Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

I se tipareste romanul Maitre=i. !+9ll+9% . Iorga. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.Este consilier cultural la isabona. inspirat din propria e-perienta din India. !+%9 . 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc. pe care o va absolvi în !+$C. Iar daca nu va recunoasteti în personaj.. dar. într-un caiet pe care îl ascund.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului.eorg. !+%$ .2ublica eseul Insula lui Eut. 5btine doctoratul în filozofie.2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume).întors în tara. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni. lucrare ramasa neterminata.2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India). !+%C .2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. !+!7-l+$" . !+$C-l+%$ .+ martie .e Ieremia (ofiter). Mi. nebanuit de nimeni. Si nu sunt trist. Mircea.imia asiatica si 5ceanografie. !+%+ . nici de toamna.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7. nu va iluzionati1 însasi delimitarea. unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice. primind titlul magna cum laudae. !+$! .#pare romanul 8omnisoara &.îi apare volumul Mitul reintegrarii. .I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India.imba numele în "Eliade".ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii..aici.ipareste romanul Sarpele. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '. fiul Ioanei si al lui .Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. !+$+ . #lc. !+9G .ristina. la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. !+9:-l+9C .Se stabileste la 2aris.2. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &.2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii. Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. !+$C . nici de povestea cu amintiri".Este numit atasat cultural la ondra. !+9$ . Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor. !+%% .Scoala primara o face la 0ucuresti. !% !+%" . !+%: . Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore./asdeu.I se publica romanul 'unta în cer. cu teza Istoria comparata a te. morale si politice de 0. un curs liber cu tema istoria religiilor. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. !+$" . !+%7 .6ondeaza Eevista universitara.Se naste.nicilor Loga. !+9" . !+9% . revista va fi oprita. !+$: .anasius. . la 0ucuresti. !+$9-l+$" . nerecunoasterea.Sustine. !+!%-l+!7 .

'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur.ni>ues du Loga. !+:! . #pare.ai >ues de l@E-tase.Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata.Se stinge din viata Mircea Eliade.icago.inerete fara tinerete.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume). !+7: . condusa de Mircea Eliade. !+7G .I se tipareste lucrarea . Illinois. la Sorbona. 8ar adevarul era . !+C9 . traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali.ni>ues arc. !+C" .2ublica.Este invitat la 3niversitatea din &.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &. !+7C-l+7+ . 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a. !+7% . Scrie nuvela fantastica !$. !+77 .2ublica .2rimeste. !+7" . îi va purta numele. viata mea. la Stuttgart.otarât sa încep c.2ublica volumul #mintiri. !+"$ . Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte.icago. I (Mansarda) .Scrie si publica nuvela fantastica .GGG capete de vite. la 2aris. !+:C . scriam în <urnalul meu. !+CG . !+:+ . la 2aris.engis-M. la &.icago.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa. m-am . &. si la roman ma gândesc de mult.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris.2ublica volumul e Loga.iar azi Eomanul adolescentului miop. nuvela 'ouasprezece trandafiri. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza.ipareste. #rgentina. !+"! . !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses.Editeaza. ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola. !+"9 . la 2aris. revista #ntaios.I se publica e &.amanisme et Ies . când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c. In curte la 8ionis. *oi lucra în fiecare dupa-amiaza. &ordonul egiunii de 5noare. 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas.an.ec. !+C:. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale.e de l@eternel retour.icago. iar viata mi-o cunosc. doar.#pare. !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele. la 2aris. !+":-l+"7 . la 2aris. Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. !+:: . $$ aprilie .istoire des religions si e M=t. !+9+ .Scrie nuvela fantastica a tiganci.Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. Immortalite et liberte.8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene. lucrarea 8e Dalmo-is a .ington.raite d@. Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. lucrarea Images et s=mboles.ec. !+"+ .imie într-un laborator instalat în firida sobei. !+"G .!+9C .

8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. în înserari calde si tulburatoare. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. sa-l faci pe erou frumos si bun. îmi merge tot mai rau. în sarbatori de familie si idile. fireste. tot ceea ce am dorit din mansarda. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri.. încolo.8aca vrei sa scrii un roman. apropiindu-se1 te iubesc4.nu va interesa cititorii. dar pentru .iar sa scriu tot ce cred eu despre el. poate. # cunoscut atâtea fete. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste.eme Silviu. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. sau a saptesprezece ani.otarât sa ma gândesc. Ma tem. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. Si am cunoscut câte ceva din visurile. în zadar. cu scoala.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH..altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. nostalgiile si tulburarile ei. nu i-a placut. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. pot scrie orice despre el. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. El le-ar întovarasi prin padure. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. Mi-au folosit. Staruie c. veg. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. #ceasta. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. 8ar romanul trebuie scris.imb numele eroinei în aura. 2entru mine. &origent tot voi ramâne. la vara-mea. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . 8e aceea. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. 8e câteva saptamâni. Eomanul îl voi scrie altfel. cu drame interioare" etc. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. &ea mai mare. cu masuta acoperita de sticlute colorate. îmi spune. nici alta nu puteau seduce un adolescent. îi pun întrebari. era grasa si murdara. era slaba si reaK îsi teroriza fratii. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". si sa-l fac melancolic. *ara-mea se opreste. sa sc. m-a sfatuit ea. ca un adevarat autor de romane. de la o vreme. iar la mosie un frate brun si curajos. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. Maria. caci am învatat vocabularul fetelor.. zâmbind. în timp ce voi scrie. 2uica. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. M-am tulburat mult la început. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. 8ar cititoriiH. tot ceea ce nu am avut. credeam eu. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. &ealalta. Sa fie doi eroi. Si atunci i-am ascultat marturisirile. de câte ori o întâlnesc.ipuie. . 'ici una. care sa aiba mosie. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. Si sa-l c. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. Eroul sunt eu.. vrea ea.. ca viata mea stinsa între copii si carti . acesta e un roman cerebral. însa.. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. unul frumos si altul urât. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna.oti.

#zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. Si.. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. #m acceptat.. 2aseam îngândurat catre scoala. Ma stapâneste cu glasul. de slab.rollo da. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. sa cutreier tari.otarî sa ma lase corigent la matematica. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension.an der Neise.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. de sase ani. cum am luat ieri la germana. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. *ara-mea. 8inu a râs. si la carti. totusi. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. #tunci am sc. totusi.. 8e câte ori nu mi-am jurat eu. sa dorm în barci. linistit. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. e-temporale numai din "gramatica". 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta. 2entru ca trebuia. din "gramatica". privindu-l cum intra. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. am sarit treptele patru câte patru. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. si la scoala. sa lucrez în porturi. *anciu saluta demn si îngaduitor. 8ar geanta m-ar fi umilit. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". 8ar nu am. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. . iar 8inu s-a strecurat. cu oc. Eu nu am noroc. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. unicul izvor de inspiratie. sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. în fund. fireste. înfrunzisera toti castanii si era senin. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan. a urmat câtiva ani la calugarite. intra *anciu. #ltii au noroc si la fete. #ici am protestat eu. sa uit problemele grele. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug.#re sa-ti vina greu. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. Intrând în curtea liceului. în gând . 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica.rele si încurcate. de timid.imbat vorba. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . uni am dat e-temporal la franceza.. .. cu calmul. prin care as putea obtine "jurnale". Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu.. Ma întristam aflând cât sunt.. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.cea din urma oara. #m alergat pe coridor. 2e astazi aveam patru probleme1 .otarât. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb.. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului. confesiuni si amanunte. nu am învatat nimic de sase ani. 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". iar 6aradopol la germana. de ne. mi-am luat locul din banca I. Si apoi. &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. înca. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . 2rofesorii se vor teme de mine.daca sunt ascultat . a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. în clasa.ii si cu dezlegarile problemelor.

cum ma apropii de tabla.Ei. al dracului4" si apoi pocneam din dinti. . valoare si dezlegare.emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata. . . nu stiu cui. la ziua de !" mai.2atru. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. .6a-o atunci pe prima.. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. însa. dar ma zapacesc. -&ine îmOa bine.. 8ar am facut semn ca-l stiu.niciodata. # înteles. bâlbâielile... . eu gândeam1 "Ei. Era tot ce puteam face."într-un cerc de raza E. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa.. &ine învata bine.Eepeta enuntul. . când si-i pleaca în caiet. 8ar totul era zadarnic. *anciu si-a întors scaunul catre mine. 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost..'-am putut sa le fac pe toate. ca ma prefac. . . plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara.emat cel dintâi la tabla.. domnule *anciu. 2anica piere din senin. în carnetul albastrui. usurat. nu mergeH . si eu mi-am dat seama ca ma rugam. ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. zona nascuta de un arc. de atunci. .'u ma întrerupe4.. Sa se calculeze înaltimea . domnule *anciu. nu se zapaceste. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea.... M-am asezat în banca.. iar noi sa avem întreaga ora libera. m-a c.#vem un cerc. . în timpul acesta. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient".. 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. 'u-l stiam.Spune atunci. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog.&âte probleme am avutH . maH . nu se mai lasa înduiosat de natângia mea... zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor.. si-a încrucisat bratele si astepta.Stiu. cu creta si buretele. 2oate a aflat. . a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.3nde suntH . 2auza lunga. un italian . raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu.Stiu.otusi. .. 2rivesc calm oc.a loc4. are ca baza un cerc. domnule *anciu.Eu învat.Invat . Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. 8e altfel..8e ce nu înveti. zâmbesc îngaduitor celor din banci. dar sa vedeti. si a început sa-mi dicteze1 .. Stii enuntulH.ii profesorului si. #m facut rugaciunea.. ca sa mai treaca din timp. #m pasit demn. ma linistesc. începui a construi cercul. 2oate ma rugam si altceva." 'u stiam de unde sa încep. pentru ca nu stiam problema. 6ireste.a zonei. ca nu învat niciodata si. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul.. . cu caietul. ca sa-l pot urî. si stergeam mereu.

II 6uoco. #scultându-l. &ând ma linistesc. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. Se apropie seara.. E-plica. e-plica. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. ma mustru.otarât intriga. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc.8aca am glorie. domnule4. care îl împiedica sa ajunga glorios. pe drum. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop.. e-asperat1 . # citit @enfant de volupte si e 6eu. 2oate e înca virgin. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. 8e câte ori sunt umilit. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". în caietele menite romanului. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. sc. dar pronunta 2iacere. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. dar nu o pot îndeparta.roscat si miop. înflorit. iar ei.. cu obrajii moi si frunte îngusta. &onflict. nu.&e te faci. cu buze de taranca tânara. El ma admira si ma dispretuieste. ca repetam scene citite în carti. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. cu barbie lustruita. odata. 8upa ce a iesit *anciu. femeile si banii vin de la sine. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei.iobia noastra si de gloria sa. *reau sa ma ocup acum de Eobert. cum îmi place sa ma port cu el.et. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa.. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit.ucreaza. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. bucurându-se1 . #cum însa. El ma suspecteaza. . l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. transfigurat. Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu. doctoreH . #m încercat. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. fireste.elari. . 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. pentru ca eu sunt eu. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. e-agerat. '-am putut scrie nici o pagina. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. ca 8@#nnunzio îi seamana. asa cum se afla în romane. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. simpli elevi dintra sasea reala. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. 'u miarn . 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. Mi se plânge de slabiciunile lui. E un adolescent fara sprâncene. II. Si atunci amânam iar capitolul. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura.imbat. am planuit capitole din roman. si trebuie sa c. 8ar nu scriu. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. în acelasi timp. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. 3rsuz. înca. iar *anciu îi striga la rastimpuri. si. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert.&e ai. mâine am lectii grele. #cela îsi stia lectia.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete.

'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. 8ar seria aceasta de scene. pentru ca nu-i prefac. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. Suferintele mele . E stupid.. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. Sa iau seama. 8ar am pierdut iar firul. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. personajele. în Saptamâna 2atimilor. 'u cunosc decât adolescenta noastra.. 8ar aceasta pare pedant si rece. 8ar eu nu pot descrie. modific. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. 5 lume ignorata. 2rietenii ma cred timid printre fete. &ând. e-agerez. însa. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. dispretuitor. nu stiu. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. si nu am tragere de inima sa le scriu. Si apoi.ita anumite capitole . pentru promovarea mea în clasa a saptea. . trait. iar nu s-o potolesc.nu le va cunoaste nimeni. M-as multumi sa prezint.pâna atunci . m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. 8aca l-as sili pe el. #s fi fericit sa gasesc un conflict.. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. în orice caz.rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. Si apoi. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. m-am oprit. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. Mai ales "concluziile". în orice caz. Sunt atâtea lucruri de spus. de la care am plecat în aceste pagini. 8upa ce am înc. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. viciata si neînteleasa în literatura. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec.#m plecat de la Eobert. nici unul întrecând saptesprezece ani.. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. 6ara sa vreau. *oi avea grija. romanul trebuie publicat. 8ar. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. 8e aceea ma arat retras. si . Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. Eu nu am gasit nimic firesc. . planul de lucru ar fi simplu. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic.asupra measi asupra celorlalti . ca mai înainte. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului. cea dintâi aventura. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. pregatiri pentru roman.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. 'u i-am vazut niciodata iubind..i. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. #s lamuri. #-tunci. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut.eiat ultima fraza.. conflictul.. în roman. Eomanul meu va fi scris fara discutii. s-o ajut. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH .iar în <urnalul acesta. 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material .c. s-o încurajez.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". Eobert.. încercari de a sc. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. #s suferi mai mult daca as fi respins. 8ar mie îmi place sa ma contrazic. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. oare.autorul însusi nu-l cunoaste. e un prilej. de aceasta sunt sigur. rând pe rând. înainte de toate. apoi. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. 'u gândesc întotdeauna astfel. de impresii. fara a fi un roman psi. Iar am alunecat în discutii critice.

iar pe mine ma alinau. umilit. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. împotriva surorii. #m auzit acele adorabile fraze de început. aducând si pe 8inu. resemnat. 'e-am distantat. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. întunecat.ile la cealalta parte a #renelor. rosu. strângându-i bratul.otusi.ia si mi-a spus. în toate liceele. 'u ascultam decât pe Eobert. de buzele ei. Iar noi .i. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. cu parul atent presat. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. 2erri coc. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. pe umarul de stofa decolorata. eu m-am împotrivit mult. zâmbind si rosind. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza.sa nu le strecor si în roman. 6ata cuteza sa vorbeasca. 5 bruna cu palarie alba. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie.ii negri. asteptând sa farmece. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. cu ura.i. într-o jumatate de ceas. cu ironii stupide.ile de liceeni. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. Era înca zi deplina. la toate serbarile. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. lânga un brad pipernicit. lânga ele. fumând. g. ca pleaca sa-si caute sora. . e-am întâlnit lânga #rene. Se zareau si se auzeau celelalte perec. vorbeam. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. mult. îmi porunceam." 6ata s-a înrosit mult.cu sepci de liceeni. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. îndemnat de Eobert si de 2erri. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. 6ata aproape plângea.i. de aburii parului. perec. Eu eram palid. strivite pe obraji. pe par. Erau simplu îmbracate. *orbeam aspru. cu gesturi. . cu obrajii albi si oc. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. poate. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. Ma stânjeneau privirile strainilor.i. le-a vorbit. 8inu vorbea rar. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. *orbeam. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". doua fete si doi baieti. Eobert le cunoscuse. si-a scuturat roc. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. 8e aceea. înfiorat de tremurul trupului. 2arcul era prea populat.pe care atunci o cunoscusem -. aceasta se stie.iar cu perec. . cea mai cuminte. privind în oc. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. rau. 'u îndrazneam. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. Era cea mai mica din grup si. incult. lacramând. 8e câte ori o priveam. &ând i-am sarutat buzele. în 2arcul &arol se întâlnesc perec. 6etele se . cu buzele timid înrosite. Ma încruntam. Eu taceam. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. Mergeam împreuna. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. râs încurajator. Eu paseam apasat. E inutil sa reproduc aici conversatia. pe o alee dosnica.inui stupid. zapacit. pe bulevard. cu obrajii pudrati. Si ea se scutura sub buzele mele reci. 6etele au ramas fermecate. Eu staruiam. Se împotrivea cu oc.ii.eata se rupsese. 'e-am întâlnit toate perec.i. toate cuvintele cu doua întelesuri. s-a ridicat ca un arc. c. 'u vorbea nimic. Si fata se înspaimânta. cu mâinile. acela a ramas locul de întâlnire. S-a asezat mai mult târâta. brutal.eta o vulgaritate impresionanta. la prima aventura. perec. îmi placea s-o c.

*oi fi un soi de "raisonneur". care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. Ma supara Eobert. iar altul se c.inuisem absurd.rebuia sa fiu mai brutal. Ma va înc.inuie s-o ajunga. 5c. Eu ma prefac ca nu înteleg. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. poate. la întoarcere. sa merg mai departe.ipui în mansarda mea. pentru ca e sentimental. în romanul meu. apoi. 2oate. El e complicat. Eram furios pe mine.. Iata o fraza stupida. sa revina. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele. El spune ca "traieste".Si cum ma va c. asa cum port eu vara. E gol si suficient. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. Stiu ca ma dispretuieste mult. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. nici nu-l cunosc. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. îi voi culege naivitatile si neg. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. îl voi ridiculiza. &ine stie daca nu ne invidiau. 8inu îsi fagaduise. Eobert nu e un geniu. aventura.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". nu cunosc viata. aceasta o stiu. ea plânsa. Eu îl întreb. el n-a stiut ce sa creada. în bluza aspra ruseasca. E numai un baiat frumos ca o fata.sarutasera. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. într-una din ele am si eu un rol principal.iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. 2ovestind lui Eobert.emaH . El raspândeste zvonul ca ma tem. dar nu prea mult. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. 'oi toti îl tulburam cu glume rele. de ce o c. Eobert asculta cu înfrigurare. El ne spune ca citeste pe 0alzac. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio.B tipatic în acelasi timp. sa vorbeasca. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an. . trebuie sa muncesc mult si sa sufar. El îsi pierde timpul sau citeste romane. &ând ne adunam. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. care va fi un personaj de seama în roman. pentru ca. Eu sunt simplu. prieteni multi. Eu stau între carti. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. 8ar aceasta o ascund în mine. prea putin de acest prieten. 8e atunci. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. 'u lamuream nimic. cu oc. banuitor. spune el. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. 8ar eu nu ma grabesc.poate dintr-o invidie nemarturisita . Eu livid. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. si în roman nu se va trada. Eobert va trebui sa faptuiasca. e marginit si încrezut. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani.. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. 8ar pe mine . însa.elari si cu zâmbet încruntat. <ean *ictor era fericit. pâna acum. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. . fara sa se gândeasca asupra ei. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. ci ceea ce crede.ma supara oratoria lui fara miez. se îmbratisasera cu prietenii mei. Iata ca am vorbit. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. Meditând. 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele.

Meditând.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. &a sa câstige timp. le voi e-agera. toate le voi sc. nu le va citi nimeni. minteam eu.oli. impresii continuu sa adun în <urnalul intim. a ajuns sa se creada altul. .2entru ca Eobert. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo. Se încordeaza sa para erou nordic. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. îmi vorbeste de 0rand. #ltminteri.îi spunea &apul 6urtunilor. se dovedeste ridicol. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. pe care îl citise de la mine. superior. .Scriu un roman de moravuri si un roman psi. (.#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. Eobert.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos.imbare. 8e atunci.<ean *ictor Eobert. 6ireste.eind fara rost atâtea pagini din <urnal.#tunci nu-i spunea asa. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. . In vacante. 5 zi de la sfârsitul lui mai. 'e-am despartit aproape suparati.roniade. mereu mai tare. .Si de ce sa fiu eu acelaH . III. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult.Si apoi pe unde au luat-oH . 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie. încearca sa para sc. . în câteva saptamâni. Eobert s-a convins. singur la . Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman.8a.oli. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc. &a întotdeauna.ologic.rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. .2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. # auzit.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH . eu cred ca îsi va reveni. încât începe sa creada el însusi în ele. &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . .ace. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate .2e unde au luat-oH . . #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. Eu ma prefac convins de sc. 'ote scurte.imbat.ârgo-viste. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet.. dintr-o insinuare a mea. . Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. 6aptul acesta trebuie meditat. care tânjea gloria.roniade sufla ca sa i se sufle. . #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. poate. în roman.oli. &aleia nu stie nimic. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. întreaba si el1 . *a uita pe 0rand.roniade sopteste. însemnari din clasa. # protestat. Iata-ma înc. ca sa-mi sc.otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop. în roman.imba. . prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. . 2aseste în mansarda abatut.

8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras.2amânturile indice. tot atât de linistit1 .iar portretul domnului.*a dau afara4 .8omnilor. &rinul.E scris pe-al nostru steag4 . . 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g.-uri si o litra de tuica în fata.emat în cancelarie. si-a venit sa le vânda.em pe d-l director. si se bâlbâie ca si mai înainte..as@ sa vie. 5ra de muzica. însa.. #u cerut sa le-o cânte. daca nu faceti tacere.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. glasuieste unul din fund. 5 melodie banala... ca un par. # spus ca sandQic. # fost c.. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata.. 2aPe e tot atât de senin. singuri. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. El raspunde. pe care am mai auzit-o.. . Si adauga.&. Dâmbeste. o noua romanta a sa. .Si ce-au gasit acoloH . *orbeste încet si trist. magarilor4 . # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. 5 bucata costa sase lei.3nde sunt baritoniiH '-auziti. .-urile erau ale lui. #plauze frenetice si râsete. . într-o recreatie.si înfloreste. .. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti.&are-i obrazniculH . clatinându-se pe scaun. &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret.u l ?@as voulu 8andin4 . puterea creste. 2rofesorul zâmbeste. nu de altceva.. nu stiu unde. . la sfârsit.'u va astâmparatiH . 2oate ultima ora de muzica de anul acesta. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. #cum.Si unde au ajunsH -In 0razilia. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. '-am nevoie de câstig. . va ramâne repetent.. vreo gluma. cu câteva sandQic... vom pleca noi doi.8omnilor.8ai. . în clasa a doua a fost premiant. 8esi va ramâne repetent.ca un mar. n-ai4 . când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie. îi aminti. ca el a platit si litra de tuica. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios. Mai avem câteva zile si vine serbarea.. c. *anciu îl lasa sa vorbeasca. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega. 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului. nici la tabara din 8umbrava Sibiului.In 0razilia.Si altcevaH . Eâsete. .3nde-s doi.iozdan o sticluta cu coniac. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale. în clasa a patra lua mentiune la matematica. domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci. '-au iesit decât trei baritoni. obisnuieste sa spuna. si manânca tot atât de mult... # încercat sa faca c. 8upa ce a repetat-o de câteva ori.acun a sa maniere.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent. . . Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist.Incetati odata.ot o glumaK c.

pentru ca e sc.i. cum spun eu. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. ca sa auda maestrul. copiaza la teze. ca sa nu-i puna .. si acum se întoarce în sineH 'u stiu. cântând. bun si inteligent. 'iciodata 8inu n-a fost prea . 0aietii îl striga din banci cu glas tare. R 2e Eobert îl dor oc. dupa ora. numarându-si din oc. 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. . si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp.ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. 6osil încearca sa se strecoare afara. d-le 0oloveanuH . 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine.mai e si evreu.imie si a pomenit numele tatalui sau mort.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu. #s minti si eu bucuros.3nde te duci 2artiniseanuH . 2oate sa fie o simpla criza. pretinde ca nu poate cânta. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos.3nde fugi. si ciuda pe el. care sta în spatele lui. ce rol va juca în roman. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa.ipuie personaj din Ibsen.0anca din fund.Stai la loc..iop. 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . învata bine. nici prea ordonat. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. 2alma a rasunat. singur. &aleia va face o ora de arest.2rofesorul îi ca un parinte. urmarit de c. d-le 0oloveanuH . 6osil nu e simpatizat. sa-mi frâng mâinile de enervare. si compatimire pentru profesor. încât orice om inteligent sa poata întelege . 0oloveanu cânta înainte la orga. e fericit si raspunde în asa fel. Scena m-a facut sa rosesc jenat. Sunt sigur ca se înc. %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. înca. 3nul din ei "a cerut voie afara".inuri sufletesti si trupesti. va scad nota la purtare4 . 6ireste. . 6osilo4 . . penibil. R #guletti a plâns astazi la ora de c.i baritonii. 8ar eu.ii rosii si lacrimeaza. câteodata. 6osil a reclamat pedagogului. bine de tot. &iteste literatura putina. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora.8e ce va purtati sever cu noi. cunoaste c.pe deasupra .imieH #m învatat-o amândoi. 3mbla printre baieti. capetele.8e ce va suparati.. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. la el. 'u mai munceste. pentru romanul meu. rosu. e zgârcit.imie si .. Sta cu batista la oc.oivinovici "insuficient".. &aleia. 'u-l mai "pasioneaza". ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. 8ar acum s-a sc.ematului i se ia darul. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. #steapta. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui.iar glasul lui e divin. #guletti s-a prefacut si a mintit. . încruntat. baritonii si-au întors.i. se târaste în banca. se plimba si doarme mult. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. pâraste baietii.'ec.arnic. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu.. ceea ce se petrece la liceul acesta4".imbat mult. Si pentru ca n-a obtinut.

e mai mult decât o nebunie.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. si vorbim. &red ca citeste de zece. &eea ce. 'e aratam multumiti si râdem. 2roblema era de trigonometrie. R #stazi.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta.ârtie. #seara arn citit pâna la doua.ipuisem noi. &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa.eza la matematica.. *anciu se uita la mine. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. 2e trimestrul întâi. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. R 'otita din $ iunie. cu placerile libertatii. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. ca de obicei. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. si tot o rezolvam. R . Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. dezgustati de scoala. 8upa plecarea lui . Suntem atât de legati între noi. Si nu e asa. priveam si nu pricepeam. baietii lucrau aprins. Se face rosu. . cu foaia alba. Mie mi-a spus ieri1 . 8espartirea ne alunga bucuriile. 6anica a capatat "bine" la c.'ici nu stii cât ma dor oc. S-a întors în banca istovit. Si. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine. în acelasi timp. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe .pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. Suntem obositi.iurilor dreptung. înca de pe la 2asti. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia.unde s-a adunat un teanc întreg. 6anica e terorizat de c. totusi.ii.i. #m vârât la urma fituica în buzunar . iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung.. 8e atâtea ori ma pot preface. si se uita uimit. foarte usoara. se bâlbâie. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc. Se întelege lesne aceasta. nu vorbesc si stau pe gânduri. sigur de ignoranta mea. putin câte putin.emat la tabla. Eu n-am gasit-o. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. când se apropie sfârsitul anului. E drept. în ultimele saptamâni de scoala. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. când se vesteste vacanta. .oivinovici. &ât de putin as fi citit. în jur. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul.imie.. &um însa eu nu stiam nimic . 'e obisnuim. . pentru zgârcenia lui 6anica. ca vor aduce.e. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. desfiguratK îi tremura glasul. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. #m scris ce cunosteam1 altminteri. am înc. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. sleiti de caldura si ne întristam.imie.. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi.ca cititul e pricina durerii lui de oc. 2roblema. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. as fi capatat "rau".

.oivinovici. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta.. Eu mi-amînc. cu ton de specialist încercat. la arbitrajul meu. %% . Eobert ofteaza pentru ca e geniu. Se dezmorteste când striga absentii. încearca sa scrie precipitat o concluzie.imie. 8inu. pentru ca e inteligent si sperios. 2entru Eobert. S'.aina desc. renuntând. când partenera lui Eobert.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . 3raste pe . %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea.ii fetele si doamnele. care e geniu. oricare.cauta sa se vadeasca cinic. 'imeni nu stie. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari.oivinovici ca a învatat. uluit. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. pe care îl . .desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . se framânta în banca.isa. însa.6rumos corp. #m toate simptomele1 urâtenie. Se îndoieste de Eobert. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .e "simpatie" de a lui 8inu. 6anica înlemneste cu oc. preocupari erudite. I*. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. însa..îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. de ce i se spune "&ocos". transcrie de trei ori problema.. Eobert. #mândoi. ..ii la el. 8inu se înroseste în întuneric. înainte cu câteva zile de teza. se c.otarât sa ne plimbam în &ismigiu. în ora de c.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. . afirma 8inu. urmaresc cu oc.care se socoteste geniu . 8on <uan si parado-al. miopie precoce si desfiguratoare.îl necajeste concurenta. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite..era de argint. concluziile sunt partile lui cele mai bune. se zapaceste..eiat tunica si am coborât în strada.inu-ie pâna ce . 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. 2e bulevard. 8e obicei. .6iecare cu ursita lui. cordon de antilopa si tabac. . fireste. cu dispret. 8inu e banuitor si nedrept. &ând intra .oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. 8inu . . se clatina în banca.ii. #poi ajunge nervos. pentru ca nu sunt e-puse "literar". #junge la liceu slabit. eu sunt "doctorul". glasuieste Eobert. afara de c.imie si matematica. fara sepci si fara palarii.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au . &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. ma consoleaza1 . Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda.8e ceH Eobert m-a mângâiat.ide usa.framânta buretele cu creta la un loc.u nu pricepi asta. <ean *ictor Eobert .#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. a e-temporale naduseste.&opilarii. Eâde în toate orele. în ajun. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . 0aietii îl îndragesc. blând si imens. pierde pofta de mâncare. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. doctore. varsa calimara. nerabdator. epuizat. 6anica îsi pierde cumpatul.'u-mi plac picioarele. o blonda bacalaureata din .ârgoviste.

cu filologia ta.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu. si Eobert se asaza..&e nefericit esti tu. ca în drame. 'oi toti cautam aceasta. . Sentimental înfrigurat. 8e câteva luni. &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire". însa.S-a urâtit groaznic în ultimul timp. Eobert devine absent si imagineaza. 8inu fumeaza visator. . pâna la urma. a noptii de vara si a muzicii militare. de a o calca în picioare. sa ne odi.&um poti trai tu fara iubire. . ritma Eobert.. Eobert se dezgolise. . presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas. asteptând revansa... doctore. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH . umil.#i avut tu vreo fecioaraH .3ite ca traiesc. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. 8inu izbucni. iubite.id.'ici asta nu pricepi. .. S=lvia a fost fermecata de Eobert. spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu. Stiu ce are sa se petreaca. ma Eobert. continua Eobert cu oc.. .. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine.Ia lasa-ma. constatai eu. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult. doctoreH. apoi.i înlacra-mati.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida. 8inu.. Eobert. e fecund si obsedant.. în noaptea aceasta eram ..întâlnea în aceeasi familie.i se pareH întreaba... fara femeie. Si vor începe acele insipide marturisiri. modest.. paie peste foc.otarât sa lupt.. e reala realitate. feciorelnice. 8inu e mai zgârcit în confesiuni. profund.ii se înc. doctore.0ine... Eobert se pregateste sa ofteze. . S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. vorbi prezumtios Eobert. /otarasc. . cei doi vor deveni melancolici. fara aventuri..Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. .. ma prefacui eu necajit. .8ar nu sunt nefericit deloc... 8in pricina celor saptesprezece ani. "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata. . . 2revestind furtuna.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave.. lovindu-i potirul plin al dragostei. perfid. unor prieteni dezarmati si receptivi. soptite cu oc. . sa pasesti pe sub alei..'u-i vorba de filologie. voluptatea de a stapâni femeia. *a pieri rivalitatea. Eu astept.Si asta numesti tu viata. 'imeni nu o cunoaste. . . brat la brat cu sclava ta. .. tinereteH. .Dadarnic te ascunzi. 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 . fericit ca nu i-am acceptat-o. ritmeaza frazele. Eobert nu ma privea. 8ar acum era o primejdie. ci de fecioare.. Eobert..'-am spus ca am avut fecioare. 8inu asculta. .8aca nu vorbesti clar. înc. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca.'u-s fantezii..&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie..nim.6emeia. 5c... Eu gasesc propunerea compromitatoare...Si apoi. . #m spus "paturi feciorelnice". .ii în coroana teiului. ./ai mai bine dupa fete. sa te culci în paturi albe.

#m auzit-o de mult. nimanui. ofteaza1 nu-l pricepem.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada. suntem siguri ca nu i-a scris.. El ...&e-ti spuneH . 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca. dimpotriva. pâna acum.Stii ca mi-a scris Maria. însa. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. baiat frumos.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. . era casatorita si foarte bogata. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata.era în clasa a treia. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. îndeosebi. îl simteam pe 8inu nelinistit. dar nu mai mi-aduc aminte. Si cu toate acestea. #tunci.ândeste. #sa.ide sufletul.Ma plictiseste.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . #m ajuns un foarte bun observator. Eu .. 8inu avusese.ii cum Eobert se asaza la pânda. foarte lu-os învestmântata. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. sa auda si Eobert. tot prima lui femeie avea odata parul negru. . îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie.. &ircula si subspecii.cred altfel. 2entru ca destainuirile nu sunt sincere. # urmat dupa aceasta o pauza.'u ma pricepeti. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. Muzica a încetat.. 'u numai atât. . cu declaratiile. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. dar lupt. 8ar. tunica croita pe solduri . .i pe sub alei. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. prietenilor. Si apoi. oc.. când se trezi într-un dormitor.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele. 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face.I-am spus ca n-o mai iubesc.rec perec. . saptesprezece femei. si ce par au.se întorcea odata de la scoala. 2ot recunoaste repede pe cei c. . înca nu ti-am spusH se ridica fericit. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. .ii negri..&um. început de vara. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. da1 ma intereseaza. .. si alte multe amanunte. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. Sunt o slabiciune. fara veste.. cu privirile în tei. Ma simt si eu tulburat. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda.inuiti de aceasta nevoie launtrica. 0a mi-o spusese. iar în pat o fata cu parul aramiu. 8inu începu pe un ton degajat. si eu si 8inu. &ând. Eu oc. cu ispite. trebuie sa ramâi singur.. Eobert se culca iar pe banca. . Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. 2e mine ma supara confesiunile. buze rosii. si 8inu le urmareste cu oc. de pilda. 8ar ma înfrâng. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor. ataca prin surprindere 8inu. 'u e genul meu. . precum si varietati de versiuni. singur. avea parul negru-corb. întelegând inevitabilul. #mândoi. versiunile primei femei ma interesau. .. 8aca m-as dezvalui. si de nenumarate ori.. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc. Si nu vorbesc niciodata. .ii. Stiam si cum le c. &.8a. draga. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. în dormitor era un pat.eama. mi s-ar spune ca "pozez".

Si nu sunt multumit. 2entru ca sunt imbecil.iar si de durere. 8aca baietii sar pe banci. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. pâna la capat.ii înaltati spre cer. &autam durerea trupului. îi spune câteodata vreun vecin1 .. timp de cinci minute. &iteste romanul. #m plecat târziu din &ismigiu.ia si sa ma biciuiesc. Marcu îsi ridica necajit de pe carte . ca toti ceilalti. Dadarnic încerc sa ma ascund. *reau adevaiul.E' 2rietenul meu Marcu e înalt..6ataH iscodi curios Eobert.. Sunt atât de natâng.. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. cu oc. Sunt carag. fara e-ceptie. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa. 2entru ca nu "mi-am desc.Marcule. Dadarnic ma minteam. cu care sa ma plimb prin parc. se încrunta si citeste. când scriu. #cum. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. uscat. Sunt si eu ca toti ceilalti. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. Sunt cel mai natâng dintre toti.. 8ar am raspuns naiv1 . 2entru ca. parul cret. '-am nici un motiv sa fiu întristat.'u-mi mai aduc aminte. Si nici nu le pot scrie. din pricina lungimii nasului. picioarele lungi. Eu nu spuneam nimic. cu oc. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab. .H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. &iteste si când e-plica profesorii. Mai mult. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. raspunse prudent celalalt.otarî si se întoarse spre mine.. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. 3' 2EIE. &eea ce înseamna ca sunt imbecil. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde. Eobert se .i si citeste.#i citit 2acatH îl întreba Eobert. %7 *. 'u mi-e somn. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog. orisicât m-as ascunde. nici de cealalta. si ruina vointei mele. Si nici nu mi-e somn. #m sK eu nevoie de prieteni.2area numai. ". în fund. nerozi. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. Sunt dezgustat de tot. Marcu nu se supara nici de o porecla. sau pe lac.. mâinile lungi.'u ti se pare. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. muzica militara de pe malul celalalt al lacului.andarica"K iar pentru ca e evreu. #r trebui sa fac altceva.ii mari si bulbucati. c. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. n-as fi acum întristat. sub luna. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. si slabiciunea sufletului meu. e aproape de tine.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit. doctore.iozdan si-l citeste linistit. 0aietii îl cred prost si îi spun. 8ar atunci. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. 8aca e zgomot. se muta în alta banca si citeste.. #cum. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. . Mi-e cald. Si scriu aici. îsi îndeasa degetele în urec. . . îl mai striga si "Marcala".ioase. altminteri. si pustiul mintii mele. #r trebui sa-mi caut frâng. *reau sa fiu sincer. . Si eu. cu mâinile încrucisate pe piept. 8aca luptele se dau c.is sufletul" prietern?@or. Si nici nu pot citi..Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental.iar în banca lui.

Ionescu &orneliu. tot ce ne cadea în mâna. raspunde linistit1 . Si Marcu se opreste lânga tabla.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. &ere câteodata si lamuriri.imie. însa. 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. nu se da în laturi. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert. care au "tocit" toata saptamâna.ii bulbucati. îl c.'u stiu. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. domnule. . Si Eobert le .inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. mai cu scrupule în clasificari. se asteapta sa-l asculte la c. . Scoate cartea sau fituicile. Malureanu Marcu. adresându-se cestorului. Marcu. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. pentru ca romanul trebuie citit.. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. T . E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. si 'oisil îl elimina pe trei zile. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. cu mâinile încrucisate. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. sau nu spune nimic. . 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. strig eu. #m început sa ne împrumutam carti.8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna.otarî 'oisil. 3nii. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. Ionescu Stelian. #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa. îi pune mâna pe umar. ca te-a strigat. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. când nu mai e silit sa-si spuna lectia.'u stiu. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru.. &iteam numai 0al-zac. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. dupa atâta lectura.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil.Iesi.'u se face lectura la ora de istorie. ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. pentru ca el pleca dimineata cu g. luându-i apararea. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". domnule. &ând iese la tabla. în banca. Se întoarce zâmbind.oivinovici întreaba pe primii doi. . &ând îi vine landul si . .iob si incult.2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables. . Marcu. 2rofesorii îl cred neg.oivinovici îl întreaba.'u stiu.8e ce mi-ati înc. se supara pe vecini1 %C . sau îi sufla vecinul. vorbeste foarte frumos si foarte original. . nu se tulbura. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. domnule. pe care i-l împrumutasem eu. 6ara veste. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH .ionteste1 .a loc. se întreaba cum. Marcule. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. . a teze copiaza. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. &ând epuizam stocul. 3n baiat îl îng. iar el îi lua apararea. e turuie gura si umplu tabla cu formule. &ând. &ând a venit Marcu iar la scoala.8estul. 2entru ca stiu ca Marcu. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic.oc. .iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile.

ismului. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. a fiecare fraza pe care o rosteste. teoriile anar. el gaseste motive sa se îndoiasca. 0aietii îl numesc comunist. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi.ist. &ând se desc. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin. dar îl dispretuiesc toti. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ . 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. si toti am respectat ordinul. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". 8aca vrea.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. în realitate. fie c.care i se par îndoielnice -. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. si când intervin aristocratii. E suficient sa trec printr-un curent. când l-am rugat.au aflat ca volumele sunt anar. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. în care nu patrunsese masina de doi ani. E bine. numai atunci ma supar. 'u îl urasc. azimir. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare".în urma otitei racesc foarte usor. si Marcu nu se supara. 8irigintele însa a cerut e-plicatii. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns. între baieti. 8e aceea. îndeosebi pe 6urtuneanu. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat. tuns cum as fi.. si 6urtuneanu le-a dat. pentru ca a suferit de otita. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu.rebuia sa ne tundem toti. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar.er. ca directorul.ide vreo discutie generala în clasa. *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. cu &apitalul lui Mar-. &ând banuia ironia. a noi în clasa nu sunt decât doi. . Marcu e multumit.. si-l retrage din liceu.iste si l-au privit cu teama. de frica.iar nedreapta. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. însa. 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta. spre marea lor bucurie.gasea admirabile. dar baietii . ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. si numaidecât ar reveni otita. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. dar nu prea. . ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. îsi trece degetele rasc. sa necajeasca pe aristocrati. Marcu spunea ca sunt foarte interesante..ismului si al comunismului. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. 2e mine nu ma supara faptul acesta. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. . &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. îl socotesc foarte original. anar. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul.iste. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic .8rept sa va spun. baiat bogat. cu ? care joaca saptamânal poc. dar ca nu se arata.. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". . ci dimpotriva. el trece de cealalta parte. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. daca i se tunde baiatul. cu i cel putin numarul %. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. cu cartulii de Engels si MautsP=.istii si comunistii nu se pot împaca. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el.informati de el .

Sa-l tina ma-sa în vata. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. marturisiri sub plina luna..eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. 'u mi-a fost rusine1 am plâns. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul. Marcu nu-i decât rareori original.oinaresc pe strazi. . 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e. în fata profesorilor si a colegilor. Mi-e sufletul sc.foarte putin sceptic.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli.ipuit frumos. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. .ipuit la Medeleni. ca se îndoieste de toate. eu visez la livezi si la crângurile înflorite.. &ând eram mic. e drept. sustine o teza sau combate alta. dudui si idile în vacanta 2astelui. încât a auzit si . cu Sonia alaturi. Eu. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. nici n-ar avea motiv sa-l admire. în ce priveste probele sale. . &ând.. 8e altfel. mi s-au ivit înca doi cosi. însa. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. M-am înc. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. din mansarda mea cu ferestrele desc.ise. -a insultat.imbat.. dar atât de tare. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel ..eiat formidabil1 .le 8antec.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. In serile de vara. Eu le-am visat numai. însa. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. pe sub salcâmi si visez idile rustice. &red ca am avut c. cântând S. 8ar n-am gasit raspuns.erezade. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. daca n-ai crestere de acasa.erea. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia.e. #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. n-am fost la tara niciodata. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. . la iatacuri lu-oase. Eu n-am fost la "tara" niciodata. si nu l-am putut e-plica. 8ar pe mine m-a mirat faptul. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. #zi-dimineata. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea.iar mai mult succes decât Stefanei. i-a raspuns linistit Marcu. în clasa. interesant si glorios. 0aietii râsera.. Mam înc. #m întrebat-o.rollo. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. pentru ca nu-l cunoaste. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. în serile de vara . dar parea linistit. #m plâns.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. la izvoare. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui . 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. iar eu sting lampa si visez.e rog sa fii cuviincios. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. el le afirma foarte sigur..*ezi ca te îneci. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu. Si când apune soarele primavara.

jucând oina. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. din Moldova ei. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine.. spune-i sa-mi trimita adresa. descult. pentru ca un adolescent bogat. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam.e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. si de oc. spune-i ca un baiat urât. înadusit.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan... si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH. Eu mi-am muscat buzele. #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc. . pentru ca nu stiam cine sunt. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. ca Eobert si ca 8inu. Ionel . . care calaresc. *I. eram cel mai lenes. pentru ca eram înca sentimental si visator. miop. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. cu poze si cu idile.ilor ei.. #m plâns.e. 3'IC-+. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. 8aca vedeam prea bine genunc. Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului.iar de intrarea mea în ec. si mintea.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. E o carte cu papusi lu-oase. Iarta-ma.ii Soniei. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. dar am pus apoi cartea în raft si am râs.iul adversarului. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger.cizmarului de alaturi. Eu ma întrebam si ma c. ori m-am vârât în camari cu . mai neglijent si mai rautacios din clasa... cu oc.eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. si de vrerile meleH.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt.ite de stamba.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. care sufera necunoscut de nimeni.inurile carnii. care nu stie ce vrea. E buna pentru copiii de boieri. Se vorbea c. Si eram miop. daca plâng. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia. 8oua lucruri se împotriveau. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. Mai întâi. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era ...iul celui din careu. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. apoi nu mai aveam nicio- .ii lacramând de miopie. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. e trist din pricina oc. E3.ipa liceului. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti.i frumosi. însa.tutun. am îndurat ani de-a rândul c. #m râs de mine. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul.. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli. germana si româna. numai pentru ca eu. care cânta S. cu trupul c.ârtoage.Dadarnic.

8upa un sfert de ceas...rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. sm.it pastila. . lasati-ma sa mor4. .. nu.iar cum strigam. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. c. SubRpropozitiile.#cestia nu sunt corigenti la germana..8rumulH . la sinucidere. #sa se raspundeH . *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. . oricum. sm.ipuindu-mi toate acestea.. 8intr-o nelamurita dorinta.rafH 2odoaba4 . 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise .Magarule4. fiind mort. Ma înspaimântau. &ând am aflat vestea.aben sie . bâigui eu. mam gândit serios. 8ar pentru ca rusinea trebuia. #ici. Iar eu regretam ca. zbatânduma1 . ca prietenii sa ma surprinda c.ipuiam disperat. 'u ajunsese înca director. socotindu-ma persecutat de 6aradopol. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. uitam tot. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. când ma aflam în careu..aben sie .euteH ..eute1 8as /aus4 .. Ma înc.Stiu ca începe cu s./aben sie . întristându-ma.. Mai apoi. . barbat trupes. eram emotionat.. . 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. e un criminal4. pe neasteptate.. privirile si proportiile profesorului de germana. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii....&um Sc.inurile si moartea. un sfert de ceas. 8e câte ori sa-ti spunH Nas .8as /aus4 ..H.E un criminal.Nas . #tunci ma ajuta1 .. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei.2odoabaH . 0aietii.. Daream prietenii uluiti..o propozitie întreaga. maior în rezerva si profesor de germana. cu pastila între dinti. trebuia sa raspund mai întotdeauna1 . spalata printr-un act de curaj.8er Sc. rafH . a început. mergeam cu gândul si mai departe.iar în clipa când voiam sa îng.Se raspunde cu o propozitie întreaga..#sa se raspundeH . lacramam. Ma înc.. constatai eu.utnfH ezitam eu. . m-am linistit. magarule.mucP4... la groapa mea.8er NegH -8as4. magarule..ipuiam mort. strigau1 . nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet.'u. . însa. . &um sunt în banca I. . încercam eu sa-l îmbunez.S. ma trudeam sa gasesc un mijloc.9% data timp sa vad mingea. #uzeam c. e drept. 8e germana ma îngrozeam. .. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. .Ss.Neg4 -#rticolul.cu litere "nemtesti" . înc..câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam.Sc.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.Iesi la lectie. .

Di-l tot.. la &onservator. spunând ca sunt "persecutat". persoana a IlI-a pluralH .rei..'u stiu. Sami1 astazi nu facem lectie. germana ma obsedeaza.# sti4 . . asigurând-o ca am sa promovez la toamna.. durerosi. -Mars4. . îmi uitasem umbrela în clasa. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala.8e ce vii târziuH 0aiatul cu g.. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. Mai bine mâncam îng. vioara.. .Nissen. citea pe 'icP Ninter. profesorul a ajuns director. miculeH .. 8e atunci. Mama pleaca la bunica. 5 vestisera cinci prieteni.. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa.#i tu baniH . . .. . . jermana îi dificila.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet.sa vedeti. Scapasem.&um merge...&incizeci de bani.. 5c. .&ât sa-i spunem ca costa un caietH .Nissen.8ar de ce te persecuta numai pe tineH .iozdanul încremeneste lânga usa.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept... si m-am dus s-o iau. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. lasa ca îti dau mai bine marci.#m iesit.. M-am ascuns dupa usa. palmuieste elevii. .'u.#sculta-ma..a loc. R #cum. 99 9" . Eu ma aparam...&e-i cu dumneata aiciH .ii directorului se înflacarara. 6urtuna a trecut cu greu. 'u avea decât saisprezece ani..&um face subjonctivul pasiv. geQusten.elica si.Micule. . vor sa ma persecute.. 8ar toate usile erau încuiate.umbrela. dar învata la scoala evang. nu învatasem nimic. pentru mine. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. . boule.Si. Spuneam asta si la mama. Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si .. #m sarit atunci pe fereastra. 6ata i s-a mai înasprit. &ând începea ceasul lectiei. 2âna în septembrie.# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH . pe unde ai intratH întrebarea rasuna.etata. . #sa. . pentru ca asista si mama. . . Qust. Mama stia.. 2asii domnului director s-au auzit. ca o trâmbita. 8ar m-am întors. Sami se arata sever. .ema Sami.îmi ramân si mie douazeci de bani.. dupa aceea voi învata cu un meditator. juca înca nasturi. 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber.. când se înfurie.

-Magarilor4.e. si gândul lui e la via din judetul 2ra. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta.imie. 8e data aceasta. de trei ori spre stânga.o umbrela. Si atunci tremur.illerH 'oi zâmbim. .8omnule. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. se întuneca.E'. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. &ând ma striga..remuram.ote1 . 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". 'u se arata 0rand.. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. îmi îng. &âtiva ne ajutam de batista.. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime. fascinat. . Ma apropiai de soba. /aiH 97 *II. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". 8upa un ceas si cincisprezece tigari. . &5EI. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c. . tot n-o învatam. 'e potrivim. . . E cald. 2oate avem acelasi suflet./aiH Stiti voi pe Sc. 3nul dintre noi râde.'u . si mi se strânge inima.. înainte de înc. în cancelarie. va rog.iller. pentru ca d-l director e serios.iontesc vecinii..eama pe cei amenintati.aben sie ..illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns.. cu o privire umila si umeda. 8ar nu stiam. cu caietul si cartea.# . rigid. #nul acesta. .oet..Ia sa dati un e-temporal. 8aca râdem prea mult. cum se zbuciuma 6anica la c. însa. dar nu izbutesc sa-l evoc.ebens .&e stitiH -Sc.. R în fiecare luni dimineata.. eu mi-am uitat caietul acasa.Iesi4. nu se supara. . #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. simt prea bine aceasta. trebuia sa raspund eu. 'u stie nimeni aceasta.ote. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. si ma zbucium. 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate.euteH 6ireste. &ând ma plimb printre banci. nataraule4 îi multumi pentru sfat. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. 8omnul director.eierea anului. . nu e un om rau. ma plimb înfrigurat printre banci. .ova. si domnul director fumeaza.inuia la tabla.. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada. 8ar când e zgomot în clasa. .. apaream palid. d-l director e satisfacut. 2rudent.ii îmi lacramau.Nas . 9: -3nu. ma pripeam. 8eodata. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi. nu mai pot gândi la 0rand. ne c. 8ar germana.ainele. o data cu umbrela. la "îndreptare".#i sa-ti arzi . 5c. &a sa simulez lectia învatata. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. mi-am e-asperat profesorul.Stiti voi pe Sc.

8ar ei nu au vrut sa înteleaga.Ma apuc sa învat la doua. ca &. revistele.ârtia s. 2rudent. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. voi. pentru ca am vrut euK sau.rebuie sa-mi obisnuiesc creierul. 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. fara convingere. ca fereastra scârtâie. . 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. ucrez pâna mâine dimineata. 8upa-masa sfârsesc algebra. .!G iulie S-a sfârsit scoala.2rimele lectii nu sunt grele deloc. Sanctuaires d?@5rient de Sc. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . ca . ca s-a uscat cerneala în calimara. *anciu ne-a spus1 . la liceu. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. In cea din urma lectie.2âna mâine dau dracului trigonometria.în noaptea asta nu se doarme. . îmi spuneam eu. ma scol la doua. Istoria literaturilor romanice. ca nu mi-am asezat comod picioarele. am împartasit .otarârea mea. &ald.ârtia de pe masa e patata./aide.omii. &ând ma parasea. 'u mi-e rusine. Eram entuziasmat si credeam. #stazi ispravesc trigonometria. nici cu triung.&ei care vor sa-si îndrepte notele. creion. socotita de profesori obtuza matematicei. îmi poruncii cu glas tare. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile.ampollion dupa ce a descifrat . sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. III. ca n-are sa-mi ajunga . si mie îmi era somn. brosurile. autorul afirma ca. într-adevar. 2ot sa-si îndrepte orice nota.utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. nu-mi impun asta... îmi spusei1 .iul lui 2ascal.d.m.iul lui 2ascal.. Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. ca gulerul de la camasa ma supara. a lui Iorga. pentru ca nu am vrut.a. în care dl. îmi marturisii cu jumatate de glas.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. mai e-act. 8ar ma aflai citind prefata. foarte interesanta trigonometria. când vazui ca se face trei1 . .ârtie. . Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. însa. începeam sa ma îndoiesc. 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. binomul lui 'eQton si triung. apoi repet operatia de doua ori. cum am ajuns. ma culc. . entuziasmul.ieroglifele. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. #m ramas corigent.'u ma pot apuca deodata de matematici. în pasajul acela. si adunai tot ce-mi poruncii. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. Spuneam1 . nu am promovat.. #casa. ca sa-mi fac curaj. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. Manânc. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte.rebuie ca e. 2oimâine repet.ure. ucrez pâna la zece noaptea. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. 9C . cu toata inteligenta dumi-sale. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie..

la opt m-am socotit persecutat. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. .la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. la opt si un sfert am aprins lampa . fericit.nesc putin ca sa nu ma surmenez. iar la centru pusei 5. #l treilea cerc era mai reusit. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete. #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.i si m-am desteptat.cu toate ca nu era absoluta nevoie .ologice pentru romanul meu. . 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. Si îmi înc.oate acestea. .. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia.#uzii ceasul trei si jumatate. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. mi-am spus. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc. 8ar. iar cosinusul $ supra radical din %. 8. 0. 2acat de timpul pierdut cu scoala. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. i-am spus pe jumatate adormit. dar în mansarda era cald. 'u-i nimic de capul meu./aide. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului.asa. #rcul era #0U%"V. ai matematica4. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. &ând ma îndreptam spre masa. . când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade.. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi. . 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. sa sting lampa. Sa nu-mi obosesc oc. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei.ârtia si o zvârlii pe fereastra. 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. '-am sa ajung niciodata nimic. &. . . ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. iar la noua fara cinci am fost c. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia.Ei. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. #tunci mototolii . Si m-am întors pe partea cealalta.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una.. .Ia mai slabeste-ma. Si ceasul a sunat la cinci. Scoala-te4 . #m început sa ma dezbrac.0re. la noua fara zece m-am .. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul.ii citind noaptea. '-am vointa nici cât un clapon.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti.emat la masa. #ceasta. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade.otarât sa ma odi.#sta nu-i bun4 rostii eu.

Ei.iar e mai bine sa ma lase corigent. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . .. .. crezuse cel dintâi. . #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase. mai seriosi si nerabdatori... si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #.MergeH MergeH . . 'u stiu ce-oi face. 2EEMI#'. . . am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. si anul acesta.#u sa râda toti de mine. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH .II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat.reu.ii pe cartile cu numele premiantilor. de va ramâne *anciu uluit. înrosindu-se. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. îmbracati de sarbatoare.. însa. #stfel. 0. ci sapte fara cinci. 0aietii se adunau grupuri.Dadarnic. temeinic... Sunt foarte obosit. cu fetele luminate. minte4 8e fapt. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent.&. &.&um. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu. matematica. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. nici în clasa a *3I-a. am vreme destula.. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii. .otarârea mea1 sa învat la vara. ca întotdeauna. . 8e la patru ma lupt cu ea. 2area foarte multumit.. s-a adus o catedra.#re sa ma lase corigent.'u-l ascultati.rebuie sa învat.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar..iar foarte inteligenta . a vara.. Se întorceau. ramân corigent. #m sa învat la vara.. .rebuie sa învat. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. &eea ce era de asteptat.# spus ca ne asculta foarte greu.Ei. si vestea se împrastia printre banci. foarte greu. "G "! *III.Ei. odata. #m repetat socoteala de trei ori. . #m sa învat patru ceasuri pe zi. 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc. . E c.. 8.esuit sub masuta cu reviste. . . si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH .Ei. se prefacea ca nu crede. Si ceea ce eu prorocisem. înca din iarna. . pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act. odata. E foarte inteligent ceea ce fac. #m desenat un cerc. #m destula vreme la vara sa învat cu sârg.atal ma privi mângâietor. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. numai pentru mine.. &el premiat. si iar în clasa a *lII-aH . temeinic matematica.

&ând s-a coborât d-l director. prelungite.. stacojii.eta si .idea oc.. doamnelor si domnilor.eta. procentul de promovati si de premianti". &ând li se adresau e-clamari. 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. 2arintii devenisera nerabdatori. strângând bag. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a.. a zece si jumatate începu "serbarea".. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. si înc. dupa fapta si rasplata. fanfara nu izbutea sa emotioneze. Maestrul si-a strâns bag. la bodega din colt sau la curse.rompetist alto eram si eu. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos. staruinta acestui elev. care sunt multi în liceul nostru.Sa cânte 2otpuriu4 dumitale. a fost rasplatita. . 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. comentând figurile profesorilor. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. Sa spunem deci.icoteau pe sub banci. forte4. &âtiva parinti se ase-. aplaudau si c. 3n grup . 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. care nu si-a pierdut timpul. din fiind. 5 privire de lânga catedra îi linisti.obez iluminat .. Maestrul e-aspera. inteligenta si perseverenta . pe catedra. munca elevului.a început. 'u gasise decât noua. zâmbind..6iranescule. staruinta lui.. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. se înaspreau. &eea ce m-a . 0aietii. începeti. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. ordonati alfabetic. directorul. au facut sa roseasca pe director si pe maestru..i. 6orte.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. 2rietenia cu "cei mari" se datora. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. în taina. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag. de doua luni. 8ar solistul. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. . ./aideti. pâna dupa miezul noptii. rosteste o cuvântare ocazionala. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara.. a patru.Sst . catre "dreaga fanfara1 . mai cu putere4.. ..a acestui elev staruitor si inteligent. 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. propuse imperativ d-l director. -0ravo4 0ravo4. întreba.#m sa te spun d-lui director. 3nii aveau norocul sa fie întrebati.iar comentarii. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic.eta. a rastimpuri. Sunetele se îngrosau. domnilor. un brun înalt si scofâlcit.. #rata "activitatea liceului..ii.. spre ciuda d-lui director. 8omnul director. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru. doi. zau timizi în bancile din fata. #ceia erau privilegiatii. multor "gentileti" la bufetul liceului. fara îndoiala. . mai mult din oc. erau fericiti.. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH . #plauzele prea lungi. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. #ceasta. sfârsind prin îndemnuri. cu altii se începeau c.. .. obosise. salutând. servitor paros..mai bine zis .8-l 0oloveanuH. îsi umfla obrajii. 3n. . acoperita de acompaniamentul trompetelor alto..otarât sa nu mai vin la repetitii. profesorii. "$ . ..la liceul nostru. #poi. "0alaurul". doamnelor si domnilor. acolo. ma pitii sub banca.uruiau binevoitor pe cei mici. "2otpuriul national" începea cu o doina. &a sa nu ma vada. 2remiantii transpirau. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH. Melodia se pierdea pe alocuri.. Maestrul se zapacise cu totul. implora maestrul.

simteam ca îmi slabesc puterile. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. . Si unii se întunecau. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. 8o-mi-sol-do. 8o-sol-mi-dooo.. *oiam sa par linistit. 8iletantii amutira. .ail. -0ravo. peltic.. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg.ioreanu.. &inci minute pauza. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele.etelor. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru.. m-auziH .. #ceasta. clasa a *III-a reala... In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. acoperita cu aplauze. întreaga fanfara zâmbea publicului..0ravo4.. din fiind. maestrul zâmbea fanfarei. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH . "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 . brutal. 8irectorul îi zâmbi dulceag. cei mai prosti din întreaga clasa. albe. iar altii e-agerau masca bucuriei. striga. ca fiu de spalatoreasa. va dau afara.eiam astfel. director se ridica si.rupurile de elita. d.. 2arintii întorceau capetele. eu si 0ona 8inu îmi era prieten. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 .dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare .apoi.8o-mi-sol-do. intimidat. 2oate urlam... pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana.'u te lasa. e-ageram. #tunci.oti suntem niste imbecili. . #muti. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. &eilalti doi. #poi. înainta timid. inculti si impersonali.Sa traiasca4 -0ravo. pâna la masa cu premii. acelea erau necesare. clasa a *3I-a reala.. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. &eea ce îmi placea mie. premiul I cu cununa. cu oc. si fanfara. ciupit de varsat. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi.. . *orbeau între ei. glasui1 . pentru ca se întorceau capete catre mine.ebos. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. aia din fund. peste putin. întrebatori. înc. aplaudându-si din rasputeri colegii. 8umitre4 *asilica 8umitru. organizara un acompaniament pe pupitre. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. cu urec..ile lungi. si colegul s-a j furisat. ca sa ma mângâi. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si.0radescu Mi. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. 3n secretar. tot pe dreptate. <udecam cu o fierbinte nedreptate. M-am linistit. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . Sandule4. încununat. cu fetele îmbujorate. 0ravo.învat ce-mi place mie. 6iranescule4. premiul al doilea. începu premiile. m-auzitiH..Imbecili. cu nasul rosu si fruntea îngusta. nemaicutezând sa intre în banci.. 8estul. îsi cercetau premiile. pistruiat. în mijlocul sârbei.ii încercanati si supti. 8ar. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. &eilalti. iar publicul acompania cu vârful g. se întorceau împiedicându-se. înalt. *asilica 8umitru. Munca mea si torturile mele. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. înconjurându-ma premiantii.. negricoase si fetele roze sau palide. &a întotdeauna./ei4 *oi. care îsi învata lectiile.iobi încoronati. discutia cu un coleg premiant. &. si rezultatele mele nu erau pretuite. g. Mandea4 . "9 .

Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. #ici a ramas aproape un an.. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii.6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. ma lupt numai cu mine. sunt cu adevarat trist. dormind în . întrebai de la usa1 .Stiti câti corigenti sunt de la noi. Sau. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. Sunt liber. îmbarcati pe vapoare levantine. sunt stapân pe timpul meu.icit. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. în vorba. petrecându-si noptile în orc. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri..-pâna la &airo. 3n evreu tânar. #m intrat. cunoscutilor.ânarul fugise din 0asarabia.amal si mam întristat. S-au mirat cu totii. 'u ma gândesc la corigenta. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. un calau al sentimentalismului.. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. '-a putut învata englezeste. Ma framânta noptile.. de câte ori izbutesc sa-l ajung. colegilor. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. &iteam o nuvela de 2anait Istrati. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata .estre de naufragiati cosmopoliti. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga.. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie.. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. #ltadata. . Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. fugise din nou. pe un vapor grecesc. româneste si frantuzeste. dar i le-am g.ânarul m-a . luptând. care ratacise mult si îndurase multe. E inteligent si incult.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. &iteste ruseste. dar care îmi stapâneste vointa.oteluri murdare. un temnicer cu inima rece. ca m-as sufoca altfel. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. în mansarda. prost îmbracat. #ceasta e o porunca din launtrul meu. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. la matematiciH Saisprezece. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. as fi atât de puternic. . #ici. însa. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov. apoi. sa fug pentru totdeauna. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. 8aca as capata unul. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. #r fi atât devfrumos sa fug. într-atât as vietui o viata straina.. M-am întors cu 8inu. 'u stiu daca îmi lipseste curajul. fara teama de mine. din clasa. prietenilor. pe o banca la Sosea. IW. pe care nu o înteleg. glumind. necunoscutilor. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. pe care îl adora. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. poate. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati.. mi-ar fi usor sa ma descurc. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. &ând venii la masa. fara griji.icesc ratacind singur. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. #m ajuns un campion încercat. asupra profesorilor. Mi-a vorbit. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. 8aca as fugi. ajunsi în porturi calde. *#&#'. E un gând care se întoarce rabdator. într-o dimineata. Eu ma prefaceam trist. Ma g. # citit-o repede. muncind si citind atât cât vreau eu.

patru ceasuri.inuie fuga. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. 8in tot ce mi-a povestit. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. poate. atâtea minunatii. 8espre ce n-am vorbit. însa. care sa aleaga anumite . golind pa. -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. pe banca pustie. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. #m dormit fericit. glumind. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. prin cinismul cu care erau marturisite. neodi.ipuiam în mijlocul furtunii. Se ferea sa precizeze meseria. Ma c. 2e drum. romanul. &red. cu alt zâmbet. . . mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile. . de spaima si de entuziasm. cu o "fata" mereu sc. . de dezgust. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. &a sa plec. la întoarcere. 2e mine ma cuprinsese.i. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. trebuia sa fur bani multi de acasa. capatam impresia ca ma minte. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. cald. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri. #ctul de nastere. ci de faptul ca-i aprobam faptele. cu banuieli în oc. neîncrederea. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. îmi preciza. înabusitor.are. ca "lucrator". ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. îmi trebuiesc bani.ise. pe care le cunosteam din auzite sau din carti.ez detectiv". Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. impus de straini. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea.asea astfel casa si bani. 3itase de /amburg. tot ce-mi trebuia pentru fuga.nite. beat de nesomn. îsi alegea pe cea mai frumoasa.imbata. cu alt pas. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. *orbea curgator.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. dintr-o data. de bacalaureat nu pretuiau. . pe care nu le întelegeam întotdeauna.ândurile mi-au daruit alti oc. ca îmi lipseste o vointa adevarata. fermecat. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. ratacirile printre suferind.savuroasa. El vagabonda în timpul zilei. 2ovestea toate acestea antrenant.inuie împlinirea unei munci aspre. noaptea târziu. înca. #m ajuns. sa-mi capat un pasaport pe un an.numit. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa.ovarasul meu a început sa râda. în amiaziH &ând ne-am despartit.ânarul traia în fiecare oras.ez" si m-a asigurat ca nu pot. încercai sa-l surprind. m-a asigurat el Y pe ruseste. Mia spus ca venea de la /amburg. 6urat de vorba. 2odelele de lemn abureau în luna. # rostit atunci o înjuratura . întelege pe 2anait. ma seduceau. cartile. ": &a as putea intra agent la Siguranta. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. bijuterii. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. ma înc. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. nebunesti si ma c. apoi. îl priveam corect si. plecam cu alte doruri.i. de visele pe care le visasem. "burg. în viata mea. amestecând fraze de argot. din ceea ce câstiga. sa urmaresc tipii suspecti. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. acasa. atâtea locuri.

'-am visat nici o fecioara bruna. sa fumez si sa visez. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. Sa se afle odata cine sunt.E. &iteam câte doua pagini pe ceas. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. si adorm îndobitocit. 8umbrava îmi place. W. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. dar ispita era mai puternica decât mine. nenaturaletea. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. îmbracându-ma. pentru ca nu pricepeam nimic. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. #m dat prea putine lamuriri. Si poate am sa întâlnesc o eroina. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa. S-au risipit. Sau priveam plopul din fata. c. toate acestea mi s-ar parea literatura. cu gesturi strivite. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti.iar. Ma dezgusta afectarea. 'u puteam fi multumit. R E tot mai cald. 2oate am sa scriu romanul.. '-am lucrat nimic la romanul meu. trist. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. Ma minteam. #colo am sa stau noptile. totusi. plin de vointa. 8aca le-as scrie. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. cu seninatate. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. pentru ca o cred ispititoare si curata. Si aceasta cât mai curând. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". #ceasta suna frumos. serios. retras. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. din toate cele ce se întâmplau în suflet.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. ar face educatie cazona cu noi.ide scoala. drumuri lungi împreuna. constient. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni.6. #m ajuns putin obosit. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. silindu-ma sa par trist. întarâtat. 'e-o spune mereu un pedagog brun. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. 2entru ca sunt . "C cautam sa iau atitudini "interesante".otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. cum se va redesc. 8aca el ar fi directorul liceului. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. încruntat. din zori pâna la miezul noptii. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. ne marturiseste. am colindat muntii 'eamtului. în cel mai nepatruns colt. ca întotdeauna. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara.ii. #m sa pregatesc. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. 3rmaream literele cu oc. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. &itesc mult. am ratacit în 0ucegi. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. &u atât mai bine.. #u trecut. . dar eram cu gândul în 8umbrava. am dormit nopti frumoase în 8obrogea. # doua zi am citit mult. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. îmi spun eu. 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. #m facut. dai nimic. cu educatie prusaca.

Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. &artile nu sunt ale lui. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii. Eu nu pricep nimic. 8ar. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. nu stiu nimic. nu stiu de unde sa încep. n-am sa ies decât la trei zile o data. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. îsi lasa un cârliont pe frunte.. când voi studia psi. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. dar. Mi-a citat nume. Eu i-atn fagaduit .ologia. ai septembrie ma apuc de matematica. durerea. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. Eu stiu ca tot ce scriu. 'u ma pot analiza serios. . 2oate am sa pricep la toamna.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. Eu n-am regretat nimic. ca sa înceapa si el. #u trecut trei zile si înca n-am desc. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. din casa4 9 septembrie . unul din <acP ondon si versurile lui Samain. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. 3mbla pe strada fara palarie si.ologia. cu jocuri de fizio"+ nomie. lucrurile s-ar petrece altfel. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. $$ august #m descoperit pe &arl=le.încruntat si solemn . Spun ca s-au distrat de minune. 8ar când ma voi apuca de matematica. scriu numai ca sa-mi atât vointa. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. El a iubit în Sibiu numai trei fete. daca m-as cunoaste. fraze. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. stampilata oficial si iscalita de director. poate. ucrul acesta am sa-l fac. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Eroii i-am citit pentru a treia oara..C august M-am întristat citind ulima pagina. Eu stiu ca n-am vointa. !" august S-au întors baietii din tabara. 8ovedeste. dar a fost iubit de sapte. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc.ourmont. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din . în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. 2oate. Eu stiu ca are sa mearga greu. când e sigur ca nu-l vede nimeni. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. #poi. fericirea. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. am sa izbutesc. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni.is caietele de matematica. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. ine-istenta. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. cu un entuziasm salbatic. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta.rebuie sa-l fac. corigentei pâna la ! septembrie. 'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. daca ma voi încapatâna.

# trebuit s-o iau. în port. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. si sa frunzaresc numai prin celelalte.ipuit trist. Se întâlneste cu alti prieteni. neputincios. dispretuit de prieteni. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. ca pe 0lasco Ibaftez. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop. batjocorit de rude si dusmani. 2oate am sa plec de acasa.otarât. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. care nu poate sa ma sufere. mai ales. !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. Se simtea. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini .imie. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. si bogat. &aldura din mansarda si e c. de o sc. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". #ltminteri.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. corigenti la c. Ma distreaza.imbe. promovat. si. totusi. 8ar acum s-a . E cea mai mare . 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". oare.oti învata.otarârea. 8e aceea m-am .etata. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor. ca pe Selma agerloff. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. baiat înalt. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie..otarât sa fac. magar. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. pe care sa le stiu perfect.imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. *an-ciu. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate.otarârea mea. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. 8aca nu. în carne si oase. de o durere adânca. &eea ce astept si eu. &eea ce m-am . #ltceva nu i se poate întâmpla. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. 8e acolo. dupa care spera sa copieze si la teza.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice.. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. cu glas de bas si cu un creion lung. nevoit sa ma convinga de naivitatea . o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. . care ma va face celebru într-o noapte. dar totul a fost zadarnic. 8inu. ma va lasa repetent. de cinci ori rezumatele. care va scrie romane cu rasunet. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile. am sa intru tapeur pe un vas. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta. &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas.imie la !" iulie. ma sinucid.rei capitole din algebra. s-a trudit sa mi-o sc. când a aflat de . daca nu cunosc oamenii vii. dupa sfatul vagabondului de asta-vara.otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. E preferabil sa adâncesc anumite capitole.

Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. 8e ce n-a zâmbitH a tabla. #cum e lucru . Emotii. Malureanu. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. sa ma apropii de tabla si sa ma sc. Ma oprisem însa.ârtia cu calculele. înca. Mai e-act. 8aca voiam. nesfârsita. Sa se stie. pe sala. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat. colegilor. Iar acum mi-am sc.eza. dureri de cap. . necunoscutilor.. dupa câte mi s-a spus. tremurari discrete. 'umai în matematica si germana. 8e aceea am sa învat la matematica. 'u stiam nimic.tc.3 2#E. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. Si nu mai tremuram. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. ca si mine. numai cu douazeci si cinci de lei.nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. calduri. foarte simpla.imonosesc sau sa ramân prostit. #cum am venit acasa si am scris în caiet.otarât. 'u e grea1 dimpotriva.imbat pur si simplu gândul. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. Iar la mine în mansarda. #m dat . S6ZESI. #cum m-am convins ca am vointa. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde.. 3n baiat sincer. &eilalti. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. pentru ca nu am voit. sfârsind pe &.a loc4 #cesta a fost oralul. imensa. 8inu lucra de zor. are foarte multe parti amuzante. 8in toamna ma apuc serios de matematica.edrine. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. E un roman captivant. #laturi. 2roblema. care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". 'u-mi aduc aminte nimic.. *anciu m-a privit în oc. dupa puteri si dupa împrejurari. ce se oprise pe fereastra.II I .eza. pasii prietenilor. la &onstanta. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. nu raspundeam. toamna e atât de bine.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent.i.planurilor mele de plecare. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. #m vazut o frunza vesteda.. la gândul de a fugi de acasa. #m observat astazi ca îmi place. . însa. cu toate ca învatasera mult..tc.olovleffde &. 5 vointa de fier.. 7" septembrie . Ma odi. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. am sa citesc toata noaptea es Messieurs . &eilalti. .edrine. 8inu "misca". #cum stiu cine sunt. îsi priveau colile albe. ca sa nu mai tremur.

id ferestruicile si privesc în strada... #ceasta m-a deprimat. odaita e trista. #tâtia ani s-au scurs... într-o seara am descoperit absenta intrigii... . desc. la toamna.. si biblioteca. în toamnele reci si umede.. cu multe elogii. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. 8oi plopi batrâni si resemnati. se zaresc doi plopi. *oiam sa scriu. Eu eram amantul. un roman. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte. ci sa scriu. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. 8upa o suta de pagini. Si cutiile cu insecte. totul e mort. cu multe dialoguri. la început. 8ar. si mie îmi par viata si altora le par vise. a venit primavara.iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. #fara e soare mult si neliniste. #ici am fost eu mic. sa ma sfâsie tristeti. 8ar nu trebuie sa ma gândesc. &opilaria s-a stins între peretii varuiti. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti.Pirt-seff de mine. 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. cu taceri< cu desfatari. nu pot ramâne întc deauna copil. &ând înverzesc plopii. si castani umezi. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. dar cartile sunt stupide si reci. M#'S#E8# 2este case plumburii. 3n capitol îl înc.E# # II-# F. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. Eu nu vreau sa fie trista. Ma ridic de la masa mea.icesc zbor de albine. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". si ramuri înflorite. sub tavanul scund. si ierbarul. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare. 2rimavara. *isez acum vise noi si dulci. Scrisesem cincisprezece capitole. în locul patului de lemn rosu. si g. sa fiu mare. 8aca l-as cauta acum în lada. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. crescuti într-o curte cu grilaj de fier.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce.. îmi spun eu zâmbind. a mine. cât sunt de fericit în singuratate. #m parasit caietul gros.. Si g.. si teancurile de reviste. soarele a adus lumina multa. 8ar acum nu-l caut. în odaita. . eu scriam laude virginitatii cartilor. în acest carnet. atâtea înc. logodnicul si sotul. pentru ca ma simt fericit. pe care îl simt.i. daca n-am cutreierat înca India. a mi se apropie în singuratate numai mie. Si peste toate se asterne praf.. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. 0iblioteca îmi era amanta.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. daca eu n-am ajuns fermecator. Ei.ete scrise. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul.. sa ma tulbure ispite. Eu le-am slavit într-un caiet gros.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. 'u trebuie sa ma gândesc. afara.. dar asa e. altul insignelor editoriale. Imi amintesc atâtea ceasuri.&e sa scriu.. si seara se face tot mai multa tacere.. 8oamne. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c.imb.. Iar visele se strecoara în viata mea.. senin.2#E. . mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. &e sa citescH 8oamne. pe furis. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". 3n altul culorilor copertelor.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. mângâindu-l cu dorurile meleH.rebuie sa ma sc. departe. era un pat cu un leagan. cu atâtea pac. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. .

iarasi întuneric. Si citesc înainte. &e fericit ma simt ca uit tristetea. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. #sa ca. strada. " M3D# " . 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. acolo.3E# -8E#M#.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei.anief-#le-andrescu. mângâi cu oc. Si iarasi sc.ii osteniti. lânga aceeasi soba de zid. poate. ca îmi dispretuiesc vecinii. nu aud. albastra. 8impotriva. cartea citita mi se pare seaca. 'u zaresc nimic limpede.imb cartea. la anul. dupa miezul noptii. 8e câti ani se iubescH .I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Si.S5&IE. I.ma întreb eu. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. Sunt fericiti întrînsul doi tineri.ii la fereastra vecinilor. ne . întâlnesc lumina timida. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. fara sa ma supar. Eu citesc în umbra. asa. sunând grabit si îmbujorat. *oi marturisi. ma aflu toamna. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. însa .ide o curte cu gradina sfielnica. cu oc. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. acesta-i surmenaj inconstient. îmi fagaduiesc o sotie blonda. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. ânga ferestruici. ma zaresc cu multi ani în urma. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda.E &3 . 'imeni nu le banuieste farmecul. #poi.. îl g. clasa a opta. zaresc ferestrele unui iatac. &itesc pâna târziu. 'u-mi cunosc vecinii.In fata mansardei mele se desc. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. voi. deodata. 'u vine niciodata e-act la patru. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. când mansarda e luminata de prieteni. jetul de soba. asteptând noaptea Sfântului *asile. a masa... Eu zâmbesc deasupra cartii.ere. se transfigureaza. rece. aceasta nu poate fi scris în roman. sting. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. le zâmbesc numai lor.imb cartea. ungit în patul rosu. ca sa nu ma supar. câteodata.. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. în fiecare cadra. brusc. Seara. când noaptea se linisteste. iarna. în fata mesei. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. Eu ma întorc de la liceu abatut.icesc în fiecare carte. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. cu o coperta indicând1 'uvele. Si citesc o carte noua. si ele ramân în aceleasi locuri. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. ca sa nu-i stânjenesc. prin ferestruica..ârziu. umina se stinge în iatacul vecinilor mei. 8ar ei vorbesc atât de încet. pe care nu-i cunoaste nimeni. Dâmbesc. &ând ma întorc din strada. FF. &ând apropii. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. nu tine conferinte. 2regateste. Sotul aduce prajituri la amiazi. pe rafturi. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. în fiecare amintire.ii zidurile. de la patru la opt.în particular -. ma mângâi eu. E întiparit pe ziduri. #cum îl saruta. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . tainica.. ferestrele se lumineaza din nou. îl zaresc. .otarasc eu. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. pizmas si superior.#. va intra la facultate. E singurul rol care îi convine. #tunci le zaresc. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. lovind cu geanta gardurile. se face lumina în iatacul cu umbre. 6ireste. îmi spun. iar eu pasesc înainte. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. . 8incolo de grilaj. . 8in pricina tramvaiului. 'u. Si ridicând la rastimpuri oc. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica.

salonul. pe rând. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. de toti banii strânsi de la cotizatii. totodata.o dupa-amiaza pe saptamâna . Izvorul lui era 6aguet. vibratiile eterului. nici sa dormim. Sediul Societatii noastre e nepretuit. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. 'u ne împiedica nimic. 'i se îngaduia. zeci de strofe.marturiseste. ne-am constituit în societate. "Muza". Izvorul acestuia era 0runetiere. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. sfidându-si criticul. ceaiul. am ales un comitet presedinte. în orice caz. a capatul scenei sunt doua usi. #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. si grija cortinei. însa. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. noi.si am fi-at cotizatiile lunare. discutii.rebuie. 8omnul director ne tinea predici morale. S-au iscat discutii aprinse. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". la "Muza" vin si domnisoare. într-o odaita întunecoasa. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. e cu totul altceva. Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. Eobert ne-a vorbit. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. . conferinte. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. #ceasta. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. despre Eacine. anul trecut. #nul acesta. casier si plicuri cu en-tete . S-au facut numai repetitii. Sufleurul are. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". E spatios. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii".una ne-a daruit . însa. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. #m înscris membri si membre. în fata salonului. în?@ toamna aceasta. Spre seara. 8upa fiecare Sedinta. Mai întâi. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. a sfârsit. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. secretar. adica. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. în fiecare sedinta ne citeau. declamatii. 3na duce în curte. 8e fapt. &olegul 'osc. piese de teatru. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. în fund. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. voioase si îndraznete. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. eiber s-a ridicat si l-a combatut. 'i s-a marturisit ca. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. 2oeti fecunzi. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. cel dintâi. Mai ales farmecul membrelor. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. #flând ca putem obtine trei încaperi. Si înca domnisoare dragute. &ealalta. cinci lei pe fiecare luna. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. fara teama de a fi surprinsi. . la strada. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. 8e altfel. sa nu fim atenti. zece lei. cu ferestrele sus. elegant si are si un pian.trei încaperi la subsol din locuinta lui. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. în timp ce se pregateste spectacolul. farduri si barbi. a sfârsit. 3n altul ne citea nuvele originale. nu ni se dadea voie sa plecam. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. intelectualii si artistii clasei. cel mult.

care nu vorbeste frantuzeste. Eu am aparut linistit pe scena.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. &u atât mai mult. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar. Si s-a cântat.8omnilor si domnisoarelor. si toti actorii au avut succes. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. 6etele . 'u scapa nici un spectacol. însa numai un sfert de ceas. de asemenea. altfel. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. ia. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. în mai putin de doua luni.Invers. &onferinta mea a fost furtunoasa. &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. asa cum am vorbit cu ea . într-o seara. 3na dintre membre. în clasa a *i-a. S-a reprezentat 8on <uan. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. plânge la tragedii.. #ceasta. ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. #m ales scenele finale. credea ea.lucrurile au mers mult mai departe.. la pianul din salon. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. 2rima repetitie am facut-o la mine. ca voi vorbi eu. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa.arul cu apa si am început1 . Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. 8esi faptul pare curios. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan.fireste .parintele Ieronim . însa. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". m-a întrerupt. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. 'oi eram curiosi sa-l auzim.az.. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. cu toate acestea. din fund. cu 0ricterian sufleur.. vorbeste repede. &ineva. deci. nici nu ma încumetam sa apar pe scena.ovnicul . Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . &omitetul a protestat si. 8ar aceasta n-are . Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. 'u putea fi refuzat. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu. Eobert. care citeste multa filozofie. # iesit de minune. Eama a fost cel dintâi profet indian. repetase si în 'apasta..care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune .pe scaun. Eu rosii. nu pricepe engleza. nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. Si colegele iei s-au grabit sa vina.eram eu. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare.&astagnete -era 8inu. 2ajul lui 8on <uan . &riticii mei -printre care stralucea eiber . 8on <uan . n-a fost refuzat. dupa cinci minute de vorbire. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. ma corecta1 . da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. un fenomen. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. 6aptul acesta m-a si zapacit.cu o saptamâna mai înainte Y. 8u. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita.8omnilor. *enisera domnisoare multe. Eram. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. ia crezuse ca voi vorbi pe scena.râsera. însa. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. . ucrurile s-au petrecut..ete. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. vestise la scoala. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere. reîncepui eu. 8e altfel.era Eobert. 8aca nu aveam sufleur.

2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc. repede în . care statea rezemat de un dulap. #u batut din palme. .. .'u-i vina mea. &omitetul. în pa. 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. am apucat pa. . 2entru ca eu nu sfârsisem. 2e noi ne intereseaza. Si l-au apreciat..ote. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. 2entru ca saptamâna .&e facem cu critica. apoi.una ultimatumul comitetului. eiber se gândi putin.8a.8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. si ce daca au trecutH se rasti ia. Sâmbata viitoare. &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. 8ar a izbucnit. toata.8ar au trecut cincisprezece minute. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. nu-mi pot pastra sirul vorbirii.o. însa.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. fara entuziasm. .într-un sfert de ceas de-abia am înc. Sss4 . Si râsera. 'u se asteptau. asati-l sa-si sfârseasca conferinta.rebuiau. iertator1 . . . intervenind. apoi se aseza iar pe scaun.ar. conferinta. Si râsera. 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit". Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa.0un. si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .8omnisoarele dumitale.Eog nu întrerupeti pe orator. .ot sâmbata viitoare. încât e de datoria lor sa râda..6oarte rau. 8aca sunt întrerupt.oata conferintaH . . 6etele au început . . 6etele cautau sa provoace un sfârsit . ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.( . In fund.asteptam linistit . tocmai la mine.sa râda..Ei. 8e ce ma întrerupetiH .eiat introducerea. întorcându-se spre el.#tunci amâna pentru sâmbata viitoare. 'u era seriozitate.8ar nu te-am întrerupt noi. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. &autam o replica "tare". comitetul se framânta.arul jos. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. .care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama .otarârea spectatorilor si a comitetului. înca.fireste .8ar cineH .arul cu apa si am început sa beau. sa dau loc la astfel de scene.ar nu mai ramasese apa. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. se ridica eiber. am îngânat eu lasând pa. printre spectatori1 . Eu . .nici o importanta. Eu zâmbii. . .azliu conferintei mele.Mai ai doua minute. :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau.

otarâi eu1 .. însa. dar nu pot sa iau.. .oli.'u stiu. romanul lui 8ostoievsPi.Sa acuzam si sa aparam.Sa te frecam noi pe pântec. . 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. ascultati-ma pe mine1 e idioata.. .. pe EasPolnicoff. .uma. -0a nu.. -am gasit pe proprietar. . S-a tiparit la Steinberg.rebuie.8a. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. Se facuse galben si.4 #tunci ma . membri si membre.otarârea pentru doua saptamâni.. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. idioata. &ând aveam nevoie de ceva.*rei sa te frecamH . 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. fara grija. asa. eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. . Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si. calca încovoiat din sale. n-a fost nici o "reprezentatie". 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. actorii. . nu.. cu . 8esi era fecior de doctor. Misu voia cu orice c. enervanta.&rima si pedeapsaH .'u pot sa iau sare amara. &osta patruzeci de lei. #vea crampe.. ia se lumina. c-am citit-o.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff.roniade propuse sa începem câteva procese celebre. pe 'o-sc.&um sa ma frecatiH ... în aceeasi seara. Si însar. protestara fetele. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila. Misu ... 7G 7! &omitetul amâna. dupa ea.#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi..B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala.una ma privi .trecuta eu nu mi-am continuat conferinta. noi. Sa vezi cum ti-ar trece. pentru proces. însa. cunoscator al librariei românesti. . 'umaidecât. . 'oi. ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. va spun eu.. puteam suna.Stiu. treizeci.Eu atât am dat..8ar noi nu-l avem. . când mergea. . #m auzit ca face foarte bine. întins pe o canapea din sala. .. asa e. Sa alegem alt proces... da.. Misu se împotrivi. 8eodata. .&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. introducerea lui #vramov.8ar ce.'u. eu am citit-o în frantuzeste. . actorii.. eu. . . câteva personaje. am venit cei dintâi. 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff.. crampele nu-l crutau. &rima si pedeapsa.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei.. rau faci..E o carte stupida. de pilda. în fata unui juriu ales dintre membri. frate. Entuziasmul fetelor pieri.. 'osc.8aca o sfârseati.. ..8e ce nu iei. o sare amaraH îndrazni altul. aa. se scuza Misu. însa.. . #vramov. ati fi avut acum alta parere.2ai. . 8ar asta n-are nici o importanta.#ti citit-o pâna la sfârsitH . a.ârtia proasta si cu coperta galbenaH . .#sa.&um procese celebreH întreba o fata. #m intervenit.8a. a.

Si 8on <uan era tulburat. #m adus si Qnabat-jour albastru. 8on <uan. a oc. .. se pudrase pe fata. însa. apoi. care îi dadeau.asise. 2e cap îsi va pune o bereta albastra. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. nu stia cum sa se fardeze. în salon. 8on <uan. . . 8oi ficusi nu erau o gradina. un aspect "istoric". &u o lingurita îmi turnam faina pe cap.antaisie. faina îmi intra în urec. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. începura sa se fardeze. 8inu motivase. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". însa. pe care l-am legat în jurul becului.e de pantaloni curiosi. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. era o bereta de scoala. pajul lui 8on <uan. si tunica p. . buclata. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH . Eram nevoit sa tin gâtul teapan. cum poarta fetele. al lui 8on <uan. trebuiau sa treaca prin scena.#tunci culca-te. de asemenea.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . deci. se afla o ferestruica. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. cum purtau tinerii în Eenastere. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. 8inu mai avea si o peruca neagra. 2ajul avea îndemânare. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. îmi dai tu putina pudraH . în loc de tic. parintele Ieronim. . îsi lipise peruca. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. însa si le facu atât de groase. *enise. 2entru ca.izarea si mascuirea actorilor. cu cât avea parul tuns scurt. înainte de toate. #poi. pentru a ajunge în sala. lungi. 'u era tocmai placut. foarte simplu1 nu are altul. ceea ce nu avea 8on <uan. nici nu vrea sa poarte altul.&u fainaH .8a.otarâram noi.îti dau. #m adus doi fîcusi piperniciti. cea neagra. ciorapi negri.una. dar si-l pudrase fara mestesug. .rebuia. care îmi ajungea pâna la calcâie. #ceasta. care înspaimântau. sus. înrosise buzele si umerii obrajilor. îsi pudrase parul pe la tâmple. .e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan. .. îsi facuse o vesta de catifea neagra. Mai trebuia sa-mi albesc parul. &ostumului lui 8inu. însa. apoi frecam. aceasta întelegeam si noi. Intervenii pe lânga proprietar. &u atât mai mult. desigur. #ranjam noi tot. #vea pantaloni scurti si bufanti.ie ecleziastica. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. &astagnete. începuram sa lucram.otusi.'osc. . Sa sunH . Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal.înciudat. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. 8on <uan si &astagnete. sa pregatim decorul I în scena. #m acoperit-o cu o fata de masa. 8e la câtiva pasi parea un #donis.i si îmi aluneca pe sub guler.i îsi adânci cearcane groaznice. îsi rosi. Eu eram preot. pe frunte.Suna. du. era un început. încercase sa-si faca doua dungi. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. &ei doi. marturisea el.izat. de matase galbena cu dungi negre. dar pentru ce-ti trebuieH . pentru ca scenele se petreceau noaptea.ii si sprâncenele. în fundul scenei. îmi luasem pelerina tatei. . foarte putin modificata. '-avea nici o grija. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui.8a. Eobert.ulerul si mansetele erau de dantela alba. o perec. cu el. am început pregatirile pentru deg. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda.ovnicul lui 8on <uan.Stii. Eu eram cel mai simplu deg.

nu s-a observat nimic. eu si 8on <uan ne-am întristat. . #m început furtunos. #vea. .. Erau e-celente. 0ricterian. ne încredinta el. &a îi place c. 8upa ce s-a înc. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor.e" în Ieronim. #poi. 'e plimbam nervosi prin odaie. si spectatoarele îsi pironira oc.. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati.anief-#le--andrescu si eiber. 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. orice teama îmi pierise. un flacon cu apa de &olonia. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". 2entru ca noi ne-am sc.ii în sala. duduieH . actorii. eram nerabdatori si emotionati.a4. 8upa câteva minute. 8ar spectatoarele nu-l priveau.. iar 8on <uan a sarit versuri. 8inu privea si ne încuraja. însa. &a el e învatat cu scena. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. din dosul cufarului.. 8on <uan se înfierbânta. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec. s-a aprins lampa în sala.ovnic. sufla cu pricepere.is cu grija usa. *orbeste putin. de la liceul "Sf. Erau acolo domnisoarele 8inescu. îmi lasasem oc. foarte bine4. Eram fericiti. nepudrate si cu roc. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. Se asaza lânga el la ceai. repetam în gând.asiti. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. fara îndoiala. ce-i drept.. 8e altfel. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. Se asezase. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. &âteodata. &ea mare adora în taina pe 8inu. însa.ii asupra buclelor lui false. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. 2rin colturi. pantaloni atârnati în cuie..emati de doua ori la "rampa". ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. în orice caz.iar sa joace în fata unei multimi.eiat spectacolul. însa. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc.. 8upa cum prevazusem..numai buzele. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. sufla prea tare si se auzea în sala. ipseau numai d-ra . . .. eu m-am încurcat de câteva ori. a patru începeam.ii înc.6oarte. pentru ca veneau spectatorii. 8inu râde modest1 -/a. care flirta cu ia.a. strângea din dinti si din sprâncene. lovea cu pumnul. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. în odaia artistilor era mare neorânduiala.i de oc. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii.i. Daream tulbure perec. . 6anica e resemnat. însa ma retineam în gesturi. a venit în costumul lui de paj. becul cu abat-jour albastru. Sava". 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. ce bine ai fost4. asteptat. 8inu. cutia cu farduri. în sala. marunte.*ai.i ce se desfatau1 de lumina. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. 'oi am fost aplaudati si c. admirabil4. 2resedintele trebuia. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele.8on <uan e palid.elarii. # aparut si &astagnete.ise. 8eclama. 2atru fara zece. de ficusi si de actori. însa. ciorapi si pantofi. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. Se varsase apa pe mese. ca s-o cucereasca. S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. a desc.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti.a. . 'oi. . o manta si doua florete. un costum îngeresc. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. 0ricterian. Eram du. 8eclamam cu entuziasm. care era sufleur si sufla dupa un cufar. pe scena. grasulii.

a sfârsit. Spune ca trebuie sa-si sc.negricioasa. în anul acesta.imie. însa. . &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. 2etrisor. #veau roc.i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. &ând 6anica mi-a comunicat vestea. ca întotdeauna.oivinovici. alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual.ii mari . s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. # trecut asa aproape un sfert de ceas. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. 5bisnuitul ceai. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c.otarât sa scrie "revista". poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. #poi. la care trebuie sa zâmbesti. serbarea va fi fara perec. 3n liceu model. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". pâna la genunc. # doua zi de dimineata. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui . Eobert era revoltat. si a jucat si la "Muza". iar Mariana e îngândurata. pentru ca se va juca . ia.ace si 2etrisor.iar rolurile. 8in primavara. Sasa. oricum. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. E vorba de liceul nostru.pentru ca e timida. Mariana . la liceu. 2e . 'u se putea altfel. are sa joace doua roluri.s-a îmbolnavit. lânga soba. In al doilea rând de scaune. apoi cânta fanfara si corul. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. care spune totdeauna1 mergi. Iar profesorii vin târziu în clasa. Spiridon e o zi neuitata. FFF.îl urmeaza. Se fac câteva spirite. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. ia si cu Irina se aflau. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c.otarî sa li se dea un avertisment. #ceasta. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. &eaiul. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. autorul. . care n-au rasunet. lânga dulapul cu carti. lânga ele.ii scurte.imbe costumul.oivinovici îl joc eu. "8irectorul" va fi 0ricterian. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. întâiul. # jucat din clasa a I*-a. Eu ascultam cu interes discutia. apoi declamatii.e. 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. am aflat ca 8inu. jocuri si gimnastica. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza".îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . în fund. eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt". Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". E înalt. . pe canapea.imie. în actul I. 2ersonajele sunt profesorii nostri. &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. si 6anica ne-a împartit c. Se . 6anica. Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. cu parul învrajbit ca al Salomeei.acere apasatoare. Sf. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. si nici nu ne da lectii multe. Se tine mai întâi o conferinta. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu.imiei. . buzele rotunjite si oc. rosii si cinici. în saptamânile acelea s-a .anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. în cancelarie. în primavara . 8omnisoara Sasa . #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. cei doi aparura. 2etrisor si 8inu. Eobert. 8e Sf. biruise.oivinovici nu-l persecuta. eu am râs stânjenit si l-am .

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

câte nopti calde. Si cad pe gânduri. Esti tânar. .iar ziua în care nu voi lucra.&red. Eu îl priveam zâmbind.. Mi-a vorbit mult. . 8oar te cunosc eu. Sunt lipsit de vointa. 8e ce sa fiu melancolic. Si tot plânsul meu. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. cu statui însângerate de amurguri. ma întelegi. Si nu am de ce sa fiu trist. sunt trist. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. domnule.&u totul lipsit. 2rivesc plopii prin fereastra mea.. .. &el care învinsese era d-l redactor. 8-l redactor învinge întotdeauna../aiH &e zici. 'u trebuie sa fiu trist.avuzuri înverzite de musc.. 8-l redactor m-a privit blând1 . în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu. sa ma biciuiesc pâna la sânge.2rin câte am trecut eu4 /aiH . .. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni.*iata. . Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice.'-ai dreptul. toata durerea trupului biciuit cu frâng... Si am zarit. .ânduri naive....îti public orisice.. ce sa-i faciH4 . . Se scarpina la rastimpuri în cap. d-le redactorH. toata mândria mea. C$ .. 8-l redactor se înflacarase.&e ne mai scriiH Dâmbete.Multe. Dadarnic încerc sa ma ascund.3n editor. ci voi . cu luna.. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile.Se face...ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. Dâmbete. multe. &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. de personalitate.. d-le redactor. idiot si revoltator de naive. câteva clipe. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c... . Eram dezgustat si obosit.8ar sa nu te descurajezi. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. Sunt ridicol. #ceasta trebuia sa se întâmple.Eu am.ocmai.8-ta care ai talent cu carul.i.. Sunt melancolic. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. aplecându-ne fiecare din sale.&e sa zic. 8eci sunt stupid. '5IEM0EIE #cum stiu. începuse ora a patra. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. #m rosit. de virilitate. îti spun eu. M-am întors abatut la liceu.. .. Dâmbete. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. tinereH . tinere..iar în clipele acestea. . ma întelegiH E o batjocura.. . în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. 8esi am talent cu carul. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra. #steptam c. *.. cu .. coperta revistei. Sunt sentimental. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol.

ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. . Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori.ia cu . înfiorator. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. 5 zi de noiembrie. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. 2astram frâng. 8urerea ma atâta.ios. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. îmi suieram izbânda printre dinti. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. în fiecare noapte.ie. oveam tot mai grabit. carag. #sa cum eram altadata. formidabila.eieturi era rupta de frâng. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc.. *ointa mea e absurda. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. care apasa si înabusa totul în calea sa. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. cu oc. 2e spinarea goala . Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti.ie.otarâre. o clipa de e-taz.ii înc. ca sa nu vad frâng. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea.ia dupa un raft cu carti.ului ma desfata.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc.. #u fost zile de izbânda.ii înclestati de tinta. Soarele e trist.. #pucam frâng. &arnea începea sa se umfle. încruntat. sa arda. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. în zilele când ma biciuiam. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. tot mai scurt.privi pe fereastra. 5 zi calda. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. naiv visator. aruncata peste umar cu oc. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. /otarât ca o stânca. 5 zi ca oricare alta. bolnavicios. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng. &arnea se înfiora..se înfigea cea dintâi lovitura. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. #sa trebuie sa fiu eu. 6râng. 3rmata de oboseala.. Eu. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. cu buzele strivite de furie. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. &âteodata. &ele mai frumoase zile. Sufletul meu e aspru. o îndoiam si numaram pâna la zece.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. apoi. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. o data cu geamatul carnii. #sa trebuie sa fiu eu.ii si ma usturau pleoapele. îmi înabuseam tipatul. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. j=la purifica. 2ielita de la înc. 3rma. Era cea mai dureroasa dintre toate.. 2entru ca asa vreau eu. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala.ia cazând.j cunoscuta. dar e o vointa trainica. eu stau linistit si scriu. &ând îmi alungam somnul cu pumnii. buzele se albeau. natâng. sentimental. 8ar izbânda du. Strângeam pleoapele. înainte de a stinge lampa.isi. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. de tremuraturi. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. 8ezastrul sa desfasurat astazi. obrajii îmi tremurau. 5 singura clipa.alba si plina . 8urerea ma apropia de mine însumi. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. de tulburari. Eram . singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind.

eu. când sunt trist. 'u mi-a placut sa am prieteni. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. Eu. lava fierbinte a entuziasmului. ca si toti ceilalti. Eu stiam cine sunt. aspru si sumbru.ca toti ceilalti . cu toate acestea. însa. care admira pe Musset. Si nu numai atât. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. Eu. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul.îmbatat de mine însumi. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. ca toti oamenii slabi. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. râde spart.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. iluminat1 eu.. care doarme cincisprezece ore duminica. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios. joaca la curse. . Si n-am izbutit. M-am vrut neîndurat. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. ma îmbata. iarasi. prieteni.iceste nimeni mi-ajungea.. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. Si eu.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. #m facut si eu glume. cu articole publicate prin reviste populare. Sub care sa se ascunda..8ar n-a fost asa.. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. &u atât mai mult.isi. citeste Eampa.. ca . '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. ca si turma.. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. &a si Eobert.sa nu tradez nimic din zbuciumul. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. într-o odaita umeda. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum.imbacios si j plin de compromisuri. nici cugetul meu. Mi-am cautat si eu.. a dragostei si a urii. &are poarta parul retezat la ceafa si . pe strazi. din întunecimile si flacarile sufletului meu. seara. cu greu. *oiam. am ratacit si eu. flirteaza cu dudui la ceaiuri.. Sa izbucnesc dintr-o data. #m nesocotit cea mai frumoasa . .pâna atunci . m-am dat putin câte putin.. ca orice adolescent. Si strigam cu oc. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit.ii înc.. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. si. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g.B danseaza la cabareturi. pâna la desavârsire. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. #m cucerit si eu. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt. pe ploaie. totusi. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. Suflet torturat. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. Si eu. #m fost sc. în râsetele celor care asteptau afara.

furati. e seara.8ar intrati deodata în cancelarie. 6anica fredona cu tresariri în glas. pe cât îi sta în putinta.8ar unde suntH . pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. furia d-lui director. lectura "revistei". marsuri si cuplete. si .rosu din pricina gulerului si a emotiei . îl acompaniam eu. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. nici în clasa. #m avut si ein mica mea glorie. dansuri moderne. un volum de nuvelei cu coperta colorata.#..statea în picioare lânga pian. . 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. Eâde si îsi salta pântecul. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica. 6umeaza mult. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. dupa ce s-au sfârsit cursurile. 8omnul director s-a lamurit. Eegizorul este d-l 6ilimon. . 8irectorul întreaba curios1 . m-am dus si eu la cinematograf. 6anica . am regretat ca nu am plete.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. 'u ma pot.. EE2E. #cum. îi gasiti dansând si cântând. Erau romante.eatrul 'ational. 2rofesorii îl încurajau.. alaturi. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal".Sunteti la clasa. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. 8-l director e magulit. deci. dialog dupa dialog. #ni început a folosi ciorapi de matase. 2e o masuta. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. 6aptul trebuia sa se întâmple.II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. *I. fumând. Dâmbeste.continua1 . în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple.. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. #m început. si palarie cu boruri largi.. Sunt linistit si abatut. de la . Si am cazut tot mai jos... bunii mei prieteni.emotionat ca la ora de trigonometrie . &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna.I. adauga d-l 6ilimon. intra slujbasi la minister." 6anica reproduce.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH . 6anica dadea e-plicatii1 .. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. Era acolo si directorul. 2rofesorii ascultau.aine "moderne".lavaliera neagra. 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. s-au adunat cu totii în sala de muzica.. &roitorul mi-a facut . 6anica . Melancolia a fost izgonita de amintiri. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH. #cum vreo zece zile.

idrogen si sulfit.iar si clorul. sifructoza. si amine. . în banci. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. si glucoza. la sfârsit. 8irectorul a . S-au împartit si cele din urma roluri. d-l 6ilimon bate din palme. parafina. la masura. 6anica se stergea cu batista pe frunte. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I.#cum cânta d-l profesor. 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica..oivinovici se înroseste. 'e adunam în sala de muzica.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul.oivi-j noviciH . fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. care asteptau în curte rezultatul. si cuprit. o-igen. l-au primit cu entuziasm. c. si de picior.. glicerina. sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta.eatrul "&arabus". care ia parte cu caldura la repetitii. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. . întrucâtva. . i-a pus.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. 6anica a izbândit. ajuta.. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci . vine printre cei dintâi. ce-i fenolul. Si-n mormânt tot ca si viu. #sa ca. si aici. însa. 6anica îmi tonul. Minculescu. 0aietii. dar benzina. galatit. Mi se prevede izbânda sigura. Se aude în fiecare vara la . înainte de a începe. #re nasul mare.. vitriolul si o-ine. 2erri si alti colegi. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. apatit. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. Eu apas pe rând trei clape albe. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu".oivinovici. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. pentru ca el nu era tenor. dar e foarte blând. de cele mai multe ori. ânga el sta. #ctul II. din clasa a *lII-a. Stau în fund si comenteaza rolurile.. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu.idratul. Si e sufleurul cel mai de pret. stearina. fosforatul si .imii 2riviri semnificative între 6anica si .otarât sa se înceapa repetitiile. pe gânduri. #poi. în afara de "actori". 6anica se sufoca cu entuziasm. Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica. . 8inu.

iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . 6ilimon întrerupe.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH . " 3nul1 . Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor.imbat si noi.iile de teama sa nu se retraga .2ardon4 'u se aude nimic. *orbiti raspicat.. domnilor4 a pian. multumind cu capul.2ardon.Ei. fumeaza si ascunde tigara la spate.i pe "actori".&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 ../aid?@ ca-ncepem. 2aPe intra în mijlocul clasei.are. baietii din banci aplauda. .ianni se misca greu "în scena". .8e ce nu veniti. &ând sfârseste. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. baietii îl g." . Eegizorul întrerupe1 . 8a. 2rofesorul de gimnastica. . Eegizorul face un semn1 .Misca.. . .elarii si se plesneste pe frunte. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac.2arca ti-am scos rolul. domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii. ma. plictisit.fiul sau. care sorb din oc.8ar uite ce e. frate. "2arintele" e 2aPe. nenisorule."3ita-te ddom-nule.'u asa1 buna ziua4 . domnilor. 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. cânta 6osil. . 6osil4 2ianistul.aproape în fiecare dupaamiaza . .ianni. 6ilimon tine masura cu amândoua bratele..oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc. d-l 8aian. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung.arconne".ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. la care e silit sa ia parte .inalement.Ei.'u asa.iile. cu roleleH 8e ce nu vii. domnilor. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 . Sufla d-l Minculescu.. Se îmbufneaza. împaca pe . înc-o data4 . *ine scena cu un "parinte e-asperat". s 2ublicul râde magulit. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director.. #menintarile îl zapacesc pe 6anica. . disperat.ianni.. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie".otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a . sa se auda. . Minculescu primeste. în mijlocul clasei. 8-l 6ilimon ofteaza. -au ales provizoriu.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor.Stai. E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. asati reflectiile pentru public."0una zziua4" . pentru ca spectatorii din banci se desfata. însa. 'ici pâna aici. . 6anica îi goneste cu demnitate. Sufleurul îsi cauta paginile. îsi sterge oc.are. scena. &a sa-l entuziasmeze. domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul. nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. 8-l 6ilimon bate iar din palme. . 6osil ofteaza. 'u asa semet. domnule . ca merge. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. . 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". d-le 2rotopopescu4 . .Intra.ianni se înroseste.

8e fapt. vorbeste. sa va pripiti. încearca mântuirea1 . însa. cu capul lasat într-o parte. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon.isi. 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. 2rofesorii sunt c." . 2rete-te absurde sau ine-istente.ianni "repeta" rolul cu Morariu. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica.Impecabil. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta..emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare. cu un deget. ânga fereastra. îsi aminteste. 'u o iscaleste aproape nimeni. frate. dupa cum ne-a marturisit el.Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH .. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu.ei. voluptatea bisarii în scena desc. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director.. poti vorbi cât de repede ai vrea. 0aietii s-au plictisit de fanfara. putin rosu în obraz. 5r sa se uite damele la mine.. 5c.. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. Eâde cu pofta.8omnilor. Mi-am?@aranjat si costumul. Se opreste în fata mea. unii lucreaza.isa. cupletul. mai.ii pe jumatate înc. Sorbea deja gloria. . a aparut d-l 0oloveanu. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . nenisorule4 #scultati-ma. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. 0ricterian încearca la orga. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei.acere. care se comunica din banca în banca. &âte unii. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. nu4.. domnule director." Spectatorii râd.eama. 6iul meu. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat".'u. 0aietii sunt obositi.ura larga. mai rautaciosi. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. Sau sa va împiedicati. adunarile acestea sunt reduse. 8-l 6ilimon da e-plicatii generale."8ar bbine ddom?@nule. sa nu nimeriti usa.. . nu. în palton. 2e servitor îl joaca *intilescu. Intra servitorul1 . nu. &avalcada NalP=riei.. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. &redeti-ma pe mine. 8irectorul .ii facuti. *a-va rog. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului.. 2aPe repeta pentru a treia oara. . Si se suparase. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. intra4 . dansând. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. *ine pentru fanfara. . însa. 5 auzise si 6ilimon. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. 8e când cu "repetitiile de teatru".adica 0ricterian . buzele rosii. Sa nu gresiti cumva iesirile. . ..asa. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli.eama servitorul. 8irectorul suna. &ineva facuse o gluma. 2aPe. domnule. In acelasi timp.. 8aca ai dictiune. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. oc. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. cu mâinile departate de trup. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele.c. Si cum am sa ma fardez. Eobert. &el mai multumit e.. . scu-titil4. domnule 2rotopopescu.otusi. 'u merge. fac observatii cu glas tare. zis &otet... mai încet. . care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. îi tai pe toti. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara.Sa cânt cupletul."0u-na zziua. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. înca o data. si ceilalti sunt e-asperati.Ia c.

ma trezeam într-un întuneric desavârsit. actorii. 8ar n-am izbutit.otarârii mele de a-mi gasi sufletul. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. . Si nu întâlneam.ii. #r fi numai o masca. ci o infinitate. . sa patrund cât mai adânc si calm în suflet.i si îmi zâmbeste dulce.rebuie sa ma cunosc. care ar alcatui personalitatea.Si nu numai atât. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. în fata portii ne despartim în trei cete. Mi le-am impus si mi le-am însusit. atunci. pe care-l banuiam. doctore.#sa fac toti artistii mari. ca sa-i faca placere. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi .EE M'E S'S3MI . Eu mi-am înc. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. 'ici nu mai întelegeam acum rostul .rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. Ma mângâie pe obraz. însa. nicaieri. '-am putut gândi asupra mea însumi. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. nici o lumina.ace. #m pierdut. . &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. #celasi întuneric. 'oi. &a.ândurile se risipeau. 8e câte ori încercam sa ma analizez. #m amânat mereu lucrul acesta. e-ista o linie de continuitate.prin loji. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. #m aflat un singur lucru. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. a repetitia generala.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. *II. 8aca sufletul meu nu e unul. pentru ca mi-era teama. astupându-mi urec. 2ersonalitatea n-ar fi. . &e se va întâmpla cu ele. de-a lungul zecilor de constiinte. oare. nici un sprijin. Iar dupa reprezentatie. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. odata. &eea ce m-a uluit. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. 'iciodata nu m-am putut concentra.#l dracului mai esti tu.izând oc. începeam din nou. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. decât ceva impus de vointa. Stiu ca e-ista un singur suflet. de multe ori. o dupa-amiaza întreaga. 8E3M3 &#.ile. înc. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. încapatânat. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. 2lecam în grupuri. nu ne îngrijim de lectii. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. apasând tâmplele. Ma priveste în oc. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH . &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca.

însa. un gând ma framânta si eu. însa. iar vointa îmi slabeste. #colo se cerceteaza alte lucruri. încât ma înfioara. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine.rebuie sa lupt mereu. #ltminteri. #tunci lucrez cu sârg... 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. Si lucrul acesta e necesar. 5c. ma nelinistesc. Sufletul meu. izbândesc.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. nu am nici o metoda. interesante.imbari. absurd. #s sti. nu voi avea curajul sa patrund în viata. 'u-l pot aduce la lumina. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. nici o indicatie. . si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. m-am înspaimântat.. &easuri care ma tulbura. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu. Mie mi se pare o lume noua. dar în cartile de psi. Iata ceea ce ma tulbura. de unde trebuie sa încep. 'u ma . 8aca m-as cunoaste. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. cu o zi mai înainte. Sunt zile care eu le urasc. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. deci. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. Sa-l masor. pe sub castani. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. 8e multe ori. dar am saptesprezece ani. si asa vreau eu...elarii. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata.. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. din toata puterea vointei mele. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. Si toate acestea ma întristeaza. cu o saptamâna. în fiecare zi. ca treaca timpul.. altul.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. #dorm surâzând. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. #tunci.. singur. Eu simt.ologie. pierd curajul. #ltminteri. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. în cel mai rau caz. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. contradictoriu.cu toata slabiciunea mea la matematica -. îl izgonesc. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . #s spune1 asa mi-e sufletul. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu.ii îmi aluneca de pe carte. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu.cercetare launtrica. încercând sa aflu cine sunt. nouaH Si voi avea putereH. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. 8e multe ori. ca e-ista un singur suflet în mine. ma întristez. #lteori. Si în ceasurile când oc. nu izbutesc sa ma apar. &easuri în care nu ma recunosc. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie.

sa se simta trist. Sufletul meu ar fi dorit. sub copacul înfrunzit. #s vrea sa stiu cine sunt. si pe care eu nu le privesc. . Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. Ma privesc. #tâtea trasaturi streine. #m scris caiete multe ca sa descopar. Ma mustru. 2rivesc în mine.stinse zgomotele din strada. dintr-o singura bucata.iceam însorite. dai nu i-am îngaduit eu. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. In câmp se zaresc seceratori. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. *I. poate. Si pasind. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. Eram abatut.imbase. #m citit . 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. fara veste. si ma înfioram. In alte zile. demult.. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. 'ici eu n-as putea spune pentru ce. . Si paseam tot mai încet. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla.. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor.. #tunci adormeam obosit si îndurerat. '-am izbutit. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. #poi aprind obosit lampa. si nu ma gândeam la nimic. aproape de tot. #m aflat ca însusi sufletul.# '5*# # nins toata ziua. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . Sufletele lor nu vor fi liniare. ma gândeam la ziua care se scursese. cu privirea atintita catre o lume moarta.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. Si nici la cartile pe care le voi scrie. pentru ca asa am voit eu. Mi se parea ca a fost altcineva. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. astfel. care e-ista undeva. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. un drumet paseste. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. singura. #lta data. Indata încetineam pasul. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. Sufletul mi se sc. o fata pe o banca. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. sub un copac înfrunzit. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. vara. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. Inainte de a adormi. si nu stiu. 2lictisitor. #tunci. marginit cu plopi. 3ndeva. Iar pe drum. *III. &âteodata se înnopteaza. iar sufletul meu se întoarce. iar în departare. I'&I2I. dar n-am stiut aceasta. ci trec alaturi.. 3n drum de tara. 2oate de multe ori am lacramat. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. 0anal.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. #scund revistele si citesc înainte... liniile dealurilor pe care le g. pentru ca nu le cunosc. contradictorii. când umblu mult si ajung departe de oras. 8e aceea am fost astazi fericit.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. 8ar nu pot citi.

Sunt fericit. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. . dar n-am câstigat nimic. ci numai ascultând fraza. si zoologie.. însa. # trebuit sa ma . el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. învata j tot ce i se da sa învete. j cu toate acestea. ma4. apoi. . a discutii iau parte. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. si c. c.iar fara sa se uite în carte. 'u m-am analizat. 8e fapt. ânga el. toti poetii sunt "frumosi". îmi amintesc prea rar. ca sâ pot sa ma cunosc. ".otusi. 2entru "teze". Si le face. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. cu anii respectivi. într-adevar. eiber si 2etrisor. 2âna acum. # trecut toamna. fara nici un onorariu. #u început sa ma strabata alte gânduri. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. 'u stie decât lectia. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. si clasa noastra. ca am scapat de matematica. pentru el. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. 2rofesorul e blând.imie. îmi place mult si limba latina. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea.#i sa te tâmpesti. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t. 8e c.pâna noaptea târziu. a modern e alta atmosfera si alta viata. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. si sa ajung la &aesar. Si unul si altul risipesc ironii. toti îl asculta. se ridica eiber si se apara. '-am învatat psi. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. si fizica.raduce c. îsi are te-tele învelite în . 0ratasanu e formidabil în gramatica. si profesorii. ca sa-si faca "lectiile". în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. 8impotriva.otarasc sa trec la modern. cred eu. erudit si ironic. E revoltator de constiincios. 2entru ca teza . #m citit multe carti.imie. se îndoieste de calitatea amândurora. *reau sa citesc acum si pe 0ergson. de ! când a venit în liceu. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. 8upa ce sfârseste 2etrisor.. El stie si trigonometrie.. "Maestrul" e un ocultist si filozof. se ridica 2etrisor si critica. si autorii. a>uilae. . nici la e-temporale. 8e aceea e premiant cu cununa.acit.ologie. # trebuit s-o iau de la început. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. am învatat prea putin latineste. Si am trecut.. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . în felul acesta. de obicei.otusi. &ând traduce si comenteaza eiber. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. nu e un erudit. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. #u început sa-mi placa alte lucruri. a Istoriile lui . Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. repeta toata materia. acum traduc din /oratius. 6anica sta în banca a doua. Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. Si am citit toate introducerile. nu stie nimic. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. cel putin. "Maestrul". 0ratasanu. 0ratasanu cunoaste toti consulii. 8e asemenea. cu a>uila. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a.

ot "orator" e si Misu . El.ne spune 0ratasanu . 0aietii jucau tintar sau table. &eilalti. Si îl critica.isi.acit. a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. când se4 întâmpla sa le gaseasca. #ceasta. în acelasi timp. nu pentru ca are talent. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata.roniade. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. copiaza. 8ar Marcu .spune el -. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. Eobert sta lânga 0ricterian. spun baietii. în vara. Erau mântuiti. rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. înainte de a intra "maestrul". &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. e incontestabil superior realului.itati".se da din toata materia trimestrului.Marcule.oli. pentru câ s-au împotrivit baietii. &ând poate. pentru cei care nau citit a cite anti>ue. . 8impotriva. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. 2entru ca. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. 8ilueaza întotdeauna. nici n-a citit multe carti asupra Eomei.desi dispretuieste civilizatia latina. de fapt. care a avut succes. semnata 0ratasanu. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 . #ceasta. Si vorbeste. Si o izbânda. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. într-o banca din mijlocul clasei. cautând cuvintele si articulându-le victorios. 'u poate. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. din pricina lui *anciu. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. 8e aceea. &ât timp se petrece aceasta. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba.e mult mai bine informat.. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. 8ar nu ramâne corigent. #ceasta.. de altfel. #m drept tovaras pe /oratius. eruditia lui eiber în "antic. cu trei banci în urma. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. însotit de o traducere. la modern. 5risice ar spune eiber. 8ar Eobert vorbeste. 6ireste. El vorbeste oricând si despre orice. eiber comenteaza. "Maestrul" motaia cu oc.. &eea ce e e-act. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare.itati" .etata. pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. Eobert ] nu stie nici sa traduca. dupa ce oboseste eiber.ca si a lui 0ratasanu . însa. Si a citit multe volume de 0oissier.. Modernul.Stiu eu ca tot nu învatati. "tiranica" 4 . 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. ca sa-si "deruteze" adversarul.e numai o legenda.otusi. însa. anul trecut. &ând a sunat clopotelul. &u multi sunt bun prieten. Marcu are "insuficient" la latina. 8e aceea sunt fericit.ii înc. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . ca sa poata vorbi mai mult. &onferinta a fost însa oj întâmplare. . se ridica 2etrisor. Si e cestor. E "seful" clasei. &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. melo-dios . ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine".. #sa i se pare lui Eobert. 8e-abia ne mai vorbea. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. 2etrisor zâmbeste ironic. erudit. . Marcu a citit pe tot . Ear. vorbeste mai rar. când nu are nici un j roman cu el. toti au rasuflat. Iar a doua zi a vorbit Eobert. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie. Si nici nu le-a mai sfârsit. a real era o atmosfera îng.

dupa cum e si ba-.eta de trestie.id oc. #-ceasta ne e-plica 6anica. sofismele. 6anica se intereseaza de anumite localuri. . Si cum1 mansarda mea e prea mica. ci . . Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. 2oprisan afi ma ca e "isterica". baritoni. 6umam si suntem fericiti. nu se încing discutii literare si nici filozofice. din colt. care va fa în curând iubit de o printesa. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert.iar cei de la Mitropolie. Eu le spun ca acelea nu s albine. ridicam globul de la lampa. vis al vietii studentesti. 8aca se înfurie.imie si matematica. 2entru ca suntem prea multi. #dica ne spunem pe nume. 8inu discuta fumând în fotoliu. Si eu le spun calm1 cetonia aurata.imenoptere. învârteala . când vin 0ricterian. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele. 2erri îi împrumuta diapa zonul. 6anica e multumit de 0una dimineata. #poi.id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. în fiecare seara.8au alt aspect. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. .oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert. la zoologie. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. *in si alti buni prieteni . &um însa noi. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. &a sa fie mai multa lumina. cântec iesit din moda. Suntem cu totii buni prieteni. #ceasta. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta. care îmi admirT cartile si rabdarea.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. n-am ajuns înca clasa insectelor. El pre-] fera sa c.. 2etrisor si 8inu.îl enerveaza. 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. satisfacuti. 8e obicei. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". El afirma. începem repetitiile sub bag. basi -.în loc sa-l linisteasca . dar trebuincios pentru casele batrânesti. 8iapazonul e indispensabil. ne înjur?@ fara suparare. 2etrisor argumenteaza sofistic. . &eea ce îi im-< presioneaza.enorii desc. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci.eta lui 6anica. 6anica el preocupat de c. si noi îl ascultam. îmi admira. apoi înc.ii si încearca1 laaaa. ceea ce revolta pe Eobert. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice".IW. 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". 2entru4 ca nu-i "intereseaza".tenori. întârziem pâna4 seara discutând. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta . 5. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni. Ei spun ca asa fac c. însa. 8upa aceasta. &eea ce izbuteste sa ne supere toti. g. totusi. între ace.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda.. 2âna ne adunam cu totii.alaua 6loreasca . l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu. comentam si bârfim. cântam # ruginit frunza în vii. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului.

ide pe jumatate oc.." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo.. 5.la usa mansardei ..gândindu-se la /eidelbergul de altadata. brusc. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. iar prietenii îi vor spune.. Mama asculta la fereastra. tara sa cunoasca cuvintele.. va rog4.cu entuziasm1 . însa. . #poi.. 3nsprezece coristi.. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si . 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. # urlat un câine si aj s-a stins. iar casierului îi strecoara o bancnota.uati.oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . un dirijor. sipuo. ere tur... douazeci de lei amenda. toata Sevilla.ea la vecin1 . smoc. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo.etase si sticlea. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. # fi-at. Si doamne care ne vor admira1 . vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine."evis.#aa. apoi. ca sa le auda toti tenorii. 8ar numai ameninta. romanta din 8on <uan. si ne admiram. #poi ne daruieste mandarine. pentru casele patriote. înc. Signore. &âtiva îl privesc cu admiratie. #laturi. 'oaptea era senina si rece.3ra.8e cânii pregatiti corulH #poi.. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. fals. 2entru o abatere mica. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta..".audeamus igitur. . mere. un casier si doi "c. 2entru o abatere mare. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii. si pedepsele celor nedisciplinati.. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Dapada putina îng. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el. pesmeti dulci. mamei. Si restrictiunile sale sunt pur formale.. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. în curte. 0abo4 . SignoriK Scusatemi.. si tragând cu urec. zâmbind. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire..otdeauna. e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva... lovindu-l pe umar1 .&ât a datH începem apoi colinda. ne-au primit.ibiti".itaOnostra. evis est". a sfârsit.Iubesc o femeie. vis al vietii studentesti. 0una dimineata. lumina. #m asteptat. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar. Eobert se resc rneaza. Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 . 8ar baietii au fost revoltati.Salve.ii si zâmbeste. sa bem vinul ca si-acuma. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4. la sfârsit. armene. grupuri si se întâmpinau . pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . a. Suntem cincisprezece baieti. ba4 . ma4 Si râdem.ine. #poi. #m cântat. &ântam. #cesta e cântecul favorit al lui Eobert. si strigam1 . Si am cântat iar1 Multi ani . a sfârsit cântam Multi ani traiasca si ..Multi mai suntem. #ceasta. totdeauna. 6anica e un mic tiran.. a noua si un sfert pornim. 0aietii soseau grupuri.#i fost bine. iii..

sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau. ne pofteau mandarine si mere lucioase. noi am luat g. însa. cum am strigat noi. #uzeam câteodata.am fost fericiti. însa. sefule4 . s-a stins de asemenea lumina. multumind politicos doamnei. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. trecuseram pe la 6anica. dar l-am baut pe drum.5 suta de lei4 a o casa mare. 'oi am cântat cât am putut mai frumos. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu . . nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc.. catre mine. pe la rascruci.iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. a fost crutat..#m îng. #m umblat si pe alte strazi.ote. si cinci sticle cu vin. unde ni s-a servit ceaiul.otarât s-o sfârsim. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. aiH #poi. în pomiere de cristal.etat. ne-am .. #m cântat. unde am prins curaj.. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate.0una dimineata la Mos-#jun.ina. desi ne puteam multumi cu zâmbete. entuziasmase pe altii.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. de pe strada 0atistei. boang. . cu fetele iluminate. scoborând glasul1 .enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. &asierul ne-a vestit. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. zvâr-lindu-l peste gard.o. de la care capataram. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. lânga poarta1 .inta tuturor era Eobert. de aceea. e-am luat. am gasit lantul pus la usa. noaptea vine. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. &ozonacul se sfârsise de mult. totdeauna. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. &ântam zâmbind.mama lor de ciocoi. pe lânga bani. si convingându-se de aceasta . Eadu. .. 'oi neam furisat repede în strada. . 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic.care nu cinaseram . si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. catre cei din casa.. 2e tava erau adunate fructele traditionale. &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . entuziasti1 ..ne-au dat patruzeci de lei.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze.. &ând am ajuns si eu. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. Mai înainte. 2e masa. tare1 . #m pornit.otdeauna. 8rept care. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. ba. Stingeti lumina. *in ne-a mai dat si Eobert. a douasprezece. precum si alti câtiva. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei.raditia. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii.8ar ce credeti voi. 2astele vostru.traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. ba. ] alta. 6anica ar fi intervenit. aiH . . 'u se mai temea nim de amenda.

a vestit1 . #poi. pentru ca era prea dulce.etat pa.. #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie. .ititura..arutul..iorul si.'u mai beau.. 6anica.arul si-] sorbea dintr-o îng. . 0rai sanu venise cu o sticluta de lic. In mansarda mea. .'u mai beau. .Eagusim altminteri. ca mergem la &oana Eoza. 8adeau sfaturi.'u mi-e frica. .8aca ma iubesti.Mi se pare ca ti-e frica.'u mai pot.'e-nfierbântam si cântam mai bine. ba4 8ar 0ratasanu si-a împac.3nde pleci.. sc..asa-l. 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin..&e-esti copilH . maH îi apropiau pa. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. . si de atmosft &âtiva.Si n-avem tenori. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu.. 0ra sanu vorbea atât de mult si sc. #puca pa. .. a început sa-si strânga pa.vecina si fumau.8ar cine te vede.. deodata.ar îi spuneau1 .&u sanatate.#tunci bea-l si p-asta.. sefule./ai ca se-ncalzeste. 'e turna si ne marturisea ca lic. ma. . 'umai la pileala *indec orice boala4.#scultati-ma pe mine.arutele.arutele. .'u fi copil.. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. dar a ramas nestramutat în . .ar dupa pa.ar cu rom în sticla. pâna la fund pa.Eu plec. .ior fabricat de el si cu o punga plina pa.6etite. -.are. la sfârsit. mai obositi. si de vin. articula1 . . seful se .6ii serios. mama asezase totul mai înainte.. ca îi e frica. sefule. ..imbati vinul. sa întrebe daca a placut lic.t4 . sefule..otara.ita atâtea gesturi. Iar baietii au fost multumiti si de curcan. .'u mai pot sa beau. 0aietii l-au înconjurat1 . 'ici unul n putut goli.arute.iorul e e-celent. apoi rasufla1 .oarna un pa. .Stai.#s4 .. îi turnau pa. în pace.i-e frica sa nu te-mbetiH ..rei pa. baH . 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". . trecusera în odaia. "Seful" îl golea triumfator... #poi. . &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". însa.#m baut destul.arul de gura. Se facea mai rosu. 0ratasanu a multumit. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel.otarârea lui de a se .

0ratasanu protesta1 . întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. 'u mi-l pierde (bis). #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. unul altuia. #dolescenta noastra îsi tesuse.idem ferestruicile. &eea ce poate fi socotit un lucru trist.asa cum se gaseste scris prin carti - . 'oi .asati.otarât sa plecam. . Sunt si aici e-amene. c-o întâlnesti mâine. 8oamne.'u ma rusinez. &urând.#m eu un secret.. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. #devarul este. . Si sunt tot atât de necesare.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. 2ai. &ând ne-am . cu totii la &oana Eoza. poate. ba.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. 8upa aceea. tini-mi-l. ma. nici femei isterice. pentru ca era prea târziu. a vârsta noastra.întoarce acasa.8aca stii. 8e altfel. a femeilor isterice. 3nul interveni mustrând1 . .ândindu-ne si dezbatând mult. a trebuit sa desc. lucrul acesta se petrece foarte rar. si de bani . însa. despartindu-ne definitiv. .# . alte c. Iar 2oprisan.asa. &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine.lipsiti si de fascinatie personala. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. 'oi am mai ramas înca multa vreme.#zi e noapte sfânta.8ar de ce vreiH . #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. pe calul balan. . din pricina fumului.3 2#E. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. însa. pentru ca stiu si eu. altul.2entru ca asa vreau eu. &u saua verde (bis). "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica. 8oamne. tini-mi-l. si de timp. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada.Mergem. pentru ca era ziua lui. . 2oate am visat si noi ..II a II-a 2#E. ma. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. SZM0#. cautând sa para netulburat. Eobert ar spune a dragostei. S6ZESI. eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan.E# # III-# I. Sâmbata noaptea. foarte veseli. ca se rusineaza4. . Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. rânjind. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. de ce nu mergiH . era patru si jumatate.#sa vreau.Si de ce vrei sa pleciH . 'u pentru ca e urmata de duminica. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. 'e-am urat.

"6ata" s-a întors. a rându-mi. # încuiat usa si s-a apropiat de mine. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti.eama. I-am facut semn. si . #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna.ii. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. #m lasat. si oc. *oiam sa alerg. #u ramas naluciri tulburi. nici dintr-o parte. si sa-mi sfaram pumnii.remuram nu de teama revelatiei trupului. 'e-am apropiat de ferestre. 8e dragostea mea. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. M-a întrebat cum ma c. banii pe masa. pulpele se dezgoleau. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. #m râs. si guri înrosite murdar. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. #m intrat în curte. fara mâneci. cu teama.emam atunci când suntem tristi. 'u ni s-au apropiat. nici dintr-alta. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. Eestul s-a petrecutfara emotii. Eu îmi amintesc de noaptea mea. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. eu eram. "6ata" mia zâmbit.ia si i-a îng.i.esuit sub ciorap. cercând sa zâmbim. afectând gesturi de felina. cu pleoapele apropiate. Inlauntrul sufletului. 8e aceea. care trebuie sa ramâna numai al meu.imbul celor doua bancnote. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". o data cu ceilalti trei. respectând tariful cartierului. "dupa". desi tremuram.i negri si priviri de jaratec. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. zgomotosi. 8e trupul care s-a daruit mie. în iatac. 'e-am deprins cu greu. cu rasuflarea sugrumata. cu ceilalti. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". batând în geam si zâmbind. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu.ie dureros de scurta. 2entru noi. 5 roc.femei cu oc. Eram scârbit si umilit. 8ar au trecut ani dupa ani. si camasi stravezii vadeau forme moi.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. 8e altfel. 'u mi-e rusine de aceasta.i stinsi. #m privit si eu. #fara. # zâmbit si ea. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. ci de cea a femeii straine. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. rascolindu-ne sângele. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. # zâmbit tot timpul. când suntem singuri.. eu m-am trudit sa cred. I-a numarat. . înecate în râsul spart de fecioara beata. . Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. Mi-am ales trupul. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. însa.las soptit. am rostit un nume strain. #ceasta era dragosteaH . &eea ce m-a descurajat. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. sleite. cu sfaturi si glume. careia trebuia sa-i vorbesc. tulburat si îngrijorat. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". 'u ne-au sarutat lung. 5braji tineri.. 'u ne-au privit în oc. 8ar am înteles ca "fata" minte. apoi si-a ridicat roc. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. M-au însotit pâna la usa. fierbinti si rautacioase. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". m-am desteptat. # trebuit sa fac si eu acest pas. cu buzele strivite de buzele noastre. noaptea. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. lovind gardurile. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. curajosi.1 parau în pretul trupului. ciudat. In locul lor. 'u vreau sa popularizez pe strada. si patul. iluminati sau crunti. ca sa ne mângâie. &eilalti m-au felicitat de alegere. Eu nu stiu nimic de ceilalti. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c.

&âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante.îmbratisarile din pat. . fara sa stim. la anumite ceasuri din noapte. 8ar e-ista. 'oi. fara glas.otarâti sa platim fiecare în sc. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. saraci si cerebrali. 'oi. &u atât mai bine. Sau se pervertesc. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. 8e acum nu mai eram copil. 'ici sentimentalism. &ântarim din oc. Eu.neste nervii si ne limpezeste creierul. curioase. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. ne supunem fara parere de rau. sarbatoritul. încep sa calce alaturi de dragoste. cei lipsiti de "cuceriri". nici Eobert. M-au îndemnat sa fiu vesel. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc.imbul a doua mici bancnote albastre. care stapânim un trup în sc. Si cu atât mai putin sentimentale. 8ar mie mi se par firesti. si aceasta mi-e deajuns. târziu. iar nu împrumutate. în curti tainuite.egam. în forme neasteptate. numai fiziologie comercializata. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. însa. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". 6aptul se îndeplineste corect. 'e încredintam cât am fi . Si m-am bucurat. 2lateam eu. #dica. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. alte pareri asupra femeilor. . ca o datorie careia trebuie sa i te supui. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. nici senzualitate. &eea ce se reduce tot la fiziologie. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. 2oate sunt departate de adevar.imbul posesiunii imediate.rupurile se apropie. Si ne alegem distractiile dupa . 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. 8iscutam îndelung.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. a un colt. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. &eilalti se aratau. 6aptul poate supara pe moralisti. #cestea se astern straturi. 8ansurile nu sunt artistice. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. Iubesc si sufera. 8in pricini felurite. întelesesem si eu aceasta. alegând. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". 8ar ele sunt ale noastre. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. nici impulsul sentimental. M-am întors singur acasa. fiziologie. înfiorând.iar de viata. daca avem timp. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. multumiti de curajul meu. dupa miezul noptii. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. 'oi toti. 'e sunt impuse c. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. 'ici 8inu. m-am surprins pasind mândru. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. Sau deviaza. ritmic. 8eci. ne înc. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. a petreceri se danseaza. #m râs.oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni.. #u trecut apoi luni dupa luni. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. Si pasim. straturi în suflet si asteapta. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri.

otarâm. pe spetezele scaunelor sau atârna. #mândoi. &inic. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. cel putin la început. ne daruieste mecanic raspunsuri. cu miscari potolite.neste.i masculini au cântarit si au . eu. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . El e materialist.iate. îl cernem si îl valorificam. dârji.otarâm sa ne alegem "fetele".i îng. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. Intram. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. &u capetele în lumina apropiata a lampii. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. 2asim alaturi. 2entru ca întotdeauna ma contrazice. stravezii. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. #m sorbit mireasma feminina cu oc. discutând. . 2rivim si cercetam vizitatorii. eu. victima metafizicei. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. solduri si sâni tainuiti. framântându-ne creierele. scurte. Si parasim curtile cu felinare rosii. &ând ne . Sânii.rupuri tinere sau vestede. moi. 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. cu care ne mândrim amândoi. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. zâmbind. care pregateste cafele.icesc oase înfierbântate de munca si musc. rotunzi si mari. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. sau stiintele favorite. 8iscutam cu aceeasi patima. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine.eietura soldurilor. cu umerii obrajilor dogorâti. Sau mergem la cinematograf. &i pasim în noapte. îngreunate.cunoscând rana . în noapte. fetele se ridica repede si ne ajung. fetele asteapta. si sânge tulburat. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. care se cer justificate.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. Si aceasta îmi place. torent nestapânit. zâmbitoare. iar eu îl initiez în orientalism. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice.etati. despre dragoste. în curte. &arnea framântata se odi. 'u din dorinta de a selectiona materialul. Se g. &reierul. &omentam faptele inedite. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. începe. #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. asteptând semnul celui indicat.ne straduim sa o ascundem. #ceasta le însufleteste. 0ratele se împletesc.otarât. obisnuit sa se întrebe. discutând. 'e îmbie. 6emeia batrâna din colt. le mângâie cu priviri blânde. oc. *estminte de iatac. dogmatic. îsi întind picioarele. zvelte sau trunc.iste. îsi coboara formele. dezgolind pulpele pâna sus. despre trupuri. 2rin fereastra. 2entru ca nu ne întelegem.i sleiti. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. 'e soptim observatii pretioase. ne întrebam despre femei. &âteodata. suntem autentic sentimentali. a rastimpuri. 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. #mândoi întelegem aceasta. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. El calm si afectând o rece indiferenta. neînsufletite. El e sceptic. Soldurile fara rod împietresc. alaturi de trup. fetele cerceteaza grupul. El îmi comenteaza te-te anar. lacom. si ne îndreptam pe aceleasi strazi.ii grupul. eu. 'umai creierele. în miez de noapte. suntem nedespartiti. Si tintesc cu oc. 'e controlam impresiile. în odai cu perdele groase. aprinse. Si . în adâncurile sufletelor noastre. #steptam întotdeauna pâna ce ne . la înc. . cele cu noroc se înapoiaza. 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. zâmbind.

si le cântaresc farmecele. a colturi. j 8ar trupul meu va fi stânca. . ma vor cauta. . Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. cu lacrimi ipocrite de miopie. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. Eu n-am nici oc. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. în tramvai sau la biblioteca. gândurile acestea ma mângâie. se în potriveste groaza. mi-e teama. ramân iarasi singur pe strada. . si nimeni sa nu ma ia în seama. ipocrite . #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins.ii. .rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. nu va mai fi astfel.ispititoare. #m cutreierat prin locuri ascunse. pe fiecare.pur.i.aine colorate.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc.sau înalte. . *irilitate dezrobita de povara lubrica. se înfioara asteptarea.rupuri I în care se tortureaza simturile. Dâmbete în suflet. .ipul meu j sc.ema atunci si ma vor4 iubi..rupuri . cucerind. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. &e am eu din toate acestea. fierbinti. &ândva. .? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. oc.. rasar trupuri cu farmece. Si le dezgolesc de pe acum. mândre. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. ci numai adumbresc. si musca feciorii.ip frumos si . 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl. Sunt urât si întunecat.otarât. tulburatoare. nici buze rosii si nu le voi putea darui. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. . spumoasa revarsare de vreri. 'imeni nu banuieste câta pofta. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. Si izbânda mea va parasi alaturi.esturile melej vor trada pofta necurmata. se înfierbânta dorinta. ? palpita nerabdarea. Micsorati în pleoape vestede.i frumosi. viril. încruntat..ranite cu seva fierbinte. ca un se. albastri sau negri. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme.ce se desfata si stapâneste. si le stapânesc. si buzele se strivesc livid. deasupra cearcanelor de nesomn.&ând ma furisez încruntat pe strazi.i ma vor privi.] si jar din faptura mea le va biciui carnea. *oi vorbi.ii mei nu sunt luati în sea-ma. &i se.i mari. istovite. bratele vor despica trupul în miscari.rec pe strada grabit. 'u c.ii se vor încorda. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. în mânie. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. . ca pe o bautura scumpa si rara. . Ma vor c. #m poftit crunt pulpe si umeri albi. *oi vorbi. 2este multi ani. copilaria. furi. . cu perverse si dracesti rafinamente. dezgustate. si oc. si madularele mele vor scrâsni. le mângâi si le fur. voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. în desfatare. #poi. Sunt urât. în vânt. sfioase. . *irilitate stralucind cu straluciri stelare.rupuri ce tremura. curajosiH 0uzele *&M musca. si îmi aplec tot . *edenia biruintei mele asupra celorlalti. 6uria se potoleste.rupuri ce nu ascund ! nimic. 8ar.rupu-mi va fi stropit de sânge. rosii. banuitor.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase.rupurile îsi întorc privirile de pe c. tovarase cu uimire în oc.i. în curând. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. 8ar acum. în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc.aresc carnea si dezgolesc trupuri. înca.ilod. senine. piept otelit va coplesi sânii albi. truda B linistitoare. ritm vivace. înflorite în zâmbet si în pacat. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. si brate care stiu mângâia.. când degetele mele se vor înfige. si musc. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. si oasele se sfarama. si vor simti caldura cuvintelor mele. Si pasesc tot mai . &u oc. mângâierile care au multumit si înseninat. privire dârza.

ega niciodata în pagini si capitole. 8ar nu eram sfârsit. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri.ot ce puteam face. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y.iovanni 2apini. tulburat de vedenii. El a vestejit. 8ar ma trezesc repede. Si atunci. mari. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. la adapost de lumini.eata glumei perverse. #cela eram eu. imbecilii si infirmii creierului. e pastrez în mine. 'u puteam fi sfârsit.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. în pumnul 8emiurgului. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. Si am strigat în singuratate.i limpezi. Si prin aceasta s-a înaltat. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. atunci. ca sa ma întarâte.ipui ajuns pe culmi si ma odi. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. Eu am vietuit viata lui 2apini. #m fost masca cu c. 3rc înca. *edeniile ma întovarasesc. Si oc. e miop. voi vraji femei. daca ai lui sunt. #stazi.iovanni 2apini.mai mult oc. negri. mari.ip de lut. a creat 2apini. 2umnii se strâng. cu gândul. de invidie pe cei cu c.i negri. alta lumina îmi va lumina c. pentru ca mi-a scris viata. 8e acum.ii mari.iovanni 2apini. am murit. Iar eu trebuie sa ma sc. prin desis. 'u vreau sa fiu altul. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. o zdreanta. si fericiti.ip frumos. consumata în plâns. El mi-a furat comoara sufletului meu. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. &opilarie înveninata de furie ascunsa. Si l-am iubit. e spaima.imb. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . tot ce puteam crea.i verzi. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui . a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. a siluit. a consumat. 'u vreau sa fiu .i. . #lte priviri se vor scurge prin oc. 8e-acum. Sa nu ma vada nimeni. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. si nu l-a mângâiat nimeni. nevazuti. acolo unde Eu trebuia sa ajung. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. 'u vreau sa fiu . #m fost. #m fost creat ca sa-mi plâng viata. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. si mi-am lovit trupul. aceasta nu ma înspaimânta. 5c. a ajuns sus. nu mai astept sâmbata. Eomanul meu nu se va mai înc. &ei multi si cei prosti. înainte de apusul soarelui.rebuie. 'u vreau sa mai fiu eu însumi. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. a ajuns mare.ipul meu sc. a calcat în picioare. #dolescenta c. '-am ajuns. roasa de nebunesti ambitii. sunt si eu sfârsit.i frumosi si . II. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. sa nu ma banuiasca nimeni. 'u vreau sa sufar suferinte straine. .ii în caldarâm. în carne. natângii cu oc. 8usmanul meu de moarte e 2apini. -am urât.nesc. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. 2asesc în umbra castanilor. biciuita de neputinta. 5c. sfarâmata. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. 5brajii uscati se întuneca. Si am lacramat. de ura pe cei bogati si puternici. ma înc.ii sclipesc. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. daca ai lui 2apini sunt verzi. 2apini e urât.iovanni 2apini. voi avea patrunzatori si limpezi oc. Eu voi fi frumos. 2#2I'I. Sângele se umfla în grumaji. la picioarele stapânului meu1 2apini. a rastimpuri. 5c.ilod.

8ar aceasta nu se va întâmpla. *iata mi-a stors alte preturi. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. *oi rodi pretutindeni roade noi.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. S-au coborât. o data cu soarele. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. si sa privesc în oc. mesc. &a nu sunt decât un epigon. de razbunarile meleH S-au coborât. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios.i grei si oase tari. Si îmi bat joc de mine însumi. sângerat. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge.cu fruntile înguste. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. a umii si a 8emiurgului. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. alte trepte. tot mai sus. suvoaie fara numar spumega. si eu le privesc de sus. #u cazut în ape întunecate. îmi par toti neputinciosi. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. #m musc. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. înlauntrul sufletului meu. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. . dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. netemator de jarul oc. 2uteri neasteptate ma covârsesc. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. cu vointa mea. departe de sufletul meu. &a eu. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. M-am aflat pe mine însumi. rosu. searbezi. upta împotriva lui 2apini. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. acum. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. acesta sunt Eu. gata sa se zvârle mai sus. si durerea mea. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. fapturile ce compromit se-ul. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. 8ar nu mi-e teama. tot aurul. 8e acum va începe adevarata viata. &aci am de unde risipi belsugul. de durerile. 2returi pe care eu le întrezaream.inuit si m-am desfatat citindu-l. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. si zâmbesc. Si adevarata lupta. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. asteptând porunca sa se reverse în lume. voi fi altul. în c. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. M-am c. In curând. &ine cuteaza sa se apropie. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. o umbra.ini. de bucuriile mele.rapul meu va fi vesnic încordat. nici naluciri stupide. fierbinte. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. &e-mi pasa de oc. si alcatuind indici..ilor si gândurilor mele. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta..ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. Imi bat joc de soarta mea. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. coplesiti. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. si sânge mult.

#m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici. la urma. nu avem ce sa ne spunem. 'u mi-e teama de nimeni. 'u mai suntem nici colegi.iar lui . El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.3n an.. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. si eu ma gândeam la facultate. asa. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. eu îl enervez.is tot mai mult în mine. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut.&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. 2oate. #m trait cu totii. cu cerul însângerat. 3' #' # trecut un an. si vedeam perec. Sa vina.ul meu Ma va afla. S-a înscris la conservator. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. Si n-a murit nici unul dintre noi. aproape zi de zi. si a cazut.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. Si am ramas tot mai singur. Si eram acolo singur sau cu Marcu. sa stinga rani vec.iovanni 2apini. # trecut un an. menite sa ai ga atentia.. prieten cu adevarat. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du..eieturile gândurilor. sa-mi ravaseasca sertarele. pe înserat. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea.. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. aproape fara sa iau seama. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. la biblioteca. 6urtuneanu si 0ricterian.iar eu aceastaH Ma gândesc. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 .. înteleg cât de mult ne-am sc. împreuna.. . adolescent miop. însa.neputintei ciunge. singur. M-au lasat sa pasesc înainte. cineva dintre noi doi va zâmbi. M-am racit cu totul de Eobert. 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil.. &. încet. El a dat clasa a *3I-a în particular. Si când vine la mine. dar parca am murit multi. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. Incet. si poarta vestminte stranii. El ma plictiseste. 3nii ma privesc cu neîncredere.i.. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. pizmas si certaret.ii si anii cei mai frumosi. Ma viziteaza tot mai rar. care se coborau în biblioteca. si vedeam studente. eu îl cred naiv. . Si eu mam înc. III. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit.i. si apoi le-am uitat. #m citit mereu si am scris. Si n-am gasit nici un suflet prieten. Il voi întâmpina.. Ma întreaba. #tunci poate sufeream mult. Si erau atâtea gânduri. toata. întristând. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. Si amândoi ne privim cu neîncredere. si m-au miscat. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele.imbat noi si cât de mult sufletele noastre.. si nu aveam cui sa le destainuiesc. si simteam atât în suflet. sub teascul cartilor mele din mansarda. cu 0ricterian. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate. 2rimavara pe care am petrecut-o. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. . El ma crede pedant. 'u e bine asaH Si nu am vrut c.

ii subtiri si albe. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile.. care se preling pe ziduri. si eu tot în biblioteca astept serile. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi.imbat. urmarind cu oc.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. pe drum. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. iluminate de aceeasi dorinta. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. si studentele îmbracau roc. 8e aceea. . Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. 8imineata. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. Si. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. am avut perfecta constiinta de mine însumi. si îmi povesteste. deci. 8upa un an. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. si mereu doream alte carti.. 8ar e atât de saracacios. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. pe care nu le pot distinge în timp.Si asa s-a scurs primavara. sunt vrednice de eroii lui Ionel . 8ar stiu ca nu va fi asa. 2oate scriu acestea. nimic. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. 8ar n-am izbutit.ii.ii un fluture albH &ând m-am întristat. #m înc. monotone. acum. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. &eea ce m-a mângâiat. Iar mâine voi fi puternic. mult. 'umai eu. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. Iar în biblioteca nu mai eram eu. ca întotdeauna. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. nu stiu cum a venit primavara. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. si tot singur ma întorc spre casa. si tot ceea ce faceam. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. Marcu.. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. însa. Si mereu ma gândeam la viitor. va veni izbânda. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. #devarul e ca astazi sunt trist si. faceam pentru viitor. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. dupa un an. deci. M-am sc. aproape toti prietenii mei au iubit. nu gasesc decât în el. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . si ele erau dragalase si zâmbeau. sunt si eu câteodata obosit..is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. '-a scapat nimeni.. Incolo. 8inu s-a facut mai frumos. si voi lupta. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. Iar zilele treceau una dupa alta. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. 8e aceea. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. însângerând bulevardeleH. comentam. #mintiri. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt. E drept. imbecil. cenusii.eodoreanu. în fata aceluiasi volum enorm. dupa lupta. 'u stiu cum a trecut iarna. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. Era cineva care citea. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. coplesit de apusuri reci si rosietice.. &itind.

dar voiam sa ramân singur. cu fruntea înfierbântata. &easurile triste sunt trecatoare. Eu am vrut sa le uit. 3nicul si atotputernicul stapân. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. oftând în somn. la tâmple. si oc. 8ar e anul meu. Sau adormeam frânt de oboseala. Munca continua. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. si trupul se împotrivea. si care . Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat.daca le-am cunoscut . se ascunde altceva1 pofta. care navaleste din adâncuri. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut. si l-am calit cu gândurile mele. viata. anul meu e gol si sterp. în mansarda. si se înfierbânta. statornica. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. strigându-mi izbânda sau durerea. Munca pe care o împlineam gemând. 8ar trebuie sa le rec. 8ar acestea sunt false. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. luminându-mi-se minunea. 5 viata care creste si se tulbura. si ameninta. 5ri. în piept. cu fata încordata sau împietrita. 2entru ca. altminteri. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. 2EIE. Si ma slavesc pe mine.duioase. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. nici nostalgia crepusculelor campestre. 8ar ei nu cunosc patima mea. suierând. sfarâmând dintii. rasuflând sforaitor. si îmi cânt lauda.le-am uitat. nici melancolia toamnei. nici biruinta mea.eiate.ii înclestati de tinta. Iar fata se usuca. dedesubt. triste. 8ar eu înteleg. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. când ma destept. Sau . si ma frângeam în caldura patului. si spumega. nici durerea strigatului cocorilor. si se ridica. în zori. strângându-i.em. cu oc. '-am cunoscut nici iubirea. si zguduie temeliile fapturii mele. ceasurile mele triste sunt trecatoare. si creste. nici prietenia. nici lupta. I*. nici zbuciumul. rabdatoare. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. 2entru ca asa am vrut eu. nici bucuriile trupului. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. 8imineata. încât ma socoteam aproape fara prieteni. nici îndoielile. 8e aceea. iar pe frunte se adâncesc dungi. . cu pleoapele vestede si grele. Eu stiu ca. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. Simt clocotind în vine. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. Iar în noaptea aceasta. acesta e anul meu. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult.ii se învinetesc înfundându-se. Eu nu mi-am pierdut timpul. &u atât mai bine. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. Si ma desteptam în racoarea zorilor. strabatuta de fiorul vietii interioare. #m muncit. dulci. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. e anul vointei mele. 2oate ma îndurera gândul acesta. daca as reciti. si pasii lor ma departau. 2asii mei ma înstrainau de prieteni.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. 'imeni nu-mi banuieste viata. as râde. eu sunt mândru de minunea mea. 8umnezeu. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi.

. sting. Si. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. #m zâmbit. aleasa din profesorii liceului. '-a tradat o lacrima. 'e-am adunat. fugind din dormitor dupa miezul noptii. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. 6uma. gluma lui a rupt tacerea. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu.Eram sigur ca moare. 2rofesorii si-au pierdut calmul. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. 8ar prietenul se dezradacinase. fals. murdar de sânge. cu dinti lati si buze mari. 'oi pastram. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. dintr-o data. 8upa glumele lui Eadu. beat. 2area plictisit si obosit. la 0rasov. vom întâlni comisii severe. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. 6anica .Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. Eadu îsi fuma tigara. miop.eful de bacalaureat. unul la 8rept. doar. primavara. atât de îmbatrânite si de triste. îi e teama sa se socoteasca fericit. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. #cum. # fugit din internatul liceului din 0rasov.acum ni se par atât de vec. cu rugaminti. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. 2rietenii toti se tradau tulburati. #s fi vrut sa plânga. s-apoi.. ..2entru ca mi-a murit mama. deodata. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. am început sa ne ascultam unul pe altul. sa plâng cu el. 0ea tuica dimineata. . care ne vor cântari în trei minute. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. #colo.. sa-l mângâi. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. deodata. Invatase e-presii unguresti si glume germane.. care acum sunt studenti. cu scene. tacereK grea. înca. nu poate sa învete. Si. fara sa-l privim. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. 'oi ne aratam revoltati. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. altul ia 6ilozofie. crapate.E cinic. baietii sunt înspaimântati.. uita sa observe si sa remarce caustic. cu care am copilarit si care ne cunosc. Se îndobitocea din vacanta în vacanta.Eu fac c. prost si puternic. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. un suspin.ipul lui de tobosar.i. povestea anecdote stupide. taticule4. îsi pierdea bunul-simt. pentru ca îsi stia sigura repetentia.. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. atât curaj ca sa râdem. planuind.. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. se surmeneaza. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale.. rasarit din murmurare. #cum. o fata noua cu un suflet nou. rau. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. In loc de comisia amabila. aici. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. sclipirile. fuma cincizeci de tigari pe zi. &ei care învatau înainte. *orbeste 6anica. Il întâlneam pâna acum în vacante. fugise. acum.. . grea. 6anica e terorizat de marele e-amen. la 8rept. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. In mansarda s-a facut. #junsese cinic si vulgar. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. venind de la cârciuma la liceu.era si stranie. E al doilea an pe care îl pierde. cu c. 'e-am vazut.. Se întovarasise cu un fecior de mosier.. voit fals. . putin stânjenit. cu amenintari. sau o bucurie mare. . 'oi râdeam ca sa-i facem placere.

pareri de moarteH 'u gaseam nici . cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste. .. Multi suntem siguri de corigenta. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. toti.. 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa ..'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza... 2rin ferestruicile desc. cu 6urtuneanu au ramas tristi. .otarât sa sc. ca de acum vom lua fiecare alt drum. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. scriind cele dintâi <urnale. încercând sa zâmbesc.ii priveau un raft cu carti. din fotografia clasei a I*-a. cu Eadu. #m tesut fiecare un manunc.. pe pat. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena . #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. jig-nindu-ne tristetea. fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii. Eobert zâmbeste superior. #ceasta ne-a suparat si ne-a . pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. 0ricterian.. 'e tulbura senzatia unei despartiri .'u mai cobiti. e-am spus..Stim. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani. Eadu si-a aprins o tigara. blând. Marcu râdea.. Se facuse seara. spunând ca lucrez la partea a doua. Si atunci.otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. Mângâiau cu privirile odaita. .va fi reprodusa într-un capitol. descoperind carti. #m înc.. acum consumate.. 'e vedeam iar mici. se gândea la mama lui moarta. 6ireste.imbam discutia.ef de bacalaureat. poate. 6iecare împrospata un amanunt sters. *om întâlni fiecare prieteni noi si. si prietenia noastra .i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda.5pt ani. Eram atât de veseli vorbind. . nu vo1 putea face.. 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita. ca-i semn rau4.poate ultima din cariera noastra de scolari . uite-i ca plâng4.e de opt ani . #tunci am vorbit. 'e-am amintit atunci. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste.eie.vec. de o disperata tristeteH.se va raci firesc..ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. Eram miscat. . fara sa înteleg pricina. îngrozit. o etapa di viata noastraH &.apuca un colt de masa si-l ciocaneste.. coplesit de tristete. împrumutândule.8e câti ani cunoastem noi mansardaH . *om da bacalaureatul în toamna. I-am mintit. asa cum proiectasem de atâtia ani. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. pentru totdeauna. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. 'umai 6anica îsi pastra calmul.. lacramând. în ceea ce priveste 3niversitatea. . atunci. 8e ce ma simt acum deznadajduit. stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet. 8e ce m-au stapânit. . voi stiti cine sunt. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac. M-au întrebat cât am scris din roman.. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i.eiat. &ine stie daca în aceasta zi nu se înc.3ite-i ca plâng. si oc. cum memoriza din Musset. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop. prietene. 'u avea nici unul curajul sa se desparta.

asteptând noi e-amene. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. pentru ca urasc mult. 8e-abia mai pot citi. Iata. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *. #m stins lampa si am coborât. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. &i e-amenul de bacalaureat. noapte buna. scara de lemn. tacuti. e o simpla criza de melancolie. unul altuia. ma va lasa corigent.va fi ultima vara.. sunt obosit. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. fara nadejdea biruintei apropiate. spre Sosea. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc.j ratec .ipul meu tot mai vested. fireste.. 6ireste. ce curios pare.E. în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta . 'e-am urat. colt dupa colt. 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. se rup si fâsii din sufletul meu. S-apoi. 8ar adevarul e altul. o caut. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. ma oboseste lupta pe care o duc. care mi-e soarta. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. cum faceam în celelalte veri. fericiti. ca si mai înainte. . #u plecat toti. mai departe.. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. ne laudam si ne întrebam de viitor. dezamagit. si mai stearpa iubirea catre . S-apoi. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele.. &origent .înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja.8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. #s vrea Y cu orice risc .. 'u ma gândesc la moarte.?@ viri.&um stiu ca a venit vara.. 'e-am oprit în gradina cu flori. râdem. si sufletul mi-e tot mai pustiu. S' *#E# Iata. &ând ne întâlnim. pe sub castani. am ramas iarasi singur. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze.ca întotdeauna . si altfel voi privi lumea. *oi fi fericit sa înc.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten. .. . #cum stau aici.astept câtiva bani si curajul sa plec. tânguielile si gratuita melancolia..definitive. *oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. noptile. tainuita.ei pentru totdeauna viata de elev. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. Sunt inutile. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c.EIS...ii.. si de fratii care acum sunt departe. ..sa stiu precis. si la lentilele mele tot mai dureroase. în ceasul acesta. modest si netrucat de sentimentalism. 5 privesc. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. *anciu.i. Iar eu le simt cum se duc. spre &ismigiu. una câte una. iarasi singur. în racoarea serii. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. înteleg. Miezul lui mai ne îmbia în strada. o masor cu oc.I.

rebuie sa mi-l sc. Si e tot mai cald.. Mi-e teama de mine.imbH . Si prietenii mei.rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. si sunt singur în casa aceasta.rebuie .iar fata de mine. invidiind fericirile altora. Si iarasi ajung acasa. din adâncuri. rafuiala va fi dureroasa. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc. simtindu-ma singur. totusi. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul.. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. multimi. &u adevarat. sa ploua zile dupa zile.. 8isperarea muta. si ratacesc pe bulevarde. 'u pot sa învat.. Sunt ispitit sa ma întristez. si fiecare poarta alta luna sau alt an.?@grea de amintiri.. Si eu strain.. si eu ramân tot mai singur. cu suflet proaspat. aproape fara lupta. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb. si colind &ismigiul. nimeni. Eecitesc caietele de amintiri. 'u stiu cu cine lupt. de viata... 'u stiu ce va fi cu mine dincolo. si ani multi sa rasfira. culegând ajutor si dragosteH . si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic...imbate. Si c..ide. Mi-e teama sa nu renunt la mine.ide ca într-un ulcior. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. trist. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate.... 'u stiu.ipuri pe care nu le voi mai vedea. Si atâtea c. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu. #m ramas sa sfârsesc singur lupta. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face. Si asa trec ceasuri. &ât de putin vreau acum. si inima mi se strânge de teama. Si patimesc. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc. &ât de departe mi se par vremurile. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis. Sunt obosit si trist... . &uvinte ce amutesc sufletul.imbat. Si ma voi surprinde sc. atâtea obiceiuri pe care le voi uita.. asteptând s-o cunosc. alaturi de atâtea nadejdi... Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. *a trebui sa trec si starea aceasta. "personagiile". si temerile. atât de sc.ii îmi vor cuprinde soarele. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni. #tâtia ani si atâtea îndurari.oameni.rebuie sa ma sc. si gândul se coboara tot mai adânc. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. ca sa-mi însusesc altele.ii nu lovesc decât vedenii. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati.. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile..imb iarasi. si dusmanii rasar din mine. 2asii ma duc orbi în seara si oc. si oc. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc.imbH . obosita.iar adolescenta aceasta în care am vietuit. si îl vor înc. *ara. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. #s vrea sa ploua.. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. si trec din încapere în încapere.ine.. iar eu îi privesc.. si câte rani se vor desc. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH .

8ar ma aflu singur. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. pe care eu le socoteam inutile.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. totusi. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. înnoirile.j calului cu tritoni.4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte. nu l-ar întelege. aproape fara sa iau în seama. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul. 5.. câteodata. si. nu mai ma multumesc. c. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. Eu ma simt altu0 .. I de iarna.. *I.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c.si nici nu se poate urmari decât cu înc.i-f cesc procedeele.. ca împlinirile. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. #cum. de mult stiuteH M-am . îl desc. c.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H .. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. zilele sfârsite inocent în fata Io. a rastimpuri tot mai mari.I'# *Z'. E dureros.de ani. însa.eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale. Sc. pentru ca . sigur.imia si insectele îmi odi. 8in toate acele saptamâni de toamna. de plina criza. scriind acestea.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. M# & #. 'u mai cred în ele.inuiesc altfel de întrebari..imbari. Stiui numai ca ele se precipita acum. &it de departe sunt înca de un roman.imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. 8ar pentru cine marturisirile acestea. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. a golului. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu.e>ue de 2. #u trecut de mult timpurile când c. masiv. împlinit si. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc.fara "roman" . &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit... #u trecut si tim-î purile lui 6eli.. 8ar.e 8antec si /aecPel. nu g. 'u am urmarit . intim .ie scientifi>ue". sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot. ca acum un an.neau creierul.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. fara nici o disperare. în anii de criza.. în ceasuri de grele tristeti. 8aca l-ar citi cineva.otarât altul.sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. 8e aceea.id. în adolescenta. si crezând ca ies din adolescenta.cu care sa ma I contopesc .el nu-si mai are nici un rost.ilosop. fara sa izbutesc.otarât sa nu mai scriu în <urnal. citesc pagini. Eroul ar aparea vesnic . 'u voi izbuti. as fi avut un tovaras. adaug. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc.

#m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. Sunt linistit si odi. cauzele. a mediocritatii. petrecuta în riguros e-amen interior. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. ?@argi. 5rice dogma. în 0iserica. în Mântuitor. a nostalgiei. într-o seara. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. îngâmfat. numai atâtH.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. înteleg. o rafuiala. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. alaturi de necesitatea eroismului. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. oricum. atât de noua si de intensa. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare.iele launtrice.id" infailibil. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. iar nu din evidenta adevarurilor. de nesatisfacut. iar daca as ajunge vreodata calugar. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. de naufragiat. a nemultumirii totale. a unui "g. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât. însa. 8ar nu înteleg mistica. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria..nit. #rd de dorul unui adevar unic si pur.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. în Sfinti. de siguranta unei dogme. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". #cum simt ca si stiinta. dupa atâta truda stiintifica.ul sfintilor. ma simt atât de tulburat. g. daca . 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. 8ar istoria. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica. Si iarasi. totusi.. ma înfurie. înainte. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. si filozofia sunt inutile. atât de contradictoriu. Si. 8ar. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. ma simt nemultumit. pe care nu o pot întelege si e-plica. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. ca orice lectura care nu te zdruncina. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. a romanului adolescentei. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. Si. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. Simt numai insuficienta vietii . 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. stiu acum atât de putine lucruri esentiale..iar. Si. #ceasta e totK si e mult. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. din dorinta convingerii. totusi. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. insultat c. când cartile îsi pierd savoarea. 'u ma pot apropia efectiv de du.. orice 0iserica îmi repugna. totusi. #m ramas întotdeauna un curios neodi. aceasta atitudine fatisa .. '-as putea raspunde pentru ce m-am .. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. si istoria.icindu-ma pe alocuri ridicol. e un] simplu opium. o confesiune personala.nit. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. Mi se pare ridicol sa accept. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta.contradictoriu. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. absurditati biblice si grozavii catolice. anul !+$9H 6ireste ca nu. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective.

. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. 8ar oare. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. *II. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. Si eu. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. si lasat iar în suflet. viziunile mele. rosturile mele. Si nu stiu nimic alt. e-act. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. cel putin acum. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. #daug.ma multumea.ide oc. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. aceasta nu e o e-plicatie. Scriam . însa. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. nu stiu de la cine. cinic. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. valorile mele. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. atunci. multumi si epuiza viataH. si nimic nu înteleg. si din pricina unor întrebari stupide. 'e-am întors acasa fara bucurii mari.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. asteptând rezultatul. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si.. 8ar. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. poate adunasem material inutil. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. cu fiecare durere refulata. înca.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. nu pot sa le cred. e perfect inutil. atât de putin lamuritor. #cum. si iarasi înaltat. si Marcu raspuj dem prompt. care m-au departat de cartile cu stiinta. învataseram matematica. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. a teza am rezolvat toate problemele. 8ar lucrul acesta. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. M-am întrecutK aceasta e sigur. 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. în vara au cazut multi. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. as înc. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . ma întristeaza.. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. însa. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. disperat. fara nici o cauza reala. dupa trei ani. &um as putea. în loc sa ma multumeasca.. stiinta. sfârsita în ceasul acestaH . 0#&# #3EE#. *anciu biruise. filozofia.ruda mea nu va lamuri nimic.

'u mai ma recunosteam. si timpul meu prea scurt.5vreiul în veci nu piere4. fara sa doresc nimic. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. eu la greaca. de la alte licee. Simteam cum îmi scad puterile. m-am surprins calm.. si el singur geografia. el o geografie. Eram liberi trei zile. 'u eram emotionat. 2aseam în . plictisit.. #s fi vrut sa alung tot undeva. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. vinete. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. 'i s-a fi-at. se risipesc miresme de ploaie. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. începuse toamna. deodata. orasul torturat si trist sub frunze. acum.. pasionati si cinici. ce cauta pe fratele meu. 8ar ne surprin-deam. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. instinctiv îndârjit. atunci. iar lista era fara sfârsit. #m fost cuprinsi.isesem niciodata în liceu. #m plecat fara sapca si fara geanta. mi-a spus1 . Eezultatul e-amenului de corigenta. Eu luam o fizica. peste un ceas. Ma întâlneam cu Marcu. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. Munceam cu un suflet si un creier strain. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. 2aseam alene."#cum e seara.subiectele pe o lista. în orasul meu. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. #m râs pe strazi.. ca sa afle rezultatul. 'e-am întors acasa fericiti. Eram toti admisi la oral. e cald. pe liste albe si oficiale. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi. polemizând în biologie si literatura. si ulitele brune.. a memorizarilor. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. la acelasi ceas de dimineata. socotindu-ne studenti. dezgustat.. a fiselor. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul." 8ar ma linisteam si paseam înainte. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. # doua zi. el la medicina. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala.iozdane pline. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. fara carti si fara fise. fara sa ma gândesc la nimic.. în sufletul meu. a sublinierilor cu creion rosu. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. si sa pasesc eroic. învatam dureros. planuK ind ani de munca universitara. 8ar azi dimineata era senin si rece. ca sa învatam. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 .. . evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. de febra nestapânita a lecturilor pripite.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. &âtiva candidati. '-am putut sfârsi cornul. la mine în mansarda. fara nici un rost. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. în fata marelui fapt. au trecut. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. Mi-am amintit si m-a tulburat. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. pe care nu le desc. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. Si. M-am linistit de cum am început sa scriu. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. si trotuarele erau curate. parerea de rau cu care o studenta în medicina. Ma descopeream erou. de la primul e-amen din vara. a rasfoirilor nervoase. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. si vointa mea îndoielnica. ziua de e-amen a fiecarei serii. Eu am învatat fizica singur. cu pietre reci si case albe. rasfoiau carti din g. ^ 5coleam curtea.

8ar a cazut?@ singur în cursa. 8ar profesorul nu era multumit. . Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie. am fost c.&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni.din sadism .. &u dumneata am sfârsit. a fizica si c. . în clasa navalise prea multa lumina. 'oi.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. 8ar n-am putut face nimic. *ecinul meu nu avu noroc. la limba franceza.Multumesc. papagal premiant si mi-?@. 2rima izbânda îmi daduse curaj. fireste. a pus alte întrebari. 2oate e evreu.iceam ca se întreaba ceilalti. . prea calm. Eram umilit. 8upa un ceas. .2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH . volumele lui 0re. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice.incult . cu buzele albe. trebuia sa le înveti pâna la capat. . .. colectiile de insecte.profesorul l-a sarit.curtea larga. . Miop si suparat. cu tâmplele supte.Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. #m rosit. încet..imie. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. #ltminteri. unul lânga altul.Stii ceva despre elH . #m luatpatru. ale caror raspunsuri nu se pot memora. ca un perfect papagal. -0ine. Eu eram palid si îmi torturam oc. într-o banca lunga. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra.4 cercetându-ma pe mine. a raspunsK dar a confundat. profesorul m-a socotit.# fost domn al Munteniei. pe care . #ceasta a bucurat pe al treilea vecin. M-a întrerupt.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune. dar stiam. zâmbind la rastimpuri prezumtios.*lad înecatul. cu gâturile reci.. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor. 2errier si 6abre.pe el. 8e ce îl persecuta atâtH g. raspundeam. întrebat. . Sfârsisem. furios. . ca pentru nota cinci. am raspuns tot ce m-au întrebat.. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii. . #m început cu limba si literatura româna.emati în coridorul întunecat.itit amar umilinta. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. M-a întrebat din istoricii ardeleni. Mi-am îng." #s fi vrut sa-l provoc .la o discutie de filozofie biologica. Eram calm.inoderme pâna la om. încet.8aca te-ai apucat sa le înveti. de logica.m.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. trist. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . '-am stiut nici afluentii &risului #lb. #m raspuns poate prea prompt si încruntat.. Mi-era ciuda ca profesorul . fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. Mi-a socotit memoria proasta. *ecinul lui tremura. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. 2rofesorii s-au asezat pe scaune. de atentie.elarii. îmi priveam tovarasii1 tremurau.

M-am plimbat iarasi prin curtea larga. printr-o întâmplare. cu platani ca în zilele e-amenului. #m trecut singurul din seria liceului nostru.. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. 2e noi ne legau creierele. însusirile mele n-au fost rasplatite. monoton. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului.. si dulapurile cu carti din care atât am citit.ide. 6I'# #m scapat. Si nu simt nici o bucurie.. voi culege toate stupiditatile. pe un colt de zid. cine stie daca nu ne vom uitaH. cu oc. *oi rasfoi mai târziu caietul si. mult. tara sa tip. am avut si nenoroc. mediocritate.. # început sa ploua1 greu. poate.imbat.. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH..singur. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. am scapat4. în orice caz.i tulburi. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu.. nu-mi va mai fi prieten.. 8aca nu voi treceH. ma c. Mi-am citit numele pe lista.. îmi da. fara sa alerg pe strazi.. M-au socotit naiv. 8e acum.. 8espartiti. Soarele se iveste din nou. #m facut... si asta ma doareK mult.inuie atâtea fapte care trebuie spuse. câteodata eroici.... 'u l-am scris. sa alerg. Ma obs`l deaza romanul. luam cea mai mare nota. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. si orga marunta -"ascunsa sub scara. rece. 8aca ma întreba la naturale insectele.. la franceza romantismul.#m plecat fara nici o bucurie. Ma simt furat de noi desfatari. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. pentru totdeauna.Iata ca încep rasplatirile. . Ma întrebau profesorii. 8aca voi promova. toata absurditatea bacalaureatului. în roman.. poate luam la toate "insuficient".. sase. iar la geografie originile geologice ale muntilor. #m avut noroc. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent.. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. Si cinciul e bun. Eram cu totii contururi. Si ma întrista portarul. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH. de gânduri noi1 3niversitatea. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. cei tâmpi. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. nostalgii. 2acatele mele n-au fost surprinse. nu sufletele.ca pâna acum . 2enibil. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu.. 2rietenii m-au sarutat. .. e raspun-deam pripit. de strain. asa cum îmi fagaduisem. Scriu cu greu. voi promova mediocru. cei favorizati. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. si apoi sa-l sfârsesc.. daca îl voi scrie vreodata.. &âteodata ridicoli. sa râdH. 5 viata se înc.. si ma simt ispitit sa plâng. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. Sunt aproape sigur trecut. media. ? nu-l voi rasfoi .. *III. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. 8aca ma întrebau altceva. când eu ma simt atât de sc. de acel roman pe care nu l-am scris.

Ma lovesc. #m venit acasa. #steptam. Si nu pot munci.. . însângerata.. . . 8e acum va trebui sa muncesc mult. în mansarda. singura. ..Soarele se întuneca. toamna. si toate mi se pareau frumoase.. 2loua.iei. *reau sa înc. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii. Se sfârseste. '-am stiut si nj m-am întrebat. S6ZESI.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. 'u cutezam sa vorbesc colegelor. ploua. E singurul mijloc de a surprinde realitatea. #m revazut atâtea lucruri. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. Si zâmbeam.&el dintâi curs. &erul era înalt.ei.#38E#M3SB !+$C A2#E. trista. citeam. descoperind un colt albastru de cer. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc.iar azi Eomanul adolescentului miop. Daream prea multe studente.otarât1 greaca n-am s-o învat acum. sa-nj istovesc crunt anii tineretii.itat cele dintâi capitole. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. ca în dupa-amiT zile copilariei.E# IB F. &artea mea nu va fi un roman. . ei îmi sunt tovarasi.ite pentru roman. si le socoteam asemenea /=pot.. Si mi-erau toti dragi. prea calda. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna.. sc. bulevardele reci." Sunt fericit ca în gradina ploua. pentru ca ma arde dorul de a începe c. ploua. si deasupra mea. firesc si dramatic. sa muncesc fara odi. de draga.. Eezemat de zid. *olumul II A.. îl înc. si cum se iscodesc nelinisti.. ma desfâtam. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie. &asa mi se parea atât de buna. #m sc. note. 6lori de tufanica ma ispiteau. m-am . pe bulevard. îmi musc bu zele. ci eu sa-i descopar pe toti. #tunci am . toamna. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. ci comentarii. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac. Ma încruntam ca sa prind curaj. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. si gândeam de-acum. si nu pot munci.ufele mari de liliac se umileau în soare. prea alba.rebuia sa-mi gasesc prieteni noi. <os. ascultat lânga fereastra.na.2loua. înalt. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur. pe coridorul ce ducea la secretariat.. în amfiteatrul "Maiorescu".. "&ea dintâi toamna" gândeam eu. &urtea îmi era prietena. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni. . Si nu stiam ce astept. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop. singur.recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca... într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda.iar acum romanul.otarât sa încep c. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia..

6runtile descoperite. aproape c. Ma obisnuisem. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. Sub palaria mare. 8rept si 6ilozofie.eiata1 nu mai scriam <urnal.ii în toamna.eologie.. sprâncenele încruntate. iar eu o salutam. indiscret.eama 0ibi. perec.ile mari. în suflet. lânga ziduri. 2e coridor. 8e ce ma întristau . #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres. în fata unei usi.ile. . trist.rupurile. tainuit. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4. nu-s buni de nimic4 -DauH. . Ma întâlneam si cu o studenta cârna. . 'imeni nu stia mai mult.. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc.. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti.. catre vecin. cu câteva c. . spatos.rupurile întotdeauna râdK perec. lânga ferestre.emi. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari.8aca n-au citit pe /egel. .el. 8imineata. liniate.Sa fie sanatoasa. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit.Strazile erau tot mai reci.otarârile adolescentei. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. sufletul se tulbura. cu oc.i si grupuri.. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs.ipuri. Erau si dudui care luau note. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa.Eu. 8e arunci o salutam umilit. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul..izând genti suspecte.. paream mai degraba un zugrav german. la 2aris. 8ar eu aveam mansarda. însa. &oboram scarile. înalt. de-acum. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. #veau urec. si nu scrisesem niciodata versuri. Seara. #m surprins un crâmpei de convorbire. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. domnule. cu parul retezat pe frunte. am lovit o duduie care m-a privit enervata. Ma stânjenea palaria.orâte.. la Sofia. 2e coridoare. dar o iubea. 3n student basarabean. #m fost palid. obositor de clar si de rar.. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH.imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii. #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. obrajii rezemati în pumn. Era înscris la .otul se rafuia. 8e atunci îmi zâmbea. zidurile tot mai mo.. Si toamna ploua. Mai întâlneam o fata bruna.. seara. clar. trist. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc.. sufletul mi-era clar. apoi rosu. 8omnul vorbea rar. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. # fost la #tena. 3nul. 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH.". . a sfârsitul orei.. 5 purtam numai în ploaie. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam. duduile îsi potoleau enervarea înc. întarite în ceasuri tulburiH.8ar mata de unde stiiH . si globurile galbene rasareau în seara.ii prea lungi.izând si desc. # rosit. . apoi palid. prea mare si prea neagra. . gândeam. 'u aveam noroc. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". balai.. &ea dintâi sc...ile tac întotdeauna. 2erec. 0ibi nu-mi raspundea. sunt feminista. #ltul. Era urât.suprema încoronare a activitatii pamântenilor. ploua.

întorcându-ma singur. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec. de-a lungul bulevardului. . care blestemau ploaia. grupuri la camin. dupa sfârsitul seminarelor.. a ce sunt bune toate acestea. Medi-?@ cinist. pentru cincisprezece persoane.. cu barbi tinere si aspre. M-am îmbracat. încet. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare.oamna am sfârsit-o singur. Si studenti sarmani de la itere. # multumit. ce de carti. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. înca. pe covoare blânde. 8aca s-ar gasi. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut.. Si scriu o povestire care nu e.. amintirile sunt amare si grele..eologie. nedisciplinati..Mansarda e a mea. cumparase dosare si . o camera pentru început. . *iata se vietuieste înainte. nu se poate.eiata. undeva. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa.oamna. 8upa doua ceasuri desc. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. cu tristeti si amurguri.6ireste. am întâlnit cei dintâi fulgi. 2orneau grupuri. comandase la tipografie buletine de înscriere. . si a plecatK la 3niversitate. la ziare. cu servietele sub brat.E E .. un parinte al sufletului meu de adolescentH. Mi-a vorbit.. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. &adea seara. . o întrunire si nu gasea sala..8aca ploua seara.&e de carti.ârtie. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata.. la începutul lui decembrie. de directorul batrân. cu oc. intime. încet.#m eu o mansarda. . daca cercul ar e-ista. . 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH . cu pasi moi. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. înc. de care îi leaga copilaria sau liceul.. a trecut. 2EESE8I'... 8imineata. fericiti. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. oare. iar sus. iar eu scriu ceea ce a vietuit. 2riveam ferestre luminate si g. se înstruneau coruri... Si cercul nu e-ista. ma întorceam acasa.. întâlneam studenti de la . prin ziare. acumH începe o noua viata. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc.. pentru studenti. 6aptul s-a petrecut atât de repede. Si studente din orase departate. 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani..8ecembrie. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. cald si scurt. la cantine. pe strazi spalate si reci. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. scrisese apeluri pentru studentii orasului. 'e-am despartit în noapte.. la mine.i. R . 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin. mi-a pierit sfiiciunea. deodata. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. socoti volumul aerului din odaie. dupa doi ani. #ducea o geanta încarcata.i banuitori si ciorapi patati de noroi.. sa-i cunoasca. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc.eindu-i. *oia sa vesteasca. feminini. Si. înc. mansarda s-a luminat. zorit. #cum.. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. FF.idem ferestrele..iceam odai calde. cu plete. rodnica si avântata.Mai mult de doua ceasuri. &ând trecea ploaia. #m primit-o numai pentru coruri. si am plecat amândoi la directorul liceului. 2e drum. la decanat..

'-au avut loc decât prea putine dudui. #probam.E bineH . Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald. albe. #m alergat jos.. sa vedeti.. era 0ibi.... uase &or=don. straini.&iudatK nu pari îndragostit. un sublocotenent în ultimul an de Medicina. .rebuie înc.'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii..nica.Eu sunt. ... cât mai repede. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. la 2alat. 3n manual de Economie politica.. sa ma gaseasca singur.a cinci avem oaspeti. Ma privi lung. 8octorandul nu venise. .&unosc si eu un #ndrei. cu fruntea înasprita de frig. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada.# doua zi de dimineata.54 pardon4 Si asta-i #ndrei. în odaita.. Ma înrosii. daca rafturile sunt curate.eama 0ibiH S-a prezentat singura. .ii în carte.8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici. palid. apoi. . . la ora ".'u stiuK douazeci. .egat. 2alid. Se adunase. la rector. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 ... 3n sc. un tânar slab si gârbovit. . 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite. 0ibi nu se astepta sa ma vada si.8a.ideH . precizai.*a rog.. frig si tristeti.ior.EomanH K .Ois-tâzi.. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.#cela-i de &.. . 8ar cercul nu e-ista.. &eilalti. stânjenit. I-am retinut numele. &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si. !9G &um era sa-i spun ca o c. # amintit donatia batrânului.nica. 'u era orator.".. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. comitetul provizoriu. .#dica cumH ^ . . .'-ati citit nimic de . sediu provizoriuH. 5 rugai sa ia loc pe un jet.ide. da. student la 2olite.. 6ireste. daca jeturile sunt comode. treizeci. #scultam cele ce le spunea presedintele.. 8ezarmat. *om merge cu colindele la ministri.. .#sa e. .. la o masa. între rafturi. foarte bine.E interesant.. pe scaune si pe pat.ocmai. .. mai ales.arles ..'u sunt cu totul singur.&âtiH !%+ . mansarda era plina de studenti si studente. cu oc. . &orul si festivalul ne vor aduce bani..'umai dumneata ai venitH . aici e o mansarda.'u ma prezinti domnisoareiH. într-o jumatate de ceas.. .0a da.. prezumtios.aceam. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca. . Dâmbea. . 3nii vor pleca imediat. îsi cauta cuvintele. cu geanta umeda de fulgii topiti. . persoana juridica. dar le rostea definitiv. #m adus jaratec mult si lemne multe. mansarda e a dumitale. 8ar se face selectie.

. si. obraznici. Eâsete.8omnilor. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. 8e cum sosea cea dintâi fata. mi. Erau câtiva îndârjiti.'umele d-voastra si facultateaH . pe îndelete. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica".er4. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. sunt tot . !9! îi auzeam cum conspira. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. Ma simteam atât de fericit si atât de sting.. prin fum de tigara. miresme de vestminte feminine. si ninge mult. . altii purtati de curent. va putea primi donatia.8uduile vor face game. .. Eafturile priveau..ii negri în cearcane. în tumult. provocator.2rimatul curajului. fa. rasfoiau intrigate carti germane... *eneau târziu. eu îmi cautam mansarda.es fu desemnat dirijor.iceam cum. într-o dupa-amiaza. 6etele protestara.8o.Selectia prin se-. cu buze mari. îsi dadu parerea. 8rept si &onservator.. Interventia presedintelui solutiona dilema. Interveni presedintele.. . 6etele ajunsesera prietene. Era cald îmre peretii albi. 6agaduiau ajutor. umila.Suntem raciti. gândeam eu. 5 duduie alba si cuminte se supuse.. ca prilej de dezordine.'onora. cu buzele umede si narile tremurând. # trebuit sa se accepte repetitii comune. Studentul înalt si tiganos.. altii împotriva.. . pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza. munca. #vea bucle negre. . trebuie sa încercam o "viata studenteasca". înfricosati. Se pogora în mansarda. 0aietii. care statea rezemat de usa..Si disciplina. baietii.. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie. la.8omnule presedinte. Eepetam . seara dupa seara. umbre. .. .... cu oc. 3n tânar oac. îi ascultam.. 8easupra capatâiului.E mult de atunci.'oi ne cunoastem glasul din liceu. . sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. Si presedintele a interzis-o. 5 studenta. fumau si nu erau atenti la dirijor. se enerva. mi-ati fagaduit.#stfel.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. replica o blonda. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada.. în acelasi timp.enor. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. entuziasm.2rimatul se-ului frumos. e g. mica. . sol.. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. 5aspetii mei se înflacarasera. 8uduia se facu rosie. . fetele. în cealalta.. re. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. . . .. 6um de tigara. si ne bucuram ca afara ninge. 6etele au acceptat atunci sa înceapa. Si începeau sa discute greva studenteasca. #ceasta a nemultumit pe baieti. 8aca domnii colegi vor. mute. printre carti. . sa discute problema în alta parte. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte.audeamus igitur.. la pat. discutia se înflacara. Se adunau în jurul sobei de zid. conditiona presedintele. . 0aietii.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic.

#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. fara sa fie c. fara covoare. la capatul se de un student frumos si prost. pentru ca era inteligent.. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. 8ar eu îmi cautam prieteni noi. Se surprindeau. Era "simpatic". 2astram aceeasi intimitate în vorba. tombola. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. într-o dupa amiaza. îsi pregatea. brun. . festival..alat alb si fruntea încretita. îl întâlnise într-o seara la mine.. umerii.. a început. &olegii l-au îndragit si îl . 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. care sta totdeauna lânga usa.încet. teza în laboratorul de balneologie.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. 'onora îl prefera studentilor. am vazut cum se lasa sarutata.. totusi. . Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze.?@ 2oate visau. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. !9$ . dar îsi ascundea cu greu ambitia. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. Saruta cu buzele desfacute..Esti obraznic.. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc.. 'onora era tot mai provocatoare. 5 întovarasea numai el acasa. cinic si "spiritual". cu priviri de muncitor ambitios. cu capul rasturnat. încet4. colonie.#i vazut ce sprâncene areH.. . în acelasi timp. spatos.mai ispitite de mansarda mea. 'u alegea. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt. camin.emat la ordine. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna.ii. de nebanuit. care acum d întreba. Inteligent si volubil. Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. accepta cât de multi curtenitori. înscrisese membrii. Dâmbea fiecaruia.. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat.. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. apoi... 0ibi s-a tradat.aidarof6?@.. a fost poreclit ". cu . atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. fireste. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde.8omnisoara 'onora ce credeH. în discutii1 . Eadu îmi era aproape un prieten nou. de când aflase ca vine 'onora. se prefacea curios de stiinta. sânii. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. '-am oferit decât sosonii4. *oia sa ajunga inginer sef. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. 6avoriza pe Eadu.. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". &eilalti erau frumosi si vulgari. juridica. Sedusese si pe presedinte. 8escopeream în el.. dupa ce ne desparteam. Se aplecau cinci tenori. gasise sediu provizoriu. cu rafturi multe si tigari fumegând. Studentul înalt. El voia sa ajunga inginer sef. dorind ceasul repetitiei. Supara fetele.în curând ai sa ajungi antisemit. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. Era atât de nou... în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate.. . sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau.. *eneau împreuna la repetitii. Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste. . &ontinua. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda. împartise sarcinile comitetului. Se simteau însa bine în acea sala de muzica.

#s fi alergat. pe fiecare1 . Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor.8umneata tradezi. la un prieten. am glumit.iuind. *orbeam despre 'onora.. . . E-clamatii. si 'onora care se înecase cu un cataif. 'u urmaream nici o idee intima. #m colindat.. 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu. #dunam fise în cartoane.. cum sa zâmbesc..ului si îmbatati de izbânda. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. cu capul rasturnat. . 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. care se naruia fara sa-i înteleg. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar. la trei ministri. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii.. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. am trecut toti pe terenul de fotbal. pe par. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. &iteam.otarât sa-mi las parul lung. Eu am adaugat1 . sa ma întreb.ârtie. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. Evitam sa ma adâncesc. însemnam pe . M-ai iertat.8e vieH ..&. c. #ple-cându-ma sa strâng bulgari. un director de ziar si la decan. împrejurarile. ecturile nu ma mai nelinisteau. !99 'oapte cu colinde la 2atriar.. *ietuiam o viata noua.Spune-mi. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara". fetele în costume muscelene.8umneataH. uimire. &iteam. Ma aflam între 0ibi si 'onora.. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni.ideam în creier. &eea ce întelegeam si simteam din carti. mult. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. .. cu creierul. ca sa ne batem cu zapada.imia industriala.are cu vin rosu. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna. 'onora. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata.. El o sarutaseK saruta patimas. ispititoare. zi de zi.8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH . 8upa ce s-a sfârsit adunarea.. cu deosebire în presedinte. sa raspund.3ite. Eezumam corect. dar sufletul meu nu mai era al cartilor.ie si 2alat. fara graba. Si regele care ne întreba. . vecin liceului. Era surpriza presedintelui1 o sala. noi aprinsi de vinul patriar. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. 'onora râdea provocator. e înc. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. oveam îndârjit. în mansarda am privit oglinda mult. pastrând masca sufletului vec. Eu ma prefaceam nepasator. tot mai bine dispusi.remuram..bat cu bulgari dupa fiecare repetitie.i.aberele s-au despartit în câteva clipe. 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile... si dirijorul care ne felicita. simt zapada pe gât. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. .. M-am întors acasa cu pasi usori. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. îndemnând. Majestate. citeam. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. blestemând. si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. muscând buzele. aparându-se cu servieta. Se lasase frig peste zapada. a dreapta mea lupta 'o-nora. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi.ie.. îngramaditi în masini mari. în ceasul când începeau repetitiile. M-am . 8upa miezul noptii. un filantrop. si .

0ibi. . multe. în mansarda. 'onora1 "Minti". nu vorbea. Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu. co. cu glas de bas cinic.. /aide acasa..imia Industriala.icit".. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi.i. Eu1 "'u mai avem loc pe plic".Ma "Malec". Seara. Eu zâmbeam si ofeream scaune . poreclite "6lorenta". 'u se entuziasma. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". studenteste4. surorile bune de la sopran...#cum.j bola. Eadu. &ercul se însufletise. entuziasmati1 . R Dile stapânite de viata.. fara sa rosesc. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. cu zâmbet umed si cu oc. 2resedintele a ?@ . 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". ? 2regateam balul si festivalul.. &arti se adunau. # condus-o acasa.. cauta-mi sosonii.. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom. &easurile erau tot mai I putin ale mele.emat 'onora."... cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. sâni ispititori. 0ibi era înciudata1 . care îsi aruncau glume cu tâlc. sefuleH4 <ocuri de societate. #tât. cel de la &. Se statornicisera perec. blonda Mariuca. 'oaptea trecuse atât de repede. oc. 2resedintele semna tot atât de multe . 6ireste. Spre dimineata. #ndrei erau invitatii. împreuna cu "elita".Ma plictisesc Eadule.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 . la 8rept. #poi. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar". palid si calm.etata sub stele.. în început de iarna alba.. . 0aietii. câtiva de la 8rept.aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine."&ândH" 'onora scrise1 "#cum".. zâmbind1 . brat sub brat. E student si el. în capatul mesei. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru.i1 .. catre . .nica. ma4 /ai ba.. saracul. 'onora. . emotionat1 .i dracosi. 'onora..*ivatprofesores. doua mediciniste sentimentale. clipind din oc. 2resedintele. mica. pe care ni l-a prezentat1 . în mansarda se facu. . am acceptat. sus. Si eram fericit. &omitetul era încurcat. Izbuteam. 'e întâlneam. 'onora1 "Esti nostim". pe înserat. .abriel. as.Eu.i pistruiati. !9" FFF.'u stiuK presedintele. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet.. # fost fericit ca l-a c..Eu m-am întristat stupid. tacere stânjenitoare. cu zapada îng. In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite. la mine... 5 blonda. ..<ocuri au sa fieH . îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea...aidaroff. îmi vorbea intim. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. *icepresedintele.ârtii si compunea tot atâtea j proiecte.. între doua studente care vorbeau cu vecinii.otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de.. si-mi spunea "sefule". 6etele se adunasera lânga soba si asteptau.j mitetul. a plecare. sa e-aminam si teza contrarie. Eadu suferise toata noaptea. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. înca. 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. sampanie.. pupam ca leii4. dintr-o data. Eu1 "#i g. nu se lasa coplesit de efuziuni colective.. e împartisem1 cartilor si cercului.8omnisoarelor si domnilor.&e presedinte. Dâmbea dupa fiecare discurs. am întovarasit duduile acasa. Eâdea familiar.'oi îi zicem "Malec".

.noilor-veniti. era sa-i înjur. #ia la miezul noptii. înca.. cum aluneca. 8omnul .. . resemnat. . ... privea pe 'onora.. fi-. saracul. Si are o nevasta frumoasa. i insinueaza spaime de cosmar. 'u izbuti.E casatoritH. Se scutura. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata.. "Malec" o privea.atameu. cu oc.Eu plec.#sa-i firea lui.aidaroff se apropie si îi oferi tigari. 'onora îi privea provocator. spaima jidanilor.'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" . 6etele râsera. . pe 'onora. 2resedintele se lumina.. 'oi aprobam. nimiceste siguranta..2acat.. îng. #puca paltonul. Situatia era ciudata.Elefterescu. 2rivire iritanta. .o.ii.# fost lata rau. la &luj.. .aidaroff interveni...eama .5 nevasta... !97 . cu sublocotenentii.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. S-ar fi spus ca.oti.etat. El H la slujba. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. masa.abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. tacut. fara sa multumeasca. cu ungurii.. 2aria d?@italiano con me e con altri. nevasta-sa la 3niversitate. '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn.abriel. . ." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui. ne-o spuse domnul.. 8omnul .. cu nelinisti comice. ma "Malec"H. 'onora se ridica de pe scaun. ... .. Se aseza pe scaun. livid si serios.#sa-i ca-i nostimH. îti place.. . "Seful" râdea.Esti bun4 &e zici. livid. a2roape cadaveric.. *erva domnului Elefterescu ne stânjeni.imba scaunul. grotesti. Ma iertati . # fugit. "Malec" privea pe 'onora. care tulbura. deprima. &e zici.. #uzeam si de sampanie.. 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul . Studenteste4. din liceu. îl auzeam. ma. da. ..8a..8e ce te uiti. domnule. ce-i trebuie.abriel. Si bine a facut1 are acum casa.8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u. sa petrecem cu . #m spus eu c-o sa petrecem bine. fericit. am fi fost colegi. ma "Malec"... . Sunteti antisemitiH. Mansarda se însufleti într-o clipa. sc. .... calm.abriel se facu palid.&e facusi. 'u va dau voie mai înainte.are. Eumoare.agice. . 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@.&a la &luj. Eâdea magulit.. . sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa.ii la ea.. "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii. a rastimpuri. sa stiti4 'u ma cunoasteti.. Elefterescu. se prefacea plictisita. ma "Malec"H "Malec". fara sa raspunda.. . maH 3nde plecasiH Stai.Stim. ma. fericiti. 5 enerva.... 8omnul .2e mine ma c. trosnind treptele. .az. nici mort4 Eu beau doua pa.abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca... ma "Malec"H îmi uitara numele. întorcea oc.. 8omnul . înspaimântat. eu riscam câte un1 "8a. Iarasi tacere.abriel tresari si întoarse capul ordonat. ... "Seful" facea . .. #zi e mai vorbaret... începu atunci sa priveasca. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul... palaria si fugi.. . #sa-s eu. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. patriot.

. Mâneam si umpleam pa... din însuratoare. cu barbati care ma strigau1 "Sefule.... .#stia ne-au stricat petrecerea4. #plecându-ma.. 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui./aide... student la 2olite. noua.#sta i-a venit.u începe. doua. numai pe #ndrei. si nu izbuteam sa încep fraza. fara sa întelegem. "Seful" se întoarse zâmbind. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora.. jos.. medicinistele între membrii comitetului. . Eadu lânga 'onora.&ine i-a adus. ma4. nici nu întelegeam nimic. .. .#sa face el... fireste ca nu stiu.. .. 8omnul Elefterescu îi facu senme... Eram tulbuut. sefule. jocuri.Si ceilalti care se desfatau. 'umarau baietii. însa. 0ibi între mine si #ndrei. patru. . 8upa ce am auzit poarta înc.... 2ierdusem. cinci. . presedintele.rebuia sa ma apar. e-pansivitatea crizei depasite.. înfundai lemne în soba.. .. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. .. 2resedintele era furios. . apoi se adumbreau tristi. 'e priveam unii pe altii.nica. îl ascultau toti. zarii prin ferestruica pe "Malec"..eama TMalec_4". furios... un surplus de energie care trebuia c.. sampanie.are cu vin rosu.. -'u stii. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. #tunci se auzira bulgari moi în geam. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. îti spun eu când sa te opresti. .izându-se. . Eu g... te c. *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. cred. trei. Si ceilalti care savurau spectacolul... Eram toti prea veseli. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec".&u public. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile. #m visat vise stranii...2lânge..aidaroff se asezase lânga Mariuca.. . începe.iceam urmarile unei încercari ciudate.. M-am desteptat.. întristat. Eadu fuma mult. -E inutilK te lauzi. .. domnuleH. saracul. #m adormit iar.3na.. am rasuflat.... cinci.. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH ."Malec" sufera de un început de idiotie..ii ca un taciune. 0ibi. . începu sa vorbeasca.2e frunteH .Salbatici. . "Seful" strânse câteva mâini. "6lorenta" între cei de la 8rept..2acat de sampanie. 8ar îi baiat bun... S-apoi.8aca esti pervers.. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc. zâmbind trist.8e câte oriH încercam eu sa prelungesc.. înciudati.. Se întristase si privea pe #ndrei. si verva suspecta a d-lui Elefterescu... 'onora ma opri obosita. 'onora. . Sopti. nu ma plictisi. în curte. 'onora era enervata.. cercul.... Eâdea..studentii. asam sa ma poarte viata..eltuit. dimineata. Ma duc si eu. obiceiul <urnalului. socotindu-ma timid.

6ireste.. soldurile. &ând ramâneam singuri. .. lada cu costume. ma privea provocator în oc. 'onora se prefacea ca râde.*ei fi crezând ca din pricina taH T . cu dintii strânsi.i se furisau scenele povestite de Eadu. 'u l-a lasat sa plateasca. la cinematografK sarutari prin ganguri. pe care nu-l întelegeam. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai.StiuK dar ma placi. . lung.. un vagon. 'u izbutise. cu oc. înca. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese.oate acestea nu ma tulburau.az. Mi-era teama de ea. bilete pentru membri.aidarof.. .. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora. pulpele.Esti un nesuferit4 . încarcând pac.Ma placi. Eadu continua sa adoarma în zori. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat.Esti urât. 8irijorul insinua un corK fu respins de . . sa ma apropii. s-apoi îl vestejeste. îmi lauda oc.Esti apetisanta. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc.. retinute de pumnul ei. sa si-l învete. .. cum îl saruta. îmi povestea mângâieri.receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. de nevinovatie. fara sa izbuteasca..u ai sa-mi platesti capriciile la bal. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. buzele. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat.ii 'onorei. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri.îti tremura narile. ma insultam.. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora. am fost fericit.. . '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. purta trusa cu mac. . 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor.. .ilor. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune. si vulgar. si o doream. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. servieta cu acte.. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. purtat de întâmplariH. . alergaK lazile cu obiecte pentru tombola. &omitetul încerca. ma mustram. dar cu pumnul pe mâna lui umeda.. pielita. zgomotosi. 2oate vrei sa ma scoti regina... pe strazi dosnice. Surprinzându-ma dorind-o.. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei. ..etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara.. 2resedintele. cu toate !9+ acestea. cum se lasa mângâiata. eram umilit. . si miop.. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. deasupra genunc. 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. 5 întovarasea Eadu. mars4. 8e ce îl evitam. Stiam ca mai mult nu se poate.. 6ugi de aiciK nu mai ai nici un ." #s fi putut face si eu acelasi lucru. înabusitor pe gura. încerca sa ma supere. Si...ii vii sub fruntea obosita.Semeni cu un ocnas1 si urât. ..'e vedeam aproape în fiecare zi. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta. 'onora.. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. care banuia indiscretiile lui Eadu.Esti enervant si te repeti. .i.iaje. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege.. In dimineata festivalului a venit la gara.

ironici1 "8omnisoara e pansiva".ârtie. . . . 6etele se prefaceau suparate. mantouri... stim. 2e el si pe "Malec". aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca. si sublocotenenti care spun. în fata noastra. . ce râu o sa-i para..aidaroff îmi da ajutor si potolea.. 'umai de el vorbeste. ca avem balH 8e unde i-ati mai scos. .rebuia sa clasez patru sute de paltoane. .. Eu l-am trimis în odaia noastra..rieg. . apare . 'e-a e-asperat.erea locului celui mai greu1 garderoba. #tunci aparu 'onora.2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4.Spune ca "ce rau o sa-i para".... 'umai 0ibi. sefule. .. .. Masa. . 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. . care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de . a trebuit sa uiteK jucase prea bine. dar nu si-a pierdut calmul. frateH. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec". Eu îl bat4.. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau.. si logodnicii cu . si familii care consuma multe sticle cu sifon. Easpunderea era mare. încurcat.Eu îl bat4 ...8e ce l-ati lasat.ipuiti-va.. în restaurantul pustiu. curtenitor1 ...Sarutam pe oricine îmi dadea tigari. 'onora prinsese curaj... 2resedintele îmi încredintase supraveg. îmi spune tu... Iar eu trebuia sa cânt din . ca nu m-a lasat sa fumez..insurgenti. .. Si râde singur.Si la toata lumea spune tu. 2ianul era dezacordat. nervos. &ine le-a spus. în clipa aceea intra si presedintele... ala.. . nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul. în taina1 ..Stiti ca a venit prietenul lui "Malec".. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H .. trista.aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul"..... Eadu s-a îmbujorat.0ine. 'onora se asezase între mine si Eadu. '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". 8upa lasarea cortinei înguste...Stiti ca a venit. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.aidaroff. .. ... frate. 0alul.. prietenul lui "Malec". îl întrece pe "Malec"4.. pe doua mese.6ii prudenta.domnul Elefterescu.." eul". va spun ca îl bat.. *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine. . cu trei clape lipsa.ata e de vina.îl bat. domnule. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui... 'e-a compromis .#sa rasplateste ea.... Saracul. o apara. .protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . E revoltator. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. #proape de ceasul zece..aidaroff.. palarii si perec. . !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei.aine negre si pantofi prea strâmti. -a sarutat patimas..i de galosi. 2resedintele. ne-am grabit s-o sfatuim noi..Si e obraznic. vecina salii de dans si vecina garderobei. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren.. adauga timid Mariuca. si bate din palme. Eâdeam cu .înc. # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi. glumind. Erau tulburati.E-agerezi.*ai de mine.

Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. Eadu si cu mine alergaram în strada. si tu degeaba astepti sa te sarut.. Eram toti furiosi.... Stiam ca se preface. #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa. sa învat dansurile. 8ar ma simteam trist...ip sa se întoarca. sa n-o îmbratisez. spuse "noapte buna" si pleca. 'u trecu mult..6ara politica.. . nici cum sa-mi pastrez mâinile.... . 'u avu nimeni curajul sa înceapa.. domnul Elefterescu....#sadar. sefule4 5 data suntem studenti.. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa. mai ales fara public si fara adversari. concluzia. . -'onora4. trist când raspundeam1 o iubesc... sefule. . 'u mai esti interesant. 8omnisoara e indispusa. mai mult ca niciodata. si intra c. care nu-si mai luau oc. ..i-o dispun eu. sa 2ierd prietenia lui Eadu.Ma tortureaza. e aici. sa-mi parasesc cartile. &ele doua ceasuri. îmbujorat de vin.. 'onora era plictisita si fluiera..ii. pe care ne silise s-o acceptam. Ma apropiai mult de ea.. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. &a doar n-o fi amorezata. nici daca trebuie s-o mai musc. e obsedant cu "Malec" al lui. 5c.. -8a.acere. sa fiu îndraznet.. fara sa-mi încurc pasii. 'aturaletea "sefului" dezarma.4 .2acat. Sunt nebuni amândoi. s-o conduc la spectacole.e afectezi. 2area ca nu-si aduce aminte.ideti geamurile... sa stiu sa-i apuc bratul.cercul. Si-a ascuns muscatura sub batista. !"$ 'onora se îmbraca mâniata.aiH Interveni presedintele. Ma întrebam la rastimpuri.. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu. pentru a doua oara. . Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4.iar " eul". le-am petrecut nelinistit.. Sau e beat. 8e altfel. 'u stiam ce sa-i spun.. 'onora m-a acceptat pe mine.imb ca sa-i plac1 sa stiu glume. te rog. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert... fratilor. I-am oferit cutia cu tigari. . #sa a racit sora lui "Malec". 5 admiram cât e de rezistenta. politicos si retinut.ii deasupra noastra. sa-i vorbesc curtenitor în public. . '-a voit cu nici un c. .. tigarile sunt proaste. . fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde.. *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise..e-ai dat cu jidanii....arutul cu lic. stapânindu-ma sa n-o sarut.. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc.Iar sunt plictisita... 'onora a cerut lic.... .. ... II vad.ior.. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat. sa-mi croiesc . comica si ciudata. 5 sa raciti.. Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc.*a rog... în tren. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH. fara sa ma stânjenesc. 8esc. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc.ior si cafea. . Ma zarisera câtiva calatori.. .Ia lasa gluma.2oate stii sa si saruti.ii i-au sticlit în cearcaneK tremura..ainele la magazine de pe &alea *ictoriei.. si fara obraznicii.i.E prea cald aici.. ascultati-ma pe mine..

ora. Si tu. care s-a departat cu urec. oumindu-l.Mâine vin iar la tine. 'onora ma privi. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. Eamânem prieteni.. Stateau lânga el . Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea.. cu gura aproape.. . daca aveai de lucru. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb. 8ar nu mi-e draga. am de lucru. #proape de casa." 'onora pasea lânga mine. întorcându-ma acasa. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". .S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu . 'u poza în victima.aidaroff.. fara sa se supere.. 'onora îmi sopti. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. . &a sa-l retina. 8e arunci. întrebând1 .aidaroff si Eadu. #poi. ma plictisesc eu acum. 'u stiam ce sa raspund.emari uitate. numai. a început sa plânga. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". în lipsa.. îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. am vointa4. #m platit birjarului... #m nervi si am sânge. din anii când scriam <urnal.In gara abia am mai gasit trasuri.8evii interesant..emarile cresteau. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. 5 banuiam nelinistita. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului. S-a-i.*orbesti niste absurditati.u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire.. cresteau. nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. "Malec". # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. . Eadu l-a calcat pe picior. "#m vointa. !"% în mine." ma minteam eu.. . # cântat singur . care stie sa cânte din flaut. 8e altfel.. a adormit. trebuiau sa interzica dansurile. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati. . 8upa doua sticle. iar publicul sa joace . 'onora era gânditoare. în sufletul meu izvorâra atunci c. 2oate crezi ca voiam sa te seduc. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". 2e strazi. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. c.audeamus în restaurant. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. vointa. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. 'onora îmi vorbea blând si cald. Si nu e nici cazul a femme et le pantin.2oate sa nu fiu acasa. vointa4.arele. Mâ tulbura. &ineva striga. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut. farâ sa se încrunte. ca sa nu sparga pa. 2uteai fi mai politicos. Dâmbeam. atât.. îmi vorbea mult mai blajin.. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora.ea la pânda. Ma consumi inutil. înlauntru-mi1 vo-ln]â.jidan"... Si cel putin daca mi-ar fi draga. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. din ado-jescenta. 'onora n-a mai batut la usa mansardei.

desc. glasuri tinere. sincer. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme.. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine.. care îmi daruise rostul si unitatea. la masa de lemn. . trup purtat de viata celorlalte trupuri. dar care ma departa. . îl usca.impul. înc. ci numai îl tulbura. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora. ma calauzise un strein. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. anulate.ea cale.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. G asteptam senina si rece. în fiecare seara.inat îndurarilor sau desfatarilor. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. tacerea. într-o mansarda înzapezita. resturile de la tombola.eiate tacut. 8e acum. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. ma nelinisteau .inuite. tulbure. în mansarda. si cu ispitele lui Eadu. Ma gândeam prea mult la 'onora. &ea dintâi . biblioteca. .imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna.oate e-perientele adolescentei.. glumele lui . Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. în sala unei societati.. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. un trecut. îmi spuneam1 acolo era viata. ascetismul meu fu curând înfrânt. #s fi devenit un cifru.. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. Ma simteam atât de bine.otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj.is. obosite de insomnii. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. încercai reîntoarcerea la asceza. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. de viata. e-as fi primit cu brate largi. *reme de doua luni. &e-mi putea darui 'onora în sc. Eeîntoarcerea a fost c. de mondenitatea definitiv depasita. #junsesem inco. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec.impul întâiei mele tinereti..erent. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc. 8aca mi-ar fi fost draga. si linistea nu ma daruia.inuitoare. prietenia lui Eadu. fum de tigara. pur se-ual. Sufletul îmi era tulbure. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri.. dezorientat si stapânit de slabiciuni. . cu note si e-trase. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. ca limpezimea marii dupa furtuna. ca toti tovarasii de cor. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele. o papusa comuna. în mansarda plina..IV. 2resedintele a gasit un alt sediu. 'esincer. îl înasprea.. începea sa se desprinda o toamna. 'onora. sentimentalismul sau poza. . &easurile erau tot mai mult ale mele. Dile dure. #lunecam în întrebari c. poate. apropierea 'onorii. prospetime. aici sunt cartiK acolo era curaj.aidaroff.. &ald. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. nestiut si nedorit de nimeni.

alte tulburari ma stapânira. cu lamurirea elementelor1 atomii. 8ar filozofia. supraveg. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. Socotisera filozofia o stiinta care începe..imice. 2rofesorul era batrânior. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. asteptam linistea în dezg. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. as fi ramas alaturi de toti ceilalti.ul. ci din porunca strainilor din mine. #steptam. #flasera ca se studiaza. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. Maturitate înseamna unul.rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. palpitând sub rezerve. a rastimpuri. ca oricare alta. diverse si interesante probleme. se dusmanesc. cu usoare bâiguiri si tolerate . "orba îi era irezistibila.. pus la încercare. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. tara pasi mari înainte. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH. . voi sti sa aleg.ere de cursuri. fara ca ceilalti sa o banuiasca. profesorul. se anuleaza unul pe altul. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. la seminarii. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. ma surprind. grasun.. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor.. teoriile fundamentale. 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. una ascunsa. *.etul iernii.. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH. 'u cautam sa stiu cine sunt.. functiunile c. 'u izbutescK se e-clud. Si noua viata se va petrece numai în mine. în curând. cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. alta în plina iumina. 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. în timp de criza. a logica nu aflasera nimic. &ea subterana ma va stapâni si. înstrunita de un anumit creier. Iar fiecare curs era un profesor. îmi spuneam. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. miop si blând. nici o metodica. la istoria filozofiei. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. nu era o stiinta.rebuia sa încep maturizarea. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. Si când tulburarea 'onorii se risipi.'onora. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. 'imeni nu se întelege. 2E56ES5E3 8upa vacante. socoteam eu.. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. #m .. distant sau intim. la 3niversitate. . ci o înmanunc. 'imeni nu stia ce este filozofia.erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga.

îi daruise astfel un Institut si o tii. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. lui sau sistemului estetic.. si era blând. cu dintii strânsi. neîntelegându-l. pentru ca era batjocorit. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate. parea un trup ce respira patimas si prudent. 2erec. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala.ile se asezau în fund. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. Era profesorul cel mai glorios. 'u avea !"7 elevi propriu-zis. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. bacsisuri literare. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". si zâmbea. #stfel.isa.raia numai pentru literatura.. &u timpul. 5 casa de editura le era definitiv înc. persecuta . confuz si nesfârsitK le crestea respectul. 6anatic. se socotea genial.. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. cu sala numeroasa si selecta. încalziti. Se descopereau toti. încercând sa fie polemic. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. cu servietele si blanurile pe genunc. se socotea singurul critic estet al târii. lânga ferestre.. *orba lui era irezistibila. posturi.greseli de Oamatica.pe cei care i se împotriveau. pentru ca nu-l puteau memora. Eepetau toti. 6etele îi citisera cursul. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. acelasi gest. ! întuneric. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. care nu absolvise e-ternatul. Se asezau aproape. îl socoteau profund. Sau tinerii care nazuiau catedre. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. si era bun. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. nervosi. studentele copleseau. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. 'u întelegea nimic. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei. a literatura franceza. 6etele îl ascultau si. ca într-un salon.ile sentimentale. Sala. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. 0aietii ajungeau îndrazneti.poate regretând .ile mondene. *eneau aici perec. 2arând inofensiv. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. Se întâlneau numai perec.i. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. neizbutind sa ajunga decent. ntifl mai stânjeneau. con-l ferinte. la lumina. Easpundea într-o limba jalnica.nica ci studente de la 6armacie. 8e altfel. marunt. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. dar nu le dadeau dreptate. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. îmbujorati. . !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. . întâlneam la iesire studenti de la 2olite.

#uditoriul alerga câtiva pasi. pentru ca e curtenitor si îndraznet. uluit. o insinua plecat peste catedra... Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor... *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca.. iar fetele -".. . o pronunta cu accente perfecte..ita"4 5c. locului si persoanelor (zâmbeste). l-a învinuit pe ".. .. .&um suntH . c. timizi. 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. cu profilul ciuntit. subtil si elegant.. mai bine.ii clipind straniu. &ei din fund l-au poreclit ". sau în ecuatia cedarilor inevitabile. brazdata. &ei din fata îi spun " a 6ontaine".... . cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH. &easul trecea cu un profesor c. ... cu oc... poftim. modelând-o. Easpunde.'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala.. [ 8omnilor.e retrag. [ &orosiv periferic..Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. 2rofesorul intra zâmbind. Se ridica si începe1 . rotind capul. cu pupile albastre în cearcane tulburate.Esti amfibiu metafizic. apoi îl asculta cum se departeaza.blond.alvanometru" sau "Micul Mant". în manifestarile dtale neurologic-spirituale. Intervenira auditorii din fund. prin propriile lor lecturi... tot atât de erudit si de subtil. !"+ .iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica. Se afla vesnic în cautare de formule inedite.. .ita".. .ita". 2rofesorii îl suporta.. 8intre colegi. cu gesturile. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.ita". întunecata.Sa-si retraga cuvintele. buni si semidocti. prompt si obscur1 ..*alorificând sub ung. 6iecare fraza parea atunci gândita. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. E cunoscut sub numele de ".. iar ceilalti îsi maturizau." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta. fara demnitate universitara. . 2entru ca cei inculti nu întelegeau.. . nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. îndurerat de întunericul celorlalti.Esti obraznic. constiinta si cunostintele filozofice.igi".inuit de întunericul care învaluia înca noua formula. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre.. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ".inuit pe catedra si o sala înmarmurita.. clar. o dezgolea.8espre mine e vorbaH. Se aseza comod pe scaun.i mirati. cu fata smeada. 2rofesor tânar. putin plecat din umeri. si-si începea vorba firesc. . cu profil ciuntit. &a sa faca un compliment.8umneata esti dicotiledonat. a 6ilozofie frecventau studentii seriosi. va rog.2laseaza definitia în planul co. . ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. încearca duzini de epitete. cu cearcanele.erentei si al logicei evidente.Esti subversiv. profesorul o înviora cu sarjele . accesibila printr-o noua structurare. Interveni profesorul.".e flairez accesibila în simptomele d-tale etice.

8e la /egel . 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita.. sa cunosc bine logica . ortodo-ismul lui. totusi. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. 8ar respectul catre dogme. cu . judecati. 8ar ma întunecai într-atât.inuite.m-am ?@Nors la moderni. nu crede în primatul gratiei. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte.oblot. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. fetele comentau oc. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. . puteam merge singur mai departe.rebuia. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. ^stovit. întro dimineata am dosit cartile în raft. deprimat. biruita sau biruind în suflet.. #u trecut saptamâni c.Sa le cititi. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. rar conducând la alte fezultate. fara sa fi aflat nimic sigur.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. apoi. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca. &roce era clar si obscur.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. cu .. în ultimii ani. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. dar sa nu le credeti. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu. &ei de la 2olite. . Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. 8e aici. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista.. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. încordându-se în metafizica si în teologie. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna".ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. poate un pacatos inconstient si mândru. logic1 asadar.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. pentru ca eu. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@.entile. în mine din mineH 2ot raspunde.pe care nu-l patrundeam întotdeauna . am dispretuit-o. asa cum nu cred nici eu.is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. 8umnezeu nu e-ista. un filolog muzicant. socotite nu nuclee de credinta potentata. &ei de la . !:! . mai ales. cu Enri>ues. &e drum sa apuc altul.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. cu toate c. &ercetai logica lui 0enedetto &roce. u" !:G mistic profesor de anatomie. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. 8ar vesnica lui ispita. zapacit. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat.egeliana. Ma nelinistea. 8upa ce pleca. . Si daca. însa.

. 2e masa se aflau destule alte carti. #i strica totul. 8esi ascet si du.8aca vrei sa afli religia. . de 2ascal.&afea beiH .. sau poate un farseur.. si caldura multa în suflet.. Eu bâiguiam. 2arasind lauda 'onorei . iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. .otarât sa vorbesc profesorului..8ar eu vreau sa ma lamuresc. ma tineam de betii.#tunci m-am .ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. m-a sfatuit1 . si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare.&âteodata.. o lauda sau o injurie. pe lânga 3niversitate. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. neagra.8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. nu le izgoneste..'u te sfii.8umneata creziH.... &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. #cestea ne vin asa. era pe masa. ai sa te limpezesti. ..&ând te vei duce în . nouasprezece ani. 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. nu ai de -ce sa te grabesti. Ma întrerupse. eram ispitit sa-l în! treb. du-te prin cârciumi. si ... si gânduri multe.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.Sa-ti pierzi timpul. .ii profesorului licareau albastri în orbite stinse... el e nebun sau 8umnezeu. cu sprâncenele dracesc arcuite... 2e drum... #poi. 8ar dumneataH . &ând ma privea mai prieteneste. Eu. 8e altfel. Si tot am ajuns rau.. !:$ Evita religia.. 6ie ca stie. 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie... mai ales sinteze biologice.. 8ar nu poza si nu discuta filozofie.. am amânat lamurirea definitiva.&e trebuie sa facH . ai sa întelegi firesc.. fara eforturi. #colo. singur. &u atât mai rau. . 5 singura observatie i-a alunecat.. 8upa aceea. . 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste.. . . 0ea. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata. 'umai. Mergeam alaturi.. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de .care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . fie ca nu stie... de 2oin-care.. la o anumita vârsta. .ârtie alba.. medicina si biologie.. palid. oamenii merg altfel pe strada.. de 8escartesK mai ales de 8escartes. vei întelege pe 8escartes. Strângându-mi mâna. ispititoare.8umneata esti precoce.2rofesorul meu e un geniu. la vârsta dumitale. domnule4. o paranteza. . tulburat. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. 'e-am despartit în seara. Eeligia câstiga procesul în absenta. gândeam.&unosc un crestin cu doua fiice pagâne.'u întelegem nimic prin noi însine..6ericita vârsta. profesor universitar...ovnic... cu parere de rau. Era palid. &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac. un epitet. sfielnic.. de italieni. Eram stânjenit. în logica. #tunci. # zâmbit tot timpul. încurajator.. Multi înainte. îl priveam uluit. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. fara tortura.... . citeste logica.. 5c. &um as putea stiH #jungând acasa.ermania. l-as fi întrebat1 . si cerneala neagra.

ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. îl ascultam cu mirare. îmi biciuia carnea. un colt de sensibilitate. sa-l mestec. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. la împlinire. am sa traiesc în veci. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. o farâma de creier neconsumat.. *I. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.8ar cum ai sa fii mântuitH. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4. Ma întarâtau caldura.. ma farâmita.. 'orii buni si tulburi. nici 'o-nora. 8aca priveam pomii goi..emari. soarele. nepierind.. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. si sufletul nu are sa moara. înteleg fiecare neliniste. 2rimavara. . nici minciuna. si ma târâm iarasi robit. lacramamK în fata râului. gradinile.. . sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. si nerabdarea. nu mi-e frica de moarte. cu solduri de trecatoare necunoscuta. nu ti-as putea da vreo dovada. #m sa mor. Si faptele mele. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii.. desi. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele. I-am asteptat. 8e aceasta sunt sigur. e #cum. .. si ult ma îndurera nesiguranta. umina a înviorat mansarda. cu cer dureros de clar. în dupa-armezi parfumate.. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". 8ar soarele stapânea iarasi. . Era amara si salbatica.... Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin... Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. sa adun flori în rafturi. crestinK si era atât de pacatos. si munca mea.. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. 2oate. Stiu ca. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. incult. 2EIM#*#E# în anul acela. Eugându-ma. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina..emari catre pribegie. Mi-e frica de moartea fara Iisus. si teama.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. "! bucuriile. Stiu eu ce se putea întâmplaH. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina..8ar. Era singura ispita care ma stapânea.. ma .. 8e altfel. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini.'u stiu. cu c. Si îti spun ca nu e nici înc. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn.ipuire. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. îmi îndurera sufletul. 2rimavara ma biruia întotdeauna. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c.. pacatos fiind. vântul. mântuirea mea erau norii. . urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. când scriu. . 8ar atunci nimic nu întelegeam.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. si tristetile le înteleg. împotriva tuturor ispitelor. te-as ruga. norii mei. 'u-mi ramânea un simt. Eadu era crestin. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele.. îmi sângera creierul.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. aflam ca am sa fiu mântuit.

umilindu-ma. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. Eu nu voiam sa iubesc copii. mult. #steptarea e o atitudine feminina. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. a trecatorilor. monotonia pomilor. a sufletului. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. fiindca ma surprindeau iubindu-i.. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. cu trupuri straine. #cum. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. ce se cerne în singuratate. si porneam pe strazi. 'ici lecturile savârsite c.otarârile mele pentru . socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. mult. nopti de furie.. pe care sa le regret apoi. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. risipire de timp. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii..orâta si rece. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. a creierului. creierul toamna.rotuarul era o ispita1 sinuos.. mult. ploaia mo. stapânul sa o culeaga. . a ciresului. pe care îl doream între brate si piept. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. Dile fara plâns. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. ca cea a creierului e "eputinta. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. ma biciuieste si ma smeresteH. . parfumat.inuiau în vântul si seva primaverii. dorurile. #cum.. evadarile care ma c. S-au petrecut limpeziri dureroase. nimic. umilit. ale spetei. aceasta era umilinta crunta. 2aseri. 'u ma umileau poftele. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. a strazilor. fara scrâsnet.etul. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara.inuit. nestearsa. nebuniile. resemnata. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. *isam vise de tragic se-ual. nu mai ma înspaimânta primavara. Ma bucura aceasta si ma necajea. sensibilitatea. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. mult. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. ca un rob sângerat la roata.. vara. înfrângerea aceasta ma umilea. cu o tristete blânda si retinuta. spiritual si pozeur. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. cu caderea paserilor. ci altceva. desfatatoare. curat. Si eu nu voiam s-o marturisesc. ale vârstei.. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. istovindu-ma.. &opiii ma suparau. când povestesc aici fapte de mult trecute... în odai straine. liniat corect de umbra streasinilor. 'u era al meu. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. Mi-era teama sa nu parasesc . ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita. îngrijit. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului.. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. si eu nu puteam face nimic. ani tristi. ci de sufletul nou ce se insinueaza. ratacind. 'opi.otarâri mediocre. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. elanurile. paseri napadeau tulpinile de iedera. primavara.

încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. ogic. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. . . Si iata ca acum nu mai ma tem de ele.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. repros de discipol. 2etru. Eu nu disperam. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului. rece.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. la bal . într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. M3'&I E SI DI E E Iarna. nici nu putea ajunge.. se usuca si piere. în mansarda încarcata cu fascicule. n-a interesat. m-am retras. Si scriu aici. Si scriu în miezul toamnei. primaveri înainte. sa fac singur trei corecturi. care a încercat mai mult decât o deceptie. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. fara sa-mi pomeneasca numele. într-una din revistele sale. fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. 2rin 2etre. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. pe care presedintele mi-a încredintat-o.rebuia sa scriu singur cronica. &a sa nu piara revista. eu supus consiliului de disciplina. #r fi descoperit. Munca iernii . nebanuit de nimeni. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. 3n oc. 'ici revista universitara. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. . apoi accepta valori mediocre. a protestat. s-a tânguit. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. nici de toamna. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. riscând eliminarea.cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . daca prin aceasta evitam o adulare. nici filosemita. se pleaca vietii celorlalti. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. *II. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. cât de mult îl înaltasem. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. &unostea toata 3niversitatea. paginatia si e-peditia. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. .banii adunati la cor. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. Eevista nu se vindea. #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. la festival. nici de povestea cu amintiri. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. dupa miezul noptii. #menintarile nu ma amarau. streina. #m raspuns aspru. la care intervenise presedintele. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. '-a înteles nimeni. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. &elelalte asteptau. #dormeam istovit. cercul. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. cercul s-a adunat în sala Societatii. ci realizari eroice. Si nimeni nu. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. poate sa afle daca sunt trist. &u numarul % se ivi un incident. 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame.otarât sa pierd un an. Si nu sunt trist. Eram .asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului.era primejduita. . 'efiind nici antisemita. gândeam. definitiv. 8e ce n-as fi eu acel suflet care .ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. de ignoranta si obraznicie.2rimaveri înapoia mea.

citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. am lucrat îndârjit. iar scrisul .ii si mi-am înc. repezi si neregulate. aproape fara sa ma ridic de la masa.. a treia zi. filozofia. . #ceasta m-a limpezit. Spaima si jung. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. cu parul umed si oc. stiintele. M-am desteptat dupa câteva ceasuri.ii pe carte.otarât sa suprim somnul. mai ales. cu atât mai mult scriu si citesc.is oc. . cele ce nu se spuneau.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza. 'u voi citi nici o revista. douazeci de ceasuri. de atunci. patru ceasuri de somn. înc.remu-ram de furie si de încredere. religiile.In acel început cald de primavara. matematica. Ma încovoiai. Si apoi. *estea am aflat-o dimineata. #m . fara sa pot ridica grumazul din piept. istoria artelor. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. Ma întristeaza gândul ca în zece. calcat în picioare. eu care voisem sa ucid somnul. fara sa ma stie nimeni. . #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. încât nu-mi scapa un cuvânt.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". a cea mai neînsemnata miscare. istoria antica.voi birui ca erou. cu creierul tulbure. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. Se legau de ea atâtia ani de c. ocultismul. 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina. 8upa o saptamâna. usor. m-am înviorat. as fi urlat. usor. scrisulH &u atât mai bine. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic.ar de lapte cald. ma simteam istovit.isesem usa cu zavorul. palid si rece. pierdeam. biruinta nu poate avea însemnatate. Eram atât de în-K cordat. # trebuit sa sun. 'u mai mi-a facut injectia. Si voi munci necontenit. Mi-a numarat bataile inimii. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. #m citit iarasi toata noaptea.i îmi fulgera inima. 8upa câteva ceasuri de munca. eu.. pâna în zori. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. Seara. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. # trebuit sa-mi îngadui.. 8octorul venise cu trusa urgenta. #m început a respira. *ointa era pentru mine o realitate. #m înc. 'am raspuns. criza trecuse deplin. la masa. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale.. socoteam eu. &u cât mai mult se tace în jurul meu.ii si fruntea îmi ardea. cu oasele sfarâmate. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant.. cu dintii strânsi sj 5c.ii pe carte. istoria stiintelor.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. cu capul greu. îl auzeam. ca pâna atunci. un jung. tânguieli. M-am târât în pat. oricâte insulte as fi primit. în curând vor trebui sa stie. &ineva al ciocanit. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. m-am multumit cu un pa. cu oc. Eram furios ca voi muri stupid. descompus. ci. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. # patra zi. cu oc. 8upa câteva ceasuri. nici un ziar. ca sa nu pierd continuitatea. m-a îndârjit. nauc. atâtea e-periente. #m prânzit într-un sfert de ceas. si creierul vibra ca în febra. Ma desteptam la opt.inuita adolescenta. ci numai încordarea neostenita catre ea. Easuflam greu. filologia. 'u puteam rasufla. cu roade în rafturi si în sertare. încapatânati. #m strâns dintii si am început sa citesc. Minteam. plansete. Si va trebui sa scriu. îmi tremurau mus-c.. &ând a aprins lampa cu alcool. #m adormit în zori. Si nu banuia nimeni. 8aca voi fi laudat.ii pe carte. #s fi cântat. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. 2anica.ii supti în pleoape vinete.

din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-. renuntând. la mine Msumi. de nimeni cunoscuta. 2rintre ei. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului.. si . '-a observat nimeni. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. Eâdeau. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier.IEE în dimineata 6loriilor. 'u izbuteam sa deslusesc nimic.inuia parerea ca o mai vazusem undeva. *isam câmpuri largi si vânt aspru. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. îmi spunea arunci un strain. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. 8E3M 8E # M#'#S. parul si sânii ei. cu I buze rosii si oc. Si Mariuca îl îndragise. unde ispitele si amintirile sunt pu. a fost o neistovita încordare dupa eroism. îmi erau cunoscuti. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. Ma îmbata. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet.. oc. râdeau. demult. 8ar celelalteH *iata.ip de fata. ci vointa de a stapâni. din carne. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul.isa. sub sprâncene frânte în ung. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. urlând.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. 2rintre copaci. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. Si totusi.oi. cu presedintele în frunte. . în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. #tunci as fi fost erou.resârii. într-o vara. 'u tânjeam dupa liniste. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. sângerând. ma abateau tristeti vec. am zarit un c. . privindu-i.i de mirare. 'u întelegeam de ce. #m coborât în gara zgomotosi. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. 'u ma temeam de e-periente cerebrale. Eram toti coplesiti de primavara. pe atunci. de nimeni cunoscuta.. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci.. dupa confortul mizantropului. *oiam sa vietuiasca. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc.. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii. *iata mea. sufletulH. frunze vestede si colti de iarba mare. 8in suflet. 8ar eroismul -singura justificare a vietii .ii verzi si nostalgici în umbre viorii.ii. multi. *ointa mi-o înaspream prin munca. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. 'u fuga de realitate ma tortura. neînfrânta.. arbusti înfloriti. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite.. la munte. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH. prin mine. Ma zaream urcând.i si amintirea unei vacante singuratice. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac.rupul de studenti si studente ne întovarasea. 2ofteam lupta necurmata. !:C !:+ *III. realitatea. revelat siesi de singuratate.. nici 'onora. 8e ce tresarisemH Ma c.e amar si anevoie de împlinit câteodata. dar sa stiu a le depasi. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. muscând stânca. înca o data. eroicul.i negri. si era blonda. la o fereastra desc. Eram de multe ori înfrânt. 2adurea îsi desira mugurii. 'u stiam câti suntem. . 'u-mi era teama de ispite.

ema. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise..... mi-a îngaduit sa ma întristez.. Era de acum liniste. si se bucura ca renaste viata cercului. 2oate eram singurul pe care sa-l supere.. printre coroane vec. dupa câteva versuri.2. . întorcându-ma.#legeti alta. enervant.ii si rasufla cu nari fierbinti. am mâncat pe fata alba. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. cu înfiorari metalice. decât faramituri de desfatare. &osbuc.. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. Si fata cu oc. #rg.... stapânindu-si râsul. #m râs amândoi.. fara lacrimi.6ugi de aici. cu dragoste. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc. în curtea manastirii era prea multa lumina. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie.i verzi.aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. Eadu . 2arul ei îmi tulbura pumnul.i. când sunt tânara.. M-am prefacut ca nu vad nimic. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. si ma desfata gândul ca a ramas aici... 5c. 5 clipa.emat.ezi.icit ca era un poet tânar./aide.. . 5ase galbene. Ma uimea si ma tulbura. 6ata se opri.i. întuneric. Ma privea fagaduitor si atunci..ii râdeau...melancolia adolescentei aspre... 'onora nu era trista.*ictor EftimiuH.iciH . 2lecase. larg.&e vretiH Eminescu sau . &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. pentru ca aici sunt umbre. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii.. oc. poate. Minulescu. pasind.opârceanuH . #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. întinsa deasupra ierbii si frunzelor.Spune-o p-aia cu balada popii. 'onora ma c. 5c./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. &ele doua "6lorente" facura cafea. în padure. trecut. singura. . . . . lucioase sau putrede. s-aduce rac. în acelasi timp. 2e mine m-au c. iar afara e soare si zvonuri de viataK si.#si4 &um de n-au g. fara sa înteleg. &ând i-am trecut prin fata.. înflorisera ramuri de cires. mate. Ma supara. . am sarutat-o. poate. palid. îi luceau oc. soptea. . ... a ramas tacerea în biserica.ii lacramau dar poate nu lacramau. 8emostene 0otezH. Era frig întunecat printre candele.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete.. si fata. râdeau. ca nu stii nimic4 #sculta alta. &eilalti plecasera. si baietii erau prea zgomotosi.. Si râsul continua clar.ilippide. în curte. acum. zâmbind gales. pentru ca râsul fetei era pentru altii. ci numai mi se parea mie. 0anuiam tristetea care o napadeste. am întâlnit iar râsul fetei cu oc. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere.ii eiH. . nu vrea sa le asculte. si fetele râdeau. a ferestre.. #m pasit smeriti si ne-am înc. Si eram fericit. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. 5 înconjurau cinci baieti. Iosif..iul.i verzi soptea.*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#...inat în biserica.

#m ales un trunc.iciri în ceasca de cafea. o simteam atât de apropiata. 0ucle scurte îi întunecau i fruntea. 'umai atâtH 6laide.8aca îmi banuiesti numele. mintii eu încercând un zâmbet de c. .8e unde stii si astaH. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn. . .eama.se plimba pe alee alaturi de 'onora.icestiH . spuse lui 0ibi. Eu încercam zadarnic sa mi-o înc.. . mai atenta.i rasturnat. fereste-te.. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. domnisoara.. 6ata se supara. #m trecut apoi la .6ireste. nu înteleg. .. aproape de lac. 6ata cu oc. *iorica. Se ruga. fara "d-stra" si fara sa rosesc... 6ata cu oc. . strecurate cu pricepere.*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn. începura inevitabilele g. 2resedintele se desfata.2e dumneata te stiu de la 6acultate.. 6ata cu oc. . cu gânduri ascunse c. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis. ostenita. spune-mi si altceva. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei.. cu umbre... Stiu si cum te c. *orbeam deslusit.Spune-mi.îti multumesc. vorbeam.. #vem o prietena comuna. ma calma.i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. cu contrastele evidente.ipui în biserica. slab si vast.i verzi le raspundea tot atât de prompt. .. fumând si SVptind. I-am apucat mâna.. 'n va pot trada caracterul în public. !7$ 5 stiam atât de bine. încercai eu o retragere onorabila.. . 0aietii începura reflectii ironice. Sufletul fetei cu oc. .-o multumea nici un tâlc.'umai în palma. Eu eram încurcat. poruncea. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. Ma asculta tot mai interesata.Mai bine sa renuntam. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca.2ardon. 6atal.i verzi voia sa stie. &ând si le resfira. 0ibi s-a luminat. &ele ce aflasem din 6reud.iromant. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute.. adaoga cu sprâncenele poruncitoare. .. o revoltara... . râzând si clipind..ândul ca as putea parea ridicol. Eu vorbeam. se alinta..&u d-ta nu mai discut. '. îmi ajunsese si mie rândul. te rog sanulspui.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g.2oftim4 îmi întinse palma. "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. duduita. de lamurita.i verzi venea alergând. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit. . 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz. ispitea.. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul.Eu.iar fata de sine. îmi apuca pumnul si ma sili.. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH .

'oaptea stapânea rece si senina. Dâmbi. . apoi au râs. de pamânt. oc. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. Si nu voia sa-mi spuna numele. Mi-amintesc cum s-a înserat. dupa ce ne-au c.ii verzi îsi paleau luminitele. . despre carti. . 2oate o înspaimânta noaptea. 'u stiu în ce cartier sezi mata.i-e fricaH !7% .rebuia sa ne grabim..imbase. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. despre visuri.. Se sc. . ca îi e teama sa-si ?@ase oc. a gara.. nu.. o întrebam. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja.. nu a glumit.emat lung prin padure. .is si mult. #m întrebat-o de tovarasii ei.rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g.iul rasturnat pâna seara... . pe sosea. -'u.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi.ii alunecându-i peste lac. pe care nu le spusesem 'onorei. #m vorbit. .. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri. departe. .Mi-e teama sa nu-ti placa.. fata tresarea si oc. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna.#lta solutie nu eH -'u.rei. #veam mâinile argintate ? de luna. #veam atâtea sa-i spun. a rastimpuri. Eu i-am vorbit de tul. *orbeam. despre se-. . nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. . totusi. ea serezemase de trunc. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. a rastimpuri. #diau arome de iarba umeda..fata. cum ceilalti au plecat spre gara. si-mi povestea. peste padure.*om ajunge la unu noaptea.. vorbeam.. S-a îngrozit..Sunt niste colegi obraznici.Mie.. #m întrebat-o daca îi era frig... Si... ca nu ma priveste decât pe mine.8e abia în oras. foarte mult. 'u m-a întrerupt. 6ata asculta. #m ramas pe trunc.. 'e opream.Mult.icesti si visurile. 3n capriciu deplasat. #colo întelegeam mai mult. 5c. îi surprindeam.ii alaturi. în servieta. lai rastimpuri. stânjenita. #m plecat spre gara când rasareau stelele. ./aidem. .. 8ar daca d-tale nu ti-e frica. Sfârsind. însa.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. se alinta ea. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. . am vorbit desc.. mai pastrasem cornuri si cozonac. câteodata.Mi-e frica.8umneata ai bucle..... iar mi-e frica.ovarasa mea le gasi fara perec.&âte ceasuriH . -'u. sa ne odi. gândeam eu. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. . #pucasem cararea ce ocoleste lacul.. si-mi povestea.nim pe marginea soselei. care taie calea ferata.ii verzi s-au înspaimântat o clipa. despre biruinte nestiute de nimeni. de flori.*a jeneazaH. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. pe câmp. nu stia ce sa-mi spuna.5 aventura mai mult... despre înfrângeri.. nici lui 0ibi.e. . . 5bservai. ..

.&ât sunt de inculta. cu musc. . de absenta aerisirilor. *ei uita tot. se întrista ea.. *a veni.. în mediocritatea sura Si invincibila.oamna c. Sa-ti mai arat palmaH -'u.. &i numai un sot vulgar si copii.i proaspeti. sunt absolut libera.. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. si eu vorbeam. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. pustiu de suflete. nici altul. o vreme când nu vei mai avea nici regrete. *ei lacrama sau vei plânge.. !79 .. luna. Si înapoia noastra. . la vârsta mea.. # trebuit. niciodata nu ma simtisem mai odi. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere. apoi. îmi destainui preferinte prin 3niversitate.. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. Iar înaintea noastra. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita.. . 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. în fata casei. . Eu. te va înabusi viata orasului mort.icit viitorul. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. tineri.'u mi-ai g. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o. 5rasul o înviorase o clipa. visuri ca ale d-tale. draguti si prosti. ca n-ai vazut înca lumea. însa. îi întindeam mâna.remura. duduie. Easufla prelung.2arintii mei nu stau aici. o întrebai1 .ot nu ti-e fricaH -'u. #m ajuns târziu. tot. E stupid.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului.. o înspaimântase.. &um de am ajuns. *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc.. . profesoara cu sot functionar. iar ea ma asculta. de amanti si copii.. spunându-i "noapte buna".. Si mergeam. în fata casei. îngreunându-mi pasii.&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte... Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. ci poate numai "le compagnon". printre profesori si studenti. cu luna înapoia noastra. poate. bratul meu.#m început sa ostenesc. acceptând tot mai mult mediocritatea. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.2arintii d-tale n-au sa te certeH .eama atâtea amintiri. abrutizându-se de munca stupida. Mi-amintii de toate . dupa doua.. cedând zi dupa zi. soseaua alba. . Mergeam. Ma simteam mai puternic.nit. Si apoi..... cu parul înfrigurat de adieri. si osteneala o coplesi. sa urce stradela cu piatra tare... la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul.... ca n-ai trecut oceanul. viata de provincie.8aca vrei. toamna. *ei uita cartile frumoase. . ceas. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac.. Ma opri.. .3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi.. apoi. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri.eiata. #cel om nu-i va fi numaidecât sot. uitându-si nazuintele si dorurile.#stfel.

cu o siluire pe brazde. 8umneata vei suferi mai mult.'umai atâtH -8a. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. Ea a desc. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba.&a sa supravietuiesti. de timiditate.. înteles întotdeauna ca o bruta. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. 2oate eram singurul care veg. începuse vânt de zori.. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. &ând am privit-o iar. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie . si esti capricioasa. . . alaturi de o necunoscuta... Si am rupt foaia caietului. 2lângea.#sa spun toti si toti sfârsesc acolo.ii ei.. si ca nu vei fi fericita. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. Si eram fericit.*oi gasi un om4. . 2resedintele a fost nelinistit tot drumul. . cu oc. Eram fericit. poate. plângea. ori esti îndragostit.. Eadu a venit c. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica... simtind cum îmi ajunge prietena. '-am putut adormi. 2recizez.#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc.. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra. !7: IW.. Mi-era mila de oc.. de insuficienta. 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc.5ri esti prost.!7" 8e ce m-am întristat si eu. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune.. Dâmbii.eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. 8e aici. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie.8umneata glumesti. #tât. Iar a lacramat. alergam. zâmbind.is alene poarta.. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte.. &redea ca îi ascund. 5 istovise atât drumul de la manastire. &u pumnii strânsi. . în padure. #i pierdut o ocazie. .. 8ar m-am întrebat1 de ceH. #m plecat singur pe strazile pustii si reci. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. resemnarea nu înseamna fericire. Ma astepta la fiecare gara. 6lorii..ii ridicati. #ceasta o putea face oricine. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor. #sadar.eam. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi.. # izbutit sa vorbeasca.. înainte de a începe lucrul. si esti sensibila. Ma simteam singur si puternic.. sfârsite.. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. . cum d-ta nu poti atinge. cea mai frumoasa si cea mai noua. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu. am glumit... începe o viata noua pentru mine"... care îi place. #m coborât din pat si.iar în dimineata aceea sa ma caute. ori esti nebun.. când depasirea nietzsc. si din oc. niciodata. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . si cea mai eroica. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. mai ales la anumite femei. 2entru ca esti femeie.

..&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. #vea roc. . putin înainte de apusul soarelui. marturisii eu..in viata c. adaoga.Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. alaturi de ispiteH. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. ..ie pot sa-ti spunK o c. Spune da4.i verzi. înaintea mea.. e-clama...... dar îi zarii oc. sa fie învinuit de abuz.ii zâmbind. cu un moralism pedant si fals. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune.. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal. amare. . amare. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva. . . dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa.. 0ibi. nici mostenit din copilarie. înca o dataH.#u facut-o altii. scrise. privindu-mi prietenul. cu sase ani mai înainte.. . . ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. .. . nu luat din carti.. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat.imiei.eiere de e-periente. la Sâcele. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. I-am spus ca.. . opreste-te ca nu mai înteleg. eu ma .8ar aceasta nu o face nimeni.." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica.&u dumneata nu stiu cum sa ma port. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. 8esi. 2este câteva zile.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. *enise 0ibi si fata cu oc.. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4. în constiinta-mi. în dupa amiaza aceea.. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat... ma simt atât de straina. o cucerire de a mea în ultima iarna.. Eticul e o descoperire. printre încordari si nostalgii de mult apuse.eama 'isPa .întelege si ma e-plica. crunt. Stiam unde o vazusem. . deodata. faptul acesta e concret si viu. . te necajesti.Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita. ma suspectezi. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. 8e ce sa nu o traiesc si eu. care s-a purtat revoltator de cast. rasfoia...'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data. într-un sat de < munte. am înc. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei.. 8e altfel.. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti.ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan.asa-ma sa spun eu.. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul.. .! sem. Scotea cartile. 8aca îti vorbesc sincer.. amintirile. daca îti vorbesc rezervat. 'umele îmi lumina.5preste-te.. prietenul tau. îmbatrânit. admira. pe cararea alaturata liniei ferate. #m rosit de bucurie..otarâsem sa-mi !77 înc. . am auzit râsete si batai în usa. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea.eiat eu.*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena.

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH.. pe blana din salon. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. tresarind sub picaturi. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. îi daruise puteri de munca nebanuita. în lipsa sotului. .< pierea pesterii. si izvoarele rabufneau c. ea improvizatii între &eaiPovsPi si .. &ine stie. prietenul meu era fericit. mare. Si furtuna crestea în munti. aspra. # fugit. si fulgerele înalbastreau peretii.. Si serile lor. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar.la. ce se va petrece cu mine. 63E. 2rietenul meu era palid si înfrigurat. Muncea în biblioteci. si auzeam ploaia. în miez de vara. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. minteam eu. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi. de .. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. rea. si atât de curând. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. din dragoste.. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. cu prietenul meu nou. &redea în el si în iubirea doamnei. Si g.inuind ca mânate de isme. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. si apele se îndârjeau asupra sc. am ajuns la sc. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena... I-am spus ca îl piz-muiesc.. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede. în munti.ii nostri. de nelinistit. Si era senin în oc.. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. 5 banuiam fara sfârsituri.. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. si scorburile.3'# # S&/I. si desfatare în truda noastra.oven.itul cu pestera. #fara. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui.. si nu-l mai iubea. 'e înspaimânta apro.arnic.. strivite pe sub pietre ca viermii.itului.inul începutului. Ma întrezaream mare. aspru deasupra asternuturilor noastre. de barbat.emare. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. .înaltat. rece.. el daruindu-i versuri. ci numai ne încordam madularele în mers lung. Si vântul napastuia urlete de si. iar serile se întâlneau. Si doamna care nu-l ere-l dea. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. 'optile calde.. îndemn la viata si f !C9 opera. si cum nu se mai pot.. daruindu-i du. si nu a izbutit . scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana.iceam în jurul nostru râs de munte. 8e acum. crescut în bucurii. în început de vara.. &um au trecut. îmi povestea c. sincer. Si muntele. cu prietenul meu nou. Eu. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. care nu iubeam. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . pe care el le crede. si batrânii. Si juramintele lor. #m ajuns pe ploaie. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. I-am fost sprijin. WII.pentru ca cel îndragit nu se uita -. îl astept. întoarce. si se învalmasea cu noaptea.rieg..otul era acum c. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. niciodata.earei lungi. nu-si mai risipea timpul.. #m adormit cu du. o banuiam întunecata si j umeda.rasnete în brazi ne-au desteptat. Si din scorburi se înserpuiau g. cum a luptat ca sa uite. aici. 'e întelegeam atât de bineK eu. si auzeam izvoarele. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. se dezlantuia furtuna. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. cine stieH.

înainte ca prietenul meu sa raspunda. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars.. e mai mult decât credinta în 'oul testament. M-am asezat pe patul alb.Sfântului Ioan. o cetate a lui 8umnezeu. . Minunea. Daream stele stralucind. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. am încercat vindecarea prin &. Se împotrivea cartilor. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. întrerupse studentulK pentru ca.ar.ristian Science. iar nu prin dogma. florile si vântul care se potolise. pe stânca din coasta sc. #steptam. 0anuiam o discutie interesanta..eara ce risipea întuneric. !C: . 8e altfel. umânarica pâlpâia umilita de vânturi. o data ce ai primit 0iserica.. pe fereastra.. nici repeta printr-un proces rational. *enise si el. . nu se prezentase la nici un e-amen. 3rcam o coasta aspra. 'u se sfia marturisindu-se crestin. 6aptul s-a petrecut la . 8aca esti ortodo. întemeiata nu numai pe 'oul testament. am plecat mai sus. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. &ât a durat tacerea noastraH. în urma.it o saptamâna. . pe care de asemenea o marturisesti. sa locuiasca la sc.itului. trebuie sa primesti teologia si. pe care o marturisesti. Studentul veg. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica.ii catre celalalt. &restinul moare si învie în &. Sus.. filozofia. m-a dus la 'oul testament. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. 'oaptea îmblânzise muntii. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. la credinta ortodo-a. 2rietenul meu se e-altase. pur. ca noi.&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. # privit. cu fruntea uimitor de larga. coborâta din veacurile g. apoi.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. iar acum. am întâlnit un tânar palid. deci.. Era student la Matematici si 6ilozofie.Eu nu cred în 8umnezeu. unde mi-am c.8a.etei. filozofiei religioase. Iar cetatea omeneasca. credinta în 0iserica.eltuit ultimii bani. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. dar deplasata. tresarind. dar. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. 2rietenul meu a oftat. #sadar. la teologia catolica. suferind de piept. sub cer clar. ce se pogoara prin . 'e-am amintit furtuna si spaima.Iar e-perienta e credinta. Eram ostenit. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. în noapte.ease toata noaptea în bisericuta.ristos.pur. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. . ca sa ma vindec. #m desc. .. care îsi tânguiau acum înfrângerea. înc. 'u aveam nici curajul sa pier. cu temei de magnetism animal. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna.inându-se. am vorbit. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. #sa eH ..Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. R 8imineata. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. ci si pe învataturile patristice si conciliare. teologiei. 2e drum. *oia crestinismul absolut. ci numai printr-o e-perienta. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu. cu tâmple boltite.eneva. Si atunci. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu. audam amândoi seninul.. #m crezut. Se însenina. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. nu poti dispretui filozofia si teologia.

ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. etern si infinit. . 5rice crestinism autentic e si personal. vorbi studentul. . adica credinta. . înca. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii..'u. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale.ristos. 6ireste.Eu socotesc crestin orice erou al du..arK marturisii. Eeligia d-tale e pragmatism si magie. . dar nu starui. întrerupse prietenul meu.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . . încât c. în mine e-ista acelasi crestinism viu.8omnilor. Eu nu cred.otusi.ului.2entru ca plecasem de la crestinismul meu. ai câstigat-o singur. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios..&red ca nu ai dreptate.arului. . .Si totusi. îti accept învinuirea d-tale de protestantism.#dica protestant.'u poate fi decât personal.. criteriu si valorificare. . care vor studia filozofia sau matematica. . desi eu îl simt.iar cei care nu vor crede niciodata.#cum gresesti si d-ta. 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. 'u am nimic personal într-însul. creator de valoriK si-l recunosc ortodo. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. e un suflet crestin. dar te temi s-o recunosti. . . fecund.ar. care e îndreptar.'u-ti cunosteam. ca sa-ti pot tine minte toate greselile.#tunci.3n crestinism actualizat. #i crezut atunci. pentru ca te stapâneste ratiunea. si totusi am avut o e-perienta religioasa..i se pare ca nu crezi. . 8-ta singur ai spus. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica.#cum te înseli fundamental. de ce ne întrerupiH . m-a facut crestin. prin austeritatea si sobrietatea lui.iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate. . tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. erezia. *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin.5 marturisesti aceasta acum. . cum are 2rietenul meuH !C7 . 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur.. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica.5 ai. #cum. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala.i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. . 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. adica siguranta .. pur ortodo-. .6ii te rog scurt. Eu as recomanda c.. . pe care o stapânesti. . pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare.. însa. .. m-a transfigurat. -Eu nu cred în . e-perimentând pe &. 8e fapt.#cesta-i protestantism. .#tunci. recunosti si credinta. cu gândirea din istorie sau biologie. eu nu cred în 8umnezeu. .#dica eretic. . care e mai mult decât un rit si o credinta. Ea nu ti-a fost decât daruita.si ecumenic. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie.

sa vietuiesc în lume. *reau sa fiu nebun. &el care renunta la viata celorlalti.ului.&restinul e astfel si un erou. fiziologic si socialH .8esigur.otte. .'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism..e contrazici si d-ta..&el care lupta cu sine ca sa concretizeze. ca un sfânt. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista.E frumos. vasta.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . . e vointa. ci 8umnezeu. Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. . 8e altfel. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament.er. . .#i uitat esentialul1 gratia. sa întrec pe toti cu faptele mele. . din înfrânare. . Eroismul d-tale e pagân. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. . însutindu-mi.Eu nu anulez valoarea vointei.e-a ajutat. de elanuri. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca. rastignite pentru o nebunie a du. . *reau sa realizez un eroism concret. pe care îl vrei realizat numai prin vointa.'u pot s-o cred. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. în genere.. 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale. crestin. vointei divine. conducând la transubstantializare. erai înfrânt. .ului e un crestin. .ar. aju-tându-te prin . te apro-2ii de ut. asa cum altii se multumesc a vietui în nori.îndoiala aceasta am avut-o si eu. prin tacere.ar. 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe.ratia e esentiala pentru teologi.'u înteleg. prin Iisus. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna. asa cum a fost 8ante si 8on guic. &el care întrece omenescul. dar nu oricare erou al du. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva . #ltfel. de nostalgii. e prezumtie diavoleasca.Si totusi.. din e-altarea unei etice crestine. '-ai sa izbutesti nici un act eroic. ca sa vietuiasca ascetic. atunci când nu e asimilata. 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. *ointa omeneasca.. iar nu unul de vorbe. &restinul depaseste omenescul.ristos. pâna ce nu voi mai fi om. *reau sa ma depasesc. toate având un tâlc nepatruns.&u atât mai rau. aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine.'u cred în 8umnezeu. .Eroul îl depasesteH .ului. . . Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale.'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. ci erou. . !C+ .#m sa izbutesc. . 'u cred decât în &. . 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou.otarâri.#m sa te lamuresc. prin . #cum va înteleg deslusit.înca o greseala. 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. în du. temelia e-perientei religioase. . sa ma depasesc prin e-periente si suferinte.&are suntH . 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit.2rimatul du. ai sa ajungi erou.ul d-tale de tânar e-altat. 8-ta crezi în fortele d-tale. .*orbesti copilarii. eroismul.. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. Sa nu ma înteleaga nimeni. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. *reau sa pogor vointa ideilor în viscere. vorbi întristat studentul. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. dar o cer iluminata de credinta. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. dar eu sa fiu erou. pentru ca vreau. .

.iar.. El gândea.. încât sunt ispitit acum.*reau sa fiu Sf. . . Eu aveam în sac un caiet alb. . . dar suferintele. 'e-am întors la sc. în nesiguranta.8ar ispitele pe care le înfrâng. . 6rancisc.ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. sfânt.Iata eternul pagânism nostalgic. sub cer senin.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. .&u cât te vei apropia de solutia crestina.inui toata viataH . c.. 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta. Mi-e teama. . 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii. în durere. 8upa o saptamâna. m-a sarutat si a plecat. '-am spus nimic prietenului meu. dar lacrimile.ar nemijlocit si infinit.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. citind Evang. 'e-am asezat toti trei pe muc. cu o dedicatie trista.'u 8ar vreau sa ajung cu orice c.îi scriam ei. #ceasta e pozitia definitiva. 6rancisc fara gratie.arH". ..8e ce vrei sa te c. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. cu atât vei fi mai senin. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective. &ând am intrat în c. . la o ruda.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi. Mi-a daruit un e-emplar din . -am întovarasit o bucata de drum. asadar. 3n Sf.Eu stiu cât si cum sa cred.ia muntelui... menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie.#m sa ma rog pentru el. 'oapte buna. 6rancisc si 2ascal. ci astept gratia." . . ..'uK . ma îndoiesc de . Mi-e atât de dor.eliile si #pocalipsul. am sa ma bucur împreuna cu d-ta.5 ironie finalaH . personaleH . 2rietenul meu tacuse de mult... Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri.'u întelegiH E un simplu instrument divin. #poi..ip erou. -Sa-ti ajute 8umnezeu.. 2rietenul meu rosti.. ânga caiet. sa creada. Studentul întari. Esti demoniac. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. cum doresc si pe 8umnezeu.&redinta te face fericit fara eforturi eroice. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. .. S. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. Mi-e mila de suferintele d-tale. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale.i.8ar eu nu vreau sa fiu fericit. Era atât de fericit ca are s-o vada.racian. . înfasurati în vânt. 8ar nu cred. 'u cred în fericire. prietenul meu s-a dus în c. de fericire...2entru ca astfel pot ajunge erou.#sta nu o cred. în plictiseala amara. ..it. 2oate am sa evoluez. .. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. 'u pot dormi linistit decât în primejdie. Intr-o dimineata. daca m-ai întreba1 "&rezi în . prin padure.ilie. ridicându-se1 .2redestinareH . realizând cel putin un fapt eroic. #m ramas o saptamâna. luminat de un zâmbet.ilie. &restinul e optimist si senin. Studentul coborâse în #rdeal. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc.oate acestea sunt discutii desarte. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul.

prietenul meu e fericit. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. #sadar. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna... Sufletul îmi era corMesit de marasm. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. de disperare muta. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". spre renuntare. am desc.i. vaste. pe ploaie si întuneric.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras. între oameni. cu o saptamâna mai înainte. mai încrezator.is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". si dragoste. nemilostive în îndoieli.ivnicie. crestea în singuratate. 3n caiet pentru suflet. 6rancisc de neînteles. . de sla-?@ biciuni. 8ar.8e acum. pe carari ce coboara în prapastii. .". si Sf. #s fi voit sa vad pe 'isPa.. de multe oi.it. pe muc. si pornire spre jertfa. 'e-am amintit urcusul. . ca sa realizez eroismul. #sadar.. fiecare cu drumul sau. îmi spuneam1 "Iata. Eataceam. dupa plecarea prietenului meu. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. &riza crestea. depasita fiind criza.. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. si 2ascal mi se parea rece. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. iar evenimentele. ne-am despartit.inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. în jurul meu nu era nimeni.inuitaH. ma c. Sunt dator. agonizând într-un pustiu. cald. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. 'optile. atitudini. si-mi va mânia fortele. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. eu ma simt mai puternic. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. are sa treaca. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Era credinta si nadejde. daca ina voi . în care oamenii vor fi ispite. uitat.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. nu renuntare definitiva. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume.iuri. în seara aceea.. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. Eu ma întorceam spre sc. #veam acelasi raspuns. sa înfrunt ispite mari. 'u vedeam decât pe calugari. cu caietul alb pe creste. si c. catre oras. si împartasit numai studentului si prietenului meu... Eenuntarea nu înseamna sc. îmi spuneam1 "#re sa treaca. Ma simteam parasit de toti." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. mai voios. el cobora jos. #scetismul va fi pur etic. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. si o pofteam ca pe un fruct. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. Iubeam pasarile pe care. ci renuntare cautata. Era senin. singur. #s fi voit sa vorbesc. 2orneam în fiecare zi. dure.&ând am ajuns pe platou. Iar daca primejdia va ajunge temuta. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire.receau zile aspre. liniste.inuiau întrebari. trebuie sa renunt la fericire... Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere. s-o rog sa-mi fie prietena buna.

. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui.. medicinist si antisemit. printre .6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. cu un prieten care se despartea. zâmbi Marcu. #ccept nostalgia numai în 11nintiri. .îndragosti. El va ramâne în septembrie si va pleca. In ceasurile mari. ma întrerupse studentul cu zvastica. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra. 6aptul trebuie supus eroului. care nu e antisemit. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte." WIII. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna.. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. la Marsilia. Singura grija1 eroismul. î-am pomenit numele. cu un nume evreiesc complicat.#bsurd.. ca pregatiti manifeste si conspiratii. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul.rebuia sa ne gasim locuri.6oarte rau. înalta. în fapte. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. # început !+% sa creada ca e persecutat. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni. în mansarda mea. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. ale .ni si va pleca la 2aris. Miam amintit atâtea amanunte. ca sa putem calatori si discuta în ti. 'u-l mai vazusem din iarna. #tunci. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti. apoi. #colo. a început sa învete. -aceeasi dârzenie si încredere virila. Eâdea. 5amenii se strecurau pe sub ziduri. . sediul cercului. se înalbeau pustii. Multi studenti erau antisemiti. pe mare. în Marsilia. 2entru Medicina. în amiaza. Eâdeam. 5rasul se pârguia sub cer de flacari. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. e drept. . &ând l-am cautat pe acasa.. 3n student luminai. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari..eotoarea prietenului sau. Strazile.. cu atât aiai bine.i grabite.. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia. printre perec.. în 0iblioteca 6undatiei. si as fi crezut ca glumeste. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri.amali. adulmecând umbra. . a mine în mansarda a fost doua luni. catre sâtui cu vile în sân de mare.na. #m plecat iar.. Se va odi. 2 E&#EE #m coborât senin. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. sase-sapte ani. *oi vie-Kui aceeasi viata. . sa nu fiu trist. vecina m-a vestit ca se mutase.Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit. 'e-am îmbratisat. trebuie sa fie nationalist.?@ -a îndârjit prima cadere. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. fara sa lase noua adresa. într-un compartiment nu prea aglomerat. în gara am întâlnit pe Marcu. cu legaturi sure. a învatat ceas cu ceas. 5pt luni. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet.. râdeam. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. #tunci. e las sau nebun. 2lantele iui are rude.. ci semn. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului.

.2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor. .'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma. 8in cele ce scrie. Eâdeau toti trei de uimirea mea.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri. . preciza râzând duduia. nici civilizatia. alaturi de un internationalism banal si nesincer. Marcu mi-e bun prietenK sapoi. . . . . . încât te coboara în oc. S-apoi. de la geometria în spatiu la geometria plana. incult si obraznic. iritata.ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia. adica animism.8uduia nu se supara. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. .'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu. e o renegare.. !+9 . . ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. 3n singur zeu.... ma suparai eu. socotii ei. magie.. iar aceasta în liniile pesterilor.2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii. . deci. cum spune scoala mitologica. îl banuiesc pagân.. la disparitia celorlalti. asimilata. si la c. ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva..u esti semit si pozeur.'u vorbi asa..granitelor.... 2rietenul meu e un crestin autentic.. pentru ca e logodnica mea. îl întrerupse Marcu...5. fata straina se afla pe pamântul sau.iniile salbaticilor nu erau stiinta... #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum.inuit între #pollon si 8ion=sos. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. .2ardon. . .5 mie de greseli într-o singura fraza... &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta.2oporul e tânar. . cine sa le anulezeH .2oate sa ai dreptate.8in pacate. 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. . nici filozofia. Mai întâi...e rog sa amintesti si pe Iisus. 8e altfel. ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.. .4 ce de complimente4.. fetisism. ca d-ta. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. . # doua greseala e atât de covârsitoare.. în orice caz. zâmbi studentul cu zvastica... #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului... ale neg. duduia.. &restinismul e religiozitate. le marturisii.aldeeni.#ceasta e înca o sclava a crestinismului.&ând te asimilezi unui popor necivilizat.8omnilor.ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. se minuna. atunci.8omnul nu poate fi crestin.8aca vrei. .ioabelor teorii etnice.. apoi la greci si la egipteni. c. .. sa auzim4 se bucura Marcu. salbaticie. vorbi iarasi medicinistul. 8atoria d-tale e sa fii antisemit.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. #ceasta domnisoara renegata. câteodata. . e sotie si stapâna.Sa auzim. adica politeism condensat. se mai afla aici o duduie. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH . . ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. d-ta nu poti fi crestin.. discutia ma stânjeneste. fetisismul.. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat.. .

8uduia j pe fereastra.8esi indiscretia e stânjenitoare. se împotrivi duduia....ie amoureuse" cu dragostea... .4. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii. *orbi Marcu. fireste..oti trei rosira. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism. preferând sa se afle mai întâi pe sine... fiu motivul legaturii d-voastra. 8aca as fi dictator. când se înc.. voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei.ilibrez si sa-mi luminee constiinta.e înseliK tara nu piere. #m curajul sa astept. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine.E interesant integral.. nici în ^atPmalism. 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. cu toata gafa pe care constient o fac..Stupid.0ine spus. .&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele. . .8in nefericire 1K-au sc. Studentul încerca sa glumeasca. . 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul. nu ma supar. .imbat.#r fi interesant. pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul .&ine te împiedica s-o studieziH . când nu mai sunt cantine. 2entru fie care deputat ucis.. 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri. ci atentate împotriva guvernului.evcontrazici ia st etnic1 sânge.iar asa. n`aste S esti student îa 6ilozofie. 8ar nici n â pot raspunde.ara poate sa piara. li int .. 8ar eu studiez biologia. .Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra.. 2oate domnul cred în dragosteH.5. . Marcule. 'u mai sunt socialist. . pagubelor si câstigurilor. beau o sticla de sampanie4.. eB Suntemibarte buni prieteni. E-pectativa e o lasitat . camineH. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta. . fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela . *orbesti de "si sti ia Medicina.2oate crezi ca ne iubimH .#r fi interesant pentru mine. .'-am spus c. daca voiti sa mi le estainuiti. singura care da rezultate. . Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor.'u e c. când se bat colegi evrei. si o înteleg gresita.. 'e întelegem. vorbii eu. . a 2aris. râse duduia... . ..#m mult mai mult curaj decât ai banui. ironiza medicinistul. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. noi nu întelegem..e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei.. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. !+: ..jO/ toria mea e sa-mi ec... .6ireste.... zâmbi duduia.id colegi crestini. 7 un e-emplu de dezordine. te-as împusca. sa-si creeze critera/ valori. zâmbi Marcu. insinua studentul. îl rugai eu..'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie. sau acea "s=mpat.iar asa.#ntisemitii. . ma iriti inutil. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.

Dâmbea rautacios. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea. Si nici unul.renul despica sesuri cu flacari albe.. mai vini. . #m tacut amândoi. #poi. un tânar care asteapta. 2oate ca..ea ce soptea la fereastra1 . "Iata. aceasta e tara mea". gân-deam. Seninatatea mea e amara.. pâna aproape de seara. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii.. 2oate îsi amintea liceul. pentru ca eu am suferit mai mult. pasii pe drumuri neumblate. nici altul nu vor sa renunte la minciuna. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit. Eu ma întristam.. . Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.8e când te-ai convertitH . ei cu medicina si cartile anar.. care adulmecând orizonturi. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. despre viitorul meu. si iectunie. mediocru. Eu.resarii. între ei.ândeam si nu-i spuneam nimic. înca.." !+7 . 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe. se iubesc. colindând vecinii în dominouri negre. Marcu e un prieten care pleaca.'-am sa fug de ea. nebunia contradictiilor. atunci am cazut.. Spuneau ca nu se iubesc.8esi nu e literatura....u ai sa iubestiH .alucinat. . si noptile de 2urim. #cum.. cu mine alaturi. dar o suport ca o ceptie...8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic.. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. Estera. la o fereastra desc.'umai eu. Eu K cred uscat. si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate. el ma socoteste mistic. #i cazut si tu.. privea.. si prietenii lui.. . ...&red ca amândoi sunt nebuni. logodnicii au nas aiaturi. epicureu înnascut. .'u te înteleg. în care a copilarit. cât timp Marcu nu se arce m taraH. r-amana cu o declaratie sentimentala. Ma întrista gândul despartirii ive. 2entru mine.. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie.isa. Marcu a evitat. Daream gari. un strain"".... &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. despre viitorui lui.'u ne-am vazut de mult. raspundeam.. eu cu ale mele.Eu cred în stiinta si în tine. 8e fapt. simplist. El ramâne pentru totdeauna la 2aris. #poi am tacutK el Ondunle lui. mediocru.urând.. Si Marcu privea. rafuie-Ne spirituale. istoric. si toate renuntarile îndurate. ea se lauda cu stiinta. si studentele de la biblioteca. .. Si moartea bunicii lui.otte e cadere. .. pleca. Kre din noi are dreptateH".dfc un prieten. în orasul cu fabrici. înfruntându-se.iste. spiter. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive. . dar e tfectiva. oameni plecati sub povara verii. mai sumbru in adolescenta. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun.. curajul absurditatilor. . zâmbind.. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. El spune ca e antisemit. 2riveam amândoi. "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an. eu cu viata mea launtrica.. catre perec. soptind. S-apoi. ... 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . si-au marturisit. marturisii. câmpurile sub soare.. Si idila înabusita plapând. fântâni la rascruci de drumuri. pe strada cu soare mult.

Eataceam singur. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare.'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa. în parc. 0atea vânt dinspre mare. .eiat . 2e mine ma ispiteau lacrimi.. #steptam acolo vântul. 2lecam iarasi. printre vile... Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa.Sunt magulit. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi.'u. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal.neam oc. orase cu turnuri. viziteaza-ma. . gândii eu. !++ #m pasit tot mai încet.. e mai bine sa ne despartim acum.. rasarituri. Ma surprindeam tot mai des cu oc. 8inu.. Si prieteni vec. s-o caut printre trupurile sub soare.. suspectându-ma. M-am întâlnit cu un tânar. numai.. 8e la cazinou se furisau. Scrie-mi despre ai nostri. #prindeam lumânarea alba si citeam. asteptându-l.rebuia sa înfrunt primejdia. îmi zaream stâncile.. parca ai pleca pentru totdeauna. îmi porunceam sa cobor pe plaja. Eu voiam. arsite. bici. XIV. în fiecare noapte. regenerare. am coborât.e". 8upa o saptamâna.ii pe mare. gândeam. despre Eadu. 6anica. . o data cu stelele. îmi porunceam sa citescK si iarasi. cu fruntea în vânt. zâmbind ostenit.azda ma socotea un mizantrop precoce. . 2orneam aproape de amurg. si colegi din liceu. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. pe cararea ce duce printre stânci. fara sa înteleg pricina grabei.Marcule. ostroave.emat.. în pantaloni albi. Scrie-mi despre Eobert. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. 8e ce ramâneam singurH. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni. la cazinou. diminetile. singur.. deserturi.i. Miam înc. ne-am îmbratisat. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor.... M-am întors. plictisesc o perec. SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi. negre în albul arg al apei.Marcu dadu din umeri. cu gulerul de la . #m tacut iarK el citind jurnale. 8e abia ma stapânesc.aina ridicat. Marcu m-a c. Daream 2erec. si fete de profesori ma împresurau în noapte. #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. de miresme.. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. . îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. în gara. 8ar 'isPa nu era o primejdie. pe plaja. Ma grabeam. spuneam. si profesori-despre toti. cu #ndrei.iceam întovarasite de lumini. . # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. care ma priveau fericiti. la restaurant. înaintea si înapoia mea. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. noaptea. &ând s-a apropiat trasura. 8aca vrei. grabindu-se pentru întâlnire.i putine. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci. . "2oate m-a recunoscut".. .. eu asteptând noaptea. acum. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn. r+C I-am fagaduit. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. în 6ranta. din scrisorile mele". Ma întorceam acasa tremurând. e g. seara. #pa se linistea sub luna. pâna în septembrie.aina si am 2asit în sus. "El are sa-si poarte tara acolo. melodii cu ispite. Ma întorceam seara.. spre stâncile mele. eleganti. 2iatra era rece si cerul înalt.ânarul alerga îna2oia-mi. #m strâns mâna logodnicilor. de zgomote.

. în goi. Eram palid. . poate. Eu ma înveselisem pâna ia sarja. mi-a strâns mâna.2entru un asemenea eveniment. irnr-c noapte. în noapte. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai.0ibi sta la mine. 2aul se enerva..aceam. -am z o tovarasa. -'isPa4.. în mine... . în noapte.. începu sa-mi beasca de 0ibi. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei.#steptam revansa.. 'isPa tresari. a vorbit.otarârile copilarii. #m zâmbit. doua saptamâni.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni. 'isPa a alergat.u nu te-ai sc. . #poi.aceam. jumatate în umbra. . #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece.. 8ar paseam înainte.. 8ar m-am oprit.2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna". ..ipuieste-ti. I-am întrerupt.. 8e ce se întristase 'isPaH. pentru e-amene. sarutat mâna galant. #ndrei la o ruda. . E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni.. sa-i mai recunosti.Imposibil.. . . spunând ca sosisem numai de o zi. de #ndrei.8eclaratia mi-a facut-o. .. . .. ..2auli cel mai bun prieten al meu...2aule. protesta domnul 2aul.Si dumneata.. mi-a spus pr m-a prezentat. 2aul se plictisea.ânarul cu pantaloni albi se oprise.*oiam sa ma întorc. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina.. .imbat. Ma întorc apoi.înc..nesc.&ât va vrea logodnicul meu. &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit. . de raua cu efecte de luna....E-agerezi.. ramasagul nu l-ai câstigat. . m-a cunoscut la un bal. gândeam..8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. .. .irie. am felicitat-o. stam si noi doua saptamâni4 . &apatasem o verva care ma nelinistea. ca viata era vana si .iul s-a împotrivit.. 8ai are sa-Eâdea. aici. 'isPa zâmbi. . zâmbind.8e altfel. Mam întristat. pe malul marii. ogodna va dura dr .#m venit sa ma odi.. . si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz. . îmi spunea tu..&e nesuferit4. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost. . am prins curaj..în orice caz. alaturi de un domn în alb. a râs. . c.'isPa. iritat..8omnul 2aul are sa-mi poarte pica.2rietenul meu e un pesimist. dar prost. cu ce gândH $GG ..Iti pare atât de bine ca m-am logoditH .. palid. s-a întors. #m întrebat-o c ramâne. S-au înnegrit de soare. mirata.

. cu oc. &âteva zile.Eu vorbesc desc." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi. Mi-a batut inima. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet.Mâine.. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca.2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd.El.eie #ndrei.. Ma îmbujorasem. înainte de baie..ii în cer dobrogean.2rimul voiaj împreuna. . .is. ca un filozof. . . # venit . insipid si frumos. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. socotii eu. r n pe câmp.Si scump. sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile.. S-a aratat fericit de întâlnire. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. . 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie. într-o seara. . 'isPa era tot mai prietenoasa. 0ibiH $G! .MieH. mai spatos.otarât-o pe 'isPa.. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. mai bine dipus. 'u vreau sa stie si 2aul.E discretaK lamuri 2aul. 'u înteleg ce a . .. 8oream s-o revad. #poi.. voi avea nevoie.8e ce. Ma culcam între gpopi. ne întâlneam în fiecare zi.. la anul.Eiscant. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide. .'isPa s-a logodit cu un anume 2aul. si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva.. 2aul e un imbecil.. 'isPa n-are sa fie fericita. eu cred în cele ce spun. fepta pe #ndrei..0ibi.. Ea voia altceva.. #m alergat pâna acasa. &a prezicator ma bucur.2entru ca te-am gasit. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet. licenta. I-am mintit. fluierând. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. #m adaugat1 . am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri. 8e altfel. Era neagra. nebanuite 'isPai.. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. 0ibi.. dar ca prieten.înaltator. ca un romancier. îsi ia. . frumoasa si fericita. # venit si #ndrei1 mai negru.. &u atât mai rau pentru 'isPa. viu sa te iau de la vila...Sa ma suparH .. printre capite cu umbre tulburi. 'u-l iubeste.#buzezi..0ibi. .resesti." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor. -Mediocru. în gradina restaurantului. 8e atunci. crezu 0ibi.*orbesti ca un elev de liceu. #m adormit spre dimineata. înc. . vei mânca cu noi. # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. cu o barca automobil...#sa e. E tot atât de mediocra.... 'isPa mi-a soptit1 .. spunând ca ma doboara somnul. slabiciune sl provincie.. . vor pleca amândoi la 2aris... Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine. .. ca si oricare alta sentimentala.u judeci altfel.. .u vrei ca toti sa-ti semene. . dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. . cu amenintarile. 5 plictisea cu declaratiile. nu e un baiat rau.

Sunt fericit. . Sa nu mai vorbim. *oi... si prezicerea ta s-ar fi realizat... . deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean.. cu tânguielile lui. #m încercat sa glumesc. . . nu stiu.. cu 'isPa.8e acum... eu am voit întotdeauna. istovita.. &eea ce vrei tu..8aca te-ar auzi logodnicul.'isPa.. .e duce mediul.. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH... te contrazici de la o luna la alta..... fagaduiesc.. . #m slabit dintr-o data.. . de fapt.... creez.. te-ai logodit cu marea.. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten.&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele. ca acesta e un semn rau si ca. #m ramas fara sprijin. ma convingi.Eu n-am sa iubesc decât un om mare..&ele ce-ti spuneam eu. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. daca încearca scene.ândea.i.. 8upa întâia înfrângere... ]O/ buie". . ..#m sa-i spun ca am pierdut inelul.... 8e altfel. #m coborât încet cararea stâncoasa.. #m iesit amândoi pe câmp. 8ar tuH .. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. privindu-ne. . 'isPa tacea.. .8e acum. 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului. ne-am asezat sa o privim... nu stiu....8aca te ascult prea mult. . femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. #m sa ma gândesc doi ani. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH . ... logodna se poate socoti desfacuta.. primejdia eroismului meuH ... .. . si noi ne întorceam pe nisipul . Sunt $G% dator s-o ajut.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine. covârsit de bucurii. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa. .....'u stiu. femeile tinere.. dar trebuie sa-ti spun.'isPa.otusi. n-are sa se împlineasca....8esi enigmatic. #casa.. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa. în fata apei nelinistite...dimineata.. la urma urmelor. coboram catre ape.. . am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice. degringolada nu mai poate fi sfârsita.. nu aveti rezistente spirituale. îmi tulbura linistea aici.încearca sa-l ridici pe 2aul. 'isPa îmi apuca fericita bratul. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat... le-as fi uitat.îl iubesti. 'isPa. 'isPa avu o licarire ciudata în oc.. #m tresarit. . ca o usurare.înainte sa încerci complimente.u ai s-o cunostiH -8a.. insinuindu-i ca o iubescH. plecam... #poi. mai înainte. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia. Marea se linistea seara. . 8ar acum.'u stiu." #m primit porunca gândului. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta... vorbind. ...'isPa. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. 2rintre snopi în capite. 8aca nu te-as fi întâlnit. 'isPaH $G$ #m râs amândoi.

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

cu peretii învesmântati în afise colorate. îmi navaleau pe creier. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist. &ândva scrisese cuvinte bune . -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. "începe surmenajul" mi-am raspuns.ei4. #poi. totul trece".. *ino mâine pe aici. #m adaugat1 "G simpla criza." îmi porunceam..i binevoitori. dar vointa nu-si mai gasea ve." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . dupa ce m-am înabusit cu o perna.ândul ma insinua.rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam." "'u am vointa4. am desc." "#m sa ma culc4.. ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii.. gol de continut. ".. Sunt o bestie.. 0a am4.. cu canapele rupte. &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba. M-am surprins tremurând.Se publica. #m început sa ma rog. senzatia de sfârseala definitiva. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista.... nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai. . ." "8oamne4 8oamne4." "8e ce ma întrebH. Eram tulburat. . .." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient. sunt o bestie.raznea" era pamfletar si om temut...." " iniste4 iniste pe nervi4.. la nebunie.. cu bratele pe masa. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine"..i.. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi.. sa vorbesti cu . Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH...is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi. "#cum trebuie sa ma culc..otul pierise. în zori m-am desteptat... #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc. Eu e-ist4" XVI. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda. #m recitit rândurile din <urnal.raznea." #m adormit greu." "'u e-ista 8umnezeu.. "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. mai multa disciplina. . înseamna ca sunt bolnav.." "Ma culc.. 8umnezeu e-istaH. "Eoaga-te lui 8umnezeu.. Ma gândeam la moarte.. acum... "&ine sunt euH" zâmbii." "8aca ma culc.'u e-ista oboseala4..Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. dintr-o data." "2oate am înnebunitH. #lta data. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat. am sa-nnebunesc4. Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc. în genunc......" "8aca am înnebunitH. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH.....icul în carne.i....

îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. *orbi de trasura.e-am angajat în redactie. 2ovestea o cearta cu un birjar. 'u sa-?@3ta. care-mi spunea1 "2iciule" si . acesta a raspuns.iile... rusinat..ii din manuscrise. # dat cu oc. a plecat furtunos \n odaia vecina. . cu monoclu. . cu dinti albi. # sfârsit prin a-l duce acasa. nu raspunde la întrebari. cere pa. de strada si de ploaie. #m urcat iar treptele redactiei. cu pleoape micsorate. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. #m ramas. 6ireste.raznea" si fuma. #ici.enzina.. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. un barbat tiganos. de obicei. Stateam într-un colt de canapea.8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare.8umneata estiH. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. #tunci se adunau în redactie toti.. # început o noua anecdota. cu vesta alba si cu gesturi distante. sonerii. cere corecturi.âsindu-si subiect. 0irjarul n-a vrut sa-i duca.. lipeste fituici pe margini. #laturi. lânga usa. 'ici politica.. ^nalt. gras si roscovan. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie. de câte ori mai pomenea de el. #ceasta ma încuraja. în ziare. cu buze umede. limpede si la porunca.. #ceasta foloseste. dactilografele la administratie. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c.E frumoasaH . ud pâna la piele.. trimite dupa articolul directorului. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c.inuit. altfel. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. Eânjea. cu nerabdare. barbati multi. #uzind ca birjarul îl înjura.asupra-mi.. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. vorbea. priltj de cearta... . . &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. adauga..raznea" dupa limbaj. mobil.. telefoane. necunoscuti timizi. 2rofesorul m-a prezentat. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. #juns acasa. îmi spuneam.. . ca sa afle subiect.ii de mine.i. seara. nu ridica oc.limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt. 8e aici.. usi trântite.. . #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. Ma îndragise un reporter scurt. 2e biroul secretarului.. râzând înecat.'u. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada... înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica.&eva sa las sânge. am sa am grija sa te dau eu afara. Sterge. c.are cu apa. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. îl însotea cu o înjuratura noua. anecdota n-a sfârsit-o. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. s-a întors si l-a înjurat.. cearta pe reporteri. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. trimite la tipografie vraf de manuscrise. nici reportagii. #m asteptat sa treaca ziua.. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. -am recunoscut pe ". Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung. . Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. e-a înjurat pe toate. cu par si atitudini disperate. am scris pâna seara pagini pentru ziar. brun.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. . Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice. cere aspru articolele redactorilor.. &elalalt pasea demn. batrâna.. 2rofesorul de logica asculta pe ". # întrerupt anecdota.. suna servitorul.

8e obicei. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc.Mon c..er. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. ipocrit. pe vremuri.".ManuscrisH. &itise toate scrisorile particulare sc. un nume cu desavârsire necunoscut.Eu am patruzeci de ani. sefule4 #vem.&âte rânduriH . toate întâlnirile guvernamentalilor.. despre împrumutul e-tern. coane. Se culca. M-am farâmitat. si la *ama.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei. apoi mâna.. #cum. si la Siguranta. veninos. caustic sub plecaciunea umila. si m-am trezit ca n-am facut nimic. vizuala si auditiva.. apoi capul.e-a indus în eroare.5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. aprinzându-si tigari. 6umeaza mult si tuseste. larg. si la 2alat.. el putea sa serveasca amanunte.&e-a scris patronulH . &unostea toate intrigile marilor budoare.E-clus4.6rustrarea fiscului.. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . si la primministru. si la 2atriar.. E vesnic bolnav de ficat.8ouazeci si sase de cuvinte. într-o dimineata..iul. si la &amera. toti preotii. toate cafenelele literare. #m amânat doctoratul în 8rept.ie. #poi. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte.2ardon4 2ersoana care mi-a spus.. toti prefectii. pe un tânar elegant si ispto?@ tor. # doua zi. 8espre oricine s-ar fi vorbit. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. un cliseu.raznea"H ...#i nostri. slab. 8intr-o polemica literara. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic.. si lauda cu amar pe autorii contemporani. icentiatul a încercat..eatrul 'ational. . Eeporterul cunostea pamfletul. . douazeci corp obisnuit.. doua subtitluri... atunci. lansa sfidari. . dar nu a avut bani. Eeporterul se aseza la masa glumind. am amânat licenta în Istorie.. 2oate. Stia toate trenurile întârziate. . e aproape neurastenizat. am scris zi dupa zi. . îti apuca întâi un deget. Stia toate planurile. insinua îndoieli. m-am risipit. . în multimea redactiei. #m pomenit. .. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. . . ataci 2arlamentul. si ce-am ajunsH.. la tiei. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna.etelor politice"1 . 8in acea zi esti robul gazetariei.. # intrat în gazetarie.. îl admiram. un licentiat în drept..eta"K afirma. *enea aproape de prânz. care inaugurase o serie de "anc. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele. . toate gândurile. precis ca un functionar de gara. nu mai pot citi decât . si procesul de asociatieMai deosebisem. apoi trunc. # avut succes.ete politice" de succes. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. *orbeste rar. Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. si la &apsa. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. intervine reporterul 2arlamentului. un titlu pe doua rânduri. sincer.5mul matale.. toti amantii actritelor de la ... si la Interne. critica literara. ajungi într-o polemica de doctrina politica. # trecut an dupa an.ma batea pe umeri. de coleg autor al unui pamflet manuscris. fara invidie. tragea concluzii. îi citeam "anc."Eevista". se interesa secretarul. o stiu de la ministru.

arnic.*-ati apucat de taifas.. ca e sfânta. s-au aprins tigari. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. lucioase ma desfata. vorbi profesorul de logica. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. în treacat. Si toti stiam ca e îndragostita.&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. ManuscrisH."2iciul".azetarul se naste în fiecare dimineata. îi întâlneam în apropierea serii. traieste in medias resK e inima si creierul tarii.#sa e.iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. -5raH . îmi suspecta . .&ine se duceH . anunta secretarul.are cu apa. . 6iecare încerca sa para cel biruitor. Eadu nu putea fi crezut.. . 2e 'onora o vedeam rar.raznea.. *iorica iesea de la facultate. .. .. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice.adia. cererile în casnicie de la Me. Si ma înduiosa. . fumând. cu nuanta de blândete superioara. Mare mizerie4. . 'u stiu daca era . 2lecam înfierbântat..4 . cu sângele rascolit. si munceam de nimeni banuit.*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul. . si ajungeam obraznic. tuciurii. . pentru ca o g. . Ma enerveaza orice carte. în sala vasta alergau copii cu manuscrise.ii din pagina. preciza autorul "anc.otarâre sau timiditate. socotindu-le glume. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea.oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici.azetarul e un erou. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . vorbi cel roscovan. de spirt. . Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. pe bulevard. Miros de cerneala. Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita. în mansarda. ..etelor". Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. s-au adus pa. interveni secretarul.azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. . Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii.5ra cinci si un sfert.*ine ambasadorul Elvetiei..urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor. nici 'isPa nu stiau nimic. cu spalturi.Eu am cercul de studii.gazete.5 conferinta diseara. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. Eadu o astepta... iar nu I pentru un an sau o luna. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica. tulburate de se-ualitate.. . în fiecare seara. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. e inepuizabil si inedit. #roma cemelei proaspete. . fara sa-si ridice oc.. cu gânduri multe. începu . e-altat.. de plumb. Si curajul îmi crestea. de idile. de cursuri. el. care nu absolvise clasa a saptea.'u insulta gazetaria.Eu am &amera. 'onora nu se supara. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim.. îmi vorbea prieteneste. 'ici 0ibi. . corectând ultima fraza scrisa.. 'u întelegeam ce îi putea spune.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. de pâine si de putregai.. în-muind tocurile în calimari. . 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. cu geanta sub brat.'eanuntata. s-au împartit pe la mese blocuri albe.. porunci reporterul gras. Iar au rasunat sonerii..

2e drum. . siguranta musc. -plecat. uite pe TMaiec_4".. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic. îmi simteam sufletul sfâsiat.abriel a cautat-o ca un nebun... 2rofesorul trecu pe lânga mine. domnule ElefterescuH Mirare. pentru ziar si pentru 3niversitate. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea..i-am spus ca lucrez.. alaturi de un presedinte. 8e ce m-am întristat.ilor. . erau atât de departe.8aaH. amintindu-mi petreceri de iarna. la sticlele baute. 8imineata... #m scrâsnit din dinti. de înfundare în balta staruia. întorcându-ma singur acasa. i-am raspuns ca lucrez.em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. aveam ameteli. "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. 'u stiam ce sa-i raspund. toata noaptea. El ma privea atent. la plecarea mea în miez de noapte. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. . poate.gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta.nesc. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK .. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. ci corector de noapte... . 'u mai pot deosebi visul de realitate.. îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. rupt de fâsii straine una de alta. Senzatia pliabila de agonie. încercam sâ ma gândesc la festival..eiai eu. sigure..iar domnul Elefterescu era acum sc. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule. .ala. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. "&ine l-o fi .otul s-a petrecut aievea". s-o c. '-am scris. saracul.. o vad atât de rar. . într-o mansarda acum îng... fara sa-mi înteleaga nelinistea. erau amintiri. &a lupta e zadarnica. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. la mare.. ".imbatK mai batrân. certurile dintre sotie Si sora. alaturi de domnul Elefterescu. mai amar.8ar 'isPaH . Erau atât de departe. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. tristetea care ma coplesea. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca.etata de singuratate. de nervi destinsi. 8e altfel. cu 'onora.." Dâmbeam. Sotia s-a întors. .'u v-am spusH sunt corector de noapte.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". ireparabile.M-a înscris "Malec". plânsul lui .'isPa se odi. e-amenele pierdute din pricina slujbei. 2area umil. la berarie. n-a vrut sa se mai duca la slujba. . &.ilor mi se tulburase. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. ranit. gândeam eu multumit. în fund de provincie sau de ma. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei. # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. . "Seful" era încurcat de descoperirea mea.. ma privi si se aseza la I masa. înc..umea vorbeste altfel.'isPa are dreptate pâna la dragoste.neste dupa e-amene. #m aflat cu uimire ca nu e student. sefule.&e face domnul . Ma supara capul.Si dumneata pe cine cauti aici.ar cu apa. .abriel. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti.'isPa se foloseste de o alegorie stupida.. Mi-am strâns pumnii.'u cred. de 'onora. zâmbii eu. într-o noapte. #m cerut un pa. de 0ibiH .

imbat.. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe." 8upa-amiezi de octombrie. 0anuieste ca o iubesc. lucrez". #tunci. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". 5c. mai tare4". "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. am luat corecturile si am cerut.. . Eu îndragisem iarna si vara. afara de . &eH. Eu m-am luminat." Eram atât de ostenit... o dispretuiescK si ma dispretuiesc.. atenta si trista.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai".Sefule.. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.. încât m-am lasat blând pe scaun.. te-ai facut palid. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur.eama sufletul meu.oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. la masa. &um ar putea întelege nebunia . îi vorbesc aspru. 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. . încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. 6ireste. cu sugestiile mele. îmi marturiseste ca plânge. Ma viziteaza des. însa.. râzând1 "Malec"H "Malec"H.. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. aproape. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. *rea. #m tresarit. luni de libertate. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare. cu însusirile ei de aleasa feminitate..otarârile mari. #m rostit. "Eu am scris acestea".. pe care nu le cunoaste nimeni.." 8omnul Elefterescu a tresarit. 8omnul Elefterescu îmi vorbea. Eu o uram. Eu nu pot minti. *rea sa plece. 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. perfectaH. #poi. 'isPai.'isPa iar s-a sc.. în amurguri prea sângerii. 'u întelegeam nimic. creion c." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. cu prietena mea. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. ] -&eaiH. în fata mea. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. fierbinte. zgomot surd de tramvaie.. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. Strânsei iar pumnii. Ma reconstituieste intuitiv. #steapta marturisiri. catre parcuri.imic.otarârii meleH Ea banuieste tot. câteodata.. Ma temeam de toamna si o înfruntam. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. #sculta mult..ii îmi licareau de bucurii.. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. $!7 . Stiam ca trebuie sa izbândesc. prietenei. Eamâne pe drum. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. ". 8escoperisem un verb. sânge fierbinte stropea creierul. 'isPa asteapta confesiuni. si-l repetam în gând. E atât de nostalgica.. 'u stie unde. Ea iubea toamna. uluit.. gândeam. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. XVII. acum. 'u se întelege..învatat sa scrieH" ma întrebam. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. Ma frecam pe frunte. Servitorul mi-a adus corecturi. &u cât era mai primejdioasa ispita. "*reau sa înteleg4. sjl. când munca se istoveste în miez de noapte.. sa-i spun. în mansarda. 'u vreau s-o înteleg. agatata. încapatânat1 "sa lucrez. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism.. sa o umilesc. M[am înseninatK nu visam. nu stie cu cine.

0ine. îmi rapeau timp..#tunci nu le-as fi cunoscut.. de sufletul ei.. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila. .. .. 2e banca din parc.Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza.'isPa.5 femeie nu poate. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. *reau sa plec.. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze. *oiam sa fac din 'isPa o alta opera... Sotul tau va fi un fericit. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH. e torturat de obsesia depasirilor. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez. îndârjit si calm.. vie. ..2aul a fost un accident.otarâta. îti poti îngadui toate e-perientele. râdeam amândoiK nu de 2aul. e drept. Ispitele biruite nu dispar... I . ci munceste.. 5c. fireste. dupa ce te-ai realizat launtric.. #i mai spus aceasta si asta-primavara. #cum. ne.Stii la ce ma gândescH a plecare. ma oboseau. #i sa îndepartezi toate ispitele. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi.#tunci nu te mai gândi.u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales. #i sa ajungi un resort.... .Eu nu am sa-mi iau sot. ... genul 2aul. *rei sa pleci... Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin. sunt inutile conversatiile. gândul plecarii e stupid si inutil. alege-ti un tovaras.&ineH.. . 8aca nu poti pleca singura. 8ar de aici la . ci ma îmbogateste cu e-periente. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei... &ele doua vieti nu se e-cludeau..... .. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect..#lege un coleg si desteapta-i vointa.ii verzi s-au îngândurat.'isPa. nici sa te istovesti în garsoniera. întelegeam ca... tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.. 'u te întelegK treci prea departe... nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp.. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. toate ratacirile.. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan. &ând am sa sfar-sese.. eu nu voi fi fericit prin ea. modelându-i sufletul. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin... 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc.*orbesti ca o bacalaureata.. fara anticipari în gând.u ai vointa.Eu nu pot.. 3n barbat. e-ceptând. ci da putinta celei mai furioase libertati... 'ostalgia ta e . toate farmecele.. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile. eu ma întunecam.... voi pleca. . . #cestea. te mecanicizeaza. 8e altfel.. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni. si totusi sunt nelinistM ta.. stiu. . . pleaca. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita.... fara nostalgii. Ma tulburau. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. ^. oglindindu-mi vointaK atât. toate voluptatile. ... vointa nu mecanicizeaza..'u stiu cum sa te lamuresc... lânga tine.. . . în ceea ce prives trupul. îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa.. însa. oricât de perfecta ar ajunge..ibrida. toate viciile...

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

iar fagaduiti. &. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast. e absurd. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti.icit si împartasit gândurile. asupra-i. #m sa încerc sa ma apropii. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet.. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca.8imineata.'u suntem decât niste prieteni ciudati. Si. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Si *iorica era fericita.otind în urma noastra. cât mai mult. îi vorbeam mult si cald. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. 'isPa mi-a dat un plic. Ma asteptam sa aud .. Si-o îndragise. Era aproape o zdreanta.. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc. 'iciodata nu m-am simtit mai slab. Ma simteam iarasi puternic.. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g..#seara am îmbracat-o ultima data.i cu spaime. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. cu studentul îndragostit de 'isPa. &ea din urma oara. 5rice ar fi încercat. Eu ma bucuram ca sunt uitat. . Se temea sa nadajduiasca. 'e crezuse îndragostiti. Eu eram fericit. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. c. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. S-au întors împreuna.oc. 6etele trebuiau sa zâmbeasca.. Ma sufocam.ia ei de bal. Studentul o îndragise. daca as fi izbutit. . prin &opou.. Studentul nu stia ce sa creada. poate c.iar acum. mult calm. Ii sunt confesor. mai dornic.otul trece. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. mai ales. 0iruinta mea a fost o parere. 2oate. stânjenite. .nicei. orice urma de sentimentalism dispare. buze rosii si nume cu faima. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc. Eram nespus de atâtat în verva. Eu întelegK poate întelege si ea. 5c. -am batut prieteneste pe umar. cu degete lungiK avea nasul drept.. l #jungând. &ând ne-am spus1 "0una seara". 8e altfel. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. baiatul îi placea cu adevarat. *oi încerca. multa sobrietate.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. într-un compartiment din vagonul 2olite.i. mai nelinistit. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. pe noi. 'isPa nu mai mi-e acum enigma. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu. cu familie stravec. . si mi-e colaboratoare. #m alergat pe scari.... nu am putut lucra nimic câteva zile. ci mi-a anulat patru zile.iar programul înscris solemn aici. 'u mai . &alatoria iu m-a obosit. $$9 #mândoi. cu cearcane.*izita în redactia *ietei românesti. am rasuflat. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. Eâdeam. Situatia era penibila. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar.o. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei.ere. îl întreba curioasa amanunte iesene. #r fi prea multe de spus. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle.e în orasul boieresc. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung. de *iorica. . #vea mâini albe.. Eâdea mult împreuna cu studentul balai.iiH. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc. în <urnal.

si necesitatea. nu ar fi lucrat alaturi de noi. nu ceda. se informa asupra influentelor politice. iar nu lovind..offl-me du monde". vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos.ii *ioricai sunt fara perec.aQ. Stiam ca prietenia este un fapt. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. 6ireste. 2etre lovea. Ma razbunam înal-tându-ma. sa ma îmboldeasca spre creare. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. zvârlea glume înveninate. râdea rau. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. #mândoi ne întelegeam si ne sc. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. la prieteni. 2etre ar fi laudat munca noastra. în amândoua sufletele ramânea o taina.e. . bine pazita. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. într-un anumit ceas. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. firesteK îi întelegea si rostul. zile în care ma invidiaza. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. înc. judecând astfel. Eram tot mai buni prieteni.sunt un adolescent. la ceaiuri. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. înveninat si zâmbitor. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. 6apte. &âteodata era dusmanos. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. amintind ca oc. platind scump. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. 8ar _ ajungea. pentru ceilalti. sau carti de eruditie vulgarizata. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. dar nu avea timp sa le adânceasca. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. îsi voala . &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. sau un nume. încât îl îndrageam si mai mult. 2entru aceasta. Eevista îl interesa. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. numai pentru ca era "un . 2etre era un patimas. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. vorbea la seminalii.. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia.imbam gândurile. XIX. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. sa-mi împrospateze puterea de munca.ei". pastra foarte putin din miezul cartilor. orbit. 5rice s-ar fi întâmplat. iar ambitia altul. flirta cu dudui bogate. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. îsi purta razbunarile întregi. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. a seminarii. 8ar. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. Muncea. cauta cât mai multe cunostinte. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene.

'u..ura pâna la gluma. #devarul acesta e jenant de banal. 8esi. . s-a întâmplat. marturisindu-i sensul vietii mele. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. . e prea târziu ca sa se vindece. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. #m întârziat mult. #cum. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. . însa.. actualizezi o ambitie trecuta... cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. . ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor.5bsedanta doctrina a virilitatii. . 5ricum ai fi. la începutul vacantei. si taceam. va ajunge.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. #cum ai dreptate. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. nici o maimutareala snoaba. E o patima barbateasca..5 ironieH . ca si gloria. sa-i dai un sens metafizic. fara sa cadem. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent.3n parado-. $$7 . 2etre m-a vizitat.inuie cu cât le urci culmile. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica.8epinde ce întelegi prin misticism.-au pierdutK absurd si stupid. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept.#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place.itectura. te prefer celorlalti. . în acea iama. #i o ambitie restrâns politica... intelectualii si mondenii. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. 2etre a cunoscut o studenta de la #r. într-o noapte..iar de ambitie... ambitia. #tunci. nemarturisita ani multi. &eea ce trebuia sa se întâmple.. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu. . . Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru.8aca patima e autentica. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi.. 2e tine au început a te bate vânturi mistice. Eram înspaimântat ascultându-l. politic. . bagatelizând-o. sa nu se mai aline cu visuri. .&ei dinaintea noastraH.. Singura mântuire. dusmaniile si prieteniile noastre. aceasta iarasi ti-o spun. 'eam amintit anii de liceu.'uK ma plâng ca tu. Misticismul meu nu e o influenta livresca.. fara crize. Surogatele pe care le cunoasteti voi. nelinistit si abatut.Eu îti admir ambitia.#r fi multe de spus asupra vointei tale.. &um vezi. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. te întarâta si te c.3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste.iar o e-perienta religioasa. desi adevarul îl intuisem. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. o punere la punct. vorbii eu. .. #mbitia. 5c.ii lui 2etre se tulburasera.. apriga.. cum nu poate uita. nuH. împreuna cu atâti altii.. sa ajunga efectiv.. &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. Se aflau tot timpul împreuna. dupa-amiezile de la "Muza". . E o e-perienta eticaK în curând.. c. noi doi. cu vin bun... fara torturi launtrice. societate cultural-dramatica... 2etre si l-a tradat pe al lui. 2rietenul meu si-a pastrat. . Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. Eu întelegeam. poate. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. de ani.. Sunt la moda acum. . la o masa dintr-o gradina. .. &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda.Eu sunt dus de vointa mea.u trebuia sa-ti cultivi patima. -2olemizezi.. . sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-. noi doi.Eu trebuie sa ajung. de parvenit. .

2riviri. dupa despartirea de 2etre. ambitia lui 2etre ar fi biruit. 0anuiam. sunt un rob. 2etre se tânguia. munceam calindu-ma. îmi spuneam. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. te contrazici cu principiile tale. în viscere. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos. *a trebui sa se împlineasca si faptul. Di si noapte. nuH. m-am îndragostit de ea. Ma interesa. în adâncul oc. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât. . ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. iremediabil stupid..#i avut dreptate. adica masculina si ascetica. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate." XX.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii.8e ce s-o sugrumiH .... necunoscut de nimeni." #cestea le-am scris în <urnal.5 iubesc. 5 iubesc ca un adolescent. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea.. încearca sa ti-l împlânti în creier.oate acestea sunt pregatiri.. 2entru cei multi...icea înfrângerea. Si apoi. ". întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. . sunt lipsit de vointa.iar un sens dat e-istentei.. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Eu sunt obsedat de refrenul acesta.ii. Iar în loc s-o seduc. &u atât mai rau pentru ei.. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire.. Sunt un neg. Eu m-am departat iar de prieteni. mai am e-amene. de o nebunie. 6ericirea nu poate fi cunoscuta. nuH -'u. vointa eroica.. . calm. Eu simt ca am sa cad... încordarea crunta dintre cele doua patimi.E-agerezi formula. ci împotriva anularii. semne de rafuieli sângeroase. Iata ce am înteles eu atunci. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia.. 2etre îsi va depasi criza tineretii. 2etre nu mi-a marturisit nimic. 'u pesimismK ci luciditate. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. încât am cerut-o în casnicie.otul trece. 5 iubescK e revoltator. luptând.. .u îmi vorbesti ciudat. . . Eu îmi urmam drumul amar. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea.otarâre nebuneasca. îmi place o fata. Suferea. nu ca prieten.. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. #re sa treaca. . daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. dar nu mai ma pot stapâni. Sunt aproape nebun. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. Sunt stupid. îsi g.iob. ... &riza lui nu-si apropia sfârsitul. stiu ca e stupid. în suflet... o iubesc.ilor. în suflet. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. 'u îmi era teama.. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o . PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . poate s-o mântuie. Ma gândeam ca.2entru ca e stupida..Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. desi de-a lungul unei dureri înzecite. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. #m ajuns sa-mi fie teama. fericirea ajunge c. $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire. Stiu ca e umilitor.

ii familii. oc.. nici o ambitieK nici o însusire de seama. melancolie ne înveselea acum.ail evoluase lent si sigur.rupul nostru.. actori betivi si blazati .emarea de a patrunde mai departe. îsi freca fruntea îngusta..iK dar nu putea fi îndepartata. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. 2entru noi. înca. #m si garsoniera..emin de fer". ca sunt de-acum amintiri.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate.ez linistit si mediocru. pâna la o mie de lei. cursele. Se socotea înca geniu neînteles.emat. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. pentru ca avea obraz alb de adolescent. 'u avea nici un pacat.. nici în 8on <uan. Invitatii lui 6anica sunt colegii. înca. &ând râdea. . nici în sportsman... Si am de lucru. Mi. cu mult bun-simt si multa verva. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. nedespartiti în ultimele clase. .ot ce fusese spaima. de a ne desfata sau suferi.. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. Se plângea. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma. Era bogat. fireste. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. #vusese izbânda în teatru. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. în acele douasprezece ceasuri. 3ite câte c. mama dulce. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. 2rietenii lui cei noi . Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. . . la "c.# treia zi de &raciun. alba. suferinta. Si as vrea sa scriu o drama. 'u fuma.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. era incult. Socotindu-se neînteles si persecutat. balurile. mai nemiloase. mai amareH. încercaseram fiecare. &e vrei. compact înainte de bacalaureat. cu buze carnoase.i distanti. vietuim din nou liceul. îsi propusese sa guste putin din toate.. cu o fata de copil serios si rece. Simteam fiecare c. pudrat. rautacios. prezumtios si dragalas. asa cum îi insinuasem eu. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. la teatru.. Eobert. glas de scena. Era înalt. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. durerile si nelinistile sunt uitate. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. cu multi ani în urma.la 6anica. nostalgia vec. 5fta flatat. din necunoscut în necunoscut.. o maturizare sentimentala. gura draceasca.imb.îi aminteau.Mamico. 8upa-amiaza. premierele cinematografice. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. necunoscut celorlalti. 'e strigam cu porecle din liceu.. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. de a începe cu ei vieti noi.în fiecare saptamâna le sc. ne-am adunat . 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. înviorat numai de invidie. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara.ilor prieteni. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. la rastimpuri.ca în toti anii .. cu obrazul lui de fata. Era înscris la 6acultatea de itere. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. nici o neliniste. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. Eram. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. Era întotdeauna .. cât ramânem împreuna. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. Se marturisea burg. Eobert se ignora pâna la absurd.ail. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. a fost rupt la 3niversitate. ma distrug femeile.ei am în buzunar.. . '-am timp. 8reptul. 6recventa ceaiurile.. dar nu poza în snob.

. trebuia c..ail nu l-am înteles. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. prietenul meu si alti câtiva. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit. Sc. viciile. aproape în fiecare dupa-amiaza. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine". nu i-am dat un rol însemnat. rolele lui Eobert. 'u invidia pe nici un prieten. $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta.. . se revolta 'osc. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop. totul îi era indiferent.Si. . sa nu se consume. 2retuirea vietii se marginea. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si..E jenant pentru el..6oarte greu.. toate capitolele care îi privesc. înainte de toate.una. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. nu astepta nici o bucurie. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.raznea". 'osc. asa cum esti aievea. .8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. nici sa nu se nelinisteasca. mai ales.. Seara ieseau împreuna la spectacole. a prieteni tinea mai mult. Sfârseau cutii cu bomboane.una. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri. întins pe canapea. sincera si. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. .. . fireste. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. îi pot lasa numele din viata. 2e Mi. îi lipsea înca ceva.. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. zvonurile orasului monden. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. care e.. eu te aveam precizat în minte. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba.iriata împreuna cu Eobert. eleganta trupului. apoi orice fraza pe care te las s-o spui.imbând numele. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc. pacatele. $%$ . #tât. mai ales. 'u s-a înflacarat niciodata.ilibra sufleteste. nu urmarea nici un tel. . sa le sc. nu s-ar fi suparat. personajul romanului autobiografic. #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele.e lasam sa vorbesti cum voiai tu. totusi.impecabil îmbracat. 'u-l stânjenea nimic. Spiritul critic îl ec. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". . cu toate acestea..iar s-o spui în aceeasi împrejurare. Si judecata le-o marturisea pe fata. disciplinata. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. numai cât mai comod. si ar fi fost un organism armonios si viu. &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. &auta sa petreaca.&uvintele nu le-ai spus.2uteai. . tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi.. el nu muncea. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. cu un neasteptat spirit critic. .. de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica. #ceasta ar fi daunat cartii. Se adunau. 8aca nu m-am jenat eu. se împotrivi 8inu. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. dar numai tu le puteai spune. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. pentru ca nu-i sc. tu o puteai.imba. 2astrându-ti numele de 8inu. Era atât de greuH. cu o punga de fondante alaturi. 6enomenul e anevoie de înteles.. 8inu. 2etre.imbi numele. beau cafele si comentau articolul lui ".'u trebuia sa pui numele adevarate. poemele prietenului blond.8eloc. în odaia cu sofa si patefon. 2rotestau si comentau. cancanurile. pentru el.

. la aparitie. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W. Eomanul trebuie sa fie.oate acestea nu au nici o însemnatate..icitK dar nu e asa.. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. raspundeam eu. acest caiet. .2rocedeul e riscant. pentru ca. pentru ca nu l-am zugravit complet. . observa 2etre..e cunosti pe tine.. . . nu toate lucrurile sunt precise. 'oi suntem de acum personaje. 'u vi le spun.#proape asa cum esti în realitate. când nu întotdeauna mg intereseazaH. 2e tine n-am vrut sa te crut. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. daca se va tipari vreodata. . &ititorul are nevoie de preciziune. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat.. 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. #sadar1 nici nu ne-a creat.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. 'u ne-a modificat. . într-un anumit sens si grad. Mai întâi. $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. nu e menit publicitatii. pe care i-am citit în manuscris. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. Sfârsind ultima pagina. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti.#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe.'u cred. . centrifug. 8upa aceea. . mai ales. &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt. elev de liceu. si înca multe. dar nici nu ne-a zugravit fidel. Mai mult. o sa avem prilej sa revenim. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. în realitateK nu esti un observator bun. viu. 2reciziunea completa e trucata. în viata. realizat de doisprezece oameni. 5ri. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege. 8e &e sa sc.. sunt altele. dupa amanuntele spuse de dumneata. #sadar. divergent. pe care nu-l va scrie. niciodata.. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. Eomanul poate parea bizar. o suma de neplaceri. înainte de toate. cunosti.începura atunci adevarate polemici. pentru ca ne-am departa prea mult. vorbi el. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. . îi parasescK nu ma mai intereseaza. *a avea. vorbi prietenul meu.&ititorul nu se va putea plânge. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. de altfel. întrerupse Eobert. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj.Sa lasam discutia aceasta.. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre.. 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. l-am g. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua..E complicat..imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj. Esti un .iar ca ne-a pus numele atât de transparente. între personaje si realitate e-ista deosebiri. 2acatele romanului.. . 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. si autorul. asupra noastra. 8e altfel. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza.8aca romanul e izbutit. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. 2e mine ma bucura c.. .#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune.

. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns..'umele e prea frumos.. de o problema.. de o cercetare. 2ersonajul câtorva voi fi eu. 8e aceea n-am vrut sa te sc..?@ci se lasa sedus. aproape atenuatizat ca spirit. de cunoscator al tuturor voluptatilor. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu. 8inu e. profesorul de logica. de când te-am convins ca esti un geniu. ai . rece. mi-esti drag. nelinistile. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el.'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului..u îti destainuiesti slabiciunile du. 8inu a ajuns inert ca si Eobert. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane.E un cicluH . . 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios..imb si te-am lasat aidoma. nu mai e curios de o enigma.oti voim sa ajungem oameni mari. profesorilor. Iar pe tine te cunosc.. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". . ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. .. dusmanilor... . personaj infam. taci. de o solutie. 8ar el perverteste constiinta celorlalti. .iar. snobii. ca tip de mascul pozeur. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. care e-perimentezi de-abia câtiva ani. *iata e lunga.&eea ce mi se pare nesuferit la tine. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert.e-emplar perfect de ratat al se-ului. dar în alt sens.. e morga.otusi. în fond. . #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii. te intuiesc si te anticip c.'u stiu. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. dorit si asteptat. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. iar e-perientele nesfârsite.Si daca.. #m sa scriu o prefata. poetii sentimentali.. de Vrn consumat. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. E indiferent.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant. de o e-perienta.. . 8uduile te socotesc interesant si superior. oftând. afemeiatii. mai e-ista si altcevaH .. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare. 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. de seriozitate. 8inu nu seduce.. în felul lui. în tine. . 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. . prieten al meu.u. 2etru.'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. .3n adevarat discurs.. compromite se-ul. un ratat precoce. 6als si stupid. totusi. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu. 'isPa. . 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. . ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues.u mi le spui. 8inu fuma si zâmbea. 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. 'u are înca nici meritul donjuanesc. pentru ca mi-esti prieten. Eu am înteles de mult. ..u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua. .. glumira ceilalti. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste.#para-te.. aerul de blazat.. 8on <uanii. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. 'u e nevoie sa mai spun. Ma multumesc sa arat crizele. de luciditate. pe mine nu ma cunosti.#cel altceva nu ma intereseaza. care zac în sufletul tau. &ând îmi spui. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. .8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH .2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. . 2entru ca fumezi.ului. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu.

notiunea barbatului. strabatut de nourasi nostalgici. creat de tine.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni.. în tine. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. . 2lângea. 'umai 8umnezeu.. au nazuinte. #m vazut si coroana cercului.otul ti-e dat. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. 8iscutia s-a împartit iarasi. #i dreptate..ului autentic si viu. nimic nu e autentic spiritual. M5#E. au e-periente. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. &urtea. cu trotuare înfierbântate. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. când ne adunaseram pentru întâia oara. plictisit. care vrea cu orice c.ii plânsi si sufletul sfarâmat.'umai 8umnezeu ma poate scapa. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului.ii. . &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK ... complet si $%9 $%" vast.aceam.. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea.i frumosi. &erul era aproape. 8upa câteva zile. &eilalti. nu te cunoaste. pe strada. &um sa-l mângâiH .6ireste.emare. zumzetul orasului cu parcuri. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie. &irculând prin saloane. S-au înfrigurat amândoi. #jungea. . 0atrânul e nelinistit. printr-o întrebare. drept e-presia masculului resemnat.. se întunecase sub flamurile cernite. la venire. 'isPa era nelinistita. împrejmuita cu liliac înfrunzit.estiunea donatiei. de vointa ta. 'umai 8umnezeu ma poate scapa..E a adunarea din martie. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid.. cu o panglica alba. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea. 6ostul vicepresedinte zace din toamna.'umai 8umnezeu are sa ma scape. cu fabrici. Murmura. -am vazut. #veam toti zâmbete triste si oc.oc.8e ce plângeH . . umea care te admira. #steapta 2astele.. 8e câteva luni e tot bolnav. 2e drum.. cu cearcane.... în curtea tovarasului mort. totusi. care au constiinta virilitatii. nervos. .# muritH . &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. 'imic din toate acestea la tine.. 8u. 'imic nu e al tau. din clasa a cincea de liceu.i ispititi de cer... #m ramas fericiti pâna în zori. Si. dar nu în sensul pe care îl vrei tu.. cu brazde rasturnate. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. dureros de calda. în tânguiri. proaspete. printr-o carte citita. negre. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. . salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. El. cu un rând trist ca o c..ul tau. ca sa plece la munte. p: undeva. nici banii.. o sora mica.. stapânindu-si anevoie frigurile.. daca ar vietui o viata subterana. obosit. Strada era lunga. pe care o întelegeamH. WWI. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise. cu batista pe buze1 .. strângând în pumn batista alba. au valori. pietruita.. albastru. *icepresedintele primului comi-.. în curtea cu prieteni tristi. 0anuiam.8raga. #vea oc. 8upa-amiaza calda. nici oc. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng. # venit apoi masa cu belsug de vin. au si intuitia du. purtat pe umeri. de ftizie. au sens.îsi aminteste de sora lui. deprimat. nici tineretea.. cu bulevarde..ip sa i se cumpere casa pentru camin. 'e revedeam din &raciun în &raciun.ii înspaimântati ai 'isPai. Iar am tresarit. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor. am întâlnit oc.. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul.

6ireste. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. 'isPaK în patru zile. ..E stupid sa fii suparata pe o prietena. 'u voiam sa înteleg. e izgoneam.in ei. ci disperari mute. în fata tuturorH . . 'u stiu. # tacut iar. plecari..'u se poate. 'isPa. 'u mai încearca sa se înalte iar.ândeam si alungam tristetile.'u poate sa-ti lipseasca nimic. . . Mi-a murit un prieten si un tovaras. 8ar aici. moartea ma stânjeneste acum. .. prin scris.E adevarat ca pleci în ItaliaH .. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. 'u mai vorbim de asta-iarna.. ..'u. . drumul de fier e proaspat si nesfârsit. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.ovarasii de drum cernit ne-au privit. . am trup pietros. Soarele ma încalzeste. #mintirile nu ma întristauK ma abateau.. mi-l poti împartasi. pâna la cimitir. Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc. 'u am nici un motiv sa fiu trist. 2rietenul meu începea sa asculte. &onvoiul se risipea.'isPa.. munca.2âna la jumatatea lui mai. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. 2rietenul meu îmi lasase bratul.#re sa-ti para rau ca ne despartimH . în dreapta mea...0ibi e bolnava. când nu pot lupta.#m sa plec si eu. ma oboseau trupeste.. am cervice neînduplecata. pâna la cimitir... Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii.. la vicepresedintele mort.8a. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti.*oi nu stiti ce rea e *iorica. am vointa cumplita. . "5 noua primavara.. Eu îi spuneam. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH ..u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. 'isPa. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece. -'u. . Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor.. de acum.... soptii. mirati. El e. ..Si cât staiH .#m sa sufar mult departe.. acolo. deasupra. . Monologul tau.8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata. 'oi suntem c. .'isPa.. $%: $%7 .. senin. muntii ma asteapta. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani." .Sa nu mai vorbim. 'u mai mi-e prietena. tu tremuri.iar aici despartiti..ristetea mea ma va stapâni în singuratate. 'isPa o jignise. Si apoi. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. 8in curti se înaltau plopi. singurul care Viâ intereseaza. . 8e ce sa fiu trist acum. în mansarda. mai cald si mai prelung. prietenul pângea pe mâinile doamnei.Strazile erau iarasi înguste.i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort.u.#i venit singuraH . scârbita.'u stiu...acerile 'isPai nu sunt reculegeri. 'u raspundea.. tinerete.8e ce îmi spuiH 2leaca4 . te marturisesti zdrobita. .. . alaturi de 'isPa. ..ul si-mi rastigneau trupulH... a ferestre banuiam oc. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. în amintire.. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului.Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH . 2aseam. . 'u merg singur.

." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei.otarârile mele. *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. . Se plimba.." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor. WWII.. Si acum scriu aiciK fata mi-e draga.. e penibil. cu plansete. 0anuiam buc. nu e asaH. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c. Stiu ca nu sunt nebun. c. întorcându-ma catre . #m citit cea dintâi pagina din <urnal. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. îsi pastrau geana sângerie. iar nu în <urnalul de calatorie. E rusinosH 8a. 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim. 2oate sunt nebun.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte. nu mai stiu precis c. e jignitor. 'isPa.emând primavara. peste zece aniH. "noapte buna". la apus. . Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. . cu care s-a întors de la congres. Mi-a zâmbit. 8ar acum..ete mari de flori scumpe.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei.. l-am cautat si l-am privit iar. .#m vazut lumina. 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc. înserare în cimitir.. . 2resedintele fu purtat pe brate.. Iar se sc. si fata tot mi-e draga. 'u mai pot apara meterezele sufletului. cu privirile pe c. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte.. 2oate sunt obosit de drum. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate.. mi-e draga. . încât a început sa se stearga. de . a celelalte morminte licareau candele. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc..Mi-e draga4 'isPa tresari. mi-e draga.. în fata gropii cu ung. 'isPa. &âtiva nori. febra îl tulbura.Si nu e asaH '-ai sa ma uiti.otel.ipul feteiK si fata mi-e draga. aproape de nebunie. E umilitor sa $%+ fii îndragostit.. .. M-am tulburat.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. .ii..aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. Eu mi-am stapânit bucuriile.. si. deasupra capetelor.Spune. #m avut aceeasi tulburare ca ieri.. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa. Se apleca spre mine. #u trecut câteva ceasuri. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . . #m venit sa-ti spun "drum bun". .oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca..radinarul îsi îmbraca .. îmi spun1 sunt tulburat. Era acum nostalgica si linistita. în strada.Iti multumesc.. &. 'isPa. 8ar mâine. .. de Eoma.. #i sa-mi scrii. Mi-am batut joc.. Ma înabus. #i sa-mi scrii mult si. pe cer. întorcânduma pe &orso. de mine.ipul i l-am privit atât în amintire. 8ar am pierdut iar c.i si la par.. #m alergat. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. M-am întors la . cu bulgari.îti amintesti cimitirul din IasiH. . 6ata necunoscuta mi-e draga.ip de fata.iparosi. #leea cea mare se nelinistea. singur. #cum. &um scriu de senin marturisiri umilitoare.ipul fetei. .. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras. dar peste un an. îl stapâni. Si mi-e draga.otel. *orbise 'isPa. întrebându-le1 "8e ceH.iuri negre. 6ata mi-e draga.. Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar.ot ce scriu acum sunt minciuni... asteptând stele. în vânt de seara. da.rebuia sa tac zece ani.imbase.roparii îsi asteptau plata...

. cu lecturi.. în tren...ipul fetei.otarârile. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH. . 8ragostea e vinovata..ioaba. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. ca acesta e sufletul meu. &uvintele sunt stupide. ca aceasta fac. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. tainuita si neîntinata. uit orice altceva. de acum. 'u vreau sa înteleg nimic. Sufar. cu oboseala. Mi-e draga. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu.. . 6ata nu mi-e draga. spre #ncona1 "'isPa.. /otarârile n-am sa mi le sc. ca o g. Stiu ca aceasta e dragostea.. 8ragostea trebuie sa ramâna. Mi-a fost draga si mai mult la mare. 2oate au sa-mi piara nelinistile. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea.. Iar eu nu sunt oricine. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. 'ebunia mea nu este dragostea. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. ci stapânita.. 8e aceea mi-o spun mereu. eu nu sunt îndragostit. cu poftele trupului meu tânar. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe.. Ispita e puternica. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. 'u pot lamuri nimic. la Iasi. trebuie sa ma cred. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama. fara sa-i observ desertaciunea.. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii.imb. Ea ma mângâie." Insula &apri. în vagon. cu ispitele cartilor amuzante. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. #m înfrânt nebunia. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. cu pretul a oricâte îndurari. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. 'u e umilitor. fara sfârsit. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. #re sa treaca. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i.. 'u e adevarat.. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. Mi-e draga. *oi tainui pentru altii." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat .iar pe 'isPa. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. Mi-e draga. mi-e draga. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea.. c. singurul în care ma încred. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel.. 'isPa. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. sa-mi marturisesc. ci eroismul.. au ajuns e-periente..id caietul si sa privesc #driatica. noua si agera. cu revolte.. e împlinesc cu greu. 8in intuitii. #cum. &um l-as putea rosti.. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. &ând mi-amintesc de c. aceasta o simtK sufar stupid. #m luptat cu somnul..imbat.eara straina. 8rumul mi-l voi urma. fac si eu. încerc un sentiment ciudat. *a trebui sa înc." 'oaptea. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste. cu nebunia. 'u stiu care parte din mine s-a sc. 'isPa. 8ar încurajarea mi se pare neg. si simt ca va ramâne în suflet.. ..inuita de remuscari.otul trebuie sa treaca.it.imbat. "Mi-e draga 'isPa4. cuprinsi de nebunie. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. &eea ce fac toti. Iata.." "8aca se va observa sc.recitesc . &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. nici o biruinta c." 2e vapor. 2entru ca o spun eu. îmi spun mereu1 totul trece.otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. 'u ma voi teme. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire. cu nemultumiri.

si ma c. enigmatice.. Si n-am plâns. #cum. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. 'imeni nu poate afla. Ea m-ar primi. s-ar putea narui. apoi prin #ncona la 6iumeH.IE 2E'. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . . 2lecam. aproape de mine. tovaras c. Eestul sunt ipoteze si jocuri. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. îndurând ploi reci. toamna ma c. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele.. 'u disperam. 8aca nu.ot ce am facut pâna acum. Singuratatea ma c. *ara petrecuta în rataciri. . &elelalte erau confesiuni stranii. viu. nemultumit de ceea ce face.E3 853# . 'isPa va renunta..otarârea celui care stie ca odi. #m fost si la sc.ilia. intentiile. departe de oras. . ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. mijloc de împlinire al marelui meu gând. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. cu un caiet si o carte. #laturi de viata dura. cu nelinistea. '-a înteles nimeniK nici 'isPa. si de acolo la 'apoli.ot ce încercam sa uit crestea în amintire. si nu sotK de aceasta sunt sigur.. ME8I.. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. care m-a tulburat mult.ândind la durere.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. fara sa uit si fara sa plâng.. acolo.ului meu. c. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. . 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. asa cum am ?@enuntat si eu. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c. alaturi de vec. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua. 2ublicam ce era mai putin viu. #cum. asurzitor. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. WWIII. de-a lungul bulevardelor. dureroase. îmi purtam singuratatea pe carari..ea realitate1 eu. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma.otusi.iar.inui în van. #ceasta e lesne de înteles. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. iar nu la dragoste. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot. $9! . Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. cu pieptul ros de dor nemarturisit. Eataceam prin munti. padurile se însângereaza. s-a pogorât iar seninul. sfârsita dupa miezul noptii cu .5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c. si sufletul ei creste din semintele du. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele.. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g.#.icit dorurile.Simt4 8aca se va observa sc. .ândul acesta a întristat-o mult. mai putin pretios dintre paginile scrise.emari pe sub castanii umezi. *reau sa ramânem prieteni. Sunt un nebun.inuia. barbar. prin manastiri. 8ar mie teama.inuie mai mult si mai adânc. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. dar îmi ramasese mântuire.oate anticiparile acestea n-au rost. &âmpurile se înaspresc. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire.oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei".na se va pogon o data cu moartea. va pieri. *a pieri. mai putin original. 8ar a fost numai o criza. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. oricât de lunga i-ar fi agonia. dormind prin stâne. pe care am vazut-o rar.it. înnegrite.it." R . a sc.eltuind putin. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca. &ealalta. singuratatea mi se însenina. nadejdile. urias. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. prin orase de 8unare.

e toamna. . #m stat . &u aceasta pagina se înc. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. e-perientele ultimilor ani. 2utin îmi pasa de toamna de afara. 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. sa fiu vesela. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. alaturi de o familie mediocra si fericita. S6ZESI. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. la tovarasia noastra.II I 2#E. care m-a ospatat de sarbatori. scrisul. Si mi-ai fost nesuferit. adica. 6amilia care m-a stapânit. la Iasi. nu stiu. 2âna atunci. fara sfârsit. 'u ma e-alt retoric.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu.eam etic. . pâna la plecarea mea. fiica. E destula tristete în mine. Si privirile se sc. într-o curte necunoscuta. 'u voi scrie aici nici o meditatie. stiintificeste. sa le multumesc. 'u stiu cum se va sfârsi.. Iata. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . Si nu stiu ce astept. voi aprinde lampa.emari si de biruind asupra slabiciunilor.. . 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. iniile. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. departe. pe strazi. M-au îndragit toti1 mama. #fara.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. 8upa ploaie. Ma osândisem. îmi ajung zgomote din strada. în durerea suprema. fara sa observ. între carti. pe câmpuri. taina.eie povestirea celor doi ani de e-periente. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. 'u poti banui cât am îndurat eu. de c. care sa o întareasca. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. #stept . 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. singuratatea nemiloasa. cerul e vânat. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. #ici. mi-a pierdut urma. îmi coltu-rasera fata. fruntea purtau fiecare o masca. ci jurnal. în curând. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. si ti-am împrumutat cuvintele. fiu. unei singuratati austere. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. 8aca as continua. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. ma trudesc sa scriu ca tineH. în timpul sarbatorilor. #stept sa-mi scrii. astept. se va lumina sufletul eroic. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. prin taina care ma sfâsia.imbasera. 'u cunosc. 'imeni nu putea patrunde dincolo.. 'u stiu. prizoniera. Stii ca. Eenuntarea se împlinise.. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. &ine stie ce pun la cale. nepot..otarâri. #steptam înca o ispita. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. n-as mai scrie povestire. Si voiam sa râd. biruiam. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. cu pumni strânsi. în mansarda.u îmi ascunzi ceva. sunt eu. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. 'u înteleg de ce te-ai înc.alucinat. 8ar poate e tristetea celui care întelege.. 'u stiam nici eu de ce plâng.3 2#E. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. sentimental. ?@ &u fata linistita. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic.otarâtor.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. 'ici Eadu nu întelege. cuta sprâncenelor. *ietuiesc aproape singura. Ma supraveg. Eu asteptam un fapt . Ma voiam om depasit. &ele ce am îndurat.Simtind apropierea eroismului. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti.itlul acestui capitol e fals.

.rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. #r fi fost asa de frumos. pe care nu le cunosteam... Si ar fi stupid sa ne întristam. 2resedintele bolnav.rebuie sa ramân eu însumi.. 8aca am ramas departe de tine atât timp. &re-de-ma. de neprie-tenie. care ne socoteau logoditi..S. straine si fericite. . nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe. în odaita ta calda..i. . iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. pentru ca tu râdeai prea mult....u iubesti faptele mari. 'isPa. 8ar m-am înfrânt. &âti mai ramasesem din vec.. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept.. Mariuca. comitet nou.i. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. Esti revoltatorK dar numai atât. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. Stii. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad.i s-a strâns inima.. vizita la cerc.i noi.. nu ma poti mustra. Sa-ti amintesc mai multH.. *iorica. salutari de la 'isPa.. nu e asaH Spune. 'ici venirea ta în amurg. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi. 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept.. 'isPa. studente din anul întâi. .. #sa eram si noi. 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. fericitaH. vrei sa-ti scriu. 'u am uitat nimic. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti. . am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare. ceasurile acelea au însemnat prea mult. care ne priveau obraznic. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara.iul cercH.. #sadar. 'isPa. si râsul nostru sting.. 'imeni nu-l cunoaste. de alegorism e-cesiv. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec. Sunt tot atât de stupid si eu. multe. în loc sa încerc a-ti scrie o . aproape de doua. de prietena ta care a fost fericita. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . *oiam sa te vad. de data aceasta. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. 0ibi. când tu dormitai zâmbind. 'u fii prea magulit de izbânda. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. ai plecat a doua zi. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . 6armecul se înzeceste în tacere. îti sunt cel mai bun prieten. de vinul prea vec. W*I si /istoire de la langue.Si venirea lui Eadu. #i venit la cinci. . 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. "6lorentele" casatorite. 2entru mine.. studenti din anul întâi. sala cu perec. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp.. sa lacramam pe un trecut.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. dupa miezul noptii..u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul.. #m fi stat amândoi. 8e atunci.o saptamâna la 0ibi. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. Si apoi... nici tie nu tiY! voi destainui. de sarailiile prea dulci.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese.. 2. 'isPa.. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei. Stiu ca te vei plânge de obscuritate... *a fi o intrare cumplitaK prudenta.aidaroff. . . care filozofez nostalgic.. . prelungit cu vin vec. pentru ca îti sunt mai mult. 'onora asimilata Societatii medicinistilor.lipsa. 2oate vin si cu 0ibi. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.. ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda. Si mie. 'isPa. 2âna atunci.... nici prea lungi.otarârile. 'isPa..

înapoi. 'isPa. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald.. a fost pricina claustrarii mele. 'e-am sarutat. (. trecuta. aproape de despartire.ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. 2rietene. toate acestea au sa treaca. nu e asaH. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. izbucnit spontan si dureros de lung.ilibru. eu pe jet. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. 8e ce te-am sarutatH . #r trebui sa povestesc. când esti. Sufar mult.. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru.u ma vrei mare. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. 'u-mi lamuresti nimic. S-a petrecut. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele.iar g. Si plâng. 8ar n-a fost asa. de ce nu vrei sa întelegiH. înca. de ce sa plângi. înca.. 8upa cum stii. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. 8aca. 0anuiesti multe si poate c. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. ci numai se linistesc tulburarile. &riza nu e. în singuratate. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. întoarcerea acasa... . si prajituri...otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. întotdeauna. care m-a înspaimântat. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten.. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . 6ireste. . 'u mai pot fi cea de acum doi ani.iul ec. fara sa stii.i-ai amintit întoarcerea de la manastire.e voi vizita.sa-l dezvaluie. multe carti care trebuiau citite. 2entru ca aceasta e vointa mea. 'u stii ca înteleg greu fara tineH.. numai pentru noi doi. Eu ma razvratesc împotriva ei.scrisoare frumoasa. se asculta . atât de tânaraH. I* 'isPa. si apoi m-ai lasat singura. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. dimineata. multe viziuni care trebuiau uitate. tu înduri nostalgii prea deprimante. singuratatea. de gândurile tale. nimic nu se uita. 0uclele scurte fermecasera perna. si vin mult. Si eu aveam mult de scris.. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. spune-mi. Iarta-ma. Mi-ai facut. #stept. nu te uit.icesti..u. . Spunându-ti ca sarutul nebanuit. Si sunt atât de trista. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata..ii aprinsi. Singur. însa. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . m-ar întuneca pâna la ura. calm. cu umerii încordati la masa de lucru. ai sa întelegiH 'e-am sarutat. dar sufletul meu ramâne al meu. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. #i adormit cu mâna sub obraz. singura. nu primesc pe nimeni. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. Mi-esti cea mai buna prietena.toti trebuie sa-mi fie straini . pe care o ascult. eu trebuie sa ramân singur.. ceea ce ma . #m îndurat si eu. asa cum faceam eu în copilarie. senzual. 'u te preface ca nu întelegi..otul trebuia sa-si recâstige vec. daca te fac sa rosesti. multK am îndurat cu oc. de pretuirile tale. . cu pumnii framântati. aproape de zori. # fost original. înca. scrisoarea ta m-a îndurerat. cu aceeasi pijamaH. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. 8esi. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. 'isPa. nu ma pot întoarce. 2rietena buna.u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze. 2rietenia noastra ramâne. înainte de linistea mea. #cum. #i adormit.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. un singur gest. provizoriu. . oricât te-ai supara tu..

ma c.. apoi îmbratisarea patimasa.imbat mult. nu mai ma pot preface. #ceasta se va sti dupa cinci. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic. tu cu prieteniile cele noi... 'isPa.inui. #cum. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta.. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista. 8eparte. apoi sarutul sfios. usoara.. se strânge înfiorat palma prietenei. îi lipseste ceva. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. foarte rar.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu. de oameni. toti înteleg ca sunt trista. multe. 0ea tot mai rar. când eu voi pleca în 'ord. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. pentru un rastimp. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. 'u stiu. zece sau cincizeci de ani. îndur acum crize pe care nu le înteleg. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. apoi logodna sau colajul. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. #ltadata eram trista.. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. 'e vom scrie.concerte împreuna. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. Stiu un singur lucru. un sc. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. E jignitor.ea ta prietena. cât mai mult. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH ..i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. . sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. 2rietene. nu se va înc. 'isPaH. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. la sfârsit. 8e ce. de trupul tau. 8e aceea trebuie sa ne despartim. &artile sunt mari. ispititoareK noptile sunt lungi. citeste.ânjeam zi dupa zi. ostenita. ti le voi trimite prin Eadu..u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. sa fug. prieteni austeri. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. Ma întrebi daca lucrez ceva. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine.e rog sa ma ajuti. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. cine stie ce voi face. de glasul tau. #m suferit. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica.. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. . S-a sc. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. sau vei ramâne aici. El e singurul pe care îl primesc. 8e acum. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . .eia nimic. de apropierea ta. în mansarda. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta.ie n-am sa-ti spun. nu se va pierde. *reau sa te simt vecin. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. nepasatoare. ca toti ceilaltiK si eu.. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. te saluta prietenul tau. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. 8aca îti trebuiesc carti. .ilod. si pentru mine. #s fi voit sa fug. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. iar tu în vreo tara calda. Sunt stupid. ci vointa mea. si pentru tine. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. 'u se va rupe nimic. Ma desteptam diminetile. de mediocritate. sau o notiune. sa ma aperi. &ine stie ce banuiesc. un resort launtric sau o a-a. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec. 2.S.

un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta.. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. '-am putut citi nimic în acel ceas.S. 'u-mi scrie. . E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta..#m venit la tine. Eu. *II . cu pomi. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH. cât sarutul final staruie sa ma mustre. daca ai cu adevarat vointa. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. #i sa te surmenezi. Si apoi.rebuie sa ajung. nu e asaH. Se sopteste anume. upta începe.. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. m-am c. cu perec. Eu am voit. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator.inuit amar. 8esi. tulburarea n-a trecut. stapâniti de patimi sau de încordari eroice.. cu sali luminate pâna în zori. 'ebun erai si mai înainte. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . 'u.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca.u. colegii de la cerc. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. ca esti nebun. sângele si du. 8upa socoteala lor. eu trebuie sa sufar. 'isPa. 6ireste..inuit iarasi. 2. Eu nu te pot vedea atât timp. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. pe strazile cu soare. cu petreceri. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc.i fericite. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. ai înnebunit asta-toamna. în cel mai alb oras. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane..u cunosti . cât timp sunt trist si tulburat. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. prelung ca o agonie.. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. sentimentala sau cerebrala. îngâmfat cum esti.otarâri de ale mele. pomeneai de "carnea. .. te rog. ci îti scriu ca dimineata. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept.. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. mai ales de catre colegii din cerc. si durerea mea. . în curtea cu zapada. ori anulat. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna..i-am spus prea mult. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni.na la unul din . nu vrei sa te tradezi. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. #cum. dar nu-l înteleg. 5ricât m-as însenina. uita. nu sunt erou.. cerul si scrisoarea ta m-au c. 'isPa.. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. nimic de *iorica. într-o iarna cu câmpuri. .. #celasi prieten. dar n-am surprins nimic deosebit..otarârea mea.. singur aici. si când totul a ajuns iar amintire.. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. te rog. 'isPa. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. 'isPa. *I 'isPa.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. într-o curte alba.sa ne despartimH. 'u sterg nimic. îti strânge mâna. 8e aceea lupt. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec. etica. #cestea spun ei. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. E stupid sa ma plâng de consecintele unei . si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. 2rimeste sa ne întâlnim iar.e. Ma înspaimânt. care ma socotisem aproape linistit. oricâte ispite m-ar încerca. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. când ai publicat acele pagini de scandal. disperat. întelege.

8aca as sti sa scriu. aceasta ti-am mai spus-o. 6ireste. prietena. 'isPa. niciodata. Iti sunt prietena. uita-l4. E umilitor. cu atât sunt mai tulburata. de atunciH Sa fie acel sarman sarut.imbat. fara imbold. '-am sa te mai vizitez. Sunt eu..u. 'u pot face nimic mare.i si buni. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta.. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. de care ma caiescH 8ar uita-l. de gândurile si încurajarile tale.imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. si tu ma zapacesti mai mult. Mi le-ai povestit. E prea târziu. #m fost ca doi prieteni vec.. sa pot evolua singura. 2e mine ma poti primi. 8aca tu vrei sa ajungi erou. de un prieten pe care îl pierd. In orice caz. cu rugaminti de îndragostita. care ti-e prieten etc. cu vorba vie. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. cu îndemnuri. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez.. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. . asupra unui domn care ma cere de sotie. când eu scriu ca tine. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. te porti ca cel din urma dintre prieteni. #s avea atâtea sa-ti spun. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. cu buze foarte frumoase. cum ai suferit tu fara . 3niversitatea nu mi-a dat nimic.ottel 'u-mi esti prieten. Stii ca sunt femeie. 'isPa. #stept primavara cu inima strânsa. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. M-am sc. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. 'u pot face nimic fara sprijin. si înca prea tânara.mediocrele tale romane. #cum. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. acum. fraze si continutul notiunilor.. nu mai sunt. Eu astept lamuriri precise. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic.. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. asupra unui tânar dragut. sa te întreb. cu fapte. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. *reau prea mult ca sa pasesc singura.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic... care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. &um le-as putea scrie. înainte de a te cunoaste. 8ar mi-e atât de dor de ea. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. care ai e-altat prietenia. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. &u cât o citesc mai mult. eu vreau sa ajung o femeie de elita. n-am sa ma supar. Si nu alung tristetile . &artile le înteleg alaturi de tine. prieten eremit si rautacios. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. si am nevoie de creierul si sufletul tau.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. 'onora. E greu. iarasi ti-as spune multe. 8e ce te-ai sc.

) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. te vei lasa aleasa.. 8e aceea ..iar cu riscul de a parea în oc. eu am voit. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. Sunt numai un puritan si. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. . 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. care sfârsesc prin a se suporta si c. 2oate. #m cel mai sincer dispret pentru amant. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la . nu se mai împrospateaza. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. îti accept formula. 'u trebuie sa te simti jignita. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. si c. epuizata. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit.ii celorlalti o vicioasa. E adevarat. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede. 8esi eu cred altfel. #stfel înteleg eu.. luând si daruind. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. piere. fecioara.u esti perfecta lânga mine. luminata de un sens spiritual. si acum vrei si tu. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure.decât scriindu-ti. . sa ajungi o femeie superioara. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. . 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. îti marturisesc. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. 2oti ramâne pura. e calea libertatii perfecte. 8rumul e greu. multi ani. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar.. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare.. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. trebuie sa pasesti singur. 5 femeie. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.desi ma doare sfatul acesta..otusi. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate.emarile lui nu pot fi înabusite. nu ma vei uitaK dar. spui tu. . 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc. oricât ar fi de superioara. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. pe aceasta cale a libertatii perfecte. a fericirii prin abrutizare spirituala. 8ar nu-l vad cu putinta. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. c. te vei simti sfârsita.iar împrieteniK o fericire calduta de camin.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. în lipsa unui alt suflet prieten. 'u ai deloc dreptate. Iar. si nu stiu unde sa ma întorc. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. menirea femeilor. multumiri resemnate. #ceasta e soarta.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. 8e aceea. $"$ $"% mâncare calda si copii. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. . deprimata. 8ar am ajuns prea departe.otarârea mea si sa ma apropii. nuH. #m acelasi dispret pentru sot. poate. la . iar trupul se insinueaza. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti.ist. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. sa te mângâi.

pentru ca. si trebuie sa-ti vorbesc. dar le ascult. în plina criza. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. . iar nu altul.." Sunt sigur ca ai auzit. Ieri am fost la tine.. o prietena tulburata. nadajduiesc. Ma simteam atât de fericita. care ar fi voit sa fac eu acel fapt.. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. nu ma vei mai întelege. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. #cum.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. &a sa-ti plac.oate acestea sunt triste.e de doi ani. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. ti-ai sc. 8e ce nu mi-ai desc.imbat si eu. 8e altfel.. de acum. ce s-a petrecut cu tineH. scrisoarea ta. #i uitat. nuH e îndur si eu. din cartile daruite asta-iarna. sa ajung. 'isPa nu te va putea atâta la munca.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. fara ajutor. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. deodata. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit. dezorientata. ..întoarcere. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. . aspra si mincinoasa. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. sunt 2etre. nici un pic de bunatate. Si apoi. la curaj. lupta dintre cele doua patimi a trecut.. dar esti aproape nebun. în ultimul timp. o sotie bogata si inteligenta. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit. am citit mult.ie ti-am marturisit. covârsitoare1 fericirea noastra. si apoi usa era înc. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele.nit sa urc treptele. ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit.. de asemenea. _ . *oiam sa-ti fac o suma de surprize. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. în vreme ce le scriai. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti.u vei gasi. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. WI 2rietenul meu. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. ne vom vedea curând.ârtie multime de întrebari. un fapt nu ma supara numai pe mine. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut.u stii ca eu n-am sa primesc un sot. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început. asupra unor pasaje ciudate.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre. Si. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. puterile mele de munca sunt înzecite.imba gândul. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. 2rietenia noastra. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. . ci si pe ea. asa cum mi l-am sc. 8e acum. Erai acasa. Mi-am însemnat pe o fâsie de . crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH.. ca vrei sa pari original. de . Si ti-am marturisit. la creatie. vec. 2etre.isa. începusem sa ma bucur de primavara. . pentru ca asa scria în bilet. mai târziu. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. ca nu mai raspunzi la scrisori.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt. 3rasc si mai feroce.. si tristetea s-ar preface în bucurii. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea.. 6ac totul ca sa-i plac ei.

.. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil. sunt atâtea flori. Mi-e teama de fericre. cât m-a torturat si m-a ispitit.. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva.. . 'u pot crede în realitatea fericirii. 'u te înteleg. Simt ca. c.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. Eu. pentru mine. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. e libera. si vacantele. 'isPa e perfecta. înecata în ceata. nici c. . de mângâiere. 'isPa. tragicul e efectiv. Magia cuvântului îsi va face efectul. 5r. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei. . Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate.. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. trupului care se razvrateste.. mi-e draga. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc.. te sângera.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. care nu am putut tacea pâna la urma. M-am .. atât de cald.prietenie. m-am simtit atât de singur si parasit. 'u stiu ce am sa fac. doi ani. 2entru mine. WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. asa cum a visat eaH. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici.e urascK esti încapatânat ca o bestie. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei... de care ma dezlipesc pentru totdeauna..iar fara sa fim soti.. de asemenea.. 8intr-un capriciu. 'u pot s-o gândesc. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la . dar mai înseninat... Ma gândesc tot timpul la tine.. trebuie sa renunt. 8ar eu nu pot crede în fericire.. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. îti recitesc scrisorile. &um poti ramâne în mansardaH . larta-maK stiu ca vointa ta te scurma.. sa-ti fiu aproape. asa ca sa înteleaga 'isPa. m-ai îndepartat. în primavara.iar daca ti-as spune ca te iubesc.. în orasul cu acoperisuri întinse. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. Sunt mai trist.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu.otarâri nebunesti. ma înspaimânta. singura fericire pe care as putea-o astepta. e frumoasa. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga. sa alerg.. 8ar si eu sângerK singura.icindu-i sfârsitul. . 'isPa mi-e draga. #cum.imb. asa vreau eu. eu. s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4. $": Si cu toate acestea. dupa ce m-ai îndemnat. lamuriri finale.oate e-perientele.otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. nici s-o simt.. nici . 'u se îndrageste decât o singura data. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. g.ovarasia 'isPai ar fi. mai mult ca oricând. cu atâtea daruri neîntelese. . cu tristetea care ma copleseste. încât voiam sa cobor în strada. E atât de senin afara. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. 2ot scrie. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti.. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. nu o vorba desarta de continut. Stiu. fara prietenul meu. 2rietena mea... ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa.. prietena ta. mai scriu aici câteva pagini..

totusi. In putini ani. 'imic din seninatatea sigura. prefacuta. pe un pictor sau pe un sportsman. mult. #s fi nelinistit. distanta pe care o admira ea. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. în toate aceste atitudini. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. cu valorile si nazuintele mele. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. Si apoi.iar daca as putea crea lânga 'isPa. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai. m-as simti umilit. ani. &red ca am scris multe fraze obscure. aspra. inedit în mine.in si. am fost asa cum voiai tu sa fiu. Eu nu pot crede în fericire. . 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. ostenit si istovit. Ma voi coborî iara si în lume. mult. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. cu fata descompusa de veg. care atunci îmi scapau. nimic nemarturisit. iarta-mi tot ce ti-am scris. M-as arata cu pacatele carnii.inui 'isPa. sensul vietii acesta e. o ascult. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. în iubireK iubire din pricina si. pe care am stiut-o cali. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. în mine. de acum.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa.i. când eroismul nu va fi numai o tinta. sa n-o dispretuiesc. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. ti-as marturisi acum multe. poate. '-as mai fi putut munci. pentru ca asa vreau eu. WIII 2rietene. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. în mine. calma. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. 8aca eu as sti sa scriu. eu pictor. aspra. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c.na numai la mine. #m fost puternic. lipsit de e-periente cerebrale. '-as rabda sa admire pe un tenor. nici reculege. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. M-ar c. Mai târziu. întâlnirea cu 'isPa. 'isPa. 'u ma voi feri de ea. $"7 Si apoi. împotriva vointei mele. aproape. Mi se întuneca mintea.o spaima copilareasca. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. pentru ca ma aflu sus. a fost tragica. 'ici nu mai recitesc. cu disperarile si înfrângerile deprimante. 'isPa ma admira. #s vrea sa ma admire pe mine. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. nu m-as mai fi reînnoit. c. înfrâna.. #s vrea sa fiu eu tenor. 'isPa m-ar cunoaste larva. cu plânsul neputintei. sobra. de departe. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. fara sa se depaseasca. puternic. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. sa nu-mi ramâna nimic strain. #s fi ramas tot timpul lânga ea. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai. Ma simt naruit. sfarâmat. Iarta-ma. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi. #cum. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. Eu ma simt dus de meniri. pentru ca nu-i pot împlini c. nostalgica. sa n-o urasc. modela. 8ar de ce trebuie . poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. sobol munci tor si orb. *iata mea va fi întunecata. Singurul tau prieten... crede-maK am fost foarte puternic.. cu slabiciunile sufletului. Menirile ma poarta prin vointa mea. Mi-e somn si tremur de oboseala. îsi trimit <urnalul meu intim." R 'isPa. eu sportsman. totusi. amara. 8e abia mai am puterea sa scriu. la începutul unei crize.

8ar eu ma simt legata de tine mai adânc. #s plânge mult.. sa le înfrângi. si sufeream. sa ma daruiesc tie. fara sa lase urme.numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun. . nu ma sfiesc sa te cer. # mea." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. pentru ca te stiu un barbat. 8e ce nu ma ieiH #cum. . care sa ne înlocuiasca. . 'isPa4. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti.. Stiu ca tu vei izbuti. 'u ne mai putem desparti. tu nu poti spune decât da.. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH.iar sa le visezH 2rimavara. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c. . Eu ma simt a ta. M-as târî la picioarele tale. realH #m putea pleca mâine. 'u vom gasi. 8e ce sa te c. mult.inui. altadata. 2oate sunt. 2entru mine. se uita.u ti-ai trecut probele vointei. asa cum vrei si cele ce vrei tu. 'u trebuie sa ne despartim. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista.e vedeam atât de sus.. nici curtenitorul priceput.emarile sufletului tau. nu e nou si nu e.. pentru c. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. te voi mângâia.u îmi spui ca îti sunt draga. . ma simt înca trista. Mai târziu. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. mai definitiv.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. dar sunt si altceva. atât de izolat. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. 8ar nu mai e nevoie.. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. 'u duce renuntarea pâna la nebunie. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. te c. mai ales. si care nu ma puteam înalta. nu ar fi putut fi altfel. 'oi vom fi soti. nu e asaH 2entru ca. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. eu care aveam nevoie de tine.. nici logodnicul suav.u m-ai creat. #propierea noastra de trupuri si suflete . acum. eu aproape de tine. . si din pricina mea. Sunt bogata si sunt libera. care am fost atât de slaba.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. si vom pleca. 8e ce sa ne despartimH . . simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. *iata ta îsi va pierde sensul fara mine. deprimat. &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns.nu va dauna operei. asadar. întotdeauna. #s fi dorit. . esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. #tunci când vei fi obosit. 2e mine. ai sa-mi multumesti. sa transcriu anumite pagini. tu puternic. le pot spune sincer si fericit.u stii.eama.. *om astepta vara. asa cum ai voit tu. asa cum e sufletul meu acum. fericiti. <urnalul e al nostru.. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. ci pentru ca te simt puternic. citindu-l si recitindu-l. care ma fascineaza si ma stapâneste.. slab.e-as vrea stapân. orice fata se îndragosteste. mare si creator al luminilor mele.. 2rietene.. m-ai creat. nici unul. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica. asta-noapte. dar fara martori si fara oficiu. 'u esti pentru mine sotul ideal. când stiu ca tu suferi mai mult. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. 'u e frumos asaH 'u e original. si nu sunt umilita. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. 'u mai ai nici un . va fi de acum înainte rodnic. &riza ti-a trecut.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt.

încât am început a le rândui pe podele..neasca. îmi esti drag si îmi esti stapân... ucreaza la #cademie pentru licenta. prietene. Sunt palid.i-am spus atâtea. si am sa-ti zâmbesc. R $$ aprilie. R 8e la + pâna la $G aprilie.e-am ales pe tine. seara. ca nu mai munceste. #stazi m-am plimbat mult pe strazi. &artile s-au adunat atât de multe în rafturi. împreuna cu logodnicul tau.eama fericirea.. rataciri pe tarmuri. sa colindam. . Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc.ilor. 2. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de. din adolescenta. Eu am zâmbit si i-am spus1 . .II # II-# A2#E. . 8ar tu trebuie sa vii. cu geanta plina de caiete si carti. E suparat ca nu i-ai împartasit direct . sa plecam.e voi ajuta întotdeauna. S-a înspaimântat de slabiciunea mea..e-am c. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. nu stiu ce sa-si scriu. #s vrea sa-mi vad prietenii...imbat. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt. încercând sa patrunda dincolo. C aprilie. . Eu astept de la tine fericirea sau moartea. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. 5c. lacramând fara sa înteleg pricina. întunecati. 2rietenul meu ma privea atent. 8e la 0ibi. noaptea. de tremurul mâinilor. care e 'isPa ta. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. 2rietena. &um ai putea spune nu. . Stii ca eu ies atât de rar". &âte nu vom împlini. Ma simt rusinata.. stie ca 'isPa nu mai e trista.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. . disperat si neobosit.ertium non. #cestea ti le scriu acum. zâmbii eu.ii îmi lacrameaza de lecturi.3 2#E. te vreau.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi..e cer. .E# # III-#B #zi. 'adajduiesc ca îmi vei face. de cearcanele oc. cu mineH . si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale.#i sa te surmenezi. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. de multimea caietelor scrise.inuit destul. . . 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. o vizita.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri. frumosi si bogati.S.. S6ZESI..ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita.. florile de liliac s-au trecut.u nu mai ma poti lasa singura. felicitari si salutari. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH ..Mai ai mult de lucruH . '-ai dorit tu. sfârsita. împreunaH . sa îmi vorbesti. .. 8ar nu va fi decât fericirea..otarârea ta. *izita *ioricai. printre munti. 'u stiu. Iar sunt trista.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult. pe ape. nu mai stiu nimic.u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam. slabit si mâna îmi tremura. înca o data. 'u mai stiu nimic.. #m fost destul tristi. am muncit ca un nebun.. 2e amândoi ne c. *estea am aflat-o de la Eadu. ci râde. în gradina. #s vrea s-o mai vad pe 'isPa.. cu obraz proaspat. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.

.aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite... acolo unde ma duc. îl iubeste. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar.. .otul se uita.. ...... sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum.oti îi cunosc dragostea. . o durere mare sau o bucurie mare. daca ar avea un sprijin. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie.. în oras. Si cât ar lucra.. în adolescentaH înc. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista.*iorica. . &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile.. Si anii au trecut. îndârjit în lupta cu mine. înduri acum melancolia sfârsitului universitar. cu rosturi politice. Mariuca asteapta o casnicie pripita. în cel mai bun caz. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre. atât de pacatos. poti cunoaste tot.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. #i sa începi o viata noua.. 2entru mine..u esti baiat. care rascoleste acum #cademia. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi.. 'u plec. stinse. o carte la o luna. sau transfigurând-o...... #cum fiecare apuca pe alt drum. 8ar nu e tristH .. sa rataceasca. a unui profesor de liceu. *iorica a plecat tot atât de trista.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.. . înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. ti se par stupide.. si înc. cu destinul... . are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie..2âna în toamna. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. 8upa licenta. ucigatoare. stupid de repede. poti pleca.. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca..3ndeH .. cu nume. si toti cunosc prudenta lui #ndrei.ei o epoca.. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun.nica.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH. *iorica. Si nici nu-l cunoaste..rece. cu oameni noi. cu locuri noi.eierile sunt totdeauna triste. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina.. . în criza.... fara sa fi cunoscut o primejdie.. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. . înca.. cu pieptul larg si umeri tari. nu e asaH. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru. &um n-a înteles. 8ar mai sunt câteva luni. Ea. te razvratesti zadarnic.. proaspat.. îmi sfârsesc tineretea stupid.. Si 0ibi îl iubeste. *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite. însa. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns.. în toamna plec.Stiu. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. #ndrei aproape a zapacit-o. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum... si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. acolo e sfârsitul.aidaroff se pregateste pentru barou.. ca nu o iubesteH R Sc. poti ajunge oriunde.. &ine ar putea sa ma biruie. .'u. . 8ragostea lor a durat doi ani.'ici eu nu stiu.. Eu l-am îndemnat sa plece singur. . E greu. 8ar e.... *iorica mi-a marturisit si tristetile ei. a încercat ultimul mijloc..imbarea lui Eadu ma înspaimânta. 8ar euH. aici. înca.'u ma razvratesc. . toate acestea trebuie sa se întâmple. atât de repede. asa e firesc. 8e ajuns... upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si ... &e mult l-ar iubi. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini.. 'u stiu si nu cred. atâtia ani. cu lumea. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala.*iorica. . ci sa dai valori mediocritatii.rebuie sa traiasca... 8e 0ibi am auzit vesti triste. 8ar e asa de trist..... 6ireste. .. 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita.

ii si i-am stapânit coapsele.. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. #m ales cealalta cale. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. #minteste-ti. mi-a luat bratul . de purtarea mea.. *a pacatui în manastire si mai mult. pe bulevard. 'onora a fost astazi mai frumoasa.. &opcile de pe umeri se desc. . #m cerut-o. cu o dedicatie stupida si dragalasa. .Scoate-ti bereta. pentru cea din urma oara. X . e inutil sa te prefaci pudica.. . mansardaH. 3itase obraznicia mea. I-am zarit sânii.'u se poate. .. . # început sa râda.'u te mai recunosc.isera singure.. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari. 5 g.. . casa se darâma. #m despicat genunc..icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. si. I-a sarutat fotografia pe strada. sa mai mediteze.. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa.&a un prieten. de primavara.ii mei. . &alugaria tânarului nu e o alinare.. .. Eu nu pot sa ma duc la Ea.. 'u ai amintiri în odaita meaH.. . . altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. bruni si speriati.'u se poate4.iceam tulburata. scoate-ti tot ce vrei.#cum nu se mai poate. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. tremurând. Sunt logodita. .# început sa fie cald în mansarda ta.otarasca. în mansarda..'u. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit..#i început sa vorbesti ciudat. Iar linistea nu si-o va gasi. sincer si direct.. cu care se va casatori. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . iar sufletul vast. voiam sa te sarut comod. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. dupa ce plec eu. Misticismul lui Eadu. mai patimasa. . am întâlnit pe 'onora..'onora. sus.. #cum doi ani o îndragisesi. . #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. si-apoi sa se . fara aparare. 'u vrei sa vezi.. parasite acum cinci ani. 'u linisteste.'onora. 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu. $:$ $:% &e-am simtit eu atunci. R #zi... . Mi-a aratat fotografia lui.îi înteleg gândul. . ci tortura. nu se poate4. de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc.. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent.'onora.. de simturi. Eu îi simteam trupul încordat. mai puternic decât vointa mea. R "X Mi-a zâmbit..&u atât mai rau pentru logodnicul tau. 8e unde îmi g.... vast. fara disciplina.. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite. aproape de înserat. mai calda... atât de întunecat. E prea vec. .rupul i l-am frânt. Sa mai astepte. îmi placi si mie.e.#i sa fii cuminteH . îi astept la mine. #cum sunt logodita.#cum ai sa vrei mai mult.ai la mine4.'onora.si am plecat. nu însenineaza. în toamna plec.. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul... dar ma înspaimânta urmarile..

'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. a mansardei cu amintirile adolescentei. &laustrarea mea nu a fost o fuga. eu nu am nevoie nici de plecare. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac.judece. E umilitorK va fi o uitare organica. acest cuvânt e-ista. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. #m toate motivele sa fiu trist. ci ai fugit din lupta. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. . daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare.rebuia sa ramâi aici. . 'e-am desfatat trupurile. într-o zi de reculegere. 6uga ta nu e o dovada de vointa. între carti. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. nici logodna 'isPai. nici plecarea mea pentru atâtia ani. în patul meu. . însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. nostalgii. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie.u nu poti întelege pretuirea biruintei. bucurii. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. mare. 8e altfel. 2entru mine esti înca un învins. si te-ai logodit. #cum. logodnica celuilalt plângea. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. #i fost atât de slab. Simt vara în mine si în arbori. înapoi nu ma mai pot întoarce. E-altarea izvoraste din îndurarile mele. si sunt totusi e-altat. nu a adevaratului suflet. pentru ca sufletul e transfigurat. Si-mi scrii ca te simti puternic. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. Si simteam tulburarea nestinsa.inuie mustrariK ai fagaduit. o reorganizare a mijloacelor de lupta. nici de fuga. R 8in scrisoarea catre 2etre. nici darâmarea casei în care am copilarit. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. ai s-o uiti. cu atâtea amintiri. ci un fapt las. #poi. #mândoua sunt tragice. 'u ma întristeaza. sa rupi logodna. 2riveam pe ferestruica. a sufletului nascut din trup. în orasul cu ispite. pentru ca sufletul meu e atât de vast. cu e-amenele trecute. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. din ultimele e-periente.. toti sunt tristi de vara si de despartiri. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. #colo. înfrângeri. Ea nu e vinovata. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. încât cuprinde într-însul dureri. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. .8e ce ai facut asta. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. nu fuga. ci o meditatie. înjurai meu. efectiv..inuri. ". din acel oras departat si imens. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c.. de ce ai facut astaH. #ceasta era barbatesc. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. 2entru mine. doruri. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit.e-a mântuit mediocru si umilitor. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH .ipuite.u nu ai biruit. umea vasta.. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. #cestea au trecut. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. 2lecarea mea nu va fi fuga. 'u o e-altare provizorie si trucata. ai înteles greseala si ai fugit.. din sensul pe care îl dau eu lumii. înainte ca eu sa sovai. slabiciunea. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins.

bicisnica si mediocra. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. adica eu însumi. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. 'u . dar e senin.. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. am fost calcat în picioare.u ce mai lucrezi.. dupa un an. Eatacesc pe câmpuri. Eram aproape de nebunie. ocuiesc aceeasi odaita.arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. M-a întrebat de tine. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. Simt ca sunt mai amar. E singurul lucru care pretuieste în viata. în fiecare ceas.. ci numai credinta.it. linistit. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. de ce sa ma tulbur. istovit. crestin si dornic de munca. Si n-am putut uita decât acum. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. asculta-ma1 nu iubi.i. Sunt mai adâncit. #cum.nesc oc. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. sorb vazdu. &i fericit. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. #stept roadele. în fiecare dimineata si în fiecare amurg.. &auta linistea. Esti fericit ca poti lucra în ti. 8e ce ne-am uitat noi.recând prin ausanne. pazeste-ti-o. Studiaza matematica fara sa stie medicii. de sinucidere. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. . ". 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. Ma voi întoarce sarac. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. de ce sa plângH 'u mai am doruri. Eu. ma înalt iar. netulburat de ispita dragostei. *ei suferi mult. m-am târât la picioarele ei. pe 2aul. eu privesc soarele. altii. pe 0ibi. '-am fost un singur ceas trist. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. lânga logodnicul ei.#ceasta o spun eu. oareH 'u-ti sunt. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. . care am pasit mult mai sus. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile..ot ce staruia adolescent în oc. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. m-am rugat de ea.raiul meu e simplu si aspru. Ma gândesc la rastimpuri la ea.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa.na. E foarte rau bolnav.ot mai departe.. Eu pot sa gândesc acestea. . pe mine. mental.. 2rietenul meu. de vec.. 'u voi uita nimic. *oi pleca. la aceeasi gazda de acum doi ani..ii oameni. pe frunte.eltuit tot ce aveam." R 2rietenul meu îmi scrie. 'u stiu nimic de la tine. la vec. pentru ca dorul se preface în realizare. Mi-e teama de prietenul nostru. sarat. tot mai sus.eiata atât de amar. . $! august. pe buze a pierit. pe #ndrei. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . . 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. 'u fericit în sensul comun.. am vrut sa uit. #m fost înfrânt. 'u am stiut ce sa-i raspund.." R #stazi. înca. #m întârziat mult de vorba. cu atât voi fi mai fericit. dupa rataciri în care mi-am c. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare.ile tinuturi. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. îmi odi.. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. .ii membri ai cercului. despre care aflu putine vesti.ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris.. #m plâns.ii în mare. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. Studiul nu m-a alinat. la sc.

oate fagaduielile le împlinesc. R 5ctombrie. &aietul se va sfârsi firesc.emarile tarilor care îmi sunt streine. si atâtea topuri de . .. rece. privind. 'u mai ma simt singur. Eu eram . la gândul unei despartiri.. Ea era tot mai trista. cu ovalul fetei mai trist. voios.ârtie alba. fara strigate. acum stapâneste. . câteva clipe. pe tarm ma desfata.. am îndurat ani. înlantuit de lume.oate diminetile au fost frumoase. #m început sa-i vorbesc. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul.i viorii. de privirile mele arzatoare si stapânite. R . amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. se va înc. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Sfârsesc e-amenele. si am ramas. 'u ne-am întrebat. câteodata. &ele ce vad înaintea mea. în dimineata întâlnirii noastre. îl împlinesc. #stfel vreau eu. care ma atâta. poate. Sunt pamânturi care ma c. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. #m întâlnit pe 'isPa. aici. $:: $:7 #cest caiet. Munca. frumoasa. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. de a ma lumina pe mine fara a face din viata.Merg.ile. si îmi zâmbea numai. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. # sovait. fara entuziasm. pe fereastra vagonului. si cerul înalt. 'isPa. . culegând desfatari. înca. creierul si sufletul meu o capodopera. si ele au trecut. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. #m vorbit despre e-amene. #ltadata. cel mai bun prieten. al unei seri de toamna. cu buzele mai palide. câmpurile în toamna.ândul de a ma crea.0una dimineata. Sunt atâtea de cucerit. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. fara tânguiri.otarât s-o ajut pe 'isPa. sa glumesc. sunt insule care ma asteapta. început într-o zi de vara c.eia cât de curând. Mi-a zâmbit. #m ajuns. îl voi rasfoi. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. . am întâlnit-o cu aceiasi oc.. ratacirile pe câmpuri. Eu o priveam1 era sc. .sunt trist ca toate acestea au trecut. raspântiile cu vânturi. serile. drumurile care ma îmbie.oamna e senina si calda.imbata. cu bucle negre deasupra fruntii palide.. al unei livezi înflorite. Eu sunt. sunt carti care ma doresc. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. # fost senin. i-am luat bratul. #flând ca plec.eama. asa cum îmi va fi drumul. zvârcolit de c. veg. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. Soarele. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. de gustat.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. ma întristam la fiecare amintire. si câmpurile aspre. . 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. îmi pregatesc plecarea. cerurile cu ispite. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. Era atât de tulburata de întâlnire.. în gara. cu sufletul împrospatat de toamna. #cum. #l meu e. de cuvintele pe care i le spusesem. #m zâmbit si eu. apoi mi-a scuturat mâna. lumina. alaturi de mine. sa râd. si am dreptul sa aleg. . desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. si trist. de aflat. &alm si retinut. ispititoare.inuita. 'isPa4.

. stiu. Mergem spre gara. esti licentiata. vreau sa revad si manastirea si biserica.Si acum. nu mi-e teama de padure. era atât de frumos. îmi ascultam sufletul razvratit.. dureroase. zâmbind..... . 5c. dar care te va face fericita.. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. #lege tu cuvântul. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. o data..... prevestindu-ti fericirea în mediocritate...#mintirile se împrospatau... cu atât sufletul se însenina. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet. eu te mângâi. . 5 priveam..Eu credeam ca ai sa ma mângâi. 2adurea fosnea.8e ce îmi vorbesti... nu. *reau sa mai vad o data.. în cerul cu flacari reci.Se apropie furtuna.. .iul de lânga lac unde mi-ai g. &erul se ..'isPa. f $:C $:+ . pe prima pagina.Si eu vreau sa ne înapoiem.. 'isPa. .&ând pleciH . Si cu cât se tulbura padurea. în padure se isca vânt de ramuri. Sa cautam trunc. Si e toamna. care nu e cea pe care am ales-o amândoi.#i sa uiti 'isPa. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele. . nu pot fi fericitaH. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie. niciodataH . dar eu traiesc din viata..*reau sa-mi amintesc. acrama. de mediocritate... ma înspaimânta. cu vânt rece... . nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita. .Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. înainteH. se întuneca. . #m lasat-o sa plânga. . Si se apropie ploaie. eram atât de naivi.. 8ar sufletul era de acum senin. ..&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie. 'isPa. #tunci era primavara.. cu copii frumosi..imbata... 'isPa.. iar n-ai sa fii.'u. . dar nu vreau sa le împrospatez. în oras de provincie. si oc. 'u stii ca atât cât e-isti tu. ai sa ma ajuti. acum când se vesteste ploaie.. . cu sot cinstit..ii unei icoane.e stânjeneste cuvântul. Ma înaltasem atât.. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze.. cu frunze multe luate de vânt.... . E tragicK si reconfortant pentru mine..E stupid.. . în trei ani. . fericire comoda. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit. Daream nori albi adunându-se. 'isPa tremura tot mai dureros. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc.... .#i sa uiti. de ce îmi spui toate acesteaH.... #s fi voit s-o mângâi.Stii ce vreauH. înfrânta de mediu.ii se adânceau sub lacrimi. nunta mea e la sfârsitul lunii.ii se înfigeau în zari... si bratul ei tremura. # început sa plânga. Mergem spre gara. 2adurea era acum sângerata..u traiesti din amintiri. 'isPa4 'u s-a mai împotrivit. Stii. legat în piele.. Eram în anul întâi.... vasta si ispititoare.. .în câteva zile. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua. 'isPa.. 8rumul ma îmbata. în anii prieteniei noastre... si sus.8e ce îmi spui toate acesteaH.*reau sa-ti însemni viata. si lacramile îi alunecau pe obraji.'isPa. sa-i spun ca mi-e draga.. #m mângâiat-o pe par. . cu aleile pustiite... pentru ca te va abrutiza spiritualiceste..icit în palma. ca din oc.

ranita. . în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti... mi-a aratat cu degetul obrazul. /ârtiile din sertare. zvelt. e proaspat. . nu-mi voi mai recunoaste strada. singur. alaturi de lacramile 'isPai. la orice pas în odaita scunda. 2ovara amintirilor piere. 6ireste. ploua. . caietele cu povestiri si gânduri. Intorcându-ma. #m sarutat-o pe gura. 2e urma. e nou. în gara. îng. o parte ma vor astepta în podul bunicii.ii înserpuiti pe oase. <urnalele din liceu.se va înalta. cu iarba pustiita de soare si bruma. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. . lung si dureros ca un geamat. trecutulH. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe..inuia padurea. &artile au fost coborâte în lazi. patimas si odi...2entru cinci. de zâmbete. cu fruntile plecate în ploaie. eu zaream tari cu lumina.. &um ne-am împrietenit. Mi-am ales numai câteva plicuri. de tot ce voi stapâni în anii tineri.esuite într-o lada. 'u ne-am vorbit pâna la gara.. blând.. 3n .nit.otul e viu. adunate si scrise vreme de zece ani. 0anuiesc în perec.emetele se fugareau deasupra brazdelor.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. S-a apropiat trenul. a vOnit Eadu si s-a întristat. 'u cunosc pe nimeni... Eram numai noi doi în sala de asteptare.întunecase. trebuie sa plecam. si a zâmbit. adolescenta. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti.rebuie sa plecam... #m iesit la câmp. 2riveam cum ploua. liber. .. ciuntita.. de studente timide..a revedere.. #m plecat.ârtii. globul de la lampa ridicat. Eu plec. 2aseam amândoi. 'isPa plângea. cu orase. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise. 'isPa. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. 'isPa4.înalta si cenusie .. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara. Ma simt usurat. tulburati. în trasura. . #i mei s-au risipit. si adunarile prietenilor.ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. pe care abia îi începusem. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. . . Eram puternic. -8a.. pe strazile reci.. 8e ce sa-mi amintesc. i-am strâns iarasi mâna. îmi gândeam drumul meu... patimas de tot ce voi afla.*ine trenul. alta casa . Eafturile sunt acum goale..ile stânjenite de oc. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. câteva .. în locul casei batrâne. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica.. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. de obraji. nuH. copilaria. &oridoarele se lumineaza de oc. tari cu zapezi. 2loua. 'isPa. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. . 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. Si vântul iscat din munti c. 5rasul se înseninase. &adrele au fost coborâte. &âmpul era întunecat. si noptile de adolescenta. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri. Seara. zece ani. Marcu si 2etre la 2aris. iarasi ne întâlnim. o data cu mansarda. ridicându-se.Si ne despartim de acum.i. proaspat dupa ploaie. iar mansarda mea se va narui.. R 3ltima zi si ultima noapte. musc. 'isPa. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig.8a. umerii încordati. eram puternic. 'e-am urcat în vagon tristi. Mansarda mea pare ciudata.

cu geana vânata.Esti copil.. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate. #cum. Eadule. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport". înspaimântatoare în ispite. 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.. obosit. simt fluturari de meniri. de 0ibi. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. cu tufe de liliac....ârtii multe. cu dedicatia1 "8evinez... ma desteptam. devinez toujours". El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet. . sa ma coboare în gari necunoscute. &linceni. #s vrea ca trenul sa alerge.otul e înainte. . vast si senin. alaturi de fotografiile din copilarie. eu l-am îmbratisat.ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. printre oameni straini noua. si între filele pasaportului. nici tristete. în zori.inat soarelui care sa înaltat în cerul rece. în fiecare dimineata. înainte. nici lacrami. la cele ce va trebui sa împlinesc.. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen.. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. . o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. de colinde..prieten la . &i ma simt numai obosit.. *iata ma c... Se darâma doar zidurile.. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu. . . 'u ma înspaimânta nimic.Eadule. ratacind. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. îi banuiesc pe ceilalti. Easfoiam . S6ZESI. risipiti prin oras. ma destept..eama.eta între rafturile goale.Sa te gasesc sanatos.recuse miezul noptii. . *iata ma atâta ca o primavara perversa. în lumea noua care ma asteapta. alaturi de o padure si un râu. frig. nu plâng. 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos.oamna e senina si înalbastreste padurile.. M-am înc.. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc. de *iorica. voi renaste. alrulla . Sa ne despartim. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati.oate gândurile.. Sufletul meu e aspru. deasupra patului fara iconita.. vasta si diversa. 'u sunt trist. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada. &eilalti.eneva. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. neodi.. .Eadule..orino.isa. din liceu.. Ma simteam ostenit si strain. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri. . Se întrista amintindu-si si de 'onora. Eevarsari de viata ma înabusa.ii. . din 3niversitate. scriu aceasta ultima pagina. 5c. 'e-am sarutat. In fiecare noapte. sa cutreiere. 8rumul ma îmbata. Eadu lacrama. #m pus cutia în lada. Soarele se pogoara. în orasul strein. ca sa nu-mi vada oc. fumând." #m zâmbit desc. &erul e acum însângerat si calm. umina îng. în zori. &aietul îl voi purta cu mine.rebuia sa ma grabesc.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. . $7G $7! El a plâns.renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. Se facuse frig. Eadule.. ma voi darui. !+$C !l-l+ februarie .nit. înapoia mea. de #junul cu bucurii. pe amândoi obrajii.

S-apoi e si "lenes". enes. nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. au început a se gramadi asupra persoanei mele. dar dupa alte conceptii. si rele. In odaita mea plina de unelte proprii.. în dosul meu auzii1 . Mircea ci. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. $7 octombrie !+$! . m-apucai de studiul meu favorit.. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". aceste epitete ce nu pot sa le sufar.i si trec mai departe. zoologia. . si bune. în copilarie. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. "monser"4 &urata nebunie4 . cu toate ca profesorii ma cred inteligent. Eu l-am început astazi. Eliade . fara pic de remuscare în fata raului. dar efectele le simt si le îndur. caci astazi începe greul scoalei. caci de câte ori sunt ascultat.icii ca se vorbeste de mine. &auza n-o stiu nici eu. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. desigur. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele.oata ziua am fost suparat. bineînteles. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. borcane si eprubete. rotund si tuns ca-n palma. lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . rafturi de carti. ma rog 8omnului sa fie astfel. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. renumele de "lenes". enes4 Eu sunt. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. mi-am dat seama cât se poate sc. &el putin asa credeam eu. enesK g.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. Si 6abre îsi primise odata. astazi !$ noiembrie !+$%.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . 8a. pe capul meu de elev în clasa a cincea. cele mai multe rele. 8ar azi. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. îmi pun mâinile în urec. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului.&e filozofie.oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini. întors acasa. lenes.

ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. iar la urma. ca se poate foarte bine sa-mi sc. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon. Si când ma sculai.... doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. Si-aici mi-au venit lacrimi.ii. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate.micul meu muzeu. am luat nota noua. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. ultima picatura de otrava1 lenes. 8ar. în lumea instinctului si a inteligentei. enes. cearta. 6ara a fi citit ceva.. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta.. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes". uitând ca mâine poate m-asculta.. adormisem.. tinta cercetarilor mele. ca-ntotdea-una.. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om.. fug.. surescitat peste masura. nici de suparare. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate .. . enes4. drept în fata baii. dramatic. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. ma dezbracai de pardesiu.ie posi-tive de #. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti.. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. ce s-a facut. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. ultima injectie cu fierul înrosit. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau. începui de-a dreptul pe caiet.. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica. am iesit din ascunzatoarea mea si.. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. &itii pâna seara "p. poate ma. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet..et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat.ilosop. cu cotul presând gresit un pac. în sfârsit. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta.. Iar lenesH 2âna cândH Si. improvizat dintr-un borcan de muraturi. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. de mândrie. &u tocul rezemat de buza calimarii. ca s-o termin. . cu lampa aprinsa. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. în lumea celor care nu graiesc.rupul trece fara a ma baga în seama. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. desertai flaconul. la scoala. ma sculai.recu un ceas si.. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu.. Mâine.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. *azând ca ploaia nu înceteaza. s-a facut. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. crimile navalesc.ilosop.ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. ma dau la o parte. insecte si larve . dar nici de bucurie. în lumea muta în aparenta. unde se zbate o întreaga familie de tritoni.

. fui foarte deziluzionat. &ând ajunsei acasa.. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet". caci toata ziua astazi am fost trist. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. . Eram pe 8uminica. precum si aspectul . care numai la poezie nu te predispunea. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. prelungii sedinta pâna la opt. cu g. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. la e-cursie. 8imineata. în sfârsit. timpul4.. îmbracat foarte rudimentar. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. mai ales ca odaia se cam racise. care venise sa faca studii. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr.. . trebuie sa ma culc.imeric a doua broaste moi. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua. ma visam în vacanta. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete.oata noaptea ma visai. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. în . sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga.iu-meu în picioare. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. si astazi. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. cel mai înfocat optimist. 8ar. entuziasmat din ce în ce mai mult de . morocanoasa si ploioasa. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. începui seria a doua a Souvenir--snlor si. ma vazui silit sa ma-mbrac.inezul dupa ce sia mâncat orezul. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre. !. ca c. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica.unis. când în loc de trandafiriul cer al . când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . 0ucuros. Sâmbata. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla... ma vazui înconjurat de o bolta plumburie.. studiai pâna la unsprezece. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. Mâine4H &e-o fi mâineH #. 8a.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si.iculul automat ce conducea. .unisului. când tata veni si-mi stinse lampa. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri.erborizam multumit. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. când m-am sculat. am pornit-o la e-cursie. în meleagurile dimprejurul 0rasovului.etele lui unc.

8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian. în fata o gradina cu verbine si petunii. pierdusem notiunea timpului. 8in cauza prea marii temperaturi.i. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. nespus de trista. iar doctorul doar îngâna1 . rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. nu ma ridicam de la masa decât seara. desisul fara umbra al ".opin si i-am cântat introducerea. 3n singur lucru ma c. în dreapta o alee de liliac."*irgil al insectelor". aiuramK mama nu mai contenea din plâns. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . într-o ceata luminoasa. iar în fund. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. citeste prea mult. iar lânga el un baietas. Iata-ma din nou sus. cu parul blond si cu o fata trista. 2e drumul spre &ampestra. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. jos ca un gol nemarginit în care. si arini. pluteam. ampa e stinsa. de ce nu m-am nascut la munte. unde as fi lucrat fara frica. dar sunetele erau false.inuieste prada. dar cu toate acestea $7C . nu puteam transmite degetelor cele ce simteam.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. dar cu o e-presie de ciuda..armas din Souvenires. .ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. *isam. iar vântul îsi c. în loc sa studiez.. iar batrânul e 6abre.. 8ormitamK ca prin vis.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus.ii blânzi... cu toate acestea. Si tunelul fosforescent atât de frumos. ce trosneste. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. 'u simteam nimic. #m luat atunci Marsul funebru de &. încercai câteva mazurci. o mâna îmi ridica capul. auzii pasi pe scara.. de viclenie si intrigi. de colegi.. cu potpouri. dar parca eram treaz. de te apuca fiorii. In gradina. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o.armasului". se vedea prin el ca printr-un geam. tufe. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. cu fata în sus. mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. care. Eu nu mai auzeam nimic. peste tot ceata luminoasa. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. fara teama de profesori. în pat. ma gândesc. #fara a început ploaia. pâna ce c. afurisita.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. un omulet fara barba. 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea.ema la masa. ca sa nu mai plâng din nou. brazdata cu milioane si milioane de oc. '-am putut mânca mai nimic. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. &u coatele pe masa. înconjurata de o întreaga armata de copaci. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. ceea ce am si facut repede. ca jarul. cu oc.ilor. Mi-e mila de bietii copaci. Sunt "eu". cu toate ca e-ista. poate sa capete o.5boseala nervoasa. când ma c. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. si-n mijloc un tunel imens. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc.i stralucitori.rei zile am fost bolnavK am avut febra.

. nici macar o ceata. te doare rau capulH . nu e bine. #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina. îmi punea mama g.. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit...eata.$7+ nu cadeam. un smoc de foi oficiale.. îsi epuizeaza fortele în . &um e aiaH Ma privii. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note.. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. în fata se întinde tunelul.. puiule. carne este. se crede cel mai cult om. nici poetic nici moral. privirea nu întâlni nimic. înaintam pas cu pas.. în timp ce ma apropiam de o desc. . zice-se. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta. 2ericulos. vorbeste despre ce-a citit. spirit este. o durere vie simtii pe frunte. . &um ma doare capul4 8ar uite tunelul." *roii sa trec înainte. încep a-l lauda. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH.. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad. &ând le dadeam ziua buna. fara sfârsit. numai si numai sa ajunga. .izatura înc. infinit. doamna. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. %G noiembrie !+$! a scoala.. c% vine acum doctorul . &eea ce nu e bine.unelul. sperând ca. sa-i poata "sufla" la lectie.. oboseala nervoasa. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. a-i tine partea în discutiuni. E rau. "#4 ai venitH. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta.. în jura-mi. încetul cu încetul. parca pierdusem ceva.. privind prin ea.. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman"." 2arca se rupse ceva din mine. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea.. &ine esti. alias si de . .4 Mama. iar daca vad ca au învins. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. foarte periculos. trei istorii.'u ma mai cunostiH Mama.. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii.3ite ce e. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. prin nimic. poate sa capete o. el premiantul.ivau. nota si coroana. în aiureala.în tunel.. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. dar faceti reteta aceea si puneti-i g.. sub prete-tul unei prietenii.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. nu se vedea nimic. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. Si ca sa-si vada idealul. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. si ceea ce s-a nascut din spirit. pe care nu îl pot atinge. recurg la tot felul de lucruri nepermise. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. înfiripau o vorba-doua si se esc..#... #4 m-apropii.. "interesul lor".. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat. luminile tunelului se stinsera. puiule.analitati fara de nici un folos.eata.. de doua ori invizibil ca si razele.." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.. #cum. de altfel. îmbuibându-se cu nume proprii. tunelul. cu mare seriozitate si prudenta. Iata viitorii oameni de stiinta. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4... am ajuns4.&e ai..# fost un vis. . tunelul. localitati si ani. culca-te. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. Si viseaza vedenii. nimic. în catalog.. simt o durere usoara în tot corpul meu. unde.. euH 3n nimic.. ceata se întuneca si. si visulH..

'u stiu ce-mi spune mie. lor. la un început de neurastenie. sunt tot trist. cu c.politica. caci nu intra în caracterul meu. de cred în metempsi. realitatea. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. prin munca m-am ridicat aici. iluzii niciodata realizabile.oza. 5 putere neînteleasa pentru mine. a fost comun. fire independenta.. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. mai mult sau mai putin materiala. ca sa scap si sa ajung. niciodata n-a fost îmbucura-. ajunse pentru mine curate c.. ci împarte numai dusmanii. un egoist . îmi strabat creierul. 8a. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. tot dus pe gânduri. asa. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. lupta. din fruntea statului. pe care însa toti o acceptau fara discutie. "Ei. fie el analitic sau nu. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. eu am învins. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. daca nu are protectie.inuri. premiantilor. mai mult ma întaresc.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. când fara a medita nimic privesc cerul. da.. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. &a sa ajunga. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. care vor conduce universitati." #ci nu minte. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . 2entru mine. etcetera. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. cât de . care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. gânduri ce nu-mi apartin. luciri razlete. Si acum. de ce. ca în alta încar-natie eram fac. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. iar peste !G-l" ani. un infim vierme orb. în clipe libere. zâmbesc. deci prezentul. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie.ir sau asa ceva. eu am învatat. 3n om sucit. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. #. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea.. torK daca n-a fost rau..ipertrofiat. toate portile li se vor desc. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. baga intrigi. #tunciH 0ine zicea bietul tata. dar care totusi ei i se par periculoase. etcetera. nu leaga nici o prietenie trainica. ce numi placea sa fac ce faceau altii. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor.. fara nici un înteles. dintre care foarte putini merita numele.âda e realitatea. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa".4 8oamne4 Eealitatea. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui.ide.

cu toate acestea. nu citi afisele de pe garduri. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte.inuri sustinute numai de o singura nadejde...imbând la iuteala directia. crezi ca se uita la tineH Ma. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul. ca apoi sa se materializeze. în timp ce eu.. *ointa.. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. umina persista din ce în ce mai tare. nu te încapatâna.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte. 8e ceH forta. nu ca era aproape.ii. ai si uitatH Ei. o durere naprasnica îi silea sa se-nc. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. mai ales regiunea oc. izgonite de partiala aiureala a capului. ninsoarea a contenitK o simt. din lipsa de subiecte de meditatie. . nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult.i-am spus.aide. ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici.idrogen.e-istenta. si daca. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. carbune sau . de multe ori ma gândisem ca. îi vad culoarea si cantitatea. eu ma duc la Sosea.. dar nu pot.. &e. 8urerea începe din nou. câteva calorii. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". &ând încet. arunci când s-o apropia. "'u se poate". ca acum ma întorc. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. &redeam ca m-am facut bine.ideam oc. cu mai multa ferocitate si neîndurare...ilor. sa mi le amortesc.. &e-ai cu biata pasareH &e. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. &um desc. dar iar m-am îmbolnavit.. ca iar te obosesti. . sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. dar asa. Maiue.. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte. &âteva idei mai le memorez. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. bineînteles. "eul". #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. daca. asta-mi place. ce grozava ar fi moartea atunci. marele centru. pregatind totul pentru somnul lung de iarna.. uitând ca am ceva. atunci te pregatesti pentru nemurire. ba ceva mai mult.ida.. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. . dar numai în vis. mai orbi$C$ $C% toare. . Mai tii minte cât te-a durutH &e. #fara... sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. prevestind o ameteala produsa de ger. S-asa e de bine... ninsoarea n-a mai încetat. de c. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. #iureala ma cuprinde. sa moara cum zice ebon. când mai repede. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. Ma doare îngrozitor capul. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. fulgii se astern. o licarire de lumina.. sa încep sa râd. atunci îti e-plici atâtea si atâtea. sc. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile.. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. dar stii ca e nostim.H încep sa tremur4.

Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. însa. ca ai fost bolnav din "surmenaj". iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. am iesit sa ma plimb.. cu motivul "oboseala nervoasa". ca o tarancuta vesela. ca doar n-ai baut gaz. al carui ideal e "sa fie de piatra". nu mai minti.. 2e data. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca.. daca nu cumva g.6ugi. Si-n miopia lor. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. acuma-mi placi. ajung la #rcul de .riumf de la Sosea.ei. asa.iocei si. care. pe el.iocei. si pomii înalti.. foarte bine. fiindca m-am vindecat. cu o mutra . încet.odoronc-tronc. rostogoli vreo doua sc. au încercat sa-i sc.. nu vreau sa mai aud nimic. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu. începi cu amenintarileH Di. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici. de-aici. iar când dirigintele citi biletul de motivare. !G decembrie ..imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. si-a trimis câtiva spioni. ei. tufisurile transparente. dar zâmbetul mi se slei pe buze.prea te crezi mult.ioceii s-au ivit. /ei.recui mai departe agale.. mascati în g. dându-mi e-presia unui condamnat.elelor sale. cu zbucium. . #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. copacii luau crengutele pudrate drept g. priveam aiurit la colegul care.iul1 "Ei. Maret. ca sa vesteasca semenilor ca februar.ele. ei. toata clasa izbucni în râsete. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos.it lacrimile. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice.otarâta si vesela în acelasi timp. mai omule.iulul ca un tata.. trebuie sa te ascult pe tine.aci. piticul subpamântean. l-a înbra-cat asa. privindu-l.albiturile . se micsorau si-si sc.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. pe 6urnica ce de mai erau. dar ma stapânii.imbau forma. "surmenaj" adica. &eH Dici ca o sa ma parasesti. zâmbii. . 2entru nimic în lume4 Ei. niste "du-te vino" fara nici o vointa. întâi în adagio. ce zici. C decembrie #stazi. &ica "surmenaj". . Stam si. sa g. cutremurându-se de bucurie. atunci dormi.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc.. puiule. asteapta carabanirea pulberei albe. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng.e-ai suparat. apoi "con molto alegretto". &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse.eta. începeau concertul. ca si ieri în pat. tot certândumi gândurile. acoperite în parte cu troiene.se lungeau. pe tine. jos pe la radacina. încet. cât si soarele. . dar apoi se resemna. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . facut anume pentru maretie. da prost ma crezi. 3itasem sa mai scot si sapca. care înjura atât g. niste imponderabil calduros. transformându-se într-un rânjet de mila. Ma. fara voia meaK priveam aleile albe pustii. zdrentuite si umilite. facându-i cu oc. . vesnic independenti.iceasca macar în departare. dus pe gânduri. fara nici un rost. si-un ger. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. Ei4 acum taci4 . fii cuminte4 . Eezemat de banca. impunator. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume.. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos." începuse sa ninga. de gemeau mugurii. . eu "*ointa".eata. leicuta.

8e acuma. . "3n om"K ce frumos suna. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . Di..iul. ce filozofie4 . pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. întelesera. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul".st tt4 0ine ca m-am desteptat.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii. le-a fost dor de tine.a-.Ma-ngalbenii. bineînteles.et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein... . vazân-du-mi oc. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. bre.4 bine ca m-am desteptat.ârtie si la e-ceptii. parca n-ar fi baiat de !" ani. #poi.. nici. ce de prostii4 /a4 . $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator.. 5bservai cum i se lumineaza fata. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc.. asa se face între colegi. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. pot juca ruleta cât vreau. Esti nenorocit.. Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii.u esti bun de actor. 0re. ce de melancolie. pe MaeterlincP si pe &... #sa.8a. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe . felicitarile mele. c. #veau dreptate baietii.. ce bine ma simt. &ica e un om nenorocit. da?@ tragic. . mai ales profesorii4. la anomaliile umane. fiindca nu stii sa te adaptezi.a-.. eram. ce bine. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za". #.. -Di. îmi pierdui mintile. nici nu ma mai doare capul.imbai fizionomia1 . ce bine e4 : ianuarie . ma.Di. 8-aia esti nenorocit. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. % ianuarie !+$$ /a4 .Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c. bine ca mi-au venit mintile la loc.. dar sa vezi. iar în clasa. mama. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete.imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala. da?@ profesoriiH 2e data îmi sc. baietii. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa. pierde timpul cu e-periente.iar pentru douazeci. sa minti si sa te lingusesti cu predici. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c. .a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu.ii rosii. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.-n sus. sa ajung si eu ceva. Eic. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. cu mâna pe clanta usii1 .o. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. colegii mei. #dica. colegi. dar d-l ce e-amina notele. începusem pe &onta. 8esigur. &e de melancolie.a-.0ine. da bine stii sa te prefaci. când eroul plânge... nu-i plac profesorii. dupa ce primejdia a trecut. #..ot. mai ales acum. #lt . în vacanta. nu prea stralucitoare. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. fiindca face pe grozavu?@ si e independent. necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit.. ce bine ma simt. Si murmurai aiurit.a4 ce de prostii.

Si tata. curatele.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. . ca sa iasa mai multe parale. cu gânduri omenesti.. ca de ailalta râd si curcile de ea. acum nu mai scapi." Ei.ologia râsului. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. poate.lumestiH . astea nu mai fac doua parale. brosuri stiintifice. manuscriptele parte le-am ars. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. . ca eu nu va mai sunt stapân. #sa. #stea1 Sint. cuconasilor. &ând m-o vedea mama asa vesel. te-ai facut si tu "om". ascundeti calendarul ca a venit Eliade.Si filozofiaH . daca asa ti-a fost soarta. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. pot ramâne. Sic cogito. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. nebaiat. îsi mângâie mustata. Ei. botanici. Ma duc sa le spun baietilor. asa mai zic si eu. degeaba te mai bati între pereti. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. parte le-am azvârlit în pod. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. masa curata. cumatra salamandra.ilor.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. numai cu cartile de scoala. cu ele la lada. . atât îi de roasa. c. sau sa urmez c.imia industriala. /ipnotism si sugestime.ii-n patru. Sa vedem.. sus la pod. sclipind de veselie. 2tii. caruia nu-i venea sa-si creada oc. a un prieten acasa. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri.#a4 lume noua. ar iesi ceva din tine. Eestul..0a foarte serios4 . 2si. si sa va arunc. #m dat dracului . amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia.. C ianuarie .&e-ti mai fac gânganiileH . repetai tare1 bine ca m-am desteptat. manuale de anatomie si fiziologie. ce bucurie. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. n-am ce face cu ele. a revedere4 &u pas grabit. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . dar vad ca te-ai apucat de treaba.2e masa trei volume din filozofia pozitivista. si potrivit. cât priveste partea mea.imii. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita.ese de la vie et de l?@âme. #sa. pe lânga 0iserica ruseasca. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. sa ma fac fabricant. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave.'u mai spune. asta merge la post. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost. mormaia din când în când. baiat. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii.-. n-am oprit decât <urnalul". te felicit. 0aieti. care va sa zica. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. 6oarte bine. mersei înainte fara nici un gând si cu oc. &e mai veste. &e sa-ti fac. adica nu. Si tata.

8e acum nici n-o sa mai scriu aici..ilor. .Mama. S-apoi. . . noua./aideti. ma întreba din nou. noua. cam surprins. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. . facui fetefete si ma asezai ca pe g. si m-am apucat sa traiesc si eu.. se îngalbeni. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc.a-la-la-la-la. as?@ când o . îsi lasa oc. sa devin si eu un om cumsecade. 'u-mi mai încapui în piele de fericire.#cum ce s-a facut.alimir.Mai bine ruleta.si stiinta si filozofia. " Ma simteam vesel.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.. fetele se înveselira. &u toate acestea. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH . StiamK profesorul. bine. ma Eliade.&e noroc4 . .. la lectie. 2oate o sa-mi trebuiasca cândva. ca bratele unei coconite enorme. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici. 'u le venira sa-si creada oc. Mama./aide. #veam memorie buna. cum sa nu joc. toti gargaunii astia stupizi. desc. Eliade M. si . 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. &olegii se uitau zâmbind la mine. 2âna acum m-am caznit cu o problema. Si gazda. Si de bucurie începui sa cânt1 . ma înlantuia cu ispitele ei.ise larg usile. 8umitrescu *ictor.imie si limba româna unde aveam zece. s-a facut4 e-clamai eu vesel. da?@ vesel de tot. . toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ".?@ duc sa-mi fac lectiile". suntem multi.<oci si tuH . 6acem o bacara. 'ota noua4 Ma-ngalbenii.<oc. cu doi prieteni la brat. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. n-am putut. 8in fericire eram pregatit..aideti.elarii si ma fi-a câtva timp. dar m-am oprit.&e patru. m-a ascultat. &ând ma-ntorsei seara acasa. cu mult mai mare.0ine4 Sunt multumit. asta e viata.isei usa. si gesticulând Iara furie. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine. lasati asta4 Scoate paltonul. 8egeaba.impi în banca. da?@ bine ca m-am desteptat. repetam mereu1 asta e viata ti au . înabusindu-si bucuria1 . .reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. pierd timpul degeaba. ma simteam mare. si pe data g. auzii pe tata. 2oti sa te duci la loc.Iata o vacanta care ti-a folosit.8umitrescu &. . ma atragea. 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc.aideti cu totii în salonas. Ioan. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". afara de c.S-a dat pe brazda4 'oapte.oti ramasera cu gurile cascate. . $CC $C+ a masa. rasuflând usurat. 6arin #mler si . contra careia orice aparare e de prisos. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti.eata se rupse. .Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. #casa1 . . .

ca si cum toti aprobau aceasta. 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie. de la perete. cu toata paliditatea fetei. 8in fund. frica de necunoscut.. cu bratul întins. eram multumit. când în micul laborator stam înfundat ore întregi.. în lume. nu ma uit pe . . ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. succes care nu le procura decât lacrimi. 8e ceH 'u mai pricep nimic. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca.. stupide. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. nu mi-e frica. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH .. toti sunt veseli si numai eu. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. e cu adevarat curios. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. îmi pare ca se desprind umbre.. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. înainte era altfel. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie.. în casa. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. 'u stiu de ce.ilor. rau nu e. Si cum stau în lumina. materializate. e stricata. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. le-am pregatit de mult. nu sunt vesel..sa fiu mare. asi.. cu mâinile crispate. umbra tintuita ca o stafie.. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. 'u stiarn ce se petrece. 0a nu... tc-am spus... ma cuprinde. 8e când m-am cumintit. stare care ma-înfioara. sa învat. cu insomnia astaH 'u pot dormi. eram fericit. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. nu-i nimic.. caci cei dimprejur se bucura.. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. 'u pot iesi pe strada. tot de jurnal o sa stau. ca din pamânt... &ând aveam cartile mele de filozofie. Si acum.. 8e ceH Mâine am lectii grele.ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun. în timp ce altii îsi preparau lectiile. "eram" fericit.. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. iata. nu sunt fericit... acelasi gând în fiecare minuta. mi s-a parut.. înc. numai eu nici macar nu pot zâmbi. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute.ideam eu toata bucuria. si. de moarte. mâine am teza.. izvorâte ca niste fantome albe. cu tot întunericul oc.. tristi si suparati.. de tot. a scoala. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. esti nebun". asa e. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica.. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. de tot ce vad. si numai eu. Simt cum frica. nu pot citi pâna nu inspectez usile. dar nu pot fara el. cu toate acestea. Si atunci. #cum.8oua.. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei. în tot cazul.... &easul douasprezece. &e e astaH 'u sunaH4 #.. Mama munceste cu mai multa bucurie. &e 8umnezeu..oti dimprejur. !7 februarie 'u. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. nu face nimica. frate. Si cu toate acestea. ma încredeam în mine. nu întâlneam decât priviri dusmane.

zgâriat si plin de spume. da. Eu. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa....oropeala le îngreuneaza madularele.. capul..easca cineva de pe strada. #saH &e-am spusH 'u.. 'ici un zgomot. . da. coasa.. s-o distrug pe "ea".. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei. si acum. &ioc. daca o vad.. 3na. am adormit. #m zavorât usile. &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca. trei.. &ioc..remur din tot corpul.. ia-raa. $+$ #. &a trebuie sa vie... $+G $+! Dece si jumatate. nu e nimic. 8octoral c... S[a aprins lumina. nu mai da. si acum scriu la lumânare... n-am putut dormi toata noaptea. Moartea...... &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele. 8e ceH Ei... Iara ea.. cu o carte. rupsesem firele de groaza. . Stiu ca are sa vie... dau. cioc. mare si rotunda. el a venit sa ma omoare... cel mult sa traiasca nebun.. &e-ai cu mine.. omor. si merg fara gânduri.. uitasem numele lucrurilor.. Moartea. ba nu. 'u mor. cioc4 &ine eH umina se stinse. doua. nu pot.ata în usa. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte.. pleaca de-aici. #i.. 3ite. asa-ma. &u cutitul. #m luat cutitul. 5ff4 ma cuprinde neurastenia.aide. Ea e. autobuz sau trasura nia vorba. nu pentru totdeauna.. lasa-ma... cioc.rei fara un sfert. Sa dau. cu privirile absente. desigur. umina se stinse. pleaca de-aici.2arca nu vezi ca aiurez. da-o. &e moarteH Stai sa. sa-i sfarm oasele galbejite. Si vorbeam întruna.. s-o omor. Mi-am turnat toata apa din lig. 3ite o carte. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. &... #uzi. e o ceasca. galben ca un mort. e o biserica.. cum tocesc mereu si prevad totul. parca visez... 3ite ce frumos. tot nu pot sa am picioare. am îngramadit scaune pe la usi.. uite moartea.. ma.id. 'u mai da. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I. cioc. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor. scapasem cutitul si priveam aiurit... Sau. 8e ceH &a sa n-o vad. am astupat ferestrele.. &ioc. cu cutitul în mâna.emat în graba a dat gânditor din cap..B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi.. întruna tremur cum ating cutitul. Simt cum mi se moaie vinele..... 2e cineH 2e "ea". 3sa e zguduita din tâtâni. moarte.. . #iurez. 'u da.. cioc4 &ine eH... #si.ean în cap.. 5c.. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. astept. &utit...fereastra de teama sa nu ma oc.. #.. cum mi se îngusteaza creierul. 'imeni nu este acasa. ca o capatâna de mort. 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure. nebun.. Suparat.. 8e tramvai. &e "mort"H 0a nu. ce ti-am facutH Mor. ma priveste. . le oboseste rasuflarea.iar asa.. capul. uite c-a plecatH 'u mai da..ii li se înc. sa-i rup coasa amenintatoare. acum ma simt mai usurat.. #si.iar print sa fiu. &.... Ea e. pe. 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare.. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor. Si-a facut efectul.. ce parere.. .. nu ma bate. #. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. în minte mi se facuse un gol nemasurat. . cu camasa rupta. cu o carte mare. 'u mai întelegeam nimic... ia-ma odata. nu4 nu4 Sa ma.. nu da.. nu4 nu pot. da?@ lasa coasa nu mai da. porci. .

trei.. pasind din ce în ce mai încet. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala..ise larg si apoi o înc. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea.Eâse. Mama va întelege. zapada.ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. Sa nu se mai gândeasca.. 3n carnet albastrui.ii suparati de arsita. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. 2rudent. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. cu o etic. una. 8ar nu gândea nimicK visa numai. RM sa-si ridice privirea. #poi deserta geanta cârpita la c.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. îsi mângâie fruntea coltoasa - . doua."K si se ..otarâre.. #puc% pe o stradita umbroOa. îsi încorda grumazul. EiH4 si la urma urmei. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. o data. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc.. asudat. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei.... 3n licean umbla abatut. sa cugete adânc si sa ia o . . cu oc.. *oia sa cugete la un anumit lucru. Se oprea dm loc în loc.otul se petrecu dupa cum îsi înc. patru. strângea din dinti. zapada. . Dapada. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage.. alba.. 'u are sa se mai gândeasca. stergându-si un oc. zapada. mama îl va întreba din pragul bucatariei. &arnetul elevului Marin 2opana. 'u izbutea. Se încrunta iar si calca înainte obosit.. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti.. 8oua carti cu copertele întunecate.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii.ise cu luare-aminte.. care îl c.. Eepeta cu jumatate glas1 ".ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare. si.. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa. îsi privi o clipa c. ..otarî sa potriveasca de acum lucrurile.eta mare. descretindu-si dezamagit sprâncenele. cu multi ani în urma. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera." Se necaji si îsi pripi pasul. *I.inuiau de foame si de caldura.ipul în oglinda rotunda. . streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el.. ce are sa-i facaH.. Si nu putea sti ce visa.imid si miop. &a întotdeauna.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 . 'u e oare el un baiat. Se pomeni ca numara în gând.ii si se scutura de amorteala visurilor. .iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat. cinci. 8ar se va bâlbâi.recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier.2ardon4 întoarse oc. visate. Erau orele suplimentare.8intr-un fund îndepartat. Eeala" cazu peste sting. fara zgomot. un caiet subred si o tabla vec.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic". abia tinându-si g. *azu strada acoperita cu troiene.imba g. distinsH 0a bine ca nu. 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc. si se bucura de gândul acesta.emarea unei fabrici. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite. tiui c." . " a urma urmei. îsi sc.. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. Si-si aminti ca tot asa numara când.ia împrejmuitoare.. pe care scria1 " iceul Spiru /aret. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce.. Ei. ci.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. obosit..ipuise.

2riveste linistit în oc. &âteva clipe de liniste completa.atal nu-si gaseste locul pe scaun. Suna. oc. . pe care o masa o deslocuia aproape în întregime.2utea sa vada ea de mâncare. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. #vea fata înrosita. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. . . &aldura. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. Mama întreaba iar1 . Iar tacere..înc.. (Se sterge. ca ar fi un celebru doctor c.8e ce nu manânciH . . ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. în absenta mamei. ca de obicei. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz.&um nu stiiH . . .. ..ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi.elarii. îl întreba când se da vacanta. în bucatarie. dupa care se auzi alaturi. bombanind o voce încruntata. da. S-au obisnuit c.8a.Mai ieiH .acere. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale.ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta. .#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a. .emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 . dumicateste o felie rumena de pâine. &u toate acestea spune1 . 2riveste pe fereastra în salita. care te plimbi toata ziua.'u stiu...imist -si-si sterse cu batista oc.Insuficient. . Mama îsi suceste scaunul si. .&e mai ma c. dupa ce se plânse de caldura.) .Si cât ai luatH . &ând fu strigat la masa.atal încearca timid1 .. sa te saturi asa de repedeH Sora tace. .8a?@ Eadita ce faceH .ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. .. dialogul e cu totul potolit..Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. la germana.atal începu sa îng. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. Marin manânca indiferent.încep. pentru ca m-am încurcat la urma.. sora cea mica.8$?@ ce-ai mâncat.F $G" . E atât de usor.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu. iar dimineata va pleca la scoala. multumesc. a felul al doilea.ita cu oc. apoi scoate capul pe usa.(categoric) 2entru ca nu stiu. . &opiii manânca în liniste. 5 odaita îngusta.M-am saturat. Minciuna i se parea foarte fireasca. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. fara a fi nevoie.ipuindu-si. Se stia nervos...Iar începi. Supa se manca în tacere. Si nu va fi certat.. 8oar stie câte observatii îl . ..<eanne4 <eanne. obisnuiti cu cearta zilnica. 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul. care rânduia friptura la bucatarie.lasul nu-i tremura câtusi de putin. cu servetul. Marin se aseza lânga sora cea mica. &ezara. Sora cea mica se resemneaza. .'u..iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. încruntata.

&u toate acestea.. pedant1 .. vezi. . Mama îl va saruta si va râde.atal se arata nervos1 . fata i se sc.8ar nu râde nimeni..#sa te încurci tu întotdeauna. .5 sa ramâneti pe drurmiri. . dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat.rabeste pasii pe coridor.ide oc. cu toate acestea. . &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. El trebuie sa-si urmezeRcalea..ca sa ramâi iar corigent...atal. #r vrea sa le ierte totul. se întinde pe pat.. 2âna sa raspunda. cu toate mediocritatile. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata.. . Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc... Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. 5 multumire. .. . bani sa te tin la scoala. Easufla greu.. deodata. . 8ar mai târziu. el nu-si poate pagubi gloria. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el . 0aiatul se înduioseazaK apoi.. ca sa râda toti de tineH4 ..Iar te legi de mineH .(suparat) as-sa râda.ide toate ferestruicile ca sa se faca curent.oo. fara îndoiala. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.imist. si Marin înc. sa se stie odata ca e c. Di mai bine ca nu stii nimic la germana.ii de placere. pentru dragul unor parinti ignoranti.. leapada tunica si. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae"... cu camasa desc.ilor faciali.imist..elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. Mama1 .. El e c.. dunga dintre sprâncene i se adânceste. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie. si Marin se ridica zgomotos de pe pat... ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului. intrând pe usa. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. cu laboratorul.. îsi ca pune oc.. Marin. de pacatosi ce sunteti. va rog. îl cuprinde. unde e stapânul netulburat. si pe el. îsi strânge servetul.Si d-aia dau eu.atal pleca din odaita cu o sticla de otet. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. .oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c.#sta ma priveste pe mine.imist. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea.eiata de-a lungul pieptului. si 6lorin au "insuficient" la germana.4 descoperirile4. cu cartile.) . laboratorul si cartile care îi plac.câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita..8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. vasazica. viitorul sau de savant c.. intervine tatal... Se admira. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor. de multe ori încercata..imie.'u ma comparati.îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. desc..asteapta si câta suparare va încerca mama. . pe scara si se repede în mansarda din fund.Si tu esti mai pricopsit..8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH . constient de seninatatea fetei.imba.. Monologul interior se desfasura abundent. cu aceleasi fete ca acum. .. . #s vrea sa vad daca si 0arbulescu.

îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. Marin.ot probleme mari1 transmutatia metalelor.otarî sa vorbeasca tare. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata.. eprubete cu dopuri provizorii de vata. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta..aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente. desc. 2rivelistea aceasta îl fericea.a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa. cutiute rotunde de carton. . în timpul acesta... 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. prin pod sau rascolind lazile din pivnita. Se încrunta si-si înc.imist. . &ând va fi un mare c.otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. între ele se arata un balonas de sticla.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. .imist.iob timpulH4.ârtiute roscate. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla.otarî sa-si ia oc. în raftul de jos se odi. dar celebru. saaa. ofta fara pricina. tot mai atent. ce are-a face4 5 odaita ca de alc.&e dracu.. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor.arul. pe care stau risipite carti. dupa porunca directorului. apoi grabi umbletul.imistului.ii.neau. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii..i aparat Nolf. 8upa ce desc.Se ridica suparat de pe scaun si se . #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti. 'u se putea .încruntat ca.arute 0erzelius. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 .etate. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. de pilda. îsi lua sapca si se repezi pe scara. putin adus din spate.. un suport saracacios cu câteva eprubete.. o penseta rezemata de un vec. în care precipitate colorate asteptau mâna c.. a. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta...ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe". dar sunetele se topira repede.iozdan. într-o odaita ca aceasta.3nde sa iscalescH .. sticlute etic. strânse oc.otarâre. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. ba nu. #poi. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g. rezemata de peretele varuit. Se si vede în mijlocul unei sali imense.etele îi sunt nevacsuite. prin cutiile mamei.. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. . gasite într-un ung. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. 2e restul mesei..ise si ultima ferestruica.0icromat de potasiu. 2e masa.rebuie sa ma apuc de lucru.ise usa. bicromat de potasiu. trebuincioasa e-perientelor. întotdeauna . tot ce gasise prin camara... niste . sticle si fiole. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând.ii de la sirul de pa. . ce dracu4 2ronunta fraza . #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. unul ca mine sa-si piarda atât de neg. Dâmbi.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul". a ultima treapta îsi dadu seama ca g. încerca sa fluiere o arie. &ând goli pa. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. îsi trase tunica. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. Se gândea. . si el . a un colt se simti urmarit si întoarse capul. . îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala.er din pod..ar scurt cu ceai.ii mici si se însenina. departate cu prudenta una de alta. doua retorte cu gâturile încovrigate. si-si priveste "laboratorul". prea obosit ca sa ia o . o etajera de bucatarie. .Salve. #poi deveni atent. Spala râzând o eprubeta.. 6acu oc.

2otoliti. . cu catalogul cartonat în mâna.. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. . cu o mâna în buzunar.. si avem ora întâi. .. profesorul fi-a .. voinic. berbantul4. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor.ai. .. /e. sunt ascultat. . 2oarta era larg desc. în acelasi timp.ei. bani risipiti zilnic în drog.. . Marin ascunse repede calimara si înapoie.6ericit muritor. caietul dupa care copiase. .#si4. #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. .0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. încurcat..&ât ai scrisH . #re o mutra de tocilar.Sa dea 8umnezeu4. 3rcara trei trepte scazute. cu barbia rezemata în piept. .6ii om serios.erii. 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori. .laboratorul -.8e-abia am ispravit pe prima. . de e-periente prelungite pâna noaptea..remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. încrezut..isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. scotându-si sapca. de unde se întorceau cu punglite roz. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. 3nul cânta lânga soba rece..asa si tu asa. Spui ca celelalte nu le-ai putut face.'u-l pot suferi pe baiatul asta.. .... 8inu se strecura pâna în fund. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. Marin se simti magulit si..#i facut la matematicaH $+C $++ . 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica. ca în diminetile de vara. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta..isa.. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin.. ..Si parca eu as vreaH..#i timp.3mbla doctorul cu oc.. repetau sau învatau. care-i saluta respectuos..E premiant. dar dupa un an de entuziasm. . 2e ferestra desc. unui baiat din fund.. #junsesera în fata liceului. îsi parasi stiinta favorita. sc. '-avu câtusi de putin noroc. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca. 'ici macar n-am copiat problemele..imbând vorba1 ..... ... &elalalt râse. amânându-si activitatea pentru universitate.. *enisera aproape toti baietii. 8upa ce cestorul dadu absentii. maH . 0anciu întârzie întotdeauna. dupa sticle sparte.Si mie mi-e antipatic. doctoreH. -M-am ars. Era cel mai bun prieten.'-as vrea sa-i fiu în piele. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . scânduri patate cu solutii.. întrebând deseori pe vecin.. . #poi. .ii la fete. impunator. . Eu nu stiu cum am sa scap.Stai jos..aine arse cu acizi... iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia.. înfrigurat. . -2ai si este.&ât mai e.2fiii4 stai bine4. ca si cei avuti în note rele.2atruzeci si cinci de minute. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele.

într-un cerc de raza E. în fata profesorului.6a problema. 2rofesorul întorsese scaunul si. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor.Stiu. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara. îsi vârî în g. domnule 0anciu.Sa iese 2opana. Stii enuntulH -8a.arnicia lui..0a am învatat.rei.a zonei. Marin privea cifrele de pe tabla. 2opanaH ... . 'u putea cuprinde cu nici un c.. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa. &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea.&âte probleme am avutH .acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul. apoi îsi atinti vag privirea spre soba. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul.Eu n-am ce-ti face.aina. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. Si fara sa vrea.sever câteva clipe pagina si-l c. se apuca de . domnule 0anciu. . . Marin îi rabda privirea..iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I. #junse la tabla.. 'u e rasplatit.ema1 . de câte ori era scos la tabla.. iar acasa nusi copia nici problemele. ca sa-si poata urmari firul gândurilor...ip realitatea. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. nu e încurajat..imie industriala se intra numai cu realul. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. .e zapacesti pentru ca n-ai învatat. 6u c. astepta. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei..cu el lucrurile si nu cu altul. . cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte. Sa se calculeze înaltimea . iar profesorul îl credea. a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. Era tactica lui la matematica. 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. . îsi frânse degetele. . dar ma zapacesc. #seza caietul pe catedra.3nde suntH . începu deci sa-i dicteze1 . Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul.Ei. Indiferent. Se încrunta brusc. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta.&redeam ca la &.. . Inconstient. ...inuire a memoriei. ca sa vadeasca adânca c.. a loc. cum faciH .E o nedreptate cele ce i se fac. dar eu pricep greu matematica..'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia.. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din ... îl sterse într-un colt si-l îndrepta. . 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient". uându-si o fata atenta. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia.. îsi zbârci fata.8e ce nu stii. 'u stiam atunci. zona nascuta de un arc.8e ce ai venit atunci la realH . cu bratul rezemat de speteaza. .#vem un cerc. are ca baza un cerc. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret.. 8ar nu-l stia defel. ..emat vecinul lui de catalog.

Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. apud.ii din pricina prafului. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. . Marin îsi clatina capul. Se misca dispretuitor în banca. râzatori.&are e nemerniculH . 0ana-teanu. modernul!. Sariti4 . urmariti de razbunatorii realisti. atversus.ii mici si obrajii caramizii. &ând iesi. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita. cu atitudine de martir. . îl întreba1 .8a-i4 ..imba într-un Marin victorios asupra lui însusi.ândul unei razbunari.ise ostentativ caietul de notite.imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH. germana si fleacuri d-asteaH El e c.a... baK ce. -0aa. &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof.# insultat menirea sfânta a realului... 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata." . suna de iesire.?@re dreptate.. palmuia glumet.. care e alaH .imia. -Eealisti444. micso-rându-si oc.'oi facem carte. Easufla pripit... 8ar nimeni nu-l lua în seama. aproape soptit printre buzele strânse. "#re sa vada ei. aoo. #poi. &ostandaPe.iozdanele.. se suia pe catedra predicând. a urma urmei. Ei4 nu fii "scârbos"4 .. privi rece pe cei din fund si înc. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet... sarea în spatele modernistilor.elarii alunecati de-a lungul nasului. *ecinul sau de catalog. apuca de picioare..#stâmpara-te. nu parea însa prea bizar.. afara.." .#i gresit1 "adversus". ..0aa. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.. ad. ... 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. . un italian cu oc... al unei apoteoze.. &olegii de la modern asteptau cu g. cu nasul mare si cu cosi pe frunte. R . 2este putin..ine-l. persecutat. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. 'umai un modernist marunt..&e dracu v-a tinut atâtaH . cânta..începu sa-si vorbeasca cu patima. îl întarâta. Sa.. . lucra cu aprindere. El ar fi un geniu neînteles.iozdan frumos de piele.spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi. .#aaa. dar nu reusi decât în parte.Sariti. îl trezi.. Se învârtea. . "babo"4 . îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa.... *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are. 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia. facândusi loc prin multime cu un g. ce-i trebuie lui matematica..."#nte. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi.e tâmpesti tu destul cu matematica.Sa-l crucificam.. imaginea se sc.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH . dispretuitor si înconjurat de glorie. repede.lasul scazut. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. pentru ca aveau c. Sa-l crucificam4 .. cu oc.... &a întotdeauna.

*oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala". Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c.. &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. dormitau molatec în banci..inuitoarea ora de c.ida formica. aproape tacuti. upta era în toi. dupa ce se adunara în numar mare. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini.&e faci gura acoloH . bondoc.2ai nu-mi pasa. îsi privi colegii1 toti palizi. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.2ai ce. .2eni..Si c. . c-acum te rastignim.#lde. Marin visa tot timpul.inonele. . &ondoleante4 . nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. Marin râse cu pofta. ma 0ratasanule. e-temporalul se anuntaH . 0anateanu întreba.. te dau pe lista4 .. *anciuH. cu oc. 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.#lea nu le-a e-plicat. cestorul de la real. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c. Morariu. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de .idrogen si o-igen. astâmpara-te4 . oftând la rastimpuri. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze.o.-a pârlit *anciu.. în jurul rastignitului. . . Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor... .ii dusi pe fereastra.. .*anciu. gras. . va rog. c. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera.&e stric eu. . dar trebuia sa citim noi.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -..imie.&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat.. 0anateanu se ridica revoltat.alimir -.iar cu g. Modernistii.alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. pocind dintr-adins numele1 .. 'ici silueta mândra a cestorului. treceti în banci. maH . &u îmbrâncituri.imie.8omnilor. izbutira sa libreze un picior si o mâna. ...&e avem. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor. . se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. 8upa c. trânta.imie si ca sunt neascultati. si el urla cât îl tinea gura. 'u mai era nimeni atent1 obositi. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. .. 2oate mergem în laborator. urma una de istorie si una de franceza..rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c. Se întoarse în loc. ma.ionturi.&e te-a apucat.. cetonele si c. iar ceilalti .imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. &estorul îl ameninta. peste banci.imice.&e are a face. doctoreH . ceru tacere.inoneleH . 0ondocul se zvârcolea între râs si raget. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.'umai de nu ne-ar da e-temporal. &ând auzi stravec.alimir. îl rastig%G% neau pe unul mic.ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. 2rofesorul . dintr-o banca din fund.Ia vezi.

. jurnalului". Marin îsi aduse aminte de mansarda lui. grabi pasul.ii. încet. se . entuziasmul îi pierise. îl saluta. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. porni spre casa. 'u. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca. si se simti acum deceptionat. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec. fara sa astepte pe 8inu.iar ca e dezgustat de ele. de fapt.imie.. sa-l sfârseasca si sa-l publice. sarea din timp în timp pagini întregi.i.ârziu numai. a plantelor. Marin 2opana. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala. ectura îl plictisea. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale. Si sfârsind treptele. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c.. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". Era dezorientat.e-a molesit caldura. &ând suna. si aceasta îi nelinistea. apucaturile-i de buc.. când va ispravi. încruntat. coborî scarile încet. pe ascuns. #poi. în odaita din mansarda. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. de plictiseala scârbita pentru c. apropiindu-i micsorati de caiet. 3n profesor trecu. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. se resemnase sa vorbeasca. Scrisul era pe alocuri necitet. se simtea mai bine singur. &a si ieri. cuprins el însusi de oboseala. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. dar din alte pricini. în fundul clasei. 2rin fereastra larg desc.er fiind de multa vreme cunoscute.. Era un manuscris vec.imie.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. dar nu fu vazut.imia4. intitulat <urnalul unui om sucit. îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. . /err 8oPtor." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. nervos. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca. #cel elev nu era altul decât el. patra.Salutare4..isese cu gândul sa-l continue.erea. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. cu manualul lui Minovici în fata. ca niciodata. îsi scutura capul. un proiect magnific de roman. 'u mai citise de mult <urnalul". unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". ucrul. 6ara sa vrea. i se parea c. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima. si baiatul îsi supara oc. &u toate acestea. 6ata îi era nemultumita si. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. . Se multumi sa raspunda1 ... îl desc.i de doi ani. îi lipsea parca ceva. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H. analiza manganului. a bibliotecii si a insectelor. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat.eate.. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. pentru ca nu putea face altfel. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. a pietrelor. în care.

#re sa vorbeasca 'anul.. Marin era revoltat1 împotriva scoalei... acoperit cu o foaie de . de a-si vadi darurile... 8ar poate nu va ramâne. în adâncul sufletului. coborî scarile si se duse.imbând grabit vorba1 .'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu. departat. Si corigenta la matematica. scriind un roman *iziunea se sterse îndata. &u atât mai mult. într-o vacanta împletita cu grâu.de venirea prietenului. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. un vuiet învatuit. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei.. . &u atât mai multH. fluierând. profesor de limba româna.. cu nuci stufosi..&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH.. "#sta trebuie acuma.ipul lui I. la capatul mesei. si Soloveanu. &e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea.. îl va scrie.ii în oglinda rotunda din odaia alaturata.... .. 0atu în treacat la usa si intra.Stai jos4 #i sa suferi de caldura.. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. 'u poate sa scape.. .'u mai e timp. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real.. dupa socoteala lui. 8ar acum nu putea sta locului. &.. S-apoi. dupa ce-si zvârli o clipa oc. 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa.. Si sc. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale.. aducând scaunul din odaia alaturata1 ..ise. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. . 0anciu îi trecu prin fata oc. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului.rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4.. de a se razbuna de umilinte... 5daita începea sa se înfierbânte.otarârea îl îmbucura într-atât. . lucru rar pentru el.. când sa-l tipareascaH.ar cu peretii subtiri. începu sa vorbeasca singur.ise caietul si. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. zmângalind cu creionul coperta. EiH4 si ceH4. râzând. ce ocupa aproape tot peretele din fund. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. îmbucurat .. si restul în 0ucuresti.. sa vada pe cei de jos. Si . încruntându-se. veni 8inu.ârtie alba. cu nouri.. .Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun. sagetând gesturi cu mâinile. nimeni4 #poi. #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. Se vazu într-o vara de prin carti.. cât mai e timp. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti ." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie.... asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. 'u scapa de corigenta.ilor. #re sa vada ei4.. 2ai da. si Moisil. doctore4. 0anciu nu-l poate suferi. înca din iarna trecuta. . sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. înc. împotriva profesorului de germana. se gândea. înfiorându-l. împotriva lui I.. R Spre seara. a urma urmei.... #batut. acuma. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb... apoi îl zvârli.. 0anciu.aina ca si mine. stapânit de gândul tiran al corigentei.idolatriza..#a. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun.Salve. sa-l umileasca pe el mult.'u vine cinevaH .#m sa scriu romanul4 .. ajungea cu râuriri de vis pâna la el..... &aci. 2rin ferestruicile desc. încât zâmbind.

5bservase si el.. 0anal. iar vorbind. o prostie. nu-i mai fac jurnal... pentru ca nu voia sa-l supere.inuitoare. 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta.sta 2 usura. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. Marin se arata ne. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul.. Ma gândesc eu.M-am plictisit. stari sufletesti. .Si când te apuci sa-l scriiH . 'imic adevarat. atunci când. de laboratorH 8inu îi strânse... .imie. întreaga sc. &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. Si dupa ce e-dama. cu o repeziciune ametitoare. Stii ca ma las de c... vedea personajele. gasind adjective inedite si vorbe ironice. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal.. &instit. Si de câte ori îl întreba 8inu... 8ar stai sa vezi.. curiozitatea îi era satisfacuta. nestatornic si nu lucra nimic.#zi. putin teatral1 " a foc4. Stii. nu numai ca <urnalul nu se publicase.icea gândurile.. #cum. Se mira totusi ca nici G sc.. portrete.... numai el e geniu.. . dar îsi daduse repede seama de neadevar. #m vrut sa-l sfârsesc si am. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala. .imia si cartile care îi luau tot timpul. s-apoi.. le stia cuvintele. 3n roman realist din viata elevilor.E o prostie4 -&eH . Si prea dulceag.. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin. dar nici încai sfârsit nu era. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. îsi motiva totul prin c.imbarea aceasta brusca de pareri. si stii.<urnalul unui om sucit.icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat. la foc4. dar în siarsit.. si prost scris. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc.ioaba. de atunci.. . încâlcind cuvintele. *orbea precipitat. Si Marin vorbea.imbare nu i se g. dar bucuria îi era adevarata. batjocoritor si suparat. 8e data aceasta.... &elalalt nu pricepu dintr-o data sc... le g.8a.." se simti mult mai liber. 8inu asculta multumit. Eâdea. Se bâlbâia.îl scriu si p-aia.imbare a prietenului îl bucura. curios sa vada ce-o sa produca. ti-am spus euH 'u face acum.8ar m-apuc iar de insecte.. .. .2ai romanulH.Ei. #poi. . Eastignirea aceH.. cautând epitete c. comic.ârziu. si geniu neînteles. tacu.... cu note.8iseara. stânjenitor de fals.otarât. ca e ceva silit într-Insul. dar altfel. la 3niversitate . Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate.oata lumea e neg. dar gândul acesta îi facea bine. deodata. . .8ar când ai vazut tu toate asteaH . simpiificânuu-le. mâna. vedea noua configuratie a romanului.. . . s-apoi autorul prea se crede. . entuziasmat. Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. 9! spun drept.. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna... când îî asculta vorbind..când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri..acerea îl apasa pe 8inu.

p-aia o e-agerez. . sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. îi e-agerez caracterul. nu.Stii cum sa-ncepiG .. succesele erotice. miopi. Si acolo se îndragosteste de o fata.. nu... si eroul e la munte.#.ipui ca ala. încât el însusi... da. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 . 'umai cea din urma. la murite. mai zglobie decât era.. o sa se zbata. stii. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti. Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu.. nu mai aduni fise.. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.... 6ata.6rumos. când îl întrerupe 8inu. 'u-si mai întelegea prietenul. (naiv) zicea sa n-o calomniez. câtva timp.ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele... sa fie tinut în g. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet. &u iliana a fost ce-a fost. dându-si seama de ridicol...ema. cu obrajii patrati si searbezi.. stii. îi e-plica. -EiHberbantule4.. Si aci.. insecte. Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi. o frumusete. sa tipe s-apoi sa alerge acasa..emaH . o fac zglobie. aia a fost înainte. îmi bat joc de .'-a vrut ea. adica.. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu. . 8inu tacea zâmbind..eare s-apoi umilit. îti placeH . cu iliana. .#. Se întunecase.. o sa sufere....*asazica. dar primul capitol din roman se petrece. la tara. la Sacele.#sta aflu atunci. Ei.0a adun. 5risice alt cuvânt.. .. 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate..a munteH .imie. la urma urmei.8a. E data dracului. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor.#sa o c.. rosi.. Se îndoise putin la început. nu toate. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. #aa. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc.... îsi zâmbira unul altuia..&e pricepiH . traindu-le însa cu mintea atât de aprins. la 0ucuresti. îti înc.. cu oc.2arca Maria.. . volum.2ricep.iliana. #propo. piatra... ..Si de ce nu ti-a datH . roscat. îl fac sa se îndragosteasca de ea. &e-i nevoie sa te mai gândestiH . #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. ......ii marunti.8ar cumH .. stii. volum.. 3u4 ce par4. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele.acu deodata si Marin. aia e alta. Marin.Si sa vezi mai înainte. cum am fost si eu anul trecut. undeva. 2-aia am iubito.#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale.. dar înc.. afara de acesta1 c. cum l-o c.. 8ar n-am fise. ..... #nette.. dupa marea suferinta. si numai asa. ce vreiH. . E în vacanta. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie.. ..

2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 . &ând m-oi asterne pe scris. . . de . Simtea ca e las sa fuga. Succes si inspiratie.amal în port. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. într-un cuvânt. .#a.. înc..... si atunci. eroul . îsi trase . pentru ca ramasese repetent Se face .#re sa fie greu. &e ziciH . cum i se parea ca se aseamana.. 8inu încerca un raspuns spiritual. ca lupta e frumoasa. . într-o casa din vecini.. Eelua romanul francez.ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate. &ând intra în odaita luminata prietenesc. sa-l roage sa declame. el si ea. connu. iar ceilalti îngrijati.. stii.fuge la &onstanta... de biblioteca imensa.'u-i nevoie sa ma conduci. dar în româneste.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea). EomanulH ..._.u ce ziciH ... cum le spunea de atâtea ori._ în padure. .. interesanta. pentru ca mama e rau bolnava. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui./a.oriotl . da-mi-l si asa. o lume noua. . &unosc bine scara.. . o revolutie în sufletul lui. .. trist. &iti de câteva ori aceeasi fraza. însa.'-ai tu cumva 2ere . . . grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt." #prinse lampa. Tfois une dimanc.ot asa cum stii.'-ai auzitH ..aina..&um o sa-l sfârsestiH . &e sa declameH T5. învatat. privind o multime fara oc. prin care îl roaga sa se întoarca. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH. ca sa-si dea curaj. cu cât se apropia de 0ucuresti. 8oara eu sunt ala4. &anon întreg..#sta asa e.eu adica . cu mâinile încrucisate.. 8ar ce vreiH . Se întoarce. T<e la revetis pour la premiere.. a urma.jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea..a.. dara. fara s-o înteleaga._ prea banal.#ci numai praful e imens. frate-sau. parca o lumina i se lamurea în suflet. de calatorii în 5rient.&e-ai spusH ._ Mai bine în padure. 8ar am tot timpul trei luni....i si lampa. colbait. . *ezi sa nu cazi. fara nici o încredere în vointa sa.. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii.a. .ipuindu-si un Marin batrân.. .Sigur.i. sunt deasupra lor.. . 8ar de ce se aseamanaH ... o situatie..otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea.Ei. . îi dispretuiesc. ori se întoarce. 8inu nu raspunse.e..ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta.. cu o privire zâmbitoare si dornica.. Stii ca la toamna trebuie sa apara. mai4..rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii..4 >uandcejour-lâ.'u fusei atent... puis>ue c ?@etait un vtement neuft\. #cum.6ugi.. 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit... rafturile saracacioase pe care stau îng. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi. .esuite carti.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata . Tcomme ilconvenait.....0a da..2rea putin trei luni. . 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute... 5c. abatut.. 5 idee noua.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -.2raful e culoarea locala. Mai ales inspiratie.

dar nu citesc întruna.ii mici si miopi. 8e-ar fi sa-l facem în culori. Era ceva involuntar.. oc. ca orisice adolescent înclinat spre visare. fruntea colturoasa. cu atât îi scade minunata frumusete. 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care .. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. de altfel. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc. caci Eadu.ipuiti-va un copilandru înalt si desirat. .ii fetelor. în rarele lui iesiri prin lume. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap.dimineata. noua ore pe zi. . 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. desc. se socotea frumos. în padure.ipiul prafuit si g. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele. cu cât se apropie de pamânt.8ar. asa în mijlociu. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. care-i întunecau frumusetea în oc.aina din acelea pe care burg. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. *orbea repede. Era. ma ocup si cu c. &aci Eadu . care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. care-i dadea un aer de paiata melancolica. se asternu sa scrie. dupa cum marturisea el însusi. #poi. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. înca.eieti. ca sa se dezvinovateasca1 .# I .ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei.imia. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. 6ata îi privea mereu. pe unde nu-l duceau gândurileH Y. neluându-si oc.iurgea era entomolog si. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag. adus putin din umeri. . ar trebui sa scriem câteva pagini. 0aiatul pleca oc. #poi. I 3' 0#I#. am colectie de pietre. mai traduc. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. i se parea ca.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte".ii în jos. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura. de care numai înc. SI 5 6#. ceea ce se întâmpla foarte rar. în viata de toate zilele.ezii le recomanda de purtat "la tara". Eadu . câteodata mai putin...0ine./m4 &am opt. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. noua ore pe ziH -8a. Mai scriu.izând înfiorat un caiet neînceput.itat fugar cu o . cu niste pantaloni largi.5pt. 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si.etele nefacute.&âteodata mai mult.ilor.. ierbar. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie.iurgea.ipuirea-i se putea servi. mai lucrez la entomologie. cu c. îmbracati acest trup sc. doresc întotdeauna sa placa. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei. ca un adevarat naturalist si visator ce era. în fundul sufletelor lor. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. cu succes.&ititi multH . Iunecându-si oc. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane.. 6ata îl privi uimita. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. ca pe un lucru rar. înrosindu-se pâna în radacina urec.ii din vârful sandalelor.

careia nu-i crescuse înca acul. . si ale caror urmari. cât si esteticei coloritului. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -.ie scurta. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit.ii lui. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. 8ar de femei avea mereu teama. care se înroseste pâna la radacina parului. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. cu toata eruditia lor. si lui numai unul singur îi placea.. Si într-adevar ca. Si Eadu era unul dintre aceia. si. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. parca aducându-si aminte de ceva. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. #sa cum o cunoscuse din romane. Eadu se îngalbeni. Si de aceea. apoi.. mutra lui zapacita si oc.ie. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic.carti care. . se înspaimânta. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute..i cu un baiat prostut.ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. luminându-se de zâmbet.. "minte" etc. i se pareau ridicole. .. e mult. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". Eadu îsi însemnase pe . Eadu . si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. 8in aceste cauze. "stupid"..3ite. în oc. #ura. îl apuca de brat. . sfâsietoare pentru altii. 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc..ilor adumbriti sau uniformelor cu roc. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de . 8ar nu stia care necunoscut. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. cât de mult îl atragea necunoscutul.. ea nu cerea decât bani si iar bani. *azându-l ca tace. cu toata groaza întunericului lui. 8e altfel. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza.rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc.5risicât.iurgea. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici... . "femele". &e o sa mai descopere si elH. am uitat sa ma recomand. fata întoarse discret oc. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. zise ea.ema întregii lui vieti. de care el.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile. .8e4 #poi tacura. dupa cum era de asteptat. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor.plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. Si pe el..ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. era sigur el ca sunt mai multe. . Sunt mai multe.ârtie sc..ii. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. si mai ales de fete. .. vorbi fata. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea.

&e tot are fata asta de râdeH. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. în odaita. si le îng.. #duna atent foitele scrise. 8ezamagit.ârtiile si caietele lui. Se ridica deodata nervos. de la sfârsitul trimestrului.. se alaturau. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica.rânti vesel tocul. Marin parasi <urnalul unui om sucit. Erau suflete care visau nemarginirea.eate si se simtea obosit.eiate...esui pe toate într-un plic mare galben. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata. geloase. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit"... pâraie. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. dar se simti deodata rece.. cât am scris4.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. nemiscat.. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. dormitând. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. trebuia numit Eomanul unui om sucit. satul. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. -Marin4 Marin4 .. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea.ândul acesta îi înfiora spinarea de placere." . linistit. lua plicul si-l zvârli pe masa. &redea ca e mai nimerit noul titlu. a. se înviorau. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. 5c. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si. îsi alese apoi lectura. *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. prapastii.. care se apropia banal. trist." Sfârsi prin râs. amenintator. Si pentru ca. înc. 8esc. tarine si catune prietenoase. Se desparti de roman. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris.." .ii se odi.. &itea cu greu. îi gonea atentia. unii veseli.. fara sa le citeasca. îngrozitor de banal. sa scriu4. 5c. un râs silit. &um nu mai putea fi vorba de <urnal". deocamdata. obosit. Si sufletele sufereau în aceasta . simtamântul zadarniciei marei bucurii. 'u se putea linisti. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH.4. clasa a sasea. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte.ean cu apa proaspata. Iar când desc.?@amasa4 . Iar.. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui.ise ladita în care-si pastra . si daca doriti si vârsta. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu..#urora 5nciu. Se pregati sa înmoaie tocul. se înciuda.. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. apasatoare. altii melancolici. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 . caldura îl ametea.ise ladita.. I* &âteva zile în urma. cu sepci de vara. %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc. pe care l-ar fi vrut ironic.remura. &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea.. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. adaoga. încordându-si bratele. #stupa cu luare-aminte calimara. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu.neau în raceala.

.Eabda. rascoliti atâta vreme de emotie.oinarerile din cartile de calatorii. #u trecut. II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. dar stiinta. sufereau nedreptatind unele visuri.imia.. . clipa suprema îi facuse nesimtitori... ..'-are ce face.. . de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora. pe care o mângâia Marin. se înfiorau în fata apusului indian. înca zece zile. îl judeca si el. un armean focos.Sa vad daca trec si eu. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. Marin îi era prNft!. gen liricK . Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc. mai putin zgomotosi. pe care premiantul nu o întelegea. &e este.. îi era indiferenta celuilalt.8oua sute douazeci si doua. care glasuiau între ei. 2e unii... ca întotdeauna. înabusit.. neica. 0ataia aceea de joc.. ..2arc-o sa vrea *oitinoviciH. . care va trece clasa cu cununa. printre banci. Easfoiau cartile. nu-sî încredintau confidente. i se paru acum o vorbarie goala. Ele. o purta cu atâta seninatate. recunostea fericirea "tocilaaiiui". Elegia.pâna acum.împartire..&. ca toti colegii.&ald "foarte"..eama /aig 0racterian... bine legat. cititor patimas. . &ând s-o mai sfârsi si asta. îl dureau notele rele. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. 2e unul dintre visatori. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. &u toate acestea.. .. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau.a ce ti-e fricaH . domnule.otarau pentru .. aceleasi ferestre desc. se arata nesimtitor fata de profesori. oprîndu-si oc.. si se gândea la corigenta aproape sigura.en epic. Mai putin veseli. se simteau deodata întristati.ise prin care se strecura. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda.ii adânci. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. un viitor "savant". trecu palmele racorite peste fata.. avea o fata negricioasa si oc. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. cum ai mai rabdat... &u necaz. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. . Era înalt. si ce caldura4. care voiau sa se dea în întregime. sentimental. dramatic. . 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia.e trece conferinta. apoi alerga spre clasa. îndragostit de muzica. #sa e regulamentul. îi era drag si lui baiatul. premiantul clasei. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte.. îa .. altii îsi dezmorteau madularele sc. îi luase toate puterile. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate.. dar îsi dete seama cât de fals este. îsi ura fiinta si minciuna. ascultându-si la rastimpuri vecinii. Era ora de româna. inconstient. Marin auzi pe 0ratasanu.. #ceeasi zapusala prafuita.. &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul. gen liric. ce mai vineH iric. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu. în spatele lui..imonosindu-si obrajii. gen liric.. învatân-du-si "lectia". îl c. epic4. îsi ura masca pe care.isa.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti.. gen dramatic. . Si nu stiau ce sa aleaga1 când se . . pe altii dimpotriva.3uuuf. zgomotul bulevardului.

Sari în sus.vecinul lui de catalog.#l dracului "/err 8oPtor". #poi sc. se plesneau pe spinarile pline. . calcau g. sareau peste banci.. #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere. . în clasa.0a. . fiind bolnav. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. vazuse c.&e ne facem ora asta. -/auuuu?@ . a neînte lesi-lor de plebe. . Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. feata.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata.2p.0aa. .. Ironic.. feeeata4 pp. .. Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda. &e-i lipseaH.Marcala. *ec.elarii prinsi în siret negru...#i fostH -'oo.. .'u ne da voie pe terenH . zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. . &ineva îl g. . Marin 2opana... ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa. a dracului "0aba".#icea nu se doarme. pe "teren". trâmbitata de câtiva "neascultati".. Marin simti ca-i lipseste ceva. ba doctore. Marin tacea. zvârleau râzând cocoloase de . Marcala. maH ..aiH Ia pune mâna.# fugit al dracului. doctore. "0abo". Interventia cesto-rului era de prisos. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca. Iar vestea.'u facem nimic.&e-i. El."0abo"4. ...... pârlitulO?@ .&are a datH . 0racterian4 ."&ocos".#icea se tipa. soptita discret de profesorul de gimnastica.ioz%!: %!7 dane. . se raspândise zgomotos în clasa.ea imagine a urgisitului de soarta. . firi-al dracului4 .. va lipsi de la ore doua zile.Scoala.iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul. tocmai ei. . 2entru întâia data. care-l astepta pe el.. . speriat.. ba 2opri-sane.#stâmpara-te. baietii se asezara mai toti prin banci. p. pf.e usuci aici si rabzi. 2erri Ermo /anibal .matematica. 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora. . corigent. .imba vorba. ..3nde-i MarcalaH ... înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii... &rezuse ca vine profesorul de româna. 5 prostie. cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. calcând masurat spre catedra.Matale ce poftestiH . "0abo"H "0aba" . ..ionti pe Marin..#i fost aseara 0racterianH.#m încercat1 nu ne lasa directorul.. cu oc. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.

'ae. satul de munte unde am fost eu asta-vara. la $G august.'u prea ma duc pe la sediu. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate.iul plan.ora din Sacele. . mp totul si zvârl în foc. . purtam totdeauna în mâna un binoclu.ârtie. *a rog... ca sa atrag atentia. oc. . 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH . . ca se aude jos la cancelarie. . 8aca nu-mi place... lovea linistit cu creionul în catedra. 2erri vorbi fara convingere. si cu tunica curata.. Mai la fiecare pagina apar altul. mai4 #u si ei dreptate. însa.rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor.ii mici. 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. cum am facut pâna acum.Sigur.In tabara... ca ceva admis fara entuziasm. ma apropiam.. . dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. parca ar fi la cazarma. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. 2ot pune analiza celorlalte personaje. 2erri ramasese cu oc. sub comanda lui . molatec. . încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna.ocmai bine.. cu batista la gura. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. înalt.. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist. ordine de zi. tot timpul studios..*a rog. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe .*a rog.. . #m fost. cu descrieri multe si cu dialoguri. deci. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa... nu faceti galagie.. .Ei.. . când scriu mai ales pentru mine. domnilor.ii pierduti în gol..u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi. Subiectul îl aveam pregatit în minte. e sigur ca se faceH .. %!C FF.. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni.&e vrei. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori.acere. am sa merg. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. #m modificat mult vec. Morariu.. pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit.. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris. Eaducanu. . 3n roman naturalist e mai greu de scris... 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. 6aceti tacere. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. îmi compuneam o fata pedanta. #sta-vara. Scena se petrece la Sacele. drapele.abara cercetasilorH *asazica. 8aca voiam sa prind necrofori. E drept.. Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. 5 organizeaza *elcicu. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. &ând ma duceam la 0rasov. . mai. cu cartile lui 6abre sub brat.eorgescu de la Marea legiune. cu gura mica. &e poti sa faciH .rebuie sa-l scriu. dar pot pune mai mult într-însul..#dica nu te duci deloc.jurnal". în august zici ca eH .8e la $G iulie.

le inventam pe loc. care se numea 5tilia. &ând am venit la 0ucuresti. scenele scrise prietenilor. 8ar eu tot cred ca se îndoieste. am raspuns eu sigur. i-am spus.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. numai pentru muie. în sfârsit. îmi spuneau ei. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza.cred .sa se bage de seama. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. c. . s-au minunat citindu-mi scrisorile. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. 2e deasupra. întemeiat pe acest material. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. #m povestit de atâtea ori evenimentele. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. Scriam toate acestea sincer. apoi una cu 5tilia. îndracita. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. Ea însa va pricepe. 8in când în când încurcam unele date. &ând îmi cerea amanunte. E drept. dar n-am sa-i spun.ema #na. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. mi-aduc aminte.itam analiza personajelor. procedam altfel. 5data. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. Mai multa prudenta nu ar fi stricat.cu un pac. 2e care ai iubit-o întâiH .imbate. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie.#m sa-i e-agerez mult caracterul. precum si nenumarate prietene. pentru ca n-am sa îndraznesc. m-a întrebat 8inu banuitor. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. care mai de care cu nume mai frumoase. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc.eama Etta. Ma desfâiain de minune. încât am întrerupt lectura. El s-a aratat vesel. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. frate. .ema iliana. %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. am vestit ca mai are si o verisoara. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. &redeam si eu în ele. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. unele numiri. dar eu le-am comunicat ca o c.2e. începusem c.. acum doi ani. Mai întâi.iar sa ma falesc fata de mine.. prietenii mi-au cerut amanunte. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile. fara ca însa . 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. #ceasta s-a petrecut ieri. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. am înc. încât roseam amândoi. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. . 2oate ca 8inu banuieste ceva. o dragalasa prescurtare de la *ioletta.&ând scriam însa prietenilor. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc.Ia asculta. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. 2e fata gazdei o c. 5tilia.

. . ca tu ai vrut sa bei. relua 8inu. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure. M-am aratat vesel. .Spune. .niciodata. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . de d?@#nnunzio.Ei.#si.Ma rog. .5tilia si iliana. silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. 8inu citise si el nuvela din care. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele.'u ore întregi. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. . # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. fie ca o iubeai prea mult. . însa. fara voie.i si tu ai sarutat-oH . ea ti-a zvârlit apa în oc. 8e cum începuse vorba întelesesem.Ia asculta.ema altfel. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa.. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste.otarându-se poate sa ma dea de gol.&red.Si pe una si pe alta.#sa..2rietena 5tiliei.Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H .iar asa s-a întâmplat. .&are amândouaH .. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge.. cred ca nu l-am convins.2arca o c. si ca. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara..&are 2aulaH .&.. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune. . aici confunzi tu lucrurile. tocmai când cedase. îmi pare.Si acolo. în realitate. . 2e iliana. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. Si ca ai prins-o. devin dintr-o data un 8on <uan.n-ai sa crezi. . ... .2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. 8ar eu nu rosesc din timiditate. . doctore. în sfârsit. în realitate.. .#cum înteleg. Eosesc. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. nu a venit nimeni sa ne deranjeze.. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. . ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . iar nu cum pretindeam eu. &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. . în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. vara. 8aca ti-as spune. . Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare.i-am spus ca e data naibii. ca ati întâlnit un izvor. ..6oarte ciudatO dar am citit o nuvela. &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. si pronunt constient. în orice caz. ./m4 ciudat4 facu el. nu-ti fie teama. rosesc.oti trebuie sa creada ca eu. ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu.

#cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. Iar când ma vad în genunc. #cum ma înteleg altfel. dar daca as ramâne si la germana.. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. 'u ma recunosc nici în mansarda.întelege ridicolul acelei viziuni. care ma iubeste. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. care studiaza c. ca sa ma linistesc. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. supararea tot nu mi-a trecut. nici la biblioteca. M-as fi înscris la laboratorul de c. cu oc.ioasa în realitatea ei. W. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. EomanticH 'u. cu cozi de nic. dar asa e. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata. eu rosesc. 8e aceea m-am si batjocorit. ar fi un dezastru. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. 8ar a trebuit sa-l parasesc. . caci au început tezele. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. rautacios. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. Si cu toate acestea. . Eu sunt un baiat urât.E E SI 0EEE. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. ascuns. eu. eu aveam alte gânduri.. in 8umbrava. scriu foarte sincer. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. cu cozi groase. m-am sc. '-am nici o tragere de inima la scris. atât de carag.. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE... 8ar eu sunt necajit. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. &#S. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc..is oc. 2entru clasa a saptea. nici scrâsnind din dinti.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. cu buze subtiri si vestede. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur. 2entru ca eu nu mai ma recunosc. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut. si sa am patru fecioare pe luna.. dar ma vad întotdeauna cu oc.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta.el dupa urec. cu sprâncene neestetice. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur.elari mari de baga. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. si cu lentile scumpeH. iar acum stau sub stejari. 3n baiat ca mine. &#2I. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. .imbat. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c. e atât de reala.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". #cum. poate ca nu doream.imia si publica articole stiintifice. %$$ %$% 'u stiu de ce.e. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. când am obosit si vreau sa ma culc. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare.elari lunguieti.rebuie sa învat ceva la germana. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. #ici. despre dragoste.. 8oua corigente odata m-ar doborî. nici încruntat.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase. $ iunie #zi am parasit romanul.

fata. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. trebuie sa lepad masca.e iubesc. si le saruta. cât de cât. . ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" .Si eu te iubesc. mi-ar pune întrebari. 2e fata cu parul scurt o iubesc. si când vin. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. 8evin din ce în ce mai melancolic. iar daca m-am sc. Eu i-am spus. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. daca m-am sc. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni.imbat.i si-i flutura obrajii. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. #colo trebuia sa port cu grija o masca. #ici însa. Eu as marturisi ce vreau.8ar atunci. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. Eu stiu de ce îmi înc. îmi plac fetele din Sibiu. sunt convins ca m-am sc. ar baga de seama ceilalti.imbat. ca sa nu ne scape nici un e-emplar. pentru ca mi-e teama de ele. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. #re o ceafa foarte frumoasa. parul îi aluneca peste urec. foarte inteligenta. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. 5are ma sc. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. 8aca vei putea mai târziu sa râzi. ar baga de seama 8inu. 8eocamdata. pentru ca ai început sa devii banal. ca un . Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase.otusi. 'u ma intereseaza.imbat. Eecunoaste-te de data aceasta învins.imb eu aici. &eH Ei.imbat. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. si pace. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. # doua zi E ciudat. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt.imbat. 8ar nu e asa. &aut sa ramân singur. fara sa rosesc1 . 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. Mi-a spus-o. . Eu n-am cunoscut pe nici una. Si atunci. #m spus ca are parul taiat. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. #cum as vrea altceva. . ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu. nu-mi pasa de nimic.. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. M-am sc. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . cu atât mai bine.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos. în 8umbravaH 8aca m-as sc. E foarte frumoasa.oit de bivol în care colcaie viermii.rebuie ca e-agerez. foarte culta si ma iubeste foarte mult. ucrurile s-au petrecut astfel. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. si s-ar mira. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc. eu pornesc în padure. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. ca un motan bubos. Si-apoi n-ai avea nici un succes. acumH 2oate m-am sc.imba.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. #tunci.imbat mult.

isese oc. Ma simt sting.ii. Si ceea ce e mai frumos. vreodata.ilor din timpul zilei. din fiece perec. E fericit.de obicei. aceasta ma bucura. pentru ca o iubesc. #ltminteri. Si când visez. oc. Eu. 'iste oc. Ma duc cu #ura . însa.ema ca dorm. nu s-a întâmplat nimic. care nu ma cunosc. castelul cu tabara noastra. 2limbarile cu prietena mea .. dar nu-i admira nimeni. ci niste plete negre. *orbesc foarte frumos. 8ar. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. si o tin de mâna. atât de trist. pentru ca pe aceasta o iubesc... #sa sunt eu. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. îmi plac mai ales oc.e. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. Ma cam încurca oc. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta.eama Mill= . fiinta adorabila. o c.i mari. 2e lac sunt si lebede. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era.prin padure sunt delicioase. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. în care stapâneste o desavârsita melancolie. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec.Si atunci am sarutat-o pe gura.. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. cu toate ca sunt sase dioptrii. încât nici nu pot mânca ca lumea. Eu. tristi.iar soptind ceva.e mai frumos asa1 #ura . sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe.si în Sibiu.. melancolic. e vorbesc despre lucruri abstracte.atât de subtil. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. Dâmbesc si eu.inuit de problemele metafizice.a. 'u mai mi-e foame. simt ca-mi lipseste ceva. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu.ii. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe.er. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u.i.i. &ând ma duc în Sibiu. îmi pun un costum de cercetas. o sarut pe gura. care le fac multa placere. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola.. eu. ca un adevarat întelept ce iubeste. 8ar eu. eu. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. atât de c. cadea si ea victima poftelor mele. perec. si-mi fi-ez oc. 2erec. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. &ând. care ma prinde de minune. 'u mai am parul rosu. visez castele cu parcuri imense.. mai ales tristi. metafizice. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. . Era în puterea mea. însa. pe care îi cunosc toti. Eu. dar nu se poate c. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf.elarii.4 eu . cu o e-presie. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta.ii pe solnita în tot timpul prânzului.e atât de potrivita. 'u râd.i. 2aPe U om cu carne si oase multe. e ca sunt melancolic. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii.. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc. iar lemnarul ne priveste fericit. #m un brâu rosu. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o . în acelasi timp. Eu fac parte. Mi se pare ca am auzit-o c. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. cu genele lungi si tremurânde. 8orm mult. cârliontate.

#m de unde.otarâre.isi.rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. Stiintele si cartile mi se par searbade.ioasa si direct romantica.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. #m sa devin altul.. Mill=4 . as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. 'u numai ca îmi dau seama.. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. 'u-mi intra în obicei. Eu nam nevoie de idile. sunt foarte trist. iar dupa 2asti va aparea. #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. ridicol. #tât de trist. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. Si aceasta nu se poate. pentru ca are sa moara. &el de acum e tristK e trist. #u început sa observe si baietii. omul care-mi trebuie. Mill=4. imediat dupa corigenta.'u mai prind. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. Sunt trist. Si trebuie luata o .ârtie. a &raciun va fi sfârsit. ci numai doresc. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt.ii pe jumatate înc. absolute pâna deunazi. 8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit. si visez pe M. #m spus comandantului ca plec. în realitate. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. de-si sucesc fetele oc. Mill=4 Sunt atât de trist. 8ar nu ma pot vindeca. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. eram ispitit sa batjocoresc putin. '-am sa pot lua nici o .otarâre. burg. #sta are sa se sfârseasca rau. sa fiu un ascet temut. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire.eama). I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. Mill=. . prea sunt melancolic.. #ura e în culmea bucuriei. 2este trei zile #zi s-a . Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c.ezi. nitelus carag.&e-i cu tine.. Iar acum am sa plec. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele.. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns.e astept. Eu sunt de esenta superioara. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta.. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. zau. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele.talie. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. .ii ca sa ma vada. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. 8ar nu. marginiti si supusi poftelor imediate. 2e mine ma asteapta alta viata. Si eu nu vreau sa devin altul. . dar ma si distrez din pricina aceasta.ll= (pentru ca asa o c. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura.eltuiesc cât ma îndeamna inima. 8ar sunt. *isez ziua întreaga si tânjesc. iar munca si ambitia mea inutile. Eu stiu ca are sa . în mansarda mea am sa devin cel dinainte. Ma simt lipsit de vointa. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH .*ino. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate.

.e întrebi. pâna ce daduram de un pod. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna.ransilvania. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. orisice s-au spune. tipetele lui 2aPe. #colo am sa ma asez la masa mea si. eu îi pun la marginea cortului. vorba vine). doua corturi mari si doua corturi-magazii. si afla ca sunt . Mai întâi ne g. desigur. Entuziasm. #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. comandantul. am dat de copaci si am început sa alergam. apoi blestemam oleaca în gând gornistul.ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4).orâta de toamna. nici un muritor. .de cauze necunoscute.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului.elarilor. &. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. dragul meu. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. #colo trebuie sa fac coada. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. de scolarite. în timp ce aud de departe.. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului". am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. cum nici tu. pe care nu-i gasesc. de altfel. cincizeci de cercetasi. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. dragul meu. ne-am întins optsprezece corturi mici. #ici am descalecat noi.ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. pe iarba.. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . oc. #colo sunt eu stapân. în fiecare noapte. 8imineata ne sculam (cum dormim. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în .iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. 2entru ca de citit. datorita unui comple. neavând oc.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata.otarât sa te informez. tocmai de la corturile grupei întâia. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de . o ploaie mo.. vezi mai la vale) la sase. 8umbrava Sibiului. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. #fla. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. 2ornim apoi la spalat. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei.. de dascali. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse.. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. plus comandantii respectivi. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. . sosesc cu mult mai devreme decât mine.abara4 &. cercetasia. cât mai complet posibil. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. unde sunt si eu. Sibiul. la o cismea afara din tabara.iontim tovarasii de saltea (saltea. la culcare. nici fete cu parul tuns. etc. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. tabara. a fost din belsug. când voi obosi citind. In ce ma priveste. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. pentru ca ceilalti tovarasi. .u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. eu ca si. nu-ti poti face idee. în sunetul unei goarne ragusite. &um însa.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . de fete unguroaice si de mesteri tipografi.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. de domni cu cioc si de un cârd de vaci.moara. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. ceilalti tovarasi. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. .

care doarme sub un car. îl târâti afara din cort. târguiette din Sibiu.idul rosu.#zi e rarQre1 se prind . în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. Si înc.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare.ipuieste-ti starea nervilor mei când. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei.informativ-imperativa pe . care cu totii îi seamana.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 . al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. ramân. strigând "ca ce fel de treaba e asta. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . doctore. Si mi-a dat. îl vad pe el din nou cu cana plina.2ai el nici nu-i în tabara. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". &ând vine rândul gnipei mele. barbia.ip. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie.8aca însa spui ca ai treaba.8aca m-o prinde.abara Sibiu. #poi îsi ia o strac. #poi1 .imeronterele de minune. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai.e de bocanci (el nu simte) si. ca ne apuca amiaza" etc.. când avem atâta treabaH .. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). ca asta nu e regula. apucând câte doi la un picior si trei de cap. 8upa aceea. 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el.2ai bine. &eea ce urmeaza e atât de vast. #tunci recurgi la o cana cu apa. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. încing curelele curiei de .. îi pisezi picioarele cu o perec. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c. la urma. curata cartofi. #tunci ma informeaza cu amanunte1 . cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei. buzele. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. *orbesc foarte . . spala vasele. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc. ceri ajutorul lui ivbv-sPi.care ma scol cu prea putina întârziere. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe. pe tiganul ajutor de bucatar. îl gasesc .îmi striga el. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. 8e aceea. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. fierbinte. dintii.eana de peste drum de tabara. apoi la un baston cercetasesc.cu ea plina.8ar comandantul *ulpeH . atât de complet. sarcina cea mai grea. si sfârseste întotdeauna bombanind. 8upa cum te-ai asteptat însa. &ând vin si eu bucuros de lic. în pozitia aceasta. ma deznoada în bataie. linistit. tocmai astazi. fruntea. aburind. . pricepi acum cum eu -sarmanul de mine .pe lânga un foc strasnic . în fiece zi. sprâncenele si. aprinde focul. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas.. strâmbându-se.. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. aduna lemne. . scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. ca ce e întârzierea aceasta. îndeosebi -ilo-p. dragul meu.Supliment4 . în sfârsit. si pe madama de la dug. câteva minute.Si daca te prindeH . o grupa "de servici"1 matura tabara. #cesta-i planul.2lec dupa insecte si dupa plante4 . obtinând acel rarisim supliment. care ar trebui sa fie cu cana goala. pregateste . #poi se potoleste.. eu iau o cutie mare. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". la urma.elarii pe nas. care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4".împotriva tuturor asteptarilor .sezatoarea pentru seara. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. #cum manânc. 2oste-Eestante si.

unde dracu l-ai gasitH . Eu..'odurile asteaH e vad. . îmi spune1 . milos. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. camarade.inocino. *ezi dumneataH asa e domnule.H . *ulpe se încurca.*edeti asteaH . îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el.&.. Seful. ma întâlnesc cu comandantul taberei... dupa împrejurari. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. Seful. sunt pregatit pentru orice întrebare.ega violaceea. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor.e vedeti cum suntH ..si pornesc spre tabara. baiat cumsecade. asa! .. naturalistuleH .. -EiH4 . . s-a ocupat pe timpuri cu botanica. calcând indiferent. jarisim. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. 8ar. nu paraseste nici o clipa pe comandant. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe.serios. . Mai greu o duc când. #tunci prind repede vreun fluturas. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata./ai. /aiH &e ziciH Seful.Eu stau pâna ce gasesc o -ilop. în fata cortului.. . îmi încarc bratul cu buruieni . da. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. dar neinitiat în tainele entomologiei.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant...&um suntH . ma priveste lung. dupa o asemenea zi de lene.&ine nu sunt foioaseH .. 'u sunt foioase4.iar azi..&um merge.daca gasesc vreo sopârla moarta. .. însa. Si îl privesc dispretuitor. 8ar nu pot sa ma plâng. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul.rebuie sa fie o varietate noua. ca un adevarat savant. cu un aer preocupat sau multumit. dau drumul fluturasului.. cu atât mai bine . da. 2ornesc agale printre copaci.'u distingetiH 'u sunt foioase. 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice.#sa. M-am facut numai apa. în dosul lui.... .. 8in nefericire. domnule comandant. -EiH . da.'odurile. încruntat. . #ltadata. eu. cu aripile scuturate de polen). care.#a4 da.3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile.. . .#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum.. cum nu se poate mai vesel. ..2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee...inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. da.2ai astea sunt graminee. . care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri.2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el.8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc. .. -'umai spune4. .#dmirabil4 &. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. *ulpe.#m gasit niste specii de c. . Eu.&e sa zicH 6rumos.

&u fluturii îi mai greu.. pe care le taiam felii-felii. fac indiferent. stateau de vorba cu comandantul.. . doctore. Eu aduc discutia asupra entomologiei. domnii ar dori sa le arati colectia. Eu continui netulburat1 ..8aaa.. coleoptere si lepidoptere prost conservate. comandantul trimitea saRma c.#ti vazutH..Si cum le apuciH . M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. cu amoniac.2ai viespile cum le prinziH . &omandantul nostru e însa vanitos. #ici ramân cu gura cascata.... Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. 2rind si scorpioni. c-au venit vizitatorii.8e capH4 . Si când vor sa ma întepe...oti. sunt numai niste biete .Si pe sobolani în batista.eme. admirau -tabara.#... .. compatimindu-ma în gând. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine. . o colectie nu se face cu una cu doua. &omandantul priveste mândru domnii. &ând se pregateau sa plece. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca... pe care s-o arate vizitatorilor. Ma scoteau anevoie din cort.2e viespiH . nu se lasa.8ar tot mai stie *ulpe botanica. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata. care râde.8e cap. 2e coropisnite le scot cu za. .*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele.. . mi-a raspuns.ar ars.as-ca faci tu si fara cutii. .i pe comandant.8omnule comandant. . .. îsi înteapa capul si mor.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte.... si tin adevarate dizertatii. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH.. 'ici unul nu mai vorbeste. Eu li-s tata lor.. .. 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea.ete. ca sa pot gesticula mai în voie.. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. 'u se lasa *ulpe.#i vazut. Eu vin bombanind.. tainic. Eu stiu cum sa le apuc.Eu privesc în oc..). c + . 8omnii ma privesc.. 'u-ti poti înc.Iar pe vipere le prind cu siretul de g. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri.. *eneau vizitatorii. cu cercetasii. cinerare4 7" . Eu i-am spus1 . .. .3ite.8aa.ipui admiratia tuturor. admirativ. ca sa fac economie.imenoptere. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea. Eu las ierburile jos. 8ar si pe ei îi prind./ai. Si îmi trebuie cutii mari.. Specii rare am eu acasa.. mirându-se1 . . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful