Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

la 0ucuresti.anasius.Se stabileste la 2aris.+ martie . !+$: .aici. Mi.imia asiatica si 5ceanografie.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India. Si nu sunt trist. inspirat din propria e-perienta din India. I se tipareste romanul Maitre=i.nicilor Loga.2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. !+!7-l+$" .6ondeaza Eevista universitara.2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii. morale si politice de 0. !+9:-l+9C .Este numit atasat cultural la ondra. cu teza Istoria comparata a te. !+9G ./asdeu. !+%C .e Ieremia (ofiter).#pare romanul 8omnisoara &.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti. 5btine doctoratul în filozofie. lucrare ramasa neterminata.eorg. 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc.Scoala primara o face la 0ucuresti. pe care o va absolvi în !+$C. !+$! .Se naste. !+9ll+9% .I se publica romanul 'unta în cer.Este consilier cultural la isabona.2ublica eseul Insula lui Eut.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7.Sustine. !+$C-l+%$ . Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist.. !+%7 . nerecunoasterea. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop. .2. !+$" .8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. Iar daca nu va recunoasteti în personaj. !+9$ . !+%: . nu va iluzionati1 însasi delimitarea. nici de povestea cu amintiri". !+%% .2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume). !+9" . . la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. Mircea. !+%+ . !+$+ . !+9% . primind titlul magna cum laudae. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &. nici de toamna. !+$9-l+$" . unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana. Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. revista va fi oprita.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor. nebanuit de nimeni. Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore.ipareste romanul Sarpele.îi apare volumul Mitul reintegrarii.ristina. un curs liber cu tema istoria religiilor. lucrare îngrijita de Mircea Eliade.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii. !+$C . !+%9 . !% !+%" . Iorga.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice. !+%$ .2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India).întors în tara. #lc. !+!%-l+!7 . dar.Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '.imba numele în "Eliade". într-un caiet pe care îl ascund. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni. fiul Ioanei si al lui ..

otarât sa încep c. la 2aris.ai >ues de l@E-tase.icago.Scrie si publica nuvela fantastica . !+:C . Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti. !+:: . lucrarea 8e Dalmo-is a .istoire des religions si e M=t.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &. ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. !+:! .2rimeste. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale.icago.iar azi Eomanul adolescentului miop.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza. traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu. !+":-l+"7 .!+9C .Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. &ordonul egiunii de 5noare.engis-M.e de l@eternel retour. !+:+ .Scrie nuvela fantastica a tiganci. Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. !+C" .amanisme et Ies . #pare. $$ aprilie .2ublica . condusa de Mircea Eliade. *oi lucra în fiecare dupa-amiaza. !+C9 . *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I. doar. Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola. iar viata mi-o cunosc. scriam în <urnalul meu. !+7% .icago.raite d@. la 2aris. !+9+ . 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a. Illinois. si la roman ma gândesc de mult. m-am .ec. !+CG . !+7: .Se stinge din viata Mircea Eliade.ni>ues arc.2ublica. !+"G . #rgentina. !+77 .I se tipareste lucrarea . !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele.8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene.2ublica volumul e Loga. nuvela 'ouasprezece trandafiri. I (Mansarda) . 8ar adevarul era .an. Immortalite et liberte.imie într-un laborator instalat în firida sobei.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris. la 2aris.Editeaza. revista #ntaios. 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. !+"+ . !+"$ . &.ec. In curte la 8ionis.ipareste.#pare. 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas. !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses. lucrarea Images et s=mboles. !+7G . TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur.ington.Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata. la Sorbona.Este invitat la 3niversitatea din &.GGG capete de vite. !+"9 . viata mea.icago. îi va purta numele. !+"! .inerete fara tinerete. la Stuttgart. Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte.ni>ues du Loga. Scrie nuvela fantastica !$. la 2aris. la &.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).I se publica e &. !+7C-l+7+ . !+7" . la 2aris. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa. !+C:.2ublica volumul #mintiri.

2uica. era slaba si reaK îsi teroriza fratii.otarât sa ma gândesc. dar pentru . "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. ca un adevarat autor de romane. 'ici una. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. caci am învatat vocabularul fetelor. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu. Ma tem. Maria.. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . sau a saptesprezece ani. iar la mosie un frate brun si curajos. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna.eme Silviu. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. Eomanul îl voi scrie altfel.. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna.8aca vrei sa scrii un roman. fireste. în înserari calde si tulburatoare. cu drame interioare" etc. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc.oti. în sarbatori de familie si idile. 8ar cititoriiH. încolo. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. 8e aceea. 2entru mine.. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. *ara-mea se opreste. sa-l faci pe erou frumos si bun. unul frumos si altul urât. &ealalta. cu masuta acoperita de sticlute colorate. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. Staruie c. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. apropiindu-se1 te iubesc4. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. El le-ar întovarasi prin padure. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. nostalgiile si tulburarile ei.. 8ar romanul trebuie scris. de la o vreme. tot ceea ce nu am avut. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. si sa-l fac melancolic. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea.ipuie.nu va interesa cititorii. &ea mai mare. # cunoscut atâtea fete. îmi merge tot mai rau. nu i-a placut. însa. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. ca viata mea stinsa între copii si carti . îi pun întrebari. poate.altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau.. m-a sfatuit ea. . acesta e un roman cerebral. credeam eu. cu bucurie la însemnatatea lui în roman.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. Si sa-l c. Si atunci i-am ascultat marturisirile. veg. de câte ori o întâlnesc. îmi spune.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. M-am tulburat mult la început. nici alta nu puteau seduce un adolescent.imb numele eroinei în aura. sa sc. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. Sa fie doi eroi. pot scrie orice despre el. #ceasta. 8e câteva saptamâni. în timp ce voi scrie.. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. la vara-mea. în zadar. care sa aiba mosie. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . Eroul sunt eu. tot ceea ce am dorit din mansarda. Mi-au folosit. era grasa si murdara. &origent tot voi ramâne. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. zâmbind. cu scoala. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. Si am cunoscut câte ceva din visurile. vrea ea.

Si apoi. .otarât. nu am învatat nimic de sase ani. din "gramatica". Eu nu am noroc. #ici am protestat eu. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului.. #m alergat pe coridor. intra *anciu..rollo da. înfrunzisera toti castanii si era senin. de timid. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. 2rofesorii se vor teme de mine. în gând . în clasa. privindu-l cum intra. totusi.#re sa-ti vina greu. sa lucrez în porturi. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. în fund. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. 8inu a râs. de sase ani. înca. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. sa cutreier tari. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. Ma întristam aflând cât sunt. e-temporale numai din "gramatica". . si la scoala. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru... mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. #ltii au noroc si la fete. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan.cea din urma oara. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. de slab. sa uit problemele grele. unicul izvor de inspiratie. Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu.rele si încurcate.. #m acceptat. linistit. 8e câte ori nu mi-am jurat eu.. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . prin care as putea obtine "jurnale". a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. sa dorm în barci. #tunci am sc. a urmat câtiva ani la calugarite. *ara-mea.an der Neise. confesiuni si amanunte. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". cum am luat ieri la germana. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.ii si cu dezlegarile problemelor. 2entru ca trebuia. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". 8ar nu am. si la carti. iar 8inu s-a strecurat. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. 2e astazi aveam patru probleme1 . Intrând în curtea liceului. cu calmul. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. cu oc.imbat vorba. mi-am luat locul din banca I.. *anciu saluta demn si îngaduitor. Si. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . 2aseam îngândurat catre scoala. 8ar geanta m-ar fi umilit..otarî sa ma lase corigent la matematica. 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. Ma stapâneste cu glasul. am sarit treptele patru câte patru. sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. iar 6aradopol la germana. fireste. totusi. uni am dat e-temporal la franceza. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta.daca sunt ascultat . I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. de ne. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala.

. la ziua de !" mai. 2oate ma rugam si altceva. începui a construi cercul..Eepeta enuntul.. când si-i pleaca în caiet."într-un cerc de raza E. # înteles. m-a c. ca sa-l pot urî. 8ar totul era zadarnic. .otusi.Stiu. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. în timpul acesta..emat cel dintâi la tabla.#vem un cerc. 8e altfel. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. . dar sa vedeti.a zonei. 2rivesc calm oc.ii profesorului si.. zâmbesc îngaduitor celor din banci.8e ce nu înveti. 2anica piere din senin. . dar ma zapacesc. nu stiu cui." 'u stiam de unde sa încep.. .. Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c. cu caietul. eu gândeam1 "Ei.. 6ireste.. de atunci. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog.. si-a încrucisat bratele si astepta.. domnule *anciu. si a început sa-mi dicteze1 . *anciu si-a întors scaunul catre mine. cu creta si buretele.. -&ine îmOa bine. cum ma apropii de tabla. . plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. domnule *anciu. pentru ca nu stiam problema.Invat . . 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu.Ei. usurat. 'u-l stiam. si eu mi-am dat seama ca ma rugam.Eu învat. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. însa.. #m facut rugaciunea.Stiu. . când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. în carnetul albastrui..niciodata.'u ma întrerupe4.Spune atunci.2atru. valoare si dezlegare. .&âte probleme am avutH . raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu. . ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. are ca baza un cerc.. M-am asezat în banca. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. ma linistesc. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. 2oate a aflat. #m pasit demn. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa.6a-o atunci pe prima. ca nu învat niciodata si. domnule *anciu. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase.. nu se zapaceste. Stii enuntulH. Era tot ce puteam face. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor. un italian . 8ar am facut semn ca-l stiu. . bâlbâielile.. ... 2auza lunga.a loc4. . Sa se calculeze înaltimea . 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema. ca ma prefac. . îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul. zona nascuta de un arc. nu mergeH . al dracului4" si apoi pocneam din dinti. si stergeam mereu. maH ..emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata.3nde suntH . ca sa mai treaca din timp.. iar noi sa avem întreaga ora libera.'-am putut sa le fac pe toate. &ine învata bine.

'-am putut scrie nici o pagina. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. domnule4. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. &ând ma linistesc. înflorit. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. 8upa ce a iesit *anciu. ma mustru. II.. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. #cum însa. . ca repetam scene citite în carti. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. 8ar nu scriu. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care .ucreaza. ca 8@#nnunzio îi seamana. care îl împiedica sa ajunga glorios. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. fireste. iar ei. 'u miarn . Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. &onflict.otarât intriga. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. iar *anciu îi striga la rastimpuri.imbat. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. II 6uoco.&e ai. El ma admira si ma dispretuieste. în acelasi timp. 3rsuz. . cum îmi place sa ma port cu el. # citit @enfant de volupte si e 6eu. cu barbie lustruita.8aca am glorie. Se apropie seara. e-asperat1 . pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu.. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei. #cela îsi stia lectia. mâine am lectii grele. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. pe drum. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. *reau sa ma ocup acum de Eobert.. am planuit capitole din roman. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. El ma suspecteaza. Mi se plânge de slabiciunile lui. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. si.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. e-agerat. Si atunci amânam iar capitolul. si trebuie sa c.elari. cu obrajii moi si frunte îngusta. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. 8e câte ori sunt umilit. Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu. e-plica. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. #m încercat. dar nu o pot îndeparta.&e te faci. 2oate e înca virgin. în caietele menite romanului.iobia noastra si de gloria sa. cu buze de taranca tânara.roscat si miop.et. femeile si banii vin de la sine. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa. 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". înca. sc. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. simpli elevi dintra sasea reala. nu. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. asa cum se afla în romane. transfigurat. bucurându-se1 . pentru ca eu sunt eu. dar pronunta 2iacere. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. odata. #scultându-l. doctoreH . trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. E-plica. E un adolescent fara sprâncene..

8ar aceasta pare pedant si rece. Sunt atâtea lucruri de spus. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. iar nu s-o potolesc. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. cea dintâi aventura.autorul însusi nu-l cunoaste. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. *oi avea grija. E stupid. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului. pentru promovarea mea în clasa a saptea. 8ar seria aceasta de scene. în roman. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH . Suferintele mele . în orice caz.. Si apoi. dispretuitor. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. 'u gândesc întotdeauna astfel. pentru ca nu-i prefac. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". #-tunci. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. pregatiri pentru roman.pâna atunci . m-am oprit. în orice caz. #s lamuri. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. si nu am tragere de inima sa le scriu. însa. Iar am alunecat în discutii critice. romanul trebuie publicat.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. Si apoi. viciata si neînteleasa în literatura.eiat ultima fraza. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini.. s-o încurajez.i. . M-as multumi sa prezint. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec. nu stiu. oare. 8aca l-as sili pe el. Eobert. e-agerez. Eomanul meu va fi scris fara discutii. trait. 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. 8e aceea ma arat retras. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. rând pe rând. în Saptamâna 2atimilor. de impresii. fara a fi un roman psi. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. 8ar mie îmi place sa ma contrazic. Sa iau seama. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati.#m plecat de la Eobert. de la care am plecat în aceste pagini. nici unul întrecând saptesprezece ani. modific. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes.. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. 8ar eu nu pot descrie. &ând.. planul de lucru ar fi simplu. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. 8ar. s-o ajut.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic..asupra measi asupra celorlalti .. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material .c.nu le va cunoaste nimeni. apoi. ca mai înainte.ita anumite capitole . 5 lume ignorata.rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. 6ara sa vreau. . Eu nu am gasit nimic firesc. si . 'u cunosc decât adolescenta noastra. Mai ales "concluziile". #s suferi mai mult daca as fi respins.. înainte de toate. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut.. de aceasta sunt sigur. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. #s fi fericit sa gasesc un conflict. 'u i-am vazut niciodata iubind. e un prilej.iar în <urnalul acesta. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. conflictul. personajele. 8ar am pierdut iar firul. 8upa ce am înc. 2rietenii ma cred timid printre fete.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. încercari de a sc.

8e câte ori o priveam. Iar noi . Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. de buzele ei. eu m-am împotrivit mult. 6ata cuteza sa vorbeasca. Ma stânjeneau privirile strainilor. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc.ile la cealalta parte a #renelor.pe care atunci o cunoscusem -. într-o jumatate de ceas. îmi placea s-o c. îndemnat de Eobert si de 2erri. cu ironii stupide. cu gesturi.i. e-am întâlnit lânga #rene. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. s-a ridicat ca un arc. .inui stupid. poate. c. si-a scuturat roc. vorbeam.i. Eu eram palid. rau. strângându-i bratul. împotriva surorii. 'e-am întâlnit toate perec. Eu taceam. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. *orbeam aspru. întunecat. . 'u ascultam decât pe Eobert. #m auzit acele adorabile fraze de început. . 5 bruna cu palarie alba. Eu paseam apasat. cea mai cuminte. strivite pe obraji. 2erri coc. perec. zâmbind si rosind. Ma încruntam. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol.otusi. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza.ile de liceeni. pe par. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. doua fete si doi baieti. E inutil sa reproduc aici conversatia. râs încurajator. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. fumând. rosu. Era înca zi deplina. Si ea se scutura sub buzele mele reci. mult. Erau simplu îmbracate. brutal. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". toate cuvintele cu doua întelesuri. 'e-am distantat. 6etele se . la prima aventura. lacramând. perec. 8inu vorbea rar. 6ata aproape plângea. cu ura. resemnat. 8e aceea. Era cea mai mica din grup si. iar pe mine ma alinau. 'u îndrazneam. lânga ele. 2arcul era prea populat. acela a ramas locul de întâlnire. lânga un brad pipernicit. de aburii parului.iar cu perec. ca pleaca sa-si caute sora.sa nu le strecor si în roman. cu parul atent presat." 6ata s-a înrosit mult. g. îmi porunceam. pe o alee dosnica. cu buzele timid înrosite. în 2arcul &arol se întâlnesc perec. cu mâinile. aceasta se stie. Eobert le cunoscuse. zapacit.i. la toate serbarile. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. cu obrajii pudrati. le-a vorbit. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj.i. înfiorat de tremurul trupului. pe umarul de stofa decolorata. Se împotrivea cu oc.eta o vulgaritate impresionanta. cu obrajii albi si oc. 6etele au ramas fermecate. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. umilit. privind în oc.eata se rupsese. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. asteptând sa farmece.cu sepci de liceeni. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. Si fata se înspaimânta.ii. Se zareau si se auzeau celelalte perec.ia si mi-a spus. S-a asezat mai mult târâta. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. incult. Mergeam împreuna. *orbeam. Eu staruiam.i. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. pe bulevard. în toate liceele. 'u vorbea nimic.ii negri. aducând si pe 8inu. &ând i-am sarutat buzele.

prieteni multi.emaH . apoi. 8e atunci. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si.Si cum ma va c.elari si cu zâmbet încruntat..iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. El e complicat. pâna acum. banuitor. 8ar eu nu ma grabesc. . 8ar aceasta o ascund în mine. Eram furios pe mine. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. &ând ne adunam. Eu îl întreb. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu.rebuia sa fiu mai brutal. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri. *oi fi un soi de "raisonneur". El spune ca "traieste". în bluza aspra ruseasca. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. &ine stie daca nu ne invidiau. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele.B tipatic în acelasi timp.inuie s-o ajunga. sa merg mai departe. Ma supara Eobert. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. Eu sunt simplu. e marginit si încrezut. Iata ca am vorbit. spune el.poate dintr-o invidie nemarturisita . <ean *ictor era fericit.ipui în mansarda mea. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". 'u lamuream nimic. 8inu îsi fagaduise. El îsi pierde timpul sau citeste romane. Stiu ca ma dispretuieste mult. prea putin de acest prieten. 5c. pentru ca. Eobert asculta cu înfrigurare.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. într-una din ele am si eu un rol principal. ea plânsa. îi voi culege naivitatile si neg. cu oc. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. nu cunosc viata.. Meditând. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. Eu livid. la întoarcere. în romanul meu. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. pentru ca e sentimental. 2ovestind lui Eobert. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. iar altul se c. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. Ma va înc. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase.sarutasera. Eu stau între carti.inuisem absurd. aventura. el n-a stiut ce sa creada. si în roman nu se va trada. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio. asa cum port eu vara. care va fi un personaj de seama în roman. îl voi ridiculiza. 2oate. fara sa se gândeasca asupra ei. nici nu-l cunosc. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. ci ceea ce crede. sa revina. Eobert va trebui sa faptuiasca. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. se îmbratisasera cu prietenii mei. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an. Eu ma prefac ca nu înteleg. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. sa vorbeasca. El ne spune ca citeste pe 0alzac. poate. Iata o fraza stupida. însa. El raspândeste zvonul ca ma tem. . E numai un baiat frumos ca o fata. de ce o c. E gol si suficient. dar nu prea mult. 8ar pe mine . 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. 'oi toti îl tulburam cu glume rele.ma supara oratoria lui fara miez. Eobert nu e un geniu. aceasta o stiu. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele.

oli.ace. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate . mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. . 'ote scurte.ârgo-viste. Eu ma prefac convins de sc. . mereu mai tare.roniade sopteste. a ajuns sa se creada altul. eu cred ca îsi va reveni.Scriu un roman de moravuri si un roman psi. 6ireste.<ean *ictor Eobert. superior. &a sa câstige timp. . în câteva saptamâni.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH . pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. întreaba si el1 .imbare. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. pe care îl citise de la mine. în roman.imba. . 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie. .) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo. Se încordeaza sa para erou nordic. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. . care tânjea gloria. # protestat. Meditând. 6aptul acesta trebuie meditat. îmi vorbeste de 0rand.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman.8a.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol.oli. . îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. singur la . modificat de lecturi când vorbeste cu mine. *a uita pe 0rand. încât începe sa creada el însusi în ele. . toate le voi sc. &a întotdeauna..rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. 8e atunci. III. &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . In vacante. Iata-ma înc. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte.oli. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. 2aseste în mansarda abatut.otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop.ologic. .îi spunea &apul 6urtunilor. 5 zi de la sfârsitul lui mai. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. dintr-o insinuare a mea. în roman. însemnari din clasa.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. 'e-am despartit aproape suparati.Si apoi pe unde au luat-oH . Eobert s-a convins. impresii continuu sa adun în <urnalul intim. poate. .#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste.imbat. (. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe.2entru ca Eobert. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc. le voi e-agera. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. Eobert. se dovedeste ridicol. . încearca sa para sc. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult.roniade sufla ca sa i se sufle. #ltminteri. # auzit. ca sa-mi sc. &aleia nu stie nimic.roniade.2e unde au luat-oH .eind fara rost atâtea pagini din <urnal. minteam eu.#tunci nu-i spunea asa. . #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. nu le va citi nimeni.Si de ce sa fiu eu acelaH . în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet.

ca el a platit si litra de tuica. #cum. în clasa a patra lua mentiune la matematica.emat în cancelarie..iar portretul domnului. . 5 melodie banala. 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g.Si unde au ajunsH -In 0razilia. obisnuieste sa spuna. pe care am mai auzit-o. clatinându-se pe scaun. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega.E scris pe-al nostru steag4 . într-o recreatie.em pe d-l director. îi aminti.u l ?@as voulu 8andin4 . . &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret.ca un mar.*a dau afara4 . magarilor4 . 5ra de muzica. . vom pleca noi doi. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. # încercat sa faca c. # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului.&are-i obrazniculH . . # fost c. în clasa a doua a fost premiant..3nde-s doi. si manânca tot atât de mult. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.. . . Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale. 2rofesorul zâmbeste.-uri si o litra de tuica în fata. # spus ca sandQic.Si altcevaH . 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului. o noua romanta a sa. nu stiu unde. Si adauga. *anciu îl lasa sa vorbeasca. 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras. c. Eâsete. va ramâne repetent. nici la tabara din 8umbrava Sibiului. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. Mai avem câteva zile si vine serbarea. 2aPe e tot atât de senin.. vreo gluma. 5 bucata costa sase lei... 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios. 8upa ce a repetat-o de câteva ori. tot atât de linistit1 .si înfloreste. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. &rinul. la sfârsit.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni. '-am nevoie de câstig. glasuieste unul din fund. domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci.8omnilor.iozdan o sticluta cu coniac.as@ sa vie. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. ca un par. El raspunde. si se bâlbâie ca si mai înainte. .3nde sunt baritoniiH '-auziti.&.. *orbeste încet si trist. . când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie. . #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului. cu câteva sandQic. #plauze frenetice si râsete.acun a sa maniere. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. Dâmbeste.Si ce-au gasit acoloH .. singuri.. nu de altceva. #u cerut sa le-o cânte.Incetati odata.'u va astâmparatiH .-urile erau ale lui.. n-ai4 .. 2oate ultima ora de muzica de anul acesta..ot o glumaK c. '-au iesit decât trei baritoni. . 8esi va ramâne repetent.8ai.8omnilor..2amânturile indice. si-a venit sa le vânda. însa. .. daca nu faceti tacere.. . puterea creste. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent.In 0razilia.

&aleia. bun si inteligent.mai e si evreu.ii rosii si lacrimeaza. numarându-si din oc. capetele. cum spun eu. pretinde ca nu poate cânta. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor.ipuie personaj din Ibsen. cunoaste c. Si pentru ca n-a obtinut. 8ar eu. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c.. pentru ca e sc. care sta în spatele lui. si acum se întoarce în sineH 'u stiu. . 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . câteodata.i. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. urmarit de c. 'u mai munceste. ca sa nu-i puna .2rofesorul îi ca un parinte. 8ar acum s-a sc. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. 6ireste. . învata bine. 6osilo4 . nici prea ordonat. se plimba si doarme mult. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. 3nul din ei "a cerut voie afara". 'iciodata 8inu n-a fost prea . încât orice om inteligent sa poata întelege . %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. si compatimire pentru profesor.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. 6osil a reclamat pedagogului. 6osil nu e simpatizat. 2oate sa fie o simpla criza. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa. R #guletti a plâns astazi la ora de c.imbat mult. 'u-l mai "pasioneaza". ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere. dupa ora. ceea ce se petrece la liceul acesta4". pâraste baietii. 3mbla printre baieti. se târaste în banca. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp. cântând.inuri sufletesti si trupesti.imieH #m învatat-o amândoi. copiaza la teze.8e ce va suparati. penibil. Sta cu batista la oc.arnic.. &aleia va face o ora de arest.. baritonii si-au întors. la el. d-le 0oloveanuH .i baritonii.3nde te duci 2artiniseanuH . ca sa auda maestrul.pe deasupra .Stai la loc. bine de tot.3nde fugi. 6osil încearca sa se strecoare afara.i. ce rol va juca în roman.0anca din fund. R 2e Eobert îl dor oc. .8e ce va purtati sever cu noi. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca.oivinovici "insuficient".imie si a pomenit numele tatalui sau mort. #guletti s-a prefacut si a mintit. va scad nota la purtare4 . 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. pentru romanul meu. #s minti si eu bucuros. &iteste literatura putina.ematului i se ia darul. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. Scena m-a facut sa rosesc jenat. . e zgârcit. #steapta.iop.ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica.. e fericit si raspunde în asa fel. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. rosu.. d-le 0oloveanuH . 2alma a rasunat. înca. singur. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine. 0oloveanu cânta înainte la orga.. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. încruntat. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie.imie si . sa-mi frâng mâinile de enervare.'ec.iar glasul lui e divin. si ciuda pe el. 0aietii îl striga din banci cu glas tare. Sunt sigur ca se înc.

nu-mi mai ramâne nici o nadejde. 'e obisnuim.'ici nu stii cât ma dor oc. S-a întors în banca istovit. desfiguratK îi tremura glasul..ârtie. Eu n-am gasit-o. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi.. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung. putin câte putin.imie. Si. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. când se apropie sfârsitul anului. R 'otita din $ iunie.ii. priveam si nu pricepeam.ipuisem noi. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. *anciu se uita la mine. R . &um însa eu nu stiam nimic . cu foaia alba. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate.ca cititul e pricina durerii lui de oc. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe . 'e aratam multumiti si râdem. Se întelege lesne aceasta. 8e atâtea ori ma pot preface. pentru zgârcenia lui 6anica.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. si tot o rezolvam. în jur. Mie mi-a spus ieri1 . &ât de putin as fi citit. e mai mult decât o nebunie. foarte usoara. ca vor aduce. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. în acelasi timp. înca de pe la 2asti. nu vorbesc si stau pe gânduri. baietii lucrau aprins. Suntem atât de legati între noi. sigur de ignoranta mea. #m scris ce cunosteam1 altminteri. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul.emat la tabla. . dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. Suntem obositi. #m vârât la urma fituica în buzunar . 6anica a capatat "bine" la c. 6anica e terorizat de c. totusi. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. Se face rosu.eza la matematica. 2e trimestrul întâi.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -.e. 8upa plecarea lui .unde s-a adunat un teanc întreg. dezgustati de scoala. 8espartirea ne alunga bucuriile.. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre. 2roblema. as fi capatat "rau". E drept. R #stazi. #seara arn citit pâna la doua. si vorbim.i. 2roblema era de trigonometrie. când se vesteste vacanta. în ultimele saptamâni de scoala. . 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine..imie. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. sleiti de caldura si ne întristam. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c. &eea ce. Si nu e asa. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. cu placerile libertatii. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei.oivinovici. &red ca citeste de zece.iurilor dreptung.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. . se bâlbâie. si se uita uimit. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. ca de obicei. am înc.

ârgoviste. de ce i se spune "&ocos". 'imeni nu stie.. Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda.oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . 8inu .desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . 8e obicei. afara de c. 8inu e banuitor si nedrept. în ora de c.u nu pricepi asta. 2entru Eobert. #poi ajunge nervos. . care e geniu.oivinovici.ii la el. #junge la liceu slabit. pierde pofta de mâncare. . înainte cu câteva zile de teza.isa. 8inu. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. &ând intra .e "simpatie" de a lui 8inu. epuizat. Eâde în toate orele. 0aietii îl îndragesc.ii.6iecare cu ursita lui. preocupari erudite. pentru ca e inteligent si sperios. însa. cu ton de specialist încercat. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii.oivinovici ca a învatat. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. însa. #mândoi. <ean *ictor Eobert . 8inu se înroseste în întuneric. . Se îndoieste de Eobert. 6anica înlemneste cu oc. 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. se zapaceste.era de argint. afirma 8inu.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au .inu-ie pâna ce . urmaresc cu oc. . %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. pentru ca nu sunt e-puse "literar". uluit. glasuieste Eobert. Eobert.. eu sunt "doctorul". în ajun. cordon de antilopa si tabac. Eobert ofteaza pentru ca e geniu. %% .imie si matematica. când partenera lui Eobert. oricare.#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. miopie precoce si desfiguratoare. &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor. încearca sa scrie precipitat o concluzie. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. S'.otarât sa ne plimbam în &ismigiu.care se socoteste geniu .&opilarii. doctore. ma consoleaza1 . transcrie de trei ori problema.ii fetele si doamnele. nerabdator. pe care îl .eiat tunica si am coborât în strada. fireste. la arbitrajul meu. se clatina în banca. Eu mi-amînc. 2e bulevard.aina desc.imie. concluziile sunt partile lui cele mai bune.ide usa. varsa calimara. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si . blând si imens. 3raste pe . . Se dezmorteste când striga absentii. I*. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun... se framânta în banca. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. renuntând. . o blonda bacalaureata din . se c. fara sepci si fara palarii.6rumos corp. cu dispret.. #m toate simptomele1 urâtenie. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . 8on <uan si parado-al.8e ceH Eobert m-a mângâiat.îl necajeste concurenta.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza.'u-mi plac picioarele.framânta buretele cu creta la un loc. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. 6anica îsi pierde cumpatul.. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta..cauta sa se vadeasca cinic. a e-temporale naduseste.

constatai eu.. soptite cu oc..nim. ma prefacui eu necajit.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave. Eobert. . 8in pricina celor saptesprezece ani. . S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara.. feciorelnice. cu filologia ta. 8e câteva luni.. Eobert.. ca în drame.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu.. cei doi vor deveni melancolici. Eobert se dezgolise.8ar nu sunt nefericit deloc.. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult.întâlnea în aceeasi familie. "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata.. /otarasc.0ine. ritmeaza frazele.. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti. paie peste foc. e reala realitate. pâna la urma. profund. . în noaptea aceasta eram .. S=lvia a fost fermecata de Eobert. ..i înlacra-mati. ... . . iubite....Si apoi. doctore. înc. *a pieri rivalitatea.8aca nu vorbesti clar. ./ai mai bine dupa fete.. continua Eobert cu oc.3ite ca traiesc. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie.Si asta numesti tu viata.'-am spus ca am avut fecioare.. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. sa ne odi.'ici asta nu pricepi. . doctoreH. umil. modest.Dadarnic te ascunzi.'u-i vorba de filologie. . sa te culci în paturi albe. 8ar acum era o primejdie..ii se înc.i se pareH întreaba. 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 . Stiu ce are sa se petreaca. . Sentimental înfrigurat. apoi.. ma Eobert. ci de fecioare. Eobert nu ma privea. Eu gasesc propunerea compromitatoare.otarât sa lupt.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida. 2revestind furtuna. spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu.Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas... . . a noptii de vara si a muzicii militare. 8inu. ritma Eobert. vorbi prezumtios Eobert. . de a o calca în picioare. 5c..&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu. 8inu fumeaza visator. Eobert se pregateste sa ofteze.'u-s fantezii.&um poti trai tu fara iubire.. si Eobert se asaza. însa. lovindu-i potirul plin al dragostei.&e nefericit esti tu. 8inu izbucni. 'oi toti cautam aceasta.. sa pasesti pe sub alei. fericit ca nu i-am acceptat-o.ii în coroana teiului.. . 8inu asculta.Ia lasa-ma. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH .S-a urâtit groaznic în ultimul timp. voluptatea de a stapâni femeia. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca. Eu astept. . e fecund si obsedant. . fara aventuri.. . asteptând revansa. brat la brat cu sclava ta.6emeia. #m spus "paturi feciorelnice". &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire". 8inu e mai zgârcit în confesiuni. Si vor începe acele insipide marturisiri.. doctore.#i avut tu vreo fecioaraH . Eobert devine absent si imagineaza. . perfid. unor prieteni dezarmati si receptivi. . fara femeie. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. . tinereteH.id.. 'imeni nu o cunoaste...

. când se trezi într-un dormitor. cu declaratiile.. #tunci. 8aca m-as dezvalui. nimanui.. Ma simt si eu tulburat. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni. Eobert se culca iar pe banca. oc. început de vara. #mândoi.'u ma pricepeti. draga. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. avea parul negru-corb.I-am spus ca n-o mai iubesc.. tunica croita pe solduri . da1 ma intereseaza. versiunile primei femei ma interesau. . Sunt o slabiciune. . cu privirile în tei. îl simteam pe 8inu nelinistit.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada.i pe sub alei. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. Muzica a încetat. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.inuiti de aceasta nevoie launtrica. dar nu mai mi-aduc aminte. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. El . . îndeosebi. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. . Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. si 8inu le urmareste cu oc. Si nu vorbesc niciodata. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc. era casatorita si foarte bogata. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. . fara veste. saptesprezece femei.Ma plictiseste.cred altfel. #sa. 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face. prietenilor. buze rosii. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor.ândeste. 8inu avusese. 8ar. si alte multe amanunte. mi s-ar spune ca "pozez".. 'u numai atât.era în clasa a treia. 0a mi-o spusese. &ircula si subspecii. &. suntem siguri ca nu i-a scris. baiat frumos.&e-ti spuneH .ii cum Eobert se asaza la pânda. dar lupt. &ând. ofteaza1 nu-l pricepem. însa. 8inu începu pe un ton degajat. 2e mine ma supara confesiunile. singur. ataca prin surprindere 8inu. Eu . #m ajuns un foarte bun observator.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. Si cu toate acestea. . # urmat dupa aceasta o pauza.ii. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. pâna acum. în dormitor era un pat. precum si varietati de versiuni. . .Eu na umblu cu amantele mele pe strada. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna.. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . si eu si 8inu.ii negri. întelegând inevitabilul.#m auzit-o de mult.. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. cu ispite.. 'u e genul meu.. Eu oc. . 8ar ma înfrâng. iar în pat o fata cu parul aramiu. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata. Si apoi. înca nu ti-am spusH se ridica fericit. dimpotriva.rec perec.&um. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni..ide sufletul.8a. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. 2ot recunoaste repede pe cei c... tot prima lui femeie avea odata parul negru. si ce par au.. sa auda si Eobert.se întorcea odata de la scoala. de pilda.eama.. si de nenumarate ori. 2entru ca destainuirile nu sunt sincere. . foarte lu-os învestmântata.Stii ca mi-a scris Maria. . trebuie sa ramâi singur. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda. Stiam si cum le c.

#r trebui sa-mi caut frâng. Si nici nu le pot scrie. Sunt dezgustat de tot.ia si sa ma biciuiesc. altminteri.. Dadarnic ma minteam. &eea ce înseamna ca sunt imbecil. ca toti ceilalti. Eu nu spuneam nimic. 2entru ca sunt imbecil. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. '-am nici un motiv sa fiu întristat.otarî si se întoarse spre mine. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde.H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide.. sub luna.iozdan si-l citeste linistit. #m sK eu nevoie de prieteni. sau pe lac. . cu mâinile încrucisate pe piept. Sunt carag. #m plecat târziu din &ismigiu.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit. se muta în alta banca si citeste. . *reau adevaiul. picioarele lungi.. orisicât m-as ascunde. 3' 2EIE.iar în banca lui. îl mai striga si "Marcala".andarica"K iar pentru ca e evreu. 'u mi-e somn. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. îi spune câteodata vreun vecin1 . si ruina vointei mele. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa. %7 *. 0aietii îl cred prost si îi spun. &autam durerea trupului. din pricina lungimii nasului. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog. #r trebui sa fac altceva.'u ti se pare. cu care sa ma plimb prin parc. Si nici nu mi-e somn. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. 8aca luptele se dau c. ". Sunt atât de natâng. &iteste si când e-plica profesorii. timp de cinci minute. se încrunta si citeste. când scriu.. doctore. &iteste romanul. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. 2entru ca. mâinile lungi. Sunt si eu ca toti ceilalti.ioase.ii înaltati spre cer. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. Marcu îsi ridica necajit de pe carte . #cum. *reau sa fiu sincer. c.E' 2rietenul meu Marcu e înalt.Marcule. 8ar am raspuns naiv1 .6ataH iscodi curios Eobert.i si citeste. parul cret. Sunt cel mai natâng dintre toti. Si nu sunt multumit.is sufletul" prietern?@or. si slabiciunea sufletului meu. cu oc. nici de cealalta. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. nerozi. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab.ii mari si bulbucati. . #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata.. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental. Si nici nu pot citi. n-as fi acum întristat. Eu am înteles de ce nu sunt multumit.. 2entru ca nu "mi-am desc. 8aca e zgomot. . Mi-e cald.. raspunse prudent celalalt. Eobert se . încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta.. e aproape de tine. Dadarnic încerc sa ma ascund. Mai mult. fara e-ceptie. pâna la capat.'u-mi mai aduc aminte.iar si de durere. 8ar atunci. în fund..#i citit 2acatH îl întreba Eobert. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. 8aca baietii sar pe banci.2area numai. îsi îndeasa degetele în urec. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. Si eu. uscat. Marcu nu se supara nici de o porecla. cu oc. si pustiul mintii mele. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. #cum. Si scriu aici. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. .

Ionescu Stelian.iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables.2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. &iteam numai 0al-zac. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. domnule.'u stiu. ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost. &ând epuizam stocul. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. . se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. &ând iese la tabla. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. . se întreaba cum. 3n baiat îl îng. raspunde linistit1 . nu se da în laturi. strig eu. &ând a venit Marcu iar la scoala.imie. #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa. ca te-a strigat. dupa atâta lectura. se asteapta sa-l asculte la c. iar el îi lua apararea. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene.. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic. Stie ca în orice caz va lua "insuficient". 2rofesorii îl cred neg. si 'oisil îl elimina pe trei zile. 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. adresându-se cestorului. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. cu mâinile încrucisate.ii bulbucati. însa. porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam.oc.ionteste1 .a loc. . . 2entru ca stiu ca Marcu. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. sau îi sufla vecinul. . &ând. . luându-i apararea. Si Marcu se opreste lânga tabla.otarî 'oisil. e turuie gura si umplu tabla cu formule. a teze copiaza. pentru ca romanul trebuie citit. domnule. pentru ca el pleca dimineata cu g. . în banca. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH ..'u se face lectura la ora de istorie. Marcu. domnule. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. 6ara veste. .8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . pe care i-l împrumutasem eu. #m început sa ne împrumutam carti. 3nii. îi pune mâna pe umar. . Malureanu Marcu. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. nu se tulbura.Iesi.inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. Marcule. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. Si Eobert le .oivinovici întreaba pe primii doi. care au "tocit" toata saptamâna. T .iob si incult. îl c. &ând îi vine landul si . &ere câteodata si lamuriri.'u stiu.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. Marcu. vorbeste foarte frumos si foarte original. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert. Scoate cartea sau fituicile.8estul. Se intereseaza de lectia din ziua aceea.oivinovici îl întreaba. 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. mai cu scrupule în clasificari.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. Se întoarce zâmbind. se supara pe vecini1 %C . sau nu spune nimic. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. tot ce ne cadea în mâna.8e ce mi-ati înc.'u stiu. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie.Ionescu &orneliu.

8rept sa va spun. 2e mine nu ma supara faptul acesta. de frica. teoriile anar. cu ? care joaca saptamânal poc. 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. a noi în clasa nu sunt decât doi. îsi trece degetele rasc. între baieti. în realitate. tuns cum as fi. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ . . dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". pentru ca a suferit de otita. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. însa. sa necajeasca pe aristocrati. .. .. anar. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. 8e aceea. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. si Marcu nu se supara. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. dar baietii . uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. . 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte.gasea admirabile. în care nu patrunsese masina de doi ani. 8irigintele însa a cerut e-plicatii.au aflat ca volumele sunt anar. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre.în urma otitei racesc foarte usor. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. dar îl dispretuiesc toti.iste si l-au privit cu teama. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. si numaidecât ar reveni otita. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. cu &apitalul lui Mar-.rebuia sa ne tundem toti. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. si toti am respectat ordinul. cu i cel putin numarul %. si-l retrage din liceu. spre marea lor bucurie. dar ca nu se arata.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. fie c. când l-am rugat. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. ca directorul.ide vreo discutie generala în clasa. dar nu prea. el trece de cealalta parte.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. a fiecare fraza pe care o rosteste.ist. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu.. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca.care i se par îndoielnice -. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat.iste. baiat bogat. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. 8aca vrea. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . daca i se tunde baiatul. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. îl socotesc foarte original. E suficient sa trec printr-un curent. si când intervin aristocratii. si 6urtuneanu le-a dat.iar nedreapta.. ci dimpotriva. cu cartulii de Engels si MautsP=. 0aietii îl numesc comunist. îndeosebi pe 6urtuneanu. &ând banuia ironia. Marcu e multumit. numai atunci ma supar. &ând se desc. azimir.informati de el . &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta.istii si comunistii nu se pot împaca. 'u îl urasc. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati.er.ismului. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. el gaseste motive sa se îndoiasca. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns.ismului si al comunismului. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. E bine. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare".

oinaresc pe strazi.e.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. pe sub salcâmi si visez idile rustice.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. .. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul.e rog sa fii cuviincios. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. însa.erezade. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. iar eu sting lampa si visez.le 8antec. -a insultat. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. In serile de vara. ca se îndoieste de toate. pentru ca nu-l cunoaste. 8ar n-am gasit raspuns. mi s-au ivit înca doi cosi. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere.ipuit la Medeleni. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice.. #m întrebat-o. în clasa. marturisiri sub plina luna. însa. . daca n-ai crestere de acasa. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând.. si nu l-am putut e-plica. #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. 0aietii râsera. . M-am înc. Eu. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. Eu le-am visat numai.eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel .*ezi ca te îneci.eiat formidabil1 . Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. în fata profesorilor si a colegilor. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. dar parea linistit. &ând eram mic. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue. în ce priveste probele sale.rollo. &ând. Marcu nu-i decât rareori original.. nici n-ar avea motiv sa-l admire. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli. 'u mi-a fost rusine1 am plâns. cu Sonia alaturi. &red ca am avut c. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. el le afirma foarte sigur. Mam înc. încât a auzit si . Mi-e sufletul sc. în serile de vara . interesant si glorios.iar mai mult succes decât Stefanei. dudui si idile în vacanta 2astelui.ipuit frumos. 8ar pe mine m-a mirat faptul. n-am fost la tara niciodata.. Eu n-am fost la "tara" niciodata. dar atât de tare.imbat.ise.foarte putin sceptic. cântând S. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu.erea. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. 8e altfel. din mansarda mea cu ferestrele desc. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora.Sa-l tina ma-sa în vata. #m plâns. i-a raspuns linistit Marcu. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. e drept.. #zi-dimineata. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui . . completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. sustine o teza sau combate alta. 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e. Si când apune soarele primavara. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. la iatacuri lu-oase. la izvoare.. Dadarnic ma prefac1 sunt trist.

Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. germana si româna.iul adversarului. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. spune-i sa-mi trimita adresa.ite de stamba.. E o carte cu papusi lu-oase. eram cel mai lenes.iar de intrarea mea în ec.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt. 3'IC-+.ârtoage. dar am pus apoi cartea în raft si am râs.tutun. care cânta S. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos. jucând oina. care sufera necunoscut de nimeni.iul celui din careu. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan.. e trist din pricina oc. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.. *I. apoi nu mai aveam nicio- . Iarta-ma.inurile carnii. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. pentru ca eram înca sentimental si visator. Eu mi-am muscat buzele. din Moldova ei.. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti. care nu stie ce vrea. numai pentru ca eu. si de oc. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. Ionel . Se vorbea c. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. .. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza.ilor ei.. cu trupul c. si mintea. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era .. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. descult. pentru ca nu stiam cine sunt.cizmarului de alaturi. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. Mai întâi..e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. ori m-am vârât în camari cu . miop. ca Eobert si ca 8inu.ii Soniei. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului.eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. E buna pentru copiii de boieri. înadusit.ipa liceului. pentru ca un adolescent bogat. 8oua lucruri se împotriveau.i frumosi. spune-i ca un baiat urât. care calaresc. 8aca vedeam prea bine genunc. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea. cu oc. #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc. am îndurat ani de-a rândul c.ii lacramând de miopie. daca plâng. E3. însa. cu poze si cu idile. . Si eram miop. #m râs de mine.e. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns.Dadarnic. #m plâns. mai neglijent si mai rautacios din clasa.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. Eu ma întrebam si ma c.. si de vrerile meleH. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri.

&ând am aflat vestea.o propozitie întreaga.. . 'u ajunsese înca director... fiind mort.aben sie .cu litere "nemtesti" . lacramam.rafH 2odoaba4 . *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. nu.#cestia nu sunt corigenti la germana... luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii.. . rafH . magarule. Ma înc. bâigui eu. mergeam cu gândul si mai departe. constatai eu. e un criminal4.it pastila. 8e germana ma îngrozeam. socotindu-ma persecutat de 6aradopol. e drept. .ipuindu-mi toate acestea. zbatânduma1 . 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise . spalata printr-un act de curaj.8er Sc... . 8ar pentru ca rusinea trebuia.Neg4 -#rticolul.Stiu ca începe cu s. 8e câte ori sa-ti spunH Nas .inurile si moartea. ... 8upa un sfert de ceas. 0aietii. strigau1 . lasati-ma sa mor4.. uitam tot. începu sa ma stapâneasca teama de profesor.&um Sc. oricum..Magarule4. #sa se raspundeH .ipuiam disperat. Mai apoi. SubRpropozitiile.iar în clipa când voiam sa îng. &um sunt în banca I. c.mucP4. privirile si proportiile profesorului de germana. cu pastila între dinti. la groapa mea.eute1 8as /aus4 .utnfH ezitam eu. m-am linistit. . când ma aflam în careu.. un sfert de ceas.S.Iesi la lectie... #tunci ma ajuta1 . .. #ici.'u.8as /aus4 . 8intr-o nelamurita dorinta.Nas . barbat trupes. magarule. sm. încercam eu sa-l îmbunez. Ma înspaimântau.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.. sm.. . însa.Sc.#sa se raspundeH ..E un criminal. . Iar eu regretam ca. dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. . înc. ma trudeam sa gasesc un mijloc.H.iar cum strigam. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul.aben sie . Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. .euteH .câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam. pe neasteptate. întristându-ma.. trebuia sa raspund mai întotdeauna1 . #uzeam c.8rumulH ./aben sie .. eram emotionat.. 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti.ipuiam mort..Ss.8er NegH -8as4.9% data timp sa vad mingea. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet. maior în rezerva si profesor de germana. Daream prietenii uluiti. la sinucidere. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. .. mam gândit serios.Se raspunde cu o propozitie întreaga..rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. ca prietenii sa ma surprinda c. a început. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. Ma înc.2odoabaH .

germana ma obsedeaza. . 8e atunci. Mai bine mâncam îng. -Mars4.. când se înfurie.elica si. dupa aceea voi învata cu un meditator.. #m sarit atunci pe fereastra.&um face subjonctivul pasiv.&e-i cu dumneata aiciH . .ii directorului se înflacarara..# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH .. M-am ascuns dupa usa. . . .sa vedeti. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate.Micule. .8ar de ce te persecuta numai pe tineH .Nissen. Qust. spunând ca sunt "persecutat". Sami se arata sever.. palmuieste elevii.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet. M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. Eu ma aparam.. .#i tu baniH .umbrela... geQusten. profesorul a ajuns director.iozdanul încremeneste lânga usa. 2asii domnului director s-au auzit...Nissen.#m iesit.rei. dar învata la scoala evang. vioara. ca o trâmbita. . 99 9" . juca înca nasturi. #sa. Spuneam asta si la mama.îmi ramân si mie douazeci de bani.Di-l tot.. vor sa ma persecute. 8ar m-am întors. 'u avea decât saisprezece ani.#sculta-ma. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data.&um merge..'u stiu.. 6urtuna a trecut cu greu.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept. . Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c... asigurând-o ca am sa promovez la toamna. Scapasem. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. . &ând începea ceasul lectiei.. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. . boule.. pe unde ai intratH întrebarea rasuna... . . . jermana îi dificila.'u. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si. persoana a IlI-a pluralH .# sti4 .. si m-am dus s-o iau. miculeH ..&ât sa-i spunem ca costa un caietH . Mama stia. 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si . citea pe 'icP Ninter. durerosi. pentru ca asista si mama.ema Sami. la &onservator.a loc. 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber. . pentru mine. 6ata i s-a mai înasprit. 2âna în septembrie.etata.Si. nu învatasem nimic.8e ce vii târziuH 0aiatul cu g. 5 vestisera cinci prieteni. R #cum.. Mama pleaca la bunica.. lasa ca îti dau mai bine marci. Sami1 astazi nu facem lectie. 8ar toate usile erau încuiate. 5c. . îmi uitasem umbrela în clasa.&incizeci de bani.

cum se zbuciuma 6anica la c. 8aca râdem prea mult. &âtiva ne ajutam de batista. eu mi-am uitat caietul acasa.remuram. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada.. d-l director e satisfacut. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. Ma apropiai de soba.ainele. 2oate avem acelasi suflet.ova. înainte de înc.inuia la tabla. si ma zbucium. de trei ori spre stânga.ebens . 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. 5c.iller. 8ar nu stiam.. 8omnul director. îmi îng. cu caietul si cartea.. fascinat. în cancelarie. nataraule4 îi multumi pentru sfat. 2rudent. cu o privire umila si umeda. 8upa un ceas si cincisprezece tigari. 8eodata. 9: -3nu. &ând ma striga. pentru ca d-l director e serios. nu mai pot gândi la 0rand. o data cu umbrela. 'e potrivim. se întuneca. simt prea bine aceasta.o umbrela. .eierea anului. . si mi se strânge inima. &5EI.aben sie . 8ar germana. -Magarilor4. .. 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. mi-am e-asperat profesorul. 8ar când e zgomot în clasa. trebuia sa raspund eu.ote1 . #nul acesta. &ând ma plimb printre banci.. E cald. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta.&e stitiH -Sc.illerH 'oi zâmbim. 'u stie nimeni aceasta. . nu se supara. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand.. /aiH 97 *II. însa.e.imie. rigid.Ia sa dati un e-temporal.#i sa-ti arzi .# . va rog... 3nul dintre noi râde.. tot n-o învatam. &a sa simulez lectia învatata.Stiti voi pe Sc.Iesi4. dar nu izbutesc sa-l evoc. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". ..eama pe cei amenintati.. R în fiecare luni dimineata. 'u se arata 0rand. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi..illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns.Nas . Si atunci tremur. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. .oet. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana.euteH 6ireste. ma pripeam. ne c. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime. .iontesc vecinii. ma plimb înfrigurat printre banci. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen.ote. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c. . apaream palid. Ma trudesc cu pumnii la tâmple.8omnule. 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. ./aiH Stiti voi pe Sc. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. la "îndreptare".E'. si domnul director fumeaza. nu e un om rau. .'u . . 8e data aceasta.ii îmi lacramau. si gândul lui e la via din judetul 2ra.

apoi repet operatia de doua ori. Sanctuaires d?@5rient de Sc. si adunai tot ce-mi poruncii.ieroglifele. îmi marturisii cu jumatate de glas. mai e-act.omii. brosurile. îmi spuneam eu. începeam sa ma îndoiesc. 8upa-masa sfârsesc algebra. socotita de profesori obtuza matematicei. ca n-are sa-mi ajunga .Ma apuc sa învat la doua. &ând ma parasea. #stazi ispravesc trigonometria. nu am promovat. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. pentru ca am vrut euK sau. ca gulerul de la camasa ma supara. însa. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. ucrez pâna la zece noaptea. în pasajul acela. Manânc. ca nu mi-am asezat comod picioarele. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte.ârtie. 'u mi-e rusine.ârtia s. creion. 2rudent. ma scol la doua.'u ma pot apuca deodata de matematici. . 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. într-adevar. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . Istoria literaturilor romanice. In cea din urma lectie.iul lui 2ascal.. Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul.!G iulie S-a sfârsit scoala. nici cu triung. foarte interesanta trigonometria.în noaptea asta nu se doarme. *anciu ne-a spus1 .2âna mâine dau dracului trigonometria. &ald. a lui Iorga. .2rimele lectii nu sunt grele deloc. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. la liceu. Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. #casa. pentru ca nu am vrut. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit.ure.rebuie sa-mi obisnuiesc creierul.rebuie ca e. #m ramas corigent.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. .d.ampollion dupa ce a descifrat . în care dl.. revistele. cum am ajuns./aide. ca fereastra scârtâie. Spuneam1 . îmi poruncii cu glas tare.iul lui 2ascal.m.a. nu-mi impun asta. 2oimâine repet.&ei care vor sa-si îndrepte notele. Eram entuziasmat si credeam. si mie îmi era somn. 2ot sa-si îndrepte orice nota. entuziasmul. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient".otarârea mea. am împartasit . ca &.ârtia de pe masa e patata. 9C . cu toata inteligenta dumi-sale. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. ca s-a uscat cerneala în calimara. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. . ca . . ca sa-mi fac curaj. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar. voi. fara convingere. 8ar ma aflai citind prefata. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie. când vazui ca se face trei1 . autorul afirma ca. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. . Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. îmi spusei1 . binomul lui 'eQton si triung.. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . ucrez pâna mâine dimineata... 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. III. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. ma culc.utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu.

la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda.ârtia si o zvârlii pe fereastra. Sa nu-mi obosesc oc.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. iar cosinusul $ supra radical din %. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. 'u-i nimic de capul meu. . pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. i-am spus pe jumatate adormit. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. dar în mansarda era cald. #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. . mi-am spus. la opt si un sfert am aprins lampa ./aide. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. . . iar la noua fara cinci am fost c. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.ii citind noaptea.ologice pentru romanul meu. 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. ai matematica4.nesc putin ca sa nu ma surmenez. . . Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare.oate acestea. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi. . 2acat de timpul pierdut cu scoala. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc...cu toate ca nu era absoluta nevoie .otarât sa ma odi. #l treilea cerc era mai reusit. 0. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc.Ia mai slabeste-ma. '-am sa ajung niciodata nimic. Si m-am întors pe partea cealalta. #ceasta. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei.. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. la noua fara zece m-am . la opt m-am socotit persecutat. &ând ma îndreptam spre masa.i si m-am desteptat. 8ar. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. fericit. sa sting lampa.0re. #tunci mototolii .emat la masa. #rcul era #0U%"V.asa. iar la centru pusei 5.. Si îmi înc. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. 8. Scoala-te4 . #m început sa ma dezbrac.#uzii ceasul trei si jumatate.#sta nu-i bun4 rostii eu. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. &.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. . '-am vointa nici cât un clapon. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit.Ei. Si ceasul a sunat la cinci. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia.

Ei.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului.. . mai seriosi si nerabdatori. temeinic matematica. &eea ce era de asteptat.# spus ca ne asculta foarte greu.......#re sa ma lase corigent. ci sapte fara cinci..&. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile.Ei. cu fetele luminate. . crezuse cel dintâi. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act. #m destula vreme la vara sa învat cu sârg. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat. Se întorceau. "G "! *III.'u-l ascultati.rebuie sa învat.#u sa râda toti de mine. .&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. numai pentru mine. ca întotdeauna..ii pe cartile cu numele premiantilor. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga.. . Sunt foarte obosit.iar foarte inteligenta . foarte greu. .. odata. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. înca din iarna. 8e la patru ma lupt cu ea. . îmbracati de sarbatoare. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu. #m sa învat patru ceasuri pe zi. 0. si vestea se împrastia printre banci. Si ceea ce eu prorocisem. 0aietii se adunau grupuri.. minte4 8e fapt.rebuie sa învat. 2EEMI#'. a vara.reu.esuit sub masuta cu reviste. odata. .otarârea mea1 sa învat la vara. .Ei. însa. si iar în clasa a *lII-aH . s-a adus o catedra. matematica. E foarte inteligent ceea ce fac. . 'u stiu ce-oi face. E c.iar e mai bine sa ma lase corigent. #m desenat un cerc.atal ma privi mângâietor. . înrosindu-se. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH . #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. nici în clasa a *3I-a.. . #stfel. de va ramâne *anciu uluit. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH . câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. &el premiat. #m repetat socoteala de trei ori. . .Ei.Dadarnic. 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc. si anul acesta. . ramân corigent. temeinic. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #.. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii.MergeH MergeH . 2area foarte multumit. se prefacea ca nu crede. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . &. 8. am vreme destula. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. #m sa învat la vara.&um.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase.

#ceia erau privilegiatii. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH . aplaudau si c. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic.. . staruinta acestui elev. #rata "activitatea liceului.ii. staruinta lui. zâmbind. procentul de promovati si de premianti". ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru.idea oc. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru. a zece si jumatate începu "serbarea"... ordonati alfabetic.8-l 0oloveanuH. munca elevului. &ând s-a coborât d-l director. acolo. care nu si-a pierdut timpul. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti.. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos.Sa cânte 2otpuriu4 dumitale. "$ . Melodia se pierdea pe alocuri.. 8omnul director. . se apropia de cântaret si-l lovea cu bag.obez iluminat . domnilor. fanfara nu izbutea sa emotioneze. propuse imperativ d-l director.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. &a sa nu ma vada.icoteau pe sub banci. .uruiau binevoitor pe cei mici. "2otpuriul national" începea cu o doina.. profesorii. inteligenta si perseverenta .eta si . îsi umfla obrajii. 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor.. #ceasta. rosteste o cuvântare ocazionala. începeti. mai cu putere4. catre "dreaga fanfara1 .i. 8ar solistul. 2remiantii transpirau.6iranescule.Sst . în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. 6orte. se înaspreau. servitor paros. #poi.. zau timizi în bancile din fata. . fara îndoiala. a patru. strângând bag. obosise. Sa spunem deci.a început. 3n grup . ma pitii sub banca. spre ciuda d-lui director.mai bine zis . -0ravo4 0ravo4.otarât sa nu mai vin la repetitii. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. au facut sa roseasca pe director si pe maestru./aideti.a acestui elev staruitor si inteligent.. doamnelor si domnilor. stacojii.. cu altii se începeau c.. a rastimpuri. &ând li se adresau e-clamari.. mai mult din oc.eta.. prelungite.. #plauzele prea lungi. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara.. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. doi. a fost rasplatita. &eea ce m-a . . la bodega din colt sau la curse. .iar comentarii. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului.. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. pâna dupa miezul noptii. sfârsind prin îndemnuri. forte4. salutând.. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a. erau fericiti.#m sa te spun d-lui director. un brun înalt si scofâlcit. 2arintii devenisera nerabdatori.. &âtiva parinti se ase-. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. Maestrul e-aspera. 0aietii. 3n. . 3nii aveau norocul sa fie întrebati. "0alaurul". de doua luni. directorul. din fiind. comentând figurile profesorilor. Maestrul se zapacise cu totul. întreba. dupa fapta si rasplata.la liceul nostru.. implora maestrul. .. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri..rompetist alto eram si eu.eta. 2rietenia cu "cei mari" se datora. si înc. 'u gasise decât noua. 5 privire de lânga catedra îi linisti. Maestrul si-a strâns bag. Sunetele se îngrosau.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. pe catedra. multor "gentileti" la bufetul liceului. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru. în taina. care sunt multi în liceul nostru. doamnelor si domnilor.

Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. peltic. iar altii e-agerau masca bucuriei. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. 8umitre4 *asilica 8umitru.8o-mi-sol-do.. director se ridica si. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte.. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. inculti si impersonali.0radescu Mi. 6iranescule4. înconjurându-ma premiantii. clasa a *III-a reala. cu urec.. *asilica 8umitru. glasui1 .ii încercanati si supti. &eilalti.'u te lasa.iobi încoronati. înalt. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam. Si unii se întunecau. nemaicutezând sa intre în banci.ile lungi. 8ar. &. va dau afara.. M-am linistit. acelea erau necesare. 8iletantii amutira.apoi.. 8o-sol-mi-dooo.0ravo4.eiam astfel. acoperita cu aplauze.ail. înainta timid. aplaudându-si din rasputeri colegii. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru. clasa a *3I-a reala. m-auziH .. -0ravo. cu nasul rosu si fruntea îngusta. premiul I cu cununa. intimidat. #ceasta. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . Munca mea si torturile mele. si colegul s-a j furisat. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba.oti suntem niste imbecili. g. #tunci. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg.ebos.. maestrul zâmbea fanfarei. .. 8o-mi-sol-do. &a întotdeauna. d. #poi. premiul al doilea.Imbecili. ca fiu de spalatoreasa. cei mai prosti din întreaga clasa. tot pe dreptate. iar publicul acompania cu vârful g.rupurile de elita. . 2arintii întorceau capetele. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu. încununat.Sa traiasca4 -0ravo. eu si 0ona 8inu îmi era prieten. &eilalti doi. *oiam sa par linistit. pistruiat. discutia cu un coleg premiant. simteam ca îmi slabesc puterile. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. 8estul. întreaga fanfara zâmbea publicului. *orbeau între ei. <udecam cu o fierbinte nedreptate.. întrebatori. pâna la masa cu premii. începu premiile. cu fetele îmbujorate. 0ravo. . se întorceau împiedicându-se. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 . cu oc. îsi cercetau premiile. pentru ca se întorceau capete catre mine. peste putin. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor./ei4 *oi. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH . m-auzitiH. "9 . &eea ce îmi placea mie. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 . e-ageram. ca sa ma mângâi. ciupit de varsat.. Mandea4 .. din fiind. organizara un acompaniament pe pupitre.aplaudau fals rasplata colegilor încununati.ioreanu. în mijlocul sârbei.... brutal.. si fanfara. .etelor. striga. aia din fund. 8irectorul îi zâmbi dulceag. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. care îsi învata lectiile. 2oate urlam...învat ce-mi place mie. #muti. albe. negricoase si fetele roze sau palide..dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . &inci minute pauza. înc. Sandule4. si rezultatele mele nu erau pretuite. 3n secretar.

icesc ratacind singur. petrecându-si noptile în orc. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. cunoscutilor. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna.. #ceasta e o porunca din launtrul meu. de câte ori izbutesc sa-l ajung. ajunsi în porturi calde. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. 8aca as fugi. Sunt liber. un calau al sentimentalismului. E inteligent si incult. &ând venii la masa. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. '-a putut învata englezeste. S-au mirat cu totii. M-am întors cu 8inu. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. necunoscutilor. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. pe care nu o înteleg. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. prietenilor. întrebai de la usa1 . colegilor. E un gând care se întoarce rabdator. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. un temnicer cu inima rece. care ratacise mult si îndurase multe. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. la matematiciH Saisprezece. în vorba. Sau.-pâna la &airo. prost îmbracat. sunt stapân pe timpul meu.Stiti câti corigenti sunt de la noi. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. din clasa. Ma g.. îmbarcati pe vapoare levantine. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze.. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. pe un vapor grecesc. #m ajuns un campion încercat. &iteste ruseste. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. &iteam o nuvela de 2anait Istrati.. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. ma lupt numai cu mine. glumind. 'u stiu daca îmi lipseste curajul. 8aca as capata unul. asupra profesorilor. # citit-o repede.icit. ca m-as sufoca altfel. Mi-a vorbit. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. fugise din nou. 3n evreu tânar.ânarul m-a . #ici a ramas aproape un an. fara griji. dormind în . #r fi atât devfrumos sa fug.oteluri murdare. dar care îmi stapâneste vointa. Eu ma prefaceam trist. într-atât as vietui o viata straina.6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. sunt cu adevarat trist. sa fug pentru totdeauna. Ma framânta noptile. . pe o banca la Sosea. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. *#&#'. as fi atât de puternic. . Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. #m intrat. poate. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice.ânarul fugise din 0asarabia. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. 'u ma gândesc la corigenta. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati. apoi. mi-ar fi usor sa ma descurc. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul.. însa.. #ici. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. în mansarda. fara teama de mine. dar i le-am g..estre de naufragiati cosmopoliti.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. muncind si citind atât cât vreau eu. luptând.. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . pe care îl adora. româneste si frantuzeste. #ltadata.amal si mam întristat. într-o dimineata. IW.

8espre ce n-am vorbit. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. încercai sa-l surprind. 2ovestea toate acestea antrenant. 6urat de vorba. Ma c. cu o "fata" mereu sc. în amiaziH &ând ne-am despartit. 2e mine ma cuprinsese. capatam impresia ca ma minte. la întoarcere.are. cu alt zâmbet. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea.inuie fuga. pe care nu le întelegeam întotdeauna. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. impus de straini. trebuia sa fur bani multi de acasa. &red. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. dintr-o data.ânarul traia în fiecare oras. cartile. pe care le cunosteam din auzite sau din carti.ez" si m-a asigurat ca nu pot. noaptea târziu. 8in tot ce mi-a povestit. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. . fermecat. în viata mea. ca îmi lipseste o vointa adevarata. patru ceasuri.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. . sa-mi capat un pasaport pe un an. ma înc. ci de faptul ca-i aprobam faptele. . sa urmaresc tipii suspecti. cu alt pas.asea astfel casa si bani. care sa aleaga anumite . &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. amestecând fraze de argot. &a sa plec. 2e drum. nebunesti si ma c. din ceea ce câstiga. . înca. cu banuieli în oc. înabusitor. ratacirile printre suferind. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. îmi preciza. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. neodi.nite.inuie împlinirea unei munci aspre. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri.ipuiam în mijlocul furtunii. #ctul de nastere. ma seduceau. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. îmi trebuiesc bani. plecam cu alte doruri. pe banca pustie.ândurile mi-au daruit alti oc. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. ca "lucrator". neîncrederea. apoi. de spaima si de entuziasm. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. ": &a as putea intra agent la Siguranta. acasa. cald. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. golind pa.i. atâtea locuri. poate. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile.ise. #m ajuns. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. beat de nesomn. tot ce-mi trebuia pentru fuga. de dezgust. însa.savuroasa. îsi alegea pe cea mai frumoasa. mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile.ovarasul meu a început sa râda. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. de bacalaureat nu pretuiau. # rostit atunci o înjuratura . "burg. *orbea curgator. El vagabonda în timpul zilei. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea.i. de visele pe care le visasem. atâtea minunatii.imbata. . m-a asigurat el Y pe ruseste.numit. Se ferea sa precizeze meseria. bijuterii. întelege pe 2anait. prin cinismul cu care erau marturisite. -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. dintr-o convorbire sau dintr-o carte. 2odelele de lemn abureau în luna.ez detectiv". glumind. Mia spus ca venea de la /amburg. 3itase de /amburg. #m dormit fericit. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. romanul. îl priveam corect si.

Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. Sau priveam plopul din fata. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. silindu-ma sa par trist. am ratacit în 0ucegi.E. #m facut. nenaturaletea. în cel mai nepatruns colt. 8aca el ar fi directorul liceului. ar face educatie cazona cu noi. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &. sa fumez si sa visez.nazuinti si sa se consume satisfacându-le.ii. plin de vointa. Si poate am sa întâlnesc o eroina. ne marturiseste. S-au risipit. W. &u atât mai bine. îmi spun eu. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. retras. constient. Ma dezgusta afectarea. # doua zi am citit mult. Ma minteam. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. #m dat prea putine lamuriri.6. 'e-o spune mereu un pedagog brun. '-am lucrat nimic la romanul meu. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. cu gesturi strivite.. . #colo am sa stau noptile. &iteam câte doua pagini pe ceas. dar eram cu gândul în 8umbrava. drumuri lungi împreuna. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. &itesc mult. 8umbrava îmi place. din zori pâna la miezul noptii.ide scoala. trist. 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. si adorm îndobitocit. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. '-am visat nici o fecioara bruna. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara. dar ispita era mai puternica decât mine. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. pentru ca nu pricepeam nimic. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile". Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. #ceasta suna frumos. serios. 3rmaream literele cu oc. cum se va redesc. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. #m ajuns putin obosit. am dormit nopti frumoase în 8obrogea. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. #u trecut. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. încruntat. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. Si aceasta cât mai curând. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa.. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. 2oate am sa scriu romanul. pentru ca o cred ispititoare si curata. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. c. 'u puteam fi multumit.otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. #m sa pregatesc. dai nimic. din toate cele ce se întâmplau în suflet. R E tot mai cald. am colindat muntii 'eamtului. "C cautam sa iau atitudini "interesante". întarâtat. totusi. 2entru ca sunt . cu educatie prusaca. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". toate acestea mi s-ar parea literatura.iar. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. Sa se afle odata cine sunt. îmbracându-ma. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. 8aca le-as scrie. cu seninatate. ca întotdeauna. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa.

#poi. fericirea. când voi studia psi. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. când e sigur ca nu-l vede nimeni. îsi lasa un cârliont pe frunte. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. Mi-a citat nume. unul din <acP ondon si versurile lui Samain. 'u ma pot analiza serios. stampilata oficial si iscalita de director. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. ucrul acesta am sa-l fac. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii...ourmont. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. Eu stiu ca are sa mearga greu. 2oate. Eu stiu ca tot ce scriu. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui.C august M-am întristat citind ulima pagina. 8ar când ma voi apuca de matematica. poate. Eu n-am regretat nimic. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. din casa4 9 septembrie . $$ august #m descoperit pe &arl=le. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi.ologia. n-am sa ies decât la trei zile o data. Eroii i-am citit pentru a treia oara. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. 'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. nu stiu de unde sa încep. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. 8ovedeste. daca ma voi încapatâna.ologia. &artile nu sunt ale lui.încruntat si solemn . în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. lucrurile s-ar petrece altfel. fraze. ine-istenta. am sa izbutesc. 2oate am sa pricep la toamna. scriu numai ca sa-mi atât vointa. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. corigentei pâna la ! septembrie. !" august S-au întors baietii din tabara. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. #u trecut trei zile si înca n-am desc. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. Eu nu pricep nimic. dar a fost iubit de sapte. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. Eu i-atn fagaduit . si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede.is caietele de matematica. . El a iubit în Sibiu numai trei fete. daca m-as cunoaste. dar. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere.rebuie sa-l fac. 8ar. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. ai septembrie ma apuc de matematica. nu stiu nimic. 3mbla pe strada fara palarie si. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. ca sa înceapa si el. cu un entuziasm salbatic. Spun ca s-au distrat de minune. cu jocuri de fizio"+ nomie. Eu stiu ca n-am vointa. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din . durerea.

otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta.imie la !" iulie. oare. în port. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. #ltminteri. Se simtea. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. dupa care spera sa copieze si la teza. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. si sa frunzaresc numai prin celelalte.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. neputincios. 8inu. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta. pe care sa le stiu perfect.imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. 8e acolo. *an-ciu. s-a trudit sa mi-o sc. dar totul a fost zadarnic. # trebuit s-o iau. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. 8e aceea m-am . 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop. &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. Se întâlneste cu alti prieteni. 2oate am sa plec de acasa. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici".otarârea mea. &eea ce m-am . E cea mai mare . de o sc. !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. care nu poate sa ma sufere. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. promovat. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. &eea ce astept si eu.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. ca pe Selma agerloff..otarât. si. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini .otarât sa fac. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. ca pe 0lasco Ibaftez. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie. de cinci ori rezumatele. si bogat.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice. dupa sfatul vagabondului de asta-vara. cu glas de bas si cu un creion lung.. dispretuit de prieteni. nevoit sa ma convinga de naivitatea . de o durere adânca. care va scrie romane cu rasunet. Ma distreaza.oti învata. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. când a aflat de . am sa intru tapeur pe un vas. magar. 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie .otarârea. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile.etata. corigenti la c. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. batjocorit de rude si dusmani. care ma va face celebru într-o noapte. daca nu cunosc oamenii vii. totusi. #ltceva nu i se poate întâmpla.imie.imbe. . 8aca nu. 8ar acum s-a . ma va lasa repetent. &aldura din mansarda si e c.rei capitole din algebra. ma sinucid. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. în carne si oase. mai ales. baiat înalt.ipuit trist.

#m dat . 8inu lucra de zor. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. Sa se stie.a loc4 #cesta a fost oralul. îsi priveau colile albe. pasii prietenilor.edrine. *anciu m-a privit în oc. am sa citesc toata noaptea es Messieurs .nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. ca sa nu mai tremur. E un roman captivant.otarât.i. foarte simpla. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului.imbat pur si simplu gândul. ce se oprise pe fereastra. Mai e-act. Iar la mine în mansarda. .ârtia cu calculele. colegilor. imensa. nu raspundeam. înca. 5 vointa de fier.tc. Malureanu.imonosesc sau sa ramân prostit. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent. 'u stiam nimic. dupa puteri si dupa împrejurari. tremurari discrete. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. 3n baiat sincer.. #cum stiu cine sunt. dureri de cap. 8in toamna ma apuc serios de matematica. #cum am venit acasa si am scris în caiet.3 2#E. sfârsind pe &. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. are foarte multe parti amuzante. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta.. Si nu mai tremuram. calduri. 'u-mi aduc aminte nimic. 7" septembrie .II I . #cum m-am convins ca am vointa. dupa câte mi s-a spus. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. 8aca voiam. #m observat astazi ca îmi place. &eilalti. Ma oprisem însa.. . care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". la gândul de a fugi de acasa. 8e ce n-a zâmbitH a tabla. &eilalti. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. #m vazut o frunza vesteda. sa ma apropii de tabla si sa ma sc. #cum e lucru .eza. 8inu "misca". pentru ca nu am voit. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat. 'u e grea1 dimpotriva. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica.. pe sala.. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate.eza. însa.edrine. #laturi. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. la &onstanta.planurilor mele de plecare. S6ZESI. cu toate ca învatasera mult. 8e aceea am sa învat la matematica.. ca si mine. Iar acum mi-am sc. 2roblema.olovleffde &. toamna e atât de bine. . nesfârsita.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. necunoscutilor. 'umai în matematica si germana. numai cu douazeci si cinci de lei. Emotii. Ma odi. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna.tc.

daca eu n-am ajuns fermecator. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman".. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte.. 8ar acum nu-l caut. desc.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce.E# # II-# F. M#'S#E8# 2este case plumburii.i. &e sa citescH 8oamne. 8oamne.icesc zbor de albine.iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn. Iar visele se strecoara în viata mea. Eu nu vreau sa fie trista. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane.id ferestruicile si privesc în strada. cu taceri< cu desfatari. în odaita. *oiam sa scriu. 0iblioteca îmi era amanta.. dar asa e. si seara se face tot mai multa tacere.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec.. . era un pat cu un leagan. 8aca l-as cauta acum în lada. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. #m parasit caietul gros. soarele a adus lumina multa. odaita e trista. sub tavanul scund. ci sa scriu. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. se zaresc doi plopi.. totul e mort. pentru ca ma simt fericit. Si peste toate se asterne praf.. Scrisesem cincisprezece capitole.. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. la toamna. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. în acest carnet. senin. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. Ei. 8ar.. &opilaria s-a stins între peretii varuiti. dar cartile sunt stupide si reci.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. crescuti într-o curte cu grilaj de fier. în locul patului de lemn rosu. cu multe elogii. Eu eram amantul. 3n capitol îl înc.. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti. 3n altul culorilor copertelor.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. . 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. un roman. altul insignelor editoriale. #fara e soare mult si neliniste. si biblioteca. pe care îl simt. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare. #ceasta m-a deprimat. si ramuri înflorite. si ierbarul. la început. 8ar nu trebuie sa ma gândesc.&e sa scriu. în toamnele reci si umede. cât sunt de fericit în singuratate. Ma ridic de la masa mea. sa fiu mare.. Eu le-am slavit într-un caiet gros.. îmi spun eu zâmbind. într-o seara am descoperit absenta intrigii. sa ma sfâsie tristeti. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu. a mine. 2rimavara. afara. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul. mângâindu-l cu dorurile meleH.. . usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea.. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. 'u trebuie sa ma gândesc. &ând înverzesc plopii.Pirt-seff de mine. si mie îmi par viata si altora le par vise. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale". a venit primavara.ete scrise. *isez acum vise noi si dulci.. pe furis. #ici am fost eu mic... daca n-am cutreierat înca India. logodnicul si sotul.. a mi se apropie în singuratate numai mie. sa ma tulbure ispite.imb. Si cutiile cu insecte. cu multe dialoguri. atâtea înc. eu scriam laude virginitatii cartilor. nu pot ramâne întc deauna copil.2#E. si g. 8upa o suta de pagini.rebuie sa ma sc. si teancurile de reviste. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. 8oi plopi batrâni si resemnati. si castani umezi. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. Imi amintesc atâtea ceasuri. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. . cu atâtea pac. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. departe. Si g. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului.. #tâtia ani s-au scurs.

ii la fereastra vecinilor. 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. Eu citesc în umbra. însa . Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. cu o coperta indicând1 'uvele. în fiecare amintire.ârziu. strada. sting. Si citesc înainte. cu oc.. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. 'u. iar eu pasesc înainte. . se transfigureaza. mângâi cu oc. ma aflu toamna. pe rafturi. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. #cum îl saruta.ide o curte cu gradina sfielnica. ne .anief-#le-andrescu. Eu zâmbesc deasupra cartii. fara sa ma supar. Si. *oi marturisi. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. 8impotriva.I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. Si iarasi sc. 6ireste. ca sa nu ma supar.S5&IE. Se aprind becuri voalate de saluri visinii.. 8e câti ani se iubescH . lovind cu geanta gardurile. &itesc pâna târziu. lânga aceeasi soba de zid. I. deodata.imb cartea. ferestrele se lumineaza din nou. #poi. îmi spun. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . aceasta nu poate fi scris în roman. 'u zaresc nimic limpede. îmi fagaduiesc o sotie blonda. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica. &ând apropii. voi. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. nu tine conferinte. pe care nu-i cunoaste nimeni. când mansarda e luminata de prieteni. asa.#. 8ar ei vorbesc atât de încet. #sa ca. pizmas si superior. " M3D# " . nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. 8in pricina tramvaiului. tainica.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. &e fericit ma simt ca uit tristetea.E &3 . 'u-mi cunosc vecinii. 8incolo de grilaj. în fiecare cadra. acesta-i surmenaj inconstient.ma întreb eu. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. #tunci le zaresc. când noaptea se linisteste. iarasi întuneric.icesc în fiecare carte. zaresc ferestrele unui iatac. dupa miezul noptii. jetul de soba. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. albastra. Si ridicând la rastimpuri oc. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. câteodata. Seara. 'imeni nu le banuieste farmecul. îl zaresc. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. acolo. .imb cartea. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. întâlnesc lumina timida. rece. poate. si ele ramân în aceleasi locuri.In fata mansardei mele se desc.otarasc eu. le zâmbesc numai lor. va intra la facultate. cartea citita mi se pare seaca. prin ferestruica. Sotul aduce prajituri la amiazi. Eu ma întorc de la liceu abatut.. ma mângâi eu. la anul. în fata mesei. . &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. clasa a opta.. 2regateste.. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. E întiparit pe ziduri.în particular -. a masa. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. ma zaresc cu multi ani în urma.3E# -8E#M#. îl g. se face lumina în iatacul cu umbre. ca sa nu-i stânjenesc.ere. nu aud. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. ca îmi dispretuiesc vecinii. E singurul rol care îi convine. iarna. Si citesc o carte noua. de la patru la opt. ungit în patul rosu.ii zidurile. umina se stinge în iatacul vecinilor mei.. FF. ânga ferestruici. Dâmbesc. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. brusc. &ând ma întorc din strada.ii osteniti. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. sunând grabit si îmbujorat. 'u vine niciodata e-act la patru. asteptând noaptea Sfântului *asile.

elegant si are si un pian. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti.una ne-a daruit . noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. S-au facut numai repetitii. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. #flând ca putem obtine trei încaperi. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. Spre seara. zeci de strofe. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. nici sa dormim. 3n altul ne citea nuvele originale. #nul acesta. si grija cortinei. secretar. salonul. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. declamatii. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. sa nu fim atenti. discutii. 'i s-a marturisit ca. S-au iscat discutii aprinse. însa. nu ni se dadea voie sa plecam.rebuie. în fund.marturiseste. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. la "Muza" vin si domnisoare. despre Eacine. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. Sufleurul are. Si înca domnisoare dragute. voioase si îndraznete. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. am ales un comitet presedinte. Mai ales farmecul membrelor. a sfârsit. cel mult. &ealalta. Mai întâi. #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. e cu totul altceva. ceaiul. 8upa fiecare Sedinta. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. ne-am constituit în societate. Izvorul lui era 6aguet. vibratiile eterului. E spatios. 'i se îngaduia. #ceasta. fara teama de a fi surprinsi. "Muza". Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. 8omnul director ne tinea predici morale. casier si plicuri cu en-tete .trei încaperi la subsol din locuinta lui. pe rând. anul trecut.o dupa-amiaza pe saptamâna . farduri si barbi. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. Izvorul acestuia era 0runetiere. eiber s-a ridicat si l-a combatut. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. &olegul 'osc. cinci lei pe fiecare luna. cu ferestrele sus. în orice caz. 8e fapt. si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. cel dintâi. . 'u ne împiedica nimic. în fata salonului. nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. a sfârsit. 8e altfel. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. conferinte. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei. în?@ toamna aceasta. în timp ce se pregateste spectacolul. într-o odaita întunecoasa. #m înscris membri si membre. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. în fiecare sedinta ne citeau. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. . #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. Eobert ne-a vorbit. Sediul Societatii noastre e nepretuit. de toti banii strânsi de la cotizatii. intelectualii si artistii clasei. însa. 2oeti fecunzi. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. sfidându-si criticul. la strada. 3na duce în curte. a capatul scenei sunt doua usi. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta.si am fi-at cotizatiile lunare. totodata. zece lei. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". piese de teatru. noi. adica. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii".

8u. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. ia crezuse ca voi vorbi pe scena. care nu vorbeste frantuzeste. nu pricepe engleza..parintele Ieronim . ma corecta1 . Eobert. vestise la scoala. si toti actorii au avut succes.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. 'u scapa nici un spectacol. un fenomen. care citeste multa filozofie.eram eu. de asemenea. Eu rosii. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele. deci.Invers.. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza".ete. vorbeste repede. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian. 8esi faptul pare curios. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. plânge la tragedii. m-a întrerupt. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere.pe scaun. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. n-a fost refuzat.. ucrurile s-au petrecut. credea ea. reîncepui eu. ca voi vorbi eu. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. într-o seara. cu 0ricterian sufleur. 'oi eram curiosi sa-l auzim.az. în clasa a *i-a. 2rima repetitie am facut-o la mine. Si s-a cântat. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti.era Eobert. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar.fireste . 8ar aceasta n-are . ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. *enisera domnisoare multe. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. ia. 3na dintre membre. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu. la pianul din salon. #m ales scenele finale. repetase si în 'apasta.arul cu apa si am început1 . cu toate acestea. Eram.ovnicul . Eu am aparut linistit pe scena. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile.. 6etele . Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. &riticii mei -printre care stralucea eiber . &u atât mai mult.&astagnete -era 8inu.lucrurile au mers mult mai departe. Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare.cu o saptamâna mai înainte Y. dupa cinci minute de vorbire. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. asa cum am vorbit cu ea .care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . însa. &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând.râsera. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. S-a reprezentat 8on <uan. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. . altfel. &omitetul a protestat si. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. 2ajul lui 8on <uan . #ceasta. &onferinta mea a fost furtunoasa. însa.8omnilor si domnisoarelor.. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de .. în mai putin de doua luni. 'u putea fi refuzat. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. 8on <uan . Si colegele iei s-au grabit sa vina. 8e altfel. din fund. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. &ineva. # iesit de minune. însa numai un sfert de ceas.8omnilor. Eama a fost cel dintâi profet indian. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. 6aptul acesta m-a si zapacit. 8aca nu aveam sufleur. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul.

Eog nu întrerupeti pe orator. si ce daca au trecutH se rasti ia. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice. am îngânat eu lasând pa. fara entuziasm.una ultimatumul comitetului.. . si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .'u-i vina mea. 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. toata. ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.oata conferintaH .ar. . 2entru ca saptamâna . .. în pa.ote.într-un sfert de ceas de-abia am înc. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita.ar nu mai ramasese apa. .Si eu nici n-am sfârsit introducerea. comitetul se framânta. intervenind.Mai ai doua minute. :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau..arul jos. Si râsera.6oarte rau. întorcându-se spre el. iertator1 .&e facem cu critica. care statea rezemat de un dulap. conferinta.nici o importanta.azliu conferintei mele. . &omitetul.8a. înca.Ei. 2entru ca eu nu sfârsisem. . &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas.otarârea spectatorilor si a comitetului. . asati-l sa-si sfârseasca conferinta. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. In fund. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda.o. Si l-au apreciat. Sss4 .rebuiau.8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. .( .0un.care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama . sa dau loc la astfel de scene. Sâmbata viitoare. 'u era seriozitate. 'u se asteptau.sa râda. apoi. .ot sâmbata viitoare.8ar cineH . eiber se gândi putin. Eu zâmbii.8omnisoarele dumitale. . 6etele cautau sa provoace un sfârsit . 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".. Si râsera.8ar nu te-am întrerupt noi. &autam o replica "tare". se ridica eiber. 8ar a izbucnit.arul cu apa si am început sa beau. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. am apucat pa. 2e noi ne intereseaza. . Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa.eiat introducerea. .fireste .8ar au trecut cincisprezece minute. tocmai la mine. printre spectatori1 . #u batut din palme. repede în . . sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. 6etele au început . însa.#tunci amâna pentru sâmbata viitoare. apoi se aseza iar pe scaun. încât e de datoria lor sa râda. 8aca sunt întrerupt. 8e ce ma întrerupetiH .2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc.asteptam linistit . Eu .

asa e. .4 #tunci ma . .E o carte stupida. noi. n-a fost nici o "reprezentatie". nu. 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu. enervanta.8a. 8esi era fecior de doctor. 7G 7! &omitetul amâna. fara grija. am venit cei dintâi. actorii. pentru proces. eu. 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff. când mergea. Sa vezi cum ti-ar trece. 8eodata.8ar noi nu-l avem. cunoscator al librariei românesti.rebuie. aa.#ti citit-o pâna la sfârsitH . în aceeasi seara.Sa acuzam si sa aparam. rau faci. c-am citit-o. #vramov.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.2ai.. treizeci.'u pot sa iau sare amara.8e ce nu iei..*rei sa te frecamH . 'oi.Stiu. însa. însa.. idioata.'u..... ... #vea crampe. crampele nu-l crutau.&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. .&um procese celebreH întreba o fata. întins pe o canapea din sala.otarâi eu1 .. .&rima si pedeapsaH .B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. romanul lui 8ostoievsPi. . pe 'o-sc. o sare amaraH îndrazni altul. Sa alegem alt proces. 8ar asta n-are nici o importanta.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei.'u stiu. 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. de pilda.una ma privi .. Misu voia cu orice c. va spun eu. în fata unui juriu ales dintre membri.. pe EasPolnicoff.. .8a.8ar ce.. Misu se împotrivi. Se facuse galben si.8aca o sfârseati. -0a nu. câteva personaje. ascultati-ma pe mine1 e idioata. . ati fi avut acum alta parere. asa. frate. . #m auzit ca face foarte bine.. . Misu .&um sa ma frecatiH . a.#sa. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. . însa.. .. 'umaidecât. protestara fetele. S-a tiparit la Steinberg. calca încovoiat din sale. &ând aveam nevoie de ceva. . dupa ea.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff. 'osc. eu am citit-o în frantuzeste. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student.. .. Si însar. membri si membre.. -am gasit pe proprietar..Sa te frecam noi pe pântec. #m intervenit. &rima si pedeapsa. introducerea lui #vramov. actorii.otarârea pentru doua saptamâni. cu .ârtia proasta si cu coperta galbenaH .. . dar nu pot sa iau. puteam suna. ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. .roniade propuse sa începem câteva procese celebre. . .. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. ia se lumina. Entuziasmul fetelor pieri. da.uma. a. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si.. se scuza Misu. .. &osta patruzeci de lei. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila. ... eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera.oli.#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi. 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural.Eu atât am dat.

Mai trebuia sa-mi albesc parul. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. de matase galbena cu dungi negre.Stii. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. 8on <uan.otusi. . '-avea nici o grija. cum poarta fetele. Eobert. .e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan. însa. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. 2entru ca.8a. care îmi ajungea pâna la calcâie. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". care înspaimântau. însa. . pe care l-am legat în jurul becului. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. cu el.Suna. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. aceasta întelegeam si noi. . nici nu vrea sa poarte altul.i si îmi aluneca pe sub guler. faina îmi intra în urec. era o bereta de scoala. &ostumului lui 8inu. 2ajul avea îndemânare. înainte de toate. &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. &ei doi. se afla o ferestruica.i îsi adânci cearcane groaznice. pe frunte.e de pantaloni curiosi. îsi pudrase parul pe la tâmple. 8inu motivase. marturisea el.asise. sus. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. înrosise buzele si umerii obrajilor. #m adus doi fîcusi piperniciti.. apoi. cu cât avea parul tuns scurt.ii si sprâncenele. 2e cap îsi va pune o bereta albastra. se pudrase pe fata. pentru a ajunge în sala. însa. îmi luasem pelerina tatei. îsi lipise peruca. lungi. începuram sa lucram. &astagnete. pajul lui 8on <uan. . du. 8inu mai avea si o peruca neagra. &u atât mai mult. . îmi dai tu putina pudraH .îti dau. am început pregatirile pentru deg. desigur. încercase sa-si faca doua dungi. #ceasta. pentru ca scenele se petreceau noaptea. îsi facuse o vesta de catifea neagra. #poi. îsi rosi. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH . #ranjam noi tot. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. . în loc de tic. începura sa se fardeze.#tunci culca-te. ciorapi negri. care îi dadeau. #m adus si Qnabat-jour albastru. apoi frecam.izarea si mascuirea actorilor. 8oi ficusi nu erau o gradina. al lui 8on <uan.una. însa si le facu atât de groase.ulerul si mansetele erau de dantela alba. cea neagra.antaisie. 'u era tocmai placut. Eu eram preot. era un început. . o perec.otarâram noi. . foarte putin modificata.&u fainaH . Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. în fundul scenei.. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. cum purtau tinerii în Eenastere. deci. Si 8on <uan era tulburat.ovnicul lui 8on <uan.înciudat. parintele Ieronim. de asemenea. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru.'osc. 8on <uan si &astagnete. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . Sa sunH . 8e la câtiva pasi parea un #donis. dar si-l pudrase fara mestesug. foarte simplu1 nu are altul. *enise. dar pentru ce-ti trebuieH . buclata. #m acoperit-o cu o fata de masa. .ie ecleziastica.rebuia. si tunica p. sa pregatim decorul I în scena. a oc.izat. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. Eu eram cel mai simplu deg. 8on <uan. Intervenii pe lânga proprietar. un aspect "istoric". ceea ce nu avea 8on <uan.8a. în salon. trebuiau sa treaca prin scena. nu stia cum sa se fardeze. #vea pantaloni scurti si bufanti.

. #poi.iar sa joace în fata unei multimi. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. s-a aprins lampa în sala.asiti. o manta si doua florete. însa.. 0ricterian.. 0ricterian. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. în sala.. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". # aparut si &astagnete. pe scena. de ficusi si de actori.. Eram fericiti. pantaloni atârnati în cuie. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor. S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. nu s-a observat nimic. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica. eu m-am încurcat de câteva ori. fara îndoiala. ne încredinta el. 'oi am fost aplaudati si c. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. 2atru fara zece.anief-#le--andrescu si eiber. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. însa. iar 8on <uan a sarit versuri. 8ar spectatoarele nu-l priveau.is cu grija usa. &a el e învatat cu scena. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. becul cu abat-jour albastru. însa. sufla cu pricepere. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. din dosul cufarului. marunte.8on <uan e palid.a.i de oc. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. Eram du. Sava".. 8upa ce s-a înc. ipseau numai d-ra . ciorapi si pantofi. Se asaza lânga el la ceai. cutia cu farduri. *orbeste putin.ovnic.6oarte.e" în Ieronim. lovea cu pumnul. 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. un costum îngeresc. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor.eiat spectacolul. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec. Se asezase.i ce se desfatau1 de lumina. pentru ca veneau spectatorii. care era sufleur si sufla dupa un cufar. grasulii.numai buzele.ise.a. a patru începeam. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire.ii înc. #m început furtunos. 'oi. si spectatoarele îsi pironira oc. 8e altfel. ce bine ai fost4.i. .. 8inu râde modest1 -/a. #vea. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc.. nepudrate si cu roc. a desc. însa ma retineam în gesturi. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. 8inu. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. eram nerabdatori si emotionati. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. îmi lasasem oc. eu si 8on <uan ne-am întristat. actorii. Erau acolo domnisoarele 8inescu. un flacon cu apa de &olonia.ii în sala. de la liceul "Sf. strângea din dinti si din sprâncene. Erau e-celente. 8inu privea si ne încuraja. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. 6anica e resemnat. . 2entru ca noi ne-am sc. .*ai.ii asupra buclelor lui false. orice teama îmi pierise. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. repetam în gând. .emati de doua ori la "rampa". Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. . 8eclamam cu entuziasm. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. Se varsase apa pe mese. &ea mare adora în taina pe 8inu. duduieH .elarii.. în odaia artistilor era mare neorânduiala. 2rin colturi.. care flirta cu ia. &a îi place c. . 2resedintele trebuia. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. a venit în costumul lui de paj. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor. însa. 8upa cum prevazusem. 8on <uan se înfierbânta. sufla prea tare si se auzea în sala. 8upa câteva minute. ca s-o cucereasca. 8eclama.a4. foarte bine4. Daream tulbure perec. admirabil4. &âteodata. în orice caz. 'e plimbam nervosi prin odaie.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. ce-i drept. asteptat.

6anica. E vorba de liceul nostru. Eu ascultam cu interes discutia. 'u se putea altfel. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui . &ând 6anica mi-a comunicat vestea.imiei. la care trebuie sa zâmbesti.ii mari . rosii si cinici.e. Sasa.îl urmeaza. In al doilea rând de scaune. 8omnisoara Sasa . 8in primavara. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. . care n-au rasunet.acere apasatoare.oivinovici îl joc eu. 3n liceu model. buzele rotunjite si oc. a sfârsit. însa. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. Se fac câteva spirite. ca întotdeauna. #ceasta. cu parul învrajbit ca al Salomeei. . 2etrisor. Mariana . 2e . 2etrisor si 8inu. 5bisnuitul ceai. #poi. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza".pentru ca e timida. în fund. biruise.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . lânga dulapul cu carti.s-a îmbolnavit. si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana. eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt".ace si 2etrisor. Se . &eaiul. pâna la genunc.oivinovici. Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. Sf. 8e Sf. oricum. . în saptamânile acelea s-a . Spiridon e o zi neuitata. întâiul. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. si a jucat si la "Muza". lânga ele.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. apoi declamatii. #veau roc. ia si cu Irina se aflau. # doua zi de dimineata. &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza". în anul acesta. alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. Iar profesorii vin târziu în clasa. în actul I. # trecut asa aproape un sfert de ceas. Eobert era revoltat. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Eobert. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie.imie. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu. # jucat din clasa a I*-a. cei doi aparura. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei.negricioasa. lânga soba.imbe costumul. FFF. si nici nu ne da lectii multe. am aflat ca 8inu.i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c. "8irectorul" va fi 0ricterian. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. în primavara .anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina.oivinovici nu-l persecuta. E înalt.ii scurte.imie. si 6anica ne-a împartit c. ia. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. pentru ca se va juca .otarât sa scrie "revista". Spune ca trebuie sa-si sc. 2ersonajele sunt profesorii nostri. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". . sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. la liceu. care spune totdeauna1 mergi. apoi cânta fanfara si corul. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta".otarî sa li se dea un avertisment. în cancelarie. Se tine mai întâi o conferinta. 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. iar Mariana e îngândurata. #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. jocuri si gimnastica. eu am râs stânjenit si l-am . autorul.iar rolurile. pe canapea. are sa joace doua roluri. serbarea va fi fara perec.

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

îti public orisice.. Si nu am de ce sa fiu trist. Si cad pe gânduri.iar ziua în care nu voi lucra. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c. ..ânduri naive. câteva clipe. 8-l redactor m-a privit blând1 .. 8-l redactor învinge întotdeauna.. 8e ce sa fiu melancolic. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Sunt ridicol. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. ci voi . d-le redactorH. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. #m rosit. de virilitate. . Sunt sentimental. 'u trebuie sa fiu trist. 8esi am talent cu carul.&e ne mai scriiH Dâmbete. cu .Se face. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. #ceasta trebuia sa se întâmple.'-ai dreptul...avuzuri înverzite de musc.2rin câte am trecut eu4 /aiH . Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. Eu îl priveam zâmbind. toata mândria mea.. cu statui însângerate de amurguri. Dadarnic încerc sa ma ascund../aiH &e zici. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. '5IEM0EIE #cum stiu. Esti tânar.. 8eci sunt stupid. cu luna. ce sa-i faciH4 ..3n editor. . Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. de personalitate. coperta revistei. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra. . ma întelegi. Eram dezgustat si obosit.iar în clipele acestea. Si tot plânsul meu.ocmai. .. *.. C$ . Sunt lipsit de vointa. 8oar te cunosc eu. Mi-a aratat corectura ultimului meu articol.8ar sa nu te descurajezi. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. tinereH . câte nopti calde. domnule..*iata. idiot si revoltator de naive.&red.. începuse ora a patra.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. . Si am zarit.. . sunt trist. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie.&e sa zic. &el care învinsese era d-l redactor. ...8-ta care ai talent cu carul. d-le redactor.. aplecându-ne fiecare din sale. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor.. Dâmbete.. toata durerea trupului biciuit cu frâng. multe. tinere. M-am întors abatut la liceu. . Dâmbete. 8-l redactor se înflacarase. îti spun eu. . 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu..Eu am. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice. Mi-a vorbit mult. . Se scarpina la rastimpuri în cap.&u totul lipsit. &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta.. 2rivesc plopii prin fereastra mea. sa ma biciuiesc pâna la sânge... ma întelegiH E o batjocura..Multe. în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. #steptam c.i.. Sunt melancolic.

6râng. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm.ios. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. îmi suieram izbânda printre dinti. sa arda. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind.ii înc. care apasa si înabusa totul în calea sa.ie. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare. . natâng. eu stau linistit si scriu. #pucam frâng. j=la purifica. 3rmata de oboseala.ia cazând. o îndoiam si numaram pâna la zece. *ointa mea e absurda. Era cea mai dureroasa dintre toate. dar e o vointa trainica. 5 zi calda.ii si ma usturau pleoapele. îmi înabuseam tipatul. o data cu geamatul carnii. apoi.otarâre. cu oc. cu buzele strivite de furie. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. &ând îmi alungam somnul cu pumnii. 2e spinarea goala .ie.ii înclestati de tinta. bolnavicios. #sa trebuie sa fiu eu. 8ar izbânda du.ia cu . #sa trebuie sa fiu eu. sentimental.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. Eram . cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea.. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. Soarele e trist.isi. 8urerea ma atâta. &âteodata. 8urerea ma apropia de mine însumi. #sa cum eram altadata. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. formidabila. &arnea se înfiora. obrajii îmi tremurau. tot mai scurt. oveam tot mai grabit. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti.se înfigea cea dintâi lovitura. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. 2astram frâng.eieturi era rupta de frâng. naiv visator. încruntat.. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. &ele mai frumoase zile. 2ielita de la înc.ului ma desfata. aruncata peste umar cu oc. singurul stapân al sufletului si al trupului meu.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. &arnea începea sa se umfle. în zilele când ma biciuiam. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. 5 singura clipa.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. 8ezastrul sa desfasurat astazi. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate.ia dupa un raft cu carti. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. înfiorator. de tulburari. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. buzele se albeau. Strângeam pleoapele. 3rma. înainte de a stinge lampa.. Eu. ca sa nu vad frâng. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng..privi pe fereastra. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. 2entru ca asa vreau eu. o clipa de e-taz. 5 zi de noiembrie. Sufletul meu e aspru. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. /otarât ca o stânca. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. 5 zi ca oricare alta.alba si plina .j cunoscuta. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc. carag. #u fost zile de izbânda. de tremuraturi. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. în fiecare noapte...

care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. 'u mi-a placut sa am prieteni.iceste nimeni mi-ajungea. din întunecimile si flacarile sufletului meu.imbacios si j plin de compromisuri. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. a dragostei si a urii. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. Eu.ii înc. râde spart. care admira pe Musset. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti. Si strigam cu oc. Sub care sa se ascunda. într-o odaita umeda. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada.îmbatat de mine însumi. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. &are poarta parul retezat la ceafa si . Eu stiam cine sunt. Si eu. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde.. în râsetele celor care asteptau afara. M-am vrut neîndurat. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum. si. eu. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. când sunt trist. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. cu toate acestea.. ca si toti ceilalti. pe ploaie. iarasi.B danseaza la cabareturi. ca si turma. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare. pâna la desavârsire. ca . nici cugetul meu. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt. am râs j si eu mai mult decât era nevoie.. #m fost sc. *oiam. ca orice adolescent. cu greu. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". #m facut si eu glume... *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. . tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. . aspru si sumbru.. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. joaca la curse. Si eu. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. cu articole publicate prin reviste populare. totusi.. ma îmbata. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit.. lava fierbinte a entuziasmului. pe strazi. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. flirteaza cu dudui la ceaiuri.sa nu tradez nimic din zbuciumul. #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. ca toti oamenii slabi. cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. Mi-am cautat si eu.ca toti ceilalti . #m nesocotit cea mai frumoasa . iluminat1 eu. m-am dat putin câte putin. Eu. Suflet torturat. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin.pâna atunci . care doarme cincisprezece ore duminica. Si nu numai atât. prieteni. Si n-am izbutit.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. seara. &a si Eobert.. #m cucerit si eu.. Sa izbucnesc dintr-o data. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios. am ratacit si eu. '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici.isi. &u atât mai mult. citeste Eampa.8ar n-a fost asa. însa. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna.

adauga d-l 6ilimon. pe cât îi sta în putinta.rosu din pricina gulerului si a emotiei . în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple." 6anica reproduce. si palarie cu boruri largi.lavaliera neagra.continua1 . pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. Eegizorul este d-l 6ilimon.#. 2rofesorii ascultau. 'u ma pot. marsuri si cuplete. #m început. 8-l director e magulit. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. 2e o masuta. Eâde si îsi salta pântecul.aine "moderne". fumând. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. e seara. am regretat ca nu am plete.Sunteti la clasa.I. . nici în clasa. EE2E. un volum de nuvelei cu coperta colorata. 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau.emotionat ca la ora de trigonometrie . #m avut si ein mica mea glorie. de la . m-am dus si eu la cinematograf.. &roitorul mi-a facut .. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. #ni început a folosi ciorapi de matase. 6aptul trebuia sa se întâmple.eatrul 'ational.. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari..8ar unde suntH .. deci. furati. dialog dupa dialog. Melancolia a fost izgonita de amintiri.. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. dansuri moderne. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. Dâmbeste. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei.8ar intrati deodata în cancelarie. *I. furia d-lui director. 6anica fredona cu tresariri în glas.statea în picioare lânga pian. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna.. 6anica . bunii mei prieteni. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare.. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. . 6umeaza mult. îl acompaniam eu. dupa ce s-au sfârsit cursurile. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. si . lectura "revistei".II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. Sunt linistit si abatut. Erau romante.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal".Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH . 2rofesorii îl încurajau. 8irectorul întreaba curios1 . #cum vreo zece zile. Era acolo si directorul. intra slujbasi la minister. s-au adunat cu totii în sala de muzica. alaturi. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica.. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei. #cum. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH. 8omnul director s-a lamurit. 6anica dadea e-plicatii1 . Si am cazut tot mai jos. îi gasiti dansând si cântând. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt. 6anica .

&ine ar fi putut sti ce gândea atunci . c. vine printre cei dintâi. galatit. si cuprit. dar e foarte blând. Eu apas pe rând trei clape albe. ce-i fenolul. vitriolul si o-ine. i-a pus. dar benzina. în afara de "actori".eatrul "&arabus". Stau în fund si comenteaza rolurile.oivinovici se înroseste. întrucâtva. 6anica a izbândit.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. care asteptau în curte rezultatul.idratul. S-au împartit si cele din urma roluri. 0aietii. fosforatul si .imii 2riviri semnificative între 6anica si .. pentru ca el nu era tenor. pe gânduri. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. Minculescu... #re nasul mare. la sfârsit. 'e adunam în sala de muzica. ânga el sta. o-igen.otarât sa se înceapa repetitiile. 8irectorul a . Se aude în fiecare vara la . #poi. din clasa a *lII-a. sifructoza. de cele mai multe ori. si de picior. 2erri si alti colegi. parafina. si glucoza. si amine. 6anica se sufoca cu entuziasm. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. stearina. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. glicerina. Mi se prevede izbânda sigura. . însa. . ajuta. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu". sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta. la masura. 8inu.iar si clorul. #sa ca.. d-l 6ilimon bate din palme. apatit. 6anica îmi tonul. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare.idrogen si sulfit. #ctul II. 6anica se stergea cu batista pe frunte. în banci. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. . l-au primit cu entuziasm. înainte de a începe. . Si-n mormânt tot ca si viu. si aici. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. care ia parte cu caldura la repetitii. Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica.oivinovici. 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica.oivi-j noviciH . Si e sufleurul cel mai de pret. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi.#cum cânta d-l profesor..

.'u asa. d-le 2rotopopescu4 ."0una zziua4" . sa se auda.inalement. domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii.Misca.fiul sau. ma.. cu roleleH 8e ce nu vii.Ei. plictisit.8ar uite ce e.'u asa1 buna ziua4 . domnule . 8-l 6ilimon ofteaza.are. cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac. domnilor4 a pian. îsi sterge oc.. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. . domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung. 6ilimon întrerupe. nenisorule. scena. în mijlocul clasei. multumind cu capul.Ei. . 6anica îi goneste cu demnitate. fumeaza si ascunde tigara la spate..ianni. pentru ca spectatorii din banci se desfata. 6osil ofteaza.i pe "actori".Intra.arconne". Se îmbufneaza. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. cânta 6osil.ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin.ianni se misca greu "în scena".. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior.ianni." .imbat si noi.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor. 'ici pâna aici. "2arintele" e 2aPe.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH . &a sa-l entuziasmeze. d-l 8aian.aproape în fiecare dupaamiaza . . Eegizorul întrerupe1 . . *orbiti raspicat.. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. Eegizorul face un semn1 .iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . .iile de teama sa nu se retraga .8e ce nu veniti.otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a . .ianni se înroseste.Stai. domnilor. baietii din banci aplauda. *ine scena cu un "parinte e-asperat". 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 . . împaca pe . .2ardon4 'u se aude nimic.oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc. baietii îl g. -au ales provizoriu. . nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. 8a.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 . #menintarile îl zapacesc pe 6anica. 6ilimon tine masura cu amândoua bratele."3ita-te ddom-nule. asati reflectiile pentru public. s 2ublicul râde magulit. E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica. disperat. 6osil4 2ianistul. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie"./aid?@ ca-ncepem. 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. " 3nul1 . .. care sorb din oc.2ardon. 2rofesorul de gimnastica. la care e silit sa ia parte . 2aPe intra în mijlocul clasei. . frate. . domnilor.elarii si se plesneste pe frunte. însa. ca merge. înc-o data4 .2arca ti-am scos rolul. &ând sfârseste. Sufleurul îsi cauta paginile. Sufla d-l Minculescu.. 'u asa semet.are. 8-l 6ilimon bate iar din palme. 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa". Minculescu primeste.iile.

.. voluptatea bisarii în scena desc. zis &otet..otusi.Impecabil.ii facuti. 2aPe repeta pentru a treia oara."8ar bbine ddom?@nule. &ineva facuse o gluma.'u. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. Intra servitorul1 . 6iul meu.. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. în palton. însa. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. . 8irectorul . frate. 2rete-te absurde sau ine-istente. 5 auzise si 6ilimon. cu un deget. cupletul. . &el mai multumit e.ianni "repeta" rolul cu Morariu. 8irectorul suna. nu4. vorbeste. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei. intra4 . .eama.. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara. .ura larga.. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. care se comunica din banca în banca. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele.c. Eobert. ânga fereastra. Sorbea deja gloria. nu. înca o data. *a-va rog."0u-na zziua. a aparut d-l 0oloveanu. dupa cum ne-a marturisit el.adica 0ricterian . fac observatii cu glas tare. 8e când cu "repetitiile de teatru". mai încet. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. scu-titil4.ei. 8aca ai dictiune. sa va pripiti. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat"." .Sa cânt cupletul. putin rosu în obraz. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . sa nu nimeriti usa. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. . &âte unii." Spectatorii râd. nenisorule4 #scultati-ma. Sa nu gresiti cumva iesirile. însa. Si cum am sa ma fardez. &avalcada NalP=riei. In acelasi timp. domnule.. îsi aminteste.eama servitorul. poti vorbi cât de repede ai vrea. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon. domnule 2rotopopescu.. Sau sa va împiedicati. 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina. încearca mântuirea1 . . 'u o iscaleste aproape nimeni.. cu mâinile departate de trup.asa.. 0ricterian încearca la orga.emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare. 5c. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. 8-l 6ilimon da e-plicatii generale.isa. oc.acere. mai. 2e servitor îl joaca *intilescu. 5r sa se uite damele la mine.. Mi-am?@aranjat si costumul. domnule director. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director.. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. 2aPe. îi tai pe toti.. Se opreste în fata mea.. 'u merge. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. &redeti-ma pe mine. 8e fapt. 2rofesorii sunt c. si ceilalti sunt e-asperati. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu.. unii lucreaza. Eâde cu pofta. cu capul lasat într-o parte.ii pe jumatate înc. mai rautaciosi. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta. dansând. buzele rosii. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. 0aietii sunt obositi. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. nu.Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH . 0aietii s-au plictisit de fanfara.isi. Si se suparase.8omnilor. *ine pentru fanfara. adunarile acestea sunt reduse.Ia c. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. .

cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. pe care-l banuiam. . &a. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. astupându-mi urec. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. apasând tâmplele. în fata portii ne despartim în trei cete. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. Stiu ca e-ista un singur suflet. . odata.ile. înc. Ma mângâie pe obraz. . ca sa-i faca placere. 8ar n-am izbutit.#sa fac toti artistii mari. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. începeam din nou. *II. nu ne îngrijim de lectii. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . actorii. &eea ce m-a uluit. Iar dupa reprezentatie. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH . încapatânat. atunci.#l dracului mai esti tu. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. însa. care ar alcatui personalitatea.Si nu numai atât.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. 8e câte ori încercam sa ma analizez. 'oi. 2ersonalitatea n-ar fi. #celasi întuneric. oare. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. #r fi numai o masca. Si nu întâlneam. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. 'ici nu mai întelegeam acum rostul . 'iciodata nu m-am putut concentra. a repetitia generala. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. o dupa-amiaza întreaga. '-am putut gândi asupra mea însumi. nici o lumina. #m pierdut. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului.EE M'E S'S3MI . Ma desteptam cugetând la alte lucruri. nicaieri. doctore.prin loji. 8E3M3 &#. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi .ândurile se risipeau. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. decât ceva impus de vointa. de multe ori. ci o infinitate. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade.rebuie sa ma cunosc. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. Mi le-am impus si mi le-am însusit. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul .izând oc. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. Ma priveste în oc. 2lecam în grupuri. 8aca sufletul meu nu e unul. de-a lungul zecilor de constiinte. nici un sprijin. e-ista o linie de continuitate.ace. pentru ca mi-era teama. .otarârii mele de a-mi gasi sufletul. &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult.ii. #m aflat un singur lucru.i si îmi zâmbeste dulce. &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. &e se va întâmpla cu ele. #m amânat mereu lucrul acesta. Eu mi-am înc. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta.

si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor.cercetare launtrica. cu o zi mai înainte. #dorm surâzând. încât ma înfioara. Sunt coplesit si pornesc pe strazi.elarii. 5c. Eu simt.imbari. . #ltminteri. însa. pierd curajul.. cu o saptamâna. Sunt zile care eu le urasc. de unde trebuie sa încep. si asa vreau eu. singur.. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda.ologie. contradictoriu. nu izbutesc sa ma apar. dar am saptesprezece ani. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. iar vointa îmi slabeste. în cel mai rau caz. dar în cartile de psi. pe sub castani. #tunci lucrez cu sârg. Mie mi se pare o lume noua. #ltminteri. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. 'u ma . Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu.cu toata slabiciunea mea la matematica -. altul. Sufletul meu. #s spune1 asa mi-e sufletul. interesante. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o.. în fiecare zi. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. ma nelinistesc. Iata ceea ce ma tulbura. #colo se cerceteaza alte lucruri. #tunci.. din toata puterea vointei mele.. #lteori. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. îl izgonesc. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu.rebuie sa lupt mereu... nu am nici o metoda. ca treaca timpul. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. 8aca m-as cunoaste. 'u-l pot aduce la lumina. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. m-am înspaimântat. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. deci. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. Si lucrul acesta e necesar.. un gând ma framânta si eu. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. ma întristez. absurd.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos. însa. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. nouaH Si voi avea putereH. izbândesc. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . 8e multe ori. #s sti. &easuri care ma tulbura. 8e multe ori.ii îmi aluneca de pe carte. &easuri în care nu ma recunosc. nu voi avea curajul sa patrund în viata. nici o indicatie. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. Si toate acestea ma întristeaza. ca e-ista un singur suflet în mine. încercând sa aflu cine sunt. Si în ceasurile când oc. Sa-l masor.

demult. contradictorii. &âteodata se înnopteaza. aproape de tot. Ma mustru. pentru ca nu le cunosc. dintr-o singura bucata. #m citit . sub copacul înfrunzit. . pentru ca asa am voit eu. Si pasind. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. iar în departare. #m scris caiete multe ca sa descopar. 3ndeva. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. cu privirea atintita catre o lume moarta.. 2lictisitor. #poi aprind obosit lampa.# '5*# # nins toata ziua. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. Sufletul mi se sc. 2oate de multe ori am lacramat. când umblu mult si ajung departe de oras. #tunci. dar n-am stiut aceasta.imbase. 'ici eu n-as putea spune pentru ce. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. o fata pe o banca. fara veste. Si paseam tot mai încet.iceam însorite.. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor.. Sufletul meu ar fi dorit. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. si ma înfioram. Mi se parea ca a fost altcineva. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. #scund revistele si citesc înainte. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. Eram abatut. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. Si nici la cartile pe care le voi scrie. poate.. un drumet paseste. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde. In câmp se zaresc seceratori.stinse zgomotele din strada. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu.. I'&I2I. dai nu i-am îngaduit eu. In alte zile. . 3n drum de tara. 2rivesc în mine. #m aflat ca însusi sufletul. ma gândeam la ziua care se scursese. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau. Indata încetineam pasul. sa se simta trist. Sufletele lor nu vor fi liniare. ci trec alaturi. Iar pe drum. iar sufletul meu se întoarce. sub un copac înfrunzit. 8e aceea am fost astazi fericit. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. #tâtea trasaturi streine. *III. Ma privesc. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. #lta data.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. liniile dealurilor pe care le g. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara.. Inainte de a adormi. #tunci adormeam obosit si îndurerat. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. 0anal.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. singura. #s vrea sa stiu cine sunt. si nu ma gândeam la nimic. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. care e-ista undeva. vara. si nu stiu. si pe care eu nu le privesc. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. astfel. 8ar nu pot citi. marginit cu plopi. *I. '-am izbutit.

ânga el. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. .. .iar fara sa se uite în carte. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant.otusi. c. de ! când a venit în liceu. #u început sa ma strabata alte gânduri. învata j tot ce i se da sa învete. pentru el. 'u m-am analizat. si sa ajung la &aesar. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. si c. 2entru "teze". a>uilae. Si am trecut. 2âna acum. "Maestrul" e un ocultist si filozof.. El stie si trigonometrie. îi place sa ne asculte discutând si se desfata.imie. se ridica 2etrisor si critica. . într-adevar.raduce c. îsi are te-tele învelite în . se îndoieste de calitatea amândurora. 8e fapt.pâna noaptea târziu. 6anica sta în banca a doua. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. si zoologie. 8e c.ologie. 8impotriva. îmi place mult si limba latina. în felul acesta. cred eu. eiber si 2etrisor. 0ratasanu. toti poetii sunt "frumosi". Si am citit toate introducerile. 2entru ca teza . a discutii iau parte. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza. si clasa noastra. Sunt fericit. 0ratasanu cunoaste toti consulii. Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. #m citit multe carti. si fizica. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit. a Istoriile lui . 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. nici la e-temporale. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. # trecut toamna. toti îl asculta. nu stie nimic. dar n-am câstigat nimic. # trebuit s-o iau de la început. erudit si ironic. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. 2rofesorul e blând. 0ratasanu e formidabil în gramatica. #u început sa-mi placa alte lucruri. ma4. 8upa ce sfârseste 2etrisor. nu e un erudit. se ridica eiber si se apara. ci numai ascultând fraza.#i sa te tâmpesti.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. Si unul si altul risipesc ironii. E revoltator de constiincios. de obicei. însa. 'u stie decât lectia. apoi. si profesorii.acit.imie. j cu toate acestea. cu anii respectivi. acum traduc din /oratius. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte. ca am scapat de matematica. ca sa-si faca "lectiile". 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana.. a modern e alta atmosfera si alta viata. ca sâ pot sa ma cunosc. 8e aceea e premiant cu cununa. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. am învatat prea putin latineste. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. # trebuit sa ma . #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. repeta toata materia. fara nici un onorariu. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. 8e asemenea. *reau sa citesc acum si pe 0ergson. ". '-am învatat psi. Si le face.otusi. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta.otarasc sa trec la modern. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. si autorii. "Maestrul".. îmi amintesc prea rar. &ând traduce si comenteaza eiber. cu a>uila. cel putin. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios.

