Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

+ martie . !+!%-l+!7 . pe care o va absolvi în !+$C.2.ipareste romanul Sarpele.2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India). unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana. !+9$ .ristina. Mi. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor.#pare romanul 8omnisoara &.6ondeaza Eevista universitara. !+$! .Este consilier cultural la isabona.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice.2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume). !+%$ .ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop. Iorga.imba numele în "Eliade". !+$C . cu teza Istoria comparata a te.2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii. !+9" . !+$C-l+%$ . !+%7 .Se naste.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India. la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. Si nu sunt trist. morale si politice de 0. Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore.e Ieremia (ofiter).Este numit atasat cultural la ondra. !+%: . într-un caiet pe care îl ascund.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '. un curs liber cu tema istoria religiilor. !+9% .întors în tara. inspirat din propria e-perienta din India. Mircea.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii. primind titlul magna cum laudae. I se tipareste romanul Maitre=i./asdeu.eorg. Iar daca nu va recunoasteti în personaj. !+9:-l+9C . nebanuit de nimeni.I se publica romanul 'unta în cer.îi apare volumul Mitul reintegrarii. !+$: . !+%9 . la 0ucuresti. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7.2ublica eseul Insula lui Eut. Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. !+$9-l+$" . !+%+ .imia asiatica si 5ceanografie.Scoala primara o face la 0ucuresti. !+$+ . . lucrare ramasa neterminata.Sustine.Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. !+%C . !+9ll+9% . fiul Ioanei si al lui . . !+%% . !+!7-l+$" . !% !+%" .. 5btine doctoratul în filozofie. #lc. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. !+9G . lucrare îngrijita de Mircea Eliade. !+$" .nicilor Loga. dar. revista va fi oprita. nu va iluzionati1 însasi delimitarea. 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc.2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is.anasius. nici de povestea cu amintiri"..aici.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti. nerecunoasterea. nici de toamna.Se stabileste la 2aris.

Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata. Immortalite et liberte. &ordonul egiunii de 5noare. !+7C-l+7+ . la 2aris. si la roman ma gândesc de mult. !+:+ . viata mea.engis-M. Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. 8ar adevarul era . !+"$ .icago. 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas. !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses. la 2aris. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale. Illinois.ipareste. $$ aprilie .icago. nuvela 'ouasprezece trandafiri. !+"! .Se stinge din viata Mircea Eliade.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris. la Stuttgart. !+C:. Scrie nuvela fantastica !$. In curte la 8ionis. !+CG . 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a.Scrie si publica nuvela fantastica . !+7: . ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. !+":-l+"7 . Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte. !+"G .Este invitat la 3niversitatea din &. scriam în <urnalul meu.2rimeste. !+77 . doar.2ublica . traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. #pare. !+:: . revista #ntaios. lucrarea Images et s=mboles.imie într-un laborator instalat în firida sobei.ai >ues de l@E-tase. Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola. condusa de Mircea Eliade.inerete fara tinerete. !+7" .8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene.e de l@eternel retour.ec. la 2aris. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur.icago. !+:C .ni>ues du Loga. &.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza. m-am . iar viata mi-o cunosc.an.2ublica volumul #mintiri. !+C" . #rgentina. !+"9 .ington.Scrie nuvela fantastica a tiganci. !+9+ .I se publica e &.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &. la Sorbona.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).#pare.I se tipareste lucrarea .2ublica. !+7% . la 2aris. îi va purta numele.raite d@. 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu.GGG capete de vite.!+9C .2ublica volumul e Loga. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I.iar azi Eomanul adolescentului miop. 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. lucrarea 8e Dalmo-is a .ni>ues arc. !+:! . !+"+ . I (Mansarda) .Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele.icago.ec. *oi lucra în fiecare dupa-amiaza.amanisme et Ies .otarât sa încep c. la &.istoire des religions si e M=t. !+7G . la 2aris.Editeaza. !+C9 .#pare nuvela 2e strada Mantuleasa.

care sa aiba mosie. &origent tot voi ramâne. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. 8ar romanul trebuie scris. în înserari calde si tulburatoare. Mi-au folosit. vrea ea. . îi pun întrebari. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. Eroul sunt eu.altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. la vara-mea. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. Staruie c. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. Si atunci i-am ascultat marturisirile. 'ici una. 2uica. nostalgiile si tulburarile ei. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . M-am tulburat mult la început. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. Ma tem. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". dar pentru . îmi spune. m-a sfatuit ea. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. &ea mai mare.. ca un adevarat autor de romane. unul frumos si altul urât. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. cu drame interioare" etc. 8e câteva saptamâni. Si am cunoscut câte ceva din visurile. tot ceea ce am dorit din mansarda. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. #ceasta. cu masuta acoperita de sticlute colorate.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. ca viata mea stinsa între copii si carti .ipuie. sa sc. în zadar. si sa-l fac melancolic. era grasa si murdara. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult.. Sa fie doi eroi. credeam eu. sau a saptesprezece ani. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. # cunoscut atâtea fete. fireste. Si sa-l c.. 8e aceea. &ealalta. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. Maria.oti. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. îmi merge tot mai rau. de la o vreme. apropiindu-se1 te iubesc4. cu scoala. poate.. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. în sarbatori de familie si idile.. nici alta nu puteau seduce un adolescent. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc. nu i-a placut. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . iar la mosie un frate brun si curajos. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. El le-ar întovarasi prin padure. acesta e un roman cerebral. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. *ara-mea se opreste.. tot ceea ce nu am avut. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. zâmbind.nu va interesa cititorii. sa-l faci pe erou frumos si bun. 2entru mine. de câte ori o întâlnesc. era slaba si reaK îsi teroriza fratii. 8ar cititoriiH. însa. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. Eomanul îl voi scrie altfel. pot scrie orice despre el. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu.eme Silviu. veg. încolo. caci am învatat vocabularul fetelor.otarât sa ma gândesc. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea.imb numele eroinei în aura.8aca vrei sa scrii un roman. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. în timp ce voi scrie.

8e câte ori nu mi-am jurat eu. Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. totusi. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". Ma stapâneste cu glasul..an der Neise.otarât. #m alergat pe coridor. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. uni am dat e-temporal la franceza.. #tunci am sc. Intrând în curtea liceului. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. 2rofesorii se vor teme de mine. *anciu saluta demn si îngaduitor. linistit. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. sa cutreier tari. de slab. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.. #ici am protestat eu. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. sa lucrez în porturi. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura.. de timid. a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. iar 8inu s-a strecurat.daca sunt ascultat . 8ar nu am. totusi.otarî sa ma lase corigent la matematica. fireste. #ltii au noroc si la fete. înca. Eu nu am noroc. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. confesiuni si amanunte. #m acceptat. . . sunt sigur ca nu i-as putea rezista. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. prin care as putea obtine "jurnale". sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. privindu-l cum intra.imbat vorba. intra *anciu. sa uit problemele grele.rollo da. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan. e-temporale numai din "gramatica". înfrunzisera toti castanii si era senin. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. de sase ani. *ara-mea. mi-am luat locul din banca I. cu oc. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. din "gramatica". Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. 8inu a râs. unicul izvor de inspiratie. sa dorm în barci. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". în gând .. în fund.#re sa-ti vina greu.. 2aseam îngândurat catre scoala.rele si încurcate. nu am învatat nimic de sase ani. a urmat câtiva ani la calugarite.. am sarit treptele patru câte patru. Ma întristam aflând cât sunt. Si. si la scoala. în clasa. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va .îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. de ne.ii si cu dezlegarile problemelor. cu calmul. iar 6aradopol la germana. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. 2e astazi aveam patru probleme1 . Si apoi. si la carti. 2entru ca trebuia. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. 8ar geanta m-ar fi umilit. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala..cea din urma oara. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. cum am luat ieri la germana. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului.

Era tot ce puteam face. si a început sa-mi dicteze1 . ca sa-l pot urî.. nu mergeH . plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara.#vem un cerc. # înteles. nu se zapaceste.. iar noi sa avem întreaga ora libera. si stergeam mereu.. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. 8e altfel.emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata. dar ma zapacesc. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea.. .'-am putut sa le fac pe toate. . pentru ca nu stiam problema. . 8ar am facut semn ca-l stiu. ca sa mai treaca din timp. zâmbesc îngaduitor celor din banci. cu caietul.Eu învat. când si-i pleaca în caiet. 2oate a aflat. 2oate ma rugam si altceva. domnule *anciu. . domnule *anciu. maH .. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului.. Stii enuntulH. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". &ine învata bine.Spune atunci. în carnetul albastrui. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu.. cu creta si buretele. . zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost... începui a construi cercul. . Sa se calculeze înaltimea . nu se mai lasa înduiosat de natângia mea.a loc4. domnule *anciu. 'u-l stiam. *anciu si-a întors scaunul catre mine.. un italian . ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. .6a-o atunci pe prima. ."într-un cerc de raza E..a zonei. însa. M-am asezat în banca. 2anica piere din senin.ii profesorului si.. . . #m pasit demn.'u ma întrerupe4.Ei. dar sa vedeti.niciodata.... 2auza lunga. 2rivesc calm oc.&âte probleme am avutH .otusi.Invat .. ca ma prefac. -&ine îmOa bine. cum ma apropii de tabla. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. zona nascuta de un arc.3nde suntH .. de atunci. eu gândeam1 "Ei..Eepeta enuntul. 6ireste. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. valoare si dezlegare. Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c.emat cel dintâi la tabla.Stiu. ca nu învat niciodata si.8e ce nu înveti.Stiu.. si eu mi-am dat seama ca ma rugam." 'u stiam de unde sa încep. bâlbâielile.. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. usurat. . 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. si-a încrucisat bratele si astepta. . 8ar totul era zadarnic. al dracului4" si apoi pocneam din dinti. nu stiu cui. m-a c. la ziua de !" mai. are ca baza un cerc.. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. ma linistesc. #m facut rugaciunea. în timpul acesta. .2atru. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul.

El ma admira si ma dispretuieste. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. ca repetam scene citite în carti.. înflorit. E un adolescent fara sprâncene. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat.&e te faci.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. sc. pentru ca eu sunt eu. Mi se plânge de slabiciunile lui. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop. Se apropie seara. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. &onflict.et. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. 2oate e înca virgin. fireste. e-plica. #scultându-l. iar *anciu îi striga la rastimpuri. e-asperat1 . E-plica. . #cela îsi stia lectia. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. simpli elevi dintra sasea reala. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. 8ar nu scriu.8aca am glorie. 8upa ce a iesit *anciu. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa.otarât intriga. doctoreH . '-am putut scrie nici o pagina. asa cum se afla în romane. ca 8@#nnunzio îi seamana. domnule4. Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu. El ma suspecteaza. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. ma mustru. # citit @enfant de volupte si e 6eu. II 6uoco. iar ei. cu obrajii moi si frunte îngusta. #cum însa.roscat si miop. dar nu o pot îndeparta. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc. e-agerat. transfigurat. am planuit capitole din roman. II. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. 'u miarn . Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. pe drum. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei. *reau sa ma ocup acum de Eobert. cum îmi place sa ma port cu el. nu.imbat. bucurându-se1 . 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient".&e ai. în caietele menite romanului. si. &ând ma linistesc.. 8e câte ori sunt umilit.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. înca. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. în acelasi timp.elari. si trebuie sa c. cu buze de taranca tânara. femeile si banii vin de la sine. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. . Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol.. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit.iobia noastra si de gloria sa. cu barbie lustruita. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. dar pronunta 2iacere.. 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. odata. care îl împiedica sa ajunga glorios. #m încercat. mâine am lectii grele. care se încapatâneaza sa nu poarte oc.ucreaza. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. Si atunci amânam iar capitolul. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. 3rsuz. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine.

Sa iau seama. e un prilej.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. modific. 'u cunosc decât adolescenta noastra. Eobert. . în orice caz.. Eu nu am gasit nimic firesc.. m-am oprit. 8ar am pierdut iar firul. personajele. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. 5 lume ignorata. 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. conflictul. romanul trebuie publicat.. planul de lucru ar fi simplu. pentru promovarea mea în clasa a saptea. 8ar seria aceasta de scene. 8ar aceasta pare pedant si rece. s-o ajut. *oi avea grija.autorul însusi nu-l cunoaste.i. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. ca mai înainte. &ând. trait. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH . Iar eu vreau sa înving întotdeauna.c. Iar am alunecat în discutii critice. viciata si neînteleasa în literatura. dispretuitor. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes.. 8ar eu nu pot descrie. 6ara sa vreau.nu le va cunoaste nimeni. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". cea dintâi aventura. 'u gândesc întotdeauna astfel. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. M-as multumi sa prezint. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. 'u i-am vazut niciodata iubind.. 2rietenii ma cred timid printre fete.. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. s-o încurajez. rând pe rând. #s fi fericit sa gasesc un conflict. în roman. Si apoi.rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. #-tunci. în orice caz.eiat ultima fraza. fara a fi un roman psi. nu stiu. Eomanul meu va fi scris fara discutii. e-agerez. nici unul întrecând saptesprezece ani. încercari de a sc. #s lamuri. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. însa. 8e aceea ma arat retras. de la care am plecat în aceste pagini. iar nu s-o potolesc.. Suferintele mele .#m plecat de la Eobert. pentru ca nu-i prefac. 8aca l-as sili pe el. oare. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. apoi. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec. si nu am tragere de inima sa le scriu. Mai ales "concluziile". Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. 8ar. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material .pâna atunci . 8upa ce am înc. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. si . Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum.iar în <urnalul acesta.. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. în Saptamâna 2atimilor. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. Si apoi. înainte de toate. Sunt atâtea lucruri de spus. . nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. '-as avea singurul lucru pe care îl caut.asupra measi asupra celorlalti . de impresii. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. de aceasta sunt sigur.ita anumite capitole . 8ar mie îmi place sa ma contrazic. E stupid. #s suferi mai mult daca as fi respins. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. pregatiri pentru roman. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal.

mult." 6ata s-a înrosit mult. e-am întâlnit lânga #rene. Si ea se scutura sub buzele mele reci. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. ca pleaca sa-si caute sora.i. Se împotrivea cu oc. cu mâinile. Ma încruntam. lacramând. acela a ramas locul de întâlnire. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. 6etele au ramas fermecate. iar pe mine ma alinau. la prima aventura. 'e-am distantat. 'u ascultam decât pe Eobert. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza.sa nu le strecor si în roman. împotriva surorii. de buzele ei. asteptând sa farmece. . g. cu buzele timid înrosite. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. 8inu vorbea rar.iar cu perec. lânga ele.pe care atunci o cunoscusem -. cu gesturi. Eu eram palid. Ma stânjeneau privirile strainilor. &ând i-am sarutat buzele. rau. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". . cu obrajii pudrati.eta o vulgaritate impresionanta. cu parul atent presat. 'u vorbea nimic. si-a scuturat roc. pe bulevard. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. strângându-i bratul. rosu.i. 2erri coc. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. brutal. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. îmi porunceam. îndemnat de Eobert si de 2erri.otusi. cu obrajii albi si oc. Erau simplu îmbracate. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. umilit. doua fete si doi baieti. la toate serbarile.ii. Iar noi . pe umarul de stofa decolorata. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. resemnat. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. Mergeam împreuna. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. S-a asezat mai mult târâta. zâmbind si rosind. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. incult. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. în 2arcul &arol se întâlnesc perec.ile de liceeni.i.cu sepci de liceeni. zapacit. cu ironii stupide. privind în oc. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. pe par. Era cea mai mica din grup si. c. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. cu ura. le-a vorbit. vorbeam. poate. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj.ii negri. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. 2arcul era prea populat.i. perec. Eu paseam apasat. aceasta se stie. pe o alee dosnica. 6ata aproape plângea. Se zareau si se auzeau celelalte perec. 6ata cuteza sa vorbeasca. îmi placea s-o c. . #m auzit acele adorabile fraze de început. 'e-am întâlnit toate perec. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. Eu staruiam. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. lânga un brad pipernicit. *orbeam aspru. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. 'u îndrazneam. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. 5 bruna cu palarie alba.eata se rupsese. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. cea mai cuminte.ia si mi-a spus. Eu taceam. *orbeam. E inutil sa reproduc aici conversatia. s-a ridicat ca un arc. în toate liceele. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. Era înca zi deplina. fumând. toate cuvintele cu doua întelesuri.i. râs încurajator. de aburii parului.ile la cealalta parte a #renelor.inui stupid. 8e aceea. 6etele se . perec. Eobert le cunoscuse. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. eu m-am împotrivit mult. întunecat. Si fata se înspaimânta. aducând si pe 8inu. într-o jumatate de ceas. 8e câte ori o priveam. înfiorat de tremurul trupului. strivite pe obraji.

pâna acum. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". Eram furios pe mine. Meditând. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. 2ovestind lui Eobert. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el.ma supara oratoria lui fara miez. sa vorbeasca. în romanul meu. e marginit si încrezut. apoi. Ma supara Eobert. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio. iar altul se c. ea plânsa. Eu stau între carti.Si cum ma va c. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. 2oate. . banuitor. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. Eobert nu e un geniu. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. 'oi toti îl tulburam cu glume rele. asa cum port eu vara. El ne spune ca citeste pe 0alzac. Iata o fraza stupida. Eobert va trebui sa faptuiasca.ipui în mansarda mea. E numai un baiat frumos ca o fata. se îmbratisasera cu prietenii mei. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. cu oc. El îsi pierde timpul sau citeste romane. fara sa se gândeasca asupra ei.. nu cunosc viata. E gol si suficient. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. care va fi un personaj de seama în roman. 8ar aceasta o ascund în mine. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. ci ceea ce crede.poate dintr-o invidie nemarturisita . într-una din ele am si eu un rol principal.emaH . care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. pentru ca e sentimental.B tipatic în acelasi timp. 'u lamuream nimic.rebuia sa fiu mai brutal. &ând ne adunam. El raspândeste zvonul ca ma tem. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. în bluza aspra ruseasca. <ean *ictor era fericit. Eu livid. Eu ma prefac ca nu înteleg. 8e atunci. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. 8ar eu nu ma grabesc. la întoarcere. El e complicat. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. 8ar pe mine . daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. sa revina. Eu îl întreb. aventura. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. dar nu prea mult. Eobert asculta cu înfrigurare. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele. însa. prea putin de acest prieten. îl voi ridiculiza. Iata ca am vorbit. si în roman nu se va trada. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. Stiu ca ma dispretuieste mult. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. pentru ca. sa merg mai departe. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. înainte de a pofti asemenea lucruri mari.. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune.sarutasera.inuie s-o ajunga. Ma va înc. spune el. nici nu-l cunosc.iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an. Eu sunt simplu. 8inu îsi fagaduise. îi voi culege naivitatile si neg. El spune ca "traieste". aceasta o stiu. *oi fi un soi de "raisonneur". de ce o c. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. . 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar.elari si cu zâmbet încruntat. poate. el n-a stiut ce sa creada. 5c.inuisem absurd. &ine stie daca nu ne invidiau. prieteni multi.

Eu ma prefac convins de sc. singur la . . încât începe sa creada el însusi în ele.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo. toate le voi sc.#tunci nu-i spunea asa. în roman. nu le va citi nimeni.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman.8a. # protestat. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. . care tânjea gloria. &a sa câstige timp.imbare.oli. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. Se încordeaza sa para erou nordic. 'e-am despartit aproape suparati. 6aptul acesta trebuie meditat.ârgo-viste. modificat de lecturi când vorbeste cu mine. Eobert. 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie.oli. III. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. . &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . .2e unde au luat-oH . 5 zi de la sfârsitul lui mai.2entru ca Eobert. a ajuns sa se creada altul.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. . se dovedeste ridicol. dintr-o insinuare a mea. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc.oli. . asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. . 'ote scurte. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. însemnari din clasa. le voi e-agera. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme.roniade sufla ca sa i se sufle.Si de ce sa fiu eu acelaH . ca sa-mi sc. . . &a întotdeauna.Si apoi pe unde au luat-oH .2e unde au luat-oH &aleia se gândeste. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. &aleia nu stie nimic. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult. mereu mai tare.îi spunea &apul 6urtunilor.ologic. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. îmi vorbeste de 0rand. *a uita pe 0rand.roniade sopteste.rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale.<ean *ictor Eobert. 6ireste. poate. (.imbat. Eobert s-a convins.#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman.Scriu un roman de moravuri si un roman psi. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. minteam eu. în roman. In vacante. impresii continuu sa adun în <urnalul intim. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet. eu cred ca îsi va reveni. #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. #ltminteri.eind fara rost atâtea pagini din <urnal. în câteva saptamâni. .ace.roniade. # auzit.imba.. superior. Meditând. . îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate . în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. pe care îl citise de la mine. încearca sa para sc. 2aseste în mansarda abatut. Iata-ma înc.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH .otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop. întreaba si el1 . 8e atunci. .

*orbeste încet si trist..-urile erau ale lui. . Dâmbeste. ca un par. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. nu stiu unde.. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. n-ai4 .Si ce-au gasit acoloH . si se bâlbâie ca si mai înainte. vom pleca noi doi. .Incetati odata. la sfârsit.8omnilor. cu câteva sandQic. Mai avem câteva zile si vine serbarea.ot o glumaK c. 2rofesorul zâmbeste. vreo gluma. tot atât de linistit1 . 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras.... 5 melodie banala. clatinându-se pe scaun.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni. . 2oate ultima ora de muzica de anul acesta.. 5ra de muzica. 2aPe e tot atât de senin. când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie. .8ai. în clasa a doua a fost premiant.-uri si o litra de tuica în fata.E scris pe-al nostru steag4 .In 0razilia. # spus ca sandQic.*a dau afara4 . #plauze frenetice si râsete. nici la tabara din 8umbrava Sibiului.si înfloreste. daca nu faceti tacere. '-am nevoie de câstig.8omnilor. 8esi va ramâne repetent. 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g. îi aminti. Eâsete.3nde-s doi. .. #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului.&. 8upa ce a repetat-o de câteva ori.. domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. '-au iesit decât trei baritoni. va ramâne repetent.. # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@.. glasuieste unul din fund. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios.3nde sunt baritoniiH '-auziti.iar portretul domnului. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. si manânca tot atât de mult..Si altcevaH . pe care am mai auzit-o. magarilor4 ...acun a sa maniere. 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului.2amânturile indice. obisnuieste sa spuna.Si unde au ajunsH -In 0razilia. . într-o recreatie. .ca un mar.em pe d-l director. c. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. .'u va astâmparatiH . ca el a platit si litra de tuica. El raspunde. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale. # fost c. . .. si-a venit sa le vânda. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii. 5 bucata costa sase lei. &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret. . singuri. &rinul. . puterea creste. în clasa a patra lua mentiune la matematica.u l ?@as voulu 8andin4 . #u cerut sa le-o cânte. însa.&are-i obrazniculH . nu de altceva. #cum. Si adauga.iozdan o sticluta cu coniac. *anciu îl lasa sa vorbeasca..as@ sa vie. # încercat sa faca c. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega.emat în cancelarie. o noua romanta a sa.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent.

câteodata. 6ireste. 'u-l mai "pasioneaza". #steapta.imbat mult. capetele.8e ce va purtati sever cu noi. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. si acum se întoarce în sineH 'u stiu.. înca. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine.8e ce va suparati. urmarit de c. 6osil a reclamat pedagogului.2rofesorul îi ca un parinte.3nde fugi. ca sa nu-i puna .iar glasul lui e divin. %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. Sta cu batista la oc.ii rosii si lacrimeaza. si ciuda pe el.imie si a pomenit numele tatalui sau mort. 'iciodata 8inu n-a fost prea . 2alma a rasunat..3nde te duci 2artiniseanuH . Sunt sigur ca se înc. ceea ce se petrece la liceul acesta4".arnic. încruntat. învata bine. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp. . 6osilo4 .0anca din fund. 6osil nu e simpatizat. la el.ipuie personaj din Ibsen.. se plimba si doarme mult. 8ar acum s-a sc.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. . încât orice om inteligent sa poata întelege .8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu.. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor.i baritonii. ca sa auda maestrul. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. penibil. ce rol va juca în roman. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. se târaste în banca. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. e fericit si raspunde în asa fel.pe deasupra . si compatimire pentru profesor. baritonii si-au întors. care sta în spatele lui. bine de tot. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. e zgârcit. cunoaste c.mai e si evreu. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. d-le 0oloveanuH .. nici prea ordonat. &aleia. cântând. 0oloveanu cânta înainte la orga. 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. cum spun eu. Scena m-a facut sa rosesc jenat. 2oate sa fie o simpla criza. copiaza la teze.inuri sufletesti si trupesti. R 2e Eobert îl dor oc.. singur.iop.imie si . . 3mbla printre baieti.i. dupa ora. rosu. 'u mai munceste. va scad nota la purtare4 . numarându-si din oc.oivinovici "insuficient". pâraste baietii. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa. R #guletti a plâns astazi la ora de c.i. d-le 0oloveanuH . 3nul din ei "a cerut voie afara".ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica.'ec. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora.ematului i se ia darul. 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . 6osil încearca sa se strecoare afara. 0aietii îl striga din banci cu glas tare. #guletti s-a prefacut si a mintit. 8ar eu. pentru ca e sc. &aleia va face o ora de arest. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. bun si inteligent. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c. . Si pentru ca n-a obtinut. &iteste literatura putina. pretinde ca nu poate cânta.Stai la loc. #s minti si eu bucuros. sa-mi frâng mâinile de enervare.imieH #m învatat-o amândoi. pentru romanul meu.

E drept.. #m vârât la urma fituica în buzunar . totusi.imie.. 2roblema era de trigonometrie. nu vorbesc si stau pe gânduri. &ât de putin as fi citit. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc. R 'otita din $ iunie. înca de pe la 2asti. 'e aratam multumiti si râdem.ipuisem noi. Se întelege lesne aceasta.'ici nu stii cât ma dor oc. 'e obisnuim. R . &um însa eu nu stiam nimic . Mie mi-a spus ieri1 . când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. R #stazi.iurilor dreptung. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. 8e atâtea ori ma pot preface. 2e trimestrul întâi. în jur. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. . dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. pentru zgârcenia lui 6anica. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. priveam si nu pricepeam. Si nu e asa. si tot o rezolvam. Se face rosu. cu placerile libertatii. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe . desfiguratK îi tremura glasul. #m scris ce cunosteam1 altminteri. 8espartirea ne alunga bucuriile.imie. baietii lucrau aprins. sleiti de caldura si ne întristam. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. am înc. as fi capatat "rau". . 2roblema. 6anica e terorizat de c. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia.e. 8upa plecarea lui . ca vor aduce. si se uita uimit. . ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. sigur de ignoranta mea. cu foaia alba. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine..is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. se bâlbâie. când se vesteste vacanta. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. când se apropie sfârsitul anului. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie.ii. Si. Suntem obositi. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu.oivinovici. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. 6anica a capatat "bine" la c. *anciu se uita la mine. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. putin câte putin. &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c. &eea ce. în ultimele saptamâni de scoala. dezgustati de scoala.eza la matematica. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung.emat la tabla. Se emotioneaza ca în fata inspectorului.unde s-a adunat un teanc întreg. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. S-a întors în banca istovit..i.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. #seara arn citit pâna la doua. în acelasi timp. si vorbim.ârtie. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. &red ca citeste de zece. Eu n-am gasit-o. nu-mi mai ramâne nici o nadejde.ca cititul e pricina durerii lui de oc. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. foarte usoara. e mai mult decât o nebunie. Suntem atât de legati între noi. ca de obicei.

. de ce i se spune "&ocos". Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta.imie si matematica. în ora de c. 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. renuntând. fara sepci si fara palarii. fireste. concluziile sunt partile lui cele mai bune.ârgoviste. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta.. uluit. 8inu e banuitor si nedrept. 2entru Eobert. urmaresc cu oc. 8inu se înroseste în întuneric. Eobert. S'. I*. 'imeni nu stie. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. blând si imens. .care se socoteste geniu . care e geniu.oivinovici ca a învatat. însa. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. afirma 8inu. cordon de antilopa si tabac. 2e bulevard. .#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. epuizat. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite. transcrie de trei ori problema. când partenera lui Eobert.cauta sa se vadeasca cinic. . înainte cu câteva zile de teza.&opilarii..6iecare cu ursita lui. Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. pe care îl . o blonda bacalaureata din . Se dezmorteste când striga absentii. în ajun. &ând intra . <ean *ictor Eobert . . se zapaceste. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .8e ceH Eobert m-a mângâiat. varsa calimara. 8inu.ii la el... 8e obicei.6rumos corp. %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. pierde pofta de mâncare. Eu mi-amînc. cu dispret. .era de argint. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . #poi ajunge nervos. &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. se c.'u-mi plac picioarele.framânta buretele cu creta la un loc. se framânta în banca.ii.ii fetele si doamnele. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. miopie precoce si desfiguratoare. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. oricare.îl necajeste concurenta. 8inu . #m toate simptomele1 urâtenie. încearca sa scrie precipitat o concluzie..despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . însa. a e-temporale naduseste. se clatina în banca..oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc. nerabdator.imie. Se îndoieste de Eobert.u nu pricepi asta.e "simpatie" de a lui 8inu. Eâde în toate orele. #junge la liceu slabit. ma consoleaza1 .eiat tunica si am coborât în strada.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au .oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. 6anica îsi pierde cumpatul.ide usa. la arbitrajul meu. Eobert ofteaza pentru ca e geniu. . pentru ca nu sunt e-puse "literar".inu-ie pâna ce .îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun.isa. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari. 8on <uan si parado-al. doctore.aina desc. glasuieste Eobert. 0aietii îl îndragesc.oivinovici. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. #mândoi.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . 6anica înlemneste cu oc. 3raste pe . cu ton de specialist încercat. %% . afara de c.otarât sa ne plimbam în &ismigiu. preocupari erudite. eu sunt "doctorul". pentru ca e inteligent si sperios.

... constatai eu.id.. /otarasc.i înlacra-mati. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH .... Sentimental înfrigurat. vorbi prezumtios Eobert. doctore. S=lvia a fost fermecata de Eobert. însa. Eobert.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave. 8inu fumeaza visator.'u-s fantezii.'u-i vorba de filologie.#i avut tu vreo fecioaraH . cu filologia ta. profund.6emeia. pâna la urma.. . asteptând revansa. înc.. sa pasesti pe sub alei.. 8inu asculta. . .0ine. 8inu e mai zgârcit în confesiuni. ... 'oi toti cautam aceasta.Ia lasa-ma.. Eu gasesc propunerea compromitatoare.&um poti trai tu fara iubire..3ite ca traiesc. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult.. . cei doi vor deveni melancolici. 'imeni nu o cunoaste. umil. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca.&e nefericit esti tu. .. fara aventuri. sa te culci în paturi albe.ii se înc. 8ar acum era o primejdie.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu. . 8inu. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. . Eobert se dezgolise. lovindu-i potirul plin al dragostei. feciorelnice. &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire".'ici asta nu pricepi... e fecund si obsedant. ritma Eobert. .i se pareH întreaba.. .întâlnea în aceeasi familie.. unor prieteni dezarmati si receptivi. doctoreH. . îsi imagineaza un suflet torturat si satanic.. voluptatea de a stapâni femeia. 5c. ritmeaza frazele. a noptii de vara si a muzicii militare. brat la brat cu sclava ta. spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu. perfid. iubite..'-am spus ca am avut fecioare. *a pieri rivalitatea. ca în drame. Eu astept. e reala realitate. 8inu izbucni. .Si apoi.. fara femeie.ii în coroana teiului. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. tinereteH..Dadarnic te ascunzi. ci de fecioare. 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 . "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata. presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas. . modest. Eobert se pregateste sa ofteze. 8e câteva luni. Stiu ce are sa se petreaca.. . Eobert devine absent si imagineaza. .. #m spus "paturi feciorelnice". în noaptea aceasta eram . .... . ma Eobert. ma prefacui eu necajit.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida.nim. . ../ai mai bine dupa fete. doctore. soptite cu oc..&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu. Eobert.8aca nu vorbesti clar.8ar nu sunt nefericit deloc. si Eobert se asaza. paie peste foc. apoi. de a o calca în picioare. . Si vor începe acele insipide marturisiri. 2revestind furtuna.otarât sa lupt.. sa ne odi.S-a urâtit groaznic în ultimul timp. continua Eobert cu oc.Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. Eobert nu ma privea. 8in pricina celor saptesprezece ani.Si asta numesti tu viata. fericit ca nu i-am acceptat-o. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti.

si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc.ide sufletul. 'u numai atât.era în clasa a treia.. sa auda si Eobert. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata.. #m ajuns un foarte bun observator. &ircula si subspecii. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. .. Eu .ii negri.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . . ataca prin surprindere 8inu. îl simteam pe 8inu nelinistit. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. mi s-ar spune ca "pozez". versiunile primei femei ma interesau.. Si cu toate acestea.i pe sub alei.inuiti de aceasta nevoie launtrica. . despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. draga.Stii ca mi-a scris Maria. buze rosii. suntem siguri ca nu i-a scris. #sa. Eu oc. 8ar ma înfrâng.#m auzit-o de mult. si 8inu le urmareste cu oc. 8inu începu pe un ton degajat. ofteaza1 nu-l pricepem. El .8a. iar în pat o fata cu parul aramiu. si alte multe amanunte. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie.ii. #tunci. avea parul negru-corb.. fara veste. Eobert se culca iar pe banca. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni.rec perec. . . cu ispite.Ma plictiseste. &.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.&um. precum si varietati de versiuni. 8aca m-as dezvalui.. si de nenumarate ori.eama. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. Si apoi. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda. . 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata. întelegând inevitabilul. îndeosebi. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. tot prima lui femeie avea odata parul negru. Sunt o slabiciune.se întorcea odata de la scoala. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca. de pilda. era casatorita si foarte bogata. 2ot recunoaste repede pe cei c. baiat frumos. pâna acum.. Stiam si cum le c. dar lupt. . '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. 2entru ca destainuirile nu sunt sincere.cred altfel. cu declaratiile. foarte lu-os învestmântata. si ce par au.'u ma pricepeti. 8inu avusese.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni..ândeste. da1 ma intereseaza.I-am spus ca n-o mai iubesc.. 8ar. prietenilor. Ma simt si eu tulburat... . 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face.. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada.. . dimpotriva.ii cum Eobert se asaza la pânda.&e-ti spuneH . cu privirile în tei. Si nu vorbesc niciodata. dar nu mai mi-aduc aminte. însa. saptesprezece femei. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. în dormitor era un pat. 0a mi-o spusese. #mândoi. si eu si 8inu. când se trezi într-un dormitor. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. 2e mine ma supara confesiunile.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. # urmat dupa aceasta o pauza. 'u e genul meu. . &ând. tunica croita pe solduri . trebuie sa ramâi singur. nimanui. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor. oc. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. Muzica a încetat. singur. înca nu ti-am spusH se ridica fericit. început de vara. . .

&iteste si când e-plica profesorii. c. #m plecat târziu din &ismigiu. si ruina vointei mele. Mai mult.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental.'u-mi mai aduc aminte. Si scriu aici. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. cu oc. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. Dadarnic ma minteam. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. cu mâinile încrucisate pe piept. '-am nici un motiv sa fiu întristat. îi spune câteodata vreun vecin1 .iozdan si-l citeste linistit. 8aca baietii sar pe banci. sub luna. Si nu sunt multumit. 2entru ca sunt imbecil. Sunt carag. ca toti ceilalti. *reau adevaiul. #cum. nerozi. &eea ce înseamna ca sunt imbecil. îl mai striga si "Marcala". se muta în alta banca si citeste. . în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. 8ar atunci. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog. si slabiciunea sufletului meu.is sufletul" prietern?@or. &iteste romanul. . mâinile lungi. Si nici nu le pot scrie. când scriu. Si nici nu pot citi.i si citeste.6ataH iscodi curios Eobert. .H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide.otarî si se întoarse spre mine.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit. Sunt si eu ca toti ceilalti.2area numai. Marcu nu se supara nici de o porecla. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. din pricina lungimii nasului.ioase. 8aca luptele se dau c. #r trebui sa-mi caut frâng.ia si sa ma biciuiesc. 2entru ca nu "mi-am desc.ii înaltati spre cer. orisicât m-as ascunde. si pustiul mintii mele. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. Sunt dezgustat de tot. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde. . #cum. timp de cinci minute. &autam durerea trupului. în fund. 2entru ca. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. Si eu.'u ti se pare. . 8ar am raspuns naiv1 . Si nici nu mi-e somn.. cu oc. e aproape de tine.andarica"K iar pentru ca e evreu. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa. 8aca e zgomot. #m sK eu nevoie de prieteni.. raspunse prudent celalalt.Marcule. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. 0aietii îl cred prost si îi spun. pâna la capat. ". doctore... parul cret. îsi îndeasa degetele în urec. n-as fi acum întristat. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. 'u mi-e somn.. altminteri. cu care sa ma plimb prin parc. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti.. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard.iar si de durere. se încrunta si citeste. Sunt atât de natâng. #r trebui sa fac altceva. 3' 2EIE. fara e-ceptie. picioarele lungi. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. *reau sa fiu sincer. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab..ii mari si bulbucati. sau pe lac. Marcu îsi ridica necajit de pe carte .#i citit 2acatH îl întreba Eobert. Eobert se . uscat.iar în banca lui. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul.E' 2rietenul meu Marcu e înalt. Mi-e cald. Eu nu spuneam nimic. nici de cealalta. Sunt cel mai natâng dintre toti... %7 *.

ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. se întreaba cum. Si Eobert le . când nu mai e silit sa-si spuna lectia. &ând a venit Marcu iar la scoala. iar el îi lua apararea. cu mâinile încrucisate. Se întoarce zâmbind. domnule.otarî 'oisil. Scoate cartea sau fituicile. Ionescu Stelian. raspunde linistit1 .Iesi. adresându-se cestorului.. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. Marcu.'u stiu. #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa. pentru ca el pleca dimineata cu g. îi pune mâna pe umar.Ionescu &orneliu. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. luându-i apararea. .a loc. 3n baiat îl îng. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert. pe care i-l împrumutasem eu. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. nu se da în laturi.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam.inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. 2entru ca stiu ca Marcu. #m început sa ne împrumutam carti. 3nii. . . îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru. nu se tulbura. care au "tocit" toata saptamâna.iob si incult.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. se asteapta sa-l asculte la c. îl c. domnule. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie.ii bulbucati. si 'oisil îl elimina pe trei zile. Si Marcu se opreste lânga tabla. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH . . Stie ca în orice caz va lua "insuficient".'u stiu. 6ara veste. e turuie gura si umplu tabla cu formule.oc. Malureanu Marcu. se supara pe vecini1 %C . 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda.. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. tot ce ne cadea în mâna.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. ca te-a strigat.8e ce mi-ati înc. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre.oivinovici îl întreaba. însa. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. . Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. &iteam numai 0al-zac. strig eu.8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . dupa atâta lectura. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. mai cu scrupule în clasificari. &ând iese la tabla. sau îi sufla vecinul. domnule. &ere câteodata si lamuriri. Marcu. pentru ca romanul trebuie citit. ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. &ând epuizam stocul. &ând îi vine landul si . . îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti.oivinovici întreaba pe primii doi. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic. în banca.iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. vorbeste foarte frumos si foarte original. T .2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem.'u stiu. . nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. sau nu spune nimic.'u se face lectura la ora de istorie. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. Marcule. 2rofesorii îl cred neg. a teze copiaza.imie.8estul.ionteste1 . &ând. . .

a noi în clasa nu sunt decât doi.care i se par îndoielnice -. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat.ist. .istii si comunistii nu se pot împaca.ismului. si-l retrage din liceu. când l-am rugat. 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. dar nu prea. anar. îsi trece degetele rasc. îl socotesc foarte original. si 6urtuneanu le-a dat.ismului si al comunismului. E suficient sa trec printr-un curent. 2e mine nu ma supara faptul acesta.gasea admirabile. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. si toti am respectat ordinul.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu.în urma otitei racesc foarte usor. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". &ând banuia ironia.rebuia sa ne tundem toti. cu cartulii de Engels si MautsP=. 8irigintele însa a cerut e-plicatii. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. . si Marcu nu se supara. ci dimpotriva. numai atunci ma supar. 8aca vrea. între baieti. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. Marcu e multumit.iste. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. 'u îl urasc. de frica. dar îl dispretuiesc toti. cu &apitalul lui Mar-. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns. daca i se tunde baiatul. în care nu patrunsese masina de doi ani. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. baiat bogat. a fiecare fraza pe care o rosteste. însa. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ .iste si l-au privit cu teama. cu ? care joaca saptamânal poc.au aflat ca volumele sunt anar. cu i cel putin numarul %. azimir. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. tuns cum as fi. ca directorul. îndeosebi pe 6urtuneanu. el trece de cealalta parte. dar ca nu se arata. pentru ca a suferit de otita. dar baietii . .ide vreo discutie generala în clasa.informati de el .. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. în realitate. si când intervin aristocratii. el gaseste motive sa se îndoiasca. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. spre marea lor bucurie. sa necajeasca pe aristocrati. .. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. E bine. &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. 0aietii îl numesc comunist.. 8e aceea. fie c. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el.. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el.8rept sa va spun. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic".irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul.iar nedreapta. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. si numaidecât ar reveni otita. teoriile anar. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . &ând l-am întrebat de unde stie aceasta. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin.er. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. &ând se desc.

. .erezade. pentru ca nu-l cunoaste. #m plâns.. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. 8ar n-am gasit raspuns. cu Sonia alaturi. Mi-e sufletul sc. #zi-dimineata. pe sub salcâmi si visez idile rustice. &ând. interesant si glorios.oinaresc pe strazi. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. ca se îndoieste de toate.ipuit frumos. -a insultat. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. Si când apune soarele primavara. &red ca am avut c.ipuit la Medeleni. marturisiri sub plina luna.le 8antec.. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. . dar atât de tare.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic.eiat formidabil1 . si nu l-am putut e-plica. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata.. 0aietii râsera. In serile de vara. în clasa. Marcu nu-i decât rareori original.Sa-l tina ma-sa în vata. dar parea linistit.e rog sa fii cuviincios. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. 8e altfel. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui . Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata.. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice.imbat. în fata profesorilor si a colegilor..e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut.eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. M-am spalat repede cu apa rece pe fata.*ezi ca te îneci. 'u mi-a fost rusine1 am plâns. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel .ise. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. sustine o teza sau combate alta. dudui si idile în vacanta 2astelui. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. la iatacuri lu-oase. #m întrebat-o. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte.foarte putin sceptic.erea. Eu le-am visat numai. însa. la izvoare. daca n-ai crestere de acasa. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e.. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. Eu. n-am fost la tara niciodata. Eu n-am fost la "tara" niciodata. 8ar pe mine m-a mirat faptul. i-a raspuns linistit Marcu. iar eu sting lampa si visez. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu. 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e.rollo. e drept. &ând eram mic.iar mai mult succes decât Stefanei. cântând S. nici n-ar avea motiv sa-l admire. el le afirma foarte sigur.e. în ce priveste probele sale. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas.. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. mi s-au ivit înca doi cosi. Mam înc. în serile de vara . din mansarda mea cu ferestrele desc. . însa. M-am înc. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue. încât a auzit si . 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara.

însa.e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. mai neglijent si mai rautacios din clasa. #m plâns. pentru ca eram înca sentimental si visator.. Eu mi-am muscat buzele. . Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. E o carte cu papusi lu-oase. dar am pus apoi cartea în raft si am râs. e trist din pricina oc. descult. *I. miop. Se vorbea c. spune-i sa-mi trimita adresa.i frumosi. germana si româna.iar de intrarea mea în ec. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. pentru ca un adolescent bogat. E3. #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc.ite de stamba.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt.ilor ei. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere.inurile carnii.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul.. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. care sufera necunoscut de nimeni. am îndurat ani de-a rândul c.eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. ori m-am vârât în camari cu . Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era .. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. jucând oina. fumeaza si saruta zarzari înfloriti.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. care nu stie ce vrea. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. pentru ca nu stiam cine sunt.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza. eram cel mai lenes.ârtoage.iul celui din careu.. apoi nu mai aveam nicio- . si mintea. care cânta S. daca plâng. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. Mai întâi. Iarta-ma. si de vrerile meleH. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns. si de oc. Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului.e. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. 8oua lucruri se împotriveau. din Moldova ei. Eu ma întrebam si ma c. . #m râs de mine.. 8aca vedeam prea bine genunc. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.ii Soniei.. Ionel ...Dadarnic. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. cu oc.ipa liceului. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. care calaresc.ii lacramând de miopie.. 3'IC-+. cu poze si cu idile. cu trupul c. numai pentru ca eu. E buna pentru copiii de boieri.cizmarului de alaturi. ca Eobert si ca 8inu. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH.tutun. înadusit.iul adversarului. Si eram miop. spune-i ca un baiat urât.

0aietii. lacramam. #uzeam c.#cestia nu sunt corigenti la germana.8er Sc..9% data timp sa vad mingea.&um Sc. privirile si proportiile profesorului de germana. e un criminal4. fiind mort.. . 8intr-o nelamurita dorinta.it pastila. maior în rezerva si profesor de germana. sm. .aben sie . spalata printr-un act de curaj.H. 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. SubRpropozitiile. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. trebuia sa raspund mai întotdeauna1 ... rafH .. #tunci ma ajuta1 . uitam tot.Se raspunde cu o propozitie întreaga. constatai eu. ma trudeam sa gasesc un mijloc.Nas .S. . .#sa se raspundeH . mam gândit serios..Stiu ca începe cu s.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.. . dar aceasta nu-mi stânjenea planurile.rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. nu. bâigui eu.cu litere "nemtesti" . &um sunt în banca I. 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise .8as /aus4 .Iesi la lectie..2odoabaH . m-am linistit. .utnfH ezitam eu. întristându-ma. . înc.rafH 2odoaba4 . încercam eu sa-l îmbunez. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. 8upa un sfert de ceas. 8e câte ori sa-ti spunH Nas ..Neg4 -#rticolul.euteH .ipuiam mort. când ma aflam în careu. magarule. Ma înc.8er NegH -8as4.. Ma înspaimântau. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. . un sfert de ceas. oricum. cu pastila între dinti..'u. 8e germana ma îngrozeam. #ici... Mai apoi.. magarule.. a început..ipuiam disperat. &ând am aflat vestea. ... eram emotionat. lasati-ma sa mor4.Sc.Magarule4.aben sie . barbat trupes.inurile si moartea.E un criminal. mergeam cu gândul si mai departe.8rumulH . sm..o propozitie întreaga. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet. *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire.ipuindu-mi toate acestea. ... zbatânduma1 .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam.mucP4. c. .eute1 8as /aus4 . socotindu-ma persecutat de 6aradopol. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul./aben sie . la sinucidere. pe neasteptate. însa.Ss. #sa se raspundeH .iar cum strigam.. Iar eu regretam ca. 8ar pentru ca rusinea trebuia.. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. 'u ajunsese înca director. la groapa mea.iar în clipa când voiam sa îng. strigau1 . ca prietenii sa ma surprinda c. Ma înc. e drept. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii.. Daream prietenii uluiti.. .

3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si . #sa. îmi uitasem umbrela în clasa. 2âna în septembrie.&e-i cu dumneata aiciH .8e ce vii târziuH 0aiatul cu g. boule. ca o trâmbita. dupa aceea voi învata cu un meditator. . nu învatasem nimic.'u stiu..&um face subjonctivul pasiv. .. lasa ca îti dau mai bine marci... ..Di-l tot. Spuneam asta si la mama. . îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate.. germana ma obsedeaza. când se înfurie. palmuieste elevii. pe unde ai intratH întrebarea rasuna..rei... Sami se arata sever.. . 6ata i s-a mai înasprit. citea pe 'icP Ninter.. la &onservator. .ema Sami..#sculta-ma. juca înca nasturi.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet. ...# sti4 .etata.Nissen. . .elica si. .#i tu baniH . Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. Qust. 8ar toate usile erau încuiate. 8e atunci. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data.sa vedeti.&incizeci de bani. vor sa ma persecute. Scapasem.Micule. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si. 6urtuna a trecut cu greu.. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa.. . Mama pleaca la bunica. .&um merge. 5c.# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH .îmi ramân si mie douazeci de bani.Si. jermana îi dificila. spunând ca sunt "persecutat". 'u avea decât saisprezece ani.#m iesit. vioara. #m sarit atunci pe fereastra. R #cum.. Mai bine mâncam îng. dar învata la scoala evang.ii directorului se înflacarara. asigurând-o ca am sa promovez la toamna. .Nissen. durerosi. 8ar m-am întors. -Mars4.umbrela. . . miculeH . M-am ascuns dupa usa. geQusten.&ât sa-i spunem ca costa un caietH . 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber.. 5 vestisera cinci prieteni... 99 9" . &ând începea ceasul lectiei. si m-am dus s-o iau.'u. persoana a IlI-a pluralH .iozdanul încremeneste lânga usa.8ar de ce te persecuta numai pe tineH . pentru mine.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept. Eu ma aparam. .. 2asii domnului director s-au auzit. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. Sami1 astazi nu facem lectie. pentru ca asista si mama..a loc. Mama stia. profesorul a ajuns director..

. 'e potrivim. 3nul dintre noi râde.eama pe cei amenintati. Ma apropiai de soba.# .ova. 2rudent. îmi îng. 9: -3nu.Iesi4..iller.. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi. . simt prea bine aceasta.ote1 . ma pripeam. pentru ca d-l director e serios. cu o privire umila si umeda. si domnul director fumeaza.iontesc vecinii. #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. 8eodata. . 8upa un ceas si cincisprezece tigari.. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c. fascinat. nu se supara. înainte de înc.ote. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta. nu e un om rau. se întuneca. . dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. o data cu umbrela. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. cu caietul si cartea. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime. 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. însa.ebens .imie. în cancelarie.inuia la tabla.ainele. . la "îndreptare". tot n-o învatam. &âtiva ne ajutam de batista.Ia sa dati un e-temporal. va rog. . de trei ori spre stânga./aiH Stiti voi pe Sc. cum se zbuciuma 6anica la c.. 8ar germana.remuram. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen. Ma trudesc cu pumnii la tâmple.. eu mi-am uitat caietul acasa. #nul acesta. mi-am e-asperat profesorul.eierea anului. . 8omnul director. nataraule4 îi multumi pentru sfat. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada.illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. 8aca râdem prea mult. &ând ma plimb printre banci.8omnule. apaream palid. E cald. Si atunci tremur.o umbrela. 8ar când e zgomot în clasa. .aben sie . nu mai pot gândi la 0rand. dar nu izbutesc sa-l evoc. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. si ma zbucium. sfârseam întotdeauna cu "insuficient".euteH 6ireste. si mi se strânge inima. /aiH 97 *II.&e stitiH -Sc.illerH 'oi zâmbim. &a sa simulez lectia învatata. si gândul lui e la via din judetul 2ra. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. -Magarilor4. . &5EI...'u . rigid.oet. d-l director e satisfacut. 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. 'u se arata 0rand.#i sa-ti arzi .e.. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". 'u stie nimeni aceasta. . 8ar nu stiam. Eâsetele trebuiesc sa înceteze.. &ând ma striga. . 8e data aceasta. trebuia sa raspund eu. 2oate avem acelasi suflet.. ne c.E'..Nas .Stiti voi pe Sc. R în fiecare luni dimineata. .ii îmi lacramau. 5c. ma plimb înfrigurat printre banci.

8upa-masa sfârsesc algebra. am împartasit .ure. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . Istoria literaturilor romanice.iul lui 2ascal. când vazui ca se face trei1 . Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". In cea din urma lectie. cum am ajuns. autorul afirma ca.'u ma pot apuca deodata de matematici. îmi spusei1 .omii. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. revistele. Sanctuaires d?@5rient de Sc. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte. *anciu ne-a spus1 . ca sa-mi fac curaj. îmi spuneam eu. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru.rebuie sa-mi obisnuiesc creierul.d. fara convingere. 'u mi-e rusine.2âna mâine dau dracului trigonometria. ca . apoi repet operatia de doua ori. pentru ca nu am vrut./aide. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. si mie îmi era somn. începeam sa ma îndoiesc. ucrez pâna mâine dimineata. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu.2rimele lectii nu sunt grele deloc.. entuziasmul. 2ot sa-si îndrepte orice nota.ârtia de pe masa e patata. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica.în noaptea asta nu se doarme. într-adevar. . pentru ca am vrut euK sau. îmi poruncii cu glas tare. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga. . . a lui Iorga. mai e-act. ca n-are sa-mi ajunga . . Spuneam1 . Manânc. Eram entuziasmat si credeam. 2rudent.ârtia s.m. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. ma culc. Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul. în care dl. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit.ârtie. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. &ând ma parasea.a.. 9C . nu am promovat. #stazi ispravesc trigonometria. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . . 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. 8ar ma aflai citind prefata. #m ramas corigent.ampollion dupa ce a descifrat . 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. . nu-mi impun asta. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. #casa. brosurile.utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. în pasajul acela.. la liceu. &ald. ca s-a uscat cerneala în calimara. cu toata inteligenta dumi-sale. creion. nici cu triung. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. si adunai tot ce-mi poruncii. ca &.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. socotita de profesori obtuza matematicei. îmi marturisii cu jumatate de glas.!G iulie S-a sfârsit scoala. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. ca nu mi-am asezat comod picioarele. III.rebuie ca e. Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc.. ucrez pâna la zece noaptea.&ei care vor sa-si îndrepte notele.Ma apuc sa învat la doua. foarte interesanta trigonometria. binomul lui 'eQton si triung.otarârea mea. ca gulerul de la camasa ma supara. însa. voi. ca fereastra scârtâie. ma scol la doua.ieroglifele. 2oimâine repet..iul lui 2ascal.

la opt si un sfert am aprins lampa . si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. . 8upa masa am descifrat la pian foarte mult.#uzii ceasul trei si jumatate.. 2acat de timpul pierdut cu scoala. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. Si m-am întors pe partea cealalta. . '-am sa ajung niciodata nimic. Si îmi înc. Sa nu-mi obosesc oc.#sta nu-i bun4 rostii eu.cu toate ca nu era absoluta nevoie . sa sting lampa. #ceasta.0re. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare. 8. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit. Si ceasul a sunat la cinci. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. la opt m-am socotit persecutat. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. iar la noua fara cinci am fost c. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. . 0.i si m-am desteptat.otarât sa ma odi. 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi.Ei.emat la masa. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. fericit. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc. iar la centru pusei 5...ii citind noaptea.Ia mai slabeste-ma. #l treilea cerc era mai reusit. '-am vointa nici cât un clapon. #tunci mototolii . . mi-am spus. #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare.. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. 8ar. dar în mansarda era cald. la noua fara zece m-am . Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. . 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune.oate acestea. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade.asa. &. &ând ma îndreptam spre masa. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc.ârtia si o zvârlii pe fereastra. iar cosinusul $ supra radical din %. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. .ologice pentru romanul meu. #rcul era #0U%"V. . #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc. . ai matematica4.nesc putin ca sa nu ma surmenez. #m început sa ma dezbrac.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. 'u-i nimic de capul meu. i-am spus pe jumatate adormit./aide. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. Scoala-te4 .

Ei.ii pe cartile cu numele premiantilor. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga.esuit sub masuta cu reviste. .. .rebuie sa învat. 8.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase. 8e la patru ma lupt cu ea. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. matematica. temeinic matematica. îmbracati de sarbatoare. #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. de va ramâne *anciu uluit.#u sa râda toti de mine. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat.. înca din iarna. 'u stiu ce-oi face.. foarte greu.. .Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. .&.rebuie sa învat.atal ma privi mângâietor. ramân corigent. . Se întorceau. .'u-l ascultati. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . am vreme destula. odata.MergeH MergeH . &. E c. E foarte inteligent ceea ce fac. si vestea se împrastia printre banci. ca întotdeauna. ci sapte fara cinci. minte4 8e fapt. 2area foarte multumit. Sunt foarte obosit. odata. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. temeinic.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. nici în clasa a *3I-a. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent.. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. #m sa învat patru ceasuri pe zi. însa. 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc.&um. numai pentru mine.. înrosindu-se. #m repetat socoteala de trei ori. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH . si iar în clasa a *lII-aH .iar e mai bine sa ma lase corigent. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. 0. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH .reu. . a vara.#re sa ma lase corigent. #m destula vreme la vara sa învat cu sârg. 0aietii se adunau grupuri. . .# spus ca ne asculta foarte greu..Dadarnic.otarârea mea1 sa învat la vara. Si ceea ce eu prorocisem. cu fetele luminate. si anul acesta.. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act. se prefacea ca nu crede.Ei..iar foarte inteligenta . . mai seriosi si nerabdatori. .Ei. crezuse cel dintâi. . ... "G "! *III. &eea ce era de asteptat. #m desenat un cerc. . #m sa învat la vara. 2EEMI#'.. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng. s-a adus o catedra...Ei. &el premiat. #stfel.

.. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. stacojii. Sunetele se îngrosau. sfârsind prin îndemnuri. a patru.rompetist alto eram si eu. 8omnul director. doi. ordonati alfabetic. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a.la liceul nostru.idea oc... acolo. fanfara nu izbutea sa emotioneze. . ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH . 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru.. &ând li se adresau e-clamari. procentul de promovati si de premianti".8-l 0oloveanuH. Maestrul se zapacise cu totul. "0alaurul". servitor paros. propuse imperativ d-l director. mai cu putere4.. catre "dreaga fanfara1 . . . aplaudau si c. zau timizi în bancile din fata.a acestui elev staruitor si inteligent. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. . a rastimpuri.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca.a început. se înaspreau. staruinta lui.. au facut sa roseasca pe director si pe maestru.#m sa te spun d-lui director.. Melodia se pierdea pe alocuri. 2rietenia cu "cei mari" se datora. #ceia erau privilegiatii. 2arintii devenisera nerabdatori. directorul. &eea ce m-a . 3n grup . zâmbind.Sa cânte 2otpuriu4 dumitale. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. 3nii aveau norocul sa fie întrebati. îsi umfla obrajii. comentând figurile profesorilor. . rosteste o cuvântare ocazionala..ii. Sa spunem deci. 8ar solistul. si înc.. strângând bag. #poi. cu altii se începeau c. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. #plauzele prea lungi. multor "gentileti" la bufetul liceului. care sunt multi în liceul nostru. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara.. &a sa nu ma vada...Sst . staruinta acestui elev. doamnelor si domnilor. 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. a fost rasplatita. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti.. "2otpuriul national" începea cu o doina. 'u gasise decât noua. de doua luni.. &ând s-a coborât d-l director. erau fericiti. domnilor. fara îndoiala. 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. ma pitii sub banca.iar comentarii.i. Maestrul e-aspera. 2remiantii transpirau.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH. #rata "activitatea liceului.. 6orte. salutând.6iranescule. în taina. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. #ceasta.. obosise. un brun înalt si scofâlcit.eta./aideti.uruiau binevoitor pe cei mici. începeti.icoteau pe sub banci. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. prelungite.eta si . 0aietii. &âtiva parinti se ase-..eta.obez iluminat . pâna dupa miezul noptii.otarât sa nu mai vin la repetitii. a zece si jumatate începu "serbarea". .. întreba. dupa fapta si rasplata. 3n. implora maestrul. -0ravo4 0ravo4. Maestrul si-a strâns bag.mai bine zis .. spre ciuda d-lui director. 5 privire de lânga catedra îi linisti. forte4.. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. la bodega din colt sau la curse. mai mult din oc. din fiind. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. inteligenta si perseverenta . &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri.. care nu si-a pierdut timpul. "$ . . doamnelor si domnilor. munca elevului. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. profesorii. pe catedra. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.

&eea ce îmi placea mie. 8o-sol-mi-dooo. clasa a *3I-a reala.ii încercanati si supti. simteam ca îmi slabesc puterile.etelor. -0ravo. discutia cu un coleg premiant.0radescu Mi. în mijlocul sârbei. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. d. 2oate urlam.. #tunci. &a întotdeauna. 3n secretar. organizara un acompaniament pe pupitre. #ceasta. 8irectorul îi zâmbi dulceag. albe.iobi încoronati.. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu. premiul al doilea. înalt. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 .. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor ./ei4 *oi. pistruiat. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. eu si 0ona 8inu îmi era prieten. .. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. Si unii se întunecau. maestrul zâmbea fanfarei. &inci minute pauza. *asilica 8umitru. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH .. ca fiu de spalatoreasa. striga. si rezultatele mele nu erau pretuite. ca sa ma mângâi. M-am linistit. 8estul. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. care îsi învata lectiile.. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg. pentru ca se întorceau capete catre mine..0ravo4.ioreanu. se întorceau împiedicându-se.ail. încununat. #muti. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura.. începu premiile.eiam astfel. 8ar. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi.'u te lasa. 8o-mi-sol-do. din fiind.apoi. si fanfara. Munca mea si torturile mele.ile lungi. iar altii e-agerau masca bucuriei. ciupit de varsat. cu nasul rosu si fruntea îngusta. 6iranescule4. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. *oiam sa par linistit. acoperita cu aplauze. si colegul s-a j furisat. brutal... director se ridica si.Sa traiasca4 -0ravo. aia din fund... 0ravo.. m-auziH . cei mai prosti din întreaga clasa. înainta timid. #poi.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 . tot pe dreptate. <udecam cu o fierbinte nedreptate. înconjurându-ma premiantii. clasa a *III-a reala.. întreaga fanfara zâmbea publicului.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. cu oc. îsi cercetau premiile. Sandule4. . e-ageram. pâna la masa cu premii. inculti si impersonali.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . iar publicul acompania cu vârful g. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte.ebos.oti suntem niste imbecili. acelea erau necesare. nemaicutezând sa intre în banci.rupurile de elita.învat ce-mi place mie. . 2arintii întorceau capetele. va dau afara. peste putin. aplaudându-si din rasputeri colegii. întrebatori. Mandea4 .Imbecili.. peltic. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. "9 . premiul I cu cununa. cu fetele îmbujorate. glasui1 .. .. negricoase si fetele roze sau palide. &eilalti doi. 8umitre4 *asilica 8umitru. *orbeau între ei. m-auzitiH. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. cu urec. înc.. &. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru. 8iletantii amutira. intimidat.8o-mi-sol-do. g. &eilalti.

dormind în . apoi. un calau al sentimentalismului. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. un temnicer cu inima rece. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. întrebai de la usa1 . mi-ar fi usor sa ma descurc. din clasa. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. de câte ori izbutesc sa-l ajung. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. #ceasta e o porunca din launtrul meu. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. poate. &iteam o nuvela de 2anait Istrati. 3n evreu tânar. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. fara teama de mine. 'u ma gândesc la corigenta. 8aca as capata unul. #r fi atât devfrumos sa fug. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. colegilor. as fi atât de puternic. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta.oteluri murdare. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. prost îmbracat. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista.-pâna la &airo. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. #ici a ramas aproape un an. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit.. &ând venii la masa.ânarul m-a . Ma g. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. dar care îmi stapâneste vointa. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati. în vorba. ma lupt numai cu mine. # citit-o repede. dar i le-am g.. Mi-a vorbit.estre de naufragiati cosmopoliti. 'u stiu daca îmi lipseste curajul.ânarul fugise din 0asarabia. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea.. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. #ltadata. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. cunoscutilor. româneste si frantuzeste. luptând. fugise din nou. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond.. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. sunt cu adevarat trist. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. care ratacise mult si îndurase multe. asupra profesorilor. #m intrat. prietenilor. . în mansarda.icit. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. într-atât as vietui o viata straina. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. 8aca as fugi. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. IW.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. glumind. Sunt liber. muncind si citind atât cât vreau eu. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. însa. Ma framânta noptile.Stiti câti corigenti sunt de la noi. Eu ma prefaceam trist. Sau. #m ajuns un campion încercat. M-am întors cu 8inu. sunt stapân pe timpul meu. '-a putut învata englezeste. la matematiciH Saisprezece. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . pe care nu o înteleg.icesc ratacind singur. necunoscutilor..6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca.amal si mam întristat. pe care îl adora. petrecându-si noptile în orc. &iteste ruseste. pe un vapor grecesc. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. îmbarcati pe vapoare levantine.. E un gând care se întoarce rabdator.. #ici. ajunsi în porturi calde.. *#&#'. . fusese picolo într-o cafenea din 0rasov. sa fug pentru totdeauna. într-o dimineata. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. pe o banca la Sosea. fara griji. S-au mirat cu totii. E inteligent si incult. ca m-as sufoca altfel. Simt ca mi s-ar rupe sufletul.

.are. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. nebunesti si ma c. apoi. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. . acasa. prin cinismul cu care erau marturisite.savuroasa. de bacalaureat nu pretuiau. &a sa plec. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri. poate. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. Ma c. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. 8espre ce n-am vorbit. plecam cu alte doruri. pe care le cunosteam din auzite sau din carti.ipuiam în mijlocul furtunii.ez detectiv". dintr-o data. ma seduceau. cu alt pas. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. însa. . cu banuieli în oc. ma înc. 8in tot ce mi-a povestit. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze.i. Se ferea sa precizeze meseria. m-a asigurat el Y pe ruseste. El vagabonda în timpul zilei. *orbea curgator.asea astfel casa si bani. cu alt zâmbet. #m ajuns.nite. . 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. înca. fermecat. 6urat de vorba. neîncrederea. golind pa.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. pe care nu le întelegeam întotdeauna. 2e mine ma cuprinsese. pe banca pustie.i. în amiaziH &ând ne-am despartit. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. îmi preciza. beat de nesomn. de visele pe care le visasem. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. "burg. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea. lovind clapele unui pian ametit de tangaj.ise. ca "lucrator". mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile. cu o "fata" mereu sc.inuie fuga. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. ca îmi lipseste o vointa adevarata. sa urmaresc tipii suspecti. atâtea locuri. ci de faptul ca-i aprobam faptele. de spaima si de entuziasm. care sa aleaga anumite . . bijuterii. ": &a as putea intra agent la Siguranta. 2e drum. în viata mea. noaptea târziu.ânarul traia în fiecare oras. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. din ceea ce câstiga. cald. 2ovestea toate acestea antrenant. #ctul de nastere. la întoarcere. tot ce-mi trebuia pentru fuga. Mia spus ca venea de la /amburg. #m dormit fericit. trebuia sa fur bani multi de acasa.numit. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. de dezgust.ovarasul meu a început sa râda. 3itase de /amburg. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. cartile. # rostit atunci o înjuratura . romanul. îl priveam corect si. întelege pe 2anait. înabusitor. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. amestecând fraze de argot. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. îsi alegea pe cea mai frumoasa. ratacirile printre suferind. încercai sa-l surprind. capatam impresia ca ma minte. sa-mi capat un pasaport pe un an.ez" si m-a asigurat ca nu pot. patru ceasuri. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. atâtea minunatii. neodi. îmi trebuiesc bani. &red.imbata.inuie împlinirea unei munci aspre. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. glumind. impus de straini.ândurile mi-au daruit alti oc. 2odelele de lemn abureau în luna.

trist. 3rmaream literele cu oc. 'e-o spune mereu un pedagog brun.. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar.. îmbracându-ma. ar face educatie cazona cu noi. silindu-ma sa par trist. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. &iteam câte doua pagini pe ceas. totusi. Ma minteam. #colo am sa stau noptile. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. drumuri lungi împreuna. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii.iar. 8umbrava îmi place. 2oate am sa scriu romanul. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &. &u atât mai bine. #m facut. cum se va redesc. #u trecut. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". cu educatie prusaca.ii. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. am colindat muntii 'eamtului. #m sa pregatesc. 8aca el ar fi directorul liceului. 'u puteam fi multumit. constient. # doua zi am citit mult. Ma dezgusta afectarea. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. dar eram cu gândul în 8umbrava. îmi spun eu. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara. #m dat prea putine lamuriri. plin de vointa. "C cautam sa iau atitudini "interesante". în cel mai nepatruns colt.ide scoala. ca întotdeauna. #ceasta suna frumos. încruntat. . c. pentru ca o cred ispititoare si curata. R E tot mai cald. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. dai nimic. Sa se afle odata cine sunt. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. sa fumez si sa visez. din toate cele ce se întâmplau în suflet. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. '-am visat nici o fecioara bruna. pentru ca nu pricepeam nimic. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. cu seninatate. Sau priveam plopul din fata. 2entru ca sunt . ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. dar ispita era mai puternica decât mine. Si aceasta cât mai curând. am ratacit în 0ucegi. toate acestea mi s-ar parea literatura. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti.6. 8aca le-as scrie. din zori pâna la miezul noptii. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. S-au risipit.otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. si adorm îndobitocit. întarâtat. nenaturaletea. Si poate am sa întâlnesc o eroina. '-am lucrat nimic la romanul meu. W. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. ne marturiseste. serios. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. retras. am dormit nopti frumoase în 8obrogea.E. #m ajuns putin obosit. cu gesturi strivite. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. &itesc mult.

când voi studia psi. ai septembrie ma apuc de matematica. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. Eu nu pricep nimic. Eu n-am regretat nimic. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. ucrul acesta am sa-l fac. stampilata oficial si iscalita de director. .ologia. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. dar. 'u ma pot analiza serios. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. !" august S-au întors baietii din tabara. daca ma voi încapatâna. din casa4 9 septembrie . lucrurile s-ar petrece altfel. când e sigur ca nu-l vede nimeni. unul din <acP ondon si versurile lui Samain. Mi-a citat nume. &artile nu sunt ale lui. poate. 8ar. cu jocuri de fizio"+ nomie. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. Spun ca s-au distrat de minune.ourmont. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. Eu stiu ca n-am vointa. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. nu stiu nimic. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. îsi lasa un cârliont pe frunte. cu un entuziasm salbatic. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. 8ovedeste. Eu i-atn fagaduit . fraze. corigentei pâna la ! septembrie.is caietele de matematica. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. daca m-as cunoaste. nu stiu de unde sa încep.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. durerea. $$ august #m descoperit pe &arl=le. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. 'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. ca sa înceapa si el. Eu stiu ca tot ce scriu. scriu numai ca sa-mi atât vointa. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. #u trecut trei zile si înca n-am desc. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi. 8ar când ma voi apuca de matematica. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere.rebuie sa-l fac. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din .ologia. Eroii i-am citit pentru a treia oara. 3mbla pe strada fara palarie si.. dar a fost iubit de sapte.încruntat si solemn . n-am sa ies decât la trei zile o data.. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. 2oate am sa pricep la toamna. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. El a iubit în Sibiu numai trei fete. #poi. Eu stiu ca are sa mearga greu. fericirea. 2oate. am sa izbutesc. ine-istenta.C august M-am întristat citind ulima pagina. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni.

ma sinucid. # trebuit s-o iau. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite.ipuit trist. . oare. dupa care spera sa copieze si la teza..otarât. magar.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. si bogat. #ltminteri. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. pe care sa le stiu perfect. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini .imie. care nu poate sa ma sufere. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor. 8aca nu. daca nu cunosc oamenii vii.otarârea.etata. cu glas de bas si cu un creion lung. promovat. !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie. &eea ce astept si eu. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. care ma va face celebru într-o noapte. 8e acolo. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". neputincios. baiat înalt.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. când a aflat de .imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. nevoit sa ma convinga de naivitatea . Se întâlneste cu alti prieteni. 2oate am sa plec de acasa. 8ar acum s-a . Ma distreaza. *an-ciu. batjocorit de rude si dusmani. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. &eea ce m-am .otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". în carne si oase.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. de o durere adânca. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici".otarârea mea. care va scrie romane cu rasunet.. si sa frunzaresc numai prin celelalte. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. s-a trudit sa mi-o sc. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. ca pe Selma agerloff. si. ca pe 0lasco Ibaftez. mai ales. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. de cinci ori rezumatele. 8inu. 8e aceea m-am . am sa intru tapeur pe un vas. ma va lasa repetent. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop. #ltceva nu i se poate întâmpla. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile.rei capitole din algebra. &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. E cea mai mare . dar totul a fost zadarnic. de o sc.oti învata. &aldura din mansarda si e c. în port. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. dispretuit de prieteni. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . Se simtea. totusi.imie la !" iulie.otarât sa fac. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng.imbe. corigenti la c.

8in toamna ma apuc serios de matematica. toamna e atât de bine. pe sala.olovleffde &. #cum stiu cine sunt.. Emotii. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat.. Ma oprisem însa. colegilor. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. 8inu lucra de zor. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. cu toate ca învatasera mult. #laturi. însa. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. nesfârsita. 8inu "misca". E un roman captivant.. Iar acum mi-am sc. 'u e grea1 dimpotriva. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent. .otarât. am sa citesc toata noaptea es Messieurs . tremurari discrete.. ca sa nu mai tremur. 8e ce n-a zâmbitH a tabla.planurilor mele de plecare. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. 'umai în matematica si germana. îsi priveau colile albe.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat.nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. #m vazut o frunza vesteda.eza. 'u stiam nimic.a loc4 #cesta a fost oralul. are foarte multe parti amuzante. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde.3 2#E.i. înca. imensa.tc. #cum e lucru . care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. dupa puteri si dupa împrejurari. 7" septembrie . pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. #m dat . ca si mine.eza. sfârsind pe &. 8e aceea am sa învat la matematica. 5 vointa de fier. Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. &eilalti. foarte simpla. 8aca voiam. #cum am venit acasa si am scris în caiet.. la &onstanta. la gândul de a fugi de acasa. Iar la mine în mansarda. dupa câte mi s-a spus. pentru ca nu am voit. calduri. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. Ma odi. Si nu mai tremuram. sa ma apropii de tabla si sa ma sc. 'u-mi aduc aminte nimic. S6ZESI. pasii prietenilor.edrine. necunoscutilor.edrine. . nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi.. nu raspundeam. Sa se stie. &eilalti. Mai e-act. numai cu douazeci si cinci de lei.ârtia cu calculele. dureri de cap.imonosesc sau sa ramân prostit. #cum m-am convins ca am vointa.imbat pur si simplu gândul. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. Malureanu.tc. ce se oprise pe fereastra. 3n baiat sincer. *anciu m-a privit în oc. #m observat astazi ca îmi place. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. .II I . 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. 2roblema.

dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi.. si teancurile de reviste. dar asa e. Ma ridic de la masa mea. &ând înverzesc plopii. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". atâtea înc.E# # II-# F.. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. în odaita. sub tavanul scund..ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. .. daca eu n-am ajuns fermecator. soarele a adus lumina multa.&e sa scriu.iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. un roman. #ici am fost eu mic. 8ar nu trebuie sa ma gândesc. Eu le-am slavit într-un caiet gros. sa ma tulbure ispite.. la toamna. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul.. sa ma sfâsie tristeti.icesc zbor de albine. senin. 8upa o suta de pagini. si seara se face tot mai multa tacere. #fara e soare mult si neliniste. se zaresc doi plopi. 'u trebuie sa ma gândesc. nu pot ramâne întc deauna copil. crescuti într-o curte cu grilaj de fier.. era un pat cu un leagan.Pirt-seff de mine. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. 0iblioteca îmi era amanta.id ferestruicile si privesc în strada. a venit primavara.ete scrise. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului.imb. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare. eu scriam laude virginitatii cartilor..i.. *isez acum vise noi si dulci. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. cu atâtea pac. 3n altul culorilor copertelor. a mine.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. pentru ca ma simt fericit. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. Eu eram amantul.. 8oi plopi batrâni si resemnati. si mie îmi par viata si altora le par vise.. si biblioteca. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. &e sa citescH 8oamne.. pe furis. si g. 8oamne. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. daca n-am cutreierat înca India.rebuie sa ma sc. în acest carnet. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". *oiam sa scriu. logodnicul si sotul. cât sunt de fericit în singuratate. cu multe dialoguri. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. Si cutiile cu insecte. în toamnele reci si umede. îmi spun eu zâmbind. Scrisesem cincisprezece capitole. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. altul insignelor editoriale. pe care îl simt. 8ar.. Iar visele se strecoara în viata mea. departe. #tâtia ani s-au scurs. M#'S#E8# 2este case plumburii. cu taceri< cu desfatari. . în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. Imi amintesc atâtea ceasuri. si castani umezi. 2rimavara. . 8ar acum nu-l caut. afara.. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. si ierbarul. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu.2#E. totul e mort. ci sa scriu.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste.. sa fiu mare. . 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte. odaita e trista. la început. Si g. Eu nu vreau sa fie trista. cu multe elogii. &opilaria s-a stins între peretii varuiti. 8aca l-as cauta acum în lada. si ramuri înflorite. într-o seara am descoperit absenta intrigii.. #m parasit caietul gros. Si peste toate se asterne praf. desc. în locul patului de lemn rosu... dar cartile sunt stupide si reci. 3n capitol îl înc. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. #ceasta m-a deprimat.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. a mi se apropie în singuratate numai mie. Ei. mângâindu-l cu dorurile meleH.

sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. clasa a opta. Si citesc o carte noua. iarna. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. 'u zaresc nimic limpede. brusc.. #cum îl saruta. 8in pricina tramvaiului. ma mângâi eu. câteodata. ma aflu toamna. 8ar ei vorbesc atât de încet. aceasta nu poate fi scris în roman.In fata mansardei mele se desc. cu oc. la anul.#.ârziu. .E &3 .ii la fereastra vecinilor.3E# -8E#M#. sunând grabit si îmbujorat. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat.. . cartea citita mi se pare seaca. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. si ele ramân în aceleasi locuri. Eu citesc în umbra. prin ferestruica. acolo. asteptând noaptea Sfântului *asile. lovind cu geanta gardurile. umina se stinge în iatacul vecinilor mei. &ând apropii. Seara.ide o curte cu gradina sfielnica. iar eu pasesc înainte. &ând ma întorc din strada. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. Si citesc înainte. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. 'imeni nu le banuieste farmecul. ma zaresc cu multi ani în urma. 2regateste. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. ânga ferestruici. zaresc ferestrele unui iatac. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. &e fericit ma simt ca uit tristetea.S5&IE. 6ireste. întâlnesc lumina timida. *oi marturisi. ferestrele se lumineaza din nou. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. 'u-mi cunosc vecinii. a masa. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. Si ridicând la rastimpuri oc. pe care nu-i cunoaste nimeni. de la patru la opt. îmi spun. poate. ca îmi dispretuiesc vecinii. în fiecare amintire. dupa miezul noptii. &itesc pâna târziu. lânga aceeasi soba de zid. le zâmbesc numai lor. va intra la facultate. E întiparit pe ziduri. Sotul aduce prajituri la amiazi. însa . 'u vine niciodata e-act la patru. mângâi cu oc. ca sa nu-i stânjenesc. acesta-i surmenaj inconstient. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. strada. se face lumina în iatacul cu umbre. 'u. asa. iarasi întuneric. 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. Se aprind becuri voalate de saluri visinii.ii zidurile. pizmas si superior. deodata. Dâmbesc. ca sa nu ma supar.I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. când noaptea se linisteste. Si. Sunt fericiti întrînsul doi tineri.otarasc eu. voi. ungit în patul rosu. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. Eu zâmbesc deasupra cartii.anief-#le-andrescu. tainica. îmi fagaduiesc o sotie blonda.ere.ii osteniti. sting. .imb cartea. jetul de soba. se transfigureaza.icesc în fiecare carte. nu tine conferinte. rece. " M3D# " .. #poi.în particular -. nu aud. când mansarda e luminata de prieteni. albastra. #tunci le zaresc. Eu ma întorc de la liceu abatut. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc.ma întreb eu. în fata mesei. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. 8e câti ani se iubescH . Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. #sa ca. îl zaresc. cu o coperta indicând1 'uvele. Si iarasi sc. fara sa ma supar. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda... ne .. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica.imb cartea. îl g. E singurul rol care îi convine. 8incolo de grilaj. 8impotriva. pe rafturi. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. în fiecare cadra. I. FF.

#sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. #flând ca putem obtine trei încaperi.trei încaperi la subsol din locuinta lui. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. 8upa fiecare Sedinta. la strada. despre Eacine. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. salonul. eiber s-a ridicat si l-a combatut. însa. adica. zeci de strofe. a capatul scenei sunt doua usi. ceaiul. cel mult. si grija cortinei. fara teama de a fi surprinsi. Mai ales farmecul membrelor. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. declamatii. &olegul 'osc. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. #m înscris membri si membre. 8e fapt. de toti banii strânsi de la cotizatii. Eobert ne-a vorbit. cinci lei pe fiecare luna. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. elegant si are si un pian. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. 8e altfel. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. secretar. pe rând. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. piese de teatru.rebuie. conferinte. în fund.una ne-a daruit . 8omnul director ne tinea predici morale. #ceasta. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. sa nu fim atenti. totodata. în fiecare sedinta ne citeau.marturiseste. a sfârsit. noi. discutii. Sediul Societatii noastre e nepretuit. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. la "Muza" vin si domnisoare. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. . în orice caz. 3n altul ne citea nuvele originale. #nul acesta. intelectualii si artistii clasei. E spatios. Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. 'u ne împiedica nimic. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. Sufleurul are. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. 'i s-a marturisit ca. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. 2oeti fecunzi. am ales un comitet presedinte. în?@ toamna aceasta. 'i se îngaduia. nici sa dormim. Si înca domnisoare dragute. &ealalta. a sfârsit. în fata salonului. Izvorul lui era 6aguet. vibratiile eterului. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. Spre seara. sfidându-si criticul. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". nu ni se dadea voie sa plecam. 3na duce în curte. anul trecut. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii". farduri si barbi. casier si plicuri cu en-tete . în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. însa. voioase si îndraznete. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. Izvorul acestuia era 0runetiere. în timp ce se pregateste spectacolul. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. ne-am constituit în societate. cel dintâi. S-au iscat discutii aprinse. e cu totul altceva. "Muza". S-au facut numai repetitii. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. .si am fi-at cotizatiile lunare.o dupa-amiaza pe saptamâna . într-o odaita întunecoasa. Mai întâi. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. zece lei. cu ferestrele sus.

nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . si toti actorii au avut succes. un fenomen.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . m-a întrerupt. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. asa cum am vorbit cu ea . n-a fost refuzat. însa numai un sfert de ceas. cu 0ricterian sufleur.ovnicul .parintele Ieronim . &omitetul a protestat si. din fund. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. 8u.8omnilor si domnisoarelor. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. care citeste multa filozofie. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele.. Eu rosii. #ceasta.lucrurile au mers mult mai departe. #m ales scenele finale. dupa cinci minute de vorbire. ca voi vorbi eu. ia. 6etele . am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar.pe scaun.fireste . 'oi eram curiosi sa-l auzim. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. vorbeste repede. ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut.ete. ia crezuse ca voi vorbi pe scena.. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. *enisera domnisoare multe. . El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. nu pricepe engleza.. 8e altfel. Si s-a cântat. în clasa a *i-a. &u atât mai mult. credea ea. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. &onferinta mea a fost furtunoasa. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor.. Si colegele iei s-au grabit sa vina. &riticii mei -printre care stralucea eiber . de asemenea. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid.râsera. 2rima repetitie am facut-o la mine. repetase si în 'apasta. la pianul din salon. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. Eobert. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. 8on <uan . ucrurile s-au petrecut. însa. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. S-a reprezentat 8on <uan.. ma corecta1 . 8aca nu aveam sufleur. însa. &ineva.era Eobert. 'u putea fi refuzat. 8esi faptul pare curios. vestise la scoala. # iesit de minune. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu. în mai putin de doua luni.eram eu. Eu am aparut linistit pe scena. Eama a fost cel dintâi profet indian. altfel.&astagnete -era 8inu. 3na dintre membre. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g.8omnilor. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. care nu vorbeste frantuzeste. într-o seara. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile.cu o saptamâna mai înainte Y. Eram. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. cu toate acestea.arul cu apa si am început1 .Invers.az. 6aptul acesta m-a si zapacit.. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. plânge la tragedii. 8ar aceasta n-are . cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. deci. 2ajul lui 8on <uan . reîncepui eu. 'u scapa nici un spectacol.

care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama . 'u se asteptau. iertator1 . . :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. am îngânat eu lasând pa. In fund.Si eu nici n-am sfârsit introducerea.. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. 8aca sunt întrerupt.ar. .nici o importanta. încât e de datoria lor sa râda.0un. înca. . 8e ce ma întrerupetiH . &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit.'u-i vina mea.( . Eu .Eog nu întrerupeti pe orator.fireste .rebuiau. .Mai ai doua minute. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. întorcându-se spre el. toata. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda. Si râsera. comitetul se framânta. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. tocmai la mine. conferinta. se ridica eiber.8omnisoarele dumitale. . repede în . 2e noi ne intereseaza. eiber se gândi putin. 2entru ca eu nu sfârsisem. Sss4 . 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. apoi.azliu conferintei mele. Eu zâmbii.una ultimatumul comitetului.ote.sa râda.oata conferintaH . . am apucat pa.arul cu apa si am început sa beau. #u batut din palme. ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.o. 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".. intervenind. însa.2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc.8ar au trecut cincisprezece minute. 6etele au început .ot sâmbata viitoare. . . &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas.asteptam linistit .ar nu mai ramasese apa. si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .8a. Si l-au apreciat. 8ar a izbucnit.arul jos. 6etele cautau sa provoace un sfârsit .6oarte rau. care statea rezemat de un dulap. printre spectatori1 . .8ar nu te-am întrerupt noi. &autam o replica "tare". apoi se aseza iar pe scaun. .. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa. &omitetul.8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. .&e facem cu critica. Sâmbata viitoare.. 'u era seriozitate.otarârea spectatorilor si a comitetului.într-un sfert de ceas de-abia am înc.8ar cineH . 2entru ca saptamâna . .eiat introducerea. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. asati-l sa-si sfârseasca conferinta.#tunci amâna pentru sâmbata viitoare. în pa. si ce daca au trecutH se rasti ia.Ei. fara entuziasm. sa dau loc la astfel de scene. Si râsera. .

ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. Misu se împotrivi.#sa. . Se facuse galben si. 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. dar nu pot sa iau. .#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi.Sa te frecam noi pe pântec.&um procese celebreH întreba o fata. ati fi avut acum alta parere.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei. 8ar asta n-are nici o importanta. pe 'o-sc. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. însa. am venit cei dintâi. cunoscator al librariei românesti. -0a nu. 'osc. Si însar.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.. #m intervenit.. #vramov. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si. . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. frate. idioata.. n-a fost nici o "reprezentatie". S-a tiparit la Steinberg.. . a. . . 8eodata. eu..Eu atât am dat. . se scuza Misu.8ar noi nu-l avem. 7G 7! &omitetul amâna. introducerea lui #vramov. fara grija..B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala..2ai.'u. . eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. da. eu am citit-o în frantuzeste. cu . a.... 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul.8aca o sfârseati. Misu voia cu orice c.rebuie... 8esi era fecior de doctor.una ma privi . . pentru proces. protestara fetele.E o carte stupida.'u stiu. . asa.. . 'oi..8a.&rima si pedeapsaH . dupa ea. Misu .otarârea pentru doua saptamâni. ia se lumina.. crampele nu-l crutau. Sa alegem alt proces. va spun eu. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila. de pilda. &osta patruzeci de lei. pe EasPolnicoff. Entuziasmul fetelor pieri. calca încovoiat din sale.'u pot sa iau sare amara. însa.8ar ce.. în aceeasi seara. romanul lui 8ostoievsPi. .oli... actorii. rau faci. &rima si pedeapsa. . .Sa acuzam si sa aparam.. noi.. 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff. în fata unui juriu ales dintre membri. însa. aa. . #m auzit ca face foarte bine..#ti citit-o pâna la sfârsitH .otarâi eu1 .*rei sa te frecamH .roniade propuse sa începem câteva procese celebre. întins pe o canapea din sala. #vea crampe. . treizeci.&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. puteam suna. c-am citit-o.4 #tunci ma . -am gasit pe proprietar. când mergea.ârtia proasta si cu coperta galbenaH . enervanta.uma.8a. o sare amaraH îndrazni altul. .. actorii. . nu.. . &ând aveam nevoie de ceva... 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. .. câteva personaje.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff.Stiu..&um sa ma frecatiH .8e ce nu iei. 'umaidecât. ascultati-ma pe mine1 e idioata. Sa vezi cum ti-ar trece. membri si membre. asa e.

însa. '-avea nici o grija. dar pentru ce-ti trebuieH . Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. ciorapi negri. pentru ca scenele se petreceau noaptea.izarea si mascuirea actorilor. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. apoi frecam.otusi. .#tunci culca-te.una. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. #ceasta.&u fainaH .8a. începura sa se fardeze. deci. du. însa si le facu atât de groase. 8on <uan. de matase galbena cu dungi negre.otarâram noi. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. 'u era tocmai placut. de asemenea. îsi lipise peruca. . apoi. trebuiau sa treaca prin scena. am început pregatirile pentru deg. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. *enise. dar si-l pudrase fara mestesug. se pudrase pe fata. #poi.rebuia. 8on <uan. marturisea el. Eobert. Si 8on <uan era tulburat. . &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. 2e cap îsi va pune o bereta albastra. parintele Ieronim. ceea ce nu avea 8on <uan. #vea pantaloni scurti si bufanti.'osc. . în loc de tic. #ranjam noi tot. care îmi ajungea pâna la calcâie. &ostumului lui 8inu. 2entru ca. care îi dadeau. lungi. un aspect "istoric". însa. cea neagra. o perec. buclata.ie ecleziastica. pe frunte. . .i si îmi aluneca pe sub guler. înainte de toate. #m acoperit-o cu o fata de masa.ovnicul lui 8on <uan. &u atât mai mult. 8oi ficusi nu erau o gradina.asise. în salon.. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. al lui 8on <uan. începuram sa lucram.înciudat. îsi pudrase parul pe la tâmple. 8on <uan si &astagnete. desigur. cum poarta fetele. &astagnete. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. cu el. înrosise buzele si umerii obrajilor. si tunica p. care înspaimântau. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH . #m adus doi fîcusi piperniciti. 8inu mai avea si o peruca neagra. cu cât avea parul tuns scurt.i îsi adânci cearcane groaznice. . 8e la câtiva pasi parea un #donis. foarte putin modificata. sa pregatim decorul I în scena. . nici nu vrea sa poarte altul. #m adus si Qnabat-jour albastru.e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan.8a. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. foarte simplu1 nu are altul. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret".îti dau. însa. a oc. îsi rosi. sus. 2ajul avea îndemânare. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda.Suna. nu stia cum sa se fardeze. îmi luasem pelerina tatei. era o bereta de scoala.e de pantaloni curiosi. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui.Stii. îmi dai tu putina pudraH . pajul lui 8on <uan. Intervenii pe lânga proprietar.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . Sa sunH . eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. &ei doi.izat. pe care l-am legat în jurul becului.. se afla o ferestruica. Eu eram preot. 8inu motivase. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. pentru a ajunge în sala. . aceasta întelegeam si noi. în fundul scenei.ulerul si mansetele erau de dantela alba. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. . Eu eram cel mai simplu deg. faina îmi intra în urec.ii si sprâncenele.antaisie. încercase sa-si faca doua dungi. era un început. cum purtau tinerii în Eenastere. îsi facuse o vesta de catifea neagra. Mai trebuia sa-mi albesc parul. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura.

&a el e învatat cu scena. ciorapi si pantofi.iar sa joace în fata unei multimi.i ce se desfatau1 de lumina. grasulii.. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele.. un flacon cu apa de &olonia.. #m început furtunos. ca s-o cucereasca. &ea mare adora în taina pe 8inu. în orice caz. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. .eiat spectacolul. 'oi. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. pentru ca veneau spectatorii.ise. sufla prea tare si se auzea în sala. . nu s-a observat nimic. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. actorii.ii în sala. 'oi am fost aplaudati si c. . . Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. Se varsase apa pe mese. asteptat.ii înc. însa. . eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii.elarii. 8inu râde modest1 -/a. strângea din dinti si din sprâncene. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. Eram du.. Se asezase. pantaloni atârnati în cuie. 8on <uan se înfierbânta. admirabil4. de ficusi si de actori. ne încredinta el. 8upa ce s-a înc. în odaia artistilor era mare neorânduiala. orice teama îmi pierise. 8e altfel. sufla cu pricepere. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor. cutia cu farduri. din dosul cufarului. Eram fericiti. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. *orbeste putin. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. însa. 2resedintele trebuia. a venit în costumul lui de paj. Sava". 8eclamam cu entuziasm.8on <uan e palid. 8eclama. lovea cu pumnul. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. ce bine ai fost4. 2entru ca noi ne-am sc. 8upa cum prevazusem. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. 8inu. a patru începeam. fara îndoiala. iar 8on <uan a sarit versuri. Erau acolo domnisoarele 8inescu. o manta si doua florete. care era sufleur si sufla dupa un cufar.*ai. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. eu m-am încurcat de câteva ori. repetam în gând.is cu grija usa. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. . 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. Se asaza lânga el la ceai. s-a aprins lampa în sala. de la liceul "Sf. nepudrate si cu roc. . duduieH . &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica... a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti.e" în Ieronim. 2atru fara zece. # aparut si &astagnete. însa. în sala. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. a desc.. #poi. #vea.emati de doua ori la "rampa".a. &âteodata. Erau e-celente.6oarte. si spectatoarele îsi pironira oc. însa ma retineam în gesturi. 'e plimbam nervosi prin odaie.i.anief-#le--andrescu si eiber. 2rin colturi. însa..a. îmi lasasem oc. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -.asiti. &a îi place c.ovnic. eram nerabdatori si emotionati.i de oc.ii asupra buclelor lui false. 0ricterian. Daream tulbure perec. 8ar spectatoarele nu-l priveau.a4. eu si 8on <uan ne-am întristat. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. foarte bine4. pe scena. 6anica e resemnat. 8upa câteva minute.. ce-i drept. becul cu abat-jour albastru. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. 8inu privea si ne încuraja. care flirta cu ia. 0ricterian. un costum îngeresc. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor.numai buzele. ipseau numai d-ra . ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor. marunte.

'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. serbarea va fi fara perec. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui . Spiridon e o zi neuitata.i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. pâna la genunc. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. are sa joace doua roluri. biruise.e. . #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". lânga soba.s-a îmbolnavit. Eobert era revoltat. . 3n liceu model. 8in primavara.iar rolurile. #veau roc.otarât sa scrie "revista". eu am râs stânjenit si l-am . si 6anica ne-a împartit c.imie.anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c. ia si cu Irina se aflau.imiei. ia. si a jucat si la "Muza".pentru ca e timida. 8omnisoara Sasa . în fund. apoi cânta fanfara si corul. 2e . Se fac câteva spirite. . de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. oricum. "8irectorul" va fi 0ricterian. iar Mariana e îngândurata.oivinovici nu-l persecuta. In al doilea rând de scaune. jocuri si gimnastica. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. buzele rotunjite si oc.ii scurte. #ceasta. în saptamânile acelea s-a . 6#'I&# 6anica a scris o "revista". eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt". Spune ca trebuie sa-si sc. 2ersonajele sunt profesorii nostri. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c.îl urmeaza.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . întâiul. si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. 6anica. lânga dulapul cu carti. în anul acesta. la care trebuie sa zâmbesti. lânga ele.oivinovici îl joc eu. însa. . a sfârsit.oivinovici. Iar profesorii vin târziu în clasa. E înalt.imbe costumul. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. în actul I. Se .negricioasa. FFF. Sasa. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. la liceu. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. în primavara . pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. Eobert. si nici nu ne da lectii multe. cei doi aparura. Eu ascultam cu interes discutia.otarî sa li se dea un avertisment.ii mari . care spune totdeauna1 mergi. # jucat din clasa a I*-a. autorul. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu.ace si 2etrisor. rosii si cinici. &eaiul. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. 8e Sf. E vorba de liceul nostru. 2etrisor. #poi. în cancelarie. pentru ca se va juca . care n-au rasunet. # doua zi de dimineata. ca întotdeauna. Se tine mai întâi o conferinta. Sf. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". &ând 6anica mi-a comunicat vestea. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice.acere apasatoare. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. 2etrisor si 8inu. am aflat ca 8inu. 5bisnuitul ceai. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit.imie. 'u se putea altfel. Mariana . apoi declamatii. # trecut asa aproape un sfert de ceas. cu parul învrajbit ca al Salomeei. pe canapea.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan.

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

sa ma biciuiesc pâna la sânge. 8esi am talent cu carul. Sunt ridicol.ocmai. câte nopti calde. C$ . d-le redactorH.. 8oar te cunosc eu. '5IEM0EIE #cum stiu.. #ceasta trebuia sa se întâmple. sunt trist. *.&e sa zic. . Si tot plânsul meu.. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice..&e ne mai scriiH Dâmbete.8ar sa nu te descurajezi. &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. domnule. 8-l redactor învinge întotdeauna./aiH &e zici. &el care învinsese era d-l redactor.. . toata durerea trupului biciuit cu frâng. îti spun eu. cu statui însângerate de amurguri. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni...iar ziua în care nu voi lucra. toata mândria mea. cu luna. . Si la sfârsit ne-am strâns mâinile.Multe. 8e ce sa fiu melancolic. Dâmbete. Eram dezgustat si obosit.ânduri naive. ce sa-i faciH4 . Si nu am de ce sa fiu trist. Mi-a vorbit mult. începuse ora a patra. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. de virilitate. Sunt melancolic.... Si am zarit. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie. 'u trebuie sa fiu trist.. aplecându-ne fiecare din sale.&u totul lipsit. ma întelegiH E o batjocura. . câteva clipe. ci voi .&red. Si cad pe gânduri. multe.'-ai dreptul.. . 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu. 8-l redactor m-a privit blând1 . Sunt lipsit de vointa.i. idiot si revoltator de naive. Esti tânar.. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. ..îti public orisice.. tinere. Eu îl priveam zâmbind. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol... ... coperta revistei. cu . d-le redactor.. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor.Eu am. tinereH . . Se scarpina la rastimpuri în cap.*iata... &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. . în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. Dâmbete. #m rosit.. Sunt sentimental. . ma întelegi. 8-l redactor se înflacarase..Se face. de personalitate. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c.avuzuri înverzite de musc.. Dadarnic încerc sa ma ascund.8-ta care ai talent cu carul. 2rivesc plopii prin fereastra mea. 8eci sunt stupid. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie.. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. #steptam c. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice.3n editor. .iar în clipele acestea.2rin câte am trecut eu4 /aiH . M-am întors abatut la liceu.

începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. sa arda. apoi. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng. înfiorator. #sa trebuie sa fiu eu. buzele se albeau. 2ielita de la înc. #pucam frâng.. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti.otarâre. îmi suieram izbânda printre dinti.. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng.ia dupa un raft cu carti. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi.ie.ios.eieturi era rupta de frâng. &arnea începea sa se umfle.isi. cu oc. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. 8ar izbânda du. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii.ie. 8urerea ma apropia de mine însumi. dar e o vointa trainica. carag. 5 zi de noiembrie.ia cazând. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind.ului ma desfata. formidabila. o îndoiam si numaram pâna la zece. &arnea se înfiora. în zilele când ma biciuiam. Sufletul meu e aspru. #sa trebuie sa fiu eu. . 5 singura clipa. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul.alba si plina . Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare. o data cu geamatul carnii. cu buzele strivite de furie. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. &ând îmi alungam somnul cu pumnii. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. 3rmata de oboseala. o clipa de e-taz.ii înc.ii înclestati de tinta. eu stau linistit si scriu. *ointa mea e absurda. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. 5 zi calda. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia.j cunoscuta. care apasa si înabusa totul în calea sa. 5 zi ca oricare alta. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. de tulburari. Eram .privi pe fereastra. oveam tot mai grabit. 3rma. j=la purifica. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. sentimental. natâng. tot mai scurt. #sa cum eram altadata.ia cu . îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala.. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. 6râng. 8urerea ma atâta. #u fost zile de izbânda. 2e spinarea goala . naiv visator. &âteodata. obrajii îmi tremurau. de tremuraturi. Eu. ca sa nu vad frâng.se înfigea cea dintâi lovitura. îmi înabuseam tipatul.. /otarât ca o stânca. 8ezastrul sa desfasurat astazi. bolnavicios. încruntat. Era cea mai dureroasa dintre toate. 2entru ca asa vreau eu. în fiecare noapte. Strângeam pleoapele...âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. Soarele e trist.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. 2astram frâng. înainte de a stinge lampa. &ele mai frumoase zile. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne.ii si ma usturau pleoapele. aruncata peste umar cu oc. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile.

&a si Eobert. pe strazi. râde spart. 'u mi-a placut sa am prieteni.iceste nimeni mi-ajungea. si. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. #m nesocotit cea mai frumoasa . care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. ca si toti ceilalti.. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. ca orice adolescent.. care admira pe Musset. prieteni. Sa izbucnesc dintr-o data. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin.pâna atunci ... .8ar n-a fost asa.. Sub care sa se ascunda. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. flirteaza cu dudui la ceaiuri. pe ploaie. care doarme cincisprezece ore duminica. '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara.. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". #m cucerit si eu. Si n-am izbutit. a dragostei si a urii.B danseaza la cabareturi. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet.. eu. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g. Eu. aspru si sumbru.. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. Si nu numai atât. Si eu. însa. &u atât mai mult. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. cu toate acestea. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti.îmbatat de mine însumi. am ratacit si eu. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. când sunt trist. iarasi. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. #m fost sc. pâna la desavârsire. cu articole publicate prin reviste populare.. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne..imbacios si j plin de compromisuri. într-o odaita umeda. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. nici cugetul meu. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. în râsetele celor care asteptau afara. . *oiam. ca . #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. lava fierbinte a entuziasmului. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. &are poarta parul retezat la ceafa si . Mi-am cautat si eu. din întunecimile si flacarile sufletului meu.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. citeste Eampa. ca toti oamenii slabi. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. totusi. Si strigam cu oc. ma îmbata.sa nu tradez nimic din zbuciumul. iluminat1 eu. #m facut si eu glume. Suflet torturat.isi. M-am vrut neîndurat. cu greu. Eu stiam cine sunt. seara. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori. Eu. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. joaca la curse.ii înc. Si eu. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. ca si turma. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. m-am dat putin câte putin. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde.ca toti ceilalti .

Eegizorul este d-l 6ilimon. 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet.II #u început repetitiile pentru 3n liceu model.rosu din pricina gulerului si a emotiei . Si am cazut tot mai jos. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica. 8omnul director s-a lamurit. si . dansuri moderne. fumând.eatrul 'ational. 2rofesorii îl încurajau. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei.. bunii mei prieteni. #ni început a folosi ciorapi de matase.continua1 . lectura "revistei".Sunteti la clasa. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. . Era acolo si directorul. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. îi gasiti dansând si cântând.. &roitorul mi-a facut .dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare. Sunt linistit si abatut. EE2E. 8irectorul întreaba curios1 . . deci. Erau romante. de la .. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. Melancolia a fost izgonita de amintiri. Eâde si îsi salta pântecul. am regretat ca nu am plete. 2e o masuta. 6aptul trebuia sa se întâmple. marsuri si cuplete. furati.. #m început.8ar unde suntH . pe cât îi sta în putinta. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. un volum de nuvelei cu coperta colorata. 6anica dadea e-plicatii1 . 6anica . #cum. si palarie cu boruri largi. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi.. Dâmbeste.emotionat ca la ora de trigonometrie . care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. furia d-lui director. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. 2rofesorii ascultau. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. e seara. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. 6anica . dupa ce s-au sfârsit cursurile. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava.8ar intrati deodata în cancelarie.statea în picioare lânga pian. adauga d-l 6ilimon. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari.. intra slujbasi la minister.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie.. #cum vreo zece zile.. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". s-au adunat cu totii în sala de muzica. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. alaturi. dialog dupa dialog. nici în clasa. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. 6anica fredona cu tresariri în glas. #m avut si ein mica mea glorie. 8-l director e magulit. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. îl acompaniam eu.lavaliera neagra.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH .. *I. m-am dus si eu la cinematograf. 'u ma pot." 6anica reproduce. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. 6umeaza mult. &unoaste baietii si îi simpatizeaza.aine "moderne". fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului.I.#.

din clasa a *lII-a. însa. . pentru ca el nu era tenor.oivinovici.oivinovici se înroseste. c. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. fosforatul si .. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. . si amine. dar e foarte blând. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci . 6anica îmi tonul. d-l 6ilimon bate din palme. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare.. si glucoza.. care ia parte cu caldura la repetitii. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. Eu apas pe rând trei clape albe. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu". #sa ca. stearina. S-au împartit si cele din urma roluri. pe gânduri. vitriolul si o-ine. ajuta.eatrul "&arabus". la sfârsit. glicerina. parafina. si de picior. ânga el sta. de cele mai multe ori. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu. 'e adunam în sala de muzica. 6anica se sufoca cu entuziasm. o-igen.otarât sa se înceapa repetitiile.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. în afara de "actori". la masura. sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta. #ctul II. Si e sufleurul cel mai de pret. l-au primit cu entuziasm. întrucâtva.idrogen si sulfit. si cuprit.imii 2riviri semnificative între 6anica si . ce-i fenolul. 6anica a izbândit. în banci. 8irectorul a . vine printre cei dintâi. 8inu. i-a pus. 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica. Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica. . si aici. .. înainte de a începe. sifructoza. 2erri si alti colegi. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. Mi se prevede izbânda sigura. Se aude în fiecare vara la . 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. care asteptau în curte rezultatul. galatit. Minculescu..oivi-j noviciH . se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. Si-n mormânt tot ca si viu. 6anica se stergea cu batista pe frunte. dar benzina. #re nasul mare.#cum cânta d-l profesor. #poi. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I.idratul. Stau în fund si comenteaza rolurile.iar si clorul. apatit. 0aietii.

are. d-l 8aian...i pe "actori".ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. Eegizorul face un semn1 . .aproape în fiecare dupaamiaza . fumeaza si ascunde tigara la spate. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. &ând sfârseste.fiul sau.otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a . 'ici pâna aici. domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii. baietii îl g. împaca pe . Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. d-le 2rotopopescu4 . 6ilimon întrerupe. asati reflectiile pentru public.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor.inalement. 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung. multumind cu capul. . .Misca. înc-o data4 .iile de teama sa nu se retraga . plictisit.arconne".. Se îmbufneaza. 6anica îi goneste cu demnitate. -au ales provizoriu. 6osil4 2ianistul.Ei. 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". la care e silit sa ia parte .2ardon4 'u se aude nimic. .Intra. . &a sa-l entuziasmeze. îsi sterge oc. domnilor4 a pian.are. în mijlocul clasei. cu roleleH 8e ce nu vii. 6osil ofteaza."3ita-te ddom-nule. pentru ca spectatorii din banci se desfata.'u asa. #menintarile îl zapacesc pe 6anica.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul.Ei.Stai. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. ma. 2aPe intra în mijlocul clasei.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH .8e ce nu veniti. domnule . 2rofesorul de gimnastica.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 . 8-l 6ilimon ofteaza. . " 3nul1 ." . nenisorule.ianni.ianni. ca merge."0una zziua4" ./aid?@ ca-ncepem.iile. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. s 2ublicul râde magulit.. scena.oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc.. . domnilor. Sufleurul îsi cauta paginile.8ar uite ce e. însa. domnilor. baietii din banci aplauda.ianni se misca greu "în scena". .imbat si noi. frate.ianni se înroseste. . Eegizorul întrerupe1 . . cânta 6osil. sa se auda.2ardon. *orbiti raspicat. 8-l 6ilimon bate iar din palme.elarii si se plesneste pe frunte. *ine scena cu un "parinte e-asperat". 8a. E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica.2arca ti-am scos rolul. . 6ilimon tine masura cu amândoua bratele. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac. care sorb din oc. Minculescu primeste.. "2arintele" e 2aPe. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 . Sufla d-l Minculescu. 'u asa semet.'u asa1 buna ziua4 . .. .iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . disperat.

si ceilalti sunt e-asperati. Si se suparase. . în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu.. 2e servitor îl joaca *intilescu. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. dupa cum ne-a marturisit el. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea.Impecabil. 'u o iscaleste aproape nimeni. nu4." Spectatorii râd. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. . mai rautaciosi. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu. &el mai multumit e. Sau sa va împiedicati. 8irectorul . înca o data. Sa nu gresiti cumva iesirile..isa. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. 2rofesorii sunt c.emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. mai încet.. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. . 2aPe. Sorbea deja gloria. mai. 5c. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata.. cu un deget. . 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina.asa. îsi aminteste. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. Eâde cu pofta. &redeti-ma pe mine.. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu..ianni "repeta" rolul cu Morariu.8omnilor. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon. sa va pripiti.adica 0ricterian . 6iul meu.isi. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . nu. 0aietii s-au plictisit de fanfara. 5 auzise si 6ilimon..ura larga. &avalcada NalP=riei. cu capul lasat într-o parte..c. a aparut d-l 0oloveanu. In acelasi timp. 2rete-te absurde sau ine-istente. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. în palton." .Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH . . .. încearca mântuirea1 . 8-l 6ilimon da e-plicatii generale.. 0ricterian încearca la orga. 8aca ai dictiune. domnule 2rotopopescu. . pe domnii profesori de muzica si gimnastica.acere. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara..Sa cânt cupletul. . nenisorule4 #scultati-ma.otusi.Ia c. adunarile acestea sunt reduse. 8e fapt."0u-na zziua. îi tai pe toti. poti vorbi cât de repede ai vrea. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. 8irectorul suna. *a-va rog. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. unii lucreaza.ii facuti. 0aietii sunt obositi.ii pe jumatate înc. Eobert. domnule director. Si cum am sa ma fardez.'u. Mi-am?@aranjat si costumul. care se comunica din banca în banca. buzele rosii. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. Intra servitorul1 . nu. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta.ei. ânga fereastra. fac observatii cu glas tare. însa. frate.eama. 2aPe repeta pentru a treia oara. dansând. &âte unii. domnule. *ine pentru fanfara. &ineva facuse o gluma."8ar bbine ddom?@nule. 8e când cu "repetitiile de teatru". intra4 .. voluptatea bisarii în scena desc. oc. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat". cu mâinile departate de trup. scu-titil4. zis &otet. sa nu nimeriti usa.. 5r sa se uite damele la mine. Se opreste în fata mea. însa.. vorbeste. putin rosu în obraz.eama servitorul. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. 'u merge. cupletul. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului.

Si nu numai atât. odata. e-ista o linie de continuitate. 2ersonalitatea n-ar fi. Ma mângâie pe obraz.izând oc. 'iciodata nu m-am putut concentra. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. nici o lumina. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. *II. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. Iar dupa reprezentatie. o dupa-amiaza întreaga. #m amânat mereu lucrul acesta.#l dracului mai esti tu. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta.ândurile se risipeau. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. &a. Ma priveste în oc. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. pentru ca mi-era teama. &eea ce m-a uluit. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. pe care-l banuiam. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate.#sa fac toti artistii mari. Eu mi-am înc. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. &e se va întâmpla cu ele. 'ici nu mai întelegeam acum rostul . . 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. .rebuie sa ma cunosc.otarârii mele de a-mi gasi sufletul. ca sa-i faca placere.prin loji. oare. #celasi întuneric. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. 8aca sufletul meu nu e unul. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi . &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult. apasând tâmplele.EE M'E S'S3MI . '-am putut gândi asupra mea însumi. decât ceva impus de vointa. doctore. #m pierdut.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. . #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. actorii. atunci. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . 2lecam în grupuri. însa. Stiu ca e-ista un singur suflet. nicaieri. nici un sprijin. 8E3M3 &#. . de multe ori. astupându-mi urec. Mi le-am impus si mi le-am însusit. &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta.ipuit anumite lucruri despre mine însumi.i si îmi zâmbeste dulce. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. încapatânat. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. #m aflat un singur lucru. 8e câte ori încercam sa ma analizez.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca. în fata portii ne despartim în trei cete. care ar alcatui personalitatea. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH .ii. nu ne îngrijim de lectii. #r fi numai o masca. înc. de-a lungul zecilor de constiinte. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul .ile. 8ar n-am izbutit. Si nu întâlneam. a repetitia generala. ci o infinitate. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. 'oi.ace. începeam din nou. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc.

8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. 'u ma . #s sti. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. #ltminteri. nu voi avea curajul sa patrund în viata.. ca e-ista un singur suflet în mine.. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu. cu o zi mai înainte. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. Iata ceea ce ma tulbura. în cel mai rau caz. în fiecare zi. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. de unde trebuie sa încep. nouaH Si voi avea putereH. #lteori. Sa-l masor. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. &easuri în care nu ma recunosc. m-am înspaimântat. Mie mi se pare o lume noua. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. 'u-l pot aduce la lumina. 8e multe ori.cercetare launtrica.cu toata slabiciunea mea la matematica -. Si lucrul acesta e necesar.. nu am nici o metoda. si asa vreau eu. cu o saptamâna.. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu.. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. ma întristez. #dorm surâzând.. Si în ceasurile când oc.ologie. 8aca m-as cunoaste. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. ca treaca timpul. pierd curajul. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. &easuri care ma tulbura.imbari.. absurd. iar vointa îmi slabeste. însa. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. singur. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. interesante. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos. 8e multe ori. Si toate acestea ma întristeaza. #tunci lucrez cu sârg.ii îmi aluneca de pe carte. dar am saptesprezece ani.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. îl izgonesc. Sufletul meu. un gând ma framânta si eu. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. nici o indicatie. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. #ltminteri. încercând sa aflu cine sunt. contradictoriu. încât ma înfioara. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. nu izbutesc sa ma apar. altul.elarii. #colo se cerceteaza alte lucruri. pe sub castani. ma nelinistesc. izbândesc. Sunt zile care eu le urasc. #s spune1 asa mi-e sufletul. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. #tunci. din toata puterea vointei mele. însa. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie .. dar în cartile de psi. . Sunt coplesit si pornesc pe strazi. 5c. Eu simt. deci. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat.rebuie sa lupt mereu.

ma gândeam la ziua care se scursese. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. *I. fara veste. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Si paseam tot mai încet. si ma înfioram. #tâtea trasaturi streine. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. 8ar nu pot citi. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. . pe care eu îi zaresc pe ferestruica. dai nu i-am îngaduit eu. Mi se parea ca a fost altcineva. aproape de tot.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor.# '5*# # nins toata ziua. demult. dar n-am stiut aceasta. contradictorii. care e-ista undeva. Si pasind. #poi aprind obosit lampa. Ma privesc. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . sa se simta trist. '-am izbutit. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. . 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. Sufletele lor nu vor fi liniare. pentru ca nu le cunosc. 3n drum de tara. si pe care eu nu le privesc. când umblu mult si ajung departe de oras. vara. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. iar în departare. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde. un drumet paseste. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. dintr-o singura bucata.imbase. Sufletul mi se sc. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. #lta data.. cu privirea atintita catre o lume moarta. 2lictisitor.. liniile dealurilor pe care le g. I'&I2I.. #m scris caiete multe ca sa descopar. sub copacul înfrunzit. Si nici la cartile pe care le voi scrie. Indata încetineam pasul. #s vrea sa stiu cine sunt.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. Iar pe drum. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. 'ici eu n-as putea spune pentru ce.stinse zgomotele din strada. astfel. si nu ma gândeam la nimic.. si nu stiu. pentru ca asa am voit eu. In alte zile. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. o fata pe o banca. poate. Ma mustru.iceam însorite. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. *III. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla.. 3ndeva. #tunci adormeam obosit si îndurerat. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. &âteodata se înnopteaza. In câmp se zaresc seceratori. Inainte de a adormi. #m citit . sub un copac înfrunzit. singura. 2rivesc în mine. #scund revistele si citesc înainte..ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. #m aflat ca însusi sufletul. #tunci. iar sufletul meu se întoarce. 8e aceea am fost astazi fericit. 0anal. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. Sufletul meu ar fi dorit. marginit cu plopi. Eram abatut. ci trec alaturi. 2oate de multe ori am lacramat.

E revoltator de constiincios. 2entru "teze".pâna noaptea târziu. 0ratasanu. &ând traduce si comenteaza eiber. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina.imie. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. . 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t.raduce c. erudit si ironic.imie. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza. pentru el. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. cel putin. '-am învatat psi. 0ratasanu e formidabil în gramatica. am învatat prea putin latineste. 2rofesorul e blând. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. de obicei. se îndoieste de calitatea amândurora. .otusi. 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. fara nici un onorariu. 8e fapt.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. El stie si trigonometrie. nici la e-temporale. . eiber si 2etrisor.otarasc sa trec la modern. Si am trecut. #m citit multe carti. a>uilae. se ridica 2etrisor si critica. si sa ajung la &aesar. îsi are te-tele învelite în . a modern e alta atmosfera si alta viata. j cu toate acestea. # trecut toamna. si fizica.otusi. 8upa ce sfârseste 2etrisor. # trebuit sa ma . si profesorii. "Maestrul". învata j tot ce i se da sa învete. repeta toata materia. Sunt fericit. si zoologie. si c.iar fara sa se uite în carte. îmi place mult si limba latina. si clasa noastra. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. 8e c.. 2âna acum. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. cred eu. ca am scapat de matematica. nu e un erudit. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. ca sâ pot sa ma cunosc.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. *reau sa citesc acum si pe 0ergson...ologie. Si le face. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. si autorii. c. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. cu anii respectivi.acit. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. toti îl asculta. ma4. Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte. 0ratasanu cunoaste toti consulii. nu stie nimic. ca sa-si faca "lectiile". 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. ci numai ascultând fraza. 'u stie decât lectia. în felul acesta. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. cu a>uila. a Istoriile lui . într-adevar.#i sa te tâmpesti. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. însa. Si am citit toate introducerile. ". de ! când a venit în liceu. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. #u început sa-mi placa alte lucruri. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit. îmi amintesc prea rar. #u început sa ma strabata alte gânduri. 8e aceea e premiant cu cununa.. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. dar n-am câstigat nimic. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. 'u m-am analizat. 6anica sta în banca a doua. Si unul si altul risipesc ironii. 8e asemenea. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. toti poetii sunt "frumosi". 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. acum traduc din /oratius. a discutii iau parte. ânga el. 8impotriva. se ridica eiber si se apara. 2entru ca teza . 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. # trebuit s-o iau de la început. apoi. "Maestrul" e un ocultist si filozof.

&omentariile lui eiber sunt originale si instructive.oli. 2entru ca. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste.itati" .ii înc. El vorbeste oricând si despre orice. &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. "Maestrul" motaia cu oc. într-o banca din mijlocul clasei. &eilalti. #m drept tovaras pe /oratius. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor.desi dispretuieste civilizatia latina. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele. pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. 'u poate. &eea ce e e-act. cautând cuvintele si articulându-le victorios. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. se ridica 2etrisor. eiber comenteaza. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor.. Modernul. &ând a sunat clopotelul. 8e-abia ne mai vorbea. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina.ca si a lui 0ratasanu . a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. copiaza. Si o izbânda. rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. în vara. Eobert sta lânga 0ricterian. 8ar nu ramâne corigent. &ât timp se petrece aceasta. Erau mântuiti. pentru câ s-au împotrivit baietii.se da din toata materia trimestrului. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. E "seful" clasei.itati". . Ear. 6ireste.. eruditia lui eiber în "antic. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber.ne spune 0ratasanu .e numai o legenda. Marcu a citit pe tot . ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. erudit. a real era o atmosfera îng. 0aietii jucau tintar sau table. 8ar Eobert vorbeste. anul trecut.. ca sa poata vorbi mai mult. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 . Si îl critica. 2etrisor zâmbeste ironic. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. ca sa-si "deruteze" adversarul. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. . nici n-a citit multe carti asupra Eomei. toti au rasuflat. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic.. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . 8impotriva. semnata 0ratasanu. melo-dios . în acelasi timp.etata. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. 8e aceea. spun baietii. 8ilueaza întotdeauna. însa. #sa i se pare lui Eobert. . Si vorbeste. care a avut succes. din pricina lui *anciu. pentru cei care nau citit a cite anti>ue. Si e cestor..otusi. de fapt. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare. Marcu are "insuficient" la latina.isi.roniade. însa.Stiu eu ca tot nu învatati.ot "orator" e si Misu . #ceasta. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. de altfel. Iar a doua zi a vorbit Eobert. #ceasta.acit. 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. cu trei banci în urma. dupa ce oboseste eiber. El. &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. Si a citit multe volume de 0oissier. nu pentru ca are talent. când nu are nici un j roman cu el.Marcule. 8e aceea sunt fericit. &ând poate. "tiranica" 4 .e mult mai bine informat. &onferinta a fost însa oj întâmplare. &u multi sunt bun prieten. înainte de a intra "maestrul". 5risice ar spune eiber. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. Si nici nu le-a mai sfârsit. însotit de o traducere. e incontestabil superior realului. la modern. 8ar Marcu . când se4 întâmpla sa le gaseasca. Eobert ] nu stie nici sa traduca. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. vorbeste mai rar. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie.spune el -. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. #ceasta. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic.

începem repetitiile sub bag. &eea ce izbuteste sa ne supere toti.tenori. #-ceasta ne e-plica 6anica.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. &um însa noi. Eu le spun ca acelea nu s albine. totusi. 8inu discuta fumând în fotoliu. Suntem cu totii buni prieteni. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului. întârziem pâna4 seara discutând. dar trebuincios pentru casele batrânesti.id oc. 2erri îi împrumuta diapa zonul. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu. nu se încing discutii literare si nici filozofice. 2entru ca suntem prea multi. învârteala . &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te. 2etrisor argumenteaza sofistic. îmi admira. ridicam globul de la lampa. satisfacuti. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert. cântam # ruginit frunza în vii. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. #poi. &a sa fie mai multa lumina. când vin 0ricterian. comentam si bârfim. g. apoi înc. din colt. la zoologie.în loc sa-l linisteasca . &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. si noi îl ascultam. #ceasta. El afirma. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele.imie si matematica. . . pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic.imenoptere. . cântec iesit din moda.id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. 8iapazonul e indispensabil. în fiecare seara. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. &eea ce îi im-< presioneaza. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni.oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert.8au alt aspect. 2oprisan afi ma ca e "isterica". care îmi admirT cartile si rabdarea.eta de trestie. #dica ne spunem pe nume. care va fa în curând iubit de o printesa. basi -. sofismele.alaua 6loreasca . 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine".IW. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. 8upa aceasta. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. ci . *in si alti buni prieteni . ceea ce revolta pe Eobert. El pre-] fera sa c. 2entru4 ca nu-i "intereseaza". 6anica e multumit de 0una dimineata..îl enerveaza. însa. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. ne înjur?@ fara suparare. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. vis al vietii studentesti. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. baritoni. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. Si eu le spun calm1 cetonia aurata. 2âna ne adunam cu totii. . 6anica el preocupat de c. 2etrisor si 8inu. 6umam si suntem fericiti. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare. între ace. 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta .ii si încearca1 laaaa. Si cum1 mansarda mea e prea mica. 6anica se intereseaza de anumite localuri. dupa cum e si ba-. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. 8e obicei. Ei spun ca asa fac c.. 8aca se înfurie.eta lui 6anica. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle".iar cei de la Mitropolie. l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu.enorii desc. n-am ajuns înca clasa insectelor. 5.

ii si zâmbeste. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta.#aa.Salve. armene. fals.. 2entru o abatere mica. 'oaptea era senina si rece." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. . douazeci de lei amenda. mamei. #laturi. un casier si doi "c. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. 2entru o abatere mare. la sfârsit.audeamus igitur.. un dirijor. a sfârsit. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire.. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si . tara sa cunoasca cuvintele. brusc. iar prietenii îi vor spune. 8ar baietii au fost revoltati. va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo. 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. # urlat un câine si aj s-a stins. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el. grupuri si se întâmpinau . #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . Mama asculta la fereastra. sipuo. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn.Multi mai suntem.itaOnostra. a.. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare.gândindu-se la /eidelbergul de altadata. Eobert se resc rneaza. evis est". 8ar numai ameninta.ide pe jumatate oc.#i fost bine..8e cânii pregatiti corulH #poi. toata Sevilla. 0una dimineata. pentru casele patriote. ne-au primit. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. si strigam1 . &âtiva îl privesc cu admiratie. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem"... #ceasta.otdeauna. iar casierului îi strecoara o bancnota. SignoriK Scusatemi. a sfârsit cântam Multi ani traiasca si . smoc. iii.&ât a datH începem apoi colinda. Signore.. vis al vietii studentesti.. &ântam. Si restrictiunile sale sunt pur formale. ere tur.etase si sticlea. însa. Dapada putina îng. vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine.. si ne admiram. apoi. #m asteptat.. #poi ne daruieste mandarine.. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul.". pesmeti dulci. #m cântat. ca sa le auda toti tenorii. e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva. si pedepsele celor nedisciplinati. # fi-at.3ra. 5.cu entuziasm1 . 6anica a suierat printre dinti1 -8race4..ea la vecin1 . în curte. #poi. sa bem vinul ca si-acuma. lovindu-l pe umar1 . romanta din 8on <uan. va rog4. #poi. totdeauna. zâmbind. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii. ba4 . lumina.. Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 ."evis.. Si am cântat iar1 Multi ani .la usa mansardei .oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 .. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. mere. 0abo4 . #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar. Si doamne care ne vor admira1 . ma4 Si râdem...uati.ine. înc. 6anica e un mic tiran. a noua si un sfert pornim. 3nsprezece coristi. 0aietii soseau grupuri. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo.ibiti".Iubesc o femeie. Suntem cincisprezece baieti. #cesta e cântecul favorit al lui Eobert. si tragând cu urec. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani... .

noaptea vine. ne pofteau mandarine si mere lucioase. însa.. . &asierul ne-a vestit.iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. am gasit lantul pus la usa. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. ba.. Eadu. desi ne puteam multumi cu zâmbete. de pe strada 0atistei. multumind politicos doamnei. lânga poarta1 . &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi .. 2e masa. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra.o. tare1 . Stingeti lumina. 8rept care. sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau. cu fetele iluminate. scoborând glasul1 . #m umblat si pe alte strazi. sefule4 .8ar ce credeti voi. pe lânga bani. 6anica ar fi intervenit. aiH #poi. cum am strigat noi.care nu cinaseram . 'u se mai temea nim de amenda. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. 'oi am cântat cât am putut mai frumos. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii. &ântam zâmbind. însa.otdeauna. unde am prins curaj. 2e tava erau adunate fructele traditionale. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit.mama lor de ciocoi.ina. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut. unde ni s-a servit ceaiul. #uzeam câteodata. . boang. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. pe la rascruci. si cinci sticle cu vin. aiH . dar l-am baut pe drum.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru.inta tuturor era Eobert. totdeauna. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii.#m îng. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie. &ozonacul se sfârsise de mult. ba.raditia. catre cei din casa. . vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate.0una dimineata la Mos-#jun. noi am luat g. a douasprezece. e-am luat..5 suta de lei4 a o casa mare. . Mai înainte.traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. si convingându-se de aceasta . precum si alti câtiva. a fost crutat. entuziasti1 . de la care capataram...am fost fericiti. #m cântat.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze.. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. &ând am ajuns si eu.. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. catre mine. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. 2astele vostru. trecuseram pe la 6anica. ne-am . *in ne-a mai dat si Eobert. în pomiere de cristal.etat. #m pornit. 'oi neam furisat repede în strada. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin.otarât s-o sfârsim.ne-au dat patruzeci de lei. s-a stins de asemenea lumina. entuziasmase pe altii.ote.enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim.. ] alta. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu . 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. zvâr-lindu-l peste gard. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. de aceea. .

#m baut destul. ca mergem la &oana Eoza.8aca ma iubesti. sefule. sefule.i-e frica sa nu te-mbetiH ..ar îi spuneau1 ..6etite.ita atâtea gesturi. îi turnau pa..&e-esti copilH . -. . &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". .. la sfârsit.'u mai beau. sa întrebe daca a placut lic. 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. .oarna un pa. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel.. . a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa.. . dar a ramas nestramutat în . 0aietii l-au înconjurat1 .Si n-avem tenori.. seful se .3nde pleci. deodata. In mansarda mea. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete..etat pa. trecusera în odaia. . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac.iorul e e-celent. apoi rasufla1 .Eu plec.. 0ra sanu vorbea atât de mult si sc.imbati vinul.#s4 . . 'ici unul n putut goli.arul de gura. Se facea mai rosu. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu.'u mai pot sa beau. ma.otarârea lui de a se . a vestit1 . maH îi apropiau pa. 'umai la pileala *indec orice boala4.. Iar baietii au fost multumiti si de curcan.. pentru ca era prea dulce. #poi. . 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta".. #puca pa. în pace.'u mai pot.arute.Stai. .ititura.are.arutul.8ar cine te vede.t4 . #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie. mai obositi.. #poi. articula1 . 6anica. . pâna la fund pa. .6ii serios.rei pa.. ca îi e frica.otara. 0ratasanu a multumit. sc.. si de atmosft &âtiva..'u mai beau..&u sanatate. 8adeau sfaturi.arul si-] sorbea dintr-o îng.arutele.asa-l.#scultati-ma pe mine.ar cu rom în sticla. însa.'u mi-e frica.. . 'e turna si ne marturisea ca lic. .'u fi copil. . .vecina si fumau. .iorul si. "Seful" îl golea triumfator. sefule.. a început sa-si strânga pa./ai ca se-ncalzeste. si de vin.#tunci bea-l si p-asta.Eagusim altminteri.ior fabricat de el si cu o punga plina pa. baH .Mi se pare ca ti-e frica.ar dupa pa. . 0rai sanu venise cu o sticluta de lic. mama asezase totul mai înainte.'e-nfierbântam si cântam mai bine.arutele.

I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada. 8e altfel.8aca stii. 3nul interveni mustrând1 .# . . tini-mi-l.3 2#E. . 'u pentru ca e urmata de duminica. cautând sa para netulburat. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. tini-mi-l. era patru si jumatate. unul altuia. de ce nu mergiH .nu ne încumetam sa "cucerim" femei. #devarul este. foarte veseli. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim.II a II-a 2#E. 'oi . cu totii la &oana Eoza.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. din pricina fumului. c-o întâlnesti mâine. &eea ce poate fi socotit un lucru trist. 8oamne. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. nici femei isterice. . alte c. 'oi am mai ramas înca multa vreme. altul. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. Iar 2oprisan. &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. a trebuit sa desc. . ma. &ând ne-am . #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin.Mergem. lucrul acesta se petrece foarte rar. 2oate am visat si noi .lipsiti si de fascinatie personala..E# # III-# I. poate. .#m eu un secret.asati. si de bani . 'e-am urat. însa. pentru ca era ziua lui. 2ai. ba. &urând. Sâmbata noaptea.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii..#zi e noapte sfânta.2entru ca asa vreau eu.asa. despartindu-ne definitiv. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. 8upa aceea. . ma. pe calul balan.întoarce acasa. S6ZESI. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei.'u ma rusinez.ândindu-ne si dezbatând mult. Sunt si aici e-amene. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. pentru ca era prea târziu. eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan. Eobert ar spune a dragostei. 'u mi-l pierde (bis).otarât sa plecam. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. 8oamne.8ar de ce vreiH . "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. #dolescenta noastra îsi tesuse. pentru ca stiu si eu.asa cum se gaseste scris prin carti - . . 0ratasanu protesta1 . si de timp. ca se rusineaza4. Si sunt tot atât de necesare.Si de ce vrei sa pleciH .#sa vreau. SZM0#. însa. a vârsta noastra. &u saua verde (bis).idem ferestruicile. rânjind. a femeilor isterice.

am rostit un nume strain. 'e-am apropiat de ferestre.remuram nu de teama revelatiei trupului. o data cu ceilalti trei. I-a numarat. m-am desteptat. careia trebuia sa-i vorbesc. rascolindu-ne sângele. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. cu buzele strivite de buzele noastre. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. Eestul s-a petrecutfara emotii. I-am facut semn.1 parau în pretul trupului. ciudat. cu teama. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. 5braji tineri. afectând gesturi de felina. #m privit si eu. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. cu pleoapele apropiate. desi tremuram. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere.ii. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. 'u ni s-au apropiat. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". 'e-am deprins cu greu. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. ci de cea a femeii straine. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. respectând tariful cartierului. M-au însotit pâna la usa. în iatac. # încuiat usa si s-a apropiat de mine. #fara. 'u ne-au privit în oc.ia si i-a îng. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". eu m-am trudit sa cred.emam atunci când suntem tristi. banii pe masa. #ceasta era dragosteaH . 'u vreau sa popularizez pe strada. si sa-mi sfaram pumnii. . #m lasat.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. care trebuie sa ramâna numai al meu.imbul celor doua bancnote. si guri înrosite murdar. si oc. 8e aceea. noaptea. #u ramas naluciri tulburi. si camasi stravezii vadeau forme moi. # trebuit sa fac si eu acest pas. 'u mi-e rusine de aceasta. nici dintr-o parte. #m râs. nici dintr-alta. lovind gardurile. &eilalti m-au felicitat de alegere. si patul. 8e trupul care s-a daruit mie. însa. In locul lor.i stinsi.. ca sa ne mângâie. "dupa". Mi-am ales trupul. a rându-mi. apoi si-a ridicat roc. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. . 2entru noi. 8e dragostea mea. tulburat si îngrijorat. Eram scârbit si umilit. Eu îmi amintesc de noaptea mea. Eu nu stiu nimic de ceilalti. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". fara mâneci. zgomotosi. 8ar au trecut ani dupa ani.i negri si priviri de jaratec. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. 'u ne-au sarutat lung. #m intrat în curte. M-a întrebat cum ma c. #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. fierbinti si rautacioase.las soptit. înecate în râsul spart de fecioara beata. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. cu rasuflarea sugrumata.i. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". batând în geam si zâmbind. 8ar am înteles ca "fata" minte.femei cu oc. si .. cercând sa zâmbim. curajosi. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. iluminati sau crunti.esuit sub ciorap. # zâmbit tot timpul. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. cu ceilalti. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau.eama. "6ata" s-a întors. # zâmbit si ea. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. pulpele se dezgoleau. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. &eea ce m-a descurajat. 8e altfel. Inlauntrul sufletului. eu eram. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. cu sfaturi si glume. 5 roc. "6ata" mia zâmbit.ie dureros de scurta. sleite. *oiam sa alerg. când suntem singuri.

Si pasim. multumiti de curajul meu. . 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. &u atât mai bine.. curioase. înfiorând. Eu. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire".egam. #m râs. târziu. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. Si m-am bucurat. 'e încredintam cât am fi . #cestea se astern straturi. fiziologie. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta.neste nervii si ne limpezeste creierul. fara glas. saraci si cerebrali. alegând. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. 8e acum nu mai eram copil. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. &eea ce se reduce tot la fiziologie. alte pareri asupra femeilor. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. sarbatoritul. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. ritmic. &eilalti se aratau. &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. însa. 8ar e-ista.iar de viata. M-au îndemnat sa fiu vesel. &ântarim din oc. care stapânim un trup în sc. 'oi toti. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. 8ar mie mi se par firesti. 2lateam eu. în curti tainuite. daca avem timp. 6aptul poate supara pe moralisti. Iubesc si sufera. nici impulsul sentimental. 8in pricini felurite. #dica.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre.oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. nici Eobert. straturi în suflet si asteapta. numai fiziologie comercializata. nici senzualitate.imbul a doua mici bancnote albastre. 8ansurile nu sunt artistice. M-am întors singur acasa. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. #u trecut apoi luni dupa luni. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. a petreceri se danseaza. 2oate sunt departate de adevar. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. întelesesem si eu aceasta.imbul posesiunii imediate. în forme neasteptate. Sau deviaza. cei lipsiti de "cuceriri". 6aptul se îndeplineste corect. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi.rupurile se apropie. 8ar ele sunt ale noastre. dupa miezul noptii. . 'ici 8inu. 'e sunt impuse c. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar.îmbratisarile din pat. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. si aceasta mi-e deajuns. Si cu atât mai putin sentimentale. Sau se pervertesc. Si ne alegem distractiile dupa . m-am surprins pasind mândru. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. iar nu împrumutate. la anumite ceasuri din noapte. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. a un colt. 'oi. 8iscutam îndelung. încep sa calce alaturi de dragoste. 'oi. 'ici sentimentalism. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. fara sa stim. 8eci. ne înc. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse.otarâti sa platim fiecare în sc. ne supunem fara parere de rau. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante.

zâmbind. despre trupuri. El e sceptic. 0ratele se împletesc.etati. în adâncurile sufletelor noastre. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. asteptând semnul celui indicat. Se g. zvelte sau trunc. . 2rin fereastra.iate. &reierul.otarât. fetele cerceteaza grupul. Sânii. &i pasim în noapte. îsi întind picioarele. framântându-ne creierele. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. Sau mergem la cinematograf. *estminte de iatac. victima metafizicei. dârji. 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. 'umai creierele. sau stiintele favorite. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. despre dragoste. moi.otarâm. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. în curte. 2entru ca nu ne întelegem. Si aceasta îmi place.i îng. #steptam întotdeauna pâna ce ne . Soldurile fara rod împietresc. El îmi comenteaza te-te anar. alaturi de trup. #mândoi întelegem aceasta. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. a rastimpuri. care pregateste cafele.otarâm sa ne alegem "fetele". 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. îngreunate. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. 'e îmbie. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. cu miscari potolite. îsi coboara formele. 2asim alaturi. cu umerii obrajilor dogorâti. ne daruieste mecanic raspunsuri. discutând. eu. cele cu noroc se înapoiaza. 'e controlam impresiile. &inic. în odai cu perdele groase. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. &u capetele în lumina apropiata a lampii. pe spetezele scaunelor sau atârna. &arnea framântata se odi. #m sorbit mireasma feminina cu oc. Si . sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. 2entru ca întotdeauna ma contrazice.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. El e materialist.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem.ii grupul. eu. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. care se cer justificate. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. le mângâie cu priviri blânde. #ceasta le însufleteste. El calm si afectând o rece indiferenta.icesc oase înfierbântate de munca si musc. si sânge tulburat. Si tintesc cu oc. 2rivim si cercetam vizitatorii.neste. zâmbitoare. 'u din dorinta de a selectiona materialul. lacom. ne întrebam despre femei. iar eu îl initiez în orientalism.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. &ând ne . 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. 'e soptim observatii pretioase. scurte. fetele asteapta.cunoscând rana .ne straduim sa o ascundem. fetele se ridica repede si ne ajung. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. &âteodata. Si parasim curtile cu felinare rosii. dogmatic.rupuri tinere sau vestede. &omentam faptele inedite. solduri si sâni tainuiti. discutând.i sleiti. oc. în miez de noapte. la înc. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. 6emeia batrâna din colt. neînsufletite. rotunzi si mari. aprinse. zâmbind. . torent nestapânit. eu. suntem nedespartiti. Intram. suntem autentic sentimentali. #mândoi. cu care ne mândrim amândoi.iste.eietura soldurilor. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. îl cernem si îl valorificam. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. 8iscutam cu aceeasi patima. obisnuit sa se întrebe. începe.i masculini au cântarit si au . în noapte. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. stravezii. cel putin la început. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. dezgolind pulpele pâna sus.

cu lacrimi ipocrite de miopie.ii mei nu sunt luati în sea-ma. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. Micsorati în pleoape vestede. ci numai adumbresc. senine. privire dârza.rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. înflorite în zâmbet si în pacat. în vânt. . si oc.aresc carnea si dezgolesc trupuri.? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. bratele vor despica trupul în miscari.. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl. &e am eu din toate acestea.ema atunci si ma vor4 iubi. în mânie. Dâmbete în suflet. deasupra cearcanelor de nesomn.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. în desfatare. si le stapânesc. ma vor cauta. .&ând ma furisez încruntat pe strazi.aine colorate.rupuri ce nu ascund ! nimic. ritm vivace. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. istovite.ce se desfata si stapâneste. . si musc. . dezgustate.rupuri .esturile melej vor trada pofta necurmata.i frumosi. 'imeni nu banuieste câta pofta.rupu-mi va fi stropit de sânge.i ma vor privi. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. . banuitor. ca un se. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins.. . tovarase cu uimire în oc. în tramvai sau la biblioteca. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. sfioase. #poi. #m poftit crunt pulpe si umeri albi.rupurile îsi întorc privirile de pe c. spumoasa revarsare de vreri.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. piept otelit va coplesi sânii albi. *oi vorbi. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme.sau înalte. în curând. ramân iarasi singur pe strada. nu va mai fi astfel. cu perverse si dracesti rafinamente. . mândre. si le cântaresc farmecele. tulburatoare.ilod. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. &ândva. se înfierbânta dorinta.otarât. când degetele mele se vor înfige. . Si le dezgolesc de pe acum. *irilitate stralucind cu straluciri stelare. *irilitate dezrobita de povara lubrica.. Eu n-am nici oc.ii se vor încorda. Ma vor c. si madularele mele vor scrâsni. se în potriveste groaza.] si jar din faptura mea le va biciui carnea. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. pe fiecare. voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. Sunt urât si întunecat. j 8ar trupul meu va fi stânca. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare.rec pe strada grabit.ii. încruntat.ranite cu seva fierbinte. si oasele se sfarama. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc.. 8ar acum. ? palpita nerabdarea.i mari. furi. a colturi. Sunt urât. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. ipocrite .ispititoare. si brate care stiu mângâia. 6uria se potoleste. se înfioara asteptarea. 'u c. *oi vorbi.ip frumos si . si musca feciorii. rasar trupuri cu farmece. nici buze rosii si nu le voi putea darui. 2este multi ani. curajosiH 0uzele *&M musca. . 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. &i se. albastri sau negri. 8ar. si vor simti caldura cuvintelor mele. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca. Si pasesc tot mai . *edenia biruintei mele asupra celorlalti. înca. si îmi aplec tot . truda B linistitoare. si nimeni sa nu ma ia în seama. . &u oc. mi-e teama. si buzele se strivesc livid. #m cutreierat prin locuri ascunse. . viril.ipul meu j sc. fierbinti.rupuri I în care se tortureaza simturile. oc. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. mângâierile care au multumit si înseninat. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. Si izbânda mea va parasi alaturi. ca pe o bautura scumpa si rara. .rupuri ce tremura. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati.i.i. gândurile acestea ma mângâie. cucerind. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. le mângâi si le fur. în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc. copilaria.pur. rosii.

aceasta nu ma înspaimânta. a ajuns mare. de invidie pe cei cu c.iovanni 2apini. 5brajii uscati se întuneca.i limpezi. mari. 8ar nu eram sfârsit. . #lte priviri se vor scurge prin oc. #m fost creat ca sa-mi plâng viata. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. 5c. a consumat.ot ce puteam face. &ei multi si cei prosti. #m fost. #m fost masca cu c. Si oc.ii mari. Iar eu trebuie sa ma sc.iovanni 2apini.iovanni 2apini. a creat 2apini. 2umnii se strâng. 2#2I'I. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. e pastrez în mine. în carne. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit. nu mai astept sâmbata. în pumnul 8emiurgului. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. 'u vreau sa fiu . mari. alta lumina îmi va lumina c.ii sclipesc. si mi-am lovit trupul. Si prin aceasta s-a înaltat. '-am ajuns.i negri. pentru ca mi-a scris viata.i.nesc. #cela eram eu. 5c. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. la adapost de lumini. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . la picioarele stapânului meu1 2apini. de ura pe cei bogati si puternici.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. acolo unde Eu trebuia sa ajung. a calcat în picioare. o zdreanta. e spaima.ilod.ii în caldarâm. e miop. voi vraji femei. 'u vreau sa fiu . 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y. negri. imbecilii si infirmii creierului. Si am strigat în singuratate.i verzi. 8e acum. cu gândul. II. a siluit. El a vestejit. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. Sa nu ma vada nimeni. daca ai lui 2apini sunt verzi. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. ma înc. si nu l-a mângâiat nimeni.ip frumos. atunci. 8e-acum. si fericiti. prin desis. &opilarie înveninata de furie ascunsa. a ajuns sus. Si l-am iubit. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. 8usmanul meu de moarte e 2apini. #stazi.eata glumei perverse. 8ar ma trezesc repede. Eu am vietuit viata lui 2apini. sunt si eu sfârsit. înainte de apusul soarelui. Eu voi fi frumos. Sângele se umfla în grumaji. 5c. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. roasa de nebunesti ambitii. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. natângii cu oc. nevazuti. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. Si am lacramat. sfarâmata. #dolescenta c. a rastimpuri. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. Si atunci. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. sa nu ma banuiasca nimeni. am murit.ipul meu sc. consumata în plâns.imb.ega niciodata în pagini si capitole. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui .ip de lut. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g. -am urât. 'u puteam fi sfârsit.rebuie. daca ai lui sunt. 2apini e urât. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. 3rc înca. biciuita de neputinta. 'u vreau sa mai fiu eu însumi. tulburat de vedenii.iovanni 2apini. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. ca sa ma întarâte. voi avea patrunzatori si limpezi oc. 2asesc în umbra castanilor. El mi-a furat comoara sufletului meu. 'u vreau sa sufar suferinte straine.ipui ajuns pe culmi si ma odi.i frumosi si .mai mult oc. . tot ce puteam crea. 'u vreau sa fiu altul. *edeniile ma întovarasesc. Eomanul meu nu se va mai înc.

o data cu soarele. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. rosu. alte trepte. suvoaie fara numar spumega. acesta sunt Eu. îmi par toti neputinciosi. . #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele.i grei si oase tari. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. &e-mi pasa de oc. cu vointa mea. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. netemator de jarul oc. 2uteri neasteptate ma covârsesc. de durerile. mesc. In curând. si sa privesc în oc. si durerea mea. &a eu. în c. de razbunarile meleH S-au coborât. &aci am de unde risipi belsugul. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. 2returi pe care eu le întrezaream. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . înlauntrul sufletului meu. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. 8ar nu mi-e teama. nici naluciri stupide. acum. #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. #m musc. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. *oi rodi pretutindeni roade noi. asteptând porunca sa se reverse în lume. Si îmi bat joc de mine însumi. *iata mi-a stors alte preturi. si eu le privesc de sus. tot aurul..cu fruntile înguste. de bucuriile mele. M-am c.ini. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. si sânge mult. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii.. o umbra. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. 8ar aceasta nu se va întâmpla. &ine cuteaza sa se apropie. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta. voi fi altul. a umii si a 8emiurgului.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. #u cazut în ape întunecate. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata.ilor si gândurilor mele. si alcatuind indici. coplesiti. sângerat. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. M-am aflat pe mine însumi. &a nu sunt decât un epigon. 8e acum va începe adevarata viata. tot mai sus. departe de sufletul meu.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. gata sa se zvârle mai sus. Si adevarata lupta. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. upta împotriva lui 2apini. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. Imi bat joc de soarta mea. searbezi. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. fierbinte.rapul meu va fi vesnic încordat. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti.inuit si m-am desfatat citindu-l. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. fapturile ce compromit se-ul. S-au coborât. si zâmbesc.

i. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. dar parca am murit multi.3n an. sa-mi ravaseasca sertarele. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte. El a dat clasa a *3I-a în particular. eu îl enervez. cu 0ricterian. 'u mi-e teama de nimeni. la urma. nu avem ce sa ne spunem. Si am ramas tot mai singur. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. Si când vine la mine.. aproape zi de zi. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici. #m trait cu totii.. toata. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. si a cazut. menite sa ai ga atentia. si eu ma gândeam la facultate. El ma crede pedant. 'u mai suntem nici colegi. .ii si anii cei mai frumosi. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. Si n-a murit nici unul dintre noi... cu cerul însângerat. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. El ma plictiseste. Il voi întâmpina. . sub teascul cartilor mele din mansarda.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an.. 3' #' # trecut un an. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. la biblioteca. singur. Ma întreaba. .is tot mai mult în mine. Si n-am gasit nici un suflet prieten.ul meu Ma va afla. III.iovanni 2apini. aproape fara sa iau seama. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 .. Sa vina. # trecut un an. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate.eieturile gândurilor. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. #tunci poate sufeream mult.. S-a înscris la conservator. prieten cu adevarat.&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du. M-am racit cu totul de Eobert. si simteam atât în suflet. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. Si amândoi ne privim cu neîncredere. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. sa stinga rani vec.i. 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. eu îl cred naiv. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.imbat noi si cât de mult sufletele noastre. pe înserat. si vedeam perec. Si eram acolo singur sau cu Marcu. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. 6urtuneanu si 0ricterian. Ma viziteaza tot mai rar. împreuna. care se coborau în biblioteca.. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. M-au lasat sa pasesc înainte.iar eu aceastaH Ma gândesc.. încet. Si eu mam înc. si nu aveam cui sa le destainuiesc. însa.neputintei ciunge. cineva dintre noi doi va zâmbi.iar lui . Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. 2rimavara pe care am petrecut-o. întristând. si m-au miscat. #m citit mereu si am scris. si apoi le-am uitat. si poarta vestminte stranii. 3nii ma privesc cu neîncredere. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. Eu am sa ramân mereu tot mai singur.. adolescent miop. pizmas si certaret. si vedeam studente. &. 2oate. asa. înteleg cât de mult ne-am sc. Incet. Si erau atâtea gânduri.

acum. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. si tot ceea ce faceam. 'umai eu. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. Incolo. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt.ii un fluture albH &ând m-am întristat. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. &itind. pe care nu le pot distinge în timp. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. Iar mâine voi fi puternic. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. 8ar n-am izbutit. aproape toti prietenii mei au iubit. M-am sc. imbecil. 8ar stiu ca nu va fi asa. 8imineata. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. sunt vrednice de eroii lui Ionel . pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. Si. Marcu. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. Era cineva care citea.Si asa s-a scurs primavara. însa. ca întotdeauna. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. .ii subtiri si albe. monotone. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. mult. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. 8ar e atât de saracacios. nu stiu cum a venit primavara. si îmi povesteste. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc.. am avut perfecta constiinta de mine însumi. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni.. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. 8upa un an. însângerând bulevardeleH. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. pe drum. sunt si eu câteodata obosit. Iar în biblioteca nu mai eram eu. '-a scapat nimeni. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. deci. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. si eu tot în biblioteca astept serile.. coplesit de apusuri reci si rosietice. si ele erau dragalase si zâmbeau.. care se preling pe ziduri. în fata aceluiasi volum enorm. urmarind cu oc.. dupa un an.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. si studentele îmbracau roc. iluminate de aceeasi dorinta. &eea ce m-a mângâiat. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. nu gasesc decât în el.ii. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. Si mereu ma gândeam la viitor. faceam pentru viitor. cenusii. #m înc. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa.. 8e aceea. #devarul e ca astazi sunt trist si. nimic. 8inu s-a facut mai frumos. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. 2oate scriu acestea. dupa lupta. deci. #mintiri.imbat. comentam. 8e aceea. Iar zilele treceau una dupa alta. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. si mereu doream alte carti. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . E drept. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. si voi lupta.eodoreanu. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. si tot singur ma întorc spre casa.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. 'u stiu cum a trecut iarna. va veni izbânda.

si îmi cânt lauda. nici biruinta mea. 8ar acestea sunt false. 8e aceea.duioase. Iar în noaptea aceasta. oftând în somn. si care . triste. cu pleoapele vestede si grele. eu sunt mândru de minunea mea. nici durerea strigatului cocorilor. 8ar ei nu cunosc patima mea. nici îndoielile. I*. 3nicul si atotputernicul stapân. si ameninta. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte.ii înclestati de tinta. 2entru ca. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. în piept. statornica. strigându-mi izbânda sau durerea. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut.ii se învinetesc înfundându-se. si creste. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. cu fruntea înfierbântata. nici prietenia. Munca continua. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. si se înfierbânta. nici nostalgia crepusculelor campestre. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. cu fata încordata sau împietrita. si trupul se împotrivea. &easurile triste sunt trecatoare.em. sfarâmând dintii. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. 8umnezeu. si l-am calit cu gândurile mele. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. '-am cunoscut nici iubirea. si se ridica. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. la tâmple. cu oc. altminteri. care navaleste din adâncuri. iar pe frunte se adâncesc dungi.eiate. nici melancolia toamnei. viata. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. Eu nu mi-am pierdut timpul. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. si spumega. strabatuta de fiorul vietii interioare. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. si pasii lor ma departau. . 8ar eu înteleg. Simt clocotind în vine. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. strângându-i. în mansarda. Eu stiu ca. Sau . Eu am vrut sa le uit. Si ma desteptam în racoarea zorilor. 2entru ca asa am vrut eu.daca le-am cunoscut . Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. 5ri. e anul vointei mele. luminându-mi-se minunea. încât ma socoteam aproape fara prieteni. 5 viata care creste si se tulbura. Si ma slavesc pe mine. nici bucuriile trupului. Sau adormeam frânt de oboseala.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. si ma frângeam în caldura patului. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. 8imineata. si zguduie temeliile fapturii mele. ceasurile mele triste sunt trecatoare. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. nici lupta. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. Iar fata se usuca. 2EIE. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. daca as reciti. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. dedesubt. as râde. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. 2oate ma îndurera gândul acesta. acesta e anul meu. 8ar trebuie sa le rec. rasuflând sforaitor. rabdatoare. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. suierând. si oc. dulci.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. 8ar e anul meu.le-am uitat. se ascunde altceva1 pofta. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. &u atât mai bine. dar voiam sa ramân singur. #m muncit. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. Munca pe care o împlineam gemând. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. nici zbuciumul. 'imeni nu-mi banuieste viata. în zori. când ma destept. anul meu e gol si sterp. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp.

2rofesorii si-au pierdut calmul. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta.eful de bacalaureat.2entru ca mi-a murit mama. fara sa-l privim. fugise. care acum sunt studenti. #cum. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. aleasa din profesorii liceului. deodata. prost si puternic.. 'oi pastram. doar. la 0rasov. #m zâmbit. cu dinti lati si buze mari. dintr-o data. o fata noua cu un suflet nou. fugind din dormitor dupa miezul noptii. . aici. cu c. .acum ni se par atât de vec. planuind. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene.ipul lui de tobosar. tacereK grea. cu amenintari.E cinic. altul ia 6ilozofie... Si. #cum. atât curaj ca sa râdem. atât de îmbatrânite si de triste. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. fals. se surmeneaza. Eadu îsi fuma tigara. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. . Il întâlneam pâna acum în vacante. 'oi râdeam ca sa-i facem placere. sting. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. 2rietenii toti se tradau tulburati. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem.Eram sigur ca moare. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. unul la 8rept. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. rau... gluma lui a rupt tacerea.. acum.. murdar de sânge. 2area plictisit si obosit. beat. înca. 6anica . 6uma. # fugit din internatul liceului din 0rasov. îsi pierdea bunul-simt. grea. '-a tradat o lacrima. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. putin stânjenit. deodata. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. s-apoi. vom întâlni comisii severe. 8ar prietenul se dezradacinase. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. sa-l mângâi.Eu fac c. Invatase e-presii unguresti si glume germane. E al doilea an pe care îl pierde. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. 'e-am adunat.. . 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. sclipirile. miop. #junsese cinic si vulgar. 'e-am vazut. care ne vor cântari în trei minute. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. fuma cincizeci de tigari pe zi. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. baietii sunt înspaimântati. 0ea tuica dimineata.. venind de la cârciuma la liceu. 8upa glumele lui Eadu.era si stranie. *orbeste 6anica. cu scene. #colo. In mansarda s-a facut. sa plâng cu el. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. voit fals. In loc de comisia amabila. Se întovarasise cu un fecior de mosier. sau o bucurie mare. îi e teama sa se socoteasca fericit. rasarit din murmurare. 'oi ne aratam revoltati. am început sa ne ascultam unul pe altul.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna.. cu rugaminti. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. #s fi vrut sa plânga. pentru ca îsi stia sigura repetentia.. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. taticule4. un suspin. primavara. 6anica e terorizat de marele e-amen. la 8rept. &ei care învatau înainte. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. cu care am copilarit si care ne cunosc. . uita sa observe si sa remarce caustic. crapate. Si.. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. nu poate sa învete.i. povestea anecdote stupide. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima.

în ceea ce priveste 3niversitatea. fara sa înteleg pricina. cu Eadu. nu vo1 putea face. ca-i semn rau4. din fotografia clasei a I*-a. Eobert zâmbeste superior..otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. scriind cele dintâi <urnale. descoperind carti.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez..Stim..3ite-i ca plâng.ii priveau un raft cu carti. Marcu râdea. e-am spus.. 'u avea nici unul curajul sa se desparta. uite-i ca plâng4.. o etapa di viata noastraH &. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli.'u mai cobiti.imbam discutia. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet. Eadu si-a aprins o tigara. .'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. toti. Si atunci. .ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. 6iecare împrospata un amanunt sters. blând. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. prietene. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac.se va raci firesc. acum consumate. 'e vedeam iar mici. Se facuse seara. 'e tulbura senzatia unei despartiri . &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. si prietenia noastra . stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. 0ricterian. *om întâlni fiecare prieteni noi si. . asa cum proiectasem de atâtia ani.. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i.. cum memoriza din Musset.otarât sa sc. 2rin ferestruicile desc. fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii. .. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. încercând sa zâmbesc.8e câti ani cunoastem noi mansardaH . #m înc. voi stiti cine sunt. se gândea la mama lui moarta. poate. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. Eram miscat. lacramând. Eram atât de veseli vorbind. cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste.vec.. Mângâiau cu privirile odaita.. spunând ca lucrez la partea a doua.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda.poate ultima din cariera noastra de scolari . cu 6urtuneanu au ramas tristi. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. #m tesut fiecare un manunc. 8e ce ma simt acum deznadajduit.5pt ani. si oc. #tunci am vorbit. Multi suntem siguri de corigenta. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul.ef de bacalaureat.apuca un colt de masa si-l ciocaneste. M-au întrebat cât am scris din roman. #ceasta ne-a suparat si ne-a .. 'e-am amintit atunci. împrumutândule. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena . 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop.. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani. jig-nindu-ne tristetea.eie. pentru totdeauna. 'umai 6anica îsi pastra calmul.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. pe pat.eiat. 8e ce m-au stapânit. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . îngrozit. de o disperata tristeteH. . I-am mintit. pareri de moarteH 'u gaseam nici .. . atunci. 6ireste. *om da bacalaureatul în toamna. coplesit de tristete.. #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita. ca de acum vom lua fiecare alt drum. .eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.e de opt ani ..va fi reprodusa într-un capitol..

Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. #s vrea Y cu orice risc . ce curios pare. tacuti.. modest si netrucat de sentimentalism. am ramas iarasi singur. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. dezamagit. .definitive. 6ireste. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii.. scara de lemn. si sufletul mi-e tot mai pustiu. înteleg. S' *#E# Iata. S-apoi. iarasi singur. fireste. una câte una. #m stins lampa si am coborât. #u plecat toti.. se rup si fâsii din sufletul meu.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja.I..sa stiu precis.astept câtiva bani si curajul sa plec. ne laudam si ne întrebam de viitor. în racoarea serii. &i e-amenul de bacalaureat. cum faceam în celelalte veri.ei pentru totdeauna viata de elev. unul altuia. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. spre Sosea. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. *oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. ma oboseste lupta pe care o duc. tânguielile si gratuita melancolia. Miezul lui mai ne îmbia în strada. în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta . 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri.. Sunt inutile. #cum stau aici. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. fericiti. pe sub castani. 'e-am urat. noptile.&um stiu ca a venit vara. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba.. si mai stearpa iubirea catre . o caut..?@ viri. în ceasul acesta. o masor cu oc.i. si altfel voi privi lumea. ca si mai înainte. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *. 'u ma gândesc la moarte. care mi-e soarta. si de fratii care acum sunt departe. . 'e-am oprit în gradina cu flori.j ratec .va fi ultima vara. ma va lasa corigent. sunt obosit.ca întotdeauna . mai departe. e o simpla criza de melancolie.ipul meu tot mai vested. *anciu. . . #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c.. colt dupa colt. pentru ca urasc mult. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem..rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten.ii. râdem.. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. si la lentilele mele tot mai dureroase. Iata.E.8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. spre &ismigiu. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. asteptând noi e-amene. *oi fi fericit sa înc. fara nadejdea biruintei apropiate. &origent .. S-apoi. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara.. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. noapte buna. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. 8ar adevarul e altul. 8e-abia mai pot citi. Iar eu le simt cum se duc.EIS. tainuita. &ând ne întâlnim. 5 privesc. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele.

din adâncuri. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. de viata. &ât de putin vreau acum.. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb. obosita. &ât de departe mi se par vremurile. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. invidiind fericirile altora.ine.. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. simtindu-ma singur.oameni. Si ma voi surprinde sc. Sunt obosit si trist. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. si inima mi se strânge de teama.rebuie . 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile.. 2asii ma duc orbi în seara si oc.imb iarasi. Si atâtea c...ii nu lovesc decât vedenii..?@grea de amintiri.. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. 'u stiu cu cine lupt. *a trebui sa trec si starea aceasta. Eecitesc caietele de amintiri.. si colind &ismigiul. si sunt singur în casa aceasta... Mi-e teama de mine. sa ploua zile dupa zile.ide ca într-un ulcior.rebuie sa mi-l sc. asteptând s-o cunosc.iar adolescenta aceasta în care am vietuit. ca sa-mi însusesc altele. 8isperarea muta. si câte rani se vor desc. nimeni.. Si prietenii mei. trist. si ani multi sa rasfira. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc.. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori. si îl vor înc. #tâtia ani si atâtea îndurari. Sunt ispitit sa ma întristez.. alaturi de atâtea nadejdi. multimi. cu suflet proaspat. Si c. totusi.imbH . culegând ajutor si dragosteH . Si patimesc.. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate. aproape fara lupta. Mi-e teama sa nu renunt la mine. #s vrea sa ploua. si trec din încapere în încapere.. 'u pot sa învat. si fiecare poarta alta luna sau alt an.ii îmi vor cuprinde soarele. si ratacesc pe bulevarde. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea. "personagiile"... rafuiala va fi dureroasa. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite.rebuie sa ma sc. si dusmanii rasar din mine.imbat. atât de sc. Si asa trec ceasuri. &uvinte ce amutesc sufletul. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis... 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. Si eu strain. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH . . si temerile.. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc.imbH . Si e tot mai cald. 'u stiu.. si gândul se coboara tot mai adânc.. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. &u adevarat. si oc.ide. 'u stiu ce va fi cu mine dincolo. iar eu îi privesc.imbate.iar fata de mine. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei.rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele..&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete.ipuri pe care nu le voi mai vedea. *ara. #m ramas sa sfârsesc singur lupta. Si iarasi ajung acasa.. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc. si eu ramân tot mai singur. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face.

a golului..inuiesc altfel de întrebari. pe care eu le socoteam inutile. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente.id. I de iarna. 8e aceea.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H . ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. 8ar. &it de departe sunt înca de un roman. nu mai ma multumesc. scriind acestea. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. în adolescenta.. Stiui numai ca ele se precipita acum. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc. îl desc.e 8antec si /aecPel.si nici nu se poate urmari decât cu înc. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi.sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios.. si crezând ca ies din adolescenta. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot. *I. de mult stiuteH M-am ..ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce. masiv.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c. Eu ma simt altu0 . 'u am urmarit .. înnoirile.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. 8ar ma aflu singur. #cum. câteodata. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. nu l-ar întelege. nu g. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. în ceasuri de grele tristeti.ie scientifi>ue". Sc. intim .imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. de plina criza. 8in toate acele saptamâni de toamna. #u trecut de mult timpurile când c.e>ue de 2. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti.cu care sa ma I contopesc .imbari. &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng..I'# *Z'.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. 'u mai cred în ele. #u trecut si tim-î purile lui 6eli. pentru ca ..fara "roman" . ca acum un an. sigur. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. c. as fi avut un tovaras. totusi. fara nici o disperare. citesc pagini. ca împlinirile. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc.i-f cesc procedeele. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. 8ar pentru cine marturisirile acestea.. zilele sfârsite inocent în fata Io. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul.imia si insectele îmi odi. în anii de criza. însa. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare.j calului cu tritoni. c. M# & #.ilosop.. fara sa izbutesc.eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale.otarât sa nu mai scriu în <urnal.4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte.el nu-si mai are nici un rost. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu.neau creierul. adaug. E dureros. împlinit si. 'u voi izbuti.otarât altul. a rastimpuri tot mai mari. Eroul ar aparea vesnic .de ani. 8aca l-ar citi cineva. aproape fara sa iau în seama. si. 5..

2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica.iele launtrice. însa. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. a nostalgiei. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. ca orice lectura care nu te zdruncina. #m ramas întotdeauna un curios neodi. a unui "g. 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. Simt numai insuficienta vietii . ma înfurie. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. în 0iserica. de naufragiat. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii.id" infailibil. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. petrecuta în riguros e-amen interior. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". cauzele. 8ar istoria. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. ?@argi. ma simt atât de tulburat. #cum simt ca si stiinta.ul sfintilor. Mi se pare ridicol sa accept. îngâmfat. '-as putea raspunde pentru ce m-am . R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. Sunt linistit si odi. 5rice dogma. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. în Mântuitor. 8ar. Si. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. a nemultumirii totale. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare.. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. insultat c. e un] simplu opium. de siguranta unei dogme. absurditati biblice si grozavii catolice. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât. totusi. anul !+$9H 6ireste ca nu. #ceasta e totK si e mult.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. într-o seara. 'u ma pot apropia efectiv de du.. #rd de dorul unui adevar unic si pur. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. totusi.iar. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. a mediocritatii. ma simt nemultumit.. si istoria. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase.. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. orice 0iserica îmi repugna. o rafuiala. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. în Sfinti.icindu-ma pe alocuri ridicol. dupa atâta truda stiintifica. totusi. înteleg. Si.contradictoriu. alaturi de necesitatea eroismului. daca . Si iarasi. atât de noua si de intensa. 8ar nu înteleg mistica. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. g.. când cartile îsi pierd savoarea. Si. o confesiune personala. de nesatisfacut. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. iar nu din evidenta adevarurilor. din dorinta convingerii. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. si filozofia sunt inutile. oricum. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare. înainte. iar daca as ajunge vreodata calugar. numai atâtH. aceasta atitudine fatisa .nit. pe care nu o pot întelege si e-plica. stiu acum atât de putine lucruri esentiale.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara.nit. a romanului adolescentei. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort.. atât de contradictoriu.

. e-act. 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. cu fiecare durere refulata. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. aceasta nu e o e-plicatie. si lasat iar în suflet. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. rosturile mele. si nimic nu înteleg. Scriam . atunci. M-am întrecutK aceasta e sigur.ide oc. 8ar lucrul acesta. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. filozofia. #cum. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. 0#&# #3EE#. e perfect inutil. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti.. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. poate adunasem material inutil. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. cel putin acum. disperat. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea.. care m-au departat de cartile cu stiinta. si din pricina unor întrebari stupide. în loc sa ma multumeasca. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. 8ar. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. 8ar oare. #daug. stiinta.ruda mea nu va lamuri nimic. sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. nu stiu de la cine. Si eu. înca. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. fara nici o cauza reala. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. învataseram matematica.ma multumea. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. *II. nu pot sa le cred. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. valorile mele. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. sfârsita în ceasul acestaH . &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. dupa trei ani. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. Si nu stiu nimic alt. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. atât de putin lamuritor. si Marcu raspuj dem prompt. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. însa. as înc.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. si iarasi înaltat. asteptând rezultatul. multumi si epuiza viataH. a teza am rezolvat toate problemele. viziunile mele. cinic. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . *anciu biruise. 'e-am întors acasa fara bucurii mari. ma întristeaza.. în vara au cazut multi. &um as putea. însa.

de febra nestapânita a lecturilor pripite. Simteam cum îmi scad puterile. peste un ceas. la acelasi ceas de dimineata. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . Mi-am amintit si m-a tulburat. &âtiva candidati. au trecut.isesem niciodata în liceu. pasionati si cinici. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. # doua zi. fara sa ma gândesc la nimic.. #m plecat fara sapca si fara geanta. Si. în fata marelui fapt. Eu luam o fizica. polemizând în biologie si literatura. Eezultatul e-amenului de corigenta. Munceam cu un suflet si un creier strain. ^ 5coleam curtea.subiectele pe o lista. Eu am învatat fizica singur. iar lista era fara sfârsit. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. 2aseam alene. de la alte licee. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. eu la greaca. el o geografie. fara sa doresc nimic. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. 'u mai ma recunosteam. si vointa mea îndoielnica. 'e-am întors acasa fericiti. si timpul meu prea scurt. ziua de e-amen a fiecarei serii. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. mi-a spus1 . pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. pe care nu le desc.iozdane pline. Ma întâlneam cu Marcu. vinete. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. orasul torturat si trist sub frunze.. #s fi vrut sa alung tot undeva.. 'u eram emotionat. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. acum. si el singur geografia. rasfoiau carti din g. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. 8ar ne surprin-deam. Eram toti admisi la oral. a fiselor.. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. ca sa învatam.. la mine în mansarda. Eram liberi trei zile. #m fost cuprinsi. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. a memorizarilor. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. 2aseam în . el la medicina. Ma descopeream erou. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate.. a rasfoirilor nervoase. M-am linistit de cum am început sa scriu. parerea de rau cu care o studenta în medicina. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. m-am surprins calm.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. #m râs pe strazi. de la primul e-amen din vara. fara nici un rost. 8ar azi dimineata era senin si rece. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. instinctiv îndârjit. pe liste albe si oficiale. ca sa afle rezultatul. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. '-am putut sfârsi cornul. atunci. planuK ind ani de munca universitara. ce cauta pe fratele meu. cu pietre reci si case albe. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti.. si trotuarele erau curate. socotindu-ne studenti. . #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi. si ulitele brune. si sa pasesc eroic. deodata.5vreiul în veci nu piere4. începuse toamna. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. e cald. 'i s-a fi-at. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. în orasul meu. învatam dureros." 8ar ma linisteam si paseam înainte. în sufletul meu. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. a sublinierilor cu creion rosu. fara carti si fara fise. dezgustat.. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. plictisit."#cum e seara. se risipesc miresme de ploaie.

#ceasta a bucurat pe al treilea vecin. Mi-am îng. de logica. Eram umilit. #m început cu limba si literatura româna. 2oate e evreu. îmi priveam tovarasii1 tremurau. întrebat. 8ar a cazut?@ singur în cursa. 8ar profesorul nu era multumit.curtea larga.pe el. în clasa navalise prea multa lumina. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii. de atentie. . papagal premiant si mi-?@. unul lânga altul. colectiile de insecte.. #m luatpatru. 2errier si 6abre. . 2rima izbânda îmi daduse curaj. 8ar n-am putut face nimic. ale caror raspunsuri nu se pot memora..din sadism . trebuia sa le înveti pâna la capat.imie. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare .Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni. 8e ce îl persecuta atâtH g. . cu gâturile reci.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. fireste. a pus alte întrebari.Stii ceva despre elH . raspundeam. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice. Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I.itit amar umilinta. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. a fizica si c. -0ine. . anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor. profesorul m-a socotit. într-o banca lunga. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. '-am stiut nici afluentii &risului #lb.. încet. &u dumneata am sfârsit. Mi-era ciuda ca profesorul . .profesorul l-a sarit.inoderme pâna la om. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti.. 2rofesorii s-au asezat pe scaune.incult . zâmbind la rastimpuri prezumtios." #s fi vrut sa-l provoc . .m. M-a întrebat din istoricii ardeleni. 'oi.emati în coridorul întunecat. trist. Eu eram palid si îmi torturam oc.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. *ecinul lui tremura.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec.iceam ca se întreaba ceilalti. ca pentru nota cinci. am raspuns tot ce m-au întrebat. cu buzele albe.&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie. . furios. 8upa un ceas.8aca te-ai apucat sa le înveti. am fost c. . a raspunsK dar a confundat. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. Mi-a socotit memoria proasta. volumele lui 0re.Multumesc. Miop si suparat. încet. *ecinul meu nu avu noroc. #ltminteri.# fost domn al Munteniei.4 cercetându-ma pe mine. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune. prea calm. ca un perfect papagal. Eram calm.la o discutie de filozofie biologica. dar stiam. cu tâmplele supte.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. #m rosit.. M-a întrerupt.2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH .. pe care . .elarii.*lad înecatul. Sfârsisem. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. . la limba franceza.

si orga marunta -"ascunsa sub scara. si ma simt ispitit sa plâng. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. Scriu cu greu. pentru totdeauna. # început sa ploua1 greu. ? nu-l voi rasfoi .. #m trecut singurul din seria liceului nostru... Ma obs`l deaza romanul. iar la geografie originile geologice ale muntilor. 8espartiti. sa alerg. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH. e raspun-deam pripit. cei tâmpi. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent. când eu ma simt atât de sc. asa cum îmi fagaduisem. *III. la franceza romantismul. cei favorizati. de gânduri noi1 3niversitatea. mediocritate. poate. am avut si nenoroc. 2rietenii m-au sarutat. 8aca ma întrebau altceva. daca îl voi scrie vreodata. luam cea mai mare nota. cu platani ca în zilele e-amenului. toata absurditatea bacalaureatului. 2acatele mele n-au fost surprinse. 8aca voi promova. fara sa alerg pe strazi... Eram cu totii contururi.. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. monoton. sa râdH. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. Ma simt furat de noi desfatari. de strain.i tulburi. însusirile mele n-au fost rasplatite.... Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. si dulapurile cu carti din care atât am citit.ide. de acel roman pe care nu l-am scris.. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH.. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. 2e noi ne legau creierele. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. nu sufletele. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman.. . voi promova mediocru. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. ma c. 6I'# #m scapat.inuie atâtea fapte care trebuie spuse. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. Sunt aproape sigur trecut. 'u l-am scris. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. tara sa tip. printr-o întâmplare... #m facut. nu-mi va mai fi prieten. 2enibil. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu.. cu oc. M-au socotit naiv.. #m avut noroc.. &âteodata ridicoli. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. în roman. câteodata eroici. Si cinciul e bun. îmi da. am scapat4.. cine stie daca nu ne vom uitaH. nostalgii. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani.. si apoi sa-l sfârsesc. mult.. 8aca ma întreba la naturale insectele.Iata ca încep rasplatirile. Ma întrebau profesorii.. *oi rasfoi mai târziu caietul si. în orice caz. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului. media. .. 5 viata se înc. pe un colt de zid. sase. 8aca nu voi treceH.singur. 8e acum. poate luam la toate "insuficient"... rece. Mi-am citit numele pe lista.#m plecat fara nici o bucurie. Si nu simt nici o bucurie.. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. Soarele se iveste din nou. voi culege toate stupiditatile. Si ma întrista portarul. si asta ma doareK mult.ca pâna acum ..imbat.

Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri.ite pentru roman. Si nu stiam ce astept. firesc si dramatic. si le socoteam asemenea /=pot. .. Se sfârseste.. sc..recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. ci eu sa-i descopar pe toti. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii. ca în dupa-amiT zile copilariei. S6ZESI. descoperind un colt albastru de cer.. si cum se iscodesc nelinisti. 'u cutezam sa vorbesc colegelor. însângerata.. înalt. '-am stiut si nj m-am întrebat. pe coridorul ce ducea la secretariat. 2loua.2loua. ei îmi sunt tovarasi.otarât1 greaca n-am s-o învat acum. &urtea îmi era prietena.otarât sa încep c. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. de draga. si nu pot munci. singura. *olumul II A. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac.. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop.na. Si mi-erau toti dragi. . #steptam.ufele mari de liliac se umileau în soare. . în mansarda.itat cele dintâi capitole. ploua..iar azi Eomanul adolescentului miop. ma desfâtam. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. &artea mea nu va fi un roman. Ma încruntam ca sa prind curaj. pe bulevard.. Ma lovesc. sa-nj istovesc crunt anii tineretii. &erul era înalt. 8e acum va trebui sa muncesc mult..rebuia sa-mi gasesc prieteni noi. Daream prea multe studente. prea calda.. #m sc. ploua. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. îl înc. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele." Sunt fericit ca în gradina ploua. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. toamna. m-am . Si zâmbeam. 6lori de tufanica ma ispiteau. prea alba. #m revazut atâtea lucruri. pentru ca ma arde dorul de a începe c.. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni. în amfiteatrul "Maiorescu". "&ea dintâi toamna" gândeam eu. note. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur.. toamna. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului. . <os. trista.iar acum romanul. &asa mi se parea atât de buna. *reau sa înc. . . singur. sa muncesc fara odi. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. Si nu pot munci. îmi musc bu zele. ascultat lânga fereastra. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. #m venit acasa.iei.E# IB F. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna.. bulevardele reci.Soarele se întuneca. ci comentarii.ei. citeam. #tunci am . si deasupra mea. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.&el dintâi curs. si gândeam de-acum. si toate mi se pareau frumoase. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie.ei <urnalul în aceasta zi de toamna.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . Eezemat de zid.#38E#M3SB !+$C A2#E. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit.. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat.

însa. 2e coridoare. întarite în ceasuri tulburiH. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. 8rept si 6ilozofie. cu câteva c. obrajii rezemati în pumn. în fata unei usi.ii prea lungi...imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii. seara. indiscret.ipuri.emi. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav.izând si desc. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. . sprâncenele încruntate. Ma stânjenea palaria.. cu oc. #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. 'u aveam noroc. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH. 'imeni nu stia mai mult. domnule. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari.8ar mata de unde stiiH .i si grupuri. lânga ziduri. obositor de clar si de rar. .Eu. iar eu o salutam.rupurile întotdeauna râdK perec. sunt feminista. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe.ii în toamna. sufletul se tulbura. Era înscris la .otul se rafuia.eiata1 nu mai scriam <urnal. înalt. Erau si dudui care luau note.. lânga ferestre.izând genti suspecte. spatos.Sa fie sanatoasa. nu-s buni de nimic4 -DauH. 8omnul vorbea rar. perec. Sub palaria mare. 2e coridor. #m fost palid. # fost la #tena. . 6runtile descoperite. apoi rosu. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. zidurile tot mai mo. &ea dintâi sc. cu parul retezat pe frunte. 5 purtam numai în ploaie. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. duduile îsi potoleau enervarea înc..ile mari. la 2aris. si nu scrisesem niciodata versuri. trist. Ma obisnuisem. 8imineata..otarârile adolescentei. .".suprema încoronare a activitatii pamântenilor. balai. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. 3nul. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4. catre vecin. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. #ltul. tainuit. gândeam..eama 0ibi. aproape c. clar. . #m surprins un crâmpei de convorbire. Mai întâlneam o fata bruna. sufletul mi-era clar. &oboram scarile.ile. Era urât.... . dar o iubea. în suflet. 2erec. # rosit.. a sfârsitul orei. si globurile galbene rasareau în seara.. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc. 0ibi nu-mi raspundea.eologie. 8e atunci îmi zâmbea. #veau urec. . ploua. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs..rupurile. prea mare si prea neagra. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. 8ar eu aveam mansarda.. Si toamna ploua. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti.orâte.. am lovit o duduie care m-a privit enervata. paream mai degraba un zugrav german. . 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH. trist. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri.el. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. de-acum.8aca n-au citit pe /egel. Ma întâlneam si cu o studenta cârna.ile tac întotdeauna. Seara. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". apoi palid. la Sofia. 8e ce ma întristau .. liniate.Strazile erau tot mai reci. 8e arunci o salutam umilit. 3n student basarabean.

întorcându-ma singur. amintirile sunt amare si grele. dupa doi ani. feminini.8ecembrie.idem ferestrele. de-a lungul bulevardului. la ziare. socoti volumul aerului din odaie.. . #ducea o geanta încarcata. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc. cu barbi tinere si aspre. 2EESE8I'. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa. R . o camera pentru început. si am plecat amândoi la directorul liceului.. înca. dupa sfârsitul seminarelor. Si. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist.. 8upa doua ceasuri desc.. ce de carti. daca cercul ar e-ista.Mansarda e a mea. cu tristeti si amurguri. prin ziare. . Si cercul nu e-ista. mansarda s-a luminat. pe covoare blânde. mi-a pierit sfiiciunea. pentru cincisprezece persoane. #cum..eologie. ma întorceam acasa.oamna. nedisciplinati. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. acumH începe o noua viata..eindu-i.. Si scriu o povestire care nu e. &adea seara. Mi-a vorbit.. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut. si a plecatK la 3niversitate. 6aptul s-a petrecut atât de repede.8aca ploua seara. 2e drum. &ând trecea ploaia. oare. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. la decanat.. a ce sunt bune toate acestea. un parinte al sufletului meu de adolescentH. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare. *iata se vietuieste înainte. la cantine.. Medi-?@ cinist. zorit. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc.iceam odai calde. 2riveam ferestre luminate si g. 'e-am despartit în noapte. fericiti. la începutul lui decembrie. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin... . nu se poate. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani.#m eu o mansarda. 8imineata. cu servietele sub brat. 2orneau grupuri. pe strazi spalate si reci. Si studente din orase departate.eiata. scrisese apeluri pentru studentii orasului..E E . se înstruneau coruri. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa.. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet.. care blestemau ploaia. cu plete. încet. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec. rodnica si avântata.. iar sus. iar eu scriu ceea ce a vietuit.&e de carti.. FF. grupuri la camin. am întâlnit cei dintâi fulgi. deodata. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. pentru studenti. # multumit. intime. Si studenti sarmani de la itere. întâlneam studenti de la . 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH . o întrunire si nu gasea sala. cu oc.Mai mult de doua ceasuri.ârtie. *oia sa vesteasca. cu pasi moi. sa-i cunoasca. încet. M-am îmbracat. înc.6ireste. a trecut.oamna am sfârsit-o singur.. la mine..i. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina... Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri.i banuitori si ciorapi patati de noroi. comandase la tipografie buletine de înscriere. . de care îi leaga copilaria sau liceul. . #m primit-o numai pentru coruri. de directorul batrân. 8aca s-ar gasi.. cald si scurt.. . undeva. înc. cumparase dosare si .

. 6ireste.'u ma prezinti domnisoareiH. Se adunase. . #m adus jaratec mult si lemne multe.. . prezumtios.a cinci avem oaspeti. uase &or=don. la 2alat..'u sunt cu totul singur. precizai. frig si tristeti. . pe scaune si pe pat. straini.. 3n manual de Economie politica. .eama 0ibiH S-a prezentat singura.. dar le rostea definitiv. la ora ". cât mai repede.. Ma înrosii. .ocmai. Ma privi lung. sa ma gaseasca singur. . '-au avut loc decât prea putine dudui. .Ois-tâzi. da. !9G &um era sa-i spun ca o c.nica. treizeci. aici e o mansarda..nica.. &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si. student la 2olite. un sublocotenent în ultimul an de Medicina.'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii. cu fruntea înasprita de frig.&unosc si eu un #ndrei. . în odaita.. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.".#sa e. la rector.54 pardon4 Si asta-i #ndrei.*a rog.E bineH . între rafturi.arles . Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba.. I-am retinut numele. .rebuie înc. un tânar slab si gârbovit...ideH .. . ferestruicile mele pareau albastre sub zapada.&âtiH !%+ . . #probam. 8ezarmat.Eu sunt. . daca rafturile sunt curate.E interesant. 8ar se face selectie. persoana juridica. .. 3n sc.'-ati citit nimic de . 2alid.8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici. sediu provizoriuH.. mai ales. cu geanta umeda de fulgii topiti. .EomanH K . într-o jumatate de ceas. sa vedeti.#cela-i de &. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. mansarda era plina de studenti si studente. apoi. comitetul provizoriu.. mansarda e a dumitale.'u stiuK douazeci. la o masa..#dica cumH ^ . stânjenit. *om merge cu colindele la ministri.ide. foarte bine.'umai dumneata ai venitH . . 8ar cercul nu e-ista. 'u era orator. .. .. daca jeturile sunt comode..0a da. îsi cauta cuvintele. palid. ... &eilalti. #m alergat jos. 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca.ii în carte.aceam.8a..&iudatK nu pari îndragostit.. 5 rugai sa ia loc pe un jet. era 0ibi.# doua zi de dimineata. 0ibi nu se astepta sa ma vada si. #scultam cele ce le spunea presedintele. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 .. &orul si festivalul ne vor aduce bani.. cu oc. . # amintit donatia batrânului. albe. . Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald.ior. Dâmbea..egat. 8octorandul nu venise. 3nii vor pleca imediat.

8o.. conditiona presedintele.. altii împotriva. . iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie. printre carti. Si începeau sa discute greva studenteasca. replica o blonda. cu buzele umede si narile tremurând. baietii. la pat. Interventia presedintelui solutiona dilema.. cu buze mari. altii purtati de curent. . *eneau târziu.. 3n tânar oac. fetele. la. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri.E mult de atunci. #ceasta a nemultumit pe baieti. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile.ii negri în cearcane. îi ascultam... . sunt tot . miresme de vestminte feminine. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. si. obraznici. .audeamus igitur.er4. 5 duduie alba si cuminte se supuse.. pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza. 8uduia se facu rosie....Suntem raciti..8omnule presedinte. Se pogora în mansarda. Erau câtiva îndârjiti. 8aca domnii colegi vor. 0aietii. care statea rezemat de usa.. .. Se adunau în jurul sobei de zid. rasfoiau intrigate carti germane...8uduile vor face game.Selectia prin se-. 6etele protestara. . si ne bucuram ca afara ninge. 6etele au acceptat atunci sa înceapa. în tumult. 8easupra capatâiului.#stfel. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. Eafturile priveau. 6agaduiau ajutor. mute. într-o dupa-amiaza. 6um de tigara.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic. Ma simteam atât de fericit si atât de sting. cu oc.'umele d-voastra si facultateaH . prin fum de tigara. îsi dadu parerea. gândeam eu. se enerva. înfricosati. discutia se înflacara. ca prilej de dezordine. mica. . 0aietii.. #vea bucle negre.. . eu îmi cautam mansarda. !9! îi auzeam cum conspira. umila. Eepetam . &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. în acelasi timp. 8rept si &onservator. .. 5 studenta.8omnilor..Si disciplina.2rimatul curajului.#aaH4 # doua zi au început repetitiile.. 5aspetii mei se înflacarasera.'onora. mi. Interveni presedintele. pe îndelete.enor. în cealalta. . sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. e g. sa discute problema în alta parte. entuziasm... va putea primi donatia. mi-ati fagaduit. . si ninge mult. . Studentul înalt si tiganos. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". . 6etele ajunsesera prietene. Eâsete. # trebuit sa se accepte repetitii comune.'oi ne cunoastem glasul din liceu. umbre. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup..2rimatul se-ului frumos. sol. fa. Era cald îmre peretii albi. seara dupa seara. Si presedintele a interzis-o. re. munca. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". 8e cum sosea cea dintâi fata. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti.es fu desemnat dirijor. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. . provocator. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. . fumau si nu erau atenti la dirijor.iceam cum.

. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. dar îsi ascundea cu greu ambitia. totusi.mai ispitite de mansarda mea. dupa ce ne desparteam. apoi.Esti obraznic. împartise sarcinile comitetului. încet4. pentru ca era inteligent. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze.. tombola.#i vazut ce sprâncene areH.. Supara fetele.. Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. îsi pregatea. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul".aidarof6?@.. cu priviri de muncitor ambitios. la capatul se de un student frumos si prost.8omnisoara 'onora ce credeH. Saruta cu buzele desfacute..#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. în acelasi timp. !9$ .alat alb si fruntea încretita. 'onora îl prefera studentilor. juridica. 'onora era tot mai provocatoare. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. spatos. fara sa fie c. teza în laboratorul de balneologie. .. cu rafturi multe si tigari fumegând.?@ 2oate visau. înscrisese membrii.... Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste. Se surprindeau. Dâmbea fiecaruia. 8escopeream în el. umerii. accepta cât de multi curtenitori.ii. 'u alegea. Studentul înalt. Se aplecau cinci tenori. 0ibi s-a tradat. 5 întovarasea numai el acasa. Eadu îmi era aproape un prieten nou. Era "simpatic". sânii. se prefacea curios de stiinta.încet. de când aflase ca vine 'onora. . cu . izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde. gasise sediu provizoriu. Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda.emat la ordine. festival. . 2astram aceeasi intimitate în vorba. colonie... E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet... 8ar eu îmi cautam prieteni noi. &ontinua.. a fost poreclit ". a început. dorind ceasul repetitiei. care acum d întreba. camin. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. Era atât de nou. fireste. . pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. &olegii l-au îndragit si îl .. cinic si "spiritual".. într-o dupa amiaza. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. Inteligent si volubil. El voia sa ajunga inginer sef. . alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti. &eilalti erau frumosi si vulgari. *eneau împreuna la repetitii. în discutii1 . cu capul rasturnat. *oia sa ajunga inginer sef.. Sedusese si pe presedinte. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. îl întâlnise într-o seara la mine. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. care sta totdeauna lânga usa.. '-am oferit decât sosonii4. 6avoriza pe Eadu. de nebanuit. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. brun. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt. fara covoare.. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat.în curând ai sa ajungi antisemit. am vazut cum se lasa sarutata.

aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. e înc. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. . cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. care se naruia fara sa-i înteleg.. oveam îndârjit. M-ai iertat. la trei ministri.. am glumit. 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu.ârtie. M-am . muscând buzele. îndemnând. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. mult. .. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. 'u urmaream nici o idee intima.. blestemând. . El o sarutaseK saruta patimas. în ceasul când începeau repetitiile. sa raspund. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor.. si 'onora care se înecase cu un cataif. noi aprinsi de vinul patriar. &eea ce întelegeam si simteam din carti. ispititoare. pe par. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. E-clamatii. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri.. #ple-cându-ma sa strâng bulgari.remuram. am trecut toti pe terenul de fotbal.8umneataH. 8upa miezul noptii. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni.8e vieH .ie si 2alat. #s fi alergat. cum sa zâmbesc. Se lasase frig peste zapada. 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. îngramaditi în masini mari. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar. citeam. si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. la un prieten.. a dreapta mea lupta 'o-nora.ie.. &iteam. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor.ului si îmbatati de izbânda. fara graba. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti.i.iuind. . tot mai bine dispusi. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. #dunam fise în cartoane..8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH . Eu am adaugat1 .. uimire. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. ecturile nu ma mai nelinisteau.aberele s-au despartit în câteva clipe. ca sa ne batem cu zapada.imia industriala.. însemnam pe . *orbeam despre 'onora. Si regele care ne întreba. #m colindat. vecin liceului. 'onora râdea provocator.. aparându-se cu servieta..8umneata tradezi.&. 'onora. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. . Evitam sa ma adâncesc.3ite. Majestate. si . !99 'oapte cu colinde la 2atriar. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara". cu creierul. pe fiecare1 .. cu capul rasturnat. un filantrop. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. *ietuiam o viata noua.ideam în creier. Eu ma prefaceam nepasator. &iteam.are cu vin rosu. un director de ziar si la decan.bat cu bulgari dupa fiecare repetitie.. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. fetele în costume muscelene. Era surpriza presedintelui1 o sala. si dirijorul care ne felicita. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. în mansarda am privit oglinda mult. sa ma întreb.Spune-mi. cu deosebire în presedinte. împrejurarile. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. pastrând masca sufletului vec. 8upa ce s-a sfârsit adunarea. M-am întors acasa cu pasi usori. Ma aflam între 0ibi si 'onora.. c. Eezumam corect.otarât sa-mi las parul lung. . simt zapada pe gât. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna. zi de zi. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe.

2resedintele.. cu zapada îng."&ândH" 'onora scrise1 "#cum".. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile.i1 ... 2resedintele a ?@ . .Ma plictisesc Eadule.imia Industriala.. îmi vorbea intim. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". sampanie.". studenteste4. la mine. "seful" a venit cu un tânar livid si serios..otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. poreclite "6lorenta". # condus-o acasa. . 2resedintele semna tot atât de multe . la 8rept. oc.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 . saracul. Eu1 "#i g. sefuleH4 <ocuri de societate. e împartisem1 cartilor si cercului. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom.j bola.Eu m-am întristat stupid. în mansarda. &omitetul era încurcat. fara sa rosesc.i...emat 'onora.*ivatprofesores. &ercul se însufletise. clipind din oc. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar". 5 blonda.. care îsi aruncau glume cu tâlc. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. nu vorbea. sâni ispititori. Eâdea familiar. Eadu. #poi.. 'onora1 "Minti". 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. *icepresedintele.. cel de la &. 0ibi era înciudata1 . . în început de iarna alba. 'oaptea trecuse atât de repede. E student si el.abriel.&e presedinte. Spre dimineata.8omnisoarelor si domnilor. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet.. tacere stânjenitoare. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. ma4 /ai ba.nica. Eadu suferise toata noaptea.etata sub stele. în capatul mesei.'oi îi zicem "Malec".. 0aietii.. sa e-aminam si teza contrarie. entuziasmati1 . 6etele se adunasera lânga soba si asteptau..icit". Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu.'u stiuK presedintele.. emotionat1 . Si eram fericit... blonda Mariuca.aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. multe.. #tât. pe care ni l-a prezentat1 . si-mi spunea "sefule". #ndrei erau invitatii. cauta-mi sosonii.i dracosi. 0ibi. . ? 2regateam balul si festivalul.. în mansarda se facu. cu zâmbet umed si cu oc. zâmbind1 . Seara. Eu zâmbeam si ofeream scaune . Se statornicisera perec. co.#cum. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea... !9" FFF. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. Izbuteam. In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite.Eu. Dâmbea dupa fiecare discurs. cu glas de bas cinic.ârtii si compunea tot atâtea j proiecte. 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". înca. pe înserat. 'u se entuziasma. mica. 'onora. &arti se adunau.j mitetul. # fost fericit ca l-a c. 'onora1 "Esti nostim". a plecare. am întovarasit duduile acasa. . /aide acasa. . R Dile stapânite de viata.. Eu1 "'u mai avem loc pe plic".. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. as. palid si calm. 6ireste. ..<ocuri au sa fieH .. catre . brat sub brat.aidaroff. surorile bune de la sopran.. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga. doua mediciniste sentimentale. sus. am acceptat.. 'e întâlneam. între doua studente care vorbeau cu vecinii. dintr-o data. 'onora.i pistruiati. câtiva de la 8rept. împreuna cu "elita". pupam ca leii4.Ma "Malec". &easurile erau tot mai I putin ale mele.

. întorcea oc. deprima. cu ungurii. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele.abriel. îti place. calm. 8omnul . ne-o spuse domnul.2acat. "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii.are.ii. Situatia era ciudata. pe 'onora. 8omnul . Sunteti antisemitiH.abriel se facu palid.... Si bine a facut1 are acum casa. . 2aria d?@italiano con me e con altri.abriel.. . 5 enerva. 2rivire iritanta... *erva domnului Elefterescu ne stânjeni. se prefacea plictisita.. #ia la miezul noptii. saracul.. spaima jidanilor. . fi-.. grotesti. a2roape cadaveric. îng. cum aluneca.8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u. Iarasi tacere.E casatoritH. ma." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.az. fericiti...abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. "Malec" o privea. #zi e mai vorbaret.agice. .. . .. S-ar fi spus ca.5 nevasta. . domnule. patriot. cu oc.. din liceu... jvialec" se încorda sa zâmbeasca. &e zici. ce-i trebuie.. Mansarda se însufleti într-o clipa. masa... cu sublocotenentii.&e facusi. . #sa-s eu.. ma. fericit.# fost lata rau. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. "Seful" râdea. . nici mort4 Eu beau doua pa. 8omnul .. tacut. El H la slujba.. 'u izbuti.oti. Eâdea magulit. da.. 'onora îi privea provocator..abriel tresari si întoarse capul ordonat.8a.o.. cu nelinisti comice. începu atunci sa priveasca.. 'onora se ridica de pe scaun. . Se aseza pe scaun. ma "Malec"H "Malec". .. #m spus eu c-o sa petrecem bine.. i insinueaza spaime de cosmar. fara sa raspunda. Elefterescu..Elefterescu.#sa-i firea lui..'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" . . sc. .. care tulbura..Esti bun4 &e zici.aidaroff se apropie si îi oferi tigari. maH 3nde plecasiH Stai.imba scaunul. sa petrecem cu .. ma "Malec"H. . la &luj... nimiceste siguranta. privea pe 'onora.. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul..&a la &luj.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. 8omnul . nevasta-sa la 3niversitate. era sa-i înjur. Ma iertati . livid. .2e mine ma c. 'oi aprobam. trosnind treptele.Stim. ... . # fugit. sa stiti4 'u ma cunoasteti. !97 . "Malec" privea pe 'onora.etat.. eu riscam câte un1 "8a.. palaria si fugi. ma "Malec"H îmi uitara numele.Eu plec. fara sa multumeasca. . resemnat...#sa-i ca-i nostimH.. am fi fost colegi. Eumoare. Studenteste4.ii la ea. . 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul . îl auzeam. înspaimântat. a rastimpuri. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata.. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@.atameu. Se scutura.eama . 6etele râsera... . 'u va dau voie mai înainte. înca. "Seful" facea . livid si serios. .abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. ma "Malec". #uzeam si de sampanie. '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn.aidaroff interveni. Si are o nevasta frumoasa. #puca paltonul.8e ce te uiti... 2resedintele se lumina.noilor-veniti.

. jos... .aidaroff se asezase lânga Mariuca. . ...#sta i-a venit. #tunci se auzira bulgari moi în geam. student la 2olite. asam sa ma poarte viata. îl ascultau toti. sefule..Si ceilalti care se desfatau. te c. cred.. . Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. Eu g.. Se întristase si privea pe #ndrei. *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar.izându-se.. am rasuflat. Eram tulbuut. 2resedintele era furios. fara sa întelegem. Si ceilalti care savurau spectacolul. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. un surplus de energie care trebuia c..8aca esti pervers. 8upa ce am auzit poarta înc.3na. cu barbati care ma strigau1 "Sefule. zarii prin ferestruica pe "Malec".studentii. zâmbind trist. cercul. . .. noua.. medicinistele între membrii comitetului. saracul. 'onora ma opri obosita.eama TMalec_4". în curte. obiceiul <urnalului. 'e priveam unii pe altii.ii ca un taciune.. 8ar îi baiat bun.... îti spun eu când sa te opresti... . "Seful" se întoarse zâmbind. dimineata. ... 'umarau baietii. #m visat vise stranii... S-apoi. înciudati. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora. domnuleH. apoi se adumbreau tristi.. . presedintele. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet.. . întristat. Eadu lânga 'onora. . 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui. 8omnul Elefterescu îi facu senme.nica. trei. Eadu fuma mult. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. M-am desteptat.iceam urmarile unei încercari ciudate.. furios.. -'u stii. înfundai lemne în soba. e-pansivitatea crizei depasite. începu sa vorbeasca...Salbatici.. .rebuia sa ma apar. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH .eltuit..are cu vin rosu.. fireste ca nu stiu."Malec" sufera de un început de idiotie... nici nu întelegeam nimic. si verva suspecta a d-lui Elefterescu. . nu ma plictisi. cinci.... socotindu-ma timid.u începe. patru. din însuratoare./aide. . 0ibi..&ine i-a adus.. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile.. "6lorenta" între cei de la 8rept. 0ibi între mine si #ndrei. sampanie. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc.&u public.2lânge.. doua. 'onora era enervata. Sopti... .2e frunteH . "Seful" strânse câteva mâini..2acat de sampanie.. ... însa. Mâneam si umpleam pa.. Ma duc si eu.#sa face el.. si nu izbuteam sa încep fraza... Eâdea. 'onora...... . jocuri... cinci. ma4.. #m adormit iar.#stia ne-au stricat petrecerea4. #plecându-ma. Eram toti prea veseli. 2ierdusem. numai pe #ndrei.. începe...8e câte oriH încercam eu sa prelungesc. -E inutilK te lauzi.

înabusitor pe gura. . Eadu continua sa adoarma în zori.. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat.Esti apetisanta.. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri.ii 'onorei. fara sa izbuteasca. ..Esti enervant si te repeti. ma insultam. purtat de întâmplariH. eram umilit. retinute de pumnul ei. deasupra genunc.. &ând ramâneam singuri. cum îl saruta.. un vagon. 8irijorul insinua un corK fu respins de . 5 întovarasea Eadu. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume..iaje. ma privea provocator în oc. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. lung.oate acestea nu ma tulburau. '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. In dimineata festivalului a venit la gara.i.*ei fi crezând ca din pricina taH T . enervata de rolul pe care-l juca în piesa. alergaK lazile cu obiecte pentru tombola. purta trusa cu mac. Surprinzându-ma dorind-o...ii vii sub fruntea obosita.u ai sa-mi platesti capriciile la bal. am fost fericit. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora. mars4. . Mi-era teama de ea. la cinematografK sarutari prin ganguri. cu oc.az.aidarof.. si vulgar.. . bilete pentru membri. lada cu costume. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. . 6ugi de aiciK nu mai ai nici un . . de nevinovatie. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala.Esti urât. cu toate !9+ acestea. 'u l-a lasat sa plateasca. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege.. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. 'u izbutise.ilor. care banuia indiscretiile lui Eadu. buzele. . Stiam ca mai mult nu se poate. sa ma apropii.. 'onora. cu dintii strânsi. sa si-l învete. cum se lasa mângâiata.'e vedeam aproape în fiecare zi. . 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. 'onora se prefacea ca râde. îmi povestea mângâieri. pielita. . si o doream. .. pe strazi dosnice.. 8e ce îl evitam. . sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei..receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. .Ma placi. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. s-apoi îl vestejeste.i se furisau scenele povestite de Eadu.etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. .StiuK dar ma placi. 2oate vrei sa ma scoti regina.Esti un nesuferit4 . Si. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. încarcând pac. îmi lauda oc.6ireste. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai.. ma mustram.. zgomotosi... 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. servieta cu acte. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. 2resedintele.. încerca sa ma supere. înca. &omitetul încerca.. pulpele.. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate." #s fi putut face si eu acelasi lucru.. soldurile.Semeni cu un ocnas1 si urât..îti tremura narile. pe care nu-l întelegeam. si miop.. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta.

ce râu o sa-i para.Stiti ca a venit prietenul lui "Malec".Eu îl bat4 . nervos. &ine le-a spus. .. si sublocotenenti care spun.. Easpunderea era mare..aine negre si pantofi prea strâmti. Masa. frate... 2resedintele îmi încredintase supraveg. Eu l-am trimis în odaia noastra.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari." eul". E revoltator... 'onora prinsese curaj.... ca nu m-a lasat sa fumez. . .0ine.. în fata noastra. #proape de ceasul zece.rieg. . palarii si perec.. *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine. îl întrece pe "Malec"4.. vecina salii de dans si vecina garderobei... nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren. .... în clipa aceea intra si presedintele.. aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca.. frateH. curtenitor1 . trista.Si la toata lumea spune tu. . .ipuiti-va..aidaroff îmi da ajutor si potolea. ... nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca .. . ironici1 "8omnisoara e pansiva". #tunci aparu 'onora.8e ce l-ati lasat. si logodnicii cu . glumind. .#sa rasplateste ea.. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec".. în restaurantul pustiu. Erau tulburati.E-agerezi. 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete..aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul". ca avem balH 8e unde i-ati mai scos. apare .ârtie.Stiti ca a venit. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui. si familii care consuma multe sticle cu sifon. ne-am grabit s-o sfatuim noi. -a sarutat patimas.aidaroff.. prietenul lui "Malec". !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei. . Saracul.rebuia sa clasez patru sute de paltoane. 'umai de el vorbeste.6ii prudenta.Si e obraznic.... dar nu si-a pierdut calmul. .*ai de mine.Spune ca "ce rau o sa-i para"... . 'e-a e-asperat. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. si bate din palme.aidaroff.. sefule. . în taina1 . a trebuit sa uiteK jucase prea bine. 6etele se prefaceau suparate.... Eadu s-a îmbujorat.ata e de vina. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de . 'e-a compromis . 'onora se asezase între mine si Eadu... .. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H .îl bat. '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". îmi spune tu.. 2e el si pe "Malec". mantouri... .i de galosi. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor.. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. 8upa lasarea cortinei înguste. stim. ala.2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari. va spun ca îl bat... Eâdeam cu . Iar eu trebuia sa cânt din . ... o apara. 0alul.erea locului celui mai greu1 garderoba. . domnule. încurcat..înc. 'umai 0ibi.. Si râde singur. Eu îl bat4. 2ianul era dezacordat.domnul Elefterescu. cu trei clape lipsa.. pe doua mese. 2resedintele.insurgenti. adauga timid Mariuca... # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi.

5c.. le-am petrecut nelinistit...ior si cafea. sefule4 5 data suntem studenti.. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4.#sadar.i. .. sa fiu îndraznet. 8ar ma simteam trist. 'onora a cerut lic. Stiam ca se preface. Ma apropiai mult de ea.4 .. sa 2ierd prietenia lui Eadu.aiH Interveni presedintele. 'u stiam ce sa-i spun.. ascultati-ma pe mine. pe care ne silise s-o acceptam..ior..... 8omnisoara e indispusa.imb ca sa-i plac1 sa stiu glume.. 8esc. si fara obraznicii. pentru a doua oara. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii.Ia lasa gluma.. #sa a racit sora lui "Malec". dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. Eadu si cu mine alergaram în strada. Sau e beat... Ma zarisera câtiva calatori. comica si ciudata.arutul cu lic. Sunt nebuni amândoi.2acat. domnul Elefterescu. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa. . stapânindu-ma sa n-o sarut. 2area ca nu-si aduce aminte. .. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc. fratilor. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa. îmbujorat de vin. concluzia... .Iar sunt plictisita.. 8e altfel. nici daca trebuie s-o mai musc. Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc. sefule. '-a voit cu nici un c. politicos si retinut. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc.e-ai dat cu jidanii. sa n-o îmbratisez. *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.2oate stii sa si saruti. fara sa ma stânjenesc. tigarile sunt proaste.. 'onora era plictisita si fluiera..6ara politica. e obsedant cu "Malec" al lui. si tu degeaba astepti sa te sarut...cercul. 'aturaletea "sefului" dezarma. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH.i-o dispun eu. !"$ 'onora se îmbraca mâniata... e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu.. te rog....ii i-au sticlit în cearcaneK tremura.. 5 admiram cât e de rezistenta.. . spuse "noapte buna" si pleca.. si intra c.. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc.. sa-mi croiesc . 'u avu nimeni curajul sa înceapa.. sa stiu sa-i apuc bratul.. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde... sa învat dansurile.ideti geamurile. s-o conduc la spectacole. #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic... în tren.e afectezi. II vad.. mai mult ca niciodata. trist când raspundeam1 o iubesc. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert.ii. 'onora m-a acceptat pe mine. fara sa-mi încurc pasii. -'onora4.ainele la magazine de pe &alea *ictoriei. -8a. e aici. .. . .. . Si-a ascuns muscatura sub batista. Ma întrebam la rastimpuri. care nu-si mai luau oc... &a doar n-o fi amorezata. mai ales fara public si fara adversari.Ma tortureaza..E prea cald aici.. &ele doua ceasuri. sa-i vorbesc curtenitor în public. .. . sa-mi parasesc cartile. nici cum sa-mi pastrez mâinile. ..*a rog....acere.ii deasupra noastra. ..ip sa se întoarca. .iar " eul". 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat. 5 sa raciti. 'u trecu mult. I-am oferit cutia cu tigari. 'u mai esti interesant.. Eram toti furiosi.

S-a-i.ora. ca sa nu sparga pa. Dâmbeam. cresteau. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. 8ar nu mi-e draga.. Si tu. 'onora n-a mai batut la usa mansardei.arele. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul"..In gara abia am mai gasit trasuri. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec"." 'onora pasea lânga mine." ma minteam eu. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb. întorcându-ma acasa. Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea.. din anii când scriam <urnal. Ma consumi inutil.8evii interesant. 2oate crezi ca voiam sa te seduc.. . #m platit birjarului.emarile cresteau. vointa4. 5 banuiam nelinistita. ma plictisesc eu acum. Si nu e nici cazul a femme et le pantin. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati. iar publicul sa joace . a început sa plânga.2oate sa nu fiu acasa. 'onora îmi vorbea blând si cald.jidan". Mâ tulbura.ea la pânda..aidaroff. 'onora îmi sopti..u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. &ineva striga. în sufletul meu izvorâra atunci c. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte.. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. în lipsa. 'onora ma privi. "#m vointa. numai.*orbesti niste absurditati. Eadu l-a calcat pe picior. am de lucru. am vointa4. Si cel putin daca mi-ar fi draga.. . farâ sa se încrunte. # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute.. 'u stiam ce sa raspund. &a sa-l retina... 'u poza în victima.Mâine vin iar la tine. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. oumindu-l. .audeamus în restaurant. Stateau lânga el . a adormit.. 8e altfel. cu gura aproape. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. daca aveai de lucru. vointa. Eamânem prieteni.. !"% în mine. înlauntru-mi1 vo-ln]â. 8e arunci. . iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut.. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. . întrebând1 . care s-a departat cu urec. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". #proape de casa. 'onora era gânditoare. trebuiau sa interzica dansurile.aidaroff si Eadu. fara sa se supere. c. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. îmi vorbea mult mai blajin. #m nervi si am sânge. # cântat singur . 2uteai fi mai politicos. 2e strazi. #poi. 8upa doua sticle.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu .. . Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des.emari uitate. atât.. "Malec". nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. din ado-jescenta. care stie sa cânte din flaut.

ma nelinisteau .inat îndurarilor sau desfatarilor.. &e-mi putea darui 'onora în sc. obosite de insomnii.ea cale. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru.inuite. &ald. îmi spuneam1 acolo era viata. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. îl usca. #lunecam în întrebari c. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri.oate e-perientele adolescentei.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora.. la masa de lemn. în mansarda plina.. ca toti tovarasii de cor. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata. si linistea nu ma daruia. &ea dintâi . . apropierea 'onorii. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec. de viata. începea sa se desprinda o toamna. *reme de doua luni. pur se-ual.imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala.. 2resedintele a gasit un alt sediu. dar care ma departa. biblioteca. o papusa comuna. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. în mansarda..inuitoare. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. care îmi daruise rostul si unitatea. poate. aici sunt cartiK acolo era curaj. #junsesem inco. înc. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc. anulate. si cu ispitele lui Eadu. . Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. un trecut. . Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri.erent.eiate tacut. 'esincer. ci numai îl tulbura. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. prietenia lui Eadu. #s fi devenit un cifru. în sala unei societati. ca limpezimea marii dupa furtuna. cu note si e-trase.is. desc. Ma simteam atât de bine. nestiut si nedorit de nimeni..impul întâiei mele tinereti. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. 8aca mi-ar fi fost draga. 8e acum.. sentimentalismul sau poza. Eeîntoarcerea a fost c. tulbure. încercai reîntoarcerea la asceza. fum de tigara. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. trup purtat de viata celorlalte trupuri..impul. &easurile erau tot mai mult ale mele. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele.aidaroff. . 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. resturile de la tombola. e-as fi primit cu brate largi. . noutateK aici e lasitate comoda si surogat. în fiecare seara. sincer.otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj.. G asteptam senina si rece. îl înasprea. într-o mansarda înzapezita.. tacerea. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. prospetime. de mondenitatea definitiv depasita.IV. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. 'onora. glumele lui . dezorientat si stapânit de slabiciuni. Ma gândeam prea mult la 'onora. Dile dure. ma calauzise un strein. Sufletul îmi era tulbure. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele. ascetismul meu fu curând înfrânt. glasuri tinere.

alte tulburari ma stapânira. grasun. 'imeni nu stia ce este filozofia. #steptam. alta în plina iumina.. Socotisera filozofia o stiinta care începe. "orba îi era irezistibila. ci o înmanunc. cu lamurirea elementelor1 atomii. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. se anuleaza unul pe altul.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu.'onora.. functiunile c. pus la încercare.ul. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. ci din porunca strainilor din mine. *. îmi spuneam. 'u izbutescK se e-clud. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme.. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. la istoria filozofiei.. Si noua viata se va petrece numai în mine. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator.rebuia sa încep maturizarea. cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH.imice. a logica nu aflasera nimic. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. supraveg. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. &ea subterana ma va stapâni si. profesorul. la seminarii. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. înstrunita de un anumit creier. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. 'imeni nu se întelege. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. una ascunsa. socoteam eu.. Iar fiecare curs era un profesor. 2rofesorul era batrânior. #m . 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. Maturitate înseamna unul. cu usoare bâiguiri si tolerate . 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate.rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. 'u cautam sa stiu cine sunt.ere de cursuri. la 3niversitate. în timp de criza. miop si blând.erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. în curând. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. teoriile fundamentale. se dusmanesc. fara ca ceilalti sa o banuiasca.. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. .. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. distant sau intim. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. nu era o stiinta. palpitând sub rezerve.. diverse si interesante probleme. Si când tulburarea 'onorii se risipi. a rastimpuri. ca oricare alta. tara pasi mari înainte. asteptam linistea în dezg. voi sti sa aleg. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH. #flasera ca se studiaza. 8ar filozofia. nici o metodica. 2E56ES5E3 8upa vacante. ma surprind. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. . stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti.etul iernii.

. studentele copleseau. 8e altfel. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. persecuta . se socotea genial. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. cu dintii strânsi. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe.raia numai pentru literatura. ! întuneric. ntifl mai stânjeneau. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte.ile se asezau în fund. 6etele îl ascultau si. ca într-un salon. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii.. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate. . viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala.. Easpundea într-o limba jalnica. Se întâlneau numai perec. se socotea singurul critic estet al târii. con-l ferinte. #stfel. pentru ca era batjocorit. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. 2arând inofensiv. neizbutind sa ajunga decent. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte.poate regretând . 'u avea !"7 elevi propriu-zis. 5 casa de editura le era definitiv înc. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati.pe cei care i se împotriveau. nervosi. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. &u timpul. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. pentru ca nu-l puteau memora. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. Sau tinerii care nazuiau catedre. Se asezau aproape. lânga ferestre.isa. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. cu servietele si blanurile pe genunc.greseli de Oamatica. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. încercând sa fie polemic. parea un trup ce respira patimas si prudent. Se descopereau toti. *eneau aici perec. Era profesorul cel mai glorios. îi daruise astfel un Institut si o tii. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. la lumina. *orba lui era irezistibila. si era blând. si zâmbea. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie.. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. îmbujorati. posturi. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit.i. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. bacsisuri literare. Eepetau toti. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. încalziti. marunt. acelasi gest.nica ci studente de la 6armacie. a literatura franceza. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. dar nu le dadeau dreptate. 2erec. îl socoteau profund. 6anatic. care nu absolvise e-ternatul. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. neîntelegându-l. si era bun. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. cu sala numeroasa si selecta. Sala.ile mondene. confuz si nesfârsitK le crestea respectul. . 'u întelegea nimic. lui sau sistemului estetic. 0aietii ajungeau îndrazneti. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor.ile sentimentale. 6etele îi citisera cursul.

Se afla vesnic în cautare de formule inedite.. locului si persoanelor (zâmbeste). . iar ceilalti îsi maturizau.. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. . îndurerat de întunericul celorlalti.2laseaza definitia în planul co.... modelând-o. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.8umneata esti dicotiledonat. pentru ca e curtenitor si îndraznet. poftim. accesibila printr-o noua structurare..ita".*alorificând sub ung. încearca duzini de epitete. Se ridica si începe1 . întunecata. fara demnitate universitara.. 2rofesorul intra zâmbind.Esti subversiv.. constiinta si cunostintele filozofice. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. o pronunta cu accente perfecte. .. cu fata smeada. .. Interveni profesorul.inuit de întunericul care învaluia înca noua formula.. 6iecare fraza parea atunci gândita. apoi îl asculta cum se departeaza.e retrag. cu gesturile... mai bine. &ei din fund l-au poreclit ".. prompt si obscur1 .alvanometru" sau "Micul Mant".. &easul trecea cu un profesor c. . . #uditoriul alerga câtiva pasi. iar fetele -". a 6ilozofie frecventau studentii seriosi. c.8espre mine e vorbaH.Esti amfibiu metafizic. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. l-a învinuit pe ". cu profilul ciuntit..". . ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica.. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. ..inuit pe catedra si o sala înmarmurita. cu cearcanele. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH.. . timizi. o insinua plecat peste catedra. . 2rofesor tânar.Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta. 2rofesorii îl suporta.ita". [ &orosiv periferic." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta. [ 8omnilor. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. uluit.blond. Easpunde.. cu pupile albastre în cearcane tulburate.. putin plecat din umeri. si-si începea vorba firesc. !"+ . 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. tot atât de erudit si de subtil. prin propriile lor lecturi. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor.Sa-si retraga cuvintele..ii clipind straniu. nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. va rog. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica.ita"4 5c.. *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca.. E cunoscut sub numele de ".igi". o dezgolea. subtil si elegant.erentei si al logicei evidente. 8intre colegi. buni si semidocti.. &ei din fata îi spun " a 6ontaine". 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ".&um suntH . 2entru ca cei inculti nu întelegeau. profesorul o înviora cu sarjele . Intervenira auditorii din fund.e flairez accesibila în simptomele d-tale etice. rotind capul. clar. Se aseza comod pe scaun.ita".iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. . cu oc..Esti obraznic. brazdata... ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. &a sa faca un compliment..'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. cu profil ciuntit.i mirati.

8ar ma întunecai într-atât. cu toate c. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. 8ar respectul catre dogme. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. nu crede în primatul gratiei. Si daca.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. apoi. #u trecut saptamâni c. întro dimineata am dosit cartile în raft.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. încordându-se în metafizica si în teologie. &ei de la 2olite. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita. ^stovit. mai ales. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte.ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile.entile. u" !:G mistic profesor de anatomie. .inuite. fara sa fi aflat nimic sigur. logic1 asadar. zapacit.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca. însa. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum.m-am ?@Nors la moderni. deprimat. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu... dar sa nu le credeti. Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. 8umnezeu nu e-ista. . încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. rar conducând la alte fezultate. în mine din mineH 2ot raspunde. Ma nelinistea. 8upa ce pleca. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. 8e aici. &ercetai logica lui 0enedetto &roce.egeliana. poate un pacatos inconstient si mândru. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. 8ar vesnica lui ispita. am dispretuit-o. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni.. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. puteam merge singur mai departe. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. totusi.is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata.rebuia. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. . asa cum nu cred nici eu.Sa le cititi. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. pentru ca eu. &roce era clar si obscur. 8e la /egel . în ultimii ani. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. &ei de la . un filolog muzicant. &e drum sa apuc altul.oblot. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna". 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. cu Enri>ues. fetele comentau oc. sa cunosc bine logica . cu . !:! . biruita sau biruind în suflet.pe care nu-l patrundeam întotdeauna . ortodo-ismul lui. socotite nu nuclee de credinta potentata. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. cu . judecati.. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@.

8umneata creziH. nu ai de -ce sa te grabesti. 5 singura observatie i-a alunecat. palid. Ma întrerupse. 8e altfel. cu sprâncenele dracesc arcuite.&unosc un crestin cu doua fiice pagâne. #i strica totul.ermania. 6ie ca stie. de italieni. .&e trebuie sa facH . si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. era pe masa. neagra. 8upa aceea. nu le izgoneste. domnule4.. Eeligia câstiga procesul în absenta. . m-a sfatuit1 .. o paranteza. 8ar nu poza si nu discuta filozofie... la o anumita vârsta.'u te sfii.. &um as putea stiH #jungând acasa. du-te prin cârciumi. 5c. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei...6ericita vârsta. . Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . nouasprezece ani. încurajator... mai ales sinteze biologice.otarât sa vorbesc profesorului. sfielnic. de 2oin-care. 0ea. #tunci.ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara.. de 2ascal... în logica. . Eram stânjenit.. ..... 'e-am despartit în seara. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.. #colo. !:$ Evita religia. si cerneala neagra. . o lauda sau o injurie. &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac.8ar eu vreau sa ma lamuresc. si gânduri multe. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. 8esi ascet si du. sau poate un farseur. profesor universitar.... Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum.. ispititoare. l-as fi întrebat1 . Si tot am ajuns rau. . ai sa întelegi firesc.. #cestea ne vin asa. 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie. ai sa te limpezesti. Eu. 2e drum.. . Strângându-mi mâna. 8ar dumneataH .2rofesorul meu e un geniu. ma tineam de betii. singur. oamenii merg altfel pe strada..&âteodata. fie ca nu stie.. 'umai... Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi... &u atât mai rau. fara eforturi. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten.. 2arasind lauda 'onorei .. Eu bâiguiam. . am amânat lamurirea definitiva. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. si .. si caldura multa în suflet... pe lânga 3niversitate. Multi înainte.&afea beiH . un epitet.. . tulburat. # zâmbit tot timpul.. 2e masa se aflau destule alte carti...'u întelegem nimic prin noi însine.ovnic.ârtie alba. medicina si biologie.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - ..... la vârsta dumitale.8aca vrei sa afli religia.&ând te vei duce în .ii profesorului licareau albastri în orbite stinse. &ând ma privea mai prieteneste..Sa-ti pierzi timpul. gândeam. îl priveam uluit. de 8escartesK mai ales de 8escartes. el e nebun sau 8umnezeu. cu parere de rau. eram ispitit sa-l în! treb. 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica. citeste logica. Era palid.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.. #poi. .8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. vei întelege pe 8escartes.#tunci m-am . fara tortura. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant.8umneata esti precoce.. Mergeam alaturi.

cu cer dureros de clar. I-am asteptat. 'orii buni si tulburi. 8ar atunci nimic nu întelegeam... . vântul. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c.. nu ti-as putea da vreo dovada. îmi îndurera sufletul.. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol.. Ma întarâtau caldura. incult.emari catre pribegie. nu mi-e frica de moarte.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. Stiu ca. 8ar soarele stapânea iarasi. . !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite.. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina.8ar. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. si nerabdarea. . si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. desi.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. la împlinire.. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. Si îti spun ca nu e nici înc. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. si ult ma îndurera nesiguranta. cu solduri de trecatoare necunoscuta. nici 'o-nora. Era singura ispita care ma stapânea. 2rimavara. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta.emari. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. crestinK si era atât de pacatos. aflam ca am sa fiu mântuit. urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut.. e #cum. 8e aceasta sunt sigur. pacatos fiind. îmi biciuia carnea. #m sa mor.. ma . soarele.. norii mei. am sa traiesc în veci. înteleg fiecare neliniste. 2rimavara ma biruia întotdeauna. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". si sufletul nu are sa moara.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. gradinile. Era amara si salbatica. Stiu eu ce se putea întâmplaH.. umina a înviorat mansarda. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. în dupa-armezi parfumate. 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini... nepierind.. împotriva tuturor ispitelor. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit.. "! bucuriile. 'u-mi ramânea un simt. 8aca priveam pomii goi. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. mântuirea mea erau norii. Mi-e frica de moartea fara Iisus.ipuire. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. lacramamK în fata râului.'u stiu. *I. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. Si faptele mele. si munca mea. 2oate. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu. .. si tristetile le înteleg.. 8e altfel. . ma farâmita.. un colt de sensibilitate. sa adun flori în rafturi. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte.. si teama.8ar cum ai sa fii mântuitH. nici minciuna. te-as ruga. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. când scriu. îmi sângera creierul. si ma târâm iarasi robit. 2EIM#*#E# în anul acela. Eadu era crestin. o farâma de creier neconsumat... îl ascultam cu mirare. cu c. Eugându-ma. sa-l mestec. .

ploaia mo. &opiii ma suparau. umilindu-ma.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara.. a ciresului. pe care sa le regret apoi. 'u ma umileau poftele. vara. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor.. primavara. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. dorurile.rotuarul era o ispita1 sinuos. Eu nu voiam sa iubesc copii. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. în odai straine. a sufletului. mult. ale spetei. ale vârstei. a strazilor. ce se cerne în singuratate. mult. ratacind. parfumat. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii. fiindca ma surprindeau iubindu-i.etul. nebuniile. resemnata.inuiau în vântul si seva primaverii. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. pe care îl doream între brate si piept.otarârile mele pentru . umilit. nestearsa. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. 'opi. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta.otarâri mediocre. stapânul sa o culeaga. . Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. si porneam pe strazi. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. monotonia pomilor. cu caderea paserilor. sensibilitatea.. 2aseri. #cum. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. *isam vise de tragic se-ual. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. spiritual si pozeur.. risipire de timp. ci de sufletul nou ce se insinueaza. Si eu nu voiam s-o marturisesc. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals... nopti de furie. când povestesc aici fapte de mult trecute. Dile fara plâns. ca un rob sângerat la roata. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni.inuit. liniat corect de umbra streasinilor. mult. paseri napadeau tulpinile de iedera. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena.orâta si rece. ci altceva. creierul toamna. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita.. cu o tristete blânda si retinuta. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. mult. nimic. S-au petrecut limpeziri dureroase. nu mai ma înspaimânta primavara. #steptarea e o atitudine feminina. desfatatoare.. Ma bucura aceasta si ma necajea. curat. ma biciuieste si ma smeresteH. cu trupuri straine. a trecatorilor.. a creierului. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. elanurile. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. ca cea a creierului e "eputinta. evadarile care ma c.. ani tristi.. 'ici lecturile savârsite c. 'u era al meu. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. . Mi-era teama sa nu parasesc . aceasta era umilinta crunta. îngrijit. #cum. fara scrâsnet. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. si eu nu puteam face nimic. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. înfrângerea aceasta ma umilea. istovindu-ma.

definitiv. 2rin 2etre.banii adunati la cor. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. 'efiind nici antisemita. nici de povestea cu amintiri. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. . &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. #dormeam istovit. apoi accepta valori mediocre. nici de toamna. care a încercat mai mult decât o deceptie. primaveri înainte. de ignoranta si obraznicie. #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. Si scriu în miezul toamnei. la care intervenise presedintele. daca prin aceasta evitam o adulare. . sa fac singur trei corecturi. gândeam. la festival. M3'&I E SI DI E E Iarna. m-am retras. nici nu putea ajunge. eu supus consiliului de disciplina. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. 2etru. pe care presedintele mi-a încredintat-o. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. în mansarda încarcata cu fascicule. Si scriu aici. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. într-una din revistele sale. &u numarul % se ivi un incident. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise.2rimaveri înapoia mea. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. fara sa-mi pomeneasca numele. 3n oc.. paginatia si e-peditia. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. streina. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. nebanuit de nimeni. 'ici revista universitara. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. *II. cercul.era primejduita. Eu nu disperam. rece. ogic. '-a înteles nimeni. la bal . care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. Munca iernii . înapoia paginilor de intempestiv frondeur. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. &a sa nu piara revista.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului. cât de mult îl înaltasem. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. .cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . . riscând eliminarea. se usuca si piere. poate sa afle daca sunt trist. s-a tânguit. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. &unostea toata 3niversitatea. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. . se pleaca vietii celorlalti.otarât sa pierd un an. ci realizari eroice. #r fi descoperit. Si nu sunt trist. #m raspuns aspru.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . repros de discipol. a protestat.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. n-a interesat. Eevista nu se vindea. &elelalte asteptau. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. #menintarile nu ma amarau. dupa miezul noptii. nici filosemita. cercul s-a adunat în sala Societatii. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. Eram . Si nimeni nu. 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate.rebuia sa scriu singur cronica.

cu capul greu.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". Si nu banuia nimeni. Eram atât de în-K cordat. patru ceasuri de somn. #m adormit în zori. ca sa nu pierd continuitatea. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. #m . #m strâns dintii si am început sa citesc. m-am înviorat. Spaima si jung. ca pâna atunci. iar scrisul . cu oc. la masa. # patra zi.is oc. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde..iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. plansete. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. # trebuit sa sun. cu oasele sfarâmate.. ma simteam istovit. cele ce nu se spuneau. m-a îndârjit.remu-ram de furie si de încredere. #m început a respira. *estea am aflat-o dimineata. Seara. 8upa câteva ceasuri de munca. a treia zi. încât nu-mi scapa un cuvânt.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. fara sa pot ridica grumazul din piept. în curând vor trebui sa stie. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. Si apoi. a cea mai neînsemnata miscare. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. nici un ziar. cu roade în rafturi si în sertare. pierdeam. socoteam eu. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale. Ma desteptam la opt. Eram furios ca voi muri stupid. Ma întristeaza gândul ca în zece.ii pe carte. repezi si neregulate. 2anica. 'u puteam rasufla. înc.voi birui ca erou.. de atunci. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". istoria stiintelor. Mi-a numarat bataile inimii. cu oc. M-am târât în pat. calcat în picioare. aproape fara sa ma ridic de la masa. descompus.. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. Easuflam greu.ar de lapte cald. fara sa ma stie nimeni. tânguieli. un jung.. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic. 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina. istoria antica. pâna în zori. 8octorul venise cu trusa urgenta. biruinta nu poate avea însemnatate. îmi tremurau mus-c. 8upa o saptamâna. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. . as fi urlat.ii si mi-am înc. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. religiile. palid si rece. matematica. eu. criza trecuse deplin. 'u voi citi nici o revista. stiintele. cu creierul tulbure. m-am multumit cu un pa. ci numai încordarea neostenita catre ea. atâtea e-periente. scrisulH &u atât mai bine. oricâte insulte as fi primit. cu dintii strânsi sj 5c.inuita adolescenta. #m înc. Ma încovoiai. # trebuit sa-mi îngadui. istoria artelor. si creierul vibra ca în febra. eu care voisem sa ucid somnul. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. Si va trebui sa scriu. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi.ii supti în pleoape vinete. nauc. filozofia. usor. ci. am lucrat îndârjit. 8upa câteva ceasuri.ii pe carte.otarât sa suprim somnul. mai ales. #ceasta m-a limpezit. &ineva al ciocanit. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. filologia. &ând a aprins lampa cu alcool. cu atât mai mult scriu si citesc.i îmi fulgera inima. ocultismul. #m citit iarasi toata noaptea. usor. cu parul umed si oc. &u cât mai mult se tace în jurul meu. #m prânzit într-un sfert de ceas. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. Se legau de ea atâtia ani de c. douazeci de ceasuri. îl auzeam. *ointa era pentru mine o realitate. încapatânati.. 8aca voi fi laudat. 'u mai mi-a facut injectia. Si voi munci necontenit. #s fi cântat. .In acel început cald de primavara.ii pe carte. 'am raspuns.isesem usa cu zavorul. Minteam. . simteam ca mi se sfarma viscere încordate.ii si fruntea îmi ardea.

*isam câmpuri largi si vânt aspru. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. dupa confortul mizantropului. muscând stânca. Ma zaream urcând. 8in suflet.. *ointa mi-o înaspream prin munca. 'u fuga de realitate ma tortura.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. într-o vara.. de nimeni cunoscuta. 8ar celelalteH *iata. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. eroicul.resârii. am zarit un c. sub sprâncene frânte în ung. 'u stiam câti suntem. la o fereastra desc.. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. pe atunci. si era blonda. îmi erau cunoscuti. îmi spunea arunci un strain. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu.ii verzi si nostalgici în umbre viorii.. #tunci as fi fost erou. Eram de multe ori înfrânt. înca o data. 2ofteam lupta necurmata. demult.ii. arbusti înfloriti. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. . de nimeni cunoscuta. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. prin mine. la munte. privindu-i. sufletulH..isa.ip de fata. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac. 2rintre ei. din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-. ma abateau tristeti vec. din carne. Ma îmbata.. ci vointa de a stapâni. cu presedintele în frunte. sângerând. Si totusi.. urlând. '-a observat nimeni. a fost o neistovita încordare dupa eroism. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. 8ar eroismul -singura justificare a vietii . 'u-mi era teama de ispite. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. 'u tânjeam dupa liniste. unde ispitele si amintirile sunt pu. . dar sa stiu a le depasi. 8E3M 8E # M#'#S. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii.i negri. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. #m coborât în gara zgomotosi. neînfrânta.. . revelat siesi de singuratate. *oiam sa vietuiasca. frunze vestede si colti de iarba mare. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul.i de mirare. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH. !:C !:+ *III. râdeau. oc. *iata mea. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca.i si amintirea unei vacante singuratice. 2rintre copaci.IEE în dimineata 6loriilor. cu I buze rosii si oc. 8e ce tresarisemH Ma c. parul si sânii ei. multi. 'u izbuteam sa deslusesc nimic. si . realitatea. 'u întelegeam de ce. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. la mine Msumi. renuntând. Eâdeau. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. 2adurea îsi desira mugurii. 'u ma temeam de e-periente cerebrale. Eram toti coplesiti de primavara. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti.rupul de studenti si studente ne întovarasea.oi. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori.e amar si anevoie de împlinit câteodata. nici 'onora. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc. Si Mariuca îl îndragise.inuia parerea ca o mai vazusem undeva.

. ci numai mi se parea mie.emat. .. . enervant. si fetele râdeau. decât faramituri de desfatare.icit ca era un poet tânar. în curte. printre coroane vec.. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. . &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii. &eilalti plecasera.. 6ata se opri. îi luceau oc. . mate.melancolia adolescentei aspre. &osbuc.. oc. dupa câteva versuri. 5c.iciH . a ramas tacerea în biserica. când sunt tânara.6ugi de aici. si se bucura ca renaste viata cercului.. am sarutat-o...ezi.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. Si eram fericit.. întinsa deasupra ierbii si frunzelor. Minulescu.ii eiH. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. zâmbind gales. nu vrea sa le asculte. larg. .i.*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. pentru ca râsul fetei era pentru altii.Spune-o p-aia cu balada popii.. 0anuiam tristetea care o napadeste. 2oate eram singurul pe care sa-l supere. acum.&e vretiH Eminescu sau .. . #rg. Ma privea fagaduitor si atunci.ii si rasufla cu nari fierbinti. Era de acum liniste. . &ând i-am trecut prin fata. în curtea manastirii era prea multa lumina. soptea./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap... 5ase galbene. . înflorisera ramuri de cires.. a ferestre. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu.opârceanuH . am mâncat pe fata alba. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie..ii lacramau dar poate nu lacramau. 'onora nu era trista.. 5 clipa. stapânindu-si râsul. s-aduce rac.... întorcându-ma. &ele doua "6lorente" facura cafea../aide.ii râdeau. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. 'onora ma c. singura. mi-a îngaduit sa ma întristez. cu înfiorari metalice.. .*ictor EftimiuH. si ma desfata gândul ca a ramas aici. în padure. M-am prefacut ca nu vad nimic..#legeti alta. iar afara e soare si zvonuri de viataK si. fara sa înteleg. #m râs amândoi. pentru ca aici sunt umbre. palid. si fata. 5c. 2arul ei îmi tulbura pumnul.i verzi.. întuneric. ca nu stii nimic4 #sculta alta.. #m pasit smeriti si ne-am înc. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii.2. .. am întâlnit iar râsul fetei cu oc. lucioase sau putrede.#si4 &um de n-au g. Eadu . fara lacrimi. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc. si baietii erau prea zgomotosi...iul.ema.i. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera.ilippide. pasind. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. 2lecase. Ma uimea si ma tulbura. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. poate. poate.i verzi soptea. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. Era frig întunecat printre candele.. 5 înconjurau cinci baieti. Si fata cu oc. râdeau.. 8emostene 0otezH. Ma supara. cu dragoste. în acelasi timp.aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. trecut.. Iosif.inat în biserica. Si râsul continua clar. 2e mine m-au c.

esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.. 0ucle scurte îi întunecau i fruntea. cu umbre. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. slab si vast. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul.i verzi le raspundea tot atât de prompt. fumând si SVptind. ma calma... 'n va pot trada caracterul în public.i rasturnat.&u d-ta nu mai discut. spuse lui 0ibi.ipui în biserica.. o simteam atât de apropiata.2e dumneata te stiu de la 6acultate. se alinta.8e unde stii si astaH. I-am apucat mâna...'umai în palma. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. 6ata cu oc. începura inevitabilele g. "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. 0aietii începura reflectii ironice. .iciri în ceasca de cafea. . . Sufletul fetei cu oc. &ând si le resfira. de lamurita. fereste-te. ispitea..8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g.. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit.6ireste. ostenita. râzând si clipind.iar fata de sine.Eu.8aca îmi banuiesti numele.îti multumesc.. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat..i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit.. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis.. Eu vorbeam. te rog sanulspui.2ardon. 2resedintele se desfata. mai atenta.. 6ata cu oc. vorbeam.. #m trecut apoi la . cu contrastele evidente. îmi apuca pumnul si ma sili. . Ma asculta tot mai interesata.. !7$ 5 stiam atât de bine.ândul ca as putea parea ridicol.icestiH .. Stiu si cum te c. adaoga cu sprâncenele poruncitoare. . !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. duduita. . .. 6ata cu oc.-o multumea nici un tâlc. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. strecurate cu pricepere. poruncea. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta.i verzi voia sa stie. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. *iorica. #m ales un trunc..i verzi venea alergând. spune-mi si altceva. îmi ajunsese si mie rândul.iromant. . # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn.. . Eu încercam zadarnic sa mi-o înc. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH . *orbeam deslusit. #vem o prietena comuna.se plimba pe alee alaturi de 'onora.2oftim4 îmi întinse palma. nu înteleg. &ele ce aflasem din 6reud. Eu eram încurcat. .*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn. domnisoara.. '. mintii eu încercând un zâmbet de c. o revoltara. . . .Spune-mi. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz. încercai eu o retragere onorabila. fara "d-stra" si fara sa rosesc. 6ata se supara. 'umai atâtH 6laide.eama. 0ibi s-a luminat.. Se ruga. aproape de lac.Mai bine sa renuntam. 6atal. cu gânduri ascunse c..

despre se-. am vorbit desc.Mi-e teama sa nu-ti placa. . . vorbeam. a rastimpuri. . despre biruinte nestiute de nimeni.Mi-e frica. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna..ii verzi îsi paleau luminitele. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri.ii verzi s-au înspaimântat o clipa. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena.. #veam atâtea sa-i spun.. 'oaptea stapânea rece si senina.&âte ceasuriH .Mult. #m vorbit. . si-mi povestea. câteodata. 5bservai.#lta solutie nu eH -'u. despre visuri. . . .8umneata ai bucle.5 aventura mai mult. în servieta. îi surprindeam. nu stia ce sa-mi spuna. Marturisea aceasta fara alte cuvinte. Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. 'u m-a întrerupt.... 2oate o înspaimânta noaptea. #m întrebat-o daca îi era frig.. 3n capriciu deplasat.. 5c. #pucasem cararea ce ocoleste lacul.emat lung prin padure. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului..imbase.. Si. .. Mi-amintesc cum s-a înserat. gândeam eu. . mai pastrasem cornuri si cozonac. #m întrebat-o de tovarasii ei. nu.iul rasturnat pâna seara. S-a îngrozit.rei.. .e. pe câmp.. 6ata asculta. 'e opream. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. ca îi e teama sa-si ?@ase oc. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden./aidem. 8ar daca d-tale nu ti-e frica. dupa ce ne-au c. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. totusi. fata tresarea si oc. de pamânt... . stânjenita.. de flori. nu a glumit. si-mi povestea. Se sc. se alinta ea. despre carti..ii alunecându-i peste lac. apoi au râs. 'u stiu în ce cartier sezi mata. #diau arome de iarba umeda.*om ajunge la unu noaptea. Eu i-am vorbit de tul. pe sosea. a gara..rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g.... oc. #m ramas pe trunc. foarte mult. . pe care nu le spusesem 'onorei. *orbeam.i-e fricaH !7% . peste padure.*a jeneazaH.rebuia sa ne grabim. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. Sfârsind. Si nu voia sa-mi spuna numele. care taie calea ferata.. despre înfrângeri.fata... o întrebam. .Mie. ea serezemase de trunc.. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt.. sa ne odi. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. #veam mâinile argintate ? de luna.. a rastimpuri.. nici lui 0ibi.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. . .Sunt niste colegi obraznici.nim pe marginea soselei. -'u.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. -'u.ovarasa mea le gasi fara perec. ca nu ma priveste decât pe mine.. Dâmbi.8e abia în oras.icesti si visurile. . iar mi-e frica. lai rastimpuri. departe. . dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. cum ceilalti au plecat spre gara. însa. #m plecat spre gara când rasareau stelele.ii alaturi.is si mult. #colo întelegeam mai mult..

duduie. #cel om nu-i va fi numaidecât sot. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. 5rasul o înviorase o clipa. ... .. ceas. se întrista ea. Easufla prelung.. în mediocritatea sura Si invincibila. cu musc. cu luna înapoia noastra.. Mergeam.eama atâtea amintiri. niciodata nu ma simtisem mai odi. soseaua alba. toamna. E stupid. &i numai un sot vulgar si copii. . *ei uita cartile frumoase.. luna. iar ea ma asculta..8aca vrei.. abrutizându-se de munca stupida. însa. *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc.. .. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. . draguti si prosti. ci poate numai "le compagnon". 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. Si apoi. tineri. dupa doua. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.. ca n-ai vazut înca lumea. Ma opri. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte.. cu parul înfrigurat de adieri. !79 .. apoi. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. o vreme când nu vei mai avea nici regrete.. printre profesori si studenti.icit viitorul. si osteneala o coplesi.. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. ca n-ai trecut oceanul.. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere.oamna c. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. o întrebai1 .'u mi-ai g. sunt absolut libera. visuri ca ale d-tale.... . &um de am ajuns. . Ma simteam mai puternic. profesoara cu sot functionar. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. Eu. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o.remura. îi întindeam mâna. spunându-i "noapte buna". Si mergeam. o înspaimântase.. uitându-si nazuintele si dorurile. 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata.&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. poate. sa urce stradela cu piatra tare. Sa-ti mai arat palmaH -'u. de absenta aerisirilor. apoi. Mi-amintii de toate . *ei uita tot.ot nu ti-e fricaH -'u. #m ajuns târziu.. viata de provincie.2arintii d-tale n-au sa te certeH . de amanti si copii.. Iar înaintea noastra. *ei lacrama sau vei plânge. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. . îmi destainui preferinte prin 3niversitate. si eu vorbeam. # trebuit.. cedând zi dupa zi. în fata casei. tot.3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi.#stfel... la vârsta mea. bratul meu. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. te va înabusi viata orasului mort.i proaspeti...2arintii mei nu stau aici. *a veni. nici altul. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac.&ât sunt de inculta. pustiu de suflete..#m început sa ostenesc.. .nit.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului.eiata. la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul. acceptând tot mai mult mediocritatea. în fata casei. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. Si înapoia noastra. îngreunându-mi pasii.

cu o siluire pe brazde. si din oc. Ma simteam singur si puternic. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi. înainte de a începe lucrul. si ca nu vei fi fericita.. 6lorii. 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. Iar a lacramat. .*oi gasi un om4.8umneata glumesti.#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. 2entru ca esti femeie. sfârsite. 8ar m-am întrebat1 de ceH. care îi place.ii ei. Eadu a venit c.eam. începe o viata noua pentru mine". ori esti nebun. #sadar.iar în dimineata aceea sa ma caute. #m plecat singur pe strazile pustii si reci. &u pumnii strânsi. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea.. când depasirea nietzsc. în padure. ori esti îndragostit. .is alene poarta. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor. mai ales la anumite femei. si esti sensibila. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor. &ând am privit-o iar.. si esti capricioasa. cea mai frumoasa si cea mai noua. niciodata. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba.&a sa supravietuiesti.5ri esti prost. 2lângea. Mi-era mila de oc. .. începuse vânt de zori. înteles întotdeauna ca o bruta. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc.. Ma astepta la fiecare gara. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie ..... # izbutit sa vorbeasca.... . am glumit. . dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. Si eram fericit. #tât. Ea a desc.. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. alergam.. resemnarea nu înseamna fericire... 5 istovise atât drumul de la manastire.#sa spun toti si toti sfârsesc acolo.. Dâmbii. 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu.'umai atâtH -8a.. de insuficienta. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. plângea. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila.. 2oate eram singurul care veg. &redea ca îi ascund. poate...eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. #m coborât din pat si.. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . cum d-ta nu poti atinge.. alaturi de o necunoscuta.. '-am putut adormi. 8e aici. 2recizez. simtind cum îmi ajunge prietena. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari. Si am rupt foaia caietului. Eram fericit.. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. . . de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. #i pierdut o ocazie. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra. de timiditate.ii ridicati. #ceasta o putea face oricine. cu oc. zâmbind. si cea mai eroica. !7: IW. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul. 8umneata vei suferi mai mult. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie.!7" 8e ce m-am întristat si eu.

8ar aceasta nu o face nimeni.. pe cararea alaturata liniei ferate.eama 'isPa . 8e ce sa nu o traiesc si eu. faptul acesta e concret si viu. rasfoia... I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd.eiat eu. amare.Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita. într-un sat de < munte. . în dupa amiaza aceea.ii zâmbind. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti. #vea roc. . printre încordari si nostalgii de mult apuse.. . Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. 8e altfel. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei.Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. admira.. .. daca îti vorbesc rezervat.ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan. Scotea cartile.. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4.&u dumneata nu stiu cum sa ma port.*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena..#u facut-o altii.ie pot sa-ti spunK o c. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. ma simt atât de straina.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. în constiinta-mi. înca o dataH. nici mostenit din copilarie...asa-ma sa spun eu. marturisii eu.. *enise 0ibi si fata cu oc. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea.imiei..5preste-te. amare. .întelege si ma e-plica.. o cucerire de a mea în ultima iarna..eiere de e-periente. 8aca îti vorbesc sincer.'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data. am înc. .i verzi. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. nu luat din carti. îmbatrânit. Spune da4.. cu un moralism pedant si fals...in viata c. e-clama. . la Sâcele. ma suspectezi. scrise. prietenul tau.. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal.! sem.. crunt. dar îi zarii oc. . înaintea mea. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa. eu ma .otarâsem sa-mi !77 înc. sa fie învinuit de abuz. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice. care s-a purtat revoltator de cast. te necajesti.. amintirile. .. opreste-te ca nu mai înteleg. #m rosit de bucurie. ." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. putin înainte de apusul soarelui. 'umele îmi lumina. 2este câteva zile.. 0ibi. . privindu-mi prietenul..0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. .. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare.. cu sase ani mai înainte. . I-am spus ca.&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. Stiam unde o vazusem. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4.. am auzit râsete si batai în usa.. el n-ar fi putut face nebunia aceasta.. 8esi. Eticul e o descoperire.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. adaoga. alaturi de ispiteH.. deodata. .. .

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

'optile calde. îl astept. aspra. si izvoarele rabufneau c. Ma întrezaream mare.3'# # S&/I. se dezlantuia furtuna. crescut în bucurii. de nelinistit. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. aspru deasupra asternuturilor noastre. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi. pe blana din salon. WII. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet.otul era acum c. în munti. &redea în el si în iubirea doamnei. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste... mare. # fugit.itul cu pestera. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. si apele se îndârjeau asupra sc. îndemn la viata si f !C9 opera. #m ajuns pe ploaie. Si era senin în oc. din dragoste. sincer.iceam în jurul nostru râs de munte. ce se va petrece cu mine. 'e întelegeam atât de bineK eu. daruindu-i du. 63E.inuind ca mânate de isme. Si doamna care nu-l ere-l dea.. el daruindu-i versuri... .. si auzeam ploaia. prietenul meu era fericit. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. rece.earei lungi. cine stieH.. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede.. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati.. ea improvizatii între &eaiPovsPi si . &ine stie. Muncea în biblioteci. I-am spus ca îl piz-muiesc.înaltat. si scorburile.itului. am ajuns la sc. . în lipsa sotului. si nu a izbutit .pentru ca cel îndragit nu se uita -. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. de . si se învalmasea cu noaptea. în miez de vara.rasnete în brazi ne-au desteptat. tresarind sub picaturi. Si furtuna crestea în munti. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor.. care nu iubeam. rea. îmi povestea c. în început de vara.. Si g. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. si batrânii.arnic. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. Si din scorburi se înserpuiau g. #m adormit cu du. 2rietenul meu era palid si înfrigurat.inul începutului. Eu. 'e înspaimânta apro. aici. Si juramintele lor. strivite pe sub pietre ca viermii. întoarce.. si nu-l mai iubea. ci numai ne încordam madularele în mers lung. #fara. îi daruise puteri de munca nebanuita. Si vântul napastuia urlete de si.. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana. o banuiam întunecata si j umeda.ii nostri. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . 8e acum. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. si fulgerele înalbastreau peretii. pe care el le crede. si atât de curând.la. I-am fost sprijin. de barbat.. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. iar serile se întâlneau. cu prietenul meu nou. si auzeam izvoarele. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. si cum nu se mai pot. minteam eu. Si serile lor. 5 banuiam fara sfârsituri. nu-si mai risipea timpul.. si desfatare în truda noastra. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide.. niciodata.. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. &um au trecut.. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui.< pierea pesterii. cum a luptat ca sa uite.rieg. cu prietenul meu nou. Si muntele. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia.emare. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii.oven.

nu poti dispretui filozofia si teologia. Iar cetatea omeneasca. # privit. #m desc. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. Daream stele stralucind. &restinul moare si învie în &. &ât a durat tacerea noastraH. iar nu prin dogma.Eu nu cred în 8umnezeu. 2rietenul meu se e-altase. 2rietenul meu a oftat. 'e-am amintit furtuna si spaima. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. teologiei. ca noi.8a. o cetate a lui 8umnezeu. 8e altfel. cu tâmple boltite. audam amândoi seninul. pe care de asemenea o marturisesti.eara ce risipea întuneric. umânarica pâlpâia umilita de vânturi. suferind de piept. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. la credinta ortodo-a. în noapte. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. e mai mult decât credinta în 'oul testament. în urma. apoi. înainte ca prietenul meu sa raspunda. iar acum. Si atunci. R 8imineata. cu fruntea uimitor de larga. #steptam. pe stânca din coasta sc. *oia crestinismul absolut. coborâta din veacurile g. sa locuiasca la sc. cu temei de magnetism animal. filozofia.ristos. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. Eram ostenit. care îsi tânguiau acum înfrângerea. la teologia catolica. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. 'u-mi ramasese decât pofta de viata.itului.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. 2e drum. pe fereastra. M-am asezat pe patul alb. 'u se sfia marturisindu-se crestin..Sfântului Ioan.ristian Science. pur. ci si pe învataturile patristice si conciliare. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g. Sus. . am vorbit.etei.pur. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. am încercat vindecarea prin &. trebuie sa primesti teologia si.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale.ease toata noaptea în bisericuta. Era student la Matematici si 6ilozofie.. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. filozofiei religioase. . ca sa ma vindec. #m crezut. pe care o marturisesti.. !C: . tresarind. Se însenina. *enise si el.it o saptamâna.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. Minunea. deci. 'oaptea îmblânzise muntii. m-a dus la 'oul testament. am întâlnit un tânar palid..eneva. dar. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna. 3rcam o coasta aspra. .Iar e-perienta e credinta. sub cer clar. ci numai printr-o e-perienta. nici repeta printr-un proces rational.inându-se. . Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. unde mi-am c. #sadar. .&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide.eltuit ultimii bani. Se împotrivea cartilor. nu se prezentase la nici un e-amen. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu.. 'u aveam nici curajul sa pier. 6aptul s-a petrecut la . menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu. înc. 8aca esti ortodo... întrerupse studentulK pentru ca. florile si vântul care se potolise. o data ce ai primit 0iserica. am plecat mai sus.ii catre celalalt. credinta în 0iserica. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena.. 0anuiam o discutie interesanta. întemeiata nu numai pe 'oul testament. #sa eH .. dar deplasata.ar. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. ce se pogoara prin . Studentul veg. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte.

8-ta singur ai spus. . #i crezut atunci.Si totusi. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. adica siguranta . pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare.8omnilor. înca.. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii. care e îndreptar. cum are 2rietenul meuH !C7 . prin austeritatea si sobrietatea lui... e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. .'u-ti cunosteam. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale.iar cei care nu vor crede niciodata.#dica protestant. si totusi am avut o e-perienta religioasa. . 5rice crestinism autentic e si personal. . implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante.. recunosti si credinta. adica credinta. 8e fapt. care e mai mult decât un rit si o credinta.2entru ca plecasem de la crestinismul meu. etern si infinit.i se pare ca nu crezi. pe care o stapânesti. 6ireste. vorbi studentul. *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. . e-perimentând pe &. dar te temi s-o recunosti. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. #cum. m-a transfigurat. ..Eu socotesc crestin orice erou al du. pur ortodo-. fecund. care vor studia filozofia sau matematica. .#cesta-i protestantism. .#tunci.otusi. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur.&red ca nu ai dreptate.3n crestinism actualizat. . ai câstigat-o singur.5 marturisesti aceasta acum. cu gândirea din istorie sau biologie. Ea nu ti-a fost decât daruita.'u poate fi decât personal.#tunci... 'u am nimic personal într-însul.#dica eretic. . criteriu si valorificare. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci.ului. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. însa. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie.. erezia. . desi eu îl simt. .'u.si ecumenic. în mine e-ista acelasi crestinism viu.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . e un suflet crestin. . întrerupse prietenul meu..arului. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica.#cum gresesti si d-ta. dar nu starui. Eu nu cred. pentru ca te stapâneste ratiunea.iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate..ar.5 ai. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica.6ii te rog scurt. . . m-a facut crestin. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin. Eu as recomanda c. . de ce ne întrerupiH . încât c. 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur. . .ristos. -Eu nu cred în . . eu nu cred în 8umnezeu. 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. creator de valoriK si-l recunosc ortodo. . Eeligia d-tale e pragmatism si magie.i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. .e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri.arK marturisii.#cum te înseli fundamental. . daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier.

ar. . .îndoiala aceasta am avut-o si eu. vorbi întristat studentul.ul d-tale de tânar e-altat.'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism.înca o greseala. ci erou. !C+ . rastignite pentru o nebunie a du..ului e un crestin. aju-tându-te prin . .E frumos. în genere.ratia e esentiala pentru teologi.'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. . Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. 8-ta crezi în fortele d-tale. . . . asa cum altii se multumesc a vietui în nori. conducând la transubstantializare. aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. atunci când nu e asimilata.#m sa te lamuresc. *reau sa ma depasesc.'u pot s-o cred. .ar. Sa pastrez ascunsa taina cea mare. prin . . '-ai sa izbutesti nici un act eroic. 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. toate având un tâlc nepatruns. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit.otte. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. . 8e altfel. *ointa omeneasca. &el care întrece omenescul.ristos. 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou.&are suntH . .&el care lupta cu sine ca sa concretizeze. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. ca sa vietuiasca ascetic.. . sa ma depasesc prin e-periente si suferinte.. .&restinul e astfel si un erou. pâna ce nu voi mai fi om. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare.. erai înfrânt.otarâri.. ci 8umnezeu. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. . 8ar gratia lui 8umnezeu e mare.ului. în du. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva . cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. . dar eu sa fiu erou. sa vietuiesc în lume. *reau sa realizez un eroism concret. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista.Eroul îl depasesteH . vointei divine. dar nu oricare erou al du. . e vointa. din înfrânare. ca un sfânt. #ltfel. eroismul..2rimatul du. vasta. Sa nu ma înteleaga nimeni.#m sa izbutesc.Si totusi. . asa cum a fost 8ante si 8on guic. &el care renunta la viata celorlalti. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.#i uitat esentialul1 gratia. Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu.er. sa întrec pe toti cu faptele mele. crestin. din e-altarea unei etice crestine.e-a ajutat. temelia e-perientei religioase. de elanuri. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca.ului. prin Iisus. *reau sa fiu nebun. dar o cer iluminata de credinta. ai sa ajungi erou. *reau sa pogor vointa ideilor în viscere.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC .*orbesti copilarii. . de nostalgii.'u înteleg. te apro-2ii de ut. însutindu-mi. &restinul depaseste omenescul. iar nu unul de vorbe. Eroismul d-tale e pagân.8esigur. e prezumtie diavoleasca. . . prin tacere. pentru ca vreau. 'u cred decât în &.'u cred în 8umnezeu.&u atât mai rau.Eu nu anulez valoarea vointei. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament. #cum va înteleg deslusit. 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale. fiziologic si socialH . 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe.e contrazici si d-ta.

.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede.racian.. cum doresc si pe 8umnezeu. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate. &ând am intrat în c. prietenul meu s-a dus în c.'u întelegiH E un simplu instrument divin..'uK . în nesiguranta. .. ridicându-se1 . realizând cel putin un fapt eroic. sa creada. 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta..ilie.8e ce vrei sa te c. la o ruda.&u cât te vei apropia de solutia crestina.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. 'e-am întors la sc.. Era atât de fericit ca are s-o vada. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. daca m-ai întreba1 "&rezi în .5 ironie finalaH .îi scriam ei." .Eu stiu cât si cum sa cred. în durere.. 2rietenul meu tacuse de mult.inui toata viataH . . Mi-e mila de suferintele d-tale. '-am spus nimic prietenului meu. citind Evang. am sa ma bucur împreuna cu d-ta. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi. -am întovarasit o bucata de drum. S. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt.ilie... m-a sarutat si a plecat. .. dar suferintele. personaleH . ci astept gratia. .2entru ca astfel pot ajunge erou. Studentul întari. încât sunt ispitit acum. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc.. Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri. 3n Sf.i..8ar eu nu vreau sa fiu fericit.'u 8ar vreau sa ajung cu orice c. sub cer senin. -Sa-ti ajute 8umnezeu. 'e-am asezat toti trei pe muc. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective. 2rietenul meu rosti.#m sa ma rog pentru el. . cu atât vei fi mai senin..arH".iar.2redestinareH . Mi-a daruit un e-emplar din . .&redinta te face fericit fara eforturi eroice. . asadar. 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii.#sta nu o cred. prin padure. 'u cred în fericire. 6rancisc. 6rancisc fara gratie..8ar ispitele pe care le înfrâng. 6rancisc si 2ascal. &restinul e optimist si senin. . 'oapte buna.ar nemijlocit si infinit. înfasurati în vânt. #ceasta e pozitia definitiva. ânga caiet. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc.. Intr-o dimineata.eliile si #pocalipsul. . în plictiseala amara. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei.. Mi-e atât de dor. de fericire. #m ramas o saptamâna. 'u pot dormi linistit decât în primejdie. .ia muntelui. Eu aveam în sac un caiet alb.. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. . 8upa o saptamâna. dar lacrimile. Esti demoniac. #poi. sfânt. . s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa.. . Mi-e teama. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc.ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. .it. Studentul coborâse în #rdeal. 8ar nu cred.ip erou. cu o dedicatie trista. luminat de un zâmbet. El gândea. ma îndoiesc de .*reau sa fiu Sf.. 2oate am sa evoluez. c.Iata eternul pagânism nostalgic.oate acestea sunt discutii desarte.

catre oras. depasita fiind criza. dupa plecarea prietenului meu. iar evenimentele... cu o saptamâna mai înainte. #scetismul va fi pur etic. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. spre renuntare. prietenul meu e fericit. Iubeam pasarile pe care. singur." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. si c. 6rancisc de neînteles. de multe oi. dure. Sunt dator. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. Era credinta si nadejde. &riza crestea. Sufletul îmi era corMesit de marasm. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere.&ând am ajuns pe platou. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu.. cu caietul alb pe creste. #s fi voit sa vorbesc. ne-am despartit. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. ca sa realizez eroismul. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste.. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. 'u vedeam decât pe calugari. pe ploaie si întuneric.i. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit"... îmi spuneam1 "#re sa treaca. si Sf.inuitaH.is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". uitat. liniste. am desc.". 3n caiet pentru suflet.8e acum. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. si dragoste. crestea în singuratate. pe muc. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire. 8ar. vaste. Iar daca primejdia va ajunge temuta.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele.. si pornire spre jertfa. trebuie sa renunt la fericire. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. fiecare cu drumul sau.it. în jurul meu nu era nimeni. ma c. #sadar. nemilostive în îndoieli. #sadar. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. daca ina voi . are sa treaca. agonizând într-un pustiu. în seara aceea. si o pofteam ca pe un fruct. Ma simteam parasit de toti. de sla-?@ biciuni. . pe carari ce coboara în prapastii. mai voios.receau zile aspre. mai încrezator. sa înfrunt ispite mari. cald.ivnicie. Eataceam.inuiau întrebari. Eu ma întorceam spre sc. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Eenuntarea nu înseamna sc. în care oamenii vor fi ispite. de disperare muta. între oameni. si 2ascal mi se parea rece.. si-mi va mânia fortele. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna. ci renuntare cautata.. îmi spuneam1 "Iata. #veam acelasi raspuns.iuri. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. si împartasit numai studentului si prietenului meu. .inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. 'e-am amintit urcusul. 2orneam în fiecare zi.. eu ma simt mai puternic. 'optile. atitudini. Era senin. . el cobora jos. #s fi voit sa vad pe 'isPa. s-o rog sa-mi fie prietena buna. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. nu renuntare definitiva.

8aca anumite renuntari pot parea nebunesti. apoi. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. în 0iblioteca 6undatiei. .. #colo. adulmecând umbra. 5pt luni. . 3n student luminai. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. . e drept. a început sa învete. # început !+% sa creada ca e persecutat. în amiaza. Eâdea. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. 'u-l mai vazusem din iarna. e las sau nebun. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. . ale . Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. El va ramâne în septembrie si va pleca. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. In ceasurile mari. #tunci. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni.6oarte rau. cu atât aiai bine. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. ma întrerupse studentul cu zvastica. în Marsilia. ca pregatiti manifeste si conspiratii. sase-sapte ani. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. în mansarda mea.. pe mare. a mine în mansarda a fost doua luni. cu un prieten care se despartea. sa nu fiu trist. râdeam. Miam amintit atâtea amanunte.?@ -a îndârjit prima cadere. vecina m-a vestit ca se mutase. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii.. zâmbi Marcu. ci semn. #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna.eotoarea prietenului sau. #tunci.. 2entru Medicina. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. *oi vie-Kui aceeasi viata. Se va odi. printre . daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. 2lantele iui are rude. într-un compartiment nu prea aglomerat. 'e-am îmbratisat..rebuia sa ne gasim locuri. fara sa lase noua adresa.amali. sediul cercului. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia. Multi studenti erau antisemiti. 2 E&#EE #m coborât senin. cu un nume evreiesc complicat. se înalbeau pustii. în fapte. 6aptul trebuie supus eroului. cu legaturi sure.. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. printre perec. &ând l-am cautat pe acasa. î-am pomenit numele. . ca sa putem calatori si discuta în ti. medicinist si antisemit.6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. care nu e antisemit." WIII.#bsurd. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. catre sâtui cu vile în sân de mare.. la Marsilia.. în gara am întâlnit pe Marcu. si as fi crezut ca glumeste. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. Eâdeam. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri. înalta. #m plecat iar. #ccept nostalgia numai în 11nintiri. Strazile. 5amenii se strecurau pe sub ziduri.. 5rasul se pârguia sub cer de flacari.na.. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. trebuie sa fie nationalist.ni si va pleca la 2aris. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. a învatat ceas cu ceas.i grabite.. Singura grija1 eroismul.Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit.. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul.îndragosti. -aceeasi dârzenie si încredere virila. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada.

... .... c. de la geometria în spatiu la geometria plana. ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza..8uduia nu se supara. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina..2oporul e tânar. la disparitia celorlalti. în orice caz.. e sotie si stapâna. îl banuiesc pagân. . !+9 .. .. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. atunci.5 mie de greseli într-o singura fraza.8aca vrei. asimilata.. .4 ce de complimente4. .. adica politeism condensat. . apoi la greci si la egipteni.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri.. 2rietenul meu e un crestin autentic. #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum.2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii. 8atoria d-tale e sa fii antisemit.8in pacate. adica animism. e o renegare.. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH ..ioabelor teorii etnice. 8in cele ce scrie.. Mai întâi. cum spune scoala mitologica. zâmbi studentul cu zvastica. nici civilizatia.u esti semit si pozeur.. . fetisismul. . #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului.8omnul nu poate fi crestin.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. ma suparai eu. le marturisii... 8e altfel. pentru ca e logodnica mea. preciza râzând duduia. alaturi de un internationalism banal si nesincer. .ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. câteodata. #ceasta domnisoara renegata. ..inuit între #pollon si 8ion=sos.aldeeni. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. incult si obraznic. .2ardon..'u vorbi asa. # doua greseala e atât de covârsitoare.. iritata. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. Marcu mi-e bun prietenK sapoi. . ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma. 3n singur zeu. . ale neg. S-apoi. si la c. fetisism. vorbi iarasi medicinistul. discutia ma stânjeneste.2oate sa ai dreptate.8omnilor.. ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. fata straina se afla pe pamântul sau. .iniile salbaticilor nu erau stiinta. nici filozofia. cine sa le anulezeH .#ceasta e înca o sclava a crestinismului. se mai afla aici o duduie.Sa auzim. Eâdeau toti trei de uimirea mea.. încât te coboara în oc. . .&ând te asimilezi unui popor necivilizat. socotii ei.'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu..e rog sa amintesti si pe Iisus.. &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta. magie. . iar aceasta în liniile pesterilor. . &restinismul e religiozitate. îl întrerupse Marcu. ca d-ta. .granitelor. . . salbaticie... duduia. se minuna. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei. d-ta nu poti fi crestin. deci..2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor... .ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat.. sa auzim4 se bucura Marcu. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor.5. 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni..

. sau acea "s=mpat.0ine spus.. ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul . când se înc. se împotrivi duduia.evcontrazici ia st etnic1 sânge. pagubelor si câstigurilor. Studentul încerca sa glumeasca. .6ireste. . . fireste. !+: .'-am spus c.. .#r fi interesant.#ntisemitii.#r fi interesant pentru mine. ..Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra. eB Suntemibarte buni prieteni. *orbi Marcu... noi nu întelegem. nici în ^atPmalism. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei.... 2entru fie care deputat ucis. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. vorbii eu. . zâmbi duduia. n`aste S esti student îa 6ilozofie. singura care da rezultate. când nu mai sunt cantine. sa-si creeze critera/ valori. . *orbesti de "si sti ia Medicina..'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie.e înseliK tara nu piere.Stupid.8in nefericire 1K-au sc. îl rugai eu. 8ar eu studiez biologia. si o înteleg gresita. ma iriti inutil.iar asa.ie amoureuse" cu dragostea. te-as împusca. daca voiti sa mi le estainuiti. beau o sticla de sampanie4... zâmbi Marcu. li int . ironiza medicinistul. . 8ar nici n â pot raspunde.e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. . . . pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca.ara poate sa piara. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor.id colegi crestini. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela ..#m mult mai mult curaj decât ai banui. . 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. 2oate domnul cred în dragosteH.. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul. nu ma supar. . Marcule.. cu toata gafa pe care constient o fac.2oate crezi ca ne iubimH . #m curajul sa astept.'u e c. insinua studentul.. E-pectativa e o lasitat . a 2aris. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism. fiu motivul legaturii d-voastra. .. . camineH.5... voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei..imbat. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta.jO/ toria mea e sa-mi ec.. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. preferând sa se afle mai întâi pe sine.. 'u mai sunt socialist.. . 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri...4. ci atentate împotriva guvernului.&ine te împiedica s-o studieziH .oti trei rosira. când se bat colegi evrei. râse duduia. .. 7 un e-emplu de dezordine.&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii.E interesant integral. 8aca as fi dictator. 8uduia j pe fereastra. 'e întelegem.ilibrez si sa-mi luminee constiinta.iar asa..8esi indiscretia e stânjenitoare.

.ea ce soptea la fereastra1 . si iectunie. Eu K cred uscat. dar o suport ca o ceptie. &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. . .8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic. #i cazut si tu... Seninatatea mea e amara. despre viitorui lui... ea se lauda cu stiinta. Estera.. dar e tfectiva.otte e cadere. 8e fapt.. câmpurile sub soare. r-amana cu o declaratie sentimentala. .. Eu. 2entru mine. Kre din noi are dreptateH". Si nici unul.. Daream gari. si studentele de la biblioteca. Si Marcu privea.. simplist.alucinat. ei cu medicina si cartile anar. un tânar care asteapta. în care a copilarit. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie.isa. în orasul cu fabrici.Eu cred în stiinta si în tine. care adulmecând orizonturi.. #m tacut amândoi.u ai sa iubestiH . Si moartea bunicii lui. soptind. Spuneau ca nu se iubesc. Eu ma întristam. un strain"". Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.'u ne-am vazut de mult. mediocru.. gân-deam.dfc un prieten. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali.. 2oate ca. se iubesc. rafuie-Ne spirituale.&red ca amândoi sunt nebuni.. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri... pleca. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. cât timp Marcu nu se arce m taraH. nebunia contradictiilor. eu cu ale mele. Si idila înabusita plapând. pe strada cu soare mult.. . 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe.urând. . si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate. . zâmbind. El ramâne pentru totdeauna la 2aris... S-apoi. curajul absurditatilor..8e când te-ai convertitH . 2oate îsi amintea liceul. si toate renuntarile îndurate. Marcu e un prieten care pleaca.. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea.'umai eu.'-am sa fug de ea. pentru ca eu am suferit mai mult. Dâmbea rautacios. . eu cu viata mea launtrica.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit... Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris. spiter. . #poi am tacutK el Ondunle lui.. mai sumbru in adolescenta.ândeam si nu-i spuneam nimic... privea.'u te înteleg. colindând vecinii în dominouri negre. marturisii. . înfruntându-se. El spune ca e antisemit. despre viitorul meu. nici altul nu vor sa renunte la minciuna. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . între ei. mai vini.iste. la o fereastra desc. aceasta e tara mea". oameni plecati sub povara verii. si noptile de 2urim.8esi nu e literatura." !+7 . "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an. pâna aproape de seara. istoric. Ma întrista gândul despartirii ive. "Iata. el ma socoteste mistic.. logodnicii au nas aiaturi. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. pasii pe drumuri neumblate.. si-au marturisit... 2riveam amândoi. #poi. catre perec..renul despica sesuri cu flacari albe.. . ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. atunci am cazut. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. mediocru.. cu mine alaturi. #cum. Marcu a evitat. epicureu înnascut. fântâni la rascruci de drumuri.resarii. înca. si prietenii lui. . raspundeam. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive..

si colegi din liceu.e". SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi.i. plictisesc o perec. în fiecare noapte.'u. #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. 8inu.'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa. #m tacut iarK el citind jurnale. eleganti. îmi porunceam sa cobor pe plaja. în pantaloni albi. grabindu-se pentru întâlnire. printre vile. .iceam întovarasite de lumini. 8e la cazinou se furisau.eiat . spuneam.i putine. zâmbind ostenit. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. rasarituri. 2lecam iarasi. la restaurant. regenerare. gândeam. 8ar 'isPa nu era o primejdie.azda ma socotea un mizantrop precoce. în gara. arsite.. melodii cu ispite.. Ma întorceam seara.aina ridicat.emat. XIV. . 6anica. #prindeam lumânarea alba si citeam. Scrie-mi despre ai nostri. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. o data cu stelele. #pa se linistea sub luna. 8e ce ramâneam singurH.ânarul alerga îna2oia-mi. "2oate m-a recunoscut". cu fruntea în vânt. 8upa o saptamâna.aina si am 2asit în sus. r+C I-am fagaduit. ... 2iatra era rece si cerul înalt. .. îmi zaream stâncile. Mâneam cele ce-mi dadea gazda. # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. ne-am îmbratisat.. . deserturi... de miresme. diminetile.Marcu dadu din umeri. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor. în 6ranta. bici. #steptam acolo vântul... eu asteptând noaptea. îmi porunceam sa citescK si iarasi. Eu voiam. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn. Marcu m-a c. orase cu turnuri. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. acum... . Ma surprindeam tot mai des cu oc. s-o caut printre trupurile sub soare. e g.Sunt magulit. parca ai pleca pentru totdeauna. Ma grabeam. . fara sa înteleg pricina grabei. despre Eadu. e mai bine sa ne despartim acum. la cazinou. spre stâncile mele. cu gulerul de la . 0atea vânt dinspre mare. &ând s-a apropiat trasura. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. pâna în septembrie. asteptându-l. pe plaja. Si prieteni vec. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. 2orneam aproape de amurg.. 8e abia ma stapânesc. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. cu #ndrei.. 2e mine ma ispiteau lacrimi. ostroave. . numai. #m strâns mâna logodnicilor.. suspectându-ma. si fete de profesori ma împresurau în noapte. am coborât.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. si profesori-despre toti.neam oc. pe cararea ce duce printre stânci. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi. Ma întorceam acasa tremurând.rebuia sa înfrunt primejdia. din scrisorile mele". viziteaza-ma. gândii eu. M-am întors.Marcule. 8aca vrei.. care ma priveau fericiti. Miam înc. singur. "El are sa-si poarte tara acolo. Eataceam singur. Scrie-mi despre Eobert. înaintea si înapoia mea. negre în albul arg al apei. Daream 2erec. noaptea. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni.ii pe mare.. de zgomote. în parc. seara. M-am întâlnit cu un tânar. !++ #m pasit tot mai încet. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic..

. &apatasem o verva care ma nelinistea. 2aul se plictisea.. s-a întors. I-am întrerupt. mi-a spus pr m-a prezentat.2rietenul meu e un pesimist. palid.. Eram palid. a vorbit.în orice caz.. poate. #ndrei la o ruda. -'isPa4. 8ar paseam înainte. Mam întristat. . Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina. ... pe malul marii. #poi.nesc. Ma întorc apoi.. 8ai are sa-Eâdea. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost. sa-i mai recunosti.ânarul cu pantaloni albi se oprise. 'isPa zâmbi.... . &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit. Eu ma înveselisem pâna ia sarja. m-a cunoscut la un bal..iul s-a împotrivit.. mirata. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz..irie. gândeam.8omnul 2aul are sa-mi poarte pica. 2aul se enerva. . . alaturi de un domn în alb.8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. #m întrebat-o c ramâne.Iti pare atât de bine ca m-am logoditH . spunând ca sosisem numai de o zi. în goi. ogodna va dura dr .. . în noapte.ipuieste-ti.. -am z o tovarasa. . începu sa-mi beasca de 0ibi.'isPa. 'isPa a alergat. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. aici. .Imposibil. . zâmbind. .. irnr-c noapte. cu ce gândH $GG . sarutat mâna galant.. în mine... ca viata era vana si .otarârile copilarii...E-agerezi..&ât va vrea logodnicul meu.. S-au înnegrit de soare.imbat. de raua cu efecte de luna. iritat.. pentru e-amene. am felicitat-o. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai.&e nesuferit4. 8ar m-am oprit. c.. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece. ..u nu te-ai sc.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni.Si dumneata. îmi spunea tu.aceam.. protesta domnul 2aul. am prins curaj. de #ndrei. . . . în noapte. doua saptamâni. mi-a strâns mâna. a râs.2entru un asemenea eveniment.înc. 'isPa tresari. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni. 8e ce se întristase 'isPaH.#m venit sa ma odi.8e altfel.0ibi sta la mine. . .. #m zâmbit. ramasagul nu l-ai câstigat.2auli cel mai bun prieten al meu. jumatate în umbra.2aule. . . stam si noi doua saptamâni4 .#steptam revansa.2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna"..*oiam sa ma întorc..aceam.8eclaratia mi-a facut-o... . . . . de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei.. dar prost..

'u-l iubeste.2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. frumoasa si fericita.. ca si oricare alta sentimentala. Ma îmbujorasem. voi avea nevoie. .. Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine..2entru ca te-am gasit. printre capite cu umbre tulburi. 'u înteleg ce a . I-am mintit. 8e altfel. # venit . .0ibi. &u atât mai rau pentru 'isPa.is. îsi ia. 5 plictisea cu declaratiile... r n pe câmp. spunând ca ma doboara somnul...2rimul voiaj împreuna.u vrei ca toti sa-ti semene.. . 8oream s-o revad. &a prezicator ma bucur. . ca un filozof. doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide...Sa ma suparH . dar ca prieten. 8e atunci.. E tot atât de mediocra.0ibi. #m adormit spre dimineata. cu o barca automobil.înaltator. -Mediocru.#buzezi.. 'isPa era tot mai prietenoasa. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. Mi-a batut inima.Eu vorbesc desc. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. ca un romancier. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet.Si scump.. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor.Eiscant..ii în cer dobrogean... *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. nebanuite 'isPai. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. vor pleca amândoi la 2aris. vei mânca cu noi.E discretaK lamuri 2aul.. Era neagra. si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva. fepta pe #ndrei. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. . Ma culcam între gpopi. 0ibiH $G! . # venit si #ndrei1 mai negru. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie.. . ..*orbesti ca un elev de liceu. &âteva zile.El. nu e un baiat rau.. 2aul e un imbecil. cu amenintarile.. crezu 0ibi." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. #m adaugat1 . . în gradina restaurantului. S-a aratat fericit de întâlnire. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri.. 'isPa n-are sa fie fericita.. licenta.. #poi.. 0ibi. . eu cred în cele ce spun. mai bine dipus.MieH. Ea voia altceva. #m alergat pâna acasa. mai spatos. viu sa te iau de la vila. fluierând. . înc. 'u vreau sa stie si 2aul. socotii eu.. într-o seara.. .eie #ndrei. la anul.#sa e. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca.. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile.. înainte de baie. cu oc. .resesti.otarât-o pe 'isPa.'isPa s-a logodit cu un anume 2aul... slabiciune sl provincie. . # acceptat rugamintile tânarului din lasitate." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata.8e ce. 'isPa mi-a soptit1 . . . .u judeci altfel. insipid si frumos.Mâine. ne întâlneam în fiecare zi. .

.. privindu-ne. .u ai s-o cunostiH -8a.. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta. ma convingi. . 8upa întâia înfrângere. dar trebuie sa-ti spun.. .8e acum.. #m ramas fara sprijin. primejdia eroismului meuH ...i.... 2rintre snopi în capite. .. nu stiu. .Sunt fericit. covârsit de bucurii.... la urma urmelor. insinuindu-i ca o iubescH....dimineata.încearca sa-l ridici pe 2aul. 'isPa îmi apuca fericita bratul. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni. în fata apei nelinistite..e duce mediul. &eea ce vrei tu. Sunt $G% dator s-o ajut. . .. cu 'isPa.Eu n-am sa iubesc decât un om mare.. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH .. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa..#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. .. daca încearca scene.'u stiu.ândea. am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice.. 'isPa tacea. . de fapt.8esi enigmatic.#m sa-i spun ca am pierdut inelul. #m încercat sa glumesc. plecam. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. 8aca nu te-as fi întâlnit.. . #m iesit amândoi pe câmp. eu am voit întotdeauna.'u stiu.'isPa. #casa..'isPa.. #m coborât încet cararea stâncoasa.... ...&ele ce-ti spuneam eu.. n-are sa se împlineasca... 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului. #m sa ma gândesc doi ani... nu aveti rezistente spirituale. *oi. .înainte sa încerci complimente.. le-as fi uitat.. nu stiu. ]O/ buie"... 'isPaH $G$ #m râs amândoi. creez. Marea se linistea seara.8e acum. .. .. #poi.otusi.. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. #m slabit dintr-o data. coboram catre ape. si prezicerea ta s-ar fi realizat.. 8e altfel.îl iubesti. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine. ca acesta e un semn rau si ca... deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate... îmi tulbura linistea aici. te-ai logodit cu marea. .. . femeile tinere.. . .. vorbind. 'isPa. #m tresarit. . 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa. mai înainte.. Sa nu mai vorbim.8aca te-ar auzi logodnicul... îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH.. fagaduiesc. degringolada nu mai poate fi sfârsita.. te contrazici de la o luna la alta. ne-am asezat sa o privim...." #m primit porunca gândului.'isPa...&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele... 8ar acum.. 8ar tuH . logodna se poate socoti desfacuta. si noi ne întorceam pe nisipul .. 'isPa avu o licarire ciudata în oc. cu tânguielile lui.8aca te ascult prea mult.. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. istovita.. ca o usurare.. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten.... trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia.

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc.. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. ...ândul ma insinua. ..raznea. gol de continut. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor.. 8umnezeu e-istaH..raznea" era pamfletar si om temut. "&ine sunt euH" zâmbii. dintr-o data. #m recitit rândurile din <urnal. dupa ce m-am înabusit cu o perna." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH.. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4. îmi navaleau pe creier. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai.. totul trece".ei4.. sunt o bestie. &ândva scrisese cuvinte bune .. Sunt o bestie. cu peretii învesmântati în afise colorate. am sa-nnebunesc4. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH.." "8oamne4 8oamne4.. dar vointa nu-si mai gasea ve..i.'u e-ista oboseala4.." "'u e-ista 8umnezeu. senzatia de sfârseala definitiva. "începe surmenajul" mi-am raspuns. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti.. #poi.." "8e ce ma întrebH.." "#m sa ma culc4. am desc.. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine".Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. #m început sa ma rog. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi.otul pierise. "." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec..." #m adormit greu.rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam. mai multa disciplina.." "8aca am înnebunitH. #m adaugat1 "G simpla criza. . #lta data.. în zori m-am desteptat. acum... ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii.... ." îmi porunceam... 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista. în genunc. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist. .. "Eoaga-te lui 8umnezeu. Eram tulburat..... 0a am4.i binevoitori... înseamna ca sunt bolnav.Se publica. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. cu canapele rupte." "'u am vointa4.. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. Ma gândeam la moarte. M-am surprins tremurând.is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi.i. sa vorbesti cu .. "#cum trebuie sa ma culc.. la nebunie." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba... "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere.. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda." " iniste4 iniste pe nervi4. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc." "2oate am înnebunitH. cu bratele pe masa.. *ino mâine pe aici." "Ma culc." "8aca ma culc.." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat.icul în carne. Eu e-ist4" XVI.

6ireste. Stateam într-un colt de canapea... am scris pâna seara pagini pentru ziar. cu pleoape micsorate. barbati multi. necunoscuti timizi. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. nici reportagii.. ud pâna la piele. trimite dupa articolul directorului. nu ridica oc... "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". 8ar aici n-ai sa faci gazetarie..azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. 8e aici. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. -am recunoscut pe ". ca sa afle subiect. #ici. rusinat.. de obicei.ii de mine. adauga. . ^nalt. gras si roscovan. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea.. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. 0irjarul n-a vrut sa-i duca. #tunci se adunau în redactie toti.. mobil.. . #ceasta foloseste. Eânjea. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. Sterge. am sa am grija sa te dau eu afara. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. c. 'u sa-?@3ta. Ma îndragise un reporter scurt.. îl însotea cu o înjuratura noua. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect.i. lipeste fituici pe margini.&eva sa las sânge.are cu apa. . acesta a raspuns.. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. râzând înecat.iile. cearta pe reporteri. cu par si atitudini disperate.limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt..8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare.âsindu-si subiect. anecdota n-a sfârsit-o.. trimite la tipografie vraf de manuscrise.. limpede si la porunca.. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c..enzina. sonerii. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. suna servitorul.. # întrerupt anecdota. .. cu vesta alba si cu gesturi distante. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c. .. 'ici politica.. Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice.E frumoasaH . înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. lânga usa. #juns acasa. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. *orbi de trasura.... priltj de cearta. # început o noua anecdota. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. de strada si de ploaie.. nu raspunde la întrebari. în ziare. #uzind ca birjarul îl înjura. e-a înjurat pe toate. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung. cere pa. a plecat furtunos \n odaia vecina. # sfârsit prin a-l duce acasa. cere corecturi. batrâna.e-am angajat în redactie. &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. cu nerabdare. 2rofesorul de logica asculta pe ". îmi spuneam. # dat cu oc. . &elalalt pasea demn. s-a întors si l-a înjurat. 2rofesorul m-a prezentat.raznea" dupa limbaj. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea.raznea" si fuma. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. #m urcat iar treptele redactiei. un barbat tiganos. cere aspru articolele redactorilor. cu buze umede.asupra-mi.ii din manuscrise.8umneata estiH.'u. dactilografele la administratie. #m asteptat sa treaca ziua. usi trântite. . vorbea. altfel. seara. care-mi spunea1 "2iciule" si .îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. de câte ori mai pomenea de el. 2e biroul secretarului. cu dinti albi.inuit. brun. #ceasta ma încuraja. #m ramas. 2ovestea o cearta cu un birjar. cu monoclu. telefoane. #laturi. .

am scris zi dupa zi. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. &itise toate scrisorile particulare sc.. E vesnic bolnav de ficat.ma batea pe umeri. icentiatul a încercat.ManuscrisH. # avut succes. toti prefectii. un cliseu. fara invidie. .eatrul 'ational. larg. un licentiat în drept.etelor politice"1 . Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. #m amânat doctoratul în 8rept. într-o dimineata. la tiei. si la Siguranta.8ouazeci si sase de cuvinte. ipocrit. si procesul de asociatieMai deosebisem.. slab. insinua îndoieli. 8e obicei.5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui.eta"K afirma. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele. am amânat licenta în Istorie. îi citeam "anc. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. atunci. . Eeporterul cunostea pamfletul. *enea aproape de prânz..6rustrarea fiscului. # trecut an dupa an. aprinzându-si tigari. # intrat în gazetarie. nu mai pot citi decât . . coane."Eevista". . Stia toate trenurile întârziate... toti preotii. apoi trunc.5mul matale. 8espre oricine s-ar fi vorbit.ie. M-am farâmitat. si ce-am ajunsH.. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. de coleg autor al unui pamflet manuscris.2ardon4 2ersoana care mi-a spus.. un nume cu desavârsire necunoscut. #cum. . îl admiram. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . si m-am trezit ca n-am facut nimic.. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. 6umeaza mult si tuseste.iul.. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie.E-clus4. ajungi într-o polemica de doctrina politica. critica literara.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei... toate gândurile.Mon c. îti apuca întâi un deget. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui.. pe vremuri. . toti amantii actritelor de la ... si la Interne. si la *ama. Stia toate planurile. *orbeste rar. care inaugurase o serie de "anc. apoi mâna. se interesa secretarul. 2oate. si la &apsa. 8in acea zi esti robul gazetariei. caustic sub plecaciunea umila. o stiu de la ministru. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. ataci 2arlamentul. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc. sincer.. e aproape neurastenizat. despre împrumutul e-tern.&e-a scris patronulH . lansa sfidari..ete politice" de succes.er. vizuala si auditiva.Eu am patruzeci de ani. apoi capul. si la &amera.. # doua zi. precis ca un functionar de gara. doua subtitluri. #poi.. intervine reporterul 2arlamentului. el putea sa serveasca amanunte. Eeporterul se aseza la masa glumind. toate cafenelele literare. pe un tânar elegant si ispto?@ tor. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic. veninos. m-am risipit. dar nu a avut bani.. &unostea toate intrigile marilor budoare. si lauda cu amar pe autorii contemporani. .&âte rânduriH . toate întâlnirile guvernamentalilor. un titlu pe doua rânduri.e-a indus în eroare.raznea"H .". . Se culca. sefule4 #vem.#i nostri.. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. .. tragea concluzii. si la 2atriar. douazeci corp obisnuit.. #m pomenit.. .. si la 2alat. si la primministru.. în multimea redactiei. 8intr-o polemica literara.

cu spalturi. e-altat.arnic. Iar au rasunat sonerii. ManuscrisH.are cu apa. îmi vorbea prieteneste.Eu am cercul de studii. îmi suspecta . Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita. . . . pe bulevard. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei.. Si toti stiam ca e îndragostita. .*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul. cu nuanta de blândete superioara.gazete. e inepuizabil si inedit. cu geanta sub brat. în mansarda..azetarul se naste în fiecare dimineata.adia. cu sângele rascolit. cu gânduri multe.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici.*ine ambasadorul Elvetiei. în sala vasta alergau copii cu manuscrise.. pentru ca o g.azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. fumând. socotindu-le glume. .. . si ajungeam obraznic. 'u întelegeam ce îi putea spune.. 6iecare încerca sa para cel biruitor. de spirt. porunci reporterul gras. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. . el.. . Eadu nu putea fi crezut. #roma cemelei proaspete.&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri.."2iciul". Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. Si ma înduiosa. . Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii.... anunta secretarul.. corectând ultima fraza scrisa. Miros de cerneala. . iar nu I pentru un an sau o luna. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice. preciza autorul "anc.'u insulta gazetaria. Eadu o astepta. ca e sfânta. .oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. . nici 'isPa nu stiau nimic. care nu absolvise clasa a saptea. ..azetarul e un erou.'eanuntata. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. 'onora nu se supara. tuciurii. interveni secretarul.otarâre sau timiditate. de cursuri..etelor". începu ..iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. s-au aprins tigari. .Eu am &amera. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei.5 conferinta diseara.raznea. 'ici 0ibi. vorbi cel roscovan. 2lecam înfierbântat. s-au adus pa. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica. 2e 'onora o vedeam rar. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile.. si munceam de nimeni banuit. fara sa-si ridice oc. Ma enerveaza orice carte. tulburate de se-ualitate.ii din pagina. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. traieste in medias resK e inima si creierul tarii. îi întâlneam în apropierea serii. 'u stiu daca era . *iorica iesea de la facultate. . vorbi profesorul de logica. în fiecare seara. lucioase ma desfata. în-muind tocurile în calimari. .. în treacat.. -5raH . s-au împartit pe la mese blocuri albe. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . cererile în casnicie de la Me.#sa e.4 .5ra cinci si un sfert.urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. de plumb. . Mare mizerie4.&ine se duceH .. de pâine si de putregai.*-ati apucat de taifas. de idile. 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. Si curajul îmi crestea. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim.

i-am raspuns ca lucrez. '-am scris. 2rofesorul trecu pe lânga mine.. la plecarea mea în miez de noapte. de înfundare în balta staruia... El ma privea atent. -plecat.8aaH. .8ar 'isPaH . . într-o noapte. pentru ziar si pentru 3niversitate. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic. "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. la berarie.imbatK mai batrân.. 'u mai pot deosebi visul de realitate. siguranta musc. 8e altfel. încercam sâ ma gândesc la festival. o vad atât de rar. sefule. n-a vrut sa se mai duca la slujba. Senzatia pliabila de agonie. . sigure. . # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat.'isPa se odi. #m aflat cu uimire ca nu e student. s-o c. ireparabile. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. îmi simteam sufletul sfâsiat. . ".gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. #m scrâsnit din dinti. uite pe TMaiec_4".. &a lupta e zadarnica. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea.. .'u cred.. alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK .'isPa se foloseste de o alegorie stupida.&e face domnul . întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. fara sa-mi înteleaga nelinistea. plânsul lui . înc. într-o mansarda acum îng.ilor. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. de 0ibiH .abriel. rupt de fâsii straine una de alta.i-am spus ca lucrez. 8e ce m-am întristat. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei. de 'onora. cu 'onora. certurile dintre sotie Si sora.. 8imineata. &. erau amintiri. Mi-am strâns pumnii. .em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie.. 2e drum.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". .. gândeam eu multumit. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule.eiai eu. domnule ElefterescuH Mirare. #m cerut un pa.iar domnul Elefterescu era acum sc. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. . aveam ameteli.neste dupa e-amene.. ci corector de noapte. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete.nesc. poate..Si dumneata pe cine cauti aici.abriel a cautat-o ca un nebun. alaturi de un presedinte. întorcându-ma singur acasa. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. Sotia s-a întors.ala. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. amintindu-mi petreceri de iarna. toata noaptea. 2area umil. în fund de provincie sau de ma.M-a înscris "Malec"..otul s-a petrecut aievea".... erau atât de departe..'isPa are dreptate pâna la dragoste.. ranit. saracul.etata de singuratate.. la sticlele baute. de nervi destinsi.'u v-am spusH sunt corector de noapte. alaturi de domnul Elefterescu. e-amenele pierdute din pricina slujbei. mai amar. 'u stiam ce sa-i raspund. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. "&ine l-o fi . Erau atât de departe.ar cu apa. .. zâmbii eu.. Ma supara capul.ilor mi se tulburase. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. la mare. tristetea care ma coplesea. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare." Dâmbeam.umea vorbeste altfel. ma privi si se aseza la I masa.

Sefule... 5c.. gândeam. acum. însa. &eH. zgomot surd de tramvaie. perfectaH. Stiam ca trebuie sa izbândesc. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. M[am înseninatK nu visam. îi vorbesc aspru. te-ai facut palid. Ea iubea toamna. am luat corecturile si am cerut. &um ar putea întelege nebunia . la masa. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile.. $!7 . sa-i spun. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. 'u întelegeam nimic.imic. #m tresarit. #sculta mult.. în mansarda. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare..otarârile mari. câteodata.'isPa iar s-a sc.. sânge fierbinte stropea creierul. cu însusirile ei de aleasa feminitate. 'u vreau s-o înteleg.. .. în amurguri prea sângerii. 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. #poi. Eamâne pe drum. creion c.. &u cât era mai primejdioasa ispita. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine.. #m rostit.. si-l repetam în gând. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. în fata mea. fierbinte. Eu nu pot minti. 8omnul Elefterescu îmi vorbea. cu prietena mea.. #steapta marturisiri. ] -&eaiH... profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. 'u se întelege. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. Ma viziteaza des.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". luni de libertate. pe care nu le cunoaste nimeni.eama sufletul meu. sa o umilesc.. râzând1 "Malec"H "Malec"H.otarârii meleH Ea banuieste tot. o dispretuiescK si ma dispretuiesc. îmi marturiseste ca plânge. uluit. 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. încapatânat1 "sa lucrez. Eu o uram.. Eu îndragisem iarna si vara. încât m-am lasat blând pe scaun. Ma temeam de toamna si o înfruntam. Strânsei iar pumnii. "*reau sa înteleg4. #tunci. catre parcuri. agatata. prietenei. 'isPa asteapta confesiuni. afara de . când munca se istoveste în miez de noapte.oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. . pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. *rea. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. 'u stie unde. 8escoperisem un verb. numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie." Eram atât de ostenit. XVII. 0anuieste ca o iubesc..învatat sa scrieH" ma întrebam... E atât de nostalgica..ii îmi licareau de bucurii." 8upa-amiezi de octombrie. ". "Eu am scris acestea". sjl. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. Ma reconstituieste intuitiv. mai tare4". Ma frecam pe frunte." 8omnul Elefterescu a tresarit.imbat. nu stie cu cine. atenta si trista. 'isPai. Servitorul mi-a adus corecturi. "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. Eu m-am luminat. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. *rea sa plece. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. aproape. lucrez". cu sugestiile mele.. 6ireste..

#lege un coleg si desteapta-i vointa. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect. toate ratacirile. modelându-i sufletul. &ând am sa sfar-sese.. ne. 5c.. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp. lânga tine.. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. . ^. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze..2aul a fost un accident. 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc. si totusi sunt nelinistM ta.Eu nu pot. 'u te întelegK treci prea departe.ii verzi s-au îngândurat. râdeam amândoiK nu de 2aul.. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi.. îndârjit si calm.otarâta. eu ma întunecam. toate farmecele.. ma oboseau.. genul 2aul. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac..'u stiu cum sa te lamuresc.. . nici sa te istovesti în garsoniera. *oiam sa fac din 'isPa o alta opera. Ispitele biruite nu dispar.. 3n barbat.. îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa. stiu.. însa. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila. de sufletul ei.. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile. întelegeam ca. *rei sa pleci...Stii la ce ma gândescH a plecare. I . 2e banca din parc. .Eu nu am sa-mi iau sot.... oricât de perfecta ar ajunge... gândul plecarii e stupid si inutil. voi pleca. 8ar de aici la .. pleaca. . în ceea ce prives trupul..*orbesti ca o bacalaureata... *reau sa plec. fireste. ci munceste.'isPa... .. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez. fara anticipari în gând. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan. . fara nostalgii.'isPa.. . sunt inutile conversatiile. &ele doua vieti nu se e-cludeau. alege-ti un tovaras... vointa nu mecanicizeaza.. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite.. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita.. te mecanicizeaza.... 'ostalgia ta e .ibrida..5 femeie nu poate. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri..#tunci nu te mai gândi.. Sotul tau va fi un fericit.. e-ceptând. toate voluptatile. vie. .. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege. eu nu voi fi fericit prin ea.#tunci nu le-as fi cunoscut. e drept.u ai vointa. îmi rapeau timp. #i sa ajungi un resort.. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni... . îti poti îngadui toate e-perientele. Ma tulburau. #i mai spus aceasta si asta-primavara.. 8aca nu poti pleca singura..Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza.... oglindindu-mi vointaK atât. #cum.. . .. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH.&ineH.. ci ma îmbogateste cu e-periente.. Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita. e torturat de obsesia depasirilor. dupa ce te-ai realizat launtric. Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina.0ine..u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei. . ... . ci da putinta celei mai furioase libertati..... #i sa îndepartezi toate ispitele. 8e altfel. #cestea.. toate viciile.

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

&. #r fi prea multe de spus. &alatoria iu m-a obosit.. Si *iorica era fericita. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici.. 'e crezuse îndragostiti.. $$9 #mândoi. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. daca as fi izbutit. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici.otul trece. e absurd. mai dornic.. Studentul o îndragise. în <urnal. ci mi-a anulat patru zile. 5rice ar fi încercat. orice urma de sentimentalism dispare.o. . Eu întelegK poate întelege si ea. poate c.. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar. mai ales. 'u mai . . îi vorbeam mult si cald. 6etele trebuiau sa zâmbeasca.otind în urma noastra.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei.#seara am îmbracat-o ultima data..'u suntem decât niste prieteni ciudati. de *iorica. buze rosii si nume cu faima.iiH. cu studentul îndragostit de 'isPa. asupra-i. Studentul nu stia ce sa creada.nicei.. nu am putut lucra nimic câteva zile. multa sobrietate. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. 'isPa nu mai mi-e acum enigma. si mi-e colaboratoare. 8e altfel..iar fagaduiti. *oi încerca. #m alergat pe scari. cât mai mult. Se temea sa nadajduiasca. &ând ne-am spus1 "0una seara". Ma sufocam. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast.ia ei de bal.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. Si-o îndragise. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor.i cu spaime. Eram nespus de atâtat în verva. mult calm. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. 'iciodata nu m-am simtit mai slab. am rasuflat. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc. Eâdeam. &ea din urma oara. . c. 0iruinta mea a fost o parere. Ma simteam iarasi puternic. baiatul îi placea cu adevarat. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc. îl întreba curioasa amanunte iesene. mai nelinistit. Eu ma bucuram ca sunt uitat. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei.8imineata. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu.iar acum. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei .. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. #m sa încerc sa ma apropii. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. stânjenite. cu cearcane. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc. 'isPa mi-a dat un plic.. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti.iar programul înscris solemn aici. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren.i. S-au întors împreuna. 5c. într-un compartiment din vagonul 2olite.. l #jungând. cu degete lungiK avea nasul drept.ere. Ma asteptam sa aud . .icit si împartasit gândurile. Eu eram fericit. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. prin &opou. -am batut prieteneste pe umar. 2oate. Si. Era aproape o zdreanta. Ii sunt confesor. pe noi. cu familie stravec.oc. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. Situatia era penibila.. Eâdea mult împreuna cu studentul balai. #vea mâini albe.*izita în redactia *ietei românesti. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. .e în orasul boieresc. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung.

încât îl îndrageam si mai mult. 8ar _ ajungea.imbam gândurile. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste. Ma razbunam înal-tându-ma.e. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. Stiam ca prietenia este un fapt. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. judecând astfel. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S. dar nu avea timp sa le adânceasca. sa-mi împrospateze puterea de munca.. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. platind scump. zvârlea glume înveninate. 2etre ar fi laudat munca noastra. zile în care ma invidiaza. într-un anumit ceas. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. firesteK îi întelegea si rostul. 2etre era un patimas. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. iar nu lovind. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia.ii *ioricai sunt fara perec. . nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. XIX. Eram tot mai buni prieteni. sa ma îmboldeasca spre creare. orbit. sau carti de eruditie vulgarizata. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile.offl-me du monde". înc. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. în amândoua sufletele ramânea o taina. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. vorbea la seminalii. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. bine pazita.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. 2etre lovea.. Eevista îl interesa. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. se informa asupra influentelor politice. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. la prieteni.aQ. sau un nume. 2entru aceasta. la ceaiuri. flirta cu dudui bogate. 6ireste. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. nu ar fi lucrat alaturi de noi. pastra foarte putin din miezul cartilor. numai pentru ca era "un . In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. cauta cât mai multe cunostinte. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele.ei". dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. îsi voala . pentru ceilalti. râdea rau. Muncea. amintind ca oc. nu ceda. 8ar. înveninat si zâmbitor. 5rice s-ar fi întâmplat. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. &âteodata era dusmanos. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. 6apte. si necesitatea. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. iar ambitia altul. &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. îsi purta razbunarile întregi. a seminarii. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. #mândoi ne întelegeam si ne sc.sunt un adolescent.

#tunci. 2rietenul meu si-a pastrat. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. ca si gloria...inuie cu cât le urci culmile. #devarul acesta e jenant de banal. fara torturi launtrice. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent.. fara crize. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. într-o noapte. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi. $$7 . 5c. #mbitia. #i o ambitie restrâns politica.itectura. sa ajunga efectiv. cu vin bun. însa. te prefer celorlalti. desi adevarul îl intuisem.Eu sunt dus de vointa mea. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti..... Se aflau tot timpul împreuna. 5ricum ai fi. . Surogatele pe care le cunoasteti voi. 2e tine au început a te bate vânturi mistice... cum nu poate uita. te întarâta si te c. Misticismul meu nu e o influenta livresca. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste.&ei dinaintea noastraH. &um vezi. . c. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. dusmaniile si prieteniile noastre. Sunt la moda acum.. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. E o e-perienta eticaK în curând. . . sa nu se mai aline cu visuri.ii lui 2etre se tulburasera. 2etre a cunoscut o studenta de la #r.... &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. intelectualii si mondenii. 8esi.5bsedanta doctrina a virilitatii. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie.3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. e prea târziu ca sa se vindece..u trebuia sa-ti cultivi patima. bagatelizând-o. marturisindu-i sensul vietii mele..#r fi multe de spus asupra vointei tale. societate cultural-dramatica. -2olemizezi.. &eea ce trebuia sa se întâmple.. de parvenit.. . aceasta iarasi ti-o spun. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. apriga. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-... #cum ai dreptate. . ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. . 2etre m-a vizitat. Eram înspaimântat ascultându-l. sa-i dai un sens metafizic.Eu îti admir ambitia. la o masa dintr-o gradina. 'eam amintit anii de liceu.8aca patima e autentica.. politic. noi doi. va ajunge. .. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. ambitia. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent. împreuna cu atâti altii. . vorbii eu. si taceam.5 ironieH . s-a întâmplat. în acea iama. . Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. actualizezi o ambitie trecuta.-au pierdutK absurd si stupid. Eu întelegeam.iar o e-perienta religioasa.#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi. nuH. .... .3n parado-. . &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. nemarturisita ani multi. fara sa cadem. de ani. nelinistit si abatut. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu. . la începutul vacantei.. poate.8epinde ce întelegi prin misticism. noi doi. dupa-amiezile de la "Muza". #m întârziat mult. .Eu trebuie sa ajung.ura pâna la gluma. #cum. E o patima barbateasca. 2etre si l-a tradat pe al lui.'uK ma plâng ca tu.iar de ambitie. . Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. . o punere la punct. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. nici o maimutareala snoaba.'u. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste... Singura mântuire.

0anuiam. *a trebui sa se împlineasca si faptul. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri.. 2etre se tânguia.. fericirea ajunge c. necunoscut de nimeni. 5 iubesc ca un adolescent. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. nuH -'u. munceam calindu-ma. 'u pesimismK ci luciditate. 2entru cei multi. nuH. Sunt aproape nebun. îsi g.E-agerezi formula. Sunt stupid. ..icea înfrângerea. în suflet. luptând. .2entru ca e stupida.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii.. în adâncul oc. Eu îmi urmam drumul amar. ."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei. adica masculina si ascetica. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. semne de rafuieli sângeroase. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. Sunt un neg.otul trece. calm. în viscere.ii.. o iubesc. ci împotriva anularii. .8e ce s-o sugrumiH . dupa despartirea de 2etre. încordarea crunta dintre cele doua patimi. de o nebunie. . Di si noapte. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei.iar un sens dat e-istentei. . dar nu mai ma pot stapâni. încât am cerut-o în casnicie. 6ericirea nu poate fi cunoscuta. stiu ca e stupid. $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire.. Ma interesa. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. desi de-a lungul unei dureri înzecite. #m ajuns sa-mi fie teama.Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism.. nu ca prieten. Iata ce am înteles eu atunci.oate acestea sunt pregatiri. 2etre nu mi-a marturisit nimic.. . te contrazici cu principiile tale.. 'u îmi era teama. în suflet. vointa eroica. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos....5 iubesc... . &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc." XX. Eu m-am departat iar de prieteni. sunt un rob. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. Iar în loc s-o seduc. Stiu ca e umilitor.ilor. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea.. 2etre îsi va depasi criza tineretii. &riza lui nu-si apropia sfârsitul. &u atât mai rau pentru ei. ".. încearca sa ti-l împlânti în creier. Suferea. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea.otarâre nebuneasca.u îmi vorbesti ciudat." #cestea le-am scris în <urnal. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. Si apoi.#i avut dreptate. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima... Eu simt ca am sa cad.. îmi spuneam. îmi place o fata.. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o . 2riviri. #re sa treaca. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . mai am e-amene. Ma gândeam ca.. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât. m-am îndragostit de ea. poate s-o mântuie. sunt lipsit de vointa.. 5 iubescK e revoltator. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate.iob. ambitia lui 2etre ar fi biruit. iremediabil stupid..

dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. nici o ambitieK nici o însusire de seama. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. suferinta. nici o neliniste. Era întotdeauna . nedespartiti în ultimele clase. 3ite câte c. . 2entru noi. ne-am adunat ..emat. dar nu poza în snob. oc. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute.. compact înainte de bacalaureat. vietuim din nou liceul. înca.. Era înalt. ma distrug femeile. cât ramânem împreuna. pudrat. a fost rupt la 3niversitate. cu o fata de copil serios si rece. ca sunt de-acum amintiri. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. #vusese izbânda în teatru. în acele douasprezece ceasuri. pâna la o mie de lei. mai amareH. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. la teatru..ail. Se plângea. cu obrazul lui de fata. nici în 8on <uan.ii familii. îsi propusese sa guste putin din toate. Simteam fiecare c. cu multi ani în urma. cu mult bun-simt si multa verva. Mi... seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. rautacios.ail evoluase lent si sigur. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. '-am timp. de a ne desfata sau suferi. actori betivi si blazati . Era bogat. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. la rastimpuri. Si am de lucru. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma.ez linistit si mediocru.. nostalgia vec.. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. premierele cinematografice. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. &ând râdea.Mamico. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. Eram. încercaseram fiecare. Si as vrea sa scriu o drama. prezumtios si dragalas. alba. 'u fuma. din necunoscut în necunoscut.iK dar nu putea fi îndepartata. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. Eobert. Eobert se ignora pâna la absurd. nici în sportsman. mai nemiloase. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. era incult. fireste. . îsi freca fruntea îngusta. Se socotea înca geniu neînteles.în fiecare saptamâna le sc.. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. &e vrei. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. cursele.ilor prieteni.. cu buze carnoase. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda.ei am în buzunar. .ca în toti anii . de neputinta de a lucra din pricina femeilor. mama dulce. necunoscut celorlalti.imb.la 6anica. 'u avea nici un pacat. înca. 'e strigam cu porecle din liceu. balurile. 5fta flatat. pentru ca avea obraz alb de adolescent. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. melancolie ne înveselea acum. înviorat numai de invidie..îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. durerile si nelinistile sunt uitate.. la "c. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. 2rietenii lui cei noi . asa cum îi insinuasem eu. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el.ot ce fusese spaima.# treia zi de &raciun. 6recventa ceaiurile.emarea de a patrunde mai departe. .emin de fer". glas de scena. îsi alcatuise o figura dispretuitoare.. Era înscris la 6acultatea de itere.rupul nostru. gura draceasca. . 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. #m si garsoniera. Se marturisea burg. Invitatii lui 6anica sunt colegii.. Socotindu-se neînteles si persecutat. de a începe cu ei vieti noi.i distanti.. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec.. 8upa-amiaza. reconstituiam scenele dureroase zâmbind.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. o maturizare sentimentala. 8reptul.îi aminteau.

&uvintele nu le-ai spus. . .. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine". &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. si ar fi fost un organism armonios si viu. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc.. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. 2astrându-ti numele de 8inu.. 'osc.. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri. 'u invidia pe nici un prieten. întins pe canapea.2uteai. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. 2etre. . îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. Seara ieseau împreuna la spectacole. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi.imbând numele. asa cum esti aievea. #ceasta ar fi daunat cartii. eu te aveam precizat în minte. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". personajul era liber sa primeasca vointa autorului.una. rolele lui Eobert.8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. . nu s-ar fi suparat. în odaia cu sofa si patefon. beau cafele si comentau articolul lui ". 8inu.iriata împreuna cu Eobert. 8aca nu m-am jenat eu. apoi orice fraza pe care te las s-o spui. Sc. numai cât mai comod. dar numai tu le puteai spune. nu urmarea nici un tel. el nu muncea.. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. poemele prietenului blond. a prieteni tinea mai mult. tu o puteai.raznea". se revolta 'osc. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. #tât. 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica.Si. disciplinata.ilibra sufleteste. . cu un neasteptat spirit critic.. cu toate acestea.. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. 'u-l stânjenea nimic.una. Sfârseau cutii cu bomboane..E jenant pentru el. sa le sc. #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. îi pot lasa numele din viata.6oarte greu.8eloc. . 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. .e lasam sa vorbesti cum voiai tu. fireste. eleganta trupului. cancanurile. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. 6enomenul e anevoie de înteles. toate capitolele care îi privesc. Si judecata le-o marturisea pe fata. nici sa nu se nelinisteasca. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt.. aproape în fiecare dupa-amiaza. pentru el. zvonurile orasului monden. Era atât de greuH. totul îi era indiferent. nu i-am dat un rol însemnat. personajul romanului autobiografic.'u trebuia sa pui numele adevarate. pentru ca nu-i sc.imba.. $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. înainte de toate. sincera si. viciile.iar s-o spui în aceeasi împrejurare.. 2rotestau si comentau. Se adunau. sa nu se consume. prietenul meu si alti câtiva.imbi numele. &auta sa petreaca. . $%$ . la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.. mai ales. nu astepta nici o bucurie. se împotrivi 8inu. trebuia c. Spiritul critic îl ec. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal.. care e. totusi. pacatele. cu o punga de fondante alaturi. 2retuirea vietii se marginea. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. 'u s-a înflacarat niciodata. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. 2e Mi. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit.impecabil îmbracat.. mai ales. . îi lipsea înca ceva. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop.ail nu l-am înteles.

imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj.#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. divergent. 'oi suntem de acum personaje. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. 2reciziunea completa e trucata. 8e &e sa sc. o suma de neplaceri.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune. pentru ca. mai ales. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. elev de liceu. dupa amanuntele spuse de dumneata.. si înca multe. nu toate lucrurile sunt precise.'u cred. niciodata. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. 'u ne-a modificat. asupra noastra..începura atunci adevarate polemici. . dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. si autorul.8aca romanul e izbutit..icitK dar nu e asa. între personaje si realitate e-ista deosebiri.Sa lasam discutia aceasta. 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. .. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. Esti un . zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege. centrifug. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop. 5ri... .#proape asa cum esti în realitate. înainte de toate. pe care nu-l va scrie. 2e mine ma bucura c. 8upa aceea. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W. 8e altfel. acest caiet. în viata.&ititorul nu se va putea plânge. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. . pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. pentru ca ne-am departa prea mult. &ititorul are nevoie de preciziune. . daca se va tipari vreodata. observa 2etre. vorbi el. .. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. dar nici nu ne-a zugravit fidel. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. îi parasescK nu ma mai intereseaza. când nu întotdeauna mg intereseazaH. .e cunosti pe tine. sunt altele. . la aparitie. întrerupse Eobert. 2e tine n-am vrut sa te crut. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit.. #sadar1 nici nu ne-a creat. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. 2acatele romanului. &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. Mai întâi. de altfel. 'u vi le spun.. o sa avem prilej sa revenim. . pentru ca nu l-am zugravit complet. Mai mult.oate acestea nu au nici o însemnatate. vorbi prietenul meu. realizat de doisprezece oameni. cunosti. în realitateK nu esti un observator bun. .. raspundeam eu.. pe care i-am citit în manuscris. nu e menit publicitatii. Sfârsind ultima pagina. într-un anumit sens si grad.2rocedeul e riscant. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti.E complicat.iar ca ne-a pus numele atât de transparente... l-am g. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. Eomanul poate parea bizar.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. viu. . Eomanul trebuie sa fie. *a avea. . pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. #sadar.

nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. Iar pe tine te cunosc. glumira ceilalti. . 2etru. E indiferent. pe mine nu ma cunosti. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea.oti voim sa ajungem oameni mari. 'isPa.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. de o cercetare. de cunoscator al tuturor voluptatilor.. 8inu nu seduce.otusi. ... 8inu e. #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii.. în fond. pentru ca mi-esti prieten. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie.'umele e prea frumos. compromite se-ul. 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. prieten al meu. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. #m sa scriu o prefata. de luciditate.. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu. dorit si asteptat. afemeiatii.ului. care e-perimentezi de-abia câtiva ani. .. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste. rece.?@ci se lasa sedus. oftând. . ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios...3n adevarat discurs. e morga. te intuiesc si te anticip c. iar e-perientele nesfârsite. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. care zac în sufletul tau... în felul lui. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei.iar. nu mai e curios de o enigma.. 'u e nevoie sa mai spun.E un cicluH . de când te-am convins ca esti un geniu.&eea ce mi se pare nesuferit la tine. de o problema. &ând îmi spui. . profesorul de logica. . poetii sentimentali.e-emplar perfect de ratat al se-ului. ai .'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. de o solutie. ... ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu.. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. ca tip de mascul pozeur.. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare. Ma multumesc sa arat crizele. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert. un ratat precoce.u.imb si te-am lasat aidoma.. . 8e aceea n-am vrut sa te sc. *iata e lunga. nelinistile. 6als si stupid. aproape atenuatizat ca spirit.. . de Vrn consumat. 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual.'u stiu. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. dusmanilor. . 2entru ca fumezi.. .#para-te.. . .. 8inu fuma si zâmbea. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. de o e-perienta. dar în alt sens.#cel altceva nu ma intereseaza. 8inu a ajuns inert ca si Eobert. .'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. taci.u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . în tine. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane.. 8ar el perverteste constiinta celorlalti.2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". .Si daca.u îti destainuiesti slabiciunile du. Eu am înteles de mult.. profesorilor. snobii. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. mi-esti drag. 8uduile te socotesc interesant si superior. mai e-ista si altcevaH .u mi le spui. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. de seriozitate. . aerul de blazat. personaj infam. 'u are înca nici meritul donjuanesc. 8on <uanii. totusi. 2ersonajul câtorva voi fi eu.

'umai 8umnezeu. . 8u.i frumosi. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid. de ftizie. 'isPa era nelinistita.... în curtea tovarasului mort. de vointa ta.. Si.. plictisit. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. Murmura.. 'imic din toate acestea la tine. cu brazde rasturnate. . din clasa a cincea de liceu. &urtea. &eilalti.aceam. 0atrânul e nelinistit. pietruita. #m ramas fericiti pâna în zori.. El. pe strada.8e ce plângeH . stapânindu-si anevoie frigurile. Iar am tresarit.ip sa i se cumpere casa pentru camin. cu bulevarde. care au constiinta virilitatii. strângând în pumn batista alba. nici tineretea. în tine.. nimic nu e autentic spiritual. M5#E. #steapta 2astele.. au e-periente. nici banii. .. daca ar vietui o viata subterana. 0anuiam. în curtea cu prieteni tristi.otul ti-e dat. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea.. cu fabrici. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise. . S-au înfrigurat amândoi. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. cu trotuare înfierbântate. pe care o întelegeamH. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. *icepresedintele primului comi-. care vrea cu orice c. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump.. p: undeva. nici oc. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. 8iscutia s-a împartit iarasi. complet si $%9 $%" vast. împrejmuita cu liliac înfrunzit. 2e drum.. au sens. deprimat. negre. 'e revedeam din &raciun în &raciun.. printr-o întrebare.ii plânsi si sufletul sfarâmat. am întâlnit oc.8raga. #vea oc. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng.. totusi. la venire. #veam toti zâmbete triste si oc.. #i dreptate. zumzetul orasului cu parcuri. printr-o carte citita. au valori.... &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK . obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. cu cearcane. drept e-presia masculului resemnat. o sora mica.. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea. nu te cunoaste.'umai 8umnezeu ma poate scapa. 'imic nu e al tau. # venit apoi masa cu belsug de vin. &irculând prin saloane. dureros de calda. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. 8upa-amiaza calda. albastru.îsi aminteste de sora lui. &um sa-l mângâiH .. Strada era lunga. strabatut de nourasi nostalgici. #jungea. creat de tine.estiunea donatiei. ca sa plece la munte. au nazuinte. &erul era aproape. proaspete. se întunecase sub flamurile cernite. purtat pe umeri. umea care te admira. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie.. . în tânguiri. au si intuitia du. când ne adunaseram pentru întâia oara.oc.. 8upa câteva zile.ii înspaimântati ai 'isPai.# muritH .ului autentic si viu. 8e câteva luni e tot bolnav. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui.6ireste. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul. -am vazut. nervos. cu un rând trist ca o c.ul tau.emare. notiunea barbatului. cu o panglica alba.ii. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu.'umai 8umnezeu are sa ma scape. #m vazut si coroana cercului.. WWI.. 2lângea.. . obosit...i ispititi de cer. cu batista pe buze1 .E a adunarea din martie. 'umai 8umnezeu ma poate scapa.

8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani.u. când nu pot lupta. Mi-a murit un prieten si un tovaras. . 8in curti se înaltau plopi. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e. drumul de fier e proaspat si nesfârsit.Sa nu mai vorbim.acerile 'isPai nu sunt reculegeri.Si cât staiH .8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata.in ei. 6ireste. 'u mai încearca sa se înalte iar. la vicepresedintele mort.'u. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. . 'u am nici un motiv sa fiu trist. . moartea ma stânjeneste acum. . 2aseam. 'isPaK în patru zile. .. 8ar aici.ristetea mea ma va stapâni în singuratate." . am doruri si lanturi pentru dorurile mele.. mirati. &onvoiul se risipea. singurul care Viâ intereseaza. 'isPa.iar aici despartiti. senin..... deasupra. în dreapta mea.'u poate sa-ti lipseasca nimic. am vointa cumplita.0ibi e bolnava... mi-l poti împartasi. ..#m sa plec si eu. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH . 'u merg singur. .. . Monologul tau. . Soarele ma încalzeste. mai cald si mai prelung. muntii ma asteapta. ci disperari mute. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului.. .. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea.E stupid sa fii suparata pe o prietena... prietenul pângea pe mâinile doamnei.ovarasii de drum cernit ne-au privit.. plecari.. "5 noua primavara. . 'u raspundea.. munca... soptii.ândeam si alungam tristetile. # tacut iar.E adevarat ca pleci în ItaliaH .Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH .. acolo.#re sa-ti para rau ca ne despartimH . #mintirile nu ma întristauK ma abateau. 2rietenul meu îmi lasase bratul. te marturisesti zdrobita.#m sa sufar mult departe.2âna la jumatatea lui mai. de acum. în fata tuturorH . .. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. alaturi de 'isPa. Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii. 'isPa.. Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc.. Si apoi.'u stiu. în amintire. prin scris. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. în mansarda. ma oboseau trupeste.'u se poate.. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.'isPa.'isPa... tinerete.*oi nu stiti ce rea e *iorica. 2rietenul meu începea sa asculte.i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. .. 'u stiu. 'isPa o jignise. am trup pietros. pâna la cimitir. 'u voiam sa înteleg. .. tu tremuri..u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie.. scârbita. 'oi suntem c.ul si-mi rastigneau trupulH. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. . e izgoneam.8e ce îmi spuiH 2leaca4 . Eu îi spuneam.#i venit singuraH . . sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece. . pâna la cimitir.. a ferestre banuiam oc.. .8a. $%: $%7 . am cervice neînduplecata. -'u.. El e. 'u mai mi-e prietena. 'u mai vorbim de asta-iarna.Strazile erau iarasi înguste. 8e ce sa fiu trist acum.

8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul.Mi-e draga4 'isPa tresari.otel. îmi spun1 sunt tulburat. aproape de nebunie. dar peste un an.iparosi. cu plansete. e jignitor. Si mi-e draga. #m venit sa-ti spun "drum bun". ..." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. ..ipul fetei.îti amintesti cimitirul din IasiH.iuri negre. . Eu mi-am stapânit bucuriile..ete mari de flori scumpe. #i sa-mi scrii. iar nu în <urnalul de calatorie.. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort.. peste zece aniH. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc. 8ar acum. #cum. WWII. nu e asaH. de Eoma. deasupra capetelor. pe cer. ... Si acum scriu aiciK fata mi-e draga.. Se plimba. în fata gropii cu ung. mi-e draga... febra îl tulbura. 2oate sunt obosit de drum. Stiu ca nu sunt nebun. 2resedintele fu purtat pe brate. si fata tot mi-e draga. cu care s-a întors de la congres. &. M-am tulburat.. de . 8ar am pierdut iar c.. 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc.rebuia sa tac zece ani. .oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng.roparii îsi asteptau plata. cu privirile pe c.aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata.. &âtiva nori. 'isPa. la apus.. întorcânduma pe &orso.otel.. 8ar mâine. Se apleca spre mine.#m vazut lumina. .ipul i l-am privit atât în amintire. îl stapâni. 6ata mi-e draga. *orbise 'isPa. singur. mi-e draga. #m citit cea dintâi pagina din <urnal. Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar.. Mi-am batut joc." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor. în strada. Iar se sc. 'isPa. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean.ot ce scriu acum sunt minciuni... M-am întors la . 0anuiam buc.Spune. si. 6ata necunoscuta mi-e draga. de mine. 2oate sunt nebun.imbase. E rusinosH 8a. "noapte buna". a celelalte morminte licareau candele.ipul feteiK si fata mi-e draga. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate.otarârile mele.ip de fata. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca. în vânt de seara.radinarul îsi îmbraca ... . am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c.i si la par.. Era acum nostalgica si linistita. . Mi-a zâmbit. 'u mai pot apara meterezele sufletului... #i sa-mi scrii mult si.. încât a început sa se stearga. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . întrebându-le1 "8e ceH.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. . . E umilitor sa $%+ fii îndragostit. cu bulgari.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte. *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. 'isPa.Iti multumesc. #u trecut câteva ceasuri.. &um scriu de senin marturisiri umilitoare. l-am cautat si l-am privit iar.. înserare în cimitir. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte.emând primavara. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa.ii. #leea cea mare se nelinistea. întorcându-ma catre . da...Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. îsi pastrau geana sângerie. nu mai stiu precis c. c.. Ma înabus. . cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. asteptând stele. . #m avut aceeasi tulburare ca ieri. e penibil. . #m alergat. 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim.

E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. &um l-as putea rosti. 2oate au sa-mi piara nelinistile. fara sfârsit. au ajuns e-periente.. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin..it. *a trebui sa înc.ioaba. 'u e adevarat. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc..iar pe 'isPa. 8ragostea trebuie sa ramâna. Mi-e draga." 'oaptea. Mi-e draga..ipul fetei. cu nemultumiri. nici o biruinta c. uit orice altceva. Multe gânduri au ajuns acum sentimente.. fara sa-i observ desertaciunea. ci eroismul.eara straina.otarârile.imbat. c. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou.. de acum. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama. în vagon. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu.. aceasta o simtK sufar stupid.. ca acesta e sufletul meu. *oi tainui pentru altii..recitesc . . &eea ce fac toti. 6ata nu mi-e draga. cu lecturi. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare.. fac si eu... &uvintele sunt stupide." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat . 'u ma voi teme. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. 'isPa.. "Mi-e draga 'isPa4. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. spre #ncona1 "'isPa. noua si agera. Stiu ca aceasta e dragostea. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain. #cum.. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei.. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. . cu oboseala." Insula &apri. si simt ca va ramâne în suflet. 'u e umilitor.otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. /otarârile n-am sa mi le sc. #m luptat cu somnul. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. cuprinsi de nebunie. #m înfrânt nebunia.. cu poftele trupului meu tânar. 8in intuitii. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii.imbat. cu revolte. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i. 'u stiu care parte din mine s-a sc.. cu ispitele cartilor amuzante. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. eu nu sunt îndragostit." "8aca se va observa sc.. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste. Sufar. îmi spun mereu1 totul trece. singurul în care ma încred.. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc.. Mi-a fost draga si mai mult la mare.inuita de remuscari. . 'isPa.imb. #re sa treaca. 'u vreau sa înteleg nimic." 2e vapor. Ispita e puternica. 8e aceea mi-o spun mereu. cu nebunia. &ând mi-amintesc de c. e împlinesc cu greu.. 8ragostea e vinovata. 'ebunia mea nu este dragostea. Mi-e draga. mi-e draga. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. Ea ma mângâie.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. Iata. tainuita si neîntinata. ca o g. la Iasi. 2entru ca o spun eu.. ci stapânita. Iar eu nu sunt oricine. 8ar încurajarea mi se pare neg. 'u pot lamuri nimic. cu pretul a oricâte îndurari. ca aceasta fac. 8rumul mi-l voi urma. în tren..id caietul si sa privesc #driatica.otul trebuie sa treaca. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. trebuie sa ma cred.. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc. sa-mi marturisesc. încerc un sentiment ciudat.

. aproape de mine. #m fost si la sc.oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". 2lecam. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH .inui în van. &elelalte erau confesiuni stranii. 8aca nu.iar. cu un caiet si o carte.ea realitate1 eu. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca.IE 2E'. WWIII. urias.ot ce am facut pâna acum. '-a înteles nimeniK nici 'isPa. nadejdile. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. si ma c.icit dorurile. dormind prin stâne. mai putin pretios dintre paginile scrise. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. s-a pogorât iar seninul. prin orase de 8unare. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. #laturi de viata dura. *ara petrecuta în rataciri. iar nu la dragoste.. Ea m-ar primi. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. oricât de lunga i-ar fi agonia. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti.na se va pogon o data cu moartea.ilia. 2ublicam ce era mai putin viu. sfârsita dupa miezul noptii cu . . #cum. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari.emari pe sub castanii umezi.E3 853# . # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c. 'u disperam.it. ME8I.oate anticiparile acestea n-au rost. toamna ma c. alaturi de vec. va pieri. . Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. Sunt un nebun. Eataceam prin munti.Simt4 8aca se va observa sc. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna.eltuind putin. si sufletul ei creste din semintele du. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele.. #cum.ândul acesta a întristat-o mult. 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul.ot ce încercam sa uit crestea în amintire.otarârea celui care stie ca odi.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. viu. asa cum am ?@enuntat si eu.. mijloc de împlinire al marelui meu gând. departe de oras.#. padurile se însângereaza. Si n-am plâns. enigmatice.inuia. nemultumit de ceea ce face. intentiile. barbar.ândind la durere. #ceasta e lesne de înteles. 8ar a fost numai o criza. acolo. îmi purtam singuratatea pe carari. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. pe care am vazut-o rar. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. c.. a sc. . singuratatea mi se însenina. Eestul sunt ipoteze si jocuri. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. dar îmi ramasese mântuire.ului meu. si de acolo la 'apoli. $9! .otusi. &âmpurile se înaspresc. *reau sa ramânem prieteni. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. 'isPa va renunta. dureroase. de-a lungul bulevardelor.it. înnegrite. mai putin original. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire.inuie mai mult si mai adânc. fara sa uit si fara sa plâng. &ealalta. apoi prin #ncona la 6iumeH. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot.5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c. Singuratatea ma c. . asurzitor. 'imeni nu poate afla. cu pieptul ros de dor nemarturisit... care m-a tulburat mult. îndurând ploi reci. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. prin manastiri.. *a pieri. 8ar mie teama. s-ar putea narui.." R . tovaras c. si nu sotK de aceasta sunt sigur. cu nelinistea.

n-as mai scrie povestire. de c.eie povestirea celor doi ani de e-periente. stiintificeste. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. nepot. #m stat . 2utin îmi pasa de toamna de afara. 'u stiam nici eu de ce plâng. sunt eu. care sa o întareasca. #steptam înca o ispita. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. &ele ce am îndurat. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. Ma voiam om depasit. departe. M-au îndragit toti1 mama. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. ci jurnal. &u aceasta pagina se înc. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. ?@ &u fata linistita. mi-a pierdut urma. pe câmpuri. .emari si de biruind asupra slabiciunilor.otarâri. la tovarasia noastra. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. voi aprinde lampa. iniile. &ine stie ce pun la cale. adica. E destula tristete în mine.. e-perientele ultimilor ani. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte.Simtind apropierea eroismului. si ti-am împrumutat cuvintele. îmi ajung zgomote din strada. între carti. prizoniera. 'u cunosc. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. se va lumina sufletul eroic. Stii ca. e toamna. Iata.otarâtor. #stept . îmi coltu-rasera fata.u îmi ascunzi ceva.. fruntea purtau fiecare o masca. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . singuratatea nemiloasa.itlul acestui capitol e fals. alaturi de o familie mediocra si fericita. pe strazi. astept. 8upa ploaie. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. #stept sa-mi scrii. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne.3 2#E. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. 'imeni nu putea patrunde dincolo. taina. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât..ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. Ma supraveg. 'u poti banui cât am îndurat eu. fara sa observ.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. într-o curte necunoscuta. . 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. 8ar poate e tristetea celui care întelege. fara sfârsit. 'u înteleg de ce te-ai înc. Si privirile se sc. 'ici Eadu nu întelege. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic. unei singuratati austere. Si nu stiu ce astept. Si voiam sa râd. pâna la plecarea mea. la Iasi. în timpul sarbatorilor. Si mi-ai fost nesuferit. sentimental. biruiam. care m-a ospatat de sarbatori.II I 2#E. scrisul. cerul e vânat. 6amilia care m-a stapânit.. nu stiu. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. 'u stiu cum se va sfârsi. în durerea suprema. cu pumni strânsi. S6ZESI. Ma osândisem..eam etic.alucinat. 'u voi scrie aici nici o meditatie. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. 2âna atunci. Eenuntarea se împlinise. cuta sprâncenelor.imbasera. în mansarda. 'u stiu. 'u ma e-alt retoric. #fara. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. . 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. în curând. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. ma trudesc sa scriu ca tineH. fiu. prin taina care ma sfâsia.. *ietuiesc aproape singura. #ici. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. 8aca as continua.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu. Eu asteptam un fapt . sa le multumesc. sa fiu vesela. fiica.

îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.. &re-de-ma. . $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile.. pentru ca îti sunt mai mult. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. de vinul prea vec... 'isPa. 'imeni nu-l cunoaste.lipsa. 'isPa.. W*I si /istoire de la langue. 'ici venirea ta în amurg.. *a fi o intrare cumplitaK prudenta..i. "6lorentele" casatorite. Esti revoltatorK dar numai atât. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei. multe. Si ar fi stupid sa ne întristam. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. care ne priveau obraznic..i s-a strâns inima. sala cu perec. .. fericitaH. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare. ai plecat a doua zi. #r fi fost asa de frumos. îti sunt cel mai bun prieten.. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi .iul cercH. salutari de la 'isPa. *oiam sa te vad. care filozofez nostalgic. vrei sa-ti scriu. 6armecul se înzeceste în tacere. 8e atunci.otarârile.. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti. 'isPa. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara.o saptamâna la 0ibi. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec. &âti mai ramasesem din vec.. .. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. în odaita ta calda.. Stiu ca te vei plânge de obscuritate. 'u fii prea magulit de izbânda. care ne socoteau logoditi. vizita la cerc. comitet nou. Sa-ti amintesc mai multH... Stii. *iorica...u iubesti faptele mari.rebuie sa ramân eu însumi. 2oate vin si cu 0ibi. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului.. 2entru mine. . 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. sa lacramam pe un trecut. în loc sa încerc a-ti scrie o . nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. 8ar m-am înfrânt. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept.. 2âna atunci. nu e asaH Spune. dupa miezul noptii.. când tu dormitai zâmbind.. 2resedintele bolnav.. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. Mariuca.i. de alegorism e-cesiv. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. .. . ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda. 'onora asimilata Societatii medicinistilor. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. #i venit la cinci. 'u am uitat nimic. Si apoi. 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. 2. prelungit cu vin vec. #sadar. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. de sarailiile prea dulci. #sa eram si noi.. ceasurile acelea au însemnat prea mult. .i noi. 'isPa.Si venirea lui Eadu.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. straine si fericite.. de data aceasta. 8aca am ramas departe de tine atât timp. studente din anul întâi. studenti din anul întâi..rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie.aidaroff..S. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad. Si mie. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . #m fi stat amândoi. 0ibi. pentru ca tu râdeai prea mult. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi.. de prietena ta care a fost fericita. de neprie-tenie.. aproape de doua.. 'isPa... nu ma poti mustra. si râsul nostru sting. nici tie nu tiY! voi destainui. Sunt tot atât de stupid si eu. pe care nu le cunosteam. 'isPa.. nici prea lungi. .u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. .

bucurosi ca ramânem iarasi singuri. 'u stii ca înteleg greu fara tineH. 2rietene. cu umerii încordati la masa de lucru. toate acestea au sa treaca. numai pentru noi doi. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. 'isPa. #i adormit cu mâna sub obraz. 8ar n-a fost asa. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. nu ma pot întoarce. 'u-mi lamuresti nimic. singura. Eu ma razvratesc împotriva ei. si vin mult. . #stept. 2rietenia noastra ramâne. multK am îndurat cu oc.sa-l dezvaluie.toti trebuie sa-mi fie straini . întotdeauna. 'isPa. 8esi. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. nu primesc pe nimeni.e voi vizita. cu aceeasi pijamaH.u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate.ii aprinsi. izbucnit spontan si dureros de lung. oricât te-ai supara tu. ai sa întelegiH 'e-am sarutat. 8aca. aproape de zori. de ce sa plângi. Mi-esti cea mai buna prietena. daca te fac sa rosesti. Si eu aveam mult de scris. înca.ilibru. trecuta.. #m îndurat si eu. întoarcerea acasa.. dar sufletul meu ramâne al meu. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat.. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia.. spune-mi.. 'u mai pot fi cea de acum doi ani. un singur gest. si apoi m-ai lasat singura. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. a fost pricina claustrarii mele.. înca. când esti. S-a petrecut. ci numai se linistesc tulburarile.iul ec. cu pumnii framântati. #i adormit. 'e-am sarutat.. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. 2entru ca aceasta e vointa mea.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti... senzual. . se asculta .ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios.. si prajituri.i-ai amintit întoarcerea de la manastire. eu pe jet. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . I* 'isPa. provizoriu. multe carti care trebuiau citite. #r trebui sa povestesc. pe care o ascult. 'u te preface ca nu întelegi. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. .. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. aproape de despartire. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. dimineata. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten.u.u ma vrei mare. de ce nu vrei sa întelegiH. nu e asaH. Si plâng. calm. singuratatea. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . Singur. 8e ce te-am sarutatH . ceea ce ma . .scrisoare frumoasa. Iarta-ma. scrisoarea ta m-a îndurerat. # fost original. nu te uit.. &riza nu e. Si sunt atât de trista. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. 6ireste. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. Mi-ai facut. 0uclele scurte fermecasera perna. înainte de linistea mea. 2rietena buna.otul trebuia sa-si recâstige vec. eu trebuie sa ramân singur. care m-a înspaimântat. în singuratate. de pretuirile tale. nimic nu se uita. tu înduri nostalgii prea deprimante. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi.icesti.iar g. #cum. asa cum faceam eu în copilarie. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. m-ar întuneca pâna la ura. fara sa stii. multe viziuni care trebuiau uitate.. 0anuiesti multe si poate c. (. . înapoi. de gândurile tale.. atât de tânaraH. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. înca.otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. însa. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile.. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald. 8upa cum stii. Sufar mult.

si pentru mine.. E jignitor. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. 2. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. de trupul tau. &artile sunt mari. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic.. apoi sarutul sfios. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec.concerte împreuna.. multe. S-a sc.. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. 8e ce. 8eparte. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. #m suferit. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. Stiu un singur lucru. Ma desteptam diminetile. un resort launtric sau o a-a. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. ci vointa mea. îi lipseste ceva. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. un sc. Sunt stupid. de glasul tau. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. &ine stie ce banuiesc. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. 8aca îti trebuiesc carti. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH . se strânge înfiorat palma prietenei. tu cu prieteniile cele noi. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. nu se va înc. apoi îmbratisarea patimasa. si pentru tine. 'u stiu.. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista.. #s fi voit sa fug. cine stie ce voi face.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu. te saluta prietenul tau. îndur acum crize pe care nu le înteleg. de mediocritate. ostenita. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute..imbat mult. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine.inui. zece sau cincizeci de ani. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. nu se va pierde. cât mai mult. ca toti ceilaltiK si eu. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. ma c. ti le voi trimite prin Eadu. Ma întrebi daca lucrez ceva. #ceasta se va sti dupa cinci. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. sau vei ramâne aici. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. 'isPa.ie n-am sa-ti spun. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena.. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. în mansarda. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. .S. 8e acum. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. #cum. când eu voi pleca în 'ord. nepasatoare. 'e vom scrie.eia nimic.. iar tu în vreo tara calda.ilod. 8e aceea trebuie sa ne despartim. de apropierea ta. prieteni austeri. apoi logodna sau colajul. . la sfârsit. ispititoareK noptile sunt lungi. sa ma aperi. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. citeste.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu.e rog sa ma ajuti. pentru un rastimp.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. usoara. El e singurul pe care îl primesc. nu mai ma pot preface. toti înteleg ca sunt trista. 'u se va rupe nimic. .ânjeam zi dupa zi. *reau sa te simt vecin. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . foarte rar. #ltadata eram trista.. 0ea tot mai rar.ea ta prietena. sau o notiune. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. de oameni. 2rietene. 'isPaH. . 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta. sa fug.

#minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. 5ricât m-as însenina. în cel mai alb oras. cu petreceri. . mai ales de catre colegii din cerc. 8esi. #celasi prieten. 8e aceea lupt. sentimentala sau cerebrala. nimic de *iorica. pe strazile cu soare.rebuie sa ajung. uita. oricâte ispite m-ar încerca. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic. în curtea cu zapada. ai înnebunit asta-toamna. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti.. #cum. nu e asaH. ci îti scriu ca dimineata. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. îti strânge mâna. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos.. . ca esti nebun.. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. E stupid sa ma plâng de consecintele unei .otarâri de ale mele.sa ne despartimH.S. *I 'isPa. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. nu sunt erou. cât timp sunt trist si tulburat.na la unul din . cât sarutul final staruie sa ma mustre. si durerea mea. . si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. 'isPa. *II . '-am putut citi nimic în acel ceas. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca.e. sângele si du. 2. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o. cerul si scrisoarea ta m-au c. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. pomeneai de "carnea. prelung ca o agonie. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor.. singur aici.. disperat.#m venit la tine. dar n-am surprins nimic deosebit. #cestea spun ei. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH.u. Ma înspaimânt.inuit iarasi. 'u. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. te rog. 'isPa. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator. un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta.. Eu. 6ireste. Eu am voit. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. daca ai cu adevarat vointa. 2rimeste sa ne întâlnim iar..inuit amar. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. tulburarea n-a trecut. . pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. upta începe. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna. cu sali luminate pâna în zori. etica. cu pomi.. si când totul a ajuns iar amintire. Se sopteste anume. 'ebun erai si mai înainte. m-am c. când ai publicat acele pagini de scandal. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. Si apoi. 'isPa. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta.i-am spus prea mult.. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. 'u-mi scrie. 'u sterg nimic. cu perec.. te rog. întelege.. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . 8upa socoteala lor. 'isPa. colegii de la cerc.u cunosti .ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca.otarârea mea. #i sa te surmenezi. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. eu trebuie sa sufar. într-o curte alba... care ma socotisem aproape linistit.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. îngâmfat cum esti. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. dar nu-l înteleg. Eu nu te pot vedea atât timp. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. nu vrei sa te tradezi.... *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. ori anulat.i fericite. într-o iarna cu câmpuri. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec.

ti-as spune multeKRsi daca as vrea. E umilitor. nu mai sunt. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. asupra unui domn care ma cere de sotie. #cum. 'isPa. fara imbold.. 8ar mi-e atât de dor de ea. n-am sa ma supar. asupra unui tânar dragut. când eu scriu ca tine. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. si înca prea tânara. Si nu alung tristetile . M-am sc. 'isPa. cu vorba vie. Mi le-ai povestit. Iti sunt prietena. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. #s avea atâtea sa-ti spun. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. cu buze foarte frumoase. aceasta ti-am mai spus-o. prietena. de care ma caiescH 8ar uita-l. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum. acum. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. fraze si continutul notiunilor. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez.. niciodata. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta.u. 'u pot face nimic mare... cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. de un prieten pe care îl pierd. &artile le înteleg alaturi de tine. 6ireste. si am nevoie de creierul si sufletul tau. *reau prea mult ca sa pasesc singura. care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi. . cu rugaminti de îndragostita. prieten eremit si rautacios. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. care ti-e prieten etc. cu îndemnuri. si tu ma zapacesti mai mult. &um le-as putea scrie. te porti ca cel din urma dintre prieteni. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. cu atât sunt mai tulburata.i si buni. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. &u cât o citesc mai mult. de gândurile si încurajarile tale.imbat.mediocrele tale romane. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. înainte de a te cunoaste. de atunciH Sa fie acel sarman sarut.. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. eu vreau sa ajung o femeie de elita. Stii ca sunt femeie.ottel 'u-mi esti prieten. 'u pot face nimic fara sprijin. E prea târziu. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. sa pot evolua singura. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. #stept primavara cu inima strânsa.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde.. 2e mine ma poti primi. sa te întreb..imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. '-am sa te mai vizitez. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. care ai e-altat prietenia. iarasi ti-as spune multe.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic.. E greu. cum ai suferit tu fara . nici colegele vicioase si bâr-fitoare. 8aca tu vrei sa ajungi erou. 3niversitatea nu mi-a dat nimic. 'onora. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. 8e ce te-ai sc. #m fost ca doi prieteni vec. cu fapte. Eu astept lamuriri precise. 8aca as sti sa scriu. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. uita-l4. In orice caz. Sunt eu.

e calea libertatii perfecte. eu am voit. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati.ist. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. în lipsa unui alt suflet prieten. . iar trupul se insinueaza. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu.otarârea mea si sa ma apropii. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând.ii celorlalti o vicioasa. .u esti perfecta lânga mine. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. si c. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede.. 5 femeie... 8e aceea .iar cu riscul de a parea în oc. nu se mai împrospateaza. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. . luminata de un sens spiritual. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. pe aceasta cale a libertatii perfecte. te vei simti sfârsita. menirea femeilor. oricât ar fi de superioara. 8ar nu-l vad cu putinta. trebuie sa pasesti singur. te vei lasa aleasa. îti marturisesc. 8ar am ajuns prea departe. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. multumiri resemnate. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea.emarile lui nu pot fi înabusite. si acum vrei si tu.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. . #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. multi ani. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. sa te mângâi. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la .. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar.. #ceasta e soarta. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. nuH. fecioara. spui tu. la . luând si daruind.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. c. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut.otusi. Sunt numai un puritan si. 2oate. #m acelasi dispret pentru sot. .desi ma doare sfatul acesta. piere. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. Iar. care sfârsesc prin a se suporta si c. si nu stiu unde sa ma întorc. poate. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. deprimata. E adevarat. îti accept formula.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. a fericirii prin abrutizare spirituala. 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc. 8e aceea. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil.decât scriindu-ti. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. 2oti ramâne pura. 8esi eu cred altfel. 8rumul e greu.iar împrieteniK o fericire calduta de camin. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. nu ma vei uitaK dar. $"$ $"% mâncare calda si copii. 'u ai deloc dreptate. epuizata. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. #m cel mai sincer dispret pentru amant. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. #stfel înteleg eu. sa ajungi o femeie superioara.. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. 'u trebuie sa te simti jignita.

ne vom vedea curând. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea.întoarcere. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. Ieri am fost la tine. Mi-am însemnat pe o fâsie de . pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa.u vei gasi. o sotie bogata si inteligenta.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. 2etre.e de doi ani. sa ajung. dezorientata. si tristetea s-ar preface în bucurii. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut. am citit mult. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. scrisoarea ta. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. pentru ca.. *oiam sa-ti fac o suma de surprize. . . ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase.imba gândul. . ca nu mai raspunzi la scrisori. Si.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza.isa. 8e acum. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. ci si pe ea. . si apoi usa era înc. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit.ie ti-am marturisit. la creatie. lupta dintre cele doua patimi a trecut. 3rasc si mai feroce. ca vrei sa pari original. un fapt nu ma supara numai pe mine. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. asupra unor pasaje ciudate. 6ac totul ca sa-i plac ei. pentru ca asa scria în bilet. covârsitoare1 fericirea noastra. dar esti aproape nebun. . 8e ce nu mi-ai desc..ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. 'isPa nu te va putea atâta la munca. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas.oate acestea sunt triste. Erai acasa. puterile mele de munca sunt înzecite. ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. vec. ti-ai sc. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. la curaj. Ma simteam atât de fericita. mai târziu.u stii ca eu n-am sa primesc un sot. nuH e îndur si eu. Si apoi. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. Si ti-am marturisit. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. nici un pic de bunatate. fara ajutor.imbat si eu.. nu ma vei mai întelege. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. nadajduiesc. si trebuie sa-ti vorbesc. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni.... în plina criza. de . o prietena tulburata. de acum.. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit. iar nu altul. din cartile daruite asta-iarna.nit sa urc treptele.ârtie multime de întrebari. ce s-a petrecut cu tineH. &a sa-ti plac. dar le ascult. de asemenea. deodata. sunt 2etre. începusem sa ma bucur de primavara.. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . _ . în ultimul timp. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH." Sunt sigur ca ai auzit.. asa cum mi l-am sc. #i uitat. în vreme ce le scriai. WI 2rietenul meu. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. #cum.. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. aspra si mincinoasa. 2rietenia noastra. 8e altfel.

pentru mine. Stiu. prietena ta. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. sa-ti fiu aproape. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. 8ar eu nu pot crede în fericire.. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. . te sângera.oate e-perientele. mi-e draga. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei. e frumoasa. sa alerg.icindu-i sfârsitul. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.. Magia cuvântului îsi va face efectul.iar fara sa fim soti.. Ma gândesc tot timpul la tine.. de mângâiere.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. dar mai înseninat. 'isPa e perfecta. nu o vorba desarta de continut. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma. trupului care se razvrateste. 'u pot crede în realitatea fericirii. de asemenea.otarâri nebunesti. fara prietenul meu. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga.. Mi-e teama de fericre... înecata în ceata. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. M-am . lamuriri finale.ovarasia 'isPai ar fi...u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu. tragicul e efectiv.. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. dupa ce m-ai îndemnat. trebuie sa renunt. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. doi ani.. nici .. ... . e libera.prietenie. în primavara. 'u pot s-o gândesc. sunt atâtea flori. cât m-a torturat si m-a ispitit. mai scriu aici câteva pagini. 8intr-un capriciu.. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. în orasul cu acoperisuri întinse.imb. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. &um poti ramâne în mansardaH . c. #cum. nici s-o simt. m-ai îndepartat. nici c.. 5r. 2entru mine... g... eu. .otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. 'u se îndrageste decât o singura data. WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. încât voiam sa cobor în strada. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. 2rietena mea. singura fericire pe care as putea-o astepta. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. . cu tristetea care ma copleseste. îti recitesc scrisorile.. E atât de senin afara. asa cum a visat eaH.. Sunt mai trist. si vacantele. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva.iar daca ti-as spune ca te iubesc. Eu. asa ca sa înteleaga 'isPa.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. asa vreau eu... s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4. 'isPa mi-e draga. $": Si cu toate acestea. ma înspaimânta. mai mult ca oricând. 'isPa. atât de cald.. 8ar si eu sângerK singura. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei.. 'u te înteleg. care nu am putut tacea pâna la urma. 2ot scrie. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. m-am simtit atât de singur si parasit. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea.e urascK esti încapatânat ca o bestie. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la . 'u stiu ce am sa fac. cu atâtea daruri neîntelese. Simt ca. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil.

Si apoi. aproape. sa nu-mi ramâna nimic strain. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. îsi trimit <urnalul meu intim. nostalgica. &red ca am scris multe fraze obscure. Mai târziu. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. cu plânsul neputintei.o spaima copilareasca. sobra. #s vrea sa ma admire pe mine. înfrâna. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c. In putini ani. 'imic din seninatatea sigura. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. întâlnirea cu 'isPa. Eu ma simt dus de meniri. cu valorile si nazuintele mele. puternic.. Mi-e somn si tremur de oboseala. în iubireK iubire din pricina si. #cum. mult. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. modela. '-as mai fi putut munci. fara sa se depaseasca. 8aca eu as sti sa scriu.. în toate aceste atitudini. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. totusi. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. 8ar de ce trebuie . pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi.i. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. ani. '-as rabda sa admire pe un tenor. pentru ca asa vreau eu. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. pentru ca ma aflu sus. Mi se întuneca mintea. *iata mea va fi întunecata. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. pe care am stiut-o cali. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. ostenit si istovit. 'ici nu mai recitesc. iarta-mi tot ce ti-am scris. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai.iar daca as putea crea lânga 'isPa. sensul vietii acesta e. 'u ma voi feri de ea. #s fi ramas tot timpul lânga ea. când eroismul nu va fi numai o tinta. a fost tragica. eu sportsman. am fost asa cum voiai tu sa fiu.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. 'isPa m-ar cunoaste larva. #s vrea sa fiu eu tenor. calma. o ascult. care atunci îmi scapau. m-as simti umilit. Eu nu pot crede în fericire.inui 'isPa. sa n-o dispretuiesc. Ma simt naruit. nimic nemarturisit. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. M-as arata cu pacatele carnii. WIII 2rietene. Menirile ma poarta prin vointa mea. eu pictor. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. nu m-as mai fi reînnoit. aspra. în mine. inedit în mine. $"7 Si apoi. nici reculege. Iarta-ma. cu disperarile si înfrângerile deprimante. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai. la începutul unei crize. sa n-o urasc. poate. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. prefacuta... c. aspra. cu fata descompusa de veg. mult.in si. 'isPa ma admira. 8e abia mai am puterea sa scriu. în mine. de departe. Singurul tau prieten. 'isPa." R 'isPa. crede-maK am fost foarte puternic. Ma voi coborî iara si în lume. ti-as marturisi acum multe. M-ar c. distanta pe care o admira ea. sfarâmat.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. #m fost puternic. cu slabiciunile sufletului. de acum. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa.na numai la mine. amara. totusi. #s fi nelinistit. lipsit de e-periente cerebrale. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. sobol munci tor si orb. împotriva vointei mele. pe un pictor sau pe un sportsman. . dupa cum tragica a fost prietenia noastra. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. pentru ca nu-i pot împlini c.

. .. Sunt bogata si sunt libera. Mai târziu. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. 8e ce sa te c. fara sa lase urme. eu care aveam nevoie de tine. .u îmi spui ca îti sunt draga. 2e mine. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. 8ar nu mai e nevoie. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica.iar sa le visezH 2rimavara. dar fara martori si fara oficiu. *om astepta vara.. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c... &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. Eu ma simt a ta. <urnalul e al nostru. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. mare si creator al luminilor mele.e-as vrea stapân. acum. si din pricina mea. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. . 'u trebuie sa ne despartim. . care sa ne înlocuiasca. care am fost atât de slaba.eama. nu e nou si nu e. m-ai creat. #s fi dorit. . sa le înfrângi.. si sufeream. si vom pleca. citindu-l si recitindu-l. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. mai ales. 'u vom gasi.e vedeam atât de sus. nici logodnicul suav..inui.u ti-ai trecut probele vointei. mai definitiv. . M-as târî la picioarele tale. 2rietene. .. #tunci când vei fi obosit. 8e ce sa ne despartimH . 'u duce renuntarea pâna la nebunie. orice fata se îndragosteste. le pot spune sincer si fericit. pentru ca te stiu un barbat. va fi de acum înainte rodnic. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. nici curtenitorul priceput. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. întotdeauna. #propierea noastra de trupuri si suflete . &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. ma simt înca trista. Stiu ca tu vei izbuti.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. asa cum e sufletul meu acum. # mea. te voi mângâia. pentru c. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH. ai sa-mi multumesti.. 2entru mine. care ma fascineaza si ma stapâneste. 'u ne mai putem desparti. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. 'isPa4. asadar." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. ci pentru ca te simt puternic. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. . asta-noapte. 'oi vom fi soti. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. realH #m putea pleca mâine. nu e asaH 2entru ca. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. eu aproape de tine.. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. *iata ta îsi va pierde sensul fara mine.. 'u mai ai nici un . tu puternic. 2oate sunt. 8e ce nu ma ieiH #cum.. #s plânge mult. deprimat.u stii. se uita. 'u esti pentru mine sotul ideal. sa transcriu anumite pagini. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. 'u e frumos asaH 'u e original. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. mult. altadata.emarile sufletului tau. tu nu poti spune decât da. asa cum ai voit tu. &riza ti-a trecut. atât de izolat. slab. nu ma sfiesc sa te cer. si care nu ma puteam înalta.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara. si nu sunt umilita. asa cum vrei si cele ce vrei tu.u m-ai creat. sa ma daruiesc tie. când stiu ca tu suferi mai mult. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. nu ar fi putut fi altfel.numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. dar sunt si altceva. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. te c.nu va dauna operei. fericiti. nici unul. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine.

te vreau.ertium non..e voi ajuta întotdeauna.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult.e cer.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. ucreaza la #cademie pentru licenta. C aprilie. Stii ca eu ies atât de rar".. R $$ aprilie. . o vizita. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc. ci râde.. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de..u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt. întunecati. felicitari si salutari. frumosi si bogati. nu mai stiu nimic. împreunaH . #s vrea s-o mai vad pe 'isPa. 'u stiu. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.e-am ales pe tine. cu mineH . încercând sa patrunda dincolo. . cu geanta plina de caiete si carti.e-am c. E suparat ca nu i-ai împartasit direct .. 8e la 0ibi. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH . lacramând fara sa înteleg pricina. 8ar nu va fi decât fericirea.#i sa te surmenezi. Ma simt rusinata.. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. sa colindam.ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. . si am sa-ti zâmbesc. *izita *ioricai.. stie ca 'isPa nu mai e trista.u nu mai ma poti lasa singura. care e 'isPa ta.eama fericirea...otarârea ta. printre munti.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri. . îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. de tremurul mâinilor. 'adajduiesc ca îmi vei face. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. &um ai putea spune nu. încât am început a le rândui pe podele. îmi esti drag si îmi esti stapân. seara. slabit si mâna îmi tremura.II # II-# A2#E.E# # III-#B #zi. 'u mai stiu nimic. . Eu am zâmbit si i-am spus1 . 2rietenul meu ma privea atent. prietene.inuit destul. disperat si neobosit. ca nu mai munceste.imbat. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna.3 2#E.. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi. #m fost destul tristi.i-am spus atâtea. . #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa.neasca. de cearcanele oc. &artile s-au adunat atât de multe în rafturi. '-ai dorit tu. R 8e la + pâna la $G aprilie. împreuna cu logodnicul tau. din adolescenta. sfârsita. Sunt palid. . ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. pe ape.ilor. zâmbii eu. 2rietena. .Mai ai mult de lucruH . #cestea ti le scriu acum. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale.. *estea am aflat-o de la Eadu. florile de liliac s-au trecut.ii îmi lacrameaza de lecturi. 2e amândoi ne c. 5c... în gradina. rataciri pe tarmuri. noaptea. #s vrea sa-mi vad prietenii.. cu obraz proaspat. nu stiu ce sa-si scriu. Iar sunt trista. S6ZESI. înca o data. de multimea caietelor scrise. am muncit ca un nebun. &âte nu vom împlini. 2.. . sa îmi vorbesti.S. . 8ar tu trebuie sa vii. sa plecam.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi... #stazi m-am plimbat mult pe strazi.. 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti.

. nu e asaH.u esti baiat.. si înc.. o carte la o luna. cu pieptul larg si umeri tari... Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum.*iorica. #i sa începi o viata noua. în oras.... &um n-a înteles... 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi. 'u plec.. Eu l-am îndemnat sa plece singur.. #ndrei aproape a zapacit-o.. stinse. Si nici nu-l cunoaste. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie. .2âna în toamna.'ici eu nu stiu. în criza.Stiu. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. . *iorica mi-a marturisit si tristetile ei. a încercat ultimul mijloc. 6ireste.. te razvratesti zadarnic. . Ea. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. cu locuri noi. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum. ucigatoare. poti ajunge oriunde.. . #cum fiecare apuca pe alt drum. 'u stiu si nu cred. cu rosturi politice. Si 0ibi îl iubeste.. 8ar nu e tristH . 8ar e asa de trist.aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. atât de repede. îl iubeste. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista... *a ajunge profesoara într-un oras de provincie.'u. fara sa fi cunoscut o primejdie. atât de pacatos... . cu nume... sa rataceasca. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. &ine ar putea sa ma biruie.*iorica.. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie. Mariuca asteapta o casnicie pripita. cu destinul.nica. *iorica. 8e 0ibi am auzit vesti triste. înduri acum melancolia sfârsitului universitar.... . acolo e sfârsitul. .. stupid de repede..u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH. însa.. upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. 8ar euH.oti îi cunosc dragostea.. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. 8e ajuns. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi.. toate acestea trebuie sa se întâmple.rece.. .imbarea lui Eadu ma înspaimânta. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre. ci sa dai valori mediocritatii. 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita.. asa e firesc. Si anii au trecut. daca ar avea un sprijin. o durere mare sau o bucurie mare.ei o epoca.. înca. cu lumea... &e mult l-ar iubi.aidaroff se pregateste pentru barou. aici.. îmi sfârsesc tineretea stupid.. cu oameni noi. 8ar e.. poti cunoaste tot. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun.. proaspat..... ti se par stupide. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile.rebuie sa traiasca.. înca. care rascoleste acum #cademia. poti pleca. în toamna plec.. E greu. . a unui profesor de liceu... acolo unde ma duc. Si cât ar lucra.. în adolescentaH înc..eierile sunt totdeauna triste.. 8ar mai sunt câteva luni.... iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. .. .. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru. 8upa licenta. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite. ... ca nu o iubesteH R Sc.. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. atâtia ani. sau transfigurând-o. . *iorica a plecat tot atât de trista. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si . si toti cunosc prudenta lui #ndrei. în cel mai bun caz. . 8ragostea lor a durat doi ani.otul se uita.'u ma razvratesc.. .. 2entru mine.. îndârjit în lupta cu mine.3ndeH .

.'u se poate4. .Scoate-ti bereta.e. mi-a luat bratul . . Iar linistea nu si-o va gasi. e inutil sa te prefaci pudica. sa mai mediteze.. voiam sa te sarut comod. de simturi.. tremurând. 'u vrei sa vezi... dar ma înspaimânta urmarile. .ii mei. *a pacatui în manastire si mai mult. . # început sa râda. pentru cea din urma oara. #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. am întâlnit pe 'onora. X . $:$ $:% &e-am simtit eu atunci... nu se poate4.'onora. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . îmi placi si mie.# început sa fie cald în mansarda ta. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite.. aproape de înserat.'onora. iar sufletul vast. R #zi. îi astept la mine.rupul i l-am frânt. I-am zarit sânii. bruni si speriati.. dupa ce plec eu. #cum sunt logodita..ii si i-am stapânit coapsele. 'u ai amintiri în odaita meaH. .. sus. si... #cum doi ani o îndragisesi.'u te mai recunosc.#i sa fii cuminteH ... #m cerut-o.si am plecat. fara disciplina..'onora. Sunt logodita. . I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul..#cum ai sa vrei mai mult.. &alugaria tânarului nu e o alinare. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur.&u atât mai rau pentru logodnicul tau. atât de întunecat. .isera singure. . de primavara. R "X Mi-a zâmbit.. .. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari. fara aparare. mai puternic decât vointa mea.. de purtarea mea..'u se poate. . Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor..&a un prieten. nu însenineaza.icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc.ai la mine4. . sincer si direct... 'onora a fost astazi mai frumoasa. &opcile de pe umeri se desc. în mansarda. parasite acum cinci ani. vast.. si-apoi sa se . mansardaH.. în toamna plec. #minteste-ti. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. Eu nu pot sa ma duc la Ea. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. scoate-ti tot ce vrei.. 8e unde îmi g. 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu. .. ci tortura. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa.. Mi-a aratat fotografia lui. . . 3itase obraznicia mea. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. mai patimasa.. cu care se va casatori. Sa mai astepte. Misticismul lui Eadu. 5 g. #m despicat genunc. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. .#i început sa vorbesti ciudat. pe bulevard.#cum nu se mai poate.'onora. E prea vec.iceam tulburata.îi înteleg gândul. Eu îi simteam trupul încordat. casa se darâma. 'u linisteste. I-a sarutat fotografia pe strada. #m ales cealalta cale.. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. mai calda.'u. .otarasca. cu o dedicatie stupida si dragalasa...

Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. într-o zi de reculegere. slabiciunea. cu e-amenele trecute. o reorganizare a mijloacelor de lupta. Si-mi scrii ca te simti puternic.judece. #cum. nu fuga. . bucurii. din sensul pe care îl dau eu lumii. 'u o e-altare provizorie si trucata. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. si sunt totusi e-altat. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. 'e-am desfatat trupurile. ". nu a adevaratului suflet. înainte ca eu sa sovai. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. 8e altfel. sa rupi logodna. din ultimele e-periente.u nu poti întelege pretuirea biruintei. a sufletului nascut din trup. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. toti sunt tristi de vara si de despartiri. efectiv. . Si simteam tulburarea nestinsa. între carti. înfrângeri. încât cuprinde într-însul dureri. ci ai fugit din lupta. doruri. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti.inuri. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. a mansardei cu amintirile adolescentei. logodnica celuilalt plângea. E umilitorK va fi o uitare organica. înapoi nu ma mai pot întoarce. . E-altarea izvoraste din îndurarile mele. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea.. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. nici plecarea mea pentru atâtia ani.e-a mântuit mediocru si umilitor.u nu ai biruit.rebuia sa ramâi aici.. #poi. nici darâmarea casei în care am copilarit. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. în patul meu. din acel oras departat si imens. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. Ea nu e vinovata. #colo. R 8in scrisoarea catre 2etre. 2entru mine. si te-ai logodit. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. #i fost atât de slab. mare. în orasul cu ispite. #ceasta era barbatesc. nostalgii. 'u ma întristeaza. ai înteles greseala si ai fugit. ci un fapt las. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. pentru ca sufletul e transfigurat.ipuite.. acest cuvânt e-ista. 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa.8e ce ai facut asta. #cestea au trecut. pentru ca sufletul meu e atât de vast. nici de fuga. &laustrarea mea nu a fost o fuga. cu atâtea amintiri. Simt vara în mine si în arbori.. 6uga ta nu e o dovada de vointa. 2riveam pe ferestruica. #mândoua sunt tragice. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . 2entru mine esti înca un învins. ci o meditatie. ai s-o uiti. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. umea vasta. eu nu am nevoie nici de plecare. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. înjurai meu.inuie mustrariK ai fagaduit. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. de ce ai facut astaH. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. #m toate motivele sa fiu trist. nici logodna 'isPai. audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. 2lecarea mea nu va fi fuga.. . 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei.

. M-a întrebat de tine.. care am pasit mult mai sus. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp.na. . #cum. de ce sa ma tulbur. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. pe mine. dupa un an. Studiul nu m-a alinat.. sarat. . în fiecare ceas. asculta-ma1 nu iubi. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. pazeste-ti-o. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga.. la aceeasi gazda de acum doi ani. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. mental.ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris." R #stazi. $! august. Sunt mai adâncit. Eatacesc pe câmpuri. 'u am stiut ce sa-i raspund. Esti fericit ca poti lucra în ti. 'u . pe 0ibi. Mi-e teama de prietenul nostru.eltuit tot ce aveam. la vec.. 2rietenul meu. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Ma voi întoarce sarac.. Si n-am putut uita decât acum.recând prin ausanne.#ceasta o spun eu. pe #ndrei.eiata atât de amar. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. cu atât voi fi mai fericit.nesc oc. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. 'u stiu nimic de la tine. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile.. #stept roadele. . bicisnica si mediocra.ot mai departe. 'u fericit în sensul comun. netulburat de ispita dragostei. . #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. m-am rugat de ea.ile tinuturi.u ce mai lucrezi. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. 8e ce ne-am uitat noi. *ei suferi mult. sorb vazdu." R 2rietenul meu îmi scrie. pe frunte. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe.i. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. &i fericit. E singurul lucru care pretuieste în viata. Ma gândesc la rastimpuri la ea. pe buze a pierit.. de vec. ". oareH 'u-ti sunt. adica eu însumi. . am vrut sa uit. tot mai sus. *oi pleca. &auta linistea. '-am fost un singur ceas trist. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez.ii în mare. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. linistit.ii membri ai cercului. pentru ca dorul se preface în realizare. de ce sa plângH 'u mai am doruri. altii. Studiaza matematica fara sa stie medicii. #m întârziat mult de vorba. eu privesc soarele. pe 2aul. Eu. îmi odi. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. ma înalt iar. crestin si dornic de munca.. lânga logodnicul ei.arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. ci numai credinta. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. .ot ce staruia adolescent în oc. la sc. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_.. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. dar e senin. #m plâns. #m fost înfrânt.. înca. dupa rataciri în care mi-am c. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. m-am târât la picioarele ei. am fost calcat în picioare. E foarte rau bolnav. 'u voi uita nimic. de sinucidere.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa.raiul meu e simplu si aspru.. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. despre care aflu putine vesti. Eram aproape de nebunie.it.. Eu pot sa gândesc acestea.ii oameni. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. istovit. ocuiesc aceeasi odaita. Simt ca sunt mai amar.

. cerurile cu ispite. asa cum îmi va fi drumul. câteva clipe. am întâlnit-o cu aceiasi oc. # fost senin.0una dimineata. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. ispititoare. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. # sovait. #m început sa-i vorbesc. de cuvintele pe care i le spusesem. si atâtea topuri de .oate diminetile au fost frumoase.inuita. lumina. zvârcolit de c. îl împlinesc. si câmpurile aspre.otarât s-o ajut pe 'isPa. #m ajuns.eia cât de curând. 'isPa4. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul.ândul de a ma crea. Eu eram . 'u ne-am întrebat. cu ovalul fetei mai trist. #m întâlnit pe 'isPa. am îndurat ani. Munca. cu bucle negre deasupra fruntii palide. sunt insule care ma asteapta. culegând desfatari. . sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. R 5ctombrie. fara entuziasm. #l meu e. rece. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. 'u mai ma simt singur. si am dreptul sa aleg. aici. Ea era tot mai trista. ... 'isPa. &alm si retinut. . #flând ca plec.. al unei seri de toamna. #ltadata. cel mai bun prieten. poate.oamna e senina si calda. Sfârsesc e-amenele. Mi-a zâmbit. de privirile mele arzatoare si stapânite. creierul si sufletul meu o capodopera. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. si îmi zâmbea numai. Sunt pamânturi care ma c. Eu o priveam1 era sc.i viorii.ile. acum stapâneste.emarile tarilor care îmi sunt streine. raspântiile cu vânturi. #m vorbit despre e-amene.. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. pe fereastra vagonului. #stfel vreau eu. înlantuit de lume. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. alaturi de mine. #cum. început într-o zi de vara c. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. frumoasa. la gândul unei despartiri. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. serile. Soarele. care ma atâta.sunt trist ca toate acestea au trecut.Merg. voios. de aflat. câteodata. al unei livezi înflorite. veg.imbata. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. înca. Era atât de tulburata de întâlnire. drumurile care ma îmbie. ma întristam la fiecare amintire. $:: $:7 #cest caiet. fara strigate.ârtie alba. în dimineata întâlnirii noastre..ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. sunt carti care ma doresc. privind. în gara. i-am luat bratul. cu sufletul împrospatat de toamna. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. &aietul se va sfârsi firesc. si cerul înalt. si trist. Eu sunt. #m zâmbit si eu. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. apoi mi-a scuturat mâna. R . .oate fagaduielile le împlinesc. de gustat.eama. si am ramas. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. Sunt atâtea de cucerit. sa râd. pe tarm ma desfata. îl voi rasfoi. . îmi pregatesc plecarea. sa glumesc. cu buzele mai palide. ratacirile pe câmpuri. si ele au trecut. fara tânguiri. &ele ce vad înaintea mea. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre.. . se va înc. câmpurile în toamna.

.Si eu vreau sa ne înapoiem. eram atât de naivi. o data.iul de lânga lac unde mi-ai g.ii unei icoane..... nu mi-e teama de padure. în oras de provincie. 'u stii ca atât cât e-isti tu..#i sa uiti 'isPa. 'isPa.. prevestindu-ti fericirea în mediocritate.. cu sot cinstit.. în anii prieteniei noastre. 'isPa4 'u s-a mai împotrivit.. Si e toamna. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie.Si acum. 8rumul ma îmbata. .. nu pot fi fericitaH. de mediocritate. ca din oc... eu te mângâi.&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie. sa-i spun ca mi-e draga. în padure se isca vânt de ramuri.. E tragicK si reconfortant pentru mine.. vasta si ispititoare.. se întuneca. . cu vânt rece. #s fi voit s-o mângâi. Ma înaltasem atât. Mergem spre gara. . Eram în anul întâi. . . Si se apropie ploaie. 'isPa.e stânjeneste cuvântul... #m mângâiat-o pe par. Daream nori albi adunându-se.Se apropie furtuna.. . niciodataH ..Eu credeam ca ai sa ma mângâi. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua.&ând pleciH . . Stii.. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita.. ma înspaimânta.. ai sa ma ajuti. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet.. 8ar sufletul era de acum senin....... . # început sa plânga.8e ce îmi vorbesti. iar n-ai sa fii.. înainteH...u traiesti din amintiri. #tunci era primavara.. de ce îmi spui toate acesteaH.Stii ce vreauH.. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit. Mergem spre gara. 5 priveam. #lege tu cuvântul. nu.#mintirile se împrospatau.ii se adânceau sub lacrimi. nunta mea e la sfârsitul lunii.... pe prima pagina.. înfrânta de mediu. . esti licentiata.'isPa. dar nu vreau sa le împrospatez. zâmbind.*reau sa-ti însemni viata.. care nu e cea pe care am ales-o amândoi.. cu aleile pustiite. legat în piele. cu copii frumosi.. 2adurea era acum sângerata.#i sa uiti. .. în trei ani.'u.imbata.... si lacramile îi alunecau pe obraji. &erul se . vreau sa revad si manastirea si biserica. acum când se vesteste ploaie. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. si sus. . 2adurea fosnea. 'isPa tremura tot mai dureros..icit în palma. 'isPa. stiu. f $:C $:+ . pentru ca te va abrutiza spiritualiceste.. Sa cautam trunc..Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. .. si oc...... dar eu traiesc din viata. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc. . dureroase. dar care te va face fericita. si bratul ei tremura. Si cu cât se tulbura padurea. era atât de frumos.ii se înfigeau în zari. 'isPa. acrama.*reau sa-mi amintesc. *reau sa mai vad o data. ... în cerul cu flacari reci.. . . 5c. . am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. fericire comoda....'isPa..8e ce îmi spui toate acesteaH. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele. cu frunze multe luate de vânt.. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. cu atât sufletul se însenina.E stupid.în câteva zile. îmi ascultam sufletul razvratit. . #m lasat-o sa plânga..

Eram puternic. alaturi de lacramile 'isPai. #m iesit la câmp. &âmpul era întunecat. de obraji... liber.. Ma simt usurat. 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara. o parte ma vor astepta în podul bunicii. zece ani. #m sarutat-o pe gura. . Mansarda mea pare ciudata.se va înalta. Si vântul iscat din munti c.întunecase. Eafturile sunt acum goale. . 2e urma. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. 'u ne-am vorbit pâna la gara. &oridoarele se lumineaza de oc... 2riveam cum ploua. ciuntita. 2loua.. .. la orice pas în odaita scunda. îng. . patimas de tot ce voi afla. 'u cunosc pe nimeni. 0anuiesc în perec. lung si dureros ca un geamat. 2ovara amintirilor piere. 'isPa4. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. -8a. R 3ltima zi si ultima noapte. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.. si a zâmbit.ii înserpuiti pe oase.înalta si cenusie .. mi-a aratat cu degetul obrazul. . ridicându-se. a vOnit Eadu si s-a întristat. 5rasul se înseninase.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. e proaspat. în trasura. 'isPa plângea. ploua. în gara. cu orase. eram puternic.*ine trenul. 3n . în locul casei batrâne. câteva . Seara. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri.... ... &adrele au fost coborâte. nuH. 6ireste. umerii încordati. adunate si scrise vreme de zece ani. Eram numai noi doi în sala de asteptare.rebuie sa plecam. &um ne-am împrietenit. iar mansarda mea se va narui..nit. 2aseam amândoi. musc. o data cu mansarda. &artile au fost coborâte în lazi. si adunarile prietenilor. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. /ârtiile din sertare.. singur.emetele se fugareau deasupra brazdelor.ârtii..esuite într-o lada. alta casa ...ile stânjenite de oc.a revedere. adolescenta. nu-mi voi mai recunoaste strada. zvelt.8a. i-am strâns iarasi mâna. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig.ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. trebuie sa plecam. e nou.. globul de la lampa ridicat. 'isPa..2entru cinci. caietele cu povestiri si gânduri. ranita. de zâmbete... pe strazile reci. cu fruntile plecate în ploaie.otul e viu.Si ne despartim de acum. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. tulburati. eu zaream tari cu lumina. Intorcându-ma.i. iarasi ne întâlnim. 'isPa. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe.inuia padurea. patimas si odi. pe care abia îi începusem. . S-a apropiat trenul. copilaria.. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. #i mei s-au risipit. blând. îmi gândeam drumul meu. #m plecat. si noptile de adolescenta. trecutulH. <urnalele din liceu. cu iarba pustiita de soare si bruma. Mi-am ales numai câteva plicuri. . de tot ce voi stapâni în anii tineri. . 8e ce sa-mi amintesc. Marcu si 2etre la 2aris. tari cu zapezi.. de studente timide. 'isPa. 'e-am urcat în vagon tristi. Eu plec. proaspat dupa ploaie.

ma voi darui. în fiecare dimineata. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri. umina îng. sa ma coboare în gari necunoscute. nici lacrami. El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia.. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur.. vast si senin.ii. din 3niversitate. în orasul strein. neodi. 'e-am sarutat.. risipiti prin oras. voi renaste. Eevarsari de viata ma înabusa. frig. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. de #junul cu bucurii. înainte. o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. .inat soarelui care sa înaltat în cerul rece. . la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport". &eilalti... Sa ne despartim. . cu tufe de liliac. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara.Eadule.oate gândurile." #m zâmbit desc. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu.. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. M-am înc.isa. scriu aceasta ultima pagina..oamna e senina si înalbastreste padurile. din liceu. vasta si diversa. 5c.Sa te gasesc sanatos. In fiecare noapte. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate.nit.. . în zori.. ma destept.eama. *iata ma c. 8rumul ma îmbata. Soarele se pogoara.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. alrulla . Easfoiam . ma desteptam... 'u ma înspaimânta nimic. . . nici tristete. #cum. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada. Ma simteam ostenit si strain.. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati.renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. înapoia mea.Esti copil. . Se întrista amintindu-si si de 'onora. Se facuse frig. $7G $7! El a plâns..Eadule. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. sa cutreiere. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. Se darâma doar zidurile. !+$C !l-l+ februarie . devinez toujours"... deasupra patului fara iconita. .. în zori.. . 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup. #m pus cutia în lada. Eadu lacrama. de 0ibi.eta între rafturile goale. #s vrea ca trenul sa alerge. S6ZESI. *iata ma atâta ca o primavara perversa.eneva.. ca sa nu-mi vada oc. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. 'u sunt trist. de colinde. alaturi de o padure si un râu. Sufletul meu e aspru. &i ma simt numai obosit. &aietul îl voi purta cu mine. printre oameni straini noua. .rebuia sa ma grabesc.. obosit. în lumea noua care ma asteapta. fumând. 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos..recuse miezul noptii.prieten la . eu l-am îmbratisat. nu plâng.. pe amândoi obrajii. cu dedicatia1 "8evinez.. &erul e acum însângerat si calm. de *iorica. Eadule. îi banuiesc pe ceilalti. &linceni.ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul.ârtii multe.. si între filele pasaportului.otul e înainte.orino. 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. la cele ce va trebui sa împlinesc. Eadule. alaturi de fotografiile din copilarie. cu geana vânata. simt fluturari de meniri. ratacind. înspaimântatoare în ispite.

cele mai multe rele. întors acasa. fara pic de remuscare în fata raului.oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. Eliade .i si trec mai departe. 8a. enes4 Eu sunt. Eu l-am început astazi.icii ca se vorbeste de mine. si bune. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. astazi !$ noiembrie !+$%. "monser"4 &urata nebunie4 . m-apucai de studiul meu favorit. au început a se gramadi asupra persoanei mele. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. dar dupa alte conceptii. în dosul meu auzii1 . Starui în nadejdea romanului "omului sucit". nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. borcane si eprubete. pe capul meu de elev în clasa a cincea.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. lenes. enes. rafturi de carti. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului. caci de câte ori sunt ascultat. si rele. ma rog 8omnului sa fie astfel. desigur. enesK g.S-apoi e si "lenes".oata ziua am fost suparat. . &auza n-o stiu nici eu.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. Si 6abre îsi primise odata. zoologia. bineînteles. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. 8ar azi. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele.. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . în copilarie. Mircea ci. caci astazi începe greul scoalei. In odaita mea plina de unelte proprii. rotund si tuns ca-n palma. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. renumele de "lenes". îmi pun mâinile în urec.&e filozofie. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine. &el putin asa credeam eu. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . $7 octombrie !+$! . dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti.. dar efectele le simt si le îndur. mi-am dat seama cât se poate sc.

încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. Mâine. dramatic.. ca se poate foarte bine sa-mi sc. Si-aici mi-au venit lacrimi. în lumea celor care nu graiesc.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul.recu un ceas si. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. crimile navalesc. ma dau la o parte. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. ultima picatura de otrava1 lenes..ilosop. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . enes4.micul meu muzeu. de mândrie. 6ara a fi citit ceva.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta.. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. am iesit din ascunzatoarea mea si. la scoala... &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. cu lampa aprinsa. desertai flaconul. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. . &itii pâna seara "p. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta.. ma sculai.. insecte si larve . nici de suparare. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. am luat nota noua. *azând ca ploaia nu înceteaza. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. Iar lenesH 2âna cândH Si... ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica.ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar... ca s-o termin. ma dezbracai de pardesiu. s-a facut.. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. cu cotul presând gresit un pac. în lumea instinctului si a inteligentei. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul.et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat.rupul trece fara a ma baga în seama. iar la urma. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. poate ma. drept în fata baii. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta.ilosop. &u tocul rezemat de buza calimarii... ultima injectie cu fierul înrosit. Si când ma sculai. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon..ii.. enes.. dar nici de bucurie. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau. improvizat dintr-un borcan de muraturi. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes". ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. în lumea muta în aparenta. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare.. cearta. uitând ca mâine poate m-asculta. 8ar.ie posi-tive de #. tinta cercetarilor mele. în sfârsit. . adormisem. ce s-a facut. ca-ntotdea-una. surescitat peste masura. fug. începui de-a dreptul pe caiet.

. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. . cel mai înfocat optimist. !. ma vazui silit sa ma-mbrac. 8imineata. care numai la poezie nu te predispunea. morocanoasa si ploioasa. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea. mai ales ca odaia se cam racise.etele lui unc..unisului. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet".oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. Mâine4H &e-o fi mâineH #. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. care venise sa faca studii. când m-am sculat.. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . în sfârsit. precum si aspectul . Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. Sâmbata. . când tata veni si-mi stinse lampa. &ând ajunsei acasa. prelungii sedinta pâna la opt. fui foarte deziluzionat. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa.erborizam multumit. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua. începui seria a doua a Souvenir--snlor si. 0ucuros. îmbracat foarte rudimentar. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. 8ar. entuziasmat din ce în ce mai mult de . la e-cursie. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla. în meleagurile dimprejurul 0rasovului. timpul4.imeric a doua broaste moi.. 8a.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. când în loc de trandafiriul cer al . % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut.inezul dupa ce sia mâncat orezul. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica.iu-meu în picioare. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. în .. am pornit-o la e-cursie.unis. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. cu g. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. Eram pe 8uminica.oata noaptea ma visai. studiai pâna la unsprezece... si astazi. trebuie sa ma culc.. caci toata ziua astazi am fost trist. ma visam în vacanta.iculul automat ce conducea. ca c.

3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. cu toate ca e-ista. '-am putut mânca mai nimic.. Si tunelul fosforescent atât de frumos.i stralucitori. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc. si-n mijloc un tunel imens.armas din Souvenires. ma gândesc. iar doctorul doar îngâna1 .inuiaK unde suntH Ma uitam în sus. 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian. fara teama de profesori. aiuramK mama nu mai contenea din plâns.. iar în fund. 'u simteam nimic.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. *isam. cu parul blond si cu o fata trista. un omulet fara barba. cu toate acestea. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. cu fata în sus. se vedea prin el ca printr-un geam.armasului". . mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. ca jarul. iar vântul îsi c. cu potpouri. Eu nu mai auzeam nimic. Mi-e mila de bietii copaci. peste tot ceata luminoasa. în dreapta o alee de liliac. Iata-ma din nou sus. iar batrânul e 6abre. în fata o gradina cu verbine si petunii. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. iar lânga el un baietas.5boseala nervoasa. poate sa capete o. 8ormitamK ca prin vis. In gradina. dar sunetele erau false.ema la masa. citeste prea mult."*irgil al insectelor". ca ramasei mult timp ca sa-l admir. 2e drumul spre &ampestra. nu ma ridicam de la masa decât seara. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@.. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. dar cu toate acestea $7C . într-o ceata luminoasa. pierdusem notiunea timpului. &u coatele pe masa. încercai câteva mazurci. care. si arini. de ce nu m-am nascut la munte. dar parca eram treaz.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. 3n singur lucru ma c. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare. ceea ce am si facut repede. ce trosneste. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. de colegi. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. dar cu o e-presie de ciuda. Sunt "eu". nespus de trista. unde as fi lucrat fara frica.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . pâna ce c.. desisul fara umbra al ". cu oc.. afurisita.. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. 8in cauza prea marii temperaturi.opin si i-am cântat introducerea. de viclenie si intrigi.i.ii blânzi. #fara a început ploaia. o mâna îmi ridica capul..inuieste prada. pluteam. înconjurata de o întreaga armata de copaci. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. în pat. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. ampa e stinsa. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi.ilor.rei zile am fost bolnavK am avut febra. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . ca sa nu mai plâng din nou. în loc sa studiez. de te apuca fiorii. brazdata cu milioane si milioane de oc. jos ca un gol nemarginit în care. când ma c. tufe. #m luat atunci Marsul funebru de &. auzii pasi pe scara.

încetul cu încetul. sperând ca.. de altfel. trei istorii. tunelul. cu mare seriozitate si prudenta. puiule.analitati fara de nici un folos.. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam.ivau. un smoc de foi oficiale. Si viseaza vedenii.izatura înc. nota si coroana. carne este.. E rau. Iata viitorii oameni de stiinta. nu e bine.. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om.. numai si numai sa ajunga. de doua ori invizibil ca si razele. în jura-mi. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta.. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. .." 2arca se rupse ceva din mine.&e ai. am ajuns4. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. spirit este. %G noiembrie !+$! a scoala. a-i tine partea în discutiuni." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor. si visulH. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". sub prete-tul unei prietenii. #4 m-apropii. . zice-se.. alias si de .în tunel. &eea ce nu e bine. încep a-l lauda.. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. îsi epuizeaza fortele în . în fata se întinde tunelul. te doare rau capulH . oboseala nervoasa. ceata se întuneca si.4 Mama. îmi punea mama g...... &um e aiaH Ma privii.. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. euH 3n nimic. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. înaintam pas cu pas. . îmbuibându-se cu nume proprii. nici poetic nici moral.. foarte periculos. si ceea ce s-a nascut din spirit.eata. puiule. 2ericulos.3ite ce e. . c% vine acum doctorul . unde.. parca pierdusem ceva.'u ma mai cunostiH Mama. #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina.. &ine esti.. #cum. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.. localitati si ani. înfiripau o vorba-doua si se esc. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii. . simt o durere usoara în tot corpul meu. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. privind prin ea. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat..#. în catalog. nici macar o ceata. culca-te. poate sa capete o... si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. vorbeste despre ce-a citit. iar daca vad ca au învins. &ând le dadeam ziua buna.. tunelul. pe care nu îl pot atinge...unelul. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. privirea nu întâlni nimic." *roii sa trec înainte. fara sfârsit. el premiantul. doamna. "interesul lor".. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4. o durere vie simtii pe frunte. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra. recurg la tot felul de lucruri nepermise.$7+ nu cadeam. în timp ce ma apropiam de o desc. nimic.. sa-i poata "sufla" la lectie.eata... infinit. "#4 ai venitH.. se crede cel mai cult om. nu se vedea nimic. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. dar faceti reteta aceea si puneti-i g.. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor. în aiureala. Si ca sa-si vada idealul.# fost un vis. prin nimic. luminile tunelului se stinsera..isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria.

o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. prin munca m-am ridicat aici.. daca nu are protectie. fire independenta. nu leaga nici o prietenie trainica.ir sau asa ceva.inuri. eu am învatat. a fost comun. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. ajunse pentru mine curate c. eu am învins. fie el analitic sau nu. 3n om sucit.ide. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. 8a.politica. care vor conduce universitati.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. un infim vierme orb. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. mai mult ma întaresc. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. deci prezentul. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. când fara a medita nimic privesc cerul. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. Si acum. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. la un început de neurastenie. etcetera. dar care totusi ei i se par periculoase. din fruntea statului.oza. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. 5 putere neînteleasa pentru mine. #. fara nici un înteles. ci împarte numai dusmanii. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia.ipertrofiat. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii.âda e realitatea. de ce. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. cu c. zâmbesc.. lupta. 'u stiu ce-mi spune mie. niciodata n-a fost îmbucura-. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot." #ci nu minte. dintre care foarte putini merita numele. gânduri ce nu-mi apartin. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine.. toate portile li se vor desc. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. mai mult sau mai putin materiala. #tunciH 0ine zicea bietul tata. premiantilor. iluzii niciodata realizabile. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. de cred în metempsi.. ca sa scap si sa ajung. torK daca n-a fost rau. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. sunt tot trist.. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. baga intrigi. &a sa ajunga. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". un egoist .. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. îmi strabat creierul. luciri razlete.4 8oamne4 Eealitatea. ca în alta încar-natie eram fac. lor. cât de . iar peste !G-l" ani. "Ei. ce numi placea sa fac ce faceau altii. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". da. pe care însa toti o acceptau fara discutie. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. în clipe libere. asa. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. 2entru mine. etcetera. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. tot dus pe gânduri. caci nu intra în caracterul meu. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. realitatea.

nu ca era aproape.ideam oc. izgonite de partiala aiureala a capului. câteva calorii.. sa încep sa râd. ca acum ma întorc.ii. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau... dar nu pot.. cu mai multa ferocitate si neîndurare. &e-ai cu biata pasareH &e. #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. o licarire de lumina. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile.. *ointa.. . cu toate acestea. mai orbi$C$ $C% toare. îi vad culoarea si cantitatea. si daca.inuri sustinute numai de o singura nadejde. S-asa e de bine. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. . când mai repede..imbând la iuteala directia.. ca apoi sa se materializeze. sc.aide. dar numai în vis. în timp ce eu. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. din lipsa de subiecte de meditatie. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. ai si uitatH Ei.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte. . &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte.. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. 8urerea începe din nou.idrogen. Maiue. sa moara cum zice ebon. &e. sa mi le amortesc. de c... Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. . #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. dar iar m-am îmbolnavit. &um desc. "eul". 8e ceH forta. uitând ca am ceva. daca. Mai tii minte cât te-a durutH &e..H încep sa tremur4. eu ma duc la Sosea.. ba ceva mai mult. &ând încet. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia". atunci te pregatesti pentru nemurire. ce grozava ar fi moartea atunci. fulgii se astern. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. de multe ori ma gândisem ca.ilor. ca iar te obosesti. #fara. &âteva idei mai le memorez.e-istenta. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. &redeam ca m-am facut bine. marele centru. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. dar asa. prevestind o ameteala produsa de ger. #iureala ma cuprinde.ida. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte.i-am spus. "'u se poate". Ma doare îngrozitor capul. atunci îti e-plici atâtea si atâtea. umina persista din ce în ce mai tare. carbune sau . arunci când s-o apropia.. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. nu te încapatâna. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. ninsoarea n-a mai încetat. mai ales regiunea oc. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic... dar stii ca e nostim. ninsoarea a contenitK o simt. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. o durere naprasnica îi silea sa se-nc.. bineînteles. nu citi afisele de pe garduri. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult.. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. crezi ca se uita la tineH Ma. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. asta-mi place. ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici.

facut anume pentru maretie.eata.. atunci dormi..ei. !G decembrie . iar când dirigintele citi biletul de motivare. . fiindca m-am vindecat. Stam si. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . Ei4 acum taci4 . acoperite în parte cu troiene. al carui ideal e "sa fie de piatra".. începeau concertul.recui mai departe agale. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. trebuie sa te ascult pe tine.. 3itasem sa mai scot si sapca.ioceii s-au ivit..iceasca macar în departare. fii cuminte4 . 2entru nimic în lume4 Ei.albiturile . nu vreau sa mai aud nimic. Si-n miopia lor.it lacrimile. întâi în adagio. pe tine. dar zâmbetul mi se slei pe buze. priveam aiurit la colegul care. încet. toata clasa izbucni în râsete. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine.imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. tot certândumi gândurile. Ma.iocei. ca sa vesteasca semenilor ca februar. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. ajung la #rcul de .în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc. ca ai fost bolnav din "surmenaj".otarâta si vesela în acelasi timp. niste imponderabil calduros.iul1 "Ei. acuma-mi placi. foarte bine. de-aici." începuse sa ninga. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. puiule. l-a înbra-cat asa. fara voia meaK priveam aleile albe pustii. . de gemeau mugurii. privindu-l. cutremurându-se de bucurie. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. au încercat sa-i sc. cu zbucium. încet. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. pe 6urnica ce de mai erau.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. &ica "surmenaj". #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. dar apoi se resemna...iulul ca un tata.. "surmenaj" adica. .. cât si soarele.iocei si. eu "*ointa". ei. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. vesnic independenti. care. facându-i cu oc.. dus pe gânduri. zâmbii. . niste "du-te vino" fara nici o vointa.imbau forma.riumf de la Sosea. ca si ieri în pat. leicuta.eta. C decembrie #stazi.se lungeau. cu motivul "oboseala nervoasa". mascati în g. &eH Dici ca o sa ma parasesti. fara nici un rost.ele. piticul subpamântean. am iesit sa ma plimb. zdrentuite si umilite. dar ma stapânii. 2e data. mai omule. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. ei. impunator. apoi "con molto alegretto". si-a trimis câtiva spioni. Eezemat de banca. da prost ma crezi. dându-mi e-presia unui condamnat. ce zici.aci. rostogoli vreo doua sc.prea te crezi mult. asa. se micsorau si-si sc. transformându-se într-un rânjet de mila. tufisurile transparente. cu o mutra . pe el. si pomii înalti.e-ai suparat. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. care înjura atât g. ca o tarancuta vesela. sa g. însa. si-un ger.6ugi. . . copacii luau crengutele pudrate drept g. asteapta carabanirea pulberei albe.elelor sale.odoronc-tronc. ca doar n-ai baut gaz. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. nu mai minti. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. jos pe la radacina. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. începi cu amenintarileH Di. /ei. daca nu cumva g. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu. Maret.

. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu .0ine. mama. dupa ce primejdia a trecut. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut... ma. ce bine ma simt. #. cu mâna pe clanta usii1 .4 bine ca m-am desteptat. mai ales acum. 5bservai cum i se lumineaza fata. le-a fost dor de tine. mai ales profesorii4. pot juca ruleta cât vreau. felicitarile mele.imbai fizionomia1 . macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c. fiindca în loc sa te ai bine cu toti.. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. "3n om"K ce frumos suna. -Di. iar în clasa.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu.. ce de prostii4 /a4 . întelesera.iar pentru douazeci. bineînteles.. Esti nenorocit. bine ca mi-au venit mintile la loc. da?@ tragic. 8esigur.-n sus. ce bine ma simt. în vacanta. . da bine stii sa te prefaci.a-. baietii. când eroul plânge. nici nu ma mai doare capul.. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. 8e acuma. &ica e un om nenorocit. sa ajung si eu ceva. pe MaeterlincP si pe &.Ma-ngalbenii.st tt4 0ine ca m-am desteptat. începusem pe &onta. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. #poi. ce filozofie4 . necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. c. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit.ârtie si la e-ceptii. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc.imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala.a-.Di. #dica. dar d-l ce e-amina notele. Eic. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe . Di.iul. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. fiindca face pe grozavu?@ si e independent. nu-i plac profesorii.ii rosii. bre. #veau dreptate baietii.. Si murmurai aiurit. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. îmi pierdui mintile.et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii.. $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul".a-. 0re. vazân-du-mi oc.. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. ce de melancolie. parca n-ar fi baiat de !" ani. pierde timpul cu e-periente. ce bine. sa minti si sa te lingusesti cu predici. colegi. #sa. dar sa vezi..a4 ce de prostii. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za"... &e de melancolie. . asa se face între colegi. 8-aia esti nenorocit. ce bine e4 : ianuarie . colegii mei. nici. #. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. #lt . te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa.8a. .ot... da?@ profesoriiH 2e data îmi sc. .. Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii. eram.. la anomaliile umane.u esti bun de actor. fiindca nu stii sa te adaptezi. % ianuarie !+$$ /a4 .Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c.o. nu prea stralucitoare.

n-am oprit decât <urnalul". a un prieten acasa. #stea1 Sint. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. Eestul. degeaba te mai bati între pereti.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. sau sa urmez c. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . ascundeti calendarul ca a venit Eliade. adica nu. te felicit. 0aieti. curatele. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. . 2si. a revedere4 &u pas grabit. care va sa zica. cuconasilor. sa ma fac fabricant. atât îi de roasa. baiat.ologia râsului. sus la pod. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. C ianuarie . #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita. numai cu cartile de scoala. #sa. Sa vedem. acum nu mai scapi. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. #sa. Ma duc sa le spun baietilor. #m dat dracului . si potrivit. &e sa-ti fac. ca sa iasa mai multe parale.lumestiH .. Sic cogito. ar iesi ceva din tine. botanici. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. mormaia din când în când. dar vad ca te-ai apucat de treaba.. masa curata. 2tii. nebaiat. si sa va arunc. /ipnotism si sugestime.-. daca asa ti-a fost soarta. ca eu nu va mai sunt stapân.imia industriala. brosuri stiintifice. ca de ailalta râd si curcile de ea. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. Si tata. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. cu gânduri omenesti.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. Si tata. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. ce bucurie. c.0a foarte serios4 .#a4 lume noua.imii.. pot ramâne. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod.'u mai spune. cumatra salamandra. manuscriptele parte le-am ars. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. asa mai zic si eu. &e mai veste. astea nu mai fac doua parale.ese de la vie et de l?@âme. te-ai facut si tu "om". asta merge la post. mersei înainte fara nici un gând si cu oc.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. sclipind de veselie. caruia nu-i venea sa-si creada oc. Ei. pe lânga 0iserica ruseasca.Si filozofiaH .&e-ti mai fac gânganiileH . cu ele la lada. &ând m-o vedea mama asa vesel.ii-n patru.. . n-am ce face cu ele. poate. 6oarte bine." Ei. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. . repetai tare1 bine ca m-am desteptat. parte le-am azvârlit în pod. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. cât priveste partea mea.2e masa trei volume din filozofia pozitivista. îsi mângâie mustata. manuale de anatomie si fiziologie.ilor.

. #casa1 . Eliade M.elarii si ma fi-a câtva timp. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. 6acem o bacara. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. cum sa nu joc. m-a ascultat.isei usa. se îngalbeni. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. rasuflând usurat..aideti cu totii în salonas.<oci si tuH . si pe data g.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.8umitrescu &. .. fetele se înveselira.alimir. 6arin #mler si . 2oate o sa-mi trebuiasca cândva. " Ma simteam vesel. cu doi prieteni la brat.<oc./aide.&e noroc4 . $CC $C+ a masa.Mai bine ruleta. 8in fericire eram pregatit. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine. ma Eliade. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. &olegii se uitau zâmbind la mine. Mama.Iata o vacanta care ti-a folosit. 'ota noua4 Ma-ngalbenii. noua. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici. facui fetefete si ma asezai ca pe g. asta e viata.oti ramasera cu gurile cascate. da?@ vesel de tot. si . lasati asta4 Scoate paltonul. la lectie. .0ine4 Sunt multumit. . Ioan. &ând ma-ntorsei seara acasa. ca bratele unei coconite enorme. cam surprins. #veam memorie buna. s-a facut4 e-clamai eu vesel. . 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc.S-a dat pe brazda4 'oapte. desc. ma simteam mare. n-am putut. care obisnuia sa vin cu cinci si sase.Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. .?@ duc sa-mi fac lectiile". noua. . S-apoi. ma întreba din nou. as?@ când o . 'u-mi mai încapui în piele de fericire. ma atragea. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ". cu mult mai mare.eata se rupse. toti gargaunii astia stupizi. . si m-am apucat sa traiesc si eu. repetam mereu1 asta e viata ti au . .impi în banca.. sa devin si eu un om cumsecade. si gesticulând Iara furie. 2âna acum m-am caznit cu o problema.reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. .a-la-la-la-la. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". afara de c. 8egeaba. . pierd timpul degeaba. dar m-am oprit. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH .ilor.. Si de bucurie începui sa cânt1 . ma înlantuia cu ispitele ei. suntem multi. 'u le venira sa-si creada oc. da?@ bine ca m-am desteptat.ise larg usile. 2oti sa te duci la loc. auzii pe tata. StiamK profesorul. .#cum ce s-a facut. &u toate acestea.imie si limba româna unde aveam zece.&e patru./aideti. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici.Mama. îsi lasa oc. înabusindu-si bucuria1 ..si stiinta si filozofia. contra careia orice aparare e de prisos. 8umitrescu *ictor. Si gazda.aideti. bine.

Mama munceste cu mai multa bucurie.ideam eu toata bucuria. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei. de tot. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. &e e astaH 'u sunaH4 #. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu. e cu adevarat curios. toti sunt veseli si numai eu. materializate. 8in fund. 'u stiu de ce.. caci cei dimprejur se bucura. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH . asa e... Si atunci. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. izvorâte ca niste fantome albe. în tot cazul.. nu pot citi pâna nu inspectez usile. cu toata paliditatea fetei. cu tot întunericul oc. frica de necunoscut. ca din pamânt. "eram" fericit. înc. de la perete. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri. acelasi gând în fiecare minuta. tc-am spus. &easul douasprezece. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. iata.. ... în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara.. a scoala. nu ma uit pe . 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica. stupide. &e 8umnezeu. mi s-a parut. în casa...sa fiu mare.. când în micul laborator stam înfundat ore întregi.. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca.. succes care nu le procura decât lacrimi. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc. nu sunt fericit. tristi si suparati. asi. Si acum.. eram fericit... #cum. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. e stricata.. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora.. în timp ce altii îsi preparau lectiile. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. umbra tintuita ca o stafie. de moarte.. sa învat. în lume. cu insomnia astaH 'u pot dormi.8oua.. ca si cum toti aprobau aceasta. nu face nimica. 0a nu. 8e ceH Mâine am lectii grele.. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica.. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela.ilor. de tot ce vad. nu-i nimic. nu întâlneam decât priviri dusmane. esti nebun". !7 februarie 'u. îmi pare ca se desprind umbre. 'u stiarn ce se petrece.ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. stare care ma-înfioara. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa. si. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun.. nu sunt vesel. 8e ceH 'u mai pricep nimic. ma cuprinde. cu mâinile crispate.. &ând aveam cartile mele de filozofie.. 8e când m-am cumintit... dar nu pot fara el. rau nu e. înainte era altfel. si numai eu... 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie.oti dimprejur. nu mi-e frica. le-am pregatit de mult. Si cum stau în lumina. frate. mâine am teza. 'u pot iesi pe strada. Si cu toate acestea. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. cu toate acestea. Simt cum frica. ma încredeam în mine. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. numai eu nici macar nu pot zâmbi.. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele.. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns. eram multumit. cu bratul întins.. tot de jurnal o sa stau.

. Stiu ca are sa vie.. omor.. e o biserica. 8octoral c.id. asa-ma.... Ea e. .. ba nu. #.. am astupat ferestrele.easca cineva de pe strada. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I.. cu privirile absente.. uitasem numele lucrurilor.ean în cap. galben ca un mort. da. daca o vad. 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei... Moartea.. nu pot.. zgâriat si plin de spume. da. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. sa-i rup coasa amenintatoare. Sa dau. .. 8e ceH &a sa n-o vad. 5ff4 ma cuprinde neurastenia. #iurez.ii li se înc.. coasa. ce parere.. cu cutitul în mâna. ca o capatâna de mort.oropeala le îngreuneaza madularele. &a trebuie sa vie. moarte. &ioc.. #saH &e-am spusH 'u. el a venit sa ma omoare. Sau.. #m zavorât usile.fereastra de teama sa nu ma oc.. #si. 3sa e zguduita din tâtâni.. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. cu o carte. 5c. capul. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. cu o carte mare. ia-raa. cioc4 &ine eH umina se stinse. S[a aprins lumina. #.emat în graba a dat gânditor din cap.. uite c-a plecatH 'u mai da. $+$ #. . .. 3ite o carte. nu da. &ioc. ma priveste. . Suparat. în minte mi se facuse un gol nemasurat.. 2e cineH 2e "ea". lasa-ma.. mare si rotunda. Iara ea. Si-a facut efectul. rupsesem firele de groaza. astept. nu mai da. scapasem cutitul si priveam aiurit. pe. cel mult sa traiasca nebun. 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare.. #i... sa-i sfarm oasele galbejite. Mi-am turnat toata apa din lig. uite moartea.. &utit.. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor. pleaca de-aici.. 'u mai da. autobuz sau trasura nia vorba. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor... cum tocesc mereu si prevad totul. nu e nimic. nu4 nu4 Sa ma. ia-ma odata. ce ti-am facutH Mor. Moartea. pleaca de-aici. 'ici un zgomot... 8e tramvai.. &e moarteH Stai sa... am îngramadit scaune pe la usi..iar asa.. cioc. cum mi se îngusteaza creierul. &.. 3ite. 3ite ce frumos...aide.. dau. cioc. acum ma simt mai usurat. doua. nu4 nu pot. #m luat cutitul..... nu ma bate.. întruna tremur cum ating cutitul. si merg fara gânduri.. 'u da.. trei. le oboseste rasuflarea. &u cutitul.rei fara un sfert. cioc4 &ine eH. Ea e. &e "mort"H 0a nu.. #uzi. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. ma. si acum.ata în usa. parca visez... cu camasa rupta... e o ceasca.. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor.. $+G $+! Dece si jumatate... si acum scriu la lumânare. 8e ceH Ei. 3na. Si vorbeam întruna.2arca nu vezi ca aiurez. .. tot nu pot sa am picioare... am adormit.. umina se stinse.B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi... &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca.iar print sa fiu. da-o. s-o distrug pe "ea". &e-ai cu mine. .. 'u mor...remur din tot corpul. &ioc. da?@ lasa coasa nu mai da... desigur. nu pentru totdeauna. &. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa.. 'u mai întelegeam nimic.. #si. capul. nebun...... cioc. n-am putut dormi toata noaptea.. &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele. 'imeni nu este acasa. porci. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele.... Simt cum mi se moaie vinele. Eu. s-o omor.

" a urma urmei.imba g. cinci.. EiH4 si la urma urmei.. îsi privi o clipa c.otul se petrecu dupa cum îsi înc.ipuise..ipul în oglinda rotunda. si se bucura de gândul acesta. *azu strada acoperita cu troiene.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic".ise cu luare-aminte.8intr-un fund îndepartat. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei.. 8ar nu gândea nimicK visa numai. obosit. 3n carnet albastrui.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare." .recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 . visate. Se pomeni ca numara în gând. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. Se oprea dm loc în loc.ii si se scutura de amorteala visurilor. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada.. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul.. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc. Erau orele suplimentare. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. cu o etic. &a întotdeauna. un caiet subred si o tabla vec.imid si miop.inuiau de foame si de caldura.. 'u izbutea.. Eeala" cazu peste sting. zapada. Si-si aminti ca tot asa numara când.. sa cugete adânc si sa ia o . Ei. descretindu-si dezamagit sprâncenele.. pe care scria1 " iceul Spiru /aret. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera. 'u e oare el un baiat. 'u are sa se mai gândeasca. . trei. ce are sa-i facaH.ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. zapada.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator.. patru. îsi încorda grumazul. Si nu putea sti ce visa. 8ar se va bâlbâi.Eâse. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. #poi deserta geanta cârpita la c. . pasind din ce în ce mai încet. . Sa nu se mai gândeasca. doua.. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. care îl c..iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite.. ci. cu oc.ii suparati de arsita. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. una. stergându-si un oc. ... o data. fara zgomot.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat.otarâre. Mama va întelege." Se necaji si îsi pripi pasul. distinsH 0a bine ca nu. 2rudent. *oia sa cugete la un anumit lucru. zapada. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent.ia împrejmuitoare. asudat. si. #puc% pe o stradita umbroOa. RM sa-si ridice privirea.emarea unei fabrici.eta mare.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. *I. îsi mângâie fruntea coltoasa - .. tiui c. Dapada... 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa... mama îl va întreba din pragul bucatariei. 3n licean umbla abatut..otarî sa potriveasca de acum lucrurile..2ardon4 întoarse oc.ise larg si apoi o înc. abia tinându-si g. Se încrunta iar si calca înainte obosit. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda."K si se . 8oua carti cu copertele întunecate. . 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc. îsi sc.. cu multi ani în urma. alba. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti. strângea din dinti. Eepeta cu jumatate glas1 ". &arnetul elevului Marin 2opana.

. Sora cea mica se resemneaza. multumesc. Mama întreaba iar1 .emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 . pentru ca m-am încurcat la urma.. &aldura. &u toate acestea spune1 .8a?@ Eadita ce faceH .Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale..iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti.ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. da. &opiii manânca în liniste. sa te saturi asa de repedeH Sora tace.ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. ca ar fi un celebru doctor c. 8oar stie câte observatii îl .M-am saturat. .ita cu oc. Iar tacere. dupa ce se plânse de caldura.Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. obisnuiti cu cearta zilnica. oc. dialogul e cu totul potolit. .8e ce nu manânciH . dumicateste o felie rumena de pâine. care rânduia friptura la bucatarie. .încep.. .ipuindu-si.ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu. 2riveste pe fereastra în salita. &âteva clipe de liniste completa.elarii. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.<eanne4 <eanne. ca de obicei. iar dimineata va pleca la scoala. Marin manânca indiferent. . în bucatarie.atal începu sa îng. . 2riveste linistit în oc. bombanind o voce încruntata. a felul al doilea.înc. Si nu va fi certat.'u.. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. apoi scoate capul pe usa.. .. .) . oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata.F $G" .. .(categoric) 2entru ca nu stiu. fara a fi nevoie.&um nu stiiH . cu servetul.Mai ieiH ... 5 odaita îngusta. Minciuna i se parea foarte fireasca.8$?@ ce-ai mâncat.atal încearca timid1 . Suna. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos.Iar începi.Si cât ai luatH .'u stiu. . asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.. Marin se aseza lânga sora cea mica. . încruntata. .ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. #vea fata înrosita. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. &ezara. . în absenta mamei..2utea sa vada ea de mâncare..#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a. . (Se sterge. dupa care se auzi alaturi. E atât de usor. la germana.acere.8a. &ând fu strigat la masa. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. sora cea mica.Insuficient.. Se stia nervos.lasul nu-i tremura câtusi de putin.imist -si-si sterse cu batista oc. . nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul.. care te plimbi toata ziua. îl întreba când se da vacanta. S-au obisnuit c.atal nu-si gaseste locul pe scaun. . Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi.&e mai ma c. Supa se manca în tacere. Mama îsi suceste scaunul si.

atal se arata nervos1 .. 2âna sa raspunda. Easufla greu. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el ...eiata de-a lungul pieptului.elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma.ide oc.imie. 0aiatul se înduioseazaK apoi.. #s vrea sa vad daca si 0arbulescu. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc. vasazica.#sta ma priveste pe mine.8ar nu râde nimeni. ca sa râda toti de tineH4 .oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c. sa se stie odata ca e c...îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii.rabeste pasii pe coridor. cu camasa desc.imba..'u ma comparati.asteapta si câta suparare va încerca mama.imist. Monologul interior se desfasura abundent. pedant1 ... intervine tatal. va rog.ilor faciali. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. laboratorul si cartile care îi plac.. Mi-ai prapadit o multime de lucruri... fata i se sc. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala.... si 6lorin au "insuficient" la germana. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila.) .câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. .. cu toate mediocritatile. Mama îl va saruta si va râde. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. . . . . se întinde pe pat. vezi. cu toate acestea.ide toate ferestruicile ca sa se faca curent. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata.. Di mai bine ca nu stii nimic la germana.Iar te legi de mineH . dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. Mama1 . pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii. desc. leapada tunica si. si Marin înc. .. cu cartile. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului.5 sa ramâneti pe drurmiri. pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie. .. bani sa te tin la scoala. . intrând pe usa.8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine.atal. îsi strânge servetul.. cu laboratorul.(suparat) as-sa râda.Si d-aia dau eu.imist. viitorul sau de savant c... cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . #r vrea sa le ierte totul. . îsi ca pune oc. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea. dunga dintre sprâncene i se adânceste. Se admira. pe scara si se repede în mansarda din fund. el nu-si poate pagubi gloria. deodata. &u toate acestea. de pacatosi ce sunteti.Si tu esti mai pricopsit. si pe el. &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el.atal pleca din odaita cu o sticla de otet.. pentru dragul unor parinti ignoranti..4 descoperirile4. . El trebuie sa-si urmezeRcalea.... Marin. 8ar mai târziu.oo. . 5 multumire..ca sa ramâi iar corigent.imist. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul.ii de placere.#sa te încurci tu întotdeauna. constient de seninatatea fetei. El e c..8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH . cu aceleasi fete ca acum. unde e stapânul netulburat... de multe ori încercata. &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae". . fara îndoiala. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor. îl cuprinde.. si Marin se ridica zgomotos de pe pat..

. Se gândea. în raftul de jos se odi. întotdeauna . doua retorte cu gâturile încovrigate. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 . îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. bicromat de potasiu.ii mici si se însenina. 6acu oc. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. ce dracu4 2ronunta fraza .otarî sa-si ia oc.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. pe care stau risipite carti. prin cutiile mamei. apoi grabi umbletul.. a un colt se simti urmarit si întoarse capul. tot mai atent.otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. eprubete cu dopuri provizorii de vata.0icromat de potasiu. încerca sa fluiere o arie. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. &ând va fi un mare c. a ultima treapta îsi dadu seama ca g.. #poi. trebuincioasa e-perientelor. Marin. #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. strânse oc.ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe".neau. saaa. Spala râzând o eprubeta.ar scurt cu ceai.. în care precipitate colorate asteptau mâna c. si-si priveste "laboratorul".imistului. niste . o etajera de bucatarie..ii de la sirul de pa.ot probleme mari1 transmutatia metalelor. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. sticle si fiole. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. dupa porunca directorului. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. îsi lua sapca si se repezi pe scara. Dâmbi. dar celebru.. gasite într-un ung.. prin pod sau rascolind lazile din pivnita.rebuie sa ma apuc de lucru. de pilda. ce are-a face4 5 odaita ca de alc. .. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta.Se ridica suparat de pe scaun si se .ii. . îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala.etate. cutiute rotunde de carton. &ând goli pa. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca.. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. tot ce gasise prin camara...a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat.. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. putin adus din spate. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii.. . departate cu prudenta una de alta. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul". si el .iozdan. . în timpul acesta. #poi deveni atent.er din pod. Se si vede în mijlocul unei sali imense. .iob timpulH4. ba nu. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti.i aparat Nolf.ise usa. . Se încrunta si-si înc. unul ca mine sa-si piarda atât de neg.etele îi sunt nevacsuite. un suport saracacios cu câteva eprubete.ârtiute roscate. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa.3nde sa iscalescH . vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. 2e masa.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând. 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. o penseta rezemata de un vec. 8upa ce desc.încruntat ca. rezemata de peretele varuit. între ele se arata un balonas de sticla. sticlute etic. a. .ise si ultima ferestruica.arul.imist. 2rivelistea aceasta îl fericea. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. 2e restul mesei. într-o odaita ca aceasta. desc. ..otarâre. prea obosit ca sa ia o .imist. dar sunetele se topira repede.otarî sa vorbeasca tare.. 'u se putea ..&e dracu. ofta fara pricina.arute 0erzelius. îsi trase tunica.Salve..

3nul cânta lânga soba rece. -M-am ars.3mbla doctorul cu oc.. doctoreH..asa si tu asa. 8inu se strecura pâna în fund.6ii om serios. -2ai si este. .. . #junsesera în fata liceului.imbând vorba1 . #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin... . /e. si avem ora întâi. .#si4.. voinic. de unde se întorceau cu punglite roz. sunt ascultat. 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica.&ât ai scrisH .6ericit muritor. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin..E premiant. încurcat. sc.2atruzeci si cinci de minute. . cu o mâna în buzunar. . .ai... încrezut. '-avu câtusi de putin noroc. Spui ca celelalte nu le-ai putut face. .Sa dea 8umnezeu4... Marin ascunse repede calimara si înapoie.laboratorul -...'-as vrea sa-i fiu în piele. îsi parasi stiinta favorita.. 8upa ce cestorul dadu absentii.Si mie mi-e antipatic. . .isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. 2oarta era larg desc.. . repetau sau învatau. 0anciu întârzie întotdeauna. #re o mutra de tocilar...#i timp. 3rcara trei trepte scazute. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. .. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . maH . scânduri patate cu solutii. profesorul fi-a . înfrigurat. 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori.remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema. &elalalt râse. 2e ferestra desc... în acelasi timp. .ii la fete.&ât mai e. de e-periente prelungite pâna noaptea.0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea.. . întrebând deseori pe vecin. cu barbia rezemata în piept..erii... ca în diminetile de vara. caietul dupa care copiase..Stai jos. cu catalogul cartonat în mâna.. . îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. *enisera aproape toti baietii. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. Marin se simti magulit si.'u-l pot suferi pe baiatul asta. unui baiat din fund.ei.. dupa sticle sparte. 'ici macar n-am copiat problemele.. scotându-si sapca... bani risipiti zilnic în drog. amânându-si activitatea pentru universitate.2fiii4 stai bine4. Eu nu stiu cum am sa scap. .8e-abia am ispravit pe prima. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor.. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta.aine arse cu acizi. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.. ca si cei avuti în note rele. #poi. . care-i saluta respectuos. 2otoliti. impunator.. .isa. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia... dar dupa un an de entuziasm..#i facut la matematicaH $+C $++ . Era cel mai bun prieten.Si parca eu as vreaH.. . berbantul4.

'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia. Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul. &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din . . începu deci sa-i dicteze1 . cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte.Eu n-am ce-ti face. în fata profesorului.. . #seza caietul pe catedra....sever câteva clipe pagina si-l c. Marin îi rabda privirea. . astepta.Ei. domnule 0anciu. îsi frânse degetele. &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica.0a am învatat. îl sterse într-un colt si-l îndrepta.arnicia lui.. . zona nascuta de un arc. ca sa-si poata urmari firul gândurilor. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. . era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii..iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.emat vecinul lui de catalog. . 2opanaH .ip realitatea... cum faciH .. uându-si o fata atenta. .8e ce nu stii. a loc.ema1 .Sa iese 2opana. 'u e rasplatit.&âte probleme am avutH . 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara.cu el lucrurile si nu cu altul.. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca..rei. întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. dar ma zapacesc. îsi vârî în g.inuire a memoriei. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.8e ce ai venit atunci la realH .E o nedreptate cele ce i se fac.Stiu. are ca baza un cerc. Si fara sa vrea. 'u putea cuprinde cu nici un c.. . Stii enuntulH -8a.&redeam ca la &. iar acasa nusi copia nici problemele. ca sa vadeasca adânca c..6a problema. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.. Marin privea cifrele de pe tabla. nu e încurajat.. dar eu pricep greu matematica.. 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient". Se încrunta brusc. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. îsi zbârci fata. apoi îsi atinti vag privirea spre soba. a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.. 2rofesorul întorsese scaunul si. 'u stiam atunci.#vem un cerc. cu bratul rezemat de speteaza. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. Sa se calculeze înaltimea . se apuca de . Era tactica lui la matematica.3nde suntH ..e zapacesti pentru ca n-ai învatat.. Inconstient.într-un cerc de raza E. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta.. 8ar nu-l stia defel.acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul..imie industriala se intra numai cu realul. . Indiferent. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei. de câte ori era scos la tabla. .aina.a zonei. domnule 0anciu. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. #junse la tabla. . . 6u c.. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. iar profesorul îl credea. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea.

0ana-teanu..elarii alunecati de-a lungul nasului. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa.. persecutat. a urma urmei.. *ecinul sau de catalog.iozdan frumos de piele. ad. apud. R .imia. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa.&are e nemerniculH .Sa-l crucificam. -Eealisti444. repede. Sa. 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia. Se învârtea. Sariti4 .. cânta. 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata.. cu oc.începu sa-si vorbeasca cu patima.. Se misca dispretuitor în banca. Sa-l crucificam4 .. îl întarâta. "babo"4 .. urmariti de razbunatorii realisti. sarea în spatele modernistilor. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. lucra cu aprindere. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit....imba într-un Marin victorios asupra lui însusi. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci. .. 2este putin.. îl întreba1 .# insultat menirea sfânta a realului. &ostandaPe..?@re dreptate.Sariti. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are. &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof.#aaa. ce-i trebuie lui matematica.ise ostentativ caietul de notite..ine-l.'oi facem carte.lasul scazut. modernul!. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita."#nte.. se suia pe catedra predicând.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH .#i gresit1 "adversus".ândul unei razbunari. un italian cu oc... privi rece pe cei din fund si înc." . îl trezi. imaginea se sc.#stâmpara-te. . atversus.0aa...ii mici si obrajii caramizii. . dispretuitor si înconjurat de glorie. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor.. . . &a întotdeauna. .. glasuind fraze foarte frumos alcatuite.a.iozdanele. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.. afara. apuca de picioare. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. suna de iesire.. cu atitudine de martir. Easufla pripit.spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi.&e dracu v-a tinut atâtaH . 'umai un modernist marunt.... #poi... Marin îsi clatina capul." . micso-rându-si oc. palmuia glumet. aproape soptit printre buzele strânse.ii din pricina prafului... "#re sa vada ei. . baK ce. al unei apoteoze. -0aa. 8ar nimeni nu-l lua în seama.8a-i4 . El ar fi un geniu neînteles. germana si fleacuri d-asteaH El e c. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. &ând iesi..e tâmpesti tu destul cu matematica. facândusi loc prin multime cu un g..imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH. care e alaH .. Ei4 nu fii "scârbos"4 . caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri.. . dar nu reusi decât în parte. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi. aoo. &olegii de la modern asteptau cu g. pentru ca aveau c. râzatori... cu nasul mare si cu cosi pe frunte.. nu parea însa prea bizar.

pocind dintr-adins numele1 . .. gras. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c. &ând auzi stravec. cetonele si c.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda.'umai de nu ne-ar da e-temporal.&e avem.. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de . Marin visa tot timpul. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala".8omnilor. Marin râse cu pofta. *anciuH. doctoreH . Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera.ionturi. .. în jurul rastignitului. peste banci. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare. izbutira sa libreze un picior si o mâna. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.. cestorul de la real.#lde. ceru tacere. . iar ceilalti . e-temporalul se anuntaH . &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri.rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte. . când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.*anciu. Morariu. c-acum te rastignim. . oftând la rastimpuri.. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini. 2rofesorul . 0anateanu întreba.. 0ondocul se zvârcolea între râs si raget. dintr-o banca din fund.inuitoarea ora de c. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor.. &ondoleante4 .#lea nu le-a e-plicat. si el urla cât îl tinea gura.alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor. &u îmbrâncituri.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. va rog..imice. &estorul îl ameninta.&e are a face. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. .&e stric eu. urma una de istorie si una de franceza. treceti în banci.. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c. cu oc. .Si c.iar cu g. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. 'u mai era nimeni atent1 obositi. bondoc.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra. ma 0ratasanule..idrogen si o-igen.alimir.2ai nu-mi pasa.ii dusi pe fereastra. 0anateanu se ridica revoltat. ma. c.2ai ce. trânta.ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. îl rastig%G% neau pe unul mic.inoneleH . Se întoarse în loc. îsi privi colegii1 toti palizi. Modernistii. dar trebuia sa citim noi.. . dormitau molatec în banci. maH .&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat.&e faci gura acoloH . upta era în toi. aproape tacuti.. Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor.2eni. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c. te dau pe lista4 .ida formica. .Ia vezi.o.-a pârlit *anciu. 'ici silueta mândra a cestorului. astâmpara-te4 .. dupa ce se adunara în numar mare. .alimir -. 2oate mergem în laborator.. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama.inonele. .. .imie. nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta.&e te-a apucat..imie si ca sunt neascultati.imie.. 8upa c.

2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala. 'u. îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. 'u mai simtea nevoia e-perientelor.ii.imia4.. îl saluta. se simtea mai bine singur. 6ata îi era nemultumita si. coborî scarile încet. cuprins el însusi de oboseala. un proiect magnific de roman. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H. ca niciodata. în fundul clasei.. . Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.Salutare4. Scrisul era pe alocuri necitet. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. patra. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit.ârziu numai. Si sfârsind treptele. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. în odaita din mansarda. sarea din timp în timp pagini întregi. a plantelor. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. de fapt. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale. /err 8oPtor. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. 6ara sa vrea. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". si baiatul îsi supara oc. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. si se simti acum deceptionat. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca.eate. se resemnase sa vorbeasca.. îsi scutura capul. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec.. 2rin fereastra larg desc.. &a si ieri.. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. Era dezorientat. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". fara sa astepte pe 8inu. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile .întelegea ca rezervele s-au sfârsit si..isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca.imie. Era un manuscris vec. i se parea c. cu manualul lui Minovici în fata. entuziasmul îi pierise.imie. &u toate acestea. îl desc.e-a molesit caldura. ucrul. încet. apropiindu-i micsorati de caiet. pentru ca nu putea face altfel. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c. Se multumi sa raspunda1 . 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. grabi pasul. Marin 2opana. cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. 'u mai citise de mult <urnalul". a pietrelor. sa-l sfârseasca si sa-l publice.isese cu gândul sa-l continue. pe ascuns. #cel elev nu era altul decât el.. intitulat <urnalul unui om sucit. porni spre casa. #poi. îi lipsea parca ceva. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile..i de doi ani. a bibliotecii si a insectelor. si aceasta îi nelinistea. jurnalului".i. . dar nu fu vazut.erea. dar din alte pricini. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. de plictiseala scârbita pentru c.er fiind de multa vreme cunoscute. &ând suna. se . apucaturile-i de buc. ectura îl plictisea." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c. încruntat. când va ispravi. nervos. analiza manganului. în care. 3n profesor trecu. Marin citea pagini dintr-un caiet gros.iar ca e dezgustat de ele.

.#a.'u vine cinevaH ....&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH... &u atât mai mult.. R Spre seara.ise... dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real. ... Marin era revoltat1 împotriva scoalei. lucru rar pentru el. încruntându-se....... de a-si vadi darurile. înc.. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau.. ajungea cu râuriri de vis pâna la el.#m sa scriu romanul4 .aina ca si mine. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea.. la capatul mesei. cu nouri. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb. #re sa vada ei4. .. #re sa vorbeasca 'anul.de venirea prietenului. dupa ce-si zvârli o clipa oc. împotriva profesorului de germana. într-o vacanta împletita cu grâu. râzând.. 8ar acum nu putea sta locului. 0anciu îi trecu prin fata oc. departat.. . se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie.. înca din iarna trecuta. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului. când sa-l tipareascaH.ârtie alba. începu sa vorbeasca singur. scriind un roman *iziunea se sterse îndata. si Moisil.rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4. împotriva lui I. EiH4 si ceH4. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale. sa-l umileasca pe el mult. . Si sc. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei.. profesor de limba româna. Si ... &. .ise caietul si. 0atu în treacat la usa si intra. ce ocupa aproape tot peretele din fund. apoi îl zvârli. stapânit de gândul tiran al corigentei. un vuiet învatuit.otarârea îl îmbucura într-atât. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun.. 'u scapa de corigenta. S-apoi. si Soloveanu. "#sta trebuie acuma. .'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu.ipul lui I. îmbucurat . cu nuci stufosi.ii în oglinda rotunda din odaia alaturata.. &e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez.idolatriza. 0anciu. 0anciu nu-l poate suferi. de a se razbuna de umilinte. #batut. fluierând. aducând scaunul din odaia alaturata1 ... sagetând gesturi cu mâinile. îl va scrie. 2rin ferestruicile desc. Simtea crunt nevoia de a se manifesta.... se gândea. dupa socoteala lui.imbând grabit vorba1 . în adâncul sufletului.Stai jos4 #i sa suferi de caldura. înfiorându-l.Salve. coborî scarile si se duse. încât zâmbind.ar cu peretii subtiri. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. si restul în 0ucuresti. acoperit cu o foaie de . asteptându-se sa auda o conferinta întreaga... Si corigenta la matematica. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. 2ai da. acuma. &u atât mai multH.. ..." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie. doctore4.Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun. 'u poate sa scape. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. a urma urmei. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze. 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa.ilor..'u mai e timp.. nimeni4 #poi.... zmângalind cu creionul coperta. Se vazu într-o vara de prin carti. sa vada pe cei de jos. cât mai e timp. 5daita începea sa se înfierbânte.. veni 8inu. 8ar poate nu va ramâne. #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. &aci..

.#zi. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. la foc4.. dar nici încai sfârsit nu era. Marin se arata ne. si stii. ..sta 2 usura.8ar când ai vazut tu toate asteaH .. #poi.inuitoare. vedea noua configuratie a romanului. iar vorbind.ârziu.. curios sa vada ce-o sa produca.8iseara.. stari sufletesti. Stii... cautând epitete c. Si dupa ce e-dama. portrete. curiozitatea îi era satisfacuta. ." se simti mult mai liber. Eâdea... nu-i mai fac jurnal. mâna. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. stânjenitor de fals.... ca e ceva silit într-Insul. o prostie. si prost scris. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. ti-am spus euH 'u face acum. Se bâlbâia. încâlcind cuvintele.când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri.. 0anal.oata lumea e neg. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. de laboratorH 8inu îi strânse..acerea îl apasa pe 8inu.... putin teatral1 " a foc4. atunci când.. vedea personajele. Se mira totusi ca nici G sc. Ma gândesc eu. s-apoi autorul prea se crede. nu numai ca <urnalul nu se publicase. dar altfel. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal.. simpiificânuu-le. batjocoritor si suparat. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. .imie.8a. . când îî asculta vorbind.... . nestatornic si nu lucra nimic. întreaga sc. 9! spun drept. . 3n roman realist din viata elevilor. &instit. Stii ca ma las de c. ...8ar m-apuc iar de insecte. îsi motiva totul prin c.icea gândurile. Si de câte ori îl întreba 8inu.. pentru ca nu voia sa-l supere.. dar gândul acesta îi facea bine. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.<urnalul unui om sucit. si geniu neînteles. tacu.imbare nu i se g. dar îsi daduse repede seama de neadevar. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. cu o repeziciune ametitoare..Ei.Si când te apuci sa-l scriiH . entuziasmat. #cum.. Eastignirea aceH.ioaba.. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala.. dar bucuria îi era adevarata. 5bservase si el. la 3niversitate . 8e data aceasta. cu note. .otarât.imbare a prietenului îl bucura. le stia cuvintele. comic. #m vrut sa-l sfârsesc si am. 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta.icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat.. gasind adjective inedite si vorbe ironice. .. . *orbea precipitat. &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. dar în siarsit.. 8ar stai sa vezi. de atunci. deodata.imbarea aceasta brusca de pareri.M-am plictisit.. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.. Si prea dulceag. 8inu asculta multumit..îl scriu si p-aia. Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui.. .. numai el e geniu.E o prostie4 -&eH . s-apoi.. 'imic adevarat. &elalalt nu pricepu dintr-o data sc.imia si cartile care îi luau tot timpul.2ai romanulH. Si Marin vorbea.. . le g.

Marin. stii. 3u4 ce par4.. volum. la urma urmei.imie. când îl întrerupe 8inu... se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.8a..2ricep.6rumos. la Sacele. încât el însusi... dar primul capitol din roman se petrece. mai zglobie decât era. traindu-le însa cu mintea atât de aprins.. îti placeH . stii. cu obrajii patrati si searbezi.. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc. roscat. cu oc. . adica.. afara de acesta1 c. aia a fost înainte... 'umai cea din urma...a munteH .. sa tipe s-apoi sa alerge acasa. aia e alta..2arca Maria.Stii cum sa-ncepiG . stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti..iliana... 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. #aa. -EiHberbantule4.. o sa se zbata... . &u iliana a fost ce-a fost. 6ata. îmi bat joc de .. Ei. îti înc. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.8ar cumH . &e-i nevoie sa te mai gândestiH . în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor.. .Si sa vezi mai înainte... ce vreiH. stii.. îsi zâmbira unul altuia... . da.. .. cum am fost si eu anul trecut. piatra. nu toate. rosi.. la murite.*asazica. Se întunecase. la 0ucuresti.#sa o c.#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. E data dracului. . Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu. îl fac sa se îndragosteasca de ea..eare s-apoi umilit. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum.. dându-si seama de ridicol.acu deodata si Marin.ipui ca ala. #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. nu mai aduni fise.. câtva timp. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 .Si de ce nu ti-a datH . 5risice alt cuvânt... 8inu tacea zâmbind. Si acolo se îndragosteste de o fata. la tara. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. cum l-o c. volum. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele.'-a vrut ea. E în vacanta. insecte. .. 2-aia am iubito...... sa fie tinut în g. o frumusete.ema. (naiv) zicea sa n-o calomniez. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. nu. 'u-si mai întelegea prietenul..&e pricepiH . Se îndoise putin la început. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste..ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. nu..ii marunti. Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi.#.emaH . îi e-plica..#... 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet. si numai asa.. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. undeva.. . 8ar n-am fise. dar înc. succesele erotice. #propo. p-aia o e-agerez.. îi e-agerez caracterul.. cu iliana.. . o sa sufere.. #nette.. Si aci. dupa marea suferinta.. miopi.#sta aflu atunci. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu. si eroul e la munte. .0a adun. o fac zglobie..

..2raful e culoarea locala. 8ar de ce se aseamanaH .. *ezi sa nu cazi. Tcomme ilconvenait." #prinse lampa. Stii ca la toamna trebuie sa apara. . . .E prea tânar si nestatornic ca sa se poata .ot asa cum stii. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta. însa. de ..rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii. &ând m-oi asterne pe scris..prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea)..'u-i nevoie sa ma conduci. o lume noua. . apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi. connu._. 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute. &e ziciH ... colbait. da-mi-l si asa. o situatie. sunt deasupra lor..i.. sa-l roage sa declame..._ prea banal. Succes si inspiratie. . interesanta.. de calatorii în 5rient.. fara nici o încredere în vointa sa.2rea putin trei luni. Eelua romanul francez... ca lupta e frumoasa. .. . ca sa-si dea curaj./a..Ei.. rafturile saracacioase pe care stau îng. eroul .'-ai auzitH . îsi trase .&e-ai spusH . cu cât se apropia de 0ucuresti. mai4.a.'u fusei atent. . Se întoarce. Tfois une dimanc.. 5c. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui.u ce ziciH . trist. 5 idee noua.. #cum.. frate-sau. si atunci.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. fara s-o înteleaga... dara.jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea._ în padure. Mai ales inspiratie.. înc.. .. într-o casa din vecini.#re sa fie greu. cum i se parea ca se aseamana. 8inu încerca un raspuns spiritual.oriotl ..#ci numai praful e imens...amal în port. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos. pentru ca ramasese repetent Se face .. cu mâinile încrucisate.. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit. abatut.a. .0a da.#sta asa e.... . .ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta. privind o multime fara oc. ori se întoarce.Sigur. Simtea ca e las sa fuga. într-un cuvânt. .. &anon întreg. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. dar în româneste.'-ai tu cumva 2ere . parca o lumina i se lamurea în suflet.esuite carti. &ând intra în odaita luminata prietenesc.. . el si ea.. iar ceilalti îngrijati. &e sa declameH T5. prin care îl roaga sa se întoarca. pentru ca mama e rau bolnava.fuge la &onstanta. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH. &iti de câteva ori aceeasi fraza.. învatat.aina. o revolutie în sufletul lui. a urma. de biblioteca imensa. 8oara eu sunt ala4.. cu o privire zâmbitoare si dornica..e. &unosc bine scara.. 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an.ipuindu-si un Marin batrân.. cum le spunea de atâtea ori.4 >uandcejour-lâ._ Mai bine în padure. . 8ar ce vreiH . 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 ... .#a. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt. 8ar am tot timpul trei luni...i si lampa. stii.ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate. 8inu nu raspunse. îi dispretuiesc.&um o sa-l sfârsestiH ..6ugi.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -.eu adica .. EomanulH .. T<e la revetis pour la premiere...

asa în mijlociu. ierbar..0ine. cu niste pantaloni largi. ca pe un lucru rar. mai traduc.&âteodata mai mult. cu atât îi scade minunata frumusete.# I . ca un adevarat naturalist si visator ce era. SI 5 6#.ii din vârful sandalelor. 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si. de care numai înc.ipuiti-va un copilandru înalt si desirat... în viata de toate zilele.etele nefacute. ca sa se dezvinovateasca1 .&ititi multH . caci Eadu. #poi.dimineata. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. câteodata mai putin. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele.ilor. în fundul sufletelor lor. i se parea ca. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura./m4 &am opt. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag. desc.ipuirea-i se putea servi. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. Era.eieti. dar nu citesc întruna. I 3' 0#I#. adus putin din umeri. oc. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine.ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. în padure. .izând înfiorat un caiet neînceput. doresc întotdeauna sa placa. ma ocup si cu c. 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei. înrosindu-se pâna în radacina urec. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte".ii fetelor. îmbracati acest trup sc. dupa cum marturisea el însusi. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. cu succes. noua ore pe zi. ceea ce se întâmpla foarte rar.. Iunecându-si oc. ar trebui sa scriem câteva pagini. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori.8ar. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. .5pt. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. care-i întunecau frumusetea în oc. 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc. Mai scriu.ii în jos. 0aiatul pleca oc. de altfel. Eadu . noua ore pe ziH -8a. Era ceva involuntar.iurgea era entomolog si. cu c. se asternu sa scrie. pe unde nu-l duceau gândurileH Y. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. *orbea repede.aina din acelea pe care burg. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap. fruntea colturoasa.ezii le recomanda de purtat "la tara". &aci Eadu .iurgea. 6ata îl privi uimita. 8e-ar fi sa-l facem în culori. #poi. în rarele lui iesiri prin lume. neluându-si oc.. am colectie de pietre.imia. mai lucrez la entomologie. care-i dadea un aer de paiata melancolica. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. 6ata îi privea mereu. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. .ii mici si miopi. se socotea frumos. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. ca orisice adolescent înclinat spre visare. cu cât se apropie de pamânt. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. înca.ipiul prafuit si g..itat fugar cu o .

ema întregii lui vieti. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli.5risicât. "stupid".3ite.. cu toata eruditia lor. si mai ales de fete. i se pareau ridicole. 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic.iurgea. Si de aceea. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. *azându-l ca tace. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile.. în oc. careia nu-i crescuse înca acul. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor.. 8ar nu stia care necunoscut. . 8e altfel.i cu un baiat prostut. apoi. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. 8ar de femei avea mereu teama. 8in aceste cauze. &e o sa mai descopere si elH. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza... "femele". parca aducându-si aminte de ceva. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile. 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. zise ea. Si într-adevar ca.ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. #ura. vorbi fata. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici.8e4 #poi tacura. Eadu . cât si esteticei coloritului. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea.. . cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere.. dupa cum era de asteptat.rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc... îl apuca de brat.ii. de care el. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. am uitat sa ma recomand. si. . vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. fata întoarse discret oc. Eadu îsi însemnase pe .plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc.. . .. se înspaimânta. e mult.ârtie sc. . luminându-se de zâmbet. cu toata groaza întunericului lui. cât de mult îl atragea necunoscutul. mutra lui zapacita si oc. .ie. Sunt mai multe. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii.ilor adumbriti sau uniformelor cu roc.carti care. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". ea nu cerea decât bani si iar bani. ..ii lui. sfâsietoare pentru altii. si lui numai unul singur îi placea. era sigur el ca sunt mai multe. care se înroseste pâna la radacina parului. "minte" etc. Si Eadu era unul dintre aceia. Si pe el. Eadu se îngalbeni. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. #sa cum o cunoscuse din romane. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de ..ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei.ie scurta. si ale caror urmari.

a. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 .. unii veseli. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. Iar. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. trist.neau în raceala. apasatoare. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita.remura. de la sfârsitul trimestrului. 8esc.. pe care l-ar fi vrut ironic. simtamântul zadarniciei marei bucurii..ândul acesta îi înfiora spinarea de placere. linistit.. îsi alese apoi lectura. nemiscat.. &redea ca e mai nimerit noul titlu.ise ladita în care-si pastra . %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc.ean cu apa proaspata.eiate. amenintator. *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi.. adaoga. se înciuda. 5c. Marin parasi <urnalul unui om sucit.. -Marin4 Marin4 . fara sa le citeasca. în odaita. Se ridica deodata nervos. îi gonea atentia. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si. altii melancolici. Se desparti de roman. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. se alaturau. caldura îl ametea.ii se odi.ârtiile si caietele lui.&e tot are fata asta de râdeH. cu sepci de vara. cât am scris4. dar se simti deodata rece. sa scriu4." Sfârsi prin râs. satul. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. Se pregati sa înmoaie tocul.. Si sufletele sufereau în aceasta . pâraie.esui pe toate într-un plic mare galben. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH. 'u se putea linisti.4.eate si se simtea obosit. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. #stupa cu luare-aminte calimara.. 8ezamagit. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris. clasa a sasea. si daca doriti si vârsta.. lua plicul si-l zvârli pe masa. îngrozitor de banal. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata. &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. obosit. dormitând. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri.. &itea cu greu.?@amasa4 . geloase. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu.. Iar când desc. înc. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. si le îng. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. prapastii. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita.#urora 5nciu. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare.. Si pentru ca. tarine si catune prietenoase. #duna atent foitele scrise. 5c. încordându-si bratele. trebuia numit Eomanul unui om sucit. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit"." ..ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. I* &âteva zile în urma. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. deocamdata. &um nu mai putea fi vorba de <urnal"." .. care se apropia banal.ise ladita. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. Erau suflete care visau nemarginirea. se înviorau.rânti vesel tocul.. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. un râs silit...

Era înalt. #ceeasi zapusala prafuita. un armean focos.. neica.8oua sute douazeci si doua. înabusit.Sa vad daca trec si eu. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia.'-are ce face. pe care premiantul nu o întelegea. cititor patimas. mai putin zgomotosi. îa . avea o fata negricioasa si oc. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. . rascoliti atâta vreme de emotie. aceleasi ferestre desc.e trece conferinta. sufereau nedreptatind unele visuri. &u necaz. Ele.a ce ti-e fricaH .. si se gândea la corigenta aproape sigura.. cum ai mai rabdat. Mai putin veseli. îsi ura fiinta si minciuna. bine legat.. Marin auzi pe 0ratasanu.imonosindu-si obrajii.... &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau.. care voiau sa se dea în întregime. ca toti colegii. înca zece zile.. zgomotul bulevardului. epic4.&ald "foarte". altii îsi dezmorteau madularele sc. îsi ura masca pe care.pâna acum. îi era drag si lui baiatul.ise prin care se strecura.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti... îi luase toate puterile. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora.. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate.en epic.. se arata nesimtitor fata de profesori. se înfiorau în fata apusului indian.otarau pentru .&. îi era indiferenta celuilalt. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. . Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu. &u toate acestea. îl judeca si el.oinarerile din cartile de calatorii. îndragostit de muzica.. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. . sentimental..3uuuf. 2e unii.. . scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea. îl dureau notele rele. care glasuiau între ei. Si nu stiau ce sa aleaga1 când se . . Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte.. un viitor "savant".. dramatic. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. i se paru acum o vorbarie goala.2arc-o sa vrea *oitinoviciH. se simteau deodata întristati.isa. dar stiinta.ii adânci.. trecu palmele racorite peste fata. Marin îi era prNft!... nu-sî încredintau confidente. domnule. #sa e regulamentul. în spatele lui. Elegia. Easfoiau cartile. gen dramatic... &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul.eama /aig 0racterian.. dar îsi dete seama cât de fals este. Era ora de româna. inconstient. învatân-du-si "lectia". II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti. printre banci. 0ataia aceea de joc. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. ca întotdeauna. clipa suprema îi facuse nesimtitori. îl c. ce mai vineH iric. .. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda.. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. . ascultându-si la rastimpuri vecinii. recunostea fericirea "tocilaaiiui". #u trecut. si ce caldura4. pe altii dimpotriva.împartire. pe care o mângâia Marin. .Eabda. &e este.. oprîndu-si oc..imia. apoi alerga spre clasa. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc.. . &ând s-o mai sfârsi si asta.. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. gen liric. . o purta cu atâta seninatate. gen liricK . . premiantul clasei. 2e unul dintre visatori. gen liric.. care va trece clasa cu cununa.

fiind bolnav.#i fost aseara 0racterianH.. sareau peste banci. .elarii prinsi în siret negru.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. feeeata4 pp.. . maH .&e-i. Marin simti ca-i lipseste ceva. . .matematica. Sari în sus. ba doctore.ioz%!: %!7 dane. calcau g.. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca.#icea se tipa. . a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. baietii se asezara mai toti prin banci.. #poi sc.0aa.. Marin 2opana. &rezuse ca vine profesorul de româna. se plesneau pe spinarile pline. Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor... pe "teren". ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa. "0abo"H "0aba" . a neînte lesi-lor de plebe. cu oc. El. în clasa. speriat.vecinul lui de catalog. tocmai ei. .#l dracului "/err 8oPtor". trâmbitata de câtiva "neascultati". se raspândise zgomotos în clasa. ."0abo"4.'u ne da voie pe terenH . firi-al dracului4 . imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i..&e ne facem ora asta. calcând masurat spre catedra.. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca."&ocos".#stâmpara-te.ea imagine a urgisitului de soarta. 2erri Ermo /anibal . "0abo"... Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda.#m încercat1 nu ne lasa directorul..Scoala....Marcala.. înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. Iar vestea. vazuse c.aiH Ia pune mâna. 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora. #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere. feata. Marcala.imba vorba. 0racterian4 .. p. . 2entru întâia data. 5 prostie. corigent..'u facem nimic..&are a datH . pf. . Interventia cesto-rului era de prisos.# fugit al dracului. . Marin tacea..se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata.. Ironic.ionti pe Marin.#i fostH -'oo.iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul.0a. zvârleau râzând cocoloase de . &e-i lipseaH. . care-l astepta pe el.e usuci aici si rabzi. . . pârlitulO?@ . &ineva îl g. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. a dracului "0aba". *ec.. .#icea nu se doarme. soptita discret de profesorul de gimnastica. . ba 2opri-sane..Matale ce poftestiH .. va lipsi de la ore doua zile. . -/auuuu?@ . doctore.3nde-i MarcalaH . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. ...2p. ..

*a rog.ocmai bine.rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor.#dica nu te duci deloc. satul de munte unde am fost eu asta-vara.. mai. oc..&e vrei. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. tot timpul studios.. E drept.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. am sa merg. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita... 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. Mai la fiecare pagina apar altul. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate. ma apropiam. .. deci.. si cu tunica curata. .. Eaducanu.jurnal"... ca ceva admis fara entuziasm. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH . eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. Scena se petrece la Sacele. Morariu. 8aca voiam sa prind necrofori.rebuie sa-l scriu. . pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea. mp totul si zvârl în foc.ora din Sacele. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist. 8aca nu-mi place. . 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele.'u prea ma duc pe la sediu.. . . e sigur ca se faceH . drapele. 3n roman naturalist e mai greu de scris. *a rog.. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni.. cu gura mica. #sta-vara.Sigur.. 'ae. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. #m modificat mult vec. #m fost. 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. .ârtie. domnilor.acere. mai4 #u si ei dreptate. în august zici ca eH . pe care nu-i poti tine altfel în frâu. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc... iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris. ordine de zi. cum am facut pâna acum. parca ar fi la cazarma. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect.. cu cartile lui 6abre sub brat. . lovea linistit cu creionul în catedra. 2erri ramasese cu oc. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit.8e la $G iulie. sub comanda lui .iul plan.In tabara. purtam totdeauna în mâna un binoclu. .u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi.abara cercetasilorH *asazica. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. ca se aude jos la cancelarie. când scriu mai ales pentru mine.. cu batista la gura.ii mici.*a rog.. Subiectul îl aveam pregatit în minte. 5 organizeaza *elcicu. 2ot pune analiza celorlalte personaje.. 6aceti tacere.. molatec. înalt... nu faceti galagie. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori.Ei. .ii pierduti în gol. însa.. Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. cu descrieri multe si cu dialoguri. la $G august. . 2erri vorbi fara convingere.. &e poti sa faciH . care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . îmi compuneam o fata pedanta. dar pot pune mai mult într-însul. &ând ma duceam la 0rasov. %!C FF. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe . . ca sa atrag atentia.eorgescu de la Marea legiune.

Scriam toate acestea sincer.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. am înc. încât am întrerupt lectura. am vestit ca mai are si o verisoara. Ea însa va pricepe. prietenii mi-au cerut amanunte. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete.cu un pac. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare.imbate. 2e deasupra. 2e fata gazdei o c. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc. El s-a aratat vesel. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca.itam analiza personajelor. care mai de care cu nume mai frumoase. E drept. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. acum doi ani. îmi spuneau ei. numai pentru muie. 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. scenele scrise prietenilor. 8ar eu tot cred ca se îndoieste. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. Ma desfâiain de minune. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. 5tilia. procedam altfel. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc.. c. întemeiat pe acest material. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol.eama Etta. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit.&ând scriam însa prietenilor.iar sa ma falesc fata de mine. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c. le inventam pe loc. mi-aduc aminte. I-am spus ca m-am apucat serios de roman.#m sa-i e-agerez mult caracterul. începusem c. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. 8in când în când încurcam unele date. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. frate.sa se bage de seama. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti.ema iliana. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. am raspuns eu sigur. . . #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. 2oate ca 8inu banuieste ceva. i-am spus. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. unele numiri. dar eu le-am comunicat ca o c. fara ca însa . &redeam si eu în ele. s-au minunat citindu-mi scrisorile. &ând îmi cerea amanunte.ema #na. pentru ca n-am sa îndraznesc. #ceasta s-a petrecut ieri. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. #m povestit de atâtea ori evenimentele. îndracita.. care se numea 5tilia. în sfârsit. apoi una cu 5tilia. m-a întrebat 8inu banuitor. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile. încât roseam amândoi.Ia asculta. dar n-am sa-i spun. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. precum si nenumarate prietene. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. Mai întâi. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. 5data. 2e care ai iubit-o întâiH .et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. &ând am venit la 0ucuresti. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. .2e.cred . asupra geloziei dintre cele doua verisoare.

8inu citise si el nuvela din care.Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H .niciodata. .2rietena 5tiliei. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie.6oarte ciudatO dar am citit o nuvela. în realitate. . . 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare.#sa. 2e iliana./m4 ciudat4 facu el. .n-ai sa crezi. ea ti-a zvârlit apa în oc. aici confunzi tu lucrurile.otarându-se poate sa ma dea de gol. si pronunt constient.&. devin dintr-o data un 8on <uan... Eosesc. doctore.'u ore întregi. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. . . 8e cum începuse vorba întelesesem.. 8ar eu nu rosesc din timiditate.Ia asculta. cred ca nu l-am convins. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile.5tilia si iliana.Ma rog.#si. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. . însa. &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire.. 8aca ti-as spune. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa.. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure. iar nu cum pretindeam eu. ca tu ai vrut sa bei.oti trebuie sa creada ca eu. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. în realitate. relua 8inu. .ema altfel. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura.. . Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. în orice caz.Spune.Ei. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. .. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste.2arca o c. Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare.2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia. . .&are 2aulaH . fara voie.Si pe una si pe alta. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune.. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. . de d?@#nnunzio. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. .. nu-ti fie teama. în sfârsit. . ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu. si ca.. tocmai când cedase. Si ca ai prins-o. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste.&are amândouaH .Si acolo. M-am aratat vesel. . silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH .#cum înteleg. . pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". rosesc. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara.i-am spus ca e data naibii.iar asa s-a întâmplat.&red. fie ca o iubeai prea mult. ca ati întâlnit un izvor. . &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. .. îmi pare.i si tu ai sarutat-oH .. vara.

cu oc. #cum ma înteleg altfel. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase. in 8umbrava. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream.imbat. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. 8ar a trebuit sa-l parasesc. despre dragoste..ioasa în realitatea ei. iar acum stau sub stejari. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. scriu foarte sincer. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. care ma iubeste. poate ca nu doream. nici la biblioteca. #ici. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. &#S.imia si publica articole stiintifice.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". e atât de reala. 2entru clasa a saptea. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. 8e aceea m-am si batjocorit. . asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. nici scrâsnind din dinti. . ar fi un dezastru. '-am nici o tragere de inima la scris. rautacios.is oc. ca sa ma linistesc. W. 3n baiat ca mine.. &#2I. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. caci au început tezele. 'u ma recunosc nici în mansarda.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. EomanticH 'u. 2entru ca eu nu mai ma recunosc. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. cu cozi de nic. cu buze subtiri si vestede. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta.. când am obosit si vreau sa ma culc. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. m-am sc. atât de carag. dar ma vad întotdeauna cu oc...el dupa urec. supararea tot nu mi-a trecut. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c. Si cu toate acestea. M-as fi înscris la laboratorul de c.rebuie sa învat ceva la germana. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata.. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. care studiaza c.e. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. eu rosesc. ascuns. $ iunie #zi am parasit romanul.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur.elari lunguieti..E E SI 0EEE.. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. eu. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. nici încruntat. #cum. Iar când ma vad în genunc.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE.întelege ridicolul acelei viziuni. Eu sunt un baiat urât. si cu lentile scumpeH.elari mari de baga.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. dar asa e. dar daca as ramâne si la germana. cu cozi groase. 8ar eu sunt necajit. 8oua corigente odata m-ar doborî. . si sa am patru fecioare pe luna. cu sprâncene neestetice. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. %$$ %$% 'u stiu de ce. eu aveam alte gânduri.

nu-mi pasa de nimic. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta.8ar atunci. si s-ar mira.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. 8ar nu e asa. Si-apoi n-ai avea nici un succes.imba. #re o ceafa foarte frumoasa. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. ucrurile s-au petrecut astfel. daca m-am sc. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez.e iubesc. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. si le saruta.i si-i flutura obrajii. 8evin din ce în ce mai melancolic.imbat. ca sa nu ne scape nici un e-emplar. &aut sa ramân singur. îmi plac fetele din Sibiu. ar baga de seama ceilalti. si când vin. M-am sc. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. fata. 'u ma intereseaza. &eH Ei. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. cu atât mai bine. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. #colo trebuia sa port cu grija o masca. mi-ar pune întrebari. fara sa rosesc1 . îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. foarte inteligenta. în 8umbravaH 8aca m-as sc. Mi-a spus-o. . trebuie sa lepad masca. ca un . 8eocamdata. sunt convins ca m-am sc.imbat. parul îi aluneca peste urec. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. 5are ma sc.imbat. pentru ca ai început sa devii banal. #tunci. iar daca m-am sc. eu pornesc în padure. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. acumH 2oate m-am sc. . fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. 8aca vei putea mai târziu sa râzi. Eu as marturisi ce vreau. foarte culta si ma iubeste foarte mult.rebuie ca e-agerez.oit de bivol în care colcaie viermii. # doua zi E ciudat.. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . cât de cât. #m spus ca are parul taiat. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure.imbat.Si eu te iubesc. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. Eecunoaste-te de data aceasta învins. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc. si pace. ar baga de seama 8inu.imbat mult.otusi. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos.imbat. . sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. ca un motan bubos. Eu stiu de ce îmi înc. Eu n-am cunoscut pe nici una.imb eu aici. pentru ca mi-e teama de ele. 2e fata cu parul scurt o iubesc. #cum as vrea altceva. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. E foarte frumoasa. Si atunci. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". Eu i-am spus. #ici însa. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire.

Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. încât nici nu pot mânca ca lumea. 2e lac sunt si lebede. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. 'iste oc.si în Sibiu. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele.ema ca dorm... însa. mai ales tristi. e ca sunt melancolic. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. atât de trist. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. o sarut pe gura. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. E fericit. care le fac multa placere. o c. vreodata.a. din fiece perec.i. cu genele lungi si tremurânde. Si ceea ce e mai frumos. Mi se pare ca am auzit-o c. 'u mai am parul rosu.. 2erec. Eu fac parte.ii. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete.ilor din timpul zilei. Ma cam încurca oc. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u. cu toate ca sunt sase dioptrii. pe care îi cunosc toti. ca un adevarat întelept ce iubeste.. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. iar lemnarul ne priveste fericit. care ma prinde de minune. metafizice. castelul cu tabara noastra. melancolic. 8ar.e. fiinta adorabila. dar nu se poate c.i mari.e mai frumos asa1 #ura .e atât de potrivita. Eu.4 eu . simt ca-mi lipseste ceva. #sa sunt eu. Ma duc cu #ura . pentru ca o iubesc. 'u mai mi-e foame.atât de subtil. 2aPe U om cu carne si oase multe. oc. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc. Era în puterea mea. tristi.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. Eu.i. sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre.Si atunci am sarutat-o pe gura.er. în acelasi timp. &ând. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era.elarii. si-mi fi-ez oc. e vorbesc despre lucruri abstracte. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta.prin padure sunt delicioase. atât de c. nu s-a întâmplat nimic. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o ..inuit de problemele metafizice. aceasta ma bucura. #m un brâu rosu. care nu ma cunosc. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. eu..eama Mill= .ii pe solnita în tot timpul prânzului. eu. însa. 8ar eu. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. 'u râd. cu o e-presie. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte.. Si când visez. cârliontate. ci niste plete negre.. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc. dar nu-i admira nimeni. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. în care stapâneste o desavârsita melancolie. si o tin de mâna. 2limbarile cu prietena mea . pentru ca pe aceasta o iubesc. cadea si ea victima poftelor mele. perec. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. visez castele cu parcuri imense.isese oc. îmi pun un costum de cercetas. #ltminteri. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu. 8orm mult.i. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. . îmi plac mai ales oc. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii.iar soptind ceva. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. &ând ma duc în Sibiu.de obicei.ii. Dâmbesc si eu. Eu. Ma simt sting. *orbesc foarte frumos.

8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . #tât de trist.&e-i cu tine. 2este trei zile #zi s-a . &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. Si trebuie luata o .eama).rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. *isez ziua întreaga si tânjesc. #sta are sa se sfârseasca rau.. iar munca si ambitia mea inutile.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. ridicol.talie. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva.ll= (pentru ca asa o c. . si visez pe M. Eu nam nevoie de idile. 'u numai ca îmi dau seama. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol.ii ca sa ma vada. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c.. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. Mill=.otarâre. Mill=4. dar ma si distrez din pricina aceasta.eltuiesc cât ma îndeamna inima. 'u-mi intra în obicei.. sunt foarte trist. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire.otarâre. ci numai doresc. imediat dupa corigenta. marginiti si supusi poftelor imediate. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. 8ar sunt. Eu sunt de esenta superioara. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti.. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. sa leg o prieteni ou o fata de împarat.e astept. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. Mill=4 Sunt atât de trist.ezi. Ma simt lipsit de vointa. burg. nitelus carag. Stiintele si cartile mi se par searbade. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. Mill=4 . în mansarda mea am sa devin cel dinainte. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt.ârtie.'u mai prind. iar dupa 2asti va aparea.isi. . nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Sunt trist. a &raciun va fi sfârsit. 2e mine ma asteapta alta viata. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. 8ar nu. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. sa fiu un ascet temut.*ino. Eu stiu ca are sa . '-am sa pot lua nici o . zau. Si eu nu vreau sa devin altul. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. omul care-mi trebuie. as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. #cestea sunt bune pentru oamenii simpli.ii pe jumatate înc.. prea sunt melancolic. Iar acum am sa plec.. absolute pâna deunazi. de-si sucesc fetele oc. 8ar nu ma pot vindeca. &el de acum e tristK e trist. #u început sa observe si baietii. în realitate. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. #m spus comandantului ca plec. pentru ca are sa moara. #m sa devin altul. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . eram ispitit sa batjocoresc putin. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit. Si aceasta nu se poate. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. . pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate.ioasa si direct romantica. #m de unde. #ura e în culmea bucuriei.

si afla ca sunt . tocmai de la corturile grupei întâia.. comandantul. a fost din belsug. eu ca si. o ploaie mo. cercetasia. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat.moara.. pentru ca ceilalti tovarasi. de dascali.. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. de altfel.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. 8umbrava Sibiului.u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. ceilalti tovarasi. cincizeci de cercetasi. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . #colo am sa ma asez la masa mea si. sosesc cu mult mai devreme decât mine. . descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4).orâta de toamna. In ce ma priveste. în fiecare noapte. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. &.de cauze necunoscute.otarât sa te informez. am dat de copaci si am început sa alergam. #ici am descalecat noi.ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. tabara. &um însa.abara4 &. nici fete cu parul tuns. plus comandantii respectivi. vorba vine). cum nici tu. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. Entuziasm. 8imineata ne sculam (cum dormim. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. la culcare. oc. cât mai complet posibil. #colo trebuie sa fac coada. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. de scolarite. pe iarba. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. orisice s-au spune. când voi obosi citind.iontim tovarasii de saltea (saltea.ransilvania. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . Sibiul. în sunetul unei goarne ragusite. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. tipetele lui 2aPe.elarilor.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. nici un muritor.. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. dragul meu. neavând oc. datorita unui comple. . nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti..iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin.. vezi mai la vale) la sase. . doua corturi mari si doua corturi-magazii. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. ne-am întins optsprezece corturi mici. Mai întâi ne g.ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului". unde sunt si eu. 2ornim apoi la spalat. eu îi pun la marginea cortului. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. pâna ce daduram de un pod. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de . etc. pe care nu-i gasesc. dragul meu. în timp ce aud de departe. 2entru ca de citit. la o cismea afara din tabara. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. . #fla.e întrebi. #colo sunt eu stapân. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. nu-ti poti face idee. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în . desigur.

e de bocanci (el nu simte) si.care ma scol cu prea putina întârziere. aprinde focul. pe tiganul ajutor de bucatar.idul rosu. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . buzele. &ând vin si eu bucuros de lic. . eu iau o cutie mare..8aca m-o prinde.. o grupa "de servici"1 matura tabara. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine .. &ând vine rândul gnipei mele. #tunci ma informeaza cu amanunte1 . dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe.#zi e rarQre1 se prind .2ai el nici nu-i în tabara. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). fierbinte.8ar comandantul *ulpeH . încing curelele curiei de . gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. *orbesc foarte . obtinând acel rarisim supliment. spala vasele. curata cartofi. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita.sezatoarea pentru seara. ca ne apuca amiaza" etc. pregateste . si sfârseste întotdeauna bombanind.imeronterele de minune. aduna lemne. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. apucând câte doi la un picior si trei de cap.eana de peste drum de tabara. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas.pe lânga un foc strasnic . apoi la un baston cercetasesc. Si mi-a dat. e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. care doarme sub un car. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". strigând "ca ce fel de treaba e asta.Si daca te prindeH . eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie.ip. în fiece zi.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". când avem atâta treabaH . care ar trebui sa fie cu cana goala. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el.Supliment4 . . #cum manânc. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului.2lec dupa insecte si dupa plante4 . ca asta nu e regula. în pozitia aceasta. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. la urma. &eea ce urmeaza e atât de vast.8aca însa spui ca ai treaba. dintii. barbia. la urma. care cu totii îi seamana. târguiette din Sibiu. fruntea. doctore.împotriva tuturor asteptarilor .2ai bine. . ramân. dragul meu. sprâncenele si.ipuieste-ti starea nervilor mei când.elarii pe nas. #poi îsi ia o strac. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre).informativ-imperativa pe . îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc. 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura.cu ea plina. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei.. #tunci recurgi la o cana cu apa. atât de complet.îmi striga el. îndeosebi -ilo-p. 8upa aceea. sarcina cea mai grea. îl târâti afara din cort.abara Sibiu. 2oste-Eestante si.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. 8e aceea. Si înc.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai.. linistit. câteva minute. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c. ma deznoada în bataie.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 . în sfârsit. #poi1 . care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4". îl gasesc . ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. ca ce e întârzierea aceasta. ceri ajutorul lui ivbv-sPi. #cesta-i planul. si pe madama de la dug. îi pisezi picioarele cu o perec. aburind. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. #poi se potoleste.. îl vad pe el din nou cu cana plina. tocmai astazi. strâmbându-se. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. 8upa cum te-ai asteptat însa.

da.. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. cum nu se poate mai vesel. domnule comandant. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe. milos. încruntat. calcând indiferent.&ine nu sunt foioaseH .#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. 8ar nu pot sa ma plâng. dupa împrejurari.. dupa o asemenea zi de lene. Seful. . . . însa. ma priveste lung. ... . .. jarisim. *ulpe. *ulpe se încurca.#sa.. . 2ornesc agale printre copaci. dar neinitiat în tainele entomologiei.. #tunci prind repede vreun fluturas.. . asa! .2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el. . e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. ca un adevarat savant... Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. 8in nefericire.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice.si pornesc spre tabara. dau drumul fluturasului.. ... ma întâlnesc cu comandantul taberei. Seful.8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc.Eu stau pâna ce gasesc o -ilop.&e sa zicH 6rumos. M-am facut numai apa. sunt pregatit pentru orice întrebare.rebuie sa fie o varietate noua. 8ar. nu paraseste nici o clipa pe comandant.#m gasit niste specii de c. -EiH4 .. cu atât mai bine . . se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza../ai.#dmirabil4 &. unde dracu l-ai gasitH . da. Eu. îmi încarc bratul cu buruieni . cu aripile scuturate de polen).inocino. Mai greu o duc când. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta.&.'odurile asteaH e vad. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. 'u sunt foioase4. îmi spune1 .'u distingetiH 'u sunt foioase. Si îl privesc dispretuitor.2ai astea sunt graminee.. da. în dosul lui. naturalistuleH . încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant.iar azi. s-a ocupat pe timpuri cu botanica.e vedeti cum suntH .#a4 da.. în fata cortului.serios. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata.ega violaceea.. baiat cumsecade. da. -'umai spune4..*edeti asteaH .&um merge.H .'odurile.daca gasesc vreo sopârla moarta. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. care.. *ezi dumneataH asa e domnule.3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. . camarade.. eu.. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios.&um suntH . 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice... -EiH . /aiH &e ziciH Seful. Eu.2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee. du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. cu un aer preocupat sau multumit. #ltadata.inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. . . care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri.

#. coleoptere si lepidoptere prost conservate. pe care s-o arate vizitatorilor. domnii ar dori sa le arati colectia.as-ca faci tu si fara cutii. . . cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata.. cinerare4 7" .. 'ici unul nu mai vorbeste.imenoptere.ar ars. îsi înteapa capul si mor. compatimindu-ma în gând.#i vazut. Eu vin bombanind. nu se lasa. Eu li-s tata lor. admirau -tabara. &omandantul priveste mândru domnii. cu amoniac. sunt numai niste biete . Eu las ierburile jos.. Eu aduc discutia asupra entomologiei.8e cap. stateau de vorba cu comandantul. .. Specii rare am eu acasa. .. Eu stiu cum sa le apuc. comandantul trimitea saRma c. tainic.. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine.2ai viespile cum le prinziH . 2e coropisnite le scot cu za.. Eu i-am spus1 . Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. #ici ramân cu gura cascata. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH.2e viespiH . ca sa fac economie..i pe comandant.. fac indiferent.8ar tot mai stie *ulpe botanica. M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. .. . Si când vor sa ma întepe. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea. . doctore. cu cercetasii.8aa. mi-a raspuns.. 'u se lasa *ulpe.8omnule comandant. 8ar si pe ei îi prind. *eneau vizitatorii... pe care le taiam felii-felii.Eu privesc în oc. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. 8omnii ma privesc. .*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele. care râde.. o colectie nu se face cu una cu doua.oti. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti.Iar pe vipere le prind cu siretul de g..).. mirându-se1 .. &ând se pregateau sa plece.8aaa.eme.. . 2rind si scorpioni. admirativ. . Si îmi trebuie cutii mari.Si pe sobolani în batista.. ca sa pot gesticula mai în voie....#ti vazutH. si tin adevarate dizertatii.3ite./ai. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca.8e capH4 .. Eu continui netulburat1 . &omandantul nostru e însa vanitos..Si cum le apuciH .. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri. 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. . Ma scoteau anevoie din cort.... . c + .... . 'u-ti poti înc.ete. c-au venit vizitatorii.&u fluturii îi mai greu.ipui admiratia tuturor.