P. 1
Mircea Eliade - Romanul Adolescentului Miop

Mircea Eliade - Romanul Adolescentului Miop

|Views: 5|Likes:
Published by Tatiana Galbinean

More info:

Published by: Tatiana Galbinean on Nov 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2014

pdf

text

original

Sections

  • XIV. SFÂRSIT DE VACANTA
  • XV. TAINE
  • XVI. REDACTIA
  • XVII. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA
  • XVIII. IASUL
  • XIX. VRAJMASUL LUI PETRE
  • XX. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL

Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

. nu va iluzionati1 însasi delimitarea.Este numit atasat cultural la ondra. #lc.. Iorga.anasius. Si nu sunt trist.ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop.Sustine. un curs liber cu tema istoria religiilor.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice.2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India).întors în tara. !+$C . Mircea.Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.eorg.imba numele în "Eliade". la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes. primind titlul magna cum laudae.#pare romanul 8omnisoara &.e Ieremia (ofiter). !+9ll+9% . !+$: . !+9:-l+9C . într-un caiet pe care îl ascund. nici de povestea cu amintiri"./asdeu.aici. !+%: . !+9G .2ublica eseul Insula lui Eut.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti.nicilor Loga.Se naste. !+$+ . !+%C .2. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '. !+9" . Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist. cu teza Istoria comparata a te. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.Scoala primara o face la 0ucuresti. revista va fi oprita. la 0ucuresti. !+9$ . pe care o va absolvi în !+$C. !+$9-l+$" . !+$! . !+%7 . fiul Ioanei si al lui . I se tipareste romanul Maitre=i.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii.2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume). !+%$ . !+%9 . Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare.I se publica romanul 'unta în cer.ipareste romanul Sarpele. Mi. !+$" . !+!%-l+!7 .2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. 5btine doctoratul în filozofie.imia asiatica si 5ceanografie. nerecunoasterea. !% !+%" .. !+%% . !+!7-l+$" . inspirat din propria e-perienta din India. unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor.Se stabileste la 2aris. lucrare îngrijita de Mircea Eliade. 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India.îi apare volumul Mitul reintegrarii.ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7. !+$C-l+%$ . nebanuit de nimeni. morale si politice de 0. dar. Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore.+ martie . 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului.Este consilier cultural la isabona.6ondeaza Eevista universitara. !+9% .2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii. lucrare ramasa neterminata. !+%+ . este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &. nici de toamna. .ristina. Iar daca nu va recunoasteti în personaj.

m-am . 8ar adevarul era . nuvela 'ouasprezece trandafiri.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &.8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene.ni>ues arc. 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu.Scrie si publica nuvela fantastica .otarât sa încep c. la 2aris. !+"! .amanisme et Ies . Scrie nuvela fantastica !$.Editeaza.2ublica volumul #mintiri.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris. !+7G .raite d@.istoire des religions si e M=t. !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele.Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata. Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. &ordonul egiunii de 5noare. !+CG . 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas.ai >ues de l@E-tase. iar viata mi-o cunosc. lucrarea 8e Dalmo-is a . !+"9 .icago.imie într-un laborator instalat în firida sobei.icago. ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor. !+:! . 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale. !+7% .Scrie nuvela fantastica a tiganci. !+C:. &. la Sorbona. 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat. traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti.ipareste. !+7C-l+7+ . la 2aris.Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. viata mea.!+9C . *oi lucra în fiecare dupa-amiaza.2ublica volumul e Loga. la &. la Stuttgart. !+7" . !+"$ . I (Mansarda) .2rimeste. Immortalite et liberte.I se publica e &. In curte la 8ionis. Illinois. 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a. la 2aris.ec. la 2aris.ni>ues du Loga.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa.e de l@eternel retour. îi va purta numele.icago. la 2aris.2ublica.inerete fara tinerete.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume).an. !+:+ . lucrarea Images et s=mboles.2ublica . revista #ntaios. !+:: . !+"G . !+"+ . !+:C . si la roman ma gândesc de mult.ington. condusa de Mircea Eliade. !+77 .Este invitat la 3niversitatea din &. doar.I se tipareste lucrarea . #pare. !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses. !+C9 . Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola.engis-M. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I.Se stinge din viata Mircea Eliade.GGG capete de vite. !+":-l+"7 .împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza.#pare. scriam în <urnalul meu. $$ aprilie . !+C" . !+7: . când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c. !+9+ .ec. Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte.iar azi Eomanul adolescentului miop. #rgentina.icago.

cu bucurie la însemnatatea lui în roman.. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. Ma tem. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb. încolo.eme Silviu. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. în sarbatori de familie si idile.oti. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. 8ar cititoriiH. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. 8e aceea. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop.8aca vrei sa scrii un roman. care sa aiba mosie. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga. însa..ipuie.otarât sa ma gândesc. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. sa sc. Si sa-l c. Mi-au folosit. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. iar la mosie un frate brun si curajos. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. si sa-l fac melancolic. sa-l faci pe erou frumos si bun. tot ceea ce nu am avut. îmi merge tot mai rau.nu va interesa cititorii. ca un adevarat autor de romane. 'ici una. sau a saptesprezece ani. #ceasta. credeam eu. *ara-mea se opreste. M-am tulburat mult la început. m-a sfatuit ea. unul frumos si altul urât. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. &origent tot voi ramâne. 2entru mine. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. zâmbind. Maria. # cunoscut atâtea fete.. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara. în înserari calde si tulburatoare. &ea mai mare. cu scoala. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. îmi spune. Eomanul îl voi scrie altfel. cu drame interioare" etc. poate. în timp ce voi scrie. Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. nu i-a placut. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. dar pentru . acesta e un roman cerebral.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. 2uica. la vara-mea. 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. îi pun întrebari.. de la o vreme. . Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. caci am învatat vocabularul fetelor. veg. cu masuta acoperita de sticlute colorate. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. Eroul sunt eu. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. Sa fie doi eroi. &ealalta. ca viata mea stinsa între copii si carti . era grasa si murdara. apropiindu-se1 te iubesc4. nostalgiile si tulburarile ei.imb numele eroinei în aura. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de . care în nici un caz nu pot trece într-un roman. tot ceea ce am dorit din mansarda. vrea ea. nici alta nu puteau seduce un adolescent..altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. fireste. în zadar. 8e câteva saptamâni.. Si am cunoscut câte ceva din visurile. Staruie c. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . El le-ar întovarasi prin padure. Si atunci i-am ascultat marturisirile. 8ar romanul trebuie scris. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". pot scrie orice despre el.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. de câte ori o întâlnesc. era slaba si reaK îsi teroriza fratii.

. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.. sunt sigur ca nu i-as putea rezista. #ltii au noroc si la fete.rele si încurcate. Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. #m acceptat..imbat vorba. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste... #m sa iau si de data aceasta "insuficient". 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. în clasa.an der Neise. confesiuni si amanunte. uni am dat e-temporal la franceza.. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. totusi. Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu.cea din urma oara. de timid. din "gramatica". sa dorm în barci. . #ici am protestat eu. în gând . Ma stapâneste cu glasul. Si. #tunci am sc. si la scoala. 2e astazi aveam patru probleme1 . Intrând în curtea liceului. e-temporale numai din "gramatica". totusi. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. cum am luat ieri la germana. sa lucrez în porturi. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. 8ar nu am. fireste. Ma întristam aflând cât sunt. nu am învatat nimic de sase ani. *ara-mea. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie.. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. sa cutreier tari. unicul izvor de inspiratie. El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient". înca. iar 6aradopol la germana. prin care as putea obtine "jurnale". *anciu saluta demn si îngaduitor. sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. în fund.. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului. 2rofesorii se vor teme de mine. mi-am luat locul din banca I. cu calmul. &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. 2entru ca trebuia. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. a urmat câtiva ani la calugarite. 8e câte ori nu mi-am jurat eu. a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. de sase ani.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. sa uit problemele grele.daca sunt ascultat .otarât. . ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura.otarî sa ma lase corigent la matematica. intra *anciu. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . iar 8inu s-a strecurat. linistit. cu oc. dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. Si apoi. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. am sarit treptele patru câte patru. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. Eu nu am noroc. de slab. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta. de ne. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. înfrunzisera toti castanii si era senin. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . 8ar geanta m-ar fi umilit.#re sa-ti vina greu. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". #m alergat pe coridor. 8inu a râs. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at.ii si cu dezlegarile problemelor. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. si la carti. privindu-l cum intra.rollo da. 2aseam îngândurat catre scoala.

usurat..a loc4. 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema.Eu învat. &ine învata bine. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura.3nde suntH . -&ine îmOa bine. m-a c.. . ca ma prefac. eu gândeam1 "Ei. în timpul acesta. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. 8e altfel. M-am asezat în banca. cum ma apropii de tabla... iar noi sa avem întreaga ora libera. însa.niciodata. .#vem un cerc.Spune atunci.. ca sa-l pot urî. 'u-l stiam. ..a zonei. Era tot ce puteam face..emat cel dintâi la tabla. domnule *anciu.. domnule *anciu. valoare si dezlegare. la ziua de !" mai. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. ..Stiu. ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. zâmbesc îngaduitor celor din banci. 2oate ma rugam si altceva.&âte probleme am avutH . .. bâlbâielile."într-un cerc de raza E. zona nascuta de un arc.Eepeta enuntul. .Invat . când si-i pleaca în caiet.. nu mergeH . Stii enuntulH. 2rivesc calm oc.. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu. domnule *anciu. începui a construi cercul.'u ma întrerupe4.otusi.6a-o atunci pe prima. 2oate a aflat." 'u stiam de unde sa încep.. 6ireste. dar sa vedeti. ca sa mai treaca din timp. *anciu si-a întors scaunul catre mine. maH . ma linistesc. zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor. . dar ma zapacesc. de atunci. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului. .. si-a încrucisat bratele si astepta. ca nu învat niciodata si. . plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. 2anica piere din senin. . # înteles.Stiu. . 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul.emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata.ii profesorului si. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa.'-am putut sa le fac pe toate.2atru.. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". 8ar am facut semn ca-l stiu.. cu creta si buretele. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. si stergeam mereu. si a început sa-mi dicteze1 . Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c. 8ar totul era zadarnic.. nu stiu cui.. cu caietul. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. .. are ca baza un cerc.. al dracului4" si apoi pocneam din dinti. #m pasit demn. în carnetul albastrui. 2auza lunga.Ei..8e ce nu înveti. Sa se calculeze înaltimea . si eu mi-am dat seama ca ma rugam. un italian . pentru ca nu stiam problema. #m facut rugaciunea. . nu se zapaceste.

în caietele menite romanului. asa cum se afla în romane. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. mâine am lectii grele. dar pronunta 2iacere. II 6uoco. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru.elari. înca. si. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. . pentru ca eu sunt eu. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . Se apropie seara. fireste. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol. femeile si banii vin de la sine. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit.&e te faci.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. 8e câte ori sunt umilit. 'u miarn . l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. ca repetam scene citite în carti. e-asperat1 . sc. # citit @enfant de volupte si e 6eu. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei. '-am putut scrie nici o pagina. cu obrajii moi si frunte îngusta. &ând ma linistesc. e-agerat. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. &onflict. #m încercat. cu barbie lustruita.roscat si miop. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat. El ma admira si ma dispretuieste. si trebuie sa c. 8ar nu scriu. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc. 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i.. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit..et.8aca am glorie. II. 8upa ce a iesit *anciu. *reau sa ma ocup acum de Eobert. Mi se plânge de slabiciunile lui. simpli elevi dintra sasea reala. bucurându-se1 . Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu.&e ai. . cu buze de taranca tânara.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui.. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. Si atunci amânam iar capitolul. ma mustru. în acelasi timp. Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent.. #cela îsi stia lectia. iar ei. pe drum. e-plica. care îl împiedica sa ajunga glorios.ucreaza. 3rsuz. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. El ma suspecteaza. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. nu. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. am planuit capitole din roman. iar *anciu îi striga la rastimpuri. cum îmi place sa ma port cu el. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa.otarât intriga.imbat. #scultându-l. domnule4. înflorit. odata. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop. dar nu o pot îndeparta. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. 2oate e înca virgin. #cum însa. ca 8@#nnunzio îi seamana. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. E-plica. doctoreH . transfigurat. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. E un adolescent fara sprâncene. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele.iobia noastra si de gloria sa.

2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. de aceasta sunt sigur.. înainte de toate.. romanul trebuie publicat.#m plecat de la Eobert. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu.eiat ultima fraza. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. Si apoi. 'u gândesc întotdeauna astfel. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. s-o ajut. 5 lume ignorata. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. Eu nu am gasit nimic firesc. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum. de impresii.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic.asupra measi asupra celorlalti . 2rietenii ma cred timid printre fete. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. planul de lucru ar fi simplu. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. si . 8ar am pierdut iar firul. &ând. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. m-am oprit.i. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. în Saptamâna 2atimilor. în roman. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea. pentru ca nu-i prefac. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile. #s suferi mai mult daca as fi respins. apoi. Mai ales "concluziile". Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati.autorul însusi nu-l cunoaste. nu stiu. Sunt atâtea lucruri de spus. 'u i-am vazut niciodata iubind. modific. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. Suferintele mele . 8ar. 8ar seria aceasta de scene. viciata si neînteleasa în literatura. 8ar eu nu pot descrie.. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. în orice caz. 8ar mie îmi place sa ma contrazic. si nu am tragere de inima sa le scriu. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH .rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu.pâna atunci . 8aca l-as sili pe el.. trait. Eomanul meu va fi scris fara discutii. pregatiri pentru roman. #s lamuri. e-agerez. Iar am alunecat în discutii critice.ita anumite capitole . *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat. 8e aceea ma arat retras.. .. Si apoi.iar în <urnalul acesta.. e un prilej. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. personajele. *oi avea grija. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. încercari de a sc. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. s-o încurajez.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. 6ara sa vreau. 8upa ce am înc. M-as multumi sa prezint. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. 8ar aceasta pare pedant si rece. în orice caz.. Sa iau seama. 'u cunosc decât adolescenta noastra. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. conflictul. fara a fi un roman psi.c. #s fi fericit sa gasesc un conflict. nici unul întrecând saptesprezece ani. ca mai înainte. iar nu s-o potolesc. cea dintâi aventura. #-tunci. Eobert.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize. E stupid. dispretuitor. de la care am plecat în aceste pagini. . oare. eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. pentru promovarea mea în clasa a saptea. însa.nu le va cunoaste nimeni. rând pe rând. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului.

'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. c. Eu paseam apasat. Erau simplu îmbracate. brutal. 8e câte ori o priveam. vorbeam. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. asteptând sa farmece. 'e-am întâlnit toate perec. cu parul atent presat. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte.ii. si-a scuturat roc. #m auzit acele adorabile fraze de început. pe bulevard. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine. cu mâinile. g. 6ata cuteza sa vorbeasca. perec. cu buzele timid înrosite. Si ea se scutura sub buzele mele reci. Era înca zi deplina. înfiorat de tremurul trupului. împotriva surorii.ia si mi-a spus. cu obrajii pudrati. mult. . aceasta se stie. Ma stânjeneau privirile strainilor. *orbeam. 'u ascultam decât pe Eobert. *orbeam aspru. îmi porunceam. . la toate serbarile. de buzele ei. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. toate cuvintele cu doua întelesuri. cu obrajii albi si oc. Eu staruiam.ile la cealalta parte a #renelor. îmi placea s-o c. Mergeam împreuna. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. Eobert le cunoscuse. cu gesturi.i. 8e aceea. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede. le-a vorbit. 6etele au ramas fermecate. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. întunecat. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. ca pleaca sa-si caute sora. pe par. 2erri coc. Se zareau si se auzeau celelalte perec.otusi.ile de liceeni. cea mai cuminte. perec.i.i.sa nu le strecor si în roman. lânga ele. . cu ura. aducând si pe 8inu." 6ata s-a înrosit mult. Ma încruntam. Eu taceam. umilit. 8inu vorbea rar. Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj. fumând.ii negri. pe umarul de stofa decolorata. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. 2arcul era prea populat. 6etele se . acela a ramas locul de întâlnire. lacramând. cu ironii stupide. râs încurajator. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza.pe care atunci o cunoscusem -. la prima aventura. 'u vorbea nimic.eata se rupsese. într-o jumatate de ceas.cu sepci de liceeni. eu m-am împotrivit mult. strivite pe obraji. doua fete si doi baieti.inui stupid.eta o vulgaritate impresionanta. îndemnat de Eobert si de 2erri. S-a asezat mai mult târâta. iar pe mine ma alinau. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale. &ând i-am sarutat buzele. rau. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. rosu. de aburii parului. în toate liceele. Era cea mai mica din grup si. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate. lânga un brad pipernicit. e-am întâlnit lânga #rene. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i. 6ata aproape plângea. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. 'e-am distantat. resemnat.iar cu perec. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". privind în oc. E inutil sa reproduc aici conversatia. îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. strângându-i bratul.i. s-a ridicat ca un arc. Eu eram palid. poate. Iar noi . Se împotrivea cu oc. zâmbind si rosind.i. în 2arcul &arol se întâlnesc perec. zapacit. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. 'u îndrazneam. pe o alee dosnica. incult. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. Si fata se înspaimânta. 5 bruna cu palarie alba.

nici nu-l cunosc. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. iar altul se c. Meditând. ci ceea ce crede. Eobert asculta cu înfrigurare. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio. 'oi toti îl tulburam cu glume rele.ipui în mansarda mea. si în roman nu se va trada. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. într-una din ele am si eu un rol principal. nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. prea putin de acest prieten.emaH . Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. 8e atunci. banuitor. 8ar pe mine . . si astfel sa fie cunoscut cititorilor. aventura. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant".sarutasera. în bluza aspra ruseasca. 5c.B tipatic în acelasi timp. &ine stie daca nu ne invidiau. Eu livid. Eu stau între carti. 8ar eu nu ma grabesc. însa. dar nu prea mult. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. ea plânsa. Iata ca am vorbit. sa vorbeasca. poate. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Eu îl întreb.rebuia sa fiu mai brutal. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. pentru ca. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. Ma va înc. El spune ca "traieste". Eobert va trebui sa faptuiasca. fara sa se gândeasca asupra ei. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. pâna acum. Eu sunt simplu. . Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. El e complicat. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. &ând ne adunam.iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. care va fi un personaj de seama în roman.Si cum ma va c. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. spune el. 'u lamuream nimic. sa merg mai departe. nu cunosc viata. de ce o c. sa revina. apoi. înainte de a pofti asemenea lucruri mari.ma supara oratoria lui fara miez. îl voi ridiculiza. pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri.elari si cu zâmbet încruntat. se îmbratisasera cu prietenii mei. E numai un baiat frumos ca o fata. *oi fi un soi de "raisonneur". El raspândeste zvonul ca ma tem. 8ar aceasta o ascund în mine. 2ovestind lui Eobert. e marginit si încrezut. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. pentru ca e sentimental. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti.inuie s-o ajunga.poate dintr-o invidie nemarturisita .. Eram furios pe mine. Ma supara Eobert. 2oate. El ne spune ca citeste pe 0alzac. Eu ma prefac ca nu înteleg. el n-a stiut ce sa creada. Iata o fraza stupida. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. Stiu ca ma dispretuieste mult. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. cu oc. asa cum port eu vara. în romanul meu. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea. prieteni multi. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. El îsi pierde timpul sau citeste romane. la întoarcere. Eobert nu e un geniu. E gol si suficient. <ean *ictor era fericit. aceasta o stiu.inuisem absurd. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele. 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. îi voi culege naivitatile si neg. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. 8inu îsi fagaduise..

îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate .ologic. minteam eu. ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. . în câteva saptamâni. &aleia nu stie nimic.#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante. care tânjea gloria.<ean *ictor Eobert.roniade. . 2aseste în mansarda abatut.Si de ce sa fiu eu acelaH . &aietul acesta l-am început în ziua când m-am .rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale.. singur la . Se încordeaza sa para erou nordic.ârgo-viste. # protestat. III.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. 6aptul acesta trebuie meditat.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. . întreaba si el1 . JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet.imbare. 8e atunci. . îmi vorbeste de 0rand. .eind fara rost atâtea pagini din <urnal. &a întotdeauna. Eobert. #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. Eobert s-a convins. în roman.Scriu un roman de moravuri si un roman psi.roniade sufla ca sa i se sufle. dintr-o insinuare a mea. . . le voi e-agera. impresii continuu sa adun în <urnalul intim. toate le voi sc.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo.oli.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. Meditând.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit. eu cred ca îsi va reveni.imbat.8a. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc.îi spunea &apul 6urtunilor. nu le va citi nimeni. 5 zi de la sfârsitul lui mai. *a uita pe 0rand. Eu ma prefac convins de sc. încearca sa para sc. #ltminteri. poate.2e unde au luat-oH .Si apoi pe unde au luat-oH .otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop. în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. 'e-am despartit aproape suparati. 6ireste. Iata-ma înc. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. . modificat de lecturi când vorbeste cu mine. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH . . Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe. # auzit. Si iata ca si acest caiet se sfârseste. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita.oli. . mereu mai tare.2entru ca Eobert. pe care îl citise de la mine.imba. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. (. . &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. . încât începe sa creada el însusi în ele. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman.oli.#tunci nu-i spunea asa. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria. superior. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult. In vacante.roniade sopteste. în roman. ca sa-mi sc. însemnari din clasa.ace. a ajuns sa se creada altul. &a sa câstige timp. 'ote scurte. 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie. se dovedeste ridicol.

'-au iesit decât trei baritoni. #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului.2amânturile indice. n-ai4 . Dâmbeste. 2aPe e tot atât de senin. 8upa ce a repetat-o de câteva ori. . vom pleca noi doi. într-o recreatie. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.8omnilor. 5 melodie banala.si înfloreste.Incetati odata. tot atât de linistit1 . cu câteva sandQic. în clasa a doua a fost premiant.Si unde au ajunsH -In 0razilia.acun a sa maniere.ot o glumaK c. magarilor4 . .3nde sunt baritoniiH '-auziti.Si altcevaH .-urile erau ale lui. vreo gluma. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios. 2oate ultima ora de muzica de anul acesta. 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g.In 0razilia.. c. # încercat sa faca c.. . . # spus ca sandQic....em pe d-l director.....iozdan o sticluta cu coniac. îi aminti. clatinându-se pe scaun.. . glasuieste unul din fund. ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. 2rofesorul zâmbeste. o noua romanta a sa. El raspunde.8omnilor.. . .&. singuri.. #cum. . si-a venit sa le vânda.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni.ca un mar.Si ce-au gasit acoloH . va ramâne repetent. Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist... #u cerut sa le-o cânte. nici la tabara din 8umbrava Sibiului. 5 bucata costa sase lei. . *anciu îl lasa sa vorbeasca.u l ?@as voulu 8andin4 . la sfârsit. puterea creste.'u va astâmparatiH . domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent. Eâsete. Mai avem câteva zile si vine serbarea. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii. 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului. &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret. când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie.emat în cancelarie. Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.8ai.iar portretul domnului. obisnuieste sa spuna.E scris pe-al nostru steag4 . 5ra de muzica.&are-i obrazniculH . . . si manânca tot atât de mult. # fost c.. 8esi va ramâne repetent. pe care am mai auzit-o. . '-am nevoie de câstig. si se bâlbâie ca si mai înainte. orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat. daca nu faceti tacere. # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. ca un par.*a dau afara4 . Si adauga.-uri si o litra de tuica în fata. 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras.3nde-s doi. *orbeste încet si trist. ca el a platit si litra de tuica. 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. &rinul.as@ sa vie. #plauze frenetice si râsete. însa. nu stiu unde. nu de altceva. în clasa a patra lua mentiune la matematica.

d-le 0oloveanuH . 'u mai munceste. ce rol va juca în roman. numarându-si din oc. va scad nota la purtare4 . 6osil a reclamat pedagogului..arnic. capetele. &iteste literatura putina.. 8ar eu. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti.. se plimba si doarme mult. 'iciodata 8inu n-a fost prea . S-a frecat mult si acum îi sunt oc. pâraste baietii.2rofesorul îi ca un parinte. pentru ca e sc. #steapta. . 2oate sa fie o simpla criza.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. pretinde ca nu poate cânta. penibil.3nde te duci 2artiniseanuH . singur.8e ce va purtati sever cu noi. cântând. pentru romanul meu. nici prea ordonat. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp. R 2e Eobert îl dor oc. Si pentru ca n-a obtinut. .imieH #m învatat-o amândoi. 6osilo4 . 6osil încearca sa se strecoare afara. 8ar acum s-a sc.ipuie personaj din Ibsen. 0oloveanu cânta înainte la orga. si compatimire pentru profesor. d-le 0oloveanuH . daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. 6osil nu e simpatizat. se târaste în banca. 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa. R #guletti a plâns astazi la ora de c. 0aietii îl striga din banci cu glas tare. e fericit si raspunde în asa fel. sa-mi frâng mâinile de enervare. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. si acum se întoarce în sineH 'u stiu. cum spun eu. #s minti si eu bucuros.mai e si evreu. câteodata.iar glasul lui e divin.3nde fugi.ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica.Stai la loc. 3nul din ei "a cerut voie afara". 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . Scena m-a facut sa rosesc jenat. învata bine. . &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. copiaza la teze. baritonii si-au întors.inuri sufletesti si trupesti. 2alma a rasunat. înca.0anca din fund. . ca sa auda maestrul. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. #guletti s-a prefacut si a mintit.iop. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c.i. Sunt sigur ca se înc. dupa ora.ii rosii si lacrimeaza.. urmarit de c. 6ireste. &aleia. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere.imie si . Sta cu batista la oc..i baritonii.. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca. bine de tot.pe deasupra . ceea ce se petrece la liceul acesta4". mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor. care sta în spatele lui. cunoaste c. la el. si ciuda pe el.imbat mult. 3mbla printre baieti.imie si a pomenit numele tatalui sau mort.ematului i se ia darul.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu.oivinovici "insuficient". încât orice om inteligent sa poata întelege . %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine. &aleia va face o ora de arest.8e ce va suparati.i. încruntat.'ec. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. 'u-l mai "pasioneaza". 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine. rosu. bun si inteligent. ca sa nu-i puna . e zgârcit.

ârtie. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa. Se face rosu.. în jur. &ât de putin as fi citit. înca de pe la 2asti. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine.iurilor dreptung. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. Eu n-am gasit-o. sigur de ignoranta mea.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. Si. 2e trimestrul întâi. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. #m scris ce cunosteam1 altminteri. S-a întors în banca istovit. dezgustati de scoala. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. 'e obisnuim. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc. Suntem obositi.. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c. 6anica a capatat "bine" la c. . 2roblema.. &um însa eu nu stiam nimic . E drept. în ultimele saptamâni de scoala. R . acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre.ca cititul e pricina durerii lui de oc. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. nu vorbesc si stau pe gânduri.i. Mie mi-a spus ieri1 . foarte usoara. 'e aratam multumiti si râdem.e.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. pentru zgârcenia lui 6anica.eza la matematica.imie.oivinovici. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung. baietii lucrau aprins.unde s-a adunat un teanc întreg. 8espartirea ne alunga bucuriile. . ca de obicei. 2roblema era de trigonometrie. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe . 8e atâtea ori ma pot preface. #seara arn citit pâna la doua. . 8upa plecarea lui . cu placerile libertatii. Suntem atât de legati între noi. si tot o rezolvam. &eea ce. #m vârât la urma fituica în buzunar . desfiguratK îi tremura glasul. în acelasi timp. sleiti de caldura si ne întristam. ca vor aduce.imie. *anciu se uita la mine. R #stazi. Si nu e asa. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. R 'otita din $ iunie. când se vesteste vacanta. când se apropie sfârsitul anului. si vorbim. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate.emat la tabla. &red ca citeste de zece.ii. am înc.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. 6anica e terorizat de c. e mai mult decât o nebunie. se bâlbâie. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. si se uita uimit. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. putin câte putin. Se întelege lesne aceasta.. nu-mi mai ramâne nici o nadejde.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata. as fi capatat "rau". &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. totusi.ipuisem noi. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. priveam si nu pricepeam. cu foaia alba.'ici nu stii cât ma dor oc.

se zapaceste. #m toate simptomele1 urâtenie. a e-temporale naduseste. doctore. %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. ma consoleaza1 . glasuieste Eobert.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. afirma 8inu. .oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc.îl necajeste concurenta. nerabdator. uluit. fireste. cu ton de specialist încercat. când partenera lui Eobert. 8inu . <ean *ictor Eobert .imie. se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. Se îndoieste de Eobert. %% . în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . se clatina în banca. 8inu e banuitor si nedrept. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. transcrie de trei ori problema.framânta buretele cu creta la un loc. se c. Eu mi-amînc.cauta sa se vadeasca cinic.. #poi ajunge nervos. Eâde în toate orele.aina desc.ii la el. &ând intra .care se socoteste geniu . S'.ii fetele si doamnele. pentru ca e inteligent si sperios. renuntând. 8inu. I*.inu-ie pâna ce . 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. pierde pofta de mâncare. fara sepci si fara palarii. 3raste pe .îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun.6iecare cu ursita lui. o blonda bacalaureata din . epuizat. însa. 6anica înlemneste cu oc.6rumos corp. însa.e "simpatie" de a lui 8inu. pentru ca nu sunt e-puse "literar".desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . 8e obicei. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si ...ide usa.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc.#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec. se framânta în banca. 8on <uan si parado-al. 2entru Eobert.. #mândoi.imie si matematica. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari. cu dispret. 8inu se înroseste în întuneric. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. eu sunt "doctorul". . afara de c. la arbitrajul meu. în ora de c. Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda. cordon de antilopa si tabac. Eobert ofteaza pentru ca e geniu. concluziile sunt partile lui cele mai bune.ii. 0aietii îl îndragesc. 6anica îsi pierde cumpatul.era de argint. blând si imens.. . 2e bulevard.oivinovici ca a învatat.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au .otarât sa ne plimbam în &ismigiu. varsa calimara. oricare. . . Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite.. &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor.'u-mi plac picioarele. înainte cu câteva zile de teza. de ce i se spune "&ocos".ârgoviste. care e geniu. pe care îl . 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet.eiat tunica si am coborât în strada. miopie precoce si desfiguratoare.8e ceH Eobert m-a mângâiat. 'imeni nu stie.u nu pricepi asta..isa. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. încearca sa scrie precipitat o concluzie. preocupari erudite. .oivinovici. urmaresc cu oc. #junge la liceu slabit.&opilarii. Eobert. în ajun. Se dezmorteste când striga absentii.

doctoreH. feciorelnice.. ci de fecioare. Eobert devine absent si imagineaza. "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. sa ne odi. Eobert. 8inu fumeaza visator. 'oi toti cautam aceasta. . de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti.Si asta numesti tu viata... ... 8inu e mai zgârcit în confesiuni. Eu astept. e fecund si obsedant.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu.ii în coroana teiului. Eobert nu ma privea. lovindu-i potirul plin al dragostei.i înlacra-mati. cei doi vor deveni melancolici. sa pasesti pe sub alei.întâlnea în aceeasi familie.../ai mai bine dupa fete. doctore.. ma Eobert. .. #m spus "paturi feciorelnice". S=lvia a fost fermecata de Eobert.. 8inu izbucni. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca. ca în drame... . *a pieri rivalitatea.#i avut tu vreo fecioaraH ..Dadarnic te ascunzi. . si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult..0ine.. .Ia lasa-ma. .i se pareH întreaba. sa te culci în paturi albe.Si apoi. /otarasc.'u-s fantezii. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH . tinereteH. continua Eobert cu oc. 2revestind furtuna. cu filologia ta. . . . . doctore. unor prieteni dezarmati si receptivi. însa. 8ar acum era o primejdie.id. . presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas. Eobert. . . 8in pricina celor saptesprezece ani. voluptatea de a stapâni femeia. Sentimental înfrigurat. . fericit ca nu i-am acceptat-o.Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. pâna la urma.. 5c. modest. Eobert se dezgolise. perfid.otarât sa lupt..'u-i vorba de filologie.S-a urâtit groaznic în ultimul timp.. asteptând revansa. Eobert se pregateste sa ofteze.&um poti trai tu fara iubire. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. . S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. Eu gasesc propunerea compromitatoare.'-am spus ca am avut fecioare. si Eobert se asaza. constatai eu. 8e câteva luni. a noptii de vara si a muzicii militare.. apoi. .nim. 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 .Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave..6emeia. umil. brat la brat cu sclava ta. spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu. 8inu asculta. fara aventuri. ritma Eobert. &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire"... . 'imeni nu o cunoaste...ii se înc.. în noaptea aceasta eram ..8ar nu sunt nefericit deloc. ma prefacui eu necajit.3ite ca traiesc. e reala realitate.. ritmeaza frazele.. Stiu ce are sa se petreaca. 8inu. profund. ..'ici asta nu pricepi. Si vor începe acele insipide marturisiri... .&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu. fara femeie. vorbi prezumtios Eobert. înc. iubite.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida. soptite cu oc. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. paie peste foc. .&e nefericit esti tu.8aca nu vorbesti clar. de a o calca în picioare.

. suntem siguri ca nu i-a scris. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. baiat frumos. Ma simt si eu tulburat. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. . draga. #mândoi. buze rosii. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc.8a. prietenilor. Si cu toate acestea. 2entru ca destainuirile nu sunt sincere.I-am spus ca n-o mai iubesc. #sa.ii negri. ofteaza1 nu-l pricepem.Eu na umblu cu amantele mele pe strada. .. si eu si 8inu.ide sufletul. 'u e genul meu. saptesprezece femei. &. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. fara veste.Stii ca mi-a scris Maria. oc. Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. 8inu avusese. 8inu începu pe un ton degajat. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni.era în clasa a treia. 2e mine ma supara confesiunile..se întorcea odata de la scoala.ii cum Eobert se asaza la pânda. versiunile primei femei ma interesau. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor. mi s-ar spune ca "pozez".. . 0a mi-o spusese. 8ar. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca. pâna acum.&um. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda.i pe sub alei.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele.&e-ti spuneH . avea parul negru-corb.ândeste.. 2ot recunoaste repede pe cei c. &ând.. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata.cred altfel.'u ma pricepeti.#m auzit-o de mult. 'u numai atât.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. # urmat dupa aceasta o pauza. . .Ma plictiseste. #tunci. era casatorita si foarte bogata. cu ispite.. . sa auda si Eobert. când se trezi într-un dormitor.. tunica croita pe solduri . început de vara. tot prima lui femeie avea odata parul negru. si alte multe amanunte. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. întelegând inevitabilul. 8aca m-as dezvalui. Sunt o slabiciune. Iar eu nu ma pot destainui prietenilor. si 8inu le urmareste cu oc. Si nu vorbesc niciodata. Stiam si cum le c. Eu oc.. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna.. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. . 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face.'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada. .. trebuie sa ramâi singur.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu . &ircula si subspecii. îndeosebi. Si apoi. singur. în dormitor era un pat. Muzica a încetat. casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. cu privirile în tei. precum si varietati de versiuni.eama. nimanui. da1 ma intereseaza. foarte lu-os învestmântata. Eobert se culca iar pe banca. înca nu ti-am spusH se ridica fericit. #m ajuns un foarte bun observator. . dar nu mai mi-aduc aminte. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei.inuiti de aceasta nevoie launtrica. El . iar în pat o fata cu parul aramiu. dimpotriva.rec perec. însa. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie. ataca prin surprindere 8inu. de pilda.. si ce par au. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni.. dar lupt. cu declaratiile. 8ar ma înfrâng. si de nenumarate ori. . despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. Eu . . îl simteam pe 8inu nelinistit. vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. .ii.

picioarele lungi. . 8ar am raspuns naiv1 . si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde. Eu am înteles de ce nu sunt multumit. pâna la capat..'u ti se pare.. 2entru ca sunt imbecil. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. Marcu nu se supara nici de o porecla. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul. *reau adevaiul. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. cu mâinile încrucisate pe piept.ioase.iar în banca lui. uscat.H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. raspunse prudent celalalt. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta.2area numai. fara e-ceptie. parul cret.6ataH iscodi curios Eobert. cu oc. îl mai striga si "Marcala".'u-mi mai aduc aminte. 2entru ca. din pricina lungimii nasului. sub luna. altminteri. n-as fi acum întristat.ii înaltati spre cer.ii mari si bulbucati. ". mâinile lungi. Mi-e cald. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa.iar si de durere. #m plecat târziu din &ismigiu.andarica"K iar pentru ca e evreu. nici de cealalta. Si nici nu pot citi. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. 8aca baietii sar pe banci. 8aca e zgomot. 2entru ca nu "mi-am desc. timp de cinci minute. *reau sa fiu sincer. 3' 2EIE. Marcu îsi ridica necajit de pe carte .. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental.. #r trebui sa-mi caut frâng. Sunt sentimental ca orice alt adolescent.#i citit 2acatH îl întreba Eobert. Si eu. cu care sa ma plimb prin parc. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos. 8aca luptele se dau c.Marcule. #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog.. '-am nici un motiv sa fiu întristat. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. &iteste romanul. Si nici nu le pot scrie. orisicât m-as ascunde. Mai mult. nerozi.ia si sa ma biciuiesc. . Dadarnic ma minteam. Sunt carag. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab. si ruina vointei mele. #cum. sau pe lac. . &autam durerea trupului. Dadarnic încerc sa ma ascund. &eea ce înseamna ca sunt imbecil.otarî si se întoarse spre mine. #r trebui sa fac altceva. 8ar atunci.. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. . Eobert se . si slabiciunea sufletului meu. #m sK eu nevoie de prieteni.iozdan si-l citeste linistit. îsi îndeasa degetele în urec. e aproape de tine. Sunt cel mai natâng dintre toti. cu oc. c. Si nu sunt multumit. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care.. Eu nu spuneam nimic.is sufletul" prietern?@or.E' 2rietenul meu Marcu e înalt.i si citeste. se încrunta si citeste. si pustiul mintii mele. %7 *. ca toti ceilalti. când scriu. Sunt atât de natâng. se muta în alta banca si citeste. 0aietii îl cred prost si îi spun.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit.. . 'u mi-e somn. Si nici nu mi-e somn.. în fund. Sunt dezgustat de tot. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. #cum. Si scriu aici. doctore. Sunt si eu ca toti ceilalti. &iteste si când e-plica profesorii. îi spune câteodata vreun vecin1 .

îl c. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda. &ere câteodata si lamuriri. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. 8aca poate sa-l "duca" pe profesor. se întreaba cum. si 'oisil îl elimina pe trei zile. #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa.8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. adresându-se cestorului. . pe care i-l împrumutasem eu.. Se întoarce zâmbind. când nu mai e silit sa-si spuna lectia. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine. Stie ca în orice caz va lua "insuficient".'u stiu. T . însa. pentru ca el pleca dimineata cu g.Ionescu &orneliu. nu se tulbura.oc. .'u stiu. îi pune mâna pe umar. 3nii. #m început sa ne împrumutam carti. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic. . se supara pe vecini1 %C . &ând. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables. cu mâinile încrucisate. .inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. sau îi sufla vecinul. domnule. &ând iese la tabla. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna.oivinovici îl întreaba.2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. . domnule.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei.imie. . &iteam numai 0al-zac. care au "tocit" toata saptamâna.a loc. izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. Scoate cartea sau fituicile. 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. nu se da în laturi. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. luându-i apararea. Si Marcu se opreste lânga tabla. sau nu spune nimic. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru. e turuie gura si umplu tabla cu formule. mai cu scrupule în clasificari. Marcule. domnule. 3n baiat îl îng. pentru ca romanul trebuie citit. dupa atâta lectura.'u se face lectura la ora de istorie. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. . ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost.8estul. Malureanu Marcu.'u stiu. . tot ce ne cadea în mâna. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. 2entru ca stiu ca Marcu. Marcu.oivinovici întreaba pe primii doi. &ând epuizam stocul. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert.8e ce mi-ati înc.Iesi. 6ara veste.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. iar el îi lua apararea.ii bulbucati.iob si incult. &ând a venit Marcu iar la scoala. Marcu. îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem.. se asteapta sa-l asculte la c. a teze copiaza. raspunde linistit1 . porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. Ionescu Stelian.otarî 'oisil. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. Si Eobert le . . &ând îi vine landul si .ionteste1 . strig eu. Se intereseaza de lectia din ziua aceea.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. 2rofesorii îl cred neg. ca te-a strigat. Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH .iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. vorbeste foarte frumos si foarte original. în banca.

E bine. sa necajeasca pe aristocrati. spre marea lor bucurie.iar nedreapta. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. ca directorul. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. si numaidecât ar reveni otita. însa. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat. . 8irigintele însa a cerut e-plicatii. cu cartulii de Engels si MautsP=.. în realitate. 2e mine nu ma supara faptul acesta. când l-am rugat. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el.iste. dar îl dispretuiesc toti. tuns cum as fi. ci dimpotriva.care i se par îndoielnice -. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el.er. . dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. dar ca nu se arata. cu i cel putin numarul %. 'u îl urasc.ismului. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ . el gaseste motive sa se îndoiasca.iste si l-au privit cu teama. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns. si Marcu nu se supara.. fie c. în care nu patrunsese masina de doi ani. azimir. si-l retrage din liceu. numai atunci ma supar. între baieti.. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. de frica. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta. Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. &ând se desc. teoriile anar.rebuia sa ne tundem toti.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. îndeosebi pe 6urtuneanu. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. &ând banuia ironia. 0aietii îl numesc comunist.ismului si al comunismului.în urma otitei racesc foarte usor.ist. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre. anar. îsi trece degetele rasc.gasea admirabile. îl socotesc foarte original. 8e aceea. el trece de cealalta parte. dar nu prea. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare".informati de el . cu ? care joaca saptamânal poc.istii si comunistii nu se pot împaca. a fiecare fraza pe care o rosteste. &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. Marcu e multumit. cu &apitalul lui Mar-.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel. si 6urtuneanu le-a dat. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. si când intervin aristocratii. 8aca vrea. baiat bogat. . Marcu spunea ca sunt foarte interesante. daca i se tunde baiatul. . dar baietii . ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. E suficient sa trec printr-un curent.. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. si toti am respectat ordinul.au aflat ca volumele sunt anar. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. a noi în clasa nu sunt decât doi.8rept sa va spun. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. &red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu.ide vreo discutie generala în clasa. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv". pentru ca a suferit de otita.

cu Sonia alaturi. în ce priveste probele sale. . M-am spalat repede cu apa rece pe fata. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui .e rog sa fii cuviincios.Sa-l tina ma-sa în vata. pe sub salcâmi si visez idile rustice. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. marturisiri sub plina luna..eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns. Mi-e sufletul sc. 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere.*ezi ca te îneci. în fata profesorilor si a colegilor. Eu le-am visat numai. dar parea linistit. încât a auzit si .. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. daca n-ai crestere de acasa.. Eu. Marcu nu-i decât rareori original. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele .ipuit frumos. 8ar n-am gasit raspuns. dar atât de tare. pentru ca nu-l cunoaste. #m plâns. sustine o teza sau combate alta. 0aietii râsera.. el le afirma foarte sigur.. nici n-ar avea motiv sa-l admire. cântând S. însa. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. &ând eram mic. însa. Si când apune soarele primavara. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. #zi-dimineata. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. la izvoare. dudui si idile în vacanta 2astelui.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut. din mansarda mea cu ferestrele desc. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli.e. &ând. Eu n-am fost la "tara" niciodata.erezade. -a insultat. . la iatacuri lu-oase. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e. interesant si glorios. în clasa. #m întrebat-o. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. #m fost toata ziua îndragostit de Sonia. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel . In serile de vara.imbat.eiat formidabil1 . si nu l-am putut e-plica. i-a raspuns linistit Marcu. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice.. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora.iar mai mult succes decât Stefanei. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. Mam înc.e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. mi s-au ivit înca doi cosi. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. în serile de vara .foarte putin sceptic.le 8antec. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue. e drept. M-am înc. . Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic. 'u mi-a fost rusine1 am plâns. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. 8ar pe mine m-a mirat faptul.erea. iar eu sting lampa si visez. .. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. ca se îndoieste de toate. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu.oinaresc pe strazi.ise. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. n-am fost la tara niciodata. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia.rollo. 8e altfel.ipuit la Medeleni. 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e. &red ca am avut c.

i frumosi. si mintea. si de vrerile meleH. Iarta-ma. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns. ori m-am vârât în camari cu . pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. E3. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime... care sufera necunoscut de nimeni.iul adversarului.. eram cel mai lenes.eodoreanuK dar daca e-ista Sonia. Mai întâi. Ionel .otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt.Dadarnic.cizmarului de alaturi. Eu mi-am muscat buzele. spune-i ca un baiat urât. am îndurat ani de-a rândul c. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. E o carte cu papusi lu-oase. 8oua lucruri se împotriveau. Se vorbea c. ca Eobert si ca 8inu.ipa liceului. care calaresc. cu trupul c. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. E buna pentru copiii de boieri. #m plâns. pentru ca eram înca sentimental si visator.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli..ii lacramând de miopie.iar de intrarea mea în ec. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia.ite de stamba.tutun. pentru ca un adolescent bogat.. .iul celui din careu.. fumeaza si saruta zarzari înfloriti.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. numai pentru ca eu. mai neglijent si mai rautacios din clasa. Eu ma întrebam si ma c. care nu stie ce vrea.e. . dar am pus apoi cartea în raft si am râs. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul. cu poze si cu idile.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. din Moldova ei. spune-i sa-mi trimita adresa. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era . Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. miop. înadusit. Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului. jucând oina. Si eram miop. daca plâng.ilor ei. si de oc. 8aca vedeam prea bine genunc. cu oc. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. care cânta S. pentru ca nu stiam cine sunt. 3'IC-+. *I.. germana si româna. #m râs de mine.ârtoage. însa. #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc. e trist din pricina oc. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. apoi nu mai aveam nicio- .inurile carnii. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de.. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti..ii Soniei. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea.e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia. descult.

nu... sm..câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul.aben sie . bâigui eu. . zbatânduma1 . însa. maior în rezerva si profesor de germana.iar în clipa când voiam sa îng. fiind mort. 8upa un sfert de ceas. sm... e drept. Mai apoi. 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti.. . a început.S. Daream prietenii uluiti..#sa se raspundeH .ipuiam disperat. uitam tot. Ma înc. barbat trupes.8as /aus4 . nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet.. pe neasteptate. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. c.Se raspunde cu o propozitie întreaga. lasati-ma sa mor4. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. 8intr-o nelamurita dorinta. întristându-ma. #sa se raspundeH .8rumulH .. spalata printr-un act de curaj.cu litere "nemtesti" . . un sfert de ceas.. rafH . .Iesi la lectie. .it pastila. #ici. privirile si proportiile profesorului de germana..mucP4. . 8e germana ma îngrozeam. 8ar pentru ca rusinea trebuia. Iar eu regretam ca. 0aietii.8er NegH -8as4.Ss.aben sie . &ând am aflat vestea.. oricum.Stiu ca începe cu s. #tunci ma ajuta1 .2odoabaH . cu pastila între dinti. constatai eu.Sc.inurile si moartea.ipuindu-mi toate acestea.. când ma aflam în careu. înc. Ma înc.iar cum strigam.Neg4 -#rticolul.. la sinucidere. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. strigau1 .Magarule4. magarule. mergeam cu gândul si mai departe.. ... 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise ..H.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani.8er Sc.o propozitie întreaga.euteH . . socotindu-ma persecutat de 6aradopol.#cestia nu sunt corigenti la germana. lacramam. mam gândit serios.Nas .9% data timp sa vad mingea. e un criminal4.'u.rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. ca prietenii sa ma surprinda c. #uzeam c.&um Sc.ipuiam mort. m-am linistit. Ma înspaimântau... la groapa mea. 'u ajunsese înca director..rafH 2odoaba4 . trebuia sa raspund mai întotdeauna1 .eute1 8as /aus4 . *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire..utnfH ezitam eu. . ./aben sie .. eram emotionat. ma trudeam sa gasesc un mijloc. . dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. magarule. 8e câte ori sa-ti spunH Nas . Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. .. &um sunt în banca I. încercam eu sa-l îmbunez.E un criminal. SubRpropozitiile. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii..

#sculta-ma.8ar de ce te persecuta numai pe tineH .. dar învata la scoala evang.sa vedeti. . Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. Spuneam asta si la mama. citea pe 'icP Ninter. . M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa. 2asii domnului director s-au auzit.. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.8e ce vii târziuH 0aiatul cu g...Si. ..#m iesit.# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH .. germana ma obsedeaza. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. . pentru mine. . pentru ca asista si mama. ca o trâmbita. Qust. .&e-i cu dumneata aiciH .. 5c. si m-am dus s-o iau. M-am ascuns dupa usa.. 6urtuna a trecut cu greu. asigurând-o ca am sa promovez la toamna. #sa. durerosi. lasa ca îti dau mai bine marci. Mama pleaca la bunica.. profesorul a ajuns director.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept. palmuieste elevii. 99 9" ..&um face subjonctivul pasiv.&um merge. &ând începea ceasul lectiei.. Mai bine mâncam îng. persoana a IlI-a pluralH .&incizeci de bani. spunând ca sunt "persecutat".îmi ramân si mie douazeci de bani. nu învatasem nimic.iozdanul încremeneste lânga usa. la &onservator. îmi uitasem umbrela în clasa.etata. 6ata i s-a mai înasprit. Eu ma aparam. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. . Sami1 astazi nu facem lectie.'u stiu... . #m sarit atunci pe fereastra.'u.rei. Sami se arata sever.ema Sami. 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber. .ii directorului se înflacarara. -Mars4.. R #cum.... 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si .umbrela. . 'u avea decât saisprezece ani. pe unde ai intratH întrebarea rasuna. când se înfurie. boule. geQusten. miculeH . .elica si.. 2âna în septembrie.. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate.Nissen. 8ar m-am întors. 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund.a loc. 5 vestisera cinci prieteni.. . .. .. 8e atunci.# sti4 . . Scapasem. jermana îi dificila.Di-l tot.Micule. juca înca nasturi.#i tu baniH . vor sa ma persecute. dupa aceea voi învata cu un meditator.. vioara. . Mama stia.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet. 8ar toate usile erau încuiate.&ât sa-i spunem ca costa un caietH .Nissen.

. Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi. rigid.Iesi4. trebuia sa raspund eu. .ote1 . 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate.ova.8omnule.eierea anului. 8ar nu stiam. 5c. apaream palid. d-l director e satisfacut. 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt.. . . -Magarilor4.ote. pentru ca d-l director e serios. Si atunci tremur. o data cu umbrela. sfârseam întotdeauna cu "insuficient".Stiti voi pe Sc. 9: -3nu. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". tot n-o învatam. 8upa un ceas si cincisprezece tigari.. nataraule4 îi multumi pentru sfat.ainele. 8eodata.remuram. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada..&e stitiH -Sc. se întuneca.eama pe cei amenintati.oet. &5EI. /aiH 97 *II..# . pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director.Ia sa dati un e-temporal.aben sie . ne c. si domnul director fumeaza..inuia la tabla. . Ma apropiai de soba. nu e un om rau. 'e potrivim. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. însa. . 2rudent.. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. .e.illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. Eram fericit ca cel putin nu ma mai c.. #nul acesta. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. .o umbrela... la "îndreptare". fascinat. #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile. îmi îng. 8omnul director.illerH 'oi zâmbim. de trei ori spre stânga.ii îmi lacramau. 3nul dintre noi râde. va rog.. 8ar când e zgomot în clasa. si ma zbucium. ma pripeam. 'u stie nimeni aceasta. 8e data aceasta.ebens .iller. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime. cum se zbuciuma 6anica la c. 'u se arata 0rand. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta.. . gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen. . cu caietul si cartea. &ând ma plimb printre banci.euteH 6ireste. nu se supara. cu o privire umila si umeda.. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. si mi se strânge inima. si gândul lui e la via din judetul 2ra. R în fiecare luni dimineata. mi-am e-asperat profesorul. 8ar germana. E cald. . ma plimb înfrigurat printre banci.#i sa-ti arzi . în cancelarie.'u .E'. 8aca râdem prea mult. &ând ma striga./aiH Stiti voi pe Sc. înainte de înc. nu mai pot gândi la 0rand. 2oate avem acelasi suflet.Nas . eu mi-am uitat caietul acasa. simt prea bine aceasta.iontesc vecinii. &âtiva ne ajutam de batista. &a sa simulez lectia învatata. Ma trudesc cu pumnii la tâmple.imie. dar nu izbutesc sa-l evoc.

cum am ajuns.2âna mâine dau dracului trigonometria. . revistele. 2oimâine repet.ieroglifele.. nu am promovat.. ca sa-mi fac curaj.Ma apuc sa învat la doua..&ei care vor sa-si îndrepte notele. mai e-act. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda. ca gulerul de la camasa ma supara. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . binomul lui 'eQton si triung. ca fereastra scârtâie. &ald. . pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta. Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga. 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. Istoria literaturilor romanice. brosurile. 9C . Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul.utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. în pasajul acela. .iul lui 2ascal. 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. entuziasmul.ârtia de pe masa e patata.2rimele lectii nu sunt grele deloc.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat. îmi marturisii cu jumatate de glas. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica . . 2ot sa-si îndrepte orice nota.omii. 8ar ma aflai citind prefata. pentru ca am vrut euK sau. 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar.'u ma pot apuca deodata de matematici. pentru ca nu am vrut. într-adevar. #m ramas corigent. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 .ârtie. si mie îmi era somn. când vazui ca se face trei1 . ca n-are sa-mi ajunga . 'u mi-e rusine.. ma culc. nici cu triung. fara convingere. ca &. 8upa-masa sfârsesc algebra. îmi spusei1 . sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. însa. ca nu mi-am asezat comod picioarele.ure. 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol. Manânc. In cea din urma lectie. 2rudent. apoi repet operatia de doua ori. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. ucrez pâna la zece noaptea.iul lui 2ascal. la liceu. a lui Iorga. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. am împartasit . începeam sa ma îndoiesc. &ând ma parasea. ca s-a uscat cerneala în calimara.. Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient".rebuie ca e. Eram entuziasmat si credeam.!G iulie S-a sfârsit scoala. îmi spuneam eu.în noaptea asta nu se doarme. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte. . III.d.ampollion dupa ce a descifrat .rebuie sa-mi obisnuiesc creierul. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile.m. nu-mi impun asta. cu toata inteligenta dumi-sale./aide. Spuneam1 . . cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. ucrez pâna mâine dimineata. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. socotita de profesori obtuza matematicei. si adunai tot ce-mi poruncii. foarte interesanta trigonometria. în care dl. *anciu ne-a spus1 . ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna.otarârea mea. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. #casa. ca . creion. Sanctuaires d?@5rient de Sc. voi. #stazi ispravesc trigonometria. autorul afirma ca. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie.ârtia s. ma scol la doua. îmi poruncii cu glas tare.a.

2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. . pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete. . 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. '-am vointa nici cât un clapon.nesc putin ca sa nu ma surmenez. '-am sa ajung niciodata nimic.ii citind noaptea. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul. la opt si un sfert am aprins lampa . 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. sa sting lampa.emat la masa.#uzii ceasul trei si jumatate.0re. Erau foarte bine scrise si foarte limpede.Ei. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi. cu un arc numai de treizeci si cinci de grade.. #rcul era #0U%"V. #m început sa ma dezbrac. Sa pun ceasul sa ma scoale la trei.ârtia si o zvârlii pe fereastra. . 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. la noua fara zece m-am . #ceasta. i-am spus pe jumatate adormit. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. dar în mansarda era cald.#sta nu-i bun4 rostii eu. Si ceasul a sunat la cinci. 2acat de timpul pierdut cu scoala. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie. Si îmi înc. Scoala-te4 . si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului./aide.otarât sa ma odi. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. mi-am spus. la opt m-am socotit persecutat. iar la noua fara cinci am fost c.asa.oate acestea. 'u-i nimic de capul meu.i si m-am desteptat. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. #tunci mototolii . . si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. ai matematica4.ologice pentru romanul meu.'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. .Ia mai slabeste-ma. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. &. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #.la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. . #l treilea cerc era mai reusit. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor. . iar cosinusul $ supra radical din %. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci.. Si m-am întors pe partea cealalta.. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. 8ar. . fericit. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda.cu toate ca nu era absoluta nevoie . #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. 0. iar la centru pusei 5. &ând ma îndreptam spre masa. Sa nu-mi obosesc oc. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. 8. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc..

#u sa râda toti de mine. #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. Si ceea ce eu prorocisem. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH . &eea ce era de asteptat. "G "! *III. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu.MergeH MergeH . .rebuie sa învat. E foarte inteligent ceea ce fac. s-a adus o catedra. #m sa învat la vara. Se întorceau. 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc.. &el premiat. #m sa învat patru ceasuri pe zi. 2EEMI#'.. crezuse cel dintâi. #m desenat un cerc. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent.otarârea mea1 sa învat la vara. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH .Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar.Ei.'u-l ascultati. înca din iarna.. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act..Ei.iar foarte inteligenta . si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #. . . odata.. #stfel.. 0aietii se adunau grupuri.. am vreme destula. ca întotdeauna. .# spus ca ne asculta foarte greu. numai pentru mine. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng.rebuie sa învat. mai seriosi si nerabdatori. . a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. . #m repetat socoteala de trei ori. . foarte greu.atal ma privi mângâietor. si vestea se împrastia printre banci. 8. .reu. se prefacea ca nu crede. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. si anul acesta. . #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. 0... 8e la patru ma lupt cu ea. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga. ramân corigent. nici în clasa a *3I-a.Ei. matematica.&um. Sunt foarte obosit.iar e mai bine sa ma lase corigent. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. . însa. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase. înrosindu-se. . .. de va ramâne *anciu uluit. temeinic matematica. &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu. &.Ei. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii. 2area foarte multumit. 'u stiu ce-oi face. #m destula vreme la vara sa învat cu sârg. ci sapte fara cinci.&. a vara.esuit sub masuta cu reviste. cu fetele luminate. . minte4 8e fapt. temeinic.ii pe cartile cu numele premiantilor.. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH .Dadarnic. si iar în clasa a *lII-aH .. îmbracati de sarbatoare.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram.#re sa ma lase corigent. odata... E c.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. .

. se înaspreau. a patru. doamnelor si domnilor. sfârsind prin îndemnuri. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.. doamnelor si domnilor. erau fericiti. 8ar solistul. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH . 3n. pâna dupa miezul noptii.. si înc.Sst .. directorul. . inteligenta si perseverenta . #poi. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru.la liceul nostru. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals. mai mult din oc..rompetist alto eram si eu.. Maestrul e-aspera. #ceasta. de doua luni. întreba.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH.. &âtiva parinti se ase-. procentul de promovati si de premianti". #ceia erau privilegiatii. catre "dreaga fanfara1 . &a sa nu ma vada. . implora maestrul. ma pitii sub banca..Sa cânte 2otpuriu4 dumitale. obosise. . &eea ce m-a . care sunt multi în liceul nostru. 2remiantii transpirau. salutând. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag. maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. 5 privire de lânga catedra îi linisti.idea oc.mai bine zis . ordonati alfabetic. în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. din fiind.otarât sa nu mai vin la repetitii. strângând bag. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. prelungite. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a. profesorii. "2otpuriul national" începea cu o doina. 6orte. &ând metalul tremura cu un semiton mai jos.eta.#m sa te spun d-lui director. 8omnul director. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director.. &ând s-a coborât d-l director.eta si . ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru. doi..a acestui elev staruitor si inteligent. munca elevului. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri. 3nii aveau norocul sa fie întrebati..a început. acolo.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca.ii. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii. "0alaurul".. a zece si jumatate începu "serbarea". . Maestrul se zapacise cu totul.. fara îndoiala.obez iluminat . -0ravo4 0ravo4. Maestrul si-a strâns bag. . la bodega din colt sau la curse. îsi umfla obrajii. în taina. 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. stacojii.. 'u gasise decât noua. zau timizi în bancile din fata. 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. "$ . . servitor paros. Sa spunem deci.icoteau pe sub banci.. pe catedra. domnilor. Melodia se pierdea pe alocuri. . 2arintii devenisera nerabdatori. aplaudau si c. Sunetele se îngrosau. . 3n grup . 0aietii. a rastimpuri. #rata "activitatea liceului. a fost rasplatita.eta.. cu altii se începeau c. multor "gentileti" la bufetul liceului. staruinta acestui elev. un brun înalt si scofâlcit. mai cu putere4. începeti. dupa fapta si rasplata... propuse imperativ d-l director.. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. care nu si-a pierdut timpul.i. forte4. rosteste o cuvântare ocazionala.iar comentarii. 2rietenia cu "cei mari" se datora. fanfara nu izbutea sa emotioneze... zâmbind.uruiau binevoitor pe cei mici.8-l 0oloveanuH. #plauzele prea lungi. spre ciuda d-lui director./aideti. 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. &ând li se adresau e-clamari. comentând figurile profesorilor. au facut sa roseasca pe director si pe maestru. staruinta lui.6iranescule. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti.

dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi.etelor. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor ... "9 . înc. acoperita cu aplauze. în mijlocul sârbei. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 . pentru ca se întorceau capete catre mine. clasa a *III-a reala.ile lungi. înalt. eu si 0ona 8inu îmi era prieten. *asilica 8umitru. ciupit de varsat. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru. acelea erau necesare. 0ravo. nemaicutezând sa intre în banci.ioreanu. ca fiu de spalatoreasa. brutal.. premiul I cu cununa. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. &. pistruiat. peste putin. Mandea4 .iobi încoronati. &eilalti doi.ail. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH . se întorceau împiedicându-se. striga. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. premiul al doilea. intimidat. simteam ca îmi slabesc puterile. &a întotdeauna. -0ravo.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 . . iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. cu oc..apoi.. M-am linistit.8o-mi-sol-do. Si unii se întunecau.. aia din fund.. <udecam cu o fierbinte nedreptate. întreaga fanfara zâmbea publicului. *orbeau între ei.'u te lasa.. &eilalti.ii încercanati si supti. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg... glasui1 .. m-auziH . m-auzitiH. clasa a *3I-a reala.. 3n secretar. organizara un acompaniament pe pupitre. discutia cu un coleg premiant. #poi. întrebatori. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. &eea ce îmi placea mie. 8ar. 2arintii întorceau capetele.. 2oate urlam. cu nasul rosu si fruntea îngusta.0ravo4. 8umitre4 *asilica 8umitru. . 8estul. 8irectorul îi zâmbi dulceag. 8iletantii amutira./ei4 *oi. Munca mea si torturile mele.0radescu Mi. iar altii e-agerau masca bucuriei.învat ce-mi place mie. si colegul s-a j furisat.Sa traiasca4 -0ravo. &inci minute pauza. începu premiile.ebos. . *oiam sa par linistit. albe. înconjurându-ma premiantii. #ceasta. din fiind. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi.. Sandule4. g.. si rezultatele mele nu erau pretuite.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. încununat. #muti. 6iranescule4. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. iar publicul acompania cu vârful g. înainta timid. tot pe dreptate. 8o-mi-sol-do. cu urec. care îsi învata lectiile. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu. pâna la masa cu premii. îsi cercetau premiile. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. cu fetele îmbujorate.eiam astfel. In curând aveam sa-mi trâmbitez ura.. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. inculti si impersonali. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. . director se ridica si. va dau afara. ca sa ma mângâi. aplaudându-si din rasputeri colegii. si fanfara. 8o-sol-mi-dooo.dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare .Imbecili..oti suntem niste imbecili. peltic. e-ageram. maestrul zâmbea fanfarei. d.. cei mai prosti din întreaga clasa. #tunci.rupurile de elita. negricoase si fetele roze sau palide.

# citit-o repede. întrebai de la usa1 . Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. Ma g. mi-ar fi usor sa ma descurc. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri.. E un gând care se întoarce rabdator. sunt stapân pe timpul meu. #r fi atât devfrumos sa fug. luptând. &iteam o nuvela de 2anait Istrati. dar i le-am g. prost îmbracat.icit. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice. *#&#'. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. care ratacise mult si îndurase multe. Mi-a vorbit. #ici. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol. IW. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond.-pâna la &airo. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati. as fi atât de puternic. într-atât as vietui o viata straina.estre de naufragiati cosmopoliti.oteluri murdare. româneste si frantuzeste. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. apoi. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. de câte ori izbutesc sa-l ajung. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii. Sau.amal si mam întristat. îmbarcati pe vapoare levantine..Stiti câti corigenti sunt de la noi. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea. cunoscutilor. #m ajuns un campion încercat. 8aca as capata unul.. ajunsi în porturi calde. petrecându-si noptile în orc. necunoscutilor. S-au mirat cu totii. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov.6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. 'u stiu daca îmi lipseste curajul.. colegilor.. muncind si citind atât cât vreau eu. dormind în . fara teama de mine. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. glumind. Sunt liber. M-am întors cu 8inu. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. fugise din nou. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. un calau al sentimentalismului. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste. asupra profesorilor. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. sa fug pentru totdeauna. în mansarda. poate. . pe un vapor grecesc. ma lupt numai cu mine. #ici a ramas aproape un an. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. Mi-au cerut amanunte asupra serbarii.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place.. pe care îl adora. '-a putut învata englezeste. ca m-as sufoca altfel. pe o banca la Sosea. în vorba. însa.. &iteste ruseste. E inteligent si incult. un temnicer cu inima rece. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . din clasa. #ceasta e o porunca din launtrul meu. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. fara griji. Ma framânta noptile. dar care îmi stapâneste vointa. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna.. 8aca as fugi. 3n evreu tânar. pe care nu o înteleg. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. #ltadata. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. într-o dimineata. prietenilor. . Eu ma prefaceam trist. sunt cu adevarat trist. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta.ânarul fugise din 0asarabia.ânarul m-a . la matematiciH Saisprezece.icesc ratacind singur. #m intrat. &ând venii la masa. 'u ma gândesc la corigenta.

nite. din ceea ce câstiga. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea. bijuterii. nebunesti si ma c. noaptea târziu. beat de nesomn. în viata mea. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. ca îmi lipseste o vointa adevarata. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. ca "lucrator". care sa aleaga anumite . ma seduceau. de dezgust.inuie fuga. 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. plecam cu alte doruri. ma înc. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. cald. "burg. îmi trebuiesc bani. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. Se ferea sa precizeze meseria. 3itase de /amburg. Mia spus ca venea de la /amburg. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. ci de faptul ca-i aprobam faptele. acasa. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. 2ovestea toate acestea antrenant. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. încercai sa-l surprind. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor.asea astfel casa si bani. . înca.ândurile mi-au daruit alti oc. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. patru ceasuri. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat. întelege pe 2anait. impus de straini. tot ce-mi trebuia pentru fuga.inuie împlinirea unei munci aspre. cartile. îsi alegea pe cea mai frumoasa.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. de visele pe care le visasem. . încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. Ma c. prin cinismul cu care erau marturisite. mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile.ovarasul meu a început sa râda. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. *orbea curgator.i.savuroasa. Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea.numit. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. amestecând fraze de argot.ipuiam în mijlocul furtunii. de bacalaureat nu pretuiau.ise. #ctul de nastere. înabusitor. atâtea locuri. 2e mine ma cuprinsese. apoi. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. însa. sa urmaresc tipii suspecti. trebuia sa fur bani multi de acasa. cu o "fata" mereu sc. cu alt pas. golind pa. El vagabonda în timpul zilei. neîncrederea. îl priveam corect si. în amiaziH &ând ne-am despartit. îmi preciza. &red. sa-mi capat un pasaport pe un an. pe care nu le întelegeam întotdeauna. #m dormit fericit. 8espre ce n-am vorbit. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. 2odelele de lemn abureau în luna. . #m ajuns. ": &a as putea intra agent la Siguranta. capatam impresia ca ma minte. ratacirile printre suferind. m-a asigurat el Y pe ruseste. 2e drum. dintr-o data. . -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. de spaima si de entuziasm. romanul. pe banca pustie. 8in tot ce mi-a povestit. cu banuieli în oc. dintr-o convorbire sau dintr-o carte.are. &a sa plec. atâtea minunatii. # rostit atunci o înjuratura . glumind.ez detectiv". în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda.ânarul traia în fiecare oras. poate. . 6urat de vorba. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. la întoarcere. neodi. cu alt zâmbet.i.imbata. fermecat.ez" si m-a asigurat ca nu pot.

S-au risipit. constient. 8umbrava îmi place. serios.6. 2entru ca sunt . cum se va redesc. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. Sau priveam plopul din fata. plin de vointa. '-am visat nici o fecioara bruna. &iteam câte doua pagini pe ceas. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar.otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. sa fumez si sa visez. retras. drumuri lungi împreuna. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. dar ispita era mai puternica decât mine. Si poate am sa întâlnesc o eroina. Sa se afle odata cine sunt. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. #ceasta suna frumos. #m facut. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. R E tot mai cald. #colo am sa stau noptile. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. Ma dezgusta afectarea. Ma minteam.. # doua zi am citit mult. 'u puteam fi multumit. întarâtat. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". în cel mai nepatruns colt. ca întotdeauna. toate acestea mi s-ar parea literatura. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida.ide scoala. c. dar eram cu gândul în 8umbrava. dai nimic.ii. îmbracându-ma. din toate cele ce se întâmplau în suflet. . 3rmaream literele cu oc. silindu-ma sa par trist. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. &u atât mai bine. Si aceasta cât mai curând. 8aca le-as scrie. trist. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. nenaturaletea. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile".E. 2oate am sa scriu romanul.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. '-am lucrat nimic la romanul meu. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. am ratacit în 0ucegi. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. #u trecut.iar. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara. din zori pâna la miezul noptii. cu seninatate. totusi. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. 'e-o spune mereu un pedagog brun. ar face educatie cazona cu noi. am dormit nopti frumoase în 8obrogea. am colindat muntii 'eamtului. #m sa pregatesc. cu educatie prusaca. cu gesturi strivite. 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca.. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. încruntat. îmi spun eu. ne marturiseste. #m ajuns putin obosit. &itesc mult. pentru ca o cred ispititoare si curata. "C cautam sa iau atitudini "interesante". în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn. si adorm îndobitocit. #m dat prea putine lamuriri. 8aca el ar fi directorul liceului. pentru ca nu pricepeam nimic. W.

poate. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. Spun ca s-au distrat de minune. dar. scriu numai ca sa-mi atât vointa. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. n-am sa ies decât la trei zile o data. 8ar. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. cu jocuri de fizio"+ nomie. Eu stiu ca are sa mearga greu. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. . !" august S-au întors baietii din tabara. unul din <acP ondon si versurile lui Samain. corigentei pâna la ! septembrie. am sa izbutesc.ourmont. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din . cu un entuziasm salbatic. &artile nu sunt ale lui. frânturi de cânteceK mi-a reprodus. Eroii i-am citit pentru a treia oara. $$ august #m descoperit pe &arl=le. nu stiu de unde sa încep. când e sigur ca nu-l vede nimeni. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. Eu i-atn fagaduit . 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. 8ovedeste.ologia. ucrul acesta am sa-l fac. fraze. ai septembrie ma apuc de matematica. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea.încruntat si solemn . #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. ine-istenta. 'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. lucrurile s-ar petrece altfel. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. dar a fost iubit de sapte.ologia. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii.C august M-am întristat citind ulima pagina. Eu n-am regretat nimic. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. când voi studia psi. Mi-a citat nume. îsi lasa un cârliont pe frunte. daca m-as cunoaste. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. #poi. 'u ma pot analiza serios.rebuie sa-l fac. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi. nu stiu nimic. fericirea. 8ar când ma voi apuca de matematica. El a iubit în Sibiu numai trei fete.is caietele de matematica. stampilata oficial si iscalita de director. din casa4 9 septembrie . 2oate. Eu stiu ca tot ce scriu. durerea. Eu stiu ca n-am vointa. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. ca sa înceapa si el.. daca ma voi încapatâna.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. #u trecut trei zile si înca n-am desc. 2oate am sa pricep la toamna. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. 3mbla pe strada fara palarie si. Eu nu pricep nimic.. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine.

etata. ma va lasa repetent. *an-ciu.imie la !" iulie. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor. si sa frunzaresc numai prin celelalte.imie. s-a trudit sa mi-o sc.ipuit trist. oare. baiat înalt.. în carne si oase. de o durere adânca. nevoit sa ma convinga de naivitatea . Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini .imbe. ca pe 0lasco Ibaftez. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. &eea ce m-am . daca nu cunosc oamenii vii. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. dispretuit de prieteni.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes. ca pe Selma agerloff. dar totul a fost zadarnic. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie. si bogat. mai ales. neputincios. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. corigenti la c.otarârea mea. de o sc. # trebuit s-o iau. Se întâlneste cu alti prieteni. care nu poate sa ma sufere. ma sinucid. care va scrie romane cu rasunet.otarât.. am sa intru tapeur pe un vas. si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. 8inu. E cea mai mare .oti învata. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta.imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. 8e aceea m-am . dupa sfatul vagabondului de asta-vara. de cinci ori rezumatele. #ltminteri. cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. 8aca nu. si. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. Se simtea. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. promovat. Ma distreaza. totusi. când a aflat de . !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. magar. batjocorit de rude si dusmani.rei capitole din algebra. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". E preferabil sa adâncesc anumite capitole. care ma va face celebru într-o noapte. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile. &eea ce astept si eu. !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate.otarât sa fac. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". dupa care spera sa copieze si la teza. 8ar acum s-a .otarârea. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". #ltceva nu i se poate întâmpla. în port.ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice.otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. 8e acolo. 2oate am sa plec de acasa. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. &aldura din mansarda si e c. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. . &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. pe care sa le stiu perfect. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. cu glas de bas si cu un creion lung.

8aca voiam. cu toate ca învatasera mult. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. 8e ce n-a zâmbitH a tabla. . 3n baiat sincer. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. foarte simpla. calduri.a loc4 #cesta a fost oralul.edrine.otarât. pasii prietenilor. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent.olovleffde &. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. &eilalti. pe sala. *anciu m-a privit în oc.ârtia cu calculele. E un roman captivant. 'u-mi aduc aminte nimic.II I . Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. Si nu mai tremuram.eza. Sa se stie. #cum m-am convins ca am vointa.3 2#E. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. #m dat . imensa. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. #m vazut o frunza vesteda. Malureanu. Emotii. sa ma apropii de tabla si sa ma sc. ca si mine.. S6ZESI. Ma odi. 8e aceea am sa învat la matematica. 'u stiam nimic.imonosesc sau sa ramân prostit.tc. sfârsind pe &. 8inu lucra de zor.. 7" septembrie . Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. pentru ca nu am voit. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat. 8in toamna ma apuc serios de matematica.imbat pur si simplu gândul. Iar acum mi-am sc. dupa câte mi s-a spus. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. ca sa nu mai tremur. #cum stiu cine sunt. . #m observat astazi ca îmi place. 'umai în matematica si germana. #cum e lucru .. toamna e atât de bine. am sa citesc toata noaptea es Messieurs ..nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. dupa puteri si dupa împrejurari. necunoscutilor. la &onstanta. Ma oprisem însa. Iar la mine în mansarda. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. #laturi. tremurari discrete. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. ce se oprise pe fereastra. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". 'u e grea1 dimpotriva. are foarte multe parti amuzante. . 2roblema. Mai e-act. colegilor.tc. numai cu douazeci si cinci de lei.. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi.eza. dureri de cap.. însa. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port. înca. #cum am venit acasa si am scris în caiet. nesfârsita.planurilor mele de plecare.i. la gândul de a fugi de acasa. &eilalti. îsi priveau colile albe. 8inu "misca".edrine. 5 vointa de fier. nu raspundeam.

&âte n-am visat eu din patul de lemn rosu.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. . mângâindu-l cu dorurile meleH. în acest carnet. #m parasit caietul gros. odaita e trista. #ceasta m-a deprimat.2#E. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare.. altul insignelor editoriale. desc. .. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman". Eu eram amantul. cu multe elogii. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica. a mine. 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. #fara e soare mult si neliniste. senin. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. cu multe dialoguri. 8ar.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. *isez acum vise noi si dulci. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea. era un pat cu un leagan.. 8aca l-as cauta acum în lada. îmi spun eu zâmbind. si ierbarul.E# # II-# F. Si cutiile cu insecte. Ma ridic de la masa mea.. în locul patului de lemn rosu. Iar visele se strecoara în viata mea. sa ma sfâsie tristeti. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur. #ici am fost eu mic.. sa fiu mare. în odaita..iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn.ete scrise. totul e mort.. se zaresc doi plopi. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul.imb. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. crescuti într-o curte cu grilaj de fier. &opilaria s-a stins între peretii varuiti. 8oamne. .icesc zbor de albine. Si peste toate se asterne praf..Pirt-seff de mine. pe care îl simt. &e sa citescH 8oamne. la toamna. într-o seara am descoperit absenta intrigii. în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie.i. a venit primavara. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. 3n altul culorilor copertelor. cu atâtea pac.&e sa scriu. si seara se face tot mai multa tacere. a mi se apropie în singuratate numai mie. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. si biblioteca. daca eu n-am ajuns fermecator. dar asa e. nu pot ramâne întc deauna copil. daca n-am cutreierat înca India. Si g. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale"... si ramuri înflorite. si g. cu taceri< cu desfatari. dar cartile sunt stupide si reci. *oiam sa scriu. M#'S#E8# 2este case plumburii. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. 0iblioteca îmi era amanta. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. Scrisesem cincisprezece capitole. 3n capitol îl înc. la început. si teancurile de reviste... în toamnele reci si umede. ci sa scriu. 8upa o suta de pagini.. Ei. &ând înverzesc plopii.. 2rimavara. sa ma tulbure ispite. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. 8ar nu trebuie sa ma gândesc.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce. si mie îmi par viata si altora le par vise. . 8oi plopi batrâni si resemnati.. sub tavanul scund. pe furis. 8ar acum nu-l caut. 'u trebuie sa ma gândesc. Eu nu vreau sa fie trista. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. cât sunt de fericit în singuratate. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte. eu scriam laude virginitatii cartilor. un roman... #tâtia ani s-au scurs. Eu le-am slavit într-un caiet gros. atâtea înc. afara. Imi amintesc atâtea ceasuri..rebuie sa ma sc. soarele a adus lumina multa. departe. si castani umezi. pentru ca ma simt fericit. logodnicul si sotul.id ferestruicile si privesc în strada. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei.

8impotriva. Si citesc o carte noua..ide o curte cu gradina sfielnica. zaresc ferestrele unui iatac.otarasc eu. se transfigureaza. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. Eu citesc în umbra. &e fericit ma simt ca uit tristetea. Si ridicând la rastimpuri oc. asa. ungit în patul rosu. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. prin ferestruica.E &3 . FF.ârziu.anief-#le-andrescu. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. &itesc pâna târziu.ii osteniti. Eu zâmbesc deasupra cartii. 2regateste.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. . Seara. cu o coperta indicând1 'uvele. clasa a opta. #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. cu oc. #tunci le zaresc. 'u. mângâi cu oc.icesc în fiecare carte. ma mângâi eu. 'u vine niciodata e-act la patru. poate.ma întreb eu.In fata mansardei mele se desc.ere. îmi spun. sting. asteptând noaptea Sfântului *asile. . în fiecare cadra. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. &ând apropii. voi. lovind cu geanta gardurile. ma aflu toamna.3E# -8E#M#. brusc. când noaptea se linisteste. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. întâlnesc lumina timida. îl g. fara sa ma supar. lânga aceeasi soba de zid. în fata mesei. ânga ferestruici. &ând ma întorc din strada. cartea citita mi se pare seaca. rece. ca sa nu ma supar. ferestrele se lumineaza din nou. " M3D# " . îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. 'u zaresc nimic limpede. #poi. jetul de soba. Eu ma întorc de la liceu abatut. va intra la facultate. îmi fagaduiesc o sotie blonda. acolo.#. E întiparit pe ziduri. pe care nu-i cunoaste nimeni. însa . de la patru la opt. a masa. ma zaresc cu multi ani în urma.imb cartea. tainica. acesta-i surmenaj inconstient. în fiecare amintire. Si. le zâmbesc numai lor.imb cartea. ca îmi dispretuiesc vecinii. nu tine conferinte.ii la fereastra vecinilor. 'imeni nu le banuieste farmecul. E singurul rol care îi convine. nu aud. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. Sotul aduce prajituri la amiazi. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. Si citesc înainte. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. aceasta nu poate fi scris în roman.I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. Si iarasi sc. *oi marturisi. iar eu pasesc înainte. #cum îl saruta. ca sa nu-i stânjenesc.ii zidurile. deodata. iarna. 'u-mi cunosc vecinii. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton.S5&IE. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica.. ne . albastra. . sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. îl zaresc.în particular -. Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. câteodata. la anul. când mansarda e luminata de prieteni. I. 6ireste.. 8e câti ani se iubescH . umina se stinge în iatacul vecinilor mei. pe rafturi. se face lumina în iatacul cu umbre. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. Dâmbesc. strada.. iarasi întuneric. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . si ele ramân în aceleasi locuri. pizmas si superior.. 8incolo de grilaj. dupa miezul noptii. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. #sa ca. 8ar ei vorbesc atât de încet. sunând grabit si îmbujorat.. 8in pricina tramvaiului.

nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor. de toti banii strânsi de la cotizatii. însa. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. Sufleurul are. discutii. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. în orice caz. Eobert ne-a vorbit. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. . a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. Mai întâi. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. zece lei. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. salonul. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. Izvorul acestuia era 0runetiere. cel mult. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. si grija cortinei. totodata.o dupa-amiaza pe saptamâna . 'i se îngaduia. &ealalta. a sfârsit. la strada. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. sa nu fim atenti. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. în fund. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. conferinte.una ne-a daruit . intelectualii si artistii clasei. elegant si are si un pian. eiber s-a ridicat si l-a combatut. 8e altfel. cel dintâi.marturiseste. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. 8upa fiecare Sedinta. Mai ales farmecul membrelor. casier si plicuri cu en-tete . 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei.rebuie. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor.trei încaperi la subsol din locuinta lui. Sediul Societatii noastre e nepretuit. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. #flând ca putem obtine trei încaperi. cu ferestrele sus. sfidându-si criticul. ne-am constituit în societate. e cu totul altceva. "Muza". a capatul scenei sunt doua usi. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. 'u ne împiedica nimic. pe rând. Spre seara. despre Eacine. în?@ toamna aceasta. S-au iscat discutii aprinse. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii". farduri si barbi. în timp ce se pregateste spectacolul. vibratiile eterului.si am fi-at cotizatiile lunare. voioase si îndraznete. declamatii. . #ceasta. adica. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. Si înca domnisoare dragute. fara teama de a fi surprinsi. secretar. Izvorul lui era 6aguet. am ales un comitet presedinte. nu ni se dadea voie sa plecam. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. 'i s-a marturisit ca. S-au facut numai repetitii. 8omnul director ne tinea predici morale. #nul acesta. E spatios. într-o odaita întunecoasa. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. 3na duce în curte. 2oeti fecunzi. la "Muza" vin si domnisoare. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. piese de teatru. Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. nici sa dormim. #m înscris membri si membre. anul trecut. în fata salonului. &olegul 'osc. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. 3n altul ne citea nuvele originale. în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. zeci de strofe. în fiecare sedinta ne citeau. însa. cinci lei pe fiecare luna. ceaiul. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. a sfârsit. noi. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". 8e fapt. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena.

'u scapa nici un spectacol. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. de asemenea.pe scaun.. Eu rosii.8omnilor.fireste . Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. 3na dintre membre. ma corecta1 . m-a întrerupt. S-a reprezentat 8on <uan. #m ales scenele finale. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar. cu toate acestea. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu. 6aptul acesta m-a si zapacit. 8ar aceasta n-are .. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". Si colegele iei s-au grabit sa vina. 2ajul lui 8on <uan .8omnilor si domnisoarelor. roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . &u atât mai mult. 8aca nu aveam sufleur.cu o saptamâna mai înainte Y. Eu am aparut linistit pe scena. Eobert. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere. # iesit de minune. 'oi eram curiosi sa-l auzim. Eram. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. 2rima repetitie am facut-o la mine. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare. #ceasta. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. &omitetul a protestat si. plânge la tragedii.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. în clasa a *i-a. care nu vorbeste frantuzeste. deci. altfel. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. însa. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. cu 0ricterian sufleur. la pianul din salon.eram eu. care citeste multa filozofie. &onferinta mea a fost furtunoasa. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele.Invers. 8e altfel. asa cum am vorbit cu ea . . în mai putin de doua luni.arul cu apa si am început1 . si toti actorii au avut succes. dupa cinci minute de vorbire. 8on <uan .râsera. ucrurile s-au petrecut. ia crezuse ca voi vorbi pe scena. reîncepui eu. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. însa numai un sfert de ceas.lucrurile au mers mult mai departe. credea ea. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice.az.ete. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. 8u. ca voi vorbi eu. 6etele . *enisera domnisoare multe.parintele Ieronim . vorbeste repede. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect.era Eobert. &ineva. &riticii mei -printre care stralucea eiber . ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. repetase si în 'apasta. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. însa. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut.ovnicul ... 8esi faptul pare curios. ia. din fund. într-o seara. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. Si s-a cântat. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele.&astagnete -era 8inu. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. un fenomen. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. nu pricepe engleza. Eama a fost cel dintâi profet indian. n-a fost refuzat.. vestise la scoala.. 'u putea fi refuzat. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian.

am apucat pa.8ar nu te-am întrerupt noi.ote.. Eu . 8e ce ma întrerupetiH .8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori.o.ar nu mai ramasese apa.Si eu nici n-am sfârsit introducerea.eiat introducerea. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. 2e noi ne intereseaza.azliu conferintei mele. 6etele cautau sa provoace un sfârsit .ar. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa. înca.#tunci amâna pentru sâmbata viitoare.Mai ai doua minute.8ar au trecut cincisprezece minute. . Eu zâmbii. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda.sa râda.0un. comitetul se framânta. . . &autam o replica "tare". iertator1 .arul cu apa si am început sa beau. Si râsera. 6etele au început . 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. 2entru ca eu nu sfârsisem.Ei.una ultimatumul comitetului. .nici o importanta. 'u se asteptau. tocmai la mine. .8ar cineH .Eog nu întrerupeti pe orator. apoi.2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc.8a. intervenind.ot sâmbata viitoare.asteptam linistit . îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. In fund. &omitetul. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. #u batut din palme.fireste . si ce daca au trecutH se rasti ia. conferinta. si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. asati-l sa-si sfârseasca conferinta..care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama . Si l-au apreciat. însa. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice..într-un sfert de ceas de-abia am înc. apoi se aseza iar pe scaun. repede în . .( .oata conferintaH . . . 2entru ca saptamâna .8omnisoarele dumitale. am îngânat eu lasând pa.&e facem cu critica.rebuiau.6oarte rau. . toata. în pa. . 'u era seriozitate. fara entuziasm. 8aca sunt întrerupt. eiber se gândi putin. 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit". . încât e de datoria lor sa râda. printre spectatori1 . Sâmbata viitoare. Si râsera.'u-i vina mea. întorcându-se spre el. se ridica eiber. Sss4 . .arul jos. .otarârea spectatorilor si a comitetului. 8ar a izbucnit. &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas. care statea rezemat de un dulap. sa dau loc la astfel de scene.

. . Entuziasmul fetelor pieri. Se facuse galben si.. . Sa vezi cum ti-ar trece.Stiu. am venit cei dintâi.'u. #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. cu . Misu . . ascultati-ma pe mine1 e idioata.*rei sa te frecamH .. avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student. . a. 8esi era fecior de doctor. &osta patruzeci de lei.'u pot sa iau sare amara.una ma privi ..E o carte stupida.. calca încovoiat din sale. însa. idioata. 8eodata.&um procese celebreH întreba o fata.. aa. noi. asa. .. nu. #m auzit ca face foarte bine. frate.roniade propuse sa începem câteva procese celebre. c-am citit-o. eu am citit-o în frantuzeste.. de pilda.8e ce nu iei. &ând aveam nevoie de ceva. S-a tiparit la Steinberg.8a. rau faci..#ti citit-o pâna la sfârsitH ..otarâi eu1 . pe EasPolnicoff... ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii. introducerea lui #vramov. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si. 8ar asta n-are nici o importanta.oli. #m intervenit.. eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. dupa ea. cunoscator al librariei românesti... 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul.. -0a nu.Sa te frecam noi pe pântec.. pe 'o-sc.ârtia proasta si cu coperta galbenaH . întins pe o canapea din sala. #vea crampe. 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural. enervanta.. romanul lui 8ostoievsPi. 'umaidecât. 'osc. însa. . în fata unui juriu ales dintre membri. treizeci.4 #tunci ma .8aca o sfârseati. #vramov. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila. 7G 7! &omitetul amâna. crampele nu-l crutau.B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala. ia se lumina.. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. asa e. actorii. Sa alegem alt proces.8ar ce.Eu atât am dat.. actorii. . . . câteva personaje. . 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff. . se scuza Misu. puteam suna.otarârea pentru doua saptamâni. eu. &rima si pedeapsa. .2ai. da. pentru proces. Si însar.&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata. Misu se împotrivi.Sa acuzam si sa aparam. Misu voia cu orice c... n-a fost nici o "reprezentatie". când mergea. va spun eu. 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu.&rima si pedeapsaH . a.8ar noi nu-l avem. .trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff.8a.. membri si membre. fara grija. 'oi. .#sa. însa. . în aceeasi seara. . ..oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei. dar nu pot sa iau. -am gasit pe proprietar.uma. protestara fetele. .#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi...'u stiu.. .&um sa ma frecatiH .. ati fi avut acum alta parere. o sare amaraH îndrazni altul.rebuie.

pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. 'u era tocmai placut. îmi dai tu putina pudraH . #m adus doi fîcusi piperniciti. . îsi rosi. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. marturisea el.înciudat. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. însa. cu cât avea parul tuns scurt.una.8a. de matase galbena cu dungi negre. #m acoperit-o cu o fata de masa. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura.ovnicul lui 8on <uan. parintele Ieronim. apoi. Mai trebuia sa-mi albesc parul. 8on <uan si &astagnete.otusi. care îi dadeau. #ranjam noi tot. si tunica p. #poi. #m adus si Qnabat-jour albastru. pajul lui 8on <uan. . foarte simplu1 nu are altul. &ei doi.asise. un aspect "istoric". ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. îmi luasem pelerina tatei. îsi facuse o vesta de catifea neagra.rebuia.otarâram noi. se afla o ferestruica. îsi lipise peruca. . trebuiau sa treaca prin scena.'osc. înainte de toate.i si îmi aluneca pe sub guler. în loc de tic. *enise. începura sa se fardeze. du. cum purtau tinerii în Eenastere. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. &ostumului lui 8inu. sa pregatim decorul I în scena. faina îmi intra în urec. 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH . apoi frecam.#tunci culca-te.e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan.Stii. 8oi ficusi nu erau o gradina. &u atât mai mult. cea neagra. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal.antaisie. &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. ceea ce nu avea 8on <uan. o perec. de asemenea. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". nu stia cum sa se fardeze. dar si-l pudrase fara mestesug. . 8inu motivase.izat. care înspaimântau. foarte putin modificata. se pudrase pe fata. în fundul scenei. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. ciorapi negri. însa. nici nu vrea sa poarte altul. Eu eram cel mai simplu deg. .&u fainaH . însa. am început pregatirile pentru deg. al lui 8on <uan.i îsi adânci cearcane groaznice. 8on <uan. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. '-avea nici o grija. începuram sa lucram.e de pantaloni curiosi. aceasta întelegeam si noi. #ceasta. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. Intervenii pe lânga proprietar.ii si sprâncenele. #vea pantaloni scurti si bufanti. însa si le facu atât de groase. pentru ca scenele se petreceau noaptea. înrosise buzele si umerii obrajilor. . cum poarta fetele.Suna. 2e cap îsi va pune o bereta albastra. pe frunte.izarea si mascuirea actorilor.. dar pentru ce-ti trebuieH . . îsi pudrase parul pe la tâmple. desigur. . lungi. care îmi ajungea pâna la calcâie. . îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. buclata. Sa sunH . 8e la câtiva pasi parea un #donis. 8inu mai avea si o peruca neagra. în salon.8a. era un început. era o bereta de scoala. 2ajul avea îndemânare. Eobert. pentru a ajunge în sala. 2entru ca.ie ecleziastica. . a oc. cu el. sus. &astagnete. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului. Eu eram preot. 8on <uan.îti dau..ulerul si mansetele erau de dantela alba. deci. pe care l-am legat în jurul becului. Si 8on <uan era tulburat.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 . încercase sa-si faca doua dungi.

imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. eu si 8on <uan ne-am întristat. &a îi place c. becul cu abat-jour albastru. &ea mare adora în taina pe 8inu. sufla prea tare si se auzea în sala. 6anica e resemnat. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. ciorapi si pantofi. marunte. însa. Se asaza lânga el la ceai.i de oc.. de ficusi si de actori. Sava". Eram du. . Eram fericiti. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. Se varsase apa pe mese. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor. 2rin colturi. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica. grasulii. 8on <uan se înfierbânta. 8eclama. 'oi.6oarte.ii în sala. cutia cu farduri.elarii. 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri.i ce se desfatau1 de lumina. 2atru fara zece. &âteodata. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda.i. îmi lasasem oc.ise. a patru începeam. nu s-a observat nimic.. 'e plimbam nervosi prin odaie. de la liceul "Sf. 2resedintele trebuia.. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan.. repetam în gând.. a desc. . . S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. însa ma retineam în gesturi.numai buzele. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. 8upa cum prevazusem. însa.a. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic.emati de doua ori la "rampa". ne încredinta el. foarte bine4.ii asupra buclelor lui false. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele. 8upa ce s-a înc. 'oi am fost aplaudati si c. sufla cu pricepere. . *orbeste putin.*ai. 8upa câteva minute.eiat spectacolul. în orice caz.ovnic. nepudrate si cu roc. actorii.. a venit în costumul lui de paj. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. 0ricterian. Erau acolo domnisoarele 8inescu. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor. ca s-o cucereasca.is cu grija usa. 8ar spectatoarele nu-l priveau. iar 8on <uan a sarit versuri. admirabil4. asteptat. pe scena. pantaloni atârnati în cuie. &a el e învatat cu scena. #m început furtunos. . s-a aprins lampa în sala. un costum îngeresc. lovea cu pumnul. ipseau numai d-ra . pentru ca veneau spectatorii.. fara îndoiala. un flacon cu apa de &olonia. Daream tulbure perec. 0ricterian. însa. duduieH . 8inu privea si ne încuraja. Erau e-celente. care era sufleur si sufla dupa un cufar.iar sa joace în fata unei multimi. #vea. 8inu.a. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. . Se asezase. si spectatoarele îsi pironira oc. însa. 2entru ca noi ne-am sc. strângea din dinti si din sprâncene. #poi.. . aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor.ii înc.asiti. Mie îmi batea inima sa mi se sparga..8on <uan e palid. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. 8eclamam cu entuziasm. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. # aparut si &astagnete.anief-#le--andrescu si eiber. în sala. care flirta cu ia. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. 8e altfel. eu m-am încurcat de câteva ori. orice teama îmi pierise. eram nerabdatori si emotionati. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec.e" în Ieronim. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc. ce bine ai fost4. 8inu râde modest1 -/a. o manta si doua florete. din dosul cufarului. în odaia artistilor era mare neorânduiala. ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. ce-i drept. Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce.a4.

imie. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat.oivinovici.oivinovici nu-l persecuta. jocuri si gimnastica. la liceu.e. apoi declamatii. cei doi aparura. la care trebuie sa zâmbesti. Eobert. eu am râs stânjenit si l-am . Mariana .otarî sa li se dea un avertisment. în anul acesta. 3n liceu model. oricum. cu parul învrajbit ca al Salomeei. Se tine mai întâi o conferinta.pentru ca e timida. întâiul. biruise. si a jucat si la "Muza". #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. 'u se putea altfel.s-a îmbolnavit. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c. are sa joace doua roluri. . eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt".imie. care n-au rasunet. FFF. pe un parinte revoltat împotriva ta-elor.negricioasa. &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. "8irectorul" va fi 0ricterian. Spiridon e o zi neuitata. 2e . Spune ca trebuie sa-si sc. #poi. în actul I. în cancelarie.i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. 8e Sf. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta". care spune totdeauna1 mergi. . în fund.acere apasatoare. apoi cânta fanfara si corul. 2etrisor si 8inu. Spiridon se face întotdeauna serbare mare. alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu. Eu ascultam cu interes discutia.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. &eaiul. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". pe canapea. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c.ii scurte. si 6anica ne-a împartit c. ca întotdeauna. autorul. Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon. a sfârsit. însa. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui . ia. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu. In al doilea rând de scaune. # doua zi de dimineata. rosii si cinici. ia si cu Irina se aflau.imiei. în saptamânile acelea s-a .otarât sa scrie "revista". lânga dulapul cu carti. E înalt. Sasa. 5bisnuitul ceai. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice.ace si 2etrisor. #veau roc. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa. buzele rotunjite si oc. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza".imbe costumul. Eobert era revoltat. # trecut asa aproape un sfert de ceas. lânga ele. &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. iar Mariana e îngândurata. lânga soba. pentru ca se va juca . # jucat din clasa a I*-a. 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. am aflat ca 8inu. Sf. serbarea va fi fara perec.iar rolurile. E vorba de liceul nostru. 8in primavara. 8omnisoara Sasa . si nici nu ne da lectii multe. pâna la genunc.oivinovici îl joc eu. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . #ceasta. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana.îl urmeaza. &ând 6anica mi-a comunicat vestea. Se . de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. pe elevul bolnav de galbenare din pricina c.anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. 6anica. 2ersonajele sunt profesorii nostri. Se fac câteva spirite. 2etrisor.ii mari . în primavara . . pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. . Iar profesorii vin târziu în clasa.

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

Mi-a aratat corectura ultimului meu articol. M-am întors abatut la liceu. Se scarpina la rastimpuri în cap. &el care învinsese era d-l redactor.. d-le redactor...iar ziua în care nu voi lucra. idiot si revoltator de naive. aplecându-ne fiecare din sale. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. 8eci sunt stupid.2rin câte am trecut eu4 /aiH . 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu. coperta revistei. 'u trebuie sa fiu trist. . . ma întelegiH E o batjocura. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. Dâmbete..*iata. 8-l redactor m-a privit blând1 . sa ma biciuiesc pâna la sânge. Eu îl priveam zâmbind. de virilitate..avuzuri înverzite de musc. Esti tânar. Si tot plânsul meu. cu luna. domnule. #ceasta trebuia sa se întâmple.&e sa zic.Eu am.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie. Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. toata mândria mea. Eram dezgustat si obosit. Si nu am de ce sa fiu trist... ma întelegi. 8oar te cunosc eu.&red. . 8-l redactor se înflacarase.&e ne mai scriiH Dâmbete.3n editor.. . sunt trist..'-ai dreptul.8ar sa nu te descurajezi... &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. ce sa-i faciH4 .. ci voi . .iar în clipele acestea. *... îti spun eu. 8esi am talent cu carul.. 8e ce sa fiu melancolic. 8-l redactor învinge întotdeauna. . Sunt lipsit de vointa.ânduri naive.. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor. Dadarnic încerc sa ma ascund.. C$ .8-ta care ai talent cu carul.. Dâmbete. Mi-a vorbit mult..Se face.. m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie./aiH &e zici. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra. cu . Si cad pe gânduri. Sunt ridicol. Sunt sentimental... tinereH . în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie. #steptam c. 2rivesc plopii prin fereastra mea. multe. . . . .. Si am zarit. tinere. începuse ora a patra. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. '5IEM0EIE #cum stiu. &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta... . câte nopti calde.ocmai. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c. toata durerea trupului biciuit cu frâng.Multe. câteva clipe.. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. Sunt melancolic. cu statui însângerate de amurguri. care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice.&u totul lipsit. de personalitate. d-le redactorH.îti public orisice. #m rosit.i.

o data cu geamatul carnii.ia cu .ia dupa un raft cu carti. oveam tot mai grabit. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. 8urerea ma apropia de mine însumi. . &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau. 2e spinarea goala . 3rmata de oboseala. &ele mai frumoase zile. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. tot mai scurt. 5 zi de noiembrie.ie. de tremuraturi.ia cazând. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. Eu.privi pe fereastra. 2entru ca asa vreau eu. formidabila. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. 3rma.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita.ului ma desfata.alba si plina . picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri... *ointa mea e absurda. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. #sa trebuie sa fiu eu.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. încruntat. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna.. 8ar izbânda du. cu buzele strivite de furie. Strângeam pleoapele.. 6râng.ie. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca. sentimental. 5 singura clipa. în zilele când ma biciuiam. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare.j cunoscuta. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. Era cea mai dureroasa dintre toate. o îndoiam si numaram pâna la zece. buzele se albeau.otarâre. bolnavicios. /otarât ca o stânca. 8ezastrul sa desfasurat astazi. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori. naiv visator.ii înclestati de tinta.. Sufletul meu e aspru.. sa arda. 8urerea ma atâta. îmi înabuseam tipatul. care apasa si înabusa totul în calea sa. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. carag. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. &arnea se înfiora. în fiecare noapte. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. #sa cum eram altadata. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. 5 zi ca oricare alta. înfiorator. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. cu oc. de tulburari.ii si ma usturau pleoapele.eieturi era rupta de frâng. #u fost zile de izbânda.ii înc. 5 zi calda. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. eu stau linistit si scriu. &arnea începea sa se umfle.se înfigea cea dintâi lovitura.isi. o clipa de e-taz. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. dar e o vointa trainica. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. obrajii îmi tremurau. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. Soarele e trist. îmi suieram izbânda printre dinti. natâng. înainte de a stinge lampa.ios. &ând îmi alungam somnul cu pumnii. 2ielita de la înc. &âteodata. #sa trebuie sa fiu eu. #pucam frâng. j=la purifica. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii. ca sa nu vad frâng. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare. aruncata peste umar cu oc. Eram . 2astram frâng. apoi.

cu articole publicate prin reviste populare. . cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. iluminat1 eu.. Eu. &u atât mai mult. prieteni. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand.8ar n-a fost asa. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. a dragostei si a urii. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit. cu greu. #m cucerit si eu. 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie.ii înc. #m fost sc. &are poarta parul retezat la ceafa si . eu.. #m nesocotit cea mai frumoasa ..isi. Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g. într-o odaita umeda.pâna atunci . pâna la desavârsire. ca si turma.B danseaza la cabareturi. Si eu. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios.îmbatat de mine însumi. Sub care sa se ascunda. Sa izbucnesc dintr-o data. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. M-am vrut neîndurat. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Si n-am izbutit.imbacios si j plin de compromisuri. ma îmbata. si. care doarme cincisprezece ore duminica.. murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara.. Eu. Si strigam cu oc. aspru si sumbru. am râs j si eu mai mult decât era nevoie.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. însa. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. cu toate acestea.. m-am dat putin câte putin. Suflet torturat. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. #m facut si eu glume. Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. când sunt trist. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti. Si nu numai atât. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". 'u mi-a placut sa am prieteni. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt.. citeste Eampa. '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici.sa nu tradez nimic din zbuciumul. Eu stiam cine sunt. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge.ca toti ceilalti . Si eu. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. ca si toti ceilalti. iarasi. flirteaza cu dudui la ceaiuri. am ratacit si eu. în râsetele celor care asteptau afara. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori. joaca la curse. pe ploaie. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu. seara. râde spart. totusi. ca orice adolescent..iceste nimeni mi-ajungea. pe strazi. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum. din întunecimile si flacarile sufletului meu. lava fierbinte a entuziasmului. ca . &a si Eobert. Mi-am cautat si eu. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. care admira pe Musset. nici cugetul meu. . adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat... *oiam. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. ca toti oamenii slabi.

se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti. 2rofesorii îl încurajau. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. 'u ma pot. Si am cazut tot mai jos. îl acompaniam eu. #m avut si ein mica mea glorie. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH.#.statea în picioare lânga pian. îi gasiti dansând si cântând. Dâmbeste. 6anica dadea e-plicatii1 . adauga d-l 6ilimon. intra slujbasi la minister." 6anica reproduce. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. #cum. s-au adunat cu totii în sala de muzica. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. bunii mei prieteni.. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. 6umeaza mult.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. *I. 8-l director e magulit. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare.emotionat ca la ora de trigonometrie . #m început. 6anica .8ar intrati deodata în cancelarie. #cum vreo zece zile. m-am dus si eu la cinematograf.. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote.aine "moderne". 8irectorul întreaba curios1 . furati. fumând. si palarie cu boruri largi. 2rofesorii ascultau. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. . si . am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare.Sunteti la clasa. 6anica fredona cu tresariri în glas. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH .eatrul 'ational. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului.I. deci. de la . alaturi. 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. un volum de nuvelei cu coperta colorata. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica.8ar unde suntH . în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple. dupa ce s-au sfârsit cursurile. 8omnul director s-a lamurit. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari. Erau romante. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. dialog dupa dialog. ..II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare. 2e o masuta. &roitorul mi-a facut .lavaliera neagra. marsuri si cuplete... Eegizorul este d-l 6ilimon. furia d-lui director. e seara.. am regretat ca nu am plete.. Era acolo si directorul..rosu din pricina gulerului si a emotiei . lectura "revistei". 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. 6aptul trebuia sa se întâmple. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal". Melancolia a fost izgonita de amintiri. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. nici în clasa. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. dansuri moderne. Eâde si îsi salta pântecul.. #ni început a folosi ciorapi de matase. 6anica . EE2E. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. Sunt linistit si abatut.continua1 . pe cât îi sta în putinta.

'e adunam în sala de muzica. Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica. vine printre cei dintâi. însa. sifructoza. dar benzina. d-l 6ilimon bate din palme. care ia parte cu caldura la repetitii. si amine. dar e foarte blând.iar si clorul. si aici.. ce-i fenolul. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu". la sfârsit. Minculescu.oivi-j noviciH . fosforatul si . #poi. în banci. 8irectorul a . c. 6anica a izbândit. Si e sufleurul cel mai de pret. Eu apas pe rând trei clape albe. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. Si-n mormânt tot ca si viu. stearina. 2erri si alti colegi. #sa ca.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti.idrogen si sulfit. din clasa a *lII-a. . 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica. galatit. &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu. 8inu. care asteptau în curte rezultatul. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. Mi se prevede izbânda sigura.. l-au primit cu entuziasm. înainte de a începe. 6anica se stergea cu batista pe frunte. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi.eatrul "&arabus".otarât sa se înceapa repetitiile. si cuprit. pentru ca el nu era tenor. #ctul II. sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta. o-igen. în afara de "actori".idratul.#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. ânga el sta. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. Se aude în fiecare vara la . Stau în fund si comenteaza rolurile. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci . . 6anica se sufoca cu entuziasm. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor.imii 2riviri semnificative între 6anica si . 0aietii. si de picior. glicerina.. si glucoza. 6anica îmi tonul. .. i-a pus.oivinovici. parafina. apatit. întrucâtva.#cum cânta d-l profesor. ajuta. vitriolul si o-ine. pe gânduri. de cele mai multe ori. la masura. .oivinovici se înroseste.. fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. #re nasul mare. S-au împartit si cele din urma roluri.

8-l 6ilimon ofteaza.iile. .ianni.fiul sau. .otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a .ianni se misca greu "în scena". domnilor4 a pian.'u asa. înc-o data4 . la care e silit sa ia parte . baietii îl g."3ita-te ddom-nule. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 . .arconne". 2aPe intra în mijlocul clasei. Eegizorul face un semn1 . se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. Sufla d-l Minculescu.. d-l 8aian. Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie". asati reflectiile pentru public. #menintarile îl zapacesc pe 6anica.. scena. *orbiti raspicat. frate. 6osil ofteaza. domnilor. nenisorule. &a sa-l entuziasmeze. nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta. domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul.8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul. în mijlocul clasei. 6ilimon tine masura cu amândoua bratele. . baietii din banci aplauda. împaca pe . s 2ublicul râde magulit. E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica.oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc. 6anica îi goneste cu demnitate. Minculescu primeste. însa.iile de teama sa nu se retraga . îsi sterge oc.. fumeaza si ascunde tigara la spate.8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH .ianni. cânta 6osil. disperat. . ca merge. multumind cu capul. -au ales provizoriu. 'u asa semet./aid?@ ca-ncepem. .ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor."0una zziua4" . domnilor.. Sufleurul îsi cauta paginile..Ei.ianni se înroseste.. 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa".'u asa1 buna ziua4 . care sorb din oc. pentru ca spectatorii din banci se desfata.Misca. . "2arintele" e 2aPe. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. plictisit. *ine scena cu un "parinte e-asperat".imbat si noi. " 3nul1 .2arca ti-am scos rolul. 8-l 6ilimon bate iar din palme. domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii. sa se auda. 'ici pâna aici.are. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. . &ând sfârseste.8e ce nu veniti.Ei. . cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac. d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 .iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 .2ardon4 'u se aude nimic. .ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin. d-le 2rotopopescu4 .2ardon. . 6osil4 2ianistul. ma.8ar uite ce e.i pe "actori".are.Intra." . cu roleleH 8e ce nu vii. . 6ilimon întrerupe. 2rofesorul de gimnastica. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. domnule . .. Eegizorul întrerupe1 . 8a. Se îmbufneaza.inalement.elarii si se plesneste pe frunte.Stai.aproape în fiecare dupaamiaza .

care se comunica din banca în banca. însa. mai încet. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele. voluptatea bisarii în scena desc. 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina." Spectatorii râd. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu.otusi. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara. Eâde cu pofta.eama servitorul... domnule 2rotopopescu. zis &otet. nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. 0ricterian încearca la orga.adica 0ricterian .. In acelasi timp. Si se suparase. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru.. oc. *a-va rog. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli.c. 8irectorul . . scu-titil4. nu. nenisorule4 #scultati-ma.ei. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . pe domnii profesori de muzica si gimnastica. 5 auzise si 6ilimon. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. dansând. Sorbea deja gloria. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu.ii pe jumatate înc.Sa cânt cupletul. &ineva facuse o gluma. adunarile acestea sunt reduse. cu mâinile departate de trup. cu un deget. unii lucreaza. domnule. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata.eama. 'u merge.ianni "repeta" rolul cu Morariu.isi. . &el mai multumit e. &avalcada NalP=riei. mai. Sa nu gresiti cumva iesirile. în palton. 8irectorul suna.isa.ii facuti..'u. 0aietii s-au plictisit de fanfara."0u-na zziua. 8e când cu "repetitiile de teatru". Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului. nu4. Eobert. cupletul. . poti vorbi cât de repede ai vrea. . . Sau sa va împiedicati. înca o data. 2aPe. însa."8ar bbine ddom?@nule. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. . Intra servitorul1 .ura larga. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat". &redeti-ma pe mine. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. 5c. Mi-am?@aranjat si costumul. 8aca ai dictiune.Ia c. îi tai pe toti. ânga fereastra. si ceilalti sunt e-asperati. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. 2rofesorii sunt c. 0aietii sunt obositi. care învatase din primul ceas cupletul si melodia. dupa cum ne-a marturisit el. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta.. a aparut d-l 0oloveanu..Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH . . 5r sa se uite damele la mine. pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon. 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. cu capul lasat într-o parte. &âte unii. *ine pentru fanfara. sa nu nimeriti usa. buzele rosii.Impecabil. mai rautaciosi. fac observatii cu glas tare. . 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. putin rosu în obraz. vorbeste.asa. Si cum am sa ma fardez.acere.emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare.. 'u o iscaleste aproape nimeni.. 8e fapt. 2aPe repeta pentru a treia oara.. domnule director. 2rete-te absurde sau ine-istente. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei.. îsi aminteste. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. sa va pripiti." . 6iul meu. Se opreste în fata mea. nu... 8-l 6ilimon da e-plicatii generale.8omnilor. frate. încearca mântuirea1 .. 2e servitor îl joaca *intilescu. intra4 .

. Eu mi-am înc.ândurile se risipeau. 'ici nu mai întelegeam acum rostul . 2ersonalitatea n-ar fi. cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. #celasi întuneric. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. #m amânat mereu lucrul acesta. ci o infinitate. atunci.EE M'E S'S3MI . &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult. decât ceva impus de vointa. a repetitia generala. rasfrânt în mii de atitudini trecatoare. pe care-l banuiam. &e se va întâmpla cu ele.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. . dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi . de multe ori. 8e câte ori încercam sa ma analizez. nicaieri.izând oc.ile. nu ne îngrijim de lectii. pentru ca mi-era teama. . oare. #r fi numai o masca. înc. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH . în fata portii ne despartim în trei cete.#sa fac toti artistii mari. &eea ce m-a uluit. ca sa-i faca placere. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. însa. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. Ma desteptam cugetând la alte lucruri. #m pierdut. 2lecam în grupuri. 'oi. *II. odata. Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu. astupându-mi urec. &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. 8ar n-am izbutit. Iar dupa reprezentatie. începeam din nou. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. .ace. încapatânat. 8aca sufletul meu nu e unul.rebuie sa ma cunosc. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m .Si nu numai atât. Ma mângâie pe obraz. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze.otarârii mele de a-mi gasi sufletul. apasând tâmplele. 8E3M3 &#. Si nu întâlneam. &a. se strecoara într-însul stari de constiinta streine.prin loji. e-ista o linie de continuitate.i si îmi zâmbeste dulce. actorii. 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. de-a lungul zecilor de constiinte.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. o dupa-amiaza întreaga. #m aflat un singur lucru. 'iciodata nu m-am putut concentra. Mi le-am impus si mi le-am însusit. Stiu ca e-ista un singur suflet.#l dracului mai esti tu. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. '-am putut gândi asupra mea însumi. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. nici o lumina.ii. Ma priveste în oc. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea. doctore. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . nici un sprijin. care ar alcatui personalitatea. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu.

deci. si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. Si lucrul acesta e necesar. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi.. încercând sa aflu cine sunt.. din toata puterea vointei mele.. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva. încât ma înfioara. în fiecare zi.cercetare launtrica. #tunci lucrez cu sârg. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc.cu toata slabiciunea mea la matematica -. însa. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. nouaH Si voi avea putereH. singur. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. cu o saptamâna.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. în cel mai rau caz. ma nelinistesc. altul. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat.imbari. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. pe sub castani. #dorm surâzând. de unde trebuie sa încep. Si în ceasurile când oc. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. #tunci.ii îmi aluneca de pe carte. 'u ma . 5c. #lteori. pierd curajul. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. nu izbutesc sa ma apar. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . Sa-l masor. nici o indicatie. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. Iata ceea ce ma tulbura. 8e multe ori. . 8e multe ori. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. cu o zi mai înainte.rebuie sa lupt mereu. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. interesante. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata. m-am înspaimântat. 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. îl izgonesc. nu am nici o metoda.ologie. &easuri în care nu ma recunosc. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos..ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. un gând ma framânta si eu. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. &easuri care ma tulbura. absurd. Eu simt. Sufletul meu.. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. ma întristez. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi. planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. ca e-ista un singur suflet în mine. nu voi avea curajul sa patrund în viata.. si asa vreau eu. contradictoriu. iar vointa îmi slabeste. dar am saptesprezece ani. Si toate acestea ma întristeaza. dar în cartile de psi.. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. 8aca m-as cunoaste. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu.. izbândesc. #s spune1 asa mi-e sufletul. 'u-l pot aduce la lumina. #s sti.elarii. Mie mi se pare o lume noua. #ltminteri. însa. #ltminteri. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. #colo se cerceteaza alte lucruri. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. Sunt zile care eu le urasc. ca treaca timpul.

Sufletele lor nu vor fi liniare. *I. 2lictisitor. o fata pe o banca. când umblu mult si ajung departe de oras. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. #m scris caiete multe ca sa descopar. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. #tunci adormeam obosit si îndurerat. 8ar nu pot citi. Indata încetineam pasul. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. . ci trec alaturi. 8e aceea am fost astazi fericit..ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. #poi aprind obosit lampa. sa se simta trist. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud .# '5*# # nins toata ziua. '-am izbutit. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. #s vrea sa stiu cine sunt. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. 3ndeva. demult. Si pasind. pentru ca nu le cunosc.. aproape de tot. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. iar sufletul meu se întoarce. #m aflat ca însusi sufletul. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. si nu ma gândeam la nimic. Mi se parea ca a fost altcineva. Si paseam tot mai încet. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei.imbase. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor. . fara veste. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. 0anal. 2oate de multe ori am lacramat. care e-ista undeva. marginit cu plopi. *III. 'ici eu n-as putea spune pentru ce.iceam însorite. astfel. Sufletul meu ar fi dorit. dintr-o singura bucata. un drumet paseste. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. singura.. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier.stinse zgomotele din strada. Ma mustru. &âteodata se înnopteaza. In alte zile. liniile dealurilor pe care le g. Inainte de a adormi. #tâtea trasaturi streine. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. #m citit . Si nici la cartile pe care le voi scrie. Ma privesc. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. iar în departare. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. Iar pe drum. #lta data. si pe care eu nu le privesc. dai nu i-am îngaduit eu. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. poate.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. Eram abatut. contradictorii. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. vara. Sufletul mi se sc. sub copacul înfrunzit. si nu stiu. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. 3n drum de tara. pentru ca asa am voit eu. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde. #scund revistele si citesc înainte. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. dar n-am stiut aceasta... #tunci. 2rivesc în mine. I'&I2I. ma gândeam la ziua care se scursese. sub un copac înfrunzit. cu privirea atintita catre o lume moarta.. In câmp se zaresc seceratori. si ma înfioram.

Si am trecut.#i sa te tâmpesti. 6anica sta în banca a doua. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. #m citit multe carti. de obicei. cel putin. si profesorii. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare. a discutii iau parte.imie. de ! când a venit în liceu. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. .otusi.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. # trecut toamna. j cu toate acestea. 8e asemenea.. 2âna acum. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio. îsi are te-tele învelite în . Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. se îndoieste de calitatea amândurora. 8upa ce sfârseste 2etrisor. se ridica 2etrisor si critica.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. ma4. 2rofesorul e blând. #u început sa ma strabata alte gânduri. a Istoriile lui . si fizica. E revoltator de constiincios. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat.pâna noaptea târziu. 2entru "teze". si c. cred eu. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t. am învatat prea putin latineste. 8impotriva. ânga el. 0ratasanu cunoaste toti consulii. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. ci numai ascultând fraza. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. cu anii respectivi. ca sa-si faca "lectiile". ca sâ pot sa ma cunosc. El stie si trigonometrie. învata j tot ce i se da sa învete. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina. # trebuit s-o iau de la început. . 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. ".. toti poetii sunt "frumosi". el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. toti îl asculta. Sunt fericit. într-adevar. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 .imie. # trebuit sa ma . 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. eiber si 2etrisor. cu a>uila. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. si sa ajung la &aesar. "Maestrul". dar n-am câstigat nimic. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. nu e un erudit. 2entru ca teza . acum traduc din /oratius.iar fara sa se uite în carte. "Maestrul" e un ocultist si filozof. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. apoi.otusi. repeta toata materia. îmi place mult si limba latina. însa. nici la e-temporale. ca am scapat de matematica. a modern e alta atmosfera si alta viata. 0ratasanu. erudit si ironic. 0ratasanu e formidabil în gramatica. Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. 'u stie decât lectia.. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. 8e aceea e premiant cu cununa. 8e fapt. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte..ologie. îmi amintesc prea rar. si zoologie. 'u m-am analizat. nu stie nimic. 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. în felul acesta. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. #u început sa-mi placa alte lucruri. fara nici un onorariu.acit. Si am citit toate introducerile. . *reau sa citesc acum si pe 0ergson. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. Si le face. pentru el. c. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. '-am învatat psi. a>uilae.raduce c. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit. si clasa noastra. 8e c. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si. Si unul si altul risipesc ironii. si autorii.otarasc sa trec la modern. se ridica eiber si se apara. &ând traduce si comenteaza eiber.

însa. E "seful" clasei. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele.oli. Marcu a citit pe tot ..ot "orator" e si Misu .spune el -.desi dispretuieste civilizatia latina. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. 8ar Marcu . #sa i se pare lui Eobert. însotit de o traducere.. &ât timp se petrece aceasta.etata. .e mult mai bine informat.isi. 2etrisor zâmbeste ironic. Si a citit multe volume de 0oissier. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber. semnata 0ratasanu.. Iar a doua zi a vorbit Eobert. &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. Si o izbânda. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. cu trei banci în urma. Si îl critica. El. El vorbeste oricând si despre orice. care a avut succes. . Eobert sta lânga 0ricterian.. &eea ce e e-act. 8e aceea. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni.ii înc. pentru câ s-au împotrivit baietii. 8impotriva. Marcu are "insuficient" la latina. 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. dupa ce oboseste eiber. 8ar nu ramâne corigent. e incontestabil superior realului. când nu are nici un j roman cu el.ca si a lui 0ratasanu . &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza. copiaza. a real era o atmosfera îng. ca sa-si "deruteze" adversarul. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti.. 8e aceea sunt fericit. Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare. "Maestrul" motaia cu oc.se da din toata materia trimestrului. spun baietii. 8ar Eobert vorbeste. anul trecut. Si e cestor. #ceasta.roniade. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. Si nici nu le-a mai sfârsit. se ridica 2etrisor. de altfel. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. "tiranica" 4 . 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. înainte de a intra "maestrul". Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata. când se4 întâmpla sa le gaseasca. #m drept tovaras pe /oratius. eiber comenteaza. #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor. 8e-abia ne mai vorbea.itati". &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. 0aietii jucau tintar sau table. melo-dios . iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. de fapt. 6ireste. nu pentru ca are talent.e numai o legenda. &ând poate. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic.itati" . erudit.Marcule. eruditia lui eiber în "antic. 8ilueaza întotdeauna. Eobert ] nu stie nici sa traduca. în vara. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". cautând cuvintele si articulându-le victorios. &eilalti. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie. . pentru cei care nau citit a cite anti>ue. ca sa poata vorbi mai mult. Modernul. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. #ceasta. #ceasta. din pricina lui *anciu. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. 5risice ar spune eiber. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. Si vorbeste. &onferinta a fost însa oj întâmplare.acit. Erau mântuiti. 2entru ca. toti au rasuflat. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost. nici n-a citit multe carti asupra Eomei. însa.ne spune 0ratasanu . pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. într-o banca din mijlocul clasei. la modern. în acelasi timp. Ear. &u multi sunt bun prieten. a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio.Stiu eu ca tot nu învatati. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. vorbeste mai rar.otusi. &ând a sunat clopotelul. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 . 'u poate.

când vin 0ricterian. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta. dupa cum e si ba-. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. întârziem pâna4 seara discutând. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert. 2erri îi împrumuta diapa zonul. cântec iesit din moda. 8upa aceasta. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului. ceea ce revolta pe Eobert.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta..imenoptere.îl enerveaza. la zoologie. &eea ce îi im-< presioneaza. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta . 8inu discuta fumând în fotoliu. vis al vietii studentesti.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. n-am ajuns înca clasa insectelor. Ei spun ca asa fac c. 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept. începem repetitiile sub bag. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. #ceasta. . 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". 2entru4 ca nu-i "intereseaza". 2entru ca suntem prea multi. dar trebuincios pentru casele batrânesti. cântam # ruginit frunza în vii. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. apoi înc.IW.id oc. basi -. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni. din colt. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni.8au alt aspect. îmi admira. satisfacuti. . comentam si bârfim. 6umam si suntem fericiti. #dica ne spunem pe nume.enorii desc. totusi. 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". între ace.. 2etrisor argumenteaza sofistic.eta lui 6anica. g. Si cum1 mansarda mea e prea mica. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu.în loc sa-l linisteasca . l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. în fiecare seara. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". 6anica se intereseaza de anumite localuri. nu se încing discutii literare si nici filozofice. 6anica e multumit de 0una dimineata. &a sa fie mai multa lumina. ci .tenori. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. ne înjur?@ fara suparare. .eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. 2etrisor si 8inu.imie si matematica. învârteala . pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic. *in si alti buni prieteni . Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. care îmi admirT cartile si rabdarea.ii si încearca1 laaaa. &eea ce izbuteste sa ne supere toti. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele. 8iapazonul e indispensabil. #poi. 2oprisan afi ma ca e "isterica". #-ceasta ne e-plica 6anica. &um însa noi.id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. Eu le spun ca acelea nu s albine. 6anica el preocupat de c. . si noi îl ascultam. 8e obicei. sofismele.alaua 6loreasca .oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert.eta de trestie. însa.iar cei de la Mitropolie. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti. El pre-] fera sa c. baritoni. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci. 5. Si eu le spun calm1 cetonia aurata. 2âna ne adunam cu totii. ridicam globul de la lampa. El afirma. 8aca se înfurie. care va fa în curând iubit de o printesa. Suntem cu totii buni prieteni.

e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva.ine. totdeauna.. a noua si un sfert pornim.audeamus igitur. 2entru o abatere mare. Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire.#aa. vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine.ide pe jumatate oc. #poi ne daruieste mandarine. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 . mamei.Iubesc o femeie.. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti... a sfârsit. si tragând cu urec. iii. iar prietenii îi vor spune.uati. brusc." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. &ântam. 'oaptea era senina si rece. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. ere tur. tara sa cunoasca cuvintele. 0abo4 . 0una dimineata. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4.. iar casierului îi strecoara o bancnota. romanta din 8on <uan.. Si am cântat iar1 Multi ani .Multi mai suntem.cu entuziasm1 . armene.3ra. va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo. Eobert se resc rneaza.. pesmeti dulci. smoc. însa. lovindu-l pe umar1 . în curte. 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii. &âtiva îl privesc cu admiratie. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul.8e cânii pregatiti corulH #poi.ibiti". sipuo.. #poi.". 8ar numai ameninta. evis est".Salve.. Dapada putina îng. apoi. Mama asculta la fereastra. înc.itaOnostra. #ceasta. 3nsprezece coristi. #m asteptat. 2entru o abatere mica. Signore.. va rog4. un dirijor. Si restrictiunile sale sunt pur formale. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". zâmbind. sa bem vinul ca si-acuma. ba4 ."evis. #laturi. grupuri si se întâmpinau .ea la vecin1 . # fi-at..#i fost bine. a.otdeauna. Suntem cincisprezece baieti. # urlat un câine si aj s-a stins. si strigam1 . Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 . Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar.. 6anica e un mic tiran. 0aietii soseau grupuri. 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru. pentru casele patriote. ca sa le auda toti tenorii.gândindu-se la /eidelbergul de altadata.la usa mansardei . #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta.. Si doamne care ne vor admira1 . fals. 5. la sfârsit.. #cesta e cântecul favorit al lui Eobert. ma4 Si râdem. SignoriK Scusatemi. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. #poi. ... si ne admiram. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare.. douazeci de lei amenda.oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . un casier si doi "c. . mere. #m cântat. si pedepsele celor nedisciplinati. lumina.etase si sticlea. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani. 8ar baietii au fost revoltati. vis al vietii studentesti. ne-au primit. a sfârsit cântam Multi ani traiasca si . toata Sevilla. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si ....ii si zâmbeste. si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ.&ât a datH începem apoi colinda. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el.

otarât s-o sfârsim. &ând am ajuns si eu..ne-au dat patruzeci de lei. #uzeam câteodata..care nu cinaseram . 2e tava erau adunate fructele traditionale. 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea. totdeauna. am gasit lantul pus la usa... ba. 2e masa.raditia. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. de la care capataram. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic.am fost fericiti. a douasprezece. însa. zvâr-lindu-l peste gard..0una dimineata la Mos-#jun. cu fetele iluminate. boang. 'oi am cântat cât am putut mai frumos. catre cei din casa. &asierul ne-a vestit. #m cântat. desi ne puteam multumi cu zâmbete. ne-am . &ozonacul se sfârsise de mult. cum am strigat noi. de aceea. . si cinci sticle cu vin. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra.<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze.traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. ] alta. 'u se mai temea nim de amenda. *in ne-a mai dat si Eobert. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. sefule4 . lânga poarta1 . de pe strada 0atistei. #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. si convingându-se de aceasta . 8rept care. însa. &ântam zâmbind. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei.#m îng. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite.. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu . Stingeti lumina. unde am prins curaj. pe lânga bani. multumind politicos doamnei. a fost crutat. dar l-am baut pe drum. noaptea vine. entuziasmase pe altii. s-a stins de asemenea lumina. .mama lor de ciocoi. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.otdeauna.o. catre mine. trecuseram pe la 6anica. #m pornit. precum si alti câtiva. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi . 6anica ar fi intervenit. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. aiH . 2astele vostru.ote. noi am luat g. unde ni s-a servit ceaiul. 'oi neam furisat repede în strada.inta tuturor era Eobert. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie.iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. e-am luat. pe la rascruci. aiH #poi. ne pofteau mandarine si mere lucioase.etat. .8ar ce credeti voi. în pomiere de cristal. tare1 .enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. Mai înainte. scoborând glasul1 . . sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau.ina. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii. entuziasti1 ...5 suta de lei4 a o casa mare. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. . ba. #m umblat si pe alte strazi.. Eadu. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca.

0rai sanu venise cu o sticluta de lic.t4 .etat pa. . sc.#scultati-ma pe mine..Eagusim altminteri. seful se . . la sfârsit.'u mai beau. .ior fabricat de el si cu o punga plina pa.. si de vin. maH îi apropiau pa. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu.ar îi spuneau1 .. In mansarda mea. Se facea mai rosu.. sefule. articula1 .. .#m baut destul.iorul e e-celent. dar a ramas nestramutat în .'e-nfierbântam si cântam mai bine.Si n-avem tenori. ma. trecusera în odaia.are.. ca mergem la &oana Eoza. pâna la fund pa. -. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel..arutul. încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete.Eu plec. baH .Mi se pare ca ti-e frica.'u mi-e frica. . #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie.6ii serios.'u mai pot sa beau.8ar cine te vede. în pace. .. Iar baietii au fost multumiti si de curcan.arutele. mama asezase totul mai înainte.&u sanatate. sa întrebe daca a placut lic.Stai.ita atâtea gesturi. 'e turna si ne marturisea ca lic. pentru ca era prea dulce.'u mai beau.'u mai pot.iorul si.arutele.imbati vinul.i-e frica sa nu te-mbetiH . a vestit1 . a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. #poi.. 'umai la pileala *indec orice boala4.#tunci bea-l si p-asta. si de atmosft &âtiva. însa. apoi rasufla1 .otara.arul de gura. 6anica.asa-l. 'ici unul n putut goli. deodata. "Seful" îl golea triumfator. a început sa-si strânga pa. .. #puca pa.otarârea lui de a se .#s4 .arute. ..3nde pleci.vecina si fumau. ...ar dupa pa.6etite.. &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". 0ratasanu a multumit... .ititura. . 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta".'u fi copil. . sefule. .ar cu rom în sticla.oarna un pa. 0ra sanu vorbea atât de mult si sc. #poi. 8adeau sfaturi. 0aietii l-au înconjurat1 .&e-esti copilH . îi turnau pa. ca îi e frica. .. mai obositi.. . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac..rei pa. . . 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin.arul si-] sorbea dintr-o îng./ai ca se-ncalzeste.8aca ma iubesti. sefule.

tini-mi-l. unul altuia. Iar 2oprisan. 2oate am visat si noi . însa. 8oamne.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. 8upa aceea. . S6ZESI.asa cum se gaseste scris prin carti - . 'u pentru ca e urmata de duminica.asati.otarât sa plecam. altul. ca se rusineaza4. pentru ca stiu si eu. .#sa vreau.. 'oi am mai ramas înca multa vreme. .8aca stii. #dolescenta noastra îsi tesuse. nici femei isterice. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. Sunt si aici e-amene. tini-mi-l. a femeilor isterice.#zi e noapte sfânta.2entru ca asa vreau eu. ba.asa. "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica.II a II-a 2#E. cu totii la &oana Eoza. despartindu-ne definitiv. rânjind. Sâmbata noaptea. #devarul este. pe calul balan. 2ai. 8e altfel.3 2#E. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu. era patru si jumatate. Eobert ar spune a dragostei. SZM0#. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului. c-o întâlnesti mâine. eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan. 'e-am urat. a vârsta noastra. de ce nu mergiH . Si sunt tot atât de necesare.ândindu-ne si dezbatând mult.idem ferestruicile. a trebuit sa desc. pentru ca era prea târziu. 8oamne.nu ne încumetam sa "cucerim" femei.lipsiti si de fascinatie personala. poate.. &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine. . întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. &ând ne-am .Si de ce vrei sa pleciH . ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. pentru ca era ziua lui. ma.'u ma rusinez. însa.8ar de ce vreiH . ma. 0ratasanu protesta1 . si de timp. 3nul interveni mustrând1 . din pricina fumului. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. . . 'u mi-l pierde (bis).ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii. si de bani . &urând.# . alte c. &u saua verde (bis). foarte veseli. .E# # III-# I.#m eu un secret. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste. lucrul acesta se petrece foarte rar. cautând sa para netulburat.întoarce acasa. 'oi . &eea ce poate fi socotit un lucru trist.Mergem.

fara mâneci. In locul lor.eama. pulpele se dezgoleau. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. apoi si-a ridicat roc. fierbinti si rautacioase. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. 'u vreau sa popularizez pe strada. #m privit si eu. 'u ni s-au apropiat. zgomotosi. #m râs.ia si i-a îng. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. 'e-am apropiat de ferestre. M-au însotit pâna la usa. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa. &eea ce m-a descurajat. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. si guri înrosite murdar. cu pleoapele apropiate. # trebuit sa fac si eu acest pas. eu eram.emam atunci când suntem tristi.ie dureros de scurta. 8ar au trecut ani dupa ani. #m lasat. cu teama. &eilalti m-au felicitat de alegere. nici dintr-alta. 8e dragostea mea. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. m-am desteptat. nici dintr-o parte.femei cu oc. când suntem singuri. Eu îmi amintesc de noaptea mea. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. iluminati sau crunti.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. cu sfaturi si glume. I-am facut semn. noaptea. am rostit un nume strain. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. rascolindu-ne sângele. lovind gardurile. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". # zâmbit tot timpul.las soptit. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. "dupa". 5 roc. 'u ne-au sarutat lung. 'e-am deprins cu greu. 5braji tineri. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti. cercând sa zâmbim. #fara. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. eu m-am trudit sa cred. #ceasta era dragosteaH . cu rasuflarea sugrumata. cunoscatori ai casei si ai "fetelor". 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. batând în geam si zâmbind.imbul celor doua bancnote. M-a întrebat cum ma c. în iatac. cu ceilalti. cu buzele strivite de buzele noastre. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. sleite. a rându-mi. *oiam sa alerg. respectând tariful cartierului. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. ca sa ne mângâie. Eram scârbit si umilit. 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise.remuram nu de teama revelatiei trupului. 'u ne-au privit în oc. 'u mi-e rusine de aceasta. careia trebuia sa-i vorbesc. însa. Inlauntrul sufletului. afectând gesturi de felina. banii pe masa. 8e altfel. "6ata" mia zâmbit. si sa-mi sfaram pumnii. si oc.1 parau în pretul trupului. #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. # zâmbit si ea.esuit sub ciorap. Mi-am ales trupul. ciudat. desi tremuram. 2entru noi. . # încuiat usa si s-a apropiat de mine. o data cu ceilalti trei. 8e aceea. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". #u ramas naluciri tulburi.i. curajosi. Eestul s-a petrecutfara emotii. si patul.i stinsi. I-a numarat. .. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. 8ar am înteles ca "fata" minte.ii.. "6ata" s-a întors. si .i negri si priviri de jaratec. #m intrat în curte. care trebuie sa ramâna numai al meu. Eu nu stiu nimic de ceilalti. tulburat si îngrijorat. si camasi stravezii vadeau forme moi. înecate în râsul spart de fecioara beata. ci de cea a femeii straine. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc. 8e trupul care s-a daruit mie.

cei lipsiti de "cuceriri". daca avem timp. 'oi. a petreceri se danseaza. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. m-am surprins pasind mândru. curioase. straturi în suflet si asteapta. Si m-am bucurat. 8ar aceasta nu dureaza mult timp.imbul posesiunii imediate. fara glas. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. nici senzualitate. 8ansurile nu sunt artistice. Iubesc si sufera. fara sa stim. #m râs. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele..oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. . saraci si cerebrali. 'ici 8inu. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura. #cestea se astern straturi. #u trecut apoi luni dupa luni. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. ne supunem fara parere de rau. înfiorând. Si ne alegem distractiile dupa . 'e încredintam cât am fi . &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. Sau se pervertesc. 2oate sunt departate de adevar. dupa miezul noptii. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. Eu.rupurile se apropie. &u atât mai bine. ne înc. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. însa. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii.otarâti sa platim fiecare în sc. întelesesem si eu aceasta.neste nervii si ne limpezeste creierul. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. M-au îndemnat sa fiu vesel. 6aptul poate supara pe moralisti. 8ar e-ista.imbul a doua mici bancnote albastre. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. în forme neasteptate. Si pasim. 'ici sentimentalism. alte pareri asupra femeilor. #dica. M-am întors singur acasa. 'e sunt impuse c. si aceasta mi-e deajuns. încep sa calce alaturi de dragoste. . 8e acum nu mai eram copil. Si cu atât mai putin sentimentale. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". 'oi. 8eci. 2lateam eu. multumiti de curajul meu. care stapânim un trup în sc. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. la anumite ceasuri din noapte. în curti tainuite. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. &eilalti se aratau. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. iar nu împrumutate. &eea ce se reduce tot la fiziologie. 8in pricini felurite.iar de viata. 8iscutam îndelung. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri.îmbratisarile din pat. &ântarim din oc.egam. Sau deviaza. 8ar mie mi se par firesti. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. nici Eobert. a un colt. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. ritmic. târziu. 8ar ele sunt ale noastre. nici impulsul sentimental. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. 'oi toti. 6aptul se îndeplineste corect. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". sarbatoritul. alegând. fiziologie. numai fiziologie comercializata.

în încaperea cu scaune multe si cu icoana. Si tintesc cu oc. în curte. &arnea framântata se odi. 'umai creierele. &omentam faptele inedite.ne straduim sa o ascundem. framântându-ne creierele. 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei.eietura soldurilor. neînsufletite.neste. 8iscutam cu aceeasi patima. 2entru ca întotdeauna ma contrazice. #m sorbit mireasma feminina cu oc. #mândoi întelegem aceasta. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. discutând.cunoscând rana . 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. 2asim alaturi. Si parasim curtile cu felinare rosii. *estminte de iatac. Si .otarât. scurte. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. El îmi comenteaza te-te anar. moi. Intram. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. îl cernem si îl valorificam. dezgolind pulpele pâna sus. cel putin la început. în miez de noapte. 2rin fereastra. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. Sau mergem la cinematograf. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. &inic. cu miscari potolite. începe. zâmbitoare. asteptând semnul celui indicat. 2entru ca nu ne întelegem. oc. obisnuit sa se întrebe. în odai cu perdele groase.i îng.rupuri tinere sau vestede. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. 'e îmbie. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. discutând. torent nestapânit. ne daruieste mecanic raspunsuri. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. cu umerii obrajilor dogorâti. aprinse. suntem autentic sentimentali. 'e soptim observatii pretioase.i masculini au cântarit si au . &u capetele în lumina apropiata a lampii. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine. El e materialist. si sânge tulburat. #steptam întotdeauna pâna ce ne .ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. despre trupuri. 0ratele se împletesc. Se g. le mângâie cu priviri blânde. 'u din dorinta de a selectiona materialul. fetele cerceteaza grupul. Si aceasta îmi place. în noapte. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. Sânii. . eu. cele cu noroc se înapoiaza. îsi întind picioarele. iar eu îl initiez în orientalism. solduri si sâni tainuiti. zâmbind. #mândoi. la înc. El calm si afectând o rece indiferenta. #ceasta le însufleteste. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . . fetele se ridica repede si ne ajung. pe spetezele scaunelor sau atârna. Soldurile fara rod împietresc. eu. &i pasim în noapte.icesc oase înfierbântate de munca si musc.i sleiti. 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. lacom. 2rivim si cercetam vizitatorii.otarâm. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. 6emeia batrâna din colt.ii grupul. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem. eu. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara.iate. îsi coboara formele. El e sceptic. sau stiintele favorite. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult.otarâm sa ne alegem "fetele". 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. care se cer justificate.etati. dârji. dogmatic. a rastimpuri. despre dragoste. rotunzi si mari. stravezii. &ând ne . ne întrebam despre femei. &âteodata. zâmbind.iste.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. alaturi de trup. zvelte sau trunc. fetele asteapta. îngreunate. în adâncurile sufletelor noastre. &u Marcu discut patimas si entuziasmat. care pregateste cafele. victima metafizicei. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. cu care ne mândrim amândoi. &reierul. suntem nedespartiti. 'e controlam impresiile.

? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. &e am eu din toate acestea. oc. ? palpita nerabdarea. . mândre. spumoasa revarsare de vreri. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni.rupuri I în care se tortureaza simturile. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca. 8ar. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. nu va mai fi astfel. a colturi. Sunt urât si întunecat. . le mângâi si le fur. se înfierbânta dorinta. Dâmbete în suflet. Si izbânda mea va parasi alaturi. viril.. si le stapânesc. 6uria se potoleste. furi.ii. fierbinti. nici buze rosii si nu le voi putea darui. cu lacrimi ipocrite de miopie. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase.otarât.i ma vor privi. sfioase. mângâierile care au multumit si înseninat. înflorite în zâmbet si în pacat. deasupra cearcanelor de nesomn. si oasele se sfarama. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal.ipul meu j sc.ispititoare. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. dezgustate. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat.ii se vor încorda. #poi. privire dârza. . cu perverse si dracesti rafinamente.i.aine colorate. se înfioara asteptarea. #m poftit crunt pulpe si umeri albi. cucerind. si îmi aplec tot .i mari.ii mei nu sunt luati în sea-ma. în desfatare. ci numai adumbresc.ce se desfata si stapâneste. 'u c.i.rupu-mi va fi stropit de sânge.sau înalte.aresc carnea si dezgolesc trupuri. banuitor. si brate care stiu mângâia.ema atunci si ma vor4 iubi. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. încruntat.rec pe strada grabit. 2este multi ani. înca. *irilitate stralucind cu straluciri stelare. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul. senine.. *edenia biruintei mele asupra celorlalti. pe fiecare. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc. Si le dezgolesc de pe acum. si le cântaresc farmecele. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne. în mânie. Si pasesc tot mai . în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc. . Eu n-am nici oc. tulburatoare.&ând ma furisez încruntat pe strazi. 'imeni nu banuieste câta pofta.rupurile îsi întorc privirile de pe c. când degetele mele se vor înfige. bratele vor despica trupul în miscari. în tramvai sau la biblioteca. truda B linistitoare. si musc. si vor simti caldura cuvintelor mele. se în potriveste groaza.esturile melej vor trada pofta necurmata. . piept otelit va coplesi sânii albi. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult. . *irilitate dezrobita de povara lubrica.ranite cu seva fierbinte.pur. Sunt urât.. mi-e teama. *oi vorbi. ca un se. tovarase cu uimire în oc. *oi vorbi. voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. si oc. &ândva. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins.] si jar din faptura mea le va biciui carnea. j 8ar trupul meu va fi stânca. . rosii. ipocrite . si nimeni sa nu ma ia în seama. ritm vivace. 8ar acum. gândurile acestea ma mângâie.rupuri ce tremura. si musca feciorii. #m cutreierat prin locuri ascunse.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. albastri sau negri.i frumosi. ma vor cauta.ilod. . &u oc. curajosiH 0uzele *&M musca. ca pe o bautura scumpa si rara. si buzele se strivesc livid. Ma vor c. copilaria.rupuri ce nu ascund ! nimic. în vânt. &i se. Micsorati în pleoape vestede. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf.. rasar trupuri cu farmece. . . istovite. ramân iarasi singur pe strada. . .ip frumos si .rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone. si madularele mele vor scrâsni. în curând.rupuri .

Si am lacramat. 8ar ma trezesc repede. consumata în plâns. 'u vreau sa fiu . . Sângele se umfla în grumaji. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni. #lte priviri se vor scurge prin oc. -am urât. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y. prin desis. biciuita de neputinta. El a vestejit. alta lumina îmi va lumina c. tulburat de vedenii. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc.ip de lut. nevazuti. daca ai lui sunt. Si atunci.iovanni 2apini. 3rc înca.iovanni 2apini. pentru ca mi-a scris viata. nu mai astept sâmbata. 'u vreau sa fiu altul. 8usmanul meu de moarte e 2apini. '-am ajuns.mai mult oc. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. #m fost masca cu c. 2#2I'I. de invidie pe cei cu c. 2asesc în umbra castanilor. 8e acum.eata glumei perverse.ot ce puteam face. 'u puteam fi sfârsit. a consumat. sa nu ma banuiasca nimeni. #m fost. . e miop. El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. roasa de nebunesti ambitii. Iar eu trebuie sa ma sc.ii sclipesc. 'u vreau sa sufar suferinte straine. voi vraji femei. 2umnii se strâng. *edeniile ma întovarasesc. &opilarie înveninata de furie ascunsa. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. am murit. ma înc. #dolescenta c. 5brajii uscati se întuneca.i negri. atunci. imbecilii si infirmii creierului.ipul meu sc. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit. 'u vreau sa fiu . zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. la adapost de lumini. a ajuns mare. mari.i. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. a siluit. înainte de apusul soarelui. Sa nu ma vada nimeni. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. Eu am vietuit viata lui 2apini. sunt si eu sfârsit. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. Si prin aceasta s-a înaltat. 5c. ca sa ma întarâte. El mi-a furat comoara sufletului meu.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. Si am strigat în singuratate. Si l-am iubit. tot ce puteam crea.ega niciodata în pagini si capitole.rebuie.ipui ajuns pe culmi si ma odi.i frumosi si . a calcat în picioare. în pumnul 8emiurgului.iovanni 2apini. e pastrez în mine. a ajuns sus. 5c. 2apini e urât. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe .i verzi. în carne. a rastimpuri. aceasta nu ma înspaimânta. a creat 2apini.ip frumos. #stazi. #cela eram eu. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g.imb. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui . cu gândul. sfarâmata. daca ai lui 2apini sunt verzi. 5c. #m fost creat ca sa-mi plâng viata. la picioarele stapânului meu1 2apini. voi avea patrunzatori si limpezi oc.ii mari. e spaima. &ei multi si cei prosti.ii în caldarâm. 'u vreau sa mai fiu eu însumi.nesc. II. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. si fericiti.iovanni 2apini.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. Eu voi fi frumos. Si oc. o zdreanta. 8e-acum. negri. Eomanul meu nu se va mai înc. si mi-am lovit trupul. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. mari. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. si nu l-a mângâiat nimeni. natângii cu oc.i limpezi. de ura pe cei bogati si puternici. acolo unde Eu trebuia sa ajung. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul.ilod. 8ar nu eram sfârsit.

#s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. înlauntrul sufletului meu. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge. acum. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. S-au coborât.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul..rapul meu va fi vesnic încordat. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. acesta sunt Eu. voi fi altul. gata sa se zvârle mai sus. &ine cuteaza sa se apropie. si eu le privesc de sus.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. M-am aflat pe mine însumi. si alcatuind indici. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. o umbra. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. 8ar aceasta nu se va întâmpla. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. suvoaie fara numar spumega. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea. de razbunarile meleH S-au coborât. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. 2returi pe care eu le întrezaream. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. si sa privesc în oc. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. de durerile. îmi par toti neputinciosi. cu vointa mea.i grei si oase tari.cu fruntile înguste. netemator de jarul oc. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. fierbinte. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi. M-am c. . tot aurul. si zâmbesc. #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte. 2uteri neasteptate ma covârsesc. *oi rodi pretutindeni roade noi. tot mai sus. upta împotriva lui 2apini. rosu. a umii si a 8emiurgului. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti.. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. nici naluciri stupide. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. Si îmi bat joc de mine însumi. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. mesc. departe de sufletul meu. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. o data cu soarele. Imi bat joc de soarta mea. în c. sângerat. &a nu sunt decât un epigon. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. #m musc. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. #u cazut în ape întunecate. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata.ini. fapturile ce compromit se-ul. alte trepte. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. In curând. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor.inuit si m-am desfatat citindu-l. &a eu. si sânge mult. coplesiti. de bucuriile mele. Si adevarata lupta.ilor si gândurilor mele.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. searbezi. *iata mi-a stors alte preturi. 8ar nu mi-e teama. &e-mi pasa de oc. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. &aci am de unde risipi belsugul. asteptând porunca sa se reverse în lume. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. 8e acum va începe adevarata viata. si durerea mea. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta.

neputintei ciunge.. si a cazut. Il voi întâmpina. #tunci poate sufeream mult. nu avem ce sa ne spunem. 'u mi-e teama de nimeni. care se coborau în biblioteca. El a dat clasa a *3I-a în particular. la biblioteca. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du.iovanni 2apini. III. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. îl voi lasa sa-mi pipaie înc.i. 'u mai suntem nici colegi. la urma. adolescent miop. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. Sa vina. prieten cu adevarat. Si când vine la mine.iar lui . Si n-am gasit nici un suflet prieten. aproape fara sa iau seama..3n an.ul meu Ma va afla. &eilalti au trecut si acum sunt la facultate. Si am ramas tot mai singur. si simteam atât în suflet. 6urtuneanu si 0ricterian. #m trait cu totii. dar eu îmi spuneam ca nu sufar. sa stinga rani vec. menite sa ai ga atentia.. si eu ma gândeam la facultate. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele.ii si anii cei mai frumosi. Incet.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an. înteleg cât de mult ne-am sc. 2oate. cineva dintre noi doi va zâmbi. #m citit mereu si am scris. Si eram acolo singur sau cu Marcu. 2rimavara pe care am petrecut-o.. si nu aveam cui sa le destainuiesc.iar eu aceastaH Ma gândesc. si poarta vestminte stranii. &. El ma plictiseste. El ma crede pedant.eieturile gândurilor. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. întristând. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea. Si amândoi ne privim cu neîncredere... 3' #' # trecut un an. S-a înscris la conservator. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. si apoi le-am uitat. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. si eu n-am scris nimic în caietul acesta. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. si vedeam perec. însa. încet. Ma întreaba. 3nii ma privesc cu neîncredere. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. sub teascul cartilor mele din mansarda. Si erau atâtea gânduri.imbat noi si cât de mult sufletele noastre. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. eu îl enervez..&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata.. . la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. toata. cu 0ricterian. si vedeam studente. pizmas si certaret.. M-am racit cu totul de Eobert. aproape zi de zi. . împreuna. Si eu mam înc. pe înserat. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele.is tot mai mult în mine. dar parca am murit multi.i. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. Si n-a murit nici unul dintre noi. sa-mi ravaseasca sertarele. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte.. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze. . asa. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia. cu cerul însângerat. eu îl cred naiv. si m-au miscat. # trecut un an. singur. Ma viziteaza tot mai rar. M-au lasat sa pasesc înainte. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 . 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil.

am avut perfecta constiinta de mine însumi. deci. însa. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. sunt vrednice de eroii lui Ionel .. '-a scapat nimeni. #devarul e ca astazi sunt trist si. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. Era cineva care citea. Incolo. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. Si. deci. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. care se preling pe ziduri. #ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. pe drum. Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. cenusii. 8ar n-am izbutit. Iar zilele treceau una dupa alta. si eu tot în biblioteca astept serile. nu gasesc decât în el. va veni izbânda. dupa lupta. iluminate de aceeasi dorinta. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate.. dupa un an. 8imineata. si voi lupta. pe care nu le pot distinge în timp.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. în fata aceluiasi volum enorm. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. M-am sc.imbat. nimic. coplesit de apusuri reci si rosietice.. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . faceam pentru viitor. &eea ce m-a mângâiat. Marcu. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. însângerând bulevardeleH. #m înc. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. 8e aceea. E drept. si mereu doream alte carti. 'umai eu. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. Iar mâine voi fi puternic. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. mult.. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. urmarind cu oc. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si. si îmi povesteste. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt. 8ar stiu ca nu va fi asa. 'u stiu cum a trecut iarna.. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. si tot singur ma întorc spre casa. 8inu s-a facut mai frumos..ii subtiri si albe. 8ar e atât de saracacios. Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. aproape toti prietenii mei au iubit. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. 8upa un an. ca întotdeauna. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. Si mereu ma gândeam la viitor.Si asa s-a scurs primavara. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine.eodoreanu. In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. si studentele îmbracau roc. &itind. 8e aceea. 2oate scriu acestea. si tot ceea ce faceam. si ele erau dragalase si zâmbeau. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. acum. imbecil. nu stiu cum a venit primavara. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. . In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. monotone. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. Iar în biblioteca nu mai eram eu. #mintiri.ii un fluture albH &ând m-am întristat. comentam. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. sunt si eu câteodata obosit.ii.

#m muncit. în piept. eu sunt mândru de minunea mea.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni. 8ar acestea sunt false. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. anul meu e gol si sterp. Eu am vrut sa le uit. si oc. 2EIE. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. oftând în somn. si ameninta. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. dedesubt. I*. 8ar ei nu cunosc patima mea. strigându-mi izbânda sau durerea. si care . Iar în noaptea aceasta. daca as reciti. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. &u atât mai bine. încât ma socoteam aproape fara prieteni. strabatuta de fiorul vietii interioare.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte. nici melancolia toamnei. iar pe frunte se adâncesc dungi. e anul vointei mele. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. as râde. Eu stiu ca. si pasii lor ma departau. 8umnezeu. altminteri. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. &easurile triste sunt trecatoare. nici nostalgia crepusculelor campestre. strângându-i. 2oate ma îndurera gândul acesta. Munca pe care o împlineam gemând. '-am cunoscut nici iubirea. Sau adormeam frânt de oboseala. 8e aceea. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. sfarâmând dintii. 5 viata care creste si se tulbura.eiate. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. si se înfierbânta. Munca continua. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut.duioase. si creste. si îmi cânt lauda. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. nici biruinta mea. ceasurile mele triste sunt trecatoare. Sau . Si ma slavesc pe mine. nici prietenia. viata. nici durerea strigatului cocorilor. se ascunde altceva1 pofta. rabdatoare. si se ridica. si ma frângeam în caldura patului. 2entru ca asa am vrut eu. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. în zori. cu pleoapele vestede si grele. 8ar trebuie sa le rec. Simt clocotind în vine. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. 'imeni nu-mi banuieste viata. nici lupta. când ma destept.ii se învinetesc înfundându-se. 3nicul si atotputernicul stapân.le-am uitat. suierând. 8imineata.em. la tâmple.daca le-am cunoscut . si spumega. 8ar eu înteleg. triste. 5ri. care navaleste din adâncuri. rasuflând sforaitor. cu fata încordata sau împietrita. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. Iar fata se usuca. si trupul se împotrivea. dar voiam sa ramân singur. si l-am calit cu gândurile mele. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. Si ma desteptam în racoarea zorilor. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. în mansarda. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. 8ar e anul meu. si zguduie temeliile fapturii mele. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. luminându-mi-se minunea. 2entru ca. acesta e anul meu. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. statornica. nici zbuciumul. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. . cu fruntea înfierbântata. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. Eu nu mi-am pierdut timpul.ii înclestati de tinta. nici bucuriile trupului. cu oc. nici îndoielile. dulci.

Eram sigur ca moare. 6anica e terorizat de marele e-amen.ipul lui de tobosar. prost si puternic. Si. care acum sunt studenti. murdar de sânge. 'e-am adunat. dintr-o data.. voit fals. miop. sau o bucurie mare. baietii sunt înspaimântati. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor.. povestea anecdote stupide. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate. crapate. tacereK grea.. 2area plictisit si obosit. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. In mansarda s-a facut. 6uma. Il întâlneam pâna acum în vacante. nu poate sa învete. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. sa-l mângâi. 2rofesorii si-au pierdut calmul.. '-a tradat o lacrima. 'oi ne aratam revoltati. se surmeneaza. doar. gluma lui a rupt tacerea. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari. planuind. un suspin. care ne vor cântari în trei minute. primavara..2entru ca mi-a murit mama. s-apoi. la 0rasov.acum ni se par atât de vec. fugise. 8upa glumele lui Eadu. am început sa ne ascultam unul pe altul. 'e-am vazut. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica.era si stranie. fals.Eu fac c. . Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. putin stânjenit.. vom întâlni comisii severe. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. deodata. îi e teama sa se socoteasca fericit. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. 'oi pastram. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. sa plâng cu el. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. la 8rept.. beat. # fugit din internatul liceului din 0rasov. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. cu c.. pentru ca îsi stia sigura repetentia. sclipirile. uita sa observe si sa remarce caustic. 'oi râdeam ca sa-i facem placere. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui. 8ar prietenul se dezradacinase. #m zâmbit. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. grea.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. 0ea tuica dimineata. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale..i. cu care am copilarit si care ne cunosc. #cum. de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. altul ia 6ilozofie. . taticule4. îsi pierdea bunul-simt. fuma cincizeci de tigari pe zi. acum. Se întovarasise cu un fecior de mosier. #s fi vrut sa plânga. sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. cu scene. &ei care învatau înainte. E al doilea an pe care îl pierde. Si. *orbeste 6anica. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima.E cinic.. deodata. fugind din dormitor dupa miezul noptii. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. atât curaj ca sa râdem.eful de bacalaureat. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat. atât de îmbatrânite si de triste. Eadu îsi fuma tigara. aici.. rasarit din murmurare. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. In loc de comisia amabila. mai dureroase decât o noapte de lacrimi. #junsese cinic si vulgar. . . Invatase e-presii unguresti si glume germane. o fata noua cu un suflet nou. venind de la cârciuma la liceu. aleasa din profesorii liceului. unul la 8rept. 6anica . cu rugaminti. #cum. #colo. sting. rau. înca. . prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. fara sa-l privim. 2rietenii toti se tradau tulburati. cu amenintari. cu dinti lati si buze mari..

. de o disperata tristeteH. cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste. cu Eadu. si prietenia noastra .eie. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste.5pt ani. din fotografia clasei a I*-a. . Se facuse seara. cu 6urtuneanu au ramas tristi. *om da bacalaureatul în toamna.. 'u avea nici unul curajul sa se desparta. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. lacramând. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac.. pareri de moarteH 'u gaseam nici .3ite-i ca plâng. 6ireste. M-au întrebat cât am scris din roman. ca de acum vom lua fiecare alt drum. Eobert zâmbeste superior. . acum consumate. fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii.. asa cum proiectasem de atâtia ani. încercând sa zâmbesc. .imbam discutia.vec. 'e vedeam iar mici.. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. toti. pe pat. ca-i semn rau4. 'e-am amintit atunci.. #m tesut fiecare un manunc. coplesit de tristete..Stim. fara sa înteleg pricina. #m înc.. . uite-i ca plâng4. 8e ce ma simt acum deznadajduit. 8e ce m-au stapânit. #ceasta ne-a suparat si ne-a .se va raci firesc. Multi suntem siguri de corigenta. .. 2rin ferestruicile desc. e-am spus. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop. si oc.8e câti ani cunoastem noi mansardaH .otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. Marcu râdea.. 'umai 6anica îsi pastra calmul. .poate ultima din cariera noastra de scolari .e de opt ani .ii priveau un raft cu carti. . &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. în ceea ce priveste 3niversitatea. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet. se gândea la mama lui moarta.Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum.ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde.'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani... 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita. scriind cele dintâi <urnale. 0ricterian.otarât sa sc. o etapa di viata noastraH &. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet. *om întâlni fiecare prieteni noi si. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa . spunând ca lucrez la partea a doua. atunci. poate.apuca un colt de masa si-l ciocaneste. Si atunci. jig-nindu-ne tristetea. blând. îngrozit. descoperind carti. Eram miscat.. nu vo1 putea face. Eadu si-a aprins o tigara. voi stiti cine sunt..'u mai cobiti. Eram atât de veseli vorbind. Mângâiau cu privirile odaita.. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli. 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice.ef de bacalaureat. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. pentru totdeauna. #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. împrumutândule. cum memoriza din Musset.eiat. I-am mintit. stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. prietene. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena . &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza. 'e tulbura senzatia unei despartiri . 6iecare împrospata un amanunt sters. #tunci am vorbit..va fi reprodusa într-un capitol.

Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. se rup si fâsii din sufletul meu. în ceasul acesta.ca întotdeauna .. sunt obosit. ne laudam si ne întrebam de viitor. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. 8e-abia mai pot citi. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. 5 privesc.. si sufletul mi-e tot mai pustiu. una câte una.astept câtiva bani si curajul sa plec. spre &ismigiu. Miezul lui mai ne îmbia în strada. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. iarasi singur. 6ireste. mai departe. scara de lemn. si mai stearpa iubirea catre . râdem. #s vrea Y cu orice risc . ma va lasa corigent. si altfel voi privi lumea.. ca si mai înainte. noapte buna. . fireste. . tânguielile si gratuita melancolia. cum faceam în celelalte veri.ii. S-apoi. am ramas iarasi singur. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite.I. #cum stau aici. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. unul altuia. pe sub castani. colt dupa colt. &i e-amenul de bacalaureat.EIS. 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. &ând ne întâlnim. S' *#E# Iata. 8ar adevarul e altul.j ratec . în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta .sa stiu precis. ce curios pare. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine. modest si netrucat de sentimentalism.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten. 'u ma gândesc la moarte. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba. 'e-am urat. S-apoi.ei pentru totdeauna viata de elev... bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare. *oi fi fericit sa înc. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. tacuti. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. Sunt inutile. asteptând noi e-amene. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. &origent . pentru ca urasc mult. o masor cu oc. *anciu. *oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni...i. . . Stiu ca trebuie sa traiesc mult. si la lentilele mele tot mai dureroase. ma oboseste lupta pe care o duc. Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia. Iata. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii.ipul meu tot mai vested. 'e-am oprit în gradina cu flori.. 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri.va fi ultima vara.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. fara nadejdea biruintei apropiate. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. Iar eu le simt cum se duc. e o simpla criza de melancolie. tainuita.E. o caut.8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. dezamagit. noptile.definitive. spre Sosea. #u plecat toti... înteleg. fericiti...?@ viri. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. #m stins lampa si am coborât.&um stiu ca a venit vara. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *. în racoarea serii. care mi-e soarta. si de fratii care acum sunt departe.

totusi.. si îl vor înc. #m ramas sa sfârsesc singur lupta. #s vrea sa ploua. Si e tot mai cald. Si atâtea c. 'u stiu.. si fiecare poarta alta luna sau alt an. cu suflet proaspat. si trec din încapere în încapere. si sunt singur în casa aceasta. si gândul se coboara tot mai adânc. Si prietenii mei. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite.. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb.. Eecitesc caietele de amintiri.iar adolescenta aceasta în care am vietuit.rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele. iar eu îi privesc.rebuie sa ma sc.. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei... Si patimesc.. 'u pot sa învat. ca sa-mi însusesc altele. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi.imbate. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc. trist. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea.ine.imbat.. din adâncuri. si eu ramân tot mai singur..ide ca într-un ulcior. 2asii ma duc orbi în seara si oc. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum. asteptând s-o cunosc. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. de viata. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni. Si c. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete.. si colind &ismigiul. si temerile.iar fata de mine.ii îmi vor cuprinde soarele.. aproape fara lupta.rebuie sa mi-l sc. sa ploua zile dupa zile. Si asa trec ceasuri.ipuri pe care nu le voi mai vedea. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. si inima mi se strânge de teama. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis. si oc. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH . invidiind fericirile altora. si ratacesc pe bulevarde.. obosita. *ara. Sunt obosit si trist. culegând ajutor si dragosteH . 'u stiu ce va fi cu mine dincolo... dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica. #tâtia ani si atâtea îndurari. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate.. "personagiile".imb iarasi. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc.imbH . &ât de putin vreau acum.rebuie . *a trebui sa trec si starea aceasta. 'u stiu cu cine lupt. &uvinte ce amutesc sufletul.?@grea de amintiri.. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. 8isperarea muta... Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. Si ma voi surprinde sc. multimi.. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc. atât de sc. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul. nimeni. simtindu-ma singur.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH. Mi-e teama de mine. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori.. si ani multi sa rasfira. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. Si eu strain.. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face. &ât de departe mi se par vremurile.. rafuiala va fi dureroasa. . Si iarasi ajung acasa. Sunt ispitit sa ma întristez. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma.imbH . alaturi de atâtea nadejdi. si câte rani se vor desc. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti.ide. Mi-e teama sa nu renunt la mine.ii nu lovesc decât vedenii..oameni. &u adevarat. si dusmanii rasar din mine.

#u trecut de mult timpurile când c.neau creierul..ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti.. fara nici o disperare.i-f cesc procedeele. aproape fara sa iau în seama.de ani. #cum. 5.imbari. împlinit si.4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte. E dureros.ie scientifi>ue". si. 'u voi izbuti..el nu-si mai are nici un rost. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce. ca împlinirile. #u trecut si tim-î purile lui 6eli. si crezând ca ies din adolescenta.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot. I de iarna. în ceasuri de grele tristeti.sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios.e>ue de 2. Stiui numai ca ele se precipita acum.. 8e aceea. masiv. *I. fara sa izbutesc.inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. 8ar ma aflu singur. 8ar. nu mai ma multumesc.. însa.otarât sa nu mai scriu în <urnal. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H . &it de departe sunt înca de un roman. a golului. în anii de criza. intim . Eu ma simt altu0 .si nici nu se poate urmari decât cu înc.. nu g. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. de mult stiuteH M-am .j calului cu tritoni.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c..fara "roman" .. 8aca l-ar citi cineva. as fi avut un tovaras.otarât altul.imia si insectele îmi odi. c. ca acum un an.inuiesc altfel de întrebari. îl desc. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. 'u mai cred în ele. c. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc. Eroul ar aparea vesnic . adaug.I'# *Z'.ilosop. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. înnoirile. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. pe care eu le socoteam inutile. citesc pagini. pentru ca . &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit. M# & #.cu care sa ma I contopesc .e 8antec si /aecPel.. în adolescenta. zilele sfârsite inocent în fata Io. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul.eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale. 8ar pentru cine marturisirile acestea. de plina criza. câteodata. nu l-ar întelege.id. 'u am urmarit . &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare. sigur. a rastimpuri tot mai mari. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi. Sc.imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. totusi.. scriind acestea. 8in toate acele saptamâni de toamna.

a nostalgiei. g. Simt numai insuficienta vietii . 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. când cartile îsi pierd savoarea. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. insultat c. anul !+$9H 6ireste ca nu. #m ramas întotdeauna un curios neodi. într-o seara. îngâmfat.. 'u ma pot apropia efectiv de du.otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare. o rafuiala. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii. Si.. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. alaturi de necesitatea eroismului. oricum. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul.nit. si filozofia sunt inutile. dupa atâta truda stiintifica. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. si istoria. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie.ul sfintilor. Mi se pare ridicol sa accept. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. înainte. as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. în 0iserica. în Mântuitor. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. 8ar. #rd de dorul unui adevar unic si pur. numai atâtH. a romanului adolescentei.id" infailibil. atât de contradictoriu.icindu-ma pe alocuri ridicol. a unui "g. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. a mediocritatii.. iar daca as ajunge vreodata calugar. '-as putea raspunde pentru ce m-am . Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. din dorinta convingerii. aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. atât de noua si de intensa. petrecuta în riguros e-amen interior. 8ar nu înteleg mistica. absurditati biblice si grozavii catolice. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare. 8ar istoria.iar. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. Sunt linistit si odi. a nemultumirii totale. ?@argi. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. Si iarasi. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". Si. daca . iar nu din evidenta adevarurilor.nit. totusi. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. ma simt nemultumit. 5rice dogma. de siguranta unei dogme. de naufragiat.. de nesatisfacut. orice 0iserica îmi repugna.contradictoriu. e un] simplu opium. #ceasta e totK si e mult. o confesiune personala. Si. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. aceasta atitudine fatisa . desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza. totusi. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. ma simt atât de tulburat. înteleg. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva.. însa. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. ma înfurie.iele launtrice.. cauzele. ca orice lectura care nu te zdruncina. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. #cum simt ca si stiinta. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. în Sfinti. totusi. pe care nu o pot întelege si e-plica.

'e-am întors acasa fara bucurii mari. care m-au departat de cartile cu stiinta. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. nu stiu de la cine. valorile mele. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. stiinta. însa. as înc. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. *II. a teza am rezolvat toate problemele. si din pricina unor întrebari stupide. Scriam . e perfect inutil. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. sfârsita în ceasul acestaH . cel putin acum. si Marcu raspuj dem prompt. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. si iarasi înaltat. &um as putea. în loc sa ma multumeasca.. 0#&# #3EE#. nu pot sa le cred. si nimic nu înteleg. cu fiecare durere refulata. atunci. #cum. multumi si epuiza viataH. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica.. dupa trei ani. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. învataseram matematica. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. Si nu stiu nimic alt.. viziunile mele. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. în vara au cazut multi. M-am întrecutK aceasta e sigur.. *anciu biruise.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. rosturile mele.ide oc. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. atât de putin lamuritor. Si eu. poate adunasem material inutil.ruda mea nu va lamuri nimic. asteptând rezultatul. ma întristeaza. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data.ma multumea.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. înca. sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. disperat. 8ar oare. e-act. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. #daug. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. 8ar. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. aceasta nu e o e-plicatie. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. si lasat iar în suflet. cinic. fara nici o cauza reala. 8ar lucrul acesta. însa. filozofia. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe.

în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. 8ar azi dimineata era senin si rece. 8ar ne surprin-deam. la mine în mansarda. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . #m fost cuprinsi.. 'u mai ma recunosteam. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. si el singur geografia.. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic. rasfoiau carti din g. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. 'u eram emotionat.. Munceam cu un suflet si un creier strain. ziua de e-amen a fiecarei serii. parerea de rau cu care o studenta în medicina. atunci. la acelasi ceas de dimineata. si ulitele brune. Ma întâlneam cu Marcu. orasul torturat si trist sub frunze. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. fara sa doresc nimic. fara sa ma gândesc la nimic.isesem niciodata în liceu. Eu luam o fizica. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. acum. 'e-am întors acasa fericiti. polemizând în biologie si literatura.. #m plecat fara sapca si fara geanta. mi-a spus1 . si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. eu la greaca. Simteam cum îmi scad puterile. ca sa afle rezultatul. fara nici un rost. în sufletul meu. # doua zi. învatam dureros. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. a memorizarilor. Eu am învatat fizica singur. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Ma descopeream erou. Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. . vinete. #m râs pe strazi. fara carti si fara fise.. 2aseam alene. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. a sublinierilor cu creion rosu. se risipesc miresme de ploaie. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. în fata marelui fapt. '-am putut sfârsi cornul. &âtiva candidati. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi. el la medicina.subiectele pe o lista. peste un ceas." 8ar ma linisteam si paseam înainte. m-am surprins calm. a fiselor.5vreiul în veci nu piere4."#cum e seara.. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. pe care nu le desc. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. si timpul meu prea scurt. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. ^ 5coleam curtea. #s fi vrut sa alung tot undeva.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. Mi-am amintit si m-a tulburat. si sa pasesc eroic. de febra nestapânita a lecturilor pripite. ca sa învatam. socotindu-ne studenti. a rasfoirilor nervoase. M-am linistit de cum am început sa scriu. Eram toti admisi la oral. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. planuK ind ani de munca universitara.. 'i s-a fi-at. plictisit. începuse toamna. de la alte licee.. Si. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. cu pietre reci si case albe. 2aseam în . ce cauta pe fratele meu. si vointa mea îndoielnica. Eram liberi trei zile. si trotuarele erau curate. iar lista era fara sfârsit. instinctiv îndârjit. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. pe liste albe si oficiale. pasionati si cinici. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela.iozdane pline. de la primul e-amen din vara. dezgustat. el o geografie. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. în orasul meu. au trecut. deodata. e cald. Eezultatul e-amenului de corigenta.

incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . M-a întrerupt. 8upa un ceas. ca un perfect papagal. ca pentru nota cinci. Mi-am îng. fireste. am raspuns tot ce m-au întrebat. raspundeam. *ecinul meu nu avu noroc. Mi-era ciuda ca profesorul .Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. volumele lui 0re. trebuia sa le înveti pâna la capat. *ecinul lui tremura. Mi-a socotit memoria proasta. 8ar profesorul nu era multumit.elarii. 2oate e evreu. în clasa navalise prea multa lumina. trist. .Multumesc. îmi priveam tovarasii1 tremurau..profesorul l-a sarit.. profesorul m-a socotit. .. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune.# fost domn al Munteniei. Miop si suparat. #ceasta a bucurat pe al treilea vecin. . Sfârsisem. unul lânga altul.. dar stiam. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni.8aca te-ai apucat sa le înveti.pe el. de atentie.. .nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. Eram calm.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. 2errier si 6abre. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice.iceam ca se întreaba ceilalti.. . pe care . 'oi. . cu gâturile reci. la limba franceza. M-a întrebat din istoricii ardeleni. am fost c. -0ine. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie. . îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I.la o discutie de filozofie biologica. #m luatpatru. cu tâmplele supte. 8ar n-am putut face nimic.*lad înecatul. #s fi vrut sa-i spun1 "&eH. ale caror raspunsuri nu se pot memora. încet.Stii ceva despre elH . prea calm. de logica. #ltminteri. 8ar a cazut?@ singur în cursa. întrebat. .&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. 2rofesorii s-au asezat pe scaune. '-am stiut nici afluentii &risului #lb. papagal premiant si mi-?@.curtea larga. Eram umilit.m.imie. &u dumneata am sfârsit. . colectiile de insecte. într-o banca lunga.incult . a fizica si c.din sadism .emati în coridorul întunecat. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor." #s fi vrut sa-l provoc .itit amar umilinta. Eu eram palid si îmi torturam oc. #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii.inoderme pâna la om. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra. furios.2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH . #m rosit. zâmbind la rastimpuri prezumtios. a raspunsK dar a confundat. a pus alte întrebari. cu buzele albe.4 cercetându-ma pe mine. . #m început cu limba si literatura româna. 2rima izbânda îmi daduse curaj. 8e ce îl persecuta atâtH g. încet.

2e noi ne legau creierele.. în roman. pentru totdeauna.. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent. *III.. 8aca voi promova.. # început sa ploua1 greu. 8aca nu voi treceH. în orice caz. de strain. Ma întrebau profesorii. cei tâmpi. fara sa alerg pe strazi.. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului... de gânduri noi1 3niversitatea. poate luam la toate "insuficient". *oi rasfoi mai târziu caietul si.Iata ca încep rasplatirile. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. #m facut. si apoi sa-l sfârsesc. nu-mi va mai fi prieten. Eram cu totii contururi. &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH.. sase. 2acatele mele n-au fost surprinse... cu oc.. Si cinciul e bun.. 8aca ma întreba la naturale insectele. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu. când eu ma simt atât de sc. voi promova mediocru. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. Mi-am citit numele pe lista. &âteodata ridicoli. luam cea mai mare nota. voi culege toate stupiditatile.. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman.. iar la geografie originile geologice ale muntilor.. sa râdH. printr-o întâmplare. Si ma simt înca legat de adolescenta mea..#m plecat fara nici o bucurie. Ma simt furat de noi desfatari. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. la franceza romantismul. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. ma c. asa cum îmi fagaduisem. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. media. îmi da. si asta ma doareK mult. sa alerg. si orga marunta -"ascunsa sub scara. M-au socotit naiv. 8espartiti. #m avut noroc.ca pâna acum .. si dulapurile cu carti din care atât am citit. . însusirile mele n-au fost rasplatite.. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH..imbat. 6I'# #m scapat. cu platani ca în zilele e-amenului. 'u l-am scris. si ma simt ispitit sa plâng. 5 viata se înc.. rece. Soarele se iveste din nou. mediocritate. Si nu simt nici o bucurie. 2enibil.inuie atâtea fapte care trebuie spuse.. poate. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. . toata absurditatea bacalaureatului. mult..singur. daca îl voi scrie vreodata. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi. 2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. Si ma întrista portarul... pe un colt de zid. Ma obs`l deaza romanul. M-am plimbat iarasi prin curtea larga. Sunt aproape sigur trecut. câteodata eroici. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu. de acel roman pe care nu l-am scris. tara sa tip.i tulburi. 8aca ma întrebau altceva. am scapat4. e raspun-deam pripit. nostalgii. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. cei favorizati. Scriu cu greu. cine stie daca nu ne vom uitaH.. nu sufletele. 8e acum. ? nu-l voi rasfoi . 2rietenii m-au sarutat. #m trecut singurul din seria liceului nostru.ide.. am avut si nenoroc. monoton.

pentru ca ma arde dorul de a începe c.. descoperind un colt albastru de cer..iei. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit.ite pentru roman. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac. si cum se iscodesc nelinisti. pe bulevard. toamna. &artea mea nu va fi un roman. si le socoteam asemenea /=pot. 2loua. îmi musc bu zele. trista. . "&ea dintâi toamna" gândeam eu. citeam.iar acum romanul. .. *reau sa înc.ufele mari de liliac se umileau în soare. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. înalt. sc. si gândeam de-acum. de draga. Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. Si zâmbeam. &erul era înalt. si toate mi se pareau frumoase. singur. S6ZESI. ei îmi sunt tovarasi.otarât sa încep c. E singurul mijloc de a surprinde realitatea. 6lori de tufanica ma ispiteau. <os. si deasupra mea. prea alba. ploua. *olumul II A.. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia.2loua. #m revazut atâtea lucruri. toamna. Si nu stiam ce astept. sa-nj istovesc crunt anii tineretii. ma desfâtam. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna.. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. ca în dupa-amiT zile copilariei. si nu pot munci. m-am . #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni.. îl înc. ci eu sa-i descopar pe toti.. ascultat lânga fereastra. în mansarda.&el dintâi curs. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul.recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. 'u cutezam sa vorbesc colegelor. sa muncesc fara odi. &asa mi se parea atât de buna. .. #m venit acasa... ploua. . #steptam. ci comentarii.E# IB F.. #m sc. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului.itat cele dintâi capitole. Si mi-erau toti dragi.#38E#M3SB !+$C A2#E. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca..rebuia sa-mi gasesc prieteni noi. &urtea îmi era prietena.. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii.ei. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop.otarât1 greaca n-am s-o învat acum.na. '-am stiut si nj m-am întrebat. Se sfârseste. Ma lovesc.Soarele se întuneca. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur. 8e acum va trebui sa muncesc mult. pe coridorul ce ducea la secretariat. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. note. în amfiteatrul "Maiorescu". firesc si dramatic. #tunci am . bulevardele reci. Daream prea multe studente.. . Ma încruntam ca sa prind curaj. Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. singura. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda. Si nu pot munci." Sunt fericit ca în gradina ploua.iar azi Eomanul adolescentului miop. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie. . prea calda.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . Eezemat de zid. însângerata.

&oboram scarile. Ma obisnuisem. 2e coridor. indiscret.. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. iar eu o salutam. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc. Era urât. am lovit o duduie care m-a privit enervata. 8e arunci o salutam umilit.eologie... 'imeni nu stia mai mult. duduile îsi potoleau enervarea înc.orâte. ploua. 5 purtam numai în ploaie. paream mai degraba un zugrav german.ile. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. Si toamna ploua. cu parul retezat pe frunte. sufletul mi-era clar. zidurile tot mai mo. 3nul.. 8e atunci îmi zâmbea. seara. trist. apoi rosu. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam. . de-acum.eiata1 nu mai scriam <urnal. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. catre vecin. domnule.suprema încoronare a activitatii pamântenilor.ii în toamna. parul adunat salbatec deasupra cefei palide. 'u aveam noroc. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. #veau urec. Erau si dudui care luau note.. . . #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. cu câteva c. sufletul se tulbura. ...ile tac întotdeauna. la Sofia. înalt. lânga ferestre. spatos. sprâncenele încruntate. si globurile galbene rasareau în seara.otul se rafuia.Strazile erau tot mai reci.rupurile.. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. #m fost palid. Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres. 6runtile descoperite. &ea dintâi sc.rupurile întotdeauna râdK perec.Sa fie sanatoasa. 8ar eu aveam mansarda. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. 8imineata. a sfârsitul orei. 8e ce ma întristau . 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri.8aca n-au citit pe /egel. 0ibi nu-mi raspundea. 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH. în suflet. sunt feminista. Mai întâlneam o fata bruna. Era înscris la .izând genti suspecte. 3n student basarabean. însa. #m surprins un crâmpei de convorbire.". în fata unei usi. lânga ziduri.. 2e coridoare.. clar. dar o iubea. .ii prea lungi. la 2aris. prea mare si prea neagra. obositor de clar si de rar.izând si desc.imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii. tainuit.Eu. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa.. # rosit. si nu scrisesem niciodata versuri. Seara. liniate.ile mari. balai. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. 8omnul vorbea rar. cu oc. apoi palid. Ma întâlneam si cu o studenta cârna..8ar mata de unde stiiH .emi. #ltul.otarârile adolescentei.el. Sub palaria mare. nu-s buni de nimic4 -DauH. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma".. 8rept si 6ilozofie. 2erec. trist. Ma stânjenea palaria. gândeam. aproape c.ipuri. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. . obrajii rezemati în pumn.eama 0ibi. # fost la #tena....i si grupuri. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. . perec. întarite în ceasuri tulburiH. . I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti.

la mine. R . si am plecat amândoi la directorul liceului..i. grupuri la camin. M-am îmbracat. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet.. 8upa doua ceasuri desc. cald si scurt. un parinte al sufletului meu de adolescentH. la ziare. #ducea o geanta încarcata. de directorul batrân. am întâlnit cei dintâi fulgi. mansarda s-a luminat.. acumH începe o noua viata.E E . cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri.. Mi-a vorbit. sa-i cunoasca..#m eu o mansarda. . 6aptul s-a petrecut atât de repede. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. # multumit. . socoti volumul aerului din odaie. Si studente din orase departate. 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH . mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc. feminini. dupa doi ani. *oia sa vesteasca. .. 2riveam ferestre luminate si g.oamna. înc.6ireste. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin. Medi-?@ cinist. iar sus. pentru cincisprezece persoane.eindu-i.. a ce sunt bune toate acestea. nu se poate.eologie. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. intime. zorit. a trecut. scrisese apeluri pentru studentii orasului. dupa sfârsitul seminarelor... de care îi leaga copilaria sau liceul. &ând trecea ploaia.iceam odai calde. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist.. pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec. pe strazi spalate si reci. se înstruneau coruri. pentru studenti. 8aca s-ar gasi. .. 2orneau grupuri. mi-a pierit sfiiciunea.. si a plecatK la 3niversitate. iar eu scriu ceea ce a vietuit.8aca ploua seara.. rodnica si avântata. o camera pentru început... la cantine.&e de carti. întorcându-ma singur. 2EESE8I'.8ecembrie.Mansarda e a mea. cu oc. de-a lungul bulevardului. daca cercul ar e-ista.ârtie.Mai mult de doua ceasuri. încet. cu pasi moi. 'e-am despartit în noapte. Si.oamna am sfârsit-o singur. cu servietele sub brat. Si scriu o povestire care nu e. undeva. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa. 8imineata. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc. cumparase dosare si . oare. prin ziare. la decanat. &adea seara. #m primit-o numai pentru coruri. . 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina. întâlneam studenti de la .idem ferestrele. cu plete. cu barbi tinere si aspre. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. la începutul lui decembrie.. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare.. . obtinuse cei dintâi bani de la batrân. care blestemau ploaia. cu tristeti si amurguri. ce de carti. nedisciplinati. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa...i banuitori si ciorapi patati de noroi.. fericiti.. Si cercul nu e-ista. Si studenti sarmani de la itere.. *iata se vietuieste înainte. deodata.. comandase la tipografie buletine de înscriere. 2e drum. înc.eiata. #cum. încet. ma întorceam acasa. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. înca. pe covoare blânde. amintirile sunt amare si grele. o întrunire si nu gasea sala. FF. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut.

. prezumtios. 3n sc. .. 6ireste. . 8ar se face selectie. pe scaune si pe pat.ior.rebuie înc. #scultam cele ce le spunea presedintele. 3n manual de Economie politica. un sublocotenent în ultimul an de Medicina. treizeci..eama 0ibiH S-a prezentat singura.&âtiH !%+ . daca rafturile sunt curate. apoi. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba..54 pardon4 Si asta-i #ndrei. la ora ".. un tânar slab si gârbovit. Se adunase. . #probam.'u stiuK douazeci.. .'umai dumneata ai venitH .*a rog.. &eilalti. sa ma gaseasca singur. uase &or=don.. . sa vedeti. între rafturi. &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si. daca jeturile sunt comode. . #m alergat jos. Ma înrosii. !9G &um era sa-i spun ca o c..ii în carte. mai ales. era 0ibi.E interesant..'u sunt cu totul singur. la 2alat...egat. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca.'-ati citit nimic de . 3nii vor pleca imediat.'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii. #m adus jaratec mult si lemne multe.. aici e o mansarda.#cela-i de &. .aceam. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda. albe. 8ar cercul nu e-ista. mansarda era plina de studenti si studente. cât mai repede.a cinci avem oaspeti. . .'u ma prezinti domnisoareiH. comitetul provizoriu. .. la rector.8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici.EomanH K . I-am retinut numele. .E bineH . ...ideH . Ma privi lung. în odaita. 8ezarmat. straini.. 'u era orator. 0ibi nu se astepta sa ma vada si.. care fuma mult si-si cântarea cuvintele.. . cu geanta umeda de fulgii topiti. într-o jumatate de ceas.. .arles .8a. student la 2olite. &orul si festivalul ne vor aduce bani. stânjenit.. Dâmbea. cu fruntea înasprita de frig..# doua zi de dimineata..nica.Ois-tâzi.Eu sunt. sediu provizoriuH. 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite. da. 5 rugai sa ia loc pe un jet.". . # amintit donatia batrânului. . ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 .nica. . *om merge cu colindele la ministri. îsi cauta cuvintele.&iudatK nu pari îndragostit.&unosc si eu un #ndrei. Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald. '-au avut loc decât prea putine dudui.ide. cu oc. mansarda e a dumitale.0a da.. . foarte bine. palid.#sa e. 8octorandul nu venise. .#dica cumH ^ .. frig si tristeti.ocmai. dar le rostea definitiv.. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. la o masa. precizai. .. persoana juridica. 2alid.

fetele. 6etele protestara.. !9! îi auzeam cum conspira... miresme de vestminte feminine.es fu desemnat dirijor. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti. prin fum de tigara. umbre.Selectia prin se-. seara dupa seara. sol.'onora. mica. Era cald îmre peretii albi. . . # trebuit sa se accepte repetitii comune. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile. si ninge mult.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic. 0aietii. si ne bucuram ca afara ninge. Eafturile priveau. cu buzele umede si narile tremurând. .Si disciplina.. mute. în tumult. trebuie sa încercam o "viata studenteasca". înfricosati. printre carti. la pat.'umele d-voastra si facultateaH . pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza. munca.iceam cum. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". 5 duduie alba si cuminte se supuse.8uduile vor face game.E mult de atunci. îsi dadu parerea.audeamus igitur.2rimatul se-ului frumos.. pe îndelete.2rimatul curajului. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. 6etele ajunsesera prietene..er4.. 8uduia se facu rosie. 6etele au acceptat atunci sa înceapa.Suntem raciti.. si. baietii. replica o blonda. fa. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie. altii purtati de curent. provocator. 3n tânar oac. .#stfel. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme. în acelasi timp. Interveni presedintele. sa discute problema în alta parte. . gândeam eu.. Studentul înalt si tiganos. mi. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. . 5 studenta. fumau si nu erau atenti la dirijor. Eepetam . iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte.. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. Erau câtiva îndârjiti.. eu îmi cautam mansarda.enor. e g. re. Si presedintele a interzis-o. .8omnilor. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. .8omnule presedinte...... #vea bucle negre.8o. umila. *eneau târziu. . cu oc. Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul. Interventia presedintelui solutiona dilema. 5aspetii mei se înflacarasera.... va putea primi donatia. 8rept si &onservator. 8easupra capatâiului. cu buze mari. 8aca domnii colegi vor. obraznici. . rasfoiau intrigate carti germane. 6agaduiau ajutor.. 8e cum sosea cea dintâi fata. în cealalta. Se pogora în mansarda. Ma simteam atât de fericit si atât de sting. 6um de tigara. . . Si începeau sa discute greva studenteasca. care statea rezemat de usa. îi ascultam.'oi ne cunoastem glasul din liceu.ii negri în cearcane.. mi-ati fagaduit. #ceasta a nemultumit pe baieti... entuziasm. într-o dupa-amiaza.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. conditiona presedintele. sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. discutia se înflacara. se enerva. sunt tot . . . . 0aietii. la. Eâsete. Se adunau în jurul sobei de zid. ca prilej de dezordine. altii împotriva.

Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. 8escopeream în el.ii. Supara fetele. într-o dupa amiaza. încet4.. dar îsi ascundea cu greu ambitia. El voia sa ajunga inginer sef. cu capul rasturnat. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat. în discutii1 . a fost poreclit ".8omnisoara 'onora ce credeH. Eadu îmi era aproape un prieten nou. . . pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. Se aplecau cinci tenori.. fara covoare. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde. 6avoriza pe Eadu. . Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste. Dâmbea fiecaruia. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. &eilalti erau frumosi si vulgari. spatos. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat.. gasise sediu provizoriu..emat la ordine. 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. camin. cu . *eneau împreuna la repetitii.mai ispitite de mansarda mea. totusi. dorind ceasul repetitiei.Esti obraznic.. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera. teza în laboratorul de balneologie. am vazut cum se lasa sarutata. la capatul se de un student frumos si prost. a început. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut.#i vazut ce sprâncene areH. dupa ce ne desparteam. cu priviri de muncitor ambitios. Era atât de nou... cinic si "spiritual". tombola. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti.. accepta cât de multi curtenitori. pentru ca era inteligent. Studentul înalt. . &olegii l-au îndragit si îl . cu rafturi multe si tigari fumegând. de când aflase ca vine 'onora.încet. *oia sa ajunga inginer sef.. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc. colonie. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda..în curând ai sa ajungi antisemit.aidarof6?@.#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. 'onora îl prefera studentilor. Se surprindeau. a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau.. juridica. Sedusese si pe presedinte. 8ar eu îmi cautam prieteni noi. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. .. fireste.. împartise sarcinile comitetului. care acum d întreba. îl întâlnise într-o seara la mine. 'onora era tot mai provocatoare. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta.. apoi.?@ 2oate visau.. sânii.. brun. îsi pregatea. Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. în acelasi timp. 2astram aceeasi intimitate în vorba. înscrisese membrii. fara sa fie c. &ontinua. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt... 5 întovarasea numai el acasa.. Era "simpatic". 'u alegea. umerii.alat alb si fruntea încretita.. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit. de nebanuit. Saruta cu buzele desfacute. care sta totdeauna lânga usa. '-am oferit decât sosonii4. Inteligent si volubil. 0ibi s-a tradat. Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. !9$ . festival. se prefacea curios de stiinta.

8upa miezul noptii. Eezumam corect. în ceasul când începeau repetitiile. 'u urmaream nici o idee intima. sa ma întreb. am trecut toti pe terenul de fotbal. M-ai iertat. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii.iuind. ca sa ne batem cu zapada.Spune-mi. împrejurarile. si . 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. *ietuiam o viata noua. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi.aberele s-au despartit în câteva clipe. . c.ideam în creier.. am glumit. tot mai bine dispusi. pe fiecare1 . ecturile nu ma mai nelinisteau. si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. simt zapada pe gât. vecin liceului. fetele în costume muscelene. cum sa zâmbesc. si dirijorul care ne felicita.. Si regele care ne întreba. îndemnând.ului si îmbatati de izbânda. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat.are cu vin rosu.. a dreapta mea lupta 'o-nora. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. Evitam sa ma adâncesc. . 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu. Ma aflam între 0ibi si 'onora. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni. . muscând buzele. M-am . îngramaditi în masini mari. si 'onora care se înecase cu un cataif. însemnam pe . mult.8umneataH. #dunam fise în cartoane. zi de zi. 8upa ce s-a sfârsit adunarea. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor. în mansarda am privit oglinda mult. blestemând. Eu am adaugat1 .. ispititoare. .. aparându-se cu servieta.8e vieH . El o sarutaseK saruta patimas.. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar.8umneata tradezi. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. e înc. la un prieten. Se lasase frig peste zapada. &iteam. Era surpriza presedintelui1 o sala. cu deosebire în presedinte. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara".. 'onora râdea provocator... &eea ce întelegeam si simteam din carti. S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor.. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei..remuram. !99 'oapte cu colinde la 2atriar.. M-am întors acasa cu pasi usori. citeam.otarât sa-mi las parul lung. uimire.ie.i. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri. un filantrop.ârtie. &iteam. . Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe.bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. Eu ma prefaceam nepasator. oveam îndârjit. cu creierul. sa raspund. *orbeam despre 'onora.&.8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH . cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. #ple-cându-ma sa strâng bulgari. .. pastrând masca sufletului vec. Majestate.. E-clamatii. fara graba. #s fi alergat.. 'onora. la trei ministri. care se naruia fara sa-i înteleg. #m colindat. cu capul rasturnat..3ite.imia industriala. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. noi aprinsi de vinul patriar. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. un director de ziar si la decan.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. pe par.ie si 2alat.

. 0ibi era înciudata1 . pe înserat. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru.8omnisoarelor si domnilor. Eadu. a plecare. care îsi aruncau glume cu tâlc. Dâmbea dupa fiecare discurs. poreclite "6lorenta". si tot mai prietenoasa se arata fata de mine. câtiva de la 8rept.Eu. dintr-o data.. blonda Mariuca. la 8rept. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". entuziasmati1 . &arti se adunau..i1 .j mitetul. Se statornicisera perec. . 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. "seful" a venit cu un tânar livid si serios.. #tât.. 'onora1 "Esti nostim". ? 2regateam balul si festivalul. în început de iarna alba. împreuna cu "elita".. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom. 0ibi1 "în prudenta sta fericirea".aidaroff."&ândH" 'onora scrise1 "#cum". 2resedintele a ?@ ..emat 'onora.etata sub stele. zâmbind1 . 'onora. 'oaptea trecuse atât de repede..&e presedinte.. Izbuteam. !9" FFF.i. cauta-mi sosonii. în mansarda.i pistruiati. am întovarasit duduile acasa.Eu m-am întristat stupid. 2resedintele semna tot atât de multe .j bola. /aide acasa. Eâdea familiar.otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de. # condus-o acasa.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 . sa e-aminam si teza contrarie. catre .. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar". fara sa rosesc. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. . '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. cu zâmbet umed si cu oc.. Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu.. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi. surorile bune de la sopran. #poi. Spre dimineata. .<ocuri au sa fieH ... E student si el.. . sus. sâni ispititori. &ercul se însufletise.. sampanie. # fost fericit ca l-a c. *icepresedintele.icit". 'onora1 "Minti".. cu zapada îng. cel de la &.nica. între doua studente care vorbeau cu vecinii. înca.i dracosi.'oi îi zicem "Malec". emotionat1 . în mansarda se facu.imia Industriala. sefuleH4 <ocuri de societate. oc. palid si calm. brat sub brat. e împartisem1 cartilor si cercului. . îmi vorbea intim. doua mediciniste sentimentale. Eadu suferise toata noaptea. 'u se entuziasma. .. Eu1 "'u mai avem loc pe plic".. co. tacere stânjenitoare. In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite. #ndrei erau invitatii. nu vorbea. 'onora. pe care ni l-a prezentat1 . 2resedintele.. Si eram fericit. . pupam ca leii4...Ma "Malec"..aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie.ârtii si compunea tot atâtea j proiecte.'u stiuK presedintele. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet. studenteste4. în capatul mesei. multe. mica. 0aietii. as... 6ireste. Eu zâmbeam si ofeream scaune .Ma plictisesc Eadule. R Dile stapânite de viata. ma4 /ai ba.*ivatprofesores.#cum. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. clipind din oc. si-mi spunea "sefule". cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala.abriel. am acceptat. Eu1 "#i g. Seara...". &easurile erau tot mai I putin ale mele. la mine. 6etele se adunasera lânga soba si asteptau. nu se lasa coplesit de efuziuni colective. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga. saracul. cu glas de bas cinic. 5 blonda. 'e întâlneam. &omitetul era încurcat.. 0ibi.

fara sa raspunda. 2aria d?@italiano con me e con altri. livid si serios. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata. "Seful" facea . .. la &luj. 'u izbuti.imba scaunul. masa. fi-. saracul. 8omnul . ce-i trebuie. . sc. . 'u va dau voie mai înainte. maH 3nde plecasiH Stai. ma. îl auzeam. domnule.oti. se prefacea plictisita.8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u. 8omnul . . .Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. "Seful" râdea.. #zi e mai vorbaret. ...... fericiti. trosnind treptele. S-ar fi spus ca. cu oc. pe 'onora.. ma "Malec"H "Malec". Eâdea magulit... . Sunteti antisemitiH..# fost lata rau. .aidaroff interveni.. Studenteste4. . Se aseza pe scaun. . ..abriel tresari si întoarse capul ordonat. începu atunci sa priveasca. #uzeam si de sampanie.ii la ea. ne-o spuse domnul. nimiceste siguranta. .. fericit.eama . El H la slujba. . cu nelinisti comice. 8omnul ... # fugit. 2resedintele se lumina.. "Malec" o privea..#sa-i ca-i nostimH. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. 'onora îi privea provocator.....atameu. ma "Malec".. . cum aluneca.&a la &luj.Elefterescu. jvialec" se încorda sa zâmbeasca. Eumoare. Iarasi tacere. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@.2e mine ma c. am fi fost colegi.aidaroff se apropie si îi oferi tigari. tacut. &e zici. . grotesti. ma "Malec"H îmi uitara numele..etat.5 nevasta. da. #ia la miezul noptii. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa.. Elefterescu.8e ce te uiti. resemnat.Esti bun4 &e zici.8a. 2rivire iritanta..o. cu ungurii. #sa-s eu.. . spaima jidanilor. din liceu...... fara sa multumeasca. Si bine a facut1 are acum casa." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui.. îti place. !97 .. livid. 8omnul ..'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" .. ..&e facusi. . îng. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul.2acat. Ma iertati . palaria si fugi..abriel se facu palid. 'onora se ridica de pe scaun.ii..Stim. #puca paltonul.are. Se scutura. #m spus eu c-o sa petrecem bine. nevasta-sa la 3niversitate. 'oi aprobam.E casatoritH. sa petrecem cu . ma.abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala. calm. i insinueaza spaime de cosmar. care tulbura. patriot. Situatia era ciudata.abriel. era sa-i înjur. a2roape cadaveric... .. "Malec" privea pe 'onora.. '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn..agice. eu riscam câte un1 "8a... nici mort4 Eu beau doua pa.. întorcea oc. privea pe 'onora. înspaimântat...noilor-veniti.Eu plec. ma "Malec"H.abriel. deprima. Si are o nevasta frumoasa. cu sublocotenentii. 6etele râsera. 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul .az. sa stiti4 'u ma cunoasteti. 5 enerva.#sa-i firea lui. . *erva domnului Elefterescu ne stânjeni. "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii. a rastimpuri.. Mansarda se însufleti într-o clipa. .abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. înca.

. Sopti. student la 2olite. începe. Mâneam si umpleam pa. Eâdea. Se întristase si privea pe #ndrei. 0ibi. . 8upa ce am auzit poarta înc... 0ibi între mine si #ndrei. .8aca esti pervers. cercul. zarii prin ferestruica pe "Malec". Eadu fuma mult. doua. e-pansivitatea crizei depasite.izându-se. obiceiul <urnalului. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig.are cu vin rosu. zâmbind trist.8e câte oriH încercam eu sa prelungesc. .. 'onora.. S-apoi. furios.aidaroff se asezase lânga Mariuca.#sta i-a venit.rebuia sa ma apar.2lânge... 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui. asam sa ma poarte viata. Si ceilalti care savurau spectacolul. un surplus de energie care trebuia c... "6lorenta" între cei de la 8rept. cu barbati care ma strigau1 "Sefule. . jos...studentii.. 'umarau baietii.. te c. patru. cinci..... îti spun eu când sa te opresti.u începe... . înfundai lemne în soba. Eadu lânga 'onora. si verva suspecta a d-lui Elefterescu.../aide. "Seful" strânse câteva mâini. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. 2resedintele era furios. sefule. 'onora era enervata. fireste ca nu stiu. îl ascultau toti. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH . "Seful" se întoarse zâmbind..... si nu izbuteam sa încep fraza. -E inutilK te lauzi..#sa face el.Si ceilalti care se desfatau. ma4.Salbatici.. .#stia ne-au stricat petrecerea4. S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora. .. nici nu întelegeam nimic. sampanie. jocuri. domnuleH. .eltuit. .&ine i-a adus. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc.. .. #m visat vise stranii. socotindu-ma timid. nu ma plictisi.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc.2acat de sampanie. -'u stii. . 'e priveam unii pe altii.&u public. înciudati. medicinistele între membrii comitetului.. .. fara sa întelegem.. 8omnul Elefterescu îi facu senme.nica......."Malec" sufera de un început de idiotie.. din însuratoare.ii ca un taciune.. Ma duc si eu. #tunci se auzira bulgari moi în geam.. #m adormit iar. întristat.iceam urmarile unei încercari ciudate.. am rasuflat.. . #plecându-ma.3na. dimineata.. cred. pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec"..... începu sa vorbeasca. numai pe #ndrei.... apoi se adumbreau tristi. *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet..eama TMalec_4". . trei. 'onora ma opri obosita.. saracul.. M-am desteptat. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile.. Eram toti prea veseli. cinci. Eu g. în curte. 2ierdusem.... Eram tulbuut.. noua. însa. presedintele. .. .2e frunteH . 8ar îi baiat bun.

'onora se prefacea ca râde. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora.Ma placi..*ei fi crezând ca din pricina taH T . enervata de rolul pe care-l juca în piesa.6ireste.. îmi lauda oc.ilor. cu oc. si miop. . ma mustram.. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai.Esti un nesuferit4 . din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc. soldurile.. 8irijorul insinua un corK fu respins de .iaje. sa ma apropii. purta trusa cu mac. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii. &ând ramâneam singuri." #s fi putut face si eu acelasi lucru. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. care banuia indiscretiile lui Eadu. îmi povestea mângâieri. bilete pentru membri. .. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate..Esti enervant si te repeti. cum îl saruta. pulpele. 'u l-a lasat sa plateasca. eram umilit.. încerca sa ma supere. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora. încarcând pac. Stiam ca mai mult nu se poate.ii 'onorei. am fost fericit. 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola.. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala.oate acestea nu ma tulburau. Si. înca. sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat. purtat de întâmplariH. si vulgar.u ai sa-mi platesti capriciile la bal. . ...Esti urât. . alergaK lazile cu obiecte pentru tombola.etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. 6ugi de aiciK nu mai ai nici un ...Semeni cu un ocnas1 si urât.i se furisau scenele povestite de Eadu. s-apoi îl vestejeste.îti tremura narile. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. de nevinovatie. . '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga.ii vii sub fruntea obosita. retinute de pumnul ei.. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta. Surprinzându-ma dorind-o.i. 8e ce îl evitam.StiuK dar ma placi. înabusitor pe gura.'e vedeam aproape în fiecare zi.. . . si o doream. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora. cum se lasa mângâiata.. .Esti apetisanta.... .. lada cu costume.receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o.. ma insultam. 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. 2resedintele. pe strazi dosnice. fara sa izbuteasca. lung.az. cu dintii strânsi. . zgomotosi.. la cinematografK sarutari prin ganguri.. Eadu continua sa adoarma în zori. 'u izbutise. pe care nu-l întelegeam. &omitetul încerca. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru. mars4. 2oate vrei sa ma scoti regina. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. 'onora.aidarof.. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume. buzele. . Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune. deasupra genunc. ma privea provocator în oc.. un vagon. servieta cu acte. sa si-l învete.. 5 întovarasea Eadu. . Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. In dimineata festivalului a venit la gara. Mi-era teama de ea. cu toate !9+ acestea. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege. pielita.

. Eu l-am trimis în odaia noastra.*ai de mine. curtenitor1 .... .. Saracul. trista. . 2ianul era dezacordat. #tunci aparu 'onora. . .. #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de .ipuiti-va. vecina salii de dans si vecina garderobei... ala. glumind. . # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi.Si la toata lumea spune tu.0ine.. 0alul. mantouri.erea locului celui mai greu1 garderoba. 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete.rebuia sa clasez patru sute de paltoane.Stiti ca a venit... 'onora se asezase între mine si Eadu. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec". palarii si perec. Eadu s-a îmbujorat.i de galosi... Eu îl bat4. Easpunderea era mare. 2e el si pe "Malec".înc.. în taina1 . care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor... va spun ca îl bat..aidaroff. 'onora prinsese curaj.. cu trei clape lipsa. aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca.. . dar nu si-a pierdut calmul. si logodnicii cu . pe doua mese. . '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec".aidaroff îmi da ajutor si potolea..aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul". dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui. #proape de ceasul zece. nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.aidaroff. adauga timid Mariuca.. Si râde singur.protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . Masa.. !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei..8e ce l-ati lasat.îl bat...... încurcat... nervos. .E-agerezi..ata e de vina.. E revoltator..... îl întrece pe "Malec"4. si familii care consuma multe sticle cu sifon. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari.. a trebuit sa uiteK jucase prea bine. stim. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau.. . &ine le-a spus.#sa rasplateste ea. -a sarutat patimas. 'e-a compromis .. în fata noastra.ârtie. ne-am grabit s-o sfatuim noi..aine negre si pantofi prea strâmti. domnule. sefule. si sublocotenenti care spun. .. ca nu m-a lasat sa fumez..Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". apare . ca avem balH 8e unde i-ati mai scos. frateH.. o apara. Iar eu trebuia sa cânt din . Eâdeam cu . si bate din palme.6ii prudenta. ... nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren. ironici1 "8omnisoara e pansiva". . 2resedintele.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari.. .2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4. Erau tulburati.... în clipa aceea intra si presedintele.. 'umai 0ibi. 6etele se prefaceau suparate.Si e obraznic. îmi spune tu. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H .Eu îl bat4 ..rieg. . 8upa lasarea cortinei înguste. în restaurantul pustiu.insurgenti." eul". prietenul lui "Malec". ..Spune ca "ce rau o sa-i para". 'e-a e-asperat. 'umai de el vorbeste. . frate.. *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine. .domnul Elefterescu. ce râu o sa-i para. 2resedintele îmi încredintase supraveg. .

mai mult ca niciodata.acere. 'aturaletea "sefului" dezarma. si fara obraznicii.2oate stii sa si saruti. sa-i vorbesc curtenitor în public. 5 admiram cât e de rezistenta. si tu degeaba astepti sa te sarut... dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil. 'u mai esti interesant.. ascultati-ma pe mine.Ma tortureaza.. 8e altfel. sa 2ierd prietenia lui Eadu..ip sa se întoarca.. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4..6ara politica.. . sa învat dansurile. 5c..*a rog. 'u trecu mult. le-am petrecut nelinistit.. I-am oferit cutia cu tigari. îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc.. Ma apropiai mult de ea... . .i.aiH Interveni presedintele.. . s-o conduc la spectacole. Eadu si cu mine alergaram în strada. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu.... . Eram toti furiosi... sa n-o îmbratisez....ii i-au sticlit în cearcaneK tremura. fara sa ma stânjenesc.ideti geamurile. sa-mi parasesc cartile..cercul. ...ainele la magazine de pe &alea *ictoriei. 'onora a cerut lic.4 . !"$ 'onora se îmbraca mâniata. 8esc. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert. 8omnisoara e indispusa.e-ai dat cu jidanii.. Ma zarisera câtiva calatori.. . Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH.. 'u avu nimeni curajul sa înceapa. comica si ciudata.. sa stiu sa-i apuc bratul. fara sa-mi încurc pasii.2acat.. *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.. 'onora m-a acceptat pe mine. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat.. domnul Elefterescu. te rog. &a doar n-o fi amorezata. 'u stiam ce sa-i spun. 2area ca nu-si aduce aminte. #sa a racit sora lui "Malec". Ma întrebam la rastimpuri. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa.. e aici.. '-a voit cu nici un c. . sa fiu îndraznet. sefule4 5 data suntem studenti. mai ales fara public si fara adversari..#sadar. fratilor.. tigarile sunt proaste.. stapânindu-ma sa n-o sarut. spuse "noapte buna" si pleca. &ele doua ceasuri.e afectezi.. ... pentru a doua oara. sefule.. . Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. . -8a. Stiam ca se preface.... Sunt nebuni amândoi.imb ca sa-i plac1 sa stiu glume. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc. 5 sa raciti. sa-mi croiesc .iar " eul". II vad..Ia lasa gluma. . . -'onora4..arutul cu lic.ior si cafea...... fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde..E prea cald aici. 'onora era plictisita si fluiera. pe care ne silise s-o acceptam. Si-a ascuns muscatura sub batista. nici daca trebuie s-o mai musc.i-o dispun eu.Iar sunt plictisita. concluzia. politicos si retinut..ior. care nu-si mai luau oc. în tren. Sau e beat.ii deasupra noastra.. si intra c. 8ar ma simteam trist. îmbujorat de vin. e obsedant cu "Malec" al lui.. trist când raspundeam1 o iubesc. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa. . #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic.ii. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc. nici cum sa-mi pastrez mâinile.

cresteau. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. 2uteai fi mai politicos. 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati. 'u poza în victima.aidaroff. 'onora îmi vorbea blând si cald. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". oumindu-l. # cântat singur . "#m vointa.arele.. a început sa plânga. daca aveai de lucru. fara sa se supere. 8e arunci. &ineva striga. #m nervi si am sânge. .audeamus în restaurant. c. &a sa-l retina. îmi vorbea mult mai blajin. Si tu... "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. am de lucru. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut. #m platit birjarului. !"% în mine. în lipsa.*orbesti niste absurditati.. Dâmbeam. vointa. Mâ tulbura. . Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb. trebuiau sa interzica dansurile. . care stie sa cânte din flaut. am vointa4.. 'onora ma privi. 'onora îmi sopti. Eamânem prieteni. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. care s-a departat cu urec. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. 8e altfel..u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala.jidan". a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec"... 2oate crezi ca voiam sa te seduc. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. Eadu l-a calcat pe picior.2oate sa nu fiu acasa. .. Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea. #poi. Si nu e nici cazul a femme et le pantin. Ma consumi inutil. ma plictisesc eu acum. cu gura aproape. farâ sa se încrunte.." ma minteam eu.In gara abia am mai gasit trasuri.ea la pânda. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. iar publicul sa joace . Si cel putin daca mi-ar fi draga. 8upa doua sticle.emari uitate. 'onora era gânditoare. numai.8evii interesant.ora. 5 banuiam nelinistita. 2e strazi.. . "Malec". în sufletul meu izvorâra atunci c.. nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. Simteam nevoia sa spun1 "'onora. din ado-jescenta. înlauntru-mi1 vo-ln]â." 'onora pasea lânga mine. Stateau lânga el . 'onora n-a mai batut la usa mansardei. # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute. 8ar nu mi-e draga. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului. 'u stiam ce sa raspund.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu . ca sa nu sparga pa... atât. întorcându-ma acasa.Mâine vin iar la tine. întrebând1 ..aidaroff si Eadu. îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei. S-a-i.. încât a trebuit sa-si scoata gulerul. .emarile cresteau. din anii când scriam <urnal. a adormit. #proape de casa. vointa4.

#m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele.inat îndurarilor sau desfatarilor. îl înasprea. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. anulate.eiate tacut. 'esincer. în fiecare seara. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. glumele lui . #lunecam în întrebari c. tulbure. ci numai îl tulbura. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec. începea sa se desprinda o toamna. Dile dure.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut. ma nelinisteau . 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. . într-o mansarda înzapezita. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet... /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. &ea dintâi .is. #junsesem inco. în mansarda plina. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. dar care ma departa. de mondenitatea definitiv depasita. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata. sincer. si linistea nu ma daruia. biblioteca.impul. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita.. Eeîntoarcerea a fost c. . o papusa comuna. ma calauzise un strein. 8aca mi-ar fi fost draga. G asteptam senina si rece. cu note si e-trase.. îl usca.. dezorientat si stapânit de slabiciuni. tacerea. Ma gândeam prea mult la 'onora.ea cale. e-as fi primit cu brate largi. desc. trup purtat de viata celorlalte trupuri. Ma simteam atât de bine.erent. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele.inuitoare.. un trecut. prospetime. ca limpezimea marii dupa furtuna. pur se-ual. apropierea 'onorii. obosite de insomnii. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea. INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine. care îmi daruise rostul si unitatea. . aici sunt cartiK acolo era curaj. resturile de la tombola. #s fi devenit un cifru. . 'onora.oate e-perientele adolescentei.impul întâiei mele tinereti. în mansarda. fum de tigara. îmi spuneam1 acolo era viata. 2resedintele a gasit un alt sediu. ca toti tovarasii de cor. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc. în sala unei societati. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. 8e acum. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice.inuite. &easurile erau tot mai mult ale mele. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine.. prietenia lui Eadu.imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri. poate. de viata..otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. glasuri tinere. &ald. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora.IV.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. si cu ispitele lui Eadu. . nestiut si nedorit de nimeni. Sufletul îmi era tulbure. *reme de doua luni. sentimentalismul sau poza. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. ascetismul meu fu curând înfrânt.aidaroff.. încercai reîntoarcerea la asceza. la masa de lemn. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. &e-mi putea darui 'onora în sc.. înc. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte.

8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. asteptam linistea în dezg. cu lamurirea elementelor1 atomii. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. ci din porunca strainilor din mine. pus la încercare. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. una ascunsa.. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. a logica nu aflasera nimic. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du.. voi sti sa aleg. Si când tulburarea 'onorii se risipi. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. în curând. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. 2rofesorul era batrânior.ere de cursuri.'onora. fara ca ceilalti sa o banuiasca. 'imeni nu se întelege. 'u izbutescK se e-clud. 8ar filozofia. &ea subterana ma va stapâni si. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. nici o metodica.erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. alta în plina iumina. se dusmanesc.. supraveg. la 3niversitate. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. nu era o stiinta. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. socoteam eu. #m ..imice. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. care vorbea ceea ce îl interesa pe el. Socotisera filozofia o stiinta care începe. #flasera ca se studiaza. în timp de criza.ul.rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. tara pasi mari înainte. miop si blând. diverse si interesante probleme. grasun. cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. 'imeni nu stia ce este filozofia. distant sau intim.rebuia sa încep maturizarea. 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. înstrunita de un anumit creier. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca. alte tulburari ma stapânira. #steptam. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. palpitând sub rezerve. functiunile c. la seminarii. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. Si noua viata se va petrece numai în mine. teoriile fundamentale. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. *. Maturitate înseamna unul. "orba îi era irezistibila. se anuleaza unul pe altul. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. . . poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH. a rastimpuri. ci o înmanunc. la istoria filozofiei. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa. ca oricare alta. îmi spuneam.etul iernii. profesorul. cu usoare bâiguiri si tolerate .... Iar fiecare curs era un profesor. 'u cautam sa stiu cine sunt. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH. 2E56ES5E3 8upa vacante. ma surprind. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate..

îi daruise astfel un Institut si o tii. 6anatic. încalziti. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate.pe cei care i se împotriveau. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. . #stfel. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. Easpundea într-o limba jalnica. 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. se socotea singurul critic estet al târii. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. con-l ferinte. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. studentele copleseau. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. si zâmbea. lui sau sistemului estetic. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate.. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. acelasi gest. cu sala numeroasa si selecta. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III. *orba lui era irezistibila. neîntelegându-l. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. Era profesorul cel mai glorios.isa.i. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. persecuta . Se asezau aproape. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. parea un trup ce respira patimas si prudent. cu servietele si blanurile pe genunc. 6etele îl ascultau si. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei. 8e altfel. dar nu le dadeau dreptate. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. 2erec. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase.greseli de Oamatica. &u timpul. care nu absolvise e-ternatul. neizbutind sa ajunga decent. pentru ca era batjocorit. îmbujorati. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. Eepetau toti.ile sentimentale. marunt. si era bun. se socotea genial.. Sala. la lumina.. nervosi. 'u avea !"7 elevi propriu-zis. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. . 0aietii ajungeau îndrazneti. îl socoteau profund. pentru ca nu-l puteau memora. a literatura franceza.ile se asezau în fund.poate regretând . ntifl mai stânjeneau. 5 casa de editura le era definitiv înc. ! întuneric. 6etele îi citisera cursul. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue". Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. posturi. bacsisuri literare. si era blând. confuz si nesfârsitK le crestea respectul.. *eneau aici perec. lânga ferestre. Se întâlneau numai perec.raia numai pentru literatura. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile.ile mondene. 2arând inofensiv. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni.nica ci studente de la 6armacie. încercând sa fie polemic. cu dintii strânsi. ca într-un salon. 'u întelegea nimic. Se descopereau toti. Sau tinerii care nazuiau catedre.

profesorul o înviora cu sarjele .ita".&um suntH .iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului. constiinta si cunostintele filozofice. 2entru ca cei inculti nu întelegeau.Esti obraznic.. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ". 2rofesorii îl suporta.. Se afla vesnic în cautare de formule inedite. l-a învinuit pe ".. 2rofesor tânar. 8intre colegi.e retrag.i mirati.2laseaza definitia în planul co. cu gesturile. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. . accesibila printr-o noua structurare. modelând-o.Sa-si retraga cuvintele.. prompt si obscur1 . 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. poftim. prin propriile lor lecturi.inuit pe catedra si o sala înmarmurita. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. .ita". o dezgolea.Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta.. . &ei din fata îi spun " a 6ontaine". îndurerat de întunericul celorlalti... . locului si persoanelor (zâmbeste)... [ &orosiv periferic.. *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca.Esti amfibiu metafizic.igi". &easul trecea cu un profesor c.ita"4 5c. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH. brazdata... .alvanometru" sau "Micul Mant".. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.. imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre. si-si începea vorba firesc. va rog. .8espre mine e vorbaH. Se aseza comod pe scaun. pentru ca e curtenitor si îndraznet. a 6ilozofie frecventau studentii seriosi. sau în ecuatia cedarilor inevitabile.*alorificând sub ung. încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica. subtil si elegant.. întunecata...".. &a sa faca un compliment. apoi îl asculta cum se departeaza. Interveni profesorul. &ei din fund l-au poreclit ". o pronunta cu accente perfecte.blond. clar. [ 8omnilor.. încearca duzini de epitete. cu oc.e flairez accesibila în simptomele d-tale etice.erentei si al logicei evidente. în manifestarile dtale neurologic-spirituale.. Intervenira auditorii din fund. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica.Esti subversiv.. cu profil ciuntit. . rotind capul.'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. uluit. 2rofesorul intra zâmbind. mai bine." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta.. iar fetele -". nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca.8umneata esti dicotiledonat. 6iecare fraza parea atunci gândita.. E cunoscut sub numele de ". Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. Se ridica si începe1 . buni si semidocti. o insinua plecat peste catedra. .inuit de întunericul care învaluia înca noua formula. fara demnitate universitara. !"+ . cu cearcanele.. timizi. . .... tot atât de erudit si de subtil. cu profilul ciuntit. iar ceilalti îsi maturizau.ita". #uditoriul alerga câtiva pasi. ... putin plecat din umeri.ii clipind straniu. Easpunde. cu fata smeada. cu pupile albastre în cearcane tulburate. c.

ortodo-ismul lui. zapacit. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus. ^stovit. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. mai ales.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. fetele comentau oc. dar sa nu le credeti. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. cu .. 8ar ma întunecai într-atât. . Si daca. asa cum nu cred nici eu. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata. cu Enri>ues. am dispretuit-o. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. &ercetai logica lui 0enedetto &roce. . sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. 8upa ce pleca. un filolog muzicant. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna".ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. &ei de la 2olite.pe care nu-l patrundeam întotdeauna . nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. 8umnezeu nu e-ista. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. rar conducând la alte fezultate. nu crede în primatul gratiei.egeliana. 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. &ei de la . pentru ca eu.rebuia. stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. cu . . logic1 asadar.Sa le cititi. 8ar vesnica lui ispita. 8ar respectul catre dogme. întro dimineata am dosit cartile în raft. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita. Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. Ma nelinistea. socotite nu nuclee de credinta potentata. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. #u trecut saptamâni c. &roce era clar si obscur. în mine din mineH 2ot raspunde.m-am ?@Nors la moderni. fara sa fi aflat nimic sigur.. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu. !:! . apoi. 8e la /egel .#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi. poate un pacatos inconstient si mândru. u" !:G mistic profesor de anatomie. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. deprimat. însa. judecati.is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum.oblot.. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca. 8e aici.entile. în ultimii ani. cu toate c.. biruita sau biruind în suflet. încordându-se în metafizica si în teologie. sa cunosc bine logica .emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. puteam merge singur mai departe. &e drum sa apuc altul.inuite. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. totusi.

&e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac. ... . Strângându-mi mâna. în logica. 2e drum. . palid.... ma tineam de betii... . #poi. un epitet. Eram stânjenit. # zâmbit tot timpul. era pe masa.. 0ea. de 2ascal. neagra.#tunci m-am . !:$ Evita religia. 5 singura observatie i-a alunecat. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei. &ând ma privea mai prieteneste. #i strica totul. fie ca nu stie.'u te sfii. 5c. la o anumita vârsta.. . . citeste logica.8umneata creziH. #cestea ne vin asa..2rofesorul meu e un geniu.Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd.8umneata esti precoce.ii profesorului licareau albastri în orbite stinse.ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. de 2oin-care....&âteodata.. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. am amânat lamurirea definitiva.. de 8escartesK mai ales de 8escartes. 8upa aceea. Eeligia câstiga procesul în absenta. .. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. ispititoare.. o lauda sau o injurie.... cu sprâncenele dracesc arcuite. de italieni.. ai sa te limpezesti. nu ai de -ce sa te grabesti.. si . 8esi ascet si du. #tunci. Eu bâiguiam.. încurajator.'u întelegem nimic prin noi însine. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste. gândeam. 'e-am despartit în seara. Eu. . sfielnic. singur..ermania. 6ie ca stie... cu parere de rau.. l-as fi întrebat1 . m-a sfatuit1 . Ma întrerupse.. profesor universitar. Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi. ai sa întelegi firesc. Era palid. &um as putea stiH #jungând acasa. Si tot am ajuns rau. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. tulburat. pe lânga 3niversitate. .6ericita vârsta.. fara eforturi. 'umai. domnule4. medicina si biologie.. 8ar nu poza si nu discuta filozofie. oamenii merg altfel pe strada... nouasprezece ani.. îl priveam uluit. mai ales sinteze biologice.&e trebuie sa facH .ârtie alba.&ând te vei duce în . #colo. .8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda.8ar eu vreau sa ma lamuresc.ovnic.. 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie. si gânduri multe.. sau poate un farseur. iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten.. eram ispitit sa-l în! treb. Mergeam alaturi. Multi înainte.Sa-ti pierzi timpul.otarât sa vorbesc profesorului. 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica.8aca vrei sa afli religia.....&unosc un crestin cu doua fiice pagâne. si cerneala neagra. el e nebun sau 8umnezeu. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . 2arasind lauda 'onorei .. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant.. vei întelege pe 8escartes. fara tortura. si caldura multa în suflet. 2e masa se aflau destule alte carti... &u atât mai rau. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata.&afea beiH . nu le izgoneste.. o paranteza.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . 8e altfel. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. 8ar dumneataH . la vârsta dumitale. du-te prin cârciumi.. .

la împlinire.emari catre pribegie. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. 8ar atunci nimic nu întelegeam. si teama. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin.. si ult ma îndurera nesiguranta. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. .8ar. ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti. cu cer dureros de clar. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu. I-am asteptat. gradinile. mântuirea mea erau norii. si nerabdarea. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire".... Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. #m sa mor. îmi biciuia carnea. ma . nu mi-e frica de moarte. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. înteleg fiecare neliniste.. îmi îndurera sufletul. îmi sângera creierul. si munca mea. 2oate. .. 2rimavara.. Si faptele mele. nici minciuna. Mi-e frica de moartea fara Iisus. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c. "! bucuriile. Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta.8ar cum ai sa fii mântuitH. norii mei. pacatos fiind. *I. aflam ca am sa fiu mântuit. Si îti spun ca nu e nici înc.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn.'u stiu. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4. Stiu ca.. un colt de sensibilitate. . si ma târâm iarasi robit. ma farâmita. 8ar soarele stapânea iarasi.. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. 2EIM#*#E# în anul acela. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. desi. si sufletul nu are sa moara. si tristetile le înteleg. e #cum. Eadu era crestin. te-as ruga. nu ti-as putea da vreo dovada. cu c. lacramamK în fata râului.. . Eugându-ma.emari. sa-l mestec. sa adun flori în rafturi. Era singura ispita care ma stapânea. 8e aceasta sunt sigur. nici 'o-nora. vântul.. în dupa-armezi parfumate. Stiu eu ce se putea întâmplaH. incult.. 8aca priveam pomii goi. umina a înviorat mansarda.. am sa traiesc în veci.. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni. când scriu.ipuire.. 'orii buni si tulburi.. .. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina. Era amara si salbatica.. 'u-mi ramânea un simt. crestinK si era atât de pacatos. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti.. lucrurile acestea sa nu le afle prietenii. o farâma de creier neconsumat.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. 2rimavara ma biruia întotdeauna. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite. nepierind. îl ascultam cu mirare. Ma întarâtau caldura. cu solduri de trecatoare necunoscuta.. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. 'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. soarele. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele.. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. . sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. împotriva tuturor ispitelor.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. 8e altfel.

când povestesc aici fapte de mult trecute.. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. nestearsa. mult. ani tristi. cu trupuri straine. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. paseri napadeau tulpinile de iedera. &opiii ma suparau. evadarile care ma c. #cum. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. nu mai ma înspaimânta primavara. 'u era al meu. ma biciuieste si ma smeresteH. resemnata. elanurile. spiritual si pozeur. Ma bucura aceasta si ma necajea. nimic. 2aseri. nebuniile. îngrijit. în odai straine. a sufletului. monotonia pomilor. mult. ale vârstei. înfrângerea aceasta ma umilea. a ciresului. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. mult. nopti de furie.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. parfumat.inuiau în vântul si seva primaverii. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului... întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. ci de sufletul nou ce se insinueaza.. fara scrâsnet. liniat corect de umbra streasinilor. S-au petrecut limpeziri dureroase. stapânul sa o culeaga. istovindu-ma. ca cea a creierului e "eputinta. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. a strazilor. cu o tristete blânda si retinuta. *isam vise de tragic se-ual. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. pe care sa le regret apoi... #cum. pe care îl doream între brate si piept. ce se cerne în singuratate. #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara.. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul. umilit. desfatatoare. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta. cu caderea paserilor. ci altceva. 'ici lecturile savârsite c. Eu nu voiam sa iubesc copii. si eu nu puteam face nimic.inuit. dorurile. 'opi. ca un rob sângerat la roata. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. ratacind. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. a trecatorilor. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta.rotuarul era o ispita1 sinuos. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. . risipire de timp. mult. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit. ploaia mo. #steptarea e o atitudine feminina.otarârile mele pentru . primavara. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. umilindu-ma. 'u ma umileau poftele.orâta si rece.. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii. a creierului. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena.. fiindca ma surprindeau iubindu-i.. si porneam pe strazi. vara. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. Mi-era teama sa nu parasesc . Si eu nu voiam s-o marturisesc. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. curat. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti.. aceasta era umilinta crunta. creierul toamna. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia.etul. ale spetei. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita. .otarâri mediocre. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. sensibilitatea. Dile fara plâns.

2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. rece.otarât sa pierd un an. eu supus consiliului de disciplina. repros de discipol. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . *II. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. cât de mult îl înaltasem. Eevista nu se vindea. #r fi descoperit. nici de povestea cu amintiri. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. Eu nu disperam. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. se pleaca vietii celorlalti. nici de toamna. Si nimeni nu. 3n oc. n-a interesat. &u numarul % se ivi un incident. . 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. 'ici revista universitara. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. &unostea toata 3niversitatea. gândeam. într-una din revistele sale. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. sa fac singur trei corecturi. . ogic. la bal . &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. apoi accepta valori mediocre. se usuca si piere. definitiv. M3'&I E SI DI E E Iarna..rebuia sa scriu singur cronica. Eram . 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar. la care intervenise presedintele. care a încercat mai mult decât o deceptie.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. daca prin aceasta evitam o adulare. Si scriu aici. nebanuit de nimeni. #m raspuns aspru. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului. pe care presedintele mi-a încredintat-o. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos.banii adunati la cor. nici filosemita. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. 2rin 2etre. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna.i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. de ignoranta si obraznicie. poate sa afle daca sunt trist. cercul. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam.era primejduita. primaveri înainte. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. fara sa-mi pomeneasca numele. Si nu sunt trist. ci realizari eroice. '-a înteles nimeni. m-am retras. Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. la festival. .2rimaveri înapoia mea. 2etru. . a protestat. paginatia si e-peditia. &elelalte asteptau. &a sa nu piara revista. cercul s-a adunat în sala Societatii. dupa miezul noptii. 'efiind nici antisemita. Munca iernii . . riscând eliminarea. nici nu putea ajunge. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. #dormeam istovit.cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate . #menintarile nu ma amarau. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. streina.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. s-a tânguit.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. în mansarda încarcata cu fascicule. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. Si scriu în miezul toamnei.

. as fi urlat. m-am multumit cu un pa. nauc. am lucrat îndârjit. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. Si voi munci necontenit. cu oc. ca pâna atunci. 8octorul venise cu trusa urgenta.. Mi-a numarat bataile inimii. Si apoi. &u cât mai mult se tace în jurul meu.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. #m adormit în zori. # trebuit sa sun. Si va trebui sa scriu. M-am târât în pat. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". douazeci de ceasuri. atâtea e-periente. usor. la masa. Eram furios ca voi muri stupid. aproape fara sa ma ridic de la masa. pâna în zori.. oricâte insulte as fi primit. un jung.isesem usa cu zavorul. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. m-a îndârjit. filozofia. Ma încovoiai. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. 'am raspuns. criza trecuse deplin. #m început a respira. 8upa câteva ceasuri de munca. cu dintii strânsi sj 5c.ii supti în pleoape vinete.voi birui ca erou. usor.i îmi fulgera inima.. &ând a aprins lampa cu alcool. cu oc. fara sa pot ridica grumazul din piept. . cu roade în rafturi si în sertare. plansete. 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina. mai ales.. biruinta nu poate avea însemnatate. în curând vor trebui sa stie.. # patra zi. Easuflam greu. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. a cea mai neînsemnata miscare. Minteam. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. # trebuit sa-mi îngadui. Eram atât de în-K cordat. calcat în picioare. si creierul vibra ca în febra. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. de atunci. cu creierul tulbure. înc. ca sa nu pierd continuitatea. #s fi cântat. descompus. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. a treia zi. *ointa era pentru mine o realitate. nici un ziar.inuita adolescenta. 8aca voi fi laudat. repezi si neregulate.ii si mi-am înc. fara sa ma stie nimeni. stiintele. #ceasta m-a limpezit. istoria artelor. Ma desteptam la opt.In acel început cald de primavara. scrisulH &u atât mai bine.is oc. cu capul greu. *estea am aflat-o dimineata.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza. Seara. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. 8upa câteva ceasuri. #m prânzit într-un sfert de ceas.ar de lapte cald. cu parul umed si oc. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". istoria antica. matematica. Si nu banuia nimeni. 'u voi citi nici o revista. palid si rece. îl auzeam.ii pe carte. socoteam eu. pierdeam. cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite. iar scrisul . pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. Se legau de ea atâtia ani de c. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. patru ceasuri de somn. 'u mai mi-a facut injectia. Spaima si jung. M-am desteptat dupa câteva ceasuri. m-am înviorat. cu atât mai mult scriu si citesc. &ineva al ciocanit. ocultismul. .ii pe carte. ci. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. istoria stiintelor. religiile.ii si fruntea îmi ardea. îmi tremurau mus-c. eu care voisem sa ucid somnul. #m . 'u puteam rasufla. ci numai încordarea neostenita catre ea. ma simteam istovit. 8upa o saptamâna. #m înc. eu. tânguieli. #m strâns dintii si am început sa citesc. cele ce nu se spuneau. #m citit iarasi toata noaptea.otarât sa suprim somnul.ii pe carte. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic. Ma întristeaza gândul ca în zece. încât nu-mi scapa un cuvânt. filologia.remu-ram de furie si de încredere. 2anica.. cu oasele sfarâmate. încapatânati.

#m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. 8e ce tresarisemH Ma c. 8E3M 8E # M#'#S.. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb.isa.rupul de studenti si studente ne întovarasea. îmi spunea arunci un strain.resârii.IEE în dimineata 6loriilor.. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. neînfrânta. unde ispitele si amintirile sunt pu. 'u stiam câti suntem. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. 'u tânjeam dupa liniste. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. îmi erau cunoscuti. la munte. într-o vara.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. si . 2rintre copaci. Ma zaream urcând.oi. 2ofteam lupta necurmata. Eram toti coplesiti de primavara. 8ar celelalteH *iata. prin mine.i negri. ma abateau tristeti vec. . jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. '-a observat nimeni. la o fereastra desc. parul si sânii ei. !:C !:+ *III. 'u fuga de realitate ma tortura. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. Eâdeau. 8in suflet. pe atunci. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. . mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. dar sa stiu a le depasi. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. frunze vestede si colti de iarba mare. si era blonda.ii verzi si nostalgici în umbre viorii. Eram de multe ori înfrânt. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. cu presedintele în frunte. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. *ointa mi-o înaspream prin munca.. 2rintre ei. 'u-mi era teama de ispite. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. de nimeni cunoscuta.i si amintirea unei vacante singuratice.inuia parerea ca o mai vazusem undeva. .i de mirare. Si totusi. Ma îmbata. ci vointa de a stapâni. am zarit un c. de nimeni cunoscuta.ip de fata. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac. *oiam sa vietuiasca. privindu-i. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul.. sufletulH.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. la mine Msumi. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. realitatea. înca o data. sub sprâncene frânte în ung. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. muscând stânca. *isam câmpuri largi si vânt aspru. #m coborât în gara zgomotosi. multi. 'u izbuteam sa deslusesc nimic. a fost o neistovita încordare dupa eroism. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii. sângerând. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH.ii. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc. cu I buze rosii si oc. nici 'onora. Si Mariuca îl îndragise.. revelat siesi de singuratate. demult. dupa confortul mizantropului. 'u ma temeam de e-periente cerebrale. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. urlând.. arbusti înfloriti. oc. din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-. eroicul. *iata mea. 2adurea îsi desira mugurii. 'u întelegeam de ce. renuntând. râdeau. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. din carne. #tunci as fi fost erou. 8ar eroismul -singura justificare a vietii ...e amar si anevoie de împlinit câteodata.

. Era frig întunecat printre candele. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga. îi luceau oc..ii eiH. soptea. pentru ca râsul fetei era pentru altii. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. &ând i-am trecut prin fata. Era de acum liniste. 2e mine m-au c.. Iosif. #m râs amândoi.. s-aduce rac. .. dupa câteva versuri. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. acum.i verzi soptea.. Ma uimea si ma tulbura. . 6ata se opri. .. pentru ca aici sunt umbre. poate. Si eram fericit. nu vrea sa le asculte.#legeti alta.. . am sarutat-o. întinsa deasupra ierbii si frunzelor. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre. &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii.ii si rasufla cu nari fierbinti. si ma desfata gândul ca a ramas aici. enervant..ema. . #rg.. înflorisera ramuri de cires... în padure. 5 înconjurau cinci baieti.. mi-a îngaduit sa ma întristez.aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca. cu dragoste. si se bucura ca renaste viata cercului. Ma privea fagaduitor si atunci.inat în biserica. palid. Ma supara. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc..melancolia adolescentei aspre.i. întorcându-ma. 5 clipa.6ugi de aici. ci numai mi se parea mie.. stapânindu-si râsul.. 5c. . am mâncat pe fata alba... si fetele râdeau. si fata. 5ase galbene. &ele doua "6lorente" facura cafea. în curte.emat.iul.. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. &osbuc.. . a ferestre.iciH .. oc.#si4 &um de n-au g.i. poate. amintindu-mi atâti straini care o sarutasera. 'onora nu era trista. fara sa înteleg.2. singura./aide. Si râsul continua clar. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza.ezi. Minulescu..ii lacramau dar poate nu lacramau. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. pasind.ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea.ii râdeau. .Spune-o p-aia cu balada popii.icit ca era un poet tânar. M-am prefacut ca nu vad nimic. #m pasit smeriti si ne-am înc. zâmbind gales. si baietii erau prea zgomotosi... 2lecase. mate. întuneric. Eadu . Si fata cu oc.... 2oate eram singurul pe care sa-l supere. fara lacrimi.i verzi. 5c. râdeau.*ictor EftimiuH. cu înfiorari metalice. printre coroane vec. 0anuiam tristetea care o napadeste.ilippide. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. ca nu stii nimic4 #sculta alta. în acelasi timp. când sunt tânara. am întâlnit iar râsul fetei cu oc./ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap. 2arul ei îmi tulbura pumnul. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii. 8emostene 0otezH. . iar afara e soare si zvonuri de viataK si. în curtea manastirii era prea multa lumina..opârceanuH .&e vretiH Eminescu sau . &eilalti plecasera. decât faramituri de desfatare.. trecut. ..*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. lucioase sau putrede. larg. 'onora ma c. a ramas tacerea în biserica.

#m trecut apoi la . mintii eu încercând un zâmbet de c. îmi ajunsese si mie rândul...i verzi voia sa stie. 6ata se supara. 0ibi s-a luminat.îti multumesc.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g. fereste-te. .2e dumneata te stiu de la 6acultate. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. . 'umai atâtH 6laide..eama. cu gânduri ascunse c. începura inevitabilele g. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. &ele ce aflasem din 6reud. Eu vorbeam... adaoga cu sprâncenele poruncitoare.-o multumea nici un tâlc. &ând si le resfira.6ireste..Eu. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas..Spune-mi. cu umbre...ândul ca as putea parea ridicol.. . .i verzi venea alergând. ispitea. 'n va pot trada caracterul în public. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit.ipui în biserica. domnisoara. 6atal.. #vem o prietena comuna. '. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute.. 6ata cu oc. râzând si clipind. aproape de lac. ma calma. !7$ 5 stiam atât de bine. Se ruga. *iorica. îmi apuca pumnul si ma sili.i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit. strecurate cu pricepere.i verzi le raspundea tot atât de prompt.Mai bine sa renuntam.2oftim4 îmi întinse palma. duduita. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. ostenita. vorbeam. *orbeam deslusit. Sufletul fetei cu oc.se plimba pe alee alaturi de 'onora. de lamurita.8e unde stii si astaH. se alinta. poruncea. . . 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH . spuse lui 0ibi. Ma asculta tot mai interesata. . spune-mi si altceva.2ardon.. I-am apucat mâna.iromant. fumând si SVptind. 0ucle scurte îi întunecau i fruntea.. . Eu încercam zadarnic sa mi-o înc. o revoltara. ..i rasturnat. te rog sanulspui. slab si vast. . 2resedintele se desfata. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. cu contrastele evidente. 6ata cu oc. .'umai în palma.. o simteam atât de apropiata. încercai eu o retragere onorabila.. 6ata cu oc.*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn.iciri în ceasca de cafea..8aca îmi banuiesti numele. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis. #m ales un trunc.. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn. Eu eram încurcat.. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra. .. . 0aietii începura reflectii ironice. "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca. nu înteleg. fara "d-stra" si fara sa rosesc.. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz.iar fata de sine.icestiH .&u d-ta nu mai discut. mai atenta. Stiu si cum te c. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.

. #veam atâtea sa-i spun.*a jeneazaH.. .. despre carti. însa. #colo întelegeam mai mult. a gara. 3n capriciu deplasat.&âte ceasuriH . se alinta ea. de pamânt. Si. nu a glumit.. despre înfrângeri. a rastimpuri.Mi-e frica. despre visuri... 2oate o înspaimânta noaptea. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. #m întrebat-o de tovarasii ei. .Sunt niste colegi obraznici.. a rastimpuri. în servieta. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri. 'u m-a întrerupt. . -'u. Sfârsind. #m plecat spre gara când rasareau stelele.Mi-e teama sa nu-ti placa. .5 aventura mai mult. Dâmbi. lai rastimpuri. ..emat lung prin padure. 'u stiu în ce cartier sezi mata.. .. apoi au râs.rei.. -'u. . S-a îngrozit.is si mult.. #veam mâinile argintate ? de luna. #m ramas pe trunc.... am trecut de padure si am ajuns pe sosea. . câteodata.ii alunecându-i peste lac. sa ne odi. 'e opream.rebuia sa ne grabim. #m întrebat-o daca îi era frig. gândeam eu... . . 8ar daca d-tale nu ti-e frica.ii verzi îsi paleau luminitele.. fata tresarea si oc. departe.iul rasturnat pâna seara. vorbeam. pe sosea. . Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. Si nu voia sa-mi spuna numele.8e abia în oras.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu. despre biruinte nestiute de nimeni. #pucasem cararea ce ocoleste lacul.ii alaturi. iar mi-e frica. nici lui 0ibi. pe care nu le spusesem 'onorei. peste padure.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi.. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden. Mi-amintesc cum s-a înserat. Eu i-am vorbit de tul. nu.. .. Se sc. cum ceilalti au plecat spre gara. nu stia ce sa-mi spuna. despre se-.rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g. îi surprindeam.. . . mai pastrasem cornuri si cozonac. totusi.ovarasa mea le gasi fara perec. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. ea serezemase de trunc..nim pe marginea soselei. oc. .e.#lta solutie nu eH -'u. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt. pe câmp. si-mi povestea. stânjenita. 'oaptea stapânea rece si senina. de flori. *orbeam. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. am vorbit desc. Marturisea aceasta fara alte cuvinte.imbase... dupa ce ne-au c.. #diau arome de iarba umeda. ca nu ma priveste decât pe mine. foarte mult. care taie calea ferata. . 5c.ii verzi s-au înspaimântat o clipa.Mult. o întrebam.. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar.fata. si-mi povestea. #m vorbit. 6ata asculta.Mie. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. 5bservai.*om ajunge la unu noaptea.. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna../aidem.icesti si visurile.. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp. ca îi e teama sa-si ?@ase oc.i-e fricaH !7% .8umneata ai bucle. .

Si înapoia noastra. la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul. viata de provincie. Mergeam... #cel om nu-i va fi numaidecât sot. bratul meu. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. printre profesori si studenti. . visuri ca ale d-tale. sunt absolut libera.. *ei uita cartile frumoase. duduie. Si apoi. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti.8aca vrei.. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii. luna.ot nu ti-e fricaH -'u.. 5rasul o înviorase o clipa. !79 . cu parul înfrigurat de adieri.. cu luna înapoia noastra. 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri. te va înabusi viata orasului mort. Si mergeam.. # trebuit. de absenta aerisirilor. . Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei. &um de am ajuns.eiata. uitându-si nazuintele si dorurile. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. nici altul. abrutizându-se de munca stupida. cedând zi dupa zi. o întrebai1 . toamna... 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata. . iar ea ma asculta. cu latrat de câini si felinare pâlpâind.2arintii mei nu stau aici. cu musc. în fata casei. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac.eama atâtea amintiri. însa. ca n-ai vazut înca lumea. #m ajuns târziu. &i numai un sot vulgar si copii. tot. sa urce stradela cu piatra tare. profesoara cu sot functionar. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. la vârsta mea. de amanti si copii.i proaspeti. ceas. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. tineri. soseaua alba. îngreunându-mi pasii. o înspaimântase.oamna c.. spunându-i "noapte buna". ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. E stupid. ci poate numai "le compagnon". dupa doua. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o.. si eu vorbeam. . Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste...icit viitorul. *a veni. Mi-amintii de toate ...#m început sa ostenesc...remura. Iar înaintea noastra. si osteneala o coplesi. . .. Easufla prelung. îi întindeam mâna. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere. o vreme când nu vei mai avea nici regrete.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului.2arintii d-tale n-au sa te certeH . . ..&ât sunt de inculta. pustiu de suflete..3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi.. *ei lacrama sau vei plânge. niciodata nu ma simtisem mai odi. ca n-ai trecut oceanul.. îmi destainui preferinte prin 3niversitate. Ma opri. *ei uita tot.. Eu. apoi.#stfel.. acceptând tot mai mult mediocritatea.. apoi. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. Ma simteam mai puternic.. draguti si prosti. se întrista ea.. în mediocritatea sura Si invincibila.. în fata casei. *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc.nit.'u mi-ai g. Sa-ti mai arat palmaH -'u. poate.. .&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima.

. 8umneata vei suferi mai mult... prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor. si ca nu vei fi fericita. alaturi de o necunoscuta. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. ori esti îndragostit. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi. poate. 2recizez. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari.&a sa supravietuiesti..eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. Iar a lacramat. 6lorii. 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc.. am glumit. Eram fericit.. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. în padure.ii ei. #tât. când depasirea nietzsc. ori esti nebun.. Si am rupt foaia caietului. cu oc. înainte de a începe lucrul.. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul.ii ridicati. 8e aici. înteles întotdeauna ca o bruta. !7: IW. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc.. plângea. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata. de insuficienta. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie . mai ales la anumite femei... . si cea mai eroica. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra..!7" 8e ce m-am întristat si eu. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma . si esti sensibila. Si eram fericit.'umai atâtH -8a. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare. # izbutit sa vorbeasca.eam. 2lângea. zâmbind. Mi-era mila de oc. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. de timiditate. resemnarea nu înseamna fericire.iar în dimineata aceea sa ma caute. . alergam. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta. Dâmbii. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. sfârsite. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea. Ma simteam singur si puternic. . simtind cum îmi ajunge prietena.. purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. '-am putut adormi. &redea ca îi ascund. 2entru ca esti femeie. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. cum d-ta nu poti atinge.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie. #m plecat singur pe strazile pustii si reci. #i pierdut o ocazie. #m coborât din pat si. cu o siluire pe brazde.... &ând am privit-o iar. care îi place.is alene poarta. #sadar.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta. 5 istovise atât drumul de la manastire.. Ma astepta la fiecare gara. . .. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor.. 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu.#sa spun toti si toti sfârsesc acolo. &u pumnii strânsi. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. ..*oi gasi un om4. cea mai frumoasa si cea mai noua. începe o viata noua pentru mine"... începuse vânt de zori. 8ar m-am întrebat1 de ceH. niciodata.. si din oc. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie. Ea a desc. si esti capricioasa. 2oate eram singurul care veg. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba..#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul.5ri esti prost..8umneata glumesti.. Eadu a venit c. #ceasta o putea face oricine.

printre încordari si nostalgii de mult apuse.5preste-te.. într-un sat de < munte.. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. 0ibi. . sa fie învinuit de abuz. . .. îmbatrânit. amare. #m rosit de bucurie... Eticul e o descoperire. alaturi de ispiteH. înca o dataH.. am înc. . privindu-mi prietenul. pe cararea alaturata liniei ferate..asa-ma sa spun eu. .in viata c. .. 8esi.Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita.. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. admira. .. . rasfoia. Scotea cartile. putin înainte de apusul soarelui.eama 'isPa . 8e ce sa nu o traiesc si eu.. eu ma .! sem.eiat eu. *enise 0ibi si fata cu oc.îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat.&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. te necajesti. . egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva. care s-a purtat revoltator de cast. Spune da4. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4. nici mostenit din copilarie..*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena.. adaoga..#u facut-o altii. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice. în constiinta-mi. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat..imiei. o cucerire de a mea în ultima iarna..ii zâmbind. . 'umele îmi lumina. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos.. amintirile.. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. 8aca îti vorbesc sincer...ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4.i verzi.. deodata.otarâsem sa-mi !77 înc.întelege si ma e-plica..&u dumneata nu stiu cum sa ma port. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea... ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat.. #vea roc. opreste-te ca nu mai înteleg.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. dar îi zarii oc. amare. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei.Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile. daca îti vorbesc rezervat. marturisii eu.eiere de e-periente. înaintea mea. cu sase ani mai înainte. ma simt atât de straina. . în dupa amiaza aceea. . faptul acesta e concret si viu.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti.. prietenul tau. cu un moralism pedant si fals. la Sâcele. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa. 2este câteva zile. . e-clama. nu luat din carti.8ar aceasta nu o face nimeni. 8e altfel. . I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. scrise. el n-ar fi putut face nebunia aceasta. am auzit râsete si batai în usa. ...ie pot sa-ti spunK o c.'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data. crunt. Stiam unde o vazusem. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal.. I-am spus ca.. ma suspectezi.

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

aspra. si desfatare în truda noastra. în miez de vara. I-am spus ca îl piz-muiesc. Si juramintele lor.itului. #m ajuns pe ploaie. nu-si mai risipea timpul. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. &redea în el si în iubirea doamnei. mare. 2rietenul meu era palid si înfrigurat. Si doamna care nu-l ere-l dea. 'e întelegeam atât de bineK eu. iar serile se întâlneau... 'e înspaimânta apro.. niciodata. pe care el le crede. prietenul meu era fericit. Ma întrezaream mare. si scorburile.pentru ca cel îndragit nu se uita -. în munti. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat..arnic. am ajuns la sc. care nu iubeam. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios. de .iceam în jurul nostru râs de munte. cum a luptat ca sa uite. îmi povestea c. #m adormit cu du.inul începutului. si nu-l mai iubea. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei.3'# # S&/I. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. minteam eu. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. cu prietenul meu nou. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana. Si era senin în oc. . cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze..< pierea pesterii. strivite pe sub pietre ca viermii.ii nostri. 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. Si g. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi. tresarind sub picaturi. el daruindu-i versuri.inuind ca mânate de isme. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. 63E..earei lungi. îl astept.. si auzeam ploaia. de nelinistit. WII. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. crescut în bucurii.emare. si cum nu se mai pot... si apele se îndârjeau asupra sc. pe blana din salon. daruindu-i du. Si furtuna crestea în munti. 5 banuiam fara sfârsituri. cu prietenul meu nou. cine stieH. rece. întoarce.... de barbat. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. ci numai ne încordam madularele în mers lung. Si vântul napastuia urlete de si. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. ea improvizatii între &eaiPovsPi si . si batrânii. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam. Si muntele. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. Eu. si se învalmasea cu noaptea. sincer.otul era acum c. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor. aici.înaltat. 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede... I-am fost sprijin.itul cu pestera. îndemn la viata si f !C9 opera. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar. si atât de curând. &um au trecut..la.. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou.oven. si auzeam izvoarele. se dezlantuia furtuna. aspru deasupra asternuturilor noastre..rasnete în brazi ne-au desteptat. ce se va petrece cu mine. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia. rea. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. în lipsa sotului.rieg. # fugit. si fulgerele înalbastreau peretii. . si izvoarele rabufneau c. &ine stie. în început de vara. 'optile calde. din dragoste. Si serile lor. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. Si din scorburi se înserpuiau g.. o banuiam întunecata si j umeda. 8e acum. si nu a izbutit . Muncea în biblioteci. îi daruise puteri de munca nebanuita. #fara.

eltuit ultimii bani. Era student la Matematici si 6ilozofie. pe stânca din coasta sc. #steptam.8a. ci numai printr-o e-perienta. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati...&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. Studentul veg. R 8imineata. cu tâmple boltite. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. în urma. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna.pur.. Minunea. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu.ristos. 2e drum.Eu nu cred în 8umnezeu. e mai mult decât credinta în 'oul testament. înc. Sus. 'u se sfia marturisindu-se crestin.. . suferind de piept. 2rietenul meu a oftat. nu poti dispretui filozofia si teologia. 3rcam o coasta aspra. # privit. nu se prezentase la nici un e-amen. #m crezut. dar. filozofia. *orbea despre credinta simpla si mântuitoare. ca sa ma vindec. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. la credinta ortodo-a. 8e altfel. ca noi.eneva.. Eram ostenit. nici repeta printr-un proces rational. &ât a durat tacerea noastraH. pe care o marturisesti.Sfântului Ioan. iar acum. o cetate a lui 8umnezeu.itului. 2rietenul meu se e-altase. M-am asezat pe patul alb. deci. 'e-am amintit furtuna si spaima. înainte ca prietenul meu sa raspunda.inându-se. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. am plecat mai sus. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul.etei.. în noapte.Iar e-perienta e credinta. cu fruntea uimitor de larga. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. #m desc.ii catre celalalt. iar nu prin dogma. întemeiata nu numai pe 'oul testament.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica. apoi. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. unde mi-am c. #sadar. *oia crestinismul absolut. . . sub cer clar. 0anuiam o discutie interesanta... teologiei. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu.ease toata noaptea în bisericuta. sa locuiasca la sc. audam amândoi seninul. coborâta din veacurile g. filozofiei religioase. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte.. 8aca esti ortodo. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g. am încercat vindecarea prin &. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. Se împotrivea cartilor. la teologia catolica. pe care de asemenea o marturisesti. ce se pogoara prin . pe fereastra.eara ce risipea întuneric.it o saptamâna. Si atunci. trebuie sa primesti teologia si. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. Se însenina. 'oaptea îmblânzise muntii. #sa eH . !C: . am vorbit. credinta în 0iserica. întrerupse studentulK pentru ca. dar deplasata. am întâlnit un tânar palid. . o data ce ai primit 0iserica. . florile si vântul care se potolise. tresarind. ci si pe învataturile patristice si conciliare. cu temei de magnetism animal. pur.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. m-a dus la 'oul testament. *enise si el. Daream stele stralucind. &restinul moare si învie în &.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. care îsi tânguiau acum înfrângerea. 6aptul s-a petrecut la .ristian Science.ar. 'u aveam nici curajul sa pier. umânarica pâlpâia umilita de vânturi. Iar cetatea omeneasca.

în mine e-ista acelasi crestinism viu. . . pentru ca te stapâneste ratiunea.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. . daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. #cum.#tunci. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur. 6ireste.arK marturisii. recunosti si credinta. -Eu nu cred în . e-perimentând pe &.iar cei care nu vor crede niciodata.si ecumenic. 'u am nimic personal într-însul.#cum gresesti si d-ta. fecund.'u.Si totusi. . de ce ne întrerupiH . 5rice crestinism autentic e si personal. m-a transfigurat.8omnilor. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. . 8-ta singur ai spus. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. care e îndreptar.. etern si infinit.ar. ca sa-ti pot tine minte toate greselile. . prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. .ului... Eu as recomanda c. pe care o stapânesti.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . creator de valoriK si-l recunosc ortodo. e un suflet crestin.. vorbi studentul.'u-ti cunosteam. Eu nu cred. #i crezut atunci.6ii te rog scurt.i se pare ca nu crezi. . . cu gândirea din istorie sau biologie.#dica eretic. 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur. încât c.#cesta-i protestantism.#dica protestant.. însa. adica siguranta . de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala.. eu nu cred în 8umnezeu. prin austeritatea si sobrietatea lui.iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate.. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. .otusi. .. dar nu starui. dar te temi s-o recunosti. . 8e fapt. implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante.arului. . pur ortodo-. . Ea nu ti-a fost decât daruita. .2entru ca plecasem de la crestinismul meu. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale. cum are 2rietenul meuH !C7 .Eu socotesc crestin orice erou al du. m-a facut crestin.ristos. . .#cum te înseli fundamental. erezia. 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. Eeligia d-tale e pragmatism si magie. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica.3n crestinism actualizat. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii.. care e mai mult decât un rit si o credinta. care vor studia filozofia sau matematica. criteriu si valorificare.i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. . e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios.. .5 marturisesti aceasta acum. si totusi am avut o e-perienta religioasa.#tunci. . ai câstigat-o singur.5 ai.'u poate fi decât personal. . *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii. desi eu îl simt. înca.&red ca nu ai dreptate. întrerupse prietenul meu. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. . adica credinta.

e contrazici si d-ta. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva . . rastignite pentru o nebunie a du. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului.ar. dar nu oricare erou al du. atunci când nu e asimilata. te apro-2ii de ut. . prin Iisus. 'u cred decât în &.Eroul îl depasesteH .#i uitat esentialul1 gratia. de elanuri. pe care îl vrei realizat numai prin vointa.&el care lupta cu sine ca sa concretizeze. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii.'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism.Eu nu anulez valoarea vointei.er.ului e un crestin. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. &el care întrece omenescul. erai înfrânt. din înfrânare.otarâri. . *reau sa ma depasesc. *reau sa realizez un eroism concret. .e-a ajutat. conducând la transubstantializare. '-ai sa izbutesti nici un act eroic. prin . . fiziologic si socialH . din e-altarea unei etice crestine. de nostalgii. &el care renunta la viata celorlalti.. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. . vorbi întristat studentul. daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism.#m sa izbutesc. asa cum a fost 8ante si 8on guic.ului.'u înteleg. #ltfel. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu.îndoiala aceasta am avut-o si eu. sa întrec pe toti cu faptele mele.'u pot s-o cred. toate având un tâlc nepatruns.8esigur. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament. în du. vasta. temelia e-perientei religioase. #cum va înteleg deslusit. 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . crestin. aju-tându-te prin .ristos. . . e vointa. asa cum altii se multumesc a vietui în nori. sa ma depasesc prin e-periente si suferinte. Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu.ul d-tale de tânar e-altat. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit. . . ca sa vietuiasca ascetic. aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine. în genere. . *reau sa pogor vointa ideilor în viscere. dar o cer iluminata de credinta.. ca un sfânt. pâna ce nu voi mai fi om. vointei divine. iar nu unul de vorbe.&are suntH .ar. Eroismul d-tale e pagân. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca..&restinul e astfel si un erou.ului. . 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. 8-ta crezi în fortele d-tale. 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale. 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. însutindu-mi. pentru ca vreau. . *reau sa fiu nebun.2rimatul du. Sa nu ma înteleaga nimeni.ratia e esentiala pentru teologi.E frumos. Sa pastrez ascunsa taina cea mare.. . eroismul.&u atât mai rau. prin tacere. 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. .. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.*orbesti copilarii. . 8e altfel.Si totusi. !C+ . ci 8umnezeu. *ointa omeneasca. .'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. dar eu sa fiu erou.otte. &restinul depaseste omenescul.înca o greseala.'u cred în 8umnezeu. ai sa ajungi erou. .. e prezumtie diavoleasca. . ci erou. sa vietuiesc în lume. .#m sa te lamuresc.

. luminat de un zâmbet. prietenul meu s-a dus în c.8ar ispitele pe care le înfrâng.. 8ar nu cred. '-am spus nimic prietenului meu. Mi-e atât de dor.ip erou.. ci astept gratia.. Intr-o dimineata. Mi-e teama. personaleH . .*reau sa fiu Sf..i. . sub cer senin. -Sa-ti ajute 8umnezeu. . Mi-e mila de suferintele d-tale." . în plictiseala amara.8e ce vrei sa te c.'u întelegiH E un simplu instrument divin.. Studentul coborâse în #rdeal. . Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri. 6rancisc si 2ascal.inui toata viataH .. &restinul e optimist si senin. 6rancisc.ar nemijlocit si infinit. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa..8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi. m-a sarutat si a plecat. dar lacrimile. de fericire. sfânt. realizând cel putin un fapt eroic. dar suferintele.arH".ia muntelui.. daca m-ai întreba1 "&rezi în . 6rancisc fara gratie. &ând am intrat în c. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. am sa ma bucur împreuna cu d-ta. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc.. încât sunt ispitit acum.5 ironie finalaH . . nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective...2entru ca astfel pot ajunge erou. 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta. cum doresc si pe 8umnezeu. cu atât vei fi mai senin. 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii.. 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. . -am întovarasit o bucata de drum. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. . prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede.#m sa ma rog pentru el.îi scriam ei. c. 3n Sf. 'e-am întors la sc. 2oate am sa evoluez. Esti demoniac. în nesiguranta. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei. asadar. 'u pot dormi linistit decât în primejdie.. în durere.eliile si #pocalipsul. .Eu stiu cât si cum sa cred.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. Era atât de fericit ca are s-o vada.. #m ramas o saptamâna.8ar eu nu vreau sa fiu fericit. 'u cred în fericire.racian. la o ruda.'u 8ar vreau sa ajung cu orice c. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc.. S. 'e-am asezat toti trei pe muc. 8upa o saptamâna.ilie. . . . 2rietenul meu tacuse de mult. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. ma îndoiesc de .iar. prin padure.&redinta te face fericit fara eforturi eroice. Studentul întari. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. Eu aveam în sac un caiet alb. ridicându-se1 .it.ilie.#sta nu o cred.2redestinareH .. înfasurati în vânt. citind Evang.oate acestea sunt discutii desarte. sa creada.. . . ânga caiet.Iata eternul pagânism nostalgic. #ceasta e pozitia definitiva. cu o dedicatie trista..&u cât te vei apropia de solutia crestina.'uK . 'oapte buna. #poi. . 2rietenul meu rosti.ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. Mi-a daruit un e-emplar din . El gândea.

receau zile aspre. .8e acum. dupa plecarea prietenului meu.is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei.. trebuie sa renunt la fericire. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. cu caietul alb pe creste. eu ma simt mai puternic. atitudini. la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna. si o pofteam ca pe un fruct.inuiau întrebari. crestea în singuratate. uitat. si pornire spre jertfa. agonizând într-un pustiu. Era senin.it. nemilostive în îndoieli. Sufletul îmi era corMesit de marasm.ivnicie. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste.inuitaH. 6rancisc de neînteles. . 2orneam în fiecare zi. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. nu renuntare definitiva. #s fi voit sa vad pe 'isPa. si Sf.. Era credinta si nadejde.&ând am ajuns pe platou. 8ar. vaste. în care oamenii vor fi ispite. pe muc. cu o saptamâna mai înainte. Eenuntarea nu înseamna sc.. #sadar. de disperare muta.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras. îmi spuneam1 "#re sa treaca. ca sa realizez eroismul. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. si dragoste. îmi spuneam1 "Iata. Iar daca primejdia va ajunge temuta.inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun. #s fi voit sa vorbesc. în seara aceea. si 2ascal mi se parea rece.. daca ina voi . mai încrezator.". dure. 'u vedeam decât pe calugari. Eataceam. mai voios. are sa treaca. am desc. iar evenimentele. Sunt dator. 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea. pe ploaie si întuneric. el cobora jos.. 3n caiet pentru suflet. ne-am despartit.. ma c. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. 'e-am amintit urcusul.Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. si c. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". liniste. #veam acelasi raspuns. #scetismul va fi pur etic. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire. 'optile. pe carari ce coboara în prapastii. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. în jurul meu nu era nimeni. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. Ma simteam parasit de toti. între oameni.i. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere. Iubeam pasarile pe care. . sa înfrunt ispite mari. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume... 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. #sadar. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. ci renuntare cautata. cald. singur. spre renuntare. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. s-o rog sa-mi fie prietena buna.. de multe oi. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. si-mi va mânia fortele. Eu ma întorceam spre sc. &riza crestea. catre oras. depasita fiind criza. prietenul meu e fericit.iuri.. de sla-?@ biciuni. 'u pot zugravi o liniste de singuratate." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. fiecare cu drumul sau. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. si împartasit numai studentului si prietenului meu. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie.

studenta ia Stiinte naturaleK tânarul. 3n student luminai. ca sa putem calatori si discuta în ti.. e drept. Multi studenti erau antisemiti. ma întrerupse studentul cu zvastica. la Marsilia. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna. medicinist si antisemit. 5pt luni. printre . adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra. Eâdeam.. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. apoi. sediul cercului.. zâmbi Marcu. sa nu fiu trist.i grabite. . adulmecând umbra. printre perec.6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist.na.rebuia sa ne gasim locuri. vecina m-a vestit ca se mutase. -aceeasi dârzenie si încredere virila. Eâdea. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult.. . ale . trebuie sa fie nationalist. î-am pomenit numele. Singura grija1 eroismul. . într-un compartiment nu prea aglomerat. catre sâtui cu vile în sân de mare. 'e-am îmbratisat. #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre.. în mansarda mea. sase-sapte ani. înalta. în amiaza. &ând l-am cautat pe acasa. Strazile. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni.Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit. pe mare. *oi vie-Kui aceeasi viata.. care nu e antisemit. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c.îndragosti. în Marsilia. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. Miam amintit atâtea amanunte. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta. In ceasurile mari. cu un nume evreiesc complicat.. . a mine în mansarda a fost doua luni. e las sau nebun. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. cu un prieten care se despartea. ci semn. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia.. 5rasul se pârguia sub cer de flacari.#bsurd. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti." WIII. . El va ramâne în septembrie si va pleca. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri.. si as fi crezut ca glumeste. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui. în gara am întâlnit pe Marcu. 6aptul trebuie supus eroului.?@ -a îndârjit prima cadere. #m plecat iar. #tunci. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte.. 2 E&#EE #m coborât senin. în 0iblioteca 6undatiei.6oarte rau. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. # început !+% sa creada ca e persecutat.. cu atât aiai bine. râdeam. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie.amali. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. 2entru Medicina. #tunci. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. în fapte.eotoarea prietenului sau. se înalbeau pustii. #ccept nostalgia numai în 11nintiri. ca pregatiti manifeste si conspiratii. fara sa lase noua adresa. 'u-l mai vazusem din iarna. #colo. a început sa învete.ni si va pleca la 2aris. 2lantele iui are rude. 5amenii se strecurau pe sub ziduri.. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste. Se va odi. cu legaturi sure. a învatat ceas cu ceas. -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada.

&restinismul e religiozitate.... . deci.. .Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. fetisismul.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri..iniile salbaticilor nu erau stiinta.. .5... polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. fetisism. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. fata straina se afla pe pamântul sau. #ceasta domnisoara renegata.granitelor. . ca d-ta.'u vorbi asa.4 ce de complimente4. . se minuna.'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu. . . # doua greseala e atât de covârsitoare.. în orice caz. e o renegare. cine sa le anulezeH . încât te coboara în oc.. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. le marturisii.. S-apoi.inuit între #pollon si 8ion=sos. e sotie si stapâna.. #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum. Marcu mi-e bun prietenK sapoi.. se mai afla aici o duduie. adica animism. . câteodata.ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. 8in cele ce scrie. . .2ardon. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. . . apoi la greci si la egipteni. de la geometria în spatiu la geometria plana. . .#ceasta e înca o sclava a crestinismului.. 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni. .. c. 8e altfel. atunci. vorbi iarasi medicinistul.8in pacate... magie. 3n singur zeu.&ând te asimilezi unui popor necivilizat.. îl întrerupse Marcu. ma suparai eu..aldeeni.8uduia nu se supara.. . ale neg..2oporul e tânar. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei.. sa auzim4 se bucura Marcu. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. salbaticie. Eâdeau toti trei de uimirea mea.8aca vrei.. . incult si obraznic. ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer.. socotii ei.e rog sa amintesti si pe Iisus.. Mai întâi.Sa auzim.8omnul nu poate fi crestin... 8atoria d-tale e sa fii antisemit. !+9 . cum spune scoala mitologica. d-ta nu poti fi crestin. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. iritata. iar aceasta în liniile pesterilor.8omnilor. nici civilizatia. discutia ma stânjeneste. alaturi de un internationalism banal si nesincer.u esti semit si pozeur..'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma.2oate sa ai dreptate. pentru ca e logodnica mea. nici filozofia.. .. . 2rietenul meu e un crestin autentic. . .5 mie de greseli într-o singura fraza. #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta. asimilata.. . preciza râzând duduia. ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH . adica politeism condensat. zâmbi studentul cu zvastica.. si la c. la disparitia celorlalti. ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza..ioabelor teorii etnice.2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor.2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege.ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia. îl banuiesc pagân.. duduia.

8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri. *orbesti de "si sti ia Medicina..ilibrez si sa-mi luminee constiinta. zâmbi duduia. 8ar eu studiez biologia. . pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. Marcule.. Studentul încerca sa glumeasca.. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. ma iriti inutil. cu toata gafa pe care constient o fac.#m mult mai mult curaj decât ai banui. singura care da rezultate. a 2aris. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta. zâmbi Marcu. 'u mai sunt socialist..#ntisemitii.. E-pectativa e o lasitat . râse duduia.imbat. .Stupid.. .4. . îl rugai eu. ci atentate împotriva guvernului. daca voiti sa mi le estainuiti. noi nu întelegem. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema. . si o înteleg gresita..e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei. eB Suntemibarte buni prieteni. insinua studentul. 8uduia j pe fereastra. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism..ie amoureuse" cu dragostea.. pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei.. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela .. 'e întelegem..evcontrazici ia st etnic1 sânge. 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice.oti trei rosira. 2entru fie care deputat ucis. .'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie. 2oate domnul cred în dragosteH. camineH. .. . pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei. preferând sa se afle mai întâi pe sine.. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii.jO/ toria mea e sa-mi ec. . .0ine spus.'u e c. ..8in nefericire 1K-au sc. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor. .'-am spus c. *orbi Marcu. li int ..5. !+: ..6ireste..8esi indiscretia e stânjenitoare.#r fi interesant pentru mine. te-as împusca. .. când nu mai sunt cantine. 8aca as fi dictator.&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele.. când se bat colegi evrei. . ironiza medicinistul..id colegi crestini.. când se înc... . sau acea "s=mpat.E interesant integral.ara poate sa piara.. se împotrivi duduia. nu ma supar. beau o sticla de sampanie4. n`aste S esti student îa 6ilozofie. ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul .&ine te împiedica s-o studieziH . 8ar nici n â pot raspunde. sa-si creeze critera/ valori. nici în ^atPmalism. 7 un e-emplu de dezordine.iar asa.2oate crezi ca ne iubimH .. vorbii eu. fiu motivul legaturii d-voastra..e înseliK tara nu piere. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul..Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra. fireste.#r fi interesant. . #m curajul sa astept. pagubelor si câstigurilor. .iar asa.

logodnicii au nas aiaturi. eu cu ale mele. .. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri.urând. marturisii.. gân-deam. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive. #poi am tacutK el Ondunle lui. si prietenii lui. 2oate ca. nici altul nu vor sa renunte la minciuna.alucinat. în orasul cu fabrici.'u ne-am vazut de mult. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie. Si nici unul. înfruntându-se. curajul absurditatilor. pâna aproape de seara. mai vini. Dâmbea rautacios.. . Daream gari.resarii.&red ca amândoi sunt nebuni... Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris... si-au marturisit... "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an.ândeam si nu-i spuneam nimic. nebunia contradictiilor. ... mai sumbru in adolescenta. eu cu viata mea launtrica. El spune ca e antisemit. Ma întrista gândul despartirii ive.dfc un prieten. fântâni la rascruci de drumuri. .. care adulmecând orizonturi...8esi nu e literatura. despre viitorui lui. Eu K cred uscat.isa. Si idila înabusita plapând. aceasta e tara mea".. mediocru. S-apoi. Si moartea bunicii lui. Si Marcu privea. Eu. ea se lauda cu stiinta.u ai sa iubestiH . rafuie-Ne spirituale. . 2riveam amândoi. Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali. soptind.8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic. se iubesc. 2oate îsi amintea liceul. pasii pe drumuri neumblate. câmpurile sub soare.. 2entru mine. între ei.. .. pentru ca eu am suferit mai mult.'umai eu. Kre din noi are dreptateH". ei cu medicina si cartile anar. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu. privea. si noptile de 2urim.. atunci am cazut. r-amana cu o declaratie sentimentala. înca. un tânar care asteapta. #i cazut si tu.Eu cred în stiinta si în tine. &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. cât timp Marcu nu se arce m taraH. #cum. 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe.. #m tacut amândoi. si studentele de la biblioteca...renul despica sesuri cu flacari albe. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta. pe strada cu soare mult.8e când te-ai convertitH . 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. #poi. în care a copilarit.. epicureu înnascut. zâmbind.. colindând vecinii în dominouri negre. istoric. raspundeam. Marcu e un prieten care pleaca. el ma socoteste mistic." !+7 . dar e tfectiva. oameni plecati sub povara verii. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi .. si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate..iste. Marcu a evitat...8esi în liceu pareai vesnic îndragostit. 8e fapt. spiter. catre perec.'u te înteleg. El ramâne pentru totdeauna la 2aris... . . . 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii.'-am sa fug de ea.... Spuneau ca nu se iubesc. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea. un strain"". despre viitorul meu. pleca. Estera. cu mine alaturi. la o fereastra desc. si iectunie.ea ce soptea la fereastra1 .otte e cadere. dar o suport ca o ceptie. Eu ma întristam. . Seninatatea mea e amara. .. si toate renuntarile îndurate. simplist. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur. "Iata. mediocru.

eleganti. e mai bine sa ne despartim acum. 8ar 'isPa nu era o primejdie... #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. orase cu turnuri. plictisesc o perec. . eu asteptând noaptea. seara. si colegi din liceu. diminetile. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi. pe plaja. în pantaloni albi. printre vile.. numai. am coborât. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. ostroave. în parc. Si prieteni vec. M-am întâlnit cu un tânar.emat. arsite. 2iatra era rece si cerul înalt. în fiecare noapte. rasarituri.aina si am 2asit în sus. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. gândii eu. ne-am îmbratisat. pâna în septembrie... 8e ce ramâneam singurH. si profesori-despre toti. si fete de profesori ma împresurau în noapte. la restaurant.rebuia sa înfrunt primejdia..i.ii pe mare.'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa.e". #steptam acolo vântul. viziteaza-ma. #m strâns mâna logodnicilor.. spre stâncile mele.. "2oate m-a recunoscut". îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. Marcu m-a c. XIV. de zgomote. fara sa înteleg pricina grabei.neam oc. cu gulerul de la . #m tacut iarK el citind jurnale. melodii cu ispite. de miresme. Scrie-mi despre Eobert. spuneam. noaptea. pe cararea ce duce printre stânci. 8aca vrei.ânarul alerga îna2oia-mi. Mâneam cele ce-mi dadea gazda.. îmi porunceam sa citescK si iarasi. #pa se linistea sub luna. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci. înaintea si înapoia mea.Marcu dadu din umeri.azda ma socotea un mizantrop precoce. 8inu.. . Miam înc. .. Daream 2erec. în 6ranta. Ma grabeam. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn. 6anica. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. deserturi. asteptându-l. . 8e la cazinou se furisau.eiat . s-o caut printre trupurile sub soare..Sunt magulit.Marcule. . . SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi.'u. !++ #m pasit tot mai încet.aina ridicat. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni. 2orneam aproape de amurg. din scrisorile mele". Scrie-mi despre ai nostri..iceam întovarasite de lumini. negre în albul arg al apei. bici.. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni.. cu #ndrei. care ma priveau fericiti. îmi zaream stâncile.. grabindu-se pentru întâlnire. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor. &ând s-a apropiat trasura. o data cu stelele. îmi porunceam sa cobor pe plaja.. Ma întorceam acasa tremurând. 8e abia ma stapânesc. gândeam. 2lecam iarasi.. Ma surprindeam tot mai des cu oc. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor.i putine. parca ai pleca pentru totdeauna. 0atea vânt dinspre mare. zâmbind ostenit. 2e mine ma ispiteau lacrimi. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. la cazinou. în gara.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. acum. despre Eadu. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare. suspectându-ma. #prindeam lumânarea alba si citeam. . Ma întorceam seara. regenerare. e g. Eataceam singur. M-am întors. 8upa o saptamâna. Eu voiam. "El are sa-si poarte tara acolo. r+C I-am fagaduit. cu fruntea în vânt. . # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain. singur.

#m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit... ..&ât va vrea logodnicul meu. palid.8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra.Imposibil..E-agerezi. 8ar m-am oprit. 'isPa zâmbi.. Mam întristat. . #m întrebat-o c ramâne.#m venit sa ma odi. 'isPa a alergat. 2aul se plictisea. . zâmbind. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai.#steptam revansa.. mi-a strâns mâna.. #poi. .8e altfel. ca viata era vana si ... Eram palid.. în goi. . începu sa-mi beasca de 0ibi.aceam. s-a întors. mi-a spus pr m-a prezentat..'isPa. .înc. . am prins curaj. dar prost.. mirata.&e nesuferit4. în noapte.8omnul 2aul are sa-mi poarte pica.în orice caz. .. . irnr-c noapte. I-am întrerupt. Eu ma înveselisem pâna ia sarja. alaturi de un domn în alb. de raua cu efecte de luna. .nesc. .ipuieste-ti.irie...... pe malul marii. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost. S-au înnegrit de soare. . sarutat mâna galant.2rietenul meu e un pesimist. Ma întorc apoi.8eclaratia mi-a facut-o. iritat. . 'isPa tresari. c. 2aul se enerva.2aule. sa-i mai recunosti. pentru e-amene. în noapte. doua saptamâni. .. spunând ca sosisem numai de o zi. ogodna va dura dr . .. &apatasem o verva care ma nelinistea.*oiam sa ma întorc..u nu te-ai sc.. am felicitat-o. . . poate. protesta domnul 2aul. . a râs. . aici..2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna".. .iul s-a împotrivit.imbat. de #ndrei. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece.. m-a cunoscut la un bal..2auli cel mai bun prieten al meu. ramasagul nu l-ai câstigat. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz. jumatate în umbra.6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni. . 8ar paseam înainte. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni.. 8e ce se întristase 'isPaH. #m zâmbit..Si dumneata. #ndrei la o ruda. -'isPa4.Iti pare atât de bine ca m-am logoditH . cu ce gândH $GG . -am z o tovarasa.aceam.ânarul cu pantaloni albi se oprise...2entru un asemenea eveniment. îmi spunea tu. stam si noi doua saptamâni4 . 8ai are sa-Eâdea. în mine.otarârile copilarii.0ibi sta la mine. .. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina.. a vorbit.. gândeam. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. .

. r n pe câmp.El. la anul. . Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca.. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data. . vor pleca amândoi la 2aris.eie #ndrei.. înainte de baie.. # venit . .u vrei ca toti sa-ti semene. Era neagra.. doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi.2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. # venit si #ndrei1 mai negru. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet.. eu cred în cele ce spun.. . .Eiscant. . # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. ca un filozof.. insipid si frumos. 5 plictisea cu declaratiile.'isPa s-a logodit cu un anume 2aul. în gradina restaurantului. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal. 0ibiH $G! . #m alergat pâna acasa.Eu vorbesc desc. slabiciune sl provincie. . socotii eu..otarât-o pe 'isPa. mai bine dipus.. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor. viu sa te iau de la vila. #m adormit spre dimineata.8e ce. vei mânca cu noi. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri. 'u-l iubeste. si tot mai adânc îi patrundeam în suflet. Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine. ... Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. . 'u înteleg ce a . ne întâlneam în fiecare zi. 'isPa mi-a soptit1 . mai spatos. .. . si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva. 0ibi.*orbesti ca un elev de liceu. într-o seara. . E tot atât de mediocra. Ma culcam între gpopi..Sa ma suparH .2entru ca te-am gasit.0ibi... licenta. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri. 8e atunci... cu o barca automobil.is..#buzezi. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. fluierând. Ea voia altceva. ca un romancier. #m adaugat1 . dar ca prieten. .. .. . sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile... crezu 0ibi." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. frumoasa si fericita.E discretaK lamuri 2aul. 2aul e un imbecil. 'isPa era tot mai prietenoasa.ii în cer dobrogean. voi avea nevoie.u judeci altfel. &âteva zile. #poi. 8oream s-o revad.înaltator. spunând ca ma doboara somnul. îsi ia. nu e un baiat rau. . Ma îmbujorasem.. S-a aratat fericit de întâlnire... Mi-a batut inima..0ibi. cu oc. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide. -Mediocru. nebanuite 'isPai. 'u vreau sa stie si 2aul. 8e altfel. &u atât mai rau pentru 'isPa.MieH.resesti. I-am mintit.. printre capite cu umbre tulburi. ca si oricare alta sentimentala.2rimul voiaj împreuna.. .. înc.Si scump. 'isPa n-are sa fie fericita. fepta pe #ndrei." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata.Mâine.#sa e.. &a prezicator ma bucur. cu amenintarile.

ca o usurare. .8aca te ascult prea mult. ... #casa. 8ar acum. #m tresarit. le-as fi uitat.#m sa-i spun ca am pierdut inelul.'u stiu.'isPa. creez. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine. #m încercat sa glumesc. 'isPa tacea.. . 8aca nu te-as fi întâlnit. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor.. 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH .Sunt fericit.. 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului. .8e acum.'isPa. logodna se poate socoti desfacuta.. 'isPa îmi apuca fericita bratul... mai înainte..i. 8e altfel. .. . plecam.. privindu-ne.otusi. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa...u ai s-o cunostiH -8a. 8ar tuH .. eu am voit întotdeauna. vorbind.. ca acesta e un semn rau si ca.înainte sa încerci complimente. #poi.. Sa nu mai vorbim. #m iesit amândoi pe câmp. ... dar trebuie sa-ti spun. #m ramas fara sprijin. te-ai logodit cu marea. 'isPa. 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa. degringolada nu mai poate fi sfârsita.Eu n-am sa iubesc decât un om mare. Marea se linistea seara. deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia.. . si noi ne întorceam pe nisipul .ândea. #m slabit dintr-o data.. daca încearca scene. am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice.. . si prezicerea ta s-ar fi realizat. .. .e duce mediul.'isPa... .... Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten.&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele.. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta.... n-are sa se împlineasca.... de fapt.. 8upa întâia înfrângere. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat.. .. 'isPaH $G$ #m râs amândoi. #m coborât încet cararea stâncoasa. nu stiu. ne-am asezat sa o privim... cu tânguielile lui. #m sa ma gândesc doi ani..&ele ce-ti spuneam eu. 2rintre snopi în capite.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. îmi tulbura linistea aici.8esi enigmatic.. primejdia eroismului meuH ... istovita... ]O/ buie"..8e acum..încearca sa-l ridici pe 2aul. nu aveti rezistente spirituale." #m primit porunca gândului. 'isPa avu o licarire ciudata în oc..'u stiu. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. nu stiu. ma convingi. .îl iubesti... în fata apei nelinistite.. la urma urmelor. coboram catre ape.. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea...dimineata... . . cu 'isPa... . îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH. *oi. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate.... .. covârsit de bucurii.... . femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni.. Sunt $G% dator s-o ajut... .. femeile tinere. te contrazici de la o luna la alta.8aca te-ar auzi logodnicul. &eea ce vrei tu.. fagaduiesc.. insinuindu-i ca o iubescH.

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

" "8oamne4 8oamne4. dar vointa nu-si mai gasea ve. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine"....ândul ma insinua.. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai. &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba. "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4.. "Eoaga-te lui 8umnezeu. sa vorbesti cu .....raznea." "8e ce ma întrebH.'u e-ista oboseala4.. #m adaugat1 "G simpla criza. dupa ce m-am înabusit cu o perna. în genunc." "Ma culc.." " iniste4 iniste pe nervi4..otul pierise. am desc." îmi porunceam...... Eram tulburat.Se publica." "8aca am înnebunitH. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi. "&ine sunt euH" zâmbii." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 . "#cum trebuie sa ma culc.. #m recitit rândurile din <urnal.. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc.is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi." "'u e-ista 8umnezeu. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista.. Sunt o bestie." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec... Ma gândeam la moarte.raznea" era pamfletar si om temut." "8aca ma culc... 0a am4. #lta data. cu peretii învesmântati în afise colorate." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH. *ino mâine pe aici. #poi. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. Eu e-ist4" XVI.....i. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH." "'u am vointa4. mai multa disciplina. îmi navaleau pe creier. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite.. "începe surmenajul" mi-am raspuns." "#m sa ma culc4.. .Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului." "2oate am înnebunitH.icul în carne.i binevoitori... am sa-nnebunesc4." #m adormit greu. . "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda.. &ândva scrisese cuvinte bune .rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam.. gol de continut. la nebunie. nu lamuream întelesul cuvântului pentru. sunt o bestie.. totul trece". . M-am surprins tremurând..ei4... cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc. în zori m-am desteptat. ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. ... . cu bratele pe masa.. ". senzatia de sfârseala definitiva. înseamna ca sunt bolnav.. dintr-o data.i. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist. cu canapele rupte. acum.." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat. #m început sa ma rog.. 8umnezeu e-istaH.

Sterge. # întrerupt anecdota.e-am angajat în redactie. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie.. # dat cu oc.. mobil. adauga. #ceasta ma încuraja. un barbat tiganos.. barbati multi.enzina. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". trimite dupa articolul directorului.raznea" si fuma.âsindu-si subiect.'u. #m ramas. necunoscuti timizi.. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c. rusinat.8umneata estiH. #ceasta foloseste.. s-a întors si l-a înjurat.are cu apa.i. am sa am grija sa te dau eu afara. -am recunoscut pe ". &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. 2ovestea o cearta cu un birjar.ii de mine. . . cere corecturi.. cu pleoape micsorate. #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. .. 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea.E frumoasaH . # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. ud pâna la piele. în ziare. #laturi.. suna servitorul.. Eânjea. înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. &elalalt pasea demn. Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice.îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. nici reportagii. îl însotea cu o înjuratura noua. cearta pe reporteri. vorbea. #uzind ca birjarul îl înjura... cufundat în citirea corespondentelor din provincie. #ici. lipeste fituici pe margini. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. e-a înjurat pe toate. cu vesta alba si cu gesturi distante. 2rofesorul de logica asculta pe ". cere aspru articolele redactorilor.. ^nalt...8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare. nu raspunde la întrebari. care-mi spunea1 "2iciule" si . batrâna. #juns acasa. Ma îndragise un reporter scurt. .limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc. 0irjarul n-a vrut sa-i duca. cu nerabdare... seara. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. # sfârsit prin a-l duce acasa.. acesta a raspuns.. am scris pâna seara pagini pentru ziar. #tunci se adunau în redactie toti. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica. 6ireste. ca sa afle subiect.asupra-mi.inuit.iile. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. # început o noua anecdota. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c. cu dinti albi. #m urcat iar treptele redactiei. #m asteptat sa treaca ziua. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. cu monoclu. . Stateam într-un colt de canapea. *orbi de trasura. cu buze umede. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. 2rofesorul m-a prezentat. 'ici politica. de câte ori mai pomenea de el. a plecat furtunos \n odaia vecina. de obicei. întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. priltj de cearta. altfel. anecdota n-a sfârsit-o. cu par si atitudini disperate. 2e biroul secretarului. 8e aici.. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. . îmi spuneam. lânga usa..ii din manuscrise. trimite la tipografie vraf de manuscrise. limpede si la porunca. nu ridica oc. brun. de strada si de ploaie. cere pa. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung.. telefoane... usi trântite. sonerii. 'u sa-?@3ta... .raznea" dupa limbaj. .&eva sa las sânge. c.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. râzând înecat. dactilografele la administratie. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. gras si roscovan.

. se interesa secretarul. . Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. pe un tânar elegant si ispto?@ tor. nu mai pot citi decât . vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta. coane. #cum.er. slab..2ardon4 2ersoana care mi-a spus. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie. la tiei. E vesnic bolnav de ficat. tragea concluzii. # avut succes. despre împrumutul e-tern. 8espre oricine s-ar fi vorbit. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. 2oate. #poi. douazeci corp obisnuit.. îti apuca întâi un deget. sincer.&âte rânduriH .eatrul 'ational. sefule4 #vem. el putea sa serveasca amanunte.. care inaugurase o serie de "anc.etelor politice"1 .. icentiatul a încercat. toate întâlnirile guvernamentalilor. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . critica literara.. toti preotii. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. . intervine reporterul 2arlamentului..ie.. #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. larg.". o stiu de la ministru. si la &amera. Eeporterul se aseza la masa glumind. si la primministru. insinua îndoieli... toate gândurile.. toate cafenelele literare. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna. #m pomenit.. #m amânat doctoratul în 8rept. 8in acea zi esti robul gazetariei.5mul matale...6rustrarea fiscului.8ouazeci si sase de cuvinte. Stia toate trenurile întârziate. . caustic sub plecaciunea umila. toti prefectii. . m-am risipit.#i nostri. atunci. si la &apsa. lansa sfidari. de coleg autor al unui pamflet manuscris. *orbeste rar... M-am farâmitat. am scris zi dupa zi. .5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui. 8e obicei.. într-o dimineata. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic.ManuscrisH. dar nu a avut bani. un cliseu. veninos. apoi capul. pe vremuri. am amânat licenta în Istorie.E-clus4. # trecut an dupa an. apoi trunc. &itise toate scrisorile particulare sc. si la 2atriar. ataci 2arlamentul. îi citeam "anc. Se culca.. . si la Siguranta. în multimea redactiei. precis ca un functionar de gara. un nume cu desavârsire necunoscut. ajungi într-o polemica de doctrina politica. Stia toate planurile.raznea"H . Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. aprinzându-si tigari. ipocrit. &unostea toate intrigile marilor budoare. . Eeporterul cunostea pamfletul. si lauda cu amar pe autorii contemporani. e aproape neurastenizat. si la *ama.. # doua zi.eta"K afirma.iul. un licentiat în drept. 8intr-o polemica literara. vizuala si auditiva.Eu am patruzeci de ani."Eevista". un titlu pe doua rânduri. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele. apoi mâna..ete politice" de succes. îl admiram.&e-a scris patronulH .e-a indus în eroare. si procesul de asociatieMai deosebisem. . si la Interne.. . toti amantii actritelor de la .. 6umeaza mult si tuseste.Mon c. si m-am trezit ca n-am facut nimic.. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis.. *enea aproape de prânz. si la 2alat. doua subtitluri..ma batea pe umeri.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.. si ce-am ajunsH. # intrat în gazetarie. fara invidie.

s-au aprins tigari. 'onora nu se supara. s-au împartit pe la mese blocuri albe.iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata..Eu am cercul de studii. Si toti stiam ca e îndragostita. 2e 'onora o vedeam rar. si munceam de nimeni banuit. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. lucioase ma desfata. . 'ici 0ibi. pentru ca o g. . în sala vasta alergau copii cu manuscrise... în-muind tocurile în calimari. *iorica iesea de la facultate. . -5raH . preciza autorul "anc. 2lecam înfierbântat. începu . socotindu-le glume. vorbi profesorul de logica.otarâre sau timiditate.arnic.*-ati apucat de taifas. îi întâlneam în apropierea serii. nici 'isPa nu stiau nimic. Si curajul îmi crestea. e-altat.. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim.. si ajungeam obraznic. tuciurii. pe bulevard. anunta secretarul. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic.. în treacat..etelor".azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. în mansarda. cu sângele rascolit. Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii. 'u stiu daca era .. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. cu gânduri multe.ii din pagina. . *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea.raznea.5 conferinta diseara.azetarul e un erou. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. . Si ma înduiosa. fumând.. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice.. ca e sfânta. îmi vorbea prieteneste. iar nu I pentru un an sau o luna. .'eanuntata. s-au adus pa. îmi suspecta . Iar au rasunat sonerii.Eu am &amera.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar.azetarul se naste în fiecare dimineata. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . vorbi cel roscovan. el. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica. de plumb. Miros de cerneala. de pâine si de putregai. Eadu o astepta. cu geanta sub brat. cu nuanta de blândete superioara.. corectând ultima fraza scrisa.&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. #roma cemelei proaspete. Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei. interveni secretarul. care nu absolvise clasa a saptea. în fiecare seara. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi.*ine ambasadorul Elvetiei. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. Eadu nu putea fi crezut.gazete. . Mare mizerie4.. cererile în casnicie de la Me.&ine se duceH . Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita.4 . . cu spalturi.adia. . traieste in medias resK e inima si creierul tarii. e inepuizabil si inedit. de spirt. . .are cu apa. de cursuri.. porunci reporterul gras.5ra cinci si un sfert..'u insulta gazetaria. . ."2iciul". 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. .*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul. ManuscrisH. . asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici.urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor. . 'u întelegeam ce îi putea spune. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei.#sa e.. de idile. . tulburate de se-ualitate. fara sa-si ridice oc.. Ma enerveaza orice carte. 6iecare încerca sa para cel biruitor..oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari..

o vad atât de rar. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. la mare.8ar 'isPaH . întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. certurile dintre sotie Si sora.. 8e ce m-am întristat. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. . # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. &. toata noaptea. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc.. întorcându-ma singur acasa. ireparabile. zâmbii eu. #m aflat cu uimire ca nu e student. i-am raspuns ca lucrez. El ma privea atent..ilor mi se tulburase.'u v-am spusH sunt corector de noapte. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic..abriel a cautat-o ca un nebun... #m scrâsnit din dinti.umea vorbeste altfel.M-a înscris "Malec". de nervi destinsi.. gândeam eu multumit.gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. #m cerut un pa. alaturi de un presedinte.. Mi-am strâns pumnii. la berarie. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca.. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc.Si dumneata pe cine cauti aici. 'u mai pot deosebi visul de realitate.'isPa are dreptate pâna la dragoste. -plecat. fara sa-mi înteleaga nelinistea.. Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta. alaturi de domnul Elefterescu. 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea. îmi simteam sufletul sfâsiat. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea.imbatK mai batrân. înc. amintindu-mi petreceri de iarna. e-amenele pierdute din pricina slujbei. aveam ameteli.&e face domnul . n-a vrut sa se mai duca la slujba. sigure. rupt de fâsii straine una de alta. într-o noapte. Ma supara capul. domnule ElefterescuH Mirare. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. tristetea care ma coplesea. stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei.. poate. sefule.neste dupa e-amene." Dâmbeam. într-o mansarda acum îng.. "&ine l-o fi . .eiai eu.iar domnul Elefterescu era acum sc. ci corector de noapte. pentru ziar si pentru 3niversitate.. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. mai amar. ". "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. .i-am spus ca lucrez.abriel. 8imineata. de înfundare în balta staruia. Senzatia pliabila de agonie. .nesc. Erau atât de departe. ma privi si se aseza la I masa.8aaH. la plecarea mea în miez de noapte. &a lupta e zadarnica. îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. erau amintiri.'isPa se foloseste de o alegorie stupida.etata de singuratate. saracul. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. de 0ibiH . cu 'onora. de 'onora. uite pe TMaiec_4". . 8e altfel.. încercam sâ ma gândesc la festival. . siguranta musc.ar cu apa. 2rofesorul trecu pe lânga mine.. s-o c. 2e drum.em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca.. erau atât de departe.ilor. ..ala. în fund de provincie sau de ma. la sticlele baute.otul s-a petrecut aievea".'isPa se odi.'u cred. '-am scris. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule. . Sotia s-a întors... . alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK .. ranit. 2area umil.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec". 'u stiam ce sa-i raspund. plânsul lui . ..

&u cât era mai primejdioasa ispita. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. pe care nu le cunoaste nimeni. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului..eama sufletul meu. 5c. 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici..învatat sa scrieH" ma întrebam. "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. . câteodata.. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA . Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. Eu m-am luminat.oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". *rea.. ". cu prietena mea. te-ai facut palid. cu sugestiile mele. râzând1 "Malec"H "Malec"H.. E atât de nostalgica. 8escoperisem un verb. "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. 'u se întelege. încapatânat1 "sa lucrez. încât m-am lasat blând pe scaun. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur.. ] -&eaiH.'isPa iar s-a sc. Eamâne pe drum. Ma reconstituieste intuitiv." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. 'u întelegeam nimic. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. M[am înseninatK nu visam. #tunci.. 'isPai. cu însusirile ei de aleasa feminitate. si-l repetam în gând. aproape. Servitorul mi-a adus corecturi. gândeam..imbat. catre parcuri. afara de . 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu." 8upa-amiezi de octombrie. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. Ea iubea toamna. acum. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c.. mai tare4". agatata. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie. Ma temeam de toamna si o înfruntam... numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. îmi marturiseste ca plânge. .. uluit. "Eu am scris acestea".otarârii meleH Ea banuieste tot. sa-i spun. am luat corecturile si am cerut.. 6ireste.." 8omnul Elefterescu a tresarit. 8omnul Elefterescu îmi vorbea. &um ar putea întelege nebunia . m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. #sculta mult.. Strânsei iar pumnii.Sefule. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". $!7 .. 'isPa asteapta confesiuni. zgomot surd de tramvaie.. sânge fierbinte stropea creierul. #m tresarit. la masa. #poi. sjl.imic.otarârile mari. Ma frecam pe frunte. prietenei. Ma viziteaza des.. "*reau sa înteleg4. perfectaH." Eram atât de ostenit. lucrez". îi vorbesc aspru...oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau. #steapta marturisiri. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. în amurguri prea sângerii. *rea sa plece.ii îmi licareau de bucurii. Stiam ca trebuie sa izbândesc. #m rostit. 0anuieste ca o iubesc. o dispretuiescK si ma dispretuiesc.. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. nu stie cu cine. în mansarda. Eu îndragisem iarna si vara. 'u stie unde. când munca se istoveste în miez de noapte.. luni de libertate. în fata mea. Eu nu pot minti.. fierbinte. însa. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc. &eH. Eu o uram. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. sa o umilesc. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare. XVII. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. atenta si trista. 'u vreau s-o înteleg. creion c.

fireste.. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze. . te mecanicizeaza. îmi rapeau timp.. dupa ce te-ai realizat launtric.Eu nu pot.. #i sa îndepartezi toate ispitele.. oricât de perfecta ar ajunge.... gândul plecarii e stupid si inutil. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri. 8ar de aici la . . e torturat de obsesia depasirilor. 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc... #cestea... 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni.'isPa. Ma tulburau. . nici sa te istovesti în garsoniera. întelegeam ca. alege-ti un tovaras. voi pleca. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.. îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa.. *oiam sa fac din 'isPa o alta opera.. 5c. fara nostalgii. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita.. Sotul tau va fi un fericit. eu ma întunecam.. 'ostalgia ta e . #cum..#tunci nu te mai gândi.0ine. ci munceste. Ispitele biruite nu dispar.. &ele doua vieti nu se e-cludeau. Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina. modelându-i sufletul.. întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp. îndârjit si calm. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu.Eu nu am sa-mi iau sot. *reau sa plec. sunt inutile conversatiile.. vie. ^.. pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege.. genul 2aul. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi. . întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa.. ma oboseau. lânga tine. .2aul a fost un accident..u ai vointa. 8aca nu poti pleca singura.. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan.. . 8e altfel.. si totusi sunt nelinistM ta......#tunci nu le-as fi cunoscut.otarâta.. fara anticipari în gând.5 femeie nu poate... 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect.. 3n barbat. *rei sa pleci. . râdeam amândoiK nu de 2aul. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin.*orbesti ca o bacalaureata..'u stiu cum sa te lamuresc.. e drept. &ând am sa sfar-sese. I .. 2e banca din parc... e-ceptând. stiu.. . toate voluptatile..#lege un coleg si desteapta-i vointa. în ceea ce prives trupul.. vointa nu mecanicizeaza. ci da putinta celei mai furioase libertati. oglindindu-mi vointaK atât....'isPa. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. de sufletul ei. pleaca. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac..u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales. #i sa ajungi un resort. ... eu nu voi fi fericit prin ea. .. toate farmecele.. .&ineH.. ne.. însa. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita. 'u te întelegK treci prea departe. . toate viciile.ii verzi s-au îngândurat. Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin. . *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile.. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH.. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei... îti poti îngadui toate e-perientele. ci ma îmbogateste cu e-periente. toate ratacirile.ibrida. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite...Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. ... dupa ce ti-ai luminat constiinta virila.. #i mai spus aceasta si asta-primavara..Stii la ce ma gândescH a plecare. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez.

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

2oate.ere. îi vorbeam mult si cald. poate c. printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc. mai nelinistit.. mai dornic. #m sa încerc sa ma apropii. &ea din urma oara. mai ales..o. Ii sunt confesor. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici. Era aproape o zdreanta. în <urnal. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. baiatul îi placea cu adevarat. l #jungând. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti.icit si împartasit gândurile.i.otind în urma noastra. 'isPa mi-a dat un plic. Eram nespus de atâtat în verva.e în orasul boieresc. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei. 5c. #m alergat pe scari. 'iciodata nu m-am simtit mai slab..#seara am îmbracat-o ultima data. buze rosii si nume cu faima. .*izita în redactia *ietei românesti. &alatoria iu m-a obosit. am rasuflat. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet. Si-o îndragise. c.. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. . cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu. Studentul nu stia ce sa creada.otul trece. . Eu întelegK poate întelege si ea. Ma simteam iarasi puternic. de *iorica. Eâdeam.8imineata. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. orice urma de sentimentalism dispare. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. Ma asteptam sa aud . întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei. îl întreba curioasa amanunte iesene. Eâdea mult împreuna cu studentul balai. Studentul o îndragise.oc. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. . cu cearcane. prin &opou. e absurd. . am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. cu familie stravec. mult calm.. Eu eram fericit.. #vea mâini albe. #r fi prea multe de spus.i cu spaime. 'u mai . Si *iorica era fericita.iar programul înscris solemn aici. Se temea sa nadajduiasca. 6etele trebuiau sa zâmbeasca. si mi-e colaboratoare.ia ei de bal. Si. pe noi.nicei. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc. &. cu studentul îndragostit de 'isPa. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei . 0iruinta mea a fost o parere. 5rice ar fi încercat. &ând ne-am spus1 "0una seara". într-un compartiment din vagonul 2olite. cât mai mult. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. Eu ma bucuram ca sunt uitat. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. $$9 #mândoi. *oi încerca. S-au întors împreuna.iiH. Ma sufocam. 'isPa nu mai mi-e acum enigma.... ci mi-a anulat patru zile. 8e altfel. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi.. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei.. daca as fi izbutit. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar. multa sobrietate.'u suntem decât niste prieteni ciudati. nu am putut lucra nimic câteva zile. 'e crezuse îndragostiti. Situatia era penibila.iar acum.iar fagaduiti. asupra-i. -am batut prieteneste pe umar. cu degete lungiK avea nasul drept.. stânjenite. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc.

pastra foarte putin din miezul cartilor. #mândoi ne întelegeam si ne sc. numai pentru ca era "un . 6apte.aQ.ei". si necesitatea. zvârlea glume înveninate. într-un anumit ceas.offl-me du monde". pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S. încât îl îndrageam si mai mult. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. când nu avea dreptate împotriva unui prieten. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos.. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia.e. vorbea la seminalii. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. la prieteni. iar ambitia altul. Ma razbunam înal-tându-ma. nu ar fi lucrat alaturi de noi. &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. cauta cât mai multe cunostinte. sa-mi împrospateze puterea de munca. &âteodata era dusmanos. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. dar nu avea timp sa le adânceasca. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. judecând astfel. sa ma îmboldeasca spre creare. 8ar _ ajungea. platind scump. îsi purta razbunarile întregi. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate. flirta cu dudui bogate. înveninat si zâmbitor. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. orbit.imbam gândurile. Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. iar nu lovind. Eram tot mai buni prieteni. Muncea. 2entru aceasta. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. zile în care ma invidiaza. XIX. a seminarii. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. la ceaiuri. râdea rau. îsi voala . el trebuia sa biruiasca întotdeauna. 6ireste.. pentru ceilalti. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. 2etre lovea. 2etre era un patimas. 5rice s-ar fi întâmplat. bine pazita. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. sau un nume. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. se informa asupra influentelor politice. înc. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. amintind ca oc.ii *ioricai sunt fara perec. sau carti de eruditie vulgarizata. 8ar. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. firesteK îi întelegea si rostul.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. 2etre ar fi laudat munca noastra. . în amândoua sufletele ramânea o taina. daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste.sunt un adolescent. Eevista îl interesa. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste. Stiam ca prietenia este un fapt. nu ceda.

. dupa-amiezile de la "Muza". societate cultural-dramatica. sa ajunga efectiv.iar o e-perienta religioasa. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. -2olemizezi.. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi.iar de ambitie. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. Eram înspaimântat ascultându-l. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor.5bsedanta doctrina a virilitatii.ii lui 2etre se tulburasera.. 2e tine au început a te bate vânturi mistice.itectura. apriga. 8esi. desi adevarul îl intuisem. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. vorbii eu. .... Surogatele pe care le cunoasteti voi. marturisindu-i sensul vietii mele.Eu trebuie sa ajung. nuH. într-o noapte.. 5c. E o patima barbateasca. actualizezi o ambitie trecuta. ambitia.#r fi multe de spus asupra vointei tale.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru.8aca patima e autentica. fara crize. aceasta iarasi ti-o spun. &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult. Se aflau tot timpul împreuna. nelinistit si abatut.5 ironieH . noi doi.. . la începutul vacantei. &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda.-au pierdutK absurd si stupid. ca si gloria. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent. #tunci. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu.. nemarturisita ani multi. Eu întelegeam.ura pâna la gluma.'uK ma plâng ca tu.. te prefer celorlalti. s-a întâmplat. #i o ambitie restrâns politica..Eu sunt dus de vointa mea.3n parado-. E o e-perienta eticaK în curând. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi. #cum. în acea iama. . încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. Misticismul meu nu e o influenta livresca. .. 2etre m-a vizitat.. . cu vin bun. 'eam amintit anii de liceu. 2etre a cunoscut o studenta de la #r. ..Eu îti admir ambitia.u trebuia sa-ti cultivi patima. nici o maimutareala snoaba. 5ricum ai fi. însa. o punere la punct..... bagatelizând-o. dusmaniile si prieteniile noastre. intelectualii si mondenii. va ajunge. #m întârziat mult. . poate.'u.3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. te întarâta si te c. Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. împreuna cu atâti altii. fara torturi launtrice. #mbitia. fara sa cadem. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-. &um vezi.. politic. . 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept. e prea târziu ca sa se vindece. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi.. . . $$7 .. noi doi. Sunt la moda acum. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. de parvenit.. .8epinde ce întelegi prin misticism.. 2etre si l-a tradat pe al lui.. .#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place.. . sa nu se mai aline cu visuri.. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent.. . . Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. si taceam. cum nu poate uita. 2rietenul meu si-a pastrat.. c. #cum ai dreptate. .inuie cu cât le urci culmile.&ei dinaintea noastraH. &eea ce trebuia sa se întâmple. ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. de ani. la o masa dintr-o gradina. sa-i dai un sens metafizic. #devarul acesta e jenant de banal. . Singura mântuire.

îsi g. 5 iubesc ca un adolescent... $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire. . sunt un rob. Sunt stupid.. . îmi spuneam.E-agerezi formula. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos. 5 iubescK e revoltator. Suferea. stiu ca e stupid. încearca sa ti-l împlânti în creier..#i avut dreptate. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire.. munceam calindu-ma. 6ericirea nu poate fi cunoscuta. Stiu ca e umilitor. în viscere. în suflet. #m ajuns sa-mi fie teama. &u atât mai rau pentru ei. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât.. Di si noapte. Eu simt ca am sa cad. . ."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea. Iata ce am înteles eu atunci. #re sa treaca. luptând.. m-am îndragostit de ea.. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. fericirea ajunge c. iremediabil stupid. 0anuiam. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o . încât am cerut-o în casnicie.u îmi vorbesti ciudat. o iubesc..Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. calm. Eu îmi urmam drumul amar. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. 'u pesimismK ci luciditate. &riza lui nu-si apropia sfârsitul. 2etre nu mi-a marturisit nimic. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea.otarâre nebuneasca. Sunt aproape nebun. nu ca prieten.2entru ca e stupida. Si apoi.oate acestea sunt pregatiri. ci împotriva anularii. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. semne de rafuieli sângeroase. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Ma gândeam ca. 'u îmi era teama. poate s-o mântuie.. Sunt un neg. necunoscut de nimeni. . mai am e-amene.iob. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc. Ma interesa.icea înfrângerea.otul trece. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima.. sunt lipsit de vointa. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL . în adâncul oc. adica masculina si ascetica. vointa eroica.... 2etre se tânguia. 2etre îsi va depasi criza tineretii. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea... te contrazici cu principiile tale.. în suflet. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri. 2riviri.. ambitia lui 2etre ar fi biruit.. *a trebui sa se împlineasca si faptul.ilor... dupa despartirea de 2etre. nuH -'u. 2entru cei multi.5 iubesc. "...iar un sens dat e-istentei. desi de-a lungul unei dureri înzecite. îmi place o fata.8e ce s-o sugrumiH . întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate.ii. . de o nebunie. nuH. încordarea crunta dintre cele doua patimi. . dar nu mai ma pot stapâni." #cestea le-am scris în <urnal. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. Eu m-am departat iar de prieteni. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. Iar în loc s-o seduc." XX. .

desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. îsi freca fruntea îngusta.. . îsi alcatuise o figura dispretuitoare. 'e strigam cu porecle din liceu. oc. &ând râdea...ot ce fusese spaima. 8upa-amiaza. 'u avea nici un pacat. pâna la o mie de lei. alba. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum.emin de fer". îsi propusese sa guste putin din toate. cu o fata de copil serios si rece.ei am în buzunar. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. Socotindu-se neînteles si persecutat. înca.emat. nici o neliniste.ii familii. Era înalt. 2entru noi. mama dulce... nici o ambitieK nici o însusire de seama. .ilor prieteni.ail. Si am de lucru.îi aminteau. .Mamico. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el.ez linistit si mediocru. Simteam fiecare c. actori betivi si blazati . înviorat numai de invidie. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu. dar nu poza în snob. dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. Se marturisea burg. pudrat. necunoscut celorlalti. cât ramânem împreuna. Eram. nostalgia vec. premierele cinematografice. Eobert se ignora pâna la absurd.ail evoluase lent si sigur. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri. a fost rupt la 3niversitate. era incult. cu multi ani în urma..la 6anica.i distanti. 6recventa ceaiurile. în acele douasprezece ceasuri.rupul nostru. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma. . 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. Si as vrea sa scriu o drama. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. la teatru. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara.. Se socotea înca geniu neînteles. 8reptul.ca în toti anii . cursele. de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte. o maturizare sentimentala.. nedespartiti în ultimele clase.în fiecare saptamâna le sc.iK dar nu putea fi îndepartata. reconstituiam scenele dureroase zâmbind. ma distrug femeile. Eobert.. Era întotdeauna . cu obrazul lui de fata. înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec.. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti. încercaseram fiecare.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. compact înainte de bacalaureat. #vusese izbânda în teatru. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. vietuim din nou liceul. gura draceasca. ca sunt de-acum amintiri. ne-am adunat .. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. #m si garsoniera. 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. Se plângea. 'u fuma. 2rietenii lui cei noi . asa cum îi insinuasem eu. 3ite câte c. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute.imb. din necunoscut în necunoscut. prezumtios si dragalas. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi.# treia zi de &raciun. 5fta flatat. &e vrei. nici în sportsman. de a începe cu ei vieti noi. rautacios.. pentru ca avea obraz alb de adolescent. încretita de sprâncenele ridicate interogativ. la rastimpuri. înca. balurile. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza.emarea de a patrunde mai departe. de a ne desfata sau suferi. '-am timp. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. glas de scena.. Era înscris la 6acultatea de itere. cu buze carnoase. Mi. durerile si nelinistile sunt uitate. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. fireste. cu mult bun-simt si multa verva. nici în 8on <uan. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras. mai amareH. mai nemiloase. la "c.. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. . Era bogat... suferinta. melancolie ne înveselea acum. Invitatii lui 6anica sunt colegii.

rolele lui Eobert. &auta sa petreaca.. disciplinata. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri.iar s-o spui în aceeasi împrejurare. zvonurile orasului monden. 2retuirea vietii se marginea. apoi orice fraza pe care te las s-o spui.. se revolta 'osc. eleganta trupului. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop.E jenant pentru el. pentru el. 8aca nu m-am jenat eu. sa le sc. îi lipsea înca ceva. $%$ . #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. tu o puteai. aproape în fiecare dupa-amiaza. sa nu se consume. pentru ca nu-i sc. #tât. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu. . $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. prietenul meu si alti câtiva.impecabil îmbracat. 2rotestau si comentau. totusi. totul îi era indiferent. 8inu. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba.. 2etre. . cu o punga de fondante alaturi. întins pe canapea. 6enomenul e anevoie de înteles.. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii.e lasam sa vorbesti cum voiai tu.iriata împreuna cu Eobert. cu un neasteptat spirit critic..6oarte greu. mai ales.Si. Si judecata le-o marturisea pe fata. 'u s-a înflacarat niciodata.. care e..8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc. 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. Sc. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit.2uteai. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare..8eloc. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi. 2astrându-ti numele de 8inu. . . Se adunau. Spiritul critic îl ec. nu s-ar fi suparat. el nu muncea. sincera si. în odaia cu sofa si patefon. nu i-am dat un rol însemnat. Sfârseau cutii cu bomboane. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. 2e Mi. numai cât mai comod. eu te aveam precizat în minte. poemele prietenului blond. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. . dar numai tu le puteai spune. de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. toate capitolele care îi privesc. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. #ceasta ar fi daunat cartii.'u trebuia sa pui numele adevarate.imba. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine".imbând numele. &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. nu urmarea nici un tel. înainte de toate.ilibra sufleteste.. . pacatele. personajul romanului autobiografic. nu astepta nici o bucurie.imbi numele. 'osc. viciile. a prieteni tinea mai mult. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. 'u invidia pe nici un prieten. îi pot lasa numele din viata. 'u-l stânjenea nimic...una. mai ales. . Seara ieseau împreuna la spectacole. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. Era atât de greuH. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. .. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge... si ar fi fost un organism armonios si viu. se împotrivi 8inu.&uvintele nu le-ai spus. . beau cafele si comentau articolul lui ". fireste. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt. nici sa nu se nelinisteasca. cancanurile. asa cum esti aievea.raznea". trebuia c. cu toate acestea.una.ail nu l-am înteles.

vorbi prietenul meu. 'u ne-a modificat. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe. 8upa aceea.. #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua..E complicat. 8e &e sa sc. . dar nici nu ne-a zugravit fidel. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit. realizat de doisprezece oameni. .. pentru ca ne-am departa prea mult.începura atunci adevarate polemici. vorbi el. elev de liceu. . . nu e menit publicitatii.. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului. pe care i-am citit în manuscris. centrifug. $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. &ititorul are nevoie de preciziune. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. Eomanul poate parea bizar.. niciodata. Sfârsind ultima pagina. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. Eomanul trebuie sa fie.iar ca ne-a pus numele atât de transparente. observa 2etre. mai ales. pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat.. 2reciziunea completa e trucata. 2acatele romanului. 8e altfel. a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. înainte de toate. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj.. si autorul. 'u vi le spun. raspundeam eu. cunosti. &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt.oate acestea nu au nici o însemnatate. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W.. 'oi suntem de acum personaje.imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj.e cunosti pe tine.8aca romanul e izbutit. în realitateK nu esti un observator bun. divergent.. dupa amanuntele spuse de dumneata. întrerupse Eobert. pentru ca. o sa avem prilej sa revenim. . Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. 2e mine ma bucura c. asupra noastra. . 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza. 2e tine n-am vrut sa te crut.#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. #sadar1 nici nu ne-a creat.. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. viu. în viata. Esti un . pe care nu-l va scrie.2rocedeul e riscant. 5ri. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei.Sa lasam discutia aceasta. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. . 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. nu toate lucrurile sunt precise.#proape asa cum esti în realitate. si înca multe.. . . aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop.. l-am g. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. de altfel. Mai mult. daca se va tipari vreodata. *a avea. între personaje si realitate e-ista deosebiri. . când nu întotdeauna mg intereseazaH. îi parasescK nu ma mai intereseaza.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. . sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. Mai întâi.'u cred. pentru ca nu l-am zugravit complet. într-un anumit sens si grad.icitK dar nu e asa. o suma de neplaceri.. sunt altele. la aparitie. . acest caiet.&ititorul nu se va putea plânge. #sadar.

. 'u are înca nici meritul donjuanesc.. 8inu e. #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga".otusi. totusi.. . .e-emplar perfect de ratat al se-ului.'u stiu. care zac în sufletul tau.. Iar pe tine te cunosc. Ma multumesc sa arat crizele. . personaj infam.#cel altceva nu ma intereseaza.. de cunoscator al tuturor voluptatilor. e morga. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut.Si daca... 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. rece.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. 'isPa. în felul lui. 2ersonajul câtorva voi fi eu. îi lasa sa creada ca acesta e masculul. ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu.3n adevarat discurs... . poetii sentimentali. .u mi le spui. . 'u e nevoie sa mai spun. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt. glumira ceilalti. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an.u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua. iar e-perientele nesfârsite. în fond. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. de o problema.. Eu am înteles de mult. de când te-am convins ca esti un geniu. de o solutie. . ai . pe mine nu ma cunosti. aproape atenuatizat ca spirit. mai e-ista si altcevaH . 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual.. . 8inu fuma si zâmbea.?@ci se lasa sedus. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert. aerul de blazat. de luciditate. oftând. *iata e lunga. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu.imb si te-am lasat aidoma. .. snobii.. .'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului... . în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica.. 8inu nu seduce.E un cicluH .&eea ce mi se pare nesuferit la tine.. care se bucura de admiratia masei si a femeilor. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios. de Vrn consumat.. profesorilor. taci. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste. în tine. nelinistile. 8on <uanii. de seriozitate. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu. 8inu a ajuns inert ca si Eobert. 2etru. . te intuiesc si te anticip c.'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize. . prieten al meu. &ând îmi spui. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. afemeiatii. dorit si asteptat. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale. 6als si stupid. de o cercetare.u îti destainuiesti slabiciunile du. .oti voim sa ajungem oameni mari. dusmanilor. nu mai e curios de o enigma. 8uduile te socotesc interesant si superior.#para-te. de o e-perienta. dar în alt sens. profesorul de logica. în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. . înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa.ului. #m sa scriu o prefata. mi-esti drag. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor.u.. E indiferent.. un ratat precoce. 8ar el perverteste constiinta celorlalti.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . pentru ca mi-esti prieten. 2entru ca fumezi. compromite se-ul. ca tip de mascul pozeur.'umele e prea frumos. care e-perimentezi de-abia câtiva ani.iar. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant.2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea. .. 8e aceea n-am vrut sa te sc.. 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj..

la venire. 8u. pietruita. #jungea. deprimat..# muritH .. nervos. complet si $%9 $%" vast.. în tine. Murmura. de ftizie. -am vazut.. strabatut de nourasi nostalgici. o sora mica.îsi aminteste de sora lui.. dureros de calda.. . 8iscutia s-a împartit iarasi. proaspete. 'imic nu e al tau. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu... notiunea barbatului..ii plânsi si sufletul sfarâmat. 'e revedeam din &raciun în &raciun.ii înspaimântati ai 'isPai. purtat pe umeri.i ispititi de cer. împrejmuita cu liliac înfrunzit.. . tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc.. nimic nu e autentic spiritual. 'isPa era nelinistita. M5#E. cu fabrici.6ireste. &urtea. 8upa câteva zile.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. p: undeva. cu bulevarde. #i dreptate.E a adunarea din martie. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor.. au si intuitia du. Si. umea care te admira. de vointa ta. în curtea tovarasului mort. albastru. nici banii. cu o panglica alba. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng. cu un rând trist ca o c. totusi. &um sa-l mângâiH . &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK .. strângând în pumn batista alba. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. 'imic din toate acestea la tine.estiunea donatiei.. Iar am tresarit. 'umai 8umnezeu. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise.8raga. prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. &irculând prin saloane. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea. stapânindu-si anevoie frigurile. Strada era lunga.. cu trotuare înfierbântate. ca sa plece la munte. care vrea cu orice c. negre. drept e-presia masculului resemnat. #vea oc. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori... 2lângea. daca ar vietui o viata subterana.ii. 8e câteva luni e tot bolnav. se întunecase sub flamurile cernite.oc.i frumosi...otul ti-e dat. în tânguiri. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie.ului autentic si viu. nici tineretea. 2e drum. nu te cunoaste. plictisit. &eilalti. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. WWI.. printr-o carte citita. &erul era aproape. am întâlnit oc. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump. #veam toti zâmbete triste si oc.. 0anuiam. #steapta 2astele. au nazuinte.'umai 8umnezeu ma poate scapa.... nici oc. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. 8upa-amiaza calda. au valori. cu batista pe buze1 . . au e-periente.ip sa i se cumpere casa pentru camin. pe strada.. cu cearcane. printr-o întrebare. când ne adunaseram pentru întâia oara. obosit. pe care o întelegeamH. # venit apoi masa cu belsug de vin. El. au sens. care au constiinta virilitatii..ul tau. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup. creat de tine. S-au înfrigurat amândoi. . cu brazde rasturnate. #m ramas fericiti pâna în zori. în curtea cu prieteni tristi. #m vazut si coroana cercului. 'umai 8umnezeu ma poate scapa. din clasa a cincea de liceu.aceam..emare. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid.. 0atrânul e nelinistit. . *icepresedintele primului comi-. aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea. zumzetul orasului cu parcuri.'umai 8umnezeu are sa ma scape.8e ce plângeH . 2rietenul meu îmi apucase iar bratul. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. .

mai cald si mai prelung.u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie.ristetea mea ma va stapâni în singuratate.'isPa.. am trup pietros. pâna la cimitir.. .. muntii ma asteapta. prietenul pângea pe mâinile doamnei. 8in curti se înaltau plopi.. ma oboseau trupeste..Si cât staiH ." .. în amintire.. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului.acerile 'isPai nu sunt reculegeri. . 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. a ferestre banuiam oc. singurul care Viâ intereseaza.'u. . ..*oi nu stiti ce rea e *iorica. 2rietenul meu începea sa asculte.i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort. 6ireste.. 'isPa o jignise.. acolo. . . 'u mai încearca sa se înalte iar.iar aici despartiti. 'u mai mi-e prietena.E stupid sa fii suparata pe o prietena. 'u merg singur. Monologul tau... alaturi de 'isPa. . am vointa cumplita.. ... senin.. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. $%: $%7 .ul si-mi rastigneau trupulH. 'u raspundea. Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti. în fata tuturorH . El e.u. 'u voiam sa înteleg. tinerete.'isPa..2âna la jumatatea lui mai. moartea ma stânjeneste acum. .in ei. deasupra. 'isPaK în patru zile.. 'isPa.. 'isPa.Sa nu mai vorbim.. Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii. 'oi suntem c.E adevarat ca pleci în ItaliaH . . ...#re sa-ti para rau ca ne despartimH . . &onvoiul se risipea..'u poate sa-ti lipseasca nimic. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. 'u am nici un motiv sa fiu trist. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece. Mi-a murit un prieten si un tovaras. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani. munca. . 'u mai vorbim de asta-iarna. . #mintirile nu ma întristauK ma abateau.. drumul de fier e proaspat si nesfârsit.Strazile erau iarasi înguste. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. 2aseam.'u stiu. ci disperari mute. Soarele ma încalzeste. de acum.#m sa sufar mult departe. -'u..Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH .. . te marturisesti zdrobita. tu tremuri.'u se poate. .8e ce îmi spuiH 2leaca4 . plecari. Eu îi spuneam. în dreapta mea. în mansarda. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea.#m sa plec si eu. # tacut iar...#i venit singuraH .0ibi e bolnava. 2rietenul meu îmi lasase bratul. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH . la vicepresedintele mort. mi-l poti împartasi. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e. e izgoneam. am cervice neînduplecata. când nu pot lupta..8a.ovarasii de drum cernit ne-au privit.. "5 noua primavara. mirati. 'u stiu. 8ar aici. Si apoi. .ândeam si alungam tristetile. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. . 8e ce sa fiu trist acum. soptii. scârbita. prin scris..8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata.. pâna la cimitir.. eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.

. iar nu în <urnalul de calatorie.iuri negre. c..Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. #u trecut câteva ceasuri. 'u mai pot apara meterezele sufletului. a celelalte morminte licareau candele. Se plimba. #i sa-mi scrii mult si. *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. îmi spun1 sunt tulburat. Ma înabus.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte.. .." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei. în fata gropii cu ung. . #i sa-mi scrii.ipul i l-am privit atât în amintire. &. &um scriu de senin marturisiri umilitoare. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. Mi-am batut joc. întorcânduma pe &orso. îsi pastrau geana sângerie. . 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc.radinarul îsi îmbraca ...rebuia sa tac zece ani.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. în strada. Si acum scriu aiciK fata mi-e draga. 'isPa. Si mi-e draga. si fata tot mi-e draga. 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim. E umilitor sa $%+ fii îndragostit. de Eoma. febra îl tulbura.otarârile mele. . îl stapâni..i si la par. cu capul rasturnat ca sa ma priveasca.Spune..otel. . WWII. #m citit cea dintâi pagina din <urnal.otel.Iti multumesc. peste zece aniH.. 8ar acum. e jignitor. "noapte buna". cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna. 2oate sunt nebun.ot ce scriu acum sunt minciuni.. da.oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng.. cu care s-a întors de la congres.Mi-e draga4 'isPa tresari.. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras. 0anuiam buc. cu plansete. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate. *orbise 'isPa. pe cer.. Iar se sc.. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. .iparosi." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor. mi-e draga. deasupra capetelor. în vânt de seara. cu privirile pe c.. Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . 8ar am pierdut iar c. &âtiva nori.. . Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. E rusinosH 8a. 6ata mi-e draga. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. Eu mi-am stapânit bucuriile. M-am tulburat....&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. nu mai stiu precis c. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa.ipul fetei. ..imbase. întrebându-le1 "8e ceH.. e penibil. Era acum nostalgica si linistita... cu bulgari.. 'isPa. dar peste un an. de .. ..#m vazut lumina..ii. 2oate sunt obosit de drum.emând primavara. .ipul feteiK si fata mi-e draga. înserare în cimitir. Se apleca spre mine.ip de fata.îti amintesti cimitirul din IasiH. Stiu ca nu sunt nebun. 8ar mâine. la apus. aproape de nebunie..ete mari de flori scumpe. #m alergat.. asteptând stele.roparii îsi asteptau plata. întorcându-ma catre . #m avut aceeasi tulburare ca ieri.. #m venit sa-ti spun "drum bun". M-am întors la . de mine. încât a început sa se stearga. l-am cautat si l-am privit iar. . . Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar. si. #leea cea mare se nelinistea.aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. singur. 6ata necunoscuta mi-e draga. nu e asaH. 2resedintele fu purtat pe brate. . 'isPa. mi-e draga. #cum. Mi-a zâmbit. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c.

'isPa. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. Iata.. cuprinsi de nebunie.. 8in intuitii. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire.. cu lecturi. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i. aceasta o simtK sufar stupid. 'isPa. #m înfrânt nebunia. /otarârile n-am sa mi le sc. e împlinesc cu greu. noua si agera. sa-mi marturisesc... 8ragostea trebuie sa ramâna. mi-e draga. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. 2entru ca o spun eu. cu oboseala. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain.iar pe 'isPa.. Mi-e draga. #re sa treaca. cu nebunia.. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. c. ci stapânita..." Insula &apri. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei. 8e aceea mi-o spun mereu. Mi-a fost draga si mai mult la mare. cu nemultumiri. în tren. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele.. . *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu.recitesc . /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. eu nu sunt îndragostit.. &ând mi-amintesc de c. Sufar.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. Mi-e draga.otul trebuie sa treaca.. îmi spun mereu1 totul trece." 2e vapor. fara sa-i observ desertaciunea... 8ar încurajarea mi se pare neg.. Ispita e puternica. au ajuns e-periente. 2oate au sa-mi piara nelinistile. 8rumul mi-l voi urma. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. ca aceasta fac. #cum.. Stiu ca aceasta e dragostea.eara straina. 'u stiu care parte din mine s-a sc. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc. uit orice altceva. încerc un sentiment ciudat.. . Ea ma mângâie.. în vagon. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste.ipul fetei. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii. 'u pot lamuri nimic. cu ispitele cartilor amuzante. si simt ca va ramâne în suflet.id caietul si sa privesc #driatica. ca acesta e sufletul meu. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc. 'u e umilitor. 'u e adevarat. Mi-e draga... fara sfârsit. ca o g. de acum." 'oaptea. Iar eu nu sunt oricine.. cu pretul a oricâte îndurari. fac si eu.otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste." "8aca se va observa sc... Multe gânduri au ajuns acum sentimente.inuita de remuscari. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama. &um l-as putea rosti. cu revolte. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus. singurul în care ma încred. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. 8ragostea e vinovata. *a trebui sa înc. #m luptat cu somnul. spre #ncona1 "'isPa. 'u vreau sa înteleg nimic.imbat.ioaba. 'ebunia mea nu este dragostea. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani.imbat. *oi tainui pentru altii. trebuie sa ma cred. 'u ma voi teme.it. nici o biruinta c. cu poftele trupului meu tânar. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH. .." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat . Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. "Mi-e draga 'isPa4.otarârile. 6ata nu mi-e draga. la Iasi. ci eroismul.imb. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. &uvintele sunt stupide. &eea ce fac toti. tainuita si neîntinata.

&âmpurile se înaspresc.ea realitate1 eu. .ilia. 8ar mie teama. dar îmi ramasese mântuire. singuratatea mi se însenina. 8ar a fost numai o criza. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot. departe de oras. a sc. s-ar putea narui.. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. aproape de mine.5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca. ME8I.ot ce am facut pâna acum. enigmatice. mai putin original. oricât de lunga i-ar fi agonia. acolo. . &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga. WWIII. 8aca nu.ot ce încercam sa uit crestea în amintire.. care m-a tulburat mult.. sfârsita dupa miezul noptii cu . . fara sa uit si fara sa plâng.ului meu.inuia. Eestul sunt ipoteze si jocuri. îmi purtam singuratatea pe carari.inuie mai mult si mai adânc. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet. barbar. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma. intentiile.otarârea celui care stie ca odi. &ealalta.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. urias. 'u disperam.. 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. padurile se însângereaza. $9! . începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. #ceasta e lesne de înteles. nadejdile. iar nu la dragoste. Sunt un nebun.inui în van. #cum. s-a pogorât iar seninul.E3 853# . 'u trebuie sa-mi rapeasca timp.#. 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare. #m fost si la sc. îndurând ploi reci.na se va pogon o data cu moartea. toamna ma c... apoi prin #ncona la 6iumeH." R . îmi urmam drumul cu pasi durerosi. Singuratatea ma c.Simt4 8aca se va observa sc. 2lecam. c. nemultumit de ceea ce face. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele..oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". viu. pe care am vazut-o rar.oate anticiparile acestea n-au rost.it.emari pe sub castanii umezi.icit dorurile. 2ublicam ce era mai putin viu.otusi. si de acolo la 'apoli.ândul acesta a întristat-o mult. cu pieptul ros de dor nemarturisit. va pieri. #laturi de viata dura. prin orase de 8unare. *a pieri. asa cum am ?@enuntat si eu. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt. dureroase. asurzitor. . *ara petrecuta în rataciri. dormind prin stâne. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua.. mijloc de împlinire al marelui meu gând. Ea m-ar primi. mai putin pretios dintre paginile scrise. 'isPa va renunta. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c. si ma c.iar.IE 2E'.it. 'imeni nu poate afla. cu un caiet si o carte. '-a înteles nimeniK nici 'isPa. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. si nu sotK de aceasta sunt sigur. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari. . &elelalte erau confesiuni stranii. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. de-a lungul bulevardelor. *reau sa ramânem prieteni. prin manastiri. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie.eltuind putin. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. #cum. înnegrite. cu nelinistea. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni.ândind la durere. tovaras c. Si n-am plâns. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. Eataceam prin munti. Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. alaturi de vec. si sufletul ei creste din semintele du.

#stept sa-mi scrii. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii.3 2#E. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic.. 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. departe. #steptam înca o ispita. fiica. S6ZESI. 2âna atunci. 'u stiu. Iata. Eenuntarea se împlinise. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. Si voiam sa râd. sunt eu. 'u stiam nici eu de ce plâng. prizoniera. mi-a pierdut urma. Ma osândisem. singuratatea nemiloasa. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti..E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu. Ma voiam om depasit.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. si ti-am împrumutat cuvintele. prin taina care ma sfâsia.II I 2#E.itlul acestui capitol e fals. pe strazi. . la tovarasia noastra. Si mi-ai fost nesuferit. #ici. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. astept. nu stiu. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. #fara. Eu asteptam un fapt . dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. #m stat . n-as mai scrie povestire. se va lumina sufletul eroic. scrisul. *ietuiesc aproape singura. cu pumni strânsi. 2utin îmi pasa de toamna de afara.. &ine stie ce pun la cale. voi aprinde lampa. 'u ma e-alt retoric. iniile. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. &u aceasta pagina se înc. în timpul sarbatorilor. amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. . e toamna. 8ar poate e tristetea celui care întelege. 'u cunosc.Simtind apropierea eroismului. fara sfârsit. care sa o întareasca. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. 'u voi scrie aici nici o meditatie.alucinat. stiintificeste. &ele ce am îndurat. 'u înteleg de ce te-ai înc. într-o curte necunoscuta. E destula tristete în mine.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine.. între carti. M-au îndragit toti1 mama. 'u poti banui cât am îndurat eu. în durerea suprema. . ?@ &u fata linistita. e-perientele ultimilor ani. pe câmpuri.. fiu. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. ma trudesc sa scriu ca tineH. nepot. sa le multumesc. Ma supraveg. sentimental. 'ici Eadu nu întelege. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. ci jurnal.imbasera. fruntea purtau fiecare o masca. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte.otarâri. Si nu stiu ce astept. 8aca as continua. #stept . la Iasi.u îmi ascunzi ceva. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii.. fara sa observ.emari si de biruind asupra slabiciunilor. alaturi de o familie mediocra si fericita. biruiam. 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda.eie povestirea celor doi ani de e-periente. îmi ajung zgomote din strada. 6amilia care m-a stapânit. sa fiu vesela. cerul e vânat. 'imeni nu putea patrunde dincolo. 8upa ploaie. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. de c. în mansarda. adica. taina. Stii ca. Si privirile se sc. 'u stiu cum se va sfârsi. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. în curând. cuta sprâncenelor. pâna la plecarea mea.eam etic. îmi coltu-rasera fata. care m-a ospatat de sarbatori. unei singuratati austere.otarâtor.

sa lacramam pe un trecut. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. Sunt tot atât de stupid si eu. salutari de la 'isPa. vizita la cerc.i s-a strâns inima.. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare.. 'isPa.otarârile. de vinul prea vec... . 2oate vin si cu 0ibi. #m fi stat amândoi. studente din anul întâi. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara. în odaita ta calda. 'isPa. 'isPa.. care filozofez nostalgic. când tu dormitai zâmbind. de alegorism e-cesiv. aproape de doua. pentru ca îti sunt mai mult..iul cercH.. pentru ca tu râdeai prea mult.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul.aidaroff. si râsul nostru sting.. 2. studenti din anul întâi.Si venirea lui Eadu. de prietena ta care a fost fericita. 2entru mine. pe care nu le cunosteam.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic.rebuie sa ramân eu însumi. 'u fii prea magulit de izbânda.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. în loc sa încerc a-ti scrie o ... de neprie-tenie. "6lorentele" casatorite. nu ma poti mustra. 'u am uitat nimic. . #sadar. &âti mai ramasesem din vec. ai plecat a doua zi. nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe.. nici tie nu tiY! voi destainui. 8ar m-am înfrânt. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . .. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad. de sarailiile prea dulci. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec. 'onora asimilata Societatii medicinistilor. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie...u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese... *a fi o intrare cumplitaK prudenta. multe. 'imeni nu-l cunoaste. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti.. . nu e asaH Spune. Si apoi. Stii. Sa-ti amintesc mai multH. de data aceasta.u iubesti faptele mari. sala cu perec.. 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept. *oiam sa te vad.. #i venit la cinci. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. . straine si fericite. Si mie.i. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. ..S... 'isPa. Esti revoltatorK dar numai atât.. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei.i noi. *iorica. #sa eram si noi. fericitaH. Si ar fi stupid sa ne întristam. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. 'ici venirea ta în amurg. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. 0ibi. $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile. #r fi fost asa de frumos. 2âna atunci. 'isPa. nici prea lungi. care ne socoteau logoditi.. Stiu ca te vei plânge de obscuritate. 6armecul se înzeceste în tacere. . Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. &re-de-ma.. 2resedintele bolnav... ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda. prelungit cu vin vec... sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. 8e atunci. comitet nou.i. .o saptamâna la 0ibi. iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita.rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. dupa miezul noptii. ceasurile acelea au însemnat prea mult.lipsa.. Mariuca. care ne priveau obraznic. .. 8aca am ramas departe de tine atât timp. W*I si /istoire de la langue... 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului. vrei sa-ti scriu.. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe. 'isPa. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept. îti sunt cel mai bun prieten.

Si sunt atât de trista. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . # fost original.scrisoare frumoasa. atât de tânaraH. &riza nu e. înca.. dar sufletul meu ramâne al meu. 8ar n-a fost asa. a fost pricina claustrarii mele.. 0uclele scurte fermecasera perna. 'u stii ca înteleg greu fara tineH. nimic nu se uita. 2rietena buna. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. 8esi. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. 2rietene. de gândurile tale. calm. eu trebuie sa ramân singur. însa. #stept. #r trebui sa povestesc. fara sa stii.. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten.toti trebuie sa-mi fie straini . 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. singura. . 'isPa..iar g. 0anuiesti multe si poate c. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie.i-ai amintit întoarcerea de la manastire. când esti. de ce sa plângi. m-ar întuneca pâna la ura. spune-mi. daca te fac sa rosesti.. si apoi m-ai lasat singura.u ma vrei mare. ci numai se linistesc tulburarile. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. . toate acestea au sa treaca. 'u te preface ca nu întelegi. senzual. Mi-esti cea mai buna prietena. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. un singur gest.. . 8e ce te-am sarutatH .u. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald. în singuratate. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. Eu ma razvratesc împotriva ei. aproape de despartire. I* 'isPa.sa-l dezvaluie.. oricât te-ai supara tu. pe care o ascult.otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei.u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze.otul trebuia sa-si recâstige vec. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. . n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. singuratatea. ceea ce ma .icesti. scrisoarea ta m-a îndurerat. #i adormit. înapoi. multe carti care trebuiau citite. . 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa.ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. izbucnit spontan si dureros de lung. Singur. 6ireste.. si vin mult. (. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. Si plâng. înca. care m-a înspaimântat. se asculta .ilibru. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. întotdeauna.iul ec. cu pumnii framântati. cu aceeasi pijamaH.. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. #i adormit cu mâna sub obraz. provizoriu. întoarcerea acasa. #m îndurat si eu. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. nu primesc pe nimeni.. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. de pretuirile tale. multK am îndurat cu oc. cu umerii încordati la masa de lucru. înca. S-a petrecut. 2entru ca aceasta e vointa mea. dimineata. Si eu aveam mult de scris. #cum. eu pe jet.. #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele.e voi vizita. înainte de linistea mea. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . Mi-ai facut. nu te uit. 'isPa. si prajituri. tu înduri nostalgii prea deprimante.ii aprinsi. Sufar mult.. aproape de zori. 'u-mi lamuresti nimic. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia.. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. 2rietenia noastra ramâne. de ce nu vrei sa întelegiH. nu e asaH.. 8upa cum stii.. multe viziuni care trebuiau uitate. 8aca. trecuta. 'u mai pot fi cea de acum doi ani. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. 'e-am sarutat. Iarta-ma. asa cum faceam eu în copilarie. numai pentru noi doi. nu ma pot întoarce. ai sa întelegiH 'e-am sarutat.

Ma desteptam diminetile. multe. de mediocritate. la sfârsit. #ceasta se va sti dupa cinci. tu cu prieteniile cele noi. usoara. 'u stiu. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH . un sc. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. de apropierea ta.e rog sa ma ajuti.ie n-am sa-ti spun.imbat mult. nu mai ma pot preface. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. cine stie ce voi face. 8e acum. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. Stiu un singur lucru. #s fi voit sa fug. apoi sarutul sfios. ca toti ceilaltiK si eu. te saluta prietenul tau. 8e aceea trebuie sa ne despartim.. E jignitor. de oameni.. te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. si pentru tine.. cât mai mult.. . '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. iar tu în vreo tara calda.S. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. de trupul tau.ilod.ânjeam zi dupa zi. &artile sunt mari.. si pentru mine. 2rietene. 'isPa. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. când eu voi pleca în 'ord. #m suferit. #ltadata eram trista. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta. sau o notiune. toti înteleg ca sunt trista. se prelungesc vizitele pâna seara târziu.concerte împreuna. citeste. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic. apoi îmbratisarea patimasa.. 0ea tot mai rar. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata. nu se va înc. îndur acum crize pe care nu le înteleg. 8e ce.ea ta prietena. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec.inui. nepasatoare. se strânge înfiorat palma prietenei. El e singurul pe care îl primesc. ostenita. S-a sc. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. . #cum. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine. sa ma aperi. sau vei ramâne aici. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata. apoi logodna sau colajul. ispititoareK noptile sunt lungi. ci vointa mea. foarte rar. 'isPaH. . sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. un resort launtric sau o a-a. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o. 'u se va rupe nimic. prieteni austeri..eia nimic. . de glasul tau. nu se va pierde. 'e vom scrie. îi lipseste ceva. 8aca îti trebuiesc carti. *reau sa te simt vecin. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. 2. în mansarda. sa fug. pentru un rastimp.. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. zece sau cincizeci de ani.. Ma întrebi daca lucrez ceva. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. ti le voi trimite prin Eadu. ma c. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH .. Sunt stupid.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. 8eparte. &ine stie ce banuiesc.

otarârea mea. #celasi prieten. Eu nu te pot vedea atât timp. 'u. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o.. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori. mai ales de catre colegii din cerc. cât timp sunt trist si tulburat.e.#m venit la tine. #cestea spun ei.. sângele si du. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti.. pe strazile cu soare. 2. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. cu petreceri. ori anulat. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. 8e aceea lupt. te rog. '-am putut citi nimic în acel ceas. 8upa socoteala lor. . dar n-am surprins nimic deosebit. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. 'u-mi scrie.S.u cunosti .i fericite. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni..rebuie sa ajung. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec. *II . în curtea cu zapada. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale.. 'isPa...îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca.. cu pomi. . 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. . disperat. colegii de la cerc. ci îti scriu ca dimineata. upta începe. un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta...u. 'isPa. 5ricât m-as însenina. pomeneai de "carnea. cerul si scrisoarea ta m-au c. oricâte ispite m-ar încerca.. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. eu trebuie sa sufar. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. într-o curte alba.. îti strânge mâna. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic. 'u sterg nimic. dar nu-l înteleg. ai înnebunit asta-toamna. Se sopteste anume. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom. cu perec. daca ai cu adevarat vointa.inuit amar.otarâri de ale mele. Ma înspaimânt. . etica.sa ne despartimH. cât sarutul final staruie sa ma mustre. nimic de *iorica. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. uita. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. Si apoi. prelung ca o agonie. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator. Eu am voit. #cum.inuit iarasi. sentimentala sau cerebrala. 8esi. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. *I 'isPa. nu e asaH. nu sunt erou. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. care ma socotisem aproape linistit. când ai publicat acele pagini de scandal. 'ebun erai si mai înainte. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors.. întelege. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare . singur aici. 'isPa. în cel mai alb oras. am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna.na la unul din . E stupid sa ma plâng de consecintele unei . si durerea mea. si când totul a ajuns iar amintire. îngâmfat cum esti. te rog. 6ireste.i-am spus prea mult. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. tulburarea n-a trecut. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. Eu. 2rimeste sa ne întâlnim iar. într-o iarna cu câmpuri. ca esti nebun... nu vrei sa te tradezi. m-am c. 'isPa. #i sa te surmenezi. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH.. cu sali luminate pâna în zori.

cu buze foarte frumoase. . E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. asupra unui tânar dragut. In orice caz. de atunciH Sa fie acel sarman sarut. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. 'isPa. si am nevoie de creierul si sufletul tau. Eu astept lamuriri precise.i si buni. de un prieten pe care îl pierd. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta... cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. înainte de a te cunoaste. care ti-e prieten etc. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi.. 2e mine ma poti primi. M-am sc. &u cât o citesc mai mult. de gândurile si încurajarile tale. Stii ca sunt femeie. #cum. '-am sa te mai vizitez.. cu atât sunt mai tulburata. cu rugaminti de îndragostita.imbat. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta. acum. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. &artile le înteleg alaturi de tine. sa pot evolua singura. fara imbold. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. si tu ma zapacesti mai mult.u. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. eu vreau sa ajung o femeie de elita. n-am sa ma supar. Sunt eu. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic. nu mai sunt. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. *reau prea mult ca sa pasesc singura. E umilitor. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. #m fost ca doi prieteni vec. cum ai suferit tu fara . #stept primavara cu inima strânsa. 8e ce te-ai sc.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. E greu. iarasi ti-as spune multe. când eu scriu ca tine. de care ma caiescH 8ar uita-l. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. E prea târziu. 'u pot face nimic fara sprijin.. 8aca tu vrei sa ajungi erou. Mi le-ai povestit. fraze si continutul notiunilor. sa te întreb. 'isPa. 3niversitatea nu mi-a dat nimic. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti. aceasta ti-am mai spus-o.. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. care ai e-altat prietenia. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. 'u pot face nimic mare..rieg sau fara &omentariul lui 8on guic.. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. asupra unui domn care ma cere de sotie.ottel 'u-mi esti prieten. care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi. uita-l4.mediocrele tale romane. niciodata. 8aca as sti sa scriu. #s avea atâtea sa-ti spun. 'onora. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum. 6ireste. prietena. cu vorba vie. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta. &um le-as putea scrie. Si nu alung tristetile . #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta. prieten eremit si rautacios. Iti sunt prietena. cu fapte. te porti ca cel din urma dintre prieteni. 8ar mi-e atât de dor de ea. cu îndemnuri. si înca prea tânara.imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu.

. si acum vrei si tu.u esti perfecta lânga mine. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. piere.u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la . si c.. Sunt numai un puritan si. sa ajungi o femeie superioara.otusi. #stfel înteleg eu. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. . trebuie sa pasesti singur. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. 8e aceea . Iar.iar cu riscul de a parea în oc.. epuizata.. îti accept formula.emarile lui nu pot fi înabusite.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. 8ar nu-l vad cu putinta. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit.ist. iar trupul se insinueaza. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. si nu stiu unde sa ma întorc. 8e aceea. e calea libertatii perfecte. . 2oate. nuH. multumiri resemnate. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare. luminata de un sens spiritual. menirea femeilor.ii celorlalti o vicioasa. la . te vei simti sfârsita. .. 'u trebuie sa te simti jignita. pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. îti marturisesc. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede. sa te mângâi. pe aceasta cale a libertatii perfecte. 'u ai deloc dreptate. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. . eu am voit. pentru ca femeia se orienteaza greu singura.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. deprimata. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine.desi ma doare sfatul acesta. oricât ar fi de superioara. care sfârsesc prin a se suporta si c. c. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. în lipsa unui alt suflet prieten. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si. emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. te vei lasa aleasa. 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. luând si daruind. #m acelasi dispret pentru sot. E adevarat. 2oti ramâne pura. #ceasta e soarta.otarârea mea si sa ma apropii. multi ani. poate. nu ma vei uitaK dar. fecioara. care culege resturile (a fost altul înaintea lui.iar împrieteniK o fericire calduta de camin. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. $"$ $"% mâncare calda si copii.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. 8esi eu cred altfel. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. nu se mai împrospateaza. 8ar am ajuns prea departe. 8rumul e greu. când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. #m cel mai sincer dispret pentru amant.decât scriindu-ti. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil.. a fericirii prin abrutizare spirituala. . 5 femeie. &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc. spui tu.

. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica.nit sa urc treptele. &a sa-ti plac. . dezorientata. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început... ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. o sotie bogata si inteligenta. asa cum mi l-am sc. un fapt nu ma supara numai pe mine. #cum. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . asupra unor pasaje ciudate. 3rasc si mai feroce. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. Ma simteam atât de fericita.. #i uitat. 6ac totul ca sa-i plac ei. _ .u vei gasi. lupta dintre cele doua patimi a trecut. sa ajung. si tristetea s-ar preface în bucurii. pentru ca. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. Erai acasa. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. nu ma vei mai întelege. ti-ai sc. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. dar le ascult. de . . covârsitoare1 fericirea noastra. vec. ca nu mai raspunzi la scrisori. aspra si mincinoasa.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. ce s-a petrecut cu tineH.. Si ti-am marturisit. .. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. deodata. în ultimul timp. ci si pe ea. Ieri am fost la tine. la curaj. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. o prietena tulburata. ne vom vedea curând. la creatie. de asemenea. . de acum. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase..întoarcere. iar nu altul." Sunt sigur ca ai auzit. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. începusem sa ma bucur de primavara. ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. am citit mult. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul.ie ti-am marturisit. mai târziu. *oiam sa-ti fac o suma de surprize. sunt 2etre.u stii ca eu n-am sa primesc un sot. pentru ca asa scria în bilet. puterile mele de munca sunt înzecite. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. nici un pic de bunatate. din cartile daruite asta-iarna.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului. 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea.. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea.oate acestea sunt triste.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre.e de doi ani.isa. în plina criza. nuH e îndur si eu. 8e acum. scrisoarea ta. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut. ca vrei sa pari original. Si apoi. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit.u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit.imbat si eu. fara ajutor. îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. 8e ce nu mi-ai desc. Mi-am însemnat pe o fâsie de . si trebuie sa-ti vorbesc.. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. dar esti aproape nebun. ..ârtie multime de întrebari. WI 2rietenul meu. Si. 8e altfel. 'isPa nu te va putea atâta la munca.imba gândul. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH. în vreme ce le scriai. 2rietenia noastra. 2etre. nadajduiesc. si apoi usa era înc.

Magia cuvântului îsi va face efectul. e libera. ma înspaimânta. prietena ta. de care ma dezlipesc pentru totdeauna.. M-am . WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. asa cum a visat eaH. te sângera. 'isPa e perfecta.e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor.. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. Sunt mai trist. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei. $": Si cu toate acestea. 2ot scrie. 'isPa mi-e draga. 8ar si eu sângerK singura.prietenie. în orasul cu acoperisuri întinse.oate e-perientele. singura fericire pe care as putea-o astepta. c. 'u pot crede în realitatea fericirii.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu. cât m-a torturat si m-a ispitit...icindu-i sfârsitul. nici . 8intr-un capriciu. mai scriu aici câteva pagini. dupa ce m-ai îndemnat. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. pentru mine.. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. de asemenea. m-am simtit atât de singur si parasit. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. 'u pot s-o gândesc. trebuie sa renunt. #cum. . s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4.imb.e urascK esti încapatânat ca o bestie. de mângâiere. e frumoasa...otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. sa alerg. Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. 5r.rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. Eu. nici s-o simt. îti recitesc scrisorile.. în primavara. Mi-e teama de fericre. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. mai mult ca oricând.. .. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga. 'u se îndrageste decât o singura data. tragicul e efectiv. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. eu. sunt atâtea flori. 2rietena mea. Ma gândesc tot timpul la tine. dar mai înseninat. nu o vorba desarta de continut. lamuriri finale. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma.. 'isPa.... dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.iar fara sa fim soti.... doi ani. sa-ti fiu aproape. asa ca sa înteleaga 'isPa. înecata în ceata. naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. 2entru mine. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil. &um poti ramâne în mansardaH . cu tristetea care ma copleseste.. Simt ca. fara prietenul meu.otarâri nebunesti. care nu am putut tacea pâna la urma.. 8ar eu nu pot crede în fericire. . m-ai îndepartat. 'u te înteleg. nici c. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la ... si vacantele. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. asa vreau eu. atât de cald. trupului care se razvrateste.. . E atât de senin afara. încât voiam sa cobor în strada.. 'u stiu ce am sa fac... cu atâtea daruri neîntelese. g.ovarasia 'isPai ar fi. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita.iar daca ti-as spune ca te iubesc. .. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc. Stiu. mi-e draga.

Ma voi coborî iara si în lume. nimic nemarturisit.na numai la mine. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. nostalgica. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. Eu ma simt dus de meniri. WIII 2rietene. eu sportsman. 8e abia mai am puterea sa scriu. $"7 Si apoi. M-ar c. nu m-as mai fi reînnoit. pe care am stiut-o cali. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. as fi voit s-o am necontenit lânga mine. 'imic din seninatatea sigura. &red ca am scris multe fraze obscure. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. inedit în mine.iar daca as putea crea lânga 'isPa. cu plânsul neputintei. am fost asa cum voiai tu sa fiu. ostenit si istovit. amara. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai. pentru ca ma aflu sus.. Singurul tau prieten. #s vrea sa ma admire pe mine. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. Ma simt naruit. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. . Si apoi. '-as mai fi putut munci. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. sfarâmat. când eroismul nu va fi numai o tinta. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Menirile ma poarta prin vointa mea.. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. 'u ma voi feri de ea. cu disperarile si înfrângerile deprimante. #m fost puternic. lipsit de e-periente cerebrale. cu valorile si nazuintele mele. aproape. totusi. mult. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi.i. totusi.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. ti-as marturisi acum multe.. îsi trimit <urnalul meu intim. sensul vietii acesta e. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. de acum. crede-maK am fost foarte puternic. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. împotriva vointei mele. prefacuta.. Mi se întuneca mintea. Iarta-ma. pentru ca asa vreau eu. 'isPa. distanta pe care o admira ea. modela.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. pentru ca nu-i pot împlini c. In putini ani. în mine. 'ici nu mai recitesc. de departe. înfrâna. 3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. sobol munci tor si orb.o spaima copilareasca. Mai târziu. puternic. eu pictor. nici reculege. *iata mea va fi întunecata. aspra. #s fi ramas tot timpul lânga ea. c. în toate aceste atitudini. aspra. Eu nu pot crede în fericire. sobra. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi. M-as arata cu pacatele carnii. iarta-mi tot ce ti-am scris. #cum. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. în iubireK iubire din pricina si. care atunci îmi scapau. în mine. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. la începutul unei crize. 8ar de ce trebuie . sa nu-mi ramâna nimic strain. sa n-o dispretuiesc.in si. #s fi nelinistit. întâlnirea cu 'isPa. a fost tragica. 'isPa ma admira. pe un pictor sau pe un sportsman. calma.inui 'isPa. mult. '-as rabda sa admire pe un tenor. poate. 'isPa m-ar cunoaste larva. cu fata descompusa de veg. o ascult. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. cu slabiciunile sufletului. fara sa se depaseasca. 8aca eu as sti sa scriu. #s vrea sa fiu eu tenor. Mi-e somn si tremur de oboseala." R 'isPa. ani. m-as simti umilit. sa n-o urasc.

realH #m putea pleca mâine. se uita. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. #propierea noastra de trupuri si suflete . care am fost atât de slaba. mai ales. #tunci când vei fi obosit.. . 'u trebuie sa ne despartim. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba. . 'u duce renuntarea pâna la nebunie. # mea.. întotdeauna.iar sa le visezH 2rimavara. 'u ne mai putem desparti. citindu-l si recitindu-l. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti. asa cum e sufletul meu acum.u m-ai creat. 'u esti pentru mine sotul ideal. . *om astepta vara. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. eu care aveam nevoie de tine. ai sa-mi multumesti. pentru ca te stiu un barbat. asa cum ai voit tu. care sa ne înlocuiasca. pentru c. 'isPa4. #s plânge mult. . slab. mult. sa transcriu anumite pagini. . Eu ma simt a ta. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. le pot spune sincer si fericit. sa ma daruiesc tie. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH.. asa cum vrei si cele ce vrei tu. te c. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. 8e ce sa ne despartimH . acum. asadar. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. nici curtenitorul priceput. nu ma sfiesc sa te cer. mare si creator al luminilor mele. altadata. 'u vom gasi. m-ai creat. ci pentru ca te simt puternic. nu e nou si nu e.numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun. si care nu ma puteam înalta. 8e ce nu ma ieiH #cum.eama.u îmi spui ca îti sunt draga.e-as vrea stapân. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. . &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta. ma simt înca trista. &ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara.u ti-ai trecut probele vointei. 2oate sunt. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. si sufeream. nu e asaH 2entru ca. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. orice fata se îndragosteste. 'oi vom fi soti. sa le înfrângi. mai definitiv. atât de izolat. asta-noapte.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. si nu sunt umilita. 'u e frumos asaH 'u e original. tu puternic. si din pricina mea. va fi de acum înainte rodnic. 8ar nu mai e nevoie. si vom pleca. *iata ta îsi va pierde sensul fara mine.emarile sufletului tau. Sunt bogata si sunt libera. 2e mine. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga... M-as târî la picioarele tale. nici unul. &riza ti-a trecut. nici logodnicul suav.. care ma fascineaza si ma stapâneste. <urnalul e al nostru... 'u mai ai nici un . pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita..inui." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. dar sunt si altceva. nu ar fi putut fi altfel. tu nu poti spune decât da. dar fara martori si fara oficiu.nu va dauna operei. deprimat.u stii. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. te voi mângâia. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. . 2entru mine. 2rietene. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c.. Stiu ca tu vei izbuti. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc.. #s fi dorit. fericiti.. eu aproape de tine. fara sa lase urme. .e vedeam atât de sus. când stiu ca tu suferi mai mult.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. 8e ce sa te c. Mai târziu.

. .ii îmi lacrameaza de lecturi.E# # III-#B #zi. prietene. stie ca 'isPa nu mai e trista.ilor. felicitari si salutari. în gradina.. împreuna cu logodnicul tau.imbat. florile de liliac s-au trecut. C aprilie. întunecati. S6ZESI... . sa colindam. . *izita *ioricai. încercând sa patrunda dincolo. Iar sunt trista.. . de multimea caietelor scrise. #cestea ti le scriu acum. *estea am aflat-o de la Eadu.eama fericirea. 'u stiu. Stii ca eu ies atât de rar". 8ar nu va fi decât fericirea.inuit destul. Ma simt rusinata.S.. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna.. zâmbii eu. împreunaH . rataciri pe tarmuri...motiv sa te împotrivesti vietii noastre. #s vrea sa-mi vad prietenii. S-a înspaimântat de slabiciunea mea.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi. înca o data.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri.neasca. disperat si neobosit. 8ar tu trebuie sa vii.i-am spus atâtea. încât am început a le rândui pe podele. &âte nu vom împlini. . 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici. si am sa-ti zâmbesc.. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc. frumosi si bogati. E suparat ca nu i-ai împartasit direct .ertium non. 2. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante.. 8e la 0ibi. Eu am zâmbit si i-am spus1 . #m fost destul tristi. ci râde. Eu astept de la tine fericirea sau moartea. '-ai dorit tu. 2rietenul meu ma privea atent. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt. ucreaza la #cademie pentru licenta. 'u mai stiu nimic. 5c.. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi.e-am c. o vizita. 2rietena. Sunt palid. sfârsita. seara. 2e amândoi ne c. slabit si mâna îmi tremura. .u nu mai ma poti lasa singura. . din adolescenta. #stazi m-am plimbat mult pe strazi. am muncit ca un nebun. noaptea... ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. de tremurul mâinilor. 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. ca nu mai munceste. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa. cu geanta plina de caiete si carti. lacramând fara sa înteleg pricina. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult.II # II-# A2#E. care e 'isPa ta. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. .otarârea ta. #s vrea s-o mai vad pe 'isPa.e voi ajuta întotdeauna. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH . printre munti.. R 8e la + pâna la $G aprilie. nu mai stiu nimic. &um ai putea spune nu. R $$ aprilie.e cer.3 2#E..u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam.. sa plecam.. &artile s-au adunat atât de multe în rafturi. te vreau. cu mineH . pe ape.e-am ales pe tine. . sa îmi vorbesti.#i sa te surmenezi. ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. 'adajduiesc ca îmi vei face. nu stiu ce sa-si scriu.Mai ai mult de lucruH . . îmi esti drag si îmi esti stapân.ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita. cu obraz proaspat. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna. de cearcanele oc.

nica.. asa e firesc. înca. . &e mult l-ar iubi....3ndeH . o carte la o luna.imbarea lui Eadu ma înspaimânta.e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. &ine ar putea sa ma biruie. 8ar mai sunt câteva luni.. si înc. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca. 'u stiu si nu cred. îl iubeste.'u....rebuie sa traiasca.. va pleca acolo unde o va trimite Ministerul. în oras.otul se uita.. care rascoleste acum #cademia. Si 0ibi îl iubeste. cu destinul... #ndrei aproape a zapacit-o. . 8e 0ibi am auzit vesti triste. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun.. în toamna plec. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi... îndârjit în lupta cu mine.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH.. . . acolo unde ma duc. cu pieptul larg si umeri tari.'u ma razvratesc. înduri acum melancolia sfârsitului universitar. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina. . #i sa începi o viata noua. cu nume. înca.. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru.. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si . 8ragostea lor a durat doi ani.. în adolescentaH înc... 6ireste. cu lumea.. 8ar e asa de trist. . Si nici nu-l cunoaste... &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori.. are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie.. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite.*iorica. cu rosturi politice.. ... . a unui profesor de liceu..*iorica... Si anii au trecut. *iorica mi-a marturisit si tristetile ei.2âna în toamna. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista... îmi sfârsesc tineretea stupid. 'u plec. nu e asaH.eierile sunt totdeauna triste. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani...... .. aici. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala.rece.. poti ajunge oriunde. . în criza. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. fara sa fi cunoscut o primejdie... sau transfigurând-o. sa rataceasca. ca nu o iubesteH R Sc.. o durere mare sau o bucurie mare. stupid de repede. iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns.'ici eu nu stiu. 2entru mine. Ea. însa...ei o epoca. &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. poti pleca.. Si cât ar lucra.. upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. . *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. 8ar nu e tristH . atât de pacatos.u esti baiat. cu oameni noi.. în cel mai bun caz. Eu l-am îndemnat sa plece singur.. . si toti cunosc prudenta lui #ndrei.. atât de repede. . E greu. ucigatoare. #cum fiecare apuca pe alt drum..Stiu.aidaroff se pregateste pentru barou. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile... &um n-a înteles. atâtia ani. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri.aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite. ci sa dai valori mediocritatii. te razvratesti zadarnic... *iorica. Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini.. stinse. daca ar avea un sprijin. 8upa licenta. Mariuca asteapta o casnicie pripita. ti se par stupide.. a încercat ultimul mijloc. poti cunoaste tot. *iorica a plecat tot atât de trista. . .. 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita. 8ar euH. acolo e sfârsitul. 8ar e.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta... Sunt atât de fericit sa ma simt tânar.. cu locuri noi. toate acestea trebuie sa se întâmple. 8e ajuns. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum.oti îi cunosc dragostea. proaspat.

#i început sa vorbesti ciudat. parasite acum cinci ani. #cum doi ani o îndragisesi. mai calda.'u te mai recunosc. #m cerut-o. . nu se poate4.. . Misticismul lui Eadu.. . cu o dedicatie stupida si dragalasa. mansardaH. aproape de înserat. de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc.'onora... scoate-ti tot ce vrei. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit..'u se poate4. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa . si. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad. fara aparare.#cum nu se mai poate. dar ma înspaimânta urmarile.. Eu îi simteam trupul încordat. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri.'onora. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. #m ales cealalta cale..icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. . #m despicat genunc. .ii mei.. e inutil sa te prefaci pudica. 8e unde îmi g. I-a sarutat fotografia pe strada. Mi-a aratat fotografia lui. Sunt logodita. pe bulevard. de purtarea mea. în mansarda.&u atât mai rau pentru logodnicul tau.. casa se darâma. atât de întunecat. mai patimasa.iceam tulburata. . 5 g.. iar sufletul vast.. sus...'onora.. #minteste-ti. cu care se va casatori.. sincer si direct.. . &opcile de pe umeri se desc. E prea vec.ai la mine4. si-apoi sa se . #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. de primavara.Scoate-ti bereta. sa mai mediteze.si am plecat.e. 3itase obraznicia mea... am întâlnit pe 'onora. vast.. X .ii si i-am stapânit coapsele.'u. fara disciplina. ... Eu nu pot sa ma duc la Ea. în toamna plec. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur. tremurând. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. . ci tortura. îmi placi si mie. voiam sa te sarut comod. #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite. 'u linisteste. Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu. R "X Mi-a zâmbit..rupul i l-am frânt. . îi astept la mine. pentru cea din urma oara. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu... . Iar linistea nu si-o va gasi. de simturi.isera singure..#cum ai sa vrei mai mult. R #zi. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa.. nu însenineaza.&a un prieten.. bruni si speriati. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. &alugaria tânarului nu e o alinare. *a pacatui în manastire si mai mult. dupa ce plec eu.# început sa fie cald în mansarda ta.. #cum sunt logodita. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari. . .'onora.. mai puternic decât vointa mea.. Sa mai astepte..otarasca. $:$ $:% &e-am simtit eu atunci..#i sa fii cuminteH . .îi înteleg gândul. I-am zarit sânii. 'onora a fost astazi mai frumoasa. 'u vrei sa vezi. # început sa râda. . mi-a luat bratul ... 'u ai amintiri în odaita meaH. .'u se poate.

ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. umea vasta. 6uga ta nu e o dovada de vointa. doruri. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . mare. #colo. 'e-am desfatat trupurile. pentru ca sufletul e transfigurat. încât cuprinde într-însul dureri. cu atâtea amintiri. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. de ce ai facut astaH. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. #i fost atât de slab. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. nici darâmarea casei în care am copilarit. si te-ai logodit. pentru ca sufletul meu e atât de vast. #ceasta era barbatesc.u nu ai biruit. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. din sensul pe care îl dau eu lumii. între carti. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c.u nu poti întelege pretuirea biruintei. logodnica celuilalt plângea. . înainte ca eu sa sovai. R 8in scrisoarea catre 2etre. eu nu am nevoie nici de plecare. Simt vara în mine si în arbori. 'u ma întristeaza. nu a adevaratului suflet. 2lecarea mea nu va fi fuga. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. 2riveam pe ferestruica. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. #cum. înapoi nu ma mai pot întoarce. #cestea au trecut..judece. cu e-amenele trecute.8e ce ai facut asta. 'u o e-altare provizorie si trucata. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. într-o zi de reculegere. în orasul cu ispite. ci un fapt las. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. . din acel oras departat si imens. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. 2entru mine esti înca un învins.ipuite. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge. toti sunt tristi de vara si de despartiri. din ultimele e-periente.. nici logodna 'isPai. audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale. Si-mi scrii ca te simti puternic. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului. ci o meditatie. Ea nu e vinovata.inuri. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. slabiciunea.. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. ai s-o uiti. sa rupi logodna. înjurai meu. #m toate motivele sa fiu trist. nu fuga. nici plecarea mea pentru atâtia ani. E-altarea izvoraste din îndurarile mele.. înfrângeri. 2entru mine.rebuia sa ramâi aici. nostalgii. în patul meu. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. 8e altfel. si sunt totusi e-altat. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea.e-a mântuit mediocru si umilitor. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. a sufletului nascut din trup. a mansardei cu amintirile adolescentei. Si simteam tulburarea nestinsa. #poi. ci ai fugit din lupta.inuie mustrariK ai fagaduit. o reorganizare a mijloacelor de lupta. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. efectiv. . nici de fuga. ai înteles greseala si ai fugit. . umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure.. #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins. &laustrarea mea nu a fost o fuga. 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. bucurii. acest cuvânt e-ista. E umilitorK va fi o uitare organica. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. ". încât ai urât faptura care ti-a dovedit. #mândoua sunt tragice.

#m plâns. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce.arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. pe mine. la sc. &i fericit. Ma gândesc la rastimpuri la ea. ma înalt iar. sorb vazdu.u ce mai lucrezi.ot ce staruia adolescent în oc. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa. istovit. care am pasit mult mai sus. despre care aflu putine vesti. Studiul nu m-a alinat. 2rietenul meu. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. oareH 'u-ti sunt. 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste.. netulburat de ispita dragostei. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . vei îndura umiliri si înfrângeri inutile.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa.. pentru ca eu le voiesc îndeplinite.ile tinuturi. m-am târât la picioarele ei. înca. . ocuiesc aceeasi odaita. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe.eltuit tot ce aveam. 'u . cu atât voi fi mai fericit.nesc oc.ii oameni. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume.. îmi odi. 'u voi uita nimic. Si n-am putut uita decât acum. mental.. 'u stiu nimic de la tine. #m întârziat mult de vorba. în fiecare ceas. Eram aproape de nebunie. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. am vrut sa uit. Studiaza matematica fara sa stie medicii. dupa un an.ot mai departe. Mi-e teama de prietenul nostru. Eu. sarat. de ce sa plângH 'u mai am doruri. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. #m fost înfrânt. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. de vec. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez.." R 2rietenul meu îmi scrie. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit..raiul meu e simplu si aspru. pentru ca dorul se preface în realizare.it.ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris. de sinucidere. M-a întrebat de tine. linistit.. 'u fericit în sensul comun. dupa rataciri în care mi-am c. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. Eatacesc pe câmpuri. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. E singurul lucru care pretuieste în viata. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga." R #stazi.. &u cât mai mult se vor aduna amintirile.#ceasta o spun eu. la aceeasi gazda de acum doi ani. Simt ca sunt mai amar. bicisnica si mediocra. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit.. '-am fost un singur ceas trist. dar e senin. *oi pleca. .eiata atât de amar. m-am rugat de ea. #cum.. eu privesc soarele. Eu pot sa gândesc acestea. ".. &auta linistea. .. ci numai credinta. am fost calcat în picioare. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda.ii membri ai cercului.na. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. Ma voi întoarce sarac. adica eu însumi. pazeste-ti-o. crestin si dornic de munca. E foarte rau bolnav. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. pe 0ibi.. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. . lânga logodnicul ei. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. asculta-ma1 nu iubi. pe buze a pierit. . *ei suferi mult. Sunt mai adâncit. la vec. pe 2aul.recând prin ausanne. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. #stept roadele. 'u am stiut ce sa-i raspund.ii în mare. de ce sa ma tulbur. tot mai sus. pe #ndrei. 8e ce ne-am uitat noi. Esti fericit ca poti lucra în ti. $! august. altii.i. pe frunte. .

amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. raspântiile cu vânturi.Merg.0una dimineata. alaturi de mine. ratacirile pe câmpuri.eia cât de curând. fara tânguiri. înlantuit de lume. în gara. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. poate.. la gândul unei despartiri.i viorii.. si îmi zâmbea numai. rece. . #stfel vreau eu. de cuvintele pe care i le spusesem. #flând ca plec. $:: $:7 #cest caiet. si trist.. zvârcolit de c. Soarele. în dimineata întâlnirii noastre. 'u ne-am întrebat. #m zâmbit si eu. sa glumesc. si am ramas. al unei seri de toamna. si cerul înalt. sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. creierul si sufletul meu o capodopera. de aflat. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. Sunt pamânturi care ma c. si câmpurile aspre. câmpurile în toamna. Sunt atâtea de cucerit. . acum stapâneste. al unei livezi înflorite. #m ajuns. se va înc. veg. R .oamna e senina si calda.. si ele au trecut. apoi mi-a scuturat mâna. &alm si retinut. # fost senin. privind. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. serile. început într-o zi de vara c. câteodata.otarât s-o ajut pe 'isPa. lumina. #m început sa-i vorbesc.imbata. care ma atâta. ma întristam la fiecare amintire. Eu sunt. &ele ce vad înaintea mea.sunt trist ca toate acestea au trecut. Mi-a zâmbit. . cu sufletul împrospatat de toamna. #ltadata. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. R 5ctombrie. de privirile mele arzatoare si stapânite.ârtie alba. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. Sfârsesc e-amenele. îl voi rasfoi.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. cu ovalul fetei mai trist. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet.eama. culegând desfatari. . si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. asa cum îmi va fi drumul. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. sunt insule care ma asteapta. voios. #m vorbit despre e-amene. îmi pregatesc plecarea.emarile tarilor care îmi sunt streine. de gustat. &aietul se va sfârsi firesc. si atâtea topuri de .. cerurile cu ispite. am întâlnit-o cu aceiasi oc. ispititoare. #m întâlnit pe 'isPa. 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. Eu o priveam1 era sc.oate diminetile au fost frumoase. frumoasa. am îndurat ani. .ândul de a ma crea. sa râd. câteva clipe. #cum.ile. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet.oate fagaduielile le împlinesc. înca. cu buzele mai palide. Munca. .. Era atât de tulburata de întâlnire. cu bucle negre deasupra fruntii palide. 'isPa. #l meu e. . pe tarm ma desfata. încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. aici. Ea era tot mai trista. # sovait. Eu eram . pe fereastra vagonului. si am dreptul sa aleg.inuita. cel mai bun prieten. îl împlinesc. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. fara strigate. sunt carti care ma doresc. drumurile care ma îmbie. 'isPa4. i-am luat bratul. fara entuziasm. 'u mai ma simt singur. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul.

iul de lânga lac unde mi-ai g.în câteva zile.... prevestindu-ti fericirea în mediocritate.. de mediocritate...ii unei icoane.Si eu vreau sa ne înapoiem.. #m mângâiat-o pe par. stiu. . înfrânta de mediu. acrama. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc.. . 8ar sufletul era de acum senin.8e ce îmi vorbesti. cu vânt rece. . sa-i spun ca mi-e draga. .'isPa.. . se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze. ... fericire comoda... nu mi-e teama de padure. Daream nori albi adunându-se.. #s fi voit s-o mângâi. #lege tu cuvântul.u traiesti din amintiri. nu. 8rumul ma îmbata. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta. Si se apropie ploaie.&ând pleciH . pe prima pagina.. nu pot fi fericitaH...'u. . 'isPa4 'u s-a mai împotrivit. 'isPa. zâmbind. Mergem spre gara.Eu credeam ca ai sa ma mângâi... ..Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. cu aleile pustiite. ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele... dureroase. &erul se . înainteH.&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie. f $:C $:+ ...#i sa uiti 'isPa. în cerul cu flacari reci..8e ce îmi spui toate acesteaH..ii se înfigeau în zari.. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie..... . E tragicK si reconfortant pentru mine. în anii prieteniei noastre.icit în palma. am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit..... în trei ani... acum când se vesteste ploaie. cu copii frumosi... Sa cautam trunc.Stii ce vreauH. #m lasat-o sa plânga. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita.'isPa. Si e toamna. si oc. legat în piele. de ce îmi spui toate acesteaH.. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet. Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua.... eram atât de naivi. . ma înspaimânta. cu frunze multe luate de vânt..Se apropie furtuna. vasta si ispititoare. cu atât sufletul se însenina. ..*reau sa-mi amintesc. si lacramile îi alunecau pe obraji.imbata....#mintirile se împrospatau. Stii.ii se adânceau sub lacrimi. . în oras de provincie. si bratul ei tremura. în padure se isca vânt de ramuri. vreau sa revad si manastirea si biserica. #tunci era primavara. 2adurea era acum sângerata. 5 priveam.. . 5c.. ca din oc...E stupid. care nu e cea pe care am ales-o amândoi..e stânjeneste cuvântul. Mergem spre gara.. .Si acum. si sus. 2adurea fosnea. Si cu cât se tulbura padurea. nunta mea e la sfârsitul lunii. era atât de frumos.. îmi ascultam sufletul razvratit.. pentru ca te va abrutiza spiritualiceste. .*reau sa-ti însemni viata. # început sa plânga. cu sot cinstit. niciodataH . 'isPa. Eram în anul întâi. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit. se întuneca. .. esti licentiata. 'isPa tremura tot mai dureros. dar nu vreau sa le împrospatez. 'isPa. iar n-ai sa fii.. eu te mângâi.... 'isPa. ai sa ma ajuti. 'u stii ca atât cât e-isti tu.. o data. .. *reau sa mai vad o data.#i sa uiti. . Ma înaltasem atât. dar care te va face fericita. dar eu traiesc din viata..

alta casa .întunecase. Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu.. la orice pas în odaita scunda.. Mi-am ales numai câteva plicuri. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. 2ovara amintirilor piere. Eafturile sunt acum goale. 2loua. cu orase. i-am strâns iarasi mâna. mi-a aratat cu degetul obrazul. Mansarda mea pare ciudata. pe care abia îi începusem. &um ne-am împrietenit. 'isPa plângea. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. #m iesit la câmp. de studente timide. . 3n . e proaspat. blând... si lectura timida a celor dintâi pagini scrise..ârtii. . iarasi ne întâlnim. 2aseam amândoi. zece ani.. 2e urma. musc. eu zaream tari cu lumina.8a. adolescenta. în gara. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara. #i mei s-au risipit..ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. &artile au fost coborâte în lazi. si noptile de adolescenta. zvelt. e nou... Eu îmi simteam sângele razvratit de frig. trecutulH. tari cu zapezi. . de obraji. patimas de tot ce voi afla. /ârtiile din sertare. în trasura. iar mansarda mea se va narui. &âmpul era întunecat. .ii înserpuiti pe oase. îng.. nu-mi voi mai recunoaste strada. <urnalele din liceu..inuia padurea. Eu plec. a vOnit Eadu si s-a întristat. Seara. îmi gândeam drumul meu. 'isPa4. -8a. 6ireste.. Marcu si 2etre la 2aris. 'isPa. . eram puternic.. 'u ne-am vorbit pâna la gara. singur. copilaria.. .. . 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica.. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. &oridoarele se lumineaza de oc. ridicându-se.. 8e-a lungul copacilor loviti de picuri. globul de la lampa ridicat. 'u cunosc pe nimeni. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. liber. 0anuiesc în perec.. ploua. S-a apropiat trenul. Si vântul iscat din munti c. . Ma simt usurat.se va înalta.înalta si cenusie . Intorcându-ma. adunate si scrise vreme de zece ani. tulburati.Si ne despartim de acum.... 8e ce sa-mi amintesc.. trebuie sa plecam. umerii încordati. caietele cu povestiri si gânduri. patimas si odi. 5rasul se înseninase. cu fruntile plecate în ploaie.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara. si a zâmbit.2entru cinci. si adunarile prietenilor. 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor.rebuie sa plecam..nit. 2riveam cum ploua.esuite într-o lada. de zâmbete. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. Eram numai noi doi în sala de asteptare.. #m plecat. alaturi de lacramile 'isPai. cu iarba pustiita de soare si bruma.otul e viu. 'isPa. nuH. . 'isPa. o data cu mansarda.i.*ine trenul. R 3ltima zi si ultima noapte. #m sarutat-o pe gura. &adrele au fost coborâte. ranita. proaspat dupa ploaie. lung si dureros ca un geamat. de tot ce voi stapâni în anii tineri. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada.. Eram puternic. în locul casei batrâne.a revedere.ile stânjenite de oc. ciuntita. 'e-am urcat în vagon tristi. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. câteva . pe strazile reci. o parte ma vor astepta în podul bunicii.emetele se fugareau deasupra brazdelor.

înspaimântatoare în ispite. cu tufe de liliac. 8rumul ma îmbata.Esti copil.Sa te gasesc sanatos. deasupra patului fara iconita. obosit." #m zâmbit desc. nu plâng.ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. .recuse miezul noptii. . de #junul cu bucurii. &i ma simt numai obosit. de colinde. .ii. devinez toujours". si între filele pasaportului.. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu. sa ma coboare în gari necunoscute. Eadule.isa.eama... cu geana vânata.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara. la cele ce va trebui sa împlinesc. alaturi de o padure si un râu..ârtii multe. Easfoiam . încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa.renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. 'u ma înspaimânta nimic.. umina îng. . &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. ma desteptam.otul e înainte. $7G $7! El a plâns.. .orino. Ma simteam ostenit si strain. Soarele se pogoara..eneva. cu dedicatia1 "8evinez.. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. . în fiecare dimineata.eta între rafturile goale. Sufletul meu e aspru.prieten la . pe amândoi obrajii. de 0ibi. Eevarsari de viata ma înabusa. El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet. 'u sunt trist.. alrulla .. 5c. nici lacrami. înainte... frig. In fiecare noapte.oamna e senina si înalbastreste padurile. . vast si senin. 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.. ma voi darui. printre oameni straini noua. simt fluturari de meniri. Eadule. 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos.. vasta si diversa. &erul e acum însângerat si calm. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. . îi banuiesc pe ceilalti.Eadule. nici tristete. o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. neodi. sa cutreiere.Eadule. Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate. înapoia mea. S6ZESI.. *iata ma atâta ca o primavara perversa. Eadu lacrama. #cum. din liceu.. eu l-am îmbratisat. &linceni.. Se darâma doar zidurile. M-am înc.rebuia sa ma grabesc. 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit.inat soarelui care sa înaltat în cerul rece.oate gândurile.. alaturi de fotografiile din copilarie. *iata ma c.. . în lumea noua care ma asteapta. în orasul strein. risipiti prin oras. . Sa ne despartim. 'e-am sarutat. &aietul îl voi purta cu mine. ratacind. #m pus cutia în lada. #s vrea ca trenul sa alerge. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. scriu aceasta ultima pagina. de *iorica... în zori. !+$C !l-l+ februarie . -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. &eilalti.nit. voi renaste.. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc. ca sa nu-mi vada oc.. fumând. Se întrista amintindu-si si de 'onora. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. ma destept. Se facuse frig. din 3niversitate. în zori. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport". 'u las în urma mea nimicK nici amintiri.

rafturi de carti. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget. în copilarie. eu sunt singurul elev în clasa care nu învat.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. enesK g. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului. 8ar azi. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica.i si trec mai departe. Si 6abre îsi primise odata..imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti. Eu l-am început astazi. întors acasa. &el putin asa credeam eu. fara pic de remuscare în fata raului. . 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine. In odaita mea plina de unelte proprii. lenes. îmi pun mâinile în urec.oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii. &auza n-o stiu nici eu. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. si bune. $7 octombrie !+$! .&e filozofie. borcane si eprubete. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut.S-apoi e si "lenes". studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. în dosul meu auzii1 . &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. cele mai multe rele.. caci de câte ori sunt ascultat.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . au început a se gramadi asupra persoanei mele. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. desigur. rotund si tuns ca-n palma. astazi !$ noiembrie !+$%. enes4 Eu sunt. iar cuvintele "lenes" si"mediocru". întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a. ma rog 8omnului sa fie astfel. Eliade . nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om.oata ziua am fost suparat. m-apucai de studiul meu favorit. caci astazi începe greul scoalei. lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . 8a. pe capul meu de elev în clasa a cincea. bineînteles. mi-am dat seama cât se poate sc. renumele de "lenes". dar efectele le simt si le îndur. si rele. dar dupa alte conceptii. "monser"4 &urata nebunie4 .icii ca se vorbeste de mine. zoologia. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. Mircea ci. enes.

crimile navalesc.ii. în lumea celor care nu graiesc. s-a facut. cu lampa aprinsa... dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p..et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat.ie posi-tive de #. &itii pâna seara "p. ca se poate foarte bine sa-mi sc. ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere.rupul trece fara a ma baga în seama. la scoala. . 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. ma dau la o parte. în lumea instinctului si a inteligentei. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. drept în fata baii. fug.. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon. fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc.. surescitat peste masura. de mândrie. dar nici de bucurie.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. dramatic.. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. cearta. uitând ca mâine poate m-asculta. Mâine. ma sculai.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. insecte si larve . &u tocul rezemat de buza calimarii. Si-aici mi-au venit lacrimi. ultima injectie cu fierul înrosit. tinta cercetarilor mele. Si când ma sculai. Iar lenesH 2âna cândH Si.. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau.micul meu muzeu. poate ma.ilosop.. desertai flaconul. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. 8ar. iar la urma. cu cotul presând gresit un pac. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire. am iesit din ascunzatoarea mea si. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica. 6ara a fi citit ceva.. ultima picatura de otrava1 lenes. începui de-a dreptul pe caiet. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes".. scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar.. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta.. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele.ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare.recu un ceas si. *azând ca ploaia nu înceteaza. în sfârsit. .. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu. doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului.ilosop. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. am luat nota noua. improvizat dintr-un borcan de muraturi. enes4. în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare. adormisem.... #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . nici de suparare. ce s-a facut. ma dezbracai de pardesiu.. enes. ca s-o termin.. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. în lumea muta în aparenta. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. ca-ntotdea-una.

în meleagurile dimprejurul 0rasovului. &ând ajunsei acasa.unis. precum si aspectul .. când tata veni si-mi stinse lampa. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. ca c. mai ales ca odaia se cam racise. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate.erborizam multumit. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. care numai la poezie nu te predispunea. timpul4.. în . am pornit-o la e-cursie. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie. cu g. începui seria a doua a Souvenir--snlor si. Mâine4H &e-o fi mâineH #. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua. ma vazui silit sa ma-mbrac..iu-meu în picioare.. trebuie sa ma culc.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea.inezul dupa ce sia mâncat orezul.imeric a doua broaste moi. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre. caci toata ziua astazi am fost trist. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. când în loc de trandafiriul cer al . . 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet".. Sâmbata. ma visam în vacanta.. entuziasmat din ce în ce mai mult de . si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. când m-am sculat.unisului. morocanoasa si ploioasa. . îmbracat foarte rudimentar. cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. !. Eram pe 8uminica. fui foarte deziluzionat. prelungii sedinta pâna la opt. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. si astazi. 0ucuros. 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. .etele lui unc. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez.iculul automat ce conducea. care venise sa faca studii. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara. 8a. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga.. 8ar. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . studiai pâna la unsprezece. cel mai înfocat optimist. 8imineata. % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut.oata noaptea ma visai. în sfârsit. la e-cursie.

un omulet fara barba. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. încercai câteva mazurci.. In gradina. cu toate acestea.opin si i-am cântat introducerea. în pat.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus.ilor. care. Eu nu mai auzeam nimic.ii blânzi.armasului". nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. tufe. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. ceea ce am si facut repede. cu oc. #m luat atunci Marsul funebru de &. în fata o gradina cu verbine si petunii. desisul fara umbra al ". nespus de trista. Si tunelul fosforescent atât de frumos.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. Iata-ma din nou sus. ca jarul. rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. #fara a început ploaia. aiuramK mama nu mai contenea din plâns. *isam. de colegi.. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare. iar vântul îsi c. si-n mijloc un tunel imens.armas din Souvenires. unde as fi lucrat fara frica. cu parul blond si cu o fata trista. '-am putut mânca mai nimic.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . ma gândesc.. si arini. iar lânga el un baietas. se vedea prin el ca printr-un geam.. o mâna îmi ridica capul. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti.inuieste prada. pâna ce c. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. iar doctorul doar îngâna1 . 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian.rei zile am fost bolnavK am avut febra. cu fata în sus. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica.. Mi-e mila de bietii copaci. ampa e stinsa. afurisita. 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. dar cu toate acestea $7C . plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. ca ramasei mult timp ca sa-l admir. brazdata cu milioane si milioane de oc. cu toate ca e-ista. dar sunetele erau false. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi."*irgil al insectelor". de viclenie si intrigi.. 'u simteam nimic. fara teama de profesori. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o. ca sa nu mai plâng din nou.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. 3n singur lucru ma c. 8ormitamK ca prin vis.ema la masa. înconjurata de o întreaga armata de copaci.5boseala nervoasa. &u coatele pe masa. pluteam. dar parca eram treaz. poate sa capete o. în dreapta o alee de liliac. peste tot ceata luminoasa. pierdusem notiunea timpului. 2e drumul spre &ampestra. de te apuca fiorii. mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. auzii pasi pe scara. în loc sa studiez. iar batrânul e 6abre.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . jos ca un gol nemarginit în care.. într-o ceata luminoasa. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc. ce trosneste.i stralucitori. dar cu o e-presie de ciuda. . Sunt "eu". 8in cauza prea marii temperaturi. iar în fund. de ce nu m-am nascut la munte. nu ma ridicam de la masa decât seara. cu potpouri. citeste prea mult. când ma c.i.

#cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina. poate sa capete o. #cum. un smoc de foi oficiale. sub prete-tul unei prietenii. îsi epuizeaza fortele în .. c% vine acum doctorul .. #4 m-apropii.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria... simt o durere usoara în tot corpul meu. spirit este. nota si coroana. în catalog.#. în fata se întinde tunelul. . nu se vedea nimic... acuma nu puteam defel întelege ca as fi om. privind prin ea. . Si ca sa-si vada idealul. vorbeste despre ce-a citit. puiule.. iar daca vad ca au învins.. #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul. "#4 ai venitH.. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. &ine esti. încep a-l lauda. euH 3n nimic. pe care nu îl pot atinge. infinit. doamna. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta.eata. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. îmbuibându-se cu nume proprii. recurg la tot felul de lucruri nepermise.4 Mama.$7+ nu cadeam. trei istorii. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata.în tunel. luminile tunelului se stinsera. tunelul. dar faceti reteta aceea si puneti-i g. de doua ori invizibil ca si razele. alias si de . privirea nu întâlni nimic.unelul. înfiripau o vorba-doua si se esc. 2ericulos. unde.. nici poetic nici moral... nu e bine. el premiantul. prin nimic. zice-se. nimic.. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. se crede cel mai cult om. te doare rau capulH ." 2arca se rupse ceva din mine.. parca pierdusem ceva... nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea." *roii sa trec înainte.. puiule..&e ai. de altfel... dar un ce neînteles ma tintui în fata usii. "interesul lor"... &um e aiaH Ma privii. E rau. . . îmi punea mama g.. ceata se întuneca si. sa-i poata "sufla" la lectie.# fost un vis. în jura-mi.. înaintam pas cu pas. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam.ivau..eata. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. carne este. fara sfârsit.. oboseala nervoasa. foarte periculos." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.analitati fara de nici un folos. nici macar o ceata. a-i tine partea în discutiuni.'u ma mai cunostiH Mama. încetul cu încetul. si visulH. &ând le dadeam ziua buna. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra. în timp ce ma apropiam de o desc. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". cu mare seriozitate si prudenta. pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii.3ite ce e.. numai si numai sa ajunga. tunelul.. . &eea ce nu e bine. în aiureala. Iata viitorii oameni de stiinta.. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit. 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. sperând ca. si ceea ce s-a nascut din spirit. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta.. am ajuns4. localitati si ani. Si viseaza vedenii.. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note. %G noiembrie !+$! a scoala. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat.. culca-te. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. o durere vie simtii pe frunte.. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor.izatura înc.

o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul.. cât de . #. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. fire independenta. daca nu are protectie.ipertrofiat. baga intrigi. &a sa ajunga. etcetera. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia. dar care totusi ei i se par periculoase.âda e realitatea. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. un infim vierme orb. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. asa. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume.oza. caci nu intra în caracterul meu.4 8oamne4 Eealitatea. da. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. iluzii niciodata realizabile. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. îmi strabat creierul. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. sunt tot trist. mai mult sau mai putin materiala. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine.ir sau asa ceva. "Ei.. realitatea. premiantilor. gânduri ce nu-mi apartin. iar peste !G-l" ani. în clipe libere. eu am învatat. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine". a fost comun. etcetera. la un început de neurastenie. ce numi placea sa fac ce faceau altii.ide. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. ca sa scap si sa ajung. deci prezentul. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. tot dus pe gânduri. 5 putere neînteleasa pentru mine. din fruntea statului. mai mult ma întaresc. luciri razlete. zâmbesc. fie el analitic sau nu. 8a. toate portile li se vor desc.politica. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . #tunciH 0ine zicea bietul tata. când fara a medita nimic privesc cerul. 2entru mine. care vor conduce universitati.. cu c. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. 3n om sucit. prin munca m-am ridicat aici. ci împarte numai dusmanii. ca în alta încar-natie eram fac. eu am învins. lor. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. de cred în metempsi. 'u stiu ce-mi spune mie. ajunse pentru mine curate c. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". niciodata n-a fost îmbucura-. un egoist .. torK daca n-a fost rau. dintre care foarte putini merita numele.. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. nu leaga nici o prietenie trainica.. de ce. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. pe care însa toti o acceptau fara discutie. Si acum. cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala.inuri." #ci nu minte. fara nici un înteles. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. lupta.

Maiue. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. &um desc. #fara. de multe ori ma gândisem ca. &e-ai cu biata pasareH &e.. . "'u se poate". în timp ce eu. ca apoi sa se materializeze. sa mi le amortesc. o licarire de lumina. . 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte... &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. . nu ca era aproape. ba ceva mai mult. marele centru. mai ales regiunea oc. dar iar m-am îmbolnavit. dar asa. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult. uitând ca am ceva. daca.. ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. si daca. cu toate acestea.. &e. arunci când s-o apropia. *ointa.ii. prevestind o ameteala produsa de ger. sa moara cum zice ebon. si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean.ilor. ninsoarea n-a mai încetat. "eul". dar nu pot. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe.e-istenta. dar numai în vis. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum. mai orbi$C$ $C% toare. S-asa e de bine. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep.. &redeam ca m-am facut bine. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. Ma doare îngrozitor capul. 8e ceH forta... ce grozava ar fi moartea atunci. . când mai repede. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic. eu ma duc la Sosea..ideam oc.. sa încep sa râd. sc. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. pregatind totul pentru somnul lung de iarna. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei. bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia".inuri sustinute numai de o singura nadejde. fulgii se astern.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte.. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.ida.. &âteva idei mai le memorez. #iureala ma cuprinde. &ând încet. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. nu citi afisele de pe garduri. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi..... sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. crezi ca se uita la tineH Ma.H încep sa tremur4. cu mai multa ferocitate si neîndurare. nu te încapatâna. #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. izgonite de partiala aiureala a capului. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte.. ca iar te obosesti.aide. câteva calorii. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. carbune sau . învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om. 8urerea începe din nou. ninsoarea a contenitK o simt. bineînteles.idrogen.i-am spus. o durere naprasnica îi silea sa se-nc. ai si uitatH Ei.imbând la iuteala directia.. atunci te pregatesti pentru nemurire. dar stii ca e nostim. Mai tii minte cât te-a durutH &e. îi vad culoarea si cantitatea. asta-mi place. ca acum ma întorc. din lipsa de subiecte de meditatie. de c. umina persista din ce în ce mai tare. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea.. atunci îti e-plici atâtea si atâtea.

ca sa vesteasca semenilor ca februar. dus pe gânduri. 2entru nimic în lume4 Ei. am iesit sa ma plimb.iceasca macar în departare. fiindca m-am vindecat. ei. piticul subpamântean. nu mai minti. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos..imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . Stam si. fii cuminte4 .elelor sale.odoronc-tronc.iul1 "Ei. se micsorau si-si sc. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. impunator.ele. pe tine. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. încet. copacii luau crengutele pudrate drept g. privindu-l. dându-mi e-presia unui condamnat.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc.6ugi.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. asa. fara voia meaK priveam aleile albe pustii.. . al carui ideal e "sa fie de piatra". ca o tarancuta vesela. ce zici.albiturile . niste "du-te vino" fara nici o vointa. jos pe la radacina. . dar apoi se resemna. apoi "con molto alegretto". facut anume pentru maretie. pe 6urnica ce de mai erau. ei. !G decembrie . începi cu amenintarileH Di.iulul ca un tata. facându-i cu oc. Eezemat de banca.. acuma-mi placi." începuse sa ninga. mai omule. atunci dormi. trebuie sa te ascult pe tine. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume.recui mai departe agale..it lacrimile.iocei si. . &ica "surmenaj". l-a înbra-cat asa. asteapta carabanirea pulberei albe.aci. au încercat sa-i sc. de-aici. vesnic independenti. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici. zâmbii. însa. acoperite în parte cu troiene. Ei4 acum taci4 .. zdrentuite si umilite. . încet. începeau concertul. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati.riumf de la Sosea. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca. .. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. leicuta. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. /ei. de gemeau mugurii. .eta. niste imponderabil calduros.e-ai suparat.eata. C decembrie #stazi. tot certândumi gândurile.. Ma. 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. care.. da prost ma crezi. care înjura atât g. Maret.ei. întâi în adagio. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu. si pomii înalti. Si-n miopia lor. ajung la #rcul de . parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. ca ai fost bolnav din "surmenaj".. transformându-se într-un rânjet de mila. si-un ger. dar ma stapânii.se lungeau. iar când dirigintele citi biletul de motivare.iocei. ca doar n-ai baut gaz. "surmenaj" adica. daca nu cumva g. cu o mutra . 3itasem sa mai scot si sapca. priveam aiurit la colegul care. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. 2e data. dar zâmbetul mi se slei pe buze. fara nici un rost.ioceii s-au ivit. ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. rostogoli vreo doua sc. tufisurile transparente. nu vreau sa mai aud nimic.imbau forma. si-a trimis câtiva spioni. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. eu "*ointa". ca si ieri în pat. sa g. cu zbucium. cutremurându-se de bucurie. mascati în g. puiule. toata clasa izbucni în râsete. cât si soarele. &eH Dici ca o sa ma parasesti.prea te crezi mult.otarâta si vesela în acelasi timp. foarte bine. pe el. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. cu motivul "oboseala nervoasa"..

. le-a fost dor de tine. vazân-du-mi oc.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii.u esti bun de actor.4 bine ca m-am desteptat. asa se face între colegi. 8-aia esti nenorocit. bine ca mi-au venit mintile la loc. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c. &e de melancolie. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. mai ales acum.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c. ce bine e4 : ianuarie . dupa ce primejdia a trecut..ii rosii.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu. da bine stii sa te prefaci. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . da?@ profesoriiH 2e data îmi sc. &ica e un om nenorocit. Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa.iar pentru douazeci.8a.. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. eram. #. nu-i plac profesorii. fiindca nu stii sa te adaptezi. mai ales profesorii4.a-.0ine. la anomaliile umane.o.imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala. ce de melancolie. dar d-l ce e-amina notele. Esti nenorocit. c. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. 5bservai cum i se lumineaza fata.. Di. .et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein.. nu prea stralucitoare. fiindca face pe grozavu?@ si e independent. $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator.a-. . necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. colegi. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. nici.ârtie si la e-ceptii. baietii. ce filozofie4 . ce bine ma simt... sa ajung si eu ceva.iul. pot juca ruleta cât vreau. 8esigur. #dica. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. parca n-ar fi baiat de !" ani. nici nu ma mai doare capul. 8e acuma. felicitarile mele.ot. ce bine ma simt. întelesera.Di. da?@ tragic. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie.. % ianuarie !+$$ /a4 ..st tt4 0ine ca m-am desteptat. 0re. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul". colegii mei. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe . . pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. ma.a4 ce de prostii. #poi. ce de prostii4 /a4 . #lt . cu mâna pe clanta usii1 . sa minti si sa te lingusesti cu predici. în vacanta. când eroul plânge.. iar în clasa. începusem pe &onta.. ce bine. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za". #sa. #veau dreptate baietii.Ma-ngalbenii. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. bre. pe MaeterlincP si pe &.a-. bineînteles. mama..imbai fizionomia1 . desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. Eic..-n sus. pierde timpul cu e-periente. Si murmurai aiurit. #. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. -Di... dar sa vezi. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit. îmi pierdui mintile. "3n om"K ce frumos suna... .

pe lânga 0iserica ruseasca. asta merge la post.. nebaiat. manuale de anatomie si fiziologie. &e mai veste. sa ma fac fabricant.#a4 lume noua. mormaia din când în când. botanici. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta.ese de la vie et de l?@âme. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. cu gânduri omenesti. daca asa ti-a fost soarta. asa mai zic si eu. sus la pod. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. Sic cogito.lumestiH . . parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . te-ai facut si tu "om". ca sa iasa mai multe parale. acum nu mai scapi. 6oarte bine. mersei înainte fara nici un gând si cu oc. n-am oprit decât <urnalul". parte le-am azvârlit în pod. pot ramâne. poate. sclipind de veselie. Sa vedem. n-am ce face cu ele. Ei. manuscriptele parte le-am ars. curatele. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale. caruia nu-i venea sa-si creada oc. care va sa zica.-. 2si. cumatra salamandra. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite.2e masa trei volume din filozofia pozitivista. #m dat dracului . îsi mângâie mustata. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. Eestul.ii-n patru. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. . te felicit. dar vad ca te-ai apucat de treaba. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. sau sa urmez c.imia industriala.'u mai spune. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau.imii. atât îi de roasa. a revedere4 &u pas grabit. ca eu nu va mai sunt stapân. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost. adica nu. astea nu mai fac doua parale.ilor. Si tata.Si filozofiaH .ologia râsului." Ei. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. numai cu cartile de scoala. &e sa-ti fac. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. Ma duc sa le spun baietilor. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. 0aieti. si potrivit. Si tata.. baiat.0a foarte serios4 . #sa. #sa. C ianuarie . repetai tare1 bine ca m-am desteptat. &ând m-o vedea mama asa vesel. degeaba te mai bati între pereti. masa curata.&e-ti mai fac gânganiileH . c. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. a un prieten acasa. cuconasilor. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. cât priveste partea mea. ce bucurie. ar iesi ceva din tine. #stea1 Sint. si sa va arunc. cu ele la lada. brosuri stiintifice.. ca de ailalta râd si curcile de ea.. ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave. 2tii. /ipnotism si sugestime. . în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata.

/aideti.si stiinta si filozofia.Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat. contra careia orice aparare e de prisos. lasati asta4 Scoate paltonul. afara de c. 2oate o sa-mi trebuiasca cândva.0ine4 Sunt multumit. si . . &u toate acestea.elarii si ma fi-a câtva timp. la lectie. toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ".. 'u le venira sa-si creada oc. 2oti sa te duci la loc. cum sa nu joc.#cum ce s-a facut. sa devin si eu un om cumsecade. Mama. desc.<oc. $CC $C+ a masa. . Si de bucurie începui sa cânt1 . dar m-am oprit. S-apoi. 8in fericire eram pregatit. ma simteam mare.impi în banca. noua. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". .. si gesticulând Iara furie. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. suntem multi. ma întreba din nou. si pe data g. 2âna acum m-am caznit cu o problema. . Si gazda.&e patru. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH . noua. . eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. ca bratele unei coconite enorme. toti gargaunii astia stupizi. fetele se înveselira.isei usa.Iata o vacanta care ti-a folosit. . 'ota noua4 Ma-ngalbenii. 8egeaba. asta e viata. Eliade M.oti ramasera cu gurile cascate. cu doi prieteni la brat.aideti cu totii în salonas. #veam memorie buna.ilor. ma înlantuia cu ispitele ei. " Ma simteam vesel.eata se rupse. . #casa1 .reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea. înabusindu-si bucuria1 . da?@ vesel de tot. ma Eliade. 'u-mi mai încapui în piele de fericire.?@ duc sa-mi fac lectiile". 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc. &olegii se uitau zâmbind la mine. 8umitrescu *ictor. care obisnuia sa vin cu cinci si sase. m-a ascultat. n-am putut. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine. facui fetefete si ma asezai ca pe g.<oci si tuH .S-a dat pe brazda4 'oapte. se îngalbeni. 6acem o bacara.a-la-la-la-la. îsi lasa oc. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. cu mult mai mare. s-a facut4 e-clamai eu vesel./aide. .8umitrescu &.. repetam mereu1 asta e viata ti au .alimir.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. as?@ când o . .imie si limba româna unde aveam zece. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici.. StiamK profesorul. si m-am apucat sa traiesc si eu. bine. .. 6arin #mler si . cam surprins.aideti. da?@ bine ca m-am desteptat. &ând ma-ntorsei seara acasa.&e noroc4 .ise larg usile.Mai bine ruleta. . . auzii pe tata.Mama. ma atragea. pierd timpul degeaba. Ioan. rasuflând usurat. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici.

eram multumit. "eram" fericit. de moarte. e stricata. a scoala... de la perete. asi. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. Si cu toate acestea.. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. Si cum stau în lumina.. îmi pare ca se desprind umbre. stare care ma-înfioara... mâine am teza. &ând aveam cartile mele de filozofie.. înainte era altfel. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. nu sunt fericit. în lume. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. asa e.. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH ..ideam eu toata bucuria. 0a nu. stupide. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica.sa fiu mare.. &e 8umnezeu. tristi si suparati. cu insomnia astaH 'u pot dormi. Si atunci. 8e ceH Mâine am lectii grele. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa.. iata. izvorâte ca niste fantome albe. ma încredeam în mine. le-am pregatit de mult..oti dimprejur. si numai eu. umbra tintuita ca o stafie. ma cuprinde. sa învat. !7 februarie 'u.. &e e astaH 'u sunaH4 #. nu mi-e frica... 'u pot iesi pe strada. materializate.ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun.... tot de jurnal o sa stau. numai eu nici macar nu pot zâmbi. cu bratul întins. nu pot citi pâna nu inspectez usile. Mama munceste cu mai multa bucurie.. de tot. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. ca din pamânt. 8e ceH 'u mai pricep nimic.. 'u stiarn ce se petrece. în tot cazul. Simt cum frica. 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie.. tc-am spus. #cum. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc. nu-i nimic. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. Si acum.. nu face nimica. succes care nu le procura decât lacrimi.. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. mi s-a parut. cu tot întunericul oc. înc.8oua. nu sunt vesel. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela.. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. toti sunt veseli si numai eu. caci cei dimprejur se bucura. si. 8in fund. .. esti nebun". în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri.. 8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. acelasi gând în fiecare minuta. rau nu e. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns.... nu întâlneam decât priviri dusmane. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare.. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. eram fericit.. cu mâinile crispate. ca si cum toti aprobau aceasta. e cu adevarat curios. nu ma uit pe . în casa. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. cu toate acestea. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala.. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei. cu toata paliditatea fetei. 8e când m-am cumintit. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu.ilor. frate. de tot ce vad. &easul douasprezece. în timp ce altii îsi preparau lectiile. 'u stiu de ce. pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. frica de necunoscut. dar nu pot fara el.

. &e "mort"H 0a nu. &ioc.. #.. 3ite ce frumos. uite moartea.. da. 5c. ia-raa. &e moarteH Stai sa. ... autobuz sau trasura nia vorba.. Sa dau. rupsesem firele de groaza. omor. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. pe. le oboseste rasuflarea. da?@ lasa coasa nu mai da. cioc4 &ine eH.. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte... Si vorbeam întruna... asa-ma. 8e tramvai.emat în graba a dat gânditor din cap. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa. 'u mor.... 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure.. 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare. 3sa e zguduita din tâtâni. Ea e.. cioc. $+$ #.. ba nu. &. #m luat cutitul.id. 3na. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. ce ti-am facutH Mor. da-o.rei fara un sfert. în minte mi se facuse un gol nemasurat. am astupat ferestrele. ia-ma odata. nu da. Iara ea. #si... #saH &e-am spusH 'u. Sau. nebun.. nu e nimic. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei...... &a trebuie sa vie. cum mi se îngusteaza creierul.. Suparat. $+G $+! Dece si jumatate. tot nu pot sa am picioare.ata în usa. nu pot. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. sa-i rup coasa amenintatoare. 3ite.. &ioc. capul. porci. 'u da. ... Simt cum mi se moaie vinele.2arca nu vezi ca aiurez.. .easca cineva de pe strada. acum ma simt mai usurat. întruna tremur cum ating cutitul... moarte. ma..... #iurez. uitasem numele lucrurilor. astept. nu mai da. 'u mai întelegeam nimic. cioc. nu4 nu4 Sa ma. el a venit sa ma omoare. cum tocesc mereu si prevad totul. 'ici un zgomot. 3ite o carte. si acum scriu la lumânare. am îngramadit scaune pe la usi. Ea e. . pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul.... &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele... parca visez.iar print sa fiu.. 8octoral c.. nu4 nu pot. desigur. e o ceasca. Mi-am turnat toata apa din lig. &u cutitul. ca o capatâna de mort.. si acum. ma priveste.. 8e ceH Ei. Eu.... &e-ai cu mine. cu o carte...ean în cap. si merg fara gânduri. cu camasa rupta... coasa. da. pleaca de-aici. &ioc. ... lasa-ma. 'u mai da. uite c-a plecatH 'u mai da. #si...oropeala le îngreuneaza madularele... galben ca un mort. #i... cu cutitul în mâna.. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor. nu ma bate. . ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie.ii li se înc. &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca.. #uzi. S[a aprins lumina. cu o carte mare. trei. cel mult sa traiasca nebun.. capul.B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor.. ce parere. .. Moartea. cioc4 &ine eH umina se stinse. &utit. mare si rotunda. dau... 5ff4 ma cuprinde neurastenia.. pleaca de-aici. zgâriat si plin de spume.. doua... 'imeni nu este acasa. #.. sa-i sfarm oasele galbejite.remur din tot corpul..aide. scapasem cutitul si priveam aiurit. e o biserica. cioc.. umina se stinse. n-am putut dormi toata noaptea. daca o vad. Stiu ca are sa vie. s-o distrug pe "ea". Moartea. nu pentru totdeauna. s-o omor.fereastra de teama sa nu ma oc. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I. &. Si-a facut efectul... #m zavorât usile.. am adormit. cu privirile absente.... 2e cineH 2e "ea".iar asa. 8e ceH &a sa n-o vad..

imid si miop. zapada.. strângea din dinti.. cinci. trei. . baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. mama îl va întreba din pragul bucatariei. zapada.." .recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el.. si se bucura de gândul acesta. #poi deserta geanta cârpita la c.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii. 'u izbutea. 3n licean umbla abatut."K si se . .ipul în oglinda rotunda. cu o etic.... cu multi ani în urma. care îl c.ise cu luare-aminte. obosit.ii si se scutura de amorteala visurilor.eta mare. #puc% pe o stradita umbroOa.ii suparati de arsita. . se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. .i înlacramat de aburii cepelor tocate1 .inuiau de foame si de caldura. o data. una. *I. &a întotdeauna. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc. descretindu-si dezamagit sprâncenele. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa.emarea unei fabrici.2ardon4 întoarse oc.. pasind din ce în ce mai încet.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u. stergându-si un oc. patru. Se oprea dm loc în loc. 8ar se va bâlbâi. 2rudent. pe care scria1 " iceul Spiru /aret. 'u are sa se mai gândeasca. Se pomeni ca numara în gând.8intr-un fund îndepartat.. si.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic". asudat.. Si nu putea sti ce visa..otul se petrecu dupa cum îsi înc. ce are sa-i facaH. abia tinându-si g... Dapada. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. îsi privi o clipa c. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti. *azu strada acoperita cu troiene... RM sa-si ridice privirea. Ei. 'u e oare el un baiat.. tiui c. Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. . ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala. cu oc. visate.. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. un caiet subred si o tabla vec. distinsH 0a bine ca nu. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. &arnetul elevului Marin 2opana. Erau orele suplimentare.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat.otarî sa potriveasca de acum lucrurile.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare.. *oia sa cugete la un anumit lucru..ipuise. sa cugete adânc si sa ia o . Eeala" cazu peste sting. " a urma urmei. 8ar nu gândea nimicK visa numai.. ci.Eâse. zapada. 8oua carti cu copertele întunecate. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda.imba g. Mama va întelege. îsi mângâie fruntea coltoasa - .ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda.ise larg si apoi o înc.. îsi încorda grumazul. Eepeta cu jumatate glas1 ". 3n carnet albastrui. 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc. Sa nu se mai gândeasca." Se necaji si îsi pripi pasul..ia împrejmuitoare. alba.. îsi sc.otarâre. EiH4 si la urma urmei. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. Se încrunta iar si calca înainte obosit. Si-si aminti ca tot asa numara când. 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea. fara zgomot. doua.. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite.

Insuficient. . dupa care se auzi alaturi.. Mama îsi suceste scaunul si. &aldura. Se stia nervos. ca de obicei.M-am saturat. care te plimbi toata ziua.<eanne4 <eanne.8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu.8a?@ Eadita ce faceH . .) . #vea fata înrosita. E atât de usor. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. . ..Iar începi. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. Iar tacere. dumicateste o felie rumena de pâine. .. dialogul e cu totul potolit. a felul al doilea.Si cât ai luatH . &opiii manânca în liniste. sora cea mica.ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. îl întreba când se da vacanta. 2riveste linistit în oc. Marin se aseza lânga sora cea mica. . . obisnuiti cu cearta zilnica.. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata. Marin manânca indiferent.lasul nu-i tremura câtusi de putin.. (Se sterge. 5 odaita îngusta.ipuindu-si.elarii. multumesc. . în absenta mamei. &u toate acestea spune1 . . cu servetul. .2utea sa vada ea de mâncare. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. ca ar fi un celebru doctor c.'u stiu.#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a. fara a fi nevoie... .imist -si-si sterse cu batista oc.(categoric) 2entru ca nu stiu.8$?@ ce-ai mâncat. .. oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz..Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale. Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. Suna. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul.ita cu oc. la germana.atal încearca timid1 .&e mai ma c. &ând fu strigat la masa. Supa se manca în tacere. Mama întreaba iar1 .ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta...iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci..ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit. &âteva clipe de liniste completa. încruntata.&um nu stiiH . ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti.. . Minciuna i se parea foarte fireasca. &ezara. 2riveste pe fereastra în salita. dupa ce se plânse de caldura.atal începu sa îng. sa te saturi asa de repedeH Sora tace.'u. care rânduia friptura la bucatarie.. S-au obisnuit c.. oc. . asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime. . da.Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine.emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 .atal nu-si gaseste locul pe scaun. .Mai ieiH . apoi scoate capul pe usa. pentru ca m-am încurcat la urma.înc. Sora cea mica se resemneaza. 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.8a.F $G" . în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp. Si nu va fi certat. iar dimineata va pleca la scoala. 8oar stie câte observatii îl .încep. în bucatarie. bombanind o voce încruntata.8e ce nu manânciH .acere.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa.

&eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.#sa te încurci tu întotdeauna.. de multe ori încercata.. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor.. 8ar mai târziu. #r vrea sa le ierte totul. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae".. laboratorul si cartile care îi plac..4 descoperirile4. &u toate acestea..) .. vezi.atal.. Easufla greu.ide toate ferestruicile ca sa se faca curent..imba. El e c. .eiata de-a lungul pieptului.imist. se întinde pe pat. Mama îl va saruta si va râde. .. pedant1 . si Marin înc.. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului.. dunga dintre sprâncene i se adânceste. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui .oo.oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c. Monologul interior se desfasura abundent. el nu-si poate pagubi gloria.ii de placere.. îsi ca pune oc. desc.elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma. si 6lorin au "insuficient" la germana.rabeste pasii pe coridor. 5 multumire.. Di mai bine ca nu stii nimic la germana. viitorul sau de savant c. Se admira...imie. va rog. 0aiatul se înduioseazaK apoi. . pentru dragul unor parinti ignoranti.. intervine tatal. cu toate mediocritatile.imist. deodata..5 sa ramâneti pe drurmiri. bani sa te tin la scoala..ilor faciali. vasazica.imist. 2âna sa raspunda.. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el .. leapada tunica si. ..#sta ma priveste pe mine. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila.. .Si tu esti mai pricopsit. . îl cuprinde. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. cu toate acestea.câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. si pe el.. .îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. cu aceleasi fete ca acum. fara îndoiala. îsi strânge servetul.8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH . sopteste un "merci pentru masa" si scapa. constient de seninatatea fetei. .ide oc. si Marin se ridica zgomotos de pe pat...atal pleca din odaita cu o sticla de otet.Si d-aia dau eu. &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. . #s vrea sa vad daca si 0arbulescu.'u ma comparati. Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. . nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala. Marin. ca sa râda toti de tineH4 . sa se stie odata ca e c. pe scara si se repede în mansarda din fund. de pacatosi ce sunteti. cu camasa desc. unde e stapânul netulburat. . fata i se sc.ca sa ramâi iar corigent. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat.. cu laboratorul.Iar te legi de mineH .asteapta si câta suparare va încerca mama... cu cartile. . pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie.. El trebuie sa-si urmezeRcalea.8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine.(suparat) as-sa râda.8ar nu râde nimeni... Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera. intrând pe usa. Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc.. Mama1 .atal se arata nervos1 .

lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate. doua retorte cu gâturile încovrigate. ba nu.iozdan.ise usa. niste . sticlute etic. a ultima treapta îsi dadu seama ca g. . îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g. . întotdeauna .. dupa porunca directorului. 6acu oc. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si. Spala râzând o eprubeta. #poi deveni atent.ii. Dâmbi. . 8upa ce desc. . dar celebru. 2e masa. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc. 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. un suport saracacios cu câteva eprubete. pe care stau risipite carti. si el .. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 .3nde sa iscalescH . .imist. saaa. ofta fara pricina. în timpul acesta. o penseta rezemata de un vec. .otarî sa-si ia oc.. #poi. Se încrunta si-si înc. &ând goli pa. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta..Se ridica suparat de pe scaun si se . desc. de pilda. a un colt se simti urmarit si întoarse capul. ce dracu4 2ronunta fraza . o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. Se si vede în mijlocul unei sali imense... pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada.. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor.neau. strânse oc.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul". tot ce gasise prin camara... ce are-a face4 5 odaita ca de alc.etele îi sunt nevacsuite.otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. .aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.. într-o odaita ca aceasta.arul. departate cu prudenta una de alta.. dar sunetele se topira repede.. o etajera de bucatarie. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând.ise si ultima ferestruica. îsi trase tunica. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. rezemata de peretele varuit. 'u se putea . apoi grabi umbletul.ar scurt cu ceai.imist.. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. în care precipitate colorate asteptau mâna c.ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe". în raftul de jos se odi. bicromat de potasiu. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului.i aparat Nolf. prea obosit ca sa ia o .ârtiute roscate. gasite într-un ung. trebuincioasa e-perientelor. si-si priveste "laboratorul".iob timpulH4. tot mai atent..0icromat de potasiu.încruntat ca.a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat.er din pod.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat.. prin pod sau rascolind lazile din pivnita. îsi lua sapca si se repezi pe scara.ot probleme mari1 transmutatia metalelor.. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. Marin. a.. 2e restul mesei. între ele se arata un balonas de sticla. cutiute rotunde de carton.ii mici si se însenina.arute 0erzelius. sticle si fiole.Salve.. încerca sa fluiere o arie.otarî sa vorbeasca tare.ii de la sirul de pa. putin adus din spate. eprubete cu dopuri provizorii de vata. 2rivelistea aceasta îl fericea. Se gândea.etate. #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. unul ca mine sa-si piarda atât de neg.imistului.otarâre. prin cutiile mamei.&e dracu. &ând va fi un mare c.rebuie sa ma apuc de lucru. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti. .

ei.. 0anciu întârzie întotdeauna. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . înfrigurat.laboratorul -. ..'-as vrea sa-i fiu în piele. Spui ca celelalte nu le-ai putut face... 8upa ce cestorul dadu absentii. încurcat. unui baiat din fund. de unde se întorceau cu punglite roz.#i facut la matematicaH $+C $++ . dupa sticle sparte. de e-periente prelungite pâna noaptea.&ât ai scrisH .2atruzeci si cinci de minute.ai. îsi parasi stiinta favorita... 'ici macar n-am copiat problemele. Eu nu stiu cum am sa scap. maH ..Stai jos..#si4.3mbla doctorul cu oc. Era cel mai bun prieten.. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. . 8inu se strecura pâna în fund.0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea. sc. 2e ferestra desc.Si parca eu as vreaH. repetau sau învatau. impunator. cu catalogul cartonat în mâna. . care-i saluta respectuos. . '-avu câtusi de putin noroc... caietul dupa care copiase... -2ai si este... 2otoliti.8e-abia am ispravit pe prima. dar dupa un an de entuziasm.2fiii4 stai bine4. /e. Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. . . 3nul cânta lânga soba rece. berbantul4. întrebând deseori pe vecin.isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune.Si mie mi-e antipatic.'u-l pot suferi pe baiatul asta. #junsesera în fata liceului. ca si cei avuti în note rele. . . #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin. &elalalt râse. . ... . bani risipiti zilnic în drog. *enisera aproape toti baietii.aine arse cu acizi. . Marin ascunse repede calimara si înapoie..erii. 3rcara trei trepte scazute. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. doctoreH. îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.. si avem ora întâi. sunt ascultat.. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia. 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica. în acelasi timp. .imbând vorba1 .. profesorul fi-a .. încrezut...ii la fete. .. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. scânduri patate cu solutii.. cu o mâna în buzunar... . 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori. . #poi.remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema.&ât mai e. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin.E premiant. . #re o mutra de tocilar. voinic.. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. -M-am ars.Sa dea 8umnezeu4. amânându-si activitatea pentru universitate. Marin se simti magulit si. trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj.... cu barbia rezemata în piept. 2oarta era larg desc.6ii om serios. scotându-si sapca.isa.. ..6ericit muritor...#i timp.. ca în diminetile de vara. .asa si tu asa.

arnicia lui. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei. Indiferent. cu bratul rezemat de speteaza. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul. domnule 0anciu. în fata profesorului.Eu n-am ce-ti face. zona nascuta de un arc... . a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.într-un cerc de raza E.. cum faciH . începu deci sa-i dicteze1 .iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.. dar eu pricep greu matematica. Sa se calculeze înaltimea . 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. ca sa vadeasca adânca c. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa. dar ma zapacesc. . Stii enuntulH -8a.. îsi frânse degetele. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din ..a zonei.aina.. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. 2opanaH . a loc. .. îsi vârî în g. .E o nedreptate cele ce i se fac. Inconstient. îsi zbârci fata.&âte probleme am avutH . 8ar nu-l stia defel. are ca baza un cerc. iar profesorul îl credea. de câte ori era scos la tabla.3nde suntH . 6u c. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte..inuire a memoriei.. îl sterse într-un colt si-l îndrepta. #seza caietul pe catedra. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta.imie industriala se intra numai cu realul. Se încrunta brusc. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei.Ei.Stiu. 'u stiam atunci. . întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor.ema1 . când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului.. . domnule 0anciu. .emat vecinul lui de catalog. 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient".Sa iese 2opana.acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul..6a problema. se apuca de .. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara..#vem un cerc. astepta. 2rofesorul întorsese scaunul si.rei. .cu el lucrurile si nu cu altul. ca sa-si poata urmari firul gândurilor..&redeam ca la &.. 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. uându-si o fata atenta. ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea.8e ce nu stii. Marin îi rabda privirea...ip realitatea. iar acasa nusi copia nici problemele. . &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. . #junse la tabla. &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. .'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia. 'u putea cuprinde cu nici un c. . Marin privea cifrele de pe tabla.0a am învatat. Era tactica lui la matematica. 'u e rasplatit. nu e încurajat. Si fara sa vrea..8e ce ai venit atunci la realH . era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii...e zapacesti pentru ca n-ai învatat. apoi îsi atinti vag privirea spre soba.. Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze.sever câteva clipe pagina si-l c.

lucra cu aprindere. glasuind fraze foarte frumos alcatuite. -0aa. 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. 0ana-teanu. Easufla pripit.0aa..spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi. imaginea se sc.e tâmpesti tu destul cu matematica. cu oc..ii mici si obrajii caramizii. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi. cu nasul mare si cu cosi pe frunte.. se suia pe catedra predicând..8a-i4 ..&e dracu v-a tinut atâtaH .. germana si fleacuri d-asteaH El e c...?@re dreptate..imba într-un Marin victorios asupra lui însusi. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof. un italian cu oc. .# insultat menirea sfânta a realului. aoo.."#nte. &olegii de la modern asteptau cu g. Se misca dispretuitor în banca. ce-i trebuie lui matematica. râzatori.. El ar fi un geniu neînteles. Sa-l crucificam4 . 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia..... cânta. dispretuitor si înconjurat de glorie.. . Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit.ise ostentativ caietul de notite.. "#re sa vada ei. suna de iesire.. care e alaH . privi rece pe cei din fund si înc. . . a urma urmei. apud.elarii alunecati de-a lungul nasului. atversus.iozdanele.Sariti.. palmuia glumet.începu sa-si vorbeasca cu patima. micso-rându-si oc..#i gresit1 "adversus".. &ând iesi.. &a întotdeauna..." .. Ei4 nu fii "scârbos"4 .&are e nemerniculH . cu atitudine de martir. îl trezi.lasul scazut. modernul!. persecutat. *ecinul sau de catalog. urmariti de razbunatorii realisti. afara.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH .. .ine-l. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci. 2este putin. al unei apoteoze. . Se învârtea. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa..imia. 8ar nimeni nu-l lua în seama. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor. îl întreba1 .." .a.. nu parea însa prea bizar. caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri. R .'oi facem carte.#stâmpara-te. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are. dar nu reusi decât în parte..iozdan frumos de piele. Sariti4 . îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor..ii din pricina prafului.imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH. repede.. -Eealisti444. 'umai un modernist marunt. ad.. Marin îsi clatina capul.Sa-l crucificam..ândul unei razbunari. Sa. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita. ... facândusi loc prin multime cu un g. . #poi. baK ce. aproape soptit printre buzele strânse. sarea în spatele modernistilor.#aaa. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit... &ostandaPe. pentru ca aveau c. îl întarâta. "babo"4 . apuca de picioare.

pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -.. bondoc.o.Ia vezi. cu oc.. &ând auzi stravec.#lde. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c.'umai de nu ne-ar da e-temporal.&e te-a apucat. ma 0ratasanule. si el urla cât îl tinea gura. trânta. . &estorul îl ameninta..-a pârlit *anciu.ida formica. &u îmbrâncituri. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. aproape tacuti. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. dupa ce se adunara în numar mare.. &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. *anciuH. treceti în banci. . când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii. te dau pe lista4 . 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare.. doctoreH . Marin visa tot timpul. îsi privi colegii1 toti palizi. oftând la rastimpuri. 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini.*anciu. maH .&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat.ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala".2eni. Modernistii...imice.&e faci gura acoloH . &ondoleante4 . 2oate mergem în laborator. dar trebuia sa citim noi.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra.. nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. în jurul rastignitului.ii dusi pe fereastra.ionturi. izbutira sa libreze un picior si o mâna. . . . 2rofesorul . .idrogen si o-igen.. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de . .Si c. cetonele si c. 8upa c.alimir. 'u mai era nimeni atent1 obositi. 0ondocul se zvârcolea între râs si raget. iar ceilalti .imie.. ceru tacere.rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte.&e stric eu. 0anateanu se ridica revoltat.2ai ce.#lea nu le-a e-plicat... Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor. Morariu. dormitau molatec în banci. între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze. urma una de istorie si una de franceza. . ma. .. Se întoarse în loc.imie..inoneleH . 'ici silueta mândra a cestorului. upta era în toi.imie si ca sunt neascultati. cestorul de la real. pocind dintr-adins numele1 .inuitoarea ora de c. Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera.alimir -.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. îl rastig%G% neau pe unul mic. c-acum te rastignim. si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta. e-temporalul se anuntaH . . c.. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor.alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor.iar cu g..&e are a face. peste banci.inonele. Marin râse cu pofta. dintr-o banca din fund. .. . 0anateanu întreba. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c.8omnilor. gras. va rog.&e avem. astâmpara-te4 .2ai nu-mi pasa.

pe ascuns. 2rin fereastra larg desc. Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. &ând suna.imie. . a plantelor. ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit.ii. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. 6ata îi era nemultumita si. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca. jurnalului". când va ispravi.. îi lipsea parca ceva.iar ca e dezgustat de ele.isese cu gândul sa-l continue. Si sfârsind treptele. se resemnase sa vorbeasca. Era un manuscris vec. îsi scutura capul. dar nu fu vazut. de plictiseala scârbita pentru c. 6ara sa vrea. si baiatul îsi supara oc. îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi. a bibliotecii si a insectelor. cu manualul lui Minovici în fata. se simtea mai bine singur. #cel elev nu era altul decât el. analiza manganului. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit".. Se multumi sa raspunda1 . nervos..imia4. Scrisul era pe alocuri necitet. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. si aceasta îi nelinistea. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. sarea din timp în timp pagini întregi.întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. ucrul. ectura îl plictisea. entuziasmul îi pierise.. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec.i de doi ani. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca. în odaita din mansarda. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta.. încruntat. cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire. #poi. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient". îl saluta. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea.imie. un proiect magnific de roman. intitulat <urnalul unui om sucit. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H.. în care.i. se ." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. porni spre casa. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. &a si ieri. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale. fara sa astepte pe 8inu. ca niciodata... grabi pasul. pentru ca nu putea face altfel.ârziu numai. sa-l sfârseasca si sa-l publice. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui. în fundul clasei. 3n profesor trecu.e-a molesit caldura. si se simti acum deceptionat. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. coborî scarile încet. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima. apucaturile-i de buc. . a pietrelor. Marin 2opana. încet. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate. Era dezorientat. apropiindu-i micsorati de caiet. îl desc. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia.eate. i se parea c. dar din alte pricini. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . &u toate acestea.er fiind de multa vreme cunoscute. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. 'u. /err 8oPtor.Salutare4.. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c. cuprins el însusi de oboseala.erea. patra. de fapt. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. 'u mai citise de mult <urnalul". îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca.

&e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez. EiH4 si ceH4.. îmbucurat . a urma urmei. veni 8inu. coborî scarile si se duse... într-o vacanta împletita cu grâu. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului..'u mai e timp. departat.'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu... . &aci.de venirea prietenului... &. se gândea. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze.. Marin era revoltat1 împotriva scoalei. Se vazu într-o vara de prin carti. 0atu în treacat la usa si intra. de a se razbuna de umilinte. apoi îl zvârli.. de a-si vadi darurile.. stapânit de gândul tiran al corigentei.#a. #re sa vorbeasca 'anul. 'u poate sa scape. încât zâmbind.. .ipul lui I.. Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb.. aducând scaunul din odaia alaturata1 . 2ai da... S-apoi.. profesor de limba româna. #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta..ise. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie. doctore4. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita.. înfiorându-l.. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an. ce ocupa aproape tot peretele din fund. scriind un roman *iziunea se sterse îndata.. începu sa vorbeasca singur.. 0anciu îi trecu prin fata oc. sa-l umileasca pe el mult.ilor. "#sta trebuie acuma.ii în oglinda rotunda din odaia alaturata. batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. cu nouri. 8ar poate nu va ramâne.... Si . Marin se rezema cu tot spatele pe scaun. cu nuci stufosi..ârtie alba.Salve. dupa ce-si zvârli o clipa oc.otarârea îl îmbucura într-atât. Si sc. &u atât mai multH. acuma.&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH.'u vine cinevaH .idolatriza. acoperit cu o foaie de .. si restul în 0ucuresti. sa vada pe cei de jos. îl va scrie. 2rin ferestruicile desc. împotriva profesorului de germana.. sagetând gesturi cu mâinile.ise caietul si. înca din iarna trecuta. înc. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb.. 0anciu nu-l poate suferi. asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. ... 0anciu. râzând. #re sa vada ei4. R Spre seara. nimeni4 #poi. încruntându-se. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. în adâncul sufletului. . .. zmângalind cu creionul coperta.#m sa scriu romanul4 . .. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . si Moisil. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea...ar cu peretii subtiri.Stai jos4 #i sa suferi de caldura.. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. 5daita începea sa se înfierbânte. 'u scapa de corigenta. si Soloveanu. 8ar acum nu putea sta locului. &u atât mai mult.aina ca si mine. la capatul mesei. fluierând.imbând grabit vorba1 . #batut. are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie. un vuiet învatuit.....Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun. Si corigenta la matematica. 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa. ... împotriva lui I.. cât mai e timp. când sa-l tipareascaH. dupa socoteala lui. lucru rar pentru el. ajungea cu râuriri de vis pâna la el.rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4....

0anal.Ei. gasind adjective inedite si vorbe ironice. &instit.. deodata.. . 5bservase si el. dar îsi daduse repede seama de neadevar. vedea personajele. dar bucuria îi era adevarata. Si prea dulceag. dar gândul acesta îi facea bine. 8inu asculta multumit.. numai el e geniu.imbare a prietenului îl bucura. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala..când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri. comic. Se bâlbâia... &elalalt nu pricepu dintr-o data sc. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. vedea noua configuratie a romanului.. . iar vorbind.. îsi motiva totul prin c..imie. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal.otarât. s-apoi autorul prea se crede.2ai romanulH. curiozitatea îi era satisfacuta. . curios sa vada ce-o sa produca. Si Marin vorbea. Marin se arata ne. .inuitoare.. putin teatral1 " a foc4. cautând epitete c.imia si cartile care îi luau tot timpul. Se mira totusi ca nici G sc.. batjocoritor si suparat. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc.. si geniu neînteles. la 3niversitate . si stii... nu numai ca <urnalul nu se publicase.acerea îl apasa pe 8inu. stânjenitor de fals. .oata lumea e neg. #poi.. .... Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea. pentru ca nu voia sa-l supere. portrete.imbarea aceasta brusca de pareri. 8ar stai sa vezi. simpiificânuu-le. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui. încâlcind cuvintele. 3n roman realist din viata elevilor. ..... 8e data aceasta. Si dupa ce e-dama.. ti-am spus euH 'u face acum.. întreaga sc.icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat... #m vrut sa-l sfârsesc si am.. când îî asculta vorbind. mâna. atunci când. .. le g. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin.. le stia cuvintele. nu-i mai fac jurnal.icea gândurile.M-am plictisit.8iseara. o prostie. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul.Si când te apuci sa-l scriiH . Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate. la foc4. s-apoi. dar în siarsit. 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta. de laboratorH 8inu îi strânse.. &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. .8a. nestatornic si nu lucra nimic.ârziu..sta 2 usura.ioaba. entuziasmat. dar altfel. Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. 'imic adevarat.. . tacu. Eâdea. de atunci. . ca e ceva silit într-Insul.. cu note. *orbea precipitat.îl scriu si p-aia.. Ma gândesc eu." se simti mult mai liber.. Stii. #cum.8ar când ai vazut tu toate asteaH . 9! spun drept.#zi. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. stari sufletesti.. cu o repeziciune ametitoare. Stii ca ma las de c. Eastignirea aceH. dar nici încai sfârsit nu era.. Si de câte ori îl întreba 8inu.E o prostie4 -&eH .8ar m-apuc iar de insecte. . si prost scris..<urnalul unui om sucit..imbare nu i se g.. .

#tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu.. sa fie tinut în g.ii marunti.. la urma urmei. cu obrajii patrati si searbezi. (naiv) zicea sa n-o calomniez. o fac zglobie.. 6ata. &e-i nevoie sa te mai gândestiH .. volum. p-aia o e-agerez.eare s-apoi umilit.. E în vacanta. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 . 'u-si mai întelegea prietenul. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet. îi e-agerez caracterul.. undeva. . 8inu tacea zâmbind... si numai asa. Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu.. 3u4 ce par4.... îsi zâmbira unul altuia. Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi. cu iliana.. .. .. . Se întunecase.. nu mai aduni fise. mai zglobie decât era. îti placeH ..&e pricepiH .Si de ce nu ti-a datH ..iliana. la tara.#. &u iliana a fost ce-a fost. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele.. 2-aia am iubito. miopi.... traindu-le însa cu mintea atât de aprins.8a. la murite.*asazica. 8ar n-am fise.#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri.. câtva timp. îi e-plica. o sa sufere. am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. succesele erotice.. E data dracului..ipui ca ala.. cum am fost si eu anul trecut.. îmi bat joc de . îti înc.. .. încât el însusi. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe. . -EiHberbantule4.2ricep.#sta aflu atunci... o sa se zbata. Ei. #propo. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. 'umai cea din urma.Stii cum sa-ncepiG ..a munteH .'-a vrut ea. da. 5risice alt cuvânt. cu oc.. sa tipe s-apoi sa alerge acasa. îl fac sa se îndragosteasca de ea. dupa marea suferinta. în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor. stii.. stii. nu.8ar cumH .emaH ..ema.. cum l-o c.. #aa..#sa o c. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie.. aia e alta. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc... la 0ucuresti... .imie. la Sacele..#. ... nu toate. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti. rosi.ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele.. aia a fost înainte.. #nette. Marin.. si eroul e la munte. .acu deodata si Marin..Si sa vezi mai înainte.6rumos.. roscat. volum. afara de acesta1 c. dar primul capitol din roman se petrece.. nu. când îl întrerupe 8inu. Si aci... gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele. ce vreiH. dar înc. dându-si seama de ridicol. insecte. Se îndoise putin la început.. piatra. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum. adica. Si acolo se îndragosteste de o fata.0a adun.. stii. o frumusete..2arca Maria. . 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate.

8ar ce vreiH . prin care îl roaga sa se întoarca.. ori se întoarce. . 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui. 8ar de ce se aseamanaH .oriotl .. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt. connu. . privind o multime fara oc. . #cum.. fara nici o încredere în vointa sa. . .atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -.ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate. EomanulH .i si lampa. 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 . Eelua romanul francez.. de calatorii în 5rient.&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta.Sigur...i. Se întoarce... înc.prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea).. frate-sau. dara..a. cu cât se apropia de 0ucuresti.. învatat.... 8inu încerca un raspuns spiritual.. cu o privire zâmbitoare si dornica. mai4..4 >uandcejour-lâ. o lume noua. &e sa declameH T5. Tcomme ilconvenait. eroul . dar în româneste. ca sa-si dea curaj. ." #prinse lampa.amal în port.fuge la &onstanta. pentru ca mama e rau bolnava. Stii ca la toamna trebuie sa apara.. o revolutie în sufletul lui. de .aina. interesanta. . 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit. 8ar am tot timpul trei luni. însa. pentru ca ramasese repetent Se face . Mai ales inspiratie.'u fusei atent.#ci numai praful e imens...6ugi. 5 idee noua.rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii. Simtea ca e las sa fuga. stii._ în padure. T<e la revetis pour la premiere. îsi trase .. parca o lumina i se lamurea în suflet.. ..ipuindu-si un Marin batrân. .&e-ai spusH . &ând intra în odaita luminata prietenesc..... el si ea. cum le spunea de atâtea ori.._ Mai bine în padure. *ezi sa nu cazi. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\. .'u-i nevoie sa ma conduci..jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.2rea putin trei luni..u ce ziciH .esuite carti. 8oara eu sunt ala4. Tfois une dimanc. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi. îi dispretuiesc.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea._ prea banal.. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var.#re sa fie greu. colbait. trist.#a. . într-un cuvânt. si atunci.eu adica .ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta... . &unosc bine scara.. . fara s-o înteleaga.. Succes si inspiratie.. cum i se parea ca se aseamana. 8inu nu raspunse.... . &e ziciH . 8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an. &iti de câteva ori aceeasi fraza.. sa-l roage sa declame.E prea tânar si nestatornic ca sa se poata . .._..&um o sa-l sfârsestiH ..Ei. . &ând m-oi asterne pe scris./a. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos. cu mâinile încrucisate.'-ai tu cumva 2ere . într-o casa din vecini.0a da. o situatie. a urma.#sta asa e..a.'-ai auzitH .. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH.. &anon întreg. iar ceilalti îngrijati..2raful e culoarea locala... ca lupta e frumoasa.. abatut. da-mi-l si asa. de biblioteca imensa.ot asa cum stii. ... 5c.e. rafturile saracacioase pe care stau îng. sunt deasupra lor.

Era ceva involuntar. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. I 3' 0#I#. ceea ce se întâmpla foarte rar.ii din vârful sandalelor. ar trebui sa scriem câteva pagini. &aci Eadu . Mai scriu.ilor.etele nefacute. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc. de altfel. ca un adevarat naturalist si visator ce era. ca orisice adolescent înclinat spre visare.ii în jos./m4 &am opt. #poi.. . cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. cu niste pantaloni largi.itat fugar cu o .imia. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc. mai lucrez la entomologie. 8e-ar fi sa-l facem în culori. câteodata mai putin.. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori.iurgea era entomolog si. pe unde nu-l duceau gândurileH Y.ipiul prafuit si g. fruntea colturoasa.ii fetelor. de care numai înc. noua ore pe ziH -8a. noua ore pe zi.. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta.ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele.iurgea. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura.8ar. desc.# I . dupa cum marturisea el însusi.5pt.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. în fundul sufletelor lor. 6ata îl privi uimita. caci Eadu. care-i întunecau frumusetea în oc. ma ocup si cu c. 6ata îi privea mereu. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta.ipuirea-i se putea servi. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei.&âteodata mai mult.izând înfiorat un caiet neînceput. ca pe un lucru rar. 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care . SI 5 6#. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. cu c. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap. #poi. Iunecându-si oc. am colectie de pietre. în padure. mai traduc.0ine. nu stia niciodata cu ce era îmbracat.. doresc întotdeauna sa placa. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. neluându-si oc.aina din acelea pe care burg. se asternu sa scrie. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. i se parea ca. *orbea repede.eieti. 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. adus putin din umeri. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". înca.. . Eadu . în viata de toate zilele. oc. dar nu citesc întruna. ca sa se dezvinovateasca1 . . 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si. Era. cu cât se apropie de pamânt. în rarele lui iesiri prin lume. înrosindu-se pâna în radacina urec. cu atât îi scade minunata frumusete. îmbracati acest trup sc.ii mici si miopi. asa în mijlociu. 0aiatul pleca oc.ezii le recomanda de purtat "la tara".ipuiti-va un copilandru înalt si desirat. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. cu succes. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag. se socotea frumos. ierbar.&ititi multH .. care-i dadea un aer de paiata melancolica.dimineata.

Eadu .ie scurta. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale.ii lui. i se pareau ridicole. #ura. apoi. îl apuca de brat. 8ar nu stia care necunoscut. Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. Si pe el. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic. &e o sa mai descopere si elH.ema întregii lui vieti. mutra lui zapacita si oc. de care el. . 8in aceste cauze.iurgea.. si lui numai unul singur îi placea. vorbi fata.. . Eadu îsi însemnase pe .ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau.ilor adumbriti sau uniformelor cu roc. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. #sa cum o cunoscuse din romane. e mult.. "stupid". dupa cum era de asteptat.plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat.ie. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. am uitat sa ma recomand.rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc. 8ar de femei avea mereu teama.ii. ea nu cerea decât bani si iar bani. Eadu se îngalbeni. cu toata eruditia lor. si. Si Eadu era unul dintre aceia. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc. fata întoarse discret oc.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. luminându-se de zâmbet. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. .. parca aducându-si aminte de ceva. si ale caror urmari.. ..8e4 #poi tacura. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor.ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei. 8e altfel. . si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. si mai ales de fete. "minte" etc. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de .ârtie sc. era sigur el ca sunt mai multe. .. "femele". Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. cât si esteticei coloritului..*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile. Si de aceea.carti care... femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. zise ea.3ite. Sunt mai multe. sfâsietoare pentru altii.. Si într-adevar ca.i cu un baiat prostut. cât de mult îl atragea necunoscutul. . cu toata groaza întunericului lui. careia nu-i crescuse înca acul. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele. care se înroseste pâna la radacina parului. se înspaimânta..5risicât.. în oc. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. . 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. *azându-l ca tace.

#urora 5nciu. Si sufletele sufereau în aceasta . sa scriu4. înc.esui pe toate într-un plic mare galben. &redea ca e mai nimerit noul titlu. deocamdata. prapastii. apasatoare. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit. adaoga.ândul acesta îi înfiora spinarea de placere....&e tot are fata asta de râdeH. Erau suflete care visau nemarginirea. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. #stupa cu luare-aminte calimara. &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea.4. altii melancolici.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. se înciuda. se alaturau. de la sfârsitul trimestrului. pâraie.. geloase. %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau.ean cu apa proaspata. 5c. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita..neau în raceala.. se înviorau. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata." . Iar când desc. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare. obosit. 8ezamagit. Se ridica deodata nervos. tarine si catune prietenoase. cât am scris4..ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata.. &itea cu greu.remura." Sfârsi prin râs. îngrozitor de banal. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. linistit." . pe care l-ar fi vrut ironic. unii veseli. Se desparti de roman. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul. a. 'u se putea linisti. îsi alese apoi lectura. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit". &um nu mai putea fi vorba de <urnal".. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui.. dormitând. încordându-si bratele.rânti vesel tocul. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si. trebuia numit Eomanul unui om sucit. 8esc. un râs silit. Marin parasi <urnalul unui om sucit. trist.. în odaita. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. îi gonea atentia. amenintator.eiate.ise ladita în care-si pastra . nemiscat.. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu. si daca doriti si vârsta... Iar. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 . si le îng. 5c. care se apropia banal. simtamântul zadarniciei marei bucurii. fara sa le citeasca. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita.ârtiile si caietele lui. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui.ise ladita.eate si se simtea obosit. I* &âteva zile în urma. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris.. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica.?@amasa4 . *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi.. dar se simti deodata rece. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH. cu sepci de vara. Se pregati sa înmoaie tocul. -Marin4 Marin4 . lua plicul si-l zvârli pe masa. Si pentru ca. caldura îl ametea. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. satul.. clasa a sasea. #duna atent foitele scrise.ii se odi..

2e unii. înabusit. oprîndu-si oc. înca zece zile. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti.2arc-o sa vrea *oitinoviciH. Mai putin veseli. Ele..Eabda. se simteau deodata întristati. si se gândea la corigenta aproape sigura. 0ataia aceea de joc. dar îsi dete seama cât de fals este. domnule. care voiau sa se dea în întregime.. Marin îi era prNft!. Elegia. gen liric. si ce caldura4.&.. &u toate acestea. Si nu stiau ce sa aleaga1 când se ... se înfiorau în fata apusului indian. pe care o mângâia Marin. . neica. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea.... epic4. sentimental.ii adânci. îl c.. îi era indiferenta celuilalt. recunostea fericirea "tocilaaiiui". . ca toti colegii. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. un viitor "savant". un armean focos. sufereau nedreptatind unele visuri. dramatic.oinarerile din cartile de calatorii...'-are ce face. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. #sa e regulamentul. îsi ura masca pe care.eama /aig 0racterian.. trecu palmele racorite peste fata.3uuuf. printre banci. premiantul clasei.. îi era drag si lui baiatul.. i se paru acum o vorbarie goala. avea o fata negricioasa si oc..imonosindu-si obrajii. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut.&ald "foarte".. . îi luase toate puterile. dar stiinta. ascultându-si la rastimpuri vecinii. bine legat.. &u necaz. îndragostit de muzica. Easfoiau cartile..isa. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda. gen dramatic. Era ora de româna. . . #u trecut. clipa suprema îi facuse nesimtitori. îl judeca si el. . învatân-du-si "lectia". începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. altii îsi dezmorteau madularele sc. . pe altii dimpotriva.. se arata nesimtitor fata de profesori. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate. care glasuiau între ei. ca întotdeauna. aceleasi ferestre desc. o purta cu atâta seninatate. Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. . . gen liric. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu..8oua sute douazeci si doua.pâna acum.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti. ce mai vineH iric. Marin auzi pe 0ratasanu.en epic. gen liricK . nu-sî încredintau confidente. &ând s-o mai sfârsi si asta... apoi alerga spre clasa. Era înalt..a ce ti-e fricaH . îl dureau notele rele.Sa vad daca trec si eu. îa . zgomotul bulevardului. care va trece clasa cu cununa.imia. 2e unul dintre visatori. .ise prin care se strecura. ... II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul.otarau pentru .. rascoliti atâta vreme de emotie.. &e este.. #ceeasi zapusala prafuita. îsi ura fiinta si minciuna. inconstient. ce masca se nevoise sa poarte neîncetat.. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc. în spatele lui. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea.. &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul.. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. cititor patimas.e trece conferinta. mai putin zgomotosi. pe care premiantul nu o întelegea. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. cum ai mai rabdat. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora.împartire.

*ec.. fiind bolnav.imba vorba. .. Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda. . . doctore.ea imagine a urgisitului de soarta. se raspândise zgomotos în clasa. Marin tacea. "0abo"H "0aba" ."&ocos".. . &e-i lipseaH. calcau g.. ba 2opri-sane.2p.. 5 prostie. Marin 2opana. Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor.. va lipsi de la ore doua zile.. speriat. ba doctore. Interventia cesto-rului era de prisos. 0racterian4 .Scoala.ionti pe Marin.. tocmai ei.#i fost aseara 0racterianH.. 2entru întâia data.. .vecinul lui de catalog. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i.e usuci aici si rabzi. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte. vazuse c. . . baietii se asezara mai toti prin banci. . Sari în sus. feata."0abo"4. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca.#m încercat1 nu ne lasa directorul. . ..se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata.Matale ce poftestiH .#icea nu se doarme. trâmbitata de câtiva "neascultati". în clasa. firi-al dracului4 . a dracului "0aba".'u facem nimic.. #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere. soptita discret de profesorul de gimnastica.. ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa.. cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. 2erri Ermo /anibal .'u ne da voie pe terenH .0aa. &ineva îl g. . sareau peste banci.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei.aiH Ia pune mâna.iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul. -/auuuu?@ . feeeata4 pp. Marcala.matematica..&e ne facem ora asta.. "0abo". maH .ioz%!: %!7 dane..#l dracului "/err 8oPtor".. zvârleau râzând cocoloase de . a neînte lesi-lor de plebe. se plesneau pe spinarile pline. pf.. pe "teren". . . care-l astepta pe el. .3nde-i MarcalaH . . &rezuse ca vine profesorul de româna.elarii prinsi în siret negru.. Marin simti ca-i lipseste ceva. cu oc. El. Ironic.#stâmpara-te.#i fostH -'oo.. .. p...0a. #poi sc.&are a datH . .# fugit al dracului.&e-i. pârlitulO?@ ... înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii.#icea se tipa.Marcala. . 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora.. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca. calcând masurat spre catedra. Iar vestea. corigent.

Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. .u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi. eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. ordine de zi.abara cercetasilorH *asazica. 6aceti tacere...In tabara. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita. ca sa atrag atentia. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate. si cu tunica curata.*a rog. &e poti sa faciH . .. cu cartile lui 6abre sub brat. Eaducanu... .*a rog..#dica nu te duci deloc.ocmai bine.. mai. 2erri ramasese cu oc. &ând ma duceam la 0rasov. cu descrieri multe si cu dialoguri. lovea linistit cu creionul în catedra. încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt. ... ca ceva admis fara entuziasm. . care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . #m fost. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH . iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris.Sigur.. ma apropiam.rebuie sa-l scriu.. 5 organizeaza *elcicu. la $G august. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. 8aca voiam sa prind necrofori..ârtie. Morariu.. mai4 #u si ei dreptate. . Scena se petrece la Sacele. în august zici ca eH . nu faceti galagie. cum am facut pâna acum. . %!C FF. &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc.ii mici. tot timpul studios. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni..iul plan. e sigur ca se faceH .. cu gura mica. . sub comanda lui .acere.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. *a rog. înalt.. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist.. am sa merg. 2erri vorbi fara convingere. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit. pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea.8e la $G iulie. satul de munte unde am fost eu asta-vara. cu batista la gura.. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. 'ae. deci. parca ar fi la cazarma. 8aca nu-mi place. drapele. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.. purtam totdeauna în mâna un binoclu.ora din Sacele.. E drept.&e vrei..rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor. Mai la fiecare pagina apar altul. .eorgescu de la Marea legiune.ii pierduti în gol. oc. dar pot pune mai mult într-însul.Ei.'u prea ma duc pe la sediu. . mp totul si zvârl în foc. 2ot pune analiza celorlalte personaje. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori. #sta-vara. pe care nu-i poti tine altfel în frâu... îmi compuneam o fata pedanta. ca se aude jos la cancelarie.jurnal". populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile. . Subiectul îl aveam pregatit în minte. 3n roman naturalist e mai greu de scris. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe . molatec. când scriu mai ales pentru mine... gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. domnilor. 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu. . însa. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . #m modificat mult vec.

%$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii. 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte.imbate. 8ar eu tot cred ca se îndoieste. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. 2e care ai iubit-o întâiH . am înc.iar sa ma falesc fata de mine. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. asupra geloziei dintre cele doua verisoare.cred . E drept. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. &ând am venit la 0ucuresti. pentru ca lucrurile acestea nu se uita . pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. &ând îmi cerea amanunte. frate.eama Etta. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. dar n-am sa-i spun. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile.&ând scriam însa prietenilor. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. începusem c. le inventam pe loc. îmi spuneau ei. mi-aduc aminte. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete.. m-a întrebat 8inu banuitor. 5tilia. unele numiri. #ceasta s-a petrecut ieri..ema #na. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. #m povestit de atâtea ori evenimentele. apoi una cu 5tilia. i-am spus. încât am întrerupt lectura. precum si nenumarate prietene. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare.2e. . . 5data. în sfârsit. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. fara ca însa . #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. Ea însa va pricepe. &redeam si eu în ele. 2e deasupra.itam analiza personajelor.ema iliana. 8in când în când încurcam unele date. dar eu le-am comunicat ca o c. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara. întemeiat pe acest material.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -. El s-a aratat vesel. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti. îndracita. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. . oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc. am raspuns eu sigur. c. 2oate ca 8inu banuieste ceva. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat.#m sa-i e-agerez mult caracterul.cu un pac. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. care se numea 5tilia. Mai multa prudenta nu ar fi stricat.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele.Ia asculta. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. prietenii mi-au cerut amanunte.sa se bage de seama. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise. scenele scrise prietenilor. Mai întâi. numai pentru muie. încât roseam amândoi. am vestit ca mai are si o verisoara.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta. care mai de care cu nume mai frumoase. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. procedam altfel. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. acum doi ani. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. Ma desfâiain de minune. Scriam toate acestea sincer. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. s-au minunat citindu-mi scrisorile. pentru ca n-am sa îndraznesc. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. 2e fata gazdei o c.

ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . .. si pronunt constient.n-ai sa crezi.. în realitate. nu a venit nimeni sa ne deranjeze.ema altfel. . Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin.#si.Spune. în orice caz. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. . doctore. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata..Ma rog.Si acolo. . . . fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. si ca. 2e iliana. .otarându-se poate sa ma dea de gol. îmi pare. . Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten. aici confunzi tu lucrurile. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste../m4 ciudat4 facu el. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. Eosesc. ca tu ai vrut sa bei. 8e cum începuse vorba întelesesem.2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia.Ei.iar asa s-a întâmplat.. nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. 8aca ti-as spune. ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu.oti trebuie sa creada ca eu.Si pe una si pe alta. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. iar nu cum pretindeam eu. . . . . ca ati întâlnit un izvor.#sa. Si ca ai prins-o. .. fie ca o iubeai prea mult. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate ..&red. ea ti-a zvârlit apa în oc. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele.#cum înteleg. 8ar eu nu rosesc din timiditate. Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare.i si tu ai sarutat-oH .Ia asculta.2rietena 5tiliei.. M-am aratat vesel. . de d?@#nnunzio.'u ore întregi. tocmai când cedase. relua 8inu. 8inu citise si el nuvela din care. însa.. nu-ti fie teama. . fara voie.5tilia si iliana. .niciodata. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele. cred ca nu l-am convins. în realitate. .&are amândouaH . pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva.&.. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. . vara. în sfârsit. .. devin dintr-o data un 8on <uan. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste.Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H . #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste.i-am spus ca e data naibii.6oarte ciudatO dar am citit o nuvela.. în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie.&are 2aulaH . &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. rosesc.2arca o c.

E E SI 0EEE. eu. 3n baiat ca mine. #cum. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt.. ar fi un dezastru. cu sprâncene neestetice. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. caci au început tezele. #cum ma înteleg altfel. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. 'u ma recunosc nici în mansarda. &#2I. #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. nici scrâsnind din dinti. 2entru ca eu nu mai ma recunosc. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. . Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c... Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. ca sa ma linistesc.is oc. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. cu oc. &#S. 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc. nici încruntat. W. despre dragoste.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie.. cu cozi groase. in 8umbrava. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste. rautacios. scriu foarte sincer.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta. 2entru clasa a saptea.imbat. m-am sc..ioasa în realitatea ei.imia si publica articole stiintifice. Iar când ma vad în genunc. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima.el dupa urec.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream. Si cu toate acestea. #ici. si sa am patru fecioare pe luna. ascuns. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur. %$$ %$% 'u stiu de ce. . când am obosit si vreau sa ma culc.. iar acum stau sub stejari. dar asa e..i la picioarele unei fete peste masura de frumoase. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. dar ma vad întotdeauna cu oc. M-as fi înscris la laboratorul de c. 8oua corigente odata m-ar doborî. 8ar trebuie sa aflu ceva sigur..întelege ridicolul acelei viziuni. EomanticH 'u. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. cu buze subtiri si vestede. $ iunie #zi am parasit romanul. 8e aceea m-am si batjocorit. care studiaza c. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni. 8ar a trebuit sa-l parasesc.elari lunguieti. Eu sunt un baiat urât. si cu lentile scumpeH.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE. poate ca nu doream. . eu rosesc. eu aveam alte gânduri. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. atât de carag. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. dar daca as ramâne si la germana. 8ar eu sunt necajit.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta.e. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata.elari mari de baga. e atât de reala. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. '-am nici o tragere de inima la scris. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere.rebuie sa învat ceva la germana. cu cozi de nic. nici la biblioteca. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. care ma iubeste. supararea tot nu mi-a trecut.ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine.

. daca m-am sc.imba.e iubesc.imbat. 'u ma intereseaza. cu atât mai bine. foarte inteligenta. Eecunoaste-te de data aceasta învins. eu pornesc în padure. Si atunci. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc. 8ar nu e asa. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca. cât de cât. E foarte frumoasa.imbat.8ar atunci.otusi. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. ca sa nu ne scape nici un e-emplar. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns. nu-mi pasa de nimic. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. . &aut sa ramân singur. si le saruta. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". 8aca vei putea mai târziu sa râzi. si pace.oit de bivol în care colcaie viermii. pentru ca mi-e teama de ele. Eu as marturisi ce vreau. pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. ucrurile s-au petrecut astfel. #re o ceafa foarte frumoasa. 8evin din ce în ce mai melancolic. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez. Eu stiu de ce îmi înc. . îmi plac fetele din Sibiu. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. 2e fata cu parul scurt o iubesc. fara sa rosesc1 . 8eocamdata. Eu n-am cunoscut pe nici una. #tunci. #ici însa.imbat.imb eu aici. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. Ma aflu foarte bine asa cum sunt. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti.rebuie ca e-agerez. &eH Ei. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. . dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. Si-apoi n-ai avea nici un succes.imbat. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. Eu i-am spus. #m spus ca are parul taiat.Si eu te iubesc. si când vin. #colo trebuia sa port cu grija o masca. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. ca un motan bubos. iar daca m-am sc. ar baga de seama 8inu. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. sunt convins ca m-am sc. trebuie sa lepad masca. ca un .ipui prietena mea patimasa dupa entomologie. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . pentru ca ai început sa devii banal. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. ar baga de seama ceilalti.imbat. # doua zi E ciudat. în 8umbravaH 8aca m-as sc.imbat mult. ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu. M-am sc. mi-ar pune întrebari. acumH 2oate m-am sc.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos. si s-ar mira.i si-i flutura obrajii. parul îi aluneca peste urec. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc. Mi-a spus-o. foarte culta si ma iubeste foarte mult. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. fata. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. 5are ma sc. #cum as vrea altceva. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile.

cârliontate. Eu fac parte. îmi plac mai ales oc. E fericit. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. *orbesc foarte frumos. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Ma cam încurca oc.. aceasta ma bucura.. Ma duc cu #ura .Si atunci am sarutat-o pe gura. perec.4 eu . 'u mai am parul rosu. castelul cu tabara noastra.iar soptind ceva. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. pentru ca pe aceasta o iubesc.e.. ci niste plete negre. însa.i. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. Ma simt sting. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele. &ând ma duc în Sibiu. 2limbarile cu prietena mea . cum au cazut acum un an fetele din Sacele. e ca sunt melancolic. Eu. metafizice.e mai frumos asa1 #ura . Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii. #sa sunt eu. care nu ma cunosc. oc. e vorbesc despre lucruri abstracte. însa. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc. atât de trist. tristi. îmi pun un costum de cercetas. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. pentru ca o iubesc. încât nici nu pot mânca ca lumea. Si când visez. eu. dar nu se poate c.. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. cadea si ea victima poftelor mele.ilor din timpul zilei. .er. Dâmbesc si eu. Mi se pare ca am auzit-o c. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava.prin padure sunt delicioase. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. o sarut pe gura. Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. nu s-a întâmplat nimic. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf... Si ceea ce e mai frumos. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu.e atât de potrivita.si în Sibiu. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita.ii.isese oc.atât de subtil. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. 8orm mult. 2e lac sunt si lebede. eu. 2aPe U om cu carne si oase multe. si o tin de mâna. dar nu-i admira nimeni. cu toate ca sunt sase dioptrii. din fiece perec. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. 8ar eu. 'iste oc.inuit de problemele metafizice. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. ca un adevarat întelept ce iubeste.ii pe solnita în tot timpul prânzului. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era. vreodata. atât de c. 8ar. melancolic. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe.de obicei. 'u mai mi-e foame.i mari.ii.eama Mill= . mai ales tristi. Eu. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre. fiinta adorabila. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o . 'u râd. Era în puterea mea. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. si-mi fi-ez oc.elarii. visez castele cu parcuri imense. iar lemnarul ne priveste fericit. #m un brâu rosu. #ltminteri.. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. &ând. cu o e-presie. în care stapâneste o desavârsita melancolie.ema ca dorm. pe care îi cunosc toti.a. în acelasi timp. cu genele lungi si tremurânde. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta. 2erec. care ma prinde de minune.. o c. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. simt ca-mi lipseste ceva.i. Eu. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u.i. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare. care le fac multa placere. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte.

imediat dupa corigenta.ezi.ll= (pentru ca asa o c. sa leg o prieteni ou o fata de împarat. Si eu nu vreau sa devin altul. marginiti si supusi poftelor imediate. Si trebuie luata o .eama). #m spus comandantului ca plec. în mansarda mea am sa devin cel dinainte.otarâre. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. Mill=4 Sunt atât de trist. as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. Eu stiu ca are sa . #u început sa observe si baietii. Si aceasta nu se poate. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul.'u mai prind. zau.. #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. Mill=. dar ma si distrez din pricina aceasta. *isez ziua întreaga si tânjesc. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns.isi. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna.ii pe jumatate înc.eltuiesc cât ma îndeamna inima. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. iar dupa 2asti va aparea. ci numai doresc. #sta are sa se sfârseasca rau. #m sa devin altul. sa fiu un ascet temut.ioasa si direct romantica. de-si sucesc fetele oc.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. în realitate. ridicol. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. Ma simt lipsit de vointa. #m de unde. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. sunt foarte trist. 'u numai ca îmi dau seama. burg. eram ispitit sa batjocoresc putin. 2este trei zile #zi s-a . omul care-mi trebuie. #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne.otarâre.ârtie. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. 8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta. 8ar sunt. Mill=4. prea sunt melancolic.. pentru ca are sa moara. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. nitelus carag. a &raciun va fi sfârsit.. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . absolute pâna deunazi. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. 2e mine ma asteapta alta viata.e astept. Eu nam nevoie de idile.ii ca sa ma vada. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori.. #ura e în culmea bucuriei. #tât de trist. . iar munca si ambitia mea inutile. 'u-mi intra în obicei. Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele.. 8ar nu ma pot vindeca. . Eu vreau sa ajung într-o zi cineva. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. Eu sunt de esenta superioara. Mill=4 .. &el de acum e tristK e trist.*ino. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv.&e-i cu tine. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire. Sunt trist. si visez pe M. &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. Stiintele si cartile mi se par searbade. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate. .talie. '-am sa pot lua nici o . 8ar nu. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. Iar acum am sa plec. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit.rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile.

etc. neavând oc. 8imineata ne sculam (cum dormim. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. #m parcurs orasul cu fanfara în frunte. la o cismea afara din tabara. am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. de fete unguroaice si de mesteri tipografi. #fla. cincizeci de cercetasi. în sunetul unei goarne ragusite. #colo am sa ma asez la masa mea si.elarilor.otarât sa te informez. Mai întâi ne g. ne-am întins optsprezece corturi mici. #ici am descalecat noi. pe care nu-i gasesc.. . si afla ca sunt .. . nu-ti poti face idee. 2entru ca de citit. plus comandantii respectivi.moara. în timp ce aud de departe.elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului".u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara.iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin.iontim tovarasii de saltea (saltea. cât mai complet posibil. pentru ca ceilalti tovarasi. unde sunt si eu. la culcare. 8umbrava Sibiului. 2ornim apoi la spalat.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. eu îi pun la marginea cortului.ârtii pe care gândesc a ti-l trimite.ransilvania.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . &. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4). &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. #colo sunt eu stapân. cum nici tu. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc. &um însa.abara4 &. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. a fost din belsug. tabara. eu ca si. o ploaie mo. de altfel.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. nici fete cu parul tuns. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile. ceilalti tovarasi. când voi obosi citind. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. în fiecare noapte. nici un muritor. sosesc cu mult mai devreme decât mine. pe iarba.. comandantul. doua corturi mari si doua corturi-magazii. am dat de copaci si am început sa alergam. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. In ce ma priveste. dragul meu. #colo trebuie sa fac coada. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse.. desigur. Entuziasm. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. de scolarite. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie.e întrebi.. datorita unui comple. Sibiul. vorba vine). Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. vezi mai la vale) la sase.ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în . Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . .orâta de toamna. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. dragul meu. orisice s-au spune.de cauze necunoscute. tipetele lui 2aPe. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de . de dascali. tocmai de la corturile grupei întâia. . capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna. pâna ce daduram de un pod. oc. cercetasia..

tocmai astazi. si sfârseste întotdeauna bombanind.. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc.care ma scol cu prea putina întârziere. . care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4". atât de complet. câteva minute. în pozitia aceasta. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei. îl vad pe el din nou cu cana plina. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti. care doarme sub un car.8aca însa spui ca ai treaba. cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). doctore. ca asta nu e regula. dragul meu. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. #cum manânc.#zi e rarQre1 se prind .2ai el nici nu-i în tabara.abara Sibiu. ramân. spala vasele. barbia. fruntea. încing curelele curiei de . la urma. ceri ajutorul lui ivbv-sPi.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai. 8e aceea.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 . scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. si pe madama de la dug.sezatoarea pentru seara. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant. o grupa "de servici"1 matura tabara. îndeosebi -ilo-p. linistit. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. buzele. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. aprinde focul. e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. #poi se potoleste. apoi la un baston cercetasesc.Supliment4 . când avem atâta treabaH .pe lânga un foc strasnic . pregateste . si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas. îl târâti afara din cort. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. &eea ce urmeaza e atât de vast. 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. dintii. strigând "ca ce fel de treaba e asta.8aca m-o prinde. Si mi-a dat. #poi îsi ia o strac. strâmbându-se.imeronterele de minune. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. îl gasesc .îmi striga el.2ai bine.. 8upa cum te-ai asteptat însa. #poi1 . apucând câte doi la un picior si trei de cap. apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec). care ar trebui sa fie cu cana goala. "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". fierbinte. #tunci recurgi la o cana cu apa. *orbesc foarte . &ând vin si eu bucuros de lic.Si daca te prindeH . sprâncenele si. în sfârsit. 2oste-Eestante si. &ând vine rândul gnipei mele. . îi pisezi picioarele cu o perec.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare.cu ea plina. eu iau o cutie mare. aduna lemne. Si înc.idul rosu.e de bocanci (el nu simte) si. 8upa aceea.. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. ma deznoada în bataie. care cu totii îi seamana. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. în fiece zi. târguiette din Sibiu.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe". sarcina cea mai grea.ipuieste-ti starea nervilor mei când. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine .informativ-imperativa pe .împotriva tuturor asteptarilor . . #tunci ma informeaza cu amanunte1 . la urma. #cesta-i planul. pe tiganul ajutor de bucatar.ip. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie .8ar comandantul *ulpeH . ca ce e întârzierea aceasta.. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai.2lec dupa insecte si dupa plante4 . aburind. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c.eana de peste drum de tabara. obtinând acel rarisim supliment. ca ne apuca amiaza" etc..elarii pe nas.. curata cartofi. dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe.

. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta.H .'odurile. ca un adevarat savant. 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios./ai. *ulpe. îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el. .Ei4 Si unde sunt acelea de le zice. eu. care. . /aiH &e ziciH Seful..ega violaceea. *ezi dumneataH asa e domnule. -EiH4 . îmi încarc bratul cu buruieni . ma întâlnesc cu comandantul taberei. e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea.iar azi..#a4 da. în dosul lui. 2ornesc agale printre copaci. ma priveste lung. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. -EiH .2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata. . Si îl privesc dispretuitor..&um merge.&ine nu sunt foioaseH . însa.serios.#dmirabil4 &. baiat cumsecade. . Eu. . du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. Mai greu o duc când.2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el.si pornesc spre tabara. domnule comandant. dar neinitiat în tainele entomologiei. . 8ar. *ulpe se încurca... cu un aer preocupat sau multumit.&. calcând indiferent. îmi spune1 .. . cum nu se poate mai vesel. camarade. da.&e sa zicH 6rumos.. .'u distingetiH 'u sunt foioase. 8ar nu pot sa ma plâng.2ai astea sunt graminee. -'umai spune4. unde dracu l-ai gasitH . da. da. se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza. jarisim.#m gasit niste specii de c.#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. în fata cortului.&um suntH .. sunt pregatit pentru orice întrebare. Seful. 8in nefericire.Eu stau pâna ce gasesc o -ilop.inocino.. cu aripile scuturate de polen).. .. încruntat. da.. naturalistuleH . #tunci prind repede vreun fluturas. care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri..8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc.. asa! . Seful. Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul. Eu. milos. .e vedeti cum suntH .inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. M-am facut numai apa. dupa o asemenea zi de lene. .. cu atât mai bine . s-a ocupat pe timpuri cu botanica.*edeti asteaH ..rebuie sa fie o varietate noua. #ltadata. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. 'u sunt foioase4. dau drumul fluturasului.daca gasesc vreo sopârla moarta.#sa. . . dupa împrejurari. surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe.... nu paraseste nici o clipa pe comandant.'odurile asteaH e vad. 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant...3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind....

.Si pe sobolani în batista.2ai viespile cum le prinziH . #ici ramân cu gura cascata./ai.imenoptere. Eu aduc discutia asupra entomologiei. nu se lasa. domnii ar dori sa le arati colectia..8e capH4 .i pe comandant. care râde.oti. 'ici unul nu mai vorbeste..eme.. o colectie nu se face cu una cu doua...as-ca faci tu si fara cutii.. mirându-se1 .. .ar ars.ete. Si când vor sa ma întepe. 'u se lasa *ulpe.#.).3ite. stateau de vorba cu comandantul. pe care le taiam felii-felii.. comandantul trimitea saRma c. compatimindu-ma în gând. .8aaa. admirativ.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. fac indiferent. .Si cum le apuciH .#ti vazutH. &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea. Eu continui netulburat1 . . &omandantul priveste mândru domnii...8aa.&u fluturii îi mai greu. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri.. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata. ca sa fac economie. &omandantul nostru e însa vanitos.*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele.. . cu amoniac. 2rind si scorpioni. Si îmi trebuie cutii mari. M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara. Eu las ierburile jos. pe care s-o arate vizitatorilor. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine. mi-a raspuns. cinerare4 7" .. c-au venit vizitatorii. ca sa pot gesticula mai în voie. . . Ma scoteau anevoie din cort. .. 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. admirau -tabara..8ar tot mai stie *ulpe botanica..8omnule comandant. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH. si tin adevarate dizertatii.. doctore. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase.#i vazut. c + . . &ând se pregateau sa plece. 8ar si pe ei îi prind. Eu li-s tata lor. *eneau vizitatorii... 8omnii ma privesc.2e viespiH . Eu i-am spus1 .Eu privesc în oc.. coleoptere si lepidoptere prost conservate. Specii rare am eu acasa.. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. ... sunt numai niste biete ....8e cap. . mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca.. îsi înteapa capul si mor... Eu vin bombanind. 'u-ti poti înc. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant. . tainic. Eu stiu cum sa le apuc.ipui admiratia tuturor..Iar pe vipere le prind cu siretul de g. . 2e coropisnite le scot cu za. cu cercetasii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->