Modernul. 2etrisor zâmbeste ironic. însa. pentru câ s-au împotrivit baietii. Iar a doua zi a vorbit Eobert. &eilalti. semnata 0ratasanu. 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. a real era o atmosfera îng. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber. într-o banca din mijlocul clasei.. &ând a sunat clopotelul. Si e cestor. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie. când nu are nici un j roman cu el. când se4 întâmpla sa le gaseasca. ca sa-si "deruteze" adversarul. pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. . 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. la modern. 6ireste. cu trei banci în urma. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele. de fapt. spun baietii. anul trecut.se da din toata materia trimestrului. Marcu a citit pe tot . nici n-a citit multe carti asupra Eomei. "tiranica" 4 . erudit. 8e-abia ne mai vorbea.ot "orator" e si Misu . Si vorbeste. 8ar nu ramâne corigent. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat.Stiu eu ca tot nu învatati.otusi.. vorbeste mai rar. Si nici nu le-a mai sfârsit. Erau mântuiti..Marcule. din pricina lui *anciu.e mult mai bine informat. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. e incontestabil superior realului.ca si a lui 0ratasanu ..itati" . El. 5risice ar spune eiber. eiber comenteaza. E "seful" clasei. . care a avut succes. Si a citit multe volume de 0oissier. a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare.ne spune 0ratasanu . carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. însotit de o traducere. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 .acit. ca sa poata vorbi mai mult.ii înc. Si o izbânda. &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. Eobert sta lânga 0ricterian. rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. pentru cei care nau citit a cite anti>ue. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. eruditia lui eiber în "antic. nu pentru ca are talent. 8ar Eobert vorbeste.spune el -. Si îl critica.e numai o legenda.itati". #ceasta. #ceasta. de altfel. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . toti au rasuflat.oli. 8impotriva. &eea ce e e-act.roniade.desi dispretuieste civilizatia latina. El vorbeste oricând si despre orice. . &onferinta a fost însa oj întâmplare. se ridica 2etrisor. #m drept tovaras pe /oratius. &ând poate. 8e aceea sunt fericit.isi. melo-dios . 2entru ca. 'u poate. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. Ear. 8ilueaza întotdeauna. dupa ce oboseste eiber. înainte de a intra "maestrul". însa. copiaza. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. Eobert ] nu stie nici sa traduca. 0aietii jucau tintar sau table. #sa i se pare lui Eobert. Marcu are "insuficient" la latina. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. în vara. 8e aceea.etata. cautând cuvintele si articulându-le victorios. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor.. Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. în acelasi timp. "Maestrul" motaia cu oc. 8ar Marcu . &u multi sunt bun prieten. &ât timp se petrece aceasta. #ceasta.

&um însa noi. nu se încing discutii literare si nici filozofice. El afirma. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta. 6anica e multumit de 0una dimineata. Eu le spun ca acelea nu s albine.iar cei de la Mitropolie. #-ceasta ne e-plica 6anica.eta de trestie. 2oprisan afi ma ca e "isterica". 8upa aceasta. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. învârteala .tenori. dupa cum e si ba-. Si cum1 mansarda mea e prea mica. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. 5. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului.imie si matematica. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. 6umam si suntem fericiti.imenoptere.ii si încearca1 laaaa. ci . apoi înc. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare. &eea ce îi im-< presioneaza. cântam # ruginit frunza în vii. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te.alaua 6loreasca . . îmi admira.în loc sa-l linisteasca . la zoologie. sofismele. ceea ce revolta pe Eobert. l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu.eta lui 6anica. &eea ce izbuteste sa ne supere toti. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta . 6anica el preocupat de c. 2entru4 ca nu-i "intereseaza".id oc. . care va fa în curând iubit de o printesa. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu.8au alt aspect. Si eu le spun calm1 cetonia aurata. ridicam globul de la lampa. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". g. El pre-] fera sa c. *in si alti buni prieteni . dar trebuincios pentru casele batrânesti. cântec iesit din moda. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice".id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci. între ace. 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". . 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. 8iapazonul e indispensabil. comentam si bârfim. începem repetitiile sub bag. când vin 0ricterian. totusi. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma.oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert. 2etrisor si 8inu. în fiecare seara. întârziem pâna4 seara discutând. 2erri îi împrumuta diapa zonul. si noi îl ascultam. satisfacuti. 2etrisor argumenteaza sofistic. Suntem cu totii buni prieteni. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert.. baritoni.enorii desc. #poi.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. . 2âna ne adunam cu totii.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. vis al vietii studentesti. însa. 6anica se intereseaza de anumite localuri.IW. ne înjur?@ fara suparare. Ei spun ca asa fac c. basi -. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. 8aca se înfurie. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. #dica ne spunem pe nume. #ceasta. 8inu discuta fumând în fotoliu. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele. din colt. 2entru ca suntem prea multi.. n-am ajuns înca clasa insectelor. 8e obicei.îl enerveaza. &a sa fie mai multa lumina. care îmi admirT cartile si rabdarea.

lumina.Multi mai suntem. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. Mama asculta la fereastra. însa.... romanta din 8on <uan.#aa. iar prietenii îi vor spune. brusc. 2entru o abatere mica. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar. Si restrictiunile sale sunt pur formale.cu entuziasm1 . un casier si doi "c.. vis al vietii studentesti.ine. si tragând cu urec. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii."evis. a sfârsit. a sfârsit cântam Multi ani traiasca si . 8ar baietii au fost revoltati. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ. zâmbind. #m asteptat. Eobert se resc rneaza. mere. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta.ide pe jumatate oc.. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Si doamne care ne vor admira1 .oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . fals. 2entru o abatere mare. iii.. si strigam1 . toata Sevilla. evis est". pesmeti dulci.otdeauna. mamei.ea la vecin1 . apoi. . va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn.Iubesc o femeie. grupuri si se întâmpinau . sipuo. ma4 Si râdem.. totdeauna. Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 . la sfârsit. SignoriK Scusatemi. va rog4. # urlat un câine si aj s-a stins. . pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani.". 0abo4 . si pedepsele celor nedisciplinati. ere tur. armene.. Signore.. Si am cântat iar1 Multi ani . 0aietii soseau grupuri. &ântam. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. #poi. 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio.. ne-au primit. tara sa cunoasca cuvintele. înc.. un dirijor. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo.itaOnostra.. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el. si ne admiram... #cesta e cântecul favorit al lui Eobert. în curte.etase si sticlea. lovindu-l pe umar1 .ibiti".. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem".gândindu-se la /eidelbergul de altadata. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. 5. e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si .. a. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4.. # fi-at. #poi ne daruieste mandarine.. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire. ca sa le auda toti tenorii. vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine.8e cânii pregatiti corulH #poi. 0una dimineata. #poi. 8ar numai ameninta.la usa mansardei . smoc. iar casierului îi strecoara o bancnota.3ra. 6anica e un mic tiran. #m cântat.uati.Salve.. 'oaptea era senina si rece. 3nsprezece coristi. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . #laturi.ii si zâmbeste. &âtiva îl privesc cu admiratie. ba4 . pentru casele patriote. sa bem vinul ca si-acuma.audeamus igitur. douazeci de lei amenda. #ceasta.#i fost bine..&ât a datH începem apoi colinda. a noua si un sfert pornim. Suntem cincisprezece baieti. Dapada putina îng.

si convingându-se de aceasta . aiH . de pe strada 0atistei. multumind politicos doamnei. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut. Stingeti lumina. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. 2e tava erau adunate fructele traditionale. ba.. a fost crutat. catre mine. si cinci sticle cu vin.etat. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit.traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. 6anica ar fi intervenit. aiH #poi. am gasit lantul pus la usa. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie.. . #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. 2astele vostru..5 suta de lei4 a o casa mare. . precum si alti câtiva.iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. 2e masa.. entuziasti1 . ne pofteau mandarine si mere lucioase.. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. &ântam zâmbind.otdeauna. e-am luat. însa. pe la rascruci. entuziasmase pe altii. ne-am . lânga poarta1 . unde ni s-a servit ceaiul.am fost fericiti. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin.. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii. noi am luat g.ne-au dat patruzeci de lei. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. totdeauna. &ozonacul se sfârsise de mult. noaptea vine..0una dimineata la Mos-#jun.raditia.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. Mai înainte. tare1 . si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. #m cântat. s-a stins de asemenea lumina. Eadu.#m îng. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. trecuseram pe la 6anica. ba. desi ne puteam multumi cu zâmbete. *in ne-a mai dat si Eobert. #m pornit.inta tuturor era Eobert. a douasprezece. .mama lor de ciocoi. &asierul ne-a vestit. catre cei din casa.care nu cinaseram . sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. unde am prins curaj. însa.enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. zvâr-lindu-l peste gard. #m umblat si pe alte strazi. . 'oi am cântat cât am putut mai frumos.. 8rept care. ] alta. în pomiere de cristal. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite. pe lânga bani. boang. de la care capataram. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu .. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra. scoborând glasul1 . cu fetele iluminate. .ina.otarât s-o sfârsim. 'oi neam furisat repede în strada.8ar ce credeti voi. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. cum am strigat noi. dar l-am baut pe drum. #uzeam câteodata.ote.o. 'u se mai temea nim de amenda. de aceea. &ând am ajuns si eu. sefule4 .

la sfârsit. trecusera în odaia.ar cu rom în sticla. .Eu plec.rei pa.'u mai beau.t4 .... ..8aca ma iubesti. deodata. . încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete. ca mergem la &oana Eoza.. sc. 0ra sanu vorbea atât de mult si sc.'u mai beau... . In mansarda mea.i-e frica sa nu te-mbetiH .Stai. 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. -.imbati vinul. însa. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel. ca îi e frica. #poi.ititura.Si n-avem tenori. si de atmosft &âtiva.'u fi copil.etat pa. sefule. sefule.#scultati-ma pe mine.ar îi spuneau1 .. pâna la fund pa. #poi.iorul e e-celent./ai ca se-ncalzeste.iorul si. 'e turna si ne marturisea ca lic.. . &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". mama asezase totul mai înainte. mai obositi.#tunci bea-l si p-asta.are.arutele. 0rai sanu venise cu o sticluta de lic. . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac..Mi se pare ca ti-e frica.. îi turnau pa. dar a ramas nestramutat în . sa întrebe daca a placut lic. Se facea mai rosu.arutul.. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu. 6anica. .'u mi-e frica. . 'ici unul n putut goli.#m baut destul.ita atâtea gesturi.. "Seful" îl golea triumfator. maH îi apropiau pa.otarârea lui de a se ..Eagusim altminteri. .otara. sefule. ..'u mai pot sa beau.. . 0aietii l-au înconjurat1 .arute. seful se . 0ratasanu a multumit. a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa.. a început sa-si strânga pa. 8adeau sfaturi. .'u mai pot. 'umai la pileala *indec orice boala4.6etite. .. si de vin. apoi rasufla1 .oarna un pa.arutele.&u sanatate. ma.'e-nfierbântam si cântam mai bine. . Iar baietii au fost multumiti si de curcan. . pentru ca era prea dulce. #puca pa.#s4 .6ii serios.3nde pleci.8ar cine te vede.vecina si fumau. . 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". articula1 . .arul si-] sorbea dintr-o îng. #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie. în pace.. a vestit1 .ior fabricat de el si cu o punga plina pa. baH .ar dupa pa.arul de gura.asa-l.&e-esti copilH .

#m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. &ând ne-am .#m eu un secret. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. ba. nici femei isterice. tini-mi-l. despartindu-ne definitiv.idem ferestruicile. Sâmbata noaptea. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica. Iar 2oprisan. de ce nu mergiH . ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. alte c. 8e altfel.. cu totii la &oana Eoza. 'u pentru ca e urmata de duminica. 3nul interveni mustrând1 . #dolescenta noastra îsi tesuse. însa.# . foarte veseli. pe calul balan.Si de ce vrei sa pleciH .#sa vreau. 2oate am visat si noi . noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului.2entru ca asa vreau eu. ca se rusineaza4. eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan.8ar de ce vreiH . 0ratasanu protesta1 . altul. 'oi am mai ramas înca multa vreme.Mergem. însa. pentru ca era prea târziu.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. #devarul este. &urând. S6ZESI. Si sunt tot atât de necesare.asati. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. .'u ma rusinez. cautând sa para netulburat. 8oamne. . Eobert ar spune a dragostei. din pricina fumului. 8oamne. .ândindu-ne si dezbatând mult. &eea ce poate fi socotit un lucru trist. si de bani .#zi e noapte sfânta.8aca stii. c-o întâlnesti mâine. tini-mi-l. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei.II a II-a 2#E.E# # III-# I. ma.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. unul altuia. 'oi . 'u mi-l pierde (bis).întoarce acasa. a vârsta noastra. 8upa aceea. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. a trebuit sa desc. si de timp.3 2#E. lucrul acesta se petrece foarte rar. Sunt si aici e-amene.. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada. era patru si jumatate. pentru ca era ziua lui. rânjind. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. 2ai. . &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. pentru ca stiu si eu. .asa. ma.otarât sa plecam. poate. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. &u saua verde (bis).rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. SZM0#. 'e-am urat. . a femeilor isterice. .lipsiti si de fascinatie personala.asa cum se gaseste scris prin carti - .

si camasi stravezii vadeau forme moi. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. batând în geam si zâmbind. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. cu sfaturi si glume. #m râs. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. si guri înrosite murdar.las soptit. M-au însotit pâna la usa. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. nici dintr-alta.eama. 8ar au trecut ani dupa ani. cu ceilalti. 'u ni s-au apropiat. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. 'u mi-e rusine de aceasta. cu pleoapele apropiate. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". cu teama. Eu îmi amintesc de noaptea mea. tulburat si îngrijorat. I-a numarat. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. #m privit si eu. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. banii pe masa. Mi-am ales trupul. 'u ne-au privit în oc.ii. lovind gardurile. însa. # încuiat usa si s-a apropiat de mine.1 parau în pretul trupului. 8e dragostea mea. 'u ne-au sarutat lung. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. 8e altfel. pulpele se dezgoleau. 'e-am apropiat de ferestre. fierbinti si rautacioase. noaptea. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. 2entru noi. rascolindu-ne sângele.ia si i-a îng. afectând gesturi de felina. respectând tariful cartierului. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. curajosi. ci de cea a femeii straine. zgomotosi. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. cu rasuflarea sugrumata. . In locul lor. fara mâneci. m-am desteptat. "6ata" mia zâmbit. 8ar am înteles ca "fata" minte. Eu nu stiu nimic de ceilalti. # zâmbit tot timpul. *oiam sa alerg. 8e aceea. careia trebuia sa-i vorbesc. desi tremuram. 8e trupul care s-a daruit mie. când suntem singuri. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. #m intrat în curte.remuram nu de teama revelatiei trupului. am rostit un nume strain. &eilalti m-au felicitat de alegere. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. # trebuit sa fac si eu acest pas. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. înecate în râsul spart de fecioara beata. a rându-mi. ca sa ne mângâie. .i stinsi. Eestul s-a petrecutfara emotii. si patul.emam atunci când suntem tristi. si oc. si . 5 roc. Inlauntrul sufletului. M-a întrebat cum ma c. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea.i negri si priviri de jaratec. # zâmbit si ea. cu buzele strivite de buzele noastre. #u ramas naluciri tulburi. #fara. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. cercând sa zâmbim.esuit sub ciorap. Eram scârbit si umilit. si sa-mi sfaram pumnii. #ceasta era dragosteaH . "dupa".femei cu oc. 'u vreau sa popularizez pe strada.imbul celor doua bancnote. eu eram. #m lasat.ie dureros de scurta. în iatac. "6ata" s-a întors. apoi si-a ridicat roc. nici dintr-o parte. 5braji tineri. care trebuie sa ramâna numai al meu. o data cu ceilalti trei. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut".rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut".i. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. &eea ce m-a descurajat. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. iluminati sau crunti. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". eu m-am trudit sa cred. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. sleite... ciudat. I-am facut semn. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. 'e-am deprins cu greu.

fara glas. &u atât mai bine.rupurile se apropie. 8ar e-ista. Si m-am bucurat. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. nici impulsul sentimental.neste nervii si ne limpezeste creierul. care stapânim un trup în sc. m-am surprins pasind mândru. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". ca o datorie careia trebuie sa i te supui. 8in pricini felurite. 'oi toti.oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. 'e sunt impuse c. 2lateam eu.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. #cestea se astern straturi. târziu. la anumite ceasuri din noapte. întelesesem si eu aceasta. 'oi. 6aptul poate supara pe moralisti. &ântarim din oc. M-am întors singur acasa. &eea ce se reduce tot la fiziologie. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. înfiorând. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. 2oate sunt departate de adevar. încep sa calce alaturi de dragoste. #dica. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. . . curioase. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. Si cu atât mai putin sentimentale. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". nici senzualitate. fiziologie.imbul posesiunii imediate.imbul a doua mici bancnote albastre. saraci si cerebrali. 8e acum nu mai eram copil. Eu. însa. &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. Si ne alegem distractiile dupa . Sau se pervertesc. &eilalti se aratau. 8ar mie mi se par firesti. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. numai fiziologie comercializata. 6aptul se îndeplineste corect. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. a un colt. alte pareri asupra femeilor.egam. ne înc. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. fara sa stim. alegând. dupa miezul noptii. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. 8ansurile nu sunt artistice. multumiti de curajul meu. #u trecut apoi luni dupa luni. nici Eobert. sarbatoritul. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. daca avem timp. în curti tainuite. 8ar ele sunt ale noastre. 'ici 8inu. iar nu împrumutate. Iubesc si sufera. #m râs. cei lipsiti de "cuceriri". a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. 'e încredintam cât am fi . 'ici sentimentalism. Si pasim. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. 'oi.îmbratisarile din pat.iar de viata. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. ne supunem fara parere de rau. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. M-au îndemnat sa fiu vesel. în forme neasteptate. si aceasta mi-e deajuns. 8iscutam îndelung. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. Sau deviaza. ritmic. straturi în suflet si asteapta. 8eci.. a petreceri se danseaza.otarâti sa platim fiecare în sc. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele.

zvelte sau trunc.etati. suntem autentic sentimentali. zâmbind. 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. torent nestapânit. &arnea framântata se odi.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. 8iscutam cu aceeasi patima. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. Se g. alaturi de trup. El calm si afectând o rece indiferenta. 'e soptim observatii pretioase. 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri.iate. aprinse. 2entru ca nu ne întelegem. suntem nedespartiti. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine.otarâm. moi. Si aceasta îmi place. #steptam întotdeauna pâna ce ne . 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. 'umai creierele. Sânii.neste. în curte. lacom. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. îsi întind picioarele.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. 'u din dorinta de a selectiona materialul. stravezii. sau stiintele favorite. 'e îmbie. &inic. &i pasim în noapte. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . rotunzi si mari. iar eu îl initiez în orientalism. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. &omentam faptele inedite. Sau mergem la cinematograf. dârji. fetele asteapta. zâmbitoare. Intram. ne daruieste mecanic raspunsuri. 0ratele se împletesc. #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. El e materialist. cu umerii obrajilor dogorâti. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. #m sorbit mireasma feminina cu oc. framântându-ne creierele. îngreunate. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. 'e controlam impresiile. dezgolind pulpele pâna sus. despre trupuri. eu. cu care ne mândrim amândoi. *estminte de iatac.iste. 6emeia batrâna din colt. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. &u capetele în lumina apropiata a lampii. &ând ne . si sânge tulburat. neînsufletite. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse. #mândoi. solduri si sâni tainuiti.i îng. în odai cu perdele groase. ne întrebam despre femei. obisnuit sa se întrebe. la înc. cu miscari potolite. discutând. 2entru ca întotdeauna ma contrazice.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. Si . dogmatic. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. îsi coboara formele. începe.ne straduim sa o ascundem.otarâm sa ne alegem "fetele". discutând.i sleiti. zâmbind. El îmi comenteaza te-te anar. 2rin fereastra. . #ceasta le însufleteste. cel putin la început. scurte. oc. care se cer justificate. în noapte.cunoscând rana . în adâncurile sufletelor noastre. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. pe spetezele scaunelor sau atârna. în miez de noapte. 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client.rupuri tinere sau vestede. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara.i masculini au cântarit si au . &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. a rastimpuri. El e sceptic.otarât. 2asim alaturi. &reierul. Si tintesc cu oc. fetele se ridica repede si ne ajung. despre dragoste. victima metafizicei. Soldurile fara rod împietresc. &âteodata. #mândoi întelegem aceasta. asteptând semnul celui indicat.eietura soldurilor. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. fetele cerceteaza grupul.ii grupul.icesc oase înfierbântate de munca si musc. care pregateste cafele. le mângâie cu priviri blânde. eu. 2rivim si cercetam vizitatorii. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. Si parasim curtile cu felinare rosii. îl cernem si îl valorificam. cele cu noroc se înapoiaza. eu. .

ce se desfata si stapâneste. . când degetele mele se vor înfige.ilod. furi. 8ar. si musc. se în potriveste groaza. înflorite în zâmbet si în pacat.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. cu perverse si dracesti rafinamente.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase. viril. încruntat. rasar trupuri cu farmece. nu va mai fi astfel. gândurile acestea ma mângâie. albastri sau negri. nici buze rosii si nu le voi putea darui.esturile melej vor trada pofta necurmata.ema atunci si ma vor4 iubi.. si oc.sau înalte.rupuri ce tremura. a colturi. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. si îmi aplec tot . voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. Dâmbete în suflet. dezgustate. tulburatoare. se înfierbânta dorinta.aine colorate. .aresc carnea si dezgolesc trupuri.i ma vor privi. *irilitate stralucind cu straluciri stelare. j 8ar trupul meu va fi stânca. . piept otelit va coplesi sânii albi. . . tovarase cu uimire în oc. *edenia biruintei mele asupra celorlalti. cu lacrimi ipocrite de miopie. 'u c. ipocrite . senine. rosii.i. în tramvai sau la biblioteca. curajosiH 0uzele *&M musca. Ma vor c.rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. istovite. . Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca.ipul meu j sc. Si pasesc tot mai . truda B linistitoare. si brate care stiu mângâia. si le cântaresc farmecele. ritm vivace. deasupra cearcanelor de nesomn. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. Sunt urât si întunecat. se înfioara asteptarea.rupuri . 'imeni nu banuieste câta pofta. fierbinti.ranite cu seva fierbinte.. . *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. înca. cucerind. *irilitate dezrobita de povara lubrica. . Eu n-am nici oc. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat.rec pe strada grabit. #m cutreierat prin locuri ascunse. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl. mi-e teama. 8ar acum.i.? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. privire dârza.rupurile îsi întorc privirile de pe c. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. bratele vor despica trupul în miscari. &e am eu din toate acestea. . si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc.&ând ma furisez încruntat pe strazi. ramân iarasi singur pe strada. sfioase.i mari. ci numai adumbresc. Si izbânda mea va parasi alaturi. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge.ii mei nu sunt luati în sea-ma. *oi vorbi.ispititoare. 6uria se potoleste. si nimeni sa nu ma ia în seama. spumoasa revarsare de vreri. &i se. în desfatare. copilaria. ca pe o bautura scumpa si rara.] si jar din faptura mea le va biciui carnea..ip frumos si . în vânt. mândre. în mânie. în curând.. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. pe fiecare. 2este multi ani. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. &u oc. #poi. si vor simti caldura cuvintelor mele.pur. ma vor cauta. si madularele mele vor scrâsni. ? palpita nerabdarea. .ii se vor încorda. si buzele se strivesc livid. #m poftit crunt pulpe si umeri albi. Sunt urât.otarât. si musca feciorii. ca un se. banuitor. &ândva. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. si oasele se sfarama. Micsorati în pleoape vestede. *oi vorbi. Si le dezgolesc de pe acum.ii.rupu-mi va fi stropit de sânge. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. . si le stapânesc.rupuri I în care se tortureaza simturile.rupuri ce nu ascund ! nimic. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. mângâierile care au multumit si înseninat. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne.i frumosi. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. le mângâi si le fur. . oc. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare.

si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit.ilod. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. a rastimpuri. în carne. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. mari. Si atunci.iovanni 2apini. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y. Si oc. 8ar nu eram sfârsit. #m fost creat ca sa-mi plâng viata.ot ce puteam face. 'u vreau sa fiu .ii în caldarâm. 2umnii se strâng.ip frumos. pentru ca mi-a scris viata. e miop.ii sclipesc. 'u puteam fi sfârsit. 2apini e urât. acolo unde Eu trebuia sa ajung. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. imbecilii si infirmii creierului. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. #m fost masca cu c. negri. 5c. ca sa ma întarâte. daca ai lui 2apini sunt verzi. 8usmanul meu de moarte e 2apini. biciuita de neputinta. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. ma înc.iovanni 2apini.iovanni 2apini. &ei multi si cei prosti. #dolescenta c. #m fost. 'u vreau sa fiu altul. 2#2I'I. a creat 2apini. El a vestejit. cu gândul.ip de lut.ipui ajuns pe culmi si ma odi.nesc.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. sa nu ma banuiasca nimeni. la picioarele stapânului meu1 2apini. -am urât. nu mai astept sâmbata. e spaima.iovanni 2apini. înainte de apusul soarelui. Sângele se umfla în grumaji. am murit. daca ai lui sunt.ega niciodata în pagini si capitole. voi avea patrunzatori si limpezi oc. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. sunt si eu sfârsit. atunci. Si l-am iubit.i. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. Si prin aceasta s-a înaltat. voi vraji femei. sfarâmata. alta lumina îmi va lumina c. '-am ajuns. 8ar ma trezesc repede. si mi-am lovit trupul. #lte priviri se vor scurge prin oc. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . mari. #stazi. consumata în plâns. a ajuns sus. si nu l-a mângâiat nimeni. de ura pe cei bogati si puternici. .i limpezi. 'u vreau sa fiu . &opilarie înveninata de furie ascunsa.rebuie. e pastrez în mine. tulburat de vedenii.eata glumei perverse. Eomanul meu nu se va mai înc. în pumnul 8emiurgului. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. 'u vreau sa mai fiu eu însumi. Eu voi fi frumos. . 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. II. 2asesc în umbra castanilor. Si am strigat în singuratate. aceasta nu ma înspaimânta. #cela eram eu.i verzi. El mi-a furat comoara sufletului meu. Sa nu ma vada nimeni. natângii cu oc. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g. Eu am vietuit viata lui 2apini. *edeniile ma întovarasesc. nevazuti. 8e acum.i negri. roasa de nebunesti ambitii.ipul meu sc. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. Iar eu trebuie sa ma sc. 5c. a siluit. o zdreanta. tot ce puteam crea. prin desis.mai mult oc. la adapost de lumini. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. 'u vreau sa sufar suferinte straine. 8e-acum.ii mari. de invidie pe cei cu c. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original.i frumosi si . a calcat în picioare. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. 3rc înca. si fericiti. 5brajii uscati se întuneca. a ajuns mare. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui .imb. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. a consumat. 5c. Si am lacramat.

de bucuriile mele. In curând. upta împotriva lui 2apini. &e-mi pasa de oc. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. gata sa se zvârle mai sus. de durerile. 8e acum va începe adevarata viata. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. #m musc.i grei si oase tari. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. 8ar nu mi-e teama. fierbinte. *iata mi-a stors alte preturi. Si adevarata lupta. suvoaie fara numar spumega. acesta sunt Eu. Imi bat joc de soarta mea. *oi rodi pretutindeni roade noi. în c. si eu le privesc de sus. si sânge mult. asteptând porunca sa se reverse în lume. si zâmbesc. 8ar aceasta nu se va întâmpla.. alte trepte.cu fruntile înguste. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. mesc. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. a umii si a 8emiurgului. nici naluciri stupide. S-au coborât. fapturile ce compromit se-ul. 2returi pe care eu le întrezaream. M-am c. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. Si îmi bat joc de mine însumi. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. searbezi.ilor si gândurilor mele. netemator de jarul oc. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. 2uteri neasteptate ma covârsesc.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. îmi par toti neputinciosi. tot aurul. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta. si alcatuind indici. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. &aci am de unde risipi belsugul.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. si sa privesc în oc. tot mai sus.rapul meu va fi vesnic încordat. departe de sufletul meu. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. &a eu. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. . #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. voi fi altul. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. acum. sângerat. &ine cuteaza sa se apropie. #u cazut în ape întunecate. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. M-am aflat pe mine însumi. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti. o umbra. înlauntrul sufletului meu. rosu. coplesiti.. &a nu sunt decât un epigon. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. cu vointa mea. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini.inuit si m-am desfatat citindu-l. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. de razbunarile meleH S-au coborât. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. o data cu soarele. si durerea mea.ini.

M-am racit cu totul de Eobert. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite.iovanni 2apini. Sa vina. 'u mai suntem nici colegi. . la urma. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. Si eram acolo singur sau cu Marcu. prieten cu adevarat. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele.. si m-au miscat.neputintei ciunge. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. Si erau atâtea gânduri. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du. 2oate. #m trait cu totii. III. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. si poarta vestminte stranii. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea.. . #tunci poate sufeream mult. Si n-a murit nici unul dintre noi.eieturile gândurilor.iar eu aceastaH Ma gândesc. . la biblioteca. si apoi le-am uitat.&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata.iar lui . El ma crede pedant. cu 0ricterian. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. Si când vine la mine. aproape zi de zi. &. pizmas si certaret. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici. aproape fara sa iau seama. întristând. Si eu mam înc. menite sa ai ga atentia. Si am ramas tot mai singur. M-au lasat sa pasesc înainte. Ma întreaba. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 . 'u mi-e teama de nimeni.i. singur. si eu ma gândeam la facultate. dar parca am murit multi. sub teascul cartilor mele din mansarda. adolescent miop. si vedeam perec. pe înserat. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia. Si n-am gasit nici un suflet prieten. 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate..ii si anii cei mai frumosi. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. S-a înscris la conservator. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca.. nu avem ce sa ne spunem. încet.3n an. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. Il voi întâmpina.. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat.. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. #m citit mereu si am scris. # trecut un an. 3nii ma privesc cu neîncredere. toata. cu cerul însângerat. cineva dintre noi doi va zâmbi. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. eu îl enervez. înteleg cât de mult ne-am sc. 3' #' # trecut un an. 6urtuneanu si 0ricterian. si a cazut. Si amândoi ne privim cu neîncredere. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an.imbat noi si cât de mult sufletele noastre. asa.. si simteam atât în suflet. El a dat clasa a *3I-a în particular.i. sa stinga rani vec. sa-mi ravaseasca sertarele. însa.ul meu Ma va afla.is tot mai mult în mine. 2rimavara pe care am petrecut-o. si vedeam studente.. împreuna. El ma plictiseste. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. eu îl cred naiv. si nu aveam cui sa le destainuiesc. Ma viziteaza tot mai rar. care se coborau în biblioteca.. Incet. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte..

Iar mâine voi fi puternic. 8upa un an. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. '-a scapat nimeni. în fata aceluiasi volum enorm. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. urmarind cu oc. Incolo. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate.. 8imineata. dupa un an. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi.. #m înc. si voi lupta. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg.. Iar în biblioteca nu mai eram eu. Si. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . acum. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. care se preling pe ziduri. 8ar e atât de saracacios. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. imbecil. si eu tot în biblioteca astept serile. nu gasesc decât în el.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma.. 'umai eu. 8ar n-am izbutit. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. &eea ce m-a mângâiat. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca.ii. si tot ceea ce faceam. #devarul e ca astazi sunt trist si. 'u stiu cum a trecut iarna. dupa lupta. Si mereu ma gândeam la viitor. mult. si tot singur ma întorc spre casa. nimic. însângerând bulevardeleH. sunt si eu câteodata obosit. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. sunt vrednice de eroii lui Ionel .. Era cineva care citea. deci. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. si îmi povesteste.. pe care nu le pot distinge în timp. faceam pentru viitor. si mereu doream alte carti. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. nu stiu cum a venit primavara. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine.ii subtiri si albe.ii un fluture albH &ând m-am întristat. aproape toti prietenii mei au iubit. va veni izbânda. monotone. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. 2oate scriu acestea. deci. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. E drept. 8ar stiu ca nu va fi asa. #mintiri. am avut perfecta constiinta de mine însumi. M-am sc. si ele erau dragalase si zâmbeau. 8e aceea. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. comentam.imbat. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt.Si asa s-a scurs primavara.eodoreanu. pe drum. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. cenusii. Iar zilele treceau una dupa alta. ca întotdeauna. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. 8inu s-a facut mai frumos. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. 8e aceea. Marcu. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. si studentele îmbracau roc. . &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. coplesit de apusuri reci si rosietice. însa. iluminate de aceeasi dorinta. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. &itind.

cu fruntea înfierbântata. anul meu e gol si sterp. si pasii lor ma departau. 8e aceea. ceasurile mele triste sunt trecatoare. nici prietenia. si ma frângeam în caldura patului. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. 8ar acestea sunt false. 2entru ca asa am vrut eu.eiate. nici bucuriile trupului. 8umnezeu. 3nicul si atotputernicul stapân. Iar fata se usuca. #m muncit. dulci. si oc. cu pleoapele vestede si grele. si se înfierbânta. 8imineata. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre.ii se învinetesc înfundându-se. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut. strabatuta de fiorul vietii interioare. Munca continua. 5 viata care creste si se tulbura. la tâmple.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. nici îndoielile. care navaleste din adâncuri. Eu am vrut sa le uit. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. nici lupta. si ameninta. as râde. #m vorbit despre lucruri de-abia înc.ii înclestati de tinta. si creste. nici biruinta mea. 8ar trebuie sa le rec. '-am cunoscut nici iubirea. si trupul se împotrivea. în mansarda.daca le-am cunoscut . când ma destept. Si ma slavesc pe mine. luminându-mi-se minunea. si spumega. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. 8ar e anul meu. Simt clocotind în vine. nici zbuciumul. Si ma desteptam în racoarea zorilor. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. altminteri. oftând în somn. Sau adormeam frânt de oboseala. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. Munca pe care o împlineam gemând.em. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. se ascunde altceva1 pofta. . 'imeni nu-mi banuieste viata. &u atât mai bine. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. 2entru ca. 5ri. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. si se ridica. Eu nu mi-am pierdut timpul. încât ma socoteam aproape fara prieteni. 2oate ma îndurera gândul acesta. nici nostalgia crepusculelor campestre. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. si zguduie temeliile fapturii mele. iar pe frunte se adâncesc dungi. viata. Eu stiu ca. sfarâmând dintii. strângându-i. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. eu sunt mândru de minunea mea. statornica. în piept.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. dar voiam sa ramân singur. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. cu fata încordata sau împietrita. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. nici durerea strigatului cocorilor. rabdatoare. si care . nici melancolia toamnei. e anul vointei mele. în zori. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele.duioase. Sau . &easurile triste sunt trecatoare. dedesubt. 2EIE. daca as reciti. strigându-mi izbânda sau durerea. 8ar eu înteleg. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. si l-am calit cu gândurile mele. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. si îmi cânt lauda. triste. Iar în noaptea aceasta.le-am uitat. 8ar ei nu cunosc patima mea. I*. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. cu oc. acesta e anul meu. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. suierând. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. rasuflând sforaitor.

unul la 8rept. 6anica e terorizat de marele e-amen. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. Si. planuind. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. 0ea tuica dimineata. Eadu îsi fuma tigara. Invatase e-presii unguresti si glume germane. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. . putin stânjenit. *orbeste 6anica. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. 6anica .ipul lui de tobosar. . nu poate sa învete. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. #s fi vrut sa plânga. baietii sunt înspaimântati. doar.. E al doilea an pe care îl pierde. fals. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. tacereK grea. . voit fals. In mansarda s-a facut. o fata noua cu un suflet nou. #junsese cinic si vulgar.. crapate. pentru ca îsi stia sigura repetentia. Il întâlneam pâna acum în vacante. 2rietenii toti se tradau tulburati. sting. dintr-o data. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. 8upa glumele lui Eadu. fara sa-l privim. la 8rept. rau. rasarit din murmurare.. înca. #m zâmbit. '-a tradat o lacrima. venind de la cârciuma la liceu. sclipirile. . cu scene. fugise. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. am început sa ne ascultam unul pe altul. deodata. fugind din dormitor dupa miezul noptii. îsi pierdea bunul-simt. 'oi pastram. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. # fugit din internatul liceului din 0rasov. murdar de sânge. atât de îmbatrânite si de triste. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. s-apoi. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. prost si puternic. .Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari... 'e-am adunat. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. sa plâng cu el.acum ni se par atât de vec. cu care am copilarit si care ne cunosc.. se surmeneaza. aleasa din profesorii liceului... un suspin. aici. fuma cincizeci de tigari pe zi. beat.Eram sigur ca moare. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. la 0rasov. 'e-am vazut. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. atât curaj ca sa râdem. primavara. #cum. grea. povestea anecdote stupide. îi e teama sa se socoteasca fericit. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian.. Se întovarasise cu un fecior de mosier. &ei care învatau înainte. deodata.. cu amenintari.era si stranie. sau o bucurie mare. In loc de comisia amabila. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. cu c.E cinic.2entru ca mi-a murit mama. 8ar prietenul se dezradacinase. uita sa observe si sa remarce caustic.. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. 'oi ne aratam revoltati. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. #colo. 2area plictisit si obosit. taticule4. Si. acum. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima. gluma lui a rupt tacerea. cu dinti lati si buze mari. vom întâlni comisii severe.. cu rugaminti.eful de bacalaureat. care ne vor cântari în trei minute. 'oi râdeam ca sa-i facem placere. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. sa-l mângâi.Eu fac c. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. 2rofesorii si-au pierdut calmul. miop. 6uma. #cum. care acum sunt studenti.i. altul ia 6ilozofie.

otarât sa sc.va fi reprodusa într-un capitol. .'u mai cobiti. 'e-am amintit atunci.. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste.vec..e de opt ani . uite-i ca plâng4. asa cum proiectasem de atâtia ani. pentru totdeauna. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet. din fotografia clasei a I*-a. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop. 'e vedeam iar mici. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac.. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena .ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. Mângâiau cu privirile odaita. cu Eadu. 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. voi stiti cine sunt.Stim. I-am mintit. fara sa înteleg pricina. Si atunci. 8e ce ma simt acum deznadajduit. #m înc.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza. Multi suntem siguri de corigenta. &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. e-am spus. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. .Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum.. . #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. Marcu râdea.5pt ani. se gândea la mama lui moarta. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. coplesit de tristete. Eobert zâmbeste superior. de o disperata tristeteH. Eadu si-a aprins o tigara..se va raci firesc. Eram miscat.3ite-i ca plâng.. #tunci am vorbit. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani.otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita.imbam discutia. încercând sa zâmbesc. jig-nindu-ne tristetea.. fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. în ceea ce priveste 3niversitatea. cum memoriza din Musset. . *om da bacalaureatul în toamna. si oc. Eram atât de veseli vorbind. 6iecare împrospata un amanunt sters.. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul.eiat. . . împrumutândule. spunând ca lucrez la partea a doua. lacramând.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. #m tesut fiecare un manunc. 8e ce m-au stapânit.. pareri de moarteH 'u gaseam nici . atunci. scriind cele dintâi <urnale. 2rin ferestruicile desc. îngrozit. prietene. 'e tulbura senzatia unei despartiri . o etapa di viata noastraH &.. ca de acum vom lua fiecare alt drum. cu 6urtuneanu au ramas tristi. 0ricterian. acum consumate. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa .ii priveau un raft cu carti.8e câti ani cunoastem noi mansardaH . poate.. Se facuse seara. blând... 'u avea nici unul curajul sa se desparta. toti.apuca un colt de masa si-l ciocaneste. ca-i semn rau4.eie... 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza.poate ultima din cariera noastra de scolari . si prietenia noastra . nu vo1 putea face. 'umai 6anica îsi pastra calmul.ef de bacalaureat. 6ireste.. . 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. *om întâlni fiecare prieteni noi si. M-au întrebat cât am scris din roman. pe pat. descoperind carti. #ceasta ne-a suparat si ne-a .

ii.sa stiu precis. spre &ismigiu.. ma va lasa corigent. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. si de fratii care acum sunt departe. 8ar adevarul e altul. în ceasul acesta. o caut.8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *. #s vrea Y cu orice risc . ca si mai înainte. râdem.. am ramas iarasi singur.. S-apoi.?@ viri. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. fericiti. în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta . colt dupa colt. modest si netrucat de sentimentalism... o masor cu oc. iarasi singur. care mi-e soarta. sunt obosit. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze.&um stiu ca a venit vara. . S' *#E# Iata. pentru ca urasc mult.. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei.E. fara nadejdea biruintei apropiate. unul altuia. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii. *anciu. mai departe. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. 'e-am urat. e o simpla criza de melancolie. Sunt inutile. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem..înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. asteptând noi e-amene.j ratec .. noapte buna. spre Sosea. S-apoi.I.astept câtiva bani si curajul sa plec.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c.. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea.ei pentru totdeauna viata de elev. scara de lemn. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. pe sub castani. #cum stau aici. 6ireste. ce curios pare. 'u ma gândesc la moarte. 'e-am oprit în gradina cu flori. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. &ând ne întâlnim. #u plecat toti. noptile. si la lentilele mele tot mai dureroase. . tainuita.. tacuti.i. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum.ca întotdeauna . se rup si fâsii din sufletul meu. una câte una. fireste. dezamagit. *oi fi fericit sa înc. 5 privesc. *oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. si sufletul mi-e tot mai pustiu.va fi ultima vara. tânguielile si gratuita melancolia. Iar eu le simt cum se duc.definitive. Iata. 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri.. #m stins lampa si am coborât. 8e-abia mai pot citi. înteleg. ne laudam si ne întrebam de viitor. Miezul lui mai ne îmbia în strada. si altfel voi privi lumea. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat.ipul meu tot mai vested. în racoarea serii. si mai stearpa iubirea catre .EIS.. . ma oboseste lupta pe care o duc. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. cum faceam în celelalte veri. &i e-amenul de bacalaureat. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. . &origent . 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea.

imbat.iar adolescenta aceasta în care am vietuit.. Sunt ispitit sa ma întristez. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. #m ramas sa sfârsesc singur lupta.. si îl vor înc. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati... stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. cu suflet proaspat. rafuiala va fi dureroasa.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH.. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile. Eecitesc caietele de amintiri.. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi.imbate. &u adevarat. #s vrea sa ploua. Mi-e teama de mine.imb iarasi. *ara. simtindu-ma singur.ide. 'u pot sa învat.. si sunt singur în casa aceasta. si câte rani se vor desc. si trec din încapere în încapere. Si iarasi ajung acasa.... aproape fara lupta.. atât de sc. Si atâtea c. . Si eu strain. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH . "personagiile".imbH . privindu-mi pasii goi si tristi pe alei.rebuie . Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. si dusmanii rasar din mine. #tâtia ani si atâtea îndurari.. Si patimesc. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. alaturi de atâtea nadejdi. si gândul se coboara tot mai adânc.. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni..oameni. din adâncuri. 'u stiu. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma. &ât de departe mi se par vremurile.?@grea de amintiri. 8isperarea muta. iar eu îi privesc. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc. 2asii ma duc orbi în seara si oc. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc. totusi. multimi. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face. si inima mi se strânge de teama. asteptând s-o cunosc. trist. Si prietenii mei. Si e tot mai cald. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. Si asa trec ceasuri. Si c. Sunt obosit si trist. nimeni.imbH . &ât de putin vreau acum.ii îmi vor cuprinde soarele.. si ani multi sa rasfira. obosita. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit.iar fata de mine. *a trebui sa trec si starea aceasta.rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. culegând ajutor si dragosteH .. ca sa-mi însusesc altele.. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb.. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. si ratacesc pe bulevarde. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis.ide ca într-un ulcior. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. si temerile. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu. invidiind fericirile altora. sa ploua zile dupa zile. de viata. Si ma voi surprinde sc. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul.rebuie sa mi-l sc. si eu ramân tot mai singur. si colind &ismigiul. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH..rebuie sa ma sc. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete. 'u stiu cu cine lupt.. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. Mi-e teama sa nu renunt la mine. si fiecare poarta alta luna sau alt an.. si oc.. &uvinte ce amutesc sufletul. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea.ii nu lovesc decât vedenii. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori..ipuri pe care nu le voi mai vedea..ine. 'u stiu ce va fi cu mine dincolo.

. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce. aproape fara sa iau în seama. nu g. intim . Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc. ca împlinirile. c. ca acum un an. #cum. însa.neau creierul. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu..si nici nu se poate urmari decât cu înc. pentru ca .imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. totusi. îl desc.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. 'u am urmarit . nu l-ar întelege. 8ar pentru cine marturisirile acestea. Stiui numai ca ele se precipita acum. în adolescenta. si crezând ca ies din adolescenta. Eu ma simt altu0 . a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. zilele sfârsite inocent în fata Io. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. fara nici o disperare.id.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H . a rastimpuri tot mai mari.imia si insectele îmi odi.ie scientifi>ue". citesc pagini.fara "roman" . cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. de plina criza. 8ar ma aflu singur. a golului. scriind acestea.. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. *I. fara sa izbutesc. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc. Eroul ar aparea vesnic .4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. si.el nu-si mai are nici un rost. c.otarât altul. înnoirile.e>ue de 2. sigur. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. 8ar.de ani. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. 8aca l-ar citi cineva.sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c.. &it de departe sunt înca de un roman. as fi avut un tovaras.ilosop. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei..i-f cesc procedeele. &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit. nu mai ma multumesc. M# & #.j calului cu tritoni. E dureros. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. împlinit si... masiv. #u trecut si tim-î purile lui 6eli. pe care eu le socoteam inutile. 5...eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale. 'u voi izbuti. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. câteodata. 'u mai cred în ele.otarât sa nu mai scriu în <urnal. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot. adaug.I'# *Z'. 8e aceea..inuiesc altfel de întrebari.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti. Sc. în ceasuri de grele tristeti.e 8antec si /aecPel. în anii de criza. de mult stiuteH M-am .cu care sa ma I contopesc . Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. I de iarna.imbari.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. #u trecut de mult timpurile când c. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul. 8in toate acele saptamâni de toamna.

#s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât.icindu-ma pe alocuri ridicol.nit.. absurditati biblice si grozavii catolice. Si. iar nu din evidenta adevarurilor. a nostalgiei. cauzele. a nemultumirii totale. Si. de naufragiat. în Sfinti. o confesiune personala. #m ramas întotdeauna un curios neodi. Si iarasi. de siguranta unei dogme. ca orice lectura care nu te zdruncina. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. a unui "g. 8ar.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. îngâmfat. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. 8ar nu înteleg mistica. totusi. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. ma simt nemultumit. când cartile îsi pierd savoarea. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". ma înfurie. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. daca . g. în Mântuitor.iele launtrice. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. Sunt linistit si odi. #cum simt ca si stiinta. si istoria. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. insultat c. ?@argi.nit.. aceasta atitudine fatisa . Simt numai insuficienta vietii . orice 0iserica îmi repugna. alaturi de necesitatea eroismului. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda.id" infailibil. 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. ma simt atât de tulburat.iar.. o rafuiala. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare.. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. 5rice dogma. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. a mediocritatii. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. totusi. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. în 0iserica. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. oricum. atât de noua si de intensa. din dorinta convingerii. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul. si filozofia sunt inutile. #rd de dorul unui adevar unic si pur. anul !+$9H 6ireste ca nu. 'u ma pot apropia efectiv de du. însa. într-o seara. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. e un] simplu opium. #ceasta e totK si e mult.. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. iar daca as ajunge vreodata calugar. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. petrecuta în riguros e-amen interior.ul sfintilor. pe care nu o pot întelege si e-plica. de nesatisfacut. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. 8ar istoria. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. înainte. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. atât de contradictoriu.. înteleg.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. totusi. Mi se pare ridicol sa accept. a romanului adolescentei. '-as putea raspunde pentru ce m-am . Si. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva.contradictoriu. dupa atâta truda stiintifica. numai atâtH.

Si eu. stiinta. fara nici o cauza reala.. aceasta nu e o e-plicatie. disperat. însa. nu pot sa le cred. filozofia. cu fiecare durere refulata. rosturile mele. atunci. dupa trei ani. în vara au cazut multi. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . 8ar lucrul acesta. nu stiu de la cine. înca. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. 8ar oare. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. &um as putea. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. valorile mele.ide oc. sfârsita în ceasul acestaH . 0#&# #3EE#. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. si nimic nu înteleg. Scriam . care m-au departat de cartile cu stiinta. e-act. multumi si epuiza viataH. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. învataseram matematica. #cum. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic.ma multumea. 'e-am întors acasa fara bucurii mari. *anciu biruise. Si nu stiu nimic alt.. 8ar. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. #daug. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. cinic. *II. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. cel putin acum. e perfect inutil. asteptând rezultatul.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. as înc. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale.. M-am întrecutK aceasta e sigur. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. si din pricina unor întrebari stupide. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. atât de putin lamuritor. sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. în loc sa ma multumeasca.. poate adunasem material inutil. 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. si lasat iar în suflet. si Marcu raspuj dem prompt. si iarasi înaltat. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. ma întristeaza. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti.ruda mea nu va lamuri nimic. viziunile mele. a teza am rezolvat toate problemele.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. însa.

. acum. eu la greaca. în sufletul meu. fara nici un rost. Munceam cu un suflet si un creier strain. Simteam cum îmi scad puterile. Eram liberi trei zile.. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie.isesem niciodata în liceu. cu pietre reci si case albe. si trotuarele erau curate. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. el la medicina. si ulitele brune. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. mi-a spus1 .. Ma descopeream erou. '-am putut sfârsi cornul.5vreiul în veci nu piere4." 8ar ma linisteam si paseam înainte. Eu am învatat fizica singur. M-am linistit de cum am început sa scriu. pasionati si cinici. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. 'u eram emotionat. Si. si sa pasesc eroic. au trecut. ziua de e-amen a fiecarei serii. a rasfoirilor nervoase. si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. #m plecat fara sapca si fara geanta. &âtiva candidati. # doua zi. a sublinierilor cu creion rosu.. m-am surprins calm. Eu luam o fizica. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. orasul torturat si trist sub frunze. planuK ind ani de munca universitara. instinctiv îndârjit. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. Ma întâlneam cu Marcu. a memorizarilor. fara sa ma gândesc la nimic. si vointa mea îndoielnica. deodata. #m fost cuprinsi. învatam dureros. Eram toti admisi la oral. 2aseam în . în fata marelui fapt. peste un ceas. si timpul meu prea scurt.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. si el singur geografia. socotindu-ne studenti. de la alte licee. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. fara sa doresc nimic. a fiselor. 8ar azi dimineata era senin si rece. ca sa afle rezultatul. 'i s-a fi-at. ca sa învatam. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. #s fi vrut sa alung tot undeva. iar lista era fara sfârsit. 'e-am întors acasa fericiti. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra.. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. ^ 5coleam curtea. 'u mai ma recunosteam. pe care nu le desc. dezgustat. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. #m râs pe strazi. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. de febra nestapânita a lecturilor pripite. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti.. 8ar ne surprin-deam. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. ce cauta pe fratele meu. plictisit.iozdane pline. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Eezultatul e-amenului de corigenta. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi. polemizând în biologie si literatura. la mine în mansarda.. e cald. parerea de rau cu care o studenta în medicina. el o geografie. se risipesc miresme de ploaie. în orasul meu.subiectele pe o lista. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. vinete. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult.. începuse toamna. de la primul e-amen din vara. Mi-am amintit si m-a tulburat. atunci. 2aseam alene. pe liste albe si oficiale. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. fara carti si fara fise. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca."#cum e seara. rasfoiau carti din g. la acelasi ceas de dimineata..

Stii ceva despre elH . '-am stiut nici afluentii &risului #lb." #s fi vrut sa-l provoc .&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie..Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. M-a întrerupt.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam.din sadism . pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I.itit amar umilinta. cu gâturile reci. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni.emati în coridorul întunecat. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . raspundeam. de atentie.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. colectiile de insecte. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul.elarii. #ceasta a bucurat pe al treilea vecin. ca pentru nota cinci. . . încet. Mi-era ciuda ca profesorul . prea calm.m. trist. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor. M-a întrebat din istoricii ardeleni. . trebuia sa le înveti pâna la capat. . dar stiam. 8e ce îl persecuta atâtH g.8aca te-ai apucat sa le înveti.incult ..imie. . #m început cu limba si literatura româna.curtea larga. . Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie. întrebat. Eu eram palid si îmi torturam oc. 2rofesorii s-au asezat pe scaune.. Mi-am îng. papagal premiant si mi-?@. *ecinul lui tremura.. în clasa navalise prea multa lumina. 8upa un ceas. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii. Eram umilit. . profesorul m-a socotit. #ltminteri.2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH . 8ar a cazut?@ singur în cursa.Multumesc. unul lânga altul.*lad înecatul.nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. a pus alte întrebari. pe care . 8ar n-am putut face nimic. volumele lui 0re. cu tâmplele supte. a raspunsK dar a confundat. *ecinul meu nu avu noroc.la o discutie de filozofie biologica. 2oate e evreu. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. -0ine. 2rima izbânda îmi daduse curaj. am raspuns tot ce m-au întrebat. fireste. #m luatpatru. de logica. #m rosit. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice. &u dumneata am sfârsit. Sfârsisem. îmi priveam tovarasii1 tremurau. la limba franceza. ale caror raspunsuri nu se pot memora.pe el.. ca un perfect papagal.. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune. furios. zâmbind la rastimpuri prezumtios.iceam ca se întreaba ceilalti. 'oi. Eram calm. a fizica si c. 8ar profesorul nu era multumit.Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. cu buzele albe. am fost c. încet. Mi-a socotit memoria proasta. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. . Miop si suparat. .inoderme pâna la om.profesorul l-a sarit. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra.# fost domn al Munteniei.4 cercetându-ma pe mine. 2errier si 6abre. . într-o banca lunga.

cei tâmpi. însusirile mele n-au fost rasplatite.imbat. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu. si dulapurile cu carti din care atât am citit. cei favorizati... Scriu cu greu. nu sufletele. 2acatele mele n-au fost surprinse.inuie atâtea fapte care trebuie spuse. îmi da.. câteodata eroici. sa râdH. 8aca ma întreba la naturale insectele. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH.ca pâna acum . 2e noi ne legau creierele. asa cum îmi fagaduisem.singur.. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. în roman.i tulburi. *III. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. sase.. media. de gânduri noi1 3niversitatea. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH. Si nu simt nici o bucurie. #m avut noroc. voi promova mediocru. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent. M-au socotit naiv. pe un colt de zid... *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. Mi-am citit numele pe lista. tara sa tip.. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. de acel roman pe care nu l-am scris. 6I'# #m scapat. daca îl voi scrie vreodata. cu oc. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului.. fara sa alerg pe strazi. poate.ide.. cu platani ca în zilele e-amenului. iar la geografie originile geologice ale muntilor. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale.. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman.. &âteodata ridicoli. am avut si nenoroc. voi culege toate stupiditatile.Iata ca încep rasplatirile. *oi rasfoi mai târziu caietul si. cine stie daca nu ne vom uitaH. si orga marunta -"ascunsa sub scara.. când eu ma simt atât de sc. 8aca ma întrebau altceva. poate luam la toate "insuficient". #m trecut singurul din seria liceului nostru.. ? nu-l voi rasfoi . Si ma întrista portarul. Ma obs`l deaza romanul. de strain. si asta ma doareK mult.#m plecat fara nici o bucurie. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. #m facut. 2rietenii m-au sarutat. la franceza romantismul. pentru totdeauna. rece.. printr-o întâmplare. Sunt aproape sigur trecut. Soarele se iveste din nou. . Ma simt furat de noi desfatari.... monoton. 5 viata se înc.. M-am plimbat iarasi prin curtea larga.. 8aca nu voi treceH. si ma simt ispitit sa plâng. luam cea mai mare nota. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. mediocritate. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. 'u l-am scris. e raspun-deam pripit. Ma întrebau profesorii. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. în orice caz. toata absurditatea bacalaureatului.. si apoi sa-l sfârsesc. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH. mult. 8e acum. # început sa ploua1 greu. 8espartiti.. nostalgii. 8aca voi promova. Eram cu totii contururi. ma c. . sa alerg. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. nu-mi va mai fi prieten... Si cinciul e bun. 2enibil... am scapat4.

"&ea dintâi toamna" gândeam eu. S6ZESI. si le socoteam asemenea /=pot. Si mi-erau toti dragi. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. Ma lovesc. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop. înalt. ploua. toamna.... Ma încruntam ca sa prind curaj. ci eu sa-i descopar pe toti. ei îmi sunt tovarasi.. . pe coridorul ce ducea la secretariat. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. m-am . .. pe bulevard. sa-nj istovesc crunt anii tineretii. Si nu stiam ce astept.iei. toamna.. bulevardele reci. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. #steptam. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit.&el dintâi curs. pentru ca ma arde dorul de a începe c. în amfiteatrul "Maiorescu". #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna... . citeam.otarât1 greaca n-am s-o învat acum.E# IB F.recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. #m sc. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca. si toate mi se pareau frumoase. 2loua.ei. descoperind un colt albastru de cer. ci comentarii. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. prea calda. ploua." Sunt fericit ca în gradina ploua. 8e acum va trebui sa muncesc mult.#38E#M3SB !+$C A2#E. 6lori de tufanica ma ispiteau. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie.Soarele se întuneca. Daream prea multe studente. îl înc. .. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului. singura. #m venit acasa. . într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda.2loua.itat cele dintâi capitole. Se sfârseste..iar azi Eomanul adolescentului miop. #tunci am . . *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. note. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii. de draga. si nu pot munci. singur. însângerata. *reau sa înc. în mansarda. <os. Si nu pot munci. &asa mi se parea atât de buna. '-am stiut si nj m-am întrebat... trista. si gândeam de-acum. &urtea îmi era prietena. îmi musc bu zele. ascultat lânga fereastra. &erul era înalt. firesc si dramatic. ca în dupa-amiT zile copilariei. sc.na. 'u cutezam sa vorbesc colegelor. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. prea alba. #m revazut atâtea lucruri. Eezemat de zid. Si zâmbeam. sa muncesc fara odi. E singurul mijloc de a surprinde realitatea.rebuia sa-mi gasesc prieteni noi.ufele mari de liliac se umileau în soare.iar acum romanul.. *olumul II A. si deasupra mea.. ma desfâtam.ite pentru roman. si cum se iscodesc nelinisti.otarât sa încep c.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . &artea mea nu va fi un roman. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele.

8aca n-au citit pe /egel. 'imeni nu stia mai mult.emi. catre vecin. zidurile tot mai mo. înalt. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. seara. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam. Sub palaria mare. sufletul se tulbura. obositor de clar si de rar. #m surprins un crâmpei de convorbire..rupurile. la Sofia.eologie. prea mare si prea neagra.eama 0ibi. Ma obisnuisem. &ea dintâi sc.... &oboram scarile. lânga ferestre. duduile îsi potoleau enervarea înc.8ar mata de unde stiiH . trist. aproape c. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre.. am lovit o duduie care m-a privit enervata.. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul.ile. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma".suprema încoronare a activitatii pamântenilor. parul adunat salbatec deasupra cefei palide.el. cu oc..i si grupuri. cu câteva c. #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. . 5 purtam numai în ploaie. lânga ziduri. . &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc. apoi rosu. #ltul.otul se rafuia. si nu scrisesem niciodata versuri. 2e coridoare.Strazile erau tot mai reci. dar o iubea. în suflet. 8e arunci o salutam umilit. liniate. 8rept si 6ilozofie. 8omnul vorbea rar. . Erau si dudui care luau note. 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. Si toamna ploua. de-acum. si globurile galbene rasareau în seara. sprâncenele încruntate. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo.ii în toamna. 2erec. clar. 8e atunci îmi zâmbea... 6runtile descoperite. a sfârsitul orei. 3nul. gândeam. 8imineata.rupurile întotdeauna râdK perec.Sa fie sanatoasa. #veau urec. la 2aris. 8e ce ma întristau . indiscret. Ma stânjenea palaria.ile mari.Eu. 0ibi nu-mi raspundea.orâte. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. . 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. în fata unei usi.". iar eu o salutam. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. sufletul mi-era clar.. sunt feminista. obrajii rezemati în pumn.ile tac întotdeauna...ipuri. Era urât. paream mai degraba un zugrav german. nu-s buni de nimic4 -DauH. . #m aflat mai târziu ca pe duduie o c.. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH. #m fost palid. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav. Seara. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. spatos. balai. însa. .ii prea lungi. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres.. cu parul retezat pe frunte. 2e coridor. .otarârile adolescentei. Era înscris la . # rosit. 3n student basarabean. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. domnule. # fost la #tena. 8ar eu aveam mansarda. perec. Ma întâlneam si cu o studenta cârna. trist.imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii.. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit.. Mai întâlneam o fata bruna.izând genti suspecte.izând si desc. apoi palid. tainuit. 'u aveam noroc. ploua. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. întarite în ceasuri tulburiH. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa.eiata1 nu mai scriam <urnal. .

oare. o camera pentru început. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc.eindu-i.. cu tristeti si amurguri..ârtie. înc. Mi-a vorbit..oamna. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. grupuri la camin. # multumit..Mai mult de doua ceasuri... de care îi leaga copilaria sau liceul.eiata. la mine.Mansarda e a mea. se înstruneau coruri. cumparase dosare si . la cantine.. 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH .6ireste. . cu pasi moi. undeva. Medi-?@ cinist. la ziare. . #ducea o geanta încarcata. ce de carti. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. asteptam pe coridorul cu ferestre largi...E E . cu barbi tinere si aspre. pentru cincisprezece persoane. sa-i cunoasca. Si cercul nu e-ista. 6aptul s-a petrecut atât de repede. pe covoare blânde. încet. mansarda s-a luminat. daca cercul ar e-ista.. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. intime.. deodata. *iata se vietuieste înainte. iar eu scriu ceea ce a vietuit. 8upa doua ceasuri desc.&e de carti. *oia sa vesteasca. la începutul lui decembrie. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin. . am întâlnit cei dintâi fulgi. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri.. nu se poate. Si. 8aca s-ar gasi. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. înca. . Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut. #m primit-o numai pentru coruri... si am plecat amândoi la directorul liceului.. Si studente din orase departate.. amintirile sunt amare si grele.8ecembrie.. 2e drum. #cum. a ce sunt bune toate acestea. la decanat.. înc.oamna am sfârsit-o singur. de directorul batrân.. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare. a trecut. 2riveam ferestre luminate si g. cu oc. 8imineata. 2EESE8I'.. socoti volumul aerului din odaie. &adea seara.8aca ploua seara. dupa doi ani. 'e-am despartit în noapte..idem ferestrele.eologie.. întâlneam studenti de la .#m eu o mansarda. . cald si scurt. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec.. Si scriu o povestire care nu e.i. iar sus. pentru studenti. feminini. Si studenti sarmani de la itere. cu servietele sub brat. încet. scrisese apeluri pentru studentii orasului. care blestemau ploaia. nedisciplinati. 2orneau grupuri. o întrunire si nu gasea sala. întorcându-ma singur. cu plete.i banuitori si ciorapi patati de noroi. FF. R . acumH începe o noua viata. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc. de-a lungul bulevardului. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist. ma întorceam acasa. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. &ând trecea ploaia. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa.iceam odai calde. un parinte al sufletului meu de adolescentH. 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani. dupa sfârsitul seminarelor. zorit. mi-a pierit sfiiciunea. rodnica si avântata. M-am îmbracat. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. . fericiti. prin ziare. si a plecatK la 3niversitate. pe strazi spalate si reci. comandase la tipografie buletine de înscriere.

M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca. student la 2olite. ..54 pardon4 Si asta-i #ndrei. aici e o mansarda. ... cu oc.. . comitetul provizoriu. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. la rector. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald.. 6ireste.eama 0ibiH S-a prezentat singura. 'u era orator. 0ibi nu se astepta sa ma vada si. sa vedeti. îsi cauta cuvintele. .. cât mai repede. #m alergat jos. cu fruntea înasprita de frig.. . 8octorandul nu venise.a cinci avem oaspeti. .E bineH . 8ar cercul nu e-ista.ideH . la o masa. .*a rog.. . prezumtios. .. precizai.'u stiuK douazeci.'u ma prezinti domnisoareiH. .#cela-i de &..rebuie înc. straini. #scultam cele ce le spunea presedintele. cu geanta umeda de fulgii topiti. . &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si.ide.0a da. 3n sc.nica. Ma privi lung.8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici. sa ma gaseasca singur.# doua zi de dimineata.. mansarda e a dumitale. 8ezarmat. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. &orul si festivalul ne vor aduce bani.. Dâmbea.Ois-tâzi..arles .8a. sediu provizoriuH. dar le rostea definitiv. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 .. . la 2alat.. !9G &um era sa-i spun ca o c. stânjenit.ii în carte... 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite. . un tânar slab si gârbovit. pe scaune si pe pat. într-o jumatate de ceas. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. &eilalti. uase &or=don. mai ales.'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii.egat. .'-ati citit nimic de . # amintit donatia batrânului. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.&unosc si eu un #ndrei. .. la ora ". daca jeturile sunt comode.aceam. treizeci.EomanH K .". *om merge cu colindele la ministri.. Ma înrosii. daca rafturile sunt curate. .'u sunt cu totul singur. da. '-au avut loc decât prea putine dudui.#dica cumH ^ . #probam. 2alid.Eu sunt.. un sublocotenent în ultimul an de Medicina. persoana juridica... Se adunase. I-am retinut numele. în odaita.#sa e.'umai dumneata ai venitH .. foarte bine.. 5 rugai sa ia loc pe un jet.E interesant..nica. #m adus jaratec mult si lemne multe. apoi. 3n manual de Economie politica.. . . .. era 0ibi. albe. mansarda era plina de studenti si studente.ior. frig si tristeti. 8ar se face selectie. .&âtiH !%+ .&iudatK nu pari îndragostit. 3nii vor pleca imediat. între rafturi. palid.ocmai.

6etele protestara. 5 duduie alba si cuminte se supuse. altii împotriva. . . se enerva.. sa discute problema în alta parte.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. . . la. . . Interventia presedintelui solutiona dilema. 5 studenta. umbre. 5aspetii mei se înflacarasera. 8e cum sosea cea dintâi fata. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. replica o blonda. la pat. # trebuit sa se accepte repetitii comune.. 6etele au acceptat atunci sa înceapa. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. sunt tot . fumau si nu erau atenti la dirijor. Se pogora în mansarda. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. mi. Si presedintele a interzis-o. #ceasta a nemultumit pe baieti.2rimatul curajului. provocator... 0aietii.. va putea primi donatia. 0aietii. gândeam eu. cu buze mari. obraznici.audeamus igitur.er4. 6etele ajunsesera prietene. conditiona presedintele.2rimatul se-ului frumos.#stfel. seara dupa seara. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri.. Ma simteam atât de fericit si atât de sting... care statea rezemat de usa... în acelasi timp. îi ascultam. rasfoiau intrigate carti germane. fetele.enor.. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". . e g. Era cald îmre peretii albi. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". #vea bucle negre. . eu îmi cautam mansarda. Si începeau sa discute greva studenteasca. 6um de tigara. !9! îi auzeam cum conspira. în cealalta. baietii...'umele d-voastra si facultateaH . si ninge mult. Erau câtiva îndârjiti. în tumult.'onora. si. îsi dadu parerea.Si disciplina.. sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. miresme de vestminte feminine. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. pe îndelete. . Eepetam . Eafturile priveau. entuziasm. printre carti.. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup.. fa. . re.es fu desemnat dirijor. cu oc. mica.. altii purtati de curent.Selectia prin se-. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti.. într-o dupa-amiaza. 6agaduiau ajutor. umila. si ne bucuram ca afara ninge. Studentul înalt si tiganos. 8easupra capatâiului. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile. cu buzele umede si narile tremurând.8o. .. .iceam cum. Eâsete. munca. *eneau târziu. sol. 8uduia se facu rosie. ca prilej de dezordine. .8omnilor. . 8rept si &onservator. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie.ii negri în cearcane. Se adunau în jurul sobei de zid.Suntem raciti.8omnule presedinte.. Interveni presedintele. mute. 3n tânar oac. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte.. mi-ati fagaduit.. 8aca domnii colegi vor. înfricosati. .8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic..E mult de atunci.8uduile vor face game.'oi ne cunoastem glasul din liceu. discutia se înflacara. prin fum de tigara. pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza.

îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda. încet4. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. Se surprindeau.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. la capatul se de un student frumos si prost. cu capul rasturnat. a început. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. Supara fetele. sânii. împartise sarcinile comitetului. fara covoare. *eneau împreuna la repetitii. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt.. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze.. Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze.#i vazut ce sprâncene areH.?@ 2oate visau. *oia sa ajunga inginer sef. camin. Era "simpatic". !9$ . 6avoriza pe Eadu. '-am oferit decât sosonii4. care acum d întreba. colonie. pentru ca era inteligent.. îl întâlnise într-o seara la mine. apoi. înscrisese membrii.încet. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. gasise sediu provizoriu. 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti.ii. într-o dupa amiaza. dar îsi ascundea cu greu ambitia.... 'u alegea. . 'onora era tot mai provocatoare.#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. cinic si "spiritual". îsi pregatea. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. El voia sa ajunga inginer sef. care sta totdeauna lânga usa..aidarof6?@. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat. în discutii1 .. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. brun. a fost poreclit ". &eilalti erau frumosi si vulgari. &olegii l-au îndragit si îl . &ontinua. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti... teza în laboratorul de balneologie. 'onora îl prefera studentilor. fara sa fie c. umerii. am vazut cum se lasa sarutata. Inteligent si volubil. în acelasi timp. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. Sedusese si pe presedinte. Dâmbea fiecaruia.. Se aplecau cinci tenori. dupa ce ne desparteam. 0ibi s-a tradat. spatos. Studentul înalt. . .. cu priviri de muncitor ambitios. cu rafturi multe si tigari fumegând. se prefacea curios de stiinta. Eadu îmi era aproape un prieten nou. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa.. de nebanuit. . de când aflase ca vine 'onora..8omnisoara 'onora ce credeH. 5 întovarasea numai el acasa.Esti obraznic. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". accepta cât de multi curtenitori. cu .. 8escopeream în el. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc.. totusi. festival.alat alb si fruntea încretita. Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. Saruta cu buzele desfacute...în curând ai sa ajungi antisemit. 2astram aceeasi intimitate în vorba.mai ispitite de mansarda mea. fireste. juridica.. . tombola. 8ar eu îmi cautam prieteni noi. dorind ceasul repetitiei.. Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. Era atât de nou.emat la ordine.

ispititoare..remuram. M-am întors acasa cu pasi usori. zi de zi.. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. Eezumam corect. E-clamatii.imia industriala. #m colindat. El o sarutaseK saruta patimas. si 'onora care se înecase cu un cataif.ârtie. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile.ie. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. M-ai iertat.aberele s-au despartit în câteva clipe. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. . 8upa ce s-a sfârsit adunarea. . 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu. pastrând masca sufletului vec.. un filantrop. cum sa zâmbesc. Evitam sa ma adâncesc. blestemând. . simt zapada pe gât. care se naruia fara sa-i înteleg. un director de ziar si la decan. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii.8e vieH . #dunam fise în cartoane. Se lasase frig peste zapada. .bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. am glumit.. muscând buzele. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. . &eea ce întelegeam si simteam din carti. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor.&..3ite.. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. Majestate. fara graba. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. e înc. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. sa ma întreb. !99 'oapte cu colinde la 2atriar. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi.. 'onora râdea provocator.8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH . si dirijorul care ne felicita. tot mai bine dispusi. citeam. la trei ministri. aparându-se cu servieta.iuind. noi aprinsi de vinul patriar.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar... împrejurarile. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. M-am . Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. 8upa miezul noptii. &iteam. fetele în costume muscelene. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna.ideam în creier. sa raspund. Si regele care ne întreba. #ple-cându-ma sa strâng bulgari. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni..ie si 2alat. Eu am adaugat1 . mult.8umneata tradezi. ecturile nu ma mai nelinisteau.. am trecut toti pe terenul de fotbal. *ietuiam o viata noua. în ceasul când începeau repetitiile. vecin liceului. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. &iteam.otarât sa-mi las parul lung. 'u urmaream nici o idee intima..are cu vin rosu. cu deosebire în presedinte. în mansarda am privit oglinda mult. Ma aflam între 0ibi si 'onora. *orbeam despre 'onora. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. . pe par. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar.. a dreapta mea lupta 'o-nora.Spune-mi.. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. cu capul rasturnat. ca sa ne batem cu zapada. pe fiecare1 . uimire. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. oveam îndârjit.. cu creierul. însemnam pe . si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. si . Eu ma prefaceam nepasator. Era surpriza presedintelui1 o sala..ului si îmbatati de izbânda. la un prieten.i. îndemnând. îngramaditi în masini mari. c. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara". 'onora.8umneataH. #s fi alergat.

. nu vorbea. 6etele se adunasera lânga soba si asteptau. 'e întâlneam. 5 blonda. !9" FFF. 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. oc. Se statornicisera perec. între doua studente care vorbeau cu vecinii. 0ibi era înciudata1 . . Spre dimineata.#cum.nica.. . cu glas de bas cinic. studenteste4. clipind din oc.. 2resedintele. brat sub brat..abriel. # condus-o acasa. dintr-o data. #poi. tacere stânjenitoare. sa e-aminam si teza contrarie. multe. în mansarda se facu..&e presedinte. R Dile stapânite de viata. &arti se adunau.. si-mi spunea "sefule". 'oaptea trecuse atât de repede. 0aietii. # fost fericit ca l-a c.. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar".. *icepresedintele. catre .Ma plictisesc Eadule. &easurile erau tot mai I putin ale mele.icit". înca.<ocuri au sa fieH .emat 'onora.i. Eadu suferise toata noaptea..etata sub stele. 'u se entuziasma. 'onora1 "Minti". 6ireste. Eu1 "'u mai avem loc pe plic". &omitetul era încurcat. la 8rept. In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite.Ma "Malec".Eu.imia Industriala. împreuna cu "elita". e împartisem1 cartilor si cercului.. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. Si eram fericit. ma4 /ai ba.. 0ibi.. cauta-mi sosonii.i dracosi. . care îsi aruncau glume cu tâlc. în capatul mesei. #ndrei erau invitatii. Seara. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru. cu zâmbet umed si cu oc. Eu zâmbeam si ofeream scaune ... .. Dâmbea dupa fiecare discurs. cu zapada îng.'u stiuK presedintele.'oi îi zicem "Malec".. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". 2resedintele semna tot atât de multe .. am acceptat. saracul.. în început de iarna alba. #tât.. a plecare.. sampanie. 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". blonda Mariuca. poreclite "6lorenta". 2resedintele a ?@ . "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi..8omnisoarelor si domnilor. Eadu. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. E student si el. câtiva de la 8rept.j mitetul. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. sâni ispititori..otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. emotionat1 . /aide acasa. Izbuteam... 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom. pe care ni l-a prezentat1 . pupam ca leii4.j bola.".ârtii si compunea tot atâtea j proiecte.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 . Eu1 "#i g. Eâdea familiar. 'onora1 "Esti nostim". .. co.. ? 2regateam balul si festivalul. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. cel de la &..Eu m-am întristat stupid. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. fara sa rosesc. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. la mine. entuziasmati1 . cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu.."&ândH" 'onora scrise1 "#cum". 'onora. sefuleH4 <ocuri de societate. &ercul se însufletise.i pistruiati. îmi vorbea intim. sus. doua mediciniste sentimentale. mica. . as. surorile bune de la sopran. pe înserat. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga.*ivatprofesores.i1 .aidaroff. palid si calm. zâmbind1 .aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. 'onora. în mansarda. am întovarasit duduile acasa..

tacut. Eâdea magulit.. nevasta-sa la 3niversitate. .aidaroff se apropie si îi oferi tigari.8a. .. 8omnul .. .. S-ar fi spus ca. Eumoare. la &luj. . Situatia era ciudata.# fost lata rau. Se scutura. #puca paltonul.are.. domnule... 'u va dau voie mai înainte. sc..Stim. da. cu oc. ma. #uzeam si de sampanie... 2aria d?@italiano con me e con altri...... .abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. . îng. . "Seful" facea . . din liceu. am fi fost colegi.E casatoritH. "Malec" o privea... "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii..abriel. Elefterescu. 5 enerva. Mansarda se însufleti într-o clipa.. . #zi e mai vorbaret. ne-o spuse domnul.. Studenteste4.. "Malec" privea pe 'onora..'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" . cum aluneca.. .imba scaunul. înca.... masa. livid si serios. . '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. pe 'onora.. . 'u izbuti.&e facusi. cu nelinisti comice.abriel tresari si întoarse capul ordonat. . ma "Malec"H îmi uitara numele. fericit. era sa-i înjur. # fugit.abriel. . calm.eama .. 2resedintele se lumina. deprima. ma "Malec"H "Malec". grotesti..8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u. fericiti.&a la &luj. îti place.noilor-veniti. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. patriot. fi-. 2rivire iritanta.. !97 . sa petrecem cu . 'onora îi privea provocator.abriel se facu palid. nici mort4 Eu beau doua pa. ma.. #m spus eu c-o sa petrecem bine. a rastimpuri.ii. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@. i insinueaza spaime de cosmar. .agice. fara sa multumeasca. sa stiti4 'u ma cunoasteti.. maH 3nde plecasiH Stai. ma "Malec"H. resemnat...oti.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. 8omnul . . &e zici.#sa-i firea lui.8e ce te uiti. a2roape cadaveric.#sa-i ca-i nostimH.. livid.o.. .. eu riscam câte un1 "8a... .Eu plec. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele...az.ii la ea. 'oi aprobam.5 nevasta. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul.. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa.etat. 'onora se ridica de pe scaun.. începu atunci sa priveasca. 8omnul . Ma iertati . ma "Malec". Sunteti antisemitiH.atameu. trosnind treptele. . Si are o nevasta frumoasa. ce-i trebuie. Si bine a facut1 are acum casa. care tulbura.. saracul. *erva domnului Elefterescu ne stânjeni.2e mine ma c. El H la slujba. spaima jidanilor. cu ungurii. palaria si fugi. cu sublocotenentii.. privea pe 'onora. #sa-s eu.. "Seful" râdea.. Se aseza pe scaun. înspaimântat." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.aidaroff interveni. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata.Elefterescu. Iarasi tacere.2acat. întorcea oc. 8omnul . 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul ... . 6etele râsera. .abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. nimiceste siguranta. se prefacea plictisita. îl auzeam. #ia la miezul noptii..Esti bun4 &e zici. fara sa raspunda.

8e câte oriH încercam eu sa prelungesc. Ma duc si eu. din însuratoare. începe.2acat de sampanie. fara sa întelegem. 0ibi. 2ierdusem. #m visat vise stranii. si nu izbuteam sa încep fraza... #tunci se auzira bulgari moi în geam. 'onora era enervata.. înfundai lemne în soba. Eram tulbuut. si verva suspecta a d-lui Elefterescu. însa. . .3na.. 0ibi între mine si #ndrei. #plecându-ma. Si ceilalti care savurau spectacolul. în curte.2lânge... cercul..... 8upa ce am auzit poarta înc. dimineata.#stia ne-au stricat petrecerea4. -E inutilK te lauzi. . e-pansivitatea crizei depasite.. medicinistele între membrii comitetului. . saracul. 8omnul Elefterescu îi facu senme.. nu ma plictisi.. ... 'onora.2e frunteH . S-apoi. . *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. Sopti.eama TMalec_4"..#sa face el. . cinci..... .../aide. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig...&u public.Salbatici.. 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui..#sta i-a venit. noua. -'u stii. numai pe #ndrei. . îti spun eu când sa te opresti. 2resedintele era furios. sefule. M-am desteptat.izându-se..Si ceilalti care se desfatau.eltuit.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile. Eram toti prea veseli.nica. apoi se adumbreau tristi. trei. asam sa ma poarte viata.. sampanie.iceam urmarile unei încercari ciudate.. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. .. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". student la 2olite.are cu vin rosu..... #m adormit iar. zarii prin ferestruica pe "Malec".. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. doua. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc. te c..studentii.. Mâneam si umpleam pa.rebuia sa ma apar... . Eâdea. cred. îl ascultau toti.ii ca un taciune. socotindu-ma timid. 'onora ma opri obosita.. Se întristase si privea pe #ndrei.. fireste ca nu stiu. întristat. ma4. "Seful" se întoarse zâmbind.. începu sa vorbeasca. "6lorenta" între cei de la 8rept.8aca esti pervers. .. . nici nu întelegeam nimic. patru. "Seful" strânse câteva mâini. .. furios. presedintele.. Eadu lânga 'onora.&ine i-a adus. 8ar îi baiat bun.. zâmbind trist.. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH . obiceiul <urnalului. .... 'umarau baietii. am rasuflat. cinci. domnuleH.. 'e priveam unii pe altii. ..... . jos. cu barbati care ma strigau1 "Sefule."Malec" sufera de un început de idiotie.u începe. înciudati. Eu g. Eadu fuma mult... jocuri.aidaroff se asezase lânga Mariuca.. un surplus de energie care trebuia c. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora...

6ireste. cum îl saruta. care banuia indiscretiile lui Eadu. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora... . rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate. cu dintii strânsi.. am fost fericit. zgomotosi.Esti urât.aidarof.. 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola.. pe care nu-l întelegeam. 'onora se prefacea ca râde. înabusitor pe gura.. sa si-l învete. retinute de pumnul ei. lung. ma privea provocator în oc..etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. cum se lasa mângâiata. eram umilit.i se furisau scenele povestite de Eadu..ilor. înca. Si. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc. pielita. ma insultam. îmi povestea mângâieri. pulpele. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. 8irijorul insinua un corK fu respins de .ii vii sub fruntea obosita. purta trusa cu mac. . 'onora. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala. . cu oc... Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. fara sa izbuteasca. '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga.. purtat de întâmplariH. la cinematografK sarutari prin ganguri. ma mustram." #s fi putut face si eu acelasi lucru. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume.. îmi lauda oc. 6ugi de aiciK nu mai ai nici un . alergaK lazile cu obiecte pentru tombola.iaje. Stiam ca mai mult nu se poate.StiuK dar ma placi. . 'u izbutise. . si vulgar. buzele. cu toate !9+ acestea. . 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora..receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. .. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai. încarcând pac. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege. deasupra genunc. sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat..Esti un nesuferit4 . In dimineata festivalului a venit la gara. de nevinovatie.. 5 întovarasea Eadu. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii.. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta..az. .îti tremura narile. un vagon. ... s-apoi îl vestejeste.Semeni cu un ocnas1 si urât. 2resedintele.. sa ma apropii. soldurile.ii 'onorei. încerca sa ma supere. .oate acestea nu ma tulburau. Eadu continua sa adoarma în zori. 8e ce îl evitam.Ma placi. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune.Esti enervant si te repeti. si o doream. Mi-era teama de ea.. 'u l-a lasat sa plateasca. bilete pentru membri. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. &omitetul încerca..i. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei.Esti apetisanta. &ând ramâneam singuri. .'e vedeam aproape în fiecare zi. 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. . lada cu costume. servieta cu acte. Surprinzându-ma dorind-o. si miop. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru.*ei fi crezând ca din pricina taH T . cum îi râde fierbinte aproape de obraji. mars4. . enervata de rolul pe care-l juca în piesa...u ai sa-mi platesti capriciile la bal. 2oate vrei sa ma scoti regina. pe strazi dosnice. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese.

.. #proape de ceasul zece..înc.Eu îl bat4 .i de galosi. a trebuit sa uiteK jucase prea bine.. Eadu s-a îmbujorat.#sa rasplateste ea. o apara. ..Spune ca "ce rau o sa-i para".erea locului celui mai greu1 garderoba. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. 2resedintele.. în fata noastra. stim. ce râu o sa-i para..Sarutam pe oricine îmi dadea tigari.domnul Elefterescu. '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". trista. Iar eu trebuia sa cânt din . si familii care consuma multe sticle cu sifon.îl bat.*ai de mine... . Masa.aidaroff îmi da ajutor si potolea. prietenul lui "Malec"..rieg....aidaroff. ne-am grabit s-o sfatuim noi... nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.. !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei. sefule. . glumind.. va spun ca îl bat. si bate din palme..0ine. . Erau tulburati. . care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren.. Eâdeam cu . s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari. ca nu m-a lasat sa fumez. 6etele se prefaceau suparate. dar nu si-a pierdut calmul. în clipa aceea intra si presedintele... 0alul. în restaurantul pustiu. 'umai de el vorbeste.. nervos.. 'umai 0ibi. palarii si perec.2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4. în taina1 ... aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca. domnule. .Si e obraznic. îmi spune tu. 2resedintele îmi încredintase supraveg.... Eu îl bat4.6ii prudenta.. . # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi... &ine le-a spus..... frateH.aidaroff. . .. încurcat. 8upa lasarea cortinei înguste. 2ianul era dezacordat. ironici1 "8omnisoara e pansiva". apare .aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul". .E-agerezi.. .. pe doua mese.. si logodnicii cu .. *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine. mantouri. Eu l-am trimis în odaia noastra. 'onora prinsese curaj. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. . -a sarutat patimas.. ala. 'onora se asezase între mine si Eadu..ata e de vina. îl întrece pe "Malec"4. 'e-a e-asperat. Si râde singur. Easpunderea era mare. adauga timid Mariuca..8e ce l-ati lasat. frate. Saracul. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec".. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui..Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". 2e el si pe "Malec"..rebuia sa clasez patru sute de paltoane. 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. . vecina salii de dans si vecina garderobei. .. si sublocotenenti care spun. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H . .Stiti ca a venit. curtenitor1 . E revoltator.ipuiti-va.. #tunci aparu 'onora..Si la toata lumea spune tu.protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . . . 'e-a compromis ..ârtie.. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de . ca avem balH 8e unde i-ati mai scos." eul"..insurgenti.aine negre si pantofi prea strâmti. .. cu trei clape lipsa.

8e altfel. tigarile sunt proaste. sa-mi parasesc cartile.#sadar. spuse "noapte buna" si pleca. s-o conduc la spectacole.ii deasupra noastra.e-ai dat cu jidanii..i-o dispun eu.2acat.. 2area ca nu-si aduce aminte.. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert.. . . ... sa fiu îndraznet. sa stiu sa-i apuc bratul. care nu-si mai luau oc. Ma zarisera câtiva calatori. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4. fratilor. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat.E prea cald aici. sa-i vorbesc curtenitor în public.... . si fara obraznicii. sa învat dansurile... nici daca trebuie s-o mai musc.ior si cafea..... le-am petrecut nelinistit... e aici. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc.iar " eul". .ii i-au sticlit în cearcaneK tremura.. . .aiH Interveni presedintele. . Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc. 5 sa raciti.... si tu degeaba astepti sa te sarut...i. politicos si retinut.. 'u trecu mult..Ia lasa gluma.. e obsedant cu "Malec" al lui.. trist când raspundeam1 o iubesc. sa n-o îmbratisez.Ma tortureaza. concluzia. Si-a ascuns muscatura sub batista. Eadu si cu mine alergaram în strada. domnul Elefterescu..imb ca sa-i plac1 sa stiu glume. . Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH.. si intra c.arutul cu lic.. mai ales fara public si fara adversari. '-a voit cu nici un c. -'onora4. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc. în tren.ainele la magazine de pe &alea *ictoriei. 8ar ma simteam trist. I-am oferit cutia cu tigari. -8a... 8esc..ideti geamurile. 'onora a cerut lic.e afectezi.. II vad.cercul.. Sunt nebuni amândoi. mai mult ca niciodata. &ele doua ceasuri. sefule. .. 5 admiram cât e de rezistenta. 'onora m-a acceptat pe mine. &a doar n-o fi amorezata.ii. ascultati-ma pe mine. Eram toti furiosi. 'u avu nimeni curajul sa înceapa. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc. fara sa ma stânjenesc.. #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic.6ara politica. comica si ciudata. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa.acere.. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu. 8omnisoara e indispusa.... sa-mi croiesc . nici cum sa-mi pastrez mâinile.. îmbujorat de vin... Stiam ca se preface.. #sa a racit sora lui "Malec". 'u stiam ce sa-i spun.. 'u mai esti interesant. 'onora era plictisita si fluiera.. te rog. Ma apropiai mult de ea. Ma întrebam la rastimpuri. .. pe care ne silise s-o acceptam.Iar sunt plictisita. . *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil...ior. Sau e beat.2oate stii sa si saruti. 5c.... . 'aturaletea "sefului" dezarma. fara sa-mi încurc pasii.4 . sefule4 5 data suntem studenti.. stapânindu-ma sa n-o sarut. . pentru a doua oara.. !"$ 'onora se îmbraca mâniata. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa.*a rog. sa 2ierd prietenia lui Eadu.ip sa se întoarca.

vointa. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. #m nervi si am sânge.. 2e strazi. #m platit birjarului. "Malec". &ineva striga.. trebuiau sa interzica dansurile. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". Eamânem prieteni. din anii când scriam <urnal. daca aveai de lucru. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb.. fara sa se supere.. care s-a departat cu urec. Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora. Ma consumi inutil.audeamus în restaurant. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec". . Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea.emari uitate. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati. #proape de casa. 'onora ma privi.u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. 8ar nu mi-e draga. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte.. a început sa plânga..In gara abia am mai gasit trasuri. 8e arunci.jidan". care stie sa cânte din flaut. ca sa nu sparga pa. c. .. Si tu. atât. ma plictisesc eu acum. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. din ado-jescenta..ea la pânda. 5 banuiam nelinistita. . . !"% în mine." ma minteam eu. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut. Stateau lânga el . 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. numai. Si cel putin daca mi-ar fi draga. a adormit.. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit.. Si nu e nici cazul a femme et le pantin. Mâ tulbura. #poi.aidaroff si Eadu.Mâine vin iar la tine.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu . îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. 'onora era gânditoare. 'onora n-a mai batut la usa mansardei. în sufletul meu izvorâra atunci c. cu gura aproape. farâ sa se încrunte. întorcându-ma acasa. "#m vointa. în lipsa. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. iar publicul sa joace . 'onora îmi sopti. 2uteai fi mai politicos. 'u stiam ce sa raspund. cresteau. Eadu l-a calcat pe picior. oumindu-l. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului. nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. # cântat singur .ora. 'onora îmi vorbea blând si cald... vointa4. am de lucru. îmi vorbea mult mai blajin. . 8e altfel. Dâmbeam. 'u poza în victima.. înlauntru-mi1 vo-ln]â. # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". .aidaroff.8evii interesant.2oate sa nu fiu acasa. 2oate crezi ca voiam sa te seduc.*orbesti niste absurditati. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. &a sa-l retina." 'onora pasea lânga mine. am vointa4. 8upa doua sticle.. S-a-i.arele. întrebând1 ..emarile cresteau..

Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. #junsesem inco. ci numai îl tulbura. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. tacerea. resturile de la tombola. aici sunt cartiK acolo era curaj. &e-mi putea darui 'onora în sc. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. la masa de lemn. poate. îl înasprea. 'esincer. în mansarda plina. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice.otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. în mansarda.. fum de tigara. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele.inuitoare. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata.impul. sincer. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. ma calauzise un strein.eiate tacut. dezorientat si stapânit de slabiciuni. sentimentalismul sau poza. înc.imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala. dar care ma departa. 2resedintele a gasit un alt sediu. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu.. ca limpezimea marii dupa furtuna. ascetismul meu fu curând înfrânt. glasuri tinere.. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. Dile dure. G asteptam senina si rece.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. obosite de insomnii. 'onora. #lunecam în întrebari c.aidaroff. &ald.erent. &ea dintâi . 8aca mi-ar fi fost draga. . anulate. #s fi devenit un cifru. &easurile erau tot mai mult ale mele. o papusa comuna. începea sa se desprinda o toamna.oate e-perientele adolescentei. de viata. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec. în fiecare seara. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. într-o mansarda înzapezita. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. Ma gândeam prea mult la 'onora. trup purtat de viata celorlalte trupuri. care îmi daruise rostul si unitatea. în sala unei societati. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita. Ma simteam atât de bine.. apropierea 'onorii. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. . nestiut si nedorit de nimeni. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele. ma nelinisteau . 8e acum.. biblioteca. Eeîntoarcerea a fost c. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. si linistea nu ma daruia. . de mondenitatea definitiv depasita. un trecut. desc. ca toti tovarasii de cor. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. îl usca.is. . *reme de doua luni. prietenia lui Eadu.ea cale... cu note si e-trase.inat îndurarilor sau desfatarilor. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. încercai reîntoarcerea la asceza.. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine.. e-as fi primit cu brate largi. . tulbure. si cu ispitele lui Eadu.impul întâiei mele tinereti.. glumele lui . Sufletul îmi era tulbure.inuite. prospetime.IV. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc. îmi spuneam1 acolo era viata. pur se-ual.

cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. în curând. 'imeni nu stia ce este filozofia. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. cu usoare bâiguiri si tolerate . întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea... nu era o stiinta. palpitând sub rezerve. Si noua viata se va petrece numai în mine.. 8ar filozofia. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. #m . #steptam. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. Si când tulburarea 'onorii se risipi.imice.. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH. "orba îi era irezistibila. nici o metodica. socoteam eu. 2E56ES5E3 8upa vacante.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. 'imeni nu se întelege. ma surprind. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari.ul. .erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga.. la seminarii. diverse si interesante probleme. cu lamurirea elementelor1 atomii. asteptam linistea în dezg.. *. profesorul. 2rofesorul era batrânior. supraveg.rebuia sa încep maturizarea. alte tulburari ma stapânira.rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. Iar fiecare curs era un profesor. ci din porunca strainilor din mine. la 3niversitate. &ea subterana ma va stapâni si. teoriile fundamentale. îmi spuneam. functiunile c. Maturitate înseamna unul. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. 'u cautam sa stiu cine sunt. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH.. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. una ascunsa. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. ca oricare alta. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. înstrunita de un anumit creier. ci o înmanunc. #flasera ca se studiaza. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. pus la încercare. 'u izbutescK se e-clud. . Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. distant sau intim. la istoria filozofiei. fara ca ceilalti sa o banuiasca. se anuleaza unul pe altul.etul iernii. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. voi sti sa aleg. a rastimpuri.'onora. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. grasun. a logica nu aflasera nimic.. tara pasi mari înainte. alta în plina iumina. în timp de criza.ere de cursuri. miop si blând. se dusmanesc. Socotisera filozofia o stiinta care începe.

2arând inofensiv.. cu servietele si blanurile pe genunc. se socotea singurul critic estet al târii. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. . 'u avea !"7 elevi propriu-zis. Era profesorul cel mai glorios. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni. se socotea genial. încalziti. 5 casa de editura le era definitiv înc.isa. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. care nu absolvise e-ternatul. lânga ferestre.. Easpundea într-o limba jalnica. ntifl mai stânjeneau. îl socoteau profund. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. cu sala numeroasa si selecta. încercând sa fie polemic. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. a literatura franceza.. neîntelegându-l. si era bun. pentru ca nu-l puteau memora. persecuta . nervosi. 2erec. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. ca într-un salon.ile mondene. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. confuz si nesfârsitK le crestea respectul. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. 0aietii ajungeau îndrazneti. la lumina. #stfel. Se descopereau toti. 'u întelegea nimic. ! întuneric. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. 8e altfel. lui sau sistemului estetic. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. Se asezau aproape. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". parea un trup ce respira patimas si prudent. marunt.poate regretând . 6etele îl ascultau si. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. Sala. dar nu le dadeau dreptate. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. îi daruise astfel un Institut si o tii. con-l ferinte.ile sentimentale. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. Se întâlneau numai perec. Eepetau toti..ile se asezau în fund. posturi.nica ci studente de la 6armacie. neizbutind sa ajunga decent. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. Sau tinerii care nazuiau catedre. îmbujorati. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor.greseli de Oamatica. bacsisuri literare. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. *eneau aici perec.i. 6etele îi citisera cursul. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate. cu dintii strânsi. studentele copleseau. pentru ca era batjocorit. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei.raia numai pentru literatura. si zâmbea. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. acelasi gest. . si era blând.pe cei care i se împotriveau. &u timpul. 6anatic. *orba lui era irezistibila. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul.

.blond. brazdata. modelând-o. !"+ .inuit de întunericul care învaluia înca noua formula.. . subtil si elegant.ita". 2rofesorii îl suporta. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. cu profil ciuntit. în manifestarile dtale neurologic-spirituale.... . nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca. si-si începea vorba firesc. cu cearcanele. .alvanometru" sau "Micul Mant".inuit pe catedra si o sala înmarmurita. cu profilul ciuntit." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta..Esti amfibiu metafizic. o dezgolea.. cu pupile albastre în cearcane tulburate. 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte.ita". E cunoscut sub numele de ". . . locului si persoanelor (zâmbeste).. c. prompt si obscur1 .igi". îndurerat de întunericul celorlalti..8umneata esti dicotiledonat. întunecata. . a 6ilozofie frecventau studentii seriosi. . cu oc... . Se afla vesnic în cautare de formule inedite. &ei din fata îi spun " a 6ontaine". #uditoriul alerga câtiva pasi.Esti subversiv. Se ridica si începe1 . . Interveni profesorul. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele... 8intre colegi. iar ceilalti îsi maturizau..e flairez accesibila în simptomele d-tale etice.. [ &orosiv periferic.8espre mine e vorbaH. [ 8omnilor. 2rofesor tânar.i mirati. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.ita"4 5c..erentei si al logicei evidente.Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta. iar fetele -". buni si semidocti. Intervenira auditorii din fund. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. 2entru ca cei inculti nu întelegeau. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. o pronunta cu accente perfecte.e retrag. apoi îl asculta cum se departeaza.iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului.. 2rofesorul intra zâmbind. . timizi. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ". &ei din fund l-au poreclit "... încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica. *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. cu fata smeada.2laseaza definitia în planul co. tot atât de erudit si de subtil. &easul trecea cu un profesor c. accesibila printr-o noua structurare.. constiinta si cunostintele filozofice... Easpunde.. . pentru ca e curtenitor si îndraznet.. poftim. uluit. încearca duzini de epitete. va rog.*alorificând sub ung. 6iecare fraza parea atunci gândita.ita". o insinua plecat peste catedra. cu gesturile..ii clipind straniu.. rotind capul. mai bine.'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala.&um suntH .. l-a învinuit pe ". Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. profesorul o înviora cu sarjele . sau în ecuatia cedarilor inevitabile. prin propriile lor lecturi. fara demnitate universitara.Sa-si retraga cuvintele. putin plecat din umeri.Esti obraznic. Se aseza comod pe scaun... &a sa faca un compliment.". clar.

zapacit.inuite. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. 8ar vesnica lui ispita. . ^stovit. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. puteam merge singur mai departe.Sa le cititi. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. un filolog muzicant. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. Ma nelinistea. însa. deprimat.. &e drum sa apuc altul.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. 8umnezeu nu e-ista. 8e la /egel . 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. încordându-se în metafizica si în teologie. Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. !:! . întro dimineata am dosit cartile în raft. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. . fetele comentau oc. u" !:G mistic profesor de anatomie.oblot. logic1 asadar.entile. &ei de la 2olite.m-am ?@Nors la moderni. cu .. asa cum nu cred nici eu. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. 8ar ma întunecai într-atât.. #u trecut saptamâni c.pe care nu-l patrundeam întotdeauna . stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. totusi.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. nu crede în primatul gratiei. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. cu toate c.is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. 8upa ce pleca. sa cunosc bine logica . ortodo-ismul lui. cu Enri>ues. socotite nu nuclee de credinta potentata.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata. mai ales. 8e aici. judecati. Si daca.ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. &ei de la . &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. în mine din mineH 2ot raspunde.. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. fara sa fi aflat nimic sigur. apoi. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna". . cu .egeliana.rebuia. în ultimii ani. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@. 8ar respectul catre dogme. pentru ca eu. &roce era clar si obscur. poate un pacatos inconstient si mândru. &ercetai logica lui 0enedetto &roce. rar conducând la alte fezultate. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. am dispretuit-o. biruita sau biruind în suflet. dar sa nu le credeti.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi.

.&unosc un crestin cu doua fiice pagâne. mai ales sinteze biologice. #colo. .. . 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica.#tunci m-am . 5c.. 2e masa se aflau destule alte carti. #cestea ne vin asa. 'e-am despartit în seara.. &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac.. . profesor universitar.. neagra. nouasprezece ani. medicina si biologie. si cerneala neagra.. sau poate un farseur.2rofesorul meu e un geniu.. l-as fi întrebat1 ... . o paranteza. . 0ea.&ând te vei duce în . 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie.8umneata esti precoce. am amânat lamurirea definitiva. fara tortura. 8ar dumneataH . la o anumita vârsta.&afea beiH . 8ar nu poza si nu discuta filozofie. cu sprâncenele dracesc arcuite. Si tot am ajuns rau..&e trebuie sa facH .&âteodata. de 2oin-care.. era pe masa. Multi înainte. Eu bâiguiam. Eu.'u te sfii.. nu ai de -ce sa te grabesti. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste.. eram ispitit sa-l în! treb.ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. citeste logica. #i strica totul. &u atât mai rau... iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. Strângându-mi mâna.otarât sa vorbesc profesorului. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. el e nebun sau 8umnezeu. la vârsta dumitale. #tunci. ai sa te limpezesti. !:$ Evita religia.. un epitet.. . si caldura multa în suflet. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi.. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.. o lauda sau o injurie. ispititoare.6ericita vârsta. . &ând ma privea mai prieteneste.. pe lânga 3niversitate.. Era palid.. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. #poi.. .8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda.. 8upa aceea. ..8umneata creziH.. singur.. # zâmbit tot timpul.8ar eu vreau sa ma lamuresc. îl priveam uluit.. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . ma tineam de betii. domnule4. sfielnic. si gânduri multe. Eeligia câstiga procesul în absenta.ii profesorului licareau albastri în orbite stinse. Ma întrerupse. &um as putea stiH #jungând acasa. de 8escartesK mai ales de 8escartes. . m-a sfatuit1 .. palid. 'umai..Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd... 2e drum. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. Mergeam alaturi.. fie ca nu stie. si .8aca vrei sa afli religia. Eram stânjenit.'u întelegem nimic prin noi însine.ermania.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . 6ie ca stie. vei întelege pe 8escartes... nu le izgoneste.. du-te prin cârciumi. în logica.. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum.. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp.ovnic. 8e altfel. tulburat.ârtie alba. .. ai sa întelegi firesc. de 2ascal. oamenii merg altfel pe strada. fara eforturi.. de italieni.. încurajator.. 2arasind lauda 'onorei .Sa-ti pierzi timpul.. 8esi ascet si du. 5 singura observatie i-a alunecat. gândeam. cu parere de rau...

Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. o farâma de creier neconsumat. pacatos fiind.. când scriu. .. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. norii mei. Stiu eu ce se putea întâmplaH.. nepierind. Era singura ispita care ma stapânea. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. nu ti-as putea da vreo dovada. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. e #cum.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. . . nici 'o-nora. 8aca priveam pomii goi..'u stiu. . si ult ma îndurera nesiguranta. si munca mea.. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol.. umina a înviorat mansarda.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. Si faptele mele. înteleg fiecare neliniste. 2rimavara ma biruia întotdeauna. lacramamK în fata râului. cu c. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c. cu solduri de trecatoare necunoscuta. ma farâmita. "! bucuriile. aflam ca am sa fiu mântuit. 8ar atunci nimic nu întelegeam. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. si nerabdarea.. 'u-mi ramânea un simt.. si ma târâm iarasi robit..ipuire.. 2oate. *I... Stiu ca. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. cu cer dureros de clar.. te-as ruga. 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. nu mi-e frica de moarte.. gradinile. 8e aceasta sunt sigur. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". un colt de sensibilitate. îmi sângera creierul. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti. vântul. la împlinire. #m sa mor. desi. soarele. si teama. sa-l mestec.. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii.emari. Eugându-ma. . ma . sa adun flori în rafturi. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu.. 8e altfel. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. 8ar soarele stapânea iarasi.. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii.emari catre pribegie. urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. Ma întarâtau caldura. 2rimavara. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. nici minciuna.. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele. în dupa-armezi parfumate. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite.8ar cum ai sa fii mântuitH. incult. mântuirea mea erau norii.8ar. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. Mi-e frica de moartea fara Iisus.. îmi biciuia carnea.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn.. si tristetile le înteleg. 2EIM#*#E# în anul acela. am sa traiesc în veci. îmi îndurera sufletul. Eadu era crestin. împotriva tuturor ispitelor. crestinK si era atât de pacatos. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta.. Era amara si salbatica. . 'orii buni si tulburi. Si îti spun ca nu e nici înc. I-am asteptat. îl ascultam cu mirare. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. si sufletul nu are sa moara.

ci de sufletul nou ce se insinueaza. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. cu trupuri straine. umilindu-ma. liniat corect de umbra streasinilor.etul.. 'opi. ale spetei. ce se cerne în singuratate. cu o tristete blânda si retinuta. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. #cum.. dorurile. ca un rob sângerat la roata. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. si porneam pe strazi. Mi-era teama sa nu parasesc . în odai straine. parfumat. a trecatorilor. #cum.. ca cea a creierului e "eputinta. Si eu nu voiam s-o marturisesc. nebuniile. 'u ma umileau poftele. spiritual si pozeur. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. nu mai ma înspaimânta primavara. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. pe care sa le regret apoi. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului. ale vârstei. pe care îl doream între brate si piept. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. fara scrâsnet. vara. desfatatoare. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. umilit. . mult. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. primavara.. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. creierul toamna. curat. elanurile. nestearsa. monotonia pomilor.. a strazilor. *isam vise de tragic se-ual. nopti de furie. . Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. resemnata. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. 'u era al meu. ma biciuieste si ma smeresteH.otarârile mele pentru . aceasta era umilinta crunta. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. ci altceva. 'ici lecturile savârsite c.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. Dile fara plâns. S-au petrecut limpeziri dureroase. a sufletului. a creierului. sensibilitatea. Ma bucura aceasta si ma necajea. a ciresului. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita.orâta si rece. si eu nu puteam face nimic.. ani tristi. mult. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. înfrângerea aceasta ma umilea.. mult... cu caderea paserilor. ploaia mo. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. stapânul sa o culeaga. ratacind. mult. risipire de timp. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. 2aseri. îngrijit. &opiii ma suparau. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. fiindca ma surprindeau iubindu-i.. Eu nu voiam sa iubesc copii. când povestesc aici fapte de mult trecute. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul.rotuarul era o ispita1 sinuos.inuit. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. istovindu-ma. paseri napadeau tulpinile de iedera.otarâri mediocre.inuiau în vântul si seva primaverii. nimic. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii.. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. #steptarea e o atitudine feminina. evadarile care ma c.

la bal . dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. '-a înteles nimeni. dupa miezul noptii. streina. Si nu sunt trist. la festival. . fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. . conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. cât de mult îl înaltasem. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. ogic. *II.cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . nici nu putea ajunge. M3'&I E SI DI E E Iarna. Si nimeni nu. . repros de discipol. Munca iernii . m-am retras. daca prin aceasta evitam o adulare. 3n oc. &unostea toata 3niversitatea. primaveri înainte. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. nebanuit de nimeni.2rimaveri înapoia mea. &u numarul % se ivi un incident. poate sa afle daca sunt trist. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. se pleaca vietii celorlalti. se usuca si piere. Eu nu disperam. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. Eram . definitiv.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. s-a tânguit. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. apoi accepta valori mediocre. nici filosemita.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului.banii adunati la cor. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. paginatia si e-peditia. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. . nici de povestea cu amintiri. 2etru. 'efiind nici antisemita. la care intervenise presedintele. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. care a încercat mai mult decât o deceptie. fara sa-mi pomeneasca numele. ci realizari eroice. nici de toamna. cercul. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam.era primejduita. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. #m raspuns aspru. . a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului.. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. rece. într-una din revistele sale. #menintarile nu ma amarau. riscând eliminarea. Eevista nu se vindea. Si scriu aici.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. eu supus consiliului de disciplina. de ignoranta si obraznicie. #dormeam istovit. 'ici revista universitara. n-a interesat. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. Si scriu în miezul toamnei. sa fac singur trei corecturi. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului.rebuia sa scriu singur cronica.otarât sa pierd un an. în mansarda încarcata cu fascicule. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. cercul s-a adunat în sala Societatii. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. #r fi descoperit. pe care presedintele mi-a încredintat-o. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. a protestat. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. gândeam. 2rin 2etre. &a sa nu piara revista. &elelalte asteptau. înapoia paginilor de intempestiv frondeur.

#m început a respira.i îmi fulgera inima. cu parul umed si oc. socoteam eu..is oc. &ineva al ciocanit. Ma desteptam la opt.ii si fruntea îmi ardea. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. a treia zi. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic.ii si mi-am înc. 'u mai mi-a facut injectia. plansete. douazeci de ceasuri. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. Minteam. repezi si neregulate. biruinta nu poate avea însemnatate. filozofia. stiintele. patru ceasuri de somn. ma simteam istovit. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant.. înc.remu-ram de furie si de încredere. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. istoria stiintelor. Seara. . calcat în picioare. Ma întristeaza gândul ca în zece. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale. cu capul greu.voi birui ca erou.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". îmi tremurau mus-c. as fi urlat. Spaima si jung. 8octorul venise cu trusa urgenta. nici un ziar.. eu care voisem sa ucid somnul. ci numai încordarea neostenita catre ea. Si voi munci necontenit. Se legau de ea atâtia ani de c. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. 'am raspuns. matematica.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza. Eram furios ca voi muri stupid. ci. atâtea e-periente. mai ales. palid si rece.ar de lapte cald. Si va trebui sa scriu. eu. încât nu-mi scapa un cuvânt. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. Si apoi. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. 2anica. 'u voi citi nici o revista. cu oc. ca pâna atunci. *estea am aflat-o dimineata. *ointa era pentru mine o realitate. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". . cu atât mai mult scriu si citesc. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. nauc. cu creierul tulbure. # trebuit sa-mi îngadui. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. #m strâns dintii si am început sa citesc. îl auzeam. Easuflam greu. de atunci. 8upa câteva ceasuri. 8upa câteva ceasuri de munca. Mi-a numarat bataile inimii. #ceasta m-a limpezit. 'u puteam rasufla. #m înc.ii pe carte. usor. M-am târât în pat. în curând vor trebui sa stie. . 8aca voi fi laudat. #m citit iarasi toata noaptea. a cea mai neînsemnata miscare. 8upa o saptamâna. cu oasele sfarâmate. oricâte insulte as fi primit. iar scrisul . 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. Eram atât de în-K cordat. tânguieli. #m prânzit într-un sfert de ceas.inuita adolescenta. #m adormit în zori. M-am desteptat dupa câteva ceasuri.ii pe carte. istoria antica. pierdeam.otarât sa suprim somnul. # patra zi.isesem usa cu zavorul. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. pâna în zori. fara sa ma stie nimeni. ca sa nu pierd continuitatea. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. am lucrat îndârjit. # trebuit sa sun. cele ce nu se spuneau..ii supti în pleoape vinete. Si nu banuia nimeni. religiile. Ma încovoiai. un jung. cu oc.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam.. ocultismul. încapatânati. fara sa pot ridica grumazul din piept. usor.In acel început cald de primavara. &ând a aprins lampa cu alcool. filologia. la masa. cu roade în rafturi si în sertare. m-am înviorat. &u cât mai mult se tace în jurul meu. criza trecuse deplin. descompus. #s fi cântat. #m . spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. m-am multumit cu un pa. istoria artelor. scrisulH &u atât mai bine.. cu dintii strânsi sj 5c. aproape fara sa ma ridic de la masa. si creierul vibra ca în febra.ii pe carte. m-a îndârjit.

. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc. privindu-i.IEE în dimineata 6loriilor. 8E3M 8E # M#'#S. unde ispitele si amintirile sunt pu.. dar sa stiu a le depasi. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. Ma zaream urcând. 'u fuga de realitate ma tortura. înca o data. arbusti înfloriti. sub sprâncene frânte în ung. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. Si Mariuca îl îndragise. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire.inuia parerea ca o mai vazusem undeva.. muscând stânca. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. 8in suflet. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul. demult. 2ofteam lupta necurmata.i negri.rupul de studenti si studente ne întovarasea. la o fereastra desc.ip de fata. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. urlând..e amar si anevoie de împlinit câteodata. realitatea. cu I buze rosii si oc. . si era blonda. multi. *isam câmpuri largi si vânt aspru.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. 'u-mi era teama de ispite. #m coborât în gara zgomotosi. 'u întelegeam de ce. cu presedintele în frunte. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. de nimeni cunoscuta. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori.. 2rintre ei. renuntând. Eram de multe ori înfrânt. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. îmi erau cunoscuti. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. 'u ma temeam de e-periente cerebrale. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. *oiam sa vietuiasca.isa. râdeau. 'u izbuteam sa deslusesc nimic.i si amintirea unei vacante singuratice. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. ma abateau tristeti vec. din carne. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. . Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii. Ma îmbata. '-a observat nimeni. sângerând. 8ar celelalteH *iata. la munte.resârii. frunze vestede si colti de iarba mare. Eram toti coplesiti de primavara. *iata mea. 2adurea îsi desira mugurii.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. parul si sânii ei. !:C !:+ *III. a fost o neistovita încordare dupa eroism. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. la mine Msumi. oc.. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH.oi.. îmi spunea arunci un strain. nici 'onora. dupa confortul mizantropului.. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. prin mine.. 'u stiam câti suntem. #tunci as fi fost erou. 'u tânjeam dupa liniste. si . 8ar eroismul -singura justificare a vietii . sufletulH. eroicul. pe atunci. am zarit un c. *ointa mi-o înaspream prin munca. într-o vara. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. Si totusi. neînfrânta. ci vointa de a stapâni. din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-. 8e ce tresarisemH Ma c. de nimeni cunoscuta.ii verzi si nostalgici în umbre viorii.i de mirare. Eâdeau. revelat siesi de singuratate. 2rintre copaci.ii.

. si baietii erau prea zgomotosi. . 'onora ma c. si fetele râdeau. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. în curte.*ictor EftimiuH.. când sunt tânara. poate. si ma desfata gândul ca a ramas aici. Era frig întunecat printre candele.&e vretiH Eminescu sau .. Ma privea fagaduitor si atunci.. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere.. 5 clipa.melancolia adolescentei aspre..i verzi. râdeau.inat în biserica. am întâlnit iar râsul fetei cu oc. soptea.. întorcându-ma.iul.6ugi de aici. palid.. 5ase galbene.#si4 &um de n-au g.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. 5 înconjurau cinci baieti. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie.i verzi soptea... enervant. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. pentru ca aici sunt umbre...ii lacramau dar poate nu lacramau. în padure./aide.. &eilalti plecasera. . 2oate eram singurul pe care sa-l supere. Ma uimea si ma tulbura. cu dragoste. Ma supara..#legeti alta. fara sa înteleg.ema. în acelasi timp. 2arul ei îmi tulbura pumnul. mate. zâmbind gales..aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. 'onora nu era trista.. ..ii eiH. M-am prefacut ca nu vad nimic. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii. acum. nu vrea sa le asculte. îi luceau oc... întuneric.ii râdeau. #m pasit smeriti si ne-am înc.ilippide. în curtea manastirii era prea multa lumina. a ferestre.icit ca era un poet tânar. Era de acum liniste.emat...opârceanuH .ezi. &osbuc. Minulescu. . .. 5c. decât faramituri de desfatare. si se bucura ca renaste viata cercului. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza. am mâncat pe fata alba. trecut.. înflorisera ramuri de cires... pentru ca râsul fetei era pentru altii. mi-a îngaduit sa ma întristez. &ele doua "6lorente" facura cafea.iciH . #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie. stapânindu-si râsul.*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. 2e mine m-au c. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. am sarutat-o. &ând i-am trecut prin fata. printre coroane vec.2. si fata. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. a ramas tacerea în biserica.. #m râs amândoi. dupa câteva versuri. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. 6ata se opri. fara lacrimi. ci numai mi se parea mie. .. 2lecase.ii si rasufla cu nari fierbinti. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. s-aduce rac. 5c. . iar afara e soare si zvonuri de viataK si.i... Si eram fericit. cu înfiorari metalice. oc. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc. Iosif. lucioase sau putrede.. 8emostene 0otezH. 0anuiam tristetea care o napadeste. &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii.i. poate. #rg. . pasind. larg. Si râsul continua clar. ca nu stii nimic4 #sculta alta. singura. Si fata cu oc.Spune-o p-aia cu balada popii.. . întinsa deasupra ierbii si frunzelor. Eadu .

poruncea. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz.icestiH . #m ales un trunc. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn. 0ucle scurte îi întunecau i fruntea. *iorica. !7$ 5 stiam atât de bine.i verzi venea alergând. cu umbre.. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. aproape de lac. Se ruga. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit. I-am apucat mâna.. #vem o prietena comuna. *orbeam deslusit. . domnisoara.'umai în palma. .iar fata de sine. duduita. . torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis. te rog sanulspui. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri. slab si vast. ..2e dumneata te stiu de la 6acultate... strecurate cu pricepere.ândul ca as putea parea ridicol. Eu eram încurcat. spuse lui 0ibi.se plimba pe alee alaturi de 'onora. cu contrastele evidente. 6ata cu oc. Eu vorbeam. mai atenta.eama.i verzi voia sa stie. &ând si le resfira. Eu încercam zadarnic sa mi-o înc. cu gânduri ascunse c.. .i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit.. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei.îti multumesc... am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. fumând si SVptind. 'n va pot trada caracterul în public. ostenita.. . &ele ce aflasem din 6reud. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH ..i verzi le raspundea tot atât de prompt.iciri în ceasca de cafea. începura inevitabilele g.. spune-mi si altceva. de lamurita. "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte.-o multumea nici un tâlc. 0ibi s-a luminat. nu înteleg. 6atal. 2resedintele se desfata. se alinta. o revoltara.iromant. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. Ma asculta tot mai interesata. . încercai eu o retragere onorabila. râzând si clipind.2ardon. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. fereste-te.i rasturnat.*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn. ma calma.2oftim4 îmi întinse palma.. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. . . mintii eu încercând un zâmbet de c. fara "d-stra" si fara sa rosesc. 0aietii începura reflectii ironice.. o simteam atât de apropiata. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. 6ata cu oc. adaoga cu sprâncenele poruncitoare. îmi ajunsese si mie rândul.. . Sufletul fetei cu oc.Eu. 6ata se supara..8aca îmi banuiesti numele. . vorbeam..ipui în biserica. 6ata cu oc. 'umai atâtH 6laide. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. Stiu si cum te c.Spune-mi.8e unde stii si astaH.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g. îmi apuca pumnul si ma sili.6ireste.&u d-ta nu mai discut. .... #m trecut apoi la .. '..Mai bine sa renuntam. ispitea. .

emat lung prin padure. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri. Sfârsind. de pamânt. nu stia ce sa-mi spuna.. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. însa. pe câmp. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. dupa ce ne-au c.. Si.. gândeam eu. -'u.. ./aidem.. ca nu ma priveste decât pe mine. a rastimpuri. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. 'e opream. 3n capriciu deplasat. #m întrebat-o daca îi era frig.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. Dâmbi. am trecut de padure si am ajuns pe sosea.ii alunecându-i peste lac.e. 8ar daca d-tale nu ti-e frica.rebuia sa ne grabim.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. în servieta.. . despre se-. ca îi e teama sa-si ?@ase oc.. pe sosea. fata tresarea si oc.. -'u. . a gara. #m vorbit. nu. . Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna.icesti si visurile. cum ceilalti au plecat spre gara. iar mi-e frica.. Si nu voia sa-mi spuna numele. S-a îngrozit. Mi-amintesc cum s-a înserat. stânjenita. . .Mult. pe care nu le spusesem 'onorei.fata.ovarasa mea le gasi fara perec.. despre biruinte nestiute de nimeni. *orbeam. foarte mult. 'u stiu în ce cartier sezi mata. . lai rastimpuri..ii verzi s-au înspaimântat o clipa.8e abia în oras..*om ajunge la unu noaptea. #pucasem cararea ce ocoleste lacul.#lta solutie nu eH -'u. apoi au râs. departe.imbase. 5c.*a jeneazaH. îi surprindeam. . 6ata asculta. si-mi povestea. .i-e fricaH !7% . . o întrebam.rei... câteodata. Eu i-am vorbit de tul.ii verzi îsi paleau luminitele.5 aventura mai mult. sa ne odi.Mi-e frica.8umneata ai bucle. 'oaptea stapânea rece si senina. despre carti... #colo întelegeam mai mult. #veam mâinile argintate ? de luna. . . stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului.&âte ceasuriH . nici lui 0ibi. #m ramas pe trunc.iul rasturnat pâna seara.. .. mai pastrasem cornuri si cozonac.Mie. oc. .. . Marturisea aceasta fara alte cuvinte. #m întrebat-o de tovarasii ei.. am vorbit desc.ii alaturi... nu a glumit. .Sunt niste colegi obraznici. si-mi povestea...is si mult. totusi. despre înfrângeri. despre visuri.nim pe marginea soselei. vorbeam... 2oate o înspaimânta noaptea. 5bservai.. de flori. . #diau arome de iarba umeda. Se sc. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. se alinta ea. care taie calea ferata. peste padure. 'u m-a întrerupt..rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti.Mi-e teama sa nu-ti placa. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. #veam atâtea sa-i spun. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. #m plecat spre gara când rasareau stelele... a rastimpuri. ea serezemase de trunc.

cu parul înfrigurat de adieri.. Si înapoia noastra. îmi destainui preferinte prin 3niversitate. 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. ci poate numai "le compagnon". iar ea ma asculta. Mi-amintii de toate .. nici altul. niciodata nu ma simtisem mai odi. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita.. în fata casei. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti..&ât sunt de inculta. &i numai un sot vulgar si copii.. tot. 5rasul o înviorase o clipa. Mergeam. luna. se întrista ea. cu musc.. acceptând tot mai mult mediocritatea.ot nu ti-e fricaH -'u. . profesoara cu sot functionar. însa. # trebuit. de absenta aerisirilor. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o.. draguti si prosti.. visuri ca ale d-tale. sa urce stradela cu piatra tare... uitându-si nazuintele si dorurile. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. Sa-ti mai arat palmaH -'u. ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. Ma simteam mai puternic.. *ei lacrama sau vei plânge. Si mergeam. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. tineri. la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul. toamna. .. . o vreme când nu vei mai avea nici regrete..8aca vrei. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. Eu.#m început sa ostenesc.oamna c..2arintii d-tale n-au sa te certeH . Ea pleca pleoapele si pasea istovita. . o înspaimântase. si eu vorbeam. ca n-ai vazut înca lumea. apoi. cedând zi dupa zi.. #cel om nu-i va fi numaidecât sot.. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere.3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi. ceas..eiata.'u mi-ai g.. #m ajuns târziu. viata de provincie. o întrebai1 .. în mediocritatea sura Si invincibila. Easufla prelung. soseaua alba. bratul meu. la vârsta mea. &um de am ajuns. Si apoi.nit.. îi întindeam mâna. cu latrat de câini si felinare pâlpâind. *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc.. *ei uita tot. . te va înabusi viata orasului mort...&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. poate.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului. printre profesori si studenti. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. cu luna înapoia noastra. de amanti si copii. *ei uita cartile frumoase.remura. ca n-ai trecut oceanul. . sunt absolut libera. E stupid. si osteneala o coplesi. îngreunându-mi pasii. *a veni. abrutizându-se de munca stupida. apoi...i proaspeti. !79 .icit viitorul.. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. Ma opri. în fata casei. spunându-i "noapte buna". 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata. duduie.#stfel. . îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate..eama atâtea amintiri. . . 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii.. dupa doua.2arintii mei nu stau aici. Iar înaintea noastra.. pustiu de suflete.

astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. . .. care îi place. cu oc. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. 2entru ca esti femeie.eam.... 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc.. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. 2lângea..eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. si esti capricioasa... .#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul.5ri esti prost. &u pumnii strânsi. #sadar. '-am putut adormi.ii ridicati.. . începe o viata noua pentru mine". de insuficienta.*oi gasi un om4. ori esti îndragostit. Ea a desc. si esti sensibila.#sa spun toti si toti sfârsesc acolo. si din oc.... 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu.iar în dimineata aceea sa ma caute. 5 istovise atât drumul de la manastire.. Eadu a venit c. #i pierdut o ocazie. Si am rupt foaia caietului.. #m coborât din pat si. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . #ceasta o putea face oricine. ori esti nebun. alaturi de o necunoscuta. zâmbind.. Ma simteam singur si puternic. .. plângea. #tât. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie . # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. 2oate eram singurul care veg. &ând am privit-o iar. începuse vânt de zori. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. poate. si cea mai eroica.'umai atâtH -8a. #m plecat singur pe strazile pustii si reci. si ca nu vei fi fericita.. niciodata. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta.!7" 8e ce m-am întristat si eu. mai ales la anumite femei. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi. simtind cum îmi ajunge prietena.. Mi-era mila de oc. de timiditate. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari.is alene poarta. Ma astepta la fiecare gara.8umneata glumesti. când depasirea nietzsc. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie. 8e aici. sfârsite.. !7: IW. înainte de a începe lucrul. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba.. înteles întotdeauna ca o bruta. cea mai frumoasa si cea mai noua. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor. am glumit.. &redea ca îi ascund. . dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata. 8umneata vei suferi mai mult. 6lorii. . Iar a lacramat. resemnarea nu înseamna fericire.. 2recizez. în padure. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. cum d-ta nu poti atinge.ii ei. cu o siluire pe brazde. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. 8ar m-am întrebat1 de ceH. Si eram fericit. Dâmbii. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. Eram fericit. # izbutit sa vorbeasca.. alergam..&a sa supravietuiesti.. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra.

e-clama..Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita. alaturi de ispiteH.&u dumneata nu stiu cum sa ma port.eiere de e-periente.. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva. . printre încordari si nostalgii de mult apuse. o cucerire de a mea în ultima iarna.... .#u facut-o altii. am înc.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat..eiat eu. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa. cu sase ani mai înainte. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat...... eu ma . crunt. #m rosit de bucurie. putin înainte de apusul soarelui. deodata. 2este câteva zile. I-am spus ca.in viata c. . opreste-te ca nu mai înteleg. ma suspectezi.ii zâmbind. . 8e ce sa nu o traiesc si eu. adaoga. nu luat din carti. în dupa amiaza aceea. pe cararea alaturata liniei ferate.. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune.asa-ma sa spun eu.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. amare.. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei. .. . rasfoia. dar îi zarii oc. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat. . scrise. . ma simt atât de straina. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4. faptul acesta e concret si viu. înca o dataH. Stiam unde o vazusem. 8e altfel. privindu-mi prietenul.ie pot sa-ti spunK o c.. . 0ibi.. ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare.. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea. într-un sat de < munte.&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. . #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. amare. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti.! sem. în constiinta-mi. 8aca îti vorbesc sincer. *enise 0ibi si fata cu oc....eama 'isPa .întelege si ma e-plica. înaintea mea.. admira..otarâsem sa-mi !77 înc. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. Scotea cartile. daca îti vorbesc rezervat. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice. la Sâcele. Eticul e o descoperire...*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena.. sa fie învinuit de abuz. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. îmbatrânit. amintirile.i verzi. 'umele îmi lumina. nici mostenit din copilarie. te necajesti.. . Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. care s-a purtat revoltator de cast. marturisii eu.. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. .5preste-te. 8esi. .Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile.imiei.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. #vea roc. ..'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data.8ar aceasta nu o face nimeni.. cu un moralism pedant si fals. am auzit râsete si batai în usa.. . prietenul tau. Spune da4.ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan.

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

earei lungi. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. Si doamna care nu-l ere-l dea. Muncea în biblioteci. în lipsa sotului. minteam eu. Si muntele. îl astept.. Ma întrezaream mare. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi.otul era acum c. iar serile se întâlneau.pentru ca cel îndragit nu se uita -.. aspru deasupra asternuturilor noastre.rieg. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre.. aici. întoarce. ea improvizatii între &eaiPovsPi si . Si din scorburi se înserpuiau g.. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. rece.. mare.. îndemn la viata si f !C9 opera. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. 63E.itul cu pestera. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. Si era senin în oc. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat. în miez de vara. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. si izvoarele rabufneau c. &um au trecut. si batrânii. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios.. si auzeam ploaia. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede.< pierea pesterii. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. 'e întelegeam atât de bineK eu.. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. si desfatare în truda noastra. Si furtuna crestea în munti. daruindu-i du. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. si scorburile. Si serile lor. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. Si g.arnic. cu prietenul meu nou. de barbat. tresarind sub picaturi. de . nu-si mai risipea timpul. #m ajuns pe ploaie. în început de vara. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . 'optile calde. #m adormit cu du. strivite pe sub pietre ca viermii. I-am spus ca îl piz-muiesc. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. din dragoste.inul începutului. în munti. îmi povestea c. pe care el le crede. si atât de curând. &ine stie.. sincer.rasnete în brazi ne-au desteptat.la. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. WII. 'e înspaimânta apro..oven.. 2rietenul meu era palid si înfrigurat. si se învalmasea cu noaptea. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. si nu a izbutit . &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam. . 8oamna lui e un e-emplar atât de rar. prietenul meu era fericit. am ajuns la sc. aspra. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. Eu. si apele se îndârjeau asupra sc. pe blana din salon. de nelinistit. &redea în el si în iubirea doamnei. 8e acum. I-am fost sprijin. cu prietenul meu nou. Si juramintele lor.emare. o banuiam întunecata si j umeda. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. #fara. se dezlantuia furtuna.. cine stieH. ci numai ne încordam madularele în mers lung. si nu-l mai iubea.înaltat.... cum a luptat ca sa uite. el daruindu-i versuri. . si fulgerele înalbastreau peretii.inuind ca mânate de isme.. crescut în bucurii.ii nostri.3'# # S&/I. 5 banuiam fara sfârsituri. niciodata. si auzeam izvoarele. si cum nu se mai pot. # fugit. îi daruise puteri de munca nebanuita.itului.. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. ce se va petrece cu mine. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. Si vântul napastuia urlete de si. rea.iceam în jurul nostru râs de munte. care nu iubeam..

ristos. iar acum. la credinta ortodo-a. audam amândoi seninul. Daream stele stralucind.8a.. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta.ease toata noaptea în bisericuta. teologiei. #m desc. 'u aveam nici curajul sa pier. credinta în 0iserica. sa locuiasca la sc. 2rietenul meu a oftat. Sus. florile si vântul care se potolise. tresarind. în urma. Si atunci. m-a dus la 'oul testament.eneva. R 8imineata. . întemeiata nu numai pe 'oul testament.ar. . ce se pogoara prin . nu poti dispretui filozofia si teologia. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. Iar cetatea omeneasca. e mai mult decât credinta în 'oul testament. &restinul moare si învie în &. am întâlnit un tânar palid. Minunea. trebuie sa primesti teologia si. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. dar deplasata. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. care îsi tânguiau acum înfrângerea. 8e altfel. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g. filozofia. 6aptul s-a petrecut la .. deci. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. cu tâmple boltite. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. o cetate a lui 8umnezeu. pe fereastra. ci numai printr-o e-perienta. am încercat vindecarea prin &.. ca sa ma vindec. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. dar. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna. în noapte. înainte ca prietenul meu sa raspunda. cu fruntea uimitor de larga. ca noi. Eram ostenit. #m crezut. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. iar nu prin dogma. unde mi-am c. 'oaptea îmblânzise muntii.eara ce risipea întuneric. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu.. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. umânarica pâlpâia umilita de vânturi. înc. coborâta din veacurile g. Se împotrivea cartilor..ii catre celalalt. nici repeta printr-un proces rational. am vorbit.it o saptamâna. *enise si el. 'u se sfia marturisindu-se crestin. . o data ce ai primit 0iserica. &ât a durat tacerea noastraH. pe stânca din coasta sc. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu. . 'e-am amintit furtuna si spaima.etei. cu temei de magnetism animal. . la teologia catolica. pe care de asemenea o marturisesti. suferind de piept. 0anuiam o discutie interesanta. 3rcam o coasta aspra. 2e drum. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. apoi..inându-se. *oia crestinismul absolut. #steptam. #sa eH .ristian Science..itului. !C: .Iar e-perienta e credinta. am plecat mai sus. Studentul veg. pur.eltuit ultimii bani. #sadar. # privit.. Era student la Matematici si 6ilozofie. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. 2rietenul meu se e-altase.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. pe care o marturisesti.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. sub cer clar. nu se prezentase la nici un e-amen.Eu nu cred în 8umnezeu.pur. 8aca esti ortodo. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. ci si pe învataturile patristice si conciliare. filozofiei religioase.Sfântului Ioan. întrerupse studentulK pentru ca. Se însenina.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale.&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. M-am asezat pe patul alb..

8omnilor. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. . . . ca sa-ti pot tine minte toate greselile.si ecumenic.&red ca nu ai dreptate.. 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. Eu nu cred. .iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate. 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin.arK marturisii. 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur. . adica siguranta ..ristos.. criteriu si valorificare.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . pe care o stapânesti. . care e mai mult decât un rit si o credinta. . Eeligia d-tale e pragmatism si magie. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii.2entru ca plecasem de la crestinismul meu.'u.otusi. .#cesta-i protestantism.iar cei care nu vor crede niciodata. . *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. încât c..Eu socotesc crestin orice erou al du. cum are 2rietenul meuH !C7 . .. pentru ca te stapâneste ratiunea.arului. . . de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. desi eu îl simt. îti accept învinuirea d-tale de protestantism.5 ai. si totusi am avut o e-perienta religioasa. m-a facut crestin. m-a transfigurat. e un suflet crestin. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. pur ortodo-. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii. ai câstigat-o singur.#dica protestant. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica.. vorbi studentul. adica credinta.ar. recunosti si credinta. e-perimentând pe &. etern si infinit. 8-ta singur ai spus. cu gândirea din istorie sau biologie. Ea nu ti-a fost decât daruita. . 8e fapt.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri.i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier.6ii te rog scurt. implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. prin austeritatea si sobrietatea lui. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci.#cum gresesti si d-ta.. Eu as recomanda c. #cum. care vor studia filozofia sau matematica. creator de valoriK si-l recunosc ortodo.. . .. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare.i se pare ca nu crezi.. fecund.Si totusi. dar te temi s-o recunosti. care e îndreptar. dar nu starui. înca. eu nu cred în 8umnezeu.ului.#dica eretic.'u-ti cunosteam. .5 marturisesti aceasta acum.3n crestinism actualizat. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. întrerupse prietenul meu. 'u am nimic personal într-însul. în mine e-ista acelasi crestinism viu. #i crezut atunci. 6ireste. . de ce ne întrerupiH . 5rice crestinism autentic e si personal. . .#tunci. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale. însa.#cum te înseli fundamental.'u poate fi decât personal. erezia. . care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin.#tunci. -Eu nu cred în . . .

otte.Si totusi.. '-ai sa izbutesti nici un act eroic. de elanuri. erai înfrânt. *reau sa fiu nebun. *reau sa pogor vointa ideilor în viscere. &restinul depaseste omenescul.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . . ci 8umnezeu.2rimatul du. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. Sa pastrez ascunsa taina cea mare.&el care lupta cu sine ca sa concretizeze.'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari.*orbesti copilarii. aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine.&are suntH . din înfrânare. în genere. 'u cred decât în &. #ltfel. atunci când nu e asimilata.îndoiala aceasta am avut-o si eu.. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit. aju-tându-te prin . . . ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. vorbi întristat studentul.otarâri. . ca sa vietuiasca ascetic. &el care renunta la viata celorlalti.&u atât mai rau.înca o greseala. ai sa ajungi erou. toate având un tâlc nepatruns. din e-altarea unei etice crestine. 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. ci erou.. temelia e-perientei religioase. dar nu oricare erou al du. Sa nu ma înteleaga nimeni. *ointa omeneasca. vasta. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. .ul d-tale de tânar e-altat. Eroismul d-tale e pagân. te apro-2ii de ut. . asa cum altii se multumesc a vietui în nori. în du.8esigur. sa ma depasesc prin e-periente si suferinte.. sa întrec pe toti cu faptele mele.e-a ajutat..'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism.E frumos. !C+ . vointei divine.&restinul e astfel si un erou. conducând la transubstantializare. 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe.e contrazici si d-ta.#m sa izbutesc. fiziologic si socialH . . 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. .. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista.ului e un crestin. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament. .#i uitat esentialul1 gratia. ca un sfânt. . sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.'u cred în 8umnezeu. eroismul.Eu nu anulez valoarea vointei. . e vointa. dar o cer iluminata de credinta. e prezumtie diavoleasca. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca. . 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale. pentru ca vreau. iar nu unul de vorbe. prin . &el care întrece omenescul. . 8e altfel.er.ratia e esentiala pentru teologi. prin Iisus. . asa cum a fost 8ante si 8on guic. #cum va înteleg deslusit. . *reau sa ma depasesc. pâna ce nu voi mai fi om. 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou. pe care îl vrei realizat numai prin vointa.ar. de nostalgii. crestin. . prin tacere.ristos. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva . . Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale.ului. . 8-ta crezi în fortele d-tale. . însutindu-mi.'u pot s-o cred. *reau sa realizez un eroism concret. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism.ar.#m sa te lamuresc.'u înteleg. rastignite pentru o nebunie a du. Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. sa vietuiesc în lume.ului. . dar eu sa fiu erou.Eroul îl depasesteH .

3n Sf. cu o dedicatie trista.#sta nu o cred. ridicându-se1 .. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. sfânt. daca m-ai întreba1 "&rezi în . ..iar. sa creada..ip erou. 'oapte buna..i. în nesiguranta. am sa ma bucur împreuna cu d-ta.. &ând am intrat în c.ilie.Eu stiu cât si cum sa cred.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. cum doresc si pe 8umnezeu.5 ironie finalaH . .&u cât te vei apropia de solutia crestina. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. 6rancisc si 2ascal. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. 'u pot dormi linistit decât în primejdie. ." . dar lacrimile. . personaleH . . .. &restinul e optimist si senin.2redestinareH . 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii. realizând cel putin un fapt eroic.'uK .ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. -Sa-ti ajute 8umnezeu. #poi. .. S. Eu aveam în sac un caiet alb...'u 8ar vreau sa ajung cu orice c. 'e-am întors la sc. . cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc. #m ramas o saptamâna. . în durere. Intr-o dimineata. m-a sarutat si a plecat. asadar. încât sunt ispitit acum. .eliile si #pocalipsul.. Mi-e teama. prin padure... citind Evang. Mi-e mila de suferintele d-tale. ma îndoiesc de . El gândea.ia muntelui.arH". Studentul coborâse în #rdeal. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate.it. . Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri. ci astept gratia. 6rancisc fara gratie.. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. cu atât vei fi mai senin. 6rancisc. 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta.'u întelegiH E un simplu instrument divin.Iata eternul pagânism nostalgic.. Mi-e atât de dor.8e ce vrei sa te c. la o ruda. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa.oate acestea sunt discutii desarte. sub cer senin. în plictiseala amara. de fericire. Studentul întari. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei.. . Esti demoniac.racian. Era atât de fericit ca are s-o vada. 2oate am sa evoluez.. înfasurati în vânt.#m sa ma rog pentru el. ânga caiet. #ceasta e pozitia definitiva. 2rietenul meu tacuse de mult. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. ..&redinta te face fericit fara eforturi eroice.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi. .8ar ispitele pe care le înfrâng. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. 'e-am asezat toti trei pe muc. Mi-a daruit un e-emplar din .îi scriam ei.ilie. c.2entru ca astfel pot ajunge erou.inui toata viataH .5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. '-am spus nimic prietenului meu.8ar eu nu vreau sa fiu fericit. prietenul meu s-a dus în c. dar suferintele. -am întovarasit o bucata de drum.. luminat de un zâmbet.ar nemijlocit si infinit. 8ar nu cred. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc.*reau sa fiu Sf. . 'u cred în fericire. 2rietenul meu rosti. 8upa o saptamâna.

si-mi va mânia fortele. cu o saptamâna mai înainte. .iuri.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. mai voios. &riza crestea.. ma c. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. #s fi voit sa vad pe 'isPa. dupa plecarea prietenului meu. si pornire spre jertfa. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. ci renuntare cautata.inuitaH. prietenul meu e fericit. îmi spuneam1 "#re sa treaca. am desc. eu ma simt mai puternic.. 'u vedeam decât pe calugari. spre renuntare. Sufletul îmi era corMesit de marasm. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. catre oras. Eenuntarea nu înseamna sc. #sadar. si c.i. Eataceam.. îmi spuneam1 "Iata. el cobora jos. .is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. pe muc. 'optile. nu renuntare definitiva. pe carari ce coboara în prapastii.". în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. fiecare cu drumul sau. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. . cu atât trebuie sa ma bucur mai mult.inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu.. de multe oi. depasita fiind criza. si o pofteam ca pe un fruct.. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea.. 6rancisc de neînteles. agonizând într-un pustiu. ca sa realizez eroismul. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna. sa înfrunt ispite mari. trebuie sa renunt la fericire. iar evenimentele. de sla-?@ biciuni. #scetismul va fi pur etic." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. Ma simteam parasit de toti. si Sf. vaste. 'e-am amintit urcusul. atitudini. 8ar. în care oamenii vor fi ispite. Eu ma întorceam spre sc. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. în seara aceea. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume. si 2ascal mi se parea rece. singur. s-o rog sa-mi fie prietena buna.inuiau întrebari. Iar daca primejdia va ajunge temuta. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras. crestea în singuratate. Sunt dator. pe ploaie si întuneric. în jurul meu nu era nimeni. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere. are sa treaca.. si dragoste. de disperare muta. nemilostive în îndoieli.ivnicie. #s fi voit sa vorbesc.. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. #sadar.&ând am ajuns pe platou.receau zile aspre. Era credinta si nadejde. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. liniste. cald. mai încrezator. 2orneam în fiecare zi. între oameni. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. daca ina voi .. dure. Era senin. Iubeam pasarile pe care.it. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei. mi se parea ca le patrund în glasurile lor.. #veam acelasi raspuns. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. ne-am despartit. cu caietul alb pe creste. 3n caiet pentru suflet.8e acum. uitat. si împartasit numai studentului si prietenului meu.

ma întrerupse studentul cu zvastica. printre perec. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult... 5amenii se strecurau pe sub ziduri. 2entru Medicina..?@ -a îndârjit prima cadere. . ale .. se înalbeau pustii. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti. e drept. -aceeasi dârzenie si încredere virila. #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre. adulmecând umbra. catre sâtui cu vile în sân de mare. 3n student luminai." WIII. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri.na. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada.#bsurd. sediul cercului.ni si va pleca la 2aris. #colo. care nu e antisemit. Multi studenti erau antisemiti. râdeam. #m plecat iar.. 5rasul se pârguia sub cer de flacari. cu un nume evreiesc complicat. ca sa putem calatori si discuta în ti.rebuia sa ne gasim locuri. apoi. 5pt luni. 2 E&#EE #m coborât senin. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin.. cu legaturi sure. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni. . #ccept nostalgia numai în 11nintiri. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari.6oarte rau. cu atât aiai bine. #tunci.amali. în Marsilia. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. trebuie sa fie nationalist.. Eâdeam. a învatat ceas cu ceas. . sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. 'e-am îmbratisat. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. ca pregatiti manifeste si conspiratii. Strazile. 6aptul trebuie supus eroului. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. .. într-un compartiment nu prea aglomerat. sase-sapte ani. înalta. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie. pe mare. e las sau nebun. # început !+% sa creada ca e persecutat. a început sa învete. cu un prieten care se despartea.Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit.. si as fi crezut ca glumeste.6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia. în amiaza. în gara am întâlnit pe Marcu.îndragosti. 2lantele iui are rude.. fara sa lase noua adresa. Eâdea.i grabite. 'u-l mai vazusem din iarna. î-am pomenit numele. . ci semn. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. El va ramâne în septembrie si va pleca. Se va odi. medicinist si antisemit. a mine în mansarda a fost doua luni. în 0iblioteca 6undatiei. zâmbi Marcu.eotoarea prietenului sau. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului.. *oi vie-Kui aceeasi viata. Miam amintit atâtea amanunte. printre . rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna.. la Marsilia. In ceasurile mari. #tunci. &ând l-am cautat pe acasa. sa nu fiu trist. vecina m-a vestit ca se mutase. în fapte. în mansarda mea. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. Singura grija1 eroismul.

încât te coboara în oc. . fetisismul.#ceasta e înca o sclava a crestinismului. nici filozofia. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. . 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni.5. #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. iritata.. . d-ta nu poti fi crestin. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei.e rog sa amintesti si pe Iisus.2oate sa ai dreptate.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri.'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu. . în orice caz. .&ând te asimilezi unui popor necivilizat.2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor. . . câteodata.ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia. salbaticie. . # doua greseala e atât de covârsitoare.. si la c. pentru ca e logodnica mea. duduia. #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum. vorbi iarasi medicinistul. sa auzim4 se bucura Marcu. 8e altfel. de la geometria în spatiu la geometria plana. apoi la greci si la egipteni.aldeeni.. ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.. 8atoria d-tale e sa fii antisemit. ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza.'u vorbi asa.. fetisism.. iar aceasta în liniile pesterilor. discutia ma stânjeneste..4 ce de complimente4. deci.8omnilor. Eâdeau toti trei de uimirea mea. îl întrerupse Marcu.2oporul e tânar. ... se mai afla aici o duduie. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. .. adica politeism condensat. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. socotii ei... !+9 .ioabelor teorii etnice.. cine sa le anulezeH . S-apoi.. .Sa auzim. 2rietenul meu e un crestin autentic.... Marcu mi-e bun prietenK sapoi. . .. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege.. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH . ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea... polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. ale neg. . . 8in cele ce scrie.. adica animism. se minuna. îl banuiesc pagân. 3n singur zeu.8omnul nu poate fi crestin.2ardon. atunci. Mai întâi. le marturisii. #ceasta domnisoara renegata.. zâmbi studentul cu zvastica. nici civilizatia. asimilata..2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii.8aca vrei.. cum spune scoala mitologica. ..8in pacate. preciza râzând duduia. &restinismul e religiozitate... . ... incult si obraznic.. ..8uduia nu se supara.5 mie de greseli într-o singura fraza.iniile salbaticilor nu erau stiinta. ma suparai eu. . e o renegare. fata straina se afla pe pamântul sau.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. la disparitia celorlalti. &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta. c.'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor..ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. magie.granitelor. alaturi de un internationalism banal si nesincer. ca d-ta.inuit între #pollon si 8ion=sos.. . e sotie si stapâna.u esti semit si pozeur. .

. #m curajul sa astept. E-pectativa e o lasitat .. camineH.. *orbi Marcu. . a 2aris. sa-si creeze critera/ valori. când se bat colegi evrei. . 2oate domnul cred în dragosteH. . când nu mai sunt cantine. îl rugai eu.. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii.id colegi crestini.8in nefericire 1K-au sc. preferând sa se afle mai întâi pe sine.iar asa.E interesant integral. . 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri.jO/ toria mea e sa-mi ec.5. n`aste S esti student îa 6ilozofie. 8aca as fi dictator. 2entru fie care deputat ucis. ironiza medicinistul. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul . când se înc..&ine te împiedica s-o studieziH . noi nu întelegem. 8ar nici n â pot raspunde. ..e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei.imbat.. se împotrivi duduia.#m mult mai mult curaj decât ai banui.. 'u mai sunt socialist..'u e c. . voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor. vorbii eu. .#r fi interesant. 'e întelegem.. . insinua studentul.Stupid.&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele.Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra.. . si o înteleg gresita.. pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. . zâmbi Marcu. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta. eB Suntemibarte buni prieteni. pagubelor si câstigurilor. li int ...oti trei rosira. .0ine spus. Marcule. sau acea "s=mpat.. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul.'-am spus c.6ireste.. zâmbi duduia. . .2oate crezi ca ne iubimH .e înseliK tara nu piere.... !+: ...ie amoureuse" cu dragostea. 8ar eu studiez biologia. ma iriti inutil.ilibrez si sa-mi luminee constiinta.#ntisemitii.. daca voiti sa mi le estainuiti. cu toata gafa pe care constient o fac.. 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice. .iar asa. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. .. . 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism.'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie. beau o sticla de sampanie4..evcontrazici ia st etnic1 sânge.8esi indiscretia e stânjenitoare.4.#r fi interesant pentru mine. 8uduia j pe fereastra. 7 un e-emplu de dezordine. *orbesti de "si sti ia Medicina. . singura care da rezultate. te-as împusca.. nici în ^atPmalism.. fireste. râse duduia. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema. Studentul încerca sa glumeasca. nu ma supar. fiu motivul legaturii d-voastra. ci atentate împotriva guvernului.ara poate sa piara.. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela .

catre perec. pasii pe drumuri neumblate... si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. epicureu înnascut. câmpurile sub soare.Eu cred în stiinta si în tine.. si iectunie. Seninatatea mea e amara. dar e tfectiva. pleca. despre viitorui lui. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive. El spune ca e antisemit.. Marcu e un prieten care pleaca. si toate renuntarile îndurate. Kre din noi are dreptateH". #cum. între ei. Daream gari. zâmbind.resarii. raspundeam.. Marcu a evitat.. eu cu ale mele.ândeam si nu-i spuneam nimic... despre viitorul meu. Si Marcu privea. Si moartea bunicii lui.alucinat. 2oate îsi amintea liceul..otte e cadere... si noptile de 2urim.. "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an. #i cazut si tu. . 2riveam amândoi. simplist. "Iata. El ramâne pentru totdeauna la 2aris. si prietenii lui. Eu K cred uscat. si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate. Eu ma întristam. .ea ce soptea la fereastra1 .isa. soptind. mai sumbru in adolescenta.. 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe.&red ca amândoi sunt nebuni. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . în care a copilarit. #poi am tacutK el Ondunle lui. mai vini. pentru ca eu am suferit mai mult. istoric.'-am sa fug de ea." !+7 . în orasul cu fabrici.. Si nici unul.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit. Dâmbea rautacios. r-amana cu o declaratie sentimentala. 2oate ca. dar o suport ca o ceptie.. #poi. spiter. . nebunia contradictiilor. un tânar care asteapta. pe strada cu soare mult.. logodnicii au nas aiaturi.. nici altul nu vor sa renunte la minciuna. un strain"". cât timp Marcu nu se arce m taraH. la o fereastra desc. pâna aproape de seara. se iubesc.iste.. curajul absurditatilor. marturisii.renul despica sesuri cu flacari albe. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta.. . . si-au marturisit. mediocru.8e când te-ai convertitH . Marcu însemna tot ce vietuisem i dur..urând. aceasta e tara mea". oameni plecati sub povara verii. care adulmecând orizonturi.dfc un prieten.. . Si idila înabusita plapând. ei cu medicina si cartile anar. si studentele de la biblioteca.. cu mine alaturi. atunci am cazut... gân-deam..'umai eu. 2entru mine.8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic. mediocru. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. Ma întrista gândul despartirii ive. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. el ma socoteste mistic. Eu.. . Estera. . . privea... Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris. înca.8esi nu e literatura. ea se lauda cu stiinta.'u te înteleg. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. eu cu viata mea launtrica. .. rafuie-Ne spirituale. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie. colindând vecinii în dominouri negre..'u ne-am vazut de mult. #m tacut amândoi.. S-apoi..u ai sa iubestiH . 8e fapt. .. înfruntându-se.. fântâni la rascruci de drumuri. Spuneau ca nu se iubesc. &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani.

Marcu dadu din umeri. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. înaintea si înapoia mea. viziteaza-ma. îmi porunceam sa citescK si iarasi. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn. zâmbind ostenit. în parc.. despre Eadu. M-am întâlnit cu un tânar. pâna în septembrie.. grabindu-se pentru întâlnire. ne-am îmbratisat. . e g. melodii cu ispite. parca ai pleca pentru totdeauna. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi. gândeam. Miam înc.. . 8upa o saptamâna..'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa.. si fete de profesori ma împresurau în noapte.. Ma întorceam acasa tremurând. #m tacut iarK el citind jurnale.. pe plaja.. eu asteptând noaptea. îmi porunceam sa cobor pe plaja. acum. deserturi. Scrie-mi despre Eobert. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. în fiecare noapte.aina ridicat. 2iatra era rece si cerul înalt. si colegi din liceu. diminetile. 8ar 'isPa nu era o primejdie.azda ma socotea un mizantrop precoce. singur.emat. #prindeam lumânarea alba si citeam.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. 0atea vânt dinspre mare. în 6ranta. pe cararea ce duce printre stânci. 2orneam aproape de amurg. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. bici. 2e mine ma ispiteau lacrimi. spuneam. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni.. printre vile. Scrie-mi despre ai nostri. #pa se linistea sub luna.aina si am 2asit în sus. Ma grabeam. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci. Eataceam singur. cu gulerul de la .. e mai bine sa ne despartim acum. eleganti. #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane... 8e la cazinou se furisau. SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi. suspectându-ma. Marcu m-a c. r+C I-am fagaduit. la cazinou. Ma surprindeam tot mai des cu oc.ânarul alerga îna2oia-mi. Mâneam cele ce-mi dadea gazda.rebuia sa înfrunt primejdia. în gara.i putine.Marcule. . . Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. Si prieteni vec. !++ #m pasit tot mai încet.ii pe mare.eiat . seara. 8e abia ma stapânesc. de miresme. negre în albul arg al apei. regenerare. rasarituri..'u. #m strâns mâna logodnicilor. .i. Ma întorceam seara.neam oc. din scrisorile mele". o data cu stelele.. în pantaloni albi. 6anica. &ând s-a apropiat trasura. orase cu turnuri.Sunt magulit. s-o caut printre trupurile sub soare. cu #ndrei. ostroave. 8aca vrei. fara sa înteleg pricina grabei. cu fruntea în vânt. "2oate m-a recunoscut". sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune... la restaurant. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic.iceam întovarasite de lumini. am coborât. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor. asteptându-l. "El are sa-si poarte tara acolo. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. numai. care ma priveau fericiti. spre stâncile mele.e". si profesori-despre toti. arsite. . Daream 2erec. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. XIV. de zgomote.. gândii eu. M-am întors. 2lecam iarasi. plictisesc o perec. .. . #steptam acolo vântul. noaptea. îmi zaream stâncile. 8inu. # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. Eu voiam. 8e ce ramâneam singurH.

. ramasagul nu l-ai câstigat. alaturi de un domn în alb.. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni.. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. în noapte.otarârile copilarii. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz.8e altfel. îmi spunea tu. doua saptamâni.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni. 8ar m-am oprit. sarutat mâna galant. am prins curaj.. ca viata era vana si . -'isPa4. dar prost.. ..2auli cel mai bun prieten al meu. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina. #m întrebat-o c ramâne.. #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. ..aceam.. 2aul se plictisea.'isPa.&ât va vrea logodnicul meu.. . Eram palid. pe malul marii. s-a întors. .8omnul 2aul are sa-mi poarte pica.ipuieste-ti.. 'isPa a alergat.imbat.iul s-a împotrivit. spunând ca sosisem numai de o zi. sa-i mai recunosti. 2aul se enerva. 'isPa tresari.. .... de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. de #ndrei. . mi-a spus pr m-a prezentat. a vorbit. protesta domnul 2aul. Mam întristat. .2entru un asemenea eveniment. în noapte.ânarul cu pantaloni albi se oprise.Iti pare atât de bine ca m-am logoditH ..2aule. mirata. stam si noi doua saptamâni4 . 8ar paseam înainte. gândeam. de raua cu efecte de luna.. pentru e-amene. . . ogodna va dura dr . cu ce gândH $GG . zâmbind..înc.#m venit sa ma odi. . 8ai are sa-Eâdea... în goi. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai. m-a cunoscut la un bal... . am felicitat-o.irie. S-au înnegrit de soare. .u nu te-ai sc. #poi. 'isPa zâmbi. mi-a strâns mâna. Ma întorc apoi. începu sa-mi beasca de 0ibi. palid.&e nesuferit4..E-agerezi. ... a râs.. #m zâmbit.Si dumneata. #ndrei la o ruda..aceam. . c. jumatate în umbra. . în mine.în orice caz..8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. . irnr-c noapte. &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit.2rietenul meu e un pesimist. aici..0ibi sta la mine. iritat. &apatasem o verva care ma nelinistea.2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna". poate. 8e ce se întristase 'isPaH. .8eclaratia mi-a facut-o.. -am z o tovarasa. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece.. .. ..nesc. .Imposibil.#steptam revansa. . Eu ma înveselisem pâna ia sarja. I-am întrerupt. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost.. .*oiam sa ma întorc.

si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva. . 'isPa mi-a soptit1 .. înc. 'u vreau sa stie si 2aul. # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. cu o barca automobil... si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. r n pe câmp.. sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile. .ii în cer dobrogean. licenta... . doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi. .Sa ma suparH . ne întâlneam în fiecare zi. #m adaugat1 ..Eiscant.. Mi-a batut inima.. printre capite cu umbre tulburi.#buzezi... voi avea nevoie." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata. 8e altfel.. . 'u înteleg ce a . nebanuite 'isPai. înainte de baie. .Eu vorbesc desc.MieH. E tot atât de mediocra. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri. ca un romancier. 5 plictisea cu declaratiile. . vor pleca amândoi la 2aris. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor.. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide.. spunând ca ma doboara somnul. ca un filozof. 0ibi. cu amenintarile. dar ca prieten..otarât-o pe 'isPa. într-o seara. Ma culcam între gpopi.0ibi.'isPa s-a logodit cu un anume 2aul. # venit .. -Mediocru..0ibi. # venit si #ndrei1 mai negru. mai spatos. 8e atunci.*orbesti ca un elev de liceu. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca.El. I-am mintit. #m adormit spre dimineata.. #poi. . . &u atât mai rau pentru 'isPa. 8oream s-o revad.Si scump.resesti. 'isPa n-are sa fie fericita. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine. mai bine dipus.Mâine.. &âteva zile. fepta pe #ndrei. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie. . socotii eu." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. viu sa te iau de la vila.#sa e.. insipid si frumos.. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. Ma îmbujorasem. frumoasa si fericita. .înaltator..2rimul voiaj împreuna. cu oc. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. fluierând.8e ce... Ea voia altceva... .. 2aul e un imbecil.2entru ca te-am gasit.E discretaK lamuri 2aul. . 'isPa era tot mai prietenoasa.. în gradina restaurantului. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. S-a aratat fericit de întâlnire.eie #ndrei.is. . crezu 0ibi. la anul. eu cred în cele ce spun. nu e un baiat rau. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. Era neagra.. îsi ia. vei mânca cu noi. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet. 'u-l iubeste. #m alergat pâna acasa. &a prezicator ma bucur. 0ibiH $G! . ca si oricare alta sentimentala. . . slabiciune sl provincie.u judeci altfel. .u vrei ca toti sa-ti semene..2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd..

plecam. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta.. . te-ai logodit cu marea... privindu-ne. ca acesta e un semn rau si ca.dimineata. 'isPa avu o licarire ciudata în oc. îmi tulbura linistea aici. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH ... .otusi. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor. .#m sa-i spun ca am pierdut inelul.... 'isPaH $G$ #m râs amândoi...'u stiu. #m sa ma gândesc doi ani. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia. nu stiu... . ... 8ar tuH . 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului.Sunt fericit. si prezicerea ta s-ar fi realizat. #poi. femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni.... degringolada nu mai poate fi sfârsita. 8ar acum. #m coborât încet cararea stâncoasa.. . . cu tânguielile lui. 'isPa..8aca te ascult prea mult.i..'isPa.. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat. #casa. eu am voit întotdeauna. 8upa întâia înfrângere. ma convingi......Eu n-am sa iubesc decât un om mare.&ele ce-ti spuneam eu. nu aveti rezistente spirituale..ândea.. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. .'u stiu.8e acum.. .8esi enigmatic. ca o usurare. .îl iubesti.... istovita.. ne-am asezat sa o privim. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa. logodna se poate socoti desfacuta. creez.. deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean. #m slabit dintr-o data.. vorbind. Marea se linistea seara.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten..înainte sa încerci complimente.'isPa.8aca te-ar auzi logodnicul. dar trebuie sa-ti spun. 'isPa tacea.... . 8e altfel... . #m tresarit.. de fapt. am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice. .. &eea ce vrei tu. 'isPa îmi apuca fericita bratul... Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten. le-as fi uitat.... . #m iesit amândoi pe câmp. #m încercat sa glumesc. *oi. #m ramas fara sprijin. n-are sa se împlineasca... cu 'isPa. daca încearca scene. . îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH... 2rintre snopi în capite. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine....e duce mediul.. Sunt $G% dator s-o ajut. te contrazici de la o luna la alta. . mai înainte.încearca sa-l ridici pe 2aul. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate. ]O/ buie"... fagaduiesc. insinuindu-i ca o iubescH. în fata apei nelinistite..&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele. Sa nu mai vorbim. coboram catre ape. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. 8aca nu te-as fi întâlnit. . si noi ne întorceam pe nisipul ." #m primit porunca gândului. .. primejdia eroismului meuH . la urma urmelor. . covârsit de bucurii. femeile tinere.8e acum...u ai s-o cunostiH -8a.. nu stiu..'isPa.... .....

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

" îmi porunceam.otul pierise.." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. 0a am4.. ".. am sa-nnebunesc4. #m adaugat1 "G simpla criza. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. "#cum trebuie sa ma culc. Eram tulburat.... am desc." "Ma culc.. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista. cu bratele pe masa." #m adormit greu. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. înseamna ca sunt bolnav. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda.. sa vorbesti cu .is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi." "8e ce ma întrebH. îmi navaleau pe creier." "'u am vointa4." "#m sa ma culc4..raznea..'u e-ista oboseala4." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH.. mai multa disciplina... . ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. M-am surprins tremurând.i. "Eoaga-te lui 8umnezeu. #m început sa ma rog. "începe surmenajul" mi-am raspuns. #poi.ei4." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec..raznea" era pamfletar si om temut.. .. #lta data... #m recitit rândurile din <urnal.Se publica... &ândva scrisese cuvinte bune ..rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist." "2oate am înnebunitH. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi.. în zori m-am desteptat." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . dupa ce m-am înabusit cu o perna. 8umnezeu e-istaH. *ino mâine pe aici. &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba.. .i.ândul ma insinua. Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc..icul în carne..i binevoitori.... pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine". ." "'u e-ista 8umnezeu. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4..." " iniste4 iniste pe nervi4... gol de continut... sunt o bestie... cu peretii învesmântati în afise colorate. dar vointa nu-si mai gasea ve. în genunc.. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai.. senzatia de sfârseala definitiva.. acum.. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH. "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere.Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului. Eu e-ist4" XVI.. "&ine sunt euH" zâmbii.." "8aca am înnebunitH. . la nebunie." "8oamne4 8oamne4." "8aca ma culc. Sunt o bestie.. dintr-o data.. cu canapele rupte. Ma gândeam la moarte. totul trece".

sonerii.i. . cu monoclu.. 2rofesorul m-a prezentat. dactilografele la administratie. 2ovestea o cearta cu un birjar.inuit. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. #ici.e-am angajat în redactie.. suna servitorul. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". #ceasta ma încuraja. acesta a raspuns. Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice.are cu apa. Ma îndragise un reporter scurt. nu ridica oc. rusinat.. *orbi de trasura.E frumoasaH . #m asteptat sa treaca ziua.. #m ramas... cere aspru articolele redactorilor. #tunci se adunau în redactie toti. îl însotea cu o înjuratura noua.asupra-mi. telefoane. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. cu buze umede. 6ireste. îmi spuneam. Sterge. . . râzând înecat.ii de mine. # întrerupt anecdota. c. s-a întors si l-a înjurat. brun.raznea" dupa limbaj. priltj de cearta.. necunoscuti timizi. &elalalt pasea demn.. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. altfel.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. trimite la tipografie vraf de manuscrise.. anecdota n-a sfârsit-o. . de strada si de ploaie. e-a înjurat pe toate. -am recunoscut pe ". barbati multi..iile. înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie. #ceasta foloseste.. #uzind ca birjarul îl înjura. mobil. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii... trimite dupa articolul directorului. lânga usa. adauga. #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa.. . nici reportagii.. ^nalt. Eânjea. seara. cu vesta alba si cu gesturi distante.limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt. # început o noua anecdota. gras si roscovan. #juns acasa. .âsindu-si subiect... . cu pleoape micsorate. &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. am scris pâna seara pagini pentru ziar.. am sa am grija sa te dau eu afara. de obicei.. 'ici politica. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect.enzina.'u. limpede si la porunca. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. .ii din manuscrise. cu nerabdare. 2rofesorul de logica asculta pe ". lipeste fituici pe margini.. 8e aici.. cu dinti albi. usi trântite. 0irjarul n-a vrut sa-i duca. ud pâna la piele. de câte ori mai pomenea de el. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. cu par si atitudini disperate. Stateam într-un colt de canapea. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. un barbat tiganos. nu raspunde la întrebari. # sfârsit prin a-l duce acasa. cearta pe reporteri. batrâna. cere pa. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung. 2e biroul secretarului. în ziare. #m urcat iar treptele redactiei. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c. #laturi..&eva sa las sânge.8umneata estiH. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. vorbea. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea.îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. ca sa afle subiect.raznea" si fuma. 'u sa-?@3ta.. care-mi spunea1 "2iciule" si . a plecat furtunos \n odaia vecina.. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c.8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare. cere corecturi.. # dat cu oc.

Eu am patruzeci de ani. .. caustic sub plecaciunea umila.. si la 2alat. critica literara. care inaugurase o serie de "anc.#i nostri. E vesnic bolnav de ficat. într-o dimineata.. atunci. si la 2atriar. # avut succes... 8espre oricine s-ar fi vorbit. icentiatul a încercat. fara invidie.. #m amânat doctoratul în 8rept. si lauda cu amar pe autorii contemporani. si la primministru.".raznea"H . 8in acea zi esti robul gazetariei. Eeporterul cunostea pamfletul. un titlu pe doua rânduri. &unostea toate intrigile marilor budoare. despre împrumutul e-tern. sefule4 #vem. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH .... tragea concluzii. si la Siguranta. douazeci corp obisnuit.. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. toti prefectii.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.er.6rustrarea fiscului."Eevista". #poi.e-a indus în eroare. .5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. Se culca. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. îti apuca întâi un deget. insinua îndoieli. si la *ama. *enea aproape de prânz. si la Interne.ete politice" de succes. un nume cu desavârsire necunoscut. 2oate. am scris zi dupa zi... ipocrit. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic. .. de coleg autor al unui pamflet manuscris. # intrat în gazetarie. *orbeste rar.8ouazeci si sase de cuvinte. coane. toti amantii actritelor de la . în multimea redactiei. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. am amânat licenta în Istorie.ma batea pe umeri.eatrul 'ational. îl admiram. îi citeam "anc. apoi mâna. 8intr-o polemica literara. 8e obicei.&e-a scris patronulH .. . precis ca un functionar de gara. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc. Eeporterul se aseza la masa glumind. e aproape neurastenizat. # doua zi..&âte rânduriH .Mon c. #cum. sincer. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. . larg. ajungi într-o polemica de doctrina politica. apoi capul. dar nu a avut bani. Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. m-am risipit. .. Stia toate planurile. el putea sa serveasca amanunte. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. #m pomenit. # trecut an dupa an. ataci 2arlamentul..ManuscrisH. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini.eta"K afirma. . Stia toate trenurile întârziate.. intervine reporterul 2arlamentului.E-clus4. veninos.. se interesa secretarul. nu mai pot citi decât . &itise toate scrisorile particulare sc.etelor politice"1 . un licentiat în drept..2ardon4 2ersoana care mi-a spus.. toate cafenelele literare. si procesul de asociatieMai deosebisem. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. toate întâlnirile guvernamentalilor. . M-am farâmitat..iul. aprinzându-si tigari. doua subtitluri.. un cliseu. si la &apsa. si ce-am ajunsH. toate gândurile. pe vremuri. toti preotii. pe un tânar elegant si ispto?@ tor.5mul matale. 6umeaza mult si tuseste. apoi trunc. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele.ie.. . lansa sfidari.. la tiei. slab. si la &amera. si m-am trezit ca n-am facut nimic. . o stiu de la ministru. vizuala si auditiva. Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui.

2e 'onora o vedeam rar. cererile în casnicie de la Me. de idile. . Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. . .. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa.*ine ambasadorul Elvetiei. .. cu nuanta de blândete superioara. Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii.oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. iar nu I pentru un an sau o luna. . traieste in medias resK e inima si creierul tarii. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea..ii din pagina.. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. Eadu o astepta.#sa e. si munceam de nimeni banuit.otarâre sau timiditate. 'u stiu daca era . cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. preciza autorul "anc. Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita. e-altat. Ma enerveaza orice carte. Si curajul îmi crestea. . si ajungeam obraznic. ... .arnic. cu gânduri multe. 2lecam înfierbântat. 'ici 0ibi...gazete. de pâine si de putregai. s-au împartit pe la mese blocuri albe. ManuscrisH. fumând.. îmi suspecta .. fara sa-si ridice oc. în treacat. el.&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. de cursuri.are cu apa. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. .. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim.4 . Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram.azetarul se naste în fiecare dimineata. asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici. vorbi profesorul de logica. -5raH . 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. cu geanta sub brat. ca e sfânta. porunci reporterul gras.. îmi vorbea prieteneste.5 conferinta diseara. cu sângele rascolit.etelor". cu spalturi.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. nici 'isPa nu stiau nimic.'eanuntata.. Si toti stiam ca e îndragostita."2iciul". de spirt. interveni secretarul. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. pentru ca o g. s-au adus pa. în sala vasta alergau copii cu manuscrise.azetarul e un erou. . #roma cemelei proaspete.. în fiecare seara. .Eu am cercul de studii.. s-au aprins tigari. începu . 'onora nu se supara. Iar au rasunat sonerii. vorbi cel roscovan. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice. pe bulevard. . anunta secretarul. 'u întelegeam ce îi putea spune. 6iecare încerca sa para cel biruitor.iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. în mansarda. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica.. corectând ultima fraza scrisa. Mare mizerie4.adia. . Miros de cerneala. în-muind tocurile în calimari.'u insulta gazetaria. .raznea. *iorica iesea de la facultate. e inepuizabil si inedit.*-ati apucat de taifas. socotindu-le glume. lucioase ma desfata..azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. Si ma înduiosa. . tuciurii. Eadu nu putea fi crezut. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . .*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul.urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.5ra cinci si un sfert. care nu absolvise clasa a saptea.&ine se duceH . .Eu am &amera. tulburate de se-ualitate.. îi întâlneam în apropierea serii. de plumb.

. 8e altfel. Ma supara capul. întorcându-ma singur acasa. siguranta musc. îmi simteam sufletul sfâsiat. n-a vrut sa se mai duca la slujba. 2e drum. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. ma privi si se aseza la I masa. &. "&ine l-o fi . într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. zâmbii eu. cu 'onora..M-a înscris "Malec". 8e ce m-am întristat.. certurile dintre sotie Si sora. toata noaptea..neste dupa e-amene.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". . erau atât de departe. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul." Dâmbeam. mai amar. '-am scris. într-o noapte.'isPa are dreptate pâna la dragoste.iar domnul Elefterescu era acum sc.'u v-am spusH sunt corector de noapte. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca.ilor.'isPa se foloseste de o alegorie stupida. fara sa-mi înteleaga nelinistea. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. poate. 2area umil.'u cred. El ma privea atent. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. o vad atât de rar.. în fund de provincie sau de ma. &a lupta e zadarnica. Mi-am strâns pumnii. pentru ziar si pentru 3niversitate. într-o mansarda acum îng.imbatK mai batrân.. . gândeam eu multumit. de înfundare în balta staruia. #m cerut un pa. e-amenele pierdute din pricina slujbei. alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK .'isPa se odi...em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. de 'onora.abriel.ala. . 'u stiam ce sa-i raspund. alaturi de domnul Elefterescu. . Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule.i-am spus ca lucrez. ". "Seful" era încurcat de descoperirea mea.ilor mi se tulburase. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. înc.. alaturi de un presedinte. . "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. 2rofesorul trecu pe lânga mine. saracul. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta..eiai eu.. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea. aveam ameteli. tristetea care ma coplesea.. de 0ibiH .umea vorbeste altfel. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. Sotia s-a întors. uite pe TMaiec_4".gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. Senzatia pliabila de agonie. rupt de fâsii straine una de alta.&e face domnul .. . 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic.8aaH.8ar 'isPaH . încercam sâ ma gândesc la festival. -plecat. 8imineata.abriel a cautat-o ca un nebun.nesc. #m scrâsnit din dinti.. sefule.Si dumneata pe cine cauti aici. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. ranit... plânsul lui .. .ar cu apa....otul s-a petrecut aievea". îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. s-o c. Erau atât de departe. i-am raspuns ca lucrez. la plecarea mea în miez de noapte. amintindu-mi petreceri de iarna. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea.. #m aflat cu uimire ca nu e student. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei. sigure. domnule ElefterescuH Mirare. . de nervi destinsi. . erau amintiri. ci corector de noapte. la sticlele baute. . la berarie. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete.etata de singuratate. 'u mai pot deosebi visul de realitate. la mare. ireparabile.

pe care nu le cunoaste nimeni.otarârile mari. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. acum." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. Eu m-am luminat.învatat sa scrieH" ma întrebam.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". &u cât era mai primejdioasa ispita. 8escoperisem un verb. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. râzând1 "Malec"H "Malec"H.imbat. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . cu însusirile ei de aleasa feminitate." 8omnul Elefterescu a tresarit. *rea. luni de libertate. &um ar putea întelege nebunia . prietenei. încât m-am lasat blând pe scaun. 'isPa asteapta confesiuni.'isPa iar s-a sc. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. când munca se istoveste în miez de noapte. #m rostit. #steapta marturisiri. mai tare4".otarârii meleH Ea banuieste tot.. aproape.. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. îi vorbesc aspru. la masa. Ea iubea toamna. uluit..Sefule. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. sa o umilesc. Ma viziteaza des.. îmi marturiseste ca plânge. Strânsei iar pumnii. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. sa-i spun. sjl. 'u stie unde." 8upa-amiezi de octombrie. atenta si trista. 'u întelegeam nimic... Servitorul mi-a adus corecturi. catre parcuri.ii îmi licareau de bucurii. E atât de nostalgica. zgomot surd de tramvaie. #tunci. Eu îndragisem iarna si vara. si-l repetam în gând. #sculta mult. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". Ma temeam de toamna si o înfruntam. în amurguri prea sângerii. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite.. te-ai facut palid. am luat corecturile si am cerut." Eram atât de ostenit. . 'u se întelege. lucrez". 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. însa.. 6ireste. nu stie cu cine.. ] -&eaiH. o dispretuiescK si ma dispretuiesc. "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. Eu nu pot minti... 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. 'isPai.imic. M[am înseninatK nu visam. Ma frecam pe frunte.. în fata mea. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril... m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe.oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. 'u vreau s-o înteleg. afara de . .. Eamâne pe drum. fierbinte. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. câteodata.. 0anuieste ca o iubesc. Ma reconstituieste intuitiv.. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare. #m tresarit. creion c. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. Eu o uram. în mansarda. Stiam ca trebuie sa izbândesc. $!7 . "*reau sa înteleg4. 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu.eama sufletul meu. &eH.. ". 8omnul Elefterescu îmi vorbea. sânge fierbinte stropea creierul.. *rea sa plece. încapatânat1 "sa lucrez. "Eu am scris acestea"... cu sugestiile mele. numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. gândeam. XVII. cu prietena mea. #poi. 5c. agatata.. perfectaH.

.#tunci nu le-as fi cunoscut. ^.....u ai vointa. lânga tine.. I . e torturat de obsesia depasirilor.0ine. #i mai spus aceasta si asta-primavara. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect. e-ceptând. nici sa te istovesti în garsoniera.... ma oboseau... 'u te întelegK treci prea departe. 3n barbat.. #i sa îndepartezi toate ispitele. . toate viciile.... îndârjit si calm... .Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza.'isPa. eu nu voi fi fericit prin ea. e drept.. .&ineH. si totusi sunt nelinistM ta. sunt inutile conversatiile. voi pleca. *rei sa pleci.u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales. Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin.Eu nu pot.Eu nu am sa-mi iau sot. întelegeam ca. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. ..'u stiu cum sa te lamuresc. . *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita.. #cestea. ci ma îmbogateste cu e-periente...2aul a fost un accident.. .. &ând am sa sfar-sese. oricât de perfecta ar ajunge. toate farmecele. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri... ci da putinta celei mai furioase libertati.. *reau sa plec. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.#lege un coleg si desteapta-i vointa. genul 2aul... de sufletul ei. modelându-i sufletul.... ci crescK asta nu stiaiH Si apoi. Sotul tau va fi un fericit. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila. oglindindu-mi vointaK atât.ibrida. stiu. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. îti poti îngadui toate e-perientele. Ispitele biruite nu dispar. 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc... în ceea ce prives trupul.#tunci nu te mai gândi. .. &ele doua vieti nu se e-cludeau. . ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile.Stii la ce ma gândescH a plecare. . pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege. fireste. vointa nu mecanicizeaza. . 5c. . *oiam sa fac din 'isPa o alta opera. .... 8e altfel. dupa ce te-ai realizat launtric... ci munceste. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze.. Ma tulburau... fara anticipari în gând.'isPa. . #cum. alege-ti un tovaras. 2e banca din parc. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp.. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita. gândul plecarii e stupid si inutil.*orbesti ca o bacalaureata.otarâta.... fara nostalgii. ne... toate voluptatile. vie. eu ma întunecam. #i sa ajungi un resort. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez.. toate ratacirile.. te mecanicizeaza.. îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa.. râdeam amândoiK nu de 2aul.... 8ar de aici la . îmi rapeau timp... Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina.ii verzi s-au îngândurat. însa. pleaca. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac.. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita. 8aca nu poti pleca singura. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni... .5 femeie nu poate.. 'ostalgia ta e ..

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

Situatia era penibila.iar programul înscris solemn aici. cu familie stravec. mult calm. #r fi prea multe de spus. Eram nespus de atâtat în verva.*izita în redactia *ietei românesti. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. c. Si.'u suntem decât niste prieteni ciudati.8imineata. ci mi-a anulat patru zile. S-au întors împreuna. baiatul îi placea cu adevarat. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti.. multa sobrietate. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici.oc.otul trece. poate c.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. Eu eram fericit.iar fagaduiti. orice urma de sentimentalism dispare. de *iorica. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. cu studentul îndragostit de 'isPa. îi vorbeam mult si cald.. mai nelinistit. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei .otind în urma noastra. nu am putut lucra nimic câteva zile. asupra-i. . Si *iorica era fericita.. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. 'e crezuse îndragostiti. si mi-e colaboratoare. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. 6etele trebuiau sa zâmbeasca. Era aproape o zdreanta.. 2oate. cu cearcane. daca as fi izbutit.nicei.#seara am îmbracat-o ultima data. &ând ne-am spus1 "0una seara". 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt.icit si împartasit gândurile.iiH. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc.o. într-un compartiment din vagonul 2olite. cu degete lungiK avea nasul drept. 5c. Se temea sa nadajduiasca. Studentul o îndragise. pe noi. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. Ma sufocam. *oi încerca. mai dornic. #vea mâini albe. 0iruinta mea a fost o parere. buze rosii si nume cu faima. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. Ma simteam iarasi puternic. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast. 'isPa mi-a dat un plic. Studentul nu stia ce sa creada. . Si-o îndragise. . Eu ma bucuram ca sunt uitat.ia ei de bal.. &alatoria iu m-a obosit. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Eâdea mult împreuna cu studentul balai. stânjenite. . Eu întelegK poate întelege si ea.. #m sa încerc sa ma apropii.. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu. prin &opou.iar acum. îl întreba curioasa amanunte iesene.. .. în <urnal. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei. 8e altfel. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca..i. 'isPa nu mai mi-e acum enigma. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc. 'u mai . mai ales. 5rice ar fi încercat. #m alergat pe scari. &ea din urma oara. -am batut prieteneste pe umar. &.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. cât mai mult.. am rasuflat. Ma asteptam sa aud . Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle.e în orasul boieresc. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar. $$9 #mândoi.i cu spaime. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc..ere. Eâdeam. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. Ii sunt confesor. 'iciodata nu m-am simtit mai slab. l #jungând. e absurd.

8ar _ ajungea.offl-me du monde". #mândoi ne întelegeam si ne sc. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. într-un anumit ceas. încât îl îndrageam si mai mult. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. Ma razbunam înal-tându-ma. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S. 2etre lovea. îsi purta razbunarile întregi. 2etre ar fi laudat munca noastra. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. amintind ca oc. îsi voala . vorbea la seminalii. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. . bine pazita. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate.aQ. sa ma îmboldeasca spre creare. dar nu avea timp sa le adânceasca. în amândoua sufletele ramânea o taina. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. judecând astfel. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. râdea rau. platind scump. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. flirta cu dudui bogate. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene.ei". si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. Eram tot mai buni prieteni. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. zvârlea glume înveninate. iar nu lovind. 6apte.e. pentru ceilalti. sau carti de eruditie vulgarizata. pastra foarte putin din miezul cartilor. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. 2etre era un patimas. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. 5rice s-ar fi întâmplat. sau un nume.imbam gândurile. se informa asupra influentelor politice. XIX.. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. 8ar. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. înc. nu ceda. firesteK îi întelegea si rostul. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. înveninat si zâmbitor. Eevista îl interesa. la prieteni. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. &âteodata era dusmanos. si necesitatea. zile în care ma invidiaza. cauta cât mai multe cunostinte. numai pentru ca era "un .ii *ioricai sunt fara perec.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. la ceaiuri. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste. nu ar fi lucrat alaturi de noi. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. 6ireste. a seminarii. Muncea..sunt un adolescent. Stiam ca prietenia este un fapt. sa-mi împrospateze puterea de munca. &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. orbit. iar ambitia altul. 2entru aceasta.

va ajunge... la începutul vacantei. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. -2olemizezi. fara torturi launtrice.. de ani.#r fi multe de spus asupra vointei tale. &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. 5c. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. &eea ce trebuia sa se întâmple.. împreuna cu atâti altii.8aca patima e autentica. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor.Eu trebuie sa ajung.. Sunt la moda acum. Se aflau tot timpul împreuna. la o masa dintr-o gradina.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac...#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. 2etre a cunoscut o studenta de la #r.3n parado-.iar o e-perienta religioasa. 2e tine au început a te bate vânturi mistice. noi doi. sa-i dai un sens metafizic. fara crize... de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi.5bsedanta doctrina a virilitatii. intelectualii si mondenii. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi. e prea târziu ca sa se vindece. c.ii lui 2etre se tulburasera. . o punere la punct.. &um vezi.inuie cu cât le urci culmile. cu vin bun.. nici o maimutareala snoaba. ca si gloria.itectura. dupa-amiezile de la "Muza"... Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent. în acea iama.Eu sunt dus de vointa mea. #m întârziat mult. Eram înspaimântat ascultându-l.. . 8esi. actualizezi o ambitie trecuta. noi doi. apriga. . Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. s-a întâmplat. Eu întelegeam. . nelinistit si abatut. Surogatele pe care le cunoasteti voi. #mbitia.. 'eam amintit anii de liceu. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-.8epinde ce întelegi prin misticism. #i o ambitie restrâns politica. Misticismul meu nu e o influenta livresca. poate. . 2rietenul meu si-a pastrat. Singura mântuire. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept. . dusmaniile si prieteniile noastre. sa ajunga efectiv. marturisindu-i sensul vietii mele. într-o noapte. .3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. cum nu poate uita. . sa nu se mai aline cu visuri. desi adevarul îl intuisem. . #tunci.ura pâna la gluma... politic. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. te întarâta si te c. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu.Eu îti admir ambitia. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. fara sa cadem. .&ei dinaintea noastraH. nuH. ambitia. &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. aceasta iarasi ti-o spun.-au pierdutK absurd si stupid. .5 ironieH .. . Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru. E o patima barbateasca. $$7 . si taceam...u trebuia sa-ti cultivi patima.. 5ricum ai fi. . bagatelizând-o.. E o e-perienta eticaK în curând. .. nemarturisita ani multi..'uK ma plâng ca tu. #cum. . 2etre m-a vizitat.iar de ambitie. vorbii eu... te prefer celorlalti. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. . Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. de parvenit.. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. . 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. însa. #cum ai dreptate. 2etre si l-a tradat pe al lui.'u. societate cultural-dramatica. #devarul acesta e jenant de banal. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent..

.. &riza lui nu-si apropia sfârsitul. dupa despartirea de 2etre. .."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei. $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire.8e ce s-o sugrumiH . 5 iubescK e revoltator. poate s-o mântuie. .u îmi vorbesti ciudat. . o iubesc. calm. 2etre nu mi-a marturisit nimic. în suflet. a idiotizarii nostalgice prin dragoste.iar un sens dat e-istentei. desi de-a lungul unei dureri înzecite... Di si noapte.. ".. Suferea. ." #cestea le-am scris în <urnal... încordarea crunta dintre cele doua patimi.E-agerezi formula. Eu m-am departat iar de prieteni.ilor. Stiu ca e umilitor. Iar în loc s-o seduc. . .. #m ajuns sa-mi fie teama.. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima..otul trece. 5 iubesc ca un adolescent. încearca sa ti-l împlânti în creier. de o nebunie.. Ma gândeam ca. sunt un rob. îmi spuneam. Eu îmi urmam drumul amar. sunt lipsit de vointa. ambitia lui 2etre ar fi biruit." XX.Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. Iata ce am înteles eu atunci. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . în viscere.. te contrazici cu principiile tale. 0anuiam. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât. m-am îndragostit de ea. necunoscut de nimeni. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. 2etre se tânguia.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii. în suflet.. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire. adica masculina si ascetica. Sunt stupid.. 'u pesimismK ci luciditate. semne de rafuieli sângeroase.. Ma interesa. 2entru cei multi. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate.#i avut dreptate.5 iubesc. îsi g. *a trebui sa se împlineasca si faptul. nuH.. Sunt un neg.iob. în adâncul oc.. încât am cerut-o în casnicie. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Eu simt ca am sa cad. dar nu mai ma pot stapâni. 6ericirea nu poate fi cunoscuta. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o .. Sunt aproape nebun. îmi place o fata.. nu ca prieten.ii. fericirea ajunge c. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem.oate acestea sunt pregatiri. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. luptând. &u atât mai rau pentru ei. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. stiu ca e stupid. . 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea.2entru ca e stupida. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri.otarâre nebuneasca. . ci împotriva anularii. munceam calindu-ma.icea înfrângerea. 'u îmi era teama. Si apoi. iremediabil stupid. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. #re sa treaca. nuH -'u. mai am e-amene. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. 2etre îsi va depasi criza tineretii. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea. 2riviri.. vointa eroica..

2rietenii lui cei noi . din necunoscut în necunoscut.ei am în buzunar. în acele douasprezece ceasuri. '-am timp.ez linistit si mediocru. Eobert se ignora pâna la absurd. Mi. înca. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. compact înainte de bacalaureat.. cu mult bun-simt si multa verva. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. #vusese izbânda în teatru. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. premierele cinematografice.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. de a începe cu ei vieti noi. 5fta flatat. 'u avea nici un pacat.ii familii.. ca sunt de-acum amintiri. la "c. Se plângea. Eobert.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator.ail. alba. de a ne desfata sau suferi. 2entru noi. 8upa-amiaza. actori betivi si blazati . nici o ambitieK nici o însusire de seama.ca în toti anii . cu o fata de copil serios si rece. o maturizare sentimentala. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu... dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. pâna la o mie de lei. rautacios. cu obrazul lui de fata. cât ramânem împreuna... ne-am adunat . &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. vietuim din nou liceul. încercaseram fiecare. Se marturisea burg. la teatru. glas de scena. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma. 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald.ilor prieteni.. oc. &ând râdea. suferinta. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. Si as vrea sa scriu o drama. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el. ..îi aminteau. la rastimpuri.emat. 'u fuma.. nostalgia vec.emin de fer". #m si garsoniera. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c.ail evoluase lent si sigur. melancolie ne înveselea acum.. gura draceasca.# treia zi de &raciun. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. cursele. &e vrei. . nici o neliniste. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. ..emarea de a patrunde mai departe.. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. dar nu poza în snob. înca. balurile. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. Simteam fiecare c. mama dulce.Mamico. Si am de lucru. ma distrug femeile. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras.. 3ite câte c. nedespartiti în ultimele clase. Era înscris la 6acultatea de itere. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. nici în sportsman.iK dar nu putea fi îndepartata. pudrat. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. înviorat numai de invidie. a fost rupt la 3niversitate. îsi propusese sa guste putin din toate. Invitatii lui 6anica sunt colegii. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. 8reptul. durerile si nelinistile sunt uitate.ot ce fusese spaima. Se socotea înca geniu neînteles. mai nemiloase. era incult. prezumtios si dragalas. Era bogat. nici în 8on <uan. Era întotdeauna . reconstituiam scenele dureroase zâmbind.i distanti. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. mai amareH..în fiecare saptamâna le sc.. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. îsi freca fruntea îngusta. pentru ca avea obraz alb de adolescent. . 'e strigam cu porecle din liceu.imb. Socotindu-se neînteles si persecutat. necunoscut celorlalti. fireste. cu buze carnoase.rupul nostru.. cu multi ani în urma. 6recventa ceaiurile. asa cum îi insinuasem eu. Era înalt. .la 6anica. Eram.

Sc. asa cum esti aievea. poemele prietenului blond. . mai ales. Era atât de greuH.6oarte greu. .raznea". în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. mai ales. 2rotestau si comentau. disciplinata. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. &auta sa petreaca. care e. beau cafele si comentau articolul lui ". 'u invidia pe nici un prieten. nu urmarea nici un tel. #tât. cu o punga de fondante alaturi. #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. nu s-ar fi suparat. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit.. totusi. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. 2astrându-ti numele de 8inu..e lasam sa vorbesti cum voiai tu. se împotrivi 8inu.. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine". cu toate acestea. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop.imbi numele. nici sa nu se nelinisteasca. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. sa le sc. numai cât mai comod. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. Se adunau.2uteai. prietenul meu si alti câtiva... Spiritul critic îl ec. 8inu. 'osc. el nu muncea.. a prieteni tinea mai mult. nu i-am dat un rol însemnat. îi pot lasa numele din viata. cu un neasteptat spirit critic. 'umele îrQ erau calauza inconstienta.8eloc. sincera si.imba. 'u s-a înflacarat niciodata. toate capitolele care îi privesc. personajul romanului autobiografic. . . nu astepta nici o bucurie.impecabil îmbracat. zvonurile orasului monden. . pacatele. 8aca nu m-am jenat eu.iar s-o spui în aceeasi împrejurare. 'u-l stânjenea nimic. Seara ieseau împreuna la spectacole.iriata împreuna cu Eobert.. pentru ca nu-i sc.'u trebuia sa pui numele adevarate. rolele lui Eobert.&uvintele nu le-ai spus. 2etre.Si. $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. trebuia c. eu te aveam precizat în minte.. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. 2retuirea vietii se marginea. dar numai tu le puteai spune. sa nu se consume. aproape în fiecare dupa-amiaza. apoi orice fraza pe care te las s-o spui. cancanurile. în odaia cu sofa si patefon. si ar fi fost un organism armonios si viu. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc.. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal..una. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt.imbând numele. tu o puteai.8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. . de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica. . 2e Mi. îi lipsea înca ceva.E jenant pentru el. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. se revolta 'osc. 6enomenul e anevoie de înteles. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.. înainte de toate. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. viciile. totul îi era indiferent. întins pe canapea. .. #ceasta ar fi daunat cartii.. 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. $%$ .. pentru el.ilibra sufleteste. fireste. eleganta trupului. Sfârseau cutii cu bomboane. Si judecata le-o marturisea pe fata.ail nu l-am înteles. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi. .una. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara.

$%% când nu întotdeauna îl cunosc si. sunt altele.. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. pentru ca ne-am departa prea mult.. #sadar. în viata. viu. în realitateK nu esti un observator bun.2rocedeul e riscant. Sfârsind ultima pagina. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. 5ri. *a avea. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. mai ales. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. dar nici nu ne-a zugravit fidel. Esti un . înainte de toate.E complicat. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop.. si înca multe. divergent. centrifug. 2acatele romanului. . &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt. . l-am g.. 2e mine ma bucura c. cunosti. o sa avem prilej sa revenim.. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege.. realizat de doisprezece oameni. acest caiet. la aparitie. . 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. pentru ca. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre.&ititorul nu se va putea plânge. Eomanul poate parea bizar. . &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale.'u cred.icitK dar nu e asa.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune. 2reciziunea completa e trucata. observa 2etre. elev de liceu. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe. 2e tine n-am vrut sa te crut. . 'u vi le spun. .începura atunci adevarate polemici.oate acestea nu au nici o însemnatate. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. vorbi el. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie.Sa lasam discutia aceasta. sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar..#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. si autorul. îi parasescK nu ma mai intereseaza. Mai mult. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. . aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. pentru ca nu l-am zugravit complet. asupra noastra. 'u ne-a modificat. . pe care nu-l va scrie. niciodata. &ititorul are nevoie de preciziune. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. Eomanul trebuie sa fie. pe care i-am citit în manuscris. raspundeam eu. 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. . întrerupse Eobert. .imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj.#proape asa cum esti în realitate. 'oi suntem de acum personaje.. 8e &e sa sc. într-un anumit sens si grad. de altfel. 8e altfel. vorbi prietenul meu. 8upa aceea.8aca romanul e izbutit.. când nu întotdeauna mg intereseazaH. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. daca se va tipari vreodata. Mai întâi..e cunosti pe tine. nu e menit publicitatii. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. dupa amanuntele spuse de dumneata. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. #sadar1 nici nu ne-a creat. o suma de neplaceri.iar ca ne-a pus numele atât de transparente. ....#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. nu toate lucrurile sunt precise. între personaje si realitate e-ista deosebiri. .

dorit si asteptat. #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii. 'u are înca nici meritul donjuanesc. . nu mai e curios de o enigma. de o problema.e-emplar perfect de ratat al se-ului. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. .iar. ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues.u. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica.. . .oti voim sa ajungem oameni mari. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert. personaj infam. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste.#para-te. profesorul de logica. înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. dar în alt sens. te intuiesc si te anticip c. &ând îmi spui.. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu. . aerul de blazat.. Iar pe tine te cunosc. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor. 8inu fuma si zâmbea.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. Ma multumesc sa arat crizele. profesorilor. Eu am înteles de mult. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. .ului. în tine.'umele e prea frumos. 8ar el perverteste constiinta celorlalti. 6als si stupid.'u stiu. 2entru ca fumezi. de o solutie. afemeiatii. 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. dusmanilor..E un cicluH . pentru ca mi-esti prieten. #m sa scriu o prefata. .. de cunoscator al tuturor voluptatilor. .. care e-perimentezi de-abia câtiva ani. 8inu e.u mi le spui. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu. .. E indiferent. glumira ceilalti. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt.. de o cercetare. 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. taci. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. 2ersonajul câtorva voi fi eu. de când te-am convins ca esti un geniu. iar e-perientele nesfârsite..u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut.. 8e aceea n-am vrut sa te sc. . 8inu a ajuns inert ca si Eobert... 'u e nevoie sa mai spun. ca tip de mascul pozeur.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . pe mine nu ma cunosti. în fond. prieten al meu.. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu. de Vrn consumat. 8inu nu seduce.&eea ce mi se pare nesuferit la tine.. mai e-ista si altcevaH . ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". *iata e lunga. nelinistile.. mi-esti drag.Si daca. aproape atenuatizat ca spirit. rece. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine... în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. un ratat precoce. . la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare. .. 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant.imb si te-am lasat aidoma.. snobii. oftând. .'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize.3n adevarat discurs. ai . compromite se-ul. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane.. poetii sentimentali.otusi. . în felul lui.. . e morga. de o e-perienta. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei.2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. care zac în sufletul tau. 'isPa.'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. 8on <uanii. totusi. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. .u îti destainuiesti slabiciunile du.?@ci se lasa sedus. 8uduile te socotesc interesant si superior. de luciditate. de seriozitate..#cel altceva nu ma intereseaza. 2etru.

2lângea. pietruita. WWI. . 8iscutia s-a împartit iarasi. se întunecase sub flamurile cernite. pe care o întelegeamH. o sora mica.oc.. plictisit. împrejmuita cu liliac înfrunzit. care vrea cu orice c. deprimat.. 'umai 8umnezeu. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid. cu batista pe buze1 .. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup.i ispititi de cer. purtat pe umeri. cu brazde rasturnate. # venit apoi masa cu belsug de vin... Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie. strabatut de nourasi nostalgici.'umai 8umnezeu ma poate scapa.ii plânsi si sufletul sfarâmat.. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea.. .ii. cu un rând trist ca o c. daca ar vietui o viata subterana. nici banii. au nazuinte. 8u. #m ramas fericiti pâna în zori.8e ce plângeH . &irculând prin saloane. &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK . printr-o întrebare. în curtea tovarasului mort. &erul era aproape. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul.. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng. stapânindu-si anevoie frigurile. în curtea cu prieteni tristi. strângând în pumn batista alba. 'umai 8umnezeu ma poate scapa. 0anuiam. -am vazut.emare.. 8e câteva luni e tot bolnav. creat de tine. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise..6ireste. #veam toti zâmbete triste si oc. printr-o carte citita.# muritH . 'isPa era nelinistita.îsi aminteste de sora lui. 0atrânul e nelinistit. notiunea barbatului.. Si. drept e-presia masculului resemnat. ca sa plece la munte.. nervos. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. din clasa a cincea de liceu. &urtea.. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. . 'e revedeam din &raciun în &raciun. proaspete. cu o panglica alba.8raga. albastru. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc. au valori.. au si intuitia du. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. 8upa-amiaza calda. Strada era lunga. .ip sa i se cumpere casa pentru camin..'umai 8umnezeu are sa ma scape. negre. 2e drum. 8upa câteva zile. în tine. nici oc.estiunea donatiei. nu te cunoaste. totusi.aceam.ii înspaimântati ai 'isPai. 'imic din toate acestea la tine. &eilalti. au e-periente. #i dreptate. nici tineretea. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. de ftizie. #m vazut si coroana cercului. p: undeva. când ne adunaseram pentru întâia oara. cu bulevarde.. #vea oc. #steapta 2astele. obosit..ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. dureros de calda. .. M5#E. în tânguiri.. Murmura. &um sa-l mângâiH . am întâlnit oc.. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. care au constiinta virilitatii. pe strada. Iar am tresarit.. la venire..ului autentic si viu. #jungea. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea. S-au înfrigurat amândoi. *icepresedintele primului comi-. zumzetul orasului cu parcuri. umea care te admira.. cu trotuare înfierbântate. 'imic nu e al tau. au sens. de vointa ta. cu cearcane. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. nimic nu e autentic spiritual.otul ti-e dat. cu fabrici.E a adunarea din martie.. El. complet si $%9 $%" vast.ul tau. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui..i frumosi. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. . obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor....

2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. 2aseam. drumul de fier e proaspat si nesfârsit. .. 'oi suntem c. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani. plecari. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e..#i venit singuraH . . în dreapta mea. . Si apoi. moartea ma stânjeneste acum. senin.Sa nu mai vorbim.. .'isPa.ristetea mea ma va stapâni în singuratate. . alaturi de 'isPa.2âna la jumatatea lui mai. . în fata tuturorH .'u se poate.ul si-mi rastigneau trupulH. # tacut iar. 'isPaK în patru zile. 'u merg singur. Soarele ma încalzeste.. 'isPa o jignise. la vicepresedintele mort.*oi nu stiti ce rea e *iorica. Monologul tau.8e ce îmi spuiH 2leaca4 .. ma oboseau trupeste.ândeam si alungam tristetile. . am cervice neînduplecata. prin scris. 'u voiam sa înteleg.ovarasii de drum cernit ne-au privit... Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii.. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului.Strazile erau iarasi înguste.. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece.in ei. mi-l poti împartasi.i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. Mi-a murit un prieten si un tovaras.'isPa.. 8e ce sa fiu trist acum. . am doruri si lanturi pentru dorurile mele.Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH .. .. 'u mai mi-e prietena. 'u raspundea... 'isPa. în mansarda. . $%: $%7 .. pâna la cimitir. 2rietenul meu îmi lasase bratul. a ferestre banuiam oc. soptii. . ... acolo. 8ar aici. .u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie.. când nu pot lupta. ci disperari mute. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti. am vointa cumplita.0ibi e bolnava. 2rietenul meu începea sa asculte.. -'u. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor...'u. tinerete. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea.#m sa plec si eu. te marturisesti zdrobita. &onvoiul se risipea. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du. Eu îi spuneam.. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH .#re sa-ti para rau ca ne despartimH . mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. mai cald si mai prelung. 'u stiu. . . singurul care Viâ intereseaza. tu tremuri. mirati. 'u mai încearca sa se înalte iar. Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. #mintirile nu ma întristauK ma abateau. am trup pietros.acerile 'isPai nu sunt reculegeri. scârbita. pâna la cimitir. 'isPa.8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata.. 'u mai vorbim de asta-iarna. .iar aici despartiti. deasupra.....u. munca. .'u stiu.. muntii ma asteapta.E adevarat ca pleci în ItaliaH . de acum. 8in curti se înaltau plopi.. ..E stupid sa fii suparata pe o prietena. "5 noua primavara. 'u am nici un motiv sa fiu trist..#m sa sufar mult departe. El e. în amintire. 6ireste. e izgoneam.'u poate sa-ti lipseasca nimic. prietenul pângea pe mâinile doamnei.." ..8a.Si cât staiH .

5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate.ipul fetei..otarârile mele. &âtiva nori.oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng. asteptând stele.. 'isPa. cu plansete. da. #m alergat. deasupra capetelor. . #m venit sa-ti spun "drum bun".. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . . Iar se sc.Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. Era acum nostalgica si linistita. e jignitor. .. dar peste un an.. . 6ata mi-e draga. de .....aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. M-am tulburat.ipul feteiK si fata mi-e draga..iparosi.otel. l-am cautat si l-am privit iar.radinarul îsi îmbraca . Mi-a zâmbit. &.otel. .. întrebându-le1 "8e ceH.. 'isPa. întorcându-ma catre . nu mai stiu precis c. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc.. *orbise 'isPa. Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. 'u mai pot apara meterezele sufletului. febra îl tulbura. 2oate sunt nebun. singur... 8ar mâine.Spune. 8ar acum. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte.. 2resedintele fu purtat pe brate. în vânt de seara.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul.. întorcânduma pe &orso. Si mi-e draga. .ot ce scriu acum sunt minciuni.. &um scriu de senin marturisiri umilitoare. pe cer.rebuia sa tac zece ani. 0anuiam buc. #cum.Iti multumesc.i si la par. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c. Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar. #m citit cea dintâi pagina din <urnal." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.Mi-e draga4 'isPa tresari.ip de fata. .. . Se plimba. în strada.îti amintesti cimitirul din IasiH. mi-e draga.. peste zece aniH. cu care s-a întors de la congres. 6ata necunoscuta mi-e draga. îmi spun1 sunt tulburat. aproape de nebunie. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras. de mine.. încât a început sa se stearga.. WWII. .ii. cu privirile pe c. 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc.. e penibil.#m vazut lumina. #i sa-mi scrii mult si. la apus. de Eoma.iuri negre. E umilitor sa $%+ fii îndragostit. E rusinosH 8a.ipul i l-am privit atât în amintire. . si fata tot mi-e draga. a celelalte morminte licareau candele. îsi pastrau geana sângerie.. 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort.imbase. si. Si acum scriu aiciK fata mi-e draga. "noapte buna".roparii îsi asteptau plata.. . înserare în cimitir. . &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. 'isPa. mi-e draga. nu e asaH. #m avut aceeasi tulburare ca ieri. 2oate sunt obosit de drum. Ma înabus. Stiu ca nu sunt nebun.. cu bulgari.. . iar nu în <urnalul de calatorie. Se apleca spre mine. Mi-am batut joc.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. c. 8ar am pierdut iar c. în fata gropii cu ung. îl stapâni. Eu mi-am stapânit bucuriile. #i sa-mi scrii. #leea cea mare se nelinistea.. M-am întors la .ete mari de flori scumpe.emând primavara. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. #u trecut câteva ceasuri...

. 'ebunia mea nu este dragostea. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. noua si agera. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. . Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste. cu nebunia. Sufar.." "8aca se va observa sc. 6ata nu mi-e draga. au ajuns e-periente... 8rumul mi-l voi urma.otarârile.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. &uvintele sunt stupide. #re sa treaca. &um l-as putea rosti.. Stiu ca aceasta e dragostea. încerc un sentiment ciudat. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. cu nemultumiri..ioaba. #m înfrânt nebunia.. 8e aceea mi-o spun mereu. 'isPa.." Insula &apri.it. 'u e adevarat. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. la Iasi.imbat. ca aceasta fac.imbat. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. cuprinsi de nebunie. tainuita si neîntinata. ci stapânita. Ea ma mângâie.. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. cu revolte. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama... si simt ca va ramâne în suflet. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp.. Iata.recitesc . 'u vreau sa înteleg nimic..imb. în tren. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH.otarârea1 dragostea nu trebuie alungata." 2e vapor. 'isPa. cu poftele trupului meu tânar. ca acesta e sufletul meu..ipul fetei. sa-mi marturisesc.eara straina. 8in intuitii. Iar eu nu sunt oricine.. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire. uit orice altceva. Mi-a fost draga si mai mult la mare. ci eroismul. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. *a trebui sa înc. singurul în care ma încred.. 'u stiu care parte din mine s-a sc. 8ragostea e vinovata. *oi tainui pentru altii.inuita de remuscari. #cum. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. e împlinesc cu greu.. ..." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat . fac si eu. Mi-e draga. de acum.iar pe 'isPa.. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea. cu lecturi. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus. 'u pot lamuri nimic.. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. c. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i. #m luptat cu somnul. Ispita e puternica. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe." 'oaptea. "Mi-e draga 'isPa4. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc.. cu oboseala. îmi spun mereu1 totul trece. &eea ce fac toti. mi-e draga. 2oate au sa-mi piara nelinistile.id caietul si sa privesc #driatica. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain. eu nu sunt îndragostit. Mi-e draga. 8ragostea trebuie sa ramâna. fara sa-i observ desertaciunea. 'u ma voi teme. aceasta o simtK sufar stupid. fara sfârsit. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei. /otarârile n-am sa mi le sc. 2entru ca o spun eu. cu ispitele cartilor amuzante.otul trebuie sa treaca. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei.. spre #ncona1 "'isPa. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. ca o g. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. în vagon. trebuie sa ma cred. 'u e umilitor. Mi-e draga.. . 8ar încurajarea mi se pare neg. cu pretul a oricâte îndurari. nici o biruinta c. &ând mi-amintesc de c.

&elelalte erau confesiuni stranii. $9! . îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. apoi prin #ncona la 6iumeH. mai putin pretios dintre paginile scrise. s-ar putea narui. . 2ublicam ce era mai putin viu. va pieri.ului meu. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. urias.inui în van.5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c.ândind la durere. toamna ma c. #cum.. a sc.ot ce am facut pâna acum.. dureroase. *reau sa ramânem prieteni. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni.otarârea celui care stie ca odi. sfârsita dupa miezul noptii cu .na se va pogon o data cu moartea. îndurând ploi reci. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot. s-a pogorât iar seninul. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. si de acolo la 'apoli. '-a înteles nimeniK nici 'isPa.ea realitate1 eu.. iar nu la dragoste. ME8I. barbar. de-a lungul bulevardelor. Singuratatea ma c.E3 853# . asurzitor. Eataceam prin munti.iar. . mijloc de împlinire al marelui meu gând. #cum. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt.inuie mai mult si mai adânc.emari pe sub castanii umezi. îmi purtam singuratatea pe carari. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. . 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. oricât de lunga i-ar fi agonia. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c.IE 2E'. 8ar mie teama. prin orase de 8unare. mai putin original. #laturi de viata dura. .oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". &ealalta.Simt4 8aca se va observa sc. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet.inuia. 8aca nu. 'imeni nu poate afla. tovaras c.ilia. viu. pe care am vazut-o rar. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea.oate anticiparile acestea n-au rost. #m fost si la sc. asa cum am ?@enuntat si eu. 2lecam. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. #ceasta e lesne de înteles. 'isPa va renunta. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele. Si n-am plâns. *ara petrecuta în rataciri. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca. singuratatea mi se însenina.ot ce încercam sa uit crestea în amintire. dormind prin stâne. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. alaturi de vec. . si nu sotK de aceasta sunt sigur. fara sa uit si fara sa plâng." R . 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. dar îmi ramasese mântuire. 8ar a fost numai o criza.eltuind putin. care m-a tulburat mult. acolo. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua.it. Ea m-ar primi.#. Eestul sunt ipoteze si jocuri. &âmpurile se înaspresc. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari. si sufletul ei creste din semintele du. cu un caiet si o carte. 'u disperam.. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. intentiile.icit dorurile. Sunt un nebun. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . departe de oras. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. *a pieri. nadejdile.ândul acesta a întristat-o mult..it.. c.otusi. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. nemultumit de ceea ce face. padurile se însângereaza. cu nelinistea. prin manastiri. si ma c. enigmatice. aproape de mine.. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma. cu pieptul ros de dor nemarturisit. WWIII. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. înnegrite..

itlul acestui capitol e fals. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. sa fiu vesela. în mansarda. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. &ine stie ce pun la cale. #steptam înca o ispita. 'u stiu. 'u poti banui cât am îndurat eu. între carti. stiintificeste. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. singuratatea nemiloasa.. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic.otarâtor. departe. într-o curte necunoscuta. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei .eam etic. prizoniera. #ici. Ma supraveg. biruiam. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. în timpul sarbatorilor. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. 8aca as continua. sa le multumesc. fara sa observ. 'u cunosc. nepot. 2utin îmi pasa de toamna de afara. Iata.... 8upa ploaie. îmi coltu-rasera fata.alucinat. prin taina care ma sfâsia. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. îmi ajung zgomote din strada. ma trudesc sa scriu ca tineH. sunt eu. la tovarasia noastra. ?@ &u fata linistita. 'u ma e-alt retoric. cu pumni strânsi. *ietuiesc aproape singura. astept. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. mi-a pierdut urma. care sa o întareasca. 'u voi scrie aici nici o meditatie. 6amilia care m-a stapânit.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. unei singuratati austere. &u aceasta pagina se înc. #m stat . 'u stiam nici eu de ce plâng.eie povestirea celor doi ani de e-periente. fruntea purtau fiecare o masca. Ma osândisem. la Iasi. e-perientele ultimilor ani. în curând.otarâri. Si mi-ai fost nesuferit. nu stiu. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. Si privirile se sc.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu.emari si de biruind asupra slabiciunilor.. adica. M-au îndragit toti1 mama. Eu asteptam un fapt . &ele ce am îndurat. .imbasera. iniile. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. #stept .. E destula tristete în mine.Simtind apropierea eroismului. Stii ca. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. #stept sa-mi scrii. taina. Si voiam sa râd. 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. de c. . fara sfârsit. voi aprinde lampa. în durerea suprema. #fara. Eenuntarea se împlinise. fiica. pe strazi. si ti-am împrumutat cuvintele. scrisul. S6ZESI. cerul e vânat.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada.3 2#E. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. 'u înteleg de ce te-ai înc. sentimental. fiu. ci jurnal. 'ici Eadu nu întelege. 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. Si nu stiu ce astept. alaturi de o familie mediocra si fericita. Ma voiam om depasit.II I 2#E. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. cuta sprâncenelor. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. 'imeni nu putea patrunde dincolo. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. pe câmpuri. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. e toamna.u îmi ascunzi ceva. 'u stiu cum se va sfârsi. pâna la plecarea mea. se va lumina sufletul eroic. 8ar poate e tristetea celui care întelege. n-as mai scrie povestire. . ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. care m-a ospatat de sarbatori. 2âna atunci.

'u am uitat nimic. studente din anul întâi. de sarailiile prea dulci. de prietena ta care a fost fericita. $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile. 0ibi.. 'isPa. când tu dormitai zâmbind... si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei.. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH.i. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec.. care ne socoteau logoditi. de alegorism e-cesiv. fericitaH. salutari de la 'isPa.rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese. . 'ici venirea ta în amurg.aidaroff.. îti sunt cel mai bun prieten.. nici prea lungi. aproape de doua.o saptamâna la 0ibi. . ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . #sa eram si noi.u iubesti faptele mari.. 2oate vin si cu 0ibi.. dupa miezul noptii. în loc sa încerc a-ti scrie o .. pe care nu le cunosteam. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei.S. #m fi stat amândoi. care ne priveau obraznic. 'imeni nu-l cunoaste. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept. *iorica. prelungit cu vin vec.. 'isPa. &âti mai ramasesem din vec. *a fi o intrare cumplitaK prudenta. Si apoi.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic. 'u fii prea magulit de izbânda. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine.. de data aceasta.. Mariuca. *oiam sa te vad.i s-a strâns inima. &re-de-ma. 8e atunci. straine si fericite. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. pentru ca tu râdeai prea mult.. 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. ceasurile acelea au însemnat prea mult. vizita la cerc. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. "6lorentele" casatorite. 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept..i. 8ar m-am înfrânt. studenti din anul întâi. multe. si râsul nostru sting. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad.. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie. .. nu ma poti mustra. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp.. 2âna atunci. Si ar fi stupid sa ne întristam. #sadar. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi.. Sa-ti amintesc mai multH. de neprie-tenie. . 'onora asimilata Societatii medicinistilor. .. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare. #r fi fost asa de frumos. care filozofez nostalgic. 'isPa. 8aca am ramas departe de tine atât timp. 'isPa. ai plecat a doua zi.Si venirea lui Eadu. . Si mie. nici tie nu tiY! voi destainui. pentru ca îti sunt mai mult..rebuie sa ramân eu însumi. 2. 2resedintele bolnav. vrei sa-ti scriu. sa lacramam pe un trecut. .. . 2entru mine... Esti revoltatorK dar numai atât. comitet nou. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit.otarârile.. W*I si /istoire de la langue. Stii.. în odaita ta calda.lipsa. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. nu e asaH Spune. Sunt tot atât de stupid si eu. nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe. 'isPa.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul... sala cu perec.. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara. #i venit la cinci. 6armecul se înzeceste în tacere. 'isPa. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . de vinul prea vec...iul cercH.i noi.. . iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. Stiu ca te vei plânge de obscuritate.. ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda..

u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze. si prajituri.sa-l dezvaluie.. de pretuirile tale. când esti. cu aceeasi pijamaH. 'u mai pot fi cea de acum doi ani. I* 'isPa. nu e asaH. înca.e voi vizita.. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . de gândurile tale.ilibru. . înca. întoarcerea acasa.. daca te fac sa rosesti. multe carti care trebuiau citite. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. fara sa stii. 0uclele scurte fermecasera perna. . Iarta-ma.ii aprinsi. în singuratate. singura. S-a petrecut. #stept. 2rietena buna. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. #r trebui sa povestesc. izbucnit spontan si dureros de lung.toti trebuie sa-mi fie straini . Spunându-ti ca sarutul nebanuit. însa. 0anuiesti multe si poate c. #m îndurat si eu..u ma vrei mare. nu te uit. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . a fost pricina claustrarii mele. calm.. înca. 2entru ca aceasta e vointa mea. ci numai se linistesc tulburarile. 'u stii ca înteleg greu fara tineH. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. Eu ma razvratesc împotriva ei. 8esi. provizoriu. nu primesc pe nimeni. m-ar întuneca pâna la ura. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. nu ma pot întoarce. toate acestea au sa treaca. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. aproape de despartire. cu pumnii framântati. aproape de zori. trecuta. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata. 'isPa. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. senzual. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. un singur gest. 'isPa. 'e-am sarutat.scrisoare frumoasa. pe care o ascult. dar sufletul meu ramâne al meu. dimineata. #i adormit. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. cu umerii încordati la masa de lucru. Si eu aveam mult de scris.icesti. Si plâng. asa cum faceam eu în copilarie. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia. Si sunt atât de trista.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten. &riza nu e. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. Mi-esti cea mai buna prietena. înainte de linistea mea. 'u-mi lamuresti nimic.. Sufar mult. de ce sa plângi. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie.otul trebuia sa-si recâstige vec.. nimic nu se uita. si vin mult.. . scrisoarea ta m-a îndurerat. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa.. înapoi. eu pe jet. 2rietene. care m-a înspaimântat. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald. eu trebuie sa ramân singur.otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei. #cum. 8aca. ..i-ai amintit întoarcerea de la manastire..ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. ceea ce ma . 8e ce te-am sarutatH . multK am îndurat cu oc.. tu înduri nostalgii prea deprimante. de ce nu vrei sa întelegiH. oricât te-ai supara tu. întotdeauna. spune-mi. #i adormit cu mâna sub obraz. 6ireste.iar g. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. si apoi m-ai lasat singura. 8upa cum stii. 2rietenia noastra ramâne. # fost original. numai pentru noi doi. ai sa întelegiH 'e-am sarutat. singuratatea. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru.. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. atât de tânaraH.. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. . 8ar n-a fost asa.. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. 'u te preface ca nu întelegi. se asculta . Mi-ai facut. Singur. (.iul ec. multe viziuni care trebuiau uitate.u.

apoi sarutul sfios. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. 0ea tot mai rar.ie n-am sa-ti spun. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine. Sunt stupid. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. si pentru tine. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. #m suferit. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. S-a sc. Stiu un singur lucru. 8e acum.ânjeam zi dupa zi. se strânge înfiorat palma prietenei.concerte împreuna. când eu voi pleca în 'ord.imbat mult. . sa ma aperi.ilod. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata.. multe.. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH .. 'e vom scrie. 2rietene. apoi îmbratisarea patimasa. #cum. Ma întrebi daca lucrez ceva. sa fug. toti înteleg ca sunt trista. &ine stie ce banuiesc. 'isPa. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. . ti le voi trimite prin Eadu. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. 'u se va rupe nimic. de trupul tau. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. #ltadata eram trista. #ceasta se va sti dupa cinci.eia nimic.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. îndur acum crize pe care nu le înteleg. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. .. &artile sunt mari.. 8aca îti trebuiesc carti.. E jignitor. 8e aceea trebuie sa ne despartim.inui. de oameni. zece sau cincizeci de ani. sau o notiune. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute.. citeste.. nu se va pierde. de apropierea ta.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. nepasatoare.ea ta prietena. #s fi voit sa fug. si pentru mine. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. apoi logodna sau colajul. *reau sa te simt vecin. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. ci vointa mea. de mediocritate. El e singurul pe care îl primesc.e rog sa ma ajuti. ma c.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu. în mansarda. iar tu în vreo tara calda. tu cu prieteniile cele noi. prieteni austeri. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. foarte rar. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. de glasul tau. la sfârsit. 8eparte. un resort launtric sau o a-a. . Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta. 'isPaH. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . îi lipseste ceva.. cât mai mult. 2. nu mai ma pot preface. 8e ce. 'u stiu. un sc. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. usoara. ca toti ceilaltiK si eu. cine stie ce voi face. Ma desteptam diminetile.. ostenita. ispititoareK noptile sunt lungi. pentru un rastimp. nu se va înc. sau vei ramâne aici.S. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec. te saluta prietenul tau.

6ireste. un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta. Eu. etica.. Ma înspaimânt. *I 'isPa. mai ales de catre colegii din cerc. oricâte ispite m-ar încerca. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. în cel mai alb oras. nu vrei sa te tradezi.. . si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. pe strazile cu soare. cât timp sunt trist si tulburat. te rog. 'isPa. singur aici. 'u sterg nimic. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi.S. '-am putut citi nimic în acel ceas... 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca.. nimic de *iorica. Eu am voit. #i sa te surmenezi. #celasi prieten. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. E stupid sa ma plâng de consecintele unei . 'u-mi scrie. 'ebun erai si mai înainte. 2rimeste sa ne întâlnim iar. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. si când totul a ajuns iar amintire. cerul si scrisoarea ta m-au c. pomeneai de "carnea.. tulburarea n-a trecut. într-o iarna cu câmpuri.. îti strânge mâna.inuit amar.inuit iarasi.. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic. uita.. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator. cu perec. dar n-am surprins nimic deosebit. sângele si du. eu trebuie sa sufar.rebuie sa ajung.. 8esi. 8e aceea lupt. sentimentala sau cerebrala. 5ricât m-as însenina.otarârea mea. prelung ca o agonie.. Se sopteste anume. în curtea cu zapada.otarâri de ale mele. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. 2. cu sali luminate pâna în zori. colegii de la cerc. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o.#m venit la tine. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . ci îti scriu ca dimineata.. . 'isPa. întelege. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. cu petreceri.u cunosti . Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. ori anulat. într-o curte alba.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. m-am c. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. ca esti nebun. #cum. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec. . disperat. nu sunt erou. Si apoi. care ma socotisem aproape linistit. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna. #cestea spun ei. *II . 'isPa. nu e asaH. 'isPa. dar nu-l înteleg. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare.na la unul din . 'u.. ai înnebunit asta-toamna. îngâmfat cum esti. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. 8upa socoteala lor.u.. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire.sa ne despartimH.e. . cât sarutul final staruie sa ma mustre. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. daca ai cu adevarat vointa.. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea.îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa.i fericite. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH. când ai publicat acele pagini de scandal. Eu nu te pot vedea atât timp. te rog. si durerea mea. upta începe.i-am spus prea mult. cu pomi..

cum ai suferit tu fara . 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. eu vreau sa ajung o femeie de elita.. si tu ma zapacesti mai mult. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. E umilitor. asupra unui domn care ma cere de sotie. aceasta ti-am mai spus-o. 3niversitatea nu mi-a dat nimic. fara imbold. care ti-e prieten etc. cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. 2e mine ma poti primi. te porti ca cel din urma dintre prieteni. prietena. 'u pot face nimic mare. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. cu rugaminti de îndragostita. #m fost ca doi prieteni vec. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. acum. . 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. &u cât o citesc mai mult. Mi le-ai povestit. 'onora. '-am sa te mai vizitez. de atunciH Sa fie acel sarman sarut. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. #cum. cu buze foarte frumoase. de care ma caiescH 8ar uita-l. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum.. Iti sunt prietena. sa pot evolua singura. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. uita-l4. Sunt eu. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. de un prieten pe care îl pierd. nu mai sunt. cu fapte. 'isPa. &um le-as putea scrie. 8aca as sti sa scriu. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera.. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc.i si buni. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. si înca prea tânara. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. niciodata. sa te întreb. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. Stii ca sunt femeie. #stept primavara cu inima strânsa. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. 8e ce te-ai sc. Si nu alung tristetile . învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. 'u pot face nimic fara sprijin. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. si am nevoie de creierul si sufletul tau. înainte de a te cunoaste.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. fraze si continutul notiunilor. asupra unui tânar dragut.mediocrele tale romane. 'isPa.imbat.ottel 'u-mi esti prieten. &artile le înteleg alaturi de tine. cu atât sunt mai tulburata.u..?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. 8aca tu vrei sa ajungi erou. n-am sa ma supar. cu îndemnuri. prieten eremit si rautacios. In orice caz. 8ar mi-e atât de dor de ea. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. 6ireste. M-am sc. iarasi ti-as spune multe. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez...imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. Eu astept lamuriri precise. când eu scriu ca tine. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. E greu.. care ai e-altat prietenia. *reau prea mult ca sa pasesc singura.. #s avea atâtea sa-ti spun. E prea târziu. care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi. cu vorba vie. de gândurile si încurajarile tale.

sa te mângâi. si c. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. 2oate. a fericirii prin abrutizare spirituala. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. 2oti ramâne pura. nuH.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. . poate. te vei lasa aleasa.. piere. 8ar am ajuns prea departe.iar cu riscul de a parea în oc. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. 5 femeie. 'u ai deloc dreptate.decât scriindu-ti. nu se mai împrospateaza. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc. pe aceasta cale a libertatii perfecte.emarile lui nu pot fi înabusite. . si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. . sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. . #stfel înteleg eu.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure.u esti perfecta lânga mine. oricât ar fi de superioara. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate.. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. spui tu. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. eu am voit. îti accept formula. 8esi eu cred altfel. si nu stiu unde sa ma întorc. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la . multumiri resemnate.desi ma doare sfatul acesta. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar. trebuie sa pasesti singur. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. 8rumul e greu. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare.ist. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. 8ar nu-l vad cu putinta. îti marturisesc. multi ani. 8e aceea. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. . 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile.. deprimata. epuizata. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. iar trupul se insinueaza. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. $"$ $"% mâncare calda si copii. luând si daruind. Sunt numai un puritan si.otarârea mea si sa ma apropii. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv.. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. #m acelasi dispret pentru sot. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. si acum vrei si tu. menirea femeilor. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii.. e calea libertatii perfecte. fecioara.iar împrieteniK o fericire calduta de camin. #m cel mai sincer dispret pentru amant..ii celorlalti o vicioasa. în lipsa unui alt suflet prieten. te vei simti sfârsita. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. c.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. #ceasta e soarta. nu ma vei uitaK dar. 8e aceea . asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine. sa ajungi o femeie superioara.otusi. luminata de un sens spiritual. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. care sfârsesc prin a se suporta si c. la . E adevarat. Iar. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. 'u trebuie sa te simti jignita.

un fapt nu ma supara numai pe mine. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut. Erai acasa. ca nu mai raspunzi la scrisori. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. 8e ce nu mi-ai desc. #i uitat. de acum. asupra unor pasaje ciudate. o sotie bogata si inteligenta.e de doi ani. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. ce s-a petrecut cu tineH.ie ti-am marturisit.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre. în ultimul timp.isa. sa ajung. de asemenea. . mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. în plina criza. ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. iar nu altul. pentru ca asa scria în bilet. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. în vreme ce le scriai. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. 8e acum.. covârsitoare1 fericirea noastra.u stii ca eu n-am sa primesc un sot. 2rietenia noastra. dezorientata. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. nici un pic de bunatate. . îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. 8e altfel. . &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. la creatie. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . pentru ca. ti-ai sc.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. .. vec. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. Si.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. .imbat si eu. din cartile daruite asta-iarna. nu ma vei mai întelege...oate acestea sunt triste. si tristetea s-ar preface în bucurii. 'isPa nu te va putea atâta la munca.ârtie multime de întrebari. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie.. nadajduiesc. la curaj. am citit mult. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza. 2etre. Ma simteam atât de fericita. o prietena tulburata.u vei gasi. Mi-am însemnat pe o fâsie de . #cum. puterile mele de munca sunt înzecite. fara ajutor. Si apoi.întoarcere. nuH e îndur si eu. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea. scrisoarea ta. ci si pe ea. ca vrei sa pari original. începusem sa ma bucur de primavara. ne vom vedea curând. 6ac totul ca sa-i plac ei. *oiam sa-ti fac o suma de surprize.. Ieri am fost la tine. de . Si ti-am marturisit. mai târziu. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase.nit sa urc treptele. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea. WI 2rietenul meu. deodata. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit. 3rasc si mai feroce. dar esti aproape nebun. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti... &a sa-ti plac. _ .. sunt 2etre.imba gândul. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit. asa cum mi l-am sc." Sunt sigur ca ai auzit. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început. si trebuie sa-ti vorbesc. dar le ascult. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul.. lupta dintre cele doua patimi a trecut. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH. si apoi usa era înc. aspra si mincinoasa.

nici s-o simt. asa ca sa înteleaga 'isPa. doi ani.. 'u pot s-o gândesc. 2entru mine.. 5r. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva.imb.ovarasia 'isPai ar fi. ma înspaimânta. sunt atâtea flori. cât m-a torturat si m-a ispitit.prietenie.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu.. cu tristetea care ma copleseste. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. . de asemenea. încât voiam sa cobor în strada. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei. te sângera. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei. e frumoasa. mi-e draga. în primavara.icindu-i sfârsitul.iar fara sa fim soti. mai scriu aici câteva pagini. $": Si cu toate acestea... 8ar eu nu pot crede în fericire.. mai mult ca oricând. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti.otarâri nebunesti. prietena ta. 8ar si eu sângerK singura. de mângâiere. de care ma dezlipesc pentru totdeauna.. E atât de senin afara.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. 'isPa mi-e draga. dupa ce m-ai îndemnat. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta.. îti recitesc scrisorile.. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma. Sunt mai trist. sa alerg. #cum. dar mai înseninat. pentru mine. eu.. Stiu. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate.iar daca ti-as spune ca te iubesc. nici c. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la . si vacantele. 8intr-un capriciu. sa-ti fiu aproape. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. m-ai îndepartat. g.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga. tragicul e efectiv. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil. trebuie sa renunt. Magia cuvântului îsi va face efectul. Simt ca.. WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. 2ot scrie. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita. cu atâtea daruri neîntelese. . . îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea.otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. care nu am putut tacea pâna la urma.. singura fericire pe care as putea-o astepta. m-am simtit atât de singur si parasit. lamuriri finale.. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. Eu. atât de cald. 'u stiu ce am sa fac.oate e-perientele. . 'isPa e perfecta.. asa cum a visat eaH... Ma gândesc tot timpul la tine. e libera.. c. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea.. fara prietenul meu. s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. înecata în ceata... 2rietena mea. Mi-e teama de fericre. nici . Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. . nu o vorba desarta de continut. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc.. în orasul cu acoperisuri întinse...e urascK esti încapatânat ca o bestie. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.. 'isPa.. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. M-am . 'u se îndrageste decât o singura data. 'u te înteleg. asa vreau eu.. 'u pot crede în realitatea fericirii. trupului care se razvrateste. &um poti ramâne în mansardaH .

pentru ca asa vreau eu. Menirile ma poarta prin vointa mea. M-ar c. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. totusi. cu disperarile si înfrângerile deprimante. $"7 Si apoi. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. pentru ca nu-i pot împlini c. 'isPa ma admira. '-as mai fi putut munci. totusi. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi. distanta pe care o admira ea. aproape. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa.na numai la mine. calma. #s fi ramas tot timpul lânga ea. 'isPa m-ar cunoaste larva. pe un pictor sau pe un sportsman. 8ar de ce trebuie . Iarta-ma. 'isPa. c. nu m-as mai fi reînnoit. cu fata descompusa de veg.. lipsit de e-periente cerebrale. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai.o spaima copilareasca. sa nu-mi ramâna nimic strain. am fost asa cum voiai tu sa fiu. pe care am stiut-o cali.. mult. 'u ma voi feri de ea. aspra. o ascult. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. #s vrea sa fiu eu tenor. amara. poate.. ani. m-as simti umilit. în mine. a fost tragica. nostalgica. 8e abia mai am puterea sa scriu. în mine. Ma voi coborî iara si în lume. sensul vietii acesta e. Ma simt naruit.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. Eu ma simt dus de meniri. îsi trimit <urnalul meu intim. In putini ani. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Mi se întuneca mintea. #s fi nelinistit. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. '-as rabda sa admire pe un tenor. crede-maK am fost foarte puternic. împotriva vointei mele. cu slabiciunile sufletului. *iata mea va fi întunecata.. modela.in si. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. sfarâmat.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. . puternic. eu pictor. sobra. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. în iubireK iubire din pricina si. mult. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. ti-as marturisi acum multe. #m fost puternic. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi.inui 'isPa. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare." R 'isPa. sa n-o dispretuiesc. pentru ca ma aflu sus. Eu nu pot crede în fericire. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. 'imic din seninatatea sigura. Mi-e somn si tremur de oboseala. nimic nemarturisit. Si apoi. #cum. de departe. M-as arata cu pacatele carnii. Mai târziu. aspra. întâlnirea cu 'isPa. fara sa se depaseasca. la începutul unei crize. Singurul tau prieten. în toate aceste atitudini. sa n-o urasc. cu valorile si nazuintele mele. de acum. sobol munci tor si orb. 8aca eu as sti sa scriu. când eroismul nu va fi numai o tinta.iar daca as putea crea lânga 'isPa. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai.i. nici reculege. &red ca am scris multe fraze obscure. eu sportsman. care atunci îmi scapau. 'ici nu mai recitesc. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c. iarta-mi tot ce ti-am scris. înfrâna. WIII 2rietene. prefacuta. #s vrea sa ma admire pe mine. inedit în mine. ostenit si istovit. cu plânsul neputintei. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum.

si sufeream. . ci pentru ca te simt puternic.. pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. . 8ar nu mai e nevoie. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica. sa le înfrângi. si vom pleca.u îmi spui ca îti sunt draga. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc. 'u trebuie sa ne despartim. fericiti.e-as vrea stapân.e vedeam atât de sus. 'u esti pentru mine sotul ideal. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. 'u e frumos asaH 'u e original. ai sa-mi multumesti..inui. deprimat. m-ai creat. . ma simt înca trista.. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. &riza ti-a trecut.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara.... si care nu ma puteam înalta." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. Sunt bogata si sunt libera..numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun. dar sunt si altceva. acum. si din pricina mea. nu ma sfiesc sa te cer.u stii. asa cum vrei si cele ce vrei tu.. 2e mine. . # mea. 8e ce sa ne despartimH . 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH. altadata. 8e ce sa nu ramânem tovarasi.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica.. . 'u ne mai putem desparti.iar sa le visezH 2rimavara.eama. care am fost atât de slaba. se uita. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. te c. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga. 'u duce renuntarea pâna la nebunie. 'u mai ai nici un . *iata ta îsi va pierde sensul fara mine. realH #m putea pleca mâine.. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. când stiu ca tu suferi mai mult.nu va dauna operei. dar fara martori si fara oficiu. nu e nou si nu e. mai definitiv. 2entru mine. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. citindu-l si recitindu-l.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. sa ma daruiesc tie. #tunci când vei fi obosit. Mai târziu. întotdeauna. . eu care aveam nevoie de tine. sa transcriu anumite pagini. . Stiu ca tu vei izbuti. *om astepta vara. care sa ne înlocuiasca. tu nu poti spune decât da. 'isPa4.. nici curtenitorul priceput. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. asa cum e sufletul meu acum. 8e ce nu ma ieiH #cum. Eu ma simt a ta. eu aproape de tine. #s plânge mult. nici unul. <urnalul e al nostru. . asa cum ai voit tu. pentru c. asadar. atât de izolat..emarile sufletului tau. 'oi vom fi soti. nici logodnicul suav. 2oate sunt. le pot spune sincer si fericit. va fi de acum înainte rodnic. tu puternic. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. asta-noapte. si nu sunt umilita. mai ales. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. 'u vom gasi. 2rietene. nu e asaH 2entru ca. &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. nu ar fi putut fi altfel. pentru ca te stiu un barbat. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. slab.u ti-ai trecut probele vointei. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c. 8e ce sa te c. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. M-as târî la picioarele tale. fara sa lase urme. mare si creator al luminilor mele. mult. care ma fascineaza si ma stapâneste. #propierea noastra de trupuri si suflete . orice fata se îndragosteste. te voi mângâia. #s fi dorit.u m-ai creat. &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet.

2. si am sa-ti zâmbesc. &um ai putea spune nu. Iar sunt trista. .. 8ar tu trebuie sa vii.. 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti.eama fericirea. încercând sa patrunda dincolo.... te vreau. 'adajduiesc ca îmi vei face. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH . &artile s-au adunat atât de multe în rafturi.motiv sa te împotrivesti vietii noastre. *izita *ioricai.otarârea ta. 2rietenul meu ma privea atent. E suparat ca nu i-ai împartasit direct . .inuit destul. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. noaptea. zâmbii eu.neasca. 8ar nu va fi decât fericirea. . lacramând fara sa înteleg pricina.e cer. împreuna cu logodnicul tau. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. R 8e la + pâna la $G aprilie.. o vizita.. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. Eu am zâmbit si i-am spus1 . 'u stiu. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc. . S6ZESI. 2e amândoi ne c.#i sa te surmenezi.. Sunt palid.3 2#E.e-am c. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. întunecati. sa colindam.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult. .. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi. pe ape. 'u mai stiu nimic..S.. . care e 'isPa ta. 8e la 0ibi. încât am început a le rândui pe podele. sa plecam. de multimea caietelor scrise. înca o data.e voi ajuta întotdeauna. nu mai stiu nimic. Stii ca eu ies atât de rar".ertium non. îmi esti drag si îmi esti stapân.ilor.. #m fost destul tristi. cu geanta plina de caiete si carti. de tremurul mâinilor. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei... 5c.. ca nu mai munceste. C aprilie. . #s vrea sa-mi vad prietenii. . seara. împreunaH .imbat. florile de liliac s-au trecut. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa.Mai ai mult de lucruH . ci râde. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. ucreaza la #cademie pentru licenta. nu stiu ce sa-si scriu. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. în gradina. #stazi m-am plimbat mult pe strazi. frumosi si bogati.ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. am muncit ca un nebun. . glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.. sa îmi vorbesti. printre munti. '-ai dorit tu. cu obraz proaspat. 2rietena.u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam. &âte nu vom împlini.. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt.ii îmi lacrameaza de lecturi. slabit si mâna îmi tremura. disperat si neobosit.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi. .u nu mai ma poti lasa singura. stie ca 'isPa nu mai e trista.. sfârsita. felicitari si salutari. cu mineH .i-am spus atâtea. R $$ aprilie. prietene.E# # III-#B #zi. din adolescenta.II # II-# A2#E. #s vrea s-o mai vad pe 'isPa. rataciri pe tarmuri. *estea am aflat-o de la Eadu. Ma simt rusinata. #cestea ti le scriu acum.e-am ales pe tine. de cearcanele oc.

... E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca. #ndrei aproape a zapacit-o. ucigatoare.nica... . si toti cunosc prudenta lui #ndrei. 8ar mai sunt câteva luni. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. Si cât ar lucra. cu lumea.. #i sa începi o viata noua. ti se par stupide... are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie. poti pleca.. 2entru mine.. înca.. îl iubeste.. ... . &e mult l-ar iubi. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. . în adolescentaH înc. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite.oti îi cunosc dragostea. în cel mai bun caz... 8ar nu e tristH . a încercat ultimul mijloc. E greu. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si .. cu pieptul larg si umeri tari..3ndeH . Mariuca asteapta o casnicie pripita... *iorica a plecat tot atât de trista. 'u plec. . si înc. Ea.. acolo e sfârsitul. cu locuri noi..aidaroff se pregateste pentru barou. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul...2âna în toamna.'u. 8ar e asa de trist. 'u stiu si nu cred.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta. ci sa dai valori mediocritatii. #cum fiecare apuca pe alt drum. înduri acum melancolia sfârsitului universitar.. ca nu o iubesteH R Sc. . îndârjit în lupta cu mine. în oras. te razvratesti zadarnic.otul se uita. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala... &um n-a înteles.aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite.rebuie sa traiasca. . &ine ar putea sa ma biruie. daca ar avea un sprijin.. 8e ajuns.*iorica. poti cunoaste tot. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre. poti ajunge oriunde... atât de repede.. însa. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani. o carte la o luna. o durere mare sau o bucurie mare. stupid de repede. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. în toamna plec.. . Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun.. Si anii au trecut...ei o epoca. 8ragostea lor a durat doi ani... asa e firesc. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. .. care rascoleste acum #cademia. în criza. proaspat..... 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita. Eu l-am îndemnat sa plece singur. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri. acolo unde ma duc. . 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista. 8ar e.. atât de pacatos..imbarea lui Eadu ma înspaimânta.. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie.rece. .eierile sunt totdeauna triste.. cu nume. 8e 0ibi am auzit vesti triste.. înca.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. 8upa licenta. . Si nici nu-l cunoaste...'u ma razvratesc... *iorica mi-a marturisit si tristetile ei. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi. sau transfigurând-o... .u esti baiat..*iorica. cu oameni noi.. . stinse.'ici eu nu stiu.. îmi sfârsesc tineretea stupid. 8ar euH.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi.. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. Si 0ibi îl iubeste. sa rataceasca. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.Stiu. fara sa fi cunoscut o primejdie. cu rosturi politice.. *iorica.. . *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. nu e asaH. toate acestea trebuie sa se întâmple. aici. 6ireste. a unui profesor de liceu... upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului.. cu destinul. atâtia ani.

. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa. Misticismul lui Eadu...'u se poate4. . 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu. iar sufletul vast. fara disciplina.. de purtarea mea. ci tortura.otarasca. 3itase obraznicia mea. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari. 'u ai amintiri în odaita meaH.îi înteleg gândul.e. #minteste-ti. bruni si speriati. X . 'onora a fost astazi mai frumoasa. # început sa râda. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti.&a un prieten. $:$ $:% &e-am simtit eu atunci.ii si i-am stapânit coapsele..#i sa fii cuminteH . 5 g. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. în toamna plec... R "X Mi-a zâmbit. scoate-ti tot ce vrei. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit.. . desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. de primavara. . mansardaH. e inutil sa te prefaci pudica. cu o dedicatie stupida si dragalasa.Scoate-ti bereta. sus.. . 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . *a pacatui în manastire si mai mult.. #m despicat genunc... mai puternic decât vointa mea. 8e unde îmi g. I-a sarutat fotografia pe strada.. Sa mai astepte. Mi-a aratat fotografia lui.'onora. pe bulevard.'u. Sunt logodita.'onora. atât de întunecat.. sincer si direct. .rupul i l-am frânt.. Eu nu pot sa ma duc la Ea. de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc. cu care se va casatori.. . fara aparare. #m cerut-o. mai calda. . &alugaria tânarului nu e o alinare.'u se poate.icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. dupa ce plec eu...ai la mine4. &opcile de pe umeri se desc. în mansarda. de simturi.. nu se poate4. . . am întâlnit pe 'onora. 'u linisteste. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. .. E prea vec. 'u vrei sa vezi.'u te mai recunosc. .ii mei... îi astept la mine.. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri. vast. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul.#cum nu se mai poate.. R #zi.. .. Eu îi simteam trupul încordat... voiam sa te sarut comod.iceam tulburata. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite.. si. mi-a luat bratul .'onora. si-apoi sa se .#cum ai sa vrei mai mult. mai patimasa.&u atât mai rau pentru logodnicul tau. #m ales cealalta cale. casa se darâma. . sa mai mediteze.'onora. îmi placi si mie. pentru cea din urma oara. #cum sunt logodita. #cum doi ani o îndragisesi. I-am zarit sânii. aproape de înserat.. ...# început sa fie cald în mansarda ta. nu însenineaza.isera singure. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. Iar linistea nu si-o va gasi.#i început sa vorbesti ciudat. .si am plecat.... parasite acum cinci ani. tremurând. dar ma înspaimânta urmarile.

8e altfel. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea. toti sunt tristi de vara si de despartiri. si sunt totusi e-altat.inuie mustrariK ai fagaduit. 2entru mine esti înca un învins. într-o zi de reculegere. nu a adevaratului suflet. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. ai s-o uiti. 'u ma întristeaza. ci ai fugit din lupta. cu e-amenele trecute. logodnica celuilalt plângea. ci un fapt las. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. în orasul cu ispite. slabiciunea. ci o meditatie.. #poi. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. ai înteles greseala si ai fugit. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. a mansardei cu amintirile adolescentei. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. pentru ca sufletul meu e atât de vast. 2riveam pe ferestruica. ". înjurai meu. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. nu fuga.inuri. nici logodna 'isPai. din acel oras departat si imens. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. 'u o e-altare provizorie si trucata. #m toate motivele sa fiu trist.u nu poti întelege pretuirea biruintei. R 8in scrisoarea catre 2etre. audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. si te-ai logodit. înainte ca eu sa sovai. E-altarea izvoraste din îndurarile mele. 2entru mine. #cestea au trecut.ipuite.rebuia sa ramâi aici. #ceasta era barbatesc. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. Ea nu e vinovata. nici de fuga. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. efectiv. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii.. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. E umilitorK va fi o uitare organica. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. în patul meu. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c. nici plecarea mea pentru atâtia ani. .8e ce ai facut asta. mare. înapoi nu ma mai pot întoarce.. Si-mi scrii ca te simti puternic. . încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. #cum. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. din sensul pe care îl dau eu lumii. nici darâmarea casei în care am copilarit. doruri. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. încât cuprinde într-însul dureri. bucurii. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. #i fost atât de slab. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. 2lecarea mea nu va fi fuga. nostalgii. &laustrarea mea nu a fost o fuga. Si simteam tulburarea nestinsa. pentru ca sufletul e transfigurat. o reorganizare a mijloacelor de lupta. înfrângeri. din ultimele e-periente. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. umea vasta. 6uga ta nu e o dovada de vointa. .. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . sa rupi logodna. #colo. . Simt vara în mine si în arbori.e-a mântuit mediocru si umilitor. între carti. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac.judece. de ce ai facut astaH. a sufletului nascut din trup.u nu ai biruit. #mândoua sunt tragice. eu nu am nevoie nici de plecare. acest cuvânt e-ista. 'e-am desfatat trupurile. cu atâtea amintiri..

mental. pe #ndrei.. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. . 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. #m plâns. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. de ce sa ma tulbur. 'u fericit în sensul comun. Ma gândesc la rastimpuri la ea. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. 'u voi uita nimic.. *oi pleca. la aceeasi gazda de acum doi ani. sorb vazdu. eu privesc soarele. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile. am vrut sa uit. Esti fericit ca poti lucra în ti. . care am pasit mult mai sus. m-am târât la picioarele ei. Eram aproape de nebunie. Eatacesc pe câmpuri. 2rietenul meu. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. #m întârziat mult de vorba. Studiul nu m-a alinat. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism.ot mai departe. #stept roadele. pe frunte. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. E foarte rau bolnav. linistit. Eu. bicisnica si mediocra. pentru ca dorul se preface în realizare. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec.ii membri ai cercului. pe 0ibi. 'u am stiut ce sa-i raspund.it. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit.ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris.ii în mare. sarat. Studiaza matematica fara sa stie medicii. oareH 'u-ti sunt." R 2rietenul meu îmi scrie. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare.. pe 2aul. istovit.eltuit tot ce aveam.. la vec. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe.. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. adica eu însumi. Simt ca sunt mai amar. la sc. '-am fost un singur ceas trist. Sunt mai adâncit. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste.u ce mai lucrezi.recând prin ausanne. înca. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene.. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. 8e ce ne-am uitat noi. despre care aflu putine vesti.eiata atât de amar. ". *ei suferi mult. tot mai sus.ii oameni. ocuiesc aceeasi odaita. Ma voi întoarce sarac.raiul meu e simplu si aspru. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. am fost calcat în picioare..#ceasta o spun eu. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. Mi-e teama de prietenul nostru. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte.. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. #m fost înfrânt. asculta-ma1 nu iubi. E singurul lucru care pretuieste în viata. cu atât voi fi mai fericit. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. 'u .arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. lânga logodnicul ei. .. 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp.na. . dupa rataciri în care mi-am c. Eu pot sa gândesc acestea.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa. m-am rugat de ea. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce.i. pe mine.. ma înalt iar. Si n-am putut uita decât acum.nesc oc.. netulburat de ispita dragostei. în fiecare ceas. crestin si dornic de munca. dupa un an.ot ce staruia adolescent în oc.. &i fericit. dar e senin. de vec. $! august." R #stazi. M-a întrebat de tine.ile tinuturi. altii. pe buze a pierit. #cum. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. &auta linistea. ci numai credinta.. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. . de sinucidere. 'u stiu nimic de la tine. pazeste-ti-o. de ce sa plângH 'u mai am doruri. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. . îmi odi.

Era atât de tulburata de întâlnire. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. privind. sa glumesc. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. si am dreptul sa aleg. Sunt atâtea de cucerit.. &alm si retinut. 'u ne-am întrebat. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. fara tânguiri. #cum. 'isPa. #stfel vreau eu. . Munca. al unei livezi înflorite. pe fereastra vagonului. cu bucle negre deasupra fruntii palide. voios. i-am luat bratul.eama. ispititoare.. #m vorbit despre e-amene. creierul si sufletul meu o capodopera. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet.otarât s-o ajut pe 'isPa. care ma atâta. Mi-a zâmbit. sunt insule care ma asteapta. aici. rece. &ele ce vad înaintea mea. si am ramas.0una dimineata. si trist.emarile tarilor care îmi sunt streine. serile. cu buzele mai palide. . veg.ârtie alba. de privirile mele arzatoare si stapânite.ile. Soarele. de gustat. si atâtea topuri de . culegând desfatari. al unei seri de toamna.. #m ajuns. în dimineata întâlnirii noastre. zvârcolit de c. de aflat.oamna e senina si calda. Sunt pamânturi care ma c. am îndurat ani. #ltadata. 'isPa4. drumurile care ma îmbie. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. Ea era tot mai trista.imbata. si câmpurile aspre. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. ratacirile pe câmpuri. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. înlantuit de lume. cel mai bun prieten. #m început sa-i vorbesc. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. se va înc. R .. câteodata.i viorii. îl împlinesc.. acum stapâneste. $:: $:7 #cest caiet. 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. raspântiile cu vânturi. si ele au trecut. Eu sunt. început într-o zi de vara c. de cuvintele pe care i le spusesem. înca. R 5ctombrie. sa râd. &aietul se va sfârsi firesc. . Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme.sunt trist ca toate acestea au trecut. la gândul unei despartiri.oate diminetile au fost frumoase. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. . si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. câteva clipe. . cerurile cu ispite. am întâlnit-o cu aceiasi oc. îmi pregatesc plecarea. 'u mai ma simt singur. ma întristam la fiecare amintire. #m zâmbit si eu. alaturi de mine.inuita. si cerul înalt. cu sufletul împrospatat de toamna. fara entuziasm. #m întâlnit pe 'isPa. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. lumina. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. apoi mi-a scuturat mâna. îl voi rasfoi. . si îmi zâmbea numai. fara strigate. Eu eram . frumoasa. asa cum îmi va fi drumul.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari.Merg. Eu o priveam1 era sc.. . pe tarm ma desfata. # sovait. poate. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet. cu ovalul fetei mai trist. Sfârsesc e-amenele. sunt carti care ma doresc. #l meu e. câmpurile în toamna. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer.oate fagaduielile le împlinesc.ândul de a ma crea. # fost senin.eia cât de curând. în gara. #flând ca plec.

era atât de frumos.'u.. Ma înaltasem atât. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. Mergem spre gara.ii unei icoane. Si se apropie ploaie..iul de lânga lac unde mi-ai g. Sa cautam trunc. .. 'isPa4 'u s-a mai împotrivit.. ... se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. ca din oc.. nu mi-e teama de padure.#i sa uiti 'isPa. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie. . legat în piele.E stupid. zâmbind. esti licentiata.... cu atât sufletul se însenina.. ma înspaimânta.. . în cerul cu flacari reci.. &erul se . de ce îmi spui toate acesteaH.. si lacramile îi alunecau pe obraji.e stânjeneste cuvântul.8e ce îmi vorbesti. #m lasat-o sa plânga. de mediocritate. 'isPa.. în trei ani. pe prima pagina.u traiesti din amintiri. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc.. . înfrânta de mediu.ii se înfigeau în zari... dar nu vreau sa le împrospatez.'isPa.. o data. stiu. nu pot fi fericitaH.ii se adânceau sub lacrimi. vasta si ispititoare. 2adurea fosnea. eu te mângâi.. 5c......&ând pleciH . f $:C $:+ .Eu credeam ca ai sa ma mângâi. . în padure se isca vânt de ramuri. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele. care nu e cea pe care am ales-o amândoi.. iar n-ai sa fii.... .. Eram în anul întâi. Stii. niciodataH . ai sa ma ajuti.#mintirile se împrospatau. prevestindu-ti fericirea în mediocritate..Si eu vreau sa ne înapoiem.. . #lege tu cuvântul.imbata.. 'isPa. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit. *reau sa mai vad o data.. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet. cu aleile pustiite. în anii prieteniei noastre.. . fericire comoda. 'isPa. . pentru ca te va abrutiza spiritualiceste. sa-i spun ca mi-e draga.8e ce îmi spui toate acesteaH.. #tunci era primavara. si oc. Si cu cât se tulbura padurea.. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita.. 2adurea era acum sângerata... îmi ascultam sufletul razvratit. nu. ..icit în palma. cu vânt rece. .. acrama.... vreau sa revad si manastirea si biserica.. . 'isPa tremura tot mai dureros.în câteva zile.*reau sa-ti însemni viata... dar care te va face fericita. nunta mea e la sfârsitul lunii. cu frunze multe luate de vânt. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit. înainteH. si bratul ei tremura. #s fi voit s-o mângâi. cu copii frumosi. eram atât de naivi. Daream nori albi adunându-se... .. 'u stii ca atât cât e-isti tu.. 5 priveam. . si sus.'isPa. acum când se vesteste ploaie.Stii ce vreauH... dar eu traiesc din viata. cu sot cinstit.Se apropie furtuna. #m mângâiat-o pe par.*reau sa-mi amintesc. 'isPa.. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua.. 8ar sufletul era de acum senin. . . în oras de provincie. 8rumul ma îmbata..Si acum. dureroase...&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie.. se întuneca.Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. E tragicK si reconfortant pentru mine. # început sa plânga. Si e toamna.#i sa uiti.... Mergem spre gara. ..

. #i mei s-au risipit.a revedere. Mi-am ales numai câteva plicuri. 3n .. 'isPa. îmi gândeam drumul meu.. patimas de tot ce voi afla. lung si dureros ca un geamat. Eu plec. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I.ârtii. 'u ne-am vorbit pâna la gara. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada.nit. -8a..întunecase. tari cu zapezi.ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. caietele cu povestiri si gânduri. la orice pas în odaita scunda. pe strazile reci. trebuie sa plecam.i..emetele se fugareau deasupra brazdelor.se va înalta. 'isPa plângea. în locul casei batrâne. tulburati. si noptile de adolescenta. umerii încordati. 2e urma. . Marcu si 2etre la 2aris..ile stânjenite de oc.. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri. 'u cunosc pe nimeni. ridicându-se. &artile au fost coborâte în lazi. 5rasul se înseninase.. 8e ce sa-mi amintesc. . 0anuiesc în perec. e nou. patimas si odi.. mi-a aratat cu degetul obrazul.. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie.. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. . de zâmbete. pe care abia îi începusem. S-a apropiat trenul. 2riveam cum ploua.*ine trenul. adunate si scrise vreme de zece ani.înalta si cenusie . eu zaream tari cu lumina. cu orase. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig.8a. liber. de tot ce voi stapâni în anii tineri.2entru cinci. trecutulH. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. si adunarile prietenilor. iar mansarda mea se va narui. a vOnit Eadu si s-a întristat.... cu iarba pustiita de soare si bruma. 'isPa. Eafturile sunt acum goale. 6ireste.. 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. Eram numai noi doi în sala de asteptare. . ranita. &adrele au fost coborâte. proaspat dupa ploaie. blând. e proaspat. adolescenta. 'e-am urcat în vagon tristi. o parte ma vor astepta în podul bunicii. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. . . alta casa . îng.Si ne despartim de acum. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. 'isPa4.. #m sarutat-o pe gura.. Ma simt usurat.. &um ne-am împrietenit. de studente timide. si a zâmbit. o data cu mansarda. iarasi ne întâlnim. 'isPa. 2aseam amândoi.otul e viu. în gara..ii înserpuiti pe oase. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras.. &âmpul era întunecat. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. singur. zvelt.rebuie sa plecam. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. eram puternic.. nuH. în trasura.. #m plecat. 2ovara amintirilor piere. . de obraji. #m iesit la câmp. ciuntita. ploua.. R 3ltima zi si ultima noapte. alaturi de lacramile 'isPai.. globul de la lampa ridicat. nu-mi voi mai recunoaste strada.inuia padurea. Seara. 2loua. . zece ani. i-am strâns iarasi mâna. &oridoarele se lumineaza de oc. Mansarda mea pare ciudata. Si vântul iscat din munti c. Eram puternic. cu fruntile plecate în ploaie. copilaria.esuite într-o lada. Intorcându-ma. <urnalele din liceu. . musc. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise.. câteva . /ârtiile din sertare.

recuse miezul noptii. #m pus cutia în lada. Eevarsari de viata ma înabusa.. Ma simteam ostenit si strain. .. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata.inat soarelui care sa înaltat în cerul rece. ma destept. . la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. în fiecare dimineata. neodi..rebuia sa ma grabesc. fumând. Sa ne despartim.nit. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport".Esti copil.eta între rafturile goale. Easfoiam . ratacind. cu tufe de liliac. 'u ma înspaimânta nimic. 5c. sa ma coboare în gari necunoscute. de #junul cu bucurii. nici tristete. si între filele pasaportului. voi renaste. îi banuiesc pe ceilalti. pe amândoi obrajii... 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos.ii. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu.. ma desteptam. .eama.ârtii multe. cu dedicatia1 "8evinez.otul e înainte. frig.eneva.. *iata ma c. Eadule.isa. nici lacrami. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit.oate gândurile. vast si senin. ca sa nu-mi vada oc. nu plâng. în orasul strein. . . obosit. . &eilalti.. . 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup. *iata ma atâta ca o primavara perversa.. în lumea noua care ma asteapta. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. Eadule. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. 'e-am sarutat.Sa te gasesc sanatos. &linceni. In fiecare noapte.oamna e senina si înalbastreste padurile. înapoia mea. &i ma simt numai obosit. alaturi de o padure si un râu. din 3niversitate. 8rumul ma îmbata. înspaimântatoare în ispite.. deasupra patului fara iconita. Se darâma doar zidurile. în zori. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. risipiti prin oras. Sufletul meu e aspru.. . umina îng.Eadule. în zori. &erul e acum însângerat si calm.. simt fluturari de meniri. !+$C !l-l+ februarie .renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. de *iorica. #s vrea ca trenul sa alerge. #cum. ma voi darui.. Eadu lacrama.. Soarele se pogoara.. de colinde. M-am înc.ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. . sa cutreiere. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc." #m zâmbit desc. printre oameni straini noua.. . Se facuse frig.prieten la . S6ZESI. înainte. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet. cu geana vânata. devinez toujours". 'u sunt trist. din liceu..izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. scriu aceasta ultima pagina. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. Se întrista amintindu-si si de 'onora. o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. alrulla .. vasta si diversa.. $7G $7! El a plâns. &aietul îl voi purta cu mine.. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada.. de 0ibi. eu l-am îmbratisat..orino. alaturi de fotografiile din copilarie..Eadule. la cele ce va trebui sa împlinesc. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate.

oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. pe capul meu de elev în clasa a cincea. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. rafturi de carti. bineînteles.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. Mircea ci. &el putin asa credeam eu. Si 6abre îsi primise odata. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. îmi pun mâinile în urec.. Eu l-am început astazi.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. In odaita mea plina de unelte proprii.i si trec mai departe. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. . 8a. borcane si eprubete.&e filozofie. cele mai multe rele. zoologia. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". caci astazi începe greul scoalei. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. &auza n-o stiu nici eu. "monser"4 &urata nebunie4 . astazi !$ noiembrie !+$%. dar efectele le simt si le îndur. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. în dosul meu auzii1 . rotund si tuns ca-n palma. enesK g. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului. si rele. nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. în copilarie. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini. enes. caci de câte ori sunt ascultat. dar dupa alte conceptii. întors acasa. Eliade . enes4 Eu sunt. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . renumele de "lenes". eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. m-apucai de studiul meu favorit. lenes. fara pic de remuscare în fata raului. $7 octombrie !+$! . si bune.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . mi-am dat seama cât se poate sc. au început a se gramadi asupra persoanei mele. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. ma rog 8omnului sa fie astfel. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine.oata ziua am fost suparat. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. Starui în nadejdea romanului "omului sucit"..S-apoi e si "lenes". desigur.icii ca se vorbeste de mine. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. 8ar azi.

6ara a fi citit ceva.. unde se zbate o întreaga familie de tritoni.ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. iar la urma. uitând ca mâine poate m-asculta. &u tocul rezemat de buza calimarii. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. . Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. începui de-a dreptul pe caiet. ca se poate foarte bine sa-mi sc..et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes".. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta.ilosop. nici de suparare. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau... ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. 8ar. poate ma. dramatic.. ca s-o termin. desertai flaconul. drept în fata baii. improvizat dintr-un borcan de muraturi. cearta. am iesit din ascunzatoarea mea si. Si-aici mi-au venit lacrimi.micul meu muzeu. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon.. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. în sfârsit. în lumea muta în aparenta. *azând ca ploaia nu înceteaza. în lumea celor care nu graiesc. enes.ilosop. ma dau la o parte. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. ce s-a facut.. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala.. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele.. ma sculai. am luat nota noua.recu un ceas si. Iar lenesH 2âna cândH Si. de mândrie. ultima injectie cu fierul înrosit. în lumea instinctului si a inteligentei. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. la scoala. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica. adormisem.ie posi-tive de #. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare.ii.. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. dar nici de bucurie.. ma dezbracai de pardesiu.. crimile navalesc. tinta cercetarilor mele. cu lampa aprinsa..ainele mele udate de ploaia ce nu înceta. enes4. ca-ntotdea-una.. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. Si când ma sculai. . încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. ultima picatura de otrava1 lenes. surescitat peste masura... uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. s-a facut. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. insecte si larve . fug. Mâine.. cu cotul presând gresit un pac. &itii pâna seara "p.rupul trece fara a ma baga în seama.

Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre. ca c. morocanoasa si ploioasa.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua.. 8ar.. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. când în loc de trandafiriul cer al . 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara.erborizam multumit. Sâmbata. când tata veni si-mi stinse lampa. timpul4. 0ucuros. cel mai înfocat optimist.. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine.inezul dupa ce sia mâncat orezul. . &ând ajunsei acasa. trebuie sa ma culc. entuziasmat din ce în ce mai mult de . precum si aspectul . am pornit-o la e-cursie. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet". % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. care venise sa faca studii.oata noaptea ma visai.imeric a doua broaste moi. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea.. prelungii sedinta pâna la opt.iculul automat ce conducea. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. 8a. !.unis. studiai pâna la unsprezece. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica.. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta.iu-meu în picioare. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. cu g. în . ma visam în vacanta. Mâine4H &e-o fi mâineH #. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua. în meleagurile dimprejurul 0rasovului. si astazi. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. începui seria a doua a Souvenir--snlor si. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . fui foarte deziluzionat. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. . Eram pe 8uminica.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. . scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. îmbracat foarte rudimentar. mai ales ca odaia se cam racise. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. care numai la poezie nu te predispunea. ma vazui silit sa ma-mbrac. în sfârsit. caci toata ziua astazi am fost trist. când m-am sculat.unisului. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve.. 8imineata. la e-cursie.. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete.etele lui unc.

. cu toate ca e-ista. Sunt "eu". brazdata cu milioane si milioane de oc. citeste prea mult. ma gândesc.ilor. pâna ce c. cu fata în sus. Eu nu mai auzeam nimic. 3n singur lucru ma c. nespus de trista. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. încercai câteva mazurci. 'u simteam nimic.. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. 2e drumul spre &ampestra. iar doctorul doar îngâna1 . #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. care. în dreapta o alee de liliac. cu oc. când ma c. 8in cauza prea marii temperaturi. '-am putut mânca mai nimic. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. ca jarul. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca.rei zile am fost bolnavK am avut febra.armasului"."*irgil al insectelor". nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. desisul fara umbra al "..iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. un omulet fara barba.5boseala nervoasa. într-o ceata luminoasa. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare. pierdusem notiunea timpului.inuieste prada. ca sa nu mai plâng din nou. ampa e stinsa. #fara a început ploaia.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . In gradina.. auzii pasi pe scara. Iata-ma din nou sus. fara teama de profesori. peste tot ceata luminoasa. #m luat atunci Marsul funebru de &. dar cu o e-presie de ciuda. nu ma ridicam de la masa decât seara.i stralucitori. pluteam.armas din Souvenires. aiuramK mama nu mai contenea din plâns. iar în fund. cu parul blond si cu o fata trista. &u coatele pe masa. cu toate acestea. cu potpouri. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. de colegi. de viclenie si intrigi. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc...ema la masa. ce trosneste. Mi-e mila de bietii copaci. . 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian. afurisita.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. în loc sa studiez. dar parca eram treaz.i. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . tufe. înconjurata de o întreaga armata de copaci. Si tunelul fosforescent atât de frumos. iar batrânul e 6abre. dar cu toate acestea $7C . rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac.. unde as fi lucrat fara frica. dar sunetele erau false. iar lânga el un baietas. în fata o gradina cu verbine si petunii. mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. iar vântul îsi c.opin si i-am cântat introducerea. în pat. 8ormitamK ca prin vis. ceea ce am si facut repede. se vedea prin el ca printr-un geam. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc.ii blânzi.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. si-n mijloc un tunel imens. *isam. jos ca un gol nemarginit în care. de ce nu m-am nascut la munte. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. si arini. poate sa capete o. o mâna îmi ridica capul. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. de te apuca fiorii.

Si viseaza vedenii. cu mare seriozitate si prudenta. "interesul lor". infinit. numai si numai sa ajunga. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata. în catalog. încetul cu încetul. te doare rau capulH .. fara sfârsit... în fata se întinde tunelul. îmbuibându-se cu nume proprii. îsi epuizeaza fortele în .# fost un vis...&e ai.. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor. Si ca sa-si vada idealul. o durere vie simtii pe frunte. . un smoc de foi oficiale. înaintam pas cu pas. tunelul.. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra.ivau. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam. ..izatura înc. luminile tunelului se stinsera.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. nota si coroana. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". &ând le dadeam ziua buna. în timp ce ma apropiam de o desc. vorbeste despre ce-a citit.. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. #4 m-apropii. "#4 ai venitH. parca pierdusem ceva. sa-i poata "sufla" la lectie. simt o durere usoara în tot corpul meu. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. îmi punea mama g.eata. nici poetic nici moral." 2arca se rupse ceva din mine..#. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit.. nu e bine.. culca-te. #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina.eata. unde. E rau. sperând ca. nici macar o ceata. zice-se." *roii sa trec înainte. %G noiembrie !+$! a scoala..4 Mama. si visulH. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta.3ite ce e.în tunel. alias si de . 2ericulos.. si ceea ce s-a nascut din spirit. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH. localitati si ani. . carne este. se crede cel mai cult om. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. ceata se întuneca si. în aiureala. &um e aiaH Ma privii. privirea nu întâlni nimic. oboseala nervoasa.." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. doamna. #cum. poate sa capete o. spirit este. dar faceti reteta aceea si puneti-i g. nimic. privind prin ea..$7+ nu cadeam.unelul.. tunelul. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat. recurg la tot felul de lucruri nepermise.analitati fara de nici un folos. . de altfel. foarte periculos. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii.. . &ine esti. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4.. nu se vedea nimic. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. el premiantul.. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.'u ma mai cunostiH Mama... Iata viitorii oameni de stiinta. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii. prin nimic..... a-i tine partea în discutiuni. &eea ce nu e bine. sub prete-tul unei prietenii.... iar daca vad ca au învins. de doua ori invizibil ca si razele. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. euH 3n nimic. în jura-mi. puiule.. c% vine acum doctorul . am ajuns4. trei istorii. încep a-l lauda. puiule... pe care nu îl pot atinge. înfiripau o vorba-doua si se esc.

daca nu are protectie. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. #. la un început de neurastenie. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. &a sa ajunga.ipertrofiat. #tunciH 0ine zicea bietul tata. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. dintre care foarte putini merita numele. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. din fruntea statului.oza. mai mult ma întaresc. baga intrigi. de cred în metempsi. realitatea. nu leaga nici o prietenie trainica.inuri. 'u stiu ce-mi spune mie. când fara a medita nimic privesc cerul. torK daca n-a fost rau.. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. zâmbesc. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. îmi strabat creierul. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". ca în alta încar-natie eram fac.politica. lupta.. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". cât de . toceste cartea fara sa înteleaga nimic.ir sau asa ceva. lor. 2entru mine. care vor conduce universitati. ajunse pentru mine curate c. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. etcetera. niciodata n-a fost îmbucura-. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. etcetera. eu am învins. fie el analitic sau nu. iar peste !G-l" ani.4 8oamne4 Eealitatea. ce numi placea sa fac ce faceau altii. caci nu intra în caracterul meu. mai mult sau mai putin materiala. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. iluzii niciodata realizabile. sunt tot trist. gânduri ce nu-mi apartin. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. ci împarte numai dusmanii. prin munca m-am ridicat aici. 5 putere neînteleasa pentru mine. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. 8a. Si acum.. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. tot dus pe gânduri. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot.âda e realitatea. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. ca sa scap si sa ajung. fara nici un înteles. "Ei. 3n om sucit. a fost comun. pe care însa toti o acceptau fara discutie. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. toate portile li se vor desc. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . de ce..ide. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului." #ci nu minte. eu am învatat. premiantilor. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. luciri razlete. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. asa. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. deci prezentul.. dar care totusi ei i se par periculoase.. în clipe libere. fire independenta. da. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia. cu c. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. un infim vierme orb. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. un egoist .

bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. uitând ca am ceva. ce grozava ar fi moartea atunci.. si daca. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. ba ceva mai mult. umina persista din ce în ce mai tare. izgonite de partiala aiureala a capului.. &e... daca. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.. sa moara cum zice ebon.. "'u se poate".ideam oc. îi vad culoarea si cantitatea. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. &um desc. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara... eu ma duc la Sosea. &redeam ca m-am facut bine.. sa mi le amortesc. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului.ilor. o licarire de lumina. ca iar te obosesti. 8e ceH forta. .. din lipsa de subiecte de meditatie. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. marele centru. sc. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia".inuri sustinute numai de o singura nadejde.. cu toate acestea. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte. cu mai multa ferocitate si neîndurare.. de c. . dar stii ca e nostim. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. sa încep sa râd. ..aide.. nu citi afisele de pe garduri. dar numai în vis. bineînteles. &âteva idei mai le memorez. mai orbi$C$ $C% toare. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. de multe ori ma gândisem ca. S-asa e de bine. fulgii se astern. în timp ce eu. atunci te pregatesti pentru nemurire. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. arunci când s-o apropia. dar iar m-am îmbolnavit. ca apoi sa se materializeze.. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. "eul". prevestind o ameteala produsa de ger. ca acum ma întorc. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte. Ma doare îngrozitor capul. o durere naprasnica îi silea sa se-nc.ii.H încep sa tremur4.idrogen. ai si uitatH Ei. #iureala ma cuprinde. crezi ca se uita la tineH Ma. mai ales regiunea oc. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. . dar asa. ninsoarea n-a mai încetat. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult. &ând încet. *ointa. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om.. câteva calorii. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile.i-am spus.. Maiue.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte. &e-ai cu biata pasareH &e. dar nu pot. 8urerea începe din nou. nu te încapatâna. atunci îti e-plici atâtea si atâtea. ninsoarea a contenitK o simt.imbând la iuteala directia. asta-mi place.. #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare.ida.. când mai repede.e-istenta. nu ca era aproape. Mai tii minte cât te-a durutH &e. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. #fara. carbune sau .

&ica "surmenaj"..imbau forma.ele. C decembrie #stazi. dându-mi e-presia unui condamnat. pe el. daca nu cumva g. 2entru nimic în lume4 Ei. cutremurându-se de bucurie. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. copacii luau crengutele pudrate drept g. da prost ma crezi. ajung la #rcul de . eu "*ointa".aci. pe 6urnica ce de mai erau. iar când dirigintele citi biletul de motivare. nu mai minti. l-a înbra-cat asa. . 2e data. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul.it lacrimile. impunator. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. ei. .eata.6ugi. Maret. ca sa vesteasca semenilor ca februar. facut anume pentru maretie.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. am iesit sa ma plimb. privindu-l. pe tine." începuse sa ninga.. priveam aiurit la colegul care. puiule. mascati în g.otarâta si vesela în acelasi timp. dus pe gânduri.odoronc-tronc. întâi în adagio. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. sa g. niste "du-te vino" fara nici o vointa. rostogoli vreo doua sc.ei. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume. cu zbucium. toata clasa izbucni în râsete.riumf de la Sosea.ioceii s-au ivit. care. Stam si. ei. ca doar n-ai baut gaz. transformându-se într-un rânjet de mila. dar zâmbetul mi se slei pe buze.iceasca macar în departare.imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. cu motivul "oboseala nervoasa". fara voia meaK priveam aleile albe pustii. începi cu amenintarileH Di.iul1 "Ei. Si-n miopia lor. fii cuminte4 .. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. jos pe la radacina. mai omule. !G decembrie . . si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. Ma. niste imponderabil calduros. dar ma stapânii. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. tufisurile transparente.. acuma-mi placi. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. &eH Dici ca o sa ma parasesti.. . cât si soarele.se lungeau.. se micsorau si-si sc. începeau concertul.. Eezemat de banca. si-un ger. "surmenaj" adica. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c.e-ai suparat. dar apoi se resemna. ca ai fost bolnav din "surmenaj". piticul subpamântean. vesnic independenti. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici. cu o mutra .. si pomii înalti. trebuie sa te ascult pe tine. foarte bine.elelor sale. zdrentuite si umilite. ca si ieri în pat. /ei. 3itasem sa mai scot si sapca. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu. apoi "con molto alegretto". încet. atunci dormi. al carui ideal e "sa fie de piatra". însa. Ei4 acum taci4 . nu vreau sa mai aud nimic. ce zici.prea te crezi mult.. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. au încercat sa-i sc. asteapta carabanirea pulberei albe. asa. facându-i cu oc. încet.iulul ca un tata. tot certândumi gândurile.albiturile . care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. ca o tarancuta vesela. fiindca m-am vindecat. de gemeau mugurii. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. fara nici un rost.iocei si. zâmbii.iocei. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. leicuta.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc. care înjura atât g. . acoperite în parte cu troiene.eta.recui mai departe agale. si-a trimis câtiva spioni. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. de-aici. . bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii ..

ce bine e4 : ianuarie . Di. 8e acuma. #lt .. întelesera. . în loc sa învat si sa ies bine în clasa. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa..st tt4 0ine ca m-am desteptat.. baietii. asa se face între colegi.8a. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. ce de prostii4 /a4 . fiindca în loc sa te ai bine cu toti. &ica e un om nenorocit. felicitarile mele. #poi. Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii.imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala. nici.imbai fizionomia1 ..u esti bun de actor. dar sa vezi.4 bine ca m-am desteptat. 8-aia esti nenorocit. nu prea stralucitoare. le-a fost dor de tine. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa. bineînteles. Si murmurai aiurit. da bine stii sa te prefaci.. ce filozofie4 . . 5bservai cum i se lumineaza fata.. cu mâna pe clanta usii1 . când eroul plânge. îmi pierdui mintile. fiindca face pe grozavu?@ si e independent.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c. ce de melancolie. bine ca mi-au venit mintile la loc. ce bine ma simt. #sa.. mai ales acum.a-. #. colegi.a4 ce de prostii. mama. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. #dica.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu.a-. colegii mei. nu-i plac profesorii. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . sa ajung si eu ceva. da?@ tragic. vazân-du-mi oc. $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. dar d-l ce e-amina notele..0ine. începusem pe &onta.ii rosii... parca n-ar fi baiat de !" ani. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete.iar pentru douazeci. Esti nenorocit. fiindca nu stii sa te adaptezi. .ot. #veau dreptate baietii. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul". Eic.ârtie si la e-ceptii. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za". pot juca ruleta cât vreau. 0re. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c... c. la anomaliile umane.iul.. -Di. bre. în vacanta. da?@ profesoriiH 2e data îmi sc. pierde timpul cu e-periente. ce bine ma simt. pe MaeterlincP si pe &. iar în clasa.Ma-ngalbenii. ma. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe . sa minti si sa te lingusesti cu predici. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. dupa ce primejdia a trecut. .o.a-. % ianuarie !+$$ /a4 . mai ales profesorii4. eram. &e de melancolie.-n sus. necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. #.. nici nu ma mai doare capul..et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii.Di. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. 8esigur. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. "3n om"K ce frumos suna... ce bine.

Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. pe lânga 0iserica ruseasca.#a4 lume noua. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. Si tata. Eestul.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. cu gânduri omenesti. ca de ailalta râd si curcile de ea. si potrivit. degeaba te mai bati între pereti.. daca asa ti-a fost soarta. . ar iesi ceva din tine.2e masa trei volume din filozofia pozitivista.ese de la vie et de l?@âme. 2si. a un prieten acasa. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. care va sa zica. sclipind de veselie. acum nu mai scapi. mersei înainte fara nici un gând si cu oc. 2tii. baiat. nebaiat. cuconasilor. asa mai zic si eu. manuale de anatomie si fiziologie. 0aieti. parte le-am azvârlit în pod. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. #stea1 Sint. &e sa-ti fac. ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave.0a foarte serios4 . a revedere4 &u pas grabit. repetai tare1 bine ca m-am desteptat. cât priveste partea mea. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau.. botanici. manuscriptele parte le-am ars. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. te-ai facut si tu "om". în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic. caruia nu-i venea sa-si creada oc. brosuri stiintifice. te felicit. n-am ce face cu ele.ii-n patru. #m dat dracului . sau sa urmez c. . numai cu cartile de scoala. poate. &ând m-o vedea mama asa vesel. /ipnotism si sugestime. 6oarte bine. sa ma fac fabricant. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. ce bucurie.'u mai spune.ologia râsului. . Si tata. ca eu nu va mai sunt stapân. îsi mângâie mustata. si sa va arunc. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia." Ei. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost.. n-am oprit decât <urnalul". adica nu. atât îi de roasa. ca sa iasa mai multe parale. cumatra salamandra. #sa.. Ei.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite.imii. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. mormaia din când în când. c.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita.imia industriala.&e-ti mai fac gânganiileH .-. cu ele la lada.ilor.lumestiH . Sa vedem. masa curata. Ma duc sa le spun baietilor. #sa. C ianuarie . dar vad ca te-ai apucat de treaba. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod. sus la pod. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. curatele. pot ramâne. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. astea nu mai fac doua parale. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. &e mai veste. asta merge la post. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . Sic cogito.Si filozofiaH . ascundeti calendarul ca a venit Eliade.

$CC $C+ a masa. pierd timpul degeaba. si pe data g. .. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine.?@ duc sa-mi fac lectiile".Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat.0ine4 Sunt multumit.. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. îsi lasa oc. . . . ma întreba din nou.elarii si ma fi-a câtva timp.ilor. asta e viata. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. 8in fericire eram pregatit.&e noroc4 . 2oate o sa-mi trebuiasca cândva. 'u-mi mai încapui în piele de fericire.<oci si tuH .impi în banca. S-apoi. 8egeaba. 'ota noua4 Ma-ngalbenii. #veam memorie buna. ma atragea. da?@ vesel de tot. noua. ma înlantuia cu ispitele ei. cu mult mai mare.aideti. " Ma simteam vesel. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. cum sa nu joc. lasati asta4 Scoate paltonul.ise larg usile. 'u le venira sa-si creada oc. .Iata o vacanta care ti-a folosit. si gesticulând Iara furie. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH . . toti gargaunii astia stupizi. repetam mereu1 asta e viata ti au . rasuflând usurat. Si de bucurie începui sa cânt1 . 6acem o bacara. . 2âna acum m-am caznit cu o problema.reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. &ând ma-ntorsei seara acasa. cam surprins. cu doi prieteni la brat.a-la-la-la-la. suntem multi. #casa1 . ma Eliade. da?@ bine ca m-am desteptat. Ioan. facui fetefete si ma asezai ca pe g.oti ramasera cu gurile cascate.imie si limba româna unde aveam zece. StiamK profesorul./aideti. fetele se înveselira. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. sa devin si eu un om cumsecade. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici./aide. bine. &u toate acestea. se îngalbeni. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ". 8umitrescu *ictor.Mama. dar m-am oprit. . noua. as?@ când o . . si m-am apucat sa traiesc si eu. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici.Mai bine ruleta. ca bratele unei coconite enorme.<oc. 6arin #mler si . auzii pe tata. 2oti sa te duci la loc. Mama. contra careia orice aparare e de prisos.si stiinta si filozofia.S-a dat pe brazda4 'oapte. . . 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc..ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta.8umitrescu &. s-a facut4 e-clamai eu vesel. n-am putut. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". .isei usa. desc.alimir. la lectie. Si gazda.. afara de c. m-a ascultat. &olegii se uitau zâmbind la mine.aideti cu totii în salonas. Eliade M. înabusindu-si bucuria1 ..&e patru.eata se rupse.#cum ce s-a facut. si . ma simteam mare.

. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns..ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. ma încredeam în mine. de moarte. ma cuprinde. sa învat.. . si numai eu. Si cu toate acestea. nu întâlneam decât priviri dusmane. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. cu toata paliditatea fetei.. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca.. de la perete. de tot. 8e ceH 'u mai pricep nimic.. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica. e cu adevarat curios. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. nu sunt fericit.. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. esti nebun". mi s-a parut. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc.8oua. cu bratul întins.. nu pot citi pâna nu inspectez usile. e stricata. #cum. 'u stiu de ce.sa fiu mare. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute... de tot ce vad. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. numai eu nici macar nu pot zâmbi. iata. izvorâte ca niste fantome albe.. Si cum stau în lumina.. 'u pot iesi pe strada. 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. înc. cu tot întunericul oc. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. eram multumit. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. frica de necunoscut. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare. "eram" fericit. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. tristi si suparati. Si atunci. &easul douasprezece... mâine am teza. &e e astaH 'u sunaH4 #. cu insomnia astaH 'u pot dormi. 8e ceH Mâine am lectii grele. frate. în timp ce altii îsi preparau lectiile. 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu.. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa.. stupide. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun. si. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela.. tot de jurnal o sa stau.. nu mi-e frica. Mama munceste cu mai multa bucurie.ilor... a scoala. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. 8e când m-am cumintit... materializate. tc-am spus. Si acum.. toti sunt veseli si numai eu. acelasi gând în fiecare minuta. nu face nimica. asi. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei.. stare care ma-înfioara. îmi pare ca se desprind umbre. nu ma uit pe . 0a nu. în lume. înainte era altfel. 8in fund. le-am pregatit de mult... nu-i nimic.. în casa. rau nu e.oti dimprejur. !7 februarie 'u.. caci cei dimprejur se bucura. &ând aveam cartile mele de filozofie. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. ca si cum toti aprobau aceasta. Simt cum frica. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri.. asa e.. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. ca din pamânt. cu mâinile crispate.ideam eu toata bucuria. 'u stiarn ce se petrece. în tot cazul. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH . eram fericit. succes care nu le procura decât lacrimi. cu toate acestea. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. dar nu pot fara el. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. &e 8umnezeu.. umbra tintuita ca o stafie. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. nu sunt vesel..

.. coasa.. mare si rotunda. cioc.ean în cap. 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure. scapasem cutitul si priveam aiurit.. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm... 3ite ce frumos. cu o carte mare. cum tocesc mereu si prevad totul. .id... ce parere.2arca nu vezi ca aiurez. uite moartea. daca o vad.oropeala le îngreuneaza madularele. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. 'u mai da. &. 8e tramvai. astept. Simt cum mi se moaie vinele. 'u mor. da-o. cioc4 &ine eH.. nu mai da. 8e ceH &a sa n-o vad. cioc. ca o capatâna de mort. &e "mort"H 0a nu. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. #iurez. #i. autobuz sau trasura nia vorba. Sau. Moartea.. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor. sa-i rup coasa amenintatoare. omor.iar print sa fiu.. e o ceasca. uite c-a plecatH 'u mai da. Si-a facut efectul. 2e cineH 2e "ea".. Sa dau.rei fara un sfert....... #m zavorât usile. nu ma bate. $+G $+! Dece si jumatate.. s-o distrug pe "ea". 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei. si merg fara gânduri. umina se stinse. cu privirile absente.. cu camasa rupta. #m luat cutitul. &ioc...... &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele. el a venit sa ma omoare. nebun.. Si vorbeam întruna. &a trebuie sa vie. &e-ai cu mine. . Stiu ca are sa vie.. ia-raa.. 3na.. #. cel mult sa traiasca nebun.. 8e ceH Ei.ii li se înc. #uzi. capul. Mi-am turnat toata apa din lig. rupsesem firele de groaza. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele.. n-am putut dormi toata noaptea. doua.. parca visez. 'ici un zgomot. trei.. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor. am îngramadit scaune pe la usi... galben ca un mort. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. nu da.. desigur. Suparat...... dau. pleaca de-aici. am astupat ferestrele... uitasem numele lucrurilor.iar asa.. 8octoral c. sa-i sfarm oasele galbejite. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa... . cu cutitul în mâna.aide. cioc4 &ine eH umina se stinse. &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca.B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi. #. 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare.. . 5ff4 ma cuprinde neurastenia..... nu pot. #si. &ioc. &u cutitul.. 3ite.. 5c. nu4 nu pot.. lasa-ma. 3sa e zguduita din tâtâni.. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I.. nu pentru totdeauna.. am adormit... pe.. #si.. ma.... $+$ #. le oboseste rasuflarea.. ba nu. cu o carte. în minte mi se facuse un gol nemasurat.. ce ti-am facutH Mor.. da. Eu. acum ma simt mai usurat. . #saH &e-am spusH 'u.. &.. întruna tremur cum ating cutitul. nu4 nu4 Sa ma. si acum. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. si acum scriu la lumânare. 'u mai întelegeam nimic..remur din tot corpul. nu e nimic.. pleaca de-aici.. 3ite o carte. tot nu pot sa am picioare.. &e moarteH Stai sa. &ioc. Iara ea. Ea e. cioc.ata în usa.. da. S[a aprins lumina. e o biserica. Ea e. 'u da. s-o omor. capul. 'imeni nu este acasa. ma priveste.fereastra de teama sa nu ma oc. da?@ lasa coasa nu mai da. . ... moarte... asa-ma.. cum mi se îngusteaza creierul. &utit. zgâriat si plin de spume.emat în graba a dat gânditor din cap. porci. ia-ma odata.easca cineva de pe strada... Moartea..

pasind din ce în ce mai încet. zapada.." Se necaji si îsi pripi pasul.. 'u izbutea. îsi privi o clipa c..emarea unei fabrici."K si se . pe care scria1 " iceul Spiru /aret. îsi mângâie fruntea coltoasa - .. una... Se oprea dm loc în loc.. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. 'u e oare el un baiat. 8oua carti cu copertele întunecate.otul se petrecu dupa cum îsi înc.ii suparati de arsita. RM sa-si ridice privirea. cu o etic. obosit.eta mare. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa.. " a urma urmei. distinsH 0a bine ca nu.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera.ia împrejmuitoare.otarâre.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 . Si nu putea sti ce visa.2ardon4 întoarse oc.. &arnetul elevului Marin 2opana. care îl c. 3n carnet albastrui.Eâse. cu multi ani în urma.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat.. ce are sa-i facaH. Erau orele suplimentare.. Sa nu se mai gândeasca.. 8ar nu gândea nimicK visa numai.otarî sa potriveasca de acum lucrurile.. Eepeta cu jumatate glas1 ". 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. . trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite.. descretindu-si dezamagit sprâncenele. . &a întotdeauna. mama îl va întreba din pragul bucatariei.ipul în oglinda rotunda. Mama va întelege.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic".imid si miop. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. . visate. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii.. 8ar se va bâlbâi. *I. Se încrunta iar si calca înainte obosit. doua. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. 2rudent. o data.. abia tinându-si g. zapada. ..EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage.inuiau de foame si de caldura... strângea din dinti. stergându-si un oc. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii.. 3n licean umbla abatut. 'u are sa se mai gândeasca. îsi sc. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc. . îsi încorda grumazul. si se bucura de gândul acesta. cu oc. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el..eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. si. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. asudat. #poi deserta geanta cârpita la c. trei. un caiet subred si o tabla vec. zapada.recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. alba. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. Si-si aminti ca tot asa numara când. Eeala" cazu peste sting. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. *oia sa cugete la un anumit lucru. *azu strada acoperita cu troiene. Dapada.imba g. EiH4 si la urma urmei..8intr-un fund îndepartat.ii si se scutura de amorteala visurilor..ise cu luare-aminte. fara zgomot.ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. ci. patru.ipuise.ise larg si apoi o înc. Se pomeni ca numara în gând. sa cugete adânc si sa ia o . tiui c." .. cinci. 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc. Ei. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti. #puc% pe o stradita umbroOa. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile.

încep.8$?@ ce-ai mâncat.ipuindu-si. . multumesc. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. dupa ce se plânse de caldura.. ca de obicei. fara a fi nevoie. care rânduia friptura la bucatarie. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme.. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata..iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci..#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a. dupa care se auzi alaturi. &u toate acestea spune1 . 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul..emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 .8a. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale.&e mai ma c. dumicateste o felie rumena de pâine.atal începu sa îng.(categoric) 2entru ca nu stiu.F $G" .Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale.Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. Sora cea mica se resemneaza. . Iar tacere.Insuficient. obisnuiti cu cearta zilnica. &opiii manânca în liniste. Mama îsi suceste scaunul si.. . Marin se aseza lânga sora cea mica. .lasul nu-i tremura câtusi de putin. a felul al doilea. 2riveste pe fereastra în salita. .imist -si-si sterse cu batista oc. îl întreba când se da vacanta.&um nu stiiH . ca ar fi un celebru doctor c. Si nu va fi certat.ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit.8a?@ Eadita ce faceH . nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul. . Mama întreaba iar1 .acere. #vea fata înrosita. care te plimbi toata ziua. încruntata.. &âteva clipe de liniste completa. iar dimineata va pleca la scoala.elarii. &ezara.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. Suna.Iar începi. E atât de usor. . .ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta. . 2riveste linistit în oc. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. . cu servetul.. 8oar stie câte observatii îl .. sa te saturi asa de repedeH Sora tace.'u stiu.<eanne4 <eanne. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime.ita cu oc. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp. Supa se manca în tacere.Mai ieiH .. &aldura.înc. . .) . . 5 odaita îngusta.'u. Marin manânca indiferent. bombanind o voce încruntata.8e ce nu manânciH . apoi scoate capul pe usa.Si cât ai luatH .ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. . Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi.. în bucatarie. la germana.atal încearca timid1 . pentru ca m-am încurcat la urma.atal nu-si gaseste locul pe scaun. Se stia nervos. sora cea mica. S-au obisnuit c.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa. în absenta mamei.. (Se sterge. &ând fu strigat la masa.2utea sa vada ea de mâncare. da. oc. dialogul e cu totul potolit. . ...M-am saturat. Minciuna i se parea foarte fireasca..

fata i se sc... si Marin se ridica zgomotos de pe pat.. leapada tunica si. si 6lorin au "insuficient" la germana. el nu-si poate pagubi gloria. cu camasa desc.(suparat) as-sa râda. fara îndoiala.imist.. si pe el. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. &u toate acestea. Di mai bine ca nu stii nimic la germana. pe scara si se repede în mansarda din fund.. va rog. . . 0aiatul se înduioseazaK apoi. cu toate acestea. se întinde pe pat. . are sa vada imbecilii de la liceu cine e el .imist. cu cartile. ..câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. .. unde e stapânul netulburat... Mama1 . vasazica.8ar nu râde nimeni. viitorul sau de savant c.îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat..ca sa ramâi iar corigent..5 sa ramâneti pe drurmiri.. îsi strânge servetul. . sa se stie odata ca e c. pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie..ii de placere.asteapta si câta suparare va încerca mama.Si tu esti mai pricopsit..oo.atal se arata nervos1 .. El e c.. . Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera.. Monologul interior se desfasura abundent. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui . îsi ca pune oc. intrând pe usa.#sa te încurci tu întotdeauna.. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea. cu aceleasi fete ca acum.. bani sa te tin la scoala. desc. deodata. . Se admira... Mama îl va saruta si va râde.8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH .#sta ma priveste pe mine.Si d-aia dau eu. 5 multumire. . bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata.oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c. .8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. îl cuprinde. intervine tatal. . Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. de multe ori încercata. . #r vrea sa le ierte totul.imie.. 2âna sa raspunda. si Marin înc.imba. &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. de pacatosi ce sunteti.atal pleca din odaita cu o sticla de otet.. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.ide oc... El trebuie sa-si urmezeRcalea. dunga dintre sprâncene i se adânceste..imist.) . Marin. cu toate mediocritatile.. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului.rabeste pasii pe coridor. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc. &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. constient de seninatatea fetei. Easufla greu. vezi.. ca sa râda toti de tineH4 .elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma.... laboratorul si cartile care îi plac. #s vrea sa vad daca si 0arbulescu. 8ar mai târziu. cu laboratorul. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae"..atal. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor. Mi-ai prapadit o multime de lucruri.eiata de-a lungul pieptului. pedant1 .ilor faciali.'u ma comparati.Iar te legi de mineH ..4 descoperirile4. pentru dragul unor parinti ignoranti.ide toate ferestruicile ca sa se faca curent.

Se încrunta si-si înc. putin adus din spate. sticle si fiole. 8upa ce desc. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate.otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. a.ii mici si se însenina. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 . trebuincioasa e-perientelor. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii.er din pod. între ele se arata un balonas de sticla. tot mai atent. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. pe care stau risipite carti.ise usa... doua retorte cu gâturile încovrigate.. un suport saracacios cu câteva eprubete.. prin pod sau rascolind lazile din pivnita. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti. 2rivelistea aceasta îl fericea. eprubete cu dopuri provizorii de vata. ba nu. 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul.i aparat Nolf. . o etajera de bucatarie...0icromat de potasiu. tot ce gasise prin camara. în timpul acesta. îsi trase tunica.imist. .&e dracu.a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g.. . strânse oc. apoi grabi umbletul. bicromat de potasiu. unul ca mine sa-si piarda atât de neg. .. .etele îi sunt nevacsuite.. #poi deveni atent. a ultima treapta îsi dadu seama ca g.ise si ultima ferestruica.arul. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada..otarî sa vorbeasca tare. dar sunetele se topira repede. întotdeauna . . ce dracu4 2ronunta fraza . Marin.ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe".imistului. dar celebru. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. si el . prin cutiile mamei. departate cu prudenta una de alta. 2e masa. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. niste .etate.. într-o odaita ca aceasta. cutiute rotunde de carton. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta.. în raftul de jos se odi.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.ârtiute roscate. saaa. rezemata de peretele varuit.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. prea obosit ca sa ia o . încerca sa fluiere o arie. &ând goli pa. #poi.ot probleme mari1 transmutatia metalelor. .neau. gasite într-un ung. ofta fara pricina.ii. Dâmbi. ce are-a face4 5 odaita ca de alc.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul".. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla.ii de la sirul de pa. &ând va fi un mare c. #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. sticlute etic. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. 6acu oc. dupa porunca directorului. si-si priveste "laboratorul"..ar scurt cu ceai. îsi lua sapca si se repezi pe scara.3nde sa iscalescH . a un colt se simti urmarit si întoarse capul. de pilda.otarî sa-si ia oc. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa.imist.rebuie sa ma apuc de lucru.arute 0erzelius. o penseta rezemata de un vec. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului.iozdan.iob timpulH4. în care precipitate colorate asteptau mâna c..Salve. Se si vede în mijlocul unei sali imense.Se ridica suparat de pe scaun si se . desc.încruntat ca. Se gândea. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. 'u se putea . o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. Spala râzând o eprubeta. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala.. .otarâre.. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând.. 2e restul mesei.

.. în acelasi timp. Eu nu stiu cum am sa scap.. si avem ora întâi. Marin ascunse repede calimara si înapoie.. 3rcara trei trepte scazute. -2ai si este.6ii om serios. '-avu câtusi de putin noroc. 8upa ce cestorul dadu absentii. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. . întrebând deseori pe vecin.. încurcat.. repetau sau învatau.#i timp.. dar dupa un an de entuziasm... 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori. *enisera aproape toti baietii.6ericit muritor... înfrigurat.imbând vorba1 .&ât mai e. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta.. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. /e.E premiant. ca si cei avuti în note rele. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca. dupa sticle sparte.3mbla doctorul cu oc..&ât ai scrisH . Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. . îsi parasi stiinta favorita.'u-l pot suferi pe baiatul asta. voinic... cu o mâna în buzunar. încrezut. . caietul dupa care copiase. cu catalogul cartonat în mâna.. &elalalt râse. . 2oarta era larg desc.0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea..remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema.ii la fete. .. . berbantul4.8e-abia am ispravit pe prima. cu barbia rezemata în piept.Si parca eu as vreaH.. 'ici macar n-am copiat problemele.Si mie mi-e antipatic..isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune.ei. . 3nul cânta lânga soba rece.. sc. ..Stai jos. bani risipiti zilnic în drog. sunt ascultat.aine arse cu acizi. .'-as vrea sa-i fiu în piele. #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. .. scotându-si sapca.. maH .2fiii4 stai bine4.. scânduri patate cu solutii.2atruzeci si cinci de minute. .#si4.. unui baiat din fund.. -M-am ars. 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica. Era cel mai bun prieten. . #re o mutra de tocilar.erii. profesorul fi-a ..asa si tu asa.#i facut la matematicaH $+C $++ .ai. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin.. Spui ca celelalte nu le-ai putut face. 0anciu întârzie întotdeauna. . îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. ca în diminetile de vara. de e-periente prelungite pâna noaptea.. impunator. .. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. 2e ferestra desc. #poi. amânându-si activitatea pentru universitate. .. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . 2otoliti... #junsesera în fata liceului.laboratorul -. . de unde se întorceau cu punglite roz. Marin se simti magulit si..Sa dea 8umnezeu4. .isa.. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. doctoreH. 8inu se strecura pâna în fund... . care-i saluta respectuos.

zona nascuta de un arc. se apuca de . . .. Indiferent. ca sa vadeasca adânca c. iar acasa nusi copia nici problemele.rei. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul. a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.într-un cerc de raza E. Si fara sa vrea. Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul. 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. 2rofesorul întorsese scaunul si.emat vecinul lui de catalog. cum faciH .. are ca baza un cerc. iar profesorul îl credea.E o nedreptate cele ce i se fac.. Stii enuntulH -8a.'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia.a zonei.3nde suntH . era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. Marin îi rabda privirea.ema1 . ca sa-si poata urmari firul gândurilor. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret....e zapacesti pentru ca n-ai învatat. apoi îsi atinti vag privirea spre soba.. domnule 0anciu. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului.8e ce ai venit atunci la realH . dar ma zapacesc.iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.. îsi frânse degetele.arnicia lui...6a problema. îsi zbârci fata. 6u c.inuire a memoriei. Se încrunta brusc. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa.Stiu. dar eu pricep greu matematica. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din . 2opanaH . începu deci sa-i dicteze1 . #junse la tabla. . îsi vârî în g. domnule 0anciu. . a loc. 'u e rasplatit.&redeam ca la &. ... nu e încurajat. în fata profesorului. . îl sterse într-un colt si-l îndrepta..#vem un cerc. .. uându-si o fata atenta.acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul.ip realitatea. . Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca.&âte probleme am avutH .. Inconstient.cu el lucrurile si nu cu altul.Eu n-am ce-ti face. . astepta.. &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. . 'u stiam atunci. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. de câte ori era scos la tabla.aina. 8ar nu-l stia defel. 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient". Sa se calculeze înaltimea . .Ei.Sa iese 2opana. cu bratul rezemat de speteaza... întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor. .8e ce nu stii... si lua buretele împreuna cu un ciot de creta. #seza caietul pe catedra. 'u putea cuprinde cu nici un c.0a am învatat.. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara. Era tactica lui la matematica.. Marin privea cifrele de pe tabla. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte.sever câteva clipe pagina si-l c.imie industriala se intra numai cu realul. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec.

&e dracu v-a tinut atâtaH .#aaa.. -Eealisti444.'oi facem carte. #poi. imaginea se sc. micso-rându-si oc.. germana si fleacuri d-asteaH El e c. Se învârtea.. îl întarâta. lucra cu aprindere. repede. 8ar nimeni nu-l lua în seama. ad.începu sa-si vorbeasca cu patima." . . *ecinul sau de catalog.ii din pricina prafului.. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH .. îl întreba1 .. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are. &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof.iozdanele." ... dispretuitor si înconjurat de glorie.ândul unei razbunari. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor. .. atversus. . ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete... 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata.0aa.8a-i4 .imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH. cu atitudine de martir. pentru ca aveau c. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi. Sa-l crucificam4 .&are e nemerniculH .imba într-un Marin victorios asupra lui însusi.?@re dreptate... baK ce.. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. &olegii de la modern asteptau cu g. cu nasul mare si cu cosi pe frunte. persecutat.. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa.. râzatori.iozdan frumos de piele. palmuia glumet. . . afara..lasul scazut. aoo.. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor."#nte.ii mici si obrajii caramizii. Sa. se suia pe catedra predicând. .. El ar fi un geniu neînteles. suna de iesire...e tâmpesti tu destul cu matematica.. dar nu reusi decât în parte. &ostandaPe. ce-i trebuie lui matematica. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. apuca de picioare. 'umai un modernist marunt. modernul!. facândusi loc prin multime cu un g. &a întotdeauna.. un italian cu oc..elarii alunecati de-a lungul nasului. Marin îsi clatina capul..ine-l.. &ând iesi. Ei4 nu fii "scârbos"4 . 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia.. a urma urmei. îl trezi. sarea în spatele modernistilor. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita.. Se misca dispretuitor în banca.. "babo"4 . care e alaH . al unei apoteoze. -0aa.. 0ana-teanu. cânta.a.. aproape soptit printre buzele strânse.# insultat menirea sfânta a realului.. nu parea însa prea bizar.spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi. .. Sariti4 . urmariti de razbunatorii realisti. privi rece pe cei din fund si înc.Sariti.. R . Easufla pripit.#i gresit1 "adversus".. glasuind fraze foarte frumos alcatuite.#stâmpara-te. ...Sa-l crucificam. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci.imia.ise ostentativ caietul de notite. apud. "#re sa vada ei. Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. cu oc.. 2este putin.

*anciuH. dar trebuia sa citim noi. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta.inoneleH .imice.-a pârlit *anciu.2ai nu-mi pasa.. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera... .&e faci gura acoloH .. ceru tacere. dormitau molatec în banci.. . îl rastig%G% neau pe unul mic.&e avem.ii dusi pe fereastra. 'ici silueta mândra a cestorului. ... upta era în toi. Morariu. Marin visa tot timpul. peste banci. bondoc.. ma. .8omnilor.Si c. aproape tacuti.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama.ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. 2oate mergem în laborator.ionturi. Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor. 0anateanu se ridica revoltat. oftând la rastimpuri.Ia vezi. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta.#lde. Marin râse cu pofta. astâmpara-te4 ... maH . treceti în banci. &ând auzi stravec. . în jurul rastignitului. .idrogen si o-igen. trânta. 'u mai era nimeni atent1 obositi. va rog. si el urla cât îl tinea gura. . 8upa c. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini.. 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.alimir.rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte.. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de . ..inuitoarea ora de c. cu oc. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii. iar ceilalti . te dau pe lista4 . gras. &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. . 0ondocul se zvârcolea între râs si raget. pocind dintr-adins numele1 . c. doctoreH .&e te-a apucat.. Se întoarse în loc. 0anateanu întreba.&e stric eu. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. &ondoleante4 .. îsi privi colegii1 toti palizi.imie.ida formica.#lea nu le-a e-plicat. .imie si ca sunt neascultati.alimir -.2eni. dupa ce se adunara în numar mare. .alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor.&e are a face. ma 0ratasanule. &u îmbrâncituri.iar cu g. cetonele si c. urma una de istorie si una de franceza.pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -. e-temporalul se anuntaH . trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c. . 2rofesorul ..inonele.2ai ce. c-acum te rastignim. Modernistii. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c. cestorul de la real.o. dintr-o banca din fund. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala"..&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra.*anciu.'umai de nu ne-ar da e-temporal. &estorul îl ameninta. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c.imie. izbutira sa libreze un picior si o mâna.

ii. Era dezorientat. de fapt. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale.. 3n profesor trecu. sa-l sfârseasca si sa-l publice.i de doi ani. patra.. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. cuprins el însusi de oboseala. dar nu fu vazut. 6ata îi era nemultumita si. fara sa astepte pe 8inu. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . un proiect magnific de roman. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. ectura îl plictisea. 'u mai citise de mult <urnalul". Era un manuscris vec. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. si baiatul îsi supara oc. se .e-a molesit caldura. îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. apropiindu-i micsorati de caiet. îsi scutura capul. pe ascuns. Marin citea pagini dintr-un caiet gros.. îl desc. i se parea c. &u toate acestea. Se multumi sa raspunda1 .eate. în fundul clasei. a pietrelor.imia4. &ând suna. nervos. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca.Salutare4.. apucaturile-i de buc." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c. entuziasmul îi pierise. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. dar din alte pricini. #poi. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. si se simti acum deceptionat.. îi lipsea parca ceva. coborî scarile încet. grabi pasul. a plantelor. cu manualul lui Minovici în fata. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. ca niciodata. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima.iar ca e dezgustat de ele. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c. /err 8oPtor.erea. ucrul. încet. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". 'u.i. în care. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.er fiind de multa vreme cunoscute. &a si ieri.isese cu gândul sa-l continue. . Marin 2opana.imie. când va ispravi. pentru ca nu putea face altfel. . a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit".ârziu numai. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. se resemnase sa vorbeasca. de plictiseala scârbita pentru c. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. sarea din timp în timp pagini întregi.. Si sfârsind treptele. 2rin fereastra larg desc. 6ara sa vrea. îl saluta. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H.. încruntat. #cel elev nu era altul decât el. se simtea mai bine singur. cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. analiza manganului. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec. porni spre casa.. în odaita din mansarda. intitulat <urnalul unui om sucit. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. Scrisul era pe alocuri necitet. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. si aceasta îi nelinistea.. jurnalului".imie. a bibliotecii si a insectelor. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si.

scriind un roman *iziunea se sterse îndata. apoi îl zvârli.ilor. .. &u atât mai mult. sagetând gesturi cu mâinile. dupa socoteala lui.otarârea îl îmbucura într-atât. 0anciu îi trecu prin fata oc.. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. încât zâmbind. Se vazu într-o vara de prin carti. &e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez... împotriva profesorului de germana. un vuiet învatuit. veni 8inu.. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze.. în adâncul sufletului. dupa ce-si zvârli o clipa oc.&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb... acoperit cu o foaie de .ipul lui I.. si Moisil.imbând grabit vorba1 .. sa vada pe cei de jos. ajungea cu râuriri de vis pâna la el. &u atât mai multH.'u mai e timp.ii în oglinda rotunda din odaia alaturata.idolatriza..Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun.ise caietul si. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza.rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. cât mai e timp. Si sc.ar cu peretii subtiri...#a... 2rin ferestruicile desc. departat.. sa-l umileasca pe el mult. . împotriva lui I.Salve." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie.. Si corigenta la matematica. R Spre seara. încruntându-se.#m sa scriu romanul4 .'u vine cinevaH .. . râzând. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. &.. lucru rar pentru el. . 2ai da.. stapânit de gândul tiran al corigentei. Marin era revoltat1 împotriva scoalei.de venirea prietenului. înfiorându-l. S-apoi. aducând scaunul din odaia alaturata1 .. de a se razbuna de umilinte. 'u scapa de corigenta.... . când sa-l tipareascaH.. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale. 8ar acum nu putea sta locului.Stai jos4 #i sa suferi de caldura. "#sta trebuie acuma.. si restul în 0ucuresti. 5daita începea sa se înfierbânte.ise. de a-si vadi darurile. #re sa vorbeasca 'anul. doctore4. la capatul mesei. îmbucurat . dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa...'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu. înca din iarna trecuta. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea.. EiH4 si ceH4.. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real... Si .. începu sa vorbeasca singur. 'u poate sa scape. 0anciu nu-l poate suferi. a urma urmei. fluierând.. 0anciu.. si Soloveanu. Simtea crunt nevoia de a se manifesta..aina ca si mine. 8ar poate nu va ramâne. cu nouri.. #batut. înc. coborî scarile si se duse.. zmângalind cu creionul coperta. acuma.ârtie alba. ce ocupa aproape tot peretele din fund. #re sa vada ei4.... cu nuci stufosi. . #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. &aci. într-o vacanta împletita cu grâu. profesor de limba româna. 0atu în treacat la usa si intra. îl va scrie.... se gândea.. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. nimeni4 #poi. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. .. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului.

inuitoare. Marin se arata ne. dar altfel. 8ar stai sa vezi... putin teatral1 " a foc4..acerea îl apasa pe 8inu...sta 2 usura. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal.imbare a prietenului îl bucura. portrete. nestatornic si nu lucra nimic. dar îsi daduse repede seama de neadevar... #cum.. cautând epitete c.Si când te apuci sa-l scriiH . întreaga sc. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. s-apoi autorul prea se crede.8ar m-apuc iar de insecte.<urnalul unui om sucit... Si prea dulceag. ca e ceva silit într-Insul. Eastignirea aceH. la 3niversitate . Si de câte ori îl întreba 8inu. .. vedea personajele.8iseara.imbare nu i se g..imie. . ti-am spus euH 'u face acum.E o prostie4 -&eH . .Ei...icea gândurile. &elalalt nu pricepu dintr-o data sc. 'imic adevarat.îl scriu si p-aia.. de atunci. dar bucuria îi era adevarata. dar gândul acesta îi facea bine. curios sa vada ce-o sa produca. Se bâlbâia.ârziu.. .... Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. comic. dar în siarsit. pentru ca nu voia sa-l supere.. stânjenitor de fals. îsi motiva totul prin c. când îî asculta vorbind.. le stia cuvintele. cu note. nu-i mai fac jurnal. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate..#zi. 8e data aceasta. le g. si prost scris. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui.ioaba. gasind adjective inedite si vorbe ironice. &instit. 5bservase si el. Ma gândesc eu.când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri.. batjocoritor si suparat. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.M-am plictisit. . . ... Se mira totusi ca nici G sc. #m vrut sa-l sfârsesc si am..... Stii ca ma las de c.imbarea aceasta brusca de pareri. . . Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. 0anal. simpiificânuu-le. mâna. Si Marin vorbea.. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala. atunci când. si geniu neînteles. iar vorbind... *orbea precipitat. &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. o prostie. nu numai ca <urnalul nu se publicase.8ar când ai vazut tu toate asteaH . curiozitatea îi era satisfacuta. la foc4.. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma." se simti mult mai liber. .otarât. . 8inu asculta multumit. tacu. dar nici încai sfârsit nu era.8a. încâlcind cuvintele. numai el e geniu. #poi.oata lumea e neg. Eâdea. si stii.imia si cartile care îi luau tot timpul. 9! spun drept... 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta. deodata..icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.. entuziasmat. de laboratorH 8inu îi strânse.2ai romanulH. . Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc.. Si dupa ce e-dama. cu o repeziciune ametitoare. stari sufletesti. s-apoi. Stii. 3n roman realist din viata elevilor... vedea noua configuratie a romanului. .

. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.Si sa vezi mai înainte.ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. cum am fost si eu anul trecut.. cu iliana.iliana..imie...#sa o c. dar înc.... cu oc. Si aci. 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. cu obrajii patrati si searbezi. 5risice alt cuvânt... . mai zglobie decât era.8ar cumH .0a adun..2ricep. 8ar n-am fise.. o fac zglobie. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti. îmi bat joc de . .acu deodata si Marin. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. ce vreiH. si eroul e la munte.. #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. .... Ei. câtva timp. volum. . nu.ema. afara de acesta1 c. .. stii. . la urma urmei. rosi. încât el însusi.8a. la 0ucuresti... Marin.... nu mai aduni fise. nu. E în vacanta. dar primul capitol din roman se petrece.. Se întunecase. traindu-le însa cu mintea atât de aprins.. dupa marea suferinta. insecte. 6ata.. piatra. Se îndoise putin la început.*asazica. (naiv) zicea sa n-o calomniez... îl fac sa se îndragosteasca de ea. 8inu tacea zâmbind. miopi. #nette..'-a vrut ea. 3u4 ce par4. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu.#. -EiHberbantule4. îti înc. sa fie tinut în g. îi e-plica... %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe... la murite. ...emaH . &e-i nevoie sa te mai gândestiH ... afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 .. cum l-o c. 2-aia am iubito..6rumos.ii marunti. volum. .. sa tipe s-apoi sa alerge acasa.. o frumusete. stii... #propo. Si acolo se îndragosteste de o fata.eare s-apoi umilit.ipui ca ala. 'u-si mai întelegea prietenul. roscat. stii. aia e alta. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. o sa se zbata. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. E data dracului.. o sa sufere.a munteH .. .Stii cum sa-ncepiG . când îl întrerupe 8inu. îti placeH . dându-si seama de ridicol.. succesele erotice.. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet.#..#sta aflu atunci. nu toate. Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi. p-aia o e-agerez. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie. .. adica..&e pricepiH . îi e-agerez caracterul.. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. da. Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu... #aa. si numai asa. la tara.. &u iliana a fost ce-a fost. aia a fost înainte.2arca Maria. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc.Si de ce nu ti-a datH ... îsi zâmbira unul altuia. la Sacele. 'umai cea din urma...#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. undeva.

. . dar în româneste.. ... rafturile saracacioase pe care stau îng. colbait.amal în port. .fuge la &onstanta. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos. 5c.. el si ea. EomanulH .#re sa fie greu. Tcomme ilconvenait. &ând m-oi asterne pe scris. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. într-o casa din vecini. &e sa declameH T5.. cu o privire zâmbitoare si dornica.. fara nici o încredere în vointa sa. trist... cu cât se apropia de 0ucuresti.esuite carti.. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var.&um o sa-l sfârsestiH . 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an. abatut. sa-l roage sa declame.. da-mi-l si asa. parca o lumina i se lamurea în suflet. . pentru ca ramasese repetent Se face .. prin care îl roaga sa se întoarca.. Mai ales inspiratie. pentru ca mama e rau bolnava. . îsi trase .#sta asa e.rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii.'u-i nevoie sa ma conduci. de biblioteca imensa. eroul .'u fusei atent.0a da. 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute.#ci numai praful e imens.. 5 idee noua... si atunci..E prea tânar si nestatornic ca sa se poata . .. Se întoarce. &unosc bine scara..atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -.Sigur. 8ar am tot timpul trei luni.. ori se întoarce. de . &iti de câteva ori aceeasi fraza.. o lume noua... 8oara eu sunt ala4. &anon întreg.a. învatat. cum le spunea de atâtea ori.ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta.... Eelua romanul francez. înc. 8ar ce vreiH . o revolutie în sufletul lui. a urma.. ... 8ar de ce se aseamanaH . ca sa-si dea curaj. o situatie. &e ziciH . privind o multime fara oc.i si lampa.eu adica .. Succes si inspiratie._ prea banal. cum i se parea ca se aseamana. stii.Ei.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. connu. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\. . sunt deasupra lor.'-ai tu cumva 2ere . iar ceilalti îngrijati." #prinse lampa.. &ând intra în odaita luminata prietenesc. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi._ în padure. T<e la revetis pour la premiere.i. interesanta.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea)./a.ot asa cum stii.oriotl .jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.._ Mai bine în padure.u ce ziciH . mai4.#a. ..ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta. #cum..2rea putin trei luni. Tfois une dimanc..&e-ai spusH .e.. însa.4 >uandcejour-lâ. de calatorii în 5rient. *ezi sa nu cazi. .'-ai auzitH . într-un cuvânt..... dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH. 8inu încerca un raspuns spiritual. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt.aina. 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 . .2raful e culoarea locala._. cu mâinile încrucisate...... Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii.. 8inu nu raspunse. .6ugi. frate-sau. fara s-o înteleaga. Stii ca la toamna trebuie sa apara.. ... . ca lupta e frumoasa. . dara. îi dispretuiesc. . Simtea ca e las sa fuga. .. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit.a..ipuindu-si un Marin batrân.

aina din acelea pe care burg. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. ca pe un lucru rar. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. SI 5 6#.dimineata. caci Eadu. noua ore pe zi. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura. asa în mijlociu. se asternu sa scrie. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine.. 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si.&âteodata mai mult. mai lucrez la entomologie. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei.itat fugar cu o . #poi. 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. ma ocup si cu c. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane.&ititi multH . 6ata îi privea mereu. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag. &aci Eadu . 8e-ar fi sa-l facem în culori. . 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . înca. în padure. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. Era.. I 3' 0#I#.0ine. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc.eieti. care-i dadea un aer de paiata melancolica.izând înfiorat un caiet neînceput.8ar. . care-i întunecau frumusetea în oc.ii fetelor. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda.ii mici si miopi.imia. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta. îmbracati acest trup sc.# I . fruntea colturoasa. neluându-si oc.etele nefacute. doresc întotdeauna sa placa. pe unde nu-l duceau gândurileH Y.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. mai traduc. ca un adevarat naturalist si visator ce era. se socotea frumos. noua ore pe ziH -8a./m4 &am opt.ii din vârful sandalelor. cu succes. am colectie de pietre..ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. fata smeada si cu un nas lung si ascutit.iurgea. de care numai înc. în fundul sufletelor lor. ar trebui sa scriem câteva pagini. i se parea ca.ipiul prafuit si g. *orbea repede. Mai scriu. Era ceva involuntar. în rarele lui iesiri prin lume. . dar nu citesc întruna. oc. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele. în viata de toate zilele.iurgea era entomolog si. cu atât îi scade minunata frumusete. ca sa se dezvinovateasca1 .ipuirea-i se putea servi.ii în jos. ca orisice adolescent înclinat spre visare. câteodata mai putin. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. #poi.ilor. ierbar. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap.ipuiti-va un copilandru înalt si desirat. cu niste pantaloni largi. adus putin din umeri. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. cu cât se apropie de pamânt. Eadu .. dupa cum marturisea el însusi.. cu c. ceea ce se întâmpla foarte rar. de altfel. desc. 0aiatul pleca oc. Iunecându-si oc.ezii le recomanda de purtat "la tara". nu stia niciodata cu ce era îmbracat. 6ata îl privi uimita.5pt. înrosindu-se pâna în radacina urec.. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". 8ar aceasta frumusete era un drept al sau.

jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc. Si pe el. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. 8ar nu stia care necunoscut..8e4 #poi tacura. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. dupa cum era de asteptat. #sa cum o cunoscuse din romane. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. . care se înroseste pâna la radacina parului. 8e altfel. i se pareau ridicole. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea.ie.iurgea. "femele".carti care. *azându-l ca tace. în oc. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -.ârtie sc. 8ar de femei avea mereu teama. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. Si într-adevar ca. cu toata eruditia lor. am uitat sa ma recomand.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. &e o sa mai descopere si elH. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. parca aducându-si aminte de ceva.i cu un baiat prostut. "stupid". e mult.5risicât. se înspaimânta. careia nu-i crescuse înca acul. . era sigur el ca sunt mai multe. luminându-se de zâmbet. zise ea.. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. Sunt mai multe. . Eadu se îngalbeni. . . fata întoarse discret oc. Eadu . 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. mutra lui zapacita si oc. apoi. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara.rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. 8in aceste cauze. cu toata groaza întunericului lui.ii lui. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii.ie scurta. . si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. cât si esteticei coloritului.ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. cât de mult îl atragea necunoscutul. si ale caror urmari. . pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. de care el. sfâsietoare pentru altii.. Si de aceea. si. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. îl apuca de brat.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. si mai ales de fete..ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de ..3ite. Eadu îsi însemnase pe . vorbi fata. 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic.plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4".... .ii. ea nu cerea decât bani si iar bani. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli.. si lui numai unul singur îi placea.... #ura.ema întregii lui vieti. Si Eadu era unul dintre aceia. "minte" etc.ilor adumbriti sau uniformelor cu roc..

ean cu apa proaspata. tarine si catune prietenoase. satul. linistit... unii veseli.ii se odi. geloase. 5c.ârtiile si caietele lui. încordându-si bratele.. *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita. Marin parasi <urnalul unui om sucit.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. se alaturau. caldura îl ametea.&e tot are fata asta de râdeH. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. 8ezamagit. dormitând. obosit.. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. I* &âteva zile în urma.. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. se înciuda.esui pe toate într-un plic mare galben. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. îngrozitor de banal. înc.ise ladita în care-si pastra . #duna atent foitele scrise. Si pentru ca. cât am scris4.. si daca doriti si vârsta. &um nu mai putea fi vorba de <urnal". calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea.. 8esc. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. a. lua plicul si-l zvârli pe masa. Si sufletele sufereau în aceasta .ise ladita. amenintator... Se pregati sa înmoaie tocul. simtamântul zadarniciei marei bucurii. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si. un râs silit.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH. 'u se putea linisti. îi gonea atentia. Erau suflete care visau nemarginirea. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit". &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea. 5c. deocamdata.4. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. de la sfârsitul trimestrului.. în odaita.. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 .#urora 5nciu. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul.." . nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu." . scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. &itea cu greu.. -Marin4 Marin4 . &redea ca e mai nimerit noul titlu. se înviorau. pâraie..eate si se simtea obosit. trist. sa scriu4. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata. prapastii.rânti vesel tocul. care se apropia banal.. si le îng. %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris. Iar când desc.neau în raceala.ândul acesta îi înfiora spinarea de placere. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. altii melancolici. îsi alese apoi lectura. trebuia numit Eomanul unui om sucit. clasa a sasea. adaoga. apasatoare. dar se simti deodata rece.remura. Se ridica deodata nervos.?@amasa4 .. cu sepci de vara. Iar..eiate. pe care l-ar fi vrut ironic.. nemiscat. Se desparti de roman. fara sa le citeasca. #stupa cu luare-aminte calimara." Sfârsi prin râs.

asteptarea clipei decisive îi îngalbenise..isa. cum ai mai rabdat... altii îsi dezmorteau madularele sc. Era înalt. un armean focos. care glasuiau între ei. gen liric. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat..en epic. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu.. Marin îi era prNft!. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. . dar îsi dete seama cât de fals este. zgomotul bulevardului.. învatân-du-si "lectia". ce mai vineH iric. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate. se arata nesimtitor fata de profesori. cititor patimas. îi era drag si lui baiatul. dramatic. avea o fata negricioasa si oc. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora.'-are ce face. începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. mai putin zgomotosi. &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul.imonosindu-si obrajii. care voiau sa se dea în întregime. Easfoiau cartile. înca zece zile. ... îsi ura fiinta si minciuna..ii adânci.a ce ti-e fricaH . . sentimental.. . II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul. recunostea fericirea "tocilaaiiui".împartire. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. bine legat. dar stiinta. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda. un viitor "savant".. . 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. epic4. ca toti colegii. neica. înabusit. . care va trece clasa cu cununa.. pe care o mângâia Marin. Mai putin veseli. rascoliti atâta vreme de emotie.eama /aig 0racterian... aceleasi ferestre desc. Ele. îl c. nu-sî încredintau confidente. 2e unii.imia. Elegia.e trece conferinta. si se gândea la corigenta aproape sigura.. îl judeca si el.. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti.. gen liricK . gen liric..Sa vad daca trec si eu. . domnule. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia.Eabda. .ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti. 2e unul dintre visatori.&. îl dureau notele rele. #sa e regulamentul. oprîndu-si oc. apoi alerga spre clasa. în spatele lui. se înfiorau în fata apusului indian. inconstient. ascultându-si la rastimpuri vecinii. printre banci. ca întotdeauna. .3uuuf. Si nu stiau ce sa aleaga1 când se . Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. . îsi ura masca pe care. 0ataia aceea de joc.. &e este.. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea.. si ce caldura4.8oua sute douazeci si doua. . îi era indiferenta celuilalt. trecu palmele racorite peste fata. îa . si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea. i se paru acum o vorbarie goala. #ceeasi zapusala prafuita. sufereau nedreptatind unele visuri. &ând s-o mai sfârsi si asta. o purta cu atâta seninatate.. clipa suprema îi facuse nesimtitori.. #u trecut. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc. Marin auzi pe 0ratasanu. Era ora de româna. &u necaz. pe altii dimpotriva. pe care premiantul nu o întelegea. îi luase toate puterile.ise prin care se strecura.&ald "foarte".... premiantul clasei... &u toate acestea.pâna acum. îndragostit de muzica. gen dramatic. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. se simteau deodata întristati.oinarerile din cartile de calatorii.2arc-o sa vrea *oitinoviciH....otarau pentru .

.. feeeata4 pp..# fugit al dracului... .Matale ce poftestiH . Ironic... El. trâmbitata de câtiva "neascultati". Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda.. doctore. *ec. va lipsi de la ore doua zile. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. . . se raspândise zgomotos în clasa.iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul."&ocos". . Sari în sus...'u ne da voie pe terenH .. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.'u facem nimic. #poi sc. "0abo". cu oc... sareau peste banci.#l dracului "/err 8oPtor". zvârleau râzând cocoloase de . calcând masurat spre catedra. &e-i lipseaH..#icea se tipa. a neînte lesi-lor de plebe. Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor. &ineva îl g.0aa..ea imagine a urgisitului de soarta. . .. se plesneau pe spinarile pline. calcau g.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. 5 prostie.&are a datH ..e usuci aici si rabzi. tocmai ei.Scoala.elarii prinsi în siret negru.vecinul lui de catalog.. Marcala.. . . #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere. pârlitulO?@ . p. -/auuuu?@ .imba vorba. Marin tacea.#icea nu se doarme. fiind bolnav. ..#i fost aseara 0racterianH. . Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca. speriat. . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei.#m încercat1 nu ne lasa directorul. . .&e-i.. pf. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. . corigent.. Interventia cesto-rului era de prisos.3nde-i MarcalaH ..#stâmpara-te.. care-l astepta pe el.&e ne facem ora asta. soptita discret de profesorul de gimnastica.#i fostH -'oo. ba doctore. 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora. pe "teren".ionti pe Marin. . maH .Marcala. Marin simti ca-i lipseste ceva. 2erri Ermo /anibal . feata.. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. firi-al dracului4 . ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa. .. a dracului "0aba". înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii. 0racterian4 . 2entru întâia data."0abo"4. vazuse c. baietii se asezara mai toti prin banci.aiH Ia pune mâna.. Marin 2opana.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata. ba 2opri-sane. Iar vestea..ioz%!: %!7 dane. . &rezuse ca vine profesorul de româna. în clasa.0a.2p.matematica. "0abo"H "0aba" .

ma apropiam. .acere.eorgescu de la Marea legiune. cu batista la gura. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit.iul plan.#dica nu te duci deloc. 8aca voiam sa prind necrofori.. Morariu.abara cercetasilorH *asazica..ora din Sacele. 2erri ramasese cu oc.ii mici.. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist.. .'u prea ma duc pe la sediu. deci. Eaducanu.rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor. . &e poti sa faciH ... eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte.. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. înalt.. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam .u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi. Mai la fiecare pagina apar altul. însa.*a rog.*a rog.rebuie sa-l scriu. parca ar fi la cazarma. ca ceva admis fara entuziasm. . molatec. . e sigur ca se faceH . Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului.. . %!C FF.ii pierduti în gol. 6aceti tacere. cum am facut pâna acum. 2ot pune analiza celorlalte personaje. în august zici ca eH . 3n roman naturalist e mai greu de scris. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. drapele. pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea. .. 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. tot timpul studios. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni.8e la $G iulie... cu cartile lui 6abre sub brat.. 8aca nu-mi place. &ând ma duceam la 0rasov.. &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate.&e vrei. .ocmai bine. . 2erri vorbi fara convingere. iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. dar pot pune mai mult într-însul. si cu tunica curata. când scriu mai ales pentru mine.. mp totul si zvârl în foc. lovea linistit cu creionul în catedra. mai. ca sa atrag atentia. nu faceti galagie..jurnal"... #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe . cu gura mica. 5 organizeaza *elcicu. #sta-vara. cu descrieri multe si cu dialoguri. ca se aude jos la cancelarie. #m modificat mult vec.ârtie.. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.. E drept. 'ae. *a rog. satul de munte unde am fost eu asta-vara.. îmi compuneam o fata pedanta. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. #m fost.. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. mai4 #u si ei dreptate. Scena se petrece la Sacele.Ei. sub comanda lui . Subiectul îl aveam pregatit în minte.. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori..Sigur. ordine de zi. am sa merg. oc. la $G august. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. .In tabara. purtam totdeauna în mâna un binoclu. domnilor. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH . . ..

Mai întâi. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit..Ia asculta. 5data. m-a întrebat 8inu banuitor.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele.eama Etta.&ând scriam însa prietenilor. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. numai pentru muie. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. &redeam si eu în ele. El s-a aratat vesel. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc. . c. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. îndracita. Ea însa va pricepe.sa se bage de seama. 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. 2oate ca 8inu banuieste ceva. încât am întrerupt lectura. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. am înc.itam analiza personajelor.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. fara ca însa . asupra geloziei dintre cele doua verisoare. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. scenele scrise prietenilor. în sfârsit.ema #na. i-am spus. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. #ceasta s-a petrecut ieri. am raspuns eu sigur. #m povestit de atâtea ori evenimentele. E drept. încât roseam amândoi. .2e. procedam altfel. Mai multa prudenta nu ar fi stricat.cred .ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. 5tilia.imbate. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. &ând am venit la 0ucuresti. mi-aduc aminte. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c. am vestit ca mai are si o verisoara. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. prietenii mi-au cerut amanunte. întemeiat pe acest material. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. 2e care ai iubit-o întâiH .. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete.#m sa-i e-agerez mult caracterul. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. dar n-am sa-i spun. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. începusem c. Ma desfâiain de minune. care se numea 5tilia. le inventam pe loc. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. . care mai de care cu nume mai frumoase. unele numiri. îmi spuneau ei. acum doi ani. precum si nenumarate prietene. pentru ca n-am sa îndraznesc. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. 8in când în când încurcam unele date. frate. 2e deasupra.iar sa ma falesc fata de mine. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. &ând îmi cerea amanunte. dar eu le-am comunicat ca o c. s-au minunat citindu-mi scrisorile. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. apoi una cu 5tilia.cu un pac. 2e fata gazdei o c. Scriam toate acestea sincer.ema iliana. 8ar eu tot cred ca se îndoieste.

Si pe una si pe alta. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire"..'u ore întregi. fie ca o iubeai prea mult.&are amândouaH .Ei. în sfârsit. . devin dintr-o data un 8on <uan.iar asa s-a întâmplat. relua 8inu.Si acolo.i si tu ai sarutat-oH . sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. ea ti-a zvârlit apa în oc. 8ar eu nu rosesc din timiditate. . fara voie....&. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste. .6oarte ciudatO dar am citit o nuvela.#cum înteleg. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. . &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten./m4 ciudat4 facu el. ca tu ai vrut sa bei. .. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu.n-ai sa crezi. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . rosesc. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile.&are 2aulaH .Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H . de d?@#nnunzio.otarându-se poate sa ma dea de gol. .. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. .2rietena 5tiliei. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. vara. Eosesc. cred ca nu l-am convins. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele.. tocmai când cedase. .. silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. . . însa. .#si. . Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. .5tilia si iliana. Si ca ai prins-o... si ca. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune.2arca o c. M-am aratat vesel.#sa.i-am spus ca e data naibii. Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare. în realitate. . 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura.. aici confunzi tu lucrurile.Spune. nu a venit nimeni sa ne deranjeze. 8inu citise si el nuvela din care. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. si pronunt constient. .ema altfel. 2e iliana.. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa.niciodata. ca ati întâlnit un izvor. iar nu cum pretindeam eu. nu-ti fie teama. îmi pare.oti trebuie sa creada ca eu. .&red. doctore. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. în realitate. . .2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia.Ma rog. 8aca ti-as spune. 8e cum începuse vorba întelesesem. . 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure.Ia asculta. în orice caz.

. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. 8ar a trebuit sa-l parasesc. ar fi un dezastru. când am obosit si vreau sa ma culc. poate ca nu doream. m-am sc.rebuie sa învat ceva la germana.. %$$ %$% 'u stiu de ce. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur..elari lunguieti.e. M-as fi înscris la laboratorul de c.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. 'u ma recunosc nici în mansarda. eu.. si sa am patru fecioare pe luna. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c.. cu cozi de nic.ioasa în realitatea ei. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. #cum ma înteleg altfel. nici încruntat. W. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc. iar acum stau sub stejari.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. supararea tot nu mi-a trecut.. e atât de reala.imia si publica articole stiintifice. &#2I. nici scrâsnind din dinti. .ios atunci când rostesc cuvântul "iubire".is oc. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. . si cu lentile scumpeH. cu buze subtiri si vestede. #cum.E E SI 0EEE. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. 8oua corigente odata m-ar doborî. despre dragoste. '-am nici o tragere de inima la scris. Eu sunt un baiat urât. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut. care studiaza c. dar ma vad întotdeauna cu oc.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. ca sa ma linistesc. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. Iar când ma vad în genunc. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. cu oc. . 8e aceea m-am si batjocorit. cu sprâncene neestetice.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta. eu aveam alte gânduri. atât de carag. Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream. 2entru clasa a saptea. scriu foarte sincer. &#S. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. ascuns. cu cozi groase. care ma iubeste. dar asa e. 2entru ca eu nu mai ma recunosc. rautacios. 3n baiat ca mine. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata. dar daca as ramâne si la germana. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. $ iunie #zi am parasit romanul.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE. #ici. #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. caci au început tezele.el dupa urec. eu rosesc. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur.. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH.întelege ridicolul acelei viziuni. EomanticH 'u. Si cu toate acestea. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. nici la biblioteca. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. 8ar eu sunt necajit.elari mari de baga.imbat.. in 8umbrava. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere.

rebuie ca e-agerez. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . #tunci. 8evin din ce în ce mai melancolic.e iubesc. cu atât mai bine. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. Si-apoi n-ai avea nici un succes. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. iar daca m-am sc. parul îi aluneca peste urec. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni.otusi. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc.imb eu aici. fara sa rosesc1 . 'u ma intereseaza.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. #colo trebuia sa port cu grija o masca. #ici însa.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos. #re o ceafa foarte frumoasa. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte.imbat. ca sa nu ne scape nici un e-emplar. si când vin. foarte inteligenta. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. # doua zi E ciudat. si pace.imbat mult. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. fata. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. 5are ma sc.imbat. ca un motan bubos. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. ca un . ar baga de seama 8inu. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc.Si eu te iubesc. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. îmi plac fetele din Sibiu. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. si s-ar mira. eu pornesc în padure.imba. 8ar nu e asa. . Eu stiu de ce îmi înc. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. Eu n-am cunoscut pe nici una. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele.i si-i flutura obrajii.imbat. Si atunci. pentru ca mi-e teama de ele. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. 2e fata cu parul scurt o iubesc. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". E foarte frumoasa. ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu.. daca m-am sc. ar baga de seama ceilalti. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . în 8umbravaH 8aca m-as sc. #cum as vrea altceva. 8aca vei putea mai târziu sa râzi. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. . sunt convins ca m-am sc. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. ucrurile s-au petrecut astfel. . #m spus ca are parul taiat. mi-ar pune întrebari. &eH Ei. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. nu-mi pasa de nimic.oit de bivol în care colcaie viermii. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. si le saruta. 8eocamdata.imbat. Mi-a spus-o. Eu as marturisi ce vreau.imbat. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. Eecunoaste-te de data aceasta învins.8ar atunci. foarte culta si ma iubeste foarte mult. &aut sa ramân singur. M-am sc. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. acumH 2oate m-am sc. pentru ca ai început sa devii banal. cât de cât. Eu i-am spus. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. trebuie sa lepad masca. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase.

simt ca-mi lipseste ceva. Eu fac parte. care nu ma cunosc. eu.er. 'iste oc. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. Eu. iar lemnarul ne priveste fericit. cu genele lungi si tremurânde. pentru ca pe aceasta o iubesc. din fiece perec.. pentru ca o iubesc. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare. 8ar.ii pe solnita în tot timpul prânzului. melancolic. cârliontate..si în Sibiu. Eu. &ând. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o . sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe. visez castele cu parcuri imense. E fericit. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta.. dar nu-i admira nimeni.i mari. #sa sunt eu. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc.elarii. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. pe care îi cunosc toti.inuit de problemele metafizice.i. eu. ca un adevarat întelept ce iubeste. o sarut pe gura.de obicei. castelul cu tabara noastra.Si atunci am sarutat-o pe gura.e atât de potrivita.a.ilor din timpul zilei.. Ma cam încurca oc. 8ar eu. însa.i. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. si o tin de mâna. Era în puterea mea. #ltminteri. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. îmi plac mai ales oc. vreodata.. 2e lac sunt si lebede.ii. Eu. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. Ma duc cu #ura . metafizice. cu toate ca sunt sase dioptrii. aceasta ma bucura. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. perec. în care stapâneste o desavârsita melancolie. Mi se pare ca am auzit-o c. îndragostitii se plimba pe malurile lacului.atât de subtil.isese oc. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu. cum au cazut acum un an fetele din Sacele.e. 2limbarile cu prietena mea . e ca sunt melancolic.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. e vorbesc despre lucruri abstracte. si-mi fi-ez oc. în acelasi timp. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre.ii. cadea si ea victima poftelor mele.ema ca dorm. 'u mai mi-e foame. 'u mai am parul rosu. dar nu se poate c. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. &ând ma duc în Sibiu. tristi. nu s-a întâmplat nimic. . 'u râd. oc.4 eu . atât de c.e mai frumos asa1 #ura .. Si când visez. cu o e-presie. *orbesc foarte frumos. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. care ma prinde de minune. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. însa. ci niste plete negre. 8orm mult. mai ales tristi. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Ma simt sting. atât de trist. încât nici nu pot mânca ca lumea. 2aPe U om cu carne si oase multe. #m un brâu rosu. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc.eama Mill= . Dâmbesc si eu. care le fac multa placere. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. îmi pun un costum de cercetas. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. o c.i.iar soptind ceva... fiinta adorabila. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. Si ceea ce e mai frumos. 2erec.prin padure sunt delicioase.

&e-i cu tine.ioasa si direct romantica. Si aceasta nu se poate. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. sa leg o prieteni ou o fata de împarat.ii ca sa ma vada. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt.'u mai prind.otarâre. . absolute pâna deunazi. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit.ii pe jumatate înc.isi. Eu sunt de esenta superioara.. Iar acum am sa plec.. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. Mill=4 Sunt atât de trist.*ino. Eu nam nevoie de idile. în realitate. Ma simt lipsit de vointa. #tât de trist. #sta are sa se sfârseasca rau. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. ridicol.otarâre. #u început sa observe si baietii.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. iar munca si ambitia mea inutile. de-si sucesc fetele oc. Mill=4 . '-am sa pot lua nici o . Si de câte ori ma gândesc la Eoman.e astept.eltuiesc cât ma îndeamna inima. *isez ziua întreaga si tânjesc.talie. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. #ura e în culmea bucuriei. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. ci numai doresc. Si eu nu vreau sa devin altul. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. sunt foarte trist. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne.. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. #m de unde.ârtie. 8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . 8ar sunt.. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol. . Mill=4. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori.rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele. burg. . marginiti si supusi poftelor imediate. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. dar ma si distrez din pricina aceasta. &el de acum e tristK e trist. 'u numai ca îmi dau seama.ll= (pentru ca asa o c. si visez pe M. nitelus carag. 'u-mi intra în obicei. 2e mine ma asteapta alta viata. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. imediat dupa corigenta. #m sa devin altul. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire. 8ar nu. pentru ca are sa moara. eram ispitit sa batjocoresc putin. as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. #m spus comandantului ca plec. Stiintele si cartile mi se par searbade. zau. Mill=. Sunt trist. omul care-mi trebuie. Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. Eu stiu ca are sa . Si trebuie luata o . sa fiu un ascet temut. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. a &raciun va fi sfârsit.eama). asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. 8ar nu ma pot vindeca. 2este trei zile #zi s-a . prea sunt melancolic. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura.ezi. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c.. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi.. iar dupa 2asti va aparea.

ceilalti tovarasi.iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin.. la o cismea afara din tabara. eu ca si.ransilvania. tabara. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare.e întrebi. &um însa. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie. oc. cercetasia.de cauze necunoscute. doua corturi mari si doua corturi-magazii.moara. în fiecare noapte. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. datorita unui comple. o ploaie mo. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. vorba vine).ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. #fla.u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna.. unde sunt si eu. nici fete cu parul tuns. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa.orâta de toamna. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene.. . ne-am întins optsprezece corturi mici. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. tipetele lui 2aPe. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4).elarilor. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului".. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. cât mai complet posibil. de altfel. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. în sunetul unei goarne ragusite. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara.. sosesc cu mult mai devreme decât mine. plus comandantii respectivi. comandantul.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. 2entru ca de citit. . vezi mai la vale) la sase. 8imineata ne sculam (cum dormim. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. #ici am descalecat noi. de dascali. a fost din belsug. &. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în . #colo trebuie sa fac coada. pentru ca ceilalti tovarasi. si afla ca sunt . #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. pâna ce daduram de un pod. 2ornim apoi la spalat.abara4 &. la culcare.otarât sa te informez. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. dragul meu. cincizeci de cercetasi. Entuziasm. pe iarba. de scolarite. am dat de copaci si am început sa alergam.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . 8umbrava Sibiului. etc. pe care nu-i gasesc. In ce ma priveste.. nici un muritor. neavând oc. eu îi pun la marginea cortului. când voi obosi citind. . sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. dragul meu. #colo am sa ma asez la masa mea si. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. tocmai de la corturile grupei întâia. desigur. #colo sunt eu stapân. cum nici tu. Mai întâi ne g. Sibiul.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. nu-ti poti face idee. orisice s-au spune. .iontim tovarasii de saltea (saltea. în timp ce aud de departe. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de .ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse.

. aprinde focul. atât de complet. apucând câte doi la un picior si trei de cap. doctore. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe. #tunci ma informeaza cu amanunte1 . ma deznoada în bataie. fruntea. îndeosebi -ilo-p. târguiette din Sibiu. fierbinte.. #poi1 . în sfârsit.. ca asta nu e regula. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita.imeronterele de minune.. 2oste-Eestante si. pe tiganul ajutor de bucatar. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . eu iau o cutie mare.8aca m-o prinde. în fiece zi. îi pisezi picioarele cu o perec. câteva minute. #poi se potoleste.informativ-imperativa pe .2ai bine. aduna lemne. sprâncenele si. la urma. .sezatoarea pentru seara. ca ce e întârzierea aceasta. &ând vin si eu bucuros de lic.ip.. strigând "ca ce fel de treaba e asta.eana de peste drum de tabara. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4". spala vasele. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). #poi îsi ia o strac. încing curelele curiei de . dintii. Si înc. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. si pe madama de la dug. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine . când avem atâta treabaH .pe lânga un foc strasnic .ipuieste-ti starea nervilor mei când. o grupa "de servici"1 matura tabara.îmi striga el. tocmai astazi. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc.2ai el nici nu-i în tabara. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre).I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". 8e aceea..e de bocanci (el nu simte) si. îl vad pe el din nou cu cana plina. la urma. sarcina cea mai grea. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c.2lec dupa insecte si dupa plante4 .. &eea ce urmeaza e atât de vast. îl târâti afara din cort.8ar comandantul *ulpeH .erborizat si ma prezint la ivovsPi1 . facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. .#zi e rarQre1 se prind . care cu totii îi seamana.Si daca te prindeH .care ma scol cu prea putina întârziere. ca ne apuca amiaza" etc. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si.împotriva tuturor asteptarilor .ina imensa si alearga la cazanul cu ceai. 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. îl gasesc . care ar trebui sa fie cu cana goala. scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. *orbesc foarte . e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. strâmbându-se. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. #cum manânc. dragul meu. aburind. linistit. 8upa cum te-ai asteptat însa.elarii pe nas. 8upa aceea. ramân.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare.8aca însa spui ca ai treaba. &ând vine rândul gnipei mele. ceri ajutorul lui ivbv-sPi. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. pregateste .idul rosu. si sfârseste întotdeauna bombanind.cu ea plina. apoi la un baston cercetasesc. în pozitia aceasta. #cesta-i planul. care doarme sub un car. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. obtinând acel rarisim supliment. #tunci recurgi la o cana cu apa.abara Sibiu. Si mi-a dat. barbia. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. buzele. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. curata cartofi.Supliment4 . &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei.

. . da. sunt pregatit pentru orice întrebare. Seful. încruntat..daca gasesc vreo sopârla moarta.&e sa zicH 6rumos..iar azi... du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. dupa o asemenea zi de lene.. dupa împrejurari. asa! . #tunci prind repede vreun fluturas. Eu. nu paraseste nici o clipa pe comandant. /aiH &e ziciH Seful. în dosul lui. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. cu aripile scuturate de polen). ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata.'u distingetiH 'u sunt foioase. . 8ar nu pot sa ma plâng. dau drumul fluturasului. da. jarisim.&um merge.. -EiH . #ltadata. dar neinitiat în tainele entomologiei.#sa. -'umai spune4.. 2ornesc agale printre copaci... . îmi spune1 . .. *ezi dumneataH asa e domnule. . ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. calcând indiferent.2ai astea sunt graminee.. 'u sunt foioase4.ega violaceea. Si îl privesc dispretuitor. Mai greu o duc când. baiat cumsecade. cum nu se poate mai vesel. 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. eu.. domnule comandant.e vedeti cum suntH ..8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc. unde dracu l-ai gasitH . ..&ine nu sunt foioaseH . . îmi încarc bratul cu buruieni ..inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. Eu.*edeti asteaH ..#dmirabil4 &.'odurile. . cu un aer preocupat sau multumit. cu atât mai bine . .2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el.. M-am facut numai apa.&. camarade. naturalistuleH . . care. da. e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile..#a4 da.Eu stau pâna ce gasesc o -ilop.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice. în fata cortului.2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee. ma întâlnesc cu comandantul taberei. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. .. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. 8ar. însa./ai. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe.3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor.&um suntH .inocino. care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri. . .rebuie sa fie o varietate noua. ma priveste lung.. -EiH4 . Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el.si pornesc spre tabara. s-a ocupat pe timpuri cu botanica.serios. *ulpe se încurca...#m gasit niste specii de c.#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. *ulpe.'odurile asteaH e vad. da. ca un adevarat savant.H . încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant. Seful.. milos. . 8in nefericire.

&omandantul priveste mândru domnii..ipui admiratia tuturor.Eu privesc în oc. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea. . 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea.. care râde. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase. nu se lasa. &ând se pregateau sa plece..as-ca faci tu si fara cutii..8ar tot mai stie *ulpe botanica. 'u se lasa *ulpe. . c-au venit vizitatorii. . Si îmi trebuie cutii mari.Si pe sobolani în batista..8e capH4 ..ete.imenoptere.8aaa. .2e viespiH .oti.). mi-a raspuns... fac indiferent.... . . si tin adevarate dizertatii..eme.....8aa. ca sa fac economie. . doctore.. Eu li-s tata lor. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH. 8ar si pe ei îi prind. &omandantul nostru e însa vanitos..8omnule comandant. Eu continui netulburat1 .*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele. c + . mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca.. Ma scoteau anevoie din cort.. . admirau -tabara. stateau de vorba cu comandantul. Eu i-am spus1 . cinerare4 7" . pe care s-o arate vizitatorilor.i pe comandant. compatimindu-ma în gând. comandantul trimitea saRma c. 2rind si scorpioni. îsi înteapa capul si mor. sunt numai niste biete .#ti vazutH. cu cercetasii. Eu stiu cum sa le apuc.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte.#i vazut. Specii rare am eu acasa. ca sa pot gesticula mai în voie. . M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara... .&u fluturii îi mai greu.. o colectie nu se face cu una cu doua.ar ars.3ite.. coleoptere si lepidoptere prost conservate.. #ici ramân cu gura cascata. 8omnii ma privesc.Si cum le apuciH . Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. Si când vor sa ma întepe.Iar pe vipere le prind cu siretul de g./ai. domnii ar dori sa le arati colectia... Eu aduc discutia asupra entomologiei.#. cu amoniac. 'ici unul nu mai vorbeste.. 'u-ti poti înc. mirându-se1 . .. Eu vin bombanind. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri. . pe care le taiam felii-felii. tainic. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata. *eneau vizitatorii. admirativ... 2e coropisnite le scot cu za.2ai viespile cum le prinziH . Eu las ierburile jos. .8e cap.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful