Eu nu am gasit nimic firesc. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti.

Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. vorbeam.eata se rupsese. râs încurajator. la toate serbarile. cu mâinile. 2arcul era prea populat. întunecat. Mergeam împreuna. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. privind în oc. E inutil sa reproduc aici conversatia. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. cu ura.eta o vulgaritate impresionanta. într-o jumatate de ceas. doua fete si doi baieti. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. Erau simplu îmbracate. îndemnat de Eobert si de 2erri. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. iar pe mine ma alinau. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Eu eram palid. 2erri coc. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu.i. lacramând. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. îmi placea s-o c. fumând. Se împotrivea cu oc. #m auzit acele adorabile fraze de început. 'e-am întâlnit toate perec. incult. Se zareau si se auzeau celelalte perec. resemnat. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. umilit. S-a asezat mai mult târâta. asteptând sa farmece. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. cu obrajii albi si oc. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. mult. si-a scuturat roc. strângându-i bratul. perec.i. brutal. g. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala".iar cu perec. e-am întâlnit lânga #rene. 8e câte ori o priveam. aducând si pe 8inu. strivite pe obraji.ia si mi-a spus. cu ironii stupide. Eu taceam. înfiorat de tremurul trupului. cu buzele timid înrosite. 'u ascultam decât pe Eobert. la prima aventura. *orbeam aspru. s-a ridicat ca un arc. . Eu staruiam. . 6etele se . c. în toate liceele. pe bulevard. 'u îndrazneam. ca pleaca sa-si caute sora. Era cea mai mica din grup si. Era înca zi deplina. îmi porunceam. Iar noi .cu sepci de liceeni. de buzele ei. acela a ramas locul de întâlnire. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. aceasta se stie. poate.inui stupid. cea mai cuminte." 6ata s-a înrosit mult. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. 8inu vorbea rar. toate cuvintele cu doua întelesuri. 8e aceea. pe par. le-a vorbit.ile la cealalta parte a #renelor.i. rau. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece.i. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. 6etele au ramas fermecate. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. .i. în 2arcul &arol se întâlnesc perec. 6ata aproape plângea. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. Si ea se scutura sub buzele mele reci. cu parul atent presat. lânga ele. rosu.sa nu le strecor si în roman. cu gesturi.ile de liceeni. &ând i-am sarutat buzele. 'e-am distantat.otusi.ii negri. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. lânga un brad pipernicit. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau.pe care atunci o cunoscusem -. perec. *orbeam. pe o alee dosnica. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. Si fata se înspaimânta. eu m-am împotrivit mult. Ma stânjeneau privirile strainilor. zâmbind si rosind. Ma încruntam. împotriva surorii. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. pe umarul de stofa decolorata. zapacit. 'u vorbea nimic. Eu paseam apasat. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. 5 bruna cu palarie alba. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. Eobert le cunoscuse.ii. de aburii parului. cu obrajii pudrati. 6ata cuteza sa vorbeasca.

Ma supara Eobert. . însa. Eu livid. nu cunosc viata. Eobert va trebui sa faptuiasca. în bluza aspra ruseasca. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. el n-a stiut ce sa creada. îl voi ridiculiza. Meditând. 5c. aventura. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. *oi fi un soi de "raisonneur". asa cum port eu vara. 8ar aceasta o ascund în mine. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc.emaH . 8ar pe mine . la întoarcere. El ne spune ca citeste pe 0alzac. E numai un baiat frumos ca o fata. în romanul meu. de ce o c. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Eu ma prefac ca nu înteleg.. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. Stiu ca ma dispretuieste mult. . trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. Eobert asculta cu înfrigurare. pentru ca e sentimental. pentru ca. Eobert nu e un geniu. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. se îmbratisasera cu prietenii mei. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. ci ceea ce crede.rebuia sa fiu mai brutal. &ând ne adunam. nici nu-l cunosc. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. ea plânsa. într-una din ele am si eu un rol principal. care va fi un personaj de seama în roman. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant".Si cum ma va c. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. aceasta o stiu.elari si cu zâmbet încruntat. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. cu oc. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. El spune ca "traieste". 2entru ca acest caiet e <urnalul meu.iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. iar altul se c. apoi. El raspândeste zvonul ca ma tem. banuitor. E gol si suficient. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. 8inu îsi fagaduise. îi voi culege naivitatile si neg.ipui în mansarda mea. Eu stau între carti. 2oate. Eram furios pe mine. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. sa vorbeasca. 8e atunci.B tipatic în acelasi timp. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele.inuisem absurd. El e complicat. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. 'oi toti îl tulburam cu glume rele.sarutasera. 2ovestind lui Eobert.inuie s-o ajunga. 'u lamuream nimic. El îsi pierde timpul sau citeste romane. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. <ean *ictor era fericit. Eu sunt simplu. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. pâna acum. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. sa merg mai departe. si în roman nu se va trada. sa revina. spune el. dar nu prea mult. 8ar eu nu ma grabesc. fara sa se gândeasca asupra ei. e marginit si încrezut. Iata ca am vorbit. Iata o fraza stupida. Ma va înc. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an.poate dintr-o invidie nemarturisita .ma supara oratoria lui fara miez.. &ine stie daca nu ne invidiau. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. prieteni multi. poate. prea putin de acest prieten. Eu îl întreb. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite.

2aseste în mansarda abatut. Eobert. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme.ologic. Se încordeaza sa para erou nordic.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate . Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe.ârgo-viste.imbare. .#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante. 'e-am despartit aproape suparati. 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie. întreaba si el1 . mereu mai tare.oli. eu cred ca îsi va reveni. 5 zi de la sfârsitul lui mai.imbat. Eobert s-a convins. (. minteam eu. toate le voi sc.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. dintr-o insinuare a mea. se dovedeste ridicol. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH . III.oli. &a sa câstige timp. 6aptul acesta trebuie meditat. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. singur la . .Si de ce sa fiu eu acelaH . .eind fara rost atâtea pagini din <urnal.. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. &a întotdeauna. modificat de lecturi când vorbeste cu mine.2e unde au luat-oH . 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult. In vacante. 6ireste. . a ajuns sa se creada altul. *a uita pe 0rand. poate. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet. încearca sa para sc.Si apoi pe unde au luat-oH . le voi e-agera. impresii continuu sa adun în <urnalul intim. însemnari din clasa. încât începe sa creada el însusi în ele.otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop.roniade sufla ca sa i se sufle. . .8a. ca sa-mi sc. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. .ace.oli. &aleia nu stie nimic.#tunci nu-i spunea asa. #ltminteri. # protestat.roniade.rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. pe care îl citise de la mine. #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. . mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. .2entru ca Eobert.îi spunea &apul 6urtunilor. Meditând. în roman. . în câteva saptamâni.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. 8e atunci. # auzit.<ean *ictor Eobert. care tânjea gloria.Scriu un roman de moravuri si un roman psi.imba. Iata-ma înc. . în roman. .roniade sopteste. îmi vorbeste de 0rand. 'ote scurte. nu le va citi nimeni. superior. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo. Eu ma prefac convins de sc.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman.

. 5 bucata costa sase lei.. Eâsete. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.iozdan o sticluta cu coniac... va ramâne repetent.8ai. 5 melodie banala..ot o glumaK c. . .2amânturile indice. 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g... dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. 8esi va ramâne repetent. în clasa a doua a fost premiant. 2oate ultima ora de muzica de anul acesta. .#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent.Incetati odata. Si adauga. tot atât de linistit1 . El raspunde. cu câteva sandQic. nu de altceva. domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci. nu stiu unde. obisnuieste sa spuna.iar portretul domnului. magarilor4 . . ca el a platit si litra de tuica.In 0razilia. n-ai4 . #cum. *anciu îl lasa sa vorbeasca.em pe d-l director. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret.E scris pe-al nostru steag4 . într-o recreatie. îi aminti.Si unde au ajunsH -In 0razilia. # încercat sa faca c. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega.. 8upa ce a repetat-o de câteva ori.u l ?@as voulu 8andin4 . Dâmbeste. nici la tabara din 8umbrava Sibiului. si-a venit sa le vânda. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. . 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului. si manânca tot atât de mult. . daca nu faceti tacere. . ca un par. '-am nevoie de câstig. pe care am mai auzit-o.3nde sunt baritoniiH '-auziti.Si ce-au gasit acoloH . si se bâlbâie ca si mai înainte..-urile erau ale lui.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni. #u cerut sa le-o cânte. *orbeste încet si trist. #plauze frenetice si râsete. # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. glasuieste unul din fund.. 5ra de muzica. însa. . ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti.'u va astâmparatiH . în clasa a patra lua mentiune la matematica. '-au iesit decât trei baritoni. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.acun a sa maniere. puterea creste.si înfloreste. . &rinul.. . la sfârsit.*a dau afara4 . o noua romanta a sa.ca un mar. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii.. 2rofesorul zâmbeste.&.8omnilor. când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie.. . singuri. # spus ca sandQic. vreo gluma.. clatinându-se pe scaun.. . c. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. Mai avem câteva zile si vine serbarea.as@ sa vie. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios.8omnilor. 2aPe e tot atât de senin.-uri si o litra de tuica în fata.&are-i obrazniculH .emat în cancelarie.Si altcevaH . # fost c.3nde-s doi. 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras. vom pleca noi doi.

învata bine.iop. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa. e zgârcit. Sta cu batista la oc.2rofesorul îi ca un parinte. 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. . nici prea ordonat. dupa ora. ca sa auda maestrul. copiaza la teze. 8ar eu. va scad nota la purtare4 . &aleia. singur. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine. cum spun eu.ipuie personaj din Ibsen.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu.mai e si evreu. încruntat.inuri sufletesti si trupesti. &iteste literatura putina. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c. 6osil a reclamat pedagogului. se plimba si doarme mult.imie si a pomenit numele tatalui sau mort. înca. care sta în spatele lui.. 6osil încearca sa se strecoare afara. d-le 0oloveanuH .'ec. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. numarându-si din oc. si compatimire pentru profesor.0anca din fund.. cunoaste c.i. 6osil nu e simpatizat. %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. 'iciodata 8inu n-a fost prea . ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. bun si inteligent. 3mbla printre baieti. încât orice om inteligent sa poata întelege .imie si . R #guletti a plâns astazi la ora de c. 8ar acum s-a sc. ca sa nu-i puna .ematului i se ia darul.iar glasul lui e divin.oivinovici "insuficient".3nde te duci 2artiniseanuH . penibil. 2alma a rasunat. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. d-le 0oloveanuH . Scena m-a facut sa rosesc jenat. pentru ca e sc.imieH #m învatat-o amândoi. &aleia va face o ora de arest. 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . e fericit si raspunde în asa fel. . urmarit de c. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. capetele.3nde fugi. pentru romanul meu. baritonii si-au întors. ceea ce se petrece la liceul acesta4".ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica.8e ce va suparati. bine de tot.8e ce va purtati sever cu noi.. 0oloveanu cânta înainte la orga. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. cântând.. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. sa-mi frâng mâinile de enervare. ce rol va juca în roman. 2oate sa fie o simpla criza. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. la el.. .ii rosii si lacrimeaza. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. 'u-l mai "pasioneaza". se târaste în banca. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. rosu.Stai la loc.. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp. Si pentru ca n-a obtinut.i. #guletti s-a prefacut si a mintit. #s minti si eu bucuros. 3nul din ei "a cerut voie afara". . 6osilo4 .i baritonii. 0aietii îl striga din banci cu glas tare. R 2e Eobert îl dor oc. câteodata.arnic. 6ireste. pretinde ca nu poate cânta. si acum se întoarce în sineH 'u stiu. #steapta. 'u mai munceste. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. si ciuda pe el. pâraste baietii. Sunt sigur ca se înc.pe deasupra .imbat mult.

eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe . 8upa plecarea lui . cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc.oivinovici. &eea ce. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. în acelasi timp.emat la tabla.e. Suntem obositi. si vorbim. nu vorbesc si stau pe gânduri. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. 6anica a capatat "bine" la c. în ultimele saptamâni de scoala. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi.ii. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. 2e trimestrul întâi.ca cititul e pricina durerii lui de oc. Eu n-am gasit-o. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. R #stazi. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. as fi capatat "rau". &u "binele" luat la oral si-a asigurat media.ipuisem noi. desfiguratK îi tremura glasul. Suntem atât de legati între noi.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. . &ât de putin as fi citit. 8e atâtea ori ma pot preface. R . sigur de ignoranta mea. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. #m vârât la urma fituica în buzunar . ca de obicei. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. în jur. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine.imie. cu foaia alba. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. sleiti de caldura si ne întristam. &um însa eu nu stiam nimic . Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. totusi. 8espartirea ne alunga bucuriile. *anciu se uita la mine.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata.. E drept.imie. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla.eza la matematica.. am înc.iurilor dreptung. foarte usoara. R 'otita din $ iunie. .pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. Si nu e asa.ârtie. .. si tot o rezolvam. înca de pe la 2asti. când se apropie sfârsitul anului. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. 'e obisnuim. baietii lucrau aprins. cu placerile libertatii. priveam si nu pricepeam. si se uita uimit. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. Si. Mie mi-a spus ieri1 . e mai mult decât o nebunie. când se vesteste vacanta. se bâlbâie. dezgustati de scoala.i. ca vor aduce. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. &red ca citeste de zece. #m scris ce cunosteam1 altminteri. Se întelege lesne aceasta. putin câte putin. 2roblema era de trigonometrie.unde s-a adunat un teanc întreg.. #seara arn citit pâna la doua. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. Se face rosu. S-a întors în banca istovit. pentru zgârcenia lui 6anica. 6anica e terorizat de c. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia. 2roblema.'ici nu stii cât ma dor oc. 'e aratam multumiti si râdem.

oivinovici ca a învatat. <ean *ictor Eobert . . . Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite.cauta sa se vadeasca cinic. fara sepci si fara palarii.imie.imie si matematica. pentru ca e inteligent si sperios. varsa calimara. 2e bulevard. Eobert ofteaza pentru ca e geniu.otarât sa ne plimbam în &ismigiu. &ând intra .oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc.oivinovici.era de argint. afara de c.6rumos corp. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta.îl necajeste concurenta. fireste. se framânta în banca. cordon de antilopa si tabac.ii la el. pentru ca nu sunt e-puse "literar". când partenera lui Eobert. se clatina în banca. .isa. oricare.u nu pricepi asta. însa. Se dezmorteste când striga absentii. %% . la arbitrajul meu.. 0aietii îl îndragesc. 8on <uan si parado-al. #junge la liceu slabit. 6anica îsi pierde cumpatul. miopie precoce si desfiguratoare. ma consoleaza1 . uluit.. #m toate simptomele1 urâtenie. concluziile sunt partile lui cele mai bune.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . înainte cu câteva zile de teza.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . în ora de c. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au . o blonda bacalaureata din .. de ce i se spune "&ocos". &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. 8e obicei. Eu mi-amînc. renuntând. transcrie de trei ori problema. S'.framânta buretele cu creta la un loc. %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea..ârgoviste.e "simpatie" de a lui 8inu. încearca sa scrie precipitat o concluzie. #mândoi. nerabdator. însa. I*...ii fetele si doamnele. a e-temporale naduseste. doctore. cu dispret. se zapaceste.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. afirma 8inu. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. preocupari erudite. 3raste pe . urmaresc cu oc.6iecare cu ursita lui. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari.care se socoteste geniu .'u-mi plac picioarele. 6anica înlemneste cu oc. 'imeni nu stie. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. . 2entru Eobert. pierde pofta de mâncare.8e ceH Eobert m-a mângâiat. . Se îndoieste de Eobert. 8inu e banuitor si nedrept.inu-ie pâna ce . învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri.aina desc. glasuieste Eobert. care e geniu. blând si imens. Eobert. eu sunt "doctorul". Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda.eiat tunica si am coborât în strada. . în ajun. 8inu . se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . Eâde în toate orele. se c.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta.&opilarii. #poi ajunge nervos.ii. pe care îl .#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate.ide usa. epuizat.. 8inu. cu ton de specialist încercat. 8inu se înroseste în întuneric.

. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH . Eobert. 5c.'u-s fantezii. #m spus "paturi feciorelnice".. doctore. profund. . .. doctoreH..&e nefericit esti tu. brat la brat cu sclava ta. si Eobert se asaza.Si apoi.. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie..3ite ca traiesc.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida.. 2revestind furtuna. ritmeaza frazele.. .. /otarasc.6emeia. *a pieri rivalitatea. .i se pareH întreaba. . 'oi toti cautam aceasta... soptite cu oc. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine.'ici asta nu pricepi. în noaptea aceasta eram .. constatai eu. Eu gasesc propunerea compromitatoare.întâlnea în aceeasi familie.otarât sa lupt.8ar nu sunt nefericit deloc. 8inu. Eobert. cei doi vor deveni melancolici.Dadarnic te ascunzi. Si vor începe acele insipide marturisiri. . fara aventuri. însa. a noptii de vara si a muzicii militare.i înlacra-mati. sa pasesti pe sub alei. . &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire"... continua Eobert cu oc. .Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. ca în drame. ma Eobert. .'u-i vorba de filologie.id. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti. 8inu fumeaza visator. perfid...Si asta numesti tu viata... asteptând revansa. 8inu e mai zgârcit în confesiuni. lovindu-i potirul plin al dragostei. Eobert nu ma privea. .ii în coroana teiului. apoi.. "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata. 'imeni nu o cunoaste.. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca. 8ar acum era o primejdie. . cu filologia ta. sa ne odi. . S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. 8e câteva luni. fericit ca nu i-am acceptat-o. iubite.. . S=lvia a fost fermecata de Eobert. . pâna la urma.. .. .Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave.. Stiu ce are sa se petreaca.'-am spus ca am avut fecioare.&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu.. feciorelnice. modest. 8inu izbucni. Eobert se pregateste sa ofteze.. . .&um poti trai tu fara iubire. voluptatea de a stapâni femeia. sa te culci în paturi albe. presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas. umil. e reala realitate.0ine.. 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 . ritma Eobert.#i avut tu vreo fecioaraH . Sentimental înfrigurat.S-a urâtit groaznic în ultimul timp. înc. . paie peste foc..nim. . 8in pricina celor saptesprezece ani.. de a o calca în picioare.8aca nu vorbesti clar.. unor prieteni dezarmati si receptivi.. spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu. tinereteH. . 8inu asculta.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu. Eobert devine absent si imagineaza. ci de fecioare. doctore.ii se înc.Ia lasa-ma. Eu astept. vorbi prezumtios Eobert. e fecund si obsedant. fara femeie. Eobert se dezgolise./ai mai bine dupa fete. ma prefacui eu necajit.

ii... înca nu ti-am spusH se ridica fericit.. mi s-ar spune ca "pozez". si de nenumarate ori. 'u numai atât. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. 8aca m-as dezvalui.se întorcea odata de la scoala. . foarte lu-os învestmântata. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. si eu si 8inu.ândeste. saptesprezece femei.. Sunt o slabiciune.ii cum Eobert se asaza la pânda.. .inuiti de aceasta nevoie launtrica. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face. #sa. Eobert se culca iar pe banca. cu declaratiile.Stii ca mi-a scris Maria. buze rosii. si 8inu le urmareste cu oc. .. El . tunica croita pe solduri . Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. .i pe sub alei. dimpotriva. draga. Eu .rec perec.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada.. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. . Stiam si cum le c. . 2entru ca destainuirile nu sunt sincere. îndeosebi.. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor.&um. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. nimanui.cred altfel. .eama. tot prima lui femeie avea odata parul negru. iar în pat o fata cu parul aramiu. cu privirile în tei. avea parul negru-corb.8a. Ma simt si eu tulburat. fara veste. 0a mi-o spusese.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. 'u e genul meu. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. 8inu începu pe un ton degajat. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca. precum si varietati de versiuni. &. Si apoi. . îl simteam pe 8inu nelinistit. era casatorita si foarte bogata. si ce par au. ataca prin surprindere 8inu. #m ajuns un foarte bun observator. .'u ma pricepeti. # urmat dupa aceasta o pauza. început de vara. 8ar. Eu oc. oc.. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. dar lupt. da1 ma intereseaza. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc. &ând. în dormitor era un pat.ide sufletul. 8ar ma înfrâng. Muzica a încetat. prietenilor.. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni.era în clasa a treia. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. singur.&e-ti spuneH .I-am spus ca n-o mai iubesc. &ircula si subspecii.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. baiat frumos.ii negri.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.#m auzit-o de mult. #mândoi. trebuie sa ramâi singur. .. 2ot recunoaste repede pe cei c. . Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. Si nu vorbesc niciodata. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda. 2e mine ma supara confesiunile. ofteaza1 nu-l pricepem. . si alte multe amanunte.Ma plictiseste. Si cu toate acestea. versiunile primei femei ma interesau. cu ispite. de pilda. când se trezi într-un dormitor. întelegând inevitabilul. 8inu avusese. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata.. pâna acum. însa.. sa auda si Eobert. dar nu mai mi-aduc aminte. suntem siguri ca nu i-a scris. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. #tunci.

is sufletul" prietern?@or. Sunt si eu ca toti ceilalti.... &iteste si când e-plica profesorii. .andarica"K iar pentru ca e evreu. ". Eu nu spuneam nimic.ioase. se muta în alta banca si citeste. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. 8aca luptele se dau c. cu oc. #r trebui sa fac altceva. nici de cealalta. timp de cinci minute. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. Sunt carag.otarî si se întoarse spre mine. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. Si nici nu le pot scrie. 0aietii îl cred prost si îi spun.. orisicât m-as ascunde. picioarele lungi. altminteri. din pricina lungimii nasului. 2entru ca sunt imbecil.ii înaltati spre cer. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Si nu sunt multumit. 2entru ca nu "mi-am desc. pâna la capat. 8ar am raspuns naiv1 . Sunt sentimental ca orice alt adolescent. îsi îndeasa degetele în urec. n-as fi acum întristat. sub luna.iozdan si-l citeste linistit. . 8ar atunci. când scriu. c.. fara e-ceptie.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit.iar în banca lui. cu mâinile încrucisate pe piept. îi spune câteodata vreun vecin1 . Si scriu aici. nerozi. Si nici nu mi-e somn. 8aca baietii sar pe banci. *reau adevaiul.ia si sa ma biciuiesc.. Marcu nu se supara nici de o porecla. #cum. în fund. 3' 2EIE.. raspunse prudent celalalt. . Sunt atât de natâng..'u-mi mai aduc aminte. doctore. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab.6ataH iscodi curios Eobert. Sunt cel mai natâng dintre toti. 2entru ca.i si citeste. #m sK eu nevoie de prieteni.2area numai. . %7 *. Mai mult. Marcu îsi ridica necajit de pe carte . cu care sa ma plimb prin parc. Dadarnic ma minteam.H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide.'u ti se pare. Si nici nu pot citi.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental. e aproape de tine. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. si ruina vointei mele..E' 2rietenul meu Marcu e înalt. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa. 8aca e zgomot. . &eea ce înseamna ca sunt imbecil. #r trebui sa-mi caut frâng. Si eu. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. 'u mi-e somn. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. Sunt dezgustat de tot.ii mari si bulbucati. #m plecat târziu din &ismigiu. #cum. &autam durerea trupului. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde.Marcule. *reau sa fiu sincer. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog. parul cret. Dadarnic încerc sa ma ascund. sau pe lac. se încrunta si citeste. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta.#i citit 2acatH îl întreba Eobert. îl mai striga si "Marcala". ca toti ceilalti. uscat. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. cu oc. '-am nici un motiv sa fiu întristat. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. &iteste romanul. si pustiul mintii mele. Mi-e cald. si slabiciunea sufletului meu. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. Eobert se . mâinile lungi.iar si de durere.

oivinovici întreaba pe primii doi. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti.. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. .'u stiu. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". domnule. pe care i-l împrumutasem eu. se supara pe vecini1 %C . porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. Scoate cartea sau fituicile. . . #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa.8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH .ionteste1 .'u stiu.oivinovici îl întreaba. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. pentru ca romanul trebuie citit. tot ce ne cadea în mâna. 3n baiat îl îng. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea.imie.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. se asteapta sa-l asculte la c.'u stiu. . si 'oisil îl elimina pe trei zile.oc. .8e ce mi-ati înc. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. &ând iese la tabla. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. îl c.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. mai cu scrupule în clasificari. &ând epuizam stocul. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables. &iteam numai 0al-zac. adresându-se cestorului. nu se da în laturi. sau nu spune nimic. Marcu. . vorbeste foarte frumos si foarte original. raspunde linistit1 .Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. nu se tulbura. 3nii. iar el îi lua apararea. Marcule. &ând îi vine landul si . îi pune mâna pe umar. Malureanu Marcu. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei.a loc. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. &ere câteodata si lamuriri. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. T . îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert.otarî 'oisil. Si Eobert le . 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. care au "tocit" toata saptamâna. e turuie gura si umplu tabla cu formule. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH . ca te-a strigat. dupa atâta lectura. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. .'u se face lectura la ora de istorie. #m început sa ne împrumutam carti. . 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem.ii bulbucati. însa. 6ara veste. a teze copiaza. se întreaba cum. luându-i apararea. sau îi sufla vecinul.2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. domnule. Marcu. &ând. în banca.8estul. 2rofesorii îl cred neg.iob si incult.inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. .Ionescu &orneliu. Si Marcu se opreste lânga tabla. pentru ca el pleca dimineata cu g. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie.iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. Se întoarce zâmbind.Iesi. cu mâinile încrucisate. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. strig eu. 2entru ca stiu ca Marcu. Ionescu Stelian.. domnule. &ând a venit Marcu iar la scoala. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic.

cu i cel putin numarul %. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. azimir. . . cu cartulii de Engels si MautsP=. 8aca cineva spune aristocratilor ca anar.. si când intervin aristocratii. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. spre marea lor bucurie. dar îl dispretuiesc toti. dar nu prea. dar baietii . &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial.informati de el . pentru ca a suferit de otita.ide vreo discutie generala în clasa. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ . *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. el trece de cealalta parte. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. &ând banuia ironia. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre.8rept sa va spun. a noi în clasa nu sunt decât doi. 8irigintele însa a cerut e-plicatii.au aflat ca volumele sunt anar. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. când l-am rugat. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. a fiecare fraza pe care o rosteste. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". Marcu e multumit. îndeosebi pe 6urtuneanu. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte.. ca directorul. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. si Marcu nu se supara. în realitate. cu ? care joaca saptamânal poc. ci dimpotriva. . însa. si 6urtuneanu le-a dat. . *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca.iste si l-au privit cu teama. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. numai atunci ma supar. 8e aceea. fie c. în care nu patrunsese masina de doi ani. 'u îl urasc. daca i se tunde baiatul.care i se par îndoielnice -. cu &apitalul lui Mar-.er. de frica.iste. &ând se desc. 8aca vrea. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . îl socotesc foarte original. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar. 0aietii îl numesc comunist.rebuia sa ne tundem toti. el gaseste motive sa se îndoiasca. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel.. teoriile anar. si numaidecât ar reveni otita. tuns cum as fi. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare.iar nedreapta. între baieti. dar ca nu se arata.ismului. E suficient sa trec printr-un curent.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul.în urma otitei racesc foarte usor. E bine.gasea admirabile. sa necajeasca pe aristocrati. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. îsi trece degetele rasc. 2e mine nu ma supara faptul acesta. si toti am respectat ordinul. baiat bogat. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri.istii si comunistii nu se pot împaca. Marcu spunea ca sunt foarte interesante.. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu.ismului si al comunismului. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. anar. si-l retrage din liceu. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe.ist.

el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. pentru ca nu-l cunoaste. -a insultat. în fata profesorilor si a colegilor.le 8antec. Si când apune soarele primavara. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli.ipuit la Medeleni.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. în clasa. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. . &red ca am avut c. Mi-e sufletul sc. ca se îndoieste de toate.eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. nici n-ar avea motiv sa-l admire. 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e. la iatacuri lu-oase. pe sub salcâmi si visez idile rustice. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. dar atât de tare.e rog sa fii cuviincios. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. Eu le-am visat numai. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel . Eu. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui . n-am fost la tara niciodata. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. #m plâns. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. 8ar n-am gasit raspuns. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu. i-a raspuns linistit Marcu. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. Marcu nu-i decât rareori original.ipuit frumos. sustine o teza sau combate alta.. în ce priveste probele sale. Eu n-am fost la "tara" niciodata. #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue.. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. cu Sonia alaturi. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora.erea. din mansarda mea cu ferestrele desc. si nu l-am putut e-plica. daca n-ai crestere de acasa.Sa-l tina ma-sa în vata. iar eu sting lampa si visez. el le afirma foarte sigur.. marturisiri sub plina luna. însa. ..*ezi ca te îneci..oinaresc pe strazi. dudui si idile în vacanta 2astelui. 0aietii râsera. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. &ând eram mic. #zi-dimineata. M-am înc.. &ând. dar parea linistit. . 8ar pe mine m-a mirat faptul.. #m întrebat-o. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. în serile de vara .eiat formidabil1 . Mam înc. mi s-au ivit înca doi cosi.rollo. e drept. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. . completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. 'u mi-a fost rusine1 am plâns.erezade. încât a auzit si . interesant si glorios.e. In serile de vara.imbat.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul.iar mai mult succes decât Stefanei.foarte putin sceptic.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. la izvoare.ise. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . însa. 8e altfel. cântând S. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte.

ite de stamba.e.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza. care nu stie ce vrea. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia. care sufera necunoscut de nimeni.. pentru ca eram înca sentimental si visator. ori m-am vârât în camari cu . am îndurat ani de-a rândul c. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. eram cel mai lenes.iul adversarului. cu trupul c. spune-i ca un baiat urât. apoi nu mai aveam nicio- . E buna pentru copiii de boieri. care calaresc.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului.iar de intrarea mea în ec. miop.ipa liceului. care cânta S. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. germana si româna. si de vrerile meleH.. *I.. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era ..iul celui din careu.. . E3.. pentru ca nu stiam cine sunt.i frumosi..e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia.tutun. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns. E o carte cu papusi lu-oase.cizmarului de alaturi. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. numai pentru ca eu. 3'IC-+.ii Soniei. descult. . Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. Se vorbea c. Mai întâi. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. 8aca vedeam prea bine genunc. #m plâns.eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. Ionel . însa. Si eram miop. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. înadusit. si mintea. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. Iarta-ma. daca plâng.inurile carnii.ârtoage. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. si de oc.Dadarnic. Eu ma întrebam si ma c.. cu oc. #m râs de mine. pentru ca un adolescent bogat.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc.. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. e trist din pricina oc. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. Eu mi-am muscat buzele. jucând oina. spune-i sa-mi trimita adresa.ilor ei.ii lacramând de miopie. #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. 8oua lucruri se împotriveau. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli. ca Eobert si ca 8inu. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul. din Moldova ei. mai neglijent si mai rautacios din clasa. cu poze si cu idile.

Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. SubRpropozitiile.. fiind mort.. &um sunt în banca I.Se raspunde cu o propozitie întreaga.iar cum strigam. sm.câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam..Stiu ca începe cu s. Daream prietenii uluiti. #ici.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani. uitam tot. Ma înc. &ând am aflat vestea.8er NegH -8as4... bâigui eu.rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. 'u ajunsese înca director. *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire.rafH 2odoaba4 . mergeam cu gândul si mai departe.. #uzeam c. .E un criminal.2odoabaH . Ma înspaimântau. barbat trupes. întristându-ma. 8intr-o nelamurita dorinta....eute1 8as /aus4 .aben sie ... 8ar pentru ca rusinea trebuia.. Mai apoi.. ma trudeam sa gasesc un mijloc.euteH . . . 8e germana ma îngrozeam.. . nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet. m-am linistit.H.utnfH ezitam eu.8er Sc.9% data timp sa vad mingea. la groapa mea. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. ca prietenii sa ma surprinda c. 8upa un sfert de ceas.8rumulH . încercam eu sa-l îmbunez. când ma aflam în careu. Iar eu regretam ca.ipuiam mort. lasati-ma sa mor4.ipuiam disperat. magarule. mam gândit serios. constatai eu. 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti./aben sie .#sa se raspundeH . . Ma înc.'u. la sinucidere. un sfert de ceas. lacramam. rafH .Ss. nu. eram emotionat. însa.inurile si moartea....Neg4 -#rticolul.. privirile si proportiile profesorului de germana. a început. socotindu-ma persecutat de 6aradopol. . 0aietii...8as /aus4 .iar în clipa când voiam sa îng.aben sie . #sa se raspundeH .. . e drept. 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise . 8e câte ori sa-ti spunH Nas .Nas .S. sm.ipuindu-mi toate acestea.Iesi la lectie. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile.Magarule4. c. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii.o propozitie întreaga. pe neasteptate. ... strigau1 . . . zbatânduma1 .mucP4. magarule. maior în rezerva si profesor de germana. . înc. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. #tunci ma ajuta1 . spalata printr-un act de curaj. cu pastila între dinti..#cestia nu sunt corigenti la germana.Sc.cu litere "nemtesti" . e un criminal4. . oricum. trebuia sa raspund mai întotdeauna1 . socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei..it pastila.&um Sc.

Mama pleaca la bunica..'u. germana ma obsedeaza.iozdanul încremeneste lânga usa.8e ce vii târziuH 0aiatul cu g. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si. Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. nu învatasem nimic. 5c.. îmi uitasem umbrela în clasa. . pentru ca asista si mama. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. #sa.#sculta-ma. persoana a IlI-a pluralH . lasa ca îti dau mai bine marci. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund.. . 99 9" . Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. asigurând-o ca am sa promovez la toamna. . 8ar toate usile erau încuiate. 6urtuna a trecut cu greu..etata... . 8ar m-am întors. pentru mine. . Eu ma aparam. &ând începea ceasul lectiei. juca înca nasturi..Nissen.. Mama stia.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet.&ât sa-i spunem ca costa un caietH . -Mars4..Nissen. si m-am dus s-o iau. . pe unde ai intratH întrebarea rasuna. spunând ca sunt "persecutat".ema Sami.&incizeci de bani. Mai bine mâncam îng. ca o trâmbita. durerosi.&um merge. . .Di-l tot. 8e atunci...Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept.&e-i cu dumneata aiciH . . 5 vestisera cinci prieteni. M-am ascuns dupa usa.îmi ramân si mie douazeci de bani.&um face subjonctivul pasiv.. . 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber. Sami1 astazi nu facem lectie. profesorul a ajuns director. . Scapasem.Micule.Si.rei. citea pe 'icP Ninter.sa vedeti.. 6ata i s-a mai înasprit... 'u avea decât saisprezece ani. . la &onservator. vor sa ma persecute. palmuieste elevii. R #cum..8ar de ce te persecuta numai pe tineH . . 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si .'u stiu. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. boule...#i tu baniH . când se înfurie.. Qust.ii directorului se înflacarara.. ... #m sarit atunci pe fereastra.umbrela. miculeH . geQusten. vioara. .. . jermana îi dificila. 2asii domnului director s-au auzit. Spuneam asta si la mama. dupa aceea voi învata cu un meditator. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. Sami se arata sever.#m iesit. 2âna în septembrie.# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH . dar învata la scoala evang.elica si.a loc.# sti4 .

sfârseam întotdeauna cu "insuficient". 8ar când e zgomot în clasa.. 'u stie nimeni aceasta. . 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. rigid. . de trei ori spre stânga.. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". în cancelarie.oet. 8ar germana.aben sie .. E cald. 8e data aceasta../aiH Stiti voi pe Sc. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director.e.E'. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. pentru ca d-l director e serios. 2rudent. 9: -3nu. d-l director e satisfacut. si ma zbucium. Si atunci tremur.Ia sa dati un e-temporal.ainele.. o data cu umbrela. se întuneca. cum se zbuciuma 6anica la c.# . . fascinat. 'u se arata 0rand. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana.iller.. trebuia sa raspund eu. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. va rog.8omnule.ebens . si gândul lui e la via din judetul 2ra. &5EI. 8eodata. .o umbrela. si mi se strânge inima.ote1 . . 8omnul director. #nul acesta. ne c. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. .. îmi îng.illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. nu se supara. Ma apropiai de soba. R în fiecare luni dimineata.ii îmi lacramau.iontesc vecinii. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi.ote. 8aca râdem prea mult. nataraule4 îi multumi pentru sfat.'u . 5c. /aiH 97 *II. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime.eama pe cei amenintati. 2oate avem acelasi suflet.illerH 'oi zâmbim. ma pripeam. . cu caietul si cartea. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada. înainte de înc. nu e un om rau. nu mai pot gândi la 0rand.eierea anului.ova. #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c. cu o privire umila si umeda.imie. la "îndreptare". &ând ma striga. 8ar nu stiam. simt prea bine aceasta. 'e potrivim.Nas .. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. ma plimb înfrigurat printre banci.. 8upa un ceas si cincisprezece tigari.remuram. &a sa simulez lectia învatata. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana.. .#i sa-ti arzi ..Stiti voi pe Sc. -Magarilor4. &âtiva ne ajutam de batista.inuia la tabla. eu mi-am uitat caietul acasa. &ând ma plimb printre banci.. apaream palid. si domnul director fumeaza.euteH 6ireste. tot n-o învatam. . dar nu izbutesc sa-l evoc. mi-am e-asperat profesorul. 3nul dintre noi râde. . însa.&e stitiH -Sc. . 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen.Iesi4.

d. creion. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. socotita de profesori obtuza matematicei. ca &. pentru ca nu am vrut.iul lui 2ascal. nu am promovat. si adunai tot ce-mi poruncii. ma scol la doua. nu-mi impun asta. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. începeam sa ma îndoiesc. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. . la liceu. pentru ca am vrut euK sau. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. îmi poruncii cu glas tare. ca gulerul de la camasa ma supara. apoi repet operatia de doua ori. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. îmi marturisii cu jumatate de glas.omii. &ald. binomul lui 'eQton si triung. foarte interesanta trigonometria. . îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte. Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul. ca sa-mi fac curaj. #casa. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. ucrez pâna mâine dimineata. . cu toata inteligenta dumi-sale. . îmi spusei1 . ca s-a uscat cerneala în calimara. îmi spuneam eu. Manânc. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. a lui Iorga.'u ma pot apuca deodata de matematici. ca n-are sa-mi ajunga . 2ot sa-si îndrepte orice nota. însa. 'u mi-e rusine. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . #stazi ispravesc trigonometria. 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. am împartasit . ca . 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. nici cu triung. în pasajul acela.ârtia de pe masa e patata..rebuie ca e. 8ar ma aflai citind prefata. brosurile. 8upa-masa sfârsesc algebra. 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. 2rudent. In cea din urma lectie. voi. în care dl.otarârea mea. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica.ampollion dupa ce a descifrat . #m ramas corigent. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . cum am ajuns. . entuziasmul. autorul afirma ca. Sanctuaires d?@5rient de Sc.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. Istoria literaturilor romanice. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile.iul lui 2ascal.rebuie sa-mi obisnuiesc creierul. *anciu ne-a spus1 . Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa..în noaptea asta nu se doarme.m. când vazui ca se face trei1 .ârtia s. fara convingere. ca fereastra scârtâie. si mie îmi era somn.2rimele lectii nu sunt grele deloc./aide. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit...ieroglifele. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga.ârtie.Ma apuc sa învat la doua..!G iulie S-a sfârsit scoala. 9C . într-adevar. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta.&ei care vor sa-si îndrepte notele. revistele. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. 2oimâine repet. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient".utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. III.a. ma culc. . &ând ma parasea. mai e-act.2âna mâine dau dracului trigonometria. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. ca nu mi-am asezat comod picioarele.ure. ucrez pâna la zece noaptea. Eram entuziasmat si credeam. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. Spuneam1 .

8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.cu toate ca nu era absoluta nevoie . 8.. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. '-am vointa nici cât un clapon.0re. la noua fara zece m-am . .oate acestea. ai matematica4. 8ar. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. iar la centru pusei 5. #m început sa ma dezbrac. Si ceasul a sunat la cinci. #l treilea cerc era mai reusit. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc.#uzii ceasul trei si jumatate. 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc.ârtia si o zvârlii pe fereastra. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. iar cosinusul $ supra radical din %. sa sting lampa. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. Si m-am întors pe partea cealalta.emat la masa.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului.la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda.ii citind noaptea. 2acat de timpul pierdut cu scoala. #rcul era #0U%"V. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una.. .ologice pentru romanul meu.. #ceasta. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. Si îmi înc. 'u-i nimic de capul meu.i si m-am desteptat. .. Scoala-te4 . menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. la opt si un sfert am aprins lampa .Ia mai slabeste-ma. si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit. . dar în mansarda era cald. . #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. #tunci mototolii . mi-am spus. fericit. . . pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. &.#sta nu-i bun4 rostii eu. i-am spus pe jumatate adormit.otarât sa ma odi. 0. '-am sa ajung niciodata nimic.nesc putin ca sa nu ma surmenez. 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. iar la noua fara cinci am fost c. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor./aide.Ei.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti.asa. &ând ma îndreptam spre masa. Sa nu-mi obosesc oc. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. . Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. la opt m-am socotit persecutat. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete.

#re sa ma lase corigent. #stfel. &eea ce era de asteptat..Ei. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. E c.. minte4 8e fapt.. . . . #m repetat socoteala de trei ori. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . .rebuie sa învat. . temeinic matematica. ca întotdeauna. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act.Dadarnic. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. 8e la patru ma lupt cu ea. îmbracati de sarbatoare. odata.iar foarte inteligenta . #m sa învat patru ceasuri pe zi.. . #m desenat un cerc.. 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc.. si vestea se împrastia printre banci.esuit sub masuta cu reviste. înrosindu-se. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. &. matematica. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. ramân corigent. #m destula vreme la vara sa învat cu sârg. am vreme destula. de va ramâne *anciu uluit.#u sa râda toti de mine.iar e mai bine sa ma lase corigent. E foarte inteligent ceea ce fac. s-a adus o catedra. 2EEMI#'.MergeH MergeH . crezuse cel dintâi. temeinic.. Sunt foarte obosit. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. numai pentru mine. 'u stiu ce-oi face. nici în clasa a *3I-a. a vara.ii pe cartile cu numele premiantilor. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng. .. Si ceea ce eu prorocisem.&um. . ci sapte fara cinci.&. . . . Se întorceau. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent. se prefacea ca nu crede.'u-l ascultati. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #. si anul acesta.. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH .. ..# spus ca ne asculta foarte greu. însa. &el premiat. 2area foarte multumit.Ei. 0aietii se adunau grupuri. mai seriosi si nerabdatori. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu.. . "G "! *III.Ei. #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. 0..reu. înca din iarna.Ei. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase.atal ma privi mângâietor. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. #m sa învat la vara. cu fetele luminate.otarârea mea1 sa învat la vara. foarte greu.rebuie sa învat.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. . 8. odata. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH .. si iar în clasa a *lII-aH .

2rietenia cu "cei mari" se datora.a început.. strângând bag. . Maestrul se zapacise cu totul.iar comentarii.. sfârsind prin îndemnuri. mai mult din oc. "2otpuriul national" începea cu o doina. 2arintii devenisera nerabdatori. domnilor..uruiau binevoitor pe cei mici. pâna dupa miezul noptii. a rastimpuri. stacojii.. &eea ce m-a . prelungite.. mai cu putere4.rompetist alto eram si eu. "0alaurul". comentând figurile profesorilor. propuse imperativ d-l director. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. procentul de promovati si de premianti". a zece si jumatate începu "serbarea"./aideti. inteligenta si perseverenta . zâmbind..mai bine zis . servitor paros. dupa fapta si rasplata.. Sa spunem deci.#m sa te spun d-lui director. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. a fost rasplatita. la bodega din colt sau la curse.. începeti.. "$ . . 'u gasise decât noua. .. doi. a patru. salutând.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a. acolo. catre "dreaga fanfara1 . acoperita de acompaniamentul trompetelor alto.Sst .Sa cânte 2otpuriu4 dumitale. 3n grup . 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. si înc. &ând s-a coborât d-l director. &âtiva parinti se ase-. #plauzele prea lungi. implora maestrul. de doua luni. staruinta acestui elev. zau timizi în bancile din fata. Melodia se pierdea pe alocuri. -0ravo4 0ravo4..a acestui elev staruitor si inteligent. ordonati alfabetic. #rata "activitatea liceului. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru. 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta.icoteau pe sub banci.. care sunt multi în liceul nostru.i. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. multor "gentileti" la bufetul liceului. se înaspreau.. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals.6iranescule. un brun înalt si scofâlcit. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH .ii..idea oc. 5 privire de lânga catedra îi linisti. 2remiantii transpirau. cu altii se începeau c. ma pitii sub banca. #ceasta. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru. obosise. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. au facut sa roseasca pe director si pe maestru... 3n.otarât sa nu mai vin la repetitii. Maestrul si-a strâns bag. 3nii aveau norocul sa fie întrebati. #ceia erau privilegiatii.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH. &a sa nu ma vada. munca elevului. forte4.. doamnelor si domnilor. spre ciuda d-lui director. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos.. . Maestrul e-aspera. profesorii.eta si . Sunetele se îngrosau. 6orte. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. din fiind. . îsi umfla obrajii.obez iluminat . întreba. staruinta lui. directorul. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. . 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului.la liceul nostru. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. 0aietii.eta. fara îndoiala. . 8ar solistul. &ând li se adresau e-clamari.. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. în taina. aplaudau si c..eta. doamnelor si domnilor. #poi.. . erau fericiti. 8omnul director. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag. care nu si-a pierdut timpul. fanfara nu izbutea sa emotioneze. pe catedra.8-l 0oloveanuH. rosteste o cuvântare ocazionala.

Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. înalt.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 .. #muti. M-am linistit. cu nasul rosu si fruntea îngusta. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. 8estul. maestrul zâmbea fanfarei. cei mai prosti din întreaga clasa. . *orbeau între ei. îsi cercetau premiile. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi.0radescu Mi. aia din fund.Imbecili. si colegul s-a j furisat. cu oc.etelor.... clasa a *III-a reala. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. ca sa ma mângâi. Munca mea si torturile mele.învat ce-mi place mie. premiul I cu cununa. pistruiat. m-auziH .. d.ail. ca fiu de spalatoreasa. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru. 8o-mi-sol-do. întreaga fanfara zâmbea publicului. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam. 8umitre4 *asilica 8umitru. 8o-sol-mi-dooo. negricoase si fetele roze sau palide.eiam astfel.iobi încoronati.0ravo4. si rezultatele mele nu erau pretuite.. acelea erau necesare. care îsi învata lectiile. 8iletantii amutira. e-ageram.ioreanu. albe. glasui1 .. director se ridica si. &eilalti doi. Mandea4 . 0ravo.rupurile de elita.. începu premiile..'u te lasa. în mijlocul sârbei. intimidat. brutal..8o-mi-sol-do. g. 8ar. eu si 0ona 8inu îmi era prieten. nemaicutezând sa intre în banci. #poi. tot pe dreptate./ei4 *oi. Sandule4. *oiam sa par linistit. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH . *asilica 8umitru. din fiind.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . &a întotdeauna. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu. pâna la masa cu premii. întrebatori. m-auzitiH. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. peste putin.ile lungi. înainta timid. organizara un acompaniament pe pupitre.. iar altii e-agerau masca bucuriei. se întorceau împiedicându-se. iar publicul acompania cu vârful g.. Si unii se întunecau. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg... #tunci.ii încercanati si supti. "9 . cu urec. clasa a *3I-a reala. si fanfara. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 . . iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi.. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. 6iranescule4. aplaudându-si din rasputeri colegii. discutia cu un coleg premiant. 2oate urlam. . inculti si impersonali. simteam ca îmi slabesc puterile. încununat. #ceasta. premiul al doilea. pentru ca se întorceau capete catre mine. peltic. cu fetele îmbujorate. 3n secretar..apoi. &. înc. striga. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. <udecam cu o fierbinte nedreptate. &inci minute pauza.oti suntem niste imbecili.Sa traiasca4 -0ravo. ciupit de varsat. &eilalti. . 2arintii întorceau capetele. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. va dau afara. acoperita cu aplauze.. înconjurându-ma premiantii. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. 8irectorul îi zâmbi dulceag. &eea ce îmi placea mie. -0ravo.ebos..

oteluri murdare.. &ând venii la masa. #r fi atât devfrumos sa fug.. cunoscutilor. într-o dimineata. fara teama de mine. apoi. prost îmbracat. mi-ar fi usor sa ma descurc. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. 8aca as fugi. însa.6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. necunoscutilor. '-a putut învata englezeste. pe care nu o înteleg.. 8aca as capata unul. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. muncind si citind atât cât vreau eu. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. Ma g. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. dar care îmi stapâneste vointa. ca m-as sufoca altfel.amal si mam întristat. prietenilor. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. *#&#'. întrebai de la usa1 . Simt ca mi s-ar rupe sufletul. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. Sau. Eu ma prefaceam trist. dormind în . aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. # citit-o repede.ânarul m-a . S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. poate. la matematiciH Saisprezece. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. #m intrat. IW. fugise din nou... &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. as fi atât de puternic.estre de naufragiati cosmopoliti. pe care îl adora. E un gând care se întoarce rabdator. un calau al sentimentalismului. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata..ânarul fugise din 0asarabia. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. fara griji. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii.. dar i le-am g. &iteam o nuvela de 2anait Istrati. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov. petrecându-si noptile în orc. Ma framânta noptile.icesc ratacind singur. Mi-a vorbit. &iteste ruseste. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. E inteligent si incult. îmbarcati pe vapoare levantine. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. ajunsi în porturi calde. ma lupt numai cu mine. #ici. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. #ceasta e o porunca din launtrul meu. #ltadata. în mansarda. pe o banca la Sosea. glumind. din clasa. #m ajuns un campion încercat. 'u stiu daca îmi lipseste curajul. un temnicer cu inima rece.icit. colegilor.. într-atât as vietui o viata straina. . #ici a ramas aproape un an.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. 3n evreu tânar. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati.Stiti câti corigenti sunt de la noi. M-am întors cu 8inu. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. româneste si frantuzeste. sa fug pentru totdeauna. S-au mirat cu totii. . sunt cu adevarat trist. luptând. care ratacise mult si îndurase multe. de câte ori izbutesc sa-l ajung.-pâna la &airo. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . pe un vapor grecesc. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. în vorba. asupra profesorilor. 'u ma gândesc la corigenta. sunt stapân pe timpul meu. Sunt liber.

#m ajuns. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. # rostit atunci o înjuratura .ovarasul meu a început sa râda. El vagabonda în timpul zilei. fermecat. acasa. însa. cald. îmi trebuiesc bani. înabusitor. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. . &red. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. prin cinismul cu care erau marturisite.asea astfel casa si bani. cartile.numit. plecam cu alte doruri. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. pe care nu le întelegeam întotdeauna. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. 8in tot ce mi-a povestit. neodi. trebuia sa fur bani multi de acasa. Se ferea sa precizeze meseria. *orbea curgator. Mia spus ca venea de la /amburg. din ceea ce câstiga.inuie împlinirea unei munci aspre. sa-mi capat un pasaport pe un an. la întoarcere. . ci de faptul ca-i aprobam faptele. care sa aleaga anumite . cu o "fata" mereu sc. îl priveam corect si. -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa.inuie fuga. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. ratacirile printre suferind. în amiaziH &ând ne-am despartit. ": &a as putea intra agent la Siguranta.i. ca "lucrator". "burg. îmi preciza. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. apoi. 2ovestea toate acestea antrenant. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. patru ceasuri. cu banuieli în oc. îsi alegea pe cea mai frumoasa. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri.ez" si m-a asigurat ca nu pot.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. . atâtea minunatii.nite. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. . impus de straini.savuroasa. mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile. poate.ânarul traia în fiecare oras. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. noaptea târziu. glumind. întelege pe 2anait. golind pa. cu alt pas. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea. de spaima si de entuziasm. 2e mine ma cuprinsese. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. amestecând fraze de argot.i.ipuiam în mijlocul furtunii. 8espre ce n-am vorbit. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. Ma c. tot ce-mi trebuia pentru fuga. beat de nesomn.imbata. cu alt zâmbet. pe banca pustie. dintr-o data.are.ise. 6urat de vorba. bijuterii. ma înc. de bacalaureat nu pretuiau.ez detectiv". #m dormit fericit. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. 2e drum. sa urmaresc tipii suspecti.ândurile mi-au daruit alti oc. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. romanul. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. neîncrederea. m-a asigurat el Y pe ruseste. . &a sa plec. #ctul de nastere. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. de visele pe care le visasem. încercai sa-l surprind. în viata mea. nebunesti si ma c. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. 2odelele de lemn abureau în luna. ma seduceau. înca. ca îmi lipseste o vointa adevarata. capatam impresia ca ma minte. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. de dezgust. atâtea locuri. 3itase de /amburg. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile.

ii. silindu-ma sa par trist. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. ca întotdeauna. &u atât mai bine.otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". plin de vointa. pentru ca o cred ispititoare si curata. drumuri lungi împreuna. cu seninatate. toate acestea mi s-ar parea literatura. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. cu gesturi strivite. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. nenaturaletea. #m sa pregatesc. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. pentru ca nu pricepeam nimic. W. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. dar eram cu gândul în 8umbrava. constient. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. 2entru ca sunt . #m ajuns putin obosit. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". am ratacit în 0ucegi. c. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. din zori pâna la miezul noptii. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &.ide scoala.. #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. Ma minteam. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. Sau priveam plopul din fata. . încruntat. îmbracându-ma. Sa se afle odata cine sunt. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. 'e-o spune mereu un pedagog brun. Si aceasta cât mai curând. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. retras. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. #m facut. R E tot mai cald. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. cum se va redesc. sa fumez si sa visez. ar face educatie cazona cu noi. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. S-au risipit. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. am dormit nopti frumoase în 8obrogea. serios. dar ispita era mai puternica decât mine. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. #ceasta suna frumos. am colindat muntii 'eamtului. în cel mai nepatruns colt. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. cu educatie prusaca. #u trecut. "C cautam sa iau atitudini "interesante". 8aca le-as scrie. # doua zi am citit mult.. 8aca el ar fi directorul liceului. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. #colo am sa stau noptile. 2oate am sa scriu romanul. &itesc mult. 'u puteam fi multumit. Ma dezgusta afectarea. '-am lucrat nimic la romanul meu. #m dat prea putine lamuriri. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. totusi. 3rmaream literele cu oc. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. ne marturiseste. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. &iteam câte doua pagini pe ceas. întarâtat. dai nimic. si adorm îndobitocit. îmi spun eu. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede.6. din toate cele ce se întâmplau în suflet. 8umbrava îmi place. Si poate am sa întâlnesc o eroina.E. trist. '-am visat nici o fecioara bruna.iar.

ologia. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. $$ august #m descoperit pe &arl=le. am sa izbutesc. 3mbla pe strada fara palarie si. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. El a iubit în Sibiu numai trei fete. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din .rebuie sa-l fac. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. nu stiu nimic. ine-istenta. Eu stiu ca n-am vointa. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi. scriu numai ca sa-mi atât vointa.is caietele de matematica. dar a fost iubit de sapte. #u trecut trei zile si înca n-am desc. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede.. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. corigentei pâna la ! septembrie.. 8ar. lucrurile s-ar petrece altfel. din casa4 9 septembrie . 8ar când ma voi apuca de matematica.ourmont. #poi. Spun ca s-au distrat de minune. 2oate. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. Eu stiu ca tot ce scriu.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. daca m-as cunoaste.C august M-am întristat citind ulima pagina. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. 'u ma pot analiza serios. când voi studia psi. unul din <acP ondon si versurile lui Samain. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. dar. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. fericirea. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Eu n-am regretat nimic. !" august S-au întors baietii din tabara. stampilata oficial si iscalita de director. nu stiu de unde sa încep. ucrul acesta am sa-l fac. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. daca ma voi încapatâna. Eroii i-am citit pentru a treia oara. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. cu un entuziasm salbatic. . fraze. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. îsi lasa un cârliont pe frunte. 'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. ai septembrie ma apuc de matematica. ca sa înceapa si el. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. n-am sa ies decât la trei zile o data. &artile nu sunt ale lui. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi.ologia. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta.încruntat si solemn . pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. durerea. Mi-a citat nume. 2oate am sa pricep la toamna. Eu stiu ca are sa mearga greu. Eu i-atn fagaduit . 8ovedeste. Eu nu pricep nimic. poate. când e sigur ca nu-l vede nimeni. cu jocuri de fizio"+ nomie.

de cinci ori rezumatele. *an-ciu.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. care nu poate sa ma sufere. 8inu. !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. ma va lasa repetent. de o sc.etata. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. ca pe 0lasco Ibaftez. Se simtea. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas.rei capitole din algebra. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. totusi. am sa intru tapeur pe un vas. cu glas de bas si cu un creion lung..oti învata. 8aca nu.imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. care ma va face celebru într-o noapte. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie.ipuit trist. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". Ma distreaza. s-a trudit sa mi-o sc. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. neputincios. E cea mai mare .otarârea. &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta. magar. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. ca pe Selma agerloff. dispretuit de prieteni. # trebuit s-o iau. 8e aceea m-am . #ltminteri.otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta.imie la !" iulie.otarât. pe care sa le stiu perfect. în port. . !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. si sa frunzaresc numai prin celelalte.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. si bogat. dar totul a fost zadarnic.imie. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. dupa care spera sa copieze si la teza. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. batjocorit de rude si dusmani. 2oate am sa plec de acasa. &aldura din mansarda si e c. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". #ltceva nu i se poate întâmpla. 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie. 8e acolo. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile. de o durere adânca. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini . când a aflat de .otarârea mea. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent.imbe.. &eea ce astept si eu. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. nevoit sa ma convinga de naivitatea . Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. promovat. si. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. daca nu cunosc oamenii vii. mai ales. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor.otarât sa fac. Se întâlneste cu alti prieteni. ma sinucid. baiat înalt. care va scrie romane cu rasunet. în carne si oase. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . corigenti la c. 8ar acum s-a . oare. &eea ce m-am . Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa.

8e ce n-a zâmbitH a tabla. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. Sa se stie. 8aca voiam. #laturi. 2roblema. Malureanu. . sfârsind pe &. dupa puteri si dupa împrejurari. 7" septembrie . #m observat astazi ca îmi place. 3n baiat sincer. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. &eilalti. . îsi priveau colile albe. însa. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. 8inu "misca". #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde..i. numai cu douazeci si cinci de lei. *anciu m-a privit în oc. sa ma apropii de tabla si sa ma sc. #cum e lucru . #m vazut o frunza vesteda. ca si mine. 8in toamna ma apuc serios de matematica.3 2#E. imensa. 'u stiam nimic. colegilor. am sa citesc toata noaptea es Messieurs .eza. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. foarte simpla. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta.olovleffde &. ce se oprise pe fereastra.imonosesc sau sa ramân prostit.ârtia cu calculele. #cum am venit acasa si am scris în caiet. 'umai în matematica si germana. Mai e-act. 'u-mi aduc aminte nimic. cu toate ca învatasera mult. 8e aceea am sa învat la matematica. tremurari discrete. &eilalti. toamna e atât de bine. ca sa nu mai tremur.II I .edrine. la gândul de a fugi de acasa. pentru ca nu am voit. necunoscutilor. Iar acum mi-am sc.otarât. 5 vointa de fier. 8inu lucra de zor. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat. Emotii. #m dat . nesfârsita.planurilor mele de plecare. care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". Ma odi..tc. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. dupa câte mi s-a spus.edrine. pe sala. Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. #cum m-am convins ca am vointa. E un roman captivant. .eza.. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent. 'u e grea1 dimpotriva. nu raspundeam. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. calduri. Si nu mai tremuram. Ma oprisem însa. are foarte multe parti amuzante. la &onstanta.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. dureri de cap. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. #cum stiu cine sunt.tc. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. înca. pasii prietenilor.. Iar la mine în mansarda.imbat pur si simplu gândul.a loc4 #cesta a fost oralul. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. S6ZESI.nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica...

Iar visele se strecoara în viata mea. pentru ca ma simt fericit.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. atâtea înc. în toamnele reci si umede.iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. altul insignelor editoriale. a mi se apropie în singuratate numai mie. 2rimavara. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. &ând înverzesc plopii.rebuie sa ma sc. si ierbarul. la toamna. pe furis. &e sa citescH 8oamne. Imi amintesc atâtea ceasuri. 'u trebuie sa ma gândesc. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". se zaresc doi plopi..imb. sa ma tulbure ispite. 8ar acum nu-l caut. logodnicul si sotul. Scrisesem cincisprezece capitole. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. departe. daca eu n-am ajuns fermecator. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. odaita e trista.id ferestruicile si privesc în strada. 8oi plopi batrâni si resemnati. si seara se face tot mai multa tacere. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul.icesc zbor de albine. &opilaria s-a stins între peretii varuiti.. 8ar. *oiam sa scriu. senin. cu atâtea pac. si g. îmi spun eu zâmbind. un roman.. nu pot ramâne întc deauna copil.E# # II-# F. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu. si biblioteca.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane.Pirt-seff de mine. dar cartile sunt stupide si reci. afara. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. si mie îmi par viata si altora le par vise. soarele a adus lumina multa... usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. 8ar nu trebuie sa ma gândesc. 8oamne.ete scrise. mângâindu-l cu dorurile meleH. 0iblioteca îmi era amanta. crescuti într-o curte cu grilaj de fier. . 3n altul culorilor copertelor. pe care îl simt.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. cu taceri< cu desfatari. la început.. Si peste toate se asterne praf. si castani umezi. #ici am fost eu mic.. si teancurile de reviste. daca n-am cutreierat înca India. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. într-o seara am descoperit absenta intrigii.2#E. Si g. a mine. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman".. #m parasit caietul gros.. totul e mort. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare. . ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as.... Eu eram amantul. Eu le-am slavit într-un caiet gros.&e sa scriu. era un pat cu un leagan. eu scriam laude virginitatii cartilor. M#'S#E8# 2este case plumburii. cu multe elogii. #ceasta m-a deprimat.i. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. Eu nu vreau sa fie trista. . cu multe dialoguri. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte. cât sunt de fericit în singuratate. în locul patului de lemn rosu. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. #tâtia ani s-au scurs. si ramuri înflorite. a venit primavara. în odaita. Ma ridic de la masa mea. sa fiu mare. desc. #fara e soare mult si neliniste.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. sub tavanul scund. sa ma sfâsie tristeti. 8aca l-as cauta acum în lada.. în acest carnet. ci sa scriu.. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. 3n capitol îl înc.. 8upa o suta de pagini.. Ei. Si cutiile cu insecte... dar asa e. *isez acum vise noi si dulci. . 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea.

rece. FF. îl g. 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. fara sa ma supar. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. ca sa nu-i stânjenesc. pe rafturi. sting. când mansarda e luminata de prieteni. tainica. Si citesc înainte. poate. asteptând noaptea Sfântului *asile. Eu citesc în umbra.. 'u vine niciodata e-act la patru. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. asa. cartea citita mi se pare seaca. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica. de la patru la opt. 8ar ei vorbesc atât de încet. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. E singurul rol care îi convine. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu.ere. ca sa nu ma supar. iarasi întuneric.. întâlnesc lumina timida.imb cartea. lovind cu geanta gardurile. le zâmbesc numai lor. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. nu tine conferinte. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. umina se stinge în iatacul vecinilor mei. Dâmbesc. îl zaresc. va intra la facultate. lânga aceeasi soba de zid. &ând apropii. îmi spun. ferestrele se lumineaza din nou.. Si citesc o carte noua. se transfigureaza.otarasc eu. #tunci le zaresc. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. iar eu pasesc înainte. Eu zâmbesc deasupra cartii. I. E întiparit pe ziduri.. *oi marturisi. Eu ma întorc de la liceu abatut. jetul de soba. pizmas si superior.In fata mansardei mele se desc. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. ma mângâi eu. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu.#.anief-#le-andrescu. ma zaresc cu multi ani în urma. zaresc ferestrele unui iatac. 'u zaresc nimic limpede. în fata mesei. aceasta nu poate fi scris în roman. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. pe care nu-i cunoaste nimeni. " M3D# " . Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. 2regateste.3E# -8E#M#.I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. în fiecare amintire. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara .ii zidurile. Sotul aduce prajituri la amiazi. 8e câti ani se iubescH . însa . îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin.icesc în fiecare carte. cu o coperta indicând1 'uvele. mângâi cu oc.S5&IE. Si. Si ridicând la rastimpuri oc. nu aud. deodata. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. albastra. . #poi. dupa miezul noptii. acolo. ne . #cum îl saruta. 8in pricina tramvaiului. &itesc pâna târziu. prin ferestruica.ii la fereastra vecinilor. si ele ramân în aceleasi locuri.în particular -. iarna. ca îmi dispretuiesc vecinii. 8incolo de grilaj.ârziu. strada.. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. clasa a opta. 6ireste. &e fericit ma simt ca uit tristetea. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. cu oc. 8impotriva.E &3 . Sunt fericiti întrînsul doi tineri. ânga ferestruici.. . când noaptea se linisteste. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. Seara. ma aflu toamna. 'u. brusc. se face lumina în iatacul cu umbre. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H.imb cartea.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. 'imeni nu le banuieste farmecul. 'u-mi cunosc vecinii.ide o curte cu gradina sfielnica. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. acesta-i surmenaj inconstient. a masa. îmi fagaduiesc o sotie blonda. la anul. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. în fiecare cadra. sunând grabit si îmbujorat. voi. &ând ma întorc din strada.ii osteniti. Si iarasi sc. ungit în patul rosu. . #sa ca. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs.ma întreb eu. câteodata.

declamatii. Sufleurul are. secretar. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. 8upa fiecare Sedinta. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. Si înca domnisoare dragute. însa. cinci lei pe fiecare luna. Eobert ne-a vorbit. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii". Sediul Societatii noastre e nepretuit. fara teama de a fi surprinsi. cel dintâi. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. cel mult. 'i se îngaduia.marturiseste. cu ferestrele sus. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". piese de teatru.una ne-a daruit . în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. pe rând. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. în orice caz. #nul acesta. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. despre Eacine. discutii. nu ni se dadea voie sa plecam. . e cu totul altceva. ceaiul. #flând ca putem obtine trei încaperi. intelectualii si artistii clasei. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala.trei încaperi la subsol din locuinta lui. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. zece lei. la "Muza" vin si domnisoare. farduri si barbi. voioase si îndraznete. 'u ne împiedica nimic. vibratiile eterului. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. a sfârsit. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. a sfârsit. noi. în fiecare sedinta ne citeau. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". Mai întâi. 3n altul ne citea nuvele originale. Izvorul acestuia era 0runetiere. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. la strada. sfidându-si criticul. ne-am constituit în societate. în?@ toamna aceasta. totodata. eiber s-a ridicat si l-a combatut. nici sa dormim. însa. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. #m înscris membri si membre. adica. . Spre seara. în fata salonului. de toti banii strânsi de la cotizatii. S-au facut numai repetitii. într-o odaita întunecoasa.o dupa-amiaza pe saptamâna . &olegul 'osc. a capatul scenei sunt doua usi. 8omnul director ne tinea predici morale. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. în fund. elegant si are si un pian. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante.si am fi-at cotizatiile lunare. &ealalta. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. Izvorul lui era 6aguet. zeci de strofe. casier si plicuri cu en-tete . 3na duce în curte. 'i s-a marturisit ca. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. 2oeti fecunzi. Mai ales farmecul membrelor. am ales un comitet presedinte. conferinte. "Muza". #ceasta. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. în timp ce se pregateste spectacolul. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. salonul. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. sa nu fim atenti. 8e fapt. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. S-au iscat discutii aprinse. E spatios. anul trecut. si grija cortinei. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. 8e altfel. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor.rebuie.

8ar aceasta n-are . 8on <uan . 2ajul lui 8on <uan . Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. vorbeste repede.cu o saptamâna mai înainte Y. nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. de asemenea. repetase si în 'apasta. nu pricepe engleza. însa.eram eu. ia.&astagnete -era 8inu. n-a fost refuzat.ovnicul . &riticii mei -printre care stralucea eiber . iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. ia crezuse ca voi vorbi pe scena. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. Eram. deci. Eama a fost cel dintâi profet indian. &onferinta mea a fost furtunoasa. S-a reprezentat 8on <uan. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere. în clasa a *i-a. *enisera domnisoare multe. ma corecta1 . reîncepui eu. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. # iesit de minune. cu toate acestea. care citeste multa filozofie.ete. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. la pianul din salon. ca voi vorbi eu.arul cu apa si am început1 .parintele Ieronim . care nu vorbeste frantuzeste.8omnilor. credea ea. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. 8e altfel. altfel.. în mai putin de doua luni.fireste . eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. 3na dintre membre. Eu rosii. 6etele . plânge la tragedii.. însa. &ineva. #ceasta.lucrurile au mers mult mai departe. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. cu 0ricterian sufleur. &omitetul a protestat si. un fenomen. si toti actorii au avut succes. din fund. Si s-a cântat. însa numai un sfert de ceas. asa cum am vorbit cu ea .Invers.era Eobert. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. 8esi faptul pare curios.. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas.. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. dupa cinci minute de vorbire. 6aptul acesta m-a si zapacit. #m ales scenele finale. 2rima repetitie am facut-o la mine. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. într-o seara. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. 'u putea fi refuzat. . eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. Si colegele iei s-au grabit sa vina. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas.az. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. 'u scapa nici un spectacol. &u atât mai mult. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. 8aca nu aveam sufleur. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid.râsera. ucrurile s-au petrecut. Eobert.pe scaun. &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". m-a întrerupt. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala.. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . 8u. Eu am aparut linistit pe scena. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care.8omnilor si domnisoarelor. vestise la scoala.. 'oi eram curiosi sa-l auzim.

Ei. 'u era seriozitate. .Si eu nici n-am sfârsit introducerea. eiber se gândi putin. .azliu conferintei mele. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit.care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama . care statea rezemat de un dulap. Sâmbata viitoare. .8ar au trecut cincisprezece minute. .0un.fireste . conferinta. încât e de datoria lor sa râda. 2e noi ne intereseaza. si ce daca au trecutH se rasti ia. &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. intervenind. întorcându-se spre el. . #u batut din palme.. .sa râda. Eu .( . 6etele cautau sa provoace un sfârsit . Eu zâmbii. asati-l sa-si sfârseasca conferinta.Eog nu întrerupeti pe orator.ote.#tunci amâna pentru sâmbata viitoare.arul cu apa si am început sa beau.una ultimatumul comitetului. se ridica eiber. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. apoi. . .'u-i vina mea. fara entuziasm.ot sâmbata viitoare. &omitetul. înca.ar nu mai ramasese apa.. printre spectatori1 . :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. . am apucat pa. repede în . si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .o.eiat introducerea.otarârea spectatorilor si a comitetului. am îngânat eu lasând pa.într-un sfert de ceas de-abia am înc. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa. 2entru ca eu nu sfârsisem. în pa.ar.. sa dau loc la astfel de scene. 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. toata. .asteptam linistit . . iertator1 . &autam o replica "tare". Si l-au apreciat. Si râsera. .8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori.8ar nu te-am întrerupt noi. 8aca sunt întrerupt. 2entru ca saptamâna .oata conferintaH . In fund. . 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda.. Si râsera.8a. tocmai la mine. Sss4 .rebuiau. însa. apoi se aseza iar pe scaun. ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice.nici o importanta. 8ar a izbucnit. 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".8omnisoarele dumitale. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap.2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc.Mai ai doua minute.8ar cineH . 'u se asteptau. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. 6etele au început .&e facem cu critica. 8e ce ma întrerupetiH .arul jos. comitetul se framânta.6oarte rau.

E o carte stupida. membri si membre. ..... cu .. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. întins pe o canapea din sala. Sa vezi cum ti-ar trece. .una ma privi . noi. 7G 7! &omitetul amâna. #vea crampe. . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. eu. protestara fetele. actorii.'u pot sa iau sare amara.2ai..&rima si pedeapsaH . . frate..uma.&um sa ma frecatiH .trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.roniade propuse sa începem câteva procese celebre.. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. însa. însa. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. &osta patruzeci de lei. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si. .*rei sa te frecamH .ârtia proasta si cu coperta galbenaH .Stiu. eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. #m auzit ca face foarte bine.8ar noi nu-l avem. a. .otarârea pentru doua saptamâni.. câteva personaje. crampele nu-l crutau. c-am citit-o..8ar ce.8a. pe EasPolnicoff. se scuza Misu.. . 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. asa e. în aceeasi seara. . .#ti citit-o pâna la sfârsitH .&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. dar nu pot sa iau.. aa.&um procese celebreH întreba o fata. actorii.. romanul lui 8ostoievsPi. rau faci.. pentru proces. #vramov.B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. ati fi avut acum alta parere. &rima si pedeapsa.. da.8e ce nu iei. . dupa ea. ascultati-ma pe mine1 e idioata. de pilda. Misu voia cu orice c.4 #tunci ma . 'umaidecât. idioata. 'osc. enervanta.. a. ia se lumina. introducerea lui #vramov.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei. cunoscator al librariei românesti.. .'u. asa. &ând aveam nevoie de ceva... 8ar asta n-are nici o importanta.. . 'oi. Misu . nu.. n-a fost nici o "reprezentatie".. . în fata unui juriu ales dintre membri. Si însar. .8aca o sfârseati. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila.. Entuziasmul fetelor pieri. însa.. Misu se împotrivi.#sa. Se facuse galben si.Eu atât am dat. pe 'o-sc. .8a. . . .Sa acuzam si sa aparam.#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi.otarâi eu1 . 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. 8esi era fecior de doctor. am venit cei dintâi.'u stiu.oli.. . -am gasit pe proprietar. 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff. 8eodata. #m intervenit. . va spun eu. puteam suna. fara grija.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff. treizeci. Sa alegem alt proces. eu am citit-o în frantuzeste. 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural.. -0a nu.. S-a tiparit la Steinberg. calca încovoiat din sale.Sa te frecam noi pe pântec.rebuie. când mergea. o sare amaraH îndrazni altul.

si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. 2e cap îsi va pune o bereta albastra.înciudat.otarâram noi.una. . foarte putin modificata. îmi dai tu putina pudraH . o perec. desigur. însa. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH .Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. #m acoperit-o cu o fata de masa.ovnicul lui 8on <uan. &u atât mai mult. . aceasta întelegeam si noi. Intervenii pe lânga proprietar. 8oi ficusi nu erau o gradina.îti dau.e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan. înainte de toate. . 2entru ca. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. îsi lipise peruca. marturisea el.i si îmi aluneca pe sub guler. . &ostumului lui 8inu. de asemenea. pajul lui 8on <uan. ceea ce nu avea 8on <uan.Suna. buclata. înrosise buzele si umerii obrajilor.izat. #m adus si Qnabat-jour albastru. 2ajul avea îndemânare. începuram sa lucram. cum purtau tinerii în Eenastere. deci. . în salon. Eu eram cel mai simplu deg. 8on <uan si &astagnete.izarea si mascuirea actorilor.otusi. pe care l-am legat în jurul becului.ie ecleziastica.8a. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert.8a. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. faina îmi intra în urec. era un început. Sa sunH . 8on <uan.ulerul si mansetele erau de dantela alba.ii si sprâncenele. sus. pentru ca scenele se petreceau noaptea. al lui 8on <uan. începura sa se fardeze. 'u era tocmai placut. 8e la câtiva pasi parea un #donis. a oc. *enise. însa.. cu cât avea parul tuns scurt. ciorapi negri. încercase sa-si faca doua dungi. cum poarta fetele. care îmi ajungea pâna la calcâie. du. si tunica p. #poi. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. nici nu vrea sa poarte altul. #ceasta.rebuia. sa pregatim decorul I în scena. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal.. parintele Ieronim. care înspaimântau. #vea pantaloni scurti si bufanti. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. . 8inu mai avea si o peruca neagra.antaisie. apoi frecam. Mai trebuia sa-mi albesc parul.i îsi adânci cearcane groaznice. &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. îsi facuse o vesta de catifea neagra. un aspect "istoric". cu el. Eobert.Stii.&u fainaH . era o bereta de scoala. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. am început pregatirile pentru deg. pentru a ajunge în sala. Si 8on <uan era tulburat. îsi pudrase parul pe la tâmple.'osc. însa. îmi luasem pelerina tatei. . &astagnete. apoi. lungi. pe frunte.e de pantaloni curiosi. &ei doi. #ranjam noi tot. . însa si le facu atât de groase. nu stia cum sa se fardeze.#tunci culca-te. . Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. foarte simplu1 nu are altul. îsi rosi. '-avea nici o grija. se pudrase pe fata. în loc de tic. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele.asise. care îi dadeau. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. 8on <uan. în fundul scenei. . #m adus doi fîcusi piperniciti. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". trebuiau sa treaca prin scena. de matase galbena cu dungi negre. cea neagra. dar si-l pudrase fara mestesug. Eu eram preot. 8inu motivase. se afla o ferestruica. dar pentru ce-ti trebuieH .

6oarte. Erau e-celente. Se varsase apa pe mese. de la liceul "Sf. foarte bine4. admirabil4.a. 8eclama. în orice caz. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor. Se asezase. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. orice teama îmi pierise. ce bine ai fost4. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec. actorii. din dosul cufarului. însa. 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. cutia cu farduri. . # aparut si &astagnete. strângea din dinti si din sprâncene.a4. a venit în costumul lui de paj.ii înc. care era sufleur si sufla dupa un cufar. sufla cu pricepere.asiti..iar sa joace în fata unei multimi.i de oc.elarii.a. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". un flacon cu apa de &olonia. însa ma retineam în gesturi. de ficusi si de actori. S-a facut întuneric în salaK s-a aprins.. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. însa. marunte. grasulii. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. Se asaza lânga el la ceai.emati de doua ori la "rampa". 2resedintele trebuia. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. 2atru fara zece. . 8upa câteva minute. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. 'oi am fost aplaudati si c. lovea cu pumnul. becul cu abat-jour albastru. Daream tulbure perec. Erau acolo domnisoarele 8inescu. un costum îngeresc.anief-#le--andrescu si eiber. &ea mare adora în taina pe 8inu.. &a îi place c. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. eu si 8on <uan ne-am întristat. ipseau numai d-ra . pentru ca veneau spectatorii. o manta si doua florete. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda.. #m început furtunos. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. *orbeste putin. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. însa. si spectatoarele îsi pironira oc. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica.. 0ricterian. &a el e învatat cu scena.. îmi lasasem oc.ovnic. ce-i drept. însa. 8upa cum prevazusem. a desc.i. care flirta cu ia. 8inu privea si ne încuraja.is cu grija usa.. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. . 8ar spectatoarele nu-l priveau. repetam în gând.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. 6anica e resemnat..ii în sala. 8inu. Eram fericiti. #poi. în odaia artistilor era mare neorânduiala. . eram nerabdatori si emotionati. eu m-am încurcat de câteva ori. .ise. . &âteodata. nu s-a observat nimic. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. în sala. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. duduieH . a patru începeam.8on <uan e palid. asteptat. pantaloni atârnati în cuie. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. . 2entru ca noi ne-am sc.i ce se desfatau1 de lumina. pe scena. Sava". fara îndoiala.e" în Ieronim. #vea. 8e altfel. 0ricterian. iar 8on <uan a sarit versuri. ca s-o cucereasca.eiat spectacolul.*ai. Eram du. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc. 8on <uan se înfierbânta. 'oi. ciorapi si pantofi. 8upa ce s-a înc. 8inu râde modest1 -/a. 'e plimbam nervosi prin odaie. 2rin colturi.numai buzele. 8eclamam cu entuziasm. sufla prea tare si se auzea în sala. ne încredinta el.. nepudrate si cu roc. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare.ii asupra buclelor lui false. s-a aprins lampa în sala.

#veau roc.otarât sa scrie "revista". paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. eu am râs stânjenit si l-am . Sasa.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . iar Mariana e îngândurata. si 6anica ne-a împartit c. care n-au rasunet. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. însa. 2ersonajele sunt profesorii nostri.imiei. cu parul învrajbit ca al Salomeei. .ace si 2etrisor. 6anica.pentru ca e timida.oivinovici. Spune ca trebuie sa-si sc. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu. FFF. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. în saptamânile acelea s-a . serbarea va fi fara perec. autorul.i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. Eobert era revoltat.oivinovici nu-l persecuta. #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. . 2etrisor. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c.negricioasa. jocuri si gimnastica. pe canapea. care spune totdeauna1 mergi.e. Se . la care trebuie sa zâmbesti. . ia si cu Irina se aflau. E vorba de liceul nostru. ia. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. întâiul. 2e . 2etrisor si 8inu. # trecut asa aproape un sfert de ceas. în actul I. lânga dulapul cu carti. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Sf. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. ca întotdeauna. în cancelarie. pâna la genunc. lânga ele. 8in primavara. oricum. #poi. # doua zi de dimineata. 5bisnuitul ceai.otarî sa li se dea un avertisment. apoi cânta fanfara si corul. si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. în primavara . # jucat din clasa a I*-a. eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt".imie. 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. Mariana . Iar profesorii vin târziu în clasa. buzele rotunjite si oc. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". apoi declamatii.iar rolurile. pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. Se fac câteva spirite.îl urmeaza.imbe costumul.ii scurte. a sfârsit.s-a îmbolnavit. rosii si cinici. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". si nici nu ne da lectii multe. Eobert. în fund. biruise. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. In al doilea rând de scaune. Spiridon e o zi neuitata.anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. 8e Sf. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c.acere apasatoare.oivinovici îl joc eu. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui .imie. . în anul acesta. 'u se putea altfel. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. Se tine mai întâi o conferinta. #ceasta. cei doi aparura. lânga soba. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. la liceu. E înalt.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. are sa joace doua roluri. Eu ascultam cu interes discutia. 8omnisoara Sasa . 3n liceu model. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. am aflat ca 8inu. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. si a jucat si la "Muza". &ând 6anica mi-a comunicat vestea. pentru ca se va juca . "8irectorul" va fi 0ricterian. Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon.ii mari . &eaiul.

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra.. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. 8oar te cunosc eu.îti public orisice. sa ma biciuiesc pâna la sânge. 2rivesc plopii prin fereastra mea. 8-l redactor m-a privit blând1 . sunt trist.Se face.ocmai. aplecându-ne fiecare din sale.iar în clipele acestea. &el care învinsese era d-l redactor.2rin câte am trecut eu4 /aiH .. 8esi am talent cu carul. 8-l redactor învinge întotdeauna. câteva clipe. #ceasta trebuia sa se întâmple.Multe.. 'u trebuie sa fiu trist. 8-l redactor se înflacarase. toata durerea trupului biciuit cu frâng..i. multe.. Dâmbete. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator.. începuse ora a patra. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice.. Dadarnic încerc sa ma ascund. 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu. Sunt sentimental. cu .&u totul lipsit. ... domnule. Si cad pe gânduri.. Si tot plânsul meu. Mi-a vorbit mult. . cu luna. câte nopti calde. C$ . &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. Eu îl priveam zâmbind.ânduri naive.&e ne mai scriiH Dâmbete. Si nu am de ce sa fiu trist. *.. Eram dezgustat si obosit. '5IEM0EIE #cum stiu..8-ta care ai talent cu carul. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c. .avuzuri înverzite de musc. ci voi .. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie.. tinereH . coperta revistei.. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. ce sa-i faciH4 . tinere.. în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile.&red. . M-am întors abatut la liceu. Sunt melancolic. #m rosit. idiot si revoltator de naive. Sunt ridicol. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie.iar ziua în care nu voi lucra.*iata.&e sa zic. de virilitate.. de personalitate.. . ma întelegiH E o batjocura. îti spun eu. .3n editor.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie.. Si am zarit. ma întelegi. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie. d-le redactor. Sunt lipsit de vointa. d-le redactorH.. cu statui însângerate de amurguri. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. ../aiH &e zici. 8e ce sa fiu melancolic. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. .8ar sa nu te descurajezi. ..Eu am..'-ai dreptul. #steptam c. Esti tânar. .. . 8eci sunt stupid. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. toata mândria mea.. Dâmbete. Se scarpina la rastimpuri în cap..

Era cea mai dureroasa dintre toate. *ointa mea e absurda. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare. natâng. o clipa de e-taz. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret.. /otarât ca o stânca. dar e o vointa trainica. 5 zi ca oricare alta.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. formidabila. de tremuraturi. #sa cum eram altadata. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. apoi. &arnea începea sa se umfle. care apasa si înabusa totul în calea sa. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri.ii înclestati de tinta.j cunoscuta. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. &âteodata. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. . 2astram frâng. tot mai scurt. j=la purifica. în fiecare noapte. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. cu oc. bolnavicios. de tulburari. oveam tot mai grabit. înainte de a stinge lampa.ia dupa un raft cu carti.otarâre. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia..ia cu .ului ma desfata. 5 singura clipa. 8urerea ma apropia de mine însumi. &arnea se înfiora.privi pe fereastra. 2e spinarea goala . buzele se albeau... obrajii îmi tremurau..ie. &ând îmi alungam somnul cu pumnii. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. sa arda. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng.se înfigea cea dintâi lovitura. 5 zi de noiembrie.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte.ios. #sa trebuie sa fiu eu. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc.isi. îmi suieram izbânda printre dinti. îmi înabuseam tipatul. eu stau linistit si scriu. Sufletul meu e aspru. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. 6râng. carag. o îndoiam si numaram pâna la zece.alba si plina . #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. sentimental.eieturi era rupta de frâng. 8ezastrul sa desfasurat astazi. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. 8ar izbânda du. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. naiv visator.ia cazând. o data cu geamatul carnii. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. 3rma.ii înc. în zilele când ma biciuiam.ii si ma usturau pleoapele. 2entru ca asa vreau eu. înfiorator. 2ielita de la înc. Eram . Eu. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. 5 zi calda. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. încruntat. Strângeam pleoapele. cu buzele strivite de furie. aruncata peste umar cu oc. #sa trebuie sa fiu eu. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. &ele mai frumoase zile.. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng.ie. 8urerea ma atâta. 3rmata de oboseala. #pucam frâng. Soarele e trist. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. #u fost zile de izbânda. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. ca sa nu vad frâng. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana.

Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g. Si n-am izbutit.ca toti ceilalti . #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu.sa nu tradez nimic din zbuciumul.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. ca toti oamenii slabi. Eu. nici cugetul meu. ca si toti ceilalti.isi. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. pe ploaie. citeste Eampa. într-o odaita umeda. &a si Eobert. Eu stiam cine sunt. Sa izbucnesc dintr-o data. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara.. aspru si sumbru. &are poarta parul retezat la ceafa si .imbacios si j plin de compromisuri. . Mi-am cautat si eu. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori. pe strazi. . #m nesocotit cea mai frumoasa . 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Suflet torturat.îmbatat de mine însumi. 'u mi-a placut sa am prieteni. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. #m fost sc. m-am dat putin câte putin. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. care doarme cincisprezece ore duminica. totusi. eu. flirteaza cu dudui la ceaiuri. '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. am ratacit si eu. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. Si eu. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. când sunt trist. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate.B danseaza la cabareturi. M-am vrut neîndurat. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. si. pâna la desavârsire. *oiam. însa. Sub care sa se ascunda. râde spart. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. prieteni. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. care admira pe Musset. Si strigam cu oc. ca orice adolescent. cu articole publicate prin reviste populare. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. ca si turma.. #m cucerit si eu. Si eu. ca .8ar n-a fost asa. lava fierbinte a entuziasmului. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. seara. a dragostei si a urii.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna.. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte.. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde.iceste nimeni mi-ajungea. iarasi. din întunecimile si flacarile sufletului meu. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. Eu.. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. ma îmbata. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul.ii înc. cu toate acestea. Si nu numai atât.. iluminat1 eu. cu greu. în râsetele celor care asteptau afara. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios.. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. joaca la curse. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti.. #m facut si eu glume. &u atât mai mult..pâna atunci ..

pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. e seara. pe cât îi sta în putinta. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. lectura "revistei". dialog dupa dialog.8ar intrati deodata în cancelarie. alaturi. 8omnul director s-a lamurit. îi gasiti dansând si cântând. s-au adunat cu totii în sala de muzica.emotionat ca la ora de trigonometrie . si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava.. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. . am regretat ca nu am plete.II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. #ni început a folosi ciorapi de matase. *I.8ar unde suntH . Erau romante.. 2rofesorii îl încurajau. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei. EE2E.eatrul 'ational. 2rofesorii ascultau. de la .continua1 . 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. Era acolo si directorul. Eegizorul este d-l 6ilimon. 6anica .Sunteti la clasa. Melancolia a fost izgonita de amintiri.statea în picioare lânga pian. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi.lavaliera neagra. îl acompaniam eu. 6anica fredona cu tresariri în glas. m-am dus si eu la cinematograf. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. Si am cazut tot mai jos.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie.#. 6aptul trebuia sa se întâmple.. 8-l director e magulit. marsuri si cuplete. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt.rosu din pricina gulerului si a emotiei . fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. &roitorul mi-a facut . furati. #m început. Sunt linistit si abatut. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. 2e o masuta. bunii mei prieteni. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. adauga d-l 6ilimon.. Dâmbeste. 8irectorul întreaba curios1 .dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. un volum de nuvelei cu coperta colorata. 6anica . #cum. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. 'u ma pot..aine "moderne".." 6anica reproduce. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. 6anica dadea e-plicatii1 . Eâde si îsi salta pântecul. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica. si . #m avut si ein mica mea glorie. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. fumând.. dupa ce s-au sfârsit cursurile. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare. 6umeaza mult. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". deci. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. intra slujbasi la minister. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH.. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. . 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. furia d-lui director. #cum vreo zece zile. si palarie cu boruri largi.I.. nici în clasa.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH . dansuri moderne.

2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica. în afara de "actori". Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica. sifructoza. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. ce-i fenolul. din clasa a *lII-a. l-au primit cu entuziasm. Minculescu. Si-n mormânt tot ca si viu.. apatit. ânga el sta. fosforatul si . 6anica a izbândit. însa. 8irectorul a ..oivi-j noviciH . S-au împartit si cele din urma roluri. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu.oivinovici se înroseste. o-igen. . c. 6anica îmi tonul.. care ia parte cu caldura la repetitii. si aici. stearina. de cele mai multe ori. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu".. si amine. #ctul II. 8inu. . dar e foarte blând. . Si e sufleurul cel mai de pret.imii 2riviri semnificative între 6anica si . care asteptau în curte rezultatul. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti.oivinovici.#cum cânta d-l profesor. în banci. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci .otarât sa se înceapa repetitiile. vine printre cei dintâi. 6anica se sufoca cu entuziasm. 'e adunam în sala de muzica. #sa ca. vitriolul si o-ine. .eatrul "&arabus". si de picior.idratul. parafina. înainte de a începe. 0aietii. d-l 6ilimon bate din palme. pentru ca el nu era tenor. i-a pus.. pe gânduri. si glucoza. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. 6anica se stergea cu batista pe frunte.iar si clorul. la sfârsit. ajuta. Stau în fund si comenteaza rolurile. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. Eu apas pe rând trei clape albe. #re nasul mare. si cuprit.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. 2erri si alti colegi. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. glicerina. întrucâtva.idrogen si sulfit. galatit. la masura. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. dar benzina. #poi. Se aude în fiecare vara la . sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta. Mi se prevede izbânda sigura.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c.

ianni se misca greu "în scena".Ei. . scena.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH . nenisorule.elarii si se plesneste pe frunte. . Eegizorul face un semn1 .Ei. cu roleleH 8e ce nu vii.inalement. nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. . 'u asa semet.2ardon4 'u se aude nimic..are. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior.8ar uite ce e.'u asa. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. multumind cu capul. domnilor4 a pian. fumeaza si ascunde tigara la spate.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor. ca merge.fiul sau.imbat si noi.2ardon. E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica..Misca. ma.2arca ti-am scos rolul. -au ales provizoriu. . baietii îl g.arconne".. 6osil ofteaza. 2rofesorul de gimnastica. "2arintele" e 2aPe.'u asa1 buna ziua4 . domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul. d-l 8aian."0una zziua4" . Eegizorul întrerupe1 . înc-o data4 . Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 . domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii.iile de teama sa nu se retraga . &ând sfârseste. plictisit. disperat. asati reflectiile pentru public.aproape în fiecare dupaamiaza . .. frate.iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . 'ici pâna aici. d-le 2rotopopescu4 . Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. domnule . s 2ublicul râde magulit. pentru ca spectatorii din banci se desfata../aid?@ ca-ncepem. . .oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc.i pe "actori". *orbiti raspicat. " 3nul1 .Intra. . domnilor.iile. 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. &a sa-l entuziasmeze. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie"."3ita-te ddom-nule. Sufleurul îsi cauta paginile. care sorb din oc.are." . Se îmbufneaza.ianni. #menintarile îl zapacesc pe 6anica. . cânta 6osil. 8-l 6ilimon bate iar din palme.Stai. . 6ilimon tine masura cu amândoua bratele. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung. 8a.ianni se înroseste. domnilor. în mijlocul clasei. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac. 6osil4 2ianistul.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul. sa se auda.8e ce nu veniti. la care e silit sa ia parte . 2aPe intra în mijlocul clasei... Minculescu primeste. îsi sterge oc. 8-l 6ilimon ofteaza. însa.ianni. . . 6ilimon întrerupe.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 . . 6anica îi goneste cu demnitate.otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a . împaca pe . 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". baietii din banci aplauda. Sufla d-l Minculescu.ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. *ine scena cu un "parinte e-asperat".

" Spectatorii râd. sa va pripiti. oc. &redeti-ma pe mine. unii lucreaza. &el mai multumit e. domnule 2rotopopescu."8ar bbine ddom?@nule. în palton. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. poti vorbi cât de repede ai vrea. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului.ura larga. 8e fapt. 5r sa se uite damele la mine. 5 auzise si 6ilimon. cu mâinile departate de trup..c.Ia c.8omnilor. 0aietii s-au plictisit de fanfara.. buzele rosii. înca o data. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli.. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon. 0ricterian încearca la orga. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu.otusi. cu capul lasat într-o parte.asa. 8aca ai dictiune.Sa cânt cupletul. .ianni "repeta" rolul cu Morariu. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. Si cum am sa ma fardez. Sa nu gresiti cumva iesirile. 6iul meu. Eâde cu pofta. . 8e când cu "repetitiile de teatru". 2rete-te absurde sau ine-istente. care se comunica din banca în banca. . 0aietii sunt obositi. zis &otet. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. scu-titil4. nenisorule4 #scultati-ma. domnule...Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH . 'u merge. 8irectorul . mai rautaciosi.. voluptatea bisarii în scena desc. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. domnule director. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. 8-l 6ilimon da e-plicatii generale. Se opreste în fata mea.. . "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. 5c. nu4. 2rofesorii sunt c. îi tai pe toti..Impecabil. . fac observatii cu glas tare. vorbeste. însa. intra4 . însa. &ineva facuse o gluma.. 2aPe. a aparut d-l 0oloveanu.eama servitorul. *ine pentru fanfara. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica.ii pe jumatate înc.acere. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. mai. mai încet. încearca mântuirea1 .ii facuti. si ceilalti sunt e-asperati. 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. îsi aminteste. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat". Intra servitorul1 .'u. dansând. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. Eobert.isi. ânga fereastra.. . 8irectorul suna.isa. adunarile acestea sunt reduse. *a-va rog.. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. 2e servitor îl joaca *intilescu.ei. nu. Sorbea deja gloria.. &avalcada NalP=riei. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director."0u-na zziua. putin rosu în obraz. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin.adica 0ricterian . Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . cu un deget. Si se suparase. nu. 2aPe repeta pentru a treia oara.eama. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. frate." .. &âte unii..emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare. dupa cum ne-a marturisit el. Sau sa va împiedicati. sa nu nimeriti usa. . 'u o iscaleste aproape nimeni. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. cupletul. Mi-am?@aranjat si costumul. . In acelasi timp.

#sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. 8E3M3 &#. . #m amânat mereu lucrul acesta. Ma priveste în oc. &eea ce m-a uluit. Stiu ca e-ista un singur suflet.izând oc. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. . însa. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi .#sa fac toti artistii mari. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. pe care-l banuiam. nici o lumina. doctore. '-am putut gândi asupra mea însumi. Ma mângâie pe obraz. cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . începeam din nou. 8e câte ori încercam sa ma analizez. 8aca sufletul meu nu e unul. #celasi întuneric. o dupa-amiaza întreaga. 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. ca sa-i faca placere. oare. . Iar dupa reprezentatie. 'iciodata nu m-am putut concentra. înc.#l dracului mai esti tu. 'oi. Si nu întâlneam. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc.ace. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. decât ceva impus de vointa.rebuie sa ma cunosc. de-a lungul zecilor de constiinte.EE M'E S'S3MI . sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. #r fi numai o masca. 'ici nu mai întelegeam acum rostul . *II.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. odata. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc. &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. a repetitia generala. #m aflat un singur lucru. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. astupându-mi urec. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . încapatânat. care ar alcatui personalitatea. atunci. ci o infinitate. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. .Si nu numai atât. 2lecam în grupuri. actorii. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu.i si îmi zâmbeste dulce. de multe ori. 8ar n-am izbutit. e-ista o linie de continuitate. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH . 2ersonalitatea n-ar fi. nu ne îngrijim de lectii. #m pierdut. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. apasând tâmplele. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. &e se va întâmpla cu ele. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na.ii. Mi le-am impus si mi le-am însusit. în fata portii ne despartim în trei cete. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. nici un sprijin. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. Eu mi-am înc.ândurile se risipeau. &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. pentru ca mi-era teama. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. nicaieri.ile.prin loji. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. &a.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat.otarârii mele de a-mi gasi sufletul.

#s sti. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori.cercetare launtrica.. din toata puterea vointei mele. însa.rebuie sa lupt mereu. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. încercând sa aflu cine sunt. &easuri în care nu ma recunosc. nici o indicatie. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . nu voi avea curajul sa patrund în viata. contradictoriu. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat.. #tunci. 'u ma . Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute.. cu o zi mai înainte. însa.. Sa-l masor. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. izbândesc. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. deci.elarii. #dorm surâzând. m-am înspaimântat. 8e multe ori. ma întristez. interesante. nu am nici o metoda. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. Iata ceea ce ma tulbura. un gând ma framânta si eu. Eu simt. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. Sunt zile care eu le urasc. . Si în ceasurile când oc. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva.ologie. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. Sufletul meu. ma nelinistesc.ii îmi aluneca de pe carte.. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi.. nouaH Si voi avea putereH. încât ma înfioara. 'u-l pot aduce la lumina. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. si asa vreau eu. #ltminteri. #s spune1 asa mi-e sufletul. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. altul. &easuri care ma tulbura. #tunci lucrez cu sârg. absurd. si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. iar vointa îmi slabeste. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. dar în cartile de psi. dar am saptesprezece ani. nu izbutesc sa ma apar. #lteori.cu toata slabiciunea mea la matematica -. în cel mai rau caz. îl izgonesc. ca e-ista un singur suflet în mine. 5c. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri.. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos. cu o saptamâna. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. Sunt coplesit si pornesc pe strazi.. în fiecare zi. 8aca m-as cunoaste. #ltminteri. 8e multe ori. singur. pierd curajul. pe sub castani. ca treaca timpul. Si toate acestea ma întristeaza. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. Mie mi se pare o lume noua. Si lucrul acesta e necesar. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. #colo se cerceteaza alte lucruri.imbari. de unde trebuie sa încep.

Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. Mi se parea ca a fost altcineva. contradictorii. un drumet paseste. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. ci trec alaturi. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde.. 3ndeva. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. Eram abatut. #poi aprind obosit lampa.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. . Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. când umblu mult si ajung departe de oras. singura.stinse zgomotele din strada. si pe care eu nu le privesc. Ma mustru. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. pentru ca asa am voit eu. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. 2oate de multe ori am lacramat. Sufletul mi se sc. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . iar sufletul meu se întoarce. aproape de tot.. astfel.# '5*# # nins toata ziua. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. 8e aceea am fost astazi fericit. #lta data. #tunci.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. In câmp se zaresc seceratori. #m scris caiete multe ca sa descopar. pentru ca nu le cunosc. fara veste. '-am izbutit.. marginit cu plopi. dintr-o singura bucata. ma gândeam la ziua care se scursese. Si paseam tot mai încet. *III. sub un copac înfrunzit. care e-ista undeva. &âteodata se înnopteaza. Iar pe drum. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. sa se simta trist. Inainte de a adormi. cu privirea atintita catre o lume moarta.. vara. 0anal. 2lictisitor. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. Sufletele lor nu vor fi liniare. o fata pe o banca. 3n drum de tara. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. 2rivesc în mine. si nu stiu. si ma înfioram. *I. #m citit . dar n-am stiut aceasta. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Indata încetineam pasul. iar în departare. In alte zile. #m aflat ca însusi sufletul. 'ici eu n-as putea spune pentru ce. Ma privesc. poate.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. I'&I2I. demult. #tunci adormeam obosit si îndurerat. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. #scund revistele si citesc înainte. 8ar nu pot citi. si nu ma gândeam la nimic. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. Si nici la cartile pe care le voi scrie.iceam însorite. .. Si pasind. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. #s vrea sa stiu cine sunt. Sufletul meu ar fi dorit. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. dai nu i-am îngaduit eu. sub copacul înfrunzit. #tâtea trasaturi streine. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier.imbase. liniile dealurilor pe care le g..

într-adevar. 8impotriva. 8e asemenea. repeta toata materia. si sa ajung la &aesar. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. 2âna acum. '-am învatat psi.. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte. îsi are te-tele învelite în . #u început sa ma strabata alte gânduri.otusi.iar fara sa se uite în carte. erudit si ironic. 0ratasanu cunoaste toti consulii. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. 'u m-am analizat.otarasc sa trec la modern. ci numai ascultând fraza. se ridica 2etrisor si critica.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. cu a>uila. si zoologie. si autorii. Si am citit toate introducerile. 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. 6anica sta în banca a doua. nici la e-temporale. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. # trebuit sa ma . ". . 0ratasanu.imie.. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina.otusi. de ! când a venit în liceu. ma4. nu e un erudit. nu stie nimic. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. se ridica eiber si se apara. cred eu. . în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza. de obicei.imie. "Maestrul" e un ocultist si filozof. 8e aceea e premiant cu cununa. eiber si 2etrisor. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. toti poetii sunt "frumosi". nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. &ând traduce si comenteaza eiber. fara nici un onorariu.acit. învata j tot ce i se da sa învete. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. acum traduc din /oratius. E revoltator de constiincios. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. apoi. 8e fapt. #m citit multe carti. 8e c. 'u stie decât lectia. *reau sa citesc acum si pe 0ergson. 8upa ce sfârseste 2etrisor. cel putin. Si unul si altul risipesc ironii. "Maestrul". c. 0ratasanu e formidabil în gramatica. ca sâ pot sa ma cunosc. ca am scapat de matematica. si profesorii.ologie. a discutii iau parte. pentru el. Si am trecut.raduce c. toti îl asculta. am învatat prea putin latineste. ânga el. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. Sunt fericit. a modern e alta atmosfera si alta viata. cu anii respectivi. si fizica. 2entru ca teza . dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. în felul acesta. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. îmi place mult si limba latina. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. dar n-am câstigat nimic. si clasa noastra. #u început sa-mi placa alte lucruri. si c. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. 2entru "teze". a>uilae. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. El stie si trigonometrie. # trecut toamna.. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . a Istoriile lui . ca sa-si faca "lectiile"..pâna noaptea târziu. 2rofesorul e blând. j cu toate acestea. # trebuit s-o iau de la început. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. se îndoieste de calitatea amândurora. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t.#i sa te tâmpesti. îmi amintesc prea rar. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. însa. . Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. Si le face.

a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor.acit. însotit de o traducere. erudit. 2entru ca. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. #ceasta. #ceasta.Marcule. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. nici n-a citit multe carti asupra Eomei. semnata 0ratasanu. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti.ii înc. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. 8e aceea. #ceasta. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". 2etrisor zâmbeste ironic. anul trecut.ot "orator" e si Misu . Ear. 6ireste. Marcu a citit pe tot . Si vorbeste. când se4 întâmpla sa le gaseasca. &u multi sunt bun prieten. Si e cestor. &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. se ridica 2etrisor. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. melo-dios . 8impotriva. dupa ce oboseste eiber. 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna.e mult mai bine informat. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni.oli. Iar a doua zi a vorbit Eobert. &ând a sunat clopotelul. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. cu trei banci în urma. Modernul.se da din toata materia trimestrului. 5risice ar spune eiber. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 ..ne spune 0ratasanu . &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. a real era o atmosfera îng. Si o izbânda. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. #m drept tovaras pe /oratius. Si îl critica.etata. eruditia lui eiber în "antic. de fapt. 'u poate. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare. însa. . . noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. cautând cuvintele si articulându-le victorios. Si a citit multe volume de 0oissier. Eobert sta lânga 0ricterian. ca sa poata vorbi mai mult. însa. la modern. Marcu are "insuficient" la latina. într-o banca din mijlocul clasei. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. toti au rasuflat. "Maestrul" motaia cu oc. #sa i se pare lui Eobert. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. 8ar nu ramâne corigent. El. vorbeste mai rar... E "seful" clasei. 8e aceea sunt fericit. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. spun baietii. eiber comenteaza. . pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu.spune el -. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . &ând poate. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. &onferinta a fost însa oj întâmplare..e numai o legenda. &eilalti. El vorbeste oricând si despre orice. Si nici nu le-a mai sfârsit.itati" . 8ar datoria lui e sa critice pe eiber. 8e-abia ne mai vorbea. 8ilueaza întotdeauna. de altfel.desi dispretuieste civilizatia latina. "tiranica" 4 . e incontestabil superior realului. &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere.itati". 0aietii jucau tintar sau table. nu pentru ca are talent.. Erau mântuiti. &ât timp se petrece aceasta. &eea ce e e-act. când nu are nici un j roman cu el. 8ar Marcu . 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie.Stiu eu ca tot nu învatati. înainte de a intra "maestrul".ca si a lui 0ratasanu . 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. pentru cei care nau citit a cite anti>ue. 8ar Eobert vorbeste.isi. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. care a avut succes.roniade. ca sa-si "deruteze" adversarul. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele.otusi. pentru câ s-au împotrivit baietii. în acelasi timp. Eobert ] nu stie nici sa traduca. în vara. copiaza. din pricina lui *anciu. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut.

g. întârziem pâna4 seara discutând. totusi. . vis al vietii studentesti. basi -. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. 2entru ca suntem prea multi. 6umam si suntem fericiti. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". #ceasta. ceea ce revolta pe Eobert. 2etrisor argumenteaza sofistic. 2erri îi împrumuta diapa zonul.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. îmi admira.în loc sa-l linisteasca . sofismele. 2âna ne adunam cu totii.imie si matematica. 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept.id oc. între ace. care va fa în curând iubit de o printesa. &um însa noi. care îmi admirT cartile si rabdarea. satisfacuti. 2etrisor si 8inu. apoi înc. n-am ajuns înca clasa insectelor. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta.eta de trestie. El afirma. ne înjur?@ fara suparare.enorii desc. 2oprisan afi ma ca e "isterica".id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. 2entru4 ca nu-i "intereseaza". #dica ne spunem pe nume. ci . dupa cum e si ba-. 8upa aceasta. 8inu discuta fumând în fotoliu. învârteala . cântec iesit din moda. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. Eu le spun ca acelea nu s albine. la zoologie. 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". în fiecare seara. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. *in si alti buni prieteni . Suntem cu totii buni prieteni. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. 5. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te.eta lui 6anica. nu se încing discutii literare si nici filozofice. 6anica el preocupat de c. din colt.oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. El pre-] fera sa c. . &eea ce izbuteste sa ne supere toti. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta . cântam # ruginit frunza în vii. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu. 8e obicei. 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare.8au alt aspect. &a sa fie mai multa lumina.IW. #poi. Si eu le spun calm1 cetonia aurata.alaua 6loreasca . dar trebuincios pentru casele batrânesti. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie.imenoptere. Ei spun ca asa fac c. l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic.. comentam si bârfim. si noi îl ascultam.iar cei de la Mitropolie.ii si încearca1 laaaa.. 6anica e multumit de 0una dimineata. ridicam globul de la lampa. când vin 0ricterian. . 8aca se înfurie. baritoni. începem repetitiile sub bag. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului. #-ceasta ne e-plica 6anica. Si cum1 mansarda mea e prea mica.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. însa.îl enerveaza. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. . 6anica se intereseaza de anumite localuri. 8iapazonul e indispensabil. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle".tenori. &eea ce îi im-< presioneaza. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert.

douazeci de lei amenda. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. ma4 Si râdem. . va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo. lovindu-l pe umar1 . un dirijor. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. 8ar numai ameninta. 'oaptea era senina si rece.Iubesc o femeie. si ne admiram.ea la vecin1 . vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine. ... înc. ne-au primit. 0aietii soseau grupuri.Salve. Si am cântat iar1 Multi ani . sipuo..ii si zâmbeste. în curte. 2entru o abatere mare.otdeauna. Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 . 3nsprezece coristi.Multi mai suntem. # urlat un câine si aj s-a stins.etase si sticlea. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta. Dapada putina îng. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". # fi-at. 0una dimineata... SignoriK Scusatemi. Si doamne care ne vor admira1 ."evis. Mama asculta la fereastra. iar casierului îi strecoara o bancnota.ine. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire.. ca sa le auda toti tenorii.#i fost bine. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el.. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare.itaOnostra.. totdeauna. ere tur. #poi. tara sa cunoasca cuvintele. brusc. #laturi. armene. 8ar baietii au fost revoltati..uati. 2entru o abatere mica. pentru casele patriote. 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. ba4 . si pedepsele celor nedisciplinati.3ra.audeamus igitur. si strigam1 . a sfârsit cântam Multi ani traiasca si . însa. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. 6anica e un mic tiran. fals. Suntem cincisprezece baieti. e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva..ide pe jumatate oc. Eobert se resc rneaza. a noua si un sfert pornim.oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . #m cântat. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani. a.gândindu-se la /eidelbergul de altadata. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si ..cu entuziasm1 . si tragând cu urec. smoc. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo.. grupuri si se întâmpinau . zâmbind. a sfârsit. iii. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. #poi ne daruieste mandarine. #cesta e cântecul favorit al lui Eobert. lumina. vis al vietii studentesti. la sfârsit. #m asteptat.". iar prietenii îi vor spune.. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . sa bem vinul ca si-acuma. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii. &ântam. #poi. Signore.. evis est". &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn.." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele.8e cânii pregatiti corulH #poi.#aa... mamei. 0abo4 .la usa mansardei . &âtiva îl privesc cu admiratie. toata Sevilla. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar.ibiti". va rog4. un casier si doi "c. #ceasta. pesmeti dulci. apoi.&ât a datH începem apoi colinda.. Si restrictiunile sale sunt pur formale.. mere.. 5. romanta din 8on <uan.

pe lânga bani.0una dimineata la Mos-#jun. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. 6anica ar fi intervenit.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. scoborând glasul1 . #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. de la care capataram.8ar ce credeti voi. catre cei din casa. ] alta.. zvâr-lindu-l peste gard. s-a stins de asemenea lumina. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. &asierul ne-a vestit. sefule4 . ne-am .. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. am gasit lantul pus la usa. a douasprezece.inta tuturor era Eobert.. noi am luat g. cum am strigat noi. noaptea vine. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. aiH #poi. 'oi neam furisat repede în strada. pe la rascruci.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. Eadu.o. de aceea. în pomiere de cristal.. 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic.iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. dar l-am baut pe drum. &ântam zâmbind. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. de pe strada 0atistei. sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau. aiH .traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. #m pornit. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut. #m cântat. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu . desi ne puteam multumi cu zâmbete. . trecuseram pe la 6anica.care nu cinaseram . .ote. 2e tava erau adunate fructele traditionale. unde ni s-a servit ceaiul.am fost fericiti.. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. 2e masa. . entuziasti1 . Mai înainte.etat. 2astele vostru. a fost crutat. boang. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. ne pofteau mandarine si mere lucioase. &ând am ajuns si eu. #m umblat si pe alte strazi. totdeauna. precum si alti câtiva. unde am prins curaj. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. e-am luat. multumind politicos doamnei. catre mine. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra.. . *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii.ina. tare1 . ba. 'u se mai temea nim de amenda.raditia.otdeauna. . si cinci sticle cu vin. *in ne-a mai dat si Eobert.. însa. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. 8rept care. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. si convingându-se de aceasta .otarât s-o sfârsim.5 suta de lei4 a o casa mare. însa. 'oi am cântat cât am putut mai frumos. &ozonacul se sfârsise de mult..ne-au dat patruzeci de lei. cu fetele iluminate. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. #uzeam câteodata. entuziasmase pe altii. Stingeti lumina.mama lor de ciocoi.. ba.#m îng.enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. lânga poarta1 . &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi .

'u mai pot sa beau..Mi se pare ca ti-e frica.rei pa.. . pentru ca era prea dulce. 0aietii l-au înconjurat1 . 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta".arutele.. pâna la fund pa. -. #poi. sefule. maH îi apropiau pa. . 'umai la pileala *indec orice boala4. .. 'e turna si ne marturisea ca lic. 0rai sanu venise cu o sticluta de lic. însa.3nde pleci.imbati vinul.arul si-] sorbea dintr-o îng. #puca pa.Eagusim altminteri. . sc. .oarna un pa.arul de gura.etat pa.'u fi copil.'e-nfierbântam si cântam mai bine.#m baut destul. .&u sanatate.otara. .Si n-avem tenori. . . ..t4 . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac. articula1 .arutul.. .6ii serios.iorul e e-celent. sa întrebe daca a placut lic. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu.i-e frica sa nu te-mbetiH .'u mai beau. ca mergem la &oana Eoza. si de atmosft &âtiva.arutele. ma. #poi.. Iar baietii au fost multumiti si de curcan..#scultati-ma pe mine. 0ratasanu a multumit..asa-l. în pace.'u mai beau.6etite. deodata. apoi rasufla1 . 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin.8ar cine te vede. . mai obositi. 6anica....ar îi spuneau1 . . 0ra sanu vorbea atât de mult si sc. sefule. . seful se . 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. la sfârsit..ita atâtea gesturi.ar dupa pa.Stai. baH .&e-esti copilH ...arute.. . 8adeau sfaturi. ca îi e frica.otarârea lui de a se . a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. . sefule.'u mai pot.ior fabricat de el si cu o punga plina pa. .'u mi-e frica.#tunci bea-l si p-asta. si de vin. "Seful" îl golea triumfator. a vestit1 .Eu plec./ai ca se-ncalzeste.. îi turnau pa.iorul si. trecusera în odaia. #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie. mama asezase totul mai înainte.8aca ma iubesti.#s4 .. In mansarda mea.are.vecina si fumau.ititura. a început sa-si strânga pa. &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge".. 'ici unul n putut goli. Se facea mai rosu.ar cu rom în sticla. dar a ramas nestramutat în .

altul.'u ma rusinez. #dolescenta noastra îsi tesuse. 8oamne. 'oi . pentru ca era ziua lui. de ce nu mergiH . . ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. .#sa vreau. Eobert ar spune a dragostei.#m eu un secret. #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. Iar 2oprisan. c-o întâlnesti mâine.E# # III-# I. însa. 'u mi-l pierde (bis).întoarce acasa.lipsiti si de fascinatie personala. 'u pentru ca e urmata de duminica. rânjind.II a II-a 2#E. poate. cu totii la &oana Eoza. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. &ând ne-am . si de timp.asa cum se gaseste scris prin carti - . pentru ca stiu si eu. 2ai. pe calul balan. . aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. 8e altfel.asati. unul altuia. 0ratasanu protesta1 .8ar de ce vreiH . 'e-am urat. . si de bani . 'oi am mai ramas înca multa vreme. foarte veseli. Si sunt tot atât de necesare.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. despartindu-ne definitiv. &urând. &eea ce poate fi socotit un lucru trist. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada..otarât sa plecam.idem ferestruicile. a trebuit sa desc.. Sunt si aici e-amene. din pricina fumului. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. &u saua verde (bis). . însa. . ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. . ma.#zi e noapte sfânta. &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. tini-mi-l. cautând sa para netulburat. 3nul interveni mustrând1 . Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze.Mergem. 8upa aceea. ca se rusineaza4. S6ZESI. Sâmbata noaptea. era patru si jumatate. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. pentru ca era prea târziu. ma.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. nici femei isterice.2entru ca asa vreau eu.ândindu-ne si dezbatând mult. ba. alte c.# . 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. #devarul este. SZM0#. 2oate am visat si noi .Si de ce vrei sa pleciH .asa.3 2#E. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. tini-mi-l. 8oamne. a femeilor isterice. a vârsta noastra. eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan. lucrul acesta se petrece foarte rar. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze.8aca stii.

respectând tariful cartierului. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". 8e dragostea mea. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. 'e-am deprins cu greu. cu rasuflarea sugrumata. cu buzele strivite de buzele noastre. *oiam sa alerg. banii pe masa. ciudat. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. eu eram. 'e îmbiau carnuri despicate obscen.ia si i-a îng. iluminati sau crunti. desi tremuram.ii. #u ramas naluciri tulburi.imbul celor doua bancnote. care trebuie sa ramâna numai al meu.i stinsi. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". cu ceilalti.eama. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. "dupa".esuit sub ciorap.i negri si priviri de jaratec. 8e altfel. eu m-am trudit sa cred. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. #m intrat în curte. #m privit si eu. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. I-am facut semn. cu pleoapele apropiate. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". #fara.. 5braji tineri. careia trebuia sa-i vorbesc. 8ar au trecut ani dupa ani. m-am desteptat. # zâmbit si ea. când suntem singuri. #ceasta era dragosteaH .ie dureros de scurta. si camasi stravezii vadeau forme moi. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. 5 roc. o data cu ceilalti trei.1 parau în pretul trupului. si patul. sleite. 8ar am înteles ca "fata" minte. înecate în râsul spart de fecioara beata. si guri înrosite murdar. cu sfaturi si glume. 'u ne-au privit în oc. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. fierbinti si rautacioase.emam atunci când suntem tristi. ca sa ne mângâie. &eilalti m-au felicitat de alegere. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. a rându-mi. ci de cea a femeii straine. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. batând în geam si zâmbind. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. în iatac. nici dintr-o parte. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. Mi-am ales trupul.i. fara mâneci. am rostit un nume strain. apoi si-a ridicat roc. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii.remuram nu de teama revelatiei trupului. # trebuit sa fac si eu acest pas. însa. tulburat si îngrijorat. 'u ne-au sarutat lung. M-au însotit pâna la usa. pulpele se dezgoleau. 8e trupul care s-a daruit mie. lovind gardurile.las soptit. Eu îmi amintesc de noaptea mea. #m râs. &eea ce m-a descurajat. zgomotosi. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. "6ata" s-a întors. . "6ata" mia zâmbit. #m lasat. M-a întrebat cum ma c. In locul lor. 8e aceea. Eestul s-a petrecutfara emotii. Inlauntrul sufletului.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. rascolindu-ne sângele.. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. # zâmbit tot timpul. 'u ni s-au apropiat. si oc. cu teama. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. 'e-am apropiat de ferestre.femei cu oc. Eu nu stiu nimic de ceilalti. . si sa-mi sfaram pumnii. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". Eram scârbit si umilit. 2entru noi. noaptea. nici dintr-alta. # încuiat usa si s-a apropiat de mine. curajosi. 'u vreau sa popularizez pe strada. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. afectând gesturi de felina. I-a numarat. cercând sa zâmbim. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. 'u mi-e rusine de aceasta. si . Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta.

Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. ne supunem fara parere de rau. 8iscutam îndelung. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. în curti tainuite. 2oate sunt departate de adevar. 'e sunt impuse c. 'oi toti. încep sa calce alaturi de dragoste. 8e acum nu mai eram copil. numai fiziologie comercializata. înfiorând. care stapânim un trup în sc. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. iar nu împrumutate. . &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. fara glas. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire".îmbratisarile din pat.imbul a doua mici bancnote albastre.iar de viata. &eilalti se aratau. 8ansurile nu sunt artistice. 2lateam eu. &eea ce se reduce tot la fiziologie. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. 'ici sentimentalism. a petreceri se danseaza. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. dupa miezul noptii. M-au îndemnat sa fiu vesel. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. #u trecut apoi luni dupa luni. târziu. Si ne alegem distractiile dupa . 8ar mie mi se par firesti. 'oi.egam. întelesesem si eu aceasta. alegând. Si pasim. Si m-am bucurat. Iubesc si sufera. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. a un colt.neste nervii si ne limpezeste creierul. nici Eobert. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. 'oi. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. nici impulsul sentimental. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. 8in pricini felurite. #m râs. ne înc.imbul posesiunii imediate. la anumite ceasuri din noapte. alte pareri asupra femeilor. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. sarbatoritul. fiziologie. cei lipsiti de "cuceriri". ritmic. 8ar ele sunt ale noastre. m-am surprins pasind mândru. 'ici 8inu. curioase. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. Sau deviaza.rupurile se apropie. daca avem timp. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. 'e încredintam cât am fi . si aceasta mi-e deajuns. straturi în suflet si asteapta. saraci si cerebrali. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap.oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. fara sa stim. M-am întors singur acasa. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale.. 6aptul poate supara pe moralisti. #cestea se astern straturi.otarâti sa platim fiecare în sc. . &u atât mai bine. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. 6aptul se îndeplineste corect. &ântarim din oc. Eu. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. Si cu atât mai putin sentimentale. #dica. însa. nici senzualitate. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. 8eci. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. în forme neasteptate. Sau se pervertesc. multumiti de curajul meu. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. 8ar e-ista. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman".

'umai creierele. . Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. îl cernem si îl valorificam. rotunzi si mari. aprinse. Sau mergem la cinematograf. fetele cerceteaza grupul. fetele se ridica repede si ne ajung.otarâm. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. dârji.iate. în miez de noapte. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. 2rin fereastra.iste. &inic. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. îsi întind picioarele. 0ratele se împletesc. &reierul. El e materialist. 'u din dorinta de a selectiona materialul.i masculini au cântarit si au . începe. în adâncurile sufletelor noastre.icesc oase înfierbântate de munca si musc. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. #steptam întotdeauna pâna ce ne . 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. în odai cu perdele groase. dezgolind pulpele pâna sus.otarâm sa ne alegem "fetele".neste.i sleiti. si sânge tulburat.eietura soldurilor. despre dragoste. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. victima metafizicei.otarât. le mângâie cu priviri blânde. zvelte sau trunc. discutând. 2entru ca nu ne întelegem. *estminte de iatac. cele cu noroc se înapoiaza.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. Sânii. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. El calm si afectând o rece indiferenta. zâmbind. 2entru ca întotdeauna ma contrazice. Intram. 'e îmbie. 2asim alaturi. &i pasim în noapte. neînsufletite. cu umerii obrajilor dogorâti. alaturi de trup. eu. 'e soptim observatii pretioase. Soldurile fara rod împietresc.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. El îmi comenteaza te-te anar. . &âteodata. eu. suntem nedespartiti. &ând ne .etati. Si aceasta îmi place. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. Si tintesc cu oc. 6emeia batrâna din colt. Si . ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. &u capetele în lumina apropiata a lampii. solduri si sâni tainuiti. obisnuit sa se întrebe.ii grupul. despre trupuri. care se cer justificate. iar eu îl initiez în orientalism. suntem autentic sentimentali. stravezii. 8iscutam cu aceeasi patima. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. Se g. #m sorbit mireasma feminina cu oc. cel putin la început. asteptând semnul celui indicat. El e sceptic. #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. framântându-ne creierele.i îng. 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. pe spetezele scaunelor sau atârna. eu. torent nestapânit. 'e controlam impresiile. &omentam faptele inedite. zâmbind. #mândoi întelegem aceasta.cunoscând rana . #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . ne întrebam despre femei. sau stiintele favorite. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. discutând. #ceasta le însufleteste. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. îsi coboara formele. moi. care pregateste cafele. zâmbitoare. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. dogmatic. a rastimpuri. la înc. Si parasim curtile cu felinare rosii. lacom. în curte. în noapte.ne straduim sa o ascundem. 2rivim si cercetam vizitatorii. 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client.rupuri tinere sau vestede. #mândoi. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. &arnea framântata se odi. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. cu care ne mândrim amândoi. ne daruieste mecanic raspunsuri.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. cu miscari potolite. scurte. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. fetele asteapta. oc. îngreunate.

.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. *edenia biruintei mele asupra celorlalti. rosii. #m poftit crunt pulpe si umeri albi.rupuri I în care se tortureaza simturile. în tramvai sau la biblioteca. mi-e teama. Micsorati în pleoape vestede. . *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. &u oc. *oi vorbi.rupuri . istovite. si oasele se sfarama. mândre.rupuri ce tremura.rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. deasupra cearcanelor de nesomn. ? palpita nerabdarea. piept otelit va coplesi sânii albi. rasar trupuri cu farmece. se în potriveste groaza. . #m cutreierat prin locuri ascunse..aine colorate. Eu n-am nici oc. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. înflorite în zâmbet si în pacat.. *irilitate dezrobita de povara lubrica.sau înalte. fierbinti. . si musc. dezgustate. *irilitate stralucind cu straluciri stelare. truda B linistitoare.ema atunci si ma vor4 iubi.i ma vor privi. si madularele mele vor scrâsni.ii. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. a colturi.. &ândva. si îmi aplec tot .ii se vor încorda. furi. spumoasa revarsare de vreri. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. ci numai adumbresc.&ând ma furisez încruntat pe strazi. banuitor. mângâierile care au multumit si înseninat. ca pe o bautura scumpa si rara. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca. pe fiecare. bratele vor despica trupul în miscari.ip frumos si . privire dârza. j 8ar trupul meu va fi stânca. cu perverse si dracesti rafinamente. . voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc..rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. se înfierbânta dorinta. 2este multi ani. si oc. se înfioara asteptarea.ipul meu j sc. 8ar acum. nici buze rosii si nu le voi putea darui. în curând. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. în desfatare. ipocrite . ramân iarasi singur pe strada.ii mei nu sunt luati în sea-ma. 8ar. viril. Sunt urât. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. si le stapânesc. cucerind. copilaria. albastri sau negri. le mângâi si le fur. Dâmbete în suflet. *oi vorbi.i mari. în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc. Sunt urât si întunecat. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati.ilod. ca un se. încruntat. #poi. . . si musca feciorii. &i se. si vor simti caldura cuvintelor mele. si brate care stiu mângâia. curajosiH 0uzele *&M musca. .rupurile îsi întorc privirile de pe c. si le cântaresc farmecele.ispititoare.? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. Ma vor c. 'imeni nu banuieste câta pofta.i frumosi. nu va mai fi astfel. Si izbânda mea va parasi alaturi. 6uria se potoleste.ranite cu seva fierbinte. gândurile acestea ma mângâie. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal.rupu-mi va fi stropit de sânge. ritm vivace.rupuri ce nu ascund ! nimic. .aresc carnea si dezgolesc trupuri. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins.i. Si le dezgolesc de pe acum. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. Si pasesc tot mai . pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf.esturile melej vor trada pofta necurmata.otarât. când degetele mele se vor înfige. si nimeni sa nu ma ia în seama.i. senine. tovarase cu uimire în oc.pur. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. cu lacrimi ipocrite de miopie. .ce se desfata si stapâneste. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. . 'u c. în vânt. sfioase. &e am eu din toate acestea. si buzele se strivesc livid. oc. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl.rec pe strada grabit. înca. în mânie. tulburatoare. . îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. ma vor cauta.] si jar din faptura mea le va biciui carnea. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul.

5c. la adapost de lumini. #m fost masca cu c. 'u vreau sa sufar suferinte straine. 2apini e urât. consumata în plâns. Eu am vietuit viata lui 2apini. II. a calcat în picioare. 8ar nu eram sfârsit. de ura pe cei bogati si puternici. daca ai lui sunt. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el.i limpezi. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu.ii în caldarâm. e miop. 'u vreau sa fiu altul. 2asesc în umbra castanilor. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit. ca sa ma întarâte. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. tulburat de vedenii. El mi-a furat comoara sufletului meu. #stazi. Si atunci. #m fost creat ca sa-mi plâng viata.ipui ajuns pe culmi si ma odi.iovanni 2apini. 5brajii uscati se întuneca. . 8ar ma trezesc repede. 2umnii se strâng. '-am ajuns. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. 8e-acum.nesc.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. 8e acum. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul.iovanni 2apini. . Iar eu trebuie sa ma sc.ot ce puteam face. ma înc. prin desis. a consumat. Si prin aceasta s-a înaltat.i verzi. negri. a ajuns mare. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. 'u vreau sa fiu . atunci. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea.mai mult oc. #lte priviri se vor scurge prin oc. aceasta nu ma înspaimânta. imbecilii si infirmii creierului. e pastrez în mine. Si am lacramat.ip frumos. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui . mari. natângii cu oc. daca ai lui 2apini sunt verzi.i. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. *edeniile ma întovarasesc. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . #dolescenta c.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. Eomanul meu nu se va mai înc. &opilarie înveninata de furie ascunsa. Sa nu ma vada nimeni.iovanni 2apini. am murit. în pumnul 8emiurgului. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni.ip de lut. nevazuti. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. a siluit. 'u vreau sa fiu . -am urât. înainte de apusul soarelui. voi vraji femei.ii sclipesc. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y. cu gândul. Si l-am iubit. voi avea patrunzatori si limpezi oc.eata glumei perverse.imb. &ei multi si cei prosti.ega niciodata în pagini si capitole. a rastimpuri. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini.ii mari.ipul meu sc. si nu l-a mângâiat nimeni. a creat 2apini. tot ce puteam crea. 5c. biciuita de neputinta. 8usmanul meu de moarte e 2apini. si fericiti. de invidie pe cei cu c.rebuie. #cela eram eu. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g. a ajuns sus. si mi-am lovit trupul. #m fost. roasa de nebunesti ambitii. Si oc. acolo unde Eu trebuia sa ajung. la picioarele stapânului meu1 2apini.i negri. Sângele se umfla în grumaji. 3rc înca. 'u vreau sa mai fiu eu însumi. Si am strigat în singuratate. alta lumina îmi va lumina c. 5c. o zdreanta.iovanni 2apini. mari. în carne. 'u puteam fi sfârsit. e spaima.ilod. 2#2I'I. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. sfarâmata. pentru ca mi-a scris viata. sa nu ma banuiasca nimeni. Eu voi fi frumos.i frumosi si . nu mai astept sâmbata. El a vestejit. sunt si eu sfârsit.

#s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. . si eu le privesc de sus. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. de durerile. gata sa se zvârle mai sus. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. nici naluciri stupide. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. *iata mi-a stors alte preturi. &e-mi pasa de oc.rapul meu va fi vesnic încordat. mesc. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta. o data cu soarele. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti. tot mai sus. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. upta împotriva lui 2apini. 2uteri neasteptate ma covârsesc. 8ar aceasta nu se va întâmpla. 8ar nu mi-e teama. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. Si adevarata lupta... #m musc. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. voi fi altul. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. îmi par toti neputinciosi. si sa privesc în oc. o umbra. tot aurul. 2returi pe care eu le întrezaream.cu fruntile înguste.ini. acesta sunt Eu. Si îmi bat joc de mine însumi. &aci am de unde risipi belsugul. de bucuriile mele. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. si alcatuind indici. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii.ilor si gândurilor mele. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. searbezi. suvoaie fara numar spumega. departe de sufletul meu. M-am c. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. In curând. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. acum. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. si sânge mult. &a nu sunt decât un epigon. 8e acum va începe adevarata viata. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. &ine cuteaza sa se apropie. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. #u cazut în ape întunecate. fierbinte. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. sângerat. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. M-am aflat pe mine însumi. &a eu. înlauntrul sufletului meu. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. netemator de jarul oc. alte trepte. S-au coborât. Imi bat joc de soarta mea. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor.i grei si oase tari. asteptând porunca sa se reverse în lume. a umii si a 8emiurgului. cu vointa mea. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. în c. si durerea mea.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. *oi rodi pretutindeni roade noi. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca.inuit si m-am desfatat citindu-l. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. de razbunarile meleH S-au coborât. coplesiti. rosu. fapturile ce compromit se-ul. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. si zâmbesc. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul.

. 'u mi-e teama de nimeni. cu 0ricterian. pizmas si certaret. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. si vedeam perec. si poarta vestminte stranii. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. încet. cu cerul însângerat. Ma întreaba.iar eu aceastaH Ma gândesc. El ma crede pedant. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. eu îl cred naiv. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc.neputintei ciunge.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. Ma viziteaza tot mai rar. #m citit mereu si am scris. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. si m-au miscat. M-au lasat sa pasesc înainte. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 . El a dat clasa a *3I-a în particular. toata. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate.is tot mai mult în mine. pe înserat. Si când vine la mine.i. sub teascul cartilor mele din mansarda. cineva dintre noi doi va zâmbi.iar lui . Eu am sa ramân mereu tot mai singur. Si eram acolo singur sau cu Marcu. 6urtuneanu si 0ricterian. #tunci poate sufeream mult. si apoi le-am uitat. 'u mai suntem nici colegi. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte. prieten cu adevarat. 2oate. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.. El ma plictiseste. . la urma. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. si a cazut. Si am ramas tot mai singur. 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil... 3nii ma privesc cu neîncredere. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze..eieturile gândurilor..&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. adolescent miop. sa stinga rani vec.. singur. Incet. sa-mi ravaseasca sertarele. 3' #' # trecut un an.. M-am racit cu totul de Eobert. la biblioteca.i. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. III. eu îl enervez. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici.. Sa vina. împreuna. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. Si n-am gasit nici un suflet prieten. # trecut un an. însa. întristând. Si erau atâtea gânduri.. &. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. si eu ma gândeam la facultate.ii si anii cei mai frumosi.iovanni 2apini. înteleg cât de mult ne-am sc.3n an. Si eu mam înc. asa. Si amândoi ne privim cu neîncredere. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du.imbat noi si cât de mult sufletele noastre. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea. .ul meu Ma va afla. aproape fara sa iau seama. #m trait cu totii. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. nu avem ce sa ne spunem. dar parca am murit multi. si simteam atât în suflet. si vedeam studente. Il voi întâmpina. menite sa ai ga atentia. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. si nu aveam cui sa le destainuiesc. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. care se coborau în biblioteca. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. Si n-a murit nici unul dintre noi. . Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. S-a înscris la conservator. 2rimavara pe care am petrecut-o. aproape zi de zi.

Si. si eu tot în biblioteca astept serile. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. '-a scapat nimeni. Iar zilele treceau una dupa alta. 8inu s-a facut mai frumos.ii subtiri si albe. Marcu. 8upa un an. cenusii.Si asa s-a scurs primavara.. &eea ce m-a mângâiat. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. faceam pentru viitor. si mereu doream alte carti..imbat.ii un fluture albH &ând m-am întristat. comentam. dupa un an. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. deci. acum. .. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. #devarul e ca astazi sunt trist si.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. #mintiri. monotone. 8imineata. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. 8ar stiu ca nu va fi asa. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. 8ar e atât de saracacios. nu stiu cum a venit primavara. 'umai eu. aproape toti prietenii mei au iubit. sunt si eu câteodata obosit. dupa lupta. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. si îmi povesteste. urmarind cu oc. iluminate de aceeasi dorinta. Era cineva care citea. însângerând bulevardeleH. 8e aceea. Si mereu ma gândeam la viitor... si în ziua aceea am fost cumplit de trist. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. am avut perfecta constiinta de mine însumi. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. #m înc. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt. care se preling pe ziduri. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. ca întotdeauna. E drept. 'u stiu cum a trecut iarna. Incolo. 2oate scriu acestea.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. imbecil. mult.. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. pe care nu le pot distinge în timp. &itind.eodoreanu. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut.ii. si voi lupta. în fata aceluiasi volum enorm. nimic. Iar în biblioteca nu mai eram eu. deci. însa. 8e aceea. si ele erau dragalase si zâmbeau. nu gasesc decât în el. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. 8ar n-am izbutit. si studentele îmbracau roc. coplesit de apusuri reci si rosietice. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. si tot ceea ce faceam. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. va veni izbânda. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. si tot singur ma întorc spre casa. sunt vrednice de eroii lui Ionel . iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. Iar mâine voi fi puternic. M-am sc. pe drum. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla.

Eu am vrut sa le uit. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. cu oc. Iar fata se usuca. dulci. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. Si ma desteptam în racoarea zorilor. si se înfierbânta. în piept. strigându-mi izbânda sau durerea. 2entru ca asa am vrut eu. . viata. anul meu e gol si sterp. nici lupta. Eu stiu ca. eu sunt mândru de minunea mea. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut. 8e aceea. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. si zguduie temeliile fapturii mele.duioase. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. se ascunde altceva1 pofta. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. 8ar e anul meu. nici nostalgia crepusculelor campestre. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. daca as reciti. si trupul se împotrivea. Si ma slavesc pe mine. si îmi cânt lauda. Munca continua. nici bucuriile trupului. 2EIE. 5ri. I*. nici biruinta mea. Sau . nici îndoielile. încât ma socoteam aproape fara prieteni. si se ridica. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. si creste. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. 8ar ei nu cunosc patima mea. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. Munca pe care o împlineam gemând. cu fruntea înfierbântata. strabatuta de fiorul vietii interioare. luminându-mi-se minunea. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund.ii înclestati de tinta. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. dar voiam sa ramân singur. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. 8umnezeu.ii se învinetesc înfundându-se. 8ar acestea sunt false. #m muncit. acesta e anul meu. Simt clocotind în vine. nici zbuciumul. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. când ma destept. &u atât mai bine. 3nicul si atotputernicul stapân. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. în zori.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. 5 viata care creste si se tulbura. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. strângându-i. si care . nici prietenia. si ameninta. si l-am calit cu gândurile mele. iar pe frunte se adâncesc dungi. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. nici durerea strigatului cocorilor. 8ar trebuie sa le rec. triste. ceasurile mele triste sunt trecatoare. si ma frângeam în caldura patului. sfarâmând dintii. 8ar eu înteleg. cu pleoapele vestede si grele. si pasii lor ma departau. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. care navaleste din adâncuri. si spumega. Sau adormeam frânt de oboseala. cu fata încordata sau împietrita. 8imineata.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. dedesubt. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. e anul vointei mele. altminteri. în mansarda. la tâmple. rasuflând sforaitor. suierând.em. rabdatoare. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. '-am cunoscut nici iubirea. as râde. nici melancolia toamnei. Iar în noaptea aceasta.eiate.le-am uitat. 2oate ma îndurera gândul acesta. &easurile triste sunt trecatoare. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. 'imeni nu-mi banuieste viata. statornica. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. 2entru ca. Eu nu mi-am pierdut timpul. si oc.daca le-am cunoscut . nici visurile ce izvorasc din privirea marii. oftând în somn. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala.

acum. fugise. Il întâlneam pâna acum în vacante. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat.. #m zâmbit. doar.i. vom întâlni comisii severe. unul la 8rept..eful de bacalaureat.Eram sigur ca moare. #cum. fara sa-l privim. altul ia 6ilozofie.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. . # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. In mansarda s-a facut.ipul lui de tobosar. &ei care învatau înainte. aici. *orbeste 6anica. murdar de sânge. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. miop. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. . cu c. un suspin.2entru ca mi-a murit mama. 'e-am adunat. s-apoi. Si. care ne vor cântari în trei minute. Eadu îsi fuma tigara.. Invatase e-presii unguresti si glume germane. uita sa observe si sa remarce caustic. 'oi pastram. sting. dintr-o data. cu care am copilarit si care ne cunosc. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. deodata. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. '-a tradat o lacrima. rasarit din murmurare. 6anica . . 6uma. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. cu amenintari. o fata noua cu un suflet nou. fals. putin stânjenit. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. deodata. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie.. 0ea tuica dimineata. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. pentru ca îsi stia sigura repetentia. tacereK grea. #s fi vrut sa plânga. beat. 'e-am vazut. se surmeneaza. baietii sunt înspaimântati. 8ar prietenul se dezradacinase. Se întovarasise cu un fecior de mosier.. primavara. atât curaj ca sa râdem. #cum. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. am început sa ne ascultam unul pe altul. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. îi e teama sa se socoteasca fericit. nu poate sa învete.. rau. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. prost si puternic. înca. # fugit din internatul liceului din 0rasov. sa-l mângâi. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. sau o bucurie mare. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. #colo.E cinic. la 8rept.. la 0rasov. 8upa glumele lui Eadu. sa plâng cu el. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. In loc de comisia amabila.. 6anica e terorizat de marele e-amen.era si stranie. fuma cincizeci de tigari pe zi.. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. . care acum sunt studenti. 'oi râdeam ca sa-i facem placere. atât de îmbatrânite si de triste. E al doilea an pe care îl pierde. cu rugaminti. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. 2area plictisit si obosit. venind de la cârciuma la liceu..acum ni se par atât de vec. îsi pierdea bunul-simt. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. voit fals. grea. povestea anecdote stupide. 2rofesorii si-au pierdut calmul. taticule4. Si. 'oi ne aratam revoltati. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. crapate. gluma lui a rupt tacerea. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. cu scene. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. fugind din dormitor dupa miezul noptii. cu dinti lati si buze mari.Eu fac c. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. aleasa din profesorii liceului. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. .. sclipirile. 2rietenii toti se tradau tulburati. #junsese cinic si vulgar.. planuind.

pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza.ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde.e de opt ani . si oc..'u mai cobiti. se gândea la mama lui moarta. . si prietenia noastra . în ceea ce priveste 3niversitatea. pe pat.. 'e tulbura senzatia unei despartiri . descoperind carti. Eadu si-a aprins o tigara.. I-am mintit. 'e vedeam iar mici. blând. de o disperata tristeteH. scriind cele dintâi <urnale. . Eobert zâmbeste superior. 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita...imbam discutia. ca-i semn rau4. #ceasta ne-a suparat si ne-a . stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. lacramând. *om întâlni fiecare prieteni noi si. Se facuse seara. atunci.. #m tesut fiecare un manunc. încercând sa zâmbesc. acum consumate.Stim. poate.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. Mângâiau cu privirile odaita. 8e ce ma simt acum deznadajduit.se va raci firesc.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. 6ireste. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. e-am spus. asa cum proiectasem de atâtia ani. toti. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet.5pt ani. pentru totdeauna. voi stiti cine sunt. spunând ca lucrez la partea a doua. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop.va fi reprodusa într-un capitol. 0ricterian. prietene. nu vo1 putea face. 8e ce m-au stapânit.8e câti ani cunoastem noi mansardaH ..ii priveau un raft cu carti. cum memoriza din Musset. din fotografia clasei a I*-a. Multi suntem siguri de corigenta.. 'e-am amintit atunci. cu 6urtuneanu au ramas tristi. .otarât sa sc.poate ultima din cariera noastra de scolari . 'umai 6anica îsi pastra calmul.ef de bacalaureat.. 'u avea nici unul curajul sa se desparta. . Si atunci. îngrozit.3ite-i ca plâng. . 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice.eie. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste.eiat. coplesit de tristete.vec.. pareri de moarteH 'u gaseam nici . cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac... încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i.. uite-i ca plâng4. . fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii.. Eram miscat. M-au întrebat cât am scris din roman.. #tunci am vorbit. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena . ca de acum vom lua fiecare alt drum.. 6iecare împrospata un amanunt sters. .apuca un colt de masa si-l ciocaneste. cu Eadu. cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste. #m înc. împrumutândule.'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. jig-nindu-ne tristetea. Eram atât de veseli vorbind. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani. fara sa înteleg pricina.otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. Marcu râdea. o etapa di viata noastraH &. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. *om da bacalaureatul în toamna. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . 2rin ferestruicile desc.

8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. unul altuia. una câte una.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten.i.. Miezul lui mai ne îmbia în strada. asteptând noi e-amene. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. 5 privesc. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. #s vrea Y cu orice risc . fericiti. &origent . ca si mai înainte. Sunt inutile. ne laudam si ne întrebam de viitor. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. ce curios pare. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. si altfel voi privi lumea.va fi ultima vara. tacuti. si mai stearpa iubirea catre . în ceasul acesta.EIS.ca întotdeauna . fireste. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum.sa stiu precis.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. .definitive. 6ireste. spre &ismigiu. si de fratii care acum sunt departe. S-apoi. înteleg. modest si netrucat de sentimentalism.. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem.E. se rup si fâsii din sufletul meu. *anciu. ma va lasa corigent.ipul meu tot mai vested. în racoarea serii. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. tainuita. 8e-abia mai pot citi.. tânguielile si gratuita melancolia. care mi-e soarta. dezamagit..I. scara de lemn. si sufletul mi-e tot mai pustiu. mai departe. o caut....?@ viri..8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei.ei pentru totdeauna viata de elev. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. ma oboseste lupta pe care o duc. 'u ma gândesc la moarte. noapte buna. &i e-amenul de bacalaureat. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii.. *oi fi fericit sa înc. iarasi singur. #m stins lampa si am coborât.. spre Sosea. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c.j ratec . 'e-am oprit în gradina cu flori. o masor cu oc.. râdem. fara nadejdea biruintei apropiate. #u plecat toti. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. #cum stau aici. si la lentilele mele tot mai dureroase. colt dupa colt. 8ar adevarul e altul. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. . Iar eu le simt cum se duc. . Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. S' *#E# Iata. în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta .astept câtiva bani si curajul sa plec. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *.&um stiu ca a venit vara. pentru ca urasc mult. S-apoi. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. cum faceam în celelalte veri. Iata. noptile.ii. am ramas iarasi singur. . e o simpla criza de melancolie.. pe sub castani. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. 'e-am urat. sunt obosit. *oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. &ând ne întâlnim.

din adâncuri. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc.ii nu lovesc decât vedenii.imbH .. Sunt ispitit sa ma întristez.. ca sa-mi însusesc altele. .. iar eu îi privesc. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb. asteptând s-o cunosc. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. trist. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. si eu ramân tot mai singur. invidiind fericirile altora. simtindu-ma singur. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c.. Sunt obosit si trist... privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. si oc. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul.. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. atât de sc..imbate. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. culegând ajutor si dragosteH . 'u stiu ce va fi cu mine dincolo. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori..rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. Eecitesc caietele de amintiri. 'u stiu. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti.ide ca într-un ulcior. &u adevarat. si trec din încapere în încapere. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni. 2asii ma duc orbi în seara si oc...iar adolescenta aceasta în care am vietuit.. Si patimesc.. Si prietenii mei.?@grea de amintiri. de viata.ipuri pe care nu le voi mai vedea. alaturi de atâtea nadejdi. si câte rani se vor desc. #tâtia ani si atâtea îndurari. Si asa trec ceasuri. nimeni.ide. Si eu strain.ine. Si iarasi ajung acasa. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile. si colind &ismigiul. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis. totusi. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. si sunt singur în casa aceasta. *a trebui sa trec si starea aceasta. 8isperarea muta. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. cu suflet proaspat. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete. obosita.ii îmi vor cuprinde soarele.imb iarasi. rafuiala va fi dureroasa. Si ma voi surprinde sc.oameni.... multimi.. *ara. Si e tot mai cald. si gândul se coboara tot mai adânc. &uvinte ce amutesc sufletul. si ratacesc pe bulevarde.iar fata de mine. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. Si c. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. si temerile. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate. si dusmanii rasar din mine. #s vrea sa ploua.imbH .rebuie sa mi-l sc.. aproape fara lupta.imbat.. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. &ât de putin vreau acum.rebuie . si fiecare poarta alta luna sau alt an.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH. sa ploua zile dupa zile. &ât de departe mi se par vremurile. #m ramas sa sfârsesc singur lupta.. "personagiile". 'u pot sa învat. si îl vor înc. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. si ani multi sa rasfira.. 'u stiu cu cine lupt. si inima mi se strânge de teama.rebuie sa ma sc... Si atâtea c. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH . Mi-e teama sa nu renunt la mine. Mi-e teama de mine..

ilosop. Eroul ar aparea vesnic . câteodata. împlinit si.e 8antec si /aecPel. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. a golului.4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte. în anii de criza. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. 8in toate acele saptamâni de toamna. înnoirile. citesc pagini.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic.eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale.neau creierul. M# & #. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. nu g. #u trecut de mult timpurile când c. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare...el nu-si mai are nici un rost. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul.ie scientifi>ue". încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. 'u voi izbuti.otarât altul. Sc..j calului cu tritoni. &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot.imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet.otarât sa nu mai scriu în <urnal. totusi. c. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. Eu ma simt altu0 . #cum. Stiui numai ca ele se precipita acum. de plina criza. 8aca l-ar citi cineva. &it de departe sunt înca de un roman. ca împlinirile. pe care eu le socoteam inutile. scriind acestea.. ca acum un an. E dureros. 5.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti.de ani. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. pentru ca . în ceasuri de grele tristeti. masiv. aproape fara sa iau în seama. intim . încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. adaug. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc..imbari. 8ar ma aflu singur. I de iarna. de mult stiuteH M-am .cu care sa ma I contopesc . a rastimpuri tot mai mari.imia si insectele îmi odi.i-f cesc procedeele. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H . sigur. 8e aceea. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc. 'u mai cred în ele. c. 'u am urmarit . #u trecut si tim-î purile lui 6eli. nu mai ma multumesc. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. as fi avut un tovaras. fara sa izbutesc. 8ar pentru cine marturisirile acestea.inuiesc altfel de întrebari.. si crezând ca ies din adolescenta.e>ue de 2. nu l-ar întelege..sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios.fara "roman" .. însa. îl desc. 8ar.I'# *Z'.si nici nu se poate urmari decât cu înc. în adolescenta. *I. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c. fara nici o disperare... si.id. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. zilele sfârsite inocent în fata Io.

. în 0iserica. din dorinta convingerii. petrecuta în riguros e-amen interior. îngâmfat.icindu-ma pe alocuri ridicol. 8ar. #cum simt ca si stiinta. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii.contradictoriu. în Mântuitor. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. 8ar nu înteleg mistica. însa. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. Si.. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. Si iarasi. iar daca as ajunge vreodata calugar. ma simt nemultumit. de naufragiat. Mi se pare ridicol sa accept. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. a nostalgiei. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. a mediocritatii. dupa atâta truda stiintifica. aceasta atitudine fatisa . m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. a romanului adolescentei. atât de contradictoriu. totusi. g. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica. de nesatisfacut. de siguranta unei dogme.iele launtrice. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. numai atâtH.id" infailibil. 5rice dogma. anul !+$9H 6ireste ca nu. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. când cartile îsi pierd savoarea. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. într-o seara. ma simt atât de tulburat. o rafuiala. înteleg. 8ar istoria. si istoria. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare.. totusi. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. si filozofia sunt inutile.nit. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. #ceasta e totK si e mult. înainte.ul sfintilor. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. Si. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. #m ramas întotdeauna un curios neodi. ?@argi. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. totusi. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. e un] simplu opium.. ma înfurie. 'u ma pot apropia efectiv de du. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. daca . Si.. alaturi de necesitatea eroismului. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. a nemultumirii totale. insultat c. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. iar nu din evidenta adevarurilor. Simt numai insuficienta vietii . orice 0iserica îmi repugna. oricum. pe care nu o pot întelege si e-plica.nit. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. '-as putea raspunde pentru ce m-am . în Sfinti. ca orice lectura care nu te zdruncina.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. Sunt linistit si odi. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. atât de noua si de intensa. #rd de dorul unui adevar unic si pur.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. cauzele. o confesiune personala.. absurditati biblice si grozavii catolice. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. a unui "g.iar.

8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. cel putin acum. stiinta. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu.ruda mea nu va lamuri nimic. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. Si eu. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. în vara au cazut multi. M-am întrecutK aceasta e sigur. 8ar lucrul acesta. cu fiecare durere refulata.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. 8ar. filozofia. #cum. 8ar oare.. si Marcu raspuj dem prompt.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. însa. învataseram matematica. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. dupa trei ani. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. #daug. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. aceasta nu e o e-plicatie. nu pot sa le cred. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. cinic. însa. multumi si epuiza viataH.. nu stiu de la cine. rosturile mele. atunci. Scriam . &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . si iarasi înaltat. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. valorile mele. 'e-am întors acasa fara bucurii mari. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. asteptând rezultatul. fara nici o cauza reala. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. &um as putea.. Si nu stiu nimic alt. viziunile mele. ma întristeaza. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. e perfect inutil. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. *anciu biruise. sfârsita în ceasul acestaH . as înc. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. 0#&# #3EE#. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic.ide oc.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci.ma multumea. e-act. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple.. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. si nimic nu înteleg. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. *II. a teza am rezolvat toate problemele. în loc sa ma multumeasca. atât de putin lamuritor. poate adunasem material inutil. si lasat iar în suflet. si din pricina unor întrebari stupide. înca. disperat. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. care m-au departat de cartile cu stiinta. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam.

. începuse toamna.. '-am putut sfârsi cornul. acum. pe liste albe si oficiale. m-am surprins calm. 'e-am întors acasa fericiti.iozdane pline. la mine în mansarda. pasionati si cinici. în fata marelui fapt. Ma întâlneam cu Marcu.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. 'u mai ma recunosteam.. se risipesc miresme de ploaie. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. si el singur geografia. deodata. &âtiva candidati. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. 2aseam alene. socotindu-ne studenti.isesem niciodata în liceu. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. si sa pasesc eroic. el la medicina. dezgustat. pe care nu le desc. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. #s fi vrut sa alung tot undeva. orasul torturat si trist sub frunze. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. în sufletul meu.."#cum e seara. de la alte licee. fara nici un rost. la acelasi ceas de dimineata. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. M-am linistit de cum am început sa scriu. 2aseam în . atunci. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. a memorizarilor. . parerea de rau cu care o studenta în medicina. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. fara sa doresc nimic. de febra nestapânita a lecturilor pripite.. ce cauta pe fratele meu. a fiselor. instinctiv îndârjit. a rasfoirilor nervoase. #m râs pe strazi." 8ar ma linisteam si paseam înainte. rasfoiau carti din g. el o geografie. planuK ind ani de munca universitara. Munceam cu un suflet si un creier strain. plictisit. ^ 5coleam curtea.. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. eu la greaca. învatam dureros. Ma descopeream erou. au trecut. si ulitele brune. Eu luam o fizica. Eram toti admisi la oral. # doua zi. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti.. mi-a spus1 . Eram liberi trei zile. #m plecat fara sapca si fara geanta. a sublinierilor cu creion rosu. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. polemizând în biologie si literatura. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. 8ar azi dimineata era senin si rece. Eu am învatat fizica singur. în orasul meu. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. de la primul e-amen din vara. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. fara carti si fara fise. peste un ceas. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. ca sa afle rezultatul. #m fost cuprinsi. si trotuarele erau curate. e cald. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. si timpul meu prea scurt. 'u eram emotionat. ziua de e-amen a fiecarei serii. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. Simteam cum îmi scad puterile. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi. Eezultatul e-amenului de corigenta. cu pietre reci si case albe. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic.. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. 8ar ne surprin-deam. Mi-am amintit si m-a tulburat.subiectele pe o lista.5vreiul în veci nu piere4. si vointa mea îndoielnica. vinete. iar lista era fara sfârsit. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. Si. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. 'i s-a fi-at. ca sa învatam. fara sa ma gândesc la nimic. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite.

îmi priveam tovarasii1 tremurau. *ecinul lui tremura. fireste. ca un perfect papagal. #ltminteri. 8upa un ceas.Multumesc.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare .curtea larga. a raspunsK dar a confundat. . încet. &u dumneata am sfârsit. Eram calm. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni. . cu gâturile reci. trist. -0ine. . încet. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor. 2rofesorii s-au asezat pe scaune.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. M-a întrerupt..2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH . 8ar profesorul nu era multumit. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. a fizica si c.. ale caror raspunsuri nu se pot memora. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. ca pentru nota cinci. . Mi-a socotit memoria proasta. papagal premiant si mi-?@. 8ar a cazut?@ singur în cursa. Eu eram palid si îmi torturam oc. *ecinul meu nu avu noroc.8aca te-ai apucat sa le înveti. furios.*lad înecatul. Eram umilit. pe care . Miop si suparat. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune. 8e ce îl persecuta atâtH g. de logica.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. prea calm. Mi-am îng.. '-am stiut nici afluentii &risului #lb. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. .elarii. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice. raspundeam.itit amar umilinta. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii.imie. 2rima izbânda îmi daduse curaj. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. în clasa navalise prea multa lumina.iceam ca se întreaba ceilalti. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. volumele lui 0re. trebuia sa le înveti pâna la capat. colectiile de insecte.." #s fi vrut sa-l provoc . .# fost domn al Munteniei. profesorul m-a socotit.din sadism . de atentie.la o discutie de filozofie biologica. . Sfârsisem.Stii ceva despre elH . la limba franceza. #m început cu limba si literatura româna.. am raspuns tot ce m-au întrebat. a pus alte întrebari. M-a întrebat din istoricii ardeleni.pe el. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. zâmbind la rastimpuri prezumtios.4 cercetându-ma pe mine. Mi-era ciuda ca profesorul .incult . 'oi.profesorul l-a sarit. #ceasta a bucurat pe al treilea vecin. 2errier si 6abre. 2oate e evreu. . întrebat. unul lânga altul. cu buzele albe.Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida.. #m rosit. #m luatpatru.&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. într-o banca lunga.inoderme pâna la om.emati în coridorul întunecat. . Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. 8ar n-am putut face nimic. am fost c. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul.m. cu tâmplele supte. dar stiam. .

în orice caz. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. asa cum îmi fagaduisem. Scriu cu greu.. iar la geografie originile geologice ale muntilor. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. voi culege toate stupiditatile. de gânduri noi1 3niversitatea. #m avut noroc. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului..singur. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. fara sa alerg pe strazi. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. si dulapurile cu carti din care atât am citit. când eu ma simt atât de sc. si orga marunta -"ascunsa sub scara.. 2enibil.inuie atâtea fapte care trebuie spuse. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent. mult. si apoi sa-l sfârsesc.. e raspun-deam pripit. #m trecut singurul din seria liceului nostru. Ma întrebau profesorii. sa râdH.... 8aca voi promova. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. Ma simt furat de noi desfatari. luam cea mai mare nota. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. Soarele se iveste din nou.ide. toata absurditatea bacalaureatului. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. am scapat4. rece. cei tâmpi. îmi da. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH. media. daca îl voi scrie vreodata. 8aca nu voi treceH.Iata ca încep rasplatirile. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. *III. cei favorizati. sa alerg. Ma obs`l deaza romanul. Si nu simt nici o bucurie. .imbat.. *oi rasfoi mai târziu caietul si.. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. ma c.. 'u l-am scris.. însusirile mele n-au fost rasplatite. .. 2rietenii m-au sarutat.. M-au socotit naiv. monoton. Mi-am citit numele pe lista. nu sufletele. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. poate. cine stie daca nu ne vom uitaH.. # început sa ploua1 greu. ? nu-l voi rasfoi . si ma simt ispitit sa plâng. 2acatele mele n-au fost surprinse. nostalgii. pe un colt de zid.. Sunt aproape sigur trecut. pentru totdeauna. poate luam la toate "insuficient". mediocritate... 8espartiti... si asta ma doareK mult.ca pâna acum . de acel roman pe care nu l-am scris.. 6I'# #m scapat. cu platani ca în zilele e-amenului. nu-mi va mai fi prieten. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. voi promova mediocru. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH... &âteodata ridicoli. 2e noi ne legau creierele.. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. 8aca ma întrebau altceva.#m plecat fara nici o bucurie. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. am avut si nenoroc.i tulburi.. 8e acum. Si ma întrista portarul. câteodata eroici. #m facut. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. la franceza romantismul. 5 viata se înc. sase. în roman. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste.. de strain. Si cinciul e bun. tara sa tip. 8aca ma întreba la naturale insectele. cu oc. Eram cu totii contururi.. printr-o întâmplare. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu.

. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. ma desfâtam. de draga. Se sfârseste. Si nu stiam ce astept.iei.#38E#M3SB !+$C A2#E. singura. descoperind un colt albastru de cer. Si zâmbeam.iar azi Eomanul adolescentului miop. <os. pe coridorul ce ducea la secretariat. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur. sa-nj istovesc crunt anii tineretii.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca ... S6ZESI.ufele mari de liliac se umileau în soare. 8e acum va trebui sa muncesc mult..ite pentru roman. si nu pot munci. "&ea dintâi toamna" gândeam eu. ci comentarii. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie. #tunci am . .ei. si gândeam de-acum. Eezemat de zid. sa muncesc fara odi. bulevardele reci. Ma lovesc. note. însângerata. îl înc. *reau sa înc. toamna.. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. ascultat lânga fereastra. m-am . îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. toamna.2loua. prea calda. si cum se iscodesc nelinisti... 'u cutezam sa vorbesc colegelor. .. si le socoteam asemenea /=pot. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti.. #m venit acasa. ploua. #m revazut atâtea lucruri.Soarele se întuneca... &erul era înalt. *olumul II A.E# IB F. îmi musc bu zele. 2loua.. Ma încruntam ca sa prind curaj. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului. în amfiteatrul "Maiorescu". Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. Si mi-erau toti dragi. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni. pe bulevard.iar acum romanul. citeam. sc.&el dintâi curs. în mansarda. '-am stiut si nj m-am întrebat.. .recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca." Sunt fericit ca în gradina ploua. firesc si dramatic. Daream prea multe studente. si deasupra mea. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc.otarât sa încep c. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii.. #steptam. ca în dupa-amiT zile copilariei. singur. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. trista. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. Si nu pot munci.itat cele dintâi capitole. prea alba. &urtea îmi era prietena. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia.. ci eu sa-i descopar pe toti. ploua. #m sc. .rebuia sa-mi gasesc prieteni noi.na. pentru ca ma arde dorul de a începe c. 6lori de tufanica ma ispiteau. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. &artea mea nu va fi un roman. &asa mi se parea atât de buna. E singurul mijloc de a surprinde realitatea. înalt. ei îmi sunt tovarasi. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda.otarât1 greaca n-am s-o învat acum. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. si toate mi se pareau frumoase. .

sprâncenele încruntate..". iar eu o salutam.ile mari. .rupurile întotdeauna râdK perec. catre vecin. 8e ce ma întristau .eologie. dar o iubea. însa. tainuit.. sufletul mi-era clar.suprema încoronare a activitatii pamântenilor. Mai întâlneam o fata bruna.. liniate. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. Era urât. Sub palaria mare.ile tac întotdeauna. obositor de clar si de rar..otul se rafuia.Sa fie sanatoasa. înalt. a sfârsitul orei. si nu scrisesem niciodata versuri.Eu. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH.. perec. 'u aveam noroc. Erau si dudui care luau note. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc. . 8ar eu aveam mansarda. Ma întâlneam si cu o studenta cârna.i si grupuri.imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii.orâte. gândeam.ipuri. sufletul se tulbura.. si globurile galbene rasareau în seara. Seara. #m fost palid. am lovit o duduie care m-a privit enervata. lânga ziduri. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. # rosit.ile. 3n student basarabean. 5 purtam numai în ploaie. 2e coridoare. Era înscris la . . 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam.Strazile erau tot mai reci.8aca n-au citit pe /egel. 8e arunci o salutam umilit.rupurile. lânga ferestre. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. . . prea mare si prea neagra. Ma stânjenea palaria. 2erec. duduile îsi potoleau enervarea înc. &ea dintâi sc. Si toamna ploua. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav.ii prea lungi. 8rept si 6ilozofie. #ltul. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. .8ar mata de unde stiiH .. #m surprins un crâmpei de convorbire. trist. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. apoi rosu. zidurile tot mai mo. indiscret. în fata unei usi. # fost la #tena. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. obrajii rezemati în pumn.eama 0ibi. . #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. apoi palid. 8imineata. la Sofia. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4..ii în toamna. la 2aris. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. în suflet.el. trist. întarite în ceasuri tulburiH.. 2e coridor.emi.. 8e atunci îmi zâmbea. ploua. cu oc. nu-s buni de nimic4 -DauH.eiata1 nu mai scriam <urnal..izând genti suspecte. domnule. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. sunt feminista. clar. 0ibi nu-mi raspundea.izând si desc. 'imeni nu stia mai mult. paream mai degraba un zugrav german. balai.. seara. spatos. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. de-acum. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH. &oboram scarile. cu câteva c.. 3nul. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. ... 6runtile descoperite. 8omnul vorbea rar. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". #veau urec. cu parul retezat pe frunte. aproape c. Ma obisnuisem. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa.otarârile adolescentei..

Mi-a vorbit. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina.. încet. la decanat.oamna. iar sus.. Si.eologie. comandase la tipografie buletine de înscriere. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. iar eu scriu ceea ce a vietuit. daca cercul ar e-ista. dupa doi ani.i banuitori si ciorapi patati de noroi.. 2e drum. înc. M-am îmbracat. înca. . Medi-?@ cinist.. nedisciplinati. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. scrisese apeluri pentru studentii orasului. .&e de carti. la mine. .. FF. prin ziare.. 'e-am despartit în noapte. #ducea o geanta încarcata.. întorcându-ma singur.. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. sa-i cunoasca. pe covoare blânde. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. 8imineata..i. nu se poate. am întâlnit cei dintâi fulgi. rodnica si avântata. pentru cincisprezece persoane. a ce sunt bune toate acestea.. la începutul lui decembrie. undeva. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet.8ecembrie... pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec. 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH . pe strazi spalate si reci. . acumH începe o noua viata. ma întorceam acasa. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut. 8aca s-ar gasi. Si studenti sarmani de la itere. . ce de carti.iceam odai calde. un parinte al sufletului meu de adolescentH. # multumit. cu oc.. Si scriu o povestire care nu e... si am plecat amândoi la directorul liceului. #m primit-o numai pentru coruri.Mai mult de doua ceasuri. de directorul batrân. *iata se vietuieste înainte. 6aptul s-a petrecut atât de repede. încet. fericiti.Mansarda e a mea. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin..ârtie. mansarda s-a luminat. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc. feminini.. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa... cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. intime.. o camera pentru început. 2orneau grupuri. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare. întâlneam studenti de la . deodata. R . cu servietele sub brat. &adea seara.oamna am sfârsit-o singur. la ziare. 8upa doua ceasuri desc. la cantine. cu tristeti si amurguri. oare. mi-a pierit sfiiciunea. care blestemau ploaia.. cald si scurt. se înstruneau coruri. pentru studenti. de care îi leaga copilaria sau liceul.. zorit. de-a lungul bulevardului. o întrunire si nu gasea sala.eiata. amintirile sunt amare si grele. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. 2riveam ferestre luminate si g.E E .#m eu o mansarda. 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani. #cum.idem ferestrele. 2EESE8I'.. *oia sa vesteasca. înc. si a plecatK la 3niversitate. grupuri la camin.eindu-i. Si studente din orase departate. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa. dupa sfârsitul seminarelor. socoti volumul aerului din odaie. a trecut. . &ând trecea ploaia. Si cercul nu e-ista. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc. cu plete. cu barbi tinere si aspre. cu pasi moi.6ireste. cumparase dosare si .8aca ploua seara.

.rebuie înc. uase &or=don. 3n sc. . între rafturi.'-ati citit nimic de .. cu geanta umeda de fulgii topiti.. 8ar cercul nu e-ista.E bineH .# doua zi de dimineata. frig si tristeti.. #m alergat jos. era 0ibi.... Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. '-au avut loc decât prea putine dudui.. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald.... !9G &um era sa-i spun ca o c..E interesant..'u sunt cu totul singur. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.Ois-tâzi.. 2alid. un sublocotenent în ultimul an de Medicina.'u ma prezinti domnisoareiH. 3nii vor pleca imediat. mansarda era plina de studenti si studente.nica.&unosc si eu un #ndrei... dar le rostea definitiv.eama 0ibiH S-a prezentat singura. .#sa e. 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite..'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii. palid.aceam. Ma înrosii.. foarte bine. .'umai dumneata ai venitH . 8ar se face selectie. &orul si festivalul ne vor aduce bani. 'u era orator. Ma privi lung. comitetul provizoriu. #probam.&âtiH !%+ .. .#dica cumH ^ ..0a da. . 3n manual de Economie politica.. treizeci. persoana juridica.ocmai.ior. cât mai repede. #m adus jaratec mult si lemne multe. sa vedeti. 8ezarmat. la o masa. straini. aici e o mansarda. într-o jumatate de ceas. la ora ".ide.54 pardon4 Si asta-i #ndrei. mansarda e a dumitale. pe scaune si pe pat.nica. . prezumtios. Se adunase. daca jeturile sunt comode. precizai. . albe. . . . la rector.Eu sunt.. daca rafturile sunt curate. . ..egat. cu oc. student la 2olite. sediu provizoriuH. stânjenit. .'u stiuK douazeci.ii în carte. .EomanH K . apoi. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. Dâmbea. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca. . cu fruntea înasprita de frig. *om merge cu colindele la ministri.". îsi cauta cuvintele. # amintit donatia batrânului. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. un tânar slab si gârbovit.. 5 rugai sa ia loc pe un jet.#cela-i de &. &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 . . 0ibi nu se astepta sa ma vada si.. 6ireste.a cinci avem oaspeti. da. mai ales. în odaita. .8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici. #scultam cele ce le spunea presedintele. sa ma gaseasca singur.. . 8octorandul nu venise..&iudatK nu pari îndragostit.8a.arles . &eilalti.ideH .*a rog. . la 2alat. I-am retinut numele..

2rimatul curajului. 8aca domnii colegi vor. 8rept si &onservator. care statea rezemat de usa. Se pogora în mansarda. la pat.. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". printre carti. conditiona presedintele.. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. *eneau târziu. la. . cu oc.. într-o dupa-amiaza. 6agaduiau ajutor. 6etele ajunsesera prietene. Si începeau sa discute greva studenteasca. . Interventia presedintelui solutiona dilema. Erau câtiva îndârjiti.'umele d-voastra si facultateaH . 5aspetii mei se înflacarasera. . . e g. . Si presedintele a interzis-o.ii negri în cearcane. 6etele au acceptat atunci sa înceapa.E mult de atunci. mute. 5 duduie alba si cuminte se supuse.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. #vea bucle negre.. umila. ... mica. munca.. Ma simteam atât de fericit si atât de sting. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. Eâsete.'onora.. 8uduia se facu rosie. 5 studenta.#stfel. 6um de tigara. Se adunau în jurul sobei de zid.er4. altii purtati de curent. Era cald îmre peretii albi. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile.. discutia se înflacara. se enerva. mi. . provocator. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. . înfricosati. în cealalta.Suntem raciti. cu buzele umede si narile tremurând. pe îndelete. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada.. rasfoiau intrigate carti germane. prin fum de tigara. sol. Interveni presedintele. seara dupa seara.8uduile vor face game. îsi dadu parerea. . replica o blonda. ... iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie... 0aietii. 8e cum sosea cea dintâi fata.8omnilor. . !9! îi auzeam cum conspira. pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza.'oi ne cunoastem glasul din liceu.es fu desemnat dirijor. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. obraznici..audeamus igitur. ca prilej de dezordine. sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. sunt tot . Eafturile priveau.. 3n tânar oac. 0aietii. re.2rimatul se-ului frumos. fetele.Selectia prin se-. sa discute problema în alta parte. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. fa.Si disciplina. entuziasm. cu buze mari. . 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte.. în tumult.. miresme de vestminte feminine. # trebuit sa se accepte repetitii comune..enor. Eepetam . gândeam eu. îi ascultam. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic. .. va putea primi donatia. fumau si nu erau atenti la dirijor.. . altii împotriva. eu îmi cautam mansarda.8omnule presedinte.iceam cum. .. în acelasi timp. 8easupra capatâiului.8o. umbre. 6etele protestara. si. baietii. si ne bucuram ca afara ninge. si ninge mult. Studentul înalt si tiganos. #ceasta a nemultumit pe baieti. mi-ati fagaduit..

. înscrisese membrii. în discutii1 . sânii.. pentru ca era inteligent. camin. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta.aidarof6?@. 0ibi s-a tradat. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt. a început. încet4. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. 8ar eu îmi cautam prieteni noi...#i vazut ce sprâncene areH. cu priviri de muncitor ambitios.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine.. Era "simpatic". într-o dupa amiaza. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. cu . *eneau împreuna la repetitii. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate.mai ispitite de mansarda mea. fara covoare.Esti obraznic.?@ 2oate visau.. colonie. Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste. juridica. Se aplecau cinci tenori. *oia sa ajunga inginer sef. 'u alegea.încet.. 8escopeream în el. . Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. totusi.8omnisoara 'onora ce credeH. dupa ce ne desparteam. apoi. care sta totdeauna lânga usa. Dâmbea fiecaruia... îl întâlnise într-o seara la mine. Inteligent si volubil. umerii.. 'onora era tot mai provocatoare. spatos.. de când aflase ca vine 'onora. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. !9$ . 6avoriza pe Eadu. cu rafturi multe si tigari fumegând. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet.. &eilalti erau frumosi si vulgari. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. Studentul înalt. Era atât de nou. împartise sarcinile comitetului. .. 2astram aceeasi intimitate în vorba. &olegii l-au îndragit si îl . se prefacea curios de stiinta. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. Saruta cu buzele desfacute. dorind ceasul repetitiei. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze.#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. de nebanuit. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". cinic si "spiritual". El voia sa ajunga inginer sef. . 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala.. în acelasi timp. am vazut cum se lasa sarutata. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc.. Se simteau însa bine în acea sala de muzica.. brun. Se surprindeau. '-am oferit decât sosonii4. accepta cât de multi curtenitori. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. Sedusese si pe presedinte. care acum d întreba. festival. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. . &ontinua. Supara fetele.ii. Eadu îmi era aproape un prieten nou. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat. tombola. fara sa fie c.emat la ordine. îsi pregatea.în curând ai sa ajungi antisemit. dar îsi ascundea cu greu ambitia. . cu capul rasturnat.. 5 întovarasea numai el acasa... Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. la capatul se de un student frumos si prost. fireste. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde. teza în laboratorul de balneologie. gasise sediu provizoriu.. 'onora îl prefera studentilor. a fost poreclit ". sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda.alat alb si fruntea încretita. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti.

i.. #ple-cându-ma sa strâng bulgari. în ceasul când începeau repetitiile. îndemnând. mult. cu deosebire în presedinte.. cu capul rasturnat. pastrând masca sufletului vec. si 'onora care se înecase cu un cataif. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. pe par. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. . am glumit.Spune-mi.. Si regele care ne întreba.. sa raspund. 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. citeam.otarât sa-mi las parul lung. ecturile nu ma mai nelinisteau. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. 'onora râdea provocator.remuram. El o sarutaseK saruta patimas. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. ispititoare. &eea ce întelegeam si simteam din carti. noi aprinsi de vinul patriar.. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. . E-clamatii. un director de ziar si la decan.. un filantrop.aberele s-au despartit în câteva clipe.. îngramaditi în masini mari. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. Majestate. 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu. si . #m colindat. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara".bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei.8e vieH . Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor.imia industriala. . M-am . #usteritatea adolescentei se risipise în toamna.8umneata tradezi. . cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. împrejurarile. în mansarda am privit oglinda mult.. 8upa miezul noptii.. a dreapta mea lupta 'o-nora. M-am întors acasa cu pasi usori.ideam în creier. uimire. însemnam pe . Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. 'u urmaream nici o idee intima. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. pe fiecare1 ..3ite. 'onora.. *ietuiam o viata noua. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar. simt zapada pe gât. cu creierul.. &iteam. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. Ma desteptam diminetile tot mai târziu.. aparându-se cu servieta. c. zi de zi. muscând buzele. Ma aflam între 0ibi si 'onora. care se naruia fara sa-i înteleg.8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH . Eezumam corect. . am trecut toti pe terenul de fotbal. tot mai bine dispusi.&. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat.8umneataH. &iteam. blestemând..ului si îmbatati de izbânda. !99 'oapte cu colinde la 2atriar. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. ca sa ne batem cu zapada. la trei ministri. vecin liceului.ârtie. 8upa ce s-a sfârsit adunarea. Se lasase frig peste zapada. oveam îndârjit. fetele în costume muscelene. . la un prieten. #s fi alergat.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. Eu am adaugat1 . Era surpriza presedintelui1 o sala. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. si dirijorul care ne felicita.. e înc. Eu ma prefaceam nepasator. *orbeam despre 'onora. M-ai iertat. cum sa zâmbesc.iuind.ie.ie si 2alat. sa ma întreb. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. #dunam fise în cartoane. Evitam sa ma adâncesc. fara graba.are cu vin rosu.. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe.

Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. brat sub brat.*ivatprofesores. e împartisem1 cartilor si cercului. 2resedintele a ?@ . sus. #poi..8omnisoarelor si domnilor.. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga. pe înserat. &arti se adunau. Eu zâmbeam si ofeream scaune . 'oaptea trecuse atât de repede.<ocuri au sa fieH . Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu. câtiva de la 8rept.aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. sefuleH4 <ocuri de societate. 5 blonda. 'onora1 "Esti nostim".i. 'onora1 "Minti". sa e-aminam si teza contrarie. # fost fericit ca l-a c. 6etele se adunasera lânga soba si asteptau. cauta-mi sosonii. ma4 /ai ba. fara sa rosesc. si-mi spunea "sefule". la 8rept. 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". îmi vorbea intim.'oi îi zicem "Malec". Seara. 'e întâlneam..Ma "Malec". palid si calm.icit". blonda Mariuca. 0ibi. împreuna cu "elita". nu vorbea. as.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 .j mitetul.otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. dintr-o data. în început de iarna alba.. studenteste4. 2resedintele. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. cu glas de bas cinic.. poreclite "6lorenta".. saracul.. E student si el. înca. Dâmbea dupa fiecare discurs... sâni ispititori. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. # condus-o acasa. co. #tât. 'u se entuziasma.. pe care ni l-a prezentat1 . în capatul mesei.emat 'onora. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom.. . !9" FFF.Eu.. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. cu zâmbet umed si cu oc.Ma plictisesc Eadule. pupam ca leii4.aidaroff.. . cel de la &. Eu1 "#i g.ârtii si compunea tot atâtea j proiecte. zâmbind1 . In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite. am acceptat. cu zapada îng.. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va".". mica.&e presedinte. Eu1 "'u mai avem loc pe plic".. între doua studente care vorbeau cu vecinii. . a plecare.. Eadu suferise toata noaptea.. . &omitetul era încurcat. Se statornicisera perec. 'onora. 2resedintele semna tot atât de multe . doua mediciniste sentimentale. Eadu.nica.. ? 2regateam balul si festivalul. R Dile stapânite de viata.etata sub stele. . 0ibi era înciudata1 . la mine. în mansarda. . catre . /aide acasa. multe. surorile bune de la sopran... . ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. &ercul se însufletise.i1 .. 0aietii.j bola.#cum. emotionat1 . clipind din oc. Spre dimineata. Eâdea familiar. sampanie... 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar"."&ândH" 'onora scrise1 "#cum".Eu m-am întristat stupid.abriel.. tacere stânjenitoare. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. &easurile erau tot mai I putin ale mele. care îsi aruncau glume cu tâlc.'u stiuK presedintele. 'onora.imia Industriala. Si eram fericit.i pistruiati. oc. în mansarda se facu... #ndrei erau invitatii. entuziasmati1 ..i dracosi. 6ireste. 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. Izbuteam. *icepresedintele. am întovarasit duduile acasa.. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine.

..&a la &luj. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul. îti place.2e mine ma c.etat.. se prefacea plictisita.noilor-veniti.5 nevasta....o.eama . asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata. .Eu plec. livid si serios... El H la slujba.'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" . sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. . nevasta-sa la 3niversitate. . trosnind treptele. eu riscam câte un1 "8a. . 8omnul . S-ar fi spus ca. saracul. #puca paltonul. # fugit. ... fara sa raspunda... ce-i trebuie. din liceu. . ma "Malec". 8omnul .aidaroff interveni.abriel. Situatia era ciudata. sa petrecem cu . "Seful" facea .. sa stiti4 'u ma cunoasteti. cu oc. .2acat.abriel tresari si întoarse capul ordonat.. pe 'onora.agice. . ma.ii la ea.E casatoritH. "Malec" privea pe 'onora. . patriot.. 'oi aprobam.... cu ungurii. înca.atameu. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. *erva domnului Elefterescu ne stânjeni. privea pe 'onora. a rastimpuri.. cum aluneca. Studenteste4. #sa-s eu. . 8omnul . Mansarda se însufleti într-o clipa. . a2roape cadaveric..abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. 'onora îi privea provocator.# fost lata rau. . 6etele râsera. fara sa multumeasca. '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. spaima jidanilor. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@.... Se aseza pe scaun. care tulbura. cu sublocotenentii.. înspaimântat.Elefterescu. Si bine a facut1 are acum casa.Esti bun4 &e zici. îng. calm..imba scaunul.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4..... livid. Elefterescu. ma "Malec"H. . .8a.. la &luj. fericiti. îl auzeam.. #m spus eu c-o sa petrecem bine.. #ia la miezul noptii... masa. 'u va dau voie mai înainte. da. fi-.are. 2rivire iritanta." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui. întorcea oc. Se scutura. . fericit. ma. #zi e mai vorbaret. &e zici. #uzeam si de sampanie.. 'u izbuti. .&e facusi. Eâdea magulit. sc. 8omnul . !97 .. cu nelinisti comice. tacut. resemnat. ne-o spuse domnul... nici mort4 Eu beau doua pa. "Seful" râdea. "Malec" o privea. 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul . deprima. nimiceste siguranta..#sa-i firea lui. 'onora se ridica de pe scaun.. Iarasi tacere.abriel se facu palid.. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. palaria si fugi.abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. Sunteti antisemitiH. .. Si are o nevasta frumoasa. 5 enerva.8e ce te uiti. .. începu atunci sa priveasca. 2resedintele se lumina. domnule. ma "Malec"H "Malec". ma "Malec"H îmi uitara numele. 2aria d?@italiano con me e con altri.#sa-i ca-i nostimH. .az. i insinueaza spaime de cosmar.8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u...oti.ii.aidaroff se apropie si îi oferi tigari. era sa-i înjur. Eumoare.. grotesti.. . maH 3nde plecasiH Stai.. "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii. am fi fost colegi. Ma iertati .Stim...abriel. .

'umarau baietii. jos.. 'onora.#sta i-a venit. saracul. noua. cred. student la 2olite. Eadu fuma mult. Sopti. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii... 2resedintele era furios.#sa face el.. e-pansivitatea crizei depasite.. ... "Seful" strânse câteva mâini. . . înciudati....8e câte oriH încercam eu sa prelungesc. ... zarii prin ferestruica pe "Malec".. cu barbati care ma strigau1 "Sefule. -E inutilK te lauzi. asam sa ma poarte viata. îl ascultau toti. "Seful" se întoarse zâmbind. #m visat vise stranii.. nu ma plictisi. Eram toti prea veseli.&ine i-a adus... . Ma duc si eu. 8ar îi baiat bun. *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar... domnuleH. . medicinistele între membrii comitetului.iceam urmarile unei încercari ciudate. nici nu întelegeam nimic.....ii ca un taciune. întristat.. îti spun eu când sa te opresti. . zâmbind trist. din însuratoare.. dimineata. cinci. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. apoi se adumbreau tristi.. .. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig.. un surplus de energie care trebuia c.are cu vin rosu. 0ibi.aidaroff se asezase lânga Mariuca.. Eram tulbuut. jocuri...."Malec" sufera de un început de idiotie. "6lorenta" între cei de la 8rept. 0ibi între mine si #ndrei. 8upa ce am auzit poarta înc. 'onora ma opri obosita./aide. furios.Salbatici. obiceiul <urnalului. în curte.. . Se întristase si privea pe #ndrei..studentii. Si ceilalti care savurau spectacolul...8aca esti pervers. #plecându-ma... începe.2e frunteH . #m adormit iar. . am rasuflat. începu sa vorbeasca.. cinci. te c. . M-am desteptat.. trei. . 'e priveam unii pe altii.. sefule. patru.. . #tunci se auzira bulgari moi în geam. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec".rebuia sa ma apar. numai pe #ndrei.. si nu izbuteam sa încep fraza.... si verva suspecta a d-lui Elefterescu. doua. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc. S-apoi..2acat de sampanie. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH . . Eu g.izându-se. 'onora era enervata.3na. însa.u începe. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile.eltuit. socotindu-ma timid.. ma4. . Eâdea.eama TMalec_4"..&u public.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc... sampanie...#stia ne-au stricat petrecerea4. fara sa întelegem. înfundai lemne în soba. . fireste ca nu stiu.. -'u stii.. presedintele. 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui.nica..Si ceilalti care se desfatau...2lânge... 2ierdusem. Eadu lânga 'onora. 8omnul Elefterescu îi facu senme.. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora. . Mâneam si umpleam pa. cercul.

receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. &omitetul încerca.... . 8e ce îl evitam.Ma placi. purtat de întâmplariH. In dimineata festivalului a venit la gara.Esti enervant si te repeti. 'u l-a lasat sa plateasca.Semeni cu un ocnas1 si urât. Eadu continua sa adoarma în zori.ii 'onorei.. încerca sa ma supere. . enervata de rolul pe care-l juca în piesa. 2oate vrei sa ma scoti regina.'e vedeam aproape în fiecare zi. si miop. pielita... 'u izbutise.Esti un nesuferit4 . . s-apoi îl vestejeste... cu toate !9+ acestea.. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora. '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga.. încarcând pac.i se furisau scenele povestite de Eadu. ma mustram. îmi lauda oc. lada cu costume.. cu dintii strânsi. Mi-era teama de ea.aidarof. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc.etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. ma insultam. am fost fericit.iaje..i. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate. îmi povestea mângâieri. . . cum îl saruta. cu oc. care banuia indiscretiile lui Eadu. sa si-l învete. Surprinzându-ma dorind-o.. deasupra genunc. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei." #s fi putut face si eu acelasi lucru..îti tremura narile. 'onora.Esti apetisanta.az. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. eram umilit. . alergaK lazile cu obiecte pentru tombola.. ..*ei fi crezând ca din pricina taH T .. servieta cu acte.ilor. pulpele. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. 8irijorul insinua un corK fu respins de . înabusitor pe gura. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. un vagon. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. zgomotosi. lung. fara sa izbuteasca. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. &ând ramâneam singuri. cum se lasa mângâiata. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. soldurile. Si. 5 întovarasea Eadu. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume. . Stiam ca mai mult nu se poate.Esti urât. si o doream.. bilete pentru membri. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune.u ai sa-mi platesti capriciile la bal.. ma privea provocator în oc. 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. la cinematografK sarutari prin ganguri.. . sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat. de nevinovatie.StiuK dar ma placi. buzele.. . . Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. . purta trusa cu mac. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege. 'onora se prefacea ca râde. pe care nu-l întelegeam. retinute de pumnul ei. 2resedintele.. mars4.6ireste... 6ugi de aiciK nu mai ai nici un . pe strazi dosnice. si vulgar. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora.oate acestea nu ma tulburau. sa ma apropii. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta.. . 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. înca. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri.ii vii sub fruntea obosita.

.aidaroff îmi da ajutor si potolea.aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul". domnule. . încurcat. 'e-a e-asperat. .. ca avem balH 8e unde i-ati mai scos. Eadu s-a îmbujorat.*ai de mine. ..aine negre si pantofi prea strâmti. #tunci aparu 'onora. îmi spune tu.. . o apara.Eu îl bat4 . . 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete.. '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". mantouri..protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca .. 2ianul era dezacordat. 'onora se asezase între mine si Eadu...Si la toata lumea spune tu.. . a trebuit sa uiteK jucase prea bine. .Stiti ca a venit.. 'umai de el vorbeste. stim. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor.ârtie...ata e de vina. glumind.. 2resedintele. ca nu m-a lasat sa fumez. Easpunderea era mare. *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine... sefule. ironici1 "8omnisoara e pansiva".. 'umai 0ibi. apare . sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec"..i de galosi... s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. Eâdeam cu . în clipa aceea intra si presedintele.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari. # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi. în taina1 .rieg. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H .. si logodnicii cu . va spun ca îl bat.6ii prudenta. Masa.. ala. Saracul.aidaroff.. Si râde singur.. .. . ce râu o sa-i para. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren.Si e obraznic.îl bat. si familii care consuma multe sticle cu sifon. dar nu si-a pierdut calmul. Eu l-am trimis în odaia noastra. Iar eu trebuia sa cânt din ..#sa rasplateste ea. 2e el si pe "Malec".0ine. palarii si perec. si sublocotenenti care spun. frateH..8e ce l-ati lasat. trista.. . #proape de ceasul zece. . 8upa lasarea cortinei înguste. frate. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de .. .. ... nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul. ne-am grabit s-o sfatuim noi. nervos." eul".insurgenti.domnul Elefterescu..Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru..... adauga timid Mariuca.. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui.rebuia sa clasez patru sute de paltoane. îl întrece pe "Malec"4.. 2resedintele îmi încredintase supraveg.2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4.E-agerezi.. 6etele se prefaceau suparate.. &ine le-a spus. vecina salii de dans si vecina garderobei.aidaroff. în restaurantul pustiu. -a sarutat patimas.. pe doua mese....Spune ca "ce rau o sa-i para". 'onora prinsese curaj. .. prietenul lui "Malec".. .erea locului celui mai greu1 garderoba. . !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei.ipuiti-va.înc. 'e-a compromis . . Erau tulburati. cu trei clape lipsa. 0alul... aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca. Eu îl bat4. în fata noastra. . curtenitor1 . E revoltator.... si bate din palme..

.ii deasupra noastra. 8e altfel.. mai mult ca niciodata..aiH Interveni presedintele. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa..imb ca sa-i plac1 sa stiu glume. .ii... care nu-si mai luau oc... Ma apropiai mult de ea..Iar sunt plictisita. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc.. .Ia lasa gluma. nici daca trebuie s-o mai musc. mai ales fara public si fara adversari. si intra c. &a doar n-o fi amorezata. si tu degeaba astepti sa te sarut. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert... Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH. sa n-o îmbratisez. !"$ 'onora se îmbraca mâniata. . îmbujorat de vin. .e afectezi.. fratilor.. e aici. 'onora a cerut lic. sefule4 5 data suntem studenti.. Ma zarisera câtiva calatori..Ma tortureaza.ii i-au sticlit în cearcaneK tremura.#sadar. politicos si retinut. ascultati-ma pe mine.*a rog. #sa a racit sora lui "Malec". 5c. 'onora m-a acceptat pe mine. II vad.2acat. .. *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.2oate stii sa si saruti... fara sa-mi încurc pasii.ideti geamurile. spuse "noapte buna" si pleca. Si-a ascuns muscatura sub batista.. 'u trecu mult. sefule.acere.ainele la magazine de pe &alea *ictoriei..ior. ..i.. Eram toti furiosi.. .6ara politica. Sunt nebuni amândoi. -8a. le-am petrecut nelinistit. 2area ca nu-si aduce aminte.. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. te rog.E prea cald aici.. pe care ne silise s-o acceptam. 'onora era plictisita si fluiera. .. pentru a doua oara.. Ma întrebam la rastimpuri. Sau e beat.. nici cum sa-mi pastrez mâinile..iar " eul".. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu..i-o dispun eu. sa-mi parasesc cartile... -'onora4.... 'u stiam ce sa-i spun. &ele doua ceasuri. 5 admiram cât e de rezistenta. sa-mi croiesc . 'aturaletea "sefului" dezarma. Eadu si cu mine alergaram în strada. fara sa ma stânjenesc. . tigarile sunt proaste. 'u avu nimeni curajul sa înceapa... sa fiu îndraznet. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde. în tren. sa stiu sa-i apuc bratul. sa 2ierd prietenia lui Eadu. s-o conduc la spectacole.. sa învat dansurile. ..arutul cu lic..ior si cafea. ... îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc.ip sa se întoarca. . 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc. trist când raspundeam1 o iubesc..cercul. . Stiam ca se preface. #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. 'u mai esti interesant.e-ai dat cu jidanii. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. .. 8omnisoara e indispusa... 8ar ma simteam trist. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat. stapânindu-ma sa n-o sarut. Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc. comica si ciudata.4 .. concluzia. 5 sa raciti. domnul Elefterescu. 8esc.. sa-i vorbesc curtenitor în public. I-am oferit cutia cu tigari.. si fara obraznicii.. e obsedant cu "Malec" al lui. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa.. '-a voit cu nici un c.. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4..

Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea.. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut..emarile cresteau. Dâmbeam. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb. 2uteai fi mai politicos. Si nu e nici cazul a femme et le pantin.. iar publicul sa joace . întrebând1 ." 'onora pasea lânga mine. 'u poza în victima. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului. atât. Stateau lânga el .audeamus în restaurant. c. 2oate crezi ca voiam sa te seduc. am de lucru. #m platit birjarului. farâ sa se încrunte. 8e arunci.. care stie sa cânte din flaut. "Malec". din ado-jescenta..8evii interesant. 8e altfel. nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. Eadu l-a calcat pe picior. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. !"% în mine. care s-a departat cu urec. . oumindu-l.u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. . Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire.. îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. în lipsa.ora. 5 banuiam nelinistita. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. . si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. 'onora îmi sopti. vointa. ca sa nu sparga pa. din anii când scriam <urnal. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute.In gara abia am mai gasit trasuri. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. S-a-i. 'onora n-a mai batut la usa mansardei. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora.2oate sa nu fiu acasa.emari uitate. îmi vorbea mult mai blajin.*orbesti niste absurditati. Eamânem prieteni. &ineva striga. trebuiau sa interzica dansurile. #poi. înlauntru-mi1 vo-ln]â.. 8ar nu mi-e draga. 'onora îmi vorbea blând si cald. numai. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec".ea la pânda. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. 8upa doua sticle. daca aveai de lucru. Si cel putin daca mi-ar fi draga. .arele. . "#m vointa. #m nervi si am sânge.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu .aidaroff si Eadu.... 'u stiam ce sa raspund.jidan". 2e strazi. a adormit. am vointa4.aidaroff... întorcându-ma acasa. &a sa-l retina. ma plictisesc eu acum." ma minteam eu. . #proape de casa. Ma consumi inutil. 'onora era gânditoare.. fara sa se supere. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". cresteau.Mâine vin iar la tine. 'onora ma privi.. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit.. a început sa plânga. Si tu. Mâ tulbura. cu gura aproape. # cântat singur . vointa4. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero.. în sufletul meu izvorâra atunci c.

. e-as fi primit cu brate largi. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. G asteptam senina si rece..otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. apropierea 'onorii. de viata. Sufletul îmi era tulbure.eiate tacut. Ma simteam atât de bine.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. prietenia lui Eadu.. &e-mi putea darui 'onora în sc. si linistea nu ma daruia. Ma gândeam prea mult la 'onora.inuite. tulbure.IV. .. dezorientat si stapânit de slabiciuni. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. . INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. Eeîntoarcerea a fost c. sentimentalismul sau poza.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. ma nelinisteau . #lunecam în întrebari c. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. 2resedintele a gasit un alt sediu. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. în mansarda plina.oate e-perientele adolescentei.erent. . *reme de doua luni. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. trup purtat de viata celorlalte trupuri. glasuri tinere. 'esincer. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele. biblioteca. si cu ispitele lui Eadu. . în fiecare seara. nestiut si nedorit de nimeni. 'onora. &ald. îmi spuneam1 acolo era viata. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme..imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. ca toti tovarasii de cor.aidaroff. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora.impul. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri. ci numai îl tulbura. dar care ma departa. sincer. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc.. în mansarda... încercai reîntoarcerea la asceza... îl usca.inuitoare. pur se-ual. care îmi daruise rostul si unitatea. cu note si e-trase. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. la masa de lemn. #s fi devenit un cifru. un trecut. 8aca mi-ar fi fost draga. îl înasprea. desc. ma calauzise un strein.ea cale. &easurile erau tot mai mult ale mele. Dile dure. într-o mansarda înzapezita. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec.impul întâiei mele tinereti. ascetismul meu fu curând înfrânt. înc. 8e acum. resturile de la tombola. ca limpezimea marii dupa furtuna.. aici sunt cartiK acolo era curaj. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet.is. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. poate. anulate. prospetime. în sala unei societati. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. fum de tigara. glumele lui . trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. începea sa se desprinda o toamna. de mondenitatea definitiv depasita. o papusa comuna. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. #junsesem inco. &ea dintâi . obosite de insomnii. tacerea.inat îndurarilor sau desfatarilor. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut.

'onora. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH. a rastimpuri.. "orba îi era irezistibila. 8ar filozofia.ul... ma surprind. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. . Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu.. palpitând sub rezerve. înstrunita de un anumit creier. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. diverse si interesante probleme. 'imeni nu se întelege. tara pasi mari înainte.. nu era o stiinta. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. Iar fiecare curs era un profesor. &ea subterana ma va stapâni si. 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. alte tulburari ma stapânira. la seminarii.. voi sti sa aleg. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. îmi spuneam. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. #flasera ca se studiaza.imice. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. ci din porunca strainilor din mine. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. una ascunsa. Maturitate înseamna unul..rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti.erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. asteptam linistea în dezg. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. la istoria filozofiei. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. *. în curând. cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. distant sau intim. ca oricare alta. socoteam eu. #steptam. #m . . Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH. a logica nu aflasera nimic. cu usoare bâiguiri si tolerate . supraveg. 2rofesorul era batrânior. 'u cautam sa stiu cine sunt. cu lamurirea elementelor1 atomii. se anuleaza unul pe altul. grasun. ci o înmanunc.etul iernii. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. 2E56ES5E3 8upa vacante. Si noua viata se va petrece numai în mine. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. miop si blând. functiunile c. alta în plina iumina. se dusmanesc. nici o metodica. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. teoriile fundamentale. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. la 3niversitate. as fi ramas alaturi de toti ceilalti.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. profesorul.ere de cursuri. pus la încercare. în timp de criza. 'u izbutescK se e-clud. 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. Socotisera filozofia o stiinta care începe. 'imeni nu stia ce este filozofia.rebuia sa încep maturizarea. fara ca ceilalti sa o banuiasca. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate.. Si când tulburarea 'onorii se risipi. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa.

pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". 2erec. si era bun. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. Se întâlneau numai perec. Eepetau toti. *eneau aici perec. *orba lui era irezistibila. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. lânga ferestre. la lumina. care nu absolvise e-ternatul. ntifl mai stânjeneau. parea un trup ce respira patimas si prudent. posturi.poate regretând . bacsisuri literare. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. 6anatic. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. cu dintii strânsi. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. dar nu le dadeau dreptate. marunt. lui sau sistemului estetic.isa. acelasi gest. si zâmbea. cu sala numeroasa si selecta. &u timpul. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. . era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. se socotea singurul critic estet al târii. neizbutind sa ajunga decent. a literatura franceza. încercând sa fie polemic. con-l ferinte.i. Easpundea într-o limba jalnica. 6etele îi citisera cursul. îi daruise astfel un Institut si o tii. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. pentru ca era batjocorit. Sau tinerii care nazuiau catedre. se socotea genial. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile.. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. nervosi. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. încalziti. cu servietele si blanurile pe genunc. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. si era blând. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. Se descopereau toti. pentru ca nu-l puteau memora. neîntelegându-l. îmbujorati. 'u întelegea nimic. Era profesorul cel mai glorios.greseli de Oamatica. ! întuneric. 'u avea !"7 elevi propriu-zis. 8e altfel. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate. studentele copleseau.raia numai pentru literatura. confuz si nesfârsitK le crestea respectul.ile se asezau în fund. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei.nica ci studente de la 6armacie. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna.. 0aietii ajungeau îndrazneti. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. #stfel.. îl socoteau profund.pe cei care i se împotriveau. Sala.ile sentimentale. 6etele îl ascultau si. . Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte.. 5 casa de editura le era definitiv înc. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. 2arând inofensiv.ile mondene. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. Se asezau aproape. persecuta . un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. ca într-un salon. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor.

o insinua plecat peste catedra. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. ..Esti obraznic. &ei din fund l-au poreclit ".. buni si semidocti.*alorificând sub ung.ita". constiinta si cunostintele filozofice. accesibila printr-o noua structurare. #uditoriul alerga câtiva pasi... *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca.. iar ceilalti îsi maturizau. si-si începea vorba firesc..Sa-si retraga cuvintele. locului si persoanelor (zâmbeste). ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. [ 8omnilor. &a sa faca un compliment. &ei din fata îi spun " a 6ontaine".&um suntH . încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica.. . prin propriile lor lecturi. . .. a 6ilozofie frecventau studentii seriosi.2laseaza definitia în planul co. va rog.e flairez accesibila în simptomele d-tale etice. mai bine. [ &orosiv periferic. 6iecare fraza parea atunci gândita.iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului.8umneata esti dicotiledonat. Interveni profesorul.. întunecata. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. 2rofesorul intra zâmbind.erentei si al logicei evidente.. timizi. E cunoscut sub numele de ".. iar fetele -".inuit pe catedra si o sala înmarmurita. îndurerat de întunericul celorlalti.ii clipind straniu..ita". o dezgolea. cu oc.. .. clar. Se afla vesnic în cautare de formule inedite. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre.. Easpunde. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.. 2rofesorii îl suporta.. 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. fara demnitate universitara. modelând-o... ... . putin plecat din umeri. cu cearcanele.. l-a învinuit pe ".. cu gesturile.i mirati. cu pupile albastre în cearcane tulburate. subtil si elegant. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH. o pronunta cu accente perfecte. cu fata smeada..ita"4 5c. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. Se ridica si începe1 .'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. .Esti amfibiu metafizic. nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. profesorul o înviora cu sarjele . !"+ . 2rofesor tânar. poftim. 2entru ca cei inculti nu întelegeau. brazdata.. &easul trecea cu un profesor c. uluit." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta. .igi". rotind capul. 8intre colegi. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ". Intervenira auditorii din fund. . sau în ecuatia cedarilor inevitabile. prompt si obscur1 .8espre mine e vorbaH.e retrag.inuit de întunericul care învaluia înca noua formula.. cu profilul ciuntit.blond. Se aseza comod pe scaun.ita".alvanometru" sau "Micul Mant".Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta. apoi îl asculta cum se departeaza. pentru ca e curtenitor si îndraznet. cu profil ciuntit. încearca duzini de epitete.. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. c. tot atât de erudit si de subtil.".. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti.Esti subversiv. ..

pe care nu-l patrundeam întotdeauna . u" !:G mistic profesor de anatomie. cu . biruita sau biruind în suflet. ortodo-ismul lui. cu toate c. &ei de la 2olite.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. întro dimineata am dosit cartile în raft. #u trecut saptamâni c. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. socotite nu nuclee de credinta potentata. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. un filolog muzicant. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. încordându-se în metafizica si în teologie. 8e aici. 8ar vesnica lui ispita.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. Si daca. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@. însa. 8e la /egel . credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. puteam merge singur mai departe. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu.entile. 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. &ei de la .m-am ?@Nors la moderni.ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. pentru ca eu.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. logic1 asadar. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. fetele comentau oc. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. ^stovit. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. fara sa fi aflat nimic sigur.rebuia. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. 8ar respectul catre dogme. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc..egeliana. cu Enri>ues. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. în mine din mineH 2ot raspunde. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. mai ales. 8umnezeu nu e-ista. !:! .. poate un pacatos inconstient si mândru. apoi. sa cunosc bine logica . Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice.Sa le cititi. cu . &e drum sa apuc altul. dar sa nu le credeti. &roce era clar si obscur. zapacit.oblot. în ultimii ani. deprimat. . am dispretuit-o. totusi. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. Ma nelinistea.inuite. rar conducând la alte fezultate. . judecati. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna".is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata. 8ar ma întunecai într-atât. asa cum nu cred nici eu. nu crede în primatul gratiei... daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. . nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. &ercetai logica lui 0enedetto &roce. 8upa ce pleca. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu.

. &um as putea stiH #jungând acasa. 2arasind lauda 'onorei . iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. la vârsta dumitale. #colo. ai sa te limpezesti. Mergeam alaturi. ispititoare. palid. l-as fi întrebat1 . m-a sfatuit1 . fara tortura.. 5 singura observatie i-a alunecat. 'e-am despartit în seara.ii profesorului licareau albastri în orbite stinse.'u întelegem nimic prin noi însine. si cerneala neagra.8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. .&âteodata. sau poate un farseur. 6ie ca stie..ermania.. 8ar dumneataH . fie ca nu stie. Si tot am ajuns rau. du-te prin cârciumi. nu ai de -ce sa te grabesti.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . . profesor universitar. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . cu parere de rau. 8esi ascet si du. sfielnic.. eram ispitit sa-l în! treb.'u te sfii. Eram stânjenit. si gânduri multe...8ar eu vreau sa ma lamuresc. 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica.&ând te vei duce în ... &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac. îl priveam uluit. un epitet. .#tunci m-am .ârtie alba.. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei.8aca vrei sa afli religia. #i strica totul.. fara eforturi..6ericita vârsta. 8e altfel. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum.&afea beiH ... . singur. gândeam. 8upa aceea. . pe lânga 3niversitate. 5c.. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. !:$ Evita religia.8umneata esti precoce. cu sprâncenele dracesc arcuite. de 2oin-care..&e trebuie sa facH . &ând ma privea mai prieteneste. .. medicina si biologie. Ma întrerupse. o paranteza... nu le izgoneste.8umneata creziH. 8ar nu poza si nu discuta filozofie. #tunci. # zâmbit tot timpul. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. citeste logica... si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. mai ales sinteze biologice.. 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie... ma tineam de betii. nouasprezece ani.. el e nebun sau 8umnezeu. #poi. de 8escartesK mai ales de 8escartes.. &u atât mai rau..ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. încurajator.&unosc un crestin cu doua fiice pagâne. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste. la o anumita vârsta. neagra..ovnic..... #cestea ne vin asa.. 'umai. .. ai sa întelegi firesc. tulburat.otarât sa vorbesc profesorului. Strângându-mi mâna.. vei întelege pe 8escartes.. . Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata. o lauda sau o injurie.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.. domnule4... Eeligia câstiga procesul în absenta. de italieni. Eu. si caldura multa în suflet. Multi înainte. . oamenii merg altfel pe strada. si . era pe masa. .. Era palid... Eu bâiguiam. în logica. 2e masa se aflau destule alte carti. 2e drum.Sa-ti pierzi timpul... de 2ascal.2rofesorul meu e un geniu.. am amânat lamurirea definitiva.. . cum vine impulsul se-ual sau artrismul. 0ea.

nu mi-e frica de moarte. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. Mi-e frica de moartea fara Iisus. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c. si tristetile le înteleg. nici minciuna. 2rimavara ma biruia întotdeauna. I-am asteptat. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut.. te-as ruga. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. si sufletul nu are sa moara. si ma târâm iarasi robit.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. 8e aceasta sunt sigur. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele.. . ma . Si îti spun ca nu e nici înc. *I. 'u-mi ramânea un simt.. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. nici 'o-nora. . nepierind. înteleg fiecare neliniste.. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. . . 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. când scriu.. sa-l mestec.. 2oate. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. gradinile. în dupa-armezi parfumate. soarele. Eugându-ma.emari.. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. cu cer dureros de clar. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. e #cum.. . femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. o farâma de creier neconsumat. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. Stiu ca. 8ar atunci nimic nu întelegeam. îmi îndurera sufletul. crestinK si era atât de pacatos.. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. si teama. #m sa mor.. cu c. norii mei.. Era amara si salbatica.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii.8ar. si nerabdarea. Stiu eu ce se putea întâmplaH. Si faptele mele. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. .. Era singura ispita care ma stapânea. incult. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. si munca mea. Ma întarâtau caldura. 2rimavara. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. umina a înviorat mansarda. îl ascultam cu mirare.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. cu solduri de trecatoare necunoscuta. 8e altfel. 'orii buni si tulburi. un colt de sensibilitate. la împlinire. lacramamK în fata râului. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin..ipuire. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. 8aca priveam pomii goi... 8ar soarele stapânea iarasi. nu ti-as putea da vreo dovada. desi. Eadu era crestin. vântul. îmi biciuia carnea. si ult ma îndurera nesiguranta.emari catre pribegie. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4.'u stiu. aflam ca am sa fiu mântuit. pacatos fiind.8ar cum ai sa fii mântuitH.... mântuirea mea erau norii. îmi sângera creierul. am sa traiesc în veci. ma farâmita. 2EIM#*#E# în anul acela.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu.. "! bucuriile. împotriva tuturor ispitelor.. sa adun flori în rafturi.

Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. ca un rob sângerat la roata. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii. parfumat.. mult. 'u ma umileau poftele. resemnata. ci de sufletul nou ce se insinueaza.. ca cea a creierului e "eputinta. ale vârstei. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt.etul. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. *isam vise de tragic se-ual. umilindu-ma. mult. #cum.. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. ci altceva. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. si eu nu puteam face nimic. pe care sa le regret apoi. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. paseri napadeau tulpinile de iedera. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. nopti de furie. risipire de timp.. liniat corect de umbra streasinilor. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia.otarârile mele pentru . fara scrâsnet. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma.. ploaia mo. si porneam pe strazi.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. a trecatorilor. evadarile care ma c. nimic. ce se cerne în singuratate. mult. ale spetei.orâta si rece. cu trupuri straine. pe care îl doream între brate si piept.. Mi-era teama sa nu parasesc . dorurile.inuit. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. îngrijit. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. curat. S-au petrecut limpeziri dureroase.. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. spiritual si pozeur. Si eu nu voiam s-o marturisesc.rotuarul era o ispita1 sinuos. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. aceasta era umilinta crunta. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. ratacind. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. . primavara. a creierului. . când povestesc aici fapte de mult trecute. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul. 'u era al meu. creierul toamna. 'ici lecturile savârsite c. mult. Dile fara plâns. înfrângerea aceasta ma umilea.. vara. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. monotonia pomilor. în odai straine. desfatatoare.inuiau în vântul si seva primaverii. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. sensibilitatea. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii.. istovindu-ma. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. 'opi. 2aseri. cu caderea paserilor. umilit. ani tristi. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele.. a strazilor. nu mai ma înspaimânta primavara.otarâri mediocre. &opiii ma suparau.. fiindca ma surprindeau iubindu-i. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. nebuniile. #steptarea e o atitudine feminina. a ciresului. Eu nu voiam sa iubesc copii. cu o tristete blânda si retinuta. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului. #cum. Ma bucura aceasta si ma necajea. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. ma biciuieste si ma smeresteH. elanurile. nestearsa. stapânul sa o culeaga. a sufletului.

Munca iernii . în mansarda încarcata cu fascicule. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. . &elelalte asteptau. 'ici revista universitara. &a sa nu piara revista. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. eu supus consiliului de disciplina.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. care a încercat mai mult decât o deceptie. se pleaca vietii celorlalti. daca prin aceasta evitam o adulare. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata.rebuia sa scriu singur cronica. Si scriu în miezul toamnei. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. la festival. Si scriu aici. apoi accepta valori mediocre.era primejduita. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. . streina. la care intervenise presedintele. &u numarul % se ivi un incident. #r fi descoperit. se usuca si piere. 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. *II.banii adunati la cor. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. cercul. fara sa-mi pomeneasca numele. #m raspuns aspru. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu.otarât sa pierd un an. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. nici de toamna. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului. . Si nimeni nu. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. definitiv. ci realizari eroice. gândeam. s-a tânguit. într-una din revistele sale. n-a interesat. de ignoranta si obraznicie. . . m-am retras. primaveri înainte. cât de mult îl înaltasem. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul.cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. 'efiind nici antisemita. dupa miezul noptii. '-a înteles nimeni. repros de discipol.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului. nici de povestea cu amintiri. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. poate sa afle daca sunt trist. sa fac singur trei corecturi. pe care presedintele mi-a încredintat-o. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. Eevista nu se vindea. 2etru.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. Eram .iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. a protestat. Eu nu disperam.. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. cercul s-a adunat în sala Societatii. nici filosemita. nebanuit de nimeni.2rimaveri înapoia mea. la bal . nici nu putea ajunge. #menintarile nu ma amarau. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. &unostea toata 3niversitatea. #dormeam istovit. Si nu sunt trist. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. M3'&I E SI DI E E Iarna.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. riscând eliminarea. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. paginatia si e-peditia. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. 3n oc. rece. ogic. 2rin 2etre.

2anica. scrisulH &u atât mai bine. Minteam.ii supti în pleoape vinete.is oc. plansete. aproape fara sa ma ridic de la masa.. . cu roade în rafturi si în sertare. istoria artelor. iar scrisul . 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina. pierdeam. religiile. 8aca voi fi laudat. matematica. pâna în zori. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. ma simteam istovit. cu oc.ii si mi-am înc.. #m strâns dintii si am început sa citesc. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. 'am raspuns.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. Ma întristeaza gândul ca în zece. Mi-a numarat bataile inimii.remu-ram de furie si de încredere. Se legau de ea atâtia ani de c. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. nauc. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. m-am înviorat. ca sa nu pierd continuitatea. socoteam eu. Seara. cu oc.otarât sa suprim somnul. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. 8upa câteva ceasuri de munca.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. ci.ii si fruntea îmi ardea. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. ci numai încordarea neostenita catre ea. filozofia. Eram atât de în-K cordat. Easuflam greu. M-am târât în pat.. palid si rece. repezi si neregulate. eu. descompus. #m început a respira. as fi urlat. la masa. nici un ziar. Si apoi.. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". m-am multumit cu un pa. biruinta nu poate avea însemnatate. *estea am aflat-o dimineata. &ând a aprins lampa cu alcool. *ointa era pentru mine o realitate. &u cât mai mult se tace în jurul meu. atâtea e-periente. 'u voi citi nici o revista. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale. # patra zi.isesem usa cu zavorul. #m adormit în zori. #m prânzit într-un sfert de ceas. 'u puteam rasufla. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. Spaima si jung. patru ceasuri de somn. Si va trebui sa scriu. # trebuit sa sun. #m înc..ii pe carte. istoria antica. în curând vor trebui sa stie. stiintele. ocultismul. # trebuit sa-mi îngadui. cele ce nu se spuneau. istoria stiintelor. oricâte insulte as fi primit. încât nu-mi scapa un cuvânt. îmi tremurau mus-c. cu atât mai mult scriu si citesc. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. fara sa pot ridica grumazul din piept.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". cu capul greu. Si voi munci necontenit. usor. de atunci. înc. &ineva al ciocanit.ar de lapte cald. usor.i îmi fulgera inima. Ma desteptam la opt. am lucrat îndârjit. 'u mai mi-a facut injectia. Si nu banuia nimeni.. ca pâna atunci. Eram furios ca voi muri stupid. #ceasta m-a limpezit. calcat în picioare.In acel început cald de primavara. un jung.voi birui ca erou. cu dintii strânsi sj 5c. a cea mai neînsemnata miscare. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic. criza trecuse deplin. si creierul vibra ca în febra. Ma încovoiai.inuita adolescenta. . cu creierul tulbure. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. cu oasele sfarâmate. . mai ales. fara sa ma stie nimeni. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant.ii pe carte. 8octorul venise cu trusa urgenta. încapatânati. #s fi cântat. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. 8upa o saptamâna. a treia zi. cu parul umed si oc. tânguieli. eu care voisem sa ucid somnul. #m citit iarasi toata noaptea. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. filologia. #m . îl auzeam. 8upa câteva ceasuri.ii pe carte. m-a îndârjit. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. douazeci de ceasuri.

8E3M 8E # M#'#S.IEE în dimineata 6loriilor. 8ar eroismul -singura justificare a vietii . si . am zarit un c. sufletulH. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. cu presedintele în frunte. la munte. dupa confortul mizantropului. parul si sânii ei. 'u izbuteam sa deslusesc nimic. *ointa mi-o înaspream prin munca. .inuia parerea ca o mai vazusem undeva. #m coborât în gara zgomotosi.ip de fata. frunze vestede si colti de iarba mare.. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. Ma îmbata. 'u tânjeam dupa liniste. 2ofteam lupta necurmata. sub sprâncene frânte în ung. 'u întelegeam de ce. Si totusi. 2rintre copaci. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. neînfrânta. 8in suflet. la mine Msumi. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. din carne. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. 'u-mi era teama de ispite. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. ci vointa de a stapâni. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. #tunci as fi fost erou. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate.resârii. realitatea. 2rintre ei. prin mine. *isam câmpuri largi si vânt aspru. revelat siesi de singuratate. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH. Eram de multe ori înfrânt. unde ispitele si amintirile sunt pu. muscând stânca. Ma zaream urcând. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. 'u ma temeam de e-periente cerebrale.. multi. râdeau.i negri. îmi spunea arunci un strain.rupul de studenti si studente ne întovarasea. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite.i si amintirea unei vacante singuratice. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. 'u stiam câti suntem. si era blonda. pe atunci.. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc. îmi erau cunoscuti. într-o vara. cu I buze rosii si oc. la o fereastra desc. 8ar celelalteH *iata.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. '-a observat nimeni. ma abateau tristeti vec. renuntând. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. !:C !:+ *III. urlând. *oiam sa vietuiasca. dar sa stiu a le depasi.isa. demult. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac. *iata mea. privindu-i. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. 8e ce tresarisemH Ma c. nici 'onora. înca o data.oi.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari.. Eram toti coplesiti de primavara. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. eroicul. oc..ii verzi si nostalgici în umbre viorii. . de nimeni cunoscuta. . din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-. Eâdeau. Si Mariuca îl îndragise. arbusti înfloriti..i de mirare. sângerând. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii. a fost o neistovita încordare dupa eroism..e amar si anevoie de împlinit câteodata. 2adurea îsi desira mugurii. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb.ii. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. de nimeni cunoscuta. 'u fuga de realitate ma tortura.. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast.

iar afara e soare si zvonuri de viataK si. întorcându-ma. 'onora ma c. râdeau.6ugi de aici. a ferestre. înflorisera ramuri de cires. mi-a îngaduit sa ma întristez.. Eadu .i verzi soptea. larg. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie...*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. Ma uimea si ma tulbura. ..ezi. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii.aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. ... Si fata cu oc. 2oate eram singurul pe care sa-l supere./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. Iosif. poate. în acelasi timp.ema. Si râsul continua clar.&e vretiH Eminescu sau . trecut. si baietii erau prea zgomotosi.. Ma privea fagaduitor si atunci. soptea. M-am prefacut ca nu vad nimic.. oc. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie. 8emostene 0otezH.Spune-o p-aia cu balada popii.. Era frig întunecat printre candele.. Si eram fericit. în curtea manastirii era prea multa lumina.. lucioase sau putrede.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. zâmbind gales. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. ci numai mi se parea mie.. Minulescu. . enervant. 5c. am mâncat pe fata alba. 2e mine m-au c... Era de acum liniste.i. întinsa deasupra ierbii si frunzelor. fara lacrimi.. #m pasit smeriti si ne-am înc. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. si fata. 0anuiam tristetea care o napadeste. Ma supara..ii râdeau. dupa câteva versuri. . 5 înconjurau cinci baieti.. . poate. 2arul ei îmi tulbura pumnul. si se bucura ca renaste viata cercului.iul.2. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre.. acum. am întâlnit iar râsul fetei cu oc. cu dragoste.*ictor EftimiuH.. mate.inat în biserica. a ramas tacerea în biserica.icit ca era un poet tânar. #m râs amândoi. singura.i verzi. s-aduce rac. &eilalti plecasera. si ma desfata gândul ca a ramas aici. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc.. 5c.. . 5ase galbene. &ând i-am trecut prin fata. . în padure. cu înfiorari metalice... Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. ./aide. îi luceau oc. 6ata se opri. 'onora nu era trista.. întuneric.emat. ca nu stii nimic4 #sculta alta. palid. pentru ca aici sunt umbre. pasind.. &ele doua "6lorente" facura cafea. nu vrea sa le asculte. 2lecase. în curte. &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. si fetele râdeau. stapânindu-si râsul.opârceanuH .#legeti alta.i. .melancolia adolescentei aspre.ii eiH.. când sunt tânara. &osbuc... 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. pentru ca râsul fetei era pentru altii. . fara sa înteleg. decât faramituri de desfatare. printre coroane vec..ii si rasufla cu nari fierbinti. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea.ii lacramau dar poate nu lacramau. #rg. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. am sarutat-o. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. 5 clipa.iciH .#si4 &um de n-au g..ilippide.

. Eu încercam zadarnic sa mi-o înc.icestiH . se alinta.8aca îmi banuiesti numele. 6atal. mai atenta. aproape de lac. slab si vast. fereste-te. '. 0ibi s-a luminat.i rasturnat. *iorica.6ireste. ispitea. fara "d-stra" si fara sa rosesc. 0aietii începura reflectii ironice...-o multumea nici un tâlc. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri. domnisoara. .*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn..se plimba pe alee alaturi de 'onora.2e dumneata te stiu de la 6acultate.ândul ca as putea parea ridicol. #vem o prietena comuna.Eu. !7$ 5 stiam atât de bine... . #m trecut apoi la .Spune-mi.. ma calma.i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit.. #m ales un trunc. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas.iar fata de sine. vorbeam. spuse lui 0ibi.iromant... 0ucle scurte îi întunecau i fruntea..2ardon.... "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte.2oftim4 îmi întinse palma. o revoltara. cu umbre. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. 'n va pot trada caracterul în public. . nu înteleg. îmi apuca pumnul si ma sili. . I-am apucat mâna. cu gânduri ascunse c. spune-mi si altceva.i verzi venea alergând.. de lamurita. fumând si SVptind. . pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. &ele ce aflasem din 6reud. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. *orbeam deslusit. te rog sanulspui. încercai eu o retragere onorabila.eama. duduita. 'umai atâtH 6laide. Eu eram încurcat.ipui în biserica.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. o simteam atât de apropiata. Se ruga. râzând si clipind.i verzi le raspundea tot atât de prompt. ostenita. Sufletul fetei cu oc..îti multumesc. începura inevitabilele g.. . Stiu si cum te c. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH . 6ata cu oc. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz. 2resedintele se desfata. . cu contrastele evidente.iciri în ceasca de cafea. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit. 6ata cu oc. Eu vorbeam.. îmi ajunsese si mie rândul... adaoga cu sprâncenele poruncitoare. Ma asculta tot mai interesata. mintii eu încercând un zâmbet de c.&u d-ta nu mai discut. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. .. &ând si le resfira.'umai în palma. . ..8e unde stii si astaH. 6ata se supara. .Mai bine sa renuntam. poruncea. . &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. 6ata cu oc.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g.i verzi voia sa stie. strecurate cu pricepere. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn.

Mult.*a jeneazaH.. cum ceilalti au plecat spre gara. Dâmbi. foarte mult. Mi-amintesc cum s-a înserat.&âte ceasuriH . #veam mâinile argintate ? de luna. si-mi povestea.. fata tresarea si oc.rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g. însa. stânjenita.Mi-e frica. nici lui 0ibi. despre visuri. .ovarasa mea le gasi fara perec. 'u m-a întrerupt.nim pe marginea soselei... #pucasem cararea ce ocoleste lacul. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden..ii verzi îsi paleau luminitele. vorbeam. nu a glumit. 6ata asculta.rebuia sa ne grabim... Si. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena.emat lung prin padure. de pamânt. ca îi e teama sa-si ?@ase oc. . . Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp.ii verzi s-au înspaimântat o clipa. #m întrebat-o daca îi era frig. îi surprindeam. .. 'oaptea stapânea rece si senina. a rastimpuri. câteodata. 3n capriciu deplasat. o întrebam. #m ramas pe trunc. despre înfrângeri. 5c. departe... ..i-e fricaH !7% .. dupa ce ne-au c.Mi-e teama sa nu-ti placa.8umneata ai bucle.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. #diau arome de iarba umeda.is si mult. . ea serezemase de trunc. #m vorbit. Si nu voia sa-mi spuna numele. lai rastimpuri. . 8ar daca d-tale nu ti-e frica. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar.imbase.. 2oate o înspaimânta noaptea.ii alunecându-i peste lac. . #veam atâtea sa-i spun. *orbeam.....#lta solutie nu eH -'u.icesti si visurile.. ca nu ma priveste decât pe mine. 5bservai. -'u. în servieta. -'u. . gândeam eu... despre se-. . a gara.. nu stia ce sa-mi spuna. pe câmp. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja.e. .. nu. #m întrebat-o de tovarasii ei. pe sosea. despre biruinte nestiute de nimeni.8e abia în oras. peste padure. S-a îngrozit. .5 aventura mai mult. am vorbit desc.ii alaturi.. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. de flori.Sunt niste colegi obraznici. a rastimpuri. .i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi.. totusi.Mie. . 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri.. .iul rasturnat pâna seara. se alinta ea. Sfârsind.rei. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. pe care nu le spusesem 'onorei. despre carti.*om ajunge la unu noaptea../aidem.fata. apoi au râs.. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. 'u stiu în ce cartier sezi mata. Se sc. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. oc. care taie calea ferata. Eu i-am vorbit de tul. . nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. 'e opream. iar mi-e frica.. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. #colo întelegeam mai mult.. mai pastrasem cornuri si cozonac.. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. #m plecat spre gara când rasareau stelele. si-mi povestea. sa ne odi. .

6orta lui Martin Eden a impresionat-o. nici altul.eiata. &um de am ajuns. . de absenta aerisirilor..#m început sa ostenesc.. toamna. profesoara cu sot functionar.. Mi-amintii de toate .. E stupid.'u mi-ai g... !79 ... sa urce stradela cu piatra tare.&ât sunt de inculta. Mergeam. *ei lacrama sau vei plânge. la vârsta mea. uitându-si nazuintele si dorurile. cu latrat de câini si felinare pâlpâind. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. si eu vorbeam.. ci poate numai "le compagnon". # trebuit. spunându-i "noapte buna".. .8aca vrei. pustiu de suflete. si osteneala o coplesi. poate. în mediocritatea sura Si invincibila. Si mergeam. &i numai un sot vulgar si copii.3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi. *ei uita tot.. îngreunându-mi pasii.. se întrista ea. în fata casei. însa.2arintii mei nu stau aici.. iar ea ma asculta. luna.. . apoi... la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul. . Eu. Si apoi.#stfel. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. o întrebai1 . *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc. Easufla prelung. .. îmi destainui preferinte prin 3niversitate. tot. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. cu luna înapoia noastra.. soseaua alba.i proaspeti. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. visuri ca ale d-tale. Ma simteam mai puternic. duduie. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate... 5rasul o înviorase o clipa. . Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. . 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere. Ma opri. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac.eama atâtea amintiri. Iar înaintea noastra. cu parul înfrigurat de adieri. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. Sa-ti mai arat palmaH -'u. ceas. printre profesori si studenti.. îi întindeam mâna. bratul meu.remura. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata.2arintii d-tale n-au sa te certeH . 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. #cel om nu-i va fi numaidecât sot.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. apoi. dupa doua... viata de provincie.oamna c. *a veni. te va înabusi viata orasului mort. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti.. abrutizându-se de munca stupida. ca n-ai vazut înca lumea. ca n-ai trecut oceanul. Si înapoia noastra. cedând zi dupa zi.&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. *ei uita cartile frumoase.. . tineri. sunt absolut libera. o înspaimântase..ot nu ti-e fricaH -'u. acceptând tot mai mult mediocritatea.. #m ajuns târziu. draguti si prosti.icit viitorul. . cu musc. niciodata nu ma simtisem mai odi.nit. în fata casei. de amanti si copii. o vreme când nu vei mai avea nici regrete...

. si din oc. plângea. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . de timiditate. . 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu.ii ei. de insuficienta.#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. #i pierdut o ocazie. înainte de a începe lucrul. #ceasta o putea face oricine. si ca nu vei fi fericita.. 6lorii. cum d-ta nu poti atinge.. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. si esti sensibila. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi.. am glumit. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor.. #m coborât din pat si. &redea ca îi ascund.. începe o viata noua pentru mine". 2entru ca esti femeie. Dâmbii.!7" 8e ce m-am întristat si eu..5ri esti prost.8umneata glumesti.. cu oc.. #sadar. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata. &ând am privit-o iar. 8ar m-am întrebat1 de ceH. începuse vânt de zori. 2lângea. când depasirea nietzsc. alaturi de o necunoscuta. cea mai frumoasa si cea mai noua. . #m plecat singur pe strazile pustii si reci. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. . Mi-era mila de oc...ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. în padure. 5 istovise atât drumul de la manastire.. !7: IW. .'umai atâtH -8a. înteles întotdeauna ca o bruta. Ea a desc. si esti capricioasa. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor.&a sa supravietuiesti. alergam. ori esti îndragostit. # izbutit sa vorbeasca. #tât. poate. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH.. &u pumnii strânsi. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul. ori esti nebun.eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului.is alene poarta.. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea... 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc.. 2oate eram singurul care veg. . Eadu a venit c. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. Si eram fericit. niciodata. 2recizez. 8umneata vei suferi mai mult. Eram fericit.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji.eam. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. zâmbind. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc. Iar a lacramat. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie .#sa spun toti si toti sfârsesc acolo.. mai ales la anumite femei. Ma astepta la fiecare gara. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. .ii ridicati. cu o siluire pe brazde. 8e aici. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra. simtind cum îmi ajunge prietena.*oi gasi un om4.iar în dimineata aceea sa ma caute. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare... care îi place... si cea mai eroica. . Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie.. Ma simteam singur si puternic. '-am putut adormi.. resemnarea nu înseamna fericire. Si am rupt foaia caietului. sfârsite..

. #m rosit de bucurie.. rasfoia.asa-ma sa spun eu. . am înc. .. îmbatrânit. marturisii eu. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice..ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan.eiat eu. 8esi. ma suspectezi. în constiinta-mi. în dupa amiaza aceea. adaoga.eama 'isPa . #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa. . 8aca îti vorbesc sincer.. sa fie învinuit de abuz. daca îti vorbesc rezervat. nu luat din carti.. amintirile.. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. 2este câteva zile. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei.otarâsem sa-mi !77 înc.. 0ibi..#u facut-o altii.&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. e-clama.. .i verzi. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4.! sem.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat. amare. într-un sat de < munte. I-am spus ca. . 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea. . desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti.. 'umele îmi lumina. înaintea mea.. Eticul e o descoperire.. admira.. Scotea cartile. printre încordari si nostalgii de mult apuse. ma simt atât de straina. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva. . .întelege si ma e-plica. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. *enise 0ibi si fata cu oc. dar îi zarii oc.Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile.ie pot sa-ti spunK o c. crunt. am auzit râsete si batai în usa.." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. putin înainte de apusul soarelui.8ar aceasta nu o face nimeni. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. Stiam unde o vazusem. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal. cu un moralism pedant si fals. amare.. opreste-te ca nu mai înteleg.eiere de e-periente. nici mostenit din copilarie. .. .ii zâmbind.*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. Spune da4. cu sase ani mai înainte. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos... .. deodata.'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data. pe cararea alaturata liniei ferate. .5preste-te.. privindu-mi prietenul.. la Sâcele.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. faptul acesta e concret si viu. .imiei. o cucerire de a mea în ultima iarna. #vea roc.... înca o dataH. . . scrise...&u dumneata nu stiu cum sa ma port. prietenul tau.Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita.in viata c.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. care s-a purtat revoltator de cast. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat.. 8e ce sa nu o traiesc si eu... 8e altfel. alaturi de ispiteH. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. te necajesti. eu ma .

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

&um au trecut. îndemn la viata si f !C9 opera. ea improvizatii între &eaiPovsPi si . si atât de curând. am ajuns la sc. 'e înspaimânta apro. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. îmi povestea c. #m adormit cu du. si desfatare în truda noastra. Si furtuna crestea în munti. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios.. niciodata. Si serile lor.rieg. 'e întelegeam atât de bineK eu. .earei lungi.emare... si fulgerele înalbastreau peretii. întoarce. WII. si cum nu se mai pot. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. 5 banuiam fara sfârsituri. si nu a izbutit . Ma întrezaream mare. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede. si auzeam izvoarele. minteam eu.. rece..iceam în jurul nostru râs de munte.. 8e acum. Eu. si se învalmasea cu noaptea.oven. rea. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. # fugit. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. aspra. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. I-am fost sprijin. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui.. care nu iubeam. Si g. ce se va petrece cu mine..inuind ca mânate de isme. de nelinistit. si batrânii. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot.pentru ca cel îndragit nu se uita -. din dragoste. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara.3'# # S&/I. Si muntele.. si izvoarele rabufneau c. si nu-l mai iubea.. si apele se îndârjeau asupra sc. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi.. #fara. în lipsa sotului. pe blana din salon. &redea în el si în iubirea doamnei.la.. aspru deasupra asternuturilor noastre.inul începutului. în munti. 2rietenul meu era palid si înfrigurat. si scorburile. daruindu-i du. prietenul meu era fericit. Muncea în biblioteci. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. 63E. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . I-am spus ca îl piz-muiesc. aici.rasnete în brazi ne-au desteptat. strivite pe sub pietre ca viermii. de . mare. Si din scorburi se înserpuiau g. cum a luptat ca sa uite.. Si juramintele lor. sincer. cu prietenul meu nou. ci numai ne încordam madularele în mers lung. Si doamna care nu-l ere-l dea..arnic. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor.înaltat.itul cu pestera. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. de barbat. o banuiam întunecata si j umeda.otul era acum c. în miez de vara. Si vântul napastuia urlete de si. #m ajuns pe ploaie. iar serile se întâlneau. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. în început de vara. cu prietenul meu nou. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. nu-si mai risipea timpul. Si era senin în oc. .. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar. &ine stie.itului.. se dezlantuia furtuna. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste.< pierea pesterii. tresarind sub picaturi.. pe care el le crede. si auzeam ploaia.ii nostri. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. îi daruise puteri de munca nebanuita. 'optile calde.. el daruindu-i versuri. cine stieH. crescut în bucurii. îl astept.

pe care de asemenea o marturisesti. m-a dus la 'oul testament. la credinta ortodo-a. M-am asezat pe patul alb. florile si vântul care se potolise. am întâlnit un tânar palid. 3rcam o coasta aspra. în urma. R 8imineata. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. 'u se sfia marturisindu-se crestin. 8e altfel. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul.. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta.itului. la teologia catolica. 2rietenul meu a oftat. 6aptul s-a petrecut la .ar. 2e drum. o cetate a lui 8umnezeu. dar deplasata. cu fruntea uimitor de larga.eneva. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste.. Sus. coborâta din veacurile g. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. #m desc. filozofiei religioase. o data ce ai primit 0iserica. apoi. audam amândoi seninul.it o saptamâna. Se împotrivea cartilor.. 0anuiam o discutie interesanta. ca sa ma vindec. am vorbit. Daream stele stralucind. Era student la Matematici si 6ilozofie.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. Si atunci. unde mi-am c.Sfântului Ioan.8a. Se însenina. Eram ostenit. e mai mult decât credinta în 'oul testament.&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu.. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. în noapte. 'oaptea îmblânzise muntii. pe stânca din coasta sc.Eu nu cred în 8umnezeu.. dar.. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. suferind de piept. ca noi. !C: . 8aca esti ortodo. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. 'u aveam nici curajul sa pier.ii catre celalalt. am încercat vindecarea prin &. Studentul veg. sub cer clar. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. înainte ca prietenul meu sa raspunda. am plecat mai sus. nici repeta printr-un proces rational. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. #sadar. nu se prezentase la nici un e-amen. întrerupse studentulK pentru ca. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. filozofia. pur. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g. umânarica pâlpâia umilita de vânturi. &restinul moare si învie în &. *enise si el.etei. &ât a durat tacerea noastraH.. ci numai printr-o e-perienta. . credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. iar nu prin dogma. ci si pe învataturile patristice si conciliare. credinta în 0iserica.pur.Iar e-perienta e credinta. #sa eH .ristos. 2rietenul meu se e-altase. *oia crestinismul absolut. ce se pogoara prin . # privit. . Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte.ristian Science. tresarind. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. Iar cetatea omeneasca. întemeiata nu numai pe 'oul testament.ease toata noaptea în bisericuta. înc. nu poti dispretui filozofia si teologia. Minunea.eara ce risipea întuneric. pe care o marturisesti. .Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. pe fereastra. cu tâmple boltite. care îsi tânguiau acum înfrângerea. 'e-am amintit furtuna si spaima. .eltuit ultimii bani. #steptam. teologiei. . cu temei de magnetism animal.inându-se.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. trebuie sa primesti teologia si. iar acum. sa locuiasca la sc. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna. deci.. #m crezut. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu..

ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale. pe care o stapânesti.8omnilor. Ea nu ti-a fost decât daruita. . adica credinta. dar te temi s-o recunosti. . vorbi studentul. -Eu nu cred în . pur ortodo-. . . . 5rice suflet care vietuieste o viata eroica.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . Eu nu cred. erezia. . 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin... . lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic.6ii te rog scurt. de ce ne întrerupiH . prin austeritatea si sobrietatea lui. cum are 2rietenul meuH !C7 . *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul.iar cei care nu vor crede niciodata. . e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios.arului. în mine e-ista acelasi crestinism viu. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala.#cum te înseli fundamental.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri..Si totusi. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. întrerupse prietenul meu.Eu socotesc crestin orice erou al du.#dica eretic.arK marturisii. .. ai câstigat-o singur. 'u am nimic personal într-însul.. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. . e un suflet crestin. si totusi am avut o e-perienta religioasa. fecund. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. . .i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu.'u.ului.. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier.#cum gresesti si d-ta. înca. . . 8e fapt.#tunci. m-a transfigurat. .#dica protestant.'u poate fi decât personal. m-a facut crestin.ar.5 ai. pentru ca te stapâneste ratiunea. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. recunosti si credinta.. Eeligia d-tale e pragmatism si magie. care vor studia filozofia sau matematica.#tunci.ristos. cu gândirea din istorie sau biologie. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. 8-ta singur ai spus. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. etern si infinit. care e mai mult decât un rit si o credinta.3n crestinism actualizat. . #i crezut atunci.. 6ireste.otusi. încât c. .5 marturisesti aceasta acum. desi eu îl simt. implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. adica siguranta . Eu as recomanda c. criteriu si valorificare. . creator de valoriK si-l recunosc ortodo.i se pare ca nu crezi.'u-ti cunosteam. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare.#cesta-i protestantism. însa.2entru ca plecasem de la crestinismul meu. 5rice crestinism autentic e si personal. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. . dar nu starui. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. e-perimentând pe &. . 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. . #cum..&red ca nu ai dreptate. care e îndreptar. 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur..si ecumenic. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii. .iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate. eu nu cred în 8umnezeu.

'u pot s-o cred. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit. . .'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism.Eu nu anulez valoarea vointei.. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.#m sa izbutesc.e-a ajutat.*orbesti copilarii. . *ointa omeneasca.2rimatul du.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva .'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. !C+ . asa cum altii se multumesc a vietui în nori. *reau sa fiu nebun..Si totusi.ului. 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. #cum va înteleg deslusit.înca o greseala. pe care îl vrei realizat numai prin vointa.'u cred în 8umnezeu. . iar nu unul de vorbe. &el care întrece omenescul. *reau sa realizez un eroism concret. te apro-2ii de ut. . . asa cum a fost 8ante si 8on guic. însutindu-mi. sa întrec pe toti cu faptele mele.ului. fiziologic si socialH . . Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu.e contrazici si d-ta.'u înteleg. .Eroul îl depasesteH .#i uitat esentialul1 gratia. conducând la transubstantializare. aju-tându-te prin . &restinul depaseste omenescul. .ar. 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului.. Sa nu ma înteleaga nimeni. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. în du.&restinul e astfel si un erou. pâna ce nu voi mai fi om. ca un sfânt.otte. de nostalgii. . crestin. . dar eu sa fiu erou. . '-ai sa izbutesti nici un act eroic. 8e altfel. toate având un tâlc nepatruns. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. atunci când nu e asimilata. .ristos. 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale. sa ma depasesc prin e-periente si suferinte. 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. ai sa ajungi erou. . prin . pentru ca vreau. de elanuri. vointei divine. sa vietuiesc în lume. 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou. #ltfel.îndoiala aceasta am avut-o si eu. Eroismul d-tale e pagân. e vointa. .&el care lupta cu sine ca sa concretizeze.E frumos. . *reau sa ma depasesc. vorbi întristat studentul. 8-ta crezi în fortele d-tale. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. . vasta.. e prezumtie diavoleasca. erai înfrânt..8esigur.#m sa te lamuresc. 'u cred decât în &. .ratia e esentiala pentru teologi. aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine. rastignite pentru o nebunie a du. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. dar o cer iluminata de credinta. prin tacere.ar. *reau sa pogor vointa ideilor în viscere.ul d-tale de tânar e-altat. ca sa vietuiasca ascetic.ului e un crestin. temelia e-perientei religioase. din înfrânare. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu.er.otarâri. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. . ci erou.. &el care renunta la viata celorlalti. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca. ci 8umnezeu. prin Iisus.&u atât mai rau. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament. dar nu oricare erou al du. din e-altarea unei etice crestine. în genere. eroismul. .&are suntH .

.8ar ispitele pe care le înfrâng. sa creada.'u 8ar vreau sa ajung cu orice c. Intr-o dimineata.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. ci astept gratia. Mi-a daruit un e-emplar din . ridicându-se1 .. realizând cel putin un fapt eroic..i.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi. personaleH . 2oate am sa evoluez. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective..5 ironie finalaH .'u întelegiH E un simplu instrument divin. .*reau sa fiu Sf.Iata eternul pagânism nostalgic. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. ma îndoiesc de . .#sta nu o cred. în nesiguranta. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. .ilie. 'oapte buna. 3n Sf.iar. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. m-a sarutat si a plecat.#m sa ma rog pentru el.&redinta te face fericit fara eforturi eroice.ilie. -Sa-ti ajute 8umnezeu.'uK . 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. 'u pot dormi linistit decât în primejdie. dar lacrimile..&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede.ar nemijlocit si infinit. . Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. c. sub cer senin.. Mi-e teama. citind Evang. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc. . . 2rietenul meu tacuse de mult. &ând am intrat în c. Esti demoniac. -am întovarasit o bucata de drum.. înfasurati în vânt.Eu stiu cât si cum sa cred. 6rancisc. ..ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. 8ar nu cred. la o ruda.. 8upa o saptamâna.inui toata viataH . s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. #m ramas o saptamâna. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. #poi..ip erou. S.2redestinareH .eliile si #pocalipsul. .. luminat de un zâmbet. #ceasta e pozitia definitiva.. Era atât de fericit ca are s-o vada. . . Mi-e mila de suferintele d-tale. în plictiseala amara. 'u cred în fericire. 'e-am întors la sc. '-am spus nimic prietenului meu. asadar.. Studentul întari.arH".. de fericire. 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii..ia muntelui.&u cât te vei apropia de solutia crestina. . cum doresc si pe 8umnezeu.racian." . 2rietenul meu rosti. Mi-e atât de dor. prietenul meu s-a dus în c. . 'e-am asezat toti trei pe muc. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc. . . 6rancisc si 2ascal. cu o dedicatie trista.8ar eu nu vreau sa fiu fericit. &restinul e optimist si senin. am sa ma bucur împreuna cu d-ta.îi scriam ei.. Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri. încât sunt ispitit acum. dar suferintele.it. sfânt. El gândea.oate acestea sunt discutii desarte. 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta. Eu aveam în sac un caiet alb. ânga caiet. cu atât vei fi mai senin.8e ce vrei sa te c. 6rancisc fara gratie. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. . Studentul coborâse în #rdeal. prin padure. în durere.2entru ca astfel pot ajunge erou. daca m-ai întreba1 "&rezi în ...

Eu ma întorceam spre sc.8e acum. dure. sa înfrunt ispite mari.. eu ma simt mai puternic. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. liniste. Ma simteam parasit de toti. s-o rog sa-mi fie prietena buna.it. prietenul meu e fericit. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. 8ar. #s fi voit sa vorbesc. pe ploaie si întuneric. si Sf. ci renuntare cautata. el cobora jos. #s fi voit sa vad pe 'isPa.. Iar daca primejdia va ajunge temuta. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. . *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea.inuiau întrebari. #scetismul va fi pur etic. si-mi va mânia fortele. catre oras. mai voios. crestea în singuratate.. pe muc. între oameni. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere. atitudini. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. agonizând într-un pustiu. . 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. #sadar. îmi spuneam1 "Iata. mai încrezator.. spre renuntare. de disperare muta. si c. în seara aceea.receau zile aspre. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna.. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. si 2ascal mi se parea rece. fiecare cu drumul sau. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. nemilostive în îndoieli.".&ând am ajuns pe platou. &riza crestea. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. Sunt dator. Eataceam. vaste. #sadar. Iubeam pasarile pe care.i. 'u vedeam decât pe calugari.. cald. .. nu renuntare definitiva. singur.is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. ma c. are sa treaca..ivnicie. de sla-?@ biciuni. în care oamenii vor fi ispite. de multe oi. pe carari ce coboara în prapastii. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. uitat. Era credinta si nadejde. si pornire spre jertfa. trebuie sa renunt la fericire. am desc. iar evenimentele. daca ina voi . ca sa realizez eroismul..Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele.inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. 2orneam în fiecare zi.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras. îmi spuneam1 "#re sa treaca. 3n caiet pentru suflet.iuri. cu caietul alb pe creste. Era senin. 'e-am amintit urcusul. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire. si o pofteam ca pe un fruct. 6rancisc de neînteles. #veam acelasi raspuns. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. cu o saptamâna mai înainte. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. si împartasit numai studentului si prietenului meu. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult.. Sufletul îmi era corMesit de marasm. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor.inuitaH. dupa plecarea prietenului meu. depasita fiind criza. Eenuntarea nu înseamna sc. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. ne-am despartit. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". în jurul meu nu era nimeni. mi se parea ca le patrund în glasurile lor." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. si dragoste. 'optile.

trebuie sa fie nationalist." WIII. în Marsilia. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie.#bsurd. a mine în mansarda a fost doua luni. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. 2lantele iui are rude.. Singura grija1 eroismul. -aceeasi dârzenie si încredere virila. în amiaza. Miam amintit atâtea amanunte.amali. într-un compartiment nu prea aglomerat. 5pt luni. a început sa învete. printre . medicinist si antisemit. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. *oi vie-Kui aceeasi viata.. .. #m plecat iar.i grabite. ci semn. apoi. râdeam.. ca sa putem calatori si discuta în ti. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. printre perec. vecina m-a vestit ca se mutase. Eâdea. 5amenii se strecurau pe sub ziduri. Strazile.6oarte rau. 5rasul se pârguia sub cer de flacari. soarele navalise îngalbenind albul cartilor... #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre.eotoarea prietenului sau. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra. . 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. 'u-l mai vazusem din iarna. #tunci. care nu e antisemit. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni.na. . fara sa lase noua adresa. în 0iblioteca 6undatiei. ale . sase-sapte ani. #tunci. pe mare.. sediul cercului. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. Multi studenti erau antisemiti. zâmbi Marcu. adulmecând umbra. î-am pomenit numele. e las sau nebun. cu atât aiai bine. . #colo. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. ca pregatiti manifeste si conspiratii. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. # început !+% sa creada ca e persecutat. în gara am întâlnit pe Marcu. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia. El va ramâne în septembrie si va pleca. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. 6aptul trebuie supus eroului. se înalbeau pustii. cu un nume evreiesc complicat. înalta. în mansarda mea. Eâdeam. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. 2entru Medicina.?@ -a îndârjit prima cadere. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti. e drept..îndragosti.6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. la Marsilia. cu legaturi sure. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. 3n student luminai. 2 E&#EE #m coborât senin.ni si va pleca la 2aris. cu un prieten care se despartea.. catre sâtui cu vile în sân de mare. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri. Se va odi. si as fi crezut ca glumeste. &ând l-am cautat pe acasa. ma întrerupse studentul cu zvastica. #ccept nostalgia numai în 11nintiri.. In ceasurile mari. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna.. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul..Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. 'e-am îmbratisat. sa nu fiu trist. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului.rebuia sa ne gasim locuri. . a învatat ceas cu ceas. în fapte. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit.

... #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum.#ceasta e înca o sclava a crestinismului.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. . .&ând te asimilezi unui popor necivilizat. . . ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. apoi la greci si la egipteni.. 8e altfel. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei. atunci. &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta.. .. !+9 .. socotii ei.8in pacate.'u vorbi asa. pentru ca e logodnica mea.5 mie de greseli într-o singura fraza.u esti semit si pozeur. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. . fata straina se afla pe pamântul sau. ..'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma.2oate sa ai dreptate. vorbi iarasi medicinistul. alaturi de un internationalism banal si nesincer. deci. #ceasta domnisoara renegata. de la geometria în spatiu la geometria plana. .8aca vrei.8uduia nu se supara. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda.. preciza râzând duduia.. #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului... . 8in cele ce scrie. zâmbi studentul cu zvastica. nici filozofia.ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia.'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu.2ardon. 2rietenul meu e un crestin autentic. sa auzim4 se bucura Marcu.. la disparitia celorlalti. . îl întrerupse Marcu. adica animism.. ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. ale neg. cum spune scoala mitologica. e sotie si stapâna. &restinismul e religiozitate.. magie. adica politeism condensat..E-agereziK aveti mult mai multe însusiri. 3n singur zeu.2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii. . 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. Eâdeau toti trei de uimirea mea. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor.. în orice caz. iritata. asimilata.Sa auzim. ..4 ce de complimente4.. . pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege.. . duduia. d-ta nu poti fi crestin. cine sa le anulezeH . ... . fetisism.. ma suparai eu.. . îl banuiesc pagân. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. discutia ma stânjeneste.granitelor. .. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. S-apoi. salbaticie.e rog sa amintesti si pe Iisus. fetisismul.8omnilor. .2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor.. . si la c. ca d-ta.2oporul e tânar. e o renegare. le marturisii.5..aldeeni. ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer. incult si obraznic.. încât te coboara în oc. .ioabelor teorii etnice. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. iar aceasta în liniile pesterilor...ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. se mai afla aici o duduie. Mai întâi.8omnul nu poate fi crestin. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH ...iniile salbaticilor nu erau stiinta. câteodata. Marcu mi-e bun prietenK sapoi. # doua greseala e atât de covârsitoare.inuit între #pollon si 8ion=sos. se minuna. c. 8atoria d-tale e sa fii antisemit... nici civilizatia. .

'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice.Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra.. vorbii eu.jO/ toria mea e sa-mi ec. cu toata gafa pe care constient o fac.'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie. când se înc. . .e înseliK tara nu piere.evcontrazici ia st etnic1 sânge..Stupid.iar asa. fiu motivul legaturii d-voastra. .4. se împotrivi duduia. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela . 8ar nici n â pot raspunde. ma iriti inutil.#ntisemitii...imbat..id colegi crestini..'u e c. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii. nu ma supar.ilibrez si sa-mi luminee constiinta. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj.&ine te împiedica s-o studieziH .8esi indiscretia e stânjenitoare. 8ar eu studiez biologia. n`aste S esti student îa 6ilozofie. . daca voiti sa mi le estainuiti.. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism. . noi nu întelegem. 'u mai sunt socialist. fireste. eB Suntemibarte buni prieteni.. Marcule..ie amoureuse" cu dragostea. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor.2oate crezi ca ne iubimH .#r fi interesant pentru mine. insinua studentul. singura care da rezultate.oti trei rosira.#r fi interesant. *orbi Marcu. preferând sa se afle mai întâi pe sine.. 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri. 2entru fie care deputat ucis.'-am spus c. voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei.8in nefericire 1K-au sc.. când nu mai sunt cantine.iar asa.. pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. .ara poate sa piara. râse duduia.. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul..6ireste... E-pectativa e o lasitat . 2oate domnul cred în dragosteH..e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. . . . . ci atentate împotriva guvernului.0ine spus...#m mult mai mult curaj decât ai banui. sa-si creeze critera/ valori.. 8aca as fi dictator. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta. ironiza medicinistul. . 8uduia j pe fereastra. .&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele. zâmbi duduia. #m curajul sa astept.. si o înteleg gresita. te-as împusca.. .... pagubelor si câstigurilor. beau o sticla de sampanie4. Studentul încerca sa glumeasca. . . zâmbi Marcu. îl rugai eu.. 'e întelegem. *orbesti de "si sti ia Medicina. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.E interesant integral.. când se bat colegi evrei. a 2aris. !+: . . ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul . . sau acea "s=mpat. 7 un e-emplu de dezordine. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine.5. li int .. nici în ^atPmalism. camineH.

Eu K cred uscat. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie. epicureu înnascut. mediocru.. Kre din noi are dreptateH". Daream gari. . mai vini. #i cazut si tu. Si Marcu privea. nebunia contradictiilor. dar e tfectiva. logodnicii au nas aiaturi.. si toate renuntarile îndurate.. cât timp Marcu nu se arce m taraH. fântâni la rascruci de drumuri.. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu.. . colindând vecinii în dominouri negre. în orasul cu fabrici. pentru ca eu am suferit mai mult. oameni plecati sub povara verii... un strain"". Seninatatea mea e amara.." !+7 . Si idila înabusita plapând. #poi. raspundeam.'u te înteleg..'umai eu.isa. înca. si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. care adulmecând orizonturi..8e când te-ai convertitH . . 8e fapt. #cum. în care a copilarit. cu mine alaturi. ea se lauda cu stiinta...iste. . 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. simplist. ei cu medicina si cartile anar.'u ne-am vazut de mult. Dâmbea rautacios. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . 2oate ca. S-apoi. .'-am sa fug de ea.. . despre viitorul meu. .. Eu ma întristam.. si noptile de 2urim. marturisii. gân-deam. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur. Marcu a evitat. #poi am tacutK el Ondunle lui.. Ma întrista gândul despartirii ive.. r-amana cu o declaratie sentimentala. soptind.resarii. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. Spuneau ca nu se iubesc... eu cu viata mea launtrica. la o fereastra desc.. . Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali... "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an.Eu cred în stiinta si în tine. 2entru mine.. atunci am cazut. nici altul nu vor sa renunte la minciuna..renul despica sesuri cu flacari albe. el ma socoteste mistic.. înfruntându-se. El ramâne pentru totdeauna la 2aris. despre viitorui lui.&red ca amândoi sunt nebuni. . si prietenii lui. pe strada cu soare mult. spiter. Marcu e un prieten care pleaca. pasii pe drumuri neumblate.. eu cu ale mele. . . &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. pâna aproape de seara. se iubesc. câmpurile sub soare.dfc un prieten.urând.alucinat.ea ce soptea la fereastra1 .8esi nu e literatura. si iectunie.. mediocru. între ei.. Estera. #m tacut amândoi. un tânar care asteapta.. aceasta e tara mea".. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea. catre perec.otte e cadere. dar o suport ca o ceptie. privea. pleca. "Iata.. 2riveam amândoi. istoric. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. si studentele de la biblioteca. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris.u ai sa iubestiH .8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic.. Si nici unul.. rafuie-Ne spirituale.ândeam si nu-i spuneam nimic. Si moartea bunicii lui. zâmbind.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit.. si-au marturisit. curajul absurditatilor. 2oate îsi amintea liceul. El spune ca e antisemit. mai sumbru in adolescenta. Eu.

Eu voiam.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt.. M-am întors.. 0atea vânt dinspre mare. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. negre în albul arg al apei.i putine.emat. în fiecare noapte. am coborât.. &ând s-a apropiat trasura. singur.Marcule.rebuia sa înfrunt primejdia.e". Si prieteni vec. M-am întâlnit cu un tânar.. de miresme. o data cu stelele. s-o caut printre trupurile sub soare.ii pe mare. pe cararea ce duce printre stânci.. Scrie-mi despre Eobert. "2oate m-a recunoscut". !++ #m pasit tot mai încet... .i. . arsite. .. r+C I-am fagaduit. # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. . eu asteptând noaptea. numai. cu gulerul de la . si fete de profesori ma împresurau în noapte. diminetile. eleganti. în gara. 8ar 'isPa nu era o primejdie. 8e abia ma stapânesc. gândii eu.eiat . 2lecam iarasi. Eataceam singur. printre vile. 2orneam aproape de amurg. Ma întorceam acasa tremurând. îmi porunceam sa citescK si iarasi.. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci.. gândeam. de zgomote. #m strâns mâna logodnicilor.iceam întovarasite de lumini. zâmbind ostenit. fara sa înteleg pricina grabei. îmi zaream stâncile. asteptându-l. .'u. #steptam acolo vântul. 8inu..azda ma socotea un mizantrop precoce. Ma grabeam. acum. parca ai pleca pentru totdeauna. despre Eadu. bici. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. cu #ndrei. #prindeam lumânarea alba si citeam. Ma întorceam seara. plictisesc o perec. seara. pâna în septembrie. rasarituri. #m tacut iarK el citind jurnale. 8e la cazinou se furisau. la cazinou. "El are sa-si poarte tara acolo. Scrie-mi despre ai nostri. 8upa o saptamâna. din scrisorile mele". 2e mine ma ispiteau lacrimi. e g. spre stâncile mele. melodii cu ispite. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi... Marcu m-a c. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni. deserturi. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. #pa se linistea sub luna. spuneam. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. îmi porunceam sa cobor pe plaja. e mai bine sa ne despartim acum.neam oc. grabindu-se pentru întâlnire.. si profesori-despre toti.ânarul alerga îna2oia-mi. înaintea si înapoia mea. viziteaza-ma. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn.Sunt magulit. regenerare.Marcu dadu din umeri.. cu fruntea în vânt. pe plaja. .'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu.. Ma surprindeam tot mai des cu oc. 8e ce ramâneam singurH.. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi. #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. ne-am îmbratisat. si colegi din liceu. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. care ma priveau fericiti. suspectându-ma. ostroave. Daream 2erec. . noaptea. 2iatra era rece si cerul înalt.aina si am 2asit în sus. Miam înc. orase cu turnuri. în pantaloni albi. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. în 6ranta.. 8aca vrei. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor.aina ridicat. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. în parc. la restaurant. XIV. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. 6anica. .

.. 8ar paseam înainte. ca viata era vana si ... . #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc.8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. gândeam.iul s-a împotrivit. aici.aceam. S-au înnegrit de soare.&e nesuferit4. Mam întristat. sarutat mâna galant.8eclaratia mi-a facut-o. .8e altfel.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni. am prins curaj. #poi.Si dumneata. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei....#m venit sa ma odi. . în mine. ..Iti pare atât de bine ca m-am logoditH ... de #ndrei. . -am z o tovarasa. . . . 'isPa a alergat.2aule. . pentru e-amene. Ma întorc apoi. ... #ndrei la o ruda. protesta domnul 2aul... jumatate în umbra..ânarul cu pantaloni albi se oprise. . Eu ma înveselisem pâna ia sarja.8omnul 2aul are sa-mi poarte pica. zâmbind.. . stam si noi doua saptamâni4 .. ramasagul nu l-ai câstigat. dar prost. . ogodna va dura dr . I-am întrerupt. 'isPa tresari. &apatasem o verva care ma nelinistea.2rietenul meu e un pesimist. . . . 2aul se enerva... ... #m zâmbit. iritat.2auli cel mai bun prieten al meu.înc. alaturi de un domn în alb.irie. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz. a râs. 'isPa zâmbi.. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. 8ai are sa-Eâdea. s-a întors..imbat. c. palid. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei.. irnr-c noapte. am felicitat-o.. 8ar m-am oprit.E-agerezi.#steptam revansa.Imposibil.2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna".. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai. îmi spunea tu.. mi-a strâns mâna..&ât va vrea logodnicul meu.0ibi sta la mine.u nu te-ai sc. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina.otarârile copilarii. &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit.'isPa. de raua cu efecte de luna. cu ce gândH $GG .aceam. #m întrebat-o c ramâne. începu sa-mi beasca de 0ibi. .ipuieste-ti... a vorbit. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece.2entru un asemenea eveniment.nesc. 2aul se plictisea. .în orice caz. în goi.. Eram palid. sa-i mai recunosti. m-a cunoscut la un bal.. mirata. .. spunând ca sosisem numai de o zi. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost. -'isPa4. . .*oiam sa ma întorc. în noapte.. poate. 8e ce se întristase 'isPaH. în noapte. doua saptamâni. mi-a spus pr m-a prezentat. pe malul marii.

sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile.#buzezi.. . . .El. vor pleca amândoi la 2aris. 8e altfel. 'isPa mi-a soptit1 .. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca. 2aul e un imbecil. si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva.ii în cer dobrogean... 'u-l iubeste. . insipid si frumos. r n pe câmp. ca un romancier.... . crezu 0ibi. înc.Mâine. ca un filozof. fluierând. fepta pe #ndrei. ...E discretaK lamuri 2aul.. Era neagra.Eiscant." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc.Eu vorbesc desc.. 0ibi.2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. printre capite cu umbre tulburi. . îsi ia.." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. nu e un baiat rau.. #m adaugat1 . . #m alergat pâna acasa. . eu cred în cele ce spun.. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie. mai spatos.otarât-o pe 'isPa.eie #ndrei. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor.*orbesti ca un elev de liceu.2entru ca te-am gasit. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri. . . vei mânca cu noi. # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. I-am mintit.resesti.. slabiciune sl provincie.. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. #poi. . &a prezicator ma bucur.0ibi. 'u vreau sa stie si 2aul. cu amenintarile. dar ca prieten.MieH.. 8e atunci.u judeci altfel... la anul.Sa ma suparH . voi avea nevoie.Si scump. mai bine dipus. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. -Mediocru. Ma îmbujorasem.. .0ibi. E tot atât de mediocra. . licenta. cu o barca automobil. într-o seara.... 5 plictisea cu declaratiile. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide. ne întâlneam în fiecare zi... 'u înteleg ce a ...2rimul voiaj împreuna. &âteva zile. socotii eu. ca si oricare alta sentimentala. . viu sa te iau de la vila. &u atât mai rau pentru 'isPa. spunând ca ma doboara somnul.. S-a aratat fericit de întâlnire. Mi-a batut inima. cu oc.8e ce. înainte de baie. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. frumoasa si fericita.. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. 8oream s-o revad. . # venit si #ndrei1 mai negru. nebanuite 'isPai. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet.is.u vrei ca toti sa-ti semene. 'isPa era tot mai prietenoasa. 'isPa n-are sa fie fericita.. Ea voia altceva.înaltator.. . # venit . în gradina restaurantului. 0ibiH $G! . 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. #m adormit spre dimineata. Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine.#sa e.'isPa s-a logodit cu un anume 2aul. Ma culcam între gpopi. doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi.

deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean.. cu tânguielile lui... . .." #m primit porunca gândului..8e acum. te-ai logodit cu marea. vorbind.dimineata. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa.. ca acesta e un semn rau si ca. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea.'u stiu.i. . 8upa întâia înfrângere.. nu aveti rezistente spirituale. . .... istovita. insinuindu-i ca o iubescH. #poi... #casa. mai înainte. creez..8e acum. te contrazici de la o luna la alta.. n-are sa se împlineasca. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti.. în fata apei nelinistite.. covârsit de bucurii.înainte sa încerci complimente... eu am voit întotdeauna.. . cu 'isPa..'u stiu. *oi. 'isPa îmi apuca fericita bratul...... ..e duce mediul. . daca încearca scene. #m ramas fara sprijin. 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia. 8aca nu te-as fi întâlnit... plecam.. 8e altfel.otusi.... dar trebuie sa-ti spun... nu stiu. coboram catre ape. . femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. Sa nu mai vorbim..'isPa.încearca sa-l ridici pe 2aul. îmi tulbura linistea aici. 'isPa.. .. #m iesit amândoi pe câmp.&ele ce-ti spuneam eu... degringolada nu mai poate fi sfârsita... #m tresarit... 8ar tuH . #m coborât încet cararea stâncoasa. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa. ... primejdia eroismului meuH . #m încercat sa glumesc... la urma urmelor. . 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten.. 8ar acum. Marea se linistea seara..... . 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat.&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele.#m sa-i spun ca am pierdut inelul.Sunt fericit. Sunt $G% dator s-o ajut. si noi ne întorceam pe nisipul .'isPa.. 'isPa avu o licarire ciudata în oc. le-as fi uitat. nu stiu. . . &eea ce vrei tu. ne-am asezat sa o privim. si prezicerea ta s-ar fi realizat. ...Eu n-am sa iubesc decât un om mare.. ]O/ buie".u ai s-o cunostiH -8a. . 'isPaH $G$ #m râs amândoi.îl iubesti.. #m slabit dintr-o data. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine.'isPa.8aca te ascult prea mult. femeile tinere... #m sa ma gândesc doi ani. logodna se poate socoti desfacuta. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH . .... . 2rintre snopi în capite.... ca o usurare. de fapt. am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice. privindu-ne.ândea. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor..... fagaduiesc. ma convingi.. 'isPa tacea. .8aca te-ar auzi logodnicul.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten..8esi enigmatic. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate.

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

" "#m sa ma culc4.. #m adaugat1 "G simpla criza." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite..." "2oate am înnebunitH.... "începe surmenajul" mi-am raspuns. .. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist.i. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH.. înseamna ca sunt bolnav. am sa-nnebunesc4. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. totul trece". sa vorbesti cu ." îmi porunceam. Ma gândeam la moarte..icul în carne." #m adormit greu. cu peretii învesmântati în afise colorate. #m recitit rândurile din <urnal. gol de continut...." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat....is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi...raznea" era pamfletar si om temut.. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi. acum." "Ma culc. Eram tulburat. îmi navaleau pe creier.. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor." " iniste4 iniste pe nervi4.ei4.. la nebunie..... 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4.otul pierise." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii.rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH." "8aca ma culc. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc. mai multa disciplina. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda.ândul ma insinua. cu bratele pe masa. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. 0a am4.. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. sunt o bestie.. dintr-o data..i.. 8umnezeu e-istaH. &ândva scrisese cuvinte bune . Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc. M-am surprins tremurând.. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista. *ino mâine pe aici...Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. . .i binevoitori. Eu e-ist4" XVI.. am desc.Se publica.. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai. "Eoaga-te lui 8umnezeu.. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine".. #m început sa ma rog.. dupa ce m-am înabusit cu o perna. senzatia de sfârseala definitiva..." "8oamne4 8oamne4. #lta data. . &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba. ... în zori m-am desteptat." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient." "'u am vointa4.. "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere.. cu canapele rupte. #poi.. în genunc. "&ine sunt euH" zâmbii." "8aca am înnebunitH." "'u e-ista 8umnezeu. "#cum trebuie sa ma culc.. Sunt o bestie. dar vointa nu-si mai gasea ve.'u e-ista oboseala4. ".raznea." "8e ce ma întrebH.

am sa am grija sa te dau eu afara.âsindu-si subiect. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung.. . priltj de cearta.. un barbat tiganos. brun.. . . cu nerabdare. Ma îndragise un reporter scurt. #ici. . limpede si la porunca. usi trântite. dactilografele la administratie. suna servitorul. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. vorbea.i. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". e-a înjurat pe toate.E frumoasaH .. # început o noua anecdota. ^nalt. &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. . am scris pâna seara pagini pentru ziar. necunoscuti timizi. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. îl însotea cu o înjuratura noua.e-am angajat în redactie. nici reportagii. ud pâna la piele. #ceasta ma încuraja. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. barbati multi. mobil. cu monoclu. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c. 6ireste... 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. # întrerupt anecdota. # dat cu oc. care-mi spunea1 "2iciule" si . cu par si atitudini disperate. nu raspunde la întrebari. -am recunoscut pe ". . lipeste fituici pe margini. telefoane. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. cearta pe reporteri.. sonerii. rusinat.ii din manuscrise. . Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie. #ceasta foloseste. cu vesta alba si cu gesturi distante.. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c.enzina.limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt... cu dinti albi. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. Eânjea. în ziare.asupra-mi.îti dau un sfat1 nu lauda niciodata.inuit. de obicei. cere aspru articolele redactorilor.raznea" dupa limbaj.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale.. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. c. lânga usa. cu pleoape micsorate...&eva sa las sânge. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea. cu buze umede. #laturi.. de strada si de ploaie. 0irjarul n-a vrut sa-i duca. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. # sfârsit prin a-l duce acasa. Sterge. înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. trimite dupa articolul directorului. #uzind ca birjarul îl înjura. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. batrâna. #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa.. 8e aici.. 2rofesorul de logica asculta pe ".. #juns acasa..iile. 'u sa-?@3ta.are cu apa. a plecat furtunos \n odaia vecina. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. #m asteptat sa treaca ziua. anecdota n-a sfârsit-o. de câte ori mai pomenea de el. adauga.'u. ca sa afle subiect..raznea" si fuma. &elalalt pasea demn. gras si roscovan.. Stateam într-un colt de canapea. #tunci se adunau în redactie toti. #m urcat iar treptele redactiei. nu ridica oc. îmi spuneam. cere pa. 2rofesorul m-a prezentat. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. 'ici politica. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna..8umneata estiH. seara. cere corecturi.8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare. râzând înecat. s-a întors si l-a înjurat. 2e biroul secretarului. altfel. #m ramas. trimite la tipografie vraf de manuscrise... îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. *orbi de trasura. . 2ovestea o cearta cu un birjar.. acesta a raspuns.ii de mine..

8e obicei. . sincer.Mon c. se interesa secretarul.. slab.#i nostri. am scris zi dupa zi. pe vremuri. . pe un tânar elegant si ispto?@ tor. si la primministru..5mul matale. # avut succes. toti prefectii. toate gândurile. #poi. #cum. toate cafenelele literare.ie.. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. si la Interne.. e aproape neurastenizat. si la *ama. &unostea toate intrigile marilor budoare.. &itise toate scrisorile particulare sc.. # doua zi."Eevista".. dar nu a avut bani... sefule4 #vem. 8in acea zi esti robul gazetariei. 8intr-o polemica literara. care inaugurase o serie de "anc. #m amânat doctoratul în 8rept. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. m-am risipit. coane.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.ma batea pe umeri. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis.. un titlu pe doua rânduri.. un licentiat în drept.e-a indus în eroare.eta"K afirma. ipocrit. de coleg autor al unui pamflet manuscris. .. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . un nume cu desavârsire necunoscut. despre împrumutul e-tern. 6umeaza mult si tuseste. si procesul de asociatieMai deosebisem.5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui.. larg.raznea"H . ajungi într-o polemica de doctrina politica. toti amantii actritelor de la . # trecut an dupa an. si la &amera.E-clus4. . # intrat în gazetarie. douazeci corp obisnuit. Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. *enea aproape de prânz. vizuala si auditiva. si ce-am ajunsH.2ardon4 2ersoana care mi-a spus. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. critica literara.Eu am patruzeci de ani. .8ouazeci si sase de cuvinte. într-o dimineata. lansa sfidari. si m-am trezit ca n-am facut nimic. îi citeam "anc. toate întâlnirile guvernamentalilor. si la &apsa. intervine reporterul 2arlamentului..6rustrarea fiscului. . apoi trunc. la tiei. Se culca. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini... E vesnic bolnav de ficat. Eeporterul cunostea pamfletul. si la 2atriar..er. *orbeste rar. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. veninos. icentiatul a încercat.&e-a scris patronulH .ete politice" de succes.. nu mai pot citi decât . am amânat licenta în Istorie. tragea concluzii. si la Siguranta.". ataci 2arlamentul. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc.iul. insinua îndoieli. caustic sub plecaciunea umila. el putea sa serveasca amanunte.. 8espre oricine s-ar fi vorbit.eatrul 'ational. îl admiram. si lauda cu amar pe autorii contemporani. . Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie.. un cliseu. Stia toate planurile.. M-am farâmitat. Stia toate trenurile întârziate. o stiu de la ministru. doua subtitluri. îti apuca întâi un deget.ManuscrisH. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele. atunci. apoi mâna. . apoi capul.. . si la 2alat.. Eeporterul se aseza la masa glumind.&âte rânduriH . toti preotii. 2oate.. #m pomenit. .etelor politice"1 . în multimea redactiei. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic.. precis ca un functionar de gara. aprinzându-si tigari. fara invidie.

#roma cemelei proaspete.. îmi suspecta . corectând ultima fraza scrisa. cererile în casnicie de la Me. Si ma înduiosa. s-au aprins tigari.. în treacat. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. cu gânduri multe. Si toti stiam ca e îndragostita. ManuscrisH. Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii.azetarul e un erou. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic.. Iar au rasunat sonerii.arnic.'eanuntata. .. începu .raznea..are cu apa. de idile. *iorica iesea de la facultate. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. .. iar nu I pentru un an sau o luna. .Eu am cercul de studii. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim. porunci reporterul gras. preciza autorul "anc.. asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici. .ii din pagina.etelor". . care nu absolvise clasa a saptea. vorbi cel roscovan. 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi..4 .otarâre sau timiditate.iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. . .&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri...&ine se duceH .gazete. si munceam de nimeni banuit. pe bulevard.#sa e..5ra cinci si un sfert. si ajungeam obraznic.Eu am &amera. interveni secretarul. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. în sala vasta alergau copii cu manuscrise. în fiecare seara. tuciurii. s-au adus pa. 6iecare încerca sa para cel biruitor. socotindu-le glume. Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita. cu sângele rascolit. 'u întelegeam ce îi putea spune."2iciul". Si curajul îmi crestea.*ine ambasadorul Elvetiei.azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris.azetarul se naste în fiecare dimineata. Mare mizerie4. ..'u insulta gazetaria.urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. în-muind tocurile în calimari. . îi întâlneam în apropierea serii. s-au împartit pe la mese blocuri albe. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . 2lecam înfierbântat. . de spirt. tulburate de se-ualitate. vorbi profesorul de logica.*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul.5 conferinta diseara. îmi vorbea prieteneste. 'u stiu daca era . cu spalturi. . nici 'isPa nu stiau nimic. 2e 'onora o vedeam rar. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica. . e inepuizabil si inedit. 'ici 0ibi.*-ati apucat de taifas. .adia. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. .Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. .. . cu nuanta de blândete superioara. -5raH . anunta secretarul. lucioase ma desfata.. Eadu o astepta. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa... de plumb. traieste in medias resK e inima si creierul tarii. de pâine si de putregai. ca e sfânta. 'onora nu se supara. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. Miros de cerneala. Ma enerveaza orice carte.. fara sa-si ridice oc. el. . pentru ca o g. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. în mansarda. fumând. de cursuri. cu geanta sub brat. e-altat.oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. Eadu nu putea fi crezut.

Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei. s-o c.eiai eu. Senzatia pliabila de agonie. .umea vorbeste altfel. îmi simteam sufletul sfâsiat. saracul.ilor.. mai amar..Si dumneata pe cine cauti aici.iar domnul Elefterescu era acum sc. e-amenele pierdute din pricina slujbei. de înfundare în balta staruia. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea. # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. Ma supara capul... "&ine l-o fi . gândeam eu multumit. cu 'onora.ala. 2area umil. într-o mansarda acum îng..em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. ". plânsul lui . 8e altfel. la plecarea mea în miez de noapte. în fund de provincie sau de ma. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul.. 2rofesorul trecu pe lânga mine.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec".i-am spus ca lucrez. înc. alaturi de un presedinte.M-a înscris "Malec". îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule. poate. Sotia s-a întors. . .8ar 'isPaH . #m cerut un pa. sigure. "Seful" era încurcat de descoperirea mea..'u cred.abriel a cautat-o ca un nebun. ireparabile.'u v-am spusH sunt corector de noapte.&e face domnul .. amintindu-mi petreceri de iarna. domnule ElefterescuH Mirare. certurile dintre sotie Si sora. El ma privea atent. ma privi si se aseza la I masa. alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK . &.. siguranta musc. la mare. . de 0ibiH . Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. la sticlele baute. i-am raspuns ca lucrez. aveam ameteli.. ." Dâmbeam. . &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. o vad atât de rar.. rupt de fâsii straine una de alta.'isPa se odi. #m scrâsnit din dinti.ar cu apa.'isPa are dreptate pâna la dragoste. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. pentru ziar si pentru 3niversitate. de 'onora. uite pe TMaiec_4". erau amintiri.etata de singuratate.. întorcându-ma singur acasa.'isPa se foloseste de o alegorie stupida. de nervi destinsi..otul s-a petrecut aievea".imbatK mai batrân. 'u mai pot deosebi visul de realitate. ci corector de noapte. erau atât de departe. Mi-am strâns pumnii. toata noaptea. . ranit.. la berarie. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic. tristetea care ma coplesea. alaturi de domnul Elefterescu. Erau atât de departe. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. 2e drum. '-am scris. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. #m aflat cu uimire ca nu e student. &a lupta e zadarnica. fara sa-mi înteleaga nelinistea.ilor mi se tulburase. .... Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. 8e ce m-am întristat. zâmbii eu. . "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. într-o noapte.neste dupa e-amene.nesc. 8imineata. n-a vrut sa se mai duca la slujba.. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. sefule..8aaH. .. 'u stiam ce sa-i raspund.. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. încercam sâ ma gândesc la festival.gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. -plecat.abriel.

otarârile mari. "Eu am scris acestea"... sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. perfectaH. 5c. Ma frecam pe frunte. fierbinte. &eH... zgomot surd de tramvaie.ii îmi licareau de bucurii.. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". Stiam ca trebuie sa izbândesc... Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". în fata mea. 6ireste. câteodata. sânge fierbinte stropea creierul. 8escoperisem un verb.otarârii meleH Ea banuieste tot. #sculta mult. XVII. sa o umilesc. Ma temeam de toamna si o înfruntam. o dispretuiescK si ma dispretuiesc. acum. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. 'isPai. Eu nu pot minti. când munca se istoveste în miez de noapte. aproape. cu însusirile ei de aleasa feminitate. "Eu am nevoie de prietenia 'isPai.imic.. creion c. M[am înseninatK nu visam. în mansarda. afara de ." 8omnul Elefterescu a tresarit.. sa-i spun." Eram atât de ostenit. #m tresarit. 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. *rea. atenta si trista. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite.. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie. Ea iubea toamna. Eamâne pe drum. 8omnul Elefterescu îmi vorbea.. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. ] -&eaiH. agatata. în amurguri prea sângerii..oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie.. uluit. Eu îndragisem iarna si vara... Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. mai tare4".. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. #steapta marturisiri. . încât m-am lasat blând pe scaun. #tunci. 0anuieste ca o iubesc. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. #poi. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. cu prietena mea. 'u vreau s-o înteleg. la masa. gândeam.învatat sa scrieH" ma întrebam.. prietenei. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. nu stie cu cine. &um ar putea întelege nebunia . Strânsei iar pumnii. sjl.imbat. 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu..Sefule. "*reau sa înteleg4. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. Servitorul mi-a adus corecturi..eama sufletul meu. îmi marturiseste ca plânge. îi vorbesc aspru.. numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. E atât de nostalgica. 'isPa asteapta confesiuni. 'u se întelege. Eu m-am luminat. . Ma reconstituieste intuitiv. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . catre parcuri. luni de libertate. cu sugestiile mele. însa.. pe care nu le cunoaste nimeni.. încapatânat1 "sa lucrez. te-ai facut palid." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. râzând1 "Malec"H "Malec"H. 'u întelegeam nimic. #m rostit. $!7 . 'u stie unde. Eu o uram. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. si-l repetam în gând. &u cât era mai primejdioasa ispita. "." 8upa-amiezi de octombrie.. Ma viziteaza des. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare.'isPa iar s-a sc. *rea sa plece. lucrez". am luat corecturile si am cerut.

. .. stiu.. ^. e drept... . nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac....Stii la ce ma gândescH a plecare. e-ceptând..ibrida. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp..Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza... .. genul 2aul. ... dupa ce te-ai realizat launtric. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita..'u stiu cum sa te lamuresc. gândul plecarii e stupid si inutil. toate ratacirile. râdeam amândoiK nu de 2aul. 5c. îti poti îngadui toate e-perientele. toate viciile. nici sa te istovesti în garsoniera. *reau sa plec. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita... #i sa îndepartezi toate ispitele. si totusi sunt nelinistM ta.*orbesti ca o bacalaureata. de sufletul ei..#tunci nu te mai gândi. .#tunci nu le-as fi cunoscut... Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin. . fireste. îndârjit si calm. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei. Ispitele biruite nu dispar.. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite.... 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze. . I . sunt inutile conversatiile. Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina..&ineH.. oricât de perfecta ar ajunge. eu ma întunecam. . fara anticipari în gând. alege-ti un tovaras. vie. #i mai spus aceasta si asta-primavara. te mecanicizeaza.. în ceea ce prives trupul.. . întelegeam ca. &ând am sa sfar-sese. fara nostalgii... 'u te întelegK treci prea departe..ii verzi s-au îngândurat.#lege un coleg si desteapta-i vointa..'isPa. .'isPa. ma oboseau.. voi pleca.2aul a fost un accident. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan. e torturat de obsesia depasirilor.. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH. eu nu voi fi fericit prin ea.. însa. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. oglindindu-mi vointaK atât..Eu nu am sa-mi iau sot.5 femeie nu poate. ci da putinta celei mai furioase libertati. îmi rapeau timp. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. .0ine. ci ma îmbogateste cu e-periente. lânga tine.. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri. 'ostalgia ta e .. vointa nu mecanicizeaza........ Sotul tau va fi un fericit. . .. *rei sa pleci.. toate farmecele.. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect. ... *oiam sa fac din 'isPa o alta opera.. #cestea. Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin.. ne.. 3n barbat. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile.. 2e banca din parc. #cum... îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa.u ai vointa. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. Ma tulburau. ci munceste. 8e altfel.. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege.. 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi. pleaca...Eu nu pot. 8aca nu poti pleca singura. 8ar de aici la . &ele doua vieti nu se e-cludeau. modelându-i sufletul. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu... toate voluptatile. #i sa ajungi un resort.otarâta.u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales.

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

8imineata. 5c.i. 'u mai . 6etele trebuiau sa zâmbeasca. #vea mâini albe. .ia ei de bal. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. daca as fi izbutit.o. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti. si mi-e colaboratoare. 'e crezuse îndragostiti. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast. cât mai mult.. #m alergat pe scari. Era aproape o zdreanta. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. $$9 #mândoi. &ea din urma oara. c. Ma sufocam. multa sobrietate. nu am putut lucra nimic câteva zile. ci mi-a anulat patru zile. &. cu studentul îndragostit de 'isPa.. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea.icit si împartasit gândurile. Eram nespus de atâtat în verva. Eu ma bucuram ca sunt uitat.iar acum. poate c..'u suntem decât niste prieteni ciudati. îi vorbeam mult si cald. pe noi.otul trece. . 'isPa mi-a dat un plic. stânjenite. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. Eu eram fericit. #m sa încerc sa ma apropii. &ând ne-am spus1 "0una seara".ere. în <urnal. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici. Ma asteptam sa aud .iiH. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . -am batut prieteneste pe umar. mai nelinistit. într-un compartiment din vagonul 2olite. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung. Ii sunt confesor.i cu spaime.*izita în redactia *ietei românesti. Si.otind în urma noastra. 'iciodata nu m-am simtit mai slab. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. mult calm. de *iorica. Si-o îndragise. mai dornic. S-au întors împreuna. *oi încerca. 5rice ar fi încercat. l #jungând.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. 2oate.e în orasul boieresc.. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc.iar fagaduiti. Eâdeam. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. Ma simteam iarasi puternic.. 0iruinta mea a fost o parere. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei.oc. 'isPa nu mai mi-e acum enigma..iar programul înscris solemn aici.. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. cu familie stravec. Eâdea mult împreuna cu studentul balai... nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. îl întreba curioasa amanunte iesene. cu degete lungiK avea nasul drept.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. buze rosii si nume cu faima. cu cearcane.. . baiatul îi placea cu adevarat. &alatoria iu m-a obosit. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. mai ales. Studentul o îndragise.#seara am îmbracat-o ultima data. #r fi prea multe de spus. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc. . prin &opou. . Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca.nicei.. e absurd. asupra-i. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Eu întelegK poate întelege si ea. orice urma de sentimentalism dispare. 8e altfel. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet. Studentul nu stia ce sa creada. Si *iorica era fericita. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar.. am rasuflat. Se temea sa nadajduiasca. Situatia era penibila.

e.aQ. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. Eram tot mai buni prieteni. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. XIX. într-un anumit ceas. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. la prieteni. cauta cât mai multe cunostinte.offl-me du monde". 2etre lovea. zile în care ma invidiaza. 2etre era un patimas. 5rice s-ar fi întâmplat. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor.sunt un adolescent. Muncea. a seminarii. înveninat si zâmbitor. si necesitatea. în amândoua sufletele ramânea o taina. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. pastra foarte putin din miezul cartilor. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. 2entru aceasta. pentru ceilalti. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. râdea rau. zvârlea glume înveninate. numai pentru ca era "un . Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. judecând astfel. &âteodata era dusmanos. &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. 8ar _ ajungea. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. vorbea la seminalii. dar nu avea timp sa le adânceasca. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos.. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. flirta cu dudui bogate. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. sa-mi împrospateze puterea de munca. bine pazita.imbam gândurile. firesteK îi întelegea si rostul. #mândoi ne întelegeam si ne sc. se informa asupra influentelor politice. 8ar. înc. îsi voala . la ceaiuri. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. iar ambitia altul. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste.ei". încât îl îndrageam si mai mult. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. iar nu lovind. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate.ii *ioricai sunt fara perec. nu ceda. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. platind scump. . Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. 6apte. 2etre ar fi laudat munca noastra. Stiam ca prietenia este un fapt. sau un nume. îsi purta razbunarile întregi. 6ireste. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. Eevista îl interesa. Ma razbunam înal-tându-ma. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta.. orbit. sa ma îmboldeasca spre creare. sau carti de eruditie vulgarizata. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. amintind ca oc. nu ar fi lucrat alaturi de noi.

. e prea târziu ca sa se vindece. Surogatele pe care le cunoasteti voi.itectura.. 8esi. &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. nuH. #cum... ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor.Eu trebuie sa ajung. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie.8epinde ce întelegi prin misticism. de parvenit. fara crize. 5ricum ai fi. desi adevarul îl intuisem. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real.3n parado-. #mbitia. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-. cum nu poate uita. Se aflau tot timpul împreuna. nemarturisita ani multi. Singura mântuire.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. noi doi. politic. ca si gloria.Eu sunt dus de vointa mea... #cum ai dreptate.iar o e-perienta religioasa. 5c.inuie cu cât le urci culmile. sa ajunga efectiv.. sa nu se mai aline cu visuri. la o masa dintr-o gradina. te prefer celorlalti. sa-i dai un sens metafizic. E o e-perienta eticaK în curând. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. 'eam amintit anii de liceu. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. fara sa cadem. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. marturisindu-i sensul vietii mele. bagatelizând-o. Misticismul meu nu e o influenta livresca. . poate. .. la începutul vacantei.. te întarâta si te c. dupa-amiezile de la "Muza".. de ani. . ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti.... ... va ajunge. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. intelectualii si mondenii.&ei dinaintea noastraH. #devarul acesta e jenant de banal. nelinistit si abatut. #i o ambitie restrâns politica. Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul.-au pierdutK absurd si stupid. . . Eram înspaimântat ascultându-l. 2etre si l-a tradat pe al lui. E o patima barbateasca. într-o noapte. #tunci. nici o maimutareala snoaba.Eu îti admir ambitia..'uK ma plâng ca tu. &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. Sunt la moda acum. în acea iama..5 ironieH . 2etre a cunoscut o studenta de la #r. . societate cultural-dramatica.. 2etre m-a vizitat. #m întârziat mult.. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi.. . &um vezi. noi doi.u trebuia sa-ti cultivi patima. 2e tine au început a te bate vânturi mistice.. .. s-a întâmplat. însa. ..5bsedanta doctrina a virilitatii. .#r fi multe de spus asupra vointei tale. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept. &eea ce trebuia sa se întâmple. . .. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu. . cu vin bun.ura pâna la gluma.'u.. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. împreuna cu atâti altii. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice.8aca patima e autentica. vorbii eu. 2rietenul meu si-a pastrat. fara torturi launtrice. si taceam. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi. aceasta iarasi ti-o spun. dusmaniile si prieteniile noastre.. ambitia. Eu întelegeam.. $$7 .3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. apriga.iar de ambitie.#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. -2olemizezi. . . o punere la punct. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent. actualizezi o ambitie trecuta.. c..ii lui 2etre se tulburasera.

desi de-a lungul unei dureri înzecite. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. . de o nebunie.icea înfrângerea. încât am cerut-o în casnicie. poate s-o mântuie.#i avut dreptate.. nuH -'u. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos. .. &u atât mai rau pentru ei. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. ci împotriva anularii. Eu îmi urmam drumul amar. . daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem.iar un sens dat e-istentei. Di si noapte.... 2etre nu mi-a marturisit nimic. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc. în viscere. Ma interesa. încearca sa ti-l împlânti în creier.. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. 2etre îsi va depasi criza tineretii. Eu m-am departat iar de prieteni.. Sunt un neg. 2etre se tânguia. nuH. vointa eroica...2entru ca e stupida.iob. Iar în loc s-o seduc.. 'u pesimismK ci luciditate. 2riviri."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei... Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea... sunt lipsit de vointa. Si apoi. Sunt stupid. #re sa treaca.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. semne de rafuieli sângeroase.. 2entru cei multi. fericirea ajunge c.. o iubesc. calm. ambitia lui 2etre ar fi biruit. . mai am e-amene.otarâre nebuneasca. #m ajuns sa-mi fie teama. iremediabil stupid. m-am îndragostit de ea.E-agerezi formula. *a trebui sa se împlineasca si faptul. Stiu ca e umilitor..u îmi vorbesti ciudat. .. luptând. necunoscut de nimeni. ". 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. &riza lui nu-si apropia sfârsitul. . $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire.8e ce s-o sugrumiH . 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate.5 iubesc.. Iata ce am înteles eu atunci. . adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. .otul trece. îmi place o fata. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. nu ca prieten. dar nu mai ma pot stapâni. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. în suflet. Eu simt ca am sa cad.. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei." XX.Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. te contrazici cu principiile tale. stiu ca e stupid. în adâncul oc. sunt un rob. îsi g." #cestea le-am scris în <urnal. Ma gândeam ca.ii. 5 iubesc ca un adolescent. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. 0anuiam.. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât. 'u îmi era teama. încordarea crunta dintre cele doua patimi. adica masculina si ascetica. îmi spuneam. Suferea.. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . munceam calindu-ma. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o . valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. 5 iubescK e revoltator.ilor. Sunt aproape nebun. 6ericirea nu poate fi cunoscuta.oate acestea sunt pregatiri. dupa despartirea de 2etre. în suflet..

dar nu poza în snob.emin de fer".i distanti. asa cum îi insinuasem eu. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma..imb.ot ce fusese spaima... cu multi ani în urma.. nici o ambitieK nici o însusire de seama. Se socotea înca geniu neînteles. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu.rupul nostru. cu buze carnoase. rautacios. pentru ca avea obraz alb de adolescent. Era înscris la 6acultatea de itere. pudrat. mai amareH. '-am timp. Eobert. .. prezumtios si dragalas. 3ite câte c. a fost rupt la 3niversitate. suferinta. Era întotdeauna .în fiecare saptamâna le sc. gura draceasca. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama... Simteam fiecare c.ilor prieteni. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. &e vrei. Si as vrea sa scriu o drama.. îsi freca fruntea îngusta. Eobert se ignora pâna la absurd. la teatru. vietuim din nou liceul. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral.Mamico. cu o fata de copil serios si rece.ei am în buzunar.. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. Socotindu-se neînteles si persecutat.emat. nici în 8on <uan. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. Era bogat. nici o neliniste. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. balurile. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. &ând râdea.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. Mi. Si am de lucru. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. ma distrug femeile.ez linistit si mediocru. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. . 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. mama dulce.. mai nemiloase.ii familii.ail evoluase lent si sigur. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute.. înca. . Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. 'u avea nici un pacat. #vusese izbânda în teatru. 6recventa ceaiurile... îsi propusese sa guste putin din toate. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. încercaseram fiecare. cursele. nici în sportsman. 8reptul. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. #m si garsoniera. la "c. la rastimpuri.la 6anica. pâna la o mie de lei. Se plângea. din necunoscut în necunoscut.. . 2entru noi. nostalgia vec. Se marturisea burg. melancolie ne înveselea acum. cu mult bun-simt si multa verva. de a ne desfata sau suferi. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an.ca în toti anii . 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. fireste.îi aminteau.ail.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator.# treia zi de &raciun. 'u fuma. o maturizare sentimentala. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. ne-am adunat . alba. de a începe cu ei vieti noi. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. compact înainte de bacalaureat. Invitatii lui 6anica sunt colegii. cât ramânem împreuna. cu obrazul lui de fata. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. . 8upa-amiaza. necunoscut celorlalti. glas de scena. actori betivi si blazati .emarea de a patrunde mai departe. înviorat numai de invidie. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. premierele cinematografice. 5fta flatat. înca. ca sunt de-acum amintiri. în acele douasprezece ceasuri.. oc. Era înalt.. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. Eram.iK dar nu putea fi îndepartata. era incult. 'e strigam cu porecle din liceu. durerile si nelinistile sunt uitate. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. nedespartiti în ultimele clase. 2rietenii lui cei noi .

sa le sc. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. Era atât de greuH. îi lipsea înca ceva. &auta sa petreaca. cu un neasteptat spirit critic. apoi orice fraza pe care te las s-o spui.una. întins pe canapea. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba.imbând numele. mai ales.'u trebuia sa pui numele adevarate. prietenul meu si alti câtiva. zvonurile orasului monden.. .8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. eleganta trupului.8eloc.impecabil îmbracat.e lasam sa vorbesti cum voiai tu. 2astrându-ti numele de 8inu.ilibra sufleteste. se împotrivi 8inu.. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri.imba.raznea". Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine".iar s-o spui în aceeasi împrejurare.una.. nu urmarea nici un tel. 'osc.. îi pot lasa numele din viata.&uvintele nu le-ai spus. eu te aveam precizat în minte.. si ar fi fost un organism armonios si viu. . 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani.2uteai.iriata împreuna cu Eobert. #tât. totul îi era indiferent.. asa cum esti aievea. nu s-ar fi suparat. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. nici sa nu se nelinisteasca. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta.. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. . nu i-am dat un rol însemnat. disciplinata. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi. rolele lui Eobert. Se adunau. Spiritul critic îl ec. fireste. pentru el. trebuia c. . viciile. cancanurile.. care e. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop. . Sfârseau cutii cu bomboane.. 'u-l stânjenea nimic.. beau cafele si comentau articolul lui ". 2retuirea vietii se marginea.E jenant pentru el..ail nu l-am înteles. 2rotestau si comentau.. . m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. $%$ . el nu muncea. Seara ieseau împreuna la spectacole. personajul romanului autobiografic. &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. . 6enomenul e anevoie de înteles. totusi. înainte de toate. cu toate acestea. 8aca nu m-am jenat eu. sincera si. cu o punga de fondante alaturi. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare. poemele prietenului blond.Si. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc. numai cât mai comod. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. toate capitolele care îi privesc. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. . #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. nu astepta nici o bucurie. 2etre. Sc. personajul era liber sa primeasca vointa autorului.. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. sa nu se consume. 'u invidia pe nici un prieten. de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica. aproape în fiecare dupa-amiaza. .6oarte greu. dar numai tu le puteai spune. pacatele. se revolta 'osc. 8inu. pentru ca nu-i sc. în odaia cu sofa si patefon. a prieteni tinea mai mult. #ceasta ar fi daunat cartii. mai ales.imbi numele. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. Si judecata le-o marturisea pe fata. 'u s-a înflacarat niciodata. 2e Mi. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". tu o puteai. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si..

2acatele romanului.icitK dar nu e asa. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. niciodata. acest caiet. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe. realizat de doisprezece oameni. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti.e cunosti pe tine. pentru ca nu l-am zugravit complet. pentru ca.E complicat. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. 2e mine ma bucura c. 8e altfel. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W. pe care i-am citit în manuscris. . al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza.oate acestea nu au nici o însemnatate. . înainte de toate. .iar ca ne-a pus numele atât de transparente. Mai întâi. Sfârsind ultima pagina. în realitateK nu esti un observator bun. si autorul. întrerupse Eobert.imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj.. 'u vi le spun. dupa amanuntele spuse de dumneata. viu. pentru ca ne-am departa prea mult. si înca multe. #sadar.. Eomanul poate parea bizar.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. între personaje si realitate e-ista deosebiri. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie.începura atunci adevarate polemici. 2reciziunea completa e trucata. o sa avem prilej sa revenim. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. dar nici nu ne-a zugravit fidel. observa 2etre. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului.. centrifug.. . e construita si lasa impresia de tabela anatomica... . Mai mult. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege. 'oi suntem de acum personaje.. l-am g. 8upa aceea.Sa lasam discutia aceasta. nu toate lucrurile sunt precise. Eomanul trebuie sa fie. divergent. în viata. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt. . cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. raspundeam eu. 8e &e sa sc. de altfel. vorbi el..2rocedeul e riscant. . ..#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop. nu e menit publicitatii.. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. &ititorul are nevoie de preciziune..#proape asa cum esti în realitate. . cunosti. 'u ne-a modificat. vorbi prietenul meu. 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. *a avea. pe care nu-l va scrie. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj.. mai ales. .'u cred. 5ri. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. Esti un .8aca romanul e izbutit. $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. asupra noastra.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune.. 2e tine n-am vrut sa te crut. . 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza.&ititorul nu se va putea plânge. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. o suma de neplaceri. . într-un anumit sens si grad. când nu întotdeauna mg intereseazaH. sunt altele. #sadar1 nici nu ne-a creat. elev de liceu. la aparitie. daca se va tipari vreodata. îi parasescK nu ma mai intereseaza.

e morga.otusi. snobii. 'u e nevoie sa mai spun. 8inu fuma si zâmbea.u mi le spui.ului. Ma multumesc sa arat crizele. dorit si asteptat. ca tip de mascul pozeur. . 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. . taci. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. nelinistile. #m sa scriu o prefata. E indiferent. ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues.. Iar pe tine te cunosc. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu..E un cicluH . pe mine nu ma cunosti..u îti destainuiesti slabiciunile du. un ratat precoce. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu.2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. *iata e lunga.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . mai e-ista si altcevaH . . . de o e-perienta. aproape atenuatizat ca spirit.Si daca.. care zac în sufletul tau.u. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu... ai . .imb si te-am lasat aidoma. dar în alt sens. . Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.. compromite se-ul. 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. te intuiesc si te anticip c.'u stiu. de cunoscator al tuturor voluptatilor.u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua.#para-te. în fond. . .oti voim sa ajungem oameni mari. 2entru ca fumezi.. .... ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga".e-emplar perfect de ratat al se-ului. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. . în felul lui.. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. 'u are înca nici meritul donjuanesc. . &ând îmi spui.. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. rece. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane. . 8ar el perverteste constiinta celorlalti. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei.. profesorilor... 'isPa. 8on <uanii. 2etru. care e-perimentezi de-abia câtiva ani.. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios. de o problema. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. . #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii. . . 8inu e. glumira ceilalti.iar. de când te-am convins ca esti un geniu. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste. de Vrn consumat. de luciditate.3n adevarat discurs. 2ersonajul câtorva voi fi eu.. nu mai e curios de o enigma. în tine. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare. care se bucura de admiratia masei si a femeilor.?@ci se lasa sedus. mi-esti drag. dusmanilor. Eu am înteles de mult. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert.'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului.#cel altceva nu ma intereseaza.. oftând. . 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual. 6als si stupid. de o solutie. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. personaj infam. prieten al meu. 8inu a ajuns inert ca si Eobert.. de o cercetare.. 8uduile te socotesc interesant si superior..&eea ce mi se pare nesuferit la tine.'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. 8inu nu seduce. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. de seriozitate.. iar e-perientele nesfârsite. profesorul de logica. totusi. afemeiatii. pentru ca mi-esti prieten.'umele e prea frumos. aerul de blazat. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. poetii sentimentali.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. 8e aceea n-am vrut sa te sc.

otul ti-e dat.. nici banii..ului autentic si viu. #veam toti zâmbete triste si oc. purtat pe umeri.. în tânguiri. Murmura. 8upa-amiaza calda. stapânindu-si anevoie frigurile.. obosit. nici oc. . dar nu în sensul pe care îl vrei tu. 8e câteva luni e tot bolnav.ip sa i se cumpere casa pentru camin..'umai 8umnezeu ma poate scapa.i frumosi.. au valori. în tine. . pietruita. -am vazut. S-au înfrigurat amândoi. p: undeva. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata.. împrejmuita cu liliac înfrunzit. #i dreptate. proaspete.îsi aminteste de sora lui. 'e revedeam din &raciun în &raciun. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. deprimat. 0anuiam.. printr-o carte citita.ii înspaimântati ai 'isPai. strângând în pumn batista alba..6ireste. cu cearcane. #steapta 2astele. au e-periente.# muritH . .ii plânsi si sufletul sfarâmat. printr-o întrebare. cu fabrici. .. 'umai 8umnezeu. *icepresedintele primului comi-. 8u. &erul era aproape. daca ar vietui o viata subterana. &um sa-l mângâiH .. în curtea tovarasului mort.. drept e-presia masculului resemnat. nu te cunoaste. notiunea barbatului. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng. o sora mica. #m ramas fericiti pâna în zori.. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. pe strada.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. #m vazut si coroana cercului. strabatut de nourasi nostalgici. . cu bulevarde.estiunea donatiei. &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK . Iar am tresarit. 'umai 8umnezeu ma poate scapa. dureros de calda.. albastru.. Si. #vea oc. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea. care au constiinta virilitatii. cu trotuare înfierbântate.. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor. 'imic nu e al tau.ii. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea. M5#E.emare.. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c.. de ftizie. am întâlnit oc. #jungea. pe care o întelegeamH. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. se întunecase sub flamurile cernite.. de vointa ta. cu o panglica alba.ul tau.'umai 8umnezeu are sa ma scape. din clasa a cincea de liceu. &urtea. în curtea cu prieteni tristi. WWI.. 2e drum.E a adunarea din martie. negre. 2lângea.. când ne adunaseram pentru întâia oara.oc. ca sa plece la munte. cu un rând trist ca o c. zumzetul orasului cu parcuri. au sens. cu batista pe buze1 .. &irculând prin saloane. 8iscutia s-a împartit iarasi. Strada era lunga. 0atrânul e nelinistit. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. creat de tine. cu brazde rasturnate. au si intuitia du.i ispititi de cer. El. totusi. . 8upa câteva zile.aceam. 'imic din toate acestea la tine. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie. umea care te admira. au nazuinte.8e ce plângeH . la venire. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid...8raga. # venit apoi masa cu belsug de vin. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. &eilalti.. plictisit. nervos. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. 'isPa era nelinistita.. nici tineretea. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu... complet si $%9 $%" vast. nimic nu e autentic spiritual. care vrea cu orice c. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul.

*oi nu stiti ce rea e *iorica. 8e ce sa fiu trist acum. ma oboseau trupeste.. deasupra. 'isPa. Eu îi spuneam.ul si-mi rastigneau trupulH. -'u. drumul de fier e proaspat si nesfârsit.. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai.'u.. ci disperari mute.u. # tacut iar.#m sa sufar mult departe..'u se poate.. pâna la cimitir. . când nu pot lupta.. 'u voiam sa înteleg. senin. în fata tuturorH .iar aici despartiti. &onvoiul se risipea.Sa nu mai vorbim..E stupid sa fii suparata pe o prietena. de acum.. Monologul tau. ..i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort.acerile 'isPai nu sunt reculegeri. 'isPa o jignise.ristetea mea ma va stapâni în singuratate. .. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti... . la vicepresedintele mort.. pâna la cimitir. 'u mai mi-e prietena... Si apoi..#re sa-ti para rau ca ne despartimH . "5 noua primavara. Mi-a murit un prieten si un tovaras.ovarasii de drum cernit ne-au privit. 'u mai vorbim de asta-iarna. . 6ireste. 'u am nici un motiv sa fiu trist. . 'oi suntem c. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH . a ferestre banuiam oc. scârbita.Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH .. . 'u merg singur. mai cald si mai prelung.8e ce îmi spuiH 2leaca4 .#m sa plec si eu. am trup pietros. . mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. moartea ma stânjeneste acum. 'u raspundea.. am vointa cumplita.. . prin scris. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. 'u stiu. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. ... . Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii. în dreapta mea. am cervice neînduplecata..'u poate sa-ti lipseasca nimic. alaturi de 'isPa. mirati. Soarele ma încalzeste. 2rietenul meu începea sa asculte. Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc.E adevarat ca pleci în ItaliaH . 8in curti se înaltau plopi.Strazile erau iarasi înguste. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani. soptii... . 'isPaK în patru zile. tu tremuri. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece.'isPa. acolo. . plecari.'u stiu. .'isPa. prietenul pângea pe mâinile doamnei. 2rietenul meu îmi lasase bratul.in ei. ..2âna la jumatatea lui mai... în amintire. muntii ma asteapta. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. munca. mi-l poti împartasi. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e.8a.0ibi e bolnava. .. .. El e." . #mintirile nu ma întristauK ma abateau.ândeam si alungam tristetile.. te marturisesti zdrobita. $%: $%7 .8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata. 2aseam. singurul care Viâ intereseaza. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor... . tinerete.. 8ar aici. în mansarda.Si cât staiH . 'isPa. 'u mai încearca sa se înalte iar. e izgoneam.#i venit singuraH .

radinarul îsi îmbraca . l-am cautat si l-am privit iar... în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. cu privirile pe c. *oiam sa-i patrund fiecare trasatura.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. întrebându-le1 "8e ceH. 8ar mâine.iparosi. E rusinosH 8a.. singur. Si acum scriu aiciK fata mi-e draga. în vânt de seara. si fata tot mi-e draga. 6ata necunoscuta mi-e draga. . Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar. la apus. . 6ata mi-e draga. #m avut aceeasi tulburare ca ieri.ii. îmi spun1 sunt tulburat. 2oate sunt nebun. c. &. peste zece aniH.. ... febra îl tulbura. WWII. #m citit cea dintâi pagina din <urnal. .ipul feteiK si fata mi-e draga. 8ar acum. .Mi-e draga4 'isPa tresari. #leea cea mare se nelinistea. #u trecut câteva ceasuri. &um scriu de senin marturisiri umilitoare.#m vazut lumina. nu mai stiu precis c.. înserare în cimitir. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate... . cu plansete.. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . M-am întors la .rebuia sa tac zece ani.. "noapte buna". mi-e draga. #i sa-mi scrii mult si.. #cum. Si mi-e draga. deasupra capetelor.ipul fetei.ip de fata. nu e asaH. aproape de nebunie. &âtiva nori.i si la par...iuri negre. 8ar am pierdut iar c. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte..aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. Mi-a zâmbit. Se apleca spre mine.otel. Eu mi-am stapânit bucuriile. .oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. e penibil. cu care s-a întors de la congres. Iar se sc. .. 'isPa.imbase.. E umilitor sa $%+ fii îndragostit.. în strada. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte. .Iti multumesc. . iar nu în <urnalul de calatorie. da. Ma înabus.îti amintesti cimitirul din IasiH. Se plimba. 'u mai pot apara meterezele sufletului. 2resedintele fu purtat pe brate. cu bulgari.. 0anuiam buc. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc. dar peste un an. #i sa-mi scrii. *orbise 'isPa. întorcânduma pe &orso. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. .." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei.. .. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. de mine. asteptând stele.emând primavara.. Era acum nostalgica si linistita.roparii îsi asteptau plata.. încât a început sa se stearga.otel. si. e jignitor. îsi pastrau geana sângerie. întorcându-ma catre .. în fata gropii cu ung. îl stapâni. #m venit sa-ti spun "drum bun". de Eoma.Spune. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. M-am tulburat. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca. Mi-am batut joc. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c.. 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc.Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. mi-e draga. de . 2oate sunt obosit de drum. Stiu ca nu sunt nebun.ipul i l-am privit atât în amintire.. #m alergat.ete mari de flori scumpe. a celelalte morminte licareau candele. 'isPa.otarârile mele.. 'isPa. . 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim.ot ce scriu acum sunt minciuni. pe cer.." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor..

Ea ma mângâie.. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. Iar eu nu sunt oricine. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele.. Mi-e draga. . 'ebunia mea nu este dragostea. ci stapânita.imbat. 'isPa. eu nu sunt îndragostit. 8in intuitii. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. Sufar. e împlinesc cu greu.. 'u e umilitor. 'u pot lamuri nimic.imb.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa.." Insula &apri." "8aca se va observa sc. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea. mi-e draga. de acum. . Mi-a fost draga si mai mult la mare..imbat..otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. sa-mi marturisesc.. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc. &um l-as putea rosti.. 8e aceea mi-o spun mereu. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. 'u stiu care parte din mine s-a sc. *a trebui sa înc. Iata. singurul în care ma încred. cu lecturi. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i.. 'isPa. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei.. #re sa treaca. *oi tainui pentru altii. Stiu ca aceasta e dragostea.. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH. 6ata nu mi-e draga. fac si eu.iar pe 'isPa. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. si simt ca va ramâne în suflet. fara sfârsit..inuita de remuscari..ioaba. spre #ncona1 "'isPa." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat .. au ajuns e-periente.otul trebuie sa treaca. fara sa-i observ desertaciunea. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain. Mi-e draga." 2e vapor. noua si agera. tainuita si neîntinata. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu. /otarârile n-am sa mi le sc.. în vagon.. 'u ma voi teme. #cum. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. . Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. 8ar încurajarea mi se pare neg. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. aceasta o simtK sufar stupid. c. 8ragostea trebuie sa ramâna.ipul fetei. cu nebunia. cuprinsi de nebunie. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. #m înfrânt nebunia. cu poftele trupului meu tânar. la Iasi. ci eroismul. cu nemultumiri. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste. nici o biruinta c. ca aceasta fac. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. îmi spun mereu1 totul trece. cu ispitele cartilor amuzante. 2entru ca o spun eu. 8ragostea e vinovata. #m luptat cu somnul.otarârile.it. Ispita e puternica. &eea ce fac toti. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus. trebuie sa ma cred. în tren.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. 'u vreau sa înteleg nimic. cu pretul a oricâte îndurari.." 'oaptea. &ând mi-amintesc de c. ca acesta e sufletul meu. cu oboseala. 'u e adevarat..eara straina. ca o g. încerc un sentiment ciudat. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama. uit orice altceva.id caietul si sa privesc #driatica. "Mi-e draga 'isPa4. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei.. cu revolte. 2oate au sa-mi piara nelinistile..recitesc .. Mi-e draga. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani.. &uvintele sunt stupide.. 8rumul mi-l voi urma. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire..

Eestul sunt ipoteze si jocuri. #m fost si la sc.emari pe sub castanii umezi.5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun.ului meu..otusi. urias. iar nu la dragoste. tovaras c.inui în van. 8ar mie teama. 8ar a fost numai o criza.ea realitate1 eu. Singuratatea ma c. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. 2ublicam ce era mai putin viu.oate anticiparile acestea n-au rost. si nu sotK de aceasta sunt sigur. 'u disperam. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. va pieri. enigmatice. s-ar putea narui. .eltuind putin. fara sa uit si fara sa plâng. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. &ealalta. &elelalte erau confesiuni stranii. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot. WWIII. c. Ea m-ar primi. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. a sc. Sunt un nebun. asurzitor.it. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. dormind prin stâne. îmi purtam singuratatea pe carari. *a pieri. prin manastiri. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta.inuia. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . *reau sa ramânem prieteni. intentiile.#. padurile se însângereaza.ândul acesta a întristat-o mult. prin orase de 8unare. îndurând ploi reci.na se va pogon o data cu moartea. înnegrite.. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. mai putin pretios dintre paginile scrise.ândind la durere.Simt4 8aca se va observa sc. alaturi de vec. asa cum am ?@enuntat si eu. cu nelinistea. ME8I. singuratatea mi se însenina. $9! . ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. #cum. *ara petrecuta în rataciri. pe care am vazut-o rar.. sfârsita dupa miezul noptii cu .IE 2E'.otarârea celui care stie ca odi. departe de oras. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti.. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca.ot ce încercam sa uit crestea în amintire. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele.oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". dureroase. si sufletul ei creste din semintele du. toamna ma c. Eataceam prin munti. nemultumit de ceea ce face. acolo. viu.E3 853# . &âmpurile se înaspresc. s-a pogorât iar seninul.icit dorurile. 8aca nu. 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. #ceasta e lesne de înteles. 'isPa va renunta. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. si ma c. '-a înteles nimeniK nici 'isPa. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea.. mijloc de împlinire al marelui meu gând. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c. cu un caiet si o carte. apoi prin #ncona la 6iumeH.inuie mai mult si mai adânc. de-a lungul bulevardelor. . Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. #cum. dar îmi ramasese mântuire. si de acolo la 'apoli. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire." R . mai putin original. barbar. 'imeni nu poate afla. 2lecam. oricât de lunga i-ar fi agonia.ilia. nadejdile. cu pieptul ros de dor nemarturisit.. Si n-am plâns. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari.ot ce am facut pâna acum. #laturi de viata dura. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. .it.iar.. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. aproape de mine. . . Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. care m-a tulburat mult.. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma.

8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. ?@ &u fata linistita. &u aceasta pagina se înc. . sunt eu. 2utin îmi pasa de toamna de afara. 'u voi scrie aici nici o meditatie. cerul e vânat. în durerea suprema. 'u înteleg de ce te-ai înc. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. îmi ajung zgomote din strada.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu. astept. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine.Simtind apropierea eroismului. 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii.. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai.. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. 'u poti banui cât am îndurat eu.imbasera. 'u stiu cum se va sfârsi. *ietuiesc aproape singura. 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada.. prizoniera. la Iasi.otarâtor. într-o curte necunoscuta. stiintificeste. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. #stept sa-mi scrii. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. mi-a pierdut urma. prin taina care ma sfâsia. departe. 8aca as continua. M-au îndragit toti1 mama. Ma osândisem. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. nepot. Si mi-ai fost nesuferit.itlul acestui capitol e fals.u îmi ascunzi ceva. Si privirile se sc. pâna la plecarea mea. 'u ma e-alt retoric. singuratatea nemiloasa. sa fiu vesela. Iata. alaturi de o familie mediocra si fericita. între carti. Ma supraveg. biruiam. e toamna.otarâri. de c. Eenuntarea se împlinise. fiu. 2âna atunci. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne.emari si de biruind asupra slabiciunilor. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa.alucinat. 'imeni nu putea patrunde dincolo. &ele ce am îndurat. e-perientele ultimilor ani. în curând.eie povestirea celor doi ani de e-periente. care m-a ospatat de sarbatori. 6amilia care m-a stapânit. fara sfârsit. în timpul sarbatorilor.3 2#E. ma trudesc sa scriu ca tineH. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. fruntea purtau fiecare o masca.II I 2#E. la tovarasia noastra. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit.. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti. 'ici Eadu nu întelege. sentimental. unei singuratati austere. E destula tristete în mine. . voi aprinde lampa. . Si voiam sa râd. 'u stiu. nu stiu. care sa o întareasca. Ma voiam om depasit. 8ar poate e tristetea celui care întelege.. taina. pe câmpuri. cuta sprâncenelor. ci jurnal. cu pumni strânsi. #stept .eam etic. adica. 8upa ploaie. #m stat . Eu asteptam un fapt . si ti-am împrumutat cuvintele. îmi coltu-rasera fata. Si nu stiu ce astept. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. iniile. în mansarda. fiica. &ine stie ce pun la cale. pe strazi. #fara. fara sa observ. sa le multumesc. S6ZESI. #steptam înca o ispita. se va lumina sufletul eroic.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . 'u cunosc. 'u stiam nici eu de ce plâng. Stii ca. #ici. n-as mai scrie povestire. scrisul.. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii.

6armecul se înzeceste în tacere. pentru ca îti sunt mai mult. ...i.. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. de sarailiile prea dulci.rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. W*I si /istoire de la langue. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad... nici tie nu tiY! voi destainui. studenti din anul întâi. sala cu perec. Si ar fi stupid sa ne întristam. #r fi fost asa de frumos.i.. Stii. *iorica. 2oate vin si cu 0ibi. Mariuca. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. Si apoi.aidaroff. 'u fii prea magulit de izbânda. nu ma poti mustra. &re-de-ma. 'isPa... 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept. pentru ca tu râdeai prea mult. nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe. ceasurile acelea au însemnat prea mult..otarârile. . care ne priveau obraznic. $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile.i s-a strâns inima. 2entru mine..iul cercH. 2resedintele bolnav. *oiam sa te vad.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese.S. #m fi stat amândoi. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti... studente din anul întâi. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie. pe care nu le cunosteam. vrei sa-ti scriu. Stiu ca te vei plânge de obscuritate. de data aceasta. 8e atunci. de vinul prea vec.. de alegorism e-cesiv. nu e asaH Spune.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei.. vizita la cerc.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. straine si fericite. aproape de doua. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. 2âna atunci. 8aca am ramas departe de tine atât timp. &âti mai ramasesem din vec.Si venirea lui Eadu. . îti sunt cel mai bun prieten. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. 'isPa. ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda. salutari de la 'isPa. . 'isPa.... .. *a fi o intrare cumplitaK prudenta. 'u am uitat nimic. 'isPa.rebuie sa ramân eu însumi. prelungit cu vin vec.. iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda.. 'isPa. #sa eram si noi.lipsa.. 'onora asimilata Societatii medicinistilor.. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei.o saptamâna la 0ibi. #i venit la cinci. de neprie-tenie.u iubesti faptele mari. . 'ici venirea ta în amurg. #sadar. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard.. comitet nou. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii.. Esti revoltatorK dar numai atât. Sunt tot atât de stupid si eu.. Sa-ti amintesc mai multH. care ne socoteau logoditi... în odaita ta calda. când tu dormitai zâmbind. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare. ai plecat a doua zi. . 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp.. 2. "6lorentele" casatorite.. dupa miezul noptii.. fericitaH. . care filozofez nostalgic. 'isPa. 8ar m-am înfrânt. . în loc sa încerc a-ti scrie o .i noi.. de prietena ta care a fost fericita. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure .. 'imeni nu-l cunoaste. nici prea lungi. si râsul nostru sting. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi.. Si mie. 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. 0ibi. sa lacramam pe un trecut.. multe. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara.

. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele.. dimineata.. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa.. 2rietenia noastra ramâne.otul trebuia sa-si recâstige vec. singuratatea.sa-l dezvaluie. 8e ce te-am sarutatH .icesti. 0uclele scurte fermecasera perna. cu pumnii framântati. 'u-mi lamuresti nimic. 'isPa. Eu ma razvratesc împotriva ei.. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH .otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. . pe care o ascult. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten. eu trebuie sa ramân singur. Singur.ii aprinsi. de gândurile tale. 2entru ca aceasta e vointa mea. singura. provizoriu. cu umerii încordati la masa de lucru. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. Sufar mult.iul ec...iar g. nu primesc pe nimeni.u. 2rietene. scrisoarea ta m-a îndurerat. dar sufletul meu ramâne al meu. întotdeauna. spune-mi.i-ai amintit întoarcerea de la manastire. 'isPa. m-ar întuneca pâna la ura. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. nimic nu se uita. multe viziuni care trebuiau uitate. de pretuirile tale. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald.. .. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. întoarcerea acasa. care m-a înspaimântat... înca. însa. înainte de linistea mea. &riza nu e. ci numai se linistesc tulburarile. S-a petrecut. când esti. a fost pricina claustrarii mele. 2rietena buna.. izbucnit spontan si dureros de lung. fara sa stii. de ce nu vrei sa întelegiH. #stept. un singur gest. calm.. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. 6ireste.ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. ai sa întelegiH 'e-am sarutat. . 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. oricât te-ai supara tu. Mi-ai facut. daca te fac sa rosesti. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain .. #cum. 'e-am sarutat. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie.toti trebuie sa-mi fie straini . 8aca. #i adormit. numai pentru noi doi. aproape de zori. .. 8upa cum stii. #r trebui sa povestesc. # fost original. se asculta . amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. si prajituri.scrisoare frumoasa. . Si eu aveam mult de scris. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. 8esi. #m îndurat si eu. 0anuiesti multe si poate c. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. aproape de despartire. de ce sa plângi. 'u stii ca înteleg greu fara tineH. tu înduri nostalgii prea deprimante. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. multe carti care trebuiau citite. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. nu te uit.e voi vizita. I* 'isPa. si vin mult. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile.u ma vrei mare. #i adormit cu mâna sub obraz. atât de tânaraH. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. cu aceeasi pijamaH. asa cum faceam eu în copilarie. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. toate acestea au sa treaca. eu pe jet. Si plâng. senzual. Mi-esti cea mai buna prietena. 'u te preface ca nu întelegi. înapoi. nu e asaH.ilibru. ceea ce ma . în singuratate. 8ar n-a fost asa.u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze. si apoi m-ai lasat singura. trecuta. nu ma pot întoarce. multK am îndurat cu oc. (. 'u mai pot fi cea de acum doi ani. înca. Iarta-ma.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. înca. Si sunt atât de trista.

ilod. Sunt stupid. 'e vom scrie. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista. tu cu prieteniile cele noi. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. apoi logodna sau colajul. se prelungesc vizitele pâna seara târziu.. nu mai ma pot preface. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. #ltadata eram trista. citeste. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. în mansarda. 8e aceea trebuie sa ne despartim.ea ta prietena. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. 'isPa. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH .. E jignitor. 8e acum. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. toti înteleg ca sunt trista. pentru un rastimp. 2. prieteni austeri. . #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. când eu voi pleca în 'ord. sau o notiune. ci vointa mea. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele.. si pentru tine.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu.ânjeam zi dupa zi.. sa fug. 8e ce. de trupul tau. 8aca îti trebuiesc carti. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. ti le voi trimite prin Eadu.. ma c. sa ma aperi. de oameni. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. de glasul tau. nu se va înc. Ma desteptam diminetile.inui. apoi îmbratisarea patimasa. nepasatoare. multe. cine stie ce voi face. #s fi voit sa fug. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. 2rietene. sau vei ramâne aici. #m suferit. *reau sa te simt vecin. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta. îi lipseste ceva.imbat mult.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. 'u stiu. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. iar tu în vreo tara calda. te saluta prietenul tau. ispititoareK noptile sunt lungi. si pentru mine. El e singurul pe care îl primesc. 8ar Eadu e menit ratarii definitive.e rog sa ma ajuti. #ceasta se va sti dupa cinci. 'isPaH. ostenita. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura.concerte împreuna. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic.. un resort launtric sau o a-a.ie n-am sa-ti spun. zece sau cincizeci de ani. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. &artile sunt mari.S. usoara. &ine stie ce banuiesc. . 'u se va rupe nimic. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu.. S-a sc. Stiu un singur lucru.. nu se va pierde. foarte rar. de mediocritate. ca toti ceilaltiK si eu. . 0ea tot mai rar. apoi sarutul sfios. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . . stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine. cât mai mult. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. se strânge înfiorat palma prietenei. de apropierea ta.. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. #cum. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec. Ma întrebi daca lucrez ceva. îndur acum crize pe care nu le înteleg. 8eparte. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti.. un sc.eia nimic. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. la sfârsit.

*II . si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. ci îti scriu ca dimineata. #cum... Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept.sa ne despartimH.. te rog. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna. dar nu-l înteleg. nu e asaH. disperat. sentimentala sau cerebrala. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. 'ebun erai si mai înainte. 'isPa. *I 'isPa. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit.rebuie sa ajung. mai ales de catre colegii din cerc. prelung ca o agonie. care ma socotisem aproape linistit.. uita. #i sa te surmenezi. tulburarea n-a trecut.na la unul din . 'u-mi scrie. ori anulat. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. în curtea cu zapada.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca.i-am spus prea mult. cât sarutul final staruie sa ma mustre. când ai publicat acele pagini de scandal. 'isPa.u cunosti . Se sopteste anume. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. într-o curte alba. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . 2rimeste sa ne întâlnim iar. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. daca ai cu adevarat vointa. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator.. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc.. Eu am voit. 'u sterg nimic. în cel mai alb oras. te rog. 'isPa. . dar n-am surprins nimic deosebit.. pomeneai de "carnea. . eu trebuie sa sufar. si când totul a ajuns iar amintire. si durerea mea.otarâri de ale mele. etica. m-am c.. #celasi prieten. . Ma înspaimânt. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. ai înnebunit asta-toamna. 8upa socoteala lor. 'u. 8esi. 'isPa.u.. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH.inuit amar. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta. nimic de *iorica.S.. 2. colegii de la cerc. .inuit iarasi. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. nu vrei sa te tradezi. cu petreceri. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. #cestea spun ei. cu pomi. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. oricâte ispite m-ar încerca... 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec.i fericite. întelege.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. Eu nu te pot vedea atât timp. într-o iarna cu câmpuri. nu sunt erou. Si apoi. pe strazile cu soare. E stupid sa ma plâng de consecintele unei . ca unul care stie ca înapoia lui e moartea.#m venit la tine. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. îngâmfat cum esti.e. Eu. cerul si scrisoarea ta m-au c. sângele si du. 6ireste. upta începe. ca esti nebun. cât timp sunt trist si tulburat. 5ricât m-as însenina. eu nu cred nici unul dintre zvonuri.. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. cu perec.. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. singur aici. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic. cu sali luminate pâna în zori. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni.otarârea mea. 8e aceea lupt. '-am putut citi nimic în acel ceas. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi... îti strânge mâna.

care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic. iarasi ti-as spune multe. Eu astept lamuriri precise. cu atât sunt mai tulburata. de care ma caiescH 8ar uita-l. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. sa te întreb. cu îndemnuri. E prea târziu. sa pot evolua singura. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. 'isPa. M-am sc. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. cu buze foarte frumoase. asupra unui domn care ma cere de sotie. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. &artile le înteleg alaturi de tine. 3niversitatea nu mi-a dat nimic. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. nu mai sunt. eu vreau sa ajung o femeie de elita. n-am sa ma supar. care ai e-altat prietenia.imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. asupra unui tânar dragut. Si nu alung tristetile . Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. #cum. 'isPa. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. niciodata. si am nevoie de creierul si sufletul tau. 2e mine ma poti primi. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. &um le-as putea scrie. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum. 8aca as sti sa scriu. #m fost ca doi prieteni vec... te porti ca cel din urma dintre prieteni. '-am sa te mai vizitez.imbat. acum. 8ar mi-e atât de dor de ea. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. *reau prea mult ca sa pasesc singura. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic.. uita-l4. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau.. care ti-e prieten etc. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. 'onora. si tu ma zapacesti mai mult. fraze si continutul notiunilor. prietena. cum ai suferit tu fara .u. . 8e ce te-ai sc. Mi le-ai povestit. fara imbold. cu vorba vie. prieten eremit si rautacios. de atunciH Sa fie acel sarman sarut.ottel 'u-mi esti prieten.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. de un prieten pe care îl pierd. In orice caz. Stii ca sunt femeie. &u cât o citesc mai mult.. 'u pot face nimic fara sprijin. #s avea atâtea sa-ti spun. înainte de a te cunoaste. E greu. când eu scriu ca tine.i si buni.mediocrele tale romane. 6ireste. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. de gândurile si încurajarile tale. cu fapte. 'u pot face nimic mare. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. E umilitor.. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. si înca prea tânara. cu rugaminti de îndragostita. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. #stept primavara cu inima strânsa. aceasta ti-am mai spus-o.. 8aca tu vrei sa ajungi erou. Iti sunt prietena. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti.. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. Sunt eu.

care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. la . spui tu. . te vei lasa aleasa. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. pe aceasta cale a libertatii perfecte. pentru ca femeia se orienteaza greu singura.iar cu riscul de a parea în oc. multumiri resemnate. 'u trebuie sa te simti jignita. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. si acum vrei si tu. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei.otarârea mea si sa ma apropii.. sa te mângâi. si c. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar..ist. 2oate. îti accept formula. 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. luând si daruind. 8ar am ajuns prea departe. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. menirea femeilor. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc.decât scriindu-ti. piere. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele.desi ma doare sfatul acesta. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc.emarile lui nu pot fi înabusite. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. 'u ai deloc dreptate. oricât ar fi de superioara. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. a fericirii prin abrutizare spirituala. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. fecioara. trebuie sa pasesti singur. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. #m cel mai sincer dispret pentru amant. . 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. sa ajungi o femeie superioara. E adevarat.. eu am voit. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. . 8rumul e greu. nu ma vei uitaK dar. deprimata. luminata de un sens spiritual. iar trupul se insinueaza. epuizata.. 8ar nu-l vad cu putinta. 2oti ramâne pura. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. 8esi eu cred altfel. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la . daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. . în lipsa unui alt suflet prieten. 8e aceea. îti marturisesc. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati.u esti perfecta lânga mine.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure.. Sunt numai un puritan si. c. 8e aceea .ii celorlalti o vicioasa. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.. care sfârsesc prin a se suporta si c. nu se mai împrospateaza.otusi. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. si nu stiu unde sa ma întorc. e calea libertatii perfecte.iar împrieteniK o fericire calduta de camin. #stfel înteleg eu. te vei simti sfârsita. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. Iar. poate. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. $"$ $"% mâncare calda si copii. . nuH. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede. multi ani. #ceasta e soarta. 5 femeie. #m acelasi dispret pentru sot.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului.

8e acum. asupra unor pasaje ciudate. 8e ce nu mi-ai desc. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. vec. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. de acum. Ma simteam atât de fericita. la creatie. o prietena tulburata. aspra si mincinoasa. dezorientata. Si. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. scrisoarea ta. Erai acasa. am citit mult.. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun..isa. nadajduiesc. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. pentru ca asa scria în bilet. pentru ca.oate acestea sunt triste. #cum.nit sa urc treptele. 'isPa nu te va putea atâta la munca. 6ac totul ca sa-i plac ei. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. WI 2rietenul meu. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. 8e altfel.u stii ca eu n-am sa primesc un sot.. &a sa-ti plac. deodata. mai târziu." Sunt sigur ca ai auzit. puterile mele de munca sunt înzecite. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit. . si apoi usa era înc. ti-ai sc. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. si trebuie sa-ti vorbesc. care ar fi voit sa fac eu acel fapt.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt. ci si pe ea. nici un pic de bunatate. ce s-a petrecut cu tineH. 2rietenia noastra. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. 3rasc si mai feroce. Ieri am fost la tine. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut.imbat si eu. din cartile daruite asta-iarna. Si apoi. o sotie bogata si inteligenta. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. dar le ascult. nu ma vei mai întelege.. ca nu mai raspunzi la scrisori. covârsitoare1 fericirea noastra. începusem sa ma bucur de primavara.imba gândul. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. sa ajung. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata... ne vom vedea curând. ca vrei sa pari original. *oiam sa-ti fac o suma de surprize. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare.u vei gasi.. la curaj. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit.e de doi ani. . 2etre. în vreme ce le scriai. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. de asemenea. de . ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . nuH e îndur si eu. . Si ti-am marturisit. _ . . un fapt nu ma supara numai pe mine. . crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH.. si tristetea s-ar preface în bucurii. Mi-am însemnat pe o fâsie de . am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas.ie ti-am marturisit. asa cum mi l-am sc. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. în plina criza. #i uitat. iar nu altul.întoarcere.. în ultimul timp. dar esti aproape nebun.. lupta dintre cele doua patimi a trecut. sunt 2etre. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. fara ajutor.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti.ârtie multime de întrebari.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza.

Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. . 'u pot crede în realitatea fericirii. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva.. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei.. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga.iar daca ti-as spune ca te iubesc. e frumoasa.. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil.. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. lamuriri finale. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita.. pentru mine.oate e-perientele. 2rietena mea. 2ot scrie. 'u te înteleg. de asemenea. E atât de senin afara.e urascK esti încapatânat ca o bestie. încât voiam sa cobor în strada. care nu am putut tacea pâna la urma.icindu-i sfârsitul. fara prietenul meu. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei. 'isPa e perfecta. 2entru mine. . de mângâiere.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. #cum.. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. nici . si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. cât m-a torturat si m-a ispitit.. Stiu. &um poti ramâne în mansardaH . nu o vorba desarta de continut. mai mult ca oricând. 5r. sunt atâtea flori. nici c. WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. asa vreau eu. .. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea. trupului care se razvrateste. prietena ta. atât de cald. m-am simtit atât de singur si parasit. $": Si cu toate acestea. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o.. eu..prietenie. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. tragicul e efectiv. în primavara.otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. e libera.imb.. în orasul cu acoperisuri întinse. .iar fara sa fim soti... 'u stiu ce am sa fac. doi ani. sa alerg. m-ai îndepartat. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la .. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea.. 'u pot s-o gândesc.. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa.. 'isPa mi-e draga.. mai scriu aici câteva pagini. . mi-e draga.. Simt ca. 'isPa. c. dar mai înseninat. sa-ti fiu aproape.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu. asa ca sa înteleaga 'isPa. înecata în ceata.. te sângera. 'u se îndrageste decât o singura data.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu.. 8ar eu nu pot crede în fericire. Ma gândesc tot timpul la tine. M-am . îti recitesc scrisorile. 8intr-un capriciu.. s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4. dupa ce m-ai îndemnat. nici s-o simt. 8ar si eu sângerK singura. ma înspaimânta. g.. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. Mi-e teama de fericre. Sunt mai trist. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile.. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc.otarâri nebunesti. asa cum a visat eaH.. Magia cuvântului îsi va face efectul. si vacantele. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici.ovarasia 'isPai ar fi. trebuie sa renunt.. singura fericire pe care as putea-o astepta. cu tristetea care ma copleseste. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma. cu atâtea daruri neîntelese. Eu.

cu slabiciunile sufletului. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. nici reculege. . îsi trimit <urnalul meu intim. WIII 2rietene. sa nu-mi ramâna nimic strain..inui 'isPa. aproape. mult.iar daca as putea crea lânga 'isPa. nimic nemarturisit. am fost asa cum voiai tu sa fiu. #m fost puternic. pentru ca nu-i pot împlini c. a fost tragica. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. în iubireK iubire din pricina si. sobra. Eu nu pot crede în fericire. eu pictor. Eu ma simt dus de meniri. în toate aceste atitudini. inedit în mine. fara sa se depaseasca. 8e abia mai am puterea sa scriu. 'imic din seninatatea sigura. #s vrea sa ma admire pe mine. Singurul tau prieten. #s vrea sa fiu eu tenor. m-as simti umilit. prefacuta.na numai la mine. nostalgica. pentru ca ma aflu sus. modela. '-as rabda sa admire pe un tenor. *iata mea va fi întunecata. #s fi ramas tot timpul lânga ea.. amara. lipsit de e-periente cerebrale. cu fata descompusa de veg. eu sportsman. totusi.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. aspra. mult. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. cu plânsul neputintei. 'u ma voi feri de ea. cu valorile si nazuintele mele. Mi se întuneca mintea. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. sensul vietii acesta e. In putini ani. puternic. distanta pe care o admira ea. '-as mai fi putut munci. care atunci îmi scapau. 8aca eu as sti sa scriu. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. în mine. calma. pentru ca asa vreau eu. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum.o spaima copilareasca. de departe. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. la începutul unei crize. în mine. sfarâmat. #s fi nelinistit. împotriva vointei mele. #cum. totusi. o ascult. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. 'ici nu mai recitesc. cu disperarile si înfrângerile deprimante. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. sobol munci tor si orb. ostenit si istovit. 'isPa ma admira. 'isPa. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. iarta-mi tot ce ti-am scris. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. pe un pictor sau pe un sportsman. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele." R 'isPa. 8ar de ce trebuie . crede-maK am fost foarte puternic. pe care am stiut-o cali.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. aspra. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai. M-as arata cu pacatele carnii.. &red ca am scris multe fraze obscure. Mi-e somn si tremur de oboseala. $"7 Si apoi. Menirile ma poarta prin vointa mea. nu m-as mai fi reînnoit. sa n-o dispretuiesc. întâlnirea cu 'isPa. M-ar c. c. ani. 'isPa m-ar cunoaste larva. ti-as marturisi acum multe. Si apoi. înfrâna. de acum. Ma voi coborî iara si în lume. Iarta-ma. poate. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c.i. când eroismul nu va fi numai o tinta.. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. sa n-o urasc.in si. Ma simt naruit. Mai târziu.

2oate sunt. 2rietene. Stiu ca tu vei izbuti. va fi de acum înainte rodnic.e vedeam atât de sus. care sa ne înlocuiasca. atât de izolat. *iata ta îsi va pierde sensul fara mine. si vom pleca. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. M-as târî la picioarele tale. . asa cum ai voit tu.. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. 'u vom gasi. fericiti. si care nu ma puteam înalta. întotdeauna.u îmi spui ca îti sunt draga. #s fi dorit. tu puternic. m-ai creat. si sufeream. care am fost atât de slaba. 8e ce nu ma ieiH #cum. mai definitiv. 8e ce sa ne despartimH . le pot spune sincer si fericit. deprimat. nu ar fi putut fi altfel.. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc. .iar sa le visezH 2rimavara. ai sa-mi multumesti.. 8e ce sa te c. 2e mine. pentru c. fara sa lase urme. .e-as vrea stapân.numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun. si nu sunt umilita. #propierea noastra de trupuri si suflete .. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. sa le înfrângi. dar fara martori si fara oficiu. Mai târziu. nu e nou si nu e. Sunt bogata si sunt libera.. nu ma sfiesc sa te cer...inui. . spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica.eama. 'u e frumos asaH 'u e original. eu care aveam nevoie de tine." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. asta-noapte. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data.u ti-ai trecut probele vointei. ma simt înca trista. asa cum vrei si cele ce vrei tu. slab. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. si din pricina mea. 'u ne mai putem desparti. asadar. te voi mângâia.nu va dauna operei. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului.. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta.. . . când stiu ca tu suferi mai mult. 'oi vom fi soti. nici unul. 2entru mine. citindu-l si recitindu-l. 'u mai ai nici un . mare si creator al luminilor mele. dar sunt si altceva. #s plânge mult. #tunci când vei fi obosit. care ma fascineaza si ma stapâneste. . &riza ti-a trecut. asa cum e sufletul meu acum. 'isPa4. *om astepta vara. . si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. mult. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. eu aproape de tine. 'u trebuie sa ne despartim. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. 'u duce renuntarea pâna la nebunie..ot ce e luminos în mine ti se datoreste. acum. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. te c. realH #m putea pleca mâine.u m-ai creat. # mea.. sa transcriu anumite pagini. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara.emarile sufletului tau. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. nici logodnicul suav. 'u esti pentru mine sotul ideal. Eu ma simt a ta. <urnalul e al nostru. nu e asaH 2entru ca. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. altadata. pentru ca te stiu un barbat. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. orice fata se îndragosteste. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga. ci pentru ca te simt puternic.. &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. se uita. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica. nici curtenitorul priceput. sa ma daruiesc tie. mai ales. tu nu poti spune decât da.u stii.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. 8ar nu mai e nevoie.

Eu am zâmbit si i-am spus1 . si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. în gradina. cu geanta plina de caiete si carti.u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam. *izita *ioricai..E# # III-#B #zi.ilor. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt. S6ZESI. înca o data. . Stii ca eu ies atât de rar". 2e amândoi ne c. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. de multimea caietelor scrise. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. . #s vrea s-o mai vad pe 'isPa.e voi ajuta întotdeauna. Iar sunt trista. *estea am aflat-o de la Eadu. . printre munti. încât am început a le rândui pe podele.ertium non. noaptea. . Ma simt rusinata. R 8e la + pâna la $G aprilie. #stazi m-am plimbat mult pe strazi. '-ai dorit tu.S. întunecati. îmi esti drag si îmi esti stapân.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult. R $$ aprilie. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi..imbat.II # II-# A2#E.. sa plecam. seara. împreunaH .. 2rietenul meu ma privea atent. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici.otarârea ta. din adolescenta..eama fericirea. #cestea ti le scriu acum. 2rietena. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. si am sa-ti zâmbesc.e-am ales pe tine. pe ape.... 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. 2. &um ai putea spune nu. #m fost destul tristi.. &artile s-au adunat atât de multe în rafturi. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de. rataciri pe tarmuri. sfârsita. de tremurul mâinilor. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. te vreau. frumosi si bogati. E suparat ca nu i-ai împartasit direct . . stie ca 'isPa nu mai e trista. 'adajduiesc ca îmi vei face. încercând sa patrunda dincolo. ucreaza la #cademie pentru licenta. .e cer.i-am spus atâtea. o vizita. slabit si mâna îmi tremura. &âte nu vom împlini.. #s vrea sa-mi vad prietenii..neasca.. împreuna cu logodnicul tau. felicitari si salutari. care e 'isPa ta.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. 'u mai stiu nimic. S-a înspaimântat de slabiciunea mea.e-am c. 8ar nu va fi decât fericirea. . lacramând fara sa înteleg pricina.. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH ...ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. ci râde.inuit destul. . cu obraz proaspat.. 'u stiu.u nu mai ma poti lasa singura. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa. sa îmi vorbesti. zâmbii eu. disperat si neobosit. prietene. sa colindam. . . ca nu mai munceste.3 2#E. de cearcanele oc.. 5c. C aprilie. nu mai stiu nimic. nu stiu ce sa-si scriu.Mai ai mult de lucruH . am muncit ca un nebun.ii îmi lacrameaza de lecturi. Sunt palid. 8ar tu trebuie sa vii. florile de liliac s-au trecut.. 8e la 0ibi. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.#i sa te surmenezi. cu mineH .

.. Ea. ucigatoare. ..u esti baiat.. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. care rascoleste acum #cademia... ca nu o iubesteH R Sc.. Si nici nu-l cunoaste. înduri acum melancolia sfârsitului universitar.*iorica. poti cunoaste tot. cu oameni noi. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns.ei o epoca.. cu pieptul larg si umeri tari. 2entru mine. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. Mariuca asteapta o casnicie pripita. toate acestea trebuie sa se întâmple. 8ar nu e tristH . cu lumea... te razvratesti zadarnic. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH. 'u plec.. stinse... 8ar euH.. fara sa fi cunoscut o primejdie.. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. aici.. &ine ar putea sa ma biruie. 8ragostea lor a durat doi ani. în toamna plec..otul se uita.. *iorica a plecat tot atât de trista. ci sa dai valori mediocritatii.'u ma razvratesc. îmi sfârsesc tineretea stupid. nu e asaH. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum... cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite.. îndârjit în lupta cu mine. . stupid de repede. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. a unui profesor de liceu.. Si anii au trecut. cu nume. atât de repede. atâtia ani. cu locuri noi. .rece. în cel mai bun caz. &um n-a înteles. acolo unde ma duc.2âna în toamna. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori... si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. daca ar avea un sprijin. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre. . poti pleca.. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si ...'u. *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. în criza.... în oras.'ici eu nu stiu... 8ar mai sunt câteva luni. 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita. 6ireste. ..imbarea lui Eadu ma înspaimânta. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi.Stiu.. 8e 0ibi am auzit vesti triste. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie. .. cu destinul.eierile sunt totdeauna triste... asa e firesc.. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri.... 8e ajuns. o carte la o luna.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi.. *iorica. #cum fiecare apuca pe alt drum. cu rosturi politice.. acolo e sfârsitul. E greu. a încercat ultimul mijloc.3ndeH .. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. Eu l-am îndemnat sa plece singur. #i sa începi o viata noua.*iorica..rebuie sa traiasca.. si înc.nica. . . atât de pacatos.. 8upa licenta. Si 0ibi îl iubeste. Si cât ar lucra...oti îi cunosc dragostea. 8ar e. *iorica mi-a marturisit si tristetile ei.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta.. 8ar e asa de trist... poti ajunge oriunde. . . . ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. &e mult l-ar iubi. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca. însa. si toti cunosc prudenta lui #ndrei... înca. . o durere mare sau o bucurie mare. ... îl iubeste. 'u stiu si nu cred.. ti se par stupide. în adolescentaH înc. .aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite. sa rataceasca.. ... upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului..aidaroff se pregateste pentru barou. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul. sau transfigurând-o.. proaspat. #ndrei aproape a zapacit-o. înca. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.

. R "X Mi-a zâmbit. nu se poate4. R #zi. îi astept la mine. # început sa râda. #m despicat genunc.. . cu care se va casatori.'onora.îi înteleg gândul. dar ma înspaimânta urmarile. #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. cu o dedicatie stupida si dragalasa.. voiam sa te sarut comod. Iar linistea nu si-o va gasi.#cum nu se mai poate. nu însenineaza. . #m ales cealalta cale.. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari.. sus. Sa mai astepte.isera singure.. I-am zarit sânii. dupa ce plec eu. si-apoi sa se . sincer si direct..otarasca.. pentru cea din urma oara.'u te mai recunosc.. de simturi. de primavara.'onora.#cum ai sa vrei mai mult. #cum sunt logodita. . 3itase obraznicia mea. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. X . Sunt logodita. fara aparare.'onora. . iar sufletul vast.Scoate-ti bereta. . casa se darâma. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. Misticismul lui Eadu. 'onora a fost astazi mai frumoasa. 5 g.&a un prieten. . si.#i sa fii cuminteH .# început sa fie cald în mansarda ta... de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc...... E prea vec.#i început sa vorbesti ciudat. *a pacatui în manastire si mai mult. bruni si speriati. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii.. atât de întunecat. . $:$ $:% &e-am simtit eu atunci... ... Eu îi simteam trupul încordat.'u. mai calda. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit. fara disciplina.iceam tulburata. mansardaH. mai puternic decât vointa mea. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. . în mansarda. îmi placi si mie. e inutil sa te prefaci pudica. . 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu...e. . pe bulevard.. vast.&u atât mai rau pentru logodnicul tau. de purtarea mea. mi-a luat bratul .. mai patimasa. am întâlnit pe 'onora.. .rupul i l-am frânt.. Mi-a aratat fotografia lui..ii si i-am stapânit coapsele. sa mai mediteze. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. #cum doi ani o îndragisesi. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. Eu nu pot sa ma duc la Ea.ai la mine4. &opcile de pe umeri se desc.. . &alugaria tânarului nu e o alinare. în toamna plec. #m cerut-o. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite..'onora.icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. 'u linisteste. 8e unde îmi g..ii mei.'u se poate. ci tortura. 'u vrei sa vezi. scoate-ti tot ce vrei. aproape de înserat. parasite acum cinci ani. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. 'u ai amintiri în odaita meaH. .si am plecat. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul..'u se poate4. #minteste-ti.. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . . . I-a sarutat fotografia pe strada.. tremurând.

*iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite.judece. . 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. #i fost atât de slab. . audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea. între carti. nici plecarea mea pentru atâtia ani. si te-ai logodit. umea vasta.u nu ai biruit. ci o meditatie. toti sunt tristi de vara si de despartiri. din ultimele e-periente. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. ai s-o uiti. din acel oras departat si imens. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. înainte ca eu sa sovai. încât cuprinde într-însul dureri.. pentru ca sufletul e transfigurat.ipuite. slabiciunea. o reorganizare a mijloacelor de lupta. #ceasta era barbatesc. 2entru mine esti înca un învins.. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. 8e altfel. 2riveam pe ferestruica. înapoi nu ma mai pot întoarce. cu e-amenele trecute.inuri. 'u ma întristeaza.inuie mustrariK ai fagaduit. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. de ce ai facut astaH. #mândoua sunt tragice. 2entru mine. a sufletului nascut din trup. nostalgii. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. sa rupi logodna. nici de fuga. #cestea au trecut. Ea nu e vinovata. doruri. 6uga ta nu e o dovada de vointa. ai înteles greseala si ai fugit. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c.. în orasul cu ispite. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. #colo. nu a adevaratului suflet. a mansardei cu amintirile adolescentei. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. #cum. din sensul pe care îl dau eu lumii.8e ce ai facut asta. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. ci ai fugit din lupta. într-o zi de reculegere. si sunt totusi e-altat.rebuia sa ramâi aici. logodnica celuilalt plângea.e-a mântuit mediocru si umilitor. E umilitorK va fi o uitare organica. 'e-am desfatat trupurile. nici logodna 'isPai. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. Si simteam tulburarea nestinsa. &laustrarea mea nu a fost o fuga. R 8in scrisoarea catre 2etre. efectiv. 'u o e-altare provizorie si trucata. #poi. E-altarea izvoraste din îndurarile mele. Si-mi scrii ca te simti puternic. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. nici darâmarea casei în care am copilarit. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. cu atâtea amintiri. . ci un fapt las. ". acest cuvânt e-ista. . mare. eu nu am nevoie nici de plecare.. bucurii. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. înfrângeri. nu fuga. înjurai meu. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate.. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. 2lecarea mea nu va fi fuga. #m toate motivele sa fiu trist. pentru ca sufletul meu e atât de vast. în patul meu. Simt vara în mine si în arbori.u nu poti întelege pretuirea biruintei. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc.

pazeste-ti-o. am vrut sa uit. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. Ma gândesc la rastimpuri la ea. *ei suferi mult.. Esti fericit ca poti lucra în ti. m-am târât la picioarele ei. ". . 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe..#ceasta o spun eu. mental. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp..ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. asculta-ma1 nu iubi. istovit.ile tinuturi. m-am rugat de ea. sarat.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa. Sunt mai adâncit. linistit.eltuit tot ce aveam. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. ci numai credinta.it. oareH 'u-ti sunt. îmi odi. dar e senin.ii membri ai cercului. la aceeasi gazda de acum doi ani. de ce sa ma tulbur. lânga logodnicul ei. &auta linistea. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. de sinucidere. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene.. .eiata atât de amar. pentru ca dorul se preface în realizare. la sc.ii în mare. pe frunte. pe buze a pierit. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. E foarte rau bolnav. 8e ce ne-am uitat noi. #m fost înfrânt. Eu pot sa gândesc acestea. crestin si dornic de munca. E singurul lucru care pretuieste în viata. altii. &i fericit. pe mine. M-a întrebat de tine. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. începuta în toamna si sfârsita de abia acum." R 2rietenul meu îmi scrie. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. cu atât voi fi mai fericit. care am pasit mult mai sus. dupa un an. tot mai sus. . '-am fost un singur ceas trist.. Mi-e teama de prietenul nostru. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. Studiaza matematica fara sa stie medicii. sorb vazdu. de vec.na. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. Eu.ii oameni." R #stazi. ocuiesc aceeasi odaita. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. 'u voi uita nimic. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa.recând prin ausanne..nesc oc. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. pe #ndrei. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare.. Ma voi întoarce sarac. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. bicisnica si mediocra. *oi pleca. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. în fiecare ceas.ot mai departe.. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. am fost calcat în picioare. #stept roadele. de ce sa plângH 'u mai am doruri. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. despre care aflu putine vesti. 2rietenul meu.i.. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. Studiul nu m-a alinat. înca.. $! august. Si n-am putut uita decât acum. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_. eu privesc soarele. 'u fericit în sensul comun. 'u stiu nimic de la tine.. pentru ca eu le voiesc îndeplinite.u ce mai lucrezi. ma înalt iar.. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . pe 2aul. dupa rataciri în care mi-am c.. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. Simt ca sunt mai amar. #m întârziat mult de vorba.arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. netulburat de ispita dragostei. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. Eatacesc pe câmpuri. . #m plâns. Eram aproape de nebunie. #cum. . adica eu însumi. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. . pe 0ibi. 'u am stiut ce sa-i raspund. 'u .ot ce staruia adolescent în oc. la vec.raiul meu e simplu si aspru. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc.

. zvârcolit de c. de aflat. voios. #m început sa-i vorbesc. câteodata.ândul de a ma crea. R . Eu o priveam1 era sc.0una dimineata. de privirile mele arzatoare si stapânite. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. de cuvintele pe care i le spusesem.otarât s-o ajut pe 'isPa. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. sa glumesc. în gara. ispititoare. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. . privind.sunt trist ca toate acestea au trecut. apoi mi-a scuturat mâna. îl împlinesc. #m ajuns. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. sunt carti care ma doresc. asa cum îmi va fi drumul. . în dimineata întâlnirii noastre. #m zâmbit si eu. acum stapâneste. cu buzele mai palide. 'isPa. #flând ca plec. al unei livezi înflorite. R 5ctombrie. $:: $:7 #cest caiet..Merg. #ltadata. Ea era tot mai trista. Sunt pamânturi care ma c. &aietul se va sfârsi firesc. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. Sfârsesc e-amenele.imbata. lumina. Sunt atâtea de cucerit. drumurile care ma îmbie. . fara strigate. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. am îndurat ani. . i-am luat bratul. raspântiile cu vânturi. #m întâlnit pe 'isPa.inuita.oate diminetile au fost frumoase. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet.. înca. al unei seri de toamna. Mi-a zâmbit. cu sufletul împrospatat de toamna. si cerul înalt. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. 'u mai ma simt singur. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. &ele ce vad înaintea mea. am întâlnit-o cu aceiasi oc. .. si am dreptul sa aleg. la gândul unei despartiri. alaturi de mine. Eu eram . sa râd. .oate fagaduielile le împlinesc. Soarele. ratacirile pe câmpuri. poate. si câmpurile aspre. pe tarm ma desfata. câteva clipe. ma întristam la fiecare amintire. veg. cu ovalul fetei mai trist. si trist. câmpurile în toamna.eama. frumoasa. &alm si retinut. rece.. culegând desfatari. îmi pregatesc plecarea. aici. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. început într-o zi de vara c. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. serile. 'isPa4. înlantuit de lume. Eu sunt. # fost senin. Munca. si atâtea topuri de . de gustat.. 'u ne-am întrebat. 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre.. se va înc. #stfel vreau eu. # sovait. si îmi zâmbea numai. cu bucle negre deasupra fruntii palide. care ma atâta. îl voi rasfoi. cel mai bun prieten. si ele au trecut.ile. pe fereastra vagonului. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. sunt insule care ma asteapta. fara tânguiri.oamna e senina si calda. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. cerurile cu ispite. #m vorbit despre e-amene. #l meu e.eia cât de curând. Era atât de tulburata de întâlnire. creierul si sufletul meu o capodopera.ârtie alba.emarile tarilor care îmi sunt streine. si am ramas.i viorii. fara entuziasm. #cum.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet.

. 2adurea fosnea. ai sa ma ajuti.#mintirile se împrospatau.icit în palma. .. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua. f $:C $:+ . 'isPa4 'u s-a mai împotrivit..... stiu.&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie. si oc. Mergem spre gara. Eram în anul întâi. #s fi voit s-o mângâi.e stânjeneste cuvântul. 2adurea era acum sângerata. nu. Stii.. prevestindu-ti fericirea în mediocritate.Si eu vreau sa ne înapoiem..ii se adânceau sub lacrimi. 'isPa. Sa cautam trunc.u traiesti din amintiri. eram atât de naivi.imbata.... vasta si ispititoare. .. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita.. o data. dureroase.. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele.Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. în trei ani. Si se apropie ploaie. #m mângâiat-o pe par. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit... eu te mângâi.. 8ar sufletul era de acum senin. vreau sa revad si manastirea si biserica. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. 5c. Ma înaltasem atât...ii unei icoane.. . ca din oc. 'u stii ca atât cât e-isti tu.'isPa.. cu vânt rece. de mediocritate..iul de lânga lac unde mi-ai g. Mergem spre gara. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. cu atât sufletul se însenina.'isPa.... înfrânta de mediu. .... în cerul cu flacari reci. nu pot fi fericitaH. Si cu cât se tulbura padurea. în anii prieteniei noastre..*reau sa-ti însemni viata. . sa-i spun ca mi-e draga. si bratul ei tremura. care nu e cea pe care am ales-o amândoi.. &erul se .Se apropie furtuna.... *reau sa mai vad o data. .'u. de ce îmi spui toate acesteaH. 5 priveam. . ... pe prima pagina. dar care te va face fericita..... ... #tunci era primavara.. zâmbind. . esti licentiata. acrama. dar eu traiesc din viata. îmi ascultam sufletul razvratit. 'isPa..ii se înfigeau în zari. si sus. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. era atât de frumos. acum când se vesteste ploaie. .. ma înspaimânta. în oras de provincie. . . E tragicK si reconfortant pentru mine. cu aleile pustiite. . . Si e toamna.. Daream nori albi adunându-se. 'isPa....Stii ce vreauH..E stupid. nunta mea e la sfârsitul lunii.. cu copii frumosi. # început sa plânga.8e ce îmi spui toate acesteaH. fericire comoda..&ând pleciH ..în câteva zile.Eu credeam ca ai sa ma mângâi. înainteH... &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc. .*reau sa-mi amintesc... pentru ca te va abrutiza spiritualiceste. în padure se isca vânt de ramuri. . si lacramile îi alunecau pe obraji. 'isPa. niciodataH .#i sa uiti 'isPa. 'isPa tremura tot mai dureros... iar n-ai sa fii.. nu mi-e teama de padure. #m lasat-o sa plânga. cu sot cinstit. #lege tu cuvântul.. se întuneca.. cu frunze multe luate de vânt. legat în piele..Si acum...8e ce îmi vorbesti.#i sa uiti. . &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet. 8rumul ma îmbata. dar nu vreau sa le împrospatez. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie.

în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. trecutulH. S-a apropiat trenul. singur. blând.. alta casa . globul de la lampa ridicat. Eu plec. &adrele au fost coborâte. 'isPa. 'u ne-am vorbit pâna la gara. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. zece ani. ranita. 6ireste.. tari cu zapezi. nuH. cu iarba pustiita de soare si bruma.ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface.a revedere..esuite într-o lada. Seara. e proaspat.. 2loua. musc. a vOnit Eadu si s-a întristat.. 0anuiesc în perec. 8e ce sa-mi amintesc. &âmpul era întunecat. ciuntita. Intorcându-ma. pe strazile reci. si a zâmbit. . 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. Eafturile sunt acum goale. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. proaspat dupa ploaie. patimas si odi. #i mei s-au risipit. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. cu orase. . 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. 5rasul se înseninase.se va înalta. patimas de tot ce voi afla. <urnalele din liceu. .. -8a. de zâmbete.. de tot ce voi stapâni în anii tineri. #m iesit la câmp. /ârtiile din sertare. . Si vântul iscat din munti c..*ine trenul. 'isPa4..inuia padurea. în locul casei batrâne. e nou.. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti.ârtii. 2ovara amintirilor piere. adunate si scrise vreme de zece ani.2entru cinci.. 2aseam amândoi.. 'isPa. umerii încordati. liber. 'u cunosc pe nimeni. la orice pas în odaita scunda. iarasi ne întâlnim..nit.8a. #m sarutat-o pe gura. . cu fruntile plecate în ploaie. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras.rebuie sa plecam. iar mansarda mea se va narui... Eram numai noi doi în sala de asteptare. în trasura... de studente timide.. 'e-am urcat în vagon tristi.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. ploua. &oridoarele se lumineaza de oc. câteva . Marcu si 2etre la 2aris. &artile au fost coborâte în lazi. 2riveam cum ploua. caietele cu povestiri si gânduri. alaturi de lacramile 'isPai.Si ne despartim de acum. ridicându-se. mi-a aratat cu degetul obrazul. si adunarile prietenilor. #m plecat. eu zaream tari cu lumina. . . îmi gândeam drumul meu. eram puternic. si noptile de adolescenta. trebuie sa plecam. Ma simt usurat. 'isPa plângea. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.emetele se fugareau deasupra brazdelor. adolescenta.ile stânjenite de oc.ii înserpuiti pe oase. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie.. nu-mi voi mai recunoaste strada. tulburati. în gara. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri. Eram puternic.înalta si cenusie .i.otul e viu.. îng. o data cu mansarda.. de obraji. 3n .. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig.. zvelt. 'isPa.întunecase. R 3ltima zi si ultima noapte. copilaria. Mi-am ales numai câteva plicuri. Mansarda mea pare ciudata. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara. .. i-am strâns iarasi mâna. . lung si dureros ca un geamat. &um ne-am împrietenit. o parte ma vor astepta în podul bunicii. pe care abia îi începusem.. 2e urma. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri.

. de 0ibi. 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit.. . Sufletul meu e aspru. scriu aceasta ultima pagina. nici lacrami. din 3niversitate.Eadule. &i ma simt numai obosit. devinez toujours". 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. !+$C !l-l+ februarie .Eadule. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. 5c. . înapoia mea. ratacind.eneva. frig.. în orasul strein. la cele ce va trebui sa împlinesc. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc... cu dedicatia1 "8evinez. ma destept. 8rumul ma îmbata. cu tufe de liliac. 'u sunt trist.. . In fiecare noapte.. . cu geana vânata... 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.. vast si senin. 'u ma înspaimânta nimic. în zori. #m pus cutia în lada. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport".recuse miezul noptii. în fiecare dimineata.oamna e senina si înalbastreste padurile.inat soarelui care sa înaltat în cerul rece.. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. voi renaste.ârtii multe.. Eadu lacrama. Eadule. ma desteptam.. neodi.. înspaimântatoare în ispite.. nu plâng. pe amândoi obrajii. de *iorica. Easfoiam .eta între rafturile goale. din liceu. #cum. Se facuse frig. alaturi de o padure si un râu.rebuia sa ma grabesc. ..oate gândurile...ii. în zori.. .. printre oameni straini noua. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu.isa. înainte. El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet. de colinde. nici tristete.renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. vasta si diversa. risipiti prin oras. alaturi de fotografiile din copilarie. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. Se darâma doar zidurile. eu l-am îmbratisat. &aietul îl voi purta cu mine..eama. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada.. o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. Ma simteam ostenit si strain. M-am înc.otul e înainte. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate. simt fluturari de meniri. sa ma coboare în gari necunoscute. . Soarele se pogoara. 'e-am sarutat. *iata ma c. în lumea noua care ma asteapta.nit. Eevarsari de viata ma înabusa.orino. îi banuiesc pe ceilalti.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. alrulla .ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. ma voi darui.prieten la . deasupra patului fara iconita. .. S6ZESI. #s vrea ca trenul sa alerge. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. ca sa nu-mi vada oc. &eilalti. . acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. obosit. de #junul cu bucurii." #m zâmbit desc. Eadule. Sa ne despartim. fumând.. sa cutreiere.Esti copil. $7G $7! El a plâns. Se întrista amintindu-si si de 'onora. si între filele pasaportului. &erul e acum însângerat si calm. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen.Sa te gasesc sanatos. umina îng. &linceni. *iata ma atâta ca o primavara perversa. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri.

"monser"4 &urata nebunie4 . îmi pun mâinile în urec.oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. enesK g. ma rog 8omnului sa fie astfel. lenes.oata ziua am fost suparat.&e filozofie. caci de câte ori sunt ascultat. Si 6abre îsi primise odata. desigur. m-apucai de studiul meu favorit. zoologia. 8a.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . cu toate ca profesorii ma cred inteligent. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini.. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. fara pic de remuscare în fata raului. nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. si bune. Eliade . întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. în copilarie. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". si rele. borcane si eprubete. 8ar azi. bineînteles. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine. dar efectele le simt si le îndur. astazi !$ noiembrie !+$%. Starui în nadejdea romanului "omului sucit".icii ca se vorbeste de mine. &el putin asa credeam eu. rafturi de carti.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. &auza n-o stiu nici eu. întors acasa. Mircea ci. . au început a se gramadi asupra persoanei mele.. în dosul meu auzii1 . cele mai multe rele. mi-am dat seama cât se poate sc. renumele de "lenes". rotund si tuns ca-n palma. enes. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. In odaita mea plina de unelte proprii. enes4 Eu sunt. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. dar dupa alte conceptii.i si trec mai departe. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. pe capul meu de elev în clasa a cincea. caci astazi începe greul scoalei. Eu l-am început astazi. $7 octombrie !+$! .S-apoi e si "lenes".

ma sculai.. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. insecte si larve . ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . unde se zbate o întreaga familie de tritoni. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. Si când ma sculai. în lumea instinctului si a inteligentei. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica. crimile navalesc.ie posi-tive de #. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. ca s-o termin... eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. improvizat dintr-un borcan de muraturi. 6ara a fi citit ceva. ma dau la o parte. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare. ce s-a facut. de mândrie. cu lampa aprinsa.. s-a facut.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta. 8ar. Si-aici mi-au venit lacrimi.... dar nici de bucurie. surescitat peste masura.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. cu cotul presând gresit un pac. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. ca se poate foarte bine sa-mi sc. Iar lenesH 2âna cândH Si. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta..ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. am iesit din ascunzatoarea mea si. poate ma. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. iar la urma.. am luat nota noua. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere.ilosop.ii. în lumea muta în aparenta. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire. . ultima injectie cu fierul înrosit. ca-ntotdea-una. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p. în lumea celor care nu graiesc.. la scoala. ultima picatura de otrava1 lenes. Mâine. dramatic.recu un ceas si. drept în fata baii.. enes4.. nici de suparare. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. tinta cercetarilor mele. &itii pâna seara "p. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. uitând ca mâine poate m-asculta. &u tocul rezemat de buza calimarii. cearta.. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes". începui de-a dreptul pe caiet. ..et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. în sfârsit.rupul trece fara a ma baga în seama. doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. *azând ca ploaia nu înceteaza. fug. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. enes.. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul.micul meu muzeu. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon.. ma dezbracai de pardesiu. adormisem..ilosop.. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau. desertai flaconul.

dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. entuziasmat din ce în ce mai mult de . ma visam în vacanta. îmbracat foarte rudimentar.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri.. 0ucuros.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. ca c. mai ales ca odaia se cam racise. începui seria a doua a Souvenir--snlor si. &ând ajunsei acasa. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. si astazi. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. în sfârsit. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. studiai pâna la unsprezece.unis. în meleagurile dimprejurul 0rasovului. când în loc de trandafiriul cer al . morocanoasa si ploioasa. prelungii sedinta pâna la opt. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara.iu-meu în picioare. cel mai înfocat optimist. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii.imeric a doua broaste moi. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet". scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. caci toata ziua astazi am fost trist. fui foarte deziluzionat. la e-cursie.. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. Sâmbata.. am pornit-o la e-cursie. cu g. precum si aspectul . ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla.. trebuie sa ma culc. ma vazui silit sa ma-mbrac. timpul4.erborizam multumit.etele lui unc. Eram pe 8uminica. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. în . Mâine4H &e-o fi mâineH #. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre..oata noaptea ma visai. 8a. . când tata veni si-mi stinse lampa. 8imineata. care venise sa faca studii. care numai la poezie nu te predispunea. când m-am sculat. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. 8ar. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua.. caci mâine avem engleza si nu prea stiu.unisului.. . 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. .inezul dupa ce sia mâncat orezul. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa.iculul automat ce conducea. !. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta.

încercai câteva mazurci. iar vântul îsi c.ema la masa. nu ma ridicam de la masa decât seara. de ce nu m-am nascut la munte.armasului". de viclenie si intrigi. un omulet fara barba. 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. si-n mijloc un tunel imens. nespus de trista. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc. se vedea prin el ca printr-un geam. brazdata cu milioane si milioane de oc.. #m luat atunci Marsul funebru de &.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria.opin si i-am cântat introducerea. o mâna îmi ridica capul. pierdusem notiunea timpului. Si tunelul fosforescent atât de frumos. '-am putut mânca mai nimic.i. jos ca un gol nemarginit în care. iar batrânul e 6abre. de te apuca fiorii. unde as fi lucrat fara frica..i stralucitori. cu parul blond si cu o fata trista. iar lânga el un baietas. aiuramK mama nu mai contenea din plâns. de colegi.. cu fata în sus."*irgil al insectelor". ampa e stinsa. si arini. cu oc. 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian. In gradina. peste tot ceata luminoasa.. pâna ce c.ii blânzi. *isam. Sunt "eu". dar cu o e-presie de ciuda.inuieste prada. 2e drumul spre &ampestra. poate sa capete o. în fata o gradina cu verbine si petunii. pluteam. Eu nu mai auzeam nimic. auzii pasi pe scara. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. în loc sa studiez. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. ca jarul.5boseala nervoasa. fara teama de profesori. 8in cauza prea marii temperaturi. cu toate ca e-ista. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare.. 'u simteam nimic. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. 8ormitamK ca prin vis. ca sa nu mai plâng din nou. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. dar cu toate acestea $7C . ceea ce am si facut repede. ce trosneste.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. citeste prea mult. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . într-o ceata luminoasa. iar în fund. când ma c. ca ramasei mult timp ca sa-l admir.ilor. cu toate acestea. în pat.. afurisita. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. #fara a început ploaia.. desisul fara umbra al ". tufe. mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. dar parca eram treaz. Mi-e mila de bietii copaci.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. 3n singur lucru ma c. . dar sunetele erau false. înconjurata de o întreaga armata de copaci.armas din Souvenires. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. &u coatele pe masa. Iata-ma din nou sus.rei zile am fost bolnavK am avut febra. iar doctorul doar îngâna1 . ma gândesc. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. în dreapta o alee de liliac.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . cu potpouri. care.

# fost un vis. parca pierdusem ceva... luminile tunelului se stinsera. localitati si ani. nimic. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat. &um e aiaH Ma privii. nu e bine. în aiureala. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. si visulH. alias si de . un smoc de foi oficiale. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor.. E rau. nici poetic nici moral.... . pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza.$7+ nu cadeam. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. privirea nu întâlni nimic. încetul cu încetul. numai si numai sa ajunga. în timp ce ma apropiam de o desc. .. sperând ca. îmi punea mama g.. înaintam pas cu pas. &ine esti. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii.. îsi epuizeaza fortele în . recurg la tot felul de lucruri nepermise. de altfel. el premiantul.izatura înc. fara sfârsit...&e ai. în catalog. #cum.... se crede cel mai cult om. 2ericulos. tunelul. o durere vie simtii pe frunte. Si viseaza vedenii. &eea ce nu e bine. încep a-l lauda. ceata se întuneca si.. . si ceea ce s-a nascut din spirit. de doua ori invizibil ca si razele. în jura-mi. . Si ca sa-si vada idealul. sa-i poata "sufla" la lectie. unde. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. sub prete-tul unei prietenii.3ite ce e. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit. oboseala nervoasa. simt o durere usoara în tot corpul meu..eata. culca-te. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea... ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina. îmbuibându-se cu nume proprii.4 Mama. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". foarte periculos. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.#.. poate sa capete o." 2arca se rupse ceva din mine. carne este. tunelul. puiule. a-i tine partea în discutiuni. #4 m-apropii." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.în tunel.. doamna..eata. am ajuns4. nota si coroana. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. vorbeste despre ce-a citit. te doare rau capulH . Iata viitorii oameni de stiinta. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. spirit este. dar faceti reteta aceea si puneti-i g.. . cu mare seriozitate si prudenta. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. %G noiembrie !+$! a scoala.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria..analitati fara de nici un folos. euH 3n nimic.unelul. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH. "#4 ai venitH." *roii sa trec înainte. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. &ând le dadeam ziua buna. nici macar o ceata. nu se vedea nimic. privind prin ea.ivau. înfiripau o vorba-doua si se esc. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. pe care nu îl pot atinge.. c% vine acum doctorul ... prin nimic... zice-se.. în fata se întinde tunelul. trei istorii. puiule.. infinit. "interesul lor".'u ma mai cunostiH Mama.. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. iar daca vad ca au învins. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra... doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4.

cât de . a fost comun. lupta. ci împarte numai dusmanii. toate portile li se vor desc. daca nu are protectie. premiantilor. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. ca în alta încar-natie eram fac. cu c. da. lor. ajunse pentru mine curate c. iar peste !G-l" ani. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume." #ci nu minte. caci nu intra în caracterul meu. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine.. Si acum. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. fara nici un înteles. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. nu leaga nici o prietenie trainica. un infim vierme orb. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui.âda e realitatea. eu am învins. 2entru mine. mai mult sau mai putin materiala. dar care totusi ei i se par periculoase.ir sau asa ceva.inuri. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. luciri razlete. &a sa ajunga. ca sa scap si sa ajung. în clipe libere. de cred în metempsi. mai mult ma întaresc. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. dintre care foarte putini merita numele. iluzii niciodata realizabile. prin munca m-am ridicat aici. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. zâmbesc. un egoist . #.. gânduri ce nu-mi apartin. ce numi placea sa fac ce faceau altii. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". etcetera. eu am învatat. fie el analitic sau nu. asa.. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". la un început de neurastenie.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie..ide. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii.oza.politica.4 8oamne4 Eealitatea. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. "Ei. sunt tot trist. realitatea. de ce.. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. care vor conduce universitati. 5 putere neînteleasa pentru mine. tot dus pe gânduri. îmi strabat creierul. când fara a medita nimic privesc cerul.. pe care însa toti o acceptau fara discutie. torK daca n-a fost rau. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. 8a.ipertrofiat. baga intrigi. 3n om sucit. #tunciH 0ine zicea bietul tata. etcetera. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. niciodata n-a fost îmbucura-. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia. deci prezentul. 'u stiu ce-mi spune mie. din fruntea statului. fire independenta. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac.

. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult. asta-mi place. dar stii ca e nostim.aide.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte. izgonite de partiala aiureala a capului. 8e ceH forta...H încep sa tremur4. cu toate acestea.. #iureala ma cuprinde.. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. ai si uitatH Ei. cu mai multa ferocitate si neîndurare. ba ceva mai mult. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. mai ales regiunea oc. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. sc...i-am spus. nu te încapatâna. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. ca apoi sa se materializeze. &ând încet. dar numai în vis. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. dar iar m-am îmbolnavit. prevestind o ameteala produsa de ger. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. Ma doare îngrozitor capul. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul. o durere naprasnica îi silea sa se-nc. sa mi le amortesc. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. o licarire de lumina.. carbune sau . S-asa e de bine. atunci îti e-plici atâtea si atâtea. atunci te pregatesti pentru nemurire. de c. marele centru. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. . "'u se poate". ce grozava ar fi moartea atunci. nu ca era aproape.ida. daca.. &e-ai cu biata pasareH &e... . #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. umina persista din ce în ce mai tare.ii.ideam oc. &âteva idei mai le memorez.ilor. uitând ca am ceva. &redeam ca m-am facut bine. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. din lipsa de subiecte de meditatie. . *ointa. #fara. Mai tii minte cât te-a durutH &e. nu citi afisele de pe garduri. ..e-istenta.. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. câteva calorii. 8urerea începe din nou. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. de multe ori ma gândisem ca. sa moara cum zice ebon. sa încep sa râd. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. &e. ca iar te obosesti. în timp ce eu. ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep.. dar asa. ninsoarea n-a mai încetat. "eul". 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. dar nu pot...imbând la iuteala directia. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". bineînteles. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. mai orbi$C$ $C% toare. arunci când s-o apropia. ninsoarea a contenitK o simt. fulgii se astern. &um desc.. crezi ca se uita la tineH Ma. Maiue. când mai repede.idrogen..inuri sustinute numai de o singura nadejde. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. si daca.. ca acum ma întorc. îi vad culoarea si cantitatea. eu ma duc la Sosea.

cât si soarele. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. vesnic independenti. începeau concertul. cu motivul "oboseala nervoasa". îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. mai omule. am iesit sa ma plimb. daca nu cumva g. "surmenaj" adica. iar când dirigintele citi biletul de motivare. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. toata clasa izbucni în râsete. 2e data. dus pe gânduri. ..iul1 "Ei.se lungeau. . scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. Si-n miopia lor. întâi în adagio.iulul ca un tata. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. ca o tarancuta vesela..iocei si. pe 6urnica ce de mai erau. încet. cu o mutra .. pe el. Ei4 acum taci4 . piticul subpamântean. impunator. ca sa vesteasca semenilor ca februar. l-a înbra-cat asa. ca doar n-ai baut gaz. 3itasem sa mai scot si sapca. fii cuminte4 . tufisurile transparente. al carui ideal e "sa fie de piatra". dându-mi e-presia unui condamnat. rostogoli vreo doua sc. încet. !G decembrie .prea te crezi mult. jos pe la radacina..elelor sale. leicuta. asteapta carabanirea pulberei albe. de-aici. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. dar zâmbetul mi se slei pe buze. privindu-l.ioceii s-au ivit. care înjura atât g. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. niste "du-te vino" fara nici o vointa. nu vreau sa mai aud nimic. Maret.iocei." începuse sa ninga. cu zbucium. ca si ieri în pat. care.. trebuie sa te ascult pe tine. priveam aiurit la colegul care.6ugi.. Eezemat de banca. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. atunci dormi. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice.e-ai suparat. pe tine. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. . Stam si.recui mai departe agale. C decembrie #stazi. asa. facându-i cu oc. fiindca m-am vindecat. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. fara nici un rost. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . eu "*ointa". niste imponderabil calduros. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse.odoronc-tronc. se micsorau si-si sc. de gemeau mugurii.. facut anume pentru maretie.ei. /ei. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. ei. . acuma-mi placi. zdrentuite si umilite.otarâta si vesela în acelasi timp. cutremurându-se de bucurie. ce zici. zâmbii. tot certândumi gândurile.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. copacii luau crengutele pudrate drept g.eta. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici.eata.it lacrimile. apoi "con molto alegretto". ajung la #rcul de .imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el.aci..iceasca macar în departare. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu. fara voia meaK priveam aleile albe pustii. sa g. &eH Dici ca o sa ma parasesti. puiule. foarte bine. da prost ma crezi. au încercat sa-i sc. . si-a trimis câtiva spioni. 2entru nimic în lume4 Ei. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. ca ai fost bolnav din "surmenaj".riumf de la Sosea. si pomii înalti. . acoperite în parte cu troiene. &ica "surmenaj". transformându-se într-un rânjet de mila. mascati în g. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. însa.imbau forma.ele.albiturile . dar apoi se resemna. ei. începi cu amenintarileH Di. si-un ger. nu mai minti. Ma.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc. dar ma stapânii...

percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe .a-. #. eram.. nici nu ma mai doare capul. #dica. Si murmurai aiurit..et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. .. ce de prostii4 /a4 . #veau dreptate baietii.iul. &ica e un om nenorocit. în loc sa învat si sa ies bine în clasa.imbai fizionomia1 . nu-i plac profesorii. ce bine ma simt. #. la anomaliile umane. Di. îmi pierdui mintile.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu. #lt ... mai ales profesorii4. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic.. Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii. pe MaeterlincP si pe &. 8-aia esti nenorocit. 0re..8a. #poi. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul". da bine stii sa te prefaci. colegi.. pot juca ruleta cât vreau. Eic. mai ales acum. . în vacanta.. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. % ianuarie !+$$ /a4 . 5bservai cum i se lumineaza fata. .ii rosii. bineînteles. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. da?@ profesoriiH 2e data îmi sc.. când eroul plânge. baietii. dupa ce primejdia a trecut.Ma-ngalbenii.iar pentru douazeci.. iar în clasa. &e de melancolie. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c..-n sus. vazân-du-mi oc. ce bine ma simt. ce filozofie4 . fiindca face pe grozavu?@ si e independent. dar d-l ce e-amina notele. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa.. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. "3n om"K ce frumos suna. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za".u esti bun de actor. . 8e acuma. dar sa vezi. ma.. -Di. parca n-ar fi baiat de !" ani.o. #sa.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c. începusem pe &onta. le-a fost dor de tine. nici. fiindca nu stii sa te adaptezi. ce de melancolie. colegii mei.. pierde timpul cu e-periente.Di. $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. bre. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. felicitarile mele. c.st tt4 0ine ca m-am desteptat. sa ajung si eu ceva.. mama.0ine. cu mâna pe clanta usii1 .imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala.a-.4 bine ca m-am desteptat.ârtie si la e-ceptii. bine ca mi-au venit mintile la loc.. întelesera. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. nu prea stralucitoare. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. Esti nenorocit. necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. 8esigur. sa minti si sa te lingusesti cu predici. da?@ tragic. ce bine.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii.ot. asa se face între colegi.a4 ce de prostii. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta.a-. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. ce bine e4 : ianuarie . în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit.

2tii.ilor. numai cu cartile de scoala. Si tata. cu ele la lada. adica nu. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. n-am oprit decât <urnalul".'u mai spune. pot ramâne. atât îi de roasa. baiat. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta.&e-ti mai fac gânganiileH . C ianuarie . . te-ai facut si tu "om". ca eu nu va mai sunt stapân. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. masa curata.. &e mai veste. manuscriptele parte le-am ars. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost. 0aieti. caruia nu-i venea sa-si creada oc. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. te felicit. #sa.-.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului.ologia râsului. botanici.Si filozofiaH . acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. repetai tare1 bine ca m-am desteptat. sa ma fac fabricant. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. 6oarte bine. care va sa zica. cât priveste partea mea. pe lânga 0iserica ruseasca. acum nu mai scapi." Ei. si potrivit. ar iesi ceva din tine. /ipnotism si sugestime. Sa vedem. degeaba te mai bati între pereti.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta.. parte le-am azvârlit în pod. daca asa ti-a fost soarta. îsi mângâie mustata. a un prieten acasa. #stea1 Sint. . #m dat dracului . n-am ce face cu ele. dar vad ca te-ai apucat de treaba. Si tata.lumestiH . curatele. si sa va arunc.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. cuconasilor.0a foarte serios4 . sau sa urmez c. mormaia din când în când. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. ce bucurie.ese de la vie et de l?@âme. brosuri stiintifice. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. ca de ailalta râd si curcile de ea. sus la pod. mersei înainte fara nici un gând si cu oc.. c. manuale de anatomie si fiziologie. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. &ând m-o vedea mama asa vesel. 2si. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita. ca sa iasa mai multe parale. asta merge la post. asa mai zic si eu. Ei. nebaiat.imii. Eestul. cumatra salamandra.#a4 lume noua. sclipind de veselie. Sic cogito. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod.imia industriala. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ.2e masa trei volume din filozofia pozitivista. astea nu mai fac doua parale. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. Ma duc sa le spun baietilor.. . ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave. poate. a revedere4 &u pas grabit. cu gânduri omenesti. &e sa-ti fac. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. #sa. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara.ii-n patru. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau.

/aideti. fetele se înveselira. bine. #veam memorie buna. si gesticulând Iara furie.<oci si tuH . Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici. ma simteam mare. 8umitrescu *ictor.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta. 'u le venira sa-si creada oc. 8egeaba. Mama. as?@ când o . cu mult mai mare. Si gazda. 'u-mi mai încapui în piele de fericire. auzii pe tata. noua. . n-am putut. . cu doi prieteni la brat.. asta e viata. da?@ bine ca m-am desteptat. afara de c.8umitrescu &. 6arin #mler si . cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. ca bratele unei coconite enorme. 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc. 2âna acum m-am caznit cu o problema. toti gargaunii astia stupizi. m-a ascultat. . Si de bucurie începui sa cânt1 . $CC $C+ a masa. . ma atragea. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine. rasuflând usurat.&e patru. si . care obisnuia sa vin cu cinci si sase. s-a facut4 e-clamai eu vesel. 6acem o bacara. . suntem multi. &ând ma-ntorsei seara acasa. " Ma simteam vesel. la lectie. noua. .eata se rupse. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici.?@ duc sa-mi fac lectiile".a-la-la-la-la. . .&e noroc4 . contra careia orice aparare e de prisos. pierd timpul degeaba. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ.oti ramasera cu gurile cascate. 2oti sa te duci la loc. ma întreba din nou. se îngalbeni. #casa1 . ma Eliade.Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat.ilor.aideti.impi în banca. cam surprins. dar m-am oprit. ma înlantuia cu ispitele ei. . S-apoi.si stiinta si filozofia. îsi lasa oc. 2oate o sa-mi trebuiasca cândva.alimir. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ". &olegii se uitau zâmbind la mine. înabusindu-si bucuria1 . .#cum ce s-a facut.reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. . desc.elarii si ma fi-a câtva timp. StiamK profesorul. repetam mereu1 asta e viata ti au .Mai bine ruleta. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". lasati asta4 Scoate paltonul. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. Eliade M.ise larg usile.imie si limba româna unde aveam zece. 8in fericire eram pregatit. 'ota noua4 Ma-ngalbenii.S-a dat pe brazda4 'oapte. si pe data g.isei usa. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. Ioan.aideti cu totii în salonas. .<oc... da?@ vesel de tot.. &u toate acestea.Iata o vacanta care ti-a folosit. cum sa nu joc./aide.Mama. sa devin si eu un om cumsecade.. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH .0ine4 Sunt multumit. si m-am apucat sa traiesc si eu. facui fetefete si ma asezai ca pe g.

eram multumit.. de la perete. în casa. 0a nu. 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. eram fericit. Si cu toate acestea. nu sunt fericit. 'u stiu de ce. esti nebun". de tot.ideam eu toata bucuria. nu sunt vesel. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun. mi s-a parut.. cu tot întunericul oc. tot de jurnal o sa stau. ma cuprinde. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. nu pot citi pâna nu inspectez usile. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns. caci cei dimprejur se bucura.sa fiu mare. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. &ând aveam cartile mele de filozofie.. umbra tintuita ca o stafie.8oua. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala.... lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei.. frate. izvorâte ca niste fantome albe. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa.. dar nu pot fara el. stare care ma-înfioara. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. frica de necunoscut... rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. înainte era altfel.. sa învat.. 'u stiarn ce se petrece. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. numai eu nici macar nu pot zâmbi. le-am pregatit de mult. succes care nu le procura decât lacrimi. de moarte. si numai eu. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. acelasi gând în fiecare minuta. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. Si atunci. e stricata.. &e e astaH 'u sunaH4 #. materializate. asi. în tot cazul. "eram" fericit. Si acum.. 8in fund. ma încredeam în mine. în lume. nu face nimica. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela. &easul douasprezece. în timp ce altii îsi preparau lectiile. . nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. toti sunt veseli si numai eu. #cum..oti dimprejur. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. nu mi-e frica. si. 'u pot iesi pe strada.. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc.. rau nu e.. tc-am spus... 8e când m-am cumintit. nu-i nimic. cu toate acestea. îmi pare ca se desprind umbre.. înc. 8e ceH Mâine am lectii grele.. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH . !7 februarie 'u. nu întâlneam decât priviri dusmane.. cu bratul întins. tristi si suparati. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. ca si cum toti aprobau aceasta. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. Mama munceste cu mai multa bucurie. cu insomnia astaH 'u pot dormi. Simt cum frica.. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. de tot ce vad.. nu ma uit pe . &e 8umnezeu. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. e cu adevarat curios. cu toata paliditatea fetei. stupide... cu mâinile crispate... ca din pamânt. 8e ceH 'u mai pricep nimic. a scoala.ilor.. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica. Si cum stau în lumina. iata. mâine am teza.. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. asa e.ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin..

. doua...... &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca.. &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. desigur. acum ma simt mai usurat. uite c-a plecatH 'u mai da. 'u mor. &.. cioc4 &ine eH. &ioc.. #i... uitasem numele lucrurilor. . pleaca de-aici. #si.. #iurez. 3na. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. si merg fara gânduri. #saH &e-am spusH 'u. capul. &e "mort"H 0a nu. cu o carte. cioc.ean în cap. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei. &a trebuie sa vie. da... 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure. e o ceasca. Stiu ca are sa vie. 'ici un zgomot. Moartea. Eu.. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa...emat în graba a dat gânditor din cap... 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare. ia-ma odata... $+$ #...easca cineva de pe strada. n-am putut dormi toata noaptea. astept.iar asa.. &ioc. ... nu da. 'u mai întelegeam nimic.ii li se înc. am astupat ferestrele. dau. nu pot. &. . #m luat cutitul. cum tocesc mereu si prevad totul. s-o distrug pe "ea". 'imeni nu este acasa. &e-ai cu mine. ba nu. Si-a facut efectul.. 8octoral c.. 3ite... uite moartea... cioc4 &ine eH umina se stinse...ata în usa. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor... ca o capatâna de mort. nu pentru totdeauna. coasa. 5ff4 ma cuprinde neurastenia. Sa dau.. porci.... cu cutitul în mâna. umina se stinse. Ea e. 3sa e zguduita din tâtâni. nu ma bate. da-o.. da?@ lasa coasa nu mai da. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I. nebun. 8e ceH Ei. pe. ia-raa.. e o biserica. galben ca un mort. &u cutitul. 2e cineH 2e "ea". . 'u mai da.... Sau. &ioc. rupsesem firele de groaza... Simt cum mi se moaie vinele. 'u da... ce ti-am facutH Mor..oropeala le îngreuneaza madularele.. tot nu pot sa am picioare. Moartea. 3ite o carte.2arca nu vezi ca aiurez. s-o omor.. #. am adormit. 3ite ce frumos. Ea e. nu mai da.fereastra de teama sa nu ma oc.. #. #si.. asa-ma... Iara ea. &e moarteH Stai sa. si acum scriu la lumânare. #m zavorât usile. parca visez. cum mi se îngusteaza creierul.. Si vorbeam întruna.rei fara un sfert. am îngramadit scaune pe la usi. Mi-am turnat toata apa din lig.B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi.. 5c. si acum.. le oboseste rasuflarea. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. .... autobuz sau trasura nia vorba. zgâriat si plin de spume. Suparat..aide. sa-i rup coasa amenintatoare. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor.. omor...id. ma priveste. întruna tremur cum ating cutitul. &utit. #uzi.iar print sa fiu. ma.. nu e nimic... capul. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. în minte mi se facuse un gol nemasurat. ce parere. cioc. trei.. $+G $+! Dece si jumatate. nu4 nu pot. cel mult sa traiasca nebun. 8e tramvai. lasa-ma... S[a aprins lumina... moarte. daca o vad. sa-i sfarm oasele galbejite. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. da. 8e ceH &a sa n-o vad. cu camasa rupta... cu o carte mare. cu privirile absente. nu4 nu4 Sa ma... . el a venit sa ma omoare..... scapasem cutitul si priveam aiurit. cioc.remur din tot corpul. pleaca de-aici.. mare si rotunda.

. alba. . doua. si. Dapada.ise larg si apoi o înc. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. Eepeta cu jumatate glas1 ".. EiH4 si la urma urmei.. 3n carnet albastrui.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare.. 'u are sa se mai gândeasca. patru. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. Se oprea dm loc în loc. . 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. o data. asudat.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. *I. un caiet subred si o tabla vec. trei... Sa nu se mai gândeasca. una. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. abia tinându-si g.imba g.ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 .imid si miop. Si-si aminti ca tot asa numara când. îsi sc. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. &arnetul elevului Marin 2opana. 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc...e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic". .ipul în oglinda rotunda. .Eâse. tiui c." Se necaji si îsi pripi pasul. 8ar se va bâlbâi.. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala.. Eeala" cazu peste sting. Mama va întelege..8intr-un fund îndepartat. sa cugete adânc si sa ia o . stergându-si un oc. cinci. *azu strada acoperita cu troiene. mama îl va întreba din pragul bucatariei.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii.ise cu luare-aminte. cu o etic... îsi privi o clipa c... ."K si se . 8oua carti cu copertele întunecate. RM sa-si ridice privirea.recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. 2rudent. fara zgomot. cu multi ani în urma. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa. strângea din dinti. pe care scria1 " iceul Spiru /aret..emarea unei fabrici. obosit. Ei.. îsi mângâie fruntea coltoasa - . zapada. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc.2ardon4 întoarse oc. #puc% pe o stradita umbroOa. Se pomeni ca numara în gând. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. distinsH 0a bine ca nu. 8ar nu gândea nimicK visa numai. ce are sa-i facaH.ipuise.eta mare. 3n licean umbla abatut.. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. visate.otarâre. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. zapada. si se bucura de gândul acesta... Se încrunta iar si calca înainte obosit. descretindu-si dezamagit sprâncenele. #poi deserta geanta cârpita la c. 'u izbutea.inuiau de foame si de caldura.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. pasind din ce în ce mai încet. care îl c. îsi încorda grumazul. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. Si nu putea sti ce visa. ci. " a urma urmei.." .ii suparati de arsita. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. cu oc.otarî sa potriveasca de acum lucrurile. &a întotdeauna....ia împrejmuitoare. zapada. *oia sa cugete la un anumit lucru.otul se petrecu dupa cum îsi înc. 'u e oare el un baiat.ii si se scutura de amorteala visurilor. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti. Erau orele suplimentare.

2utea sa vada ea de mâncare.. multumesc.Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. dialogul e cu totul potolit. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. în absenta mamei. .ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. în bucatarie. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.. . la germana.. . Mama îsi suceste scaunul si.ita cu oc. . . bombanind o voce încruntata. care rânduia friptura la bucatarie.. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz..Si cât ai luatH . &ând fu strigat la masa. 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos.. încruntata.acere. &âteva clipe de liniste completa. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. Minciuna i se parea foarte fireasca. . în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.'u. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. Marin manânca indiferent. #vea fata înrosita.8a. .(categoric) 2entru ca nu stiu.. dupa ce se plânse de caldura.elarii. .atal încearca timid1 . Sora cea mica se resemneaza. &opiii manânca în liniste. (Se sterge.F $G" .ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit.#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a. . Mama întreaba iar1 .ipuindu-si. sora cea mica. ca de obicei. 8oar stie câte observatii îl . da.. fara a fi nevoie. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. Si nu va fi certat.8$?@ ce-ai mâncat.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. Suna..atal nu-si gaseste locul pe scaun. &u toate acestea spune1 .. E atât de usor.atal începu sa îng.încep. . &aldura. . oc.Insuficient...Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale. dumicateste o felie rumena de pâine.imist -si-si sterse cu batista oc. sa te saturi asa de repedeH Sora tace.ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta..8e ce nu manânciH ..'u stiu. iar dimineata va pleca la scoala. a felul al doilea.lasul nu-i tremura câtusi de putin. Se stia nervos.Iar începi.înc. . Supa se manca în tacere. . &ezara. obisnuiti cu cearta zilnica. . îl întreba când se da vacanta. Iar tacere. care te plimbi toata ziua. apoi scoate capul pe usa.) . Marin se aseza lânga sora cea mica. 2riveste linistit în oc.<eanne4 <eanne. ca ar fi un celebru doctor c.&e mai ma c.Mai ieiH . . . dupa care se auzi alaturi.8a?@ Eadita ce faceH . 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata.M-am saturat. pentru ca m-am încurcat la urma..ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit.&um nu stiiH . S-au obisnuit c. 5 odaita îngusta. 2riveste pe fereastra în salita.iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. cu servetul.emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 .

imie. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . .ii de placere. cu camasa desc. ...ca sa ramâi iar corigent..rabeste pasii pe coridor. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc. &u toate acestea. ca sa râda toti de tineH4 . cu toate acestea.elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. îsi ca pune oc. sa se stie odata ca e c..'u ma comparati. viitorul sau de savant c.atal..îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii.8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH .4 descoperirile4. #s vrea sa vad daca si 0arbulescu. de multe ori încercata. vezi. . fara îndoiala. &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. 8ar mai târziu. cu toate mediocritatile. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. pentru dragul unor parinti ignoranti. si pe el. unde e stapânul netulburat.imist.ide toate ferestruicile ca sa se faca curent.. Se admira. fata i se sc. #r vrea sa le ierte totul.. El trebuie sa-si urmezeRcalea.. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor. . bani sa te tin la scoala. leapada tunica si..asteapta si câta suparare va încerca mama. Mama1 .(suparat) as-sa râda..... dunga dintre sprâncene i se adânceste. .8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine.. El e c. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata.. .eiata de-a lungul pieptului. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el . cu aceleasi fete ca acum. deodata.. constient de seninatatea fetei. ..oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c.. Mama îl va saruta si va râde.câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului..oo.5 sa ramâneti pe drurmiri. . pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie...#sa te încurci tu întotdeauna... va rog. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae".Si tu esti mai pricopsit..8ar nu râde nimeni... si 6lorin au "insuficient" la germana. 5 multumire. laboratorul si cartile care îi plac. Marin. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila.imba. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. îl cuprinde. intervine tatal.. pe scara si se repede în mansarda din fund.) . .... cu laboratorul.ilor faciali. îsi strânge servetul. se întinde pe pat.Iar te legi de mineH . Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul.#sta ma priveste pe mine. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.atal pleca din odaita cu o sticla de otet. . cu cartile.imist. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. pedant1 .atal se arata nervos1 . 0aiatul se înduioseazaK apoi.. si Marin înc. de pacatosi ce sunteti. desc. . vasazica. . Di mai bine ca nu stii nimic la germana. Easufla greu.imist. el nu-si poate pagubi gloria.ide oc.. si Marin se ridica zgomotos de pe pat.. Monologul interior se desfasura abundent. &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. 2âna sa raspunda.Si d-aia dau eu. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea. intrând pe usa.

pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. Se si vede în mijlocul unei sali imense..Salve. 2e masa.imist. în raftul de jos se odi. .. .. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. tot ce gasise prin camara. Se gândea. 6acu oc.otarâre.3nde sa iscalescH . îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g.imist.ot probleme mari1 transmutatia metalelor. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa. si-si priveste "laboratorul". 2rivelistea aceasta îl fericea.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. 2e restul mesei. rezemata de peretele varuit. Marin.rebuie sa ma apuc de lucru. între ele se arata un balonas de sticla. sticlute etic.otarî sa vorbeasca tare..otarî sa-si ia oc.. de pilda. &ând va fi un mare c. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând..otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. saaa.ii. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta..ârtiute roscate. niste . Dâmbi.ar scurt cu ceai.. a un colt se simti urmarit si întoarse capul. desc. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. a. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. unul ca mine sa-si piarda atât de neg. tot mai atent.iob timpulH4.. strânse oc. în care precipitate colorate asteptau mâna c. îsi lua sapca si se repezi pe scara. în timpul acesta.etele îi sunt nevacsuite.er din pod. ce are-a face4 5 odaita ca de alc. ce dracu4 2ronunta fraza . ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca.iozdan.. . 'u se putea . . #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla.ise si ultima ferestruica.ii de la sirul de pa. o etajera de bucatarie.ii mici si se însenina.a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul". 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. un suport saracacios cu câteva eprubete. #poi..ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe".Se ridica suparat de pe scaun si se .. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. .încruntat ca. o penseta rezemata de un vec. #poi deveni atent. prin cutiile mamei.etate.&e dracu. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 ... dar sunetele se topira repede. dar celebru. &ând goli pa.ise usa. dupa porunca directorului. pe care stau risipite carti. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie...aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.i aparat Nolf.arute 0erzelius. doua retorte cu gâturile încovrigate. ofta fara pricina. . o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate.0icromat de potasiu. .. eprubete cu dopuri provizorii de vata. gasite într-un ung. trebuincioasa e-perientelor. Spala râzând o eprubeta. putin adus din spate.imistului. a ultima treapta îsi dadu seama ca g. si el . prin pod sau rascolind lazile din pivnita.. cutiute rotunde de carton. Se încrunta si-si înc. prea obosit ca sa ia o . îsi trase tunica. . 8upa ce desc. ba nu. întotdeauna . bicromat de potasiu. departate cu prudenta una de alta. încerca sa fluiere o arie. sticle si fiole.neau. într-o odaita ca aceasta. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor.arul. apoi grabi umbletul.

voinic. 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica. #poi.. #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin.Sa dea 8umnezeu4. dupa sticle sparte.erii.. Era cel mai bun prieten. Marin se simti magulit si. . cu o mâna în buzunar. -2ai si este. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. #re o mutra de tocilar.asa si tu asa..E premiant. /e. . trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. bani risipiti zilnic în drog.. .. .'u-l pot suferi pe baiatul asta. îsi parasi stiinta favorita..&ât ai scrisH . ca în diminetile de vara. 2otoliti. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . si avem ora întâi. încurcat. . berbantul4. profesorul fi-a . Eu nu stiu cum am sa scap. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin.0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. . maH .. dar dupa un an de entuziasm. scânduri patate cu solutii. 2e ferestra desc. . 'ici macar n-am copiat problemele. de e-periente prelungite pâna noaptea. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca. amânându-si activitatea pentru universitate..ii la fete.6ii om serios. sc.isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune.aine arse cu acizi. întrebând deseori pe vecin.. . caietul dupa care copiase.. . impunator.. '-avu câtusi de putin noroc. scotându-si sapca.2fiii4 stai bine4.3mbla doctorul cu oc... . repetau sau învatau. 2oarta era larg desc. .. 0anciu întârzie întotdeauna...Si mie mi-e antipatic.isa..#si4.#i facut la matematicaH $+C $++ . Spui ca celelalte nu le-ai putut face. .2atruzeci si cinci de minute.Si parca eu as vreaH.ai. 3rcara trei trepte scazute. cu catalogul cartonat în mâna. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa.. 8upa ce cestorul dadu absentii. . înfrigurat. . unui baiat din fund...ei.. &elalalt râse.imbând vorba1 .Stai jos.8e-abia am ispravit pe prima.&ât mai e.6ericit muritor.. 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori..remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. .. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. 8inu se strecura pâna în fund.#i timp. sunt ascultat. . încrezut. *enisera aproape toti baietii. .. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. . 3nul cânta lânga soba rece.. ca si cei avuti în note rele.. . în acelasi timp. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. #junsesera în fata liceului.. care-i saluta respectuos... Marin ascunse repede calimara si înapoie. cu barbia rezemata în piept...'-as vrea sa-i fiu în piele. de unde se întorceau cu punglite roz.. doctoreH. -M-am ars.laboratorul -.....

dar eu pricep greu matematica. . Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. ca sa vadeasca adânca c. apoi îsi atinti vag privirea spre soba. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta..acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul.ema1 .Sa iese 2opana. începu deci sa-i dicteze1 . . era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. . &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie.. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. iar acasa nusi copia nici problemele.Eu n-am ce-ti face. 'u e rasplatit.. .. &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica.E o nedreptate cele ce i se fac.arnicia lui. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul..'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia. în fata profesorului. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. . 'u putea cuprinde cu nici un c.8e ce nu stii. domnule 0anciu. .ip realitatea. 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient".. #junse la tabla. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. dar ma zapacesc. astepta. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. Se încrunta brusc. 8ar nu-l stia defel.. îsi frânse degetele.iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I. .. se apuca de . . 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. domnule 0anciu. uându-si o fata atenta. .#vem un cerc. Indiferent. Sa se calculeze înaltimea .sever câteva clipe pagina si-l c. nu e încurajat.aina. de câte ori era scos la tabla. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din ..&âte probleme am avutH . a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.cu el lucrurile si nu cu altul. 2rofesorul întorsese scaunul si... alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara... .rei. Si fara sa vrea. iar profesorul îl credea. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze.imie industriala se intra numai cu realul. #seza caietul pe catedra. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.inuire a memoriei. 'u stiam atunci.3nde suntH . cu bratul rezemat de speteaza.Ei. . Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul. Marin privea cifrele de pe tabla....a zonei. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. Marin îi rabda privirea. Era tactica lui la matematica.6a problema. îl sterse într-un colt si-l îndrepta.emat vecinul lui de catalog.&redeam ca la &. 2opanaH .. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei..8e ce ai venit atunci la realH . întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. a loc. . îsi vârî în g.într-un cerc de raza E.e zapacesti pentru ca n-ai învatat..0a am învatat.Stiu. Stii enuntulH -8a. zona nascuta de un arc. cum faciH .. 6u c. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. Inconstient. îsi zbârci fata.. are ca baza un cerc..

Easufla pripit. micso-rându-si oc.. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete. afara. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor.ise ostentativ caietul de notite. Sariti4 . -0aa. Marin îsi clatina capul.. îl trezi.începu sa-si vorbeasca cu patima. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are. cu oc. *ecinul sau de catalog. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit." ..a. "babo"4 . aoo."#nte.ii din pricina prafului. 2este putin. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi.spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi. sarea în spatele modernistilor. &ând iesi.... apuca de picioare.. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit.... se suia pe catedra predicând. care e alaH . îl întarâta. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. &a întotdeauna.. Ei4 nu fii "scârbos"4 . îl întreba1 ..&are e nemerniculH . .imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH... Sa. imaginea se sc. ad.&e dracu v-a tinut atâtaH . cu nasul mare si cu cosi pe frunte.?@re dreptate.#aaa.Sa-l crucificam. &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof..#stâmpara-te.ine-l.lasul scazut. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa.. Sa-l crucificam4 . un italian cu oc. 0ana-teanu. 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia. .imba într-un Marin victorios asupra lui însusi. pentru ca aveau c. .. atversus. dispretuitor si înconjurat de glorie.e tâmpesti tu destul cu matematica. 8ar nimeni nu-l lua în seama. Se misca dispretuitor în banca..." . a urma urmei... persecutat. suna de iesire. aproape soptit printre buzele strânse. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. "#re sa vada ei.. R . lucra cu aprindere... cânta. râzatori.. .. apud.. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. &ostandaPe. El ar fi un geniu neînteles. urmariti de razbunatorii realisti. modernul!.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH . 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. germana si fleacuri d-asteaH El e c. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita.iozdanele.elarii alunecati de-a lungul nasului..8a-i4 . cu atitudine de martir.Sariti... . repede.imia.. .. ce-i trebuie lui matematica. -Eealisti444.#i gresit1 "adversus". nu parea însa prea bizar.. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. privi rece pe cei din fund si înc. #poi. &olegii de la modern asteptau cu g. al unei apoteoze.# insultat menirea sfânta a realului... îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor.0aa. Se învârtea. baK ce. 'umai un modernist marunt. . facândusi loc prin multime cu un g. . palmuia glumet.iozdan frumos de piele.ii mici si obrajii caramizii.. dar nu reusi decât în parte.'oi facem carte.ândul unei razbunari...

dar trebuia sa citim noi.o.2ai nu-mi pasa. Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor.idrogen si o-igen...inuitoarea ora de c. îl rastig%G% neau pe unul mic. astâmpara-te4 ...2ai ce.&e te-a apucat.imie. .Ia vezi.ii dusi pe fereastra. doctoreH . 'u mai era nimeni atent1 obositi. te dau pe lista4 . . ma 0ratasanule. 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.imie si ca sunt neascultati. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera.inonele.Si c. Se întoarse în loc. în jurul rastignitului.alimir. c. . îsi privi colegii1 toti palizi. 0anateanu întreba. treceti în banci. dintr-o banca din fund. &u îmbrâncituri. bondoc. upta era în toi.'umai de nu ne-ar da e-temporal. 2oate mergem în laborator. iar ceilalti . . &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta. cestorul de la real. . aproape tacuti. 0anateanu se ridica revoltat. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta.8omnilor.inoneleH . trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c. . &ând auzi stravec. 'ici silueta mândra a cestorului. maH ... dormitau molatec în banci. . pocind dintr-adins numele1 . c-acum te rastignim. . 0ondocul se zvârcolea între râs si raget.. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c.ionturi.-a pârlit *anciu.... Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama.#lea nu le-a e-plicat.2eni.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala". .ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. si el urla cât îl tinea gura. Marin râse cu pofta. ceru tacere. Marin visa tot timpul.. trânta. oftând la rastimpuri.. e-temporalul se anuntaH . Morariu.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra.alimir -.imie. cetonele si c. nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. peste banci. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor. . Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c. urma una de istorie si una de franceza..*anciu. . izbutira sa libreze un picior si o mâna.#lde.&e faci gura acoloH .&e are a face.alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor..&e stric eu.&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini. cu oc. 2rofesorul . #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de . .rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. Modernistii.. dupa ce se adunara în numar mare. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.ida formica. &estorul îl ameninta. gras.. va rog. 8upa c.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda.&e avem. *anciuH.iar cu g. ma. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape.imice. &ondoleante4 ..

îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec.. analiza manganului. 3n profesor trecu.. a bibliotecii si a insectelor. 6ara sa vrea. si aceasta îi nelinistea. &u toate acestea. îi lipsea parca ceva.i de doi ani. i se parea c.imie. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. si se simti acum deceptionat. Si sfârsind treptele. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. cuprins el însusi de oboseala.. încet. coborî scarile încet. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca. &ând suna. Se multumi sa raspunda1 .întelegea ca rezervele s-au sfârsit si.i. pentru ca nu putea face altfel.ii. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca.erea. si baiatul îsi supara oc. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. . îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient".. îsi scutura capul. se . cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire.. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. intitulat <urnalul unui om sucit. în care.eate. 6ata îi era nemultumita si. ucrul. în odaita din mansarda. în fundul clasei. 'u mai citise de mult <urnalul". încruntat. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec. . ca niciodata.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. sarea din timp în timp pagini întregi." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. îl desc. când va ispravi. pe ascuns. Era dezorientat.. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . dar nu fu vazut. 2rin fereastra larg desc. porni spre casa. Era un manuscris vec. &a si ieri.er fiind de multa vreme cunoscute.. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". #poi. cu manualul lui Minovici în fata. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. entuziasmul îi pierise.imia4.iar ca e dezgustat de ele. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate.e-a molesit caldura. fara sa astepte pe 8inu. patra. apropiindu-i micsorati de caiet. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. ectura îl plictisea. 'u. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine.ârziu numai. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. Marin 2opana. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. un proiect magnific de roman. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H. de fapt. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c. nervos. apucaturile-i de buc. sa-l sfârseasca si sa-l publice. jurnalului". a pietrelor. Scrisul era pe alocuri necitet. /err 8oPtor. de plictiseala scârbita pentru c. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. a plantelor. #cel elev nu era altul decât el. îl saluta. se simtea mai bine singur..isese cu gândul sa-l continue.. se resemnase sa vorbeasca. dar din alte pricini. grabi pasul. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala.imie.Salutare4. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.

un vuiet învatuit.... a urma urmei. Si ." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. înc.'u vine cinevaH .rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4. si restul în 0ucuresti.. râzând... 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa. R Spre seara. &.#m sa scriu romanul4 .. înfiorându-l. doctore4... 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. ajungea cu râuriri de vis pâna la el.ise. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea. cu nouri.. "#sta trebuie acuma. împotriva profesorului de germana... încruntându-se.ipul lui I...Stai jos4 #i sa suferi de caldura. 8ar poate nu va ramâne. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale.. Si corigenta la matematica. #re sa vorbeasca 'anul. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real. si Soloveanu. scriind un roman *iziunea se sterse îndata.#a. într-o vacanta împletita cu grâu.. se gândea. #batut. la capatul mesei.&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH.idolatriza. 'u scapa de corigenta.. cu nuci stufosi. începu sa vorbeasca singur. si Moisil. dupa socoteala lui. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. Se vazu într-o vara de prin carti. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze.ilor.. cât mai e timp.ar cu peretii subtiri. acuma... coborî scarile si se duse. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza.otarârea îl îmbucura într-atât.. apoi îl zvârli. 0anciu.. înca din iarna trecuta. &e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez. sa vada pe cei de jos. acoperit cu o foaie de .. stapânit de gândul tiran al corigentei.'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu. aducând scaunul din odaia alaturata1 . zmângalind cu creionul coperta. 2rin ferestruicile desc. ....'u mai e timp. &u atât mai multH.de venirea prietenului. &aci. fluierând.ârtie alba. 0atu în treacat la usa si intra. Marin era revoltat1 împotriva scoalei.... departat. .ise caietul si. veni 8inu. 0anciu nu-l poate suferi. . de a se razbuna de umilinte. îl va scrie. . dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . batjocorind pe cei care nu-l întelegeau.imbând grabit vorba1 ... &u atât mai mult. 0anciu îi trecu prin fata oc. sa-l umileasca pe el mult. #re sa vada ei4. . 2ai da. îmbucurat .. . #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta.. lucru rar pentru el.Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun.Salve.. dupa ce-si zvârli o clipa oc.. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. în adâncul sufletului.. când sa-l tipareascaH. .aina ca si mine.. Si sc. sagetând gesturi cu mâinile.. nimeni4 #poi. de a-si vadi darurile.. EiH4 si ceH4..ii în oglinda rotunda din odaia alaturata.. ce ocupa aproape tot peretele din fund. încât zâmbind. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului.. 5daita începea sa se înfierbânte.. profesor de limba româna... 'u poate sa scape. 8ar acum nu putea sta locului. împotriva lui I. S-apoi. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb..

numai el e geniu.. nestatornic si nu lucra nimic.. . s-apoi.imie. la 3niversitate . pentru ca nu voia sa-l supere. dar îsi daduse repede seama de neadevar. stânjenitor de fals. entuziasmat.. Si prea dulceag. Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui.E o prostie4 -&eH .. la foc4. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. întreaga sc... .2ai romanulH.. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. comic. deodata. batjocoritor si suparat... .8ar când ai vazut tu toate asteaH ....icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.. atunci când. mâna.imia si cartile care îi luau tot timpul. dar în siarsit. încâlcind cuvintele. si prost scris. #poi. 0anal.. le stia cuvintele.#zi.sta 2 usura. tacu. nu-i mai fac jurnal. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna.8a. le g. vedea noua configuratie a romanului. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala. s-apoi autorul prea se crede. Eastignirea aceH.imbare nu i se g.. dar nici încai sfârsit nu era.Si când te apuci sa-l scriiH . Marin se arata ne. dar gândul acesta îi facea bine.. ... Ma gândesc eu.. curiozitatea îi era satisfacuta.icea gândurile.. 8ar stai sa vezi. îsi motiva totul prin c. 3n roman realist din viata elevilor. Si de câte ori îl întreba 8inu. Se bâlbâia. .<urnalul unui om sucit..ârziu. ..acerea îl apasa pe 8inu.inuitoare. Eâdea. 9! spun drept.. cu note. Si Marin vorbea. gasind adjective inedite si vorbe ironice. 5bservase si el. .Ei. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. când îî asculta vorbind. ." se simti mult mai liber.. putin teatral1 " a foc4. *orbea precipitat.. Stii ca ma las de c..8iseara... curios sa vada ce-o sa produca.... &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. . îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. nu numai ca <urnalul nu se publicase.. 'imic adevarat. si geniu neînteles... 8e data aceasta. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. ca e ceva silit într-Insul... . 8inu asculta multumit. .îl scriu si p-aia. si stii.M-am plictisit. de laboratorH 8inu îi strânse. portrete. cu o repeziciune ametitoare. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal. . vedea personajele.. o prostie. iar vorbind.oata lumea e neg.imbarea aceasta brusca de pareri. #m vrut sa-l sfârsesc si am. Si dupa ce e-dama.8ar m-apuc iar de insecte.ioaba. 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta. de atunci. simpiificânuu-le.otarât. Stii. dar bucuria îi era adevarata. dar altfel. Se mira totusi ca nici G sc. &instit.când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri. #cum. &elalalt nu pricepu dintr-o data sc.. ti-am spus euH 'u face acum. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin. cautând epitete c.. ..imbare a prietenului îl bucura. stari sufletesti.

.2arca Maria... la 0ucuresti.6rumos. dar primul capitol din roman se petrece... o sa se zbata.iliana. aia a fost înainte. sa tipe s-apoi sa alerge acasa.. o fac zglobie. . cu iliana. sa fie tinut în g. E în vacanta. cum l-o c. o frumusete.a munteH ..#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. cum am fost si eu anul trecut. îl fac sa se îndragosteasca de ea. afara de acesta1 c.'-a vrut ea. &u iliana a fost ce-a fost.8ar cumH . p-aia o e-agerez.. #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. nu mai aduni fise. volum. 8inu tacea zâmbind.. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. #nette.8a. miopi.. stii... roscat. rosi. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. dupa marea suferinta.. traindu-le însa cu mintea atât de aprins. câtva timp.. stii.#sta aflu atunci. nu toate... mai zglobie decât era.. îi e-plica. Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu.ipui ca ala.ii marunti. 'umai cea din urma. Se întunecase....eare s-apoi umilit. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 . adica.ema. Ei.ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele.. si eroul e la munte. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. .. #propo.. 6ata. îti placeH ...0a adun.. -EiHberbantule4..#. (naiv) zicea sa n-o calomniez. #aa..#. 'u-si mai întelegea prietenul. da. când îl întrerupe 8inu. îti înc.. stii. aia e alta. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. cu oc. la Sacele. &e-i nevoie sa te mai gândestiH . o sa sufere. undeva... volum. 3u4 ce par4. ce vreiH.&e pricepiH . pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. îsi zâmbira unul altuia. nu...emaH . Se îndoise putin la început. succesele erotice. îmi bat joc de .. Si acolo se îndragosteste de o fata. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe.....#sa o c. Si aci. piatra.. la tara. dar înc... . .. ..Si de ce nu ti-a datH . Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi.. Marin. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc. la murite. 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. îi e-agerez caracterul. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.... insecte..Si sa vezi mai înainte. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri. nu. dându-si seama de ridicol. încât el însusi.. 8ar n-am fise.. 5risice alt cuvânt.2ricep. E data dracului.... Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu.. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. cu obrajii patrati si searbezi. 2-aia am iubito. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet. . .acu deodata si Marin. . . si numai asa..Stii cum sa-ncepiG ... la urma urmei.imie. .*asazica.

2rea putin trei luni. a urma. într-o casa din vecini. .6ugi.. sa-l roage sa declame. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH..amal în port. . Tcomme ilconvenait.._. o situatie.esuite carti..u ce ziciH . îsi trase . îi dispretuiesc. cum le spunea de atâtea ori.a.. cum i se parea ca se aseamana. .. 8inu încerca un raspuns spiritual. 5 idee noua. ..Ei. de biblioteca imensa. Tfois une dimanc. . 8ar am tot timpul trei luni... &ând m-oi asterne pe scris. connu..fuge la &onstanta. .. de calatorii în 5rient. 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an.#sta asa e. #cum.eu adica .'u-i nevoie sa ma conduci.. ca lupta e frumoasa. .. ca sa-si dea curaj. 8ar de ce se aseamanaH . Succes si inspiratie. o revolutie în sufletul lui. parca o lumina i se lamurea în suflet.ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate. si atunci. T<e la revetis pour la premiere..ipuindu-si un Marin batrân.4 >uandcejour-lâ...&e-ai spusH ..0a da. &iti de câteva ori aceeasi fraza.._ Mai bine în padure... apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi.. Se întoarce. 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 .._ în padure.. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos.rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii. ori se întoarce. înc.ot asa cum stii. pentru ca ramasese repetent Se face . . . abatut. 8ar ce vreiH . 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var./a.. trist. &ând intra în odaita luminata prietenesc... fara s-o înteleaga..'-ai auzitH . Eelua romanul francez. &unosc bine scara. Stii ca la toamna trebuie sa apara...prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea). stii.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata .i. rafturile saracacioase pe care stau îng. interesanta.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -. Simtea ca e las sa fuga. . privind o multime fara oc. învatat.i si lampa.#re sa fie greu. &e ziciH . . &e sa declameH T5.. . *ezi sa nu cazi. da-mi-l si asa. . de ....2raful e culoarea locala. .. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit. Mai ales inspiratie.e. dara. . 8oara eu sunt ala4.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea._ prea banal. el si ea. 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute. &anon întreg. însa.. eroul . cu cât se apropia de 0ucuresti. . dar în româneste.ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta." #prinse lampa.. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\.&um o sa-l sfârsestiH .oriotl ..jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea. colbait. EomanulH .'-ai tu cumva 2ere ... sunt deasupra lor.. într-un cuvânt.... fara nici o încredere în vointa sa.... o lume noua. cu o privire zâmbitoare si dornica.. 5c.aina. iar ceilalti îngrijati.#ci numai praful e imens.#a. prin care îl roaga sa se întoarca... 8inu nu raspunse.'u fusei atent.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta.. mai4.Sigur. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii.. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. frate-sau. pentru ca mama e rau bolnava. . cu mâinile încrucisate. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt.a.

ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei..ii mici si miopi. 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si. am colectie de pietre. cu atât îi scade minunata frumusete..&ititi multH .aina din acelea pe care burg. ar trebui sa scriem câteva pagini. ca orisice adolescent înclinat spre visare. ierbar. dupa cum marturisea el însusi. fruntea colturoasa. dar nu citesc întruna. oc. 8e-ar fi sa-l facem în culori. de care numai înc. cu cât se apropie de pamânt. doresc întotdeauna sa placa. i se parea ca.ii din vârful sandalelor. 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. înca. se socotea frumos. câteodata mai putin. cu succes.ipiul prafuit si g. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte".0ine. SI 5 6#. . se asternu sa scrie.&âteodata mai mult. mai traduc. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. Eadu . I 3' 0#I#.ipuirea-i se putea servi. ca un adevarat naturalist si visator ce era. &aci Eadu . cu niste pantaloni largi. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. cu c.ipuiti-va un copilandru înalt si desirat. Era ceva involuntar. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. Iunecându-si oc. în padure. ca sa se dezvinovateasca1 .izând înfiorat un caiet neînceput. îmbracati acest trup sc. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura. ma ocup si cu c.ii fetelor.iurgea era entomolog si... ca pe un lucru rar. #poi. pe unde nu-l duceau gândurileH Y.etele nefacute. de altfel. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag. în rarele lui iesiri prin lume. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. adus putin din umeri.. Era.8ar. în fundul sufletelor lor. noua ore pe zi. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. Mai scriu. ceea ce se întâmpla foarte rar. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei.ilor. înrosindu-se pâna în radacina urec. asa în mijlociu.ezii le recomanda de purtat "la tara". . noua ore pe ziH -8a. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele./m4 &am opt.imia.5pt.itat fugar cu o .dimineata. . avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. desc.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. 0aiatul pleca oc. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. care-i întunecau frumusetea în oc. caci Eadu. neluându-si oc.iurgea. mai lucrez la entomologie. 6ata îi privea mereu.eieti.# I .. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap. *orbea repede. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. 6ata îl privi uimita.ii în jos. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc. în viata de toate zilele. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. #poi. care-i dadea un aer de paiata melancolica.

iurgea..plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale.ie. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc. Si pe el. Sunt mai multe.. si ale caror urmari. se înspaimânta. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. . . am uitat sa ma recomand.ii lui. e mult. dupa cum era de asteptat. . zise ea. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii.ârtie sc.rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc. cât si esteticei coloritului. îl apuca de brat. cu toata groaza întunericului lui. luminându-se de zâmbet.i cu un baiat prostut.5risicât. 8in aceste cauze. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile. careia nu-i crescuse înca acul.. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". si lui numai unul singur îi placea. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de . Si într-adevar ca.. 8ar nu stia care necunoscut. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. cât de mult îl atragea necunoscutul. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta.. care se înroseste pâna la radacina parului.8e4 #poi tacura. Si Eadu era unul dintre aceia.ie scurta. sfâsietoare pentru altii. si mai ales de fete.ilor adumbriti sau uniformelor cu roc. si.. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. "minte" etc. i se pareau ridicole. parca aducându-si aminte de ceva.ema întregii lui vieti. Eadu se îngalbeni. #sa cum o cunoscuse din romane. vorbi fata.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. cu toata eruditia lor. &e o sa mai descopere si elH. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -.. Eadu îsi însemnase pe . . #ura. Eadu . 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic.ii. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. *azându-l ca tace. Si de aceea. 8e altfel.. era sigur el ca sunt mai multe.ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. .. "femele".carti care.... 8ar de femei avea mereu teama. "stupid". în oc. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. .3ite. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. . . mutra lui zapacita si oc.. ea nu cerea decât bani si iar bani. fata întoarse discret oc. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit.ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. apoi. de care el. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele.

2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. prapastii. si daca doriti si vârsta.. &itea cu greu. trist. Si pentru ca.ise ladita. satul.eate si se simtea obosit. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata.. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si. altii melancolici. 8esc. Se ridica deodata nervos. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea.neau în raceala.?@amasa4 . Iar.rânti vesel tocul..4.. îsi alese apoi lectura. de la sfârsitul trimestrului. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. pe care l-ar fi vrut ironic. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit". trebuia numit Eomanul unui om sucit. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie.ise ladita în care-si pastra . caldura îl ametea.. îngrozitor de banal.. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata.. Erau suflete care visau nemarginirea. *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. deocamdata. apasatoare. &um nu mai putea fi vorba de <urnal".eiate. #stupa cu luare-aminte calimara. tarine si catune prietenoase. &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea. dar se simti deodata rece. obosit." . unii veseli. si le îng. care se apropia banal.. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala... numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte.ii se odi. linistit. încordându-si bratele.ean cu apa proaspata. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu.. clasa a sasea. lua plicul si-l zvârli pe masa. Iar când desc." Sfârsi prin râs.. un râs silit. &redea ca e mai nimerit noul titlu.&e tot are fata asta de râdeH. cât am scris4. se alaturau. I* &âteva zile în urma. -Marin4 Marin4 .. geloase. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris. fara sa le citeasca.. amenintator. se înviorau. Se desparti de roman. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit.remura. se înciuda. 8ezamagit. nemiscat. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. #duna atent foitele scrise.. Si sufletele sufereau în aceasta . 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. în odaita. cu sepci de vara.. 'u se putea linisti." . %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita. adaoga. dormitând.ândul acesta îi înfiora spinarea de placere. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. pâraie...esui pe toate într-un plic mare galben. Se pregati sa înmoaie tocul.ârtiile si caietele lui. 5c. înc. îi gonea atentia. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 . Marin parasi <urnalul unui om sucit. 5c. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. sa scriu4.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. simtamântul zadarniciei marei bucurii. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau.#urora 5nciu. a.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit.

aceleasi ferestre desc.a ce ti-e fricaH . 2e unul dintre visatori.&. un armean focos. II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. în spatele lui. îsi ura masca pe care. o purta cu atâta seninatate.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut.imonosindu-si obrajii.&ald "foarte". .ii adânci. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. ascultându-si la rastimpuri vecinii. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti.. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat.. mai putin zgomotosi.. bine legat. printre banci. îi luase toate puterile. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda. ce mai vineH iric. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. . mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. cum ai mai rabdat. . care voiau sa se dea în întregime. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. altii îsi dezmorteau madularele sc. &e este.. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. se simteau deodata întristati. îl judeca si el.. se înfiorau în fata apusului indian. Marin îi era prNft!. rascoliti atâta vreme de emotie. si ce caldura4. îl dureau notele rele. ca toti colegii... Si nu stiau ce sa aleaga1 când se . &u necaz.pâna acum. sentimental.. #sa e regulamentul. i se paru acum o vorbarie goala. trecu palmele racorite peste fata... îi era drag si lui baiatul.otarau pentru . pe care premiantul nu o întelegea. gen dramatic.. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc.împartire. #u trecut.oinarerile din cartile de calatorii... Elegia.imia. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu. si se gândea la corigenta aproape sigura.. învatân-du-si "lectia".. 2e unii. un viitor "savant".. apoi alerga spre clasa.. zgomotul bulevardului. care va trece clasa cu cununa. Marin auzi pe 0ratasanu. pe care o mângâia Marin.. dar îsi dete seama cât de fals este. se arata nesimtitor fata de profesori.. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. care glasuiau între ei.. domnule. sufereau nedreptatind unele visuri. cititor patimas. îsi ura fiinta si minciuna.'-are ce face.. dramatic..e trece conferinta.ise prin care se strecura. gen liric. neica. Era ora de româna. &ând s-o mai sfârsi si asta. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora.Eabda.. gen liric. înca zece zile. inconstient. îl c.en epic. înabusit. avea o fata negricioasa si oc.. oprîndu-si oc. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate.. clipa suprema îi facuse nesimtitori. 0ataia aceea de joc. îndragostit de muzica. Era înalt. . .. &u toate acestea. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. Ele. .. epic4. îa . pe altii dimpotriva. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. #ceeasi zapusala prafuita. .3uuuf.Sa vad daca trec si eu..8oua sute douazeci si doua. . recunostea fericirea "tocilaaiiui".2arc-o sa vrea *oitinoviciH. premiantul clasei. . îi era indiferenta celuilalt.isa.eama /aig 0racterian. Mai putin veseli. gen liricK . dar stiinta... . . &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. ca întotdeauna. Easfoiau cartile.. nu-sî încredintau confidente.

pe "teren". 5 prostie. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. a neînte lesi-lor de plebe. .. firi-al dracului4 ..3nde-i MarcalaH . ."0abo"4. *ec. calcau g. ..#stâmpara-te.ea imagine a urgisitului de soarta. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. .matematica. ba doctore. ba 2opri-sane. "0abo"H "0aba" .Matale ce poftestiH . . 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora. feeeata4 pp. pf. se raspândise zgomotos în clasa. soptita discret de profesorul de gimnastica. cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei.#l dracului "/err 8oPtor". Marin 2opana. calcând masurat spre catedra.#i fostH -'oo.#m încercat1 nu ne lasa directorul... . Interventia cesto-rului era de prisos.e usuci aici si rabzi. . 0racterian4 . El. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. baietii se asezara mai toti prin banci. Ironic.... &ineva îl g.Marcala.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. speriat. . care-l astepta pe el.. Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda. .iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul.0aa..."&ocos". se plesneau pe spinarile pline. "0abo". #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere..#icea nu se doarme. .elarii prinsi în siret negru. . . feata.. Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor.&e-i. ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa.'u ne da voie pe terenH . 2erri Ermo /anibal .#icea se tipa. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca.ioz%!: %!7 dane.0a.Scoala. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. în clasa. &rezuse ca vine profesorul de româna.# fugit al dracului.. va lipsi de la ore doua zile. . . trâmbitata de câtiva "neascultati". .. Marcala.. -/auuuu?@ . Marin simti ca-i lipseste ceva. sareau peste banci. fiind bolnav. pârlitulO?@ . tocmai ei. doctore. ..#i fost aseara 0racterianH. &e-i lipseaH. Iar vestea.imba vorba... . Marin tacea.ionti pe Marin.. p. Sari în sus..'u facem nimic.. a dracului "0aba".vecinul lui de catalog. 2entru întâia data. cu oc. zvârleau râzând cocoloase de . corigent. vazuse c..&e ne facem ora asta.&are a datH ... . #poi sc...aiH Ia pune mâna. maH .2p.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei.

de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita.'u prea ma duc pe la sediu.. parca ar fi la cazarma. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori. 8aca nu-mi place. . eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. mai. cu cartile lui 6abre sub brat.. Scena se petrece la Sacele.. ... 2erri ramasese cu oc. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe .Sigur. am sa merg. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH .. 'ae. 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. la $G august. înalt. cu descrieri multe si cu dialoguri. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de .ora din Sacele...Ei. . e sigur ca se faceH . %!C FF. când scriu mai ales pentru mine.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. domnilor.. ordine de zi. #m fost.jurnal". #sta-vara..u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi.ii mici. . satul de munte unde am fost eu asta-vara. tot timpul studios. Eaducanu. cum am facut pâna acum. 6aceti tacere.abara cercetasilorH *asazica. iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris. si cu tunica curata. ca se aude jos la cancelarie. 2erri vorbi fara convingere. Morariu. . cu batista la gura. îmi compuneam o fata pedanta. purtam totdeauna în mâna un binoclu. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. &e poti sa faciH .rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor.&e vrei. &ând ma duceam la 0rasov... 8aca voiam sa prind necrofori. . 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. molatec.ârtie. .. drapele. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit. . Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc.. 5 organizeaza *elcicu. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . 2ot pune analiza celorlalte personaje. în august zici ca eH . cu gura mica. Mai la fiecare pagina apar altul.ocmai bine.. .iul plan. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate. deci.In tabara. .*a rog.. . mai4 #u si ei dreptate. *a rog. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist. nu faceti galagie.#dica nu te duci deloc.. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect.. ma apropiam.ii pierduti în gol..8e la $G iulie.*a rog. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. mp totul si zvârl în foc. oc... pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea.acere. ca ceva admis fara entuziasm. Subiectul îl aveam pregatit în minte. dar pot pune mai mult într-însul.. . sub comanda lui . E drept. însa.. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile.rebuie sa-l scriu. ca sa atrag atentia.. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. 3n roman naturalist e mai greu de scris.eorgescu de la Marea legiune. #m modificat mult vec. lovea linistit cu creionul în catedra.

E drept. 8ar eu tot cred ca se îndoieste.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. Mai întâi. #ceasta s-a petrecut ieri. precum si nenumarate prietene. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. îmi spuneau ei. &ând îmi cerea amanunte. îndracita. întemeiat pe acest material. Scriam toate acestea sincer. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. unele numiri. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile. 5tilia.imbate. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. ..eama Etta. am raspuns eu sigur. le inventam pe loc.Ia asculta. dar eu le-am comunicat ca o c. dar n-am sa-i spun. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. &redeam si eu în ele. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. începusem c. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. #m povestit de atâtea ori evenimentele.sa se bage de seama. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. Ea însa va pricepe.2e. procedam altfel.. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. 2e care ai iubit-o întâiH . acum doi ani. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. pentru ca n-am sa îndraznesc. . am vestit ca mai are si o verisoara. m-a întrebat 8inu banuitor. 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc.&ând scriam însa prietenilor. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. s-au minunat citindu-mi scrisorile. El s-a aratat vesel. numai pentru muie.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. am înc.ema iliana. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c. asupra geloziei dintre cele doua verisoare.#m sa-i e-agerez mult caracterul. apoi una cu 5tilia. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. &ând am venit la 0ucuresti. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. scenele scrise prietenilor. care se numea 5tilia. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie.cred . dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. 5data.iar sa ma falesc fata de mine. Ma desfâiain de minune. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti.ema #na. încât roseam amândoi. în sfârsit. 8in când în când încurcam unele date. fara ca însa . i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. prietenii mi-au cerut amanunte. care mai de care cu nume mai frumoase. c. frate. i-am spus. 2oate ca 8inu banuieste ceva. 2e deasupra.itam analiza personajelor. încât am întrerupt lectura. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. . %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. 2e fata gazdei o c.cu un pac. mi-aduc aminte.

.. . sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. de d?@#nnunzio. nu-ti fie teama. si ca. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. .Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H . 8e cum începuse vorba întelesesem./m4 ciudat4 facu el. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste.2rietena 5tiliei. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. aici confunzi tu lucrurile.&are 2aulaH .. ca tu ai vrut sa bei. fara voie. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele.2arca o c. .'u ore întregi.. . ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . .Ei. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu. &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. M-am aratat vesel.Ma rog.niciodata. . în realitate. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . Si ca ai prins-o. .. în orice caz. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. .i-am spus ca e data naibii. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. . fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. îmi pare. ea ti-a zvârlit apa în oc. devin dintr-o data un 8on <uan. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure. rosesc.oti trebuie sa creada ca eu..n-ai sa crezi.iar asa s-a întâmplat. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. . o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste. tocmai când cedase. 8aca ti-as spune. .. fie ca o iubeai prea mult.&red.. 2e iliana. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. si pronunt constient.otarându-se poate sa ma dea de gol..#sa. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". iar nu cum pretindeam eu. 8inu citise si el nuvela din care. . nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. . iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune. Eosesc. . vara. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. în realitate.5tilia si iliana. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH.&are amândouaH .#cum înteleg.. 8ar eu nu rosesc din timiditate.Ia asculta. relua 8inu. însa. .2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia. în sfârsit..6oarte ciudatO dar am citit o nuvela. cred ca nu l-am convins.. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare.Si pe una si pe alta.&.Spune. ca ati întâlnit un izvor.ema altfel. . . doctore.#si..Si acolo. . Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare.i si tu ai sarutat-oH . silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva.

8ar eu sunt necajit. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. 8oua corigente odata m-ar doborî. 2entru clasa a saptea. cu sprâncene neestetice. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. caci au început tezele. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. . supararea tot nu mi-a trecut.E E SI 0EEE. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc..rebuie sa învat ceva la germana. W.e. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase. dar daca as ramâne si la germana.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". 'u ma recunosc nici în mansarda. nici la biblioteca. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. in 8umbrava. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima.întelege ridicolul acelei viziuni. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c. 3n baiat ca mine.. m-am sc. cu cozi groase. ar fi un dezastru.. iar acum stau sub stejari. si sa am patru fecioare pe luna. si cu lentile scumpeH.is oc. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. Si cu toate acestea. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. #ici.elari mari de baga. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. &#2I. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. eu aveam alte gânduri. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. #cum. #cum ma înteleg altfel. 2entru ca eu nu mai ma recunosc. 8ar a trebuit sa-l parasesc.. care ma iubeste. despre dragoste. când am obosit si vreau sa ma culc. #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut. 8e aceea m-am si batjocorit. atât de carag.imbat.imia si publica articole stiintifice. $ iunie #zi am parasit romanul. Iar când ma vad în genunc. e atât de reala. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. dar ma vad întotdeauna cu oc. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. &#S. nici încruntat.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. %$$ %$% 'u stiu de ce.el dupa urec. rautacios. cu cozi de nic. care studiaza c.. poate ca nu doream. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. nici scrâsnind din dinti.elari lunguieti.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. M-as fi înscris la laboratorul de c. eu. cu oc. . Eu sunt un baiat urât. ascuns. 2oate am sa scriu romanul în vacanta.ioasa în realitatea ei.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. dar asa e. eu rosesc. EomanticH 'u. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni.. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum.. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. ca sa ma linistesc.. '-am nici o tragere de inima la scris. . cu buze subtiri si vestede. scriu foarte sincer.

&eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. #re o ceafa foarte frumoasa. trebuie sa lepad masca.e iubesc. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. Eecunoaste-te de data aceasta învins. iar daca m-am sc.imbat. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. cât de cât. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. foarte inteligenta. ar baga de seama ceilalti. îmi plac fetele din Sibiu. Mi-a spus-o. .otusi. Eu as marturisi ce vreau. fata. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. cu atât mai bine. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. si le saruta. nu-mi pasa de nimic. M-am sc. si când vin. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu.imbat.oit de bivol în care colcaie viermii. &eH Ei. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa.8ar atunci.imbat. Eu i-am spus. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. 5are ma sc. E foarte frumoasa. 8eocamdata. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc.imb eu aici. # doua zi E ciudat. pentru ca ai început sa devii banal. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta.i si-i flutura obrajii. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. 'u ma intereseaza. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. eu pornesc în padure. mi-ar pune întrebari. #ici însa.Si eu te iubesc. #tunci. si pace. #m spus ca are parul taiat. Eu stiu de ce îmi înc. parul îi aluneca peste urec. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. 8ar nu e asa. ar baga de seama 8inu. ca un . . fara sa rosesc1 . foarte culta si ma iubeste foarte mult. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc. si s-ar mira.imba. ca un motan bubos. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure.imbat. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. în 8umbravaH 8aca m-as sc. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta.imbat.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos. sunt convins ca m-am sc. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase.. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . #colo trebuia sa port cu grija o masca. Eu n-am cunoscut pe nici una. 8aca vei putea mai târziu sa râzi. ca sa nu ne scape nici un e-emplar.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . ucrurile s-au petrecut astfel. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca.imbat mult. . Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. Si atunci. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. &aut sa ramân singur. pentru ca mi-e teama de ele. Si-apoi n-ai avea nici un succes. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. 8evin din ce în ce mai melancolic. #cum as vrea altceva.rebuie ca e-agerez. 2e fata cu parul scurt o iubesc. daca m-am sc. acumH 2oate m-am sc.

dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. Ma cam încurca oc. dar nu-i admira nimeni. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu. 'iste oc. mai ales tristi.4 eu . 2limbarile cu prietena mea . #m crezut la început ca e glumaK dar nu era. sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar.Si atunci am sarutat-o pe gura.inuit de problemele metafizice.ii pe solnita în tot timpul prânzului. #sa sunt eu.ii.e mai frumos asa1 #ura . Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. &ând. #ltminteri. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. însa. o c. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. 2e lac sunt si lebede. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. care ma prinde de minune. e vorbesc despre lucruri abstracte. oc. îmi plac mai ales oc. Ma duc cu #ura . Si când visez. Eu. aceasta ma bucura. *orbesc foarte frumos. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc.ema ca dorm. 8ar eu.. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare.si în Sibiu. si-mi fi-ez oc. însa. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola.. Si ceea ce e mai frumos. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc. eu. o sarut pe gura. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu.i mari. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u.er.de obicei. ci niste plete negre. pentru ca pe aceasta o iubesc. 'u mai mi-e foame. fiinta adorabila.. atât de trist.. 8orm mult. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o .prin padure sunt delicioase. Eu fac parte. Eu. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele.i. metafizice.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc.elarii. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe.iar soptind ceva. Ma simt sting.e. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Mi se pare ca am auzit-o c. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Dâmbesc si eu.isese oc.eama Mill= . melancolic.a. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. si o tin de mâna. perec. în care stapâneste o desavârsita melancolie. 8ar. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. ca un adevarat întelept ce iubeste. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete.ilor din timpul zilei. &ând ma duc în Sibiu.ii. simt ca-mi lipseste ceva. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta.i. încât nici nu pot mânca ca lumea. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. îmi pun un costum de cercetas. cadea si ea victima poftelor mele. 2erec. pe care îi cunosc toti. 'u mai am parul rosu. eu. . si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. cârliontate. 'u râd. atât de c. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri.. pentru ca o iubesc.. cu genele lungi si tremurânde. Era în puterea mea. E fericit. din fiece perec. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. cu toate ca sunt sase dioptrii. #m un brâu rosu. tristi.atât de subtil. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre. vreodata. care le fac multa placere. Eu.i. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. castelul cu tabara noastra.. visez castele cu parcuri imense.e atât de potrivita. în acelasi timp. care nu ma cunosc. 2aPe U om cu carne si oase multe. nu s-a întâmplat nimic. dar nu se poate c. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta.. cu o e-presie. iar lemnarul ne priveste fericit. e ca sunt melancolic.

Mill=. Si eu nu vreau sa devin altul. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. zau. #ura e în culmea bucuriei. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. eram ispitit sa batjocoresc putin. Si aceasta nu se poate.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. #tât de trist..otarâre. iar dupa 2asti va aparea. #sta are sa se sfârseasca rau. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. Mill=4. burg. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. ci numai doresc. 2este trei zile #zi s-a . 8ar nu ma pot vindeca. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns.ii pe jumatate înc. Eu stiu ca are sa . marginiti si supusi poftelor imediate. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. Mill=4 . iar munca si ambitia mea inutile. Mill=4 Sunt atât de trist. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. . sa leg o prieteni ou o fata de împarat. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. dar ma si distrez din pricina aceasta.e astept. 8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . 'u-mi intra în obicei.eama). sunt foarte trist. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. Eu nam nevoie de idile.'u mai prind. Eu sunt de esenta superioara. #u început sa observe si baietii. . pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. . #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. *isez ziua întreaga si tânjesc. prea sunt melancolic.. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. în realitate. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol. Stiintele si cartile mi se par searbade.rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. Si trebuie luata o .&e-i cu tine. #m spus comandantului ca plec.ii ca sa ma vada. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Sunt trist. ridicol. 2e mine ma asteapta alta viata. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit. #m sa devin altul.eltuiesc cât ma îndeamna inima. 8ar sunt. 'u numai ca îmi dau seama.. '-am sa pot lua nici o . as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire. pentru ca are sa moara. imediat dupa corigenta. de-si sucesc fetele oc.*ino..ezi. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare.otarâre. si visez pe M. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. Iar acum am sa plec. &el de acum e tristK e trist. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori..talie.isi. 8ar nu. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c.ioasa si direct romantica. omul care-mi trebuie. #m de unde. absolute pâna deunazi. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. a &raciun va fi sfârsit. Ma simt lipsit de vointa. sa fiu un ascet temut.ârtie. nitelus carag. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine.ll= (pentru ca asa o c. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt.. în mansarda mea am sa devin cel dinainte.

descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4). resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de . si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. tipetele lui 2aPe. cât mai complet posibil. comandantul. pâna ce daduram de un pod. 8imineata ne sculam (cum dormim. la culcare. sosesc cu mult mai devreme decât mine. datorita unui comple. dragul meu. #colo trebuie sa fac coada. nici fete cu parul tuns. orisice s-au spune. cercetasia. .ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. când voi obosi citind.orâta de toamna.. . &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în . ceilalti tovarasi. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati.e întrebi.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei.otarât sa te informez. #ici am descalecat noi. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. &um însa. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. plus comandantii respectivi. Entuziasm. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. în fiecare noapte. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. a fost din belsug. . #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. dragul meu. #fla.iontim tovarasii de saltea (saltea. pe iarba. apoi blestemam oleaca în gând gornistul.abara4 &. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. ne-am întins optsprezece corturi mici. vorba vine).. neavând oc. unde sunt si eu. 2ornim apoi la spalat. In ce ma priveste. &. #colo am sa ma asez la masa mea si. de scolarite.ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. tabara.moara.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului". dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. desigur. pe care nu-i gasesc. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. nici un muritor.de cauze necunoscute.ransilvania. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. #colo sunt eu stapân. cincizeci de cercetasi. tocmai de la corturile grupei întâia. eu ca si. în timp ce aud de departe.. o ploaie mo. vezi mai la vale) la sase. am dat de copaci si am început sa alergam. pentru ca ceilalti tovarasi. si afla ca sunt .elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. doua corturi mari si doua corturi-magazii. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. Mai întâi ne g. eu îi pun la marginea cortului. la o cismea afara din tabara.u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. de altfel. oc. în sunetul unei goarne ragusite. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari.iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. 8umbrava Sibiului.. 2entru ca de citit. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. Sibiul.elarilor. cum nici tu. de dascali. .. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. etc. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc.. nu-ti poti face idee. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în .

#poi se potoleste. o grupa "de servici"1 matura tabara.8aca însa spui ca ai treaba. e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. încing curelele curiei de . pregateste . . îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. atât de complet. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. ma deznoada în bataie. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. &eea ce urmeaza e atât de vast.îmi striga el. îl gasesc . ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . care doarme sub un car.8aca m-o prinde. strâmbându-se. aduna lemne. &ând vine rândul gnipei mele. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c.Si daca te prindeH . obtinând acel rarisim supliment. aburind.eana de peste drum de tabara. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . tocmai astazi.ip. dragul meu.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". în pozitia aceasta. ca ne apuca amiaza" etc. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. 8upa cum te-ai asteptat însa.e de bocanci (el nu simte) si.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai. ceri ajutorul lui ivbv-sPi. si pe madama de la dug. buzele. îndeosebi -ilo-p. 8e aceea. . pe tiganul ajutor de bucatar. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. &ând vin si eu bucuros de lic.împotriva tuturor asteptarilor .informativ-imperativa pe . sarcina cea mai grea.Supliment4 . #cesta-i planul. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre).#zi e rarQre1 se prind . cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei..ipuieste-ti starea nervilor mei când.2lec dupa insecte si dupa plante4 . târguiette din Sibiu. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. *orbesc foarte .2ai el nici nu-i în tabara.idul rosu. 2oste-Eestante si. linistit... în sfârsit. apoi la un baston cercetasesc. câteva minute. doctore. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". apucând câte doi la un picior si trei de cap. când avem atâta treabaH . si sfârseste întotdeauna bombanind. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe.8ar comandantul *ulpeH . strigând "ca ce fel de treaba e asta. spala vasele. dintii. #cum manânc.imeronterele de minune. barbia. îi pisezi picioarele cu o perec..abara Sibiu. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc. ramân. #poi îsi ia o strac. care cu totii îi seamana.pe lânga un foc strasnic . si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. #tunci recurgi la o cana cu apa.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 . îl vad pe el din nou cu cana plina. Si înc. ca ce e întârzierea aceasta.. în fiece zi.care ma scol cu prea putina întârziere. sprâncenele si.cu ea plina.2ai bine. 8upa aceea.sezatoarea pentru seara. curata cartofi. ca asta nu e regula.elarii pe nas.. care ar trebui sa fie cu cana goala. . apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). aprinde focul. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. îl târâti afara din cort. fruntea. Si mi-a dat. la urma. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. eu iau o cutie mare. care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4". fierbinte.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare. #poi1 . la urma. #tunci ma informeaza cu amanunte1 .

8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc..&.2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee. . . 2ornesc agale printre copaci. *ulpe. sunt pregatit pentru orice întrebare. care.daca gasesc vreo sopârla moarta.&um suntH .&um merge. cu atât mai bine ..'odurile asteaH e vad.inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice.. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor.inocino. nu paraseste nici o clipa pe comandant.ega violaceea. ca un adevarat savant. e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. da. Eu. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. calcând indiferent. naturalistuleH . *ezi dumneataH asa e domnule.e vedeti cum suntH .2ai astea sunt graminee. . eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. da. M-am facut numai apa.&e sa zicH 6rumos. îmi încarc bratul cu buruieni ... .serios. cu un aer preocupat sau multumit.#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. s-a ocupat pe timpuri cu botanica. /aiH &e ziciH Seful. Seful. . încruntat.#m gasit niste specii de c. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. Seful. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata. domnule comandant. . camarade. 8in nefericire.. da. 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice.#dmirabil4 &. milos. 8ar. jarisim... baiat cumsecade. . 'u sunt foioase4.. în dosul lui..*edeti asteaH .rebuie sa fie o varietate noua. dau drumul fluturasului.#a4 da. care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri.'u distingetiH 'u sunt foioase. Mai greu o duc când. dar neinitiat în tainele entomologiei. -EiH4 . . asa! . îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. Si îl privesc dispretuitor. *ulpe se încurca...si pornesc spre tabara. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. unde dracu l-ai gasitH .. ma întâlnesc cu comandantul taberei. -'umai spune4. du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. cum nu se poate mai vesel.H . da. . eu.'odurile. însa.. dupa o asemenea zi de lene. îmi spune1 . surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe. #ltadata... . . -EiH ..Eu stau pâna ce gasesc o -ilop.. . 8ar nu pot sa ma plâng.&ine nu sunt foioaseH . ma priveste lung.2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el.. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul../ai.3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind.iar azi. Eu.... #tunci prind repede vreun fluturas. . dupa împrejurari. cu aripile scuturate de polen)..#sa. . în fata cortului.

8omnii ma privesc.#i vazut..8aaa.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. cu amoniac..#.. Eu li-s tata lor.ipui admiratia tuturor. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri. . . 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. o colectie nu se face cu una cu doua. Ma scoteau anevoie din cort. si tin adevarate dizertatii. Eu continui netulburat1 . Specii rare am eu acasa. coleoptere si lepidoptere prost conservate.. comandantul trimitea saRma c. .Eu privesc în oc. c-au venit vizitatorii. &omandantul nostru e însa vanitos. .... mirându-se1 .&u fluturii îi mai greu.3ite. Eu vin bombanind.i pe comandant. doctore. &omandantul priveste mândru domnii. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. . 'ici unul nu mai vorbeste. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. stateau de vorba cu comandantul...).imenoptere. .oti...as-ca faci tu si fara cutii. Eu i-am spus1 . cu cercetasii. . domnii ar dori sa le arati colectia.Si cum le apuciH . 'u-ti poti înc. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH. Si când vor sa ma întepe. 'u se lasa *ulpe..#ti vazutH. admirau -tabara.2e viespiH . . tainic../ai.... 2e coropisnite le scot cu za.Si pe sobolani în batista.. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine.. pe care s-o arate vizitatorilor. fac indiferent. 2rind si scorpioni. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea. îsi înteapa capul si mor.. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. mi-a raspuns.. ...eme.8ar tot mai stie *ulpe botanica. . cinerare4 7" .8aa. Eu stiu cum sa le apuc. Eu las ierburile jos..8omnule comandant. Eu aduc discutia asupra entomologiei. admirativ.... Si îmi trebuie cutii mari. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca. M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara.ete.2ai viespile cum le prinziH .8e capH4 . nu se lasa. *eneau vizitatorii. c + .*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele. #ici ramân cu gura cascata.ar ars. &ând se pregateau sa plece. ... . pe care le taiam felii-felii. ca sa pot gesticula mai în voie. ca sa fac economie.. . compatimindu-ma în gând. 8ar si pe ei îi prind. care râde.. sunt numai niste biete .Iar pe vipere le prind cu siretul de g..8e cap.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful