Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop

Prefata
Mircea Eliade este cea mai puternica, mai tenace si mai captivanta energie autoconstructiva din cultura româna. Sigur, multe au fost personalitatile care au avut din copilarie constiinta propriei valori si viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însa nimeni nu s-a mai forjat si cizelat cu atâta luciditate si insistenta, cu atâta siguranta si sistema. Iar asta iara - aparent eforturi teribile, oricât ar parea de "inumane" tentativele de privare de somn, de claustrare si înfrângere a instinctelor si ispitelor. a un capat de biografie, elevul de !" ani care umple sute de pagini cu întâmplari si cazuistica adolescentina, constient ca demiurgul din el este dator sa însufleteasca literar lumea si ca, undeva, într-o "#cademie din #pus", o "sala imensa, plina de lume, a venit sa asiste la încoronarea mea". a celalalt capat, savantul respectat Mircea Eliade avea $% de ani când &. 'oica (mai tânar cu doi ani) scria despre acest "caz sufletesc înzestrat cu o posibilitate de creatie în afara de ordinea comuna". Eliade, scria 'oica în *remea din " decembrie !+$+ "e un om care a trait, care traieste, care loveste ideile, pentru a suferi de replica lor brutala, care se agaseaza spiritual, zdruncinându-si si mentinându-si totusi un ec,ilibru, prabusindu-se si crescând. 'iciodata un cuget de aici n-a simtit mai aproape minunea e-perientei plurale si indisciplinate. I-a placut sa se joace ideal, sa se distruga prin c,in, sa încerce si sa se aventureze. # înteles cel mai bine dintre noi de o întreaga comunitate stiintifica internationala, fermentul profesional dotat din plin cu acele calitati coagulante, de focalizator al energiilor din jur. iantul unei generatii si nu doar simbolul ei. Stimul vital de împlinire si afirmare pentru tot ce va sa zica imensa vointa de creatie a tineretului interbelic. .raditia e-egetica îl situeaza pe Mircea Eliade - pe buna dreptate - în suita &antemir-/asdeu-Eminescu-Iorga-0laga, fiecare dintre acestia însemnând mereu altceva, potrivit perspectivei de valoare1 istorica, estetica, politica, didactica, spirituala. 2entru unii, Eliade este marele istoric al religiilor, pentru care literatura a fost un capriciu, o nostalgie, un "gagne-pain" efemer. 2entru altii, dimpotriva, opera savantului a fost doar masca oficiala a literaturii, când nu c,iar a "doctrinarului". 3nii încearca sa vada dincolo de sinteza stiintifica si universul epic o filozofie a culturii, o antropologie, în vreme ce pentru altii Eliade ramâne un diletant în toate, important ca instanta formativa pentru tânara generatie dintre razboaie si atât4 Mai sunt si cei pentru care eseistul si gazetarul din 5ceanografie, 6ragmentarium, Insula lui Eut,anasius are, într-un fel, o bataie mai lunga decât romancierul si istoricul religiilor4 acest resort spiritual1 aventura." (în voi. Semnele Minervei, 2ublicistica, I, !+$7, !+$+, editie de Marin 8iaconu, editura /umanitas, !++9, p. 9:$) !. 8intre multele e-emple de verdicte superlative, prefer sa citez acum relatia

Eliade-&.;.<ung facuta de ;ilbert 8urând1 "&omme <ung de-couvre la terra incognito des arc,et=pes >ui animent la ps=c,e in-dividuelle, l?@ouvre d?@Eliade met au jour la terre si occultee par la de-m=,ologisation trop c,ere pozitivisme A...B Eliade comme <ung est â la tete de cette lente mais sure entreprise de rem=t,ologisation..." (Eliade ou l?@ant,ropologie profonde, în voi. omagial Mircea Eliade, ed. de l?@/erne, !+7C, p. %+). $. 2entru imensul, stufosul dosar al generatiei ?@$7 si pentru ce a însemnat "activismul din disperare" al membrilor acesteia, v. grupajul respectiv din Mircea *ulcanescu, &atre stiinta spiritualitatii românesti, din 8imensiunea româneasca a e-istentei, editie de Marin 8iaconu si Da,aria 0alica, voi. III, !++:, pp. "-"". în sfârsit, între omul absolut! si omul "fara destin"$ e-ista o întreaga ierar,ie de polaritati. Ei bine, pentru toate c,eia o constituie Eomanul adolescentului miop. #ici (vorba lui Eminescu1 "*iitorul si trecutulFsunt a filei doua feteFvede-n capat începutulFcine stie sa le-nvete"), aici se afla în starea cea mai pura si mai limpede e-primata suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade, definind-o totodata ca însumare e-ponentiala a generatiei. 8aca pentru detaliile istorico-literare, strict editoriale, tânarul nostru cititor are a consulta obligatoriu capitolul 2rimul roman din monografia lui Mircea /andoca9, pentru circumstantele elaborarii !. "'u sunt doua saptamâni de când a aparut cartea acelui tânar prodigios de luciditate în care ne place, celor mai multi dintre noi, sa recunoastem pe seful spiritual al generatiei noastre. *orbesc de întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. E un roman al ratarii generatiei aceasta carte4 #l irosirii ei fara sens, fara finalitate, incapabila pâna si sa se sinucida" (Mircea *ulcanescu, loc.cit, p. %"). $. 6ormula "Eliade - omul fara destin" îi apartine lui Emil &ioran, într-un te-t acid si nedrept, aparut în *remea, din ! octombrie !+%% (v. voi. Singuratate si destin, ed. /umanitas, !++!, p. $9G s.u.)1 "Mobilitatea e-cesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin altii, în raport cu gândurile altora...". #rticolul, avea sa marturiseasca peste ani &ioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei .opa (v. cap. Eliade în &ioran, E-ercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. /umanitas, !++%, p. !!" s.u., de unde se cuvin e-trase, acum, rândurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. #ceasta dualitate nu produce la el nici o sfâsiere1 este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rând pe rând la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze e-tazul si sa urmareasca anecdoticul"). %. &a sa nu repet ceea ce am scris, nu o data, în ultimii ani, despre acest subiect îmi îngadui sa fac trimitere la capitolul II (" a scoala generatiei $7") din volumul subsemnatului, Scriitorincul, editura 8acia, $GG!.9. Mircea /andoca, Mircea Eliade.&âteva ipostaze ale unei personalitati proteice, editura Minerva, !++$, pp. $%G-$9C. cartii esentiale ramân, bineînteles, capitolele I* si * (".entatiile unui tânar miop" si "'avigare necesse est...") din Memoriile autorului1 "în toamna acelui an, !+$!, intram în clasa a *-a. .erminasem gimnaziul si începeam cursul superior A...B &onvins ca voi studia la 3niversitate stiintele fizico-c,imice,

alesesem realul. 8ar nu mi-a trebuit mult ca sa-nteleg ca ma-nselasem, ca alesesem gresit..." #colo sunt descrise mansarda bibliomanului, comple-ele puberului, e-perientele fizice de autopenitenta întru cunoastere, rolul jurnalului ca oglinda a fantasmelor compensatorii, creuzet al realitatii si at,anor de nelinisti, "umilinta si ura" generate de palmele primite de la profesorul de matematica *anciu, ca si prieteniile cu "eroii" romanului1 8inu Sig,ireanu ("baiat frumos, brun, cu oc,ii verzi, dupa care suspinau multe fete"), Eadu 0ossie ("miop ca si mine, destul de urât, cu buze imense, cu un nas mare si borcanat, dar avea un umor si un farmec fara perec,e"), /aig #cterian ("de o frumusete lenesa, orientala"), 2etre *iforeanu ("înalt, mândru, ironic, izbutind sa fie premiant fara pedanterie"), <.*. *ojen ("balai, rivaliza în frumusete, eleganta si succese feminine cu 8inu Sig,ireanu"), întâlnirile-cenaclu de la Mircea Mosuna-Sion, descoperirea (decisiva) a lui ;iovanni 2apini$, e-perienta bordelurilor din 8udesti, în tovarasia lui Mircea Marculescu ("tandarica") alaturi de care cunoaste "îndeaproape viata evreilor saraci" s.a.m.d. $. "5 asemenea întâlnire - decisiva si pentru mine si pentru soarta Eomanului adolescentului miop - a fost 3n om sfârsit al lui ;iovanni 2apini. &itisem, ca atâtia din colegii mei, @/istoire du &,rist, dar nu ma cucerise. 8impotriva, 3n om sfârsit a cazut ca un traznet. 'u-mi putusem înc,ipui pâna atunci ca pot semana atât de mult cu altcineva. Ma regaseam aproape pe de-a-ntregul în copilaria si adolescenta lui 2apini. &a si el, eram urât, foarte miop, devorat de o curiozitate precoce si fara margini, voiam sa citesc tot, visând ca pot scrie despre toate. &a si el, iubeam singuratatea si ma întelegeam numai cu prietenii inteligenti sau eruditi" (v. continuarea afinitatilor în Memorii, ed.cit., voi. I, p. +$). "Eomanul unui om sucit" Mai este oare cazul sa spun cât de etern valabile si de general raspândite în lume sunt mai toate simptomele adolescentei eliadesti si ce forma vitalizanta are acest roman pentru cititorul coplesit de sfintele furii, comple-e si disperari... acneice de aici H4H în plus, tot în pomenitele capitole din Memorii, gasim câteva marturisiri esentiale pentru ce ne intereseaza acum1 "Ma simteam superior tuturor colegilor mei, macar pentru enormul efort pe care-l c,eltuiam pentru a-mi largi si adânci cultura A...B 8ar eram mai mult decât atât. Ma aflam în plina criza de pubertate, ma descopeream în fiecare dimineata mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid si de neatragator, în comparatie cu unii din prietenii mei. &riza aceasta a mers agravându-se pâna la sfârsitul liceului. 2robabil ca datorita ei n-am mai ajuns sa termin romanul. a un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decât la persoana I, ca orice fel de literatura, în afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens. #sa am început Eomanul adolescentului miop A...B 2e timpul când luam parte asiduu si entuziast, la întrunirile societatii noastre, începusem deja sa-mi iau în serios urâtenia si - în buna parte, înc,ipuita - solitudine. Eram singurul care veneam la IMuzaJ în uniforma de liceu, toti ceilalti purtau de mult costume IcivileJ. Singurul care nu încercam sa-mi camuflez parul tuns, ci, dimpotriva, ma tundeam cu masina numarul zero A...B în plus, aveam o mare scadere1 nu stiam sa dansez A...B 8ar ma complaceam din ce în ce mai mult în aceasta situatie care mi se parea ca face parte din destinul meu de adolescent e-ceptional. Mi se parea ca toate esecurile mondene, întocmai ca si umilintele pe care le înduram la liceu, aveau

menirea sa ma izoleze de lume, sa ma pastreze e-clusiv pentru IoperaJ pe care eram c,emat s-o scriu, opera pe care trebuia sa o inaugureze Eomanul adolescentului miop". în fine, "am devenit cercetas la timp. #plecarea mea spre IaventuraJ, satisfacuta atâtia ani pe maidane si în pivnitele 3niversitatii alaturi de ,aimanale si vagabonzi, îsi gasise acum o iesire care îi îngaduia sa se disciplineze si sa se adânceasca..." "Eomanul unui om sucit" - asa se intitula initial romanul de fata. .opirea <urnalului în roman este cea mai stimulativa si mai fermecatoare "lectie" de e-tras din aceste pagini. &,iar daca astazi tânarul de !"-!C ani navig,eaza pe Internet prin &=ber spatii si realitati virtuale, e-perienta edificarii de sine prin alc,imia realitatii în jurnalul personal ramâne una de disciplinare fundamentala. "8urerea adolescentului miop" ("sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. Dadarnic încerc sa ma ascund. Sunt ridicol. Sunt melancolic. 8eci sunt stupid. Sunt lipsit de vointa, de virilitate, de personalitate" etc), juramintele pentru sine ("trebuie sa muncesc mult si sa sufar"K "mi-am fagaduit naprasnic ca voi desface salbatec pulpele celor mai frumoase femei"), "tristetea celui care întelege", asteptarea "cu pumnii strânsi, între carti" a bataliei cu viata, apoi puseul egofil, inevitabil ("ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni. '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele lor"K "cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. &el care se înfrânge, @senin, depaseste sensibilitatea de elita"), trânta cu credintaFnecredinta ("presimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. &uiH 'u pot sa ma gândesc la biserica. 'u sunt un mistic si nici un ateu satanic, cinic, disperat. &um as putea ajunge atunci la IsusH"), tipicele viziuni razbunator compensatoare ("ma înc,ipuiam mort"K "m-am gândit mult daca trebuie sa plec, sa fug pentru totdeauna"K "m-am înc,ipuit trist, dispretuit de prieteni, batjocorit de rude si dusmani si am înteles ca !. Si tot de acolo1 "începusera crizele de melancolie A...B Mult timp, conditia singuratatii mele ma aparase ca o platosa launtrica împotriva tuturor esecurilor si umilintelor. Si, dintr-o data, singuratatea care mi se parea predestinata ma apara ca o lespede de mormânt. #s fi încercat orice ca s-o sparg..." (loc.cit., p. C! s.u.) în sfârsit, pentru comparatii si nuantari, a se vedea, alaturi de destainuirile din Memorii si cap. Mansarda din cartea de convorbiri cu &laude/enri Eo>uet, 2roba labirintului, trad. 8oina &ornea, ed. 8acia, !++G, p. !+ s.u.) numai asa am sa pot scrie titlul Eomanul adolescentului miop care ma va face celebru într-o noapte, si bogat..."K "cândva voi pasi pe strazi cu stralucirea biruintei oglindita în oc,i..."), febrila, permanenta oscilatie eliadesca între suprematia livrescului si triumful senzorialitatii ("ascentismul meu fu în curând înfrânt. Ma resemnai sa accept fiziologia A...B 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca") - nimic nu lipseste din acest Manual de sinceritate. 5 panoplie a sinceritatii ce slujeste perfect ca e-ercitiu de identificare pentru generatia confruntata astazi cu confesiunile lui Mircea &artarescu si /.E.2atapievici. "întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta, ca cea a creierului e neputinta, ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si niciodata potolita. Intelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. 2rimaveri înapoia mea, primaveri înainte. Si iata ca acum nu ma mai tem de ele. Si scriu

!+%+ .e Ieremia (ofiter). un curs liber cu tema istoria religiilor. !+9$ . nerecunoasterea. la @ecole 2rati>ue des /autes Etudes.2ublica eseul 6ragmentarium Editeaza revista Dalmo-is. inspirat din propria e-perienta din India.Se naste. lucrare îngrijita de Mircea Eliade.întors în tara. Editura 6undatiilor Eegale publica Scrieri literare. Scrie nuvelele Secretul doctorului /onigberger si 'opti la Se-rampore. dar. într-un caiet pe care îl ascund.Se înscrie la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti. fiul Ioanei si al lui . . !+9" .. !+9:-l+9C . Mircea. !+$" .2ublica lucrarea de eseuri Solilocvii.ucreaza la proza autobiografica Eomanul adolescentului miop. !+$! . !+%$ .2rimeste o bursa de studii si pleaca la &alcutta (India).+ martie .ailescu TABEL CRONOLOGIC !+G7. revista va fi oprita.3rmeaza cursurile liceului "Spiru /aret" din 0ucuresti. nici de povestea cu amintiri".ristina.5btine licenta în filozofie cu lucrarea &ontributii la filosofia Eenasterii.2ublica eseul Insula lui Eut.anasius. #lc. Iorga.#pare romanul 8omnisoara &.Este numit atasat cultural la ondra.nicilor Loga. !+9% . !+9G .6ondeaza Eevista universitara. Si nu sunt trist.2ublica romanele Santier si /uliganii (în doua volume). Iar daca nu va recunoasteti în personaj. !+$C-l+%$ . !+!%-l+!7 .ipareste romanul Sarpele. dupa o recenzie negativa la o lucrare a lui '.8ebuteaza cu proza fantastica &um am descoperit piatra fiilo-sofala la Diarul stiintelor populare si al calatoriilor. Si nimeni nu poate sa afle daca sunt trist.Se stabileste la 2aris.2. unde va initia un curs despre 2roblema raului în filozofia indiana. nu va iluzionati1 însasi delimitarea. 5btine doctoratul în filozofie. la 0ucuresti.8efinitiveaza romanul Isabel si apele diavolului. este o lectie perfecta de autocunoastere" 8an &. pe care o va absolvi în !+$C.I se publica romanul 'unta în cer. cu teza Istoria comparata a te./asdeu.aici. va fi numit asistent la 6acultatea de itere si 6ilozofie a 3niversitatii din 0ucuresti.imia asiatica si 5ceanografie.Sustine. !+$C . !+9ll+9% . nebanuit de nimeni.ot aici va publica si ciclul &onvorbiri entomologice.îi apare volumul Mitul reintegrarii. !+%9 . I se tipareste romanul Maitre=i. !+$9-l+$" . 8in admiratie pentru Ion /eliade Eadulescu îsi va sc.I se tiparesc romanele întoarcerea din rai si umina ce se stinge si eseurile India. !+%C . !+%% . .Scoala primara o face la 0ucuresti. Mi. primind titlul magna cum laudae. !+$+ . nici de toamna. !+%: . !+$: . lucrare ramasa neterminata. 2rimeste premiul Societatii Scriitorilor Eomâni..imba numele în "Eliade". !+!7-l+$" .Este consilier cultural la isabona.eorg. morale si politice de 0. !% !+%" . !+%7 .

In curte la 8ionis. &.imie într-un laborator instalat în firida sobei. !+7" .iar azi Eomanul adolescentului miop.GGG capete de vite.Editeaza. Immortalite et liberte.I se publica e &. Membru al #cademiei #mericane de #rte si Stiinte. !+77 . 'u am nevoie de inspiratieK trebuie sa scriu. !+9+ .2rimeste. si la roman ma gândesc de mult. traducerea romanului Maitre=i sub titlul a 'uit bengali. la 2aris.2ublica 'oaptea de Sânziene (lucrare în doua volume). !+"+ .Se stinge din viata Mircea Eliade.icago.an.ington.istoire des religions si e M=t. !+7G .2ublica volumul e Loga. lucrarea Images et s=mboles. Si acel <urnal de acum doi ani avea un "subiect"1 trebuia sa se vadeasca într-însul viata unui adolescent suferind de neîntelegerea celorlalti.ni>ues du Loga.8octor /onoris &ausa al 3niverstii din aitancasterf Este membru al #cademiei 0elgiene. $$ aprilie . !+":-l+"7 .inerete fara tinerete. !+:+ . lucrarea 8e Dalmo-is a . !+:: . *oi lucra în fiecare dupa-amiaza. *olumul I !+$9-l+$" PARTEA I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN 2entru ca am ramas singur. !+:C . !+:! . Illinois. scriam în <urnalul meu. 8ar adevarul era .ec. !+C:. !+"$ . #pare. 8evine 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din Lale. &ordonul egiunii de 5noare. la Sorbona. la 2aris. !+:% *ede lumina tiparului volumul de proza 'uvele.amanisme et Ies . la Stuttgart.împreuna cu Ernst <iinger înfiinteaza. #rgentina.ipareste.!+9C . !+7:-l+7C ucreaza la monumentala /istoire des cro=ances et des idees religieuses. la 2aris.raite d@.I se tipareste lucrarea . la 2aris. 8e câte ori mi se parea ca trebuie sa fiu întristat.2ublica . I (Mansarda) .engis-M.Este invitat la 3niversitatea din &. când aveam pistrui ca un ovrei si învatam c.Scrie nuvela fantastica a tiganci. la 2aris. îi va purta numele.Scrie si publica nuvela fantastica . viata mea.Este 8octor /onoris &ausa la 3niversitatea din a 2lata.icago.ai >ues de l@E-tase.#pare. !+7: .ni>ues arc.otarât sa încep c. m-am . !+"! . !+C9 . !+7% . !+C" .ec. Este 8octor /onoris &ausa a4 3niversitatii din o=ola.e de l@eternel retour. !+CG . !+"9 . ca visiting professor de istoria religiilorK ulterior devine profesor titular si coordonator al catedrei de istoria religiilor.icago. 8inu stieK pastrez caiete din clasa a I*-a. !+7C-l+7+ . 2rimeste titlul 8octor /onoris &ausa al 3niversitatii din Nas. revista #ntaios.Membru corespondent al #cademiei #ustriece de Stiinta. la &. nuvela 'ouasprezece trandafiri.#pare nuvela 2e strada Mantuleasa. iar viata mi-o cunosc. !+"G .2ublica volumul #mintiri.icago.8octor /onoris &ausa al 3niversitatii Sorbona din 2aris. condusa de Mircea Eliade. Este membru corespondent al #cademiei 0ritanice. Scrie nuvela fantastica !$. doar.&atedra de istoria religiilor de la 3niversitatea din &.2ublica.

pot scrie orice despre el. pretuieste mai mult decât anii tovarasilor mei risipiti în jocuri. la vara-mea. veg. în timp ce voi scrie.. sau a saptesprezece ani. tot ceea ce am dorit din mansarda. era grasa si murdara. Mi-a spus si 8inu1 "&ine va mai cuteza atunci sa te lase corigentH" Se gândeste. unul frumos si altul urât. de la o vreme. m-a sfatuit ea. apropiindu-se1 te iubesc4. Eroul sunt eu. pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. fireste. Stiu eu ce mai gândeste vara-mea asupra baiatului brun si convalescent. cu masuta acoperita de sticlute colorate. Maria. cu bucurie la însemnatatea lui în roman. cu drame interioare" etc. 8ar cititoriiH.iar sa scriu tot ce cred eu despre el. sa-l faci pe erou frumos si bun.nu va interesa cititorii. credeam eu. 'u vrea sa-mi spuna daca ea s-ar rosi sau si-ar trage sfios mâna când fratele prietenei i-ar sopti. si sa-l fac melancolic. #m vestit si pe 8inu ca vara-mea se afla sub observatie. care în nici un caz nu pot trece într-un roman. dar pentru . #ceasta. ca viata mea stinsa între copii si carti . Singura nadejde a ramas romanul care va apare în vitrine la toamna. acesta e un roman cerebral. îmi aminteam ca vara-mea nu se deosebeste mult de eroinele din romane sau de acele pe care un suflet putin e-altat si le înc. I-am povestit lui 8inu tot ceea ce ar trebui sa aiba loc prin prezenta acestei fete.oti. Eomanul îl voi scrie altfel. în zadar mi-au fost e-plicatiile1 "*all= draga.8aca vrei sa scrii un roman. înteleg si eu ca toata durerea unui adolescent miop nu va misca nici un suflet daca acest adolescent nu se va îndragosti si nu va suferi. Sa fie doi eroi. aceasta care mi se dezvaluie la rastimpuri. Si atunci i-am ascultat marturisirile. era slaba si reaK îsi teroriza fratii.. însa. în zadar. Si sa-l c. de câte ori o întâlnesc. fura caise verzi si tipa alergând dupa tramvaie. îmi merge tot mai rau.otarât sa ma gândesc. Ma rugat sa se numeasca tot 8inu. 8e câteva saptamâni. vrea ea.. nici alta nu puteau seduce un adolescent. caci am învatat vocabularul fetelor. 8ar pot eu sti ca aceasta e vara-mea. îmi marturiseste ca i-ar placea sa fie într-o noapte conacul calcat de .altul1 <urnalul ma magulea si îmi alina dorul meu de razbunareK razbunare dreapta împotriva celor care nu ma întelegeau. 'ici una. #r mântui viata fratelui si l-ar îngriji într-un dormitor alb.ipuie. 2arintii s-ar arata recunoscatori si i-ar lasa singuri. 8ar cum as putea scrie eu un roman cu o eroina cunoscuta de 8inuH M-am . . iar la mosie un frate brun si curajos. &origent tot voi ramâne. "8ar pe cine ar putea interesa aceastaH" gândesc eu. îmi spune. *ara-mea se opreste. 8inu m-a întrerupt si m-a rugat1 daca într-adevar îi sunt prieten. M-am tulburat mult la început.imb numele eroinei în aura. nimeni n-o putea întelege mai bine ca mine. nostalgiile si tulburarile ei.. El le-ar întovarasi prin padure. încolo. &ea mai mare. 8e aceea. ca un adevarat autor de romane.. Iar titlul1 8ragoste de copil sau 6lori de primavara.. 2uica. Ea ar apuca revolverele si ar aparea în salon tocmai în clipa când fratele prietenei ar fi sugrumat de un tigan. cu scoala. &ând i-am spus titlul si subiectul romanului. în înserari calde si tulburatoare. 8inu mi-a marturisit ca ma poate ajuta. 2entru mine. tot ceea ce nu am avut. în sarbatori de familie si idile. care sa aiba mosie.eat de o sora mica si o prietena frumoasaH. 8ar romanul trebuie scris. nu i-a placut. m-am si gândit la un personaj pe care la început îl numisem 5lga. Si am cunoscut câte ceva din visurile. zâmbind. îi pun întrebari. poate. sa sc.eme Silviu. &ealalta. Staruie c. le-ar învata sa vâneze si le-ar spune "tu". 2arca as fi ascultat marturisiri auzite de mult. antrenata de confesiuniH Stiu despre ea ca viseaza sa cunoasca o prietena mica si buna. # cunoscut atâtea fete. Ma tem. Eu n-am cunoscut decât pe fetele cizmarului vecin. Mi-au folosit.

#m acceptat. sa lucrez în porturi. de ne. sa cutreier tari. confesiuni si amanunte. privindu-l cum intra. 8ar eu ma multumeam sa visez o izbânda târzie si sa sfârsesc caietele <urnalului.. &ând sfârsisem de copiat de la un vecin cea dintâi si cea mai usoara dintre cele patru probleme grele. #tunci am sc. ca voi studia patimas matematica numai ca sa-i pot împotrivi aceeasi privire senina si sigura. nu am învatat nimic de sase ani. afara de cele câteva din societatea noastra "Muza". El era fericitK îl ascultase *anciu si rupsese un "suficient".rele si încurcate. 8ar daca nu ne-a învatat niciodata nemteascaH. 2rofesorii se vor teme de mine. pentru ca sunt miop si citesc carti cu coperte cenusii.an der Neise. pentru ca tu n-ai fost niciodata barbier. cu calmul. sigur de evidenta lui superioritate si de nenorocul nostru. 8aca as fi femeie si l-as avea tot profesor de matematica. cu oc. sa public la sfârsitul Eomanului adolescentului miop un apel catre elevele din cursul superior. 'u am avut deloc noroc saptamâna aceastaK si se apropie sfârsitul ultimului trimestru. mi-am luat locul din banca I. iar eu nu aveam nici o problema scrisa. I-am spus ca romanul meu va avea patru sute de pagini si ca va fi primul dintr-o serie ce se va numi 8acia 6eli-. i-am marturisit ca cel de-al doilea volum se va petrece într-un salon de coiffeur. linistit. M-ar fi desfatat sa am vointa furtunoasa si sa fug. în clasa. în fund. totusi. &u acest material cules "sur le vif as putea compune volumul al doilea. *ara-mea. iar 8inu s-a strecurat. *anciu saluta demn si îngaduitor. #zi-dimineata pornisem melancolic spre scoala. Ma întristam aflând cât sunt. totusi. de sase ani. 8in clasa a Ii-a ne cere sa povestim pe nemteste. sa dorm în barci. 8inu m-a ajuns din urma si m-a strigat1 doctore4 #ceasta. iar 6aradopol la germana... si la carti. 8e câte ori nu mi-am jurat eu. 2e astazi aveam patru probleme1 . Eu am renuntat bucuros la jocul cu fete si la jocul de carti numai ca sa am noroc la scoala. I-am amintit ca nu cunosc nici o eleva. #m aflat de mult ca *anciu e un 8on <uan.îmi bat joc de pântecul pe care încearca sa si-l ascunda sub croiala vestei. Si. Mi-e ciuda ca nu m-a palmuit . fireste.. #ltii au noroc si la fete. Mie îmi piere tot curajul când îi zaresc catalogul cu scoarte negre si en-tete alb. înfrunzisera toti castanii si era senin. unicul izvor de inspiratie. intra *anciu. din "gramatica". 8ar geanta m-ar fi umilit..#re sa-ti vina greu.rollo da.ii si cu dezlegarile problemelor. înca.otarât. a trebuit sa uitam Eomanul si sa ne grabim. Eu stiu ca n-am sa scriu niciodata aceasta serie. Ma stapâneste cu glasul. #m sa iau si de data aceasta "insuficient". sa uit problemele grele. ca sa nu fim zariti de pedagogul cel nou. Ma gândeam1 ar trebui sa fug în &ismigiu. când 6aradopol mi-a cerut sa-i povestesc pe nemteste primul act din 'at... 8ar nu am. prin care as putea obtine "jurnale". dar se arata plictisita de câte ori o întreb asupra vietii din pension. în gând .cea din urma oara. 2aseam îngândurat catre scoala. Mai bine situeaza volumul al doilea într-o scoala de fete. am sarit treptele patru câte patru.otarî sa ma lase corigent la matematica. e-temporale numai din "gramatica". #m alergat pe coridor. de slab. 2entru ca trebuia. mi-ar fi fost tot timpul teama sa nu fiu vazut de vreun profesor. de timid. Eu nu am noroc. ma vor respecta si se vor împotrivi în cancelarie când *anciu va . Intrând în curtea liceului. cum am luat ieri la germana. .daca sunt ascultat . #ici am protestat eu. . uni am dat e-temporal la franceza.. Si apoi. sunt sigur ca nu i-as putea rezista.imbat vorba. 8inu a râs. si la scoala. a urmat câtiva ani la calugarite.

#vem un cerc. în timpul acesta.. 2anica piere din senin.Stiu..ii profesorului si. . zapacelile si mimica simulata la tabla nu ramân fara efectK *anciu îmi da întotdeauna ajutor. . *anciu si-a întors scaunul catre mine. dar ma zapacesc.Eu învat.Stiu. cu caietul. # înteles.8e ce nu înveti. nu se mai lasa înduiosat de natângia mea. 8e altfel. cu creta si buretele. la ziua de !" mai.. #m pasit demn.'-am putut sa le fac pe toate. 'u-l stiam.2atru..niciodata. îmi adusei aminte ca si în caiet facusem unul.. . domnule *anciu.. îmi spune numai "cap de lemn" de câte ori gresesc semnele algebriceK si "cap sec" de câte ori ma intimidez la tabla. bâlbâielile.. valoare si dezlegare.a zonei. ca ma prefac. domnule *anciu. Ma rugam ca *anciu sa întoarca foaia catalogului si sa asculte colegii de la sfârsitul alfabetuluiK sau sa fie c. . . 8ar totul era zadarnic. de atunci.... cu toate ca nu eram singurul neascultat din clasa. nu stiu cui..Spune atunci. cum ma apropii de tabla. si eu mi-am dat seama ca ma rugam. si-a încrucisat bratele si astepta. 'u pricepeam nimic si nici nu ma puteam gândi la problema.6a-o atunci pe prima. pentru ca nu stiam problema. un italian . . m-a c. iar noi sa avem întreaga ora libera. . #m facut rugaciunea. ca sa mai treaca din timp. eu gândeam1 "Ei. Sa se calculeze înaltimea . ..otusi.. nu mergeH .. 2auza lunga. raspund eu umilit si cântarind dispretul privirilor lui *anciu. fascinat de un desen geometric caruia trebuie sa-i gasesc rost. ca sa-l pot urî. ca nu învat niciodata si. Eu m-am prefacut ca urmaresc cu atentie si curiozitate calculele vecinului meu de catalog. însa.Eepeta enuntul. ma linistesc.Ei. . 2oate ma rugam si altceva. domnule *anciu. si stergeam mereu. plimbând creionul pe marginea unui capac de calimara. când si-i pleaca în caiet. 2oate a aflat. .'u ma întrerupe4. *anciu sa iscalit sub un magistral si dureros de citet "insuficient". în carnetul albastrui.. zâmbesc îngaduitor celor din banci. maH .. Era tot ce puteam face. si a început sa-mi dicteze1 .Invat . usurat.3nde suntH . are ca baza un cerc. Stii enuntulH.&âte probleme am avutH .emat cel dintâi la tabla.. 2rivesc calm oc. *anciu ma socotise multa vreme imbecil si ma menajase. 8ar am facut semn ca-l stiu. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. 'u voiam ca ceilalti sa afle ca mi-e teama de *anciu. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului.emat la ministerK sau sa intre servitorul si sa-i aduca o veste neasteptata. zona nascuta de un arc.. nu se zapaceste. începui a construi cercul. . al dracului4" si apoi pocneam din dinti.. ca sa creada *anciu ca-mi framânt mintea. M-am asezat în banca.. &ine învata bine. -&ine îmOa bine."într-un cerc de raza E. dar sa vedeti. îmi fi-asem privirea pe cele câteva cifre scrise la coltul tabliei si începui a-mi framânta figura. 6ireste." 'u stiam de unde sa încep.a loc4. în care timp baietii îsi tineau rasuflarea. . ..

Mi se parea ca trebuie sa scriu ca într-un-roman1 atent. ca repetam scene citite în carti. e-agerat.elari. care se încapatâneaza sa nu poarte oc. iar *anciu îi striga la rastimpuri. e-asperat1 . Si atunci amânam iar capitolul. Eobert se înflacareaza când vorbeste de femei.&e ai. pentru ca el va fi un personaj de seama în romanul meu. în caietele menite romanului. # citit @enfant de volupte si e 6eu. Eu înteleg ca aceasta reactiune e copilareasca. fireste. 8upa ce a iesit *anciu. El ma admira si ma dispretuieste. si ca trebuie sa ma apuc numaidecât de lucru. nu. 8ar nu scriu. am planuit capitole din roman. *reau sa ma ocup acum de Eobert. ca 8@#nnunzio îi seamana.ibzuiesc conflictul pe care îl va dezlantui. trebuie neaparat sa introduc pe vara-mea. #cum însa. &âteodata zâmbesc1 întrevad un Eobert împlinit. #m înteles ca ma departez de ceea ce puteam spune eu. nu mai am curajul sa încep cel dintâi capitol.. Mi se plânge de slabiciunile lui. 'u stiu daca ar putea interesa un fapt sufletesc pe care . si. iar pe masa am lasat la jumatate 0ouvard et 2ecuc.&e te faci. Si pentru ca nu cunosc subiect fara eroine. &ând ma linistesc. transfigurat. ma mustru..otarât intriga. #m încercat. Ma viziteaza în mansarda si îmi vorbeste melancolic de neg. simpli elevi dintra sasea reala. . Eroul sunt euK aceasta e tot ce stiu.ucreaza. tipuleH e-am raspuns ca putin îmi pasa. pe drum. Eu spun tuturor ca Eobert e un baiat frumos. cu barbie lustruita. II. cu obrajii moi si frunte îngusta. Se apropie seara. cu buze de taranca tânara. &are ar putea fi subiectul romanuluiH 8ragostea mea catre eroina din vilegiatura. E un adolescent fara sprâncene. domnule4. #cela îsi stia lectia. e-plica. dupa ce am scris atâtea pagini în caietul meu. sc. doctoreH . 'ici nu voiam sa ma gândesc la noul "insuficient". ma gândesc la personajul pe care îi voi crea eu din Eobert. 3rsuz. odata. dar nu o pot îndeparta.8aca am glorie. Eu n-am iubitK nici unul dmtre prietenii mei nu a iubit.roscat si miop. Eomanul va cuprinde crizele si sfârsitul adolescentei mele. 8e câte ori sunt umilit. dar pronunta 2iacere. pe care mâine va trebui sa-l arat mamei. Socoteam amândoi ca singura mea nadejde nu ramâne decât Eomanul adolescentului miop. asa cum se afla în romane. baietii m-au înconjurat si m-au întrebat.. ma arat superior si nu ma feresc de a le dovedi celorlalti întregul meu dispret. 8ar subiectul romanului meu trebuie sa-l inventez. în acelasi timp. l-am surprins de multe ori ca le cunoaste din carti si din filme. femeile si banii vin de la sine. Eobert banuieste de mult ca îi ascund pareri asupra-i. între cineH Iata ceea ce ma împiedica sa încep primul capitol. M-am întors acasa împreuna cu 8inu. înca. si trebuie sa c. 2oate e înca virgin. pentru ca eu sunt eu.et. E-plica. cum îmi place sa ma port cu el. #scultându-l. II 6uoco. mâine am lectii grele. care îl împiedica sa ajunga glorios.imbat. bucurându-se1 . 'u ma sileste nimeni sa amanuntesc portretul prietenului meu. '-am putut scrie nici o pagina. iar ei. înflorit. Ma voi zugravi si analiza alaturi de atâti prieteni si tovarasi de scoala. El ma suspecteaza.iobia noastra si de gloria sa.rebuie sa nascocesc raspunsuri istete. 'u miarn . .. GLORIA LUI ROBERT Eobert mi-a marturisit. &onflict.

în Saptamâna 2atimilor.. 6ara sa vreau. #s lamuri. 8ar mie îmi place sa ma contrazic.rebuie sa caut un eveniment în jurul caruia sa se întâlneasca toti eroii romanului. Sa iau seama. Suferintele mele . personajele. conflictul. nu trebuie sa scriu numai despre eaH Eu am cunoscut crize mai interesante. adevarul asupra mea si asupra altora l-as spune în caietele <urnalului. în care sa precizez1 "#cest pasaj e neadevaratK altfel s-au petrecut faptele". eu nu cred ca dragostea e ceea ce se poate surprinde mai interesant în adolescenta. s-o ajut. pregatiri pentru roman. #devarul e ca Eomanul adolescentului miop va fi o serie de scene. 8aca l-as sili pe el. iar nu într-un roman pe care îl vor citi atâti necunoscuti. în roman. Eu nu am gasit nimic firesc. Si apoi. 6lirturile lor nu-mi dezvaluiesc nimic. Si o parte din prietenii mei le-au cunoscut. cine o va povestiH Sa renunt la idila eroului meuH . 'u gândesc întotdeauna astfel. pentru promovarea mea în clasa a saptea. însa. modific.ita anumite capitole . 2rietenii îmi spun ca voi scrie un roman de moravuri scolaresti. '-as avea singurul lucru pe care îl caut. 8ar eu nu pot descrie. rând pe rând. 'u cunosc decât adolescenta noastra. E-ercitiile în jurul capitolului I n-au avut rezultat. m-am oprit. 8ar. si nu am tragere de inima sa le scriu.ce vor fi acolo povestite la persoana a treia -trebuiesc începute sistematic. Eu sufar din pricina miopiei si a urâteniei mele.iar în <urnalul acesta. . 8ar am pierdut iar firul. Eomanul s-ar continua si sfârsi din propriile lui necesitati. 5 lume ignorata.eiat ultima fraza. #tunci as uita mereu ca scriu pentru cititori straini. 8ar toate acestea n-au ce cauta alaturi de o aventura erotica. nu stiu. s-o încurajez. ca atunci când imaginatia se atâta si transfigureaza realitatea.. . *oi avea grija. Mai ales "concluziile". 8ar toate acestea sunt palavrageli inutile. #s suferi mai mult daca as fi respins. E adevarat ca aceasta cautH 'u stiu. 8in pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vec.autorul însusi nu-l cunoaste. 8upa ce am înc.. sa iubeasca o fata pe care o iubeste si 8inuH. Sunt atâtea lucruri de spus. &u prietenul meu <ean *ictor Eobert am încercat.ologicK pentru ca nu-l vreau falsificat de analize.asupra measi asupra celorlalti . fara a fi un roman psi. înainte de toate. 'u i-am vazut niciodata iubind. fara e-plicatii date în jurul oricarui fapt. si .i. apoi. în orice caz. 8ar aceasta pare pedant si rece.c. *oi încerca sa scriu pregatiri de roman si sa clasific material . &ând. E stupid. Eobert. #s fi fericit sa gasesc un conflict. trait. Si apoi.. dispretuitor. de portrete si de concluzii asupra mediului scolaresc si sufletului adolescentilor. nici unul întrecând saptesprezece ani. 8e aceea ma arat retras. care ar putea preface romanul meu într-un roman cu subiect. 'u am sa-l scriu nici sub forma de <urnal. 2rietenii ma cred timid printre fete.nu le va cunoaste nimeni. oare. Ma voi gândi daca trebuie atunci sa adaog foi noi. M-as multumi sa prezint.#m plecat de la Eobert. de impresii. cea dintâi aventura. de aceasta sunt sigur. iar nu s-o potolesc. #-tunci. încercari de a sc. 'adajduiesc într-un timp când munca ma va înalta destul ca sa atrag privirile.. de la care am plecat în aceste pagini.. în fata carora nu trebuie sa apar cu toate slabiciunile mele. romanul trebuie publicat. Iar am alunecat în discutii critice. planul de lucru ar fi simplu.. ca mai înainte. Iar eu vreau sa înving întotdeauna. 8ar seria aceasta de scene. m-as ocupa prea mult de amanunte intime si n-as avea succes. e-agerez. în orice caz. Sunt sigur ca romanul meu nu va cuprinde concluziiK pentru ca eu însumi nu mi-am gasit pâna acum.pâna atunci .rebuie sa fie o o-glinda a sufletului meu. viciata si neînteleasa în literatura. pentru ca nu-i prefac. Eomanul meu va fi scris fara discutii.. e un prilej.

8inu vorbea rar. cu gesturi.eata se rupsese. Iar noi ." 6ata s-a înrosit mult. Eu taceam. Eu eram palid. c. am întâlnit în acea dupaamiaza patru fete în 2arcul &arol. 8ar voiam prea mult si faptuiam prea repede.i. Eu mi-am pierdut într-o clipa dorinta stupida de a ma dovedi necioplit. Si fata se înspaimânta.i. si-a scuturat roc. râs încurajator. pe bulevard. 2arcul era prea populat. cu ura. incult. lacramând.ii negri. 'i s-au prezentat din vârful buzelor. care încerca sa aprinda discutia asupra iubirii si femeii. 6ata care nu surprindea întotdeauna sensul tainuit se pierduse. brutal. 'e-am întâlnit toate perec.eta o vulgaritate impresionanta. strângându-i bratul. fumând. *orbeam. . în 2arcul &arol se întâlnesc perec. Era înca zi deplina. 'u ascultam decât pe Eobert. cu obrajii pudrati. lânga un brad pipernicit. rosu. Eobert era stânjenit si le vorbea despre literatura franceza. Spuneam ca trebuie sa ajunga din nou "fata morala". îmi spuneam1 "Sunt las daca pâna ce numar zece nu îi trec bratul sub bratul meu. cu buzele timid înrosite. pe umarul de stofa decolorata. 6ata aproape plângea. 'u vorbea nimic. ma tulbura gândul ca am mai vazut-o în toate grupurile de fete. zâmbind si rosind. 6ata cuteza sa vorbeasca.cu sepci de liceeni. întunecat. M-am apropiat de ea si am mustrat-o ca s-a lasat sarutata de mine.ia si mi-a spus. Minteam spunându-i ca am voit sa aflu daca e "cinstita" sau daca seamana surorii sale.pe care atunci o cunoscusem -. cu mâinile. rau.i.inui stupid. într-o jumatate de ceas. resemnat. cu un smoc aspru de par rosu pe frunte. cu parul atent presat. împotriva surorii. marturisind ca stiu multe lucruri compromitatoare asupra-i.i. 6etele au ramas fermecate. aceasta se stie. îmi porunceam. . Eu gândeam cine stie ce act nebunesc. îmi spuneam1 trebuie s-o sarut4 'umaram pâna la zece. 8e câte ori o priveam. privind în oc. îndemnat de Eobert si de 2erri. Eu ramasesem cu sora fetei care îi placuse lui Eobert. Eu mi-am silit tovarasa sa se aseze cu mine. aducând si pe 8inu. perec. acela a ramas locul de întâlnire. E inutil sa reproduc aici conversatia. 'u stiu de ce eram îndemnat sa mint. Ma încruntam.sa nu le strecor si în roman. Se zareau si se auzeau celelalte perec. mult. umilit. toate cuvintele cu doua întelesuri. &u toate încercarile de a se dovedi nevinovate.ile de liceeni. . Mergeam împreuna. s-a ridicat ca un arc. #m auzit acele adorabile fraze de început. îmi placea s-o c. cu ironii stupide. 6etele se aratau magulite de tovarasia noastra.i. pe o alee dosnica. Era cea mai mica din grup si. doua fete si doi baieti. Eu paseam apasat. 2erri ne sopteste ca le-au "agatat" amândoi într-o seara. poate. asteptând sa farmece. la toate serbarile. Eobert le cunoscuse. g. strivite pe obraji. Ma stânjeneau privirile strainilor. zapacit. 8e aceea. Si ea se scutura sub buzele mele reci. vorbeam.iar cu perec.otusi. în toate liceele. eu m-am împotrivit mult. cu uniforma eram de-a dreptul suspecti. lânga ele. cea mai cuminte. îmi ajungeau pe buze toate anecdotele erotice. iar pe mine ma alinau. 6etele se . Eu am vrut sa-mi dovedesc ca am curaj.ii. 'e-am distantat.ile la cealalta parte a #renelor. e-am întâlnit lânga #rene. lasau aceeasi impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. *orbeam aspru. la prima aventura. 2erri coc. perec. înfiorat de tremurul trupului. le-a vorbit. cu obrajii albi si oc. Se împotrivea cu oc. &ând i-am sarutat buzele. Eu staruiam. El marturiseste ca fetele îi dadeau târcoale si atunci. 'u îndrazneam. de buzele ei. #m început sa-i învinuiesc sora de atâtea lucruri care o rusinau. pe par. 5 bruna cu palarie alba. ca pleaca sa-si caute sora. de aburii parului. Erau simplu îmbracate. S-a asezat mai mult târâta.

ma supara oratoria lui fara miez. pentru ca socotesc toate aceste copilarii inutile. E gol si suficient. 'oi toti îl tulburam cu glume rele. e marginit si încrezut. sa revina. asa cum port eu vara. Si prietenul meu îmi vorbeste de 8?@#nnunzio. e-agerând un rigorism moral care îmi era strain si antipatic. Iata o fraza stupida. la întoarcere. Ma va înc. 8ar pe mine . nu-l mai întovarasesc în întâlniri cu fetele. dar nu prea mult. ca ma arat mincinos scriind în roman numai lucruri rele despre el. sa vorbeasca. Eobert va trebui sa faptuiasca. pentru ca. II invidiez pe acest italian cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri.ii tuturor s-au oprit asupra-ne. îi voi culege naivitatile si neg. cu oc. înainte de a pofti asemenea lucruri mari. Eram furios pe mine. el n-a stiut ce sa creada. de ce o c. #ceasta e deosebirea între mine si el1 ca unul viseaza o fericire si o asteapta. 2oate. 8ar eu nu ma grabesc. #s vrea mult sa stiu ce crede Eobert despre mineK nu ceea ce îmi spune. El spune ca "traieste".B tipatic în acelasi timp. prea putin de acest prieten. se îmbratisasera cu prietenii mei. apoi. 2ovestind lui Eobert. în romanul meu. ea plânsa.inuie s-o ajunga.ipui în mansarda mea. El raspândeste zvonul ca ma tem. Eu am fost ispitit sa-i vorbesc despre rolul însemnat pe care îl va avea în cartea adolescentei noastre. Eobert mi s-a plâns ca nu-i sunt prieten. 8e aceea îmi dispretuiesc eu prietenul1 pentru ca asteapta gloria fara sa munceasca. într-una din ele am si eu un rol principal. <ean *ictor era fericit. . Eu livid. 'u lamuream nimic. însa. Ma supara Eobert. &ând ne adunam. prieteni multi. 8inu îsi fagaduise. care nu trebuie stearsaK ca sa îmi aduc aminte mai târziu cât de simplu se fac deosebirile la saptesprezece ani. mi-a raspuns ca a fost ceva "interesant". sa merg mai departe.elari si cu zâmbet încruntat. Eu stau între carti. trebuie sa ma întreb1 eu nu sunt tot atât de încrezutH Sa nu ma tem de raspuns. aceasta o stiu. Eobert asculta cu înfrigurare. 8ar aceasta o ascund în mine. Eu ma prefac ca nu înteleg. banuitor. Eobert îmi spune ca ceea ce îl pastreaza vietii e gloria. Meditând. îl voi ridiculiza. Iata ca am vorbit. Eobert citeste ceea ce îl îndemn eu si vorbeste mult asupra cartilor citite. 'u întelegeam de ce vorbisem lucruri straine sufletului meu si. pâna acum. nici nu-l cunosc. care iubeste teatrul si planuieste sa scrie piese în trei acte. El ne spune ca citeste pe 0alzac. *oi fi un soi de "raisonneur"...Si cum ma va c. #m întârziat împreuna pâna dupa miezul noptii. 2oate ca zvonul nu e cu totul în afara de adevar. si astfel sa fie cunoscut cititorilor. ci ceea ce crede.emaH . pentru ca tuturor Eobert ne e simpatic si an. 2entru ca acest caiet e <urnalul meu. piedici în drumul aspru pe care trebuie sa pasesc. El îsi pierde timpul sau citeste romane. aventura.rebuia sa fiu mai brutal. pe Ibsen si pe *ictor Eftimiu. E curios cum n-a priceput ca eram îndurerat de cele ce se întâmplase. Eu îl întreb. I-am spus ca îi voi e-agera pacatele. daca munceste cu adevarat ca s-o ajunga. iar altul se c. în bluza aspra ruseasca. pentru ca a cunoscut mai multe fete ca mine si se plimba duminica la Sosea.inuisem absurd. Eobert nu e un geniu. Eu sunt simplu. 6aptul mi se parea o amintire de cosmar. pentru ca e sentimental. nu cunosc viata. poate. trebuie sa muncesc mult si sa sufar. &ine stie daca nu ne invidiau. . 8e atunci. 5c. spune el. Stiu ca ma socotesc deasupra tuturor celorlalti. fara sa se gândeasca asupra ei. El e complicat. Stiu ca ma dispretuieste mult. care va fi un personaj de seama în roman.poate dintr-o invidie nemarturisita .iobiile împartasite prietenilor timp de atâtia ani si le voi aseza toate în roman. Eobert ne vorbeste despre gloria lui. si în roman nu se va trada.sarutasera. E numai un baiat frumos ca o fata.

6aptul acesta trebuie meditat. &aietul acesta l-am început în ziua când m-am . 2aseste în mansarda abatut. în roman. Eobert s-a convins. . 8e atunci. . ca nu voi scrie niciodata un roman în care el sa fie zugravit ridicol. III. # auzit. Se încordeaza sa para erou nordic. 6ireste. #ltminteri.#tunci de ce nu-mi pui si partile buneH .roniade sopteste. # protestat. #r fi interesant de notat toate mastile pe care Eobert si le-a pus fata de mine. &a daca i-am aflat atâtea taine si slutenii. eu cred ca îsi va reveni. Mi-a strigat ca îi voi compromite cariera si gloria.8a. îmi plac si le recitesc de câte ori am vreme. pentru ca sunt vii si pretioase pentru mine. Si iata ca si acest caiet se sfârseste.ologic. (.imb parerile si sa nu mai fac din el un erou ridicol de roman. îmi vorbeste de 0rand. 2e &aleia îl asculta 'oisil la istorie.<ean *ictor Eobert. se dovedeste ridicol. . modificat de lecturi când vorbeste cu mine. asa cum spuneam eu odata ca trebuie sa fie orice adolescent nelinistit.eind fara rost atâtea pagini din <urnal. 'e-am despartit aproape suparati. care tânjea gloria. Iata-ma înc. . însemnari din clasa. nu le va citi nimeni. Eobert. impresii continuu sa adun în <urnalul intim.imbare. Meditând. .ârgo-viste. Eobert se simte atât de bine cu ultimele "personaje" pe care le imita. întreaba si el1 . In vacante. &a sa câstige timp. prietenia noastra cere ca ele sa ramâna între noi.roniade sufla ca sa i se sufle.imbat.2e unde au luat-oH &aleia se gândeste. 0aietii sunt uimitiK cred ca e o farsa la mijloc. *a uita pe 0rand.Scriu un roman de moravuri si un roman psi.*oiti sa va spun cum îi spunea atunciH -8a. 8ar am luat obiceiul sa scriu prea mult.) E vorba de e-peditia lui Marco 2olo.. #m sa transcriu tot aici o parte din însemnarile marunte. pe #ndrea Sperelli si va ajunge iarasi adolescentul marginit si frumos. îndruga la rastimpuri cele ce-i sufla din spate .oli.roniade. Eu ma prefac convins de sc.oli. . încearca sa para sc. JURNAL DE CLASA întotdeauna mi-a placut sa pastrez un <urnal regulat si complet.2entru ca autorul romanului are nevoie de un personaj ridicol. &aleia nu stie nimic. 'ote scurte.2e unde au luat-oH . le voi e-agera. în câteva saptamâni. mereu mai tare.oli. . a ajuns sa se creada altul.Si apoi pe unde au luat-oH . toate le voi sc. 5 zi de la sfârsitul lui mai.îi spunea &apul 6urtunilor. ca sa-mi sc. .ace.Si de ce sa fiu eu acelaH . în roman va trebui sa pregatesc mai dinainte finalurile. poate. .#u luat-o pe la &apul 0unei-Sperante.otarât sa lucrez la Eomanul adolescentului miop.rebuie sa cuprinda fapte reale si personaje reale. dintr-o insinuare a mea. . .2entru ca Eobert. superior. pe care îl citise de la mine. minteam eu. &a întotdeauna. încât începe sa creada el însusi în ele. Mi-e teama ca lucrurile vor merge prea departe.#tunci nu-i spunea asa.imba. mai ales cele care îmi pot sluji drept material pentru roman. singur la . în roman. .

#cum. nici la tabara din 8umbrava Sibiului. tot atât de linistit1 .8ai. obisnuieste sa spuna. pe care am mai auzit-o. clatinându-se pe scaun. . în clasa a doua a fost premiant.u l ?@as voulu 8andin4 . la sfârsit. #poi roaga pe baritoni sa iasa afara din banci si sa repete cu el corurile pentru serbarea de sfârsitul anului.Si altcevaH ..emat în cancelarie. 2aPe e tot atât de senin. 0aietii dau câte sase lei si râd de autorul &rinului. . într-o recreatie.-urile erau ale lui. îi aminti. si se bâlbâie ca si mai înainte. 5ra de muzica. 5 melodie banala. 2oate ultima ora de muzica de anul acesta. 8aca nu vom gasi tovarasi pentru 6agaras.. si-a venit sa le vânda.3nde sunt baritoniiH '-auziti. Si adauga. pe care o soarbe înjurând si lovindu-si prieteneste prietenii... cu câteva sandQic. când e întrebat ce se va face repetent1 "2unga mea si patru bani4" 8aca cineva îsi îngaduie. 5 bucata costa sase lei.iozdan o sticluta cu coniac. glasuieste unul din fund. .. '-am nevoie de câstig. 2oate repetentia nu i-ar fi atât de sigura daca 2aPe n-ar fi fost surprins de *anciu la bodega. în clasa a patra lua mentiune la matematica.em pe d-l director4 8ar nu-l crede nimeni. ceea ce ne-a îngrijorat numai pe noi si pe parinti. nu stiu unde. Mai avem câteva zile si vine serbarea. magarilor4 . dar am dat o mie cinci sute de lei la tiparit si vreau sa-mi scot banii.. Eâsete. # încercat sa faca c.ot o glumaK c.Si unde au ajunsH -In 0razilia. . El raspunde. n-ai4 .Si ce-au gasit acoloH . 2aPe n-a renuntat la muntii 6agarasului. &rinul.. &aleia îsi priveste vecinii cu ura si dispret.acun a sa maniere.#ltceva ce voiti sa mai gaseascaH 2aPe va ramâne repetent. # spus ca sandQic.8omnilor. 2rofesorul zâmbeste.-uri si o litra de tuica în fata. 8upa ce a repetat-o de câteva ori.2amânturile indice.&. 2aPe îl bo-eaza precipitat si voios. #plauze frenetice si râsete. '-au iesit decât trei baritoni..'u va astâmparatiH . Maestrul s-a asezat la orga si o cânta trist. *anciu îl lasa sa vorbeasca. . însa. vom pleca noi doi.In 0razilia. vreo gluma.E scris pe-al nostru steag4 . # fost eliminat pe o saptamâna si i s-a scazut nota la purtare de la "suficient" la "insuficient"?@. o noua romanta a sa. singuri.. .si înfloreste. ca un par. daca nu faceti tacere. puterea creste..iar portretul domnului. .ca un mar. si manânca tot atât de mult. . orga a încetat sa mai scârtâie si maestrul s-a ridicat.em pe d-l director. . va ramâne repetent.8omnilor.Incetati odata. #u cerut sa le-o cânte.&are-i obrazniculH . ca în timpurile bune ale prieteniei noastre. dar tuica era a unui domn care plecase fara s-o bea toata. 8esi va ramâne repetent.as@ sa vie. . Maestrul a venit cu un teanc de note muzicale.3nde-s doi. # fost c... 2aPe continua sa fumeze în recreatii si sa strecoare în g... nu de altceva.*a dau afara4 . .. *orbeste încet si trist. . ca el a platit si litra de tuica. c. domnilorH Sa iasa baritonii afara din banci. Dâmbeste.

i baritonii. &aleia. pentru ca e sc.Stai la loc.arnic. .8e ce va suparati. înca. 8ar acum s-a sc. bun si inteligent. nici prea ordonat. ca sa nu-i puna . si compatimire pentru profesor.pe deasupra . %G #s vrea sa-l cunosc pe 8inu bine.ii din pricina cititului si a formolului cu care s-au stropit clasele duminica. pâraste baietii. 6osilo4 . urmarit de c.8e ce nu respecti ordinele d-lui profesorH 2artiniseanu. penibil. 'u-mi ajunge sa stiu ca e frumos.0anca din fund. R #guletti a plâns astazi la ora de c. 6osil încearca sa se strecoare afara. daca as puteaK dar de ce sa vorbeasca despre tatal lui. Sta cu batista la oc. &aleia va face o ora de arest.ii rosii si lacrimeaza. si ciuda pe el. d-le 0oloveanuH . 8ar eu. ca ei sa-l vada cum sufera si sa-l compatimeasca.i. si acum se întoarce în sineH 'u stiu. se târaste în banca.. 6anica regreta ca nu se poate preface atât de bine.imie si . #s minti si eu bucuros.3nde fugi. 2alma a rasunat. bine de tot. d-le 0oloveanuH . Scena m-a facut sa rosesc jenat. într-un laborator adunat pe lavicioarele unei odaite din subsol. Si pentru ca n-a obtinut. &ând îl întreaba vreun profesor de ce sta cu batista la oc. care sta în spatele lui. . se plimba si doarme mult. si toata pasiunea lui stiintifica de un an si jumatate n-a fost decât o iluzieH 8aca însusi el s-a înselat atât timp.imie si a pomenit numele tatalui sau mort. ce rol va juca în roman. cum spun eu. învata bine. dupa ora. va scad nota la purtare4 .. 'iciodata 8inu n-a fost prea .imbat mult. cântând.ematului i se ia darul. câteodata. copiaza la teze. 6osil nu e simpatizat. 3mbla printre baieti.i.inuri sufletesti si trupesti. #nul acesta aproape a uitat formule de temelie. ca e "o adevarata barbarie si abuz de putere.ipuie personaj din Ibsen.mai e si evreu. 8e ce arata 8inu tot mai putina tragere de inima pentru c.3nde te duci 2artiniseanuH . 6osil a reclamat pedagogului. Simteam ca ma copleseste o revolta nelamurita si mila pentru #guletti. 6osiloH 'u stii ca d-l profesor nu lasa pe nimeni afaraH . .imieH #m învatat-o amândoi. &iteste literatura putina. baritonii si-au întors.8e ce va purtati sever cu noi. la el.iar glasul lui e divin. ceea ce se petrece la liceul acesta4". sa-mi frâng mâinile de enervare. 'u-l mai "pasioneaza".. 0aietii îl striga din banci cu glas tare.'ec. 'u mai munceste. R 2e Eobert îl dor oc. capetele. numarându-si din oc.. ma întreb1 daca acesta e adevaratul 8inu. S-a frecat mult si acum îi sunt oc. citeste e petit parisienK îi trage o palma peste ceafa. e fericit si raspunde în asa fel. singur.De-e4 S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos.2rofesorul îi ca un parinte. încruntat. #steapta. pretinde ca nu poate cânta. 2oate sa fie o simpla criza. . 0anuiesc ca ceva din sufletul lui ne scapa amândurora. #guletti s-a prefacut si a mintit. cunoaste c. încât orice om inteligent sa poata întelege .oivinovici "insuficient". 0oloveanu cânta înainte la orga.. 3nul din ei "a cerut voie afara". pentru romanul meu. ca sa auda maestrul. Sunt sigur ca se înc.iop. e zgârcit. rosu.. 6ireste. mortH &red ca întreaga clasa a încercat sentimentul acela stânjenitor.

R 'otita din $ iunie. multi dintre noi par veseli si zgomotosi. cautam zadarnic marea si nesfârsita voluptate. eu ma bucuram ca am prilejul sa ma analizez si sa-mi însemn sufletul din ceasul acela pe .i. 'oi trei suntem cei mai prosti la matematica din toata clasa.emat la tabla. &u "binele" luat la oral si-a asigurat media. putin câte putin. ca sa-l întarât pe *anciu si sa ma razbun ca zâmbea întotdeauna când eram la tabla. 2roblema. si tot o rezolvam. si vorbim.is caietul de teza si am început sa scriu pe o foaie scoasa din geanta. când am vazut ca colegii din fata sunt tristi. Si. Suntem atât de legati între noi.oivinovici.pentru ca nu învatasem nimic întreg anul -. *anciu se uita la mine. în ultimele saptamâni de scoala.e. M-am apucat atunci sa însir calcule fara nici o legatura cu subiectul. #m vârât la urma fituica în buzunar . când se vesteste vacanta. Mie mi-a spus ieri1 . #m scris ce cunosteam1 altminteri. 2e trimestrul întâi. Suntem obositi. Iata ceea ce se petrece în sufletele noastre.oti socotim cele dintâi zile de vacanta un rai. se bâlbâie.8aca iau media "insuficient" si pe trimestrul acesta. desfiguratK îi tremura glasul. a sarutat tabla si a daruit baietilor o suta de lei pentru cornuri si ciocolata.unde s-a adunat un teanc întreg. dar aceasta nu dovedeste nimic pentru mine. &um însa eu nu stiam nimic .. # început sa ma necajeasca faptul ca nu puteam face nimic. &ât de putin as fi citit. Se întelege lesne aceasta. #seara arn citit pâna la doua. dupa sase ani de clasaH Sau poate e altcevaH 2oate ne întristam ca vacantele nu ne aduc cele ce înc.imie.ii. 6anica a capatat "bine" la c. baietii lucrau aprins. 'umai Malu-reanu si &olonas priveau caietul cu aceeasi statornicie interogativa ca si mine.. de ce scriu %! si cum am curajul sa scriu. Se emotioneaza ca în fata inspectorului. R #stazi. R . cincisprezece ori fiecare lectieK si o uita de cum e c.imie. . Se face rosu. când se apropie sfârsitul anului. 2oate ne gândim la placerile verii si ne întristam amintindu-ne ca vom fi singuri. când s-a scuzat ca nu are carnetul de note. 8upa plecarea lui .. ca de obicei. &eea ce. dezgustati de scoala. Scriam ca sa ma vada *anciu si sa se supere ca nu stie ce scriu. în acelasi timp. si se uita uimit. înca de pe la 2asti. Eu n-am gasit-o. 8e atâtea ori ma pot preface. Si nu e asa.eza la matematica.'ici nu stii cât ma dor oc. acum la apropierea sfârsitului de an1 ne copleseste melancolia.iurilor dreptung. cu foaia alba. sleiti de caldura si ne întristam. 8espartirea ne alunga bucuriile.. pentru zgârcenia lui 6anica. totusi.ipuisem noi. în jur.ârtie. E drept. as fi capatat "rau". 6anica e terorizat de c. 'e aratam multumiti si râdem. începea sa-mi para rau de nestiinta mea. ca vor aduce. 'e obisnuim. nu-mi mai ramâne nici o nadejde. foarte usoara. Eu m-am prefacut mirat ca citeste atât de putin si l-am mintit ca nu ma culc niciodata înainte de trei. cu placerile libertatii. &red ca citeste de zece. . 2roblema era de trigonometrie. e mai mult decât o nebunie. sigur de ignoranta mea. nu vorbesc si stau pe gânduri.ca cititul e pricina durerii lui de oc. iar eu din trigonometrie nu cunosc decât cazurile de rezolvare a triung. am înc. . S-a întors în banca istovit. dar în suflete pastram toti un început de nostalgie. priveam si nu pricepeam.

oivinovici si se înspaimânta de câte ori se desc. 6anica înlemneste cu oc. 8ar Eobert zâmbeste genial de câte ori aude de întâmplarea aceasta. învata pâna dupa miezul noptii si se desteapta în friguri. glasuieste Eobert. renuntând. concluziile sunt partile lui cele mai bune. Eobert purta pantaloni albi si pantofi cu funda.eiat tunica si am coborât în strada. pierde pofta de mâncare.6rumos corp. 'imeni nu stie.8e ceH Eobert m-a mângâiat.. varsa calimara. 8inu e banuitor si nedrept. 6anica poarta în permanenta piramidoane în buzunarul de sus al tunicii. însa..oivinovici. Se îndoieste de Eobert. Eobert ofteaza pentru ca e geniu. la arbitrajul meu.ii fetele si doamnele. Se dezmorteste când striga absentii. eu sunt "doctorul". .era de argint. #mândoi.inu-ie pâna ce . în ora de c. 8e obicei. Eu mi-amînc. pentru ca nu sunt e-puse "literar". . se framânta în banca.ide usa.oivinovici citeste problemele sau enunta subiectele de teza. se zapaceste. 8on <uan si parado-al. 3raste pe . miopie precoce si desfiguratoare. %$ &ând suna clopotul si nu si-a sfârsit lucrarea. a sfârsit prin a darui lui 8inu un trandafir de la pieptul roc. .e "simpatie" de a lui 8inu.&opilarii. doctore. a e-temporale naduseste.6iecare cu ursita lui. fireste. 2e bulevard. S'. Mi-a marturisit într-o noapte ca geniile sunt nefericite. Eâde în toate orele. se c. când partenera lui Eobert. fara sepci si fara palarii. cu dispret. în ajun. <ean *ictor Eobert . 8inu. 8inu pastreaza trandafirul într-un sipet cu scrisori si flacoane colorate. 8inu se înroseste în întuneric.ârgoviste. uluit..îl necajeste concurenta. 6iecare se trudeste sa para mai îndraznet. afara de c. pe care îl .. de ce i se spune "&ocos".imie. Eobert. 6anica îsi pierde cumpatul. cordon de antilopa si tabac. #junge la liceu slabit. #poi ajunge nervos. ma consoleaza1 . care e geniu. se clatina în banca. Eobert a oftat si 8inu mi-a oferit tigari. nerabdator. .ii.u nu pricepi asta. #ceasta pentru ca e tot atât de frumos ca el si .oivinovici ca a învatat.cauta sa se vadeasca cinic. în tot timpul orei a scris "literatura" în jurul subiectului ca sa umple pagini si sa convinga pe . &unoaste cele mai abile formule de introducere când trebuie sa ceara scuze profesorilor.care se socoteste geniu . .. 0aietii îl îndragesc.#i mai vazut-o pe S=lviaH #taca EobertK S=lvia e o frumoasa si vec.EE 85'<3#'I #sta-seara au venit la mine Eobert si cu 8inu si au . 8inu .ii la el.aina desc. înainte cu câteva zile de teza.îsi tine dreapta la frunte de câte ori e nevoit sa stea pe scaun. blând si imens. transcrie de trei ori problema. Eivalitatea lor s-a accentuat la o nunta.isa.imie si matematica.desi zvoneste peste tot ca nu se teme de Eobert . se tradeaza daca încearca sa afle un amanunt de la vecin. pentru ca e inteligent si sperios.'u-mi plac picioarele. urmaresc cu oc. %% . 2entru Eobert. o blonda bacalaureata din .framânta buretele cu creta la un loc... preocupari erudite. . însa. epuizat. &ând intra . #m toate simptomele1 urâtenie. afirma 8inu. cu ton de specialist încercat.otarât sa ne plimbam în &ismigiu. încearca sa scrie precipitat o concluzie. I*.despre care fetele spun ca e "dragut si ironic" . oricare.

unor prieteni dezarmati si receptivi.. . 8inu afecteaza ca idila lor e distractiva1 . spune ca el seamana cu #natole 6rance1 sceptic si epicureu. de doua ori pe an1 la Sfântul 8umitru si a treia zi de 2asti. S=lvia a fost totdeauna o fata vulgara. doctore. . umil. ... ritma Eobert. S=lvia a fost fermecata de Eobert. fara aventuri. .. de a o calca în picioare.id.&um poti trai tu fara iubire... fericit ca nu i-am acceptat-o.8aca nu vorbesti clar. îsi imagineaza un suflet torturat si satanic. .8ar nu sunt nefericit deloc. Eobert devine absent si imagineaza. &ând Eobert vorbeste despre viata si despre "iubire".&e numesti tu "feciorelnic"H intervenii si eu. /otarasc. paie peste foc. doctoreH. ci de fecioare. 8ar acum era o primejdie. 2revestind furtuna.. vorbi prezumtios Eobert. . pâna la urma.#i avut tu vreo fecioaraH . perfid. Eu astept..0ine. 5c.. cei doi vor deveni melancolici. Eobert. .. ca în drame..6emeia. 8inu fumeaza visator. ./ai mai bine dupa fete. pâna când o sa-ti rabdam noi fanteziileH . 8e câteva luni. sa ne odi. e fecund si obsedant..'ici asta nu pricepi. modest. .Sa nu cunosti atâtea voluptati ale vârstei. 'imeni nu o cunoaste. ma Eobert.Sa te îmbeti în aroma trupurilor suave... Sentimental înfrigurat.'-am spus ca am avut fecioare..'u-s fantezii. a noptii de vara si a muzicii militare..S-a urâtit groaznic în ultimul timp..i se pareH întreaba. 8inu asculta. . sa te culci în paturi albe. ... 8inu e mai zgârcit în confesiuni.... tinereteH. Eobert nu ma privea. . Eobert. Eobert se pregateste sa ofteze. . .ii în coroana teiului. sa pasesti pe sub alei.&e nefericit esti tu. ma prefacui eu necajit. Ma magulea perspectiva de a se vorbi despre mine. 8inu.. lovindu-i potirul plin al dragostei.. împotriva unei discutii ce ameninta sa ajunga spovedanie. .3ite ca traiesc.ii se înc. Ma uitam la 8inu si ma întrebam de ce nu ataca.otarât sa lupt. soptite cu oc. Eu gasesc propunerea compromitatoare. 'oi toti cautam aceasta. . 8in pricina celor saptesprezece ani. . brat la brat cu sclava ta. presimtind primejdia de a-l asculta pe Eobert psalmodiind un sfert de ceas.Dadarnic te ascunzi. Stiu ce are sa se petreaca. "Ironia" lui 8inu putea fi atâtata.ei analiza S=lviei cu o întrebare stupida. Si vor începe acele insipide marturisiri. .întâlnea în aceeasi familie.&are potirH ma prefacui a nu pricepe eu. ritmeaza frazele. doctore. . însa.. feciorelnice. apoi. #m spus "paturi feciorelnice". .'u-i vorba de filologie. e reala realitate. profund. 8inu izbucni. cu filologia ta.. asteptând revansa. continua Eobert cu oc...Si asta numesti tu viata. voluptatea de a stapâni femeia. iubite.i înlacra-mati. si cautam sa alimentam discutia si s-o prelungim cât mai mult.Si apoi. si Eobert se asaza. înc. *a pieri rivalitatea.. constatai eu. fara femeie.. ..nim. în noaptea aceasta eram .Ia lasa-ma. Eobert se dezgolise.

Eu . pâna acum. Eobert e nefericit ca noi nu îl pricepem. 'u numai atât. #mândoi. tunica croita pe solduri .ii cum Eobert se asaza la pânda. si eu si 8inu. oc... vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK alta ca. întelegând inevitabilul..'u te-am vazut niciodata cu femei pe strada. Mie mi s-au destainuit foarte multi prieteni. si ce par au. 0a mi-o spusese. dintr-un gang iesi o servitoare stânjenita si-l apuca de mâna. suntem siguri ca nu i-a scris. . El . precum si varietati de versiuni. dimpotriva. . cu declaratiile. #m ajuns un foarte bun observator.ii. . mi s-ar spune ca "pozez". despre cele ce banuiesc ca se petrec înlauntrul sufletului meu. Si cu toate acestea... fara veste.Eu na umblu cu amantele mele pe strada.inuiti de aceasta nevoie launtrica. 8inu avusese. era vaduva si locuia pe aceeasi strada cu elK sau era roscata. cu ispite. saptesprezece femei.cred altfel. în dormitor era un pat. 'u vreau sa sucomb melancoliei si sa le marturisesc si eu mai mult sau mai putin realizate idile de vilegiatura. Stiam si cum le c. 'ici nu avu timp sa-si dea seama ce face. singur.Stii ca mi-a scris Maria. . casatorita si bogataK sau locuia pe o strada cu el etc. Muzica a încetat.&e-ti spuneH . sa auda si Eobert. da1 ma intereseaza. 8inu începu pe un ton degajat. 2entru ca e-istau felurite si nostime versiuni. . Si apoi. # urmat dupa aceasta o pauza.I-am spus ca n-o mai iubesc. când se trezi într-un dormitor. . 2entru ca destainuirile nu sunt sincere.i pe sub alei. &ând. versiunile primei femei ma interesau.. înca nu ti-am spusH se ridica fericit. Eobert se culca iar pe banca.era în clasa a treia. tot prima lui femeie avea odata parul negru. 8esigur ca era ispitit sa se destainuiasca. început de vara. Sunt o slabiciune.dupa acele prea putine lucruri pe care le stiu .ide sufletul. Ei ma socotesc creat pentru a asculta confesiuni..ii negri. .ândeste. . Eu nu înteleg cum un barbat poate avea nevoie de sprijinul altuia. draga. &ircula si subspecii.. iar în pat o fata cu parul aramiu.8a.Ma plictiseste. dar lupt.rebuie sa izbândesti sau sa fii înfrânt. 8aca m-as dezvalui. îl întrebai pe 8inu care a fost prima lui femeie.#m auzit-o de mult... de pilda. 'u e genul meu. nimanui. . îl simteam pe 8inu nelinistit. &. . '-au înteles niciodata cât de putin ma intereseaza sufletele %9 %" lor. buze rosii. era casatorita si foarte bogata.. 8e câte ori nu stie ce sa raspunda. 8ar ma înfrâng. 6iecare încearca sa apara în fata celuilalt mai original1 sa-l faca sa-l admire sau sa-l compatimeasca. 2rietenii si-au facut parerea lor despre mine1 doctor. ataca prin surprindere 8inu. cu privirile în tei. . Iar eu nu ma pot destainui prietenilor.. "2oza" înseamna pentru baieti tot ceea ce se deosebeste de ei. avea parul negru-corb. dar nu mai mi-aduc aminte. baiat frumos. 3na din ele marturisea ca prima femeie era roscata.se întorcea odata de la scoala. si alte multe amanunte.iar cel mai bun prieten e un dusman în ceasurile grele. 2ot recunoaste repede pe cei c. #tunci. Eu oc..eama. si 8inu le urmareste cu oc. 8ar. 2e mine ma supara confesiunile. trebuie sa ramâi singur. si de nenumarate ori. prietenilor. îndeosebi. ofteaza1 nu-l pricepem. însa. si eu încerc la rastimpuri nevoia de a-mi desc. Si nu vorbesc niciodata. #sa. #scultasem aventura aceasta si notasem o suma de versiuni.'u ma pricepeti. Ma simt si eu tulburat. foarte lu-os învestmântata.rec perec.&um. .

. 8ar atunci. Si nici nu mi-e somn. doctore. muzica militara de pe malul celalalt al lacului. 2entru ca sunt imbecil. . altminteri. %7 *. picioarele lungi. într-o luntre albaH 'u ma visez savârsind fapte eroice si culegând laurii o data cu sarutarile frumoaselor necunoscute care. nici de cealalta. 2entru ca îmi pierd timpul ratacind prin &ismigiu si mi-l pierd acum visând Margarete iluminate. #m sK eu nevoie de prieteni. 8aca e zgomot. si ruina vointei mele. uscat. 2entru ca... cu oc. Sunt dezgustat de tot. Si nu sunt multumit. Si eu. 8aca baietii sar pe banci. Sta în banca din fund si citeste romane frantuzesti. Eu nu spuneam nimic.#i citit 2acatH îl întreba Eobert. se muta în alta banca si citeste. 2entru ca nu "mi-am desc. &eea ce înseamna ca sunt imbecil.2area numai.Marcule.8e unde vrei tu sa cunoasca prima femeie a lui 8inu 2acatul lui &aragialeH S-a auzit. &iteste si când profesorii se gasesc în clasa.iar în banca lui. îl mai striga si "Marcala". Sunt carag. fara e-ceptie. Eu am înteles de ce nu sunt multumit.i si citeste. 8ar am raspuns naiv1 . Sunt si eu ca toti ceilalti.is sufletul" prietern?@or. raspunse prudent celalalt. pâna la capat. când scriu. '-am nici un motiv sa fiu întristat. .. 0aietii îl cred prost si îi spun. Marcu nu se supara nici de o porecla..6ataH iscodi curios Eobert. cu care sa ma plimb prin parc. ". sau pe lac. #r trebui sa-mi caut frâng. Eobert se . &iteste romanul. din pricina lungimii nasului..ii înaltati spre cer. e aproape de tine.ii mari si bulbucati. *ine în fiecare dimineata cu romanul în g. în loc sa ma biciuiesc si sa ma purific. încât nici nu ma revolta noaptea aceasta pierduta. parul cret.E' 2rietenul meu Marcu e înalt. orisicât m-as ascunde. îi spune câteodata vreun vecin1 . . #cum. cu mâinile încrucisate pe piept. se încrunta si citeste. Dadarnic încerc sa ma ascund. c. . #r trebui sa fac altceva. si slabiciunea sufletului meu.. Si scriu aici. nerozi.ia si sa ma biciuiesc. ca aventura lui 8inu aduce oarecum cu 2acatul lui &aragialeH %: Mie mi se pare ca "aduce" îndestul.Eu stiu ce se petrece cu mine1 sunt un sentimental.andarica"K iar pentru ca e evreu. &autam durerea trupului.ioase. si pustiul mintii mele. Marcu îsi ridica necajit de pe carte . #dica sunt ascultati vecinii lui de catalog. cu oc. mâinile lungi. în fund. Mai mult. si lipsit de vointaH 'u visez si eu fecioare blonde.otarî si se întoarse spre mine. timp de cinci minute.iozdan si-l citeste linistit. #cum. Eu nu ma îndrept scriindu-le în caiet.H 8ar toate acestea sunt lucruri triste si stupide. sub luna. Mi-e cald. *reau adevaiul. Si nici nu pot citi. &iteste si când e-plica profesorii. îsi îndeasa degetele în urec. Dadarnic ma minteam. 8aca luptele se dau c. #m plecat târziu din &ismigiu. Sunt atât de natâng. *reau sa fiu sincer. #tunci îsi reazema cartea de spinarea colegului din fata. Sunt sentimental ca orice alt adolescent. n-as fi acum întristat.'u ti se pare. nu se mai aude nici un tramvai electric pe bulevard. pentru ca Marcu crede ca profesorii sunt. 'u mi-e somn. 3' 2EIE.'u-mi mai aduc aminte. ca toti ceilalti.. iar e-plicatiile lor vatamatoare unui creier sanatos.iar si de durere. .. Si nici nu le pot scrie. 2arca eu nu stiuH 'u stiu ca sunt sentimental si slab. Sunt cel mai natâng dintre toti.

oc. îi pune mâna pe umar. ne-a marturisit ca cei de acasa n-au aflat nimic. mai cu scrupule în clasificari. . raspunde linistit1 . când nu mai e silit sa-si spuna lectia.&artea s-o daruiti bibliotecii liceului. poti sa-mi scrii formula dezvoltata a acidului pen-tafosforicH . adresându-se cestorului. Si Marcu se opreste lânga tabla. îl c. . Marcu. se asteapta sa-l asculte la c.iob si incult. 2rofesorii îl cred neg. ca numai -datorita lui am putut sfârsi es Miserables.2entru ca dispretuieste scoala si profesorii. pentru ca romanul trebuie citit. se întreaba cum.oivinovici întreaba pe primii doi. Ionescu Stelian. domnule.'u stiu. .8ar prepararea în industrie a acidului sulfuric o stiiH . &ând. nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lectie decât bâlbâiala lui ignoranta sau tacerea si mai ignoranta. tot ce ne cadea în mâna. Stii ce-am spus pâna acumH Marcu nu stia nimic. nu se tulbura. 3n baiat îl îng. E-plica fazele razboiului de o suta de ani si se plimba de la un capat la altul al clasei. însa.8estul. T . porneam prin librarii si prin anticarii sa ni-l împrospatam. &iteam numai 0al-zac. . sau îi sufla vecinul. Stie ca în orice caz va lua "insuficient".ionteste1 . 'umai sa nu-l tina mult timp la lectie. 3nul dintre primii adepti a fost Eobert. 8ar mi-am dat repede seama ca ma înselasem. #m raspândit amândoi pe 0alzac în clasa. . îl stiam pâna atunci cum îl stiau si ceilalti. în banca.. &ând iese la tabla.'u stiu. 3nii. îl zareste pe Marcu citind cu patima volumul I din Eosu si negru. .'u se face lectura la ora de istorie. pe care i-l împrumutasem eu.a loc. Malureanu Marcu. Se intereseaza de lectia din ziua aceea. cu mâinile încrucisate. domnule. ucrul acesta a silit pe baieti sa-l clasifice drept un iremediabil prost.. pentru ca el pleca dimineata cu g. nu se da în laturi. 'e-am facut prieteni când ne-am întors într-o seara de la liceu împreuna. care au "tocit" toata saptamâna.8e ce mi-ati înc.Ionescu &orneliu. amanuntelor si curiozitatilor balzaciene. &ând a venit Marcu iar la scoala. &ere câteodata si lamuriri.inuiam dându-i sa citeasca cele mai proaste romane. &ând îi vine landul si . domnule. Eu osândeam romanul lui Mar-gueritte a garconne. a teze copiaza. #junseseram eruditi în &omedia umana si ne întreceam unul pe altul în cunoasterea personajelor. Se întoarce zâmbind. . izbindu-se cu mâinile lungi de pupitre. Marcule. luându-i apararea.Iesi. Marcu. 2entru ca stiu ca Marcu. iar el îi lua apararea. 2are calm si nu se gândeste la cele ce s-ar întâmpla de va avea nenorocul sa-l prinda.Sa-i dea 8umnezeu sanatate lui 'oisil. se înroseste si spune banalitati sau se bâlbâie. #m început sa ne împrumutam carti. Si Eobert le .'u stiu. &ând epuizam stocul.oivinovici îl întreaba. si 'oisil îl elimina pe trei zile. ca te-a strigat. . 8aca poate sa-l "duca" pe profesor.ii bulbucati.imie.iozdanul si citea romane în &ismigiu pâna auzea sunând fabricile. sau nu spune nimic. e turuie gura si umplu tabla cu formule. strig eu. Scoate cartea sau fituicile. vorbeste foarte frumos si foarte original. dupa atâta lectura.otarî 'oisil. . Iar eu îmi aminteam cu durere ca era cartea mea.is carteaH 5data l-a prins 'oisil citind în timpul orei. se supara pe vecini1 %C . 6ara veste. El era entuziasmat de 0alzac si m-a convertit si pe mine.

&red ca lucrul acesta îi face placere lui Marcu.ismului si al comunismului. numai atunci ma supar. ca sa se mai supere putin si feciorii de mosieri. cu deosebire aristocratii care pomenesc de primejdiosul "iad bolsevic". 0aietii îl numesc comunist. Marcu mi-a raspuns ca toate sunt scornite de el. .informati de el . si numaidecât ar reveni otita. si poate nu gresesc gândind ca însasi tinta discutiilor e sa supere baietii. &ând banuia ironia... 2e mine nu ma supara faptul acesta. *enise cu tatal lui si tatal spuse directorului ca. #ristocratii sustin ca el e adept permanent al anar.er. dar ca nu se arata. ei raspund ca toate acestea sunt vorbe. azimir. baiat bogat.iar nedreapta. 8e aceea nu poate orisicine sta de vorba cu el. în realitate. ca directorul.gasea admirabile. 'umai când gramadesc argumente peste argumente si Marcu nu le ia în seama pentru lucruri de nimic . . Marcu încredinteaza pe feciorii de mosieri ca în putin timp li se vor e-propria din nou mosiile. în care nu patrunsese masina de doi ani. cu cartulii de Engels si MautsP=. &ând l-am întrebat de unde stie aceasta. însa. de frica. se declara ucenic fatis al lui MropotPin si 0aPunin. dar Marcu spune ca sunt peste masura de multi. # spus numai ca e interesant si ne-a e-plicat.în urma otitei racesc foarte usor. E suficient sa trec printr-un curent. spre marea lor bucurie. teoriile anar. cu i cel putin numarul %. Marcu e multumit. tuns cum as fi. ci dimpotriva. uitând ca are strânse legaturi cu un alt evreu. el trece de cealalta parte. si 6urtuneanu le-a dat.8rept sa va spun.iste. &ând se desc. anar. 6urtuneanu îl numeste "evreu distructiv".ist.-am "turbat"4 8e câte ori izbuteste sa "turbeze" pe vreunul. pentru ca a suferit de otita. cu scoartele rosii1 ?@uni>ue al lui Stirner si un volum gros de MropotPin. pentru ca el i-a silit sa-l numeasca astfel.au aflat ca volumele sunt anar. a noi în clasa nu sunt decât doi.ismului. si când intervin aristocratii. Marcu n-a marturisit niciodata serios ca e adept al anar. sa necajeasca pe aristocrati.ide vreo discutie generala în clasa. &ei câtiva care uitasera j au fost trimisi sa se tunda în timpul orelor. Iar directorul s-a resemnat si a acceptat "biletul de motivare". . dar baietii . 8aca cineva spune aristocratilor ca anar. fie c. 0aietii s-au revoltat si apoi s-au resemnat. 8aca vrea. a fiecare fraza pe care o rosteste. 'umai 6urtuneanu venise cu aceleasi plete negre. ne marturisea îndo-indu-se1 %+ .rebuia sa ne tundem toti. 8irigintele însa a cerut e-plicatii. si Marcu nu se supara.istii si comunistii nu se pot împaca.iste si l-au privit cu teama.. când l-am rugat. 6urtuneanu nu-l poate suferi de când Marcu s-a aratat "nepoliticos" fata de el. si-l retrage din liceu. 5data a adus în geanta doua carti frantuzesti. Marcu spunea ca sunt foarte interesante. 6urtuneanu suferise de otita cu un an mai înainte. cu ? care joaca saptamânal poc. dar nu prea. între baieti.. 'u poate orisicine sta de vorba cu Marcu. îsi trece degetele rasc.irate prin parul cârliontat si nu-si mai gaseste locul. nu l-am gasit pe ?@enfant maudii genial. în care scria ca elevul 6urtuneanu 2etre nu poate fi tuns. 8e aceea. îndeosebi pe 6urtuneanu. cu &apitalul lui Mar-. Sfârseste întotdeauna prin a "turba" pe aristocrati. E bine. îl socotesc foarte original.care i se par îndoielnice -. dar îl dispretuiesc toti. *enea la scoala cu brosuri de propaganda socialista. si toti am respectat ordinul. . el gaseste motive sa se îndoiasca. 'u îl urasc. daca i se tunde baiatul. dar 6urtuneanu a ramas cu parul mare.

l-a facut lipsit de buna crestere si a înc. pe sub salcâmi si visez idile rustice. #m întrebat-o. n-am fost la tara niciodata.. Era foarte rosu si scuipa prin cavitatile celor doi dinti cazuti din fata. 2oate nu-si da seama ca în asemenea prilejuri e.Sa-l tina ma-sa în vata.eodoreanu1 3lita copilariei si am plâns.imbat. Iar astazi am citit 3lita copilariei si-am plâns. -a insultat. i-a raspuns linistit Marcu.foarte putin sceptic. nici n-ar avea motiv sa-l admire. din mansarda mea cu ferestrele desc.rollo.. Dadarnic ma prefac1 sunt trist. zadarnic încerc sa-mi sfârsesc capitolele din 6eli. Si i s-a mai întâmplat lui deseori în clasa sa nu poata raspunde decât cu rezultatele altora. 8ar n-am gasit raspuns. în fata profesorilor si a colegilor.ise. . însa.e rog sa-ti dai osteneala sa fii bine crescut.Sa nu-mi mai întânzi mâna pe strada4 Marcu era suficient de rosu. iar eu sting lampa si visez. completa confidential Marcu catre vecinul lui de banca. &ând..oinaresc pe strazi.e rog sa fii cuviincios. 2oate ca îl intimideaza clasa si profesorul. Si de atunci nu-l poate suferi 6urtuneanu pe Marcu.*ezi ca te îneci. 8e multe ori m-am întrebat ce am eu în serile de vara. pentru ca izbutise sa-l faca pe 6urtuneanu sa scuipe si sa se rasteasca un sfert de ceas.ipuit la Medeleni. .. 0aietii râsera. ... dar parea linistit. încât a auzit si . 2oate se intimideaza în fata celorlalti baieti sau poate socoteste nimerit sa nu li se descopere. el le afirma foarte sigur. 'u mi-a fost rusine1 am plâns. I-am cercetat mult timp în oglinda si m-am întrebat daca ma va placea Sonia. ca se îndoieste de toate. Mam înc. eu visez la livezi si la crângurile înflorite. el se îndoieste cu o rara scrupulozitate numai de argumentele potrivnice. în serile de vara . . Marcu nu-i decât rareori original. pentru ca nu-l cunoaste. #zi-dimineata. însa. R 9G 9! #zi am citit cartea lui Ionel . M-am înc. interesant si glorios. pentru ca eu n-am simtit niciodata cele ce simt eroii cartii acesteia. daca n-ai crestere de acasa. In serile de vara. si nu l-am putut e-plica. Eu. mi s-au ivit înca doi cosi.eiat formidabil1 . 'umai în discutiile noastre se arata asa cum e. sustine o teza sau combate alta.e. dudui si idile în vacanta 2astelui. dar atât de tare. Eu n-am fost la "tara" niciodata. M-am spalat repede cu apa rece pe fata. în clasa.. Si Sonia mi-a raspuns ca geniul meu a impresionat-o mai mult decât numarul cosilor de pe frunte. cu Sonia alaturi. 8ar pe mine m-a mirat faptul.iar mai mult succes decât Stefanei. adormeam tremurând de frig si ma jucam cu fetele . #m fost toata ziua îndragostit de Sonia.ipuit frumos. &ând eram mic. Eâsetele au împiedicat pe 6urtuneanu sa continue. Mi-a marturisit mai târziu multumirea ce o încercase. la iatacuri lu-oase. e drept. #m plâns. când Marcu n-a stiut sa analizeze împarat si proletar decât întemeindu-se pe critica lui .e rog sa nu-ti permiti cuvinte pe care nu ti le permit eu mai întâi. Eu le-am visat numai. Marcu îmi spunea ca nu crede în nimic.le 8antec. Si când apune soarele primavara.erezade. &red ca am avut c. 8e altfel. 8ar dupa sfârsitul orei a venit în banca la Marcu si i-a vorbit un sfert de ceas. ca sa nu ma zareasca cineva si sa vada un miop emotionat si lacramând. Eu n-am avut mosie si n-am avut prietene care sa-si petreaca convalescenta la mosia mea. la izvoare. sau cuvinte patimase pe care nu le voi rosti niciodata. marturisiri sub plina luna. cântând S. Mi-e sufletul sc. în ce priveste probele sale.erea.

.Dadarnic. Iarta-ma. care calaresc. e trist din pricina oc. constient de superioritatea mea si de nerozia contemporanilor meiH 3nde îmi e dorinta crunta de a ma gasi si a ma poseda în întregime. #m plâns. care cânta S. Spune-i ca nu cer altceva decât sa ma mângâie si sa nu se înspaimânte de mine. E buna pentru copiii de boieri. frumos si cu parul castaniu s-a îndragostit de o boieroaica poftitoare de. 8aca vedeam prea bine genunc. care nu stie ce vrea. si de oc. înadusit. 3'IC-+. E o carte cu papusi lu-oase. pentru ca Stefanei a cunoscut "cel din urma basm"H #m uitat ca-mi spargeam dintii de furie si de invidie si ca mi-am fagaduit naprasnic ca voi ajunge cât mai curând cineva si ca atunci voi desface salbatic pulpele celor mai frumoase femei. miop. care n-au avut niciodata ciorapi si purtau roc. mai neglijent si mai rautacios din clasa. pentru ca eu am sa-mi vând cartile lui 6eli. spune-i ca un baiat urât. 8oua lucruri se împotriveau.e.iul celui din careu. spune-i sa-mi trimita adresa. Eu mi-am muscat buzele. pentru ca un adolescent bogat. #m uitat toate acesteaH #m uitat romanul meuH Mi-am uitat sufletul. fumeaza si saruta zarzari înfloriti. descult. pentru ca eram înca sentimental si visator.. Eu îmi simteam carnea tremurând si ma loveam. cu poze si cu idile. Ionel . dar am pus apoi cartea în raft si am râs. Eu ma întrebam si ma c. si de obraji frumosiH #m uitat si am plâns pe foile unei carti din &ultura 'ationalaH #m sfârsit 3lita copilariei înainte de a sfârsi a lutte universelle a lui 8antecH Si nu mi-e rusine de mine însumiH. #m râs de mine. care se zbate dornica de ceea ce imbecilii din jurul meu ignoreaza pâna si cu numeleH #m plâns.inurile carnii. Se vorbea c.. germana si româna.otarârea mea de a ma arata lumii asa cum sunt.ârtoage. pe care-l cautam zi si noapteH 3nde îmi era .eodoreanuK dar daca e-ista Sonia.. jucând oina. numai pentru ca eu. . #junsesem vestit în fulgerarea cu care prindeam mingea si o repe-zeam în genunc. . Mai întâi. Iar eu numai am?@visat dudui si m-am jucat înainte cu fetele cizmarului.. eram cel mai lenes. pentru ca nu stiam cine sunt.. 'u mi-e rusine de numele meu si de durerea mea..e 8antec si am sa ma duc sa ma mângâie Sonia.ere9$ zade la pianH Mi-am recunoscut eu generatia în fericitii de la MedeleniH Mi-am pierdut eu vacantele pentru oc. Si eram miop. daca plâng. Eu n-am sarutat niciodata zarzari înfloriti.inuit de seva adolescentei si cu sufletul înfrigurat de asteptarea adevarului. Si mi-am spus1 3lita copilariei e o caramela buna pentru baietii slabi de înger. din Moldova ei.cizmarului de alaturi.ipa liceului. E3.iul adversarului.EEM#'# în clasa I am ramas corigent la franceza.inuiam sa raspund si ma ofileam negasind raspunsuri. si de vrerile meleH.ii Soniei. pentru ca eram sarac si nu puteam face ce faceau ceilalti. cu oc. *I. Iar daca Sonia nu vrea sa plece de acolo.tutun.ii lacramând de miopie. însa. îmi petreceam dupa-amiezile pe un maidan. care sufera necunoscut de nimeni. Eu am ramas tot trist si tot îndragostit de Sonia. Spune-i sa vina sa-mi daruiasca trei cuvinte de mângâiere. numai pentru ca E3 #m fost lipsit de bani si de trup frumos..ite de stamba. apoi nu mai aveam nicio- . am îndurat ani de-a rândul c.ilor ei.iar de intrarea mea în ec. si mintea.i frumosi.. ca Eobert si ca 8inu. ori m-am vârât în camari cu . cu trupul c.

#sa se raspundeH .Magarule4. #ici.rei corigente însemna o repetenta aproape sigura. zbatânduma1 . &um sunt în banca I. 8e câte ori sa-ti spunH Nas . #sa se raspundeH .&um Sc. M-am asezat pe o banca si priveam rândurile de fericiti ce ocupau bulevardul. strigau1 ..aben sie .Stiu ca începe cu s. luptând cu prietenii ce voiau sa ma pastreze vietii. trebuia sa raspund mai întotdeauna1 .euteH .8er Sc.. însa.Neg4 -#rticolul..câteva duzini de cuvinte pe care trebuia sa le învatam. începu sa ma stapâneasca teama de profesor. . ..iar cum strigam. 8upa un sfert de ceas. Ma înc.Se raspunde cu o propozitie întreaga. .. ..S. lacramam. . m-am linistit.. 'u ajunsese înca director.iar în clipa când voiam sa îng.. e drept. SubRpropozitiile. Scapam numai prin nepriceperea celui ce lovea. Ma înspaimântau..#cestia nu sunt corigenti la germana. #uzeam c. e un criminal4./aben sie .utnfH ezitam eu. ca prietenii sa ma surprinda c. mam gândit serios. la sinucidere. 8ar pentru ca rusinea trebuia. .H. . dar aceasta nu-mi stânjenea planurile. încercam eu sa-l îmbunez..rafH 2odoaba4 . c. când ma aflam în careu.cu litere "nemtesti" .Iesi la lectie. 0aietii. .. 8intr-o nelamurita dorinta..eute1 8as /aus4 . magarule.it pastila. 8e germana ma îngrozeam. oricum. bâigui eu.8er NegH -8as4.Ss. sm. . maior în rezerva si profesor de germana. colegii bucurându-se în ascuns de acest eveniment inedit si auzeam plânsul mamei. eram emotionat. socotii ca este o datorie patriotica sa nu învat limba dusmanilor mei. lasati-ma sa mor4.inurile si moartea.euteH M-a înfricosat preludiul acesta sase ani. un sfert de ceas...8as /aus4 . *enise de pe front cu o tunica ofitereasca si izbutea sa ne faca sa uitam "lectia" numai cu o privire. constatai eu. #tunci ma ajuta1 .'u. pe neasteptate..Nas . &ând am aflat vestea... rafH .ipuindu-mi toate acestea. ma trudeam sa gasesc un mijloc. Ma înc. nu. înc..9% data timp sa vad mingea. la groapa mea.E un criminal. nu mai puteam sa-mi arat multumirea printr-un zâmbet. întristându-ma. fiind mort. privirile si proportiile profesorului de germana. cu pastila între dinti.8rumulH .ipuiam mort.2odoabaH . uitam tot. Daream prietenii uluiti. . Iar eu regretam ca.. mergeam cu gândul si mai departe.mucP4. 'u stiam eu prea bine cum puteam sa capat pastile din acelea cu care se ucid oamenii nefericiti. .Sc. . sm.aben sie . magarule.. a început.. Mai apoi..ipuiam disperat. socotindu-ma persecutat de 6aradopol.o propozitie întreaga.. 3nde e caietulH în caiet se aflau transcrise .. barbat trupes.. spalata printr-un act de curaj.

Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l c. pe unde ai intratH întrebarea rasuna.. Sami se arata sever. asigurând-o ca am sa promovez la toamna. . vor sa ma persecute. persoana a IlI-a pluralH ... Qust.îmi ramân si mie douazeci de bani.. Scapasem.Nissen...&ât sa-i spunem ca costa un caietH . geQusten.. .Si. &ând începea ceasul lectiei. citea pe 'icP Ninter. jermana îi dificila.&um merge. .&incizeci de bani. . durerosi.a loc. 'e-am înteles sa-mi împart vacanta în doua1 pâna în august voi fi liber.Di-l tot. dar învata la scoala evang.iozdanul încremeneste lânga usa.#i tu baniH ..sa vedeti. când se înfurie. ca o trâmbita. Mai bine mâncam îng.ema Sami.ii directorului se înflacarara.#sculta-ma.Nissen. #m sarit atunci pe fereastra. R #cum.. pentru mine. .#m iesit. glasul rasuna formidabil în fiecare dimineata si.&e-i cu dumneata aiciH . 5 vestisera cinci prieteni. . Sami1 astazi nu facem lectie. . si m-am dus s-o iau.'u. Mie îmi spune numai "magarule" si nu m-a palmuit decât o singura data. juca înca nasturi. . . 8ar m-am întors... 99 9" .# sunat de iesireK de ce n-ai iesitH . M-am ridicat de pe banca si am plecat spre casa.rei.. 8ar au plecat nemtii si ministerul n-a mai cerut germana în clasa I gimnaziala. Spuneam asta si la mama. nu învatasem nimic. . 5c. 8e atunci.umbrela. boule..8e ce vii târziuH 0aiatul cu g. . 8ar toate usile erau încuiate. vioara. dupa aceea voi învata cu un meditator..Micule.. 6ata i s-a mai înasprit. Mama stia.Spune-i mamei ca-mi trebuie un caiet.Si daca nu-mi daH Sami era banuitor si destept. . 'u aveam nici curajul nici puterea sa-i raspund. 6urtuna a trecut cu greu...# sti4 . 2âna în septembrie. îmi uitasem umbrela în clasa. Eu ma aparam. 3itasem cine sunt si ce cautam în clasa cu un director si ..elica si. pentru ca asista si mama.. germana ma obsedeaza.. ..'u stiu. palmuieste elevii. . M-am ascuns dupa usa.8ar de ce te persecuta numai pe tineH . la &onservator.etata. lasa ca îti dau mai bine marci. 2asii domnului director s-au auzit.. .. spunând ca sunt "persecutat". #sa. -Mars4. îmi lua toti nasturii si ma silea sa cotrobaiesc prin cartoanele neamtului încartiruit la noi si sa-i culeg marci neuzate. miculeH . . 'u avea decât saisprezece ani. profesorul a ajuns director. Mama pleaca la bunica.&um face subjonctivul pasiv.

#i sa-ti arzi .. nu mai pot gândi la 0rand... E cald. de trei ori spre stânga. gândin-du-ma la 0rand al lui Ibsen. 'u stie nimeni aceasta. îmi simtii capul smuls de trei ori spre dreapta.. &ând ma striga.ii îmi lacramau. . Magarule4 8ar nu aveam pe unde iesi.remuram.. . si ma zbucium. si gândul lui e la via din judetul 2ra.eierea anului. &ând ma plimb printre banci. îmi îng. #ceasta îmi da curajO Ma încrunt si ma socotesc 0rand înfruntând furtunile.eama pe cei amenintati. 8aca râdem prea mult. 'u vad decât niste munti acoperiti cu zapada. . 8e data aceasta.ainele. la "îndreptare". 8ar germana.illerH întelegem ca zâmbetele n-au fost de ajuns. însa..'u . 8ar când e zgomot în clasa. mi-am e-asperat profesorul.Iesi4.iller. #nul acesta. eu mi-am uitat caietul acasa.aben sie . 5c. 2oate avem acelasi suflet. Eâsetele trebuiesc sa înceteze. pentru ca d-l director e serios. /aiH 97 *II.ote. simt prea bine aceasta.imie.ote1 .ova.. . . .inuia la tabla. #tunci ma apuc sa învat cuvintele la germana. d-l director ne daruieste fiecaruia media "suficient". Eram fericit ca cel putin nu ma mai c.euteH 6ireste.Nas . va rog. ./aiH Stiti voi pe Sc. 3nul dintre noi râde. -Magarilor4. în cancelarie. si mi se strânge inima.. 8upa un rastimp mai lung sau mai scurt. . 8ar nu stiam. se întuneca.illerH 'oi zâmbim. ma plimb înfrigurat printre banci.e. 2rudent. ne c. Si atunci tremur. 'e asculta cum citim si cum traducem din manuale trucate. 'ici 0rand nu era înteles si nici eu nu sunt înteles de profesorul de germana. pentru ca toti trebuie sa zâmbeasca de câte ori glumeste d-l director. 'u se arata 0rand. 5brajii mi se înrosira de rusine si usturime.. cum se zbuciuma 6anica la c. o data cu umbrela. nu se supara. . fascinat. &âtiva ne ajutam de batista.oet. cu o privire umila si umeda. înainte de înc. . dar nu izbutesc sa-l evoc.. nataraule4 îi multumi pentru sfat. 'e potrivim.&e stitiH -Sc. rigid. ma pripeam. Ma trudesc cu pumnii la tâmple. tot n-o învatam.Stiti voi pe Sc. sfârseam întotdeauna cu "insuficient". trebuia sa raspund eu. nu e un om rau. &a sa simulez lectia învatata.# . 8upa un ceas si cincisprezece tigari. 8omnul director.Ia sa dati un e-temporal. 9: -3nu. dar eu trec prin clipe grele când nu se arata 0rand. Ma apropiai de soba. 8eodata. d-l director e satisfacut.iontesc vecinii.E'. apaream palid.ebens . .o umbrela.8omnule. cu caietul si cartea.. R în fiecare luni dimineata. &5EI.. si domnul director fumeaza.

autorul afirma ca. ca &. brosurile.a. îndepartai de pe masa tot ce-mi putea ispiti atentia1 un volum din #uguste &omte. mâine pâna la prânz învat din algebra combinatiile. în pasajul acela. &ald. ca s-a uscat cerneala în calimara. M-am ridicat pe o banca si am strigat catre clasa1 . ca fereastra scârtâie. cum am ajuns. ca nu mi-am asezat comod picioarele. în care dl. nu am promovat. Eram entuziasmat si credeam.d. apoi repet operatia de doua ori. ca n-are sa-mi ajunga . 8upa aceea ma culc si dorm patruzeci de ore în sir. îmi spuneam eu.Ma apuc sa învat la doua. Eu aveam pe toate trimestrele media "insuficient". voi. începeam sa ma îndoiesc. baieti4 Spuneam oricui voia sa ma asculte1 . creion.ampollion dupa ce a descifrat . Si citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtusi de putin legatura nici cu binomul lui 'eQton.&ei care vor sa-si îndrepte notele. ma scol la doua. 2rudent. . #m ramas corigent. foarte interesanta trigonometria. Easpoimâine ies Ia tabla cel dintâi si îl tâmpesc pe *anciu. pentru ca îi întreb din materia fiecarui trimestru. 'umai inocentii mei colegi ma pot socoti un baiat voluntar. entuziasmul./aide. tabla de logaritmi si cartea de trigonometrie.utuc reproducea un pasaj de d-l 0ianu. pentru ca citesc pâna noaptea târziu carti de stiinta.2rimele lectii nu sunt grele deloc. sa vina peste trei zile la orele doua dupaamiaza. Stiam de mult ca sunt cu desavârsire lipsit de vointa. Eu le-am spus ca mie-mi place sa citesc. In cea din urma lectie. ca praful de pe iconita n-a fost sters de la 8uminica .m. Sanctuaires d?@5rient de Sc.ieroglifele. .rebuie sa-mi obisnuiesc creierul.. . Manânc. ori ca tabla de logaritmi nu e la îndemâna. 8ar ei nu au vrut sa înteleaga. 9C . într-adevar. în trei zile învat ce n-am învatat un an si scap. binomul lui 'eQton si triung. 2oimâine repet. 2ot sa-si îndrepte orice nota.. *anciu ne-a spus1 . cu toata inteligenta dumi-sale. îmi spusei1 . 8ar ma trudeam sa-mi pastrez entuziasmul necesar.otul s-a petrecut firesc si dupa cum era de asteptat.. Iar eu sunt sigur ca am ramas corigent la matematica. ucrez pâna la zece noaptea. . Sa începem cu liniile trigonometrice1 sinusul si cosinusul. ma culc. îmi poruncii cu glas tare.'u ma pot apuca deodata de matematici.ârtia s. când vazui ca se face trei1 . 'u mi-e rusine. S-a sfârsit masa si eu m-am urcat în mansarda.ârtie. #casa. nici cu triung. si mie îmi era somn. cartea de trigonometrie a lui Spiru /aret i s-a parut delicioasa. #stazi ispravesc trigonometria. am împartasit . pentru ca nu am vrut.iul lui 2ascal. 8upa-masa sfârsesc algebra. pentru ca am vrut euK sau. III. socotita de profesori obtuza matematicei.în noaptea asta nu se doarme. &ând ma parasea. 8ar ma aflai citind prefata. nu-mi impun asta. ca gulerul de la camasa ma supara. .omii. descopeream ori ca creionul nu e destul de ascutit. revistele. 8ar de câte ori încercam sa citesc primul capitol.rebuie ca e. îmi marturisii cu jumatate de glas. ca sa-mi fac curaj.ârtia de pe masa e patata.2âna mâine dau dracului trigonometria. mai e-act. ca .. ucrez pâna mâine dimineata.otarârea mea. fara convingere.ure. Spuneam1 .!G iulie S-a sfârsit scoala. a lui Iorga. .iul lui 2ascal. însa. Istoria literaturilor romanice. si adunai tot ce-mi poruncii. la liceu..

ii citind noaptea.nesc putin ca sa nu ma surmenez. ai matematica4. &.#sta nu-i bun4 rostii eu.asa. Erau foarte bine scrise si foarte limpede. 0.Ia mai slabeste-ma. la sapte jumatate am devenit melancolic auzind ciripitul paserilor.. pentru ca asa se pune întotdeauna la centru. la opt si un sfert am aprins lampa . #tunci mototolii . . cu un arc numai de treizeci si cinci de grade. . '-am vointa nici cât un clapon. m-am razgândit si am pus ceasul sa sune la cinci. Sa nu-mi obosesc oc.. . 8. &ând ma îndreptam spre masa.ipuii ca am un arc de treizeci si cinci de grade si unii e-tremitatea arcului cu centrul cercului. Era unsprezece si un sfert când m-am suit din nou în mansarda.Ei. 8ar observai ca obtinusem un arc de patruzeci si cinci de grade.la opt jumatate miam e-aminat fata în oglinda. si-i darui un admirabil arc de treizeci si cinci de grade. .'u sunt decât un adolescent ca si toti ceilalti. #ceasta. 2âna seara citisem douazeci si sapte de pagini si mai îmi ramasesera o suta nouazeci si una. 'u e prea devreme la treiH /otarâi1 ma scol la patru. .otarât sa ma odi.cu toate ca nu era absoluta nevoie . sa sting lampa. la noua fara zece m-am . 8ar eu visasem vise rele toata noaptea si l-am lasat sa sune. '-am sa ajung niciodata nimic. ca si cum ceasul ar fi fost de vina daca a sunat la cinci. dar în mansarda era cald. 2acat de timpul pierdut cu scoala. Si ceasul a sunat la cinci./aide. iar cosinusul $ supra radical din %. Si desenai un cerc si-l împartii în patru si scrisei la fiece capat al diametrelor câte o litera mare1 #. Si m-am întors pe partea cealalta. 8upa masa am descifrat la pian foarte mult. 'u-i nimic de capul meu. si ce e daca am matematicaH Matematica ma creeaza pe mine sau eu pe eaH Si iar am adormit. .ologice pentru romanul meu.ârtia si o zvârlii pe fereastra. . Sa pun ceasul sa ma scoale la trei. la noua fara douazeci am luat niste însemnari psi. #poi am citit trei pagini fara sa ma opresc. # început sa-mi para rau sa dormisem un ceas si jumatate mai mult decât trebuia. #rcul era #0U%"V. domnule4 ma rastii eu catre mine însumi. ceea ce nu se mai întâmplase de câtiva ani. si eu ma gândeam ca peste o luna voi fi în 8umbrava Sibiului. pentru ca la patru si jumatate m-am dus sa fac dusul receK la cinci si jumatate m-am convins ca sufar de foame 9+ si m-am coborât sa manâncK la sase jumatate am citit o revistaK la sapte mi-a fost sete. #m început sa ma dezbrac.oate acestea. Stersei cercul cu arcul de patruzeci si cinci de grade si facui alaturi un altul..0re.i si m-am desteptat. 8ar m-a lovit lumina diminetii în oc. când fu sa-l crestez cu doua diametre perpendiculare.#uzii ceasul trei si jumatate. #l treilea cerc era mai reusit. la opt m-am socotit persecutat. luai în seama ca cercul sters cu creionul îmi atrage atentia. iar la noua fara cinci am fost c. fericit. bucuros ca eram nevoit sa construiesc un alt cerc. #m început sa ma ocarasc în gând cu glas tare. . 8ar. Scoala-te4 . i-am spus pe jumatate adormit. mi-am spus. menite sa ma cutremure si sa ma îndragosteasca de trigonometrie..emat la masa. Si îmi înc. la sapte si un sfert mi s-a rupt creionul. #sta-i a opta parte dintr-un cerc si sinusul lui e % supra radical din minus $. iar la centru pusei 5.

.Mai plimba-te putin prin gradina si apoi mai citeste iar. #m citit din Istoria literaturilor romanice pâna la opt. . se prefacea ca nu crede. &. 8. si ce-are sa fie daca m-o lasa corigentH .# spus ca ne asculta foarte greu. odata. temeinic. cu fetele luminate. am început sa citesc un capitol din cartea lui Iorga.esuit sub masuta cu reviste. ramân corigent. si anul acesta. Sunt foarte obosit.ii pe cartile cu numele premiantilor. 8ar aceasta nu însemna nimic pentru *anciu. înca din iarna.Ei.&e-mi pasa mie daca ma lasa corigentH 'u stiu eu cine suntH 'u sunt euH #veam dreptate1 eu eram. #m desenat un cerc. #tunci mi-a adus tata laptele si pe mine m-a gasit rasfoind înfrigurat logaritmii. matematica. numai pentru mine.Ei.&um. &eea ce era de asteptat..atal ma privi mângâietor. 2area foarte multumit. si ce-are sa fie daca nu m-oi prezenta la e-amenH . E foarte inteligent ceea ce fac.rebuie sa învat. crezuse cel dintâi. Se întorceau.'u sunt atât de naiv sa ma consum la sase cu matematicaH în realitate nu era sase.MergeH MergeH . #m destula vreme la vara sa învat cu sârg.. #m sa învat patru ceasuri pe zi. .. am vreme destula.. si ce-mi pasa mie de *anciuH #sa era1 ce-mi pasa mie de *anciuH . ca întotdeauna. #m alergat jos si i-am vestit pe toti ca nu ma prezint la e-amen. .. ci sapte fara cinci.'u-l ascultati. a opt si un sfert am început sa socotesc câte pagini mai aveam de citit si leam împartit la numarul orelor disponibile. 2EEMI#'.II #zi-dimineata s-au rânduit banci în curtea liceului. 'u stiu ce-oi face.. . &el premiat. .#re sa ma lase corigent.Dadarnic. 8upa ce m-am spalat si m-am îmbracat.. si iar în clasa a *lII-aH . minte4 8e fapt.. 0aietii se adunau grupuri.Ei. Si ceea ce eu prorocisem. . 3nii se apropiau pe furis de masa si-si aruncau oc. temeinic matematica. #m sa învat la vara.iar foarte inteligenta . de va ramâne *anciu uluit.. . "G "! *III. voiti sa promovez iarasi superficialH Si la anul sa ramân iarasi corigent.. . a vara. câteva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. . &red ca n-o fi atât de rau sa va asculte greu.otarârea mea1 sa învat la vara. odata. .iar e mai bine sa ma lase corigent. nici în clasa a *3I-a. 0. mai seriosi si nerabdatori.rebuie sa învat. .&... îmbracati de sarbatoare. #stfel.Ei.#u sa râda toti de mine. Si atunci nu ma va lasa corigent la anul. s-a adus o catedra. însa. .. Mi-am strâns bucuros cartile si le-am îng. pentru ca parea ca ma intereseaza foarte mult rezultatul e-act. E c. si vestea se împrastia printre banci.reu. #m repetat socoteala de trei ori. si ce-are sa fie daca au sa râda toti de mineH îndoiala nu mai ma lasa sa împart cercul în patru si sa-i însemn e-tremitatile diametrelor #. 8e la patru ma lupt cu ea.. înrosindu-se. foarte greu. .

cu altii se începeau c. profesorii întorceau capetele si îi priveau aspru.. domnilor. din fiind.idea oc. rosteste o cuvântare ocazionala. aplaudau si c. zau timizi în bancile din fata.8uc ?@ nu veniti ia repetitiiH.ii. . Sa spunem deci. doi./aideti. Maestrul si-a strâns bag.Sa cânte 2otpuriu4 dumitale.. 2arintii devenisera nerabdatori.0aietii cei mari din clasa a opta venisera cu palarii de pai si se simteau datori sa râda si sa dispretuiasca. . maestrul de muzica a început sa-si adune baietii pentru fanfara. 6ara tromboane suficiente si cu un tobosar anemic.. îsi plecase capul ca sa auda poruncile domnului director. 6i-nalurile se împlineau mai întotdeauna fals.i. începeti. #poi priveau cu totii pregatirile de lânga catedra si masa cu carti. pâna dupa miezul noptii. a fost rasplatita. staruinta acestui elev. "Marsul" era una din numeroasele sale compozitii..eta. Maestrul e-aspera. prelungite. 8omnul director. . 3n secretar aduse o coala scrisa cu numele premiantilor. "2otpuriul national" începea cu o doina. mai mult din oc. la bodega din colt sau la curse. strângând bag. "$ . doamnelor si domnilor.rompetist alto eram si eu.. servitor paros. propuse imperativ d-l director. stacojii. salutând. . 0aietii asteptau ca pe o delicioasa revelatie ultima compozitie a maestrului. a patru.. pe catedra. profesorii. fanfara nu izbutea sa emotioneze. acolo.obez iluminat . 'u gasise decât noua. ma pitii sub banca.. au facut sa roseasca pe director si pe maestru. #plauzele prea lungi. fara îndoiala.. &ând s-a coborât d-l director. 3nii aveau norocul sa fie întrebati.uruiau binevoitor pe cei mici. a rastimpuri. si înc. sfârsind prin îndemnuri. #ltii îsi statorniceau astfel de relatii de la jocuri de carti. acoperita de acompaniamentul trompetelor alto..otarât sa nu mai vin la repetitii. multor "gentileti" la bufetul liceului... Sunetele se îngrosau. &a sa nu ma vada. doamnelor si domnilor. . în nadejdea ascunsa ca vor fi primiti în grupul lor. 5 privire de lânga catedra îi linisti..a început. &lasele a *-a si a *i-a apreciau e-agerat glumele celor din a *il-a si a *I/-a. 8ar solistul.. 2remiantii transpirau. #poi. #ceia erau privilegiatii.icoteau pe sub banci. ordonati alfabetic. dupa acest al saptelea an de e-istenta a liceului nostru. 3n. . munca elevului. &âtiva parinti se ase-. . inteligenta si perseverenta . implora maestrul. spre ciuda d-lui director. Melodia se pierdea pe alocuri.. a zece si jumatate începu "serbarea". comentând figurile profesorilor. un brun înalt si scofâlcit.. se înaspreau. forte4.la liceul nostru. &eea ce m-a . 6orte. întreba. se apropia de cântaret si-l lovea cu bag.6iranescule. care nu si-a pierdut timpul. 8ar mi se umflau buzele si rasuflam obosit dupa fiecare sedinta. staruinta lui. #rata "activitatea liceului. procentul de promovati si de premianti". -0ravo4 0ravo4. zâmbind.iar comentarii. 2rietenia cu "cei mari" se datora. &ând li se adresau e-clamari. Stateau alaturi de cei din clasa a *3I-a si le sorbeau cuvintele. care sunt multi în liceul nostru. ci a profitat de luminile pe care i le-a daruit fara zgârcenie liceul nostru.eta. ce 8-zeuH 3nde e toba mareH &âti trompetisti alto suntH . erau fericiti.. directorul.Sst . mai cu putere4. obosise..mai bine zis .#m sa te spun d-lui director. 0aietii. 3n grup .eta si . #ceasta. catre "dreaga fanfara1 ..a acestui elev staruitor si inteligent. &ând trebuia sa tina nota mai mult de trei masuri.. dupa fapta si rasplata.. . &ând metalul tremura cu un semiton mai jos. de doua luni.. Maestrul se zapacise cu totul. "0alaurul". în taina. îsi umfla obrajii.8-l 0oloveanuH.

apoi. *asilica 8umitru. eu si 0ona 8inu îmi era prieten.ebos. îsi cercetau premiile. 3ram pe acei adolescenti cu fruntile înguste. întrebatori. dar ei gândeau ca fiecare ar fi putut fi.Imbecili. iar din fundul sufletelor se ridicau invidiile ca niste aburi calzi. pentru ca se întorceau capete catre mine. *orbeau între ei.. iar publicul acompania cu vârful g.. Sandule4.... glasui1 . organizara un acompaniament pe pupitre. tot pe dreptate.. &eilalti doi. 8estul. înconjurându-ma premiantii. #ceasta.. m-auzitiH. ciupit de varsat. înalt. începu premiile. îi strânse mâna si-si netezi apoi încruntat pletele. M-am linistit.învat ce-mi place mie. înainta timid. maestrul zâmbea fanfarei. premiul I cu cununa. îsi luau fiecare bratul cu carti sau numai câte o carte si. va dau afara.de elevi dinapoia fanfarei repetara încurajarea1 . acelea erau necesare. intimidat. ca sa nu se spuna ca invidiez pe cei câtiva neg. e-ageram. 8irectorul îi zâmbi dulceag. pentru ca nu puteam învata matematica si nu stiam germana. cei mai prosti din întreaga clasa. &. albe. Se strigara alti fericiti si sâr-guitori elevi. &e sa fac cu matematica la stiintele naturaleH . In curând aveam sa-mi trâmbitez ura. cu urec. #muti. brutal. iar altii e-agerau masca bucuriei. "9 . acoperita cu aplauze. *oiam sa par linistit.eiam astfel.. <udecam cu o fierbinte nedreptate. 8iletantii amutira./ei4 *oi. .0ravo4. aia din fund. Solistul rasufla umed când se sfârsi doina si începu sârba. ca fiu de spalatoreasa. &eilalti. si fanfara. se întorceau împiedicându-se. 8o-mi-sol-do. "% 6anfara intona arpegiul glorificator1 . pâna la masa cu premii. &inci minute pauza. &a întotdeauna.. gândind la biblioteca si manuscrisele mele si la j turma adolescentilor. cu oc. aplaudându-si din rasputeri colegii.'u te lasa. nemaicutezând sa intre în banci. g. multimea anonima a promovatilor mediocri si a corigentilor . premiul al doilea. 8umitre4 *asilica 8umitru. ca sa ma mângâi. cu nasul rosu si fruntea îngusta..Sa traiasca4 -0ravo. negricoase si fetele roze sau palide... simteam ca îmi slabesc puterile. clasa a *3I-a reala. discutia cu un coleg premiant..ail. cu fetele îmbujorate.rupurile de elita. -0ravo. m-auziH . înc.ioreanu. Eu ascultam si îmi era teama ca ceilalti sa nu afle ceea ce se petrecea înlauntru-mi. peste putin. 6iranescule4. Mandea4 . #tunci. 0ravo. 2oate urlam. 8ar.. .8o-mi-sol-do. inculti si impersonali..dintre repetenti nu venisera nici unul la serbare . care îsi învata lectiile.ile lungi. .. încununat. 2arintii întorceau capetele.0radescu Mi. Strângeau mâna lui #le-andrescu #le-andru. se duc la cinematograf si se masturbeaza în fiecare noapte. #poi. si colegul s-a j furisat. #m cercetat cu 8inu listele ce se lipisera la un geam.ii încercanati si supti.. 8in clasa noas tra eram patru corigenti la matematica1 8inu. si rezultatele mele nu erau pretuite. 8o-sol-mi-dooo. . 3n secretar. peltic.etelor. d. striga. clasa a *III-a reala. Si unii se întunecau.oti suntem niste imbecili. 3ram trupurile acelea plapânde sau robuste. Munca mea si torturile mele..iobi încoronati. întreaga fanfara zâmbea publicului. în mijlocul sârbei. director se ridica si. din fiind.aplaudau fals rasplata colegilor încununati. pistruiat. &eea ce îmi placea mie.

#ceasta e o porunca din launtrul meu. &iteste ruseste. dar i le-am g.. poate. #ici a ramas aproape un an. ajunsese ucenic într-o ceainarie din &onstantinopol.. #m intrat. în vorba. care ratacise mult si îndurase multe. Eu am încercat sa-l conving de inferioritatea vadita a scrierilor braileanului parvenit. la matematiciH Saisprezece. S-a temut sa-mi dezvaluie credintele sale politice.ânarul fugise din 0asarabia. Eu ma prefaceam trist. 8ar trebuie sa lupt cu oamenii. E inteligent si incult. asupra profesorilor. #ici.icesc ratacind singur. un calau al sentimentalismului. sunt cu adevarat trist. Ma g. # citit-o repede. Mi-a spus de umerii zdrobiti în porturi. Sau. ma lupt numai cu mine. Ma gândesc la atâtea piedici pentru care nu sunt înca pregatit sa le înfrâng. petrecându-si noptile în orc.# E cald si eu sunt liber sa citesc ce-mi place. româneste si frantuzeste. întrebai de la usa1 . în mansarda. Simt ca mi s-ar rupe sufletul. . glumind. pe un vapor grecesc. Ma framânta noptile. pe care nu o înteleg. #m sa ma apuc de matematica la sfârsitul lui august si tot atunci am s-o învat. pe o banca la Sosea. dar ma bucuram din tot sufletul ca tata nu-mi predica nimic si ca mama nu ma va lipsi de bani în saptamâna aceasta. #ltadata.. S-au mirat cu totii. 'u ma gândesc la corigenta. '-a putut învata englezeste. fusese picolo într-o cafenea din 0rasov.. 2rietenii toti îmi spun ca si ei au vrut sa fuga. muncind si citind atât cât vreau eu. 'u stiu daca îmi lipseste curajul. *#&#'.ânarul m-a . Mi-au cerut amanunte asupra serbarii. de câte ori izbutesc sa-l ajung.. prost îmbracat. nici o copilareasca predare în fata plictiselilor scolii. 8aca as capata unul. 8aca as fugi. fara teama de mine.. 3n evreu tânar. dormind în . însa. Eu trebuia sa fug dintr-o necesitate launtrica. &ând venii la masa. &iteam o nuvela de 2anait Istrati.amal si mam întristat.oteluri murdare. care vietuiesc în celula si nu stiu sa înfrâng în viata. IW. din clasa. fugise din nou. Sunt cuprins la rastimpuri de o furie oarba împotriva celorlalti si împotriva mea.estre de naufragiati cosmopoliti. #r fi atât devfrumos sa fug. Simt nevoia sa vietuiesc asa cum vreau eu. # trebuit sa ma prefac trist pâna seara. Mi-a vorbit. un temnicer cu inima rece. ca m-as sufoca altfel. cunoscutilor. ajunsi în porturi calde. as fi atât de puternic. Eu nu înteleg nimic din tot ceea ce priveste pasaportul. M-am gândit mult daca nu trebuie sa plec. M-am întors cu 8inu. într-o dimineata. *ecinul meu de banca m-a rugat sa îi împrumut revista. luptând. Ma priveau prietenos si încercau sa ma consoleze. mi-ar fi usor sa ma descurc. într-atât as vietui o viata straina. îmbarcati pe vapoare levantine. &red ca nimeni nu m-ar recunoaste.6aptul ar fi trebuit sa ma umileasca. prietenilor. Sunt liber. fara griji.. sunt stapân pe timpul meu. pe care îl adora.icit. . sa fug pentru totdeauna. E un gând care se întoarce rabdator. apoi. dar care îmi stapâneste vointa. apoi paznic la o magazie de lemne în Smirna. Mi se parea ca numai o astfel de viata m-ar fi linistit. Eu îmi simteam carnea încrâncenata de bucurii.. 6uga mea nu e însa o trecatoare nostalgie dupa aventuri.Stiti câti corigenti sunt de la noi. "" &el din urma îndemn la fuga m-a tulburat dupa ce am cunoscut. Eu am înteles ca n-am sa pot ajunge niciodata . necunoscutilor. si am petrecut patru ceasuri de vorba cu un vagabond. #m vorbit amândoi despre 2anait Istrati. #m ajuns un campion încercat.-pâna la &airo. de viata stranie pe care o duc pianistii cabareturilor de periferie. aveam cel putin tovarasi mai selecti de corigenta. colegilor.

. bijuterii. #vea o ciudata însusire de a supune vointa fetelor de trotuar. cald. 'u întelegeam cum se putuse strecura prin atâtea tari ca lucrator. ca sa nu ma scârbeasca traiul parazit si nerusinat.inuie fuga. 2e mine ma cuprinsese. amestecând fraze de argot. romanul. sa-mi capat un pasaport pe un an.ândurile mi-au daruit alti oc. # rostit atunci o înjuratura .inuie împlinirea unei munci aspre.i. dintr-o convorbire sau dintr-o carte.imbata. "burg. Ma c. #m ajuns. patru ceasuri. pe banca pustie. atâtea locuri. . -am întrebat cum a venit la 0ucuresti. cu care îmi priveam mai banuitor tovarasul si mai prudent aventura mea. M-am desteptat tulbure de vinul pe care îl bausem cu noul meu tovaras. 'eîncrederea în putinta unei vieti de munca si rataciri nu întârzie sa ma întristeze. 8espre ce n-am vorbit. . fermecat. poate. #m înteles ca ma leaga înca multe doruri de casa1 mansarda. în amiaziH &ând ne-am despartit. fuma în gradini publice si seara juca biliard în cafenele pâna la ceasul când trebuia sa-si întâlneasca tovarasa. ma seduceau. din ceea ce câstiga. însa. lovind clapele unui pian ametit de tangaj. de visele pe care le visasem. beat de nesomn. încercai sa-l surprind. glumind.ovarasul meu a început sa râda. Era prea?@ incult ca sa retina atâtea numiri. cu alt zâmbet. înca. 2odelele de lemn abureau în luna. #poi a cerut o sticla scumpa de vin si a început sa-mi povesteasca o suma de lucruri care ma entuziasmau prin ineditul lor. dintr-o data. îmi preciza. si strângeam buzele de furie ca aventurile lui ma atâtau. apoi. #m dormit fericit. golind pa. care sa aleaga anumite . Eu ma tulburam nu de tot ce-mi spunea. Mia spus ca venea de la /amburg. #s fi vrut sa descopar o încercare de revolta. atâtea minunatii. Mi-a spus ca nu sunt decât un simplu "burg. cartile. cu banuieli în oc. . capatam impresia ca ma minte. impus de straini. El ma sfatui sa ramân acasa pâna ce voi creste destul. ma înc. &a sa plec. de bacalaureat nu pretuiau. ci de faptul ca-i aprobam faptele. ca "lucrator". 2e drum. de dezgust. 3itase de /amburg. ca poftesc în acelasi timp si cu aceeasi furie cartile si vagabondajul. prin cinismul cu care erau marturisite. în viata mea. m-a asigurat el Y pe ruseste.are. neîncrederea. îl priveam corect si. trebuia sa fur bani multi de acasa. #m întârziat de vorba într-o berarie pe care mi-o fi-ase el. pe care nu le întelegeam întotdeauna. &eea ce ma face sa nu-mi gasesc linistea e tocmai faptul acesta. ratacirile printre suferind. cu alt pas.ânarul traia în fiecare oras. ": &a as putea intra agent la Siguranta. sa urmaresc tipii suspecti. în mansarda patrundeau miresme de gradina prin ferestruicile desc.ise. neodi. înabusitor.otarât sa rup cu tot ce e mediocru. tot ce-mi trebuia pentru fuga.ez" si m-a asigurat ca nu pot. întelege pe 2anait. la întoarcere. nebunesti si ma c.i. &red. încercând sa ma înspaimânte prin imoralitatea sa. mi-a marturisit ca parasise 2arisul acum zece zile. 8in tot ce mi-a povestit. noaptea târziu. # doua întâlnire m-a facut sa gândesc asupra unor fapte de viata vie. îmi trebuiesc bani. sa ma fac cetatean rus la legatia din &onstantinopol si sa ma angajez pianist pe un vapor de-a treia mâna cursa #le-andria-'agasaPi. cu o "fata" mereu sc.ipuiam în mijlocul furtunii. El vagabonda în timpul zilei.ez detectiv". *orbea curgator. . 8ezvaluii noului meu tovaras toate îndoielile. îsi alegea pe cea mai frumoasa.nite. pe care le cunosteam din auzite sau din carti. plecam cu alte doruri. 'u stiu cum se vor împaca dorurile acestea.savuroasa. 6urat de vorba. curaj si siguranta ca nu voi tânji dupa biblioteca mea. ca îmi lipseste o vointa adevarata.asea astfel casa si bani.numit. întelegeam ca petrecu-X se mult timp în 6ranta. 2ovestea toate acestea antrenant. #ctul de nastere. de spaima si de entuziasm. Se ferea sa precizeze meseria. acasa.

3rmaream literele cu oc. ar face educatie cazona cu noi. în cel mai nepatruns colt. sa plec în tabara de la 8umbrava Sibiului. plin de vointa.nazuinti si sa se consume satisfacându-le. am ratacit în 0ucegi. pentru ca nu pricepeam nimic. fluieram si-mi sopteam ca sunt foarte multumit de purtarea mea. # doua zi am citit mult. stralucit corigenta si am sa-l umilesc pe *anciu. trist. #u trecut. ca întotdeauna dupa o noapte petrecuta într-un tren aglomerat. 8aca le-as scrie. &u toate ca nu ma putea admira nimeni. #stept cu resemnare sfârsitul lui iulie. pentru ca la 0ucuresti ma sufocau "miresmele si patimile".otarât sa rabd toate plictiselile si sa calc peste orice piedicaK de la toamna am sa încep sa învat serios. fara sa cred în fericirea care ma asteapta în singuratate. Si poate am sa întâlnesc o eroina.iar. &u atât mai bine. îmbracându-ma. cu gesturi strivite. retras.E. Si aceasta cât mai curând. Ma sufoc citind revistele si cartile cercetasesti. W. #poi m-am urcat în mansarda si am dormit pâna seara. S-au risipit.. Sunt o forta peste care nu se va putea trece. în 8umbrava am sa-mi fac un cort singur. 2edagogul spune despre 0ucuresti1 "acest iad de seductii". silindu-ma sa par trist. cu seninatate. dar eu citesc pe #natole 6rance si visez în fie"7 care seara. Sau priveam plopul din fata. c. <3E'# 8E *#E# " august #m ajuns acasa. '-am visat nici o fecioara bruna. Ma minteam.6. toate acestea mi s-ar parea literatura. 8umbrava îmi place. cu educatie prusaca. încruntat. . 2rofesorii vor fi nevoiti s-o recunoasca. #ceasta suna frumos. #stazi m-am desteptat cu mintea limpede. nenaturaletea. 'u puteam fi multumit. cum se va redesc. pentru ca o cred ispititoare si curata. Ma întâlnesc tot mai rar cu prietenii. 2entru ca sunt . am dormit nopti frumoase în 8obrogea. &ercetasia mi s-a parut întotdeauna o institutie e-altata si dubioasa. ca întotdeauna. &iteam câte doua pagini pe ceas.ide scoala. sa fumez si sa visez. constient. 2oate am sa scriu romanul. serios. îmi spun eu. drumuri lungi împreuna. &iudatK mie mi s-a parut orasul inofensiv si murdar. îmi dadeam perfect de bine seama ca sunt ridicol. dar eram cu gândul în 8umbrava. #m spus ca ma întorc atât de devreme pentru ca mi s-au sfârsit banii. 'oi ne-am înscris pentru ca capatam permise pe &. dai nimic. ca ale unui om e-asperat de caldura si nesomn.ii. /ârtiile si caietele ma asteapta în sertar. din toate cele ce se întâmplau în suflet. si adorm îndobitocit. în roman voi scrie ca doream 8umbrava. R E tot mai cald. am colindat muntii 'eamtului. ne marturiseste. #m dat prea putine lamuriri. totusi. &itesc mult. ceea ce m-a întristat în somn si m-a bucurat la desteptare. #m sa pregatesc. 6raza cu eroina e de-a dreptul stupida. Ma dezgusta afectarea. din zori pâna la miezul noptii. Sa se afle odata cine sunt. 'e-o spune mereu un pedagog brun. #m facut. întarâtat. #colo am sa stau noptile. dar ispita era mai puternica decât mine.. 8aca el ar fi directorul liceului. #m ajuns putin obosit. "C cautam sa iau atitudini "interesante". #ceasta numai ca un e-ercitiu de vointa. Sunt sigur ca nu ma va putea înfrânge nimeni. '-am lucrat nimic la romanul meu. în dimineata aceasta m-am convins de reusita vietii mele.

'u ma recunosc în multe gânduri si nu pricep rostul multor sentimente. ai septembrie ma apuc de matematica. disperarea fetelorK mi-a citit pasaje de scrisori si mi-a aratat originalele. #poi. am sa izbutesc. El a iubit în Sibiu numai trei fete. cu un entuziasm salbatic. lucrurile s-ar petrece altfel. Ma simt atât de zapacit când ma trudesc sa aflu ceva din sufletul meu. 8ar când ma voi apuca de matematica. $G august #m fost la liceu si am citit o jumatate de coala. #u trecut trei zile si înca n-am desc.ologia. 8ar sunt zadarnice orice e-plicatii. poate. Eroii i-am citit pentru a treia oara. Eu stiu ca are sa mearga greu. &eea ce ma încurca mult e faptul ca 8inu mi-a adus trei volume din . cu jocuri de fizio"+ nomie. Mi-a citat nume.. 8inu marturiseste ca vor suferi multe fete de dorul lui. 'u ma pot analiza serios. stampilata oficial si iscalita de director. dar a fost iubit de sapte. când e sigur ca nu-l vede nimeni. daca m-as cunoaste.is caietele de matematica.rebuie sa-l fac. când voi studia psi. corigentei pâna la ! septembrie. în cea din urma zi au început sa distruga toate micile constructii din tabara. 0ineînteles ca n-am sa pierd prilejul lecturii unor carti pe care doream de mult sa le cunosc. si m-a rugat sa le sfârsesc cât se poate de repede. fericirea. 8oar nu mi-o lipsi într-atât vointa. Ma viziteaza des si ma întreaba când încep sa învat la matematicaK aceasta. care ar trebui sa fie întesat numai cu analize facute pe îndelete si cu toata seriozitatea. durerea. &eea ce înseamna înca douazeci si cinci de zile libere. îsi lasa un cârliont pe frunte. 'u pot distinge ceea ce e firesc în sufletul meu de ceea ce nu e-ista decât prin imaginatie. $$ august #m descoperit pe &arl=le. E foarte usor sa spui1 "&unoaste-te pe tine însuti4" 8ar as vrea sa-l stiu pe acela care a priceput ceva când a încercat sa se cunoasca pe sine. 'u pricep de ce sunt câteodata trist si de ce alta data îmi place sa umplu cu fleacuri glumete si superficiale caietul acesta. unul din <acP ondon si versurile lui Samain. ine-istenta. în caietul meu de însemnari critice am scris astazi douazeci si sapte de pagini asupra-i. Eu stiu ca n-am vointa. E foarte greu sa ma cunosc pe mine însumi. 3mbla pe strada fara palarie si. !" august S-au întors baietii din tabara. Spun ca s-au distrat de minune. prin care se vesteste ca e-amenele de corigente vor începe la !" septembrie. 2oate am sa pricep la toamna. n-am sa ies decât la trei zile o data. nu stiu de unde sa încep. Eu stiu ca tot ce scriu. Eu i-atn fagaduit . dar..încruntat si solemn . nu stiu nimic. 8inu îmi povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale.ologia. 8ovedeste. daca ma voi încapatâna. . scriu numai ca sa-mi atât vointa. fraze. Eu nu pricep nimic. pentru ca îmi trec alte gânduri prin minte tocmai când am nevoie de mai multa patrundere. #r trebui ca la toamna sa încep sa studiez atent psi.C august M-am întristat citind ulima pagina. &artile nu sunt ale lui. 8ar. ca sa înceapa si el. $+ august Stiu ca se apropie corigenta si trebuie sa-mi încui cartile timp de doua saptamâni. M-am înteles cu 8inuOsa amânam pregatirea. #ceasta dovedeste pentru mine foarte mult. 2oate.ourmont. din casa4 9 septembrie . frânturi de cânteceK mi-a reprodus.ca la douazeci ale lunii parasesc orice lectura si ma dedic matematicilor. Eu n-am regretat nimic. ucrul acesta am sa-l fac.

cu e-plicatiile lui 0arbulescu &onstantin. 2acat ca trece un tramvai prin fata casei. #ltminteri. 8e aceea m-am . &ând îl întreaba cineva ce are sa se faca. care nu poate sa ma sufere. daca nu cunosc oamenii vii. Mi-am dat cuvântul meu de cinste ca îmi voi împlini .imbare care sa ma duca de-a dreptul în fata marii opere a vietii meleH M-am înc. &e-mi pasa de crestinismH !G septembrie . corigenti la c.otarâre pe care am luat-o pâna acum în viata mea. el raspunde ca are sa promovezeK sau are sa ramâna repetent. Se simtea. 0arbulescu e-plica pe întelesul tuturor. dispretuit de prieteni. pe care sa le stiu perfect. ma va lasa repetent. Eu stiu ca 8inu se bucura în ascuns ca va avea un prieten cu o viata aventuroasa. în carne si oase.imbe. care va scrie romane cu rasunet. dupa care spera sa copieze si la teza. *an-ciu. mai ales.oti învata. si sa frunzaresc numai prin celelalte. dupa sfatul vagabondului de asta-vara.. &aldura din mansarda si e c. si.ipuit trist. <ipescu a sfârsit primele trei repetiri ale cartii de c. 8aca pâna la !" septembrie nu învat de la un capat la altul toata materia. Seara se plimba pe bulevard si manânca îng. de o durere adânca. totusi. ma sinucid. !$ septembrie 8inu învata patru ore pe zi cu un meditator (o suta de lei ora) si patru ore singur. neputincios.otarât sa nu mai învat nimic pentru corigenta. s-a trudit sa mi-o sc. .otarât. E preferabil sa adâncesc anumite capitole. baiat înalt. oare. patat cu cosi rozalbi si unsuros pe nas. când a aflat de . nevoit sa ma convinga de naivitatea .imie la !" iulie. batjocorit de rude si dusmani.otarârea. 8e atunci a mai citit de cinci ori caietul de notite. !9 septembrie M-am gândit mult si am înteles ca am dreptate. Ma distreaza. # trebuit s-o iau. &eea ce m-am . &eea ce astept si eu.etata.2arca eu nu stiuH Sunt cel mai desavârsit lenes.rei capitole din algebra. 'umai Marcu se afla din august la acelasi capitol al "clorului". 8e acolo. 2oate am sa plec de acasa. #ltceva nu i se poate întâmpla. E cea mai mare . ca pe Selma agerloff.imie. o data un tratat frantuzesc si de opt ori cele cincizeci si sase de "fituici". 8inu. # sfârsit algebra si jumatate din trigonometrie. de cinci ori rezumatele. promovat. 8aca as ramâne repetentH 'u ar fi evenimentul acesta scânteia care sa aprinda toata pulberea sufletului meuH 'u e nevoie. dar totul a fost zadarnic. Se întâlneste cu alti prieteni. anumiti oameniH #m sa fug de acasa si am sa ma duc la &onstanta. ca pe 0lasco Ibaftez. cu glas de bas si cu un creion lung. 8ar acum s-a .ariot d?@or nu mi-au îngaduit pâna acum sa citesc decât treizeci de pagini algebrice.otarât sa fac. 0aietii spun ca Marcu "afecteaza". si am înteles ca numai asa am sa pot scrie Eomanul adolescen:G :! tului miop. !% septembrie E imposibil sa cunosc bine toata matematica. mincinos si las din Eomânia Mare4 + septembrie Mai sunt sase zile. care ma va face celebru într-o noapte.. 8aca nu. si cu a carui tovarasie s-ar putea mândri în saloane. am sa intru tapeur pe un vas. &um am sa scriu eu toate romanele pe care le am în minte. si bogat. magar.otarârea mea. de o sc. în port.

8aca voiam. foarte simpla. Sa se stie. 8in toamna ma apuc serios de matematica. am sa citesc toata noaptea es Messieurs .tc. pasii prietenilor. ce se oprise pe fereastra.. pentru ca ma culcasem la doua si jumatate.. nesfârsita.a loc4 #cesta a fost oralul. Mai e-act. sa ma apropii de tabla si sa ma sc.3 2#E. 'u e grea1 dimpotriva. Eu ma gândeam la 0lasco Ibafiez. #m dat . pentru ca nu am voit. #laturi.edrine. S6ZESI.. Malureanu. înca. tremurari discrete. Si tot acum am înteles ca n-am învatat la corigenta. are foarte multe parti amuzante.imbat pur si simplu gândul.planurilor mele de plecare. 'u-mi aduc aminte nimic.imonosesc sau sa ramân prostit. pe care l-am cumparat alaltaieri de la anticar. calduri. &eilalti. *anciu m-a privit în oc. 'u stiam nimic. ci ma resemnam sa iau creta din mâna colegului. însa.i. Ma odi. cu toate ca învatasera mult. Mie mi-e somn si ma simt zdruncinat. 7" septembrie . sfârsind pe &. 3n baiat sincer. dupa puteri si dupa împrejurari. îsi priveau colile albe. ca sa nu mai tremur. 8e ce n-a zâmbitH a tabla.. . colegilor. #m încercat sa acopar pagini cu calcule absurde. imensa. necunoscutilor.eza. dureri de cap. Ma bucur de un lucru1 ca îmi place matematica. pe sala. Ma oprisem însa. la &onstanta. 8e aceea am sa învat la matematica. 5 vointa de fier.eza. citeam cincisprezece ore pe zi numai matematica. Iar la mine în mansarda. 2arca mai mi-aduc aminteH :$ #m raspuns stupid. . 'umai în matematica si germana. nu se obosea nici sa apuce creta în mâna. #cum m-am convins ca am vointa.. 2roblema. E un roman captivant. #cum am venit acasa si am scris în caiet. toamna e atât de bine.edrine. 8ar *anciu nu merita mai putin sa fie adorat.ârtia cu calculele. la gândul de a fugi de acasa. nea dat sa întelegem ca a intervenit o fiinta feminina din partea unuia dintre noi.nesc înca doua saptamâni si apoi ma adâncesc în matematica. !C septembrie *anciu e un 8umnezeu4 'e-a pedepsit filozoficeste1 ne-a promovat pe totiO 3n coleg corigent. care asteptau sa iesim si sa le spunem1 "cum a fost". 8inu lucra de zor. *anciu ne privea calm si scria pe o fituica un semn dupa flecare raspuns. vorbe batjocoritoare ce sunau fals. Si nu mai tremuram. nu raspundeam. numai cu douazeci si cinci de lei. Iar acum mi-am sc. Emotii. 8inu "misca". &eilalti..otarât. dupa câte mi s-a spus. . ca si mine. #cum e lucru . #m observat astazi ca îmi place.II I . #cum stiu cine sunt.olovleffde &. #m vazut o frunza vesteda.tc.&a sa-mi bat joc de *anciu si de întreaga matematica din lume -stiinta absurda si îngâmfata -. M-am gândit < ca va veni toamna si va fi frig în port.

Scrisesem cincisprezece capitole. si biblioteca. la toamna.. 8e aceea ma tem sa privesc si ma asez mai frumos la masa mea.. *isez acum vise noi si dulci. cu atâtea pac.2#E. îmi spun eu zâmbind. crescuti într-o curte cu grilaj de fier.. un roman. a venit primavara.. soarele a adus lumina multa... 'u trebuie sa fiu trist daca visurile au ramas vise. &ând înverzesc plopii. si seara se face tot mai multa tacere. 8ar nu trebuie sa ma gândesc. mare atât cât vreau ei 2oate va trebui sa îndur.ipuiri care stiu ca niciodata nu se vor mai întoarce.inasem cartilor cu semnaturi si dedicatie. &opilaria s-a stins între peretii varuiti. cu multe elogii. 2rivesc în jarul sobei de zid si gândesc1 poate. . eu scriam laude virginitatii cartilor. &apitolele acestea aveau sase pagini fiecare. .. pe care mi-a placut a-l intitula1 &alatorie în jurul bibliotecii mele. era un pat cu un leagan. cu multe dialoguri. Ei. nu voi mai privi singur jaratecul si nu voi mai asculta singur vântul. Eu nu vreau sa fie trista. desc. în locul patului de lemn rosu. cu taceri< cu desfatari. Si peste toate se asterne praf. sa fiu mare..iar Eomanul adolescentului miop îl voi scrie din acelasi îndemn.&e sa scriu. 8ar parca eu nu stiu ca atunci îmi musc buzele ca sa nu plâng si îmi sterg lacrimile fata jarului. în odaita. mângâindu-l cu dorurile meleH. dar asa e. #fara e soare mult si neliniste. #ici am fost eu mic. 0iblioteca îmi era amanta. întâlnesc atâtea ispite când ma plec si privesc pe ferestruica.imb. 8aca l-as cauta acum în lada. l-as gasi alaturi cu atâtea "jurnale".. în acest carnet. Ma ridic de la masa mea.ete scrise.icesc zbor de albine. 8oi plopi batrâni si resemnati. #poi râd si îmi spun1 de câte toamne nu gândesc acelasi lucruH. sub tavanul scund. Iar visele se strecoara în viata mea. si ramuri înflorite. . M#'S#E8# 2este case plumburii. pe furis.Pirt-seff de mine.id ferestruicile si privesc în strada. 8< daca altfel nu se poateH 8e ce subliniez eu cuvinte.. Eu le-am slavit într-un caiet gros.i. Si cutiile cu insecte.. 8upa o suta de pagini. dar cartile sunt stupide si reci. si mie îmi par viata si altora le par vise. am înteles ca n-am sa scriu niciodata "roman".. odaita e trista. 3n altul culorilor copertelor. &e sa citescH 8oamne. ce sa scriu ca sa uit tristeteaH 2oate c. si ierbarul. Si g. daca nu s-a îndragostit nici o Marie 0as. logodnicul si sotul.. altul insignelor editoriale. 2rimavara. într-o seara am descoperit absenta intrigii. Sunt înca tristH 2oate nu se va urca nimeni pâna la mine. se zaresc doi plopi. senin.rec oameni fericiti pe strada si soarele îmi zâmbeste. *oiam sa scriu. si teancurile de reviste. 3n capitol îl înc. . în loc sa povestesc întâlniri între îndragostiti.. usor si nu vreau sa ma cuprinda tristetea. #ceasta m-a deprimat. eu stiu ca e primavara si îmi spun1 iata. Imi amintesc atâtea ceasuri. a mine. daca n-am cutreierat înca India. 8ar acum nu-l caut.. 8oamne. totul e mort. pe care îl simt. 'u trebuie sa ma gândesc. Eu eram amantul. pe care nu-l va citi nimeniH #s vrea sa cuprind acum sufletul mansardei. atâtea înc. ci sa scriu. dar lumina se revarsa pe ferestre înapoi. sa ma sfâsie tristeti.rebuie sa ma sc. în toamnele reci si umede.. pentru ca ma simt fericit.icesc atunci cum se strecoara pe sub castani perec. cât sunt de fericit în singuratate. 8ar. si g. departe. a mi se apropie în singuratate numai mie. sa ma tulbure ispite. #m parasit caietul gros.. #tâtia ani s-au scurs. nu pot ramâne întc deauna copil. la început. si castani umezi. Scriam comentarii asupra femeilor din 0alzac si ma convingeam ca e mai desfatatoare mângâierea unei elzeviriene decât a unei curtezane. daca eu n-am ajuns fermecator. &âte n-am visat eu din patul de lemn rosu. afara..E# # II-# F.

Seara. &ând ma întorc din strada. acesta-i surmenaj inconstient. I. aceasta nu poate fi scris în roman. îmi fagaduiesc o sotie blonda. E întiparit pe ziduri.anief-#le-andrescu. îl g. Si citesc înainte. ca îmi dispretuiesc vecinii. se face lumina în iatacul cu umbre.S5&IE. în fiecare amintire. Ma gândeam1 "5are îl sarutaH" îmi fagaduiam atunci o sotie mica si calda. albastra. decât acela al odaitei în care am învatat slovele pe o tablie de carton. de la patru la opt. va intra la facultate.. Sotul aduce prajituri la amiazi. 8incolo de grilaj.E &3 .ii la fereastra vecinilor. iarasi întuneric. pe rafturi. 'u-mi cunosc vecinii. sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. E singurul rol care îi convine.In fata mansardei mele se desc. &e fericit ma simt ca uit tristetea. pe care nu-i cunoaste nimeni. #poi.. se transfigureaza. .I&# "Muza" tine sedinta în fiecare sâmbata. acolo. când noaptea se linisteste. ânga ferestruici. *ietuiesc cu toate aceste umbre stravezii lânga mine. #dorm dispretuindu-mi blând vecinii. în fata mesei. 8e câti ani se iubescH . însa . cu o coperta indicând1 'uvele. 'imeni nu le banuieste farmecul. cu oc. " M3D# " .ii zidurile. *oi marturisi. umina se stinge în iatacul vecinilor mei. clasa a opta.3E# -8E#M#. 'imeni nu stie ca eu m-as sufoca respirând alt vazdu. la anul.8ar de unde am plecatH 8e la sufletul mansardei. întâlnesc lumina timida. . #dorm cu gândul la desertaciunea trupului si a lumii.ide o curte cu gradina sfielnica. ne . Sufletul lor se topeste alaturi de al meu. &itesc pâna târziu. nu tine conferinte. 2regateste.în particular -. voi. Sunt fericiti întrînsul doi tineri. strada. deodata. 8ar ei vorbesc atât de încet. jetul de soba. 'u. Si ce fericit sunt ca voi scrie despre sufletul mansardei mele. a masa. prin ferestruica. Si ridicând la rastimpuri oc. mângâi cu oc. le zâmbesc numai lor. #cum îl saruta.ma întreb eu. când mansarda e luminata de prieteni. Dâmbesc. care mi se vadeste deodata inutila si stearpa. &e se va întâmpla daca mansarda va fi stapânita de altul4H. asteptând noaptea Sfântului *asile. FF. Eu ma întorc de la liceu abatut. 'u vine niciodata e-act la patru. zaresc ferestrele unui iatac. care sa ma sarute si sa-mi pronunte numele clar ca un râs. iarna.imb cartea. .. :: 8-ra #le-andrescu nu e un presedinte sever si neînduplecat. rece. poate. #tunci le zaresc.. sting. iar eu pasesc înainte. Si iarasi sc. câteodata. îmi amintesc cel dintâi caiet scris clandestin. îmi spun.. 8impotriva. &um sa nu-l cunosc si sa nu-l îndragesc. lovind cu geanta gardurile. ungit în patul rosu. asa. 8omnisoara #le-andrescu e colega cu noi. 'u zaresc nimic limpede. #sa ca. nu cânta la pian si nu "joaca" decât pe #nca din 'apasta lui &aragiale. ca sa nu-i stânjenesc. lânga aceeasi soba de zid..imb cartea. ma aflu toamna. Si. #ctualul presedinte al Societatii noastre cultural-dramatice e domnisoara . Si citesc o carte noua. Ma întorc atunci la 0rand sau la Ecleziast. &ând apropii. fara sa ma supar. tainica.icesc în fiecare carte. ma copleseste tristetea celui dintâi plâns nestiut mamei. 8in pricina tramvaiului. Se aprind becuri voalate de saluri visinii. în fiecare cadra. Eu stau la îndoialaK ce sa credH Si sc. si ele ramân în aceleasi locuri. ma zaresc cu multi ani în urma. nu aud. 8e ce sa-i cunoscH 'ici unul nu are o fiica.otarasc eu. ferestrele se lumineaza din nou. ca sa nu ma supar.ere.#. când am lacramat în atâtea amurguri aproape de elH Mi se descopera numai mie. ma mângâi eu. pizmas si superior. sunând grabit si îmbujorat. Eu zâmbesc deasupra cartii. îl zaresc. se aprinde în treacat lampa de la un mic birou. Eu citesc în umbra.ii osteniti. 6ireste. dupa miezul noptii. brusc.ârziu. cartea citita mi se pare seaca.

&ealalta. cel dintâi. 3n elev din clasa a *3I-a ne vorbea un ceas despre evolutia materiei.una ne-a daruit . si noi voim cu tot dinadinsul sa jucam teatru. a a doua sedinta s-au adunat cinci membri. cinci lei pe fiecare luna. si grija cortinei. e cu totul altceva. #ceasta. 'oi am mai avut "Societati" în tot cursul liceului. piese de teatru. secretar. de toti banii strânsi de la cotizatii. încaperile de la subsol sunt numai bune pentru reprezentatii. zece lei. ceaiul. Izvorul lui era 6aguet. voioase si îndraznete. conferinte. nici sa dormim. discutiile Einstein-0ergson sau despre valoarea silogismului în stiinta. Sediul Societatii noastre e nepretuit. totodata. a sfârsit. însa. pe rând. #nul acesta. vibratiile eterului. 2entru ca directorul de atunci era un domn batrân si iubea mult morala.rebuie. dar nici una n-a fost atât de placuta ca "Muza". 8e altfel. salonul. #flând ca putem obtine trei încaperi. 8upa fiecare Sedinta. într-o odaita întunecoasa.trei încaperi la subsol din locuinta lui. 8e fapt. #nul trecut nu s-a ajuns la reprezentatii publice. în clasa a *-a alcatuiseram un "&erc de studii". nu riscam sa fim întrebati asupra conferintelor.o dupa-amiaza pe saptamâna . în clasa a IlI-a eram obligati sa frecventam sedintele Societatii clasei a *i-a. cu ferestrele sus. Mai întâi. discutii. #ceasta s-a petrecut în iarna trecuta. la "Muza" vin si domnisoare. 'i se îngaduia. în fund. S-au iscat discutii aprinse. pentru ca "Muza" e o societate dramatica. sfidându-si criticul. :7 3na din cele dintâi griji ale Societatii noastre a fost de a tipari plicuri cu en-tete si a cumpara. 8omnul director ne tinea predici morale. declamatii. noi. în fiecare sedinta ne citeau. 8eclamatiile dovedisera ca mai toti membrii pot aparea cu izbânda pe scena si toti eram dornici de aceasta. 'i s-a marturisit ca. o odaita mai mult lunga decât scurta1 scena. S-au încercat scene din însir-te Margarite si 'apasta. 8ar printre ei nu era si conferentiarul. în timp ce se pregateste spectacolul.si am fi-at cotizatiile lunare. presedintele nostru e o domnisoara foarte simpatica si nimeni nu se gândeste sa-i reproseze ceva. odaile acestea au si dat fiinta "Muzei". zeci de strofe. sa pazeasca usa salonului si sa întrebe1 "&ine eH" de câte ori aude ciocanind. Spre seara. . 2oeti fecunzi. însa. #sa ca acestia au început sa joace risca la tabla. actorii pot circula în orice vestmânt pe scena. în orice caz. 'u ne împiedica nimic. #m înscris membri si membre. Se comunicau acolo lucruri foarte interesante. Si înca domnisoare dragute.marturiseste. nu ni se dadea voie sa plecam. care a folosit cândva drept bucatarie1 cabinele artistilor. casier si plicuri cu en-tete . în ceea ce ne priveste pe noi cei din cursul inferior. despre Eacine. farduri si barbi. sa nu fim atenti. 3n altul ne citea nuvele originale. ne-am constituit în societate. adica. Sufleurul are. cel mult. S-au facut numai repetitii. &lasa a *i-a avea si câtiva poeti. "Muza". Eobert s-a simtit jignit si s-a retras. Societatea noastra a luat în toamna aceasta un avânt neasteptat. a capatul scenei sunt doua usi. 3sa dintre salon si scena e cea mai discreta cortina. în aceste "cabine" se transforma colegii nostri în personaje si apar pe scena. la strada. eiber s-a ridicat si l-a combatut. în fata salonului. anul trecut. Mai ales farmecul membrelor. elegant si are si un pian. noi comentam ore întregi activitatea societatii si farmecul membrelor. intelectualii si artistii clasei. în fiecare saptamâna ne adunam si lucram cu entuziasm1 muzica. E spatios. am ales un comitet presedinte. Izvorul acestuia era 0runetiere. a sfârsit. în?@ toamna aceasta. 3na duce în curte. Eobert ne-a vorbit. "Muza" ne-a câstigat pe deplin. &olegul 'osc. . fara teama de a fi surprinsi.

ca voi vorbi eu. #ceasta. *enisera domnisoare multe.pe scaun.care ocupasera cele dintâi rânduri de scaune . Mi-a îngaduit sa sfârsesc pe Eama în sedinta urmatoare. ia. S-a reprezentat 8on <uan. /otarâsem sa jucam 8on <uan înca din cea dintâi saptamâna de scoala. 8aca nu aveam sufleur. cu cât se anuntase o conferinta despre cineva necunoscut. vorbeste repede.ete. însa. *oiau sa ma sfâsie crunt în fata membrelor. Eu si cu 8inu jucam pentru cea dintâia oara la "Muza". roseste de zece ori pe ceas si e foarte timid. cu toate acestea. Eobert. repetase si în 'apasta. în clasa a *i-a.arul cu apa si am început1 .era Eobert. 8ar aceasta n-are .Invers. cu 0ricterian sufleur. 2ajul lui 8on <uan . ucrurile s-au petrecut. ca voi uita pentru ce m-am aplecat si ma voi juca cu sireturile. din fund. 'umai eu ma pripeam si uitam versuri. însa numai un sfert de ceas. 'u putea fi refuzat.fireste . Sâmbata am avut sedinta cea mai izbutita. El marturiseste ca e un actor de viitor si ne declama de câte ori are prilejul. 8on <uan .râsera. am izbutit sa jucam scene din 8on <uan de *ictor Eftimiu si 8iscipolul diavolului de Molnar. credea ea. m-a întrerupt. Sau tinut doua conferinte si mai multe comunicari critice. #m vorbit eu despre Eama si 2etrisor despre &laude 6arrere.lucrurile au mers mult mai departe.az. nici nu ma încumetam sa apar pe scena. I se dusese vestea ca e un priceput în ale teatrului. altfel. plânge la tragedii. Si s-a cântat. Eama a fost cel dintâi profet indian.. Erau toate de acord ca conferinta mea se vestea plina de . &rezuse ca ma voi învârti agitat si ma voi lovi cu mâinile de oglinda gesticulând. nu saruta mâna -nnisoarelor si nu stie cum se bea ceaiul. #m ales scenele finale. eu am atras în sâmbata aceea foarte multe doi i lisoare.. .ovnicul . si toti actorii au avut succes. 6etele . de asemenea.. #m ajuns în fata masutei pe care se afla pa. Eram..cu o saptamâna mai înainte Y. Iar membre se aflau mai multe ca niciodata în sâmbata conferintei mele. &riticii mei -printre care stralucea eiber . care nu vorbeste frantuzeste. eu niciodata n-am putut retine perfect versurile lungi. &omitetul a protestat si. ma corecta1 .&astagnete -era 8inu. iar dupa un sfert de ceas eu am vestit ca de-abia sfârsisem introducerea si ca ma pregatesc sa intru în subiect. la pianul din salon. Si ca voi sfârsi tot ce aveam de spus asupra profetului indian.. dupa cinci minute de vorbire. Eu am aparut pe scena grav si convins ca voi vorbi un sfert de ceas. ia mi-a facut reclama cu entuziasm1 un baiat urât si rai1 crescut. 2rima repetitie am facut-o la mine. 'oua ne-a spus ca si-a "studiat rolul" si ca a "scos" foarte mult din eroul lui *ictor Eftimiu. vestise la scoala. &ând a cerut sa joace pe 8on <uan. însa. 'oi eram curiosi sa-l auzim. 6aptul acesta m-a si zapacit. &u atât mai mult. 8u.parintele Ieronim . Si colegele iei s-au grabit sa vina. Eu rosii. &rezuse ca ma voi apleca sa-mi leg sireturile la g. # iesit de minune. deci. 8esi faptul pare curios.8omnilor. &onferinta mea a fost furtunoasa. cumpara foarte multe piese de teatru si cunoaste nenumarati artisti. ia crezuse ca voi vorbi pe scena. asa cum am vorbit cu ea .eram eu. da din mâini si tutuieste domnisoarele si care. &u câteva saptamâni mai înainte începusera conferintele.8omnilor si domnisoarelor. care citeste multa filozofie. într-o seara. 8e altfel.. &ineva. pentru ca nu trebuia sa dureze decât un sfert de ceas. Eu am aparut linistit pe scena. în mai putin de doua luni. n-a fost refuzat. 3na dintre membre. nu pricepe engleza.se bucurau si asteptau cu nerabdare sa treaca o saptamâna. 'u scapa nici un spectacol. reîncepui eu. un fenomen.

. întorcându-se spre el. apoi. si ce daca au trecutH se rasti ia.asteptam linistit .( . &omitetul. ucrul acesta îl realizam foarte bine si cu multa usurinta.Mai ai doua minute. însa. &uvântul "dumitale" m-a revoltat si m-a zapacit. am apucat pa. 2entru ca eu nu sfârsisem. Sss4 .una ultimatumul comitetului.8a. &onferinta mea a continuat în aceeasi atmosfera pâna ce am auzit un glas.2oti sa sfârsesti în cinci minuteH îmi comunica 'osc. 'u era seriozitate. 2e noi ne intereseaza.8ar cineH . #u batut din palme.arul jos. iertator1 .rebuiau..Eog nu întrerupeti pe orator.oata conferintaH . apoi se aseza iar pe scaun. 2entru ca saptamâna . Si l-au apreciat. .eiat introducerea.8e ce n-areH se întreba curios unul dintre numerosii mei ascultatori. nu-mi pot pastra sirul vorbirii. .care ma convinsesem caîntr-adevar le "intereseaza" viata profetului Eama .8ar nu te-am întrerupt noi. Eu zâmbii. 8ar sâmbata aceasta am avut sedinta cea mai reusita. &autam o replica "tare". 6etele au înteles fara greutate ca cuvintele acestea alcatuiau un "spirit".#tunci amâna pentru sâmbata viitoare.arul cu apa si am început sa beau. 6etele au început . 8aca sunt întrerupt. sa dau loc la astfel de scene. Si râsera.azliu conferintei mele. eiber se gândi putin.8ar au trecut cincisprezece minute. aducându-si aminte ca el reprezinta la "Muza" interesele criticii stiintifice.într-un sfert de ceas de-abia am înc.Si eu nici n-am sfârsit introducerea. :C :+ 'estiind ce atitudine sa iau în timp ce ascultatoarele mele se desfatau. toata.ote. care statea rezemat de un dulap. In fund. printre spectatori1 . si-a afirmat autoritatea1 -Ssst4 Ssst .6oarte rau. îsi aminti unul dintre aceia care stateau rezemati de" dulap. fara entuziasm.fireste .8omnisoarele dumitale.nici o importanta.ot sâmbata viitoare. 'u se asteptau. înca. repede în . . . tocmai la mine. încât e de datoria lor sa râda. . asati-l sa-si sfârseasca conferinta. . . conferinta. . 8e ce ma întrerupetiH .o.ar.otarârea spectatorilor si a comitetului. sa se resemneze si sa astepte sfârsitul conferintei. comitetul se framânta. Sala s-a aratat miscata o clipa de faptul ca eu beau apa dintr-un pa.ar nu mai ramasese apa.Ei. 6etele întelesera ca era de datoria lor sa râda.'u-i vina mea. . . Eu . Si râsera.0un. intervenind.&e facem cu critica. 6etele cautau sa provoace un sfârsit . în pa. 8ar a izbucnit. se ridica eiber.. . 6etele gasira ca întreruperea aceasta e atât de comica. .sa râda. am îngânat eu lasând pa.. . Sâmbata viitoare.

da. n-a fost nici o "reprezentatie".otarârea pentru doua saptamâni. . . S-a tiparit la Steinberg. a.8a.. #vea crampe.oli.Eu atât am dat. ca sa poata reproduce pledoaria auzita la 0raila. -0a nu. 6ata de atâta bunavointa si atât sacrificiu.Stiu. în fata unui juriu ales dintre membri.. Misu se împotrivi. . membri si membre. asa e.8e ce nu iei.rebuie. aa.*rei sa te frecamH . idioata. ati fi avut acum alta parere. noi. .&rima si pedeapsaH 'u e o carte groasa si patrata.4 #tunci ma . #vramov. 'oi.&rima si pedeapsaH . rau faci. a. #m intervenit. protestara fetele. pe 'o-sc. pe EasPolnicoff. .B cina pe trei membri sa aleaga si sa prezinte sase personaje din literatura t universala.. cu . 7G 7! &omitetul amâna.ip sa se aleaga procesul lui EasPolnicoff. c-am citit-o.. în aceeasi seara. pentru proces. 8ar asta n-are nici o importanta..Sa acuzam si sa aparam..8a.2ai. &osta patruzeci de lei. . Misu voia cu orice c.. eu. întins pe o canapea din sala... nu... câteva personaje. enervanta. Iar conferinta lui 2etrisor n-a entuziasmat pe ascultatoare si.. eram proastaH #m citit vreo cincisprezece pagini si am azvârlit-o de pe canapea tocmai dupa etajera. va spun eu... romanul lui 8ostoievsPi. 'osc. Entuziasmul fetelor pieri.. însa. ia se lumina. dupa ea. Se facuse galben si.roniade propuse sa începem câteva procese celebre. treizeci. .. .una ma privi . #ceasta n-am stiut-o decât mai târziu. ne-am simtit nevoiti sa-i dam sfaturi. actorii... .#sa. crampele nu-l crutau.trecuta eu nu mi-am continuat conferinta.8ar ce. . avusese prilejul sa asculte o admirabila osândire din partea unui student.. se scuza Misu. Sa vezi cum ti-ar trece. 'e ruga sa-l iertam si sa pregatim totul. &rima si pedeapsa.. dar nu pot sa iau.#ti citit-o pâna la sfârsitH .ârtia proasta si cu coperta galbenaH .. cunoscator al librariei românesti. eu am citit-o în frantuzeste. . Misu . când mergea. -am gasit pe proprietar.otarâi eu1 . ca pâna într-o saptamâna sa cititi cu totii.uma... . Sa alegem alt proces.'u pot sa iau sare amara. calca încovoiat din sale. o sare amaraH îndrazni altul.'u stiu. &ând aveam nevoie de ceva.#tunci vi-l cumparati sau vi-l împrumutam noi. . 6etele se aratara foarte multumite de procesul lui EasPolnicoff. .E o carte stupida.. 2entru ca la 0raila se încercase un asemenea proces tot într-un cerc cultural.&um procese celebreH întreba o fata. puteam suna.oti asteptau cu nerabdare dezvaluirile iei. însa. frate. 8esi era fecior de doctor. . Si însar. actorii.Sa te frecam noi pe pântec. . #m auzit ca face foarte bine. 'umaidecât.'u. . ascultati-ma pe mine1 e idioata.. fara grija. însa. ..8ar noi nu-l avem. 8eodata. . introducerea lui #vramov.. asa. . de pilda.&um sa ma frecatiH .8aca o sfârseati. am venit cei dintâi.

ciorapi negri. pentru a ajunge în sala.rebuia. pe frunte. Se bizuia numai pe talentul si pe frumusetea lui. trebuiau sa treaca prin scena. 8on <uan. 2entru ca. ca sa-mi patrunda faina pâna la piele. apoi. a oc. cum purtau tinerii în Eenastere.ulerul si mansetele erau de dantela alba. .otusi. în loc de tic. foarte putin modificata.e de pantaloni curiosi. 8inu motivase. însa. 2e cap îsi va pune o bereta albastra.ovnicul lui 8on <uan. faina îmi intra în urec. Servitoarea mi-a îngaduit sa iau câta faina voiam dintr-o cutie galbena de metal. lungi. foarte simplu1 nu are altul. însa.Ia lasati-ma frate în pace cu frecatul4 .i îsi adânci cearcane groaznice. de matase galbena cu dungi negre. cum poarta fetele. apoi frecam.8a. 8on <uan si &astagnete. #ceasta. .ie ecleziastica. îsi facuse o vesta de catifea neagra. dar si-l pudrase fara mestesug. încât fu nevoit sa si le stearga cu batista uda. îmi luasem pelerina tatei.#tunci culca-te.. era un început. era fermecator si aceasta tulbura pe Eobert. #m adus si Qnabat-jour albastru.asise. . însa si le facu atât de groase. 8inu mai avea si o peruca neagra. Mai trebuia sa-mi albesc parul. &ei doi. îsi pudrase parul pe la tâmple. 8oi ficusi nu erau o gradina.&u fainaH . cu el. #ceasta înainte de a veni spectatorii si mai ales spectatoarele. &ostumului lui 8inu. îmi asezasem pe vârful capului un vârf de ciorap. al lui 8on <uan. . pentru ca scenele se petreceau noaptea. '-avea nici o grija. marturisea el. îsi lipise peruca. pajul lui 8on <uan. eu joc pe Ieronim si trebuie sa am parul alb. #poi. . 8ar n-ar fi mai bine sa dai cu fainaH .i si îmi aluneca pe sub guler. cea neagra. 2ajul avea îndemânare. nu stia cum sa se fardeze. sus. . de asemenea.izarea si mascuirea actorilor. care înspaimântau. se afla o ferestruica. Mi-era teama sa nu iasa o culoare nesigura. #m acoperit-o cu o fata de masa.una. însa. si îsi umbrise pleoapele cu creion negru. îmi dai tu putina pudraH . . o perec. care îmi ajungea pâna la calcâie. cu cât avea parul tuns scurt.8a. nici nu vrea sa poarte altul. . începuram sa lucram. era o bereta de scoala. #ranjam noi tot. &astagnete. ceea ce nu avea 8on <uan.ii si sprâncenele.izat. pentru ca ti-ar trebui prea multa pudra. pe care l-am legat în jurul becului. . am început pregatirile pentru deg. parintele Ieronim. ca orice elev de la liceul "Spiru /aret". înainte de toate. &u o lingurita îmi turnam faina pe cap. Sa sunH .Suna.Stii. &u atât mai mult. deci. sa pregatim decorul I în scena. *enise.înciudat. aceasta întelegeam si noi. . care îi dadeau. Eu eram preot. 8e la câtiva pasi parea un #donis. #vea pantaloni scurti si bufanti. 2entru ca Eobert nu întelegea de ce costumul slugii sa fie mai elegant si mai bogat decât al stapânului.otarâram noi. Eu eram cel mai simplu deg. du. si tunica p. începura sa se fardeze. a cea mai mica miscare a capului se scutura si îmi albea oc. dar pentru ce-ti trebuieH . înrosise buzele si umerii obrajilor. în salon. Si 8on <uan era tulburat.'osc. buclata. se pudrase pe fata. 8on <uan.. Eram nevoit sa tin gâtul teapan. desigur.îti dau. 'u era tocmai placut. #m adus doi fîcusi piperniciti. un aspect "istoric". îsi rosi.antaisie. Intervenii pe lânga proprietar. Eobert. în fundul scenei. încercase sa-si faca doua dungi.e-tul lamurea1 o gradina în palatul lui 8on <uan.

ma numeam Ieronim si cautam sa smulg lui 8on <uan averile pentru manastire. &a îi place c. pantaloni atârnati în cuie. 8inu. . Se asaza lânga el la ceai. marunte. Eram fericiti. asteptat. orice teama îmi pierise.i ce se desfatau1 de lumina. însa. aproape de ea si-i vorbea despre fragezimea pulpelor.*ai. îl serveste si râde magulita la fiecare gluma pe care o face. Daream tulbure perec. grasulii. &ea mica "simpatizeaza" pe 6anica. Erau acolo domnisoarele 8inescu. 'oi ne retraseseram acum în odaia artistilor..emati de doua ori la "rampa". de la liceul "Sf. Sava".. #m profitat de prima riposta a lui 8on <uan si i-am facut semn ca sufla prea tare. . care era sufleur si sufla dupa un cufar. 2rin perete auzeam râsul lui 2etrisor.. 'e plimbam nervosi prin odaie. 2asea mândru si culegea admiratia membrelor. Se varsase apa pe mese. Scenele se sfârseau fiecare cu izbânda. pe scena. ne încredinta el. un flacon cu apa de &olonia. . însa ma retineam în gesturi. 0ricterian. El se afla în sala si se întretinea cu spectatoarele.ii asupra buclelor lui false. 2resedintele trebuia. 2atru fara zece.ise. #m început furtunos. 8eclamam asa cum stiam eu ca sunt "bine". #poi. eu m-am încurcat de câteva ori.anief-#le--andrescu si eiber. a ultima repetitie mi se spusese ca sunt "fara perec. în orice caz. . Mai erau acolo aproape toti membrii Societatii si câtiva invitati. Se asezase. #vea. becul cu abat-jour albastru. 8e-abia cutezam sa-mi zvârl oc. în sala. ce bine ai fost4.a4. 8ar spectatoarele nu-l priveau. eu si 8on <uan ne-am întristat.ii în sala.i..i de oc. 8inu privea si ne încuraja. o manta si doua florete. 2rin colturi. îmi lasasem oc..is cu grija usa. # aparut si &astagnete. admirabil4. care flirta cu ia.elarii. strângea din dinti si din sprâncene. si spectatoarele îsi pironira oc.eiat spectacolul. 8upa cum prevazusem. lovea cu pumnul. a patru începeam.. 8inu râde modest1 -/a.. foarte bine4. de ficusi si de actori. 8-ra 8inescu nu are nici un farmec. . 'oi. pentru ca veneau spectatorii.e" în Ieronim.imbat costumele si am intrat în sala îmbracati ca toti ceilalti. actorii. un costum îngeresc. 6anica e resemnat.6oarte.ii înc.a. eu priveam în sala si cautam sa culeg impresii. 8e altfel. ipseau numai d-ra . sufla cu pricepere. 8eclamam cu entuziasm. în odaia artistilor era mare neorânduiala. ce-i drept. &a el e învatat cu scena. 8on <uan se înfierbânta. cutia cu farduri.a. 8eclama. Eezemat de usa de la odaia artistilor -nevazut în sala -. nu s-a observat nimic. eram nerabdatori si emotionati.ovnic.. 2roprietarul nu stia nimic din toate acestea. ca s-o cucereasca. si un e-emplar descusut din 8on <uan se umfla lânga o cana de sticla. Mie îmi batea inima sa mi se sparga. . 8upa câteva minute. &ea mare adora în taina pe 8inu. 8inu niciodata n-a afirmat ca are talent dramatic. a desc. din dosul cufarului. însa. ciorapi si pantofi.8on <uan e palid. Eobert ne marturisi ca lui nu-i e teama. 0ricterian. .. sufla prea tare si se auzea în sala. însa. fara îndoiala.iar sa joace în fata unei multimi. 'oi am fost aplaudati si c.asiti. 6iecare îi spunea câte ceva si îi zâmbea dulce. repetam în gând. însa. 8upa ce s-a înc.numai buzele. Erau e-celente. 2entru ca noi ne-am sc. &âteodata. s-a aprins lampa în sala. S-a facut întuneric în salaK s-a aprins. Ma plimbam linistit pe scena si înfruntam pe 8on <uan. dar îmi era teama sa numi intre faina în oc. nepudrate si cu roc. duduieH . 8e câte ori 8on <uan avea de spus mai mult de jumatate de duzina de versuri. Eram du. rasfoiam rolurile si ne priveam în oglinda. iar 8on <uan a sarit versuri. a venit în costumul lui de paj. *orbeste putin.

. ia. #poi. #firma ca e "imoral" si provoaca nemultumiri în Societate.îl urmeaza. 7" 8inu a râs si a vestit ca va organiza la el acasa o Societate mai captivanta ca "Muza".s-a îmbolnavit. 6anica. serbarea va fi fara perec. de câte ori s-a dat vreo piesa la serbarile noastre. eu am râs stânjenit si l-am . 2e . &âtiva arunca priviri întrebatoare spre usa. #ceasta. oricum. In al doilea rând de scaune.pentru ca e timida. . &omitetul s-a întrunit dupa plecarea membrilor. lânga dulapul cu carti. 6#'I&# 6anica a scris o "revista". # jucat din clasa a I*-a.oivinovici. în actul I. 8ialogul e scris în cuplete rimate K si e foarte spiritual. eiber învinuia pe 2etrisor de neseriozitate si de "flirt".i si se aratau multumite de orice privire pe care o surprindeau alunecata asupra pulpelor. în primavara . Spiridon se face întotdeauna serbare mare. E vorba de liceul nostru. rosii si cinici.ii scurte. pe un parinte revoltat împotriva ta-elor. . # doua zi de dimineata. &eaiul. FFF.e. în anul acesta. poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice. Eobert era revoltat. 'u se putea altfel. 2etrisor. biruise. cu parul învrajbit ca al Salomeei. cei doi aparura. apoi cânta fanfara si corul.oti sorbim cu lingurita ceaiul rece din cescutele de portelan. am aflat ca 8inu. ca întotdeauna. însa. Se .imbe costumul. &ând 6anica mi-a comunicat vestea. care spune totdeauna1 mergi. în cancelarie. întâiul. Se fac câteva spirite.ace si 2etrisor. în ? saptamâna aceea d-l director ne zâmbeste binevoitor si nu "asculta".otarî sa li se dea un avertisment. 5bisnuitul ceai. lânga soba. în saptamânile acelea s-a . Eu ascultam cu interes discutia. 8omnisoara Sasa . Se tine mai întâi o conferinta. si 6anica ne-a împartit c. Iar profesorii vin târziu în clasa. care n-au rasunet. Se numeste 3n liceu model si se va juca la Sfântul Spiridon.negricioasa. si < nici nu cere caietele cu cuvinte la germana.îngrozit de formulele acizilor organici si ale seriilor aciclice . 'u îngaduie glume "moderne" si se misca prin odaie foarte decent. 2ersonajele sunt profesorii nostri. autorul. 8omnisoarele 8inescu s-au înrosit. Sf. buzele rotunjite si oc. apoi declamatii.acere apasatoare. # trecut asa aproape un sfert de ceas. la care trebuie sa zâmbesti. lânga ele.iar rolurile. ia si cu Irina se aflau. "8irectorul" va fi 0ricterian. esti dragut4 8inu se ridica si se îndreapta catre odaia artistilor. 8e Sf. si nici nu ne da lectii multe. 6anica nutreste o crunta razbunare împotriva lui . pâna la genunc. &ând ne pregateam sa ne ridicam de la masa si sa multumim gazdei. Eobert. iar Mariana e îngândurata. 3n liceu model. 8in primavara. Spiridon e o zi neuitata. Spune ca trebuie sa-si sc. a sfârsit. #veau roc. dar 6anica este un baiat peste fire de fricos si cu nesfârsita spaima de c. pentru ca se va juca . alte patru domnisoare care vorbeau cu 0ricterian si Morariu.imie. Irina fusesera e-clusi din Societatea cultural-dramatica "Muza". jocuri si gimnastica.imie. E înalt. comitetul se adunase sa judece purtarea lui 8inu.ii mari . în fund. se desfasoara un dialog între elevul bolnav de galbenare si profesorul de c.oivinovici îl joc eu. .oivinovici nu-l persecuta. pe canapea. la liceu. pentru ca 0ricterian joaca cel mai bine dintre toti. Sasa. si a jucat si la "Muza". pe elevul bolnav de galbenare din pricina c. paseste sigur pe scena si vorbeste apasat. s-a îmbolnavit de galbenare si a zacut pâna la sfârsitul lui aprilie. Mariana . 2etrisor si 8inu. are sa joace doua roluri.anief#le-andrescu nu se împaca cu "gesturile si atitudinea" d-relor ia si Irina. sa râzi de glumele gazdei si sa-ti servesti tovarasa.imiei.otarât sa scrie "revista".

batut zgomotos pe umar. 6anica mi-a zâmbit dulce, < ca un director de teatru, si m-a asigurat de succes. Episodul nostru e unul dintre cele mai izbutite. 6anica l-a scris cu toata patima amintirii saptamânilor petrecute bolnav de galbenare. Si îl va juca cu entuziasm. .oti baietii sunt siguri ca voi interpreta de minune pe "câinele rosu". îmi aduc aminte ca am mai jucat acum un an, tot de Sf. Spiridon, pe un 7: ajutor de comisar. Stateam la birou cu fata spre public si ma trudeam sa atrag atentia spectatorilor printr-un, joc de scena" pe care-l înc,ipuisem atunci. #nume, ma prefaceam ca nu pot scrie, pentru ca aveam penita stricata. 8e aici, o suma de gesturi si priviri, pline de ,az, în credinta mea. #m avut, totusi, succes. .rebuia sa aduc din culise o cafea pentru comisarul sef. &um am iesit pe usa, cineva mi-a întins o tavita si m-a sfatuit sa pasesc încetisor, ca sa nu rastorn ceasca sau pa,arul cu apa. Sfatul m-a îngrozit. Eu îmi scosesem oc,elarii, pentru ca asa voise regizorul. &ând m-am întors, deci, cu cafeaua sefului, am cautat sa calc cât mai prudent. #m aparut pe scena cu capul în jos, cu bratele tremurând si cu picioarele nesigure. .oti au crezut ca aceasta era o "creatie" de a mea si au apreciat-o. Eu am mai jucat si la Societatea noastra cultural-dramatica, la "Muza". 8ar foarte putini baieti m-au vazut acolo. 6anica ne-a povestit si alte episoade. în actul I, scena I, patru elevi mondeni danseaza în cancelarie. #u venit sa se plânga directorului ca pedagogii nu-i lasa în clasa. Si nu-i lasa, pentru ca au parul prea mare. 0aietii mondeni sunt revoltati. 8aca îi mai tunde si de data aceasta, daca li se mai pun "numere" la tunica, nu mai au curajul sa vina la nici un ceai si la nici un bal. .otusi, pentru ca directorul nu e în cancelarie, elevii mondeni danseaza. #poi, cânta fiecare câte un cuplet, în care se pomeneste de "tea-room", 2etit parisien si a garconne. în timp ce 6anica fredoneaza sufocat cupletele (pentru ca el nu e tenor), baietii se întreaba care vor fi interpretii elevilor mondeni. *a trebui sa fie frumosi, sa aiba tunici elegante, sa stie sa danseze si sa cânte. 3nul sigur e Eobert. &ând aude aceasta, Eobert înc,ide putin oc,ii si primeste. El ne marturiseste modest ca va fi cel mai bine "în rol". #l doilea elev monden va fi ;ianni. ;ianni n-a jucat niciodataK nici la "Muza". 'u stie nici sa declame, nici sa cânte. ;ianni, însa, e un autentic baiat monden. Se pudreaza, se parfumeaza, vorbeste frantuzeste, e grasut si entuziasmat dupa dans. ;ianni s-a înrosit când autorul i-a comunicat rolul. E încurcat si ne priveste pe toti cu dragoste. 'oi, de asemenea, îi zâmbim dulce si îl încurajam cu privirea. #l treilea elev monden va fi ocusteanu. 8e bucurie, ocusteanu g,ionteste pe autor si îi striga neg,iob1 "Ma, 6anica, ma4" #utorul zâmbeste si acestuia si îi recomanda sa soarba oua moi înainte de serbare, ca sa aiba voce. #supra celui de al patrulea elev monden se ridica discutii. Morariu nu vrea sa primeasca. Spune ca nu stie sa cânte. Morariu are, însa, o tunica prea frumoasa ca sa nu apara pe scena. 6anica staruie. II asigura ca poate cânta cât de încet va dori. 2oate c,iar spune cupletul, 77 pentru ca melodia o va sustine orc,estra. Morariu refuza încapatânat. 3nii, însa, sunt convisi ca va primi sa joace în foarte putin timp. 8inu se afla si el între noi si se arata entuziasmat pentru "revista". Eu cred ca ar fi multumit sa joace si el pe unul dintre baietii mondeni. #re înca proaspat în minte succesul de la "Muza", când a aparut în pajul ! lui 8on <uan, cu peruca neagra si pelerina de matase galbena. 8inu nu ? mai este, însa, la liceul nostru. # vrut cu tot dinadinsul sa aiba parul -mare în anul acesta si s-a înscris la

"Matei 0asarab". #colo îi lasa, c,iar, sa vina iara uniforme si fara sepci... 6anica a început sa cânte cupletul parintelui revoltat de ta-e. 0aietii îl asculta rapiti si zâmbesc de câte ori autorul îi priveste. In pauze, entuziasmul izbucneste. 3nii cer lamuriri, si 6anica le da cu bunavointa. 6anica e marunt si slabut. 6redonând atâtea cuplete de tenor, rasufla greu si se sterge cu batista pe frunte. E obosit. &u toate acestea, când ajunge la scena în care un bacalaureat marturiseste cu entuziasm ferici- . rea libertatii si a pletelor, 6anica prinde puteri noi. înc,ide oc,ii si strânge falcile, pentru ca cupletul este tot pentru tenor. Se face rosu si lacrameaza. Succesul e, însa, deplin. Eobert - care stie ca va juca pe bacalaureat - râde din inima si felicita pe autor. Se discuta costumul bacalaureatului. Eobert crede ca va trebui sa poarte o ,aina moderna, pantofi de lac si o batista de matase. 6anica se împotriveste. 0acalaureatul vine în cancelarie ca sa-si capete diploma. 'u poate fi îmbracat, deci, decât în uniforma si cu numar. Eobert regreta si primeste. Eu stiu ca el ar fi dorit mult sa apara pe scena elegant si fardat, ca sa impresioneze domnisoarele din sala. &u toate acestea, e sigur de izbânda. 'e marturiseste ca va fi aplaudat la scena desc,isa. Si priveste, cu înteles, spre 8inu. 8inu fumeaza. 6anica se grabeste când ajunge la actul II. &ortina se ridica, în timp ce orc,estra intoneaza un mars eroic. în cancelarie, profesorii s-âu adunat pentru a protesta împotriva î &urbei alescu. Sunt nemultumiti de salarii, si fiecare paseste în fata i publicului si-si slaveste însusirile. 6anica, însa, e rautacios. în glorificarea profesorilor, el alege tocmai partile slabe. 0aietii îl aproba din suflet. 'e apropiam de *alea &alugareasca. Eram cu totii nerabdatori sa vedem via lui Morariu. Morariu ne invitase în duminica aceea la via lui. 'e-a vestit ca vor fi culegatoare tinere si must. *a fi si vin vec,i. .oti aratau, însa, îndestul de indiferenti fata de mustul si vinul lui Morariu. Diua, am mâncat struguri si ne-am jucat cu bulgari prin vie. Eram împartiti în doua tabere1 unii ,oti, ceilalti politisti. 2olitistii trebuiau sai prinda pe ,oti. 6anica statornicise regulile jocului1 nu aveam voie sa zvârlim cu bulgari mari, nici sa lovim în cap. Se admiteau, de asemenea, alergarile. &ând ,otul era, însa, prins, nu mai avea voie sa fuga. Eu am fost ,ot si am rezistat eroic cu o ramura de salcâm împotriva lui 2etrisor si a lui Mânu. a urma, a trebuit sa fug. M-am împiedicat într-un vraf de araci, si politistii au zvârlit cu bulgari dupa mine, fara sa ma poata lovi. In ceea ce ma priveste, am despresurat pe doi tovarasi - ,oti ca si mine - si am nimerit cu un bulgare în spinarea lui Eobert, care îsi lega siretul de la g,ete. Seara, a fost masa mare. Eu am adormit, însa, de timpuriu. Ma silisera sa beau nenumarate pa,are cu vin rosu si alb. &eilalti s-au culcat în zori. &ulegatoare au fost din belsug, dar baietii s-au aratat indiferenti. #ceasta, pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, lânga noi. I*. 85M'3 EE8#&.5E /otarât sa capat bani de la revista d-lui eontescu, am prete-tat o "afacere familiala" si mi s-a îngaduit sa lipsesc ora a treia de la gimnastica. #m alergat acasa ca sa-mi sc,imb tunica si sa-mi las sapca. 8l. eontescu ma stie student. 8e faptul acesta se si leaga nadejdile mele. Eedactorul foii literare - ca si ziarul care o editeaza - manifesta calda simpatie pentru studenti. #m întârziat de multe ori împreuna, plângând mizeriile universitare. în gândul d-lui eontescu, eu sunt student la itere, de aceea ma oboseste cu sfaturi si cu sugestii pentru viitoarea mea cariera publicistica. îmi marturiseste, câteodata, ca îi voi calca pe urme. #m urcat scarile cu oglinzi putin tulburat. 'u era sfiiciune, nici teama. Ma

obisnuisem sa bat la usile redactiilor, sa pasesc sovaind catre domnul de la birou, sa întreb cu glas scazut daca pot vorbi cu domnul prim-redactor si sa bâlbâi. #m avut si eu, de altfel, micile mele satisfactii. Intr-o seara, cineva, auzindu-mi numele, mi-a zâmbit prieteneste si mi-a întins o mâna calda. #m fost atât de emotionat, încât n-am mai avut curajul sa-l întreb daca mi se pot plati articolele. -am întrebat, însa, dupa o saptamâna si am strâns aceeasi mâna calda. #lta data, redactorul mi-a laudat un articol pe care îl publicase în fruntea revistei. Eu am zâmbit orgolios, în tot timpul discursului. '-am capatat, însa, nici atunci, nimic. Mi-a spus ca revista se vinde greu, ca bani sunt putini, ca deabia traieste el, ca vai de lume, cu ce-i da direc7C 7+ torul. Eedactorul era elegant îmbracat si-si cumpara foarte multe ca frantuzesti. 2e d-l eontescu îl cunosc din vara. îmi publica tot ce-i trimiteam prin posta, în plicuri mari, albe. &âteodata îi scriam si despre nevoile mele si lasam sa înteleaga ca sunt un student sarac si ca m-ar putea ajuta. încercam sa par îndurerat. Ma trudeam sa scriu pagini duioase, pe care le semnam cu numele întreg si cu adresa. #steptam, apoi, înfrigurat saptamâna întreaga. 8omnul redactor îmi publica numar dupa numar articolele. #casa, sau la "2osta redactiei", nimic. într-o zi am precizat1 pentru douazeci de articole, câte publicasem pâna atunci, ceream cinci sute de lei. 8ouazeci si cinci de lei de articol. 'u era mult. îi ofeream, de asemenea, alte articole în lucru, cu acelasi pret. îi ofeream, pe deasupra, gratuit, nenumarate notite marunte. #u trecut, ca întotdeauna, saptamâni. Si ma c,inuia gândul ca am putut ramâne atât de senin. M-am ,otarât, însa, sa cunosc personal pe domnul redactor. -am cunoscut asta-vara. -am gasit fumând lenes în redactie, alaturi de câteva gaz etc. 5 frunte mica, încretita, oc,i sireti înapoia oc,elarilor de prezbit. M-a întâmpinat cu entuziasm. 'u mi-a oferit nici un scaun, dar mi-a laudat articolele asupra lui Eomain Eolland. &ele mai proaste articole, socoteam eu. Mi-a spus ca îi place "orizontul meu larg" si "felul meu de a ma e-prima". *orbea întrerupt si clipea din oc,i. Mi-a spus ca colaborarea mea a ajuns indispensabila revistei. M-a prezentat unui domn venit mai târziu în redactie, care mi-a strâns indiferent mâna, fara sa se ridice de pe scaun. în ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu. 8omnul redactor B ma ruga, însa, sa-l vizitez de câte ori aveam ragaz. #m fagaduit. #m fa-l gaduit, fireste, si articole. 8upa câteva saptamâni l-am vizitat. îsi lasase oc,elarii pe masa si se j scarpina în cap. M-a privit aspru, îl tulburasem. '-am avut atunci curaj sa-i vorbesc de onorariu. a plecare mi-a strâns mâna si mi-a urat sp la munca. I-am fagaduit articole. 8ar nu pierdeam curajul. #m batut la usa redactiei într-o vineri, seara, când stiam ca e singur. 6acea corectura articolului de fond1 vibram4 -am lasat sa sfârseasca. M-a privit atunci cu bunatate si m-K întrebat daca starui în a studia 5rientul. Eu i-am vorbit cu entuziasm i lecturile si planurile mele. 8-l redactor parea ca se intereseaza. # zâ bit. #m atacat atunci direct, cu o liniste care m-a uluit. 8-l redactor a sovait si si-a sters oc,elarii cu batista. Eu îl priveam fi- si simteam cu mi se dogoresc obrajii. Eupse tacerea fara eroism. îmi fagadui ca j vorbi cu directorul. îmi marturisi ca articolele mele sunt cu adevara "bune", ca îi place "orizontul larg" si celelalte. &a va starui pe lâng

director. &a el întelege situatia mea. 8ar ce poate face elH 8irectorul e totul, si el nimic. 'e-am strâns mâinile fara entuziasm. 8e atunci nu l-am mai vazut. R 8ar astazi, la ora de gimnastica, am urcat scarile cu oglinzi. Eu sunt un tânar cunoscut pe salita ce duce la redactie. Ma cunoaste si portarul, si cei doi ajutori de portar, si omul de serviciu, care sta pe o banca rezemata de zid si întreaba pe orice nou-venit1 - 8omnul ce doresteH #stazi, însa, omul de serviciu nu mi-a dat voie sa intru în redactie. - 'umele d-voastraH I l-am rostit sonor si demn. # intrat în redactie. #m auzit câteva cuvinte si am recunoscut glasul d-lui eontescu. îmi pregateam cele dintâi fraze1 eram sigur ca ma va primi îndata. 5mul s-a întors1 - 8-l eontescu va roaga sa asteptati putin. Eu m-am asezat pe banca. M-am trudit sa par îngândurat. 8e fapt, de-abia puteam sa-mi stapânesc necazul. 5mul de serviciu s-a asezat lânga mine, senin. Eu îmi fagaduiam razbunare crunta, definitiva, rafinata. Ma înc,ipuiam tânar cu faima, cu volume tiparite si portretul reprodus în revistele de seama. 2e strada, alaturi de mine, trece Ilie eontescu. Ma pregateam sa sorb din plin razbunarea, când omul de serviciu ma întrerupse cu o întrebare stupida. îmi amintii ca sunt în vizita la d-l redactor si ma încruntai. încercam sa ma linistesc. 8-l redactor are de scris, fara îndoiala, un articol ce nu mai poate fi întârziat. Sau trebuie sa sfârseasca corecturile. #m numarat în gând pâna la cincizeci. M-am oprit. Mai numar înca douazeci. *oi bate apoi la usa. - 'ouasprezece... 8e la nouasprezece la douazeci a trecut mult. M-am ridicat de pe banca. 8ouazeci... #m intrat. 8-l redactor privea distrat pe fereastra. In odaie se facuse cald si d-l redactor ramasese în vesta. a alta masa, un domn adormit traducea agale dintr-o carte cu copertele galbene. #m strigat "buna ziua4". 8-l redactor m-a privit curios. M-a recunoscut si mi-a întins mâna. &a niciodata, m-a poftit sa sed1 - Ia loc, te rog. - Multumesc. M-am apropiat discret de el. 8-l redactor, în vesta, parea un domn blând. - &e-a spus d-l director, d-le eontescuH - 8omnul directorH M-a privit pe sub oc,elari, întrebator1 CG C! - &e vrei sa spuna d-l directorH - Stiti... mi-ati fagaduit... 8-l redactor m-a recunoscut pe deplin. S-a încruntat si si-a mângâiat fruntea. M-a poftit din nou sa sed si m-a privit trist. Eu am înteles. Eram ,otarât sa sfârsesc. - #m vorbit. Se face. îti spun eu ca se face. I-am spus d-lui director cum stau lucrurile... 2rivirea mea l-a dezarmat. - # spus ca se face, dar trebuie sa mai astepti pâna la &raciun. #tunci se mareste bugetul redactiei. Si d-ta vei fi cel dintâi la onorariu... # vorbit mult, stânjenit. Eu zâmbeam. #tunci si-a ridicat brusc capul si m-a privit prin oc,elari. - Esti lipsit de mijloaceH #m fost ispitit sa e-agerez1

..&u totul lipsit.. Si am zarit. cu vita salbatica ce se înalta pe poduri si ziduri de castelH 8ovada lipsei mele de vointa o am c.îti public orisice. '5IEM0EIE #cum stiu... Sunt ridicol. . Sunt lipsit de vointa.Eu am. C$ .. 8eci sunt stupid. în dupa-amiaza aceasta de noiembrie.. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. de virilitate..iar ziua în care nu voi lucra. coperta revistei. M-am întors abatut la liceu. ci voi . cu . care ma ispiteau sa visez si sa ratacesc pe strazi si pe care le petreceam singur nu s-au dovedit zadarnice.Se face. îti spun eu.. ce sa-i faciH4 . m-am asezat la masa si scriu într-un caiet pe care nu-l va citi nimeni. Dadarnic încerc sa ma ascund. Esti tânar.ia sunt neputincioase în fata unei zile de noiembrie.avuzuri înverzite de musc. cu luna. #ceasta trebuia sa se întâmple. toata durerea trupului biciuit cu frâng. Sunt sentimental. câte nopti calde. tinereH ... Mi-a vorbit mult. ma întelegi.. de personalitate. . .. ma întelegiH E o batjocura. cu statui însângerate de amurguri. 8oar te cunosc eu.. .Multe.. .. d-le redactorH. 8-l redactor învinge întotdeauna. Se scarpina la rastimpuri în cap.. 2rivesc plopii prin fereastra mea.. în loc sa lupt împotriva imbecilitatii nostalgice a soarelui de noiembrie.'-ai dreptul. 8-l redactor se înflacarase.. aplecându-ne fiecare din sale.2rin câte am trecut eu4 /aiH . Si la sfârsit ne-am strâns mâinile. domnule. Dâmbete. &el care învinsese era d-l redactor.. începuse ora a patra. 8e ce sa fiu melancolic. Si cad pe gânduri. .&e ne mai scriiH Dâmbete. Sunt si eu ca toti ceilalti1 adolescent sentimental si visator. în loc sa lucrezH 8e ce sa ma visez frumos si bogat plim-bându-ma prin parcuri pustii. 'u trebuie sa fiu trist. câteva clipe. &âte ceasuri petrecute cu dintii strânsi. ./aiH &e zici. un volum de versuri si n-am parvenit sa gasesc înca un editor. multe. sa ma biciuiesc pâna la sânge. toata mândria mea. . Mi-a aratat corectura ultimului meu articol.. #m rosit.. Sunt melancolic. . Dâmbete. &ât m-am trudit eu sa-mi smulg din suflet slabiciunea aceasta care se numeste melancolie.ocmai.iar în clipele acestea. idiot si revoltator de naive.. #steptam c..8ar sa nu te descurajezi. 8esi am talent cu carul. d-le redactor. tinere.ânduri naive.3n editor. Ma umilisem mult si fara nici o izbânda. Eu îl priveam zâmbind.&e sa zic. . sunt trist. pentru ca în dupa-amiaza aceasta soarele straluceste printre copacii desfrunzitiH 8e ce sa privesc pe fereastra. 8-l redactor m-a privit blând1 . Eram dezgustat si obosit. Si nu am de ce sa fiu trist. .8-ta care ai talent cu carul. &âta truda risipita în dupa-amiaza aceasta. Si tot plânsul meu.. *. 8ar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic d-lui Ilie eontescu..i. #m recunoscut ca tebânda a fost a d-lui redactor.&red.*iata.

.alba si plina .otarâre. o data cu geamatul carnii. Si în loc sa ma lovesc si sa ma C% zbat pâna la cea din urma încercare.âmplele mi se înfierbântau si picaturi sarate mi se prelingeau pe frunte. în zilele când ma biciuiam.. sa arda. *ointa mea s-a irosit saptamâna cu saptamâna. formidabila. Soarele e trist.. &ând citeam pâna ce-mi lacramau oc. aruncata peste umar cu oc.isi.ului ma desfata.privi pe fereastra. naiv visator. 8ar ea de ce sa ma întristezH 8e ce îmi simt sufletul plin de un simtamânt necunoscut. înfiorator. Eu nu sunt un adolescent ca toti ceilalti. tot mai scurt. cu buzele strivite de furie. natâng. în fiecare noapte. &âteodata. #sa trebuie sa fiu eu. &arnea începea sa se umfle. . &ând îmi alungam somnul cu pumnii. Era cea mai dureroasa dintre toate. 2astram frâng. cu pumnii strânsi gata de a se pravali si a-mi îndurera carnea. 8urerea ma atâta. picaturi calde mi se prelingeau de pe umar pe solduri. #sa trebuie sa fiu eu. începeam sfertul acela de ceas de dulci si dureroase desfatari. #sa cum eram altadata. o îndoiam si numaram pâna la zece. j=la purifica.. &arnea se înfiora. 2oate gândesc ca îmi voi acoperi astfel vinovatia. ca sa nu vad frâng.eieturi era rupta de frâng. înainte de a stinge lampa. dulceH 8e ce vreau sa plângH 8e ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodataH Mie nu mi se îngaduie nici una din acestea. 8ar izbânda du.ie. Sângele picura si eu trebuia sa-mi spal camasa în zori.ia dupa raft si sa-mi las camasa pe spinarea biciuita. *ointa mea e absurda. 8urerea si desfatarea se contopeau într-o frenezie ne. pe care o sorbeam ca pe o desfatare fara pret. de tremuraturi. 5 singura clipa. 6râng. 8urerea ma apropia de mine însumi. 8e multe ori paseam aprig si madularele nu-mi tremurau când camasa atingea umerii zdrobiti de frâng. 3rmata de oboseala. Strângeam pleoapele.ii si ma usturau pleoapele. sentimental. o clipa de e-taz. pâna ce carnea se înfierbânta si ajunge dureroasa ca o rana. singura vointa ce nu pregeta sa-si sfarme dintii strângând un drug de fier si sa se biciuiasca racnind. îmi suieram izbânda printre dinti. 2âna ce mi se tulbura cunostinta. 2e spinarea goala . 2entru ca asa vreau eu. Era singura desfatare pe care mi-o îngaduiam. #u fost zile de izbânda. care apasa si înabusa totul în calea sa. îmi înabuseam tipatul. *ointa care îmi calca în picioare trupul putred ma entuziasma de un sfânt si barbatesc entuziasm. de tulburari. Sufletul meu e aspru. în zilele când sorbeam suferintele trupului ca pe o desfatare.ii înclestati de tinta. obrajii îmi tremurau.j cunoscuta. 5 zi în care batrânii si femeile lacrameaza amintindu-si trecutul. singurul mascul în turma de adolescenti slabanogi. cu oc. 8ezastrul sa desfasurat astazi..se înfigea cea dintâi lovitura. dar e o vointa trainica. carag. Eu. apoi. Eram .ia dupa un raft cu carti. 5 zi calda. zile când rosteam cuvântul Eu cu glasul plin. Eu trebuie sa fiu acelasi în toate timpurile si toate locurile. eu stau linistit si scriu. în zilele când ma desteptam în zori si adormeam dupa miezul noptii.ii înc. #pucam frâng. îmi simteam trupul sfârsit ca dupa boala.ia se ridica apoi tot mai repede si cadea tot mai adânc. încruntat. 8e-abia aveam putere sa îmi ascund frâng. 2ielita de la înc. &ele mai frumoase zile.ie. si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. 5 zi de noiembrie. /otarât ca o stânca. 2âna ce mi se îngreuia capul si mi se rataceau privirile. singurul stapân al sufletului si al trupului meu. 3rma. 5 zi ca oricare alta. oveam tot mai grabit. buzele se albeau. bolnavicios. 8ar nu întotdeauna durerea si oboseala ma covârseau.ios. #cea singura clipa era rasplata întregii mele zile de munca.ia cu ..ia cazând.

Sa fiu crezut un adolescent urât si plicticos. lava fierbinte a entuziasmului. Sa izbucnesc dintr-o data. Si n-am izbutit. pe ploaie. 'imeni sa nu ma vada ostenit de lupta si. Eu. *oiam. *oiam sa trec printre semeni neluat în seama... cu pagini în care nu se gasea nici sufletul. am râs j si eu mai mult decât era nevoie. #m fost sc. ca orice adolescent. nimeni sa nu cunoasca 8umnezeul pentru care lupt.ii înc. am ratacit si eu. ca .sa nu tradez nimic din zbuciumul. #m cucerit si eu. pe strazi. cu articole publicate prin reviste populare.. care-mi tipareau articolele cu greseli de tipar si cu semnatura necompleta. însa. si. Si gândul ca voi înfricosa cândva cetele oamenilor de carne. Mi-am cautat si eu.ca toti ceilalti . . 8ospea si în sufletul meu atâta josnicie. iarasi. #m tradat colturi din taina mea si am lasat sa se vada ceea ce nu trebuia sa cunosc I decât eu.imbacios si j plin de compromisuri. Si lucrul acesta îmi umplea sufletul cu o nemarginita încredere si ma silea sa-mi încordez bratele ca pentru lupta. joaca la curse.otarâre a mea1 aceea de a pastra în mine. &a si Eobert. ciupeste noaptea trecatoarele pe strada. adora pe Mosjou-l Pine si se sileste sa para blazat. mi-am pierdut si eu nevinovatia într-o noapte. Si eu. cu toate acestea. Si nu numai atât. ca toti oamenii slabi. mi-am risipit si eu timpul în vorba cuB colegi imbecili si prieteni plictisitori.îmbatat de mine însumi. când sunt trist.8ar n-a fost asa. din întunecimile si flacarile sufletului meu. Mi-am descoperit si eu sufletul cersind mângâiere si sprijin. râde spart. In loc de a pasi sigur si mândru cu gândurile I mele întregi si cu cartile sfârsite. am dormit si eu opt ceasuri ca toti B ceilalti. totusi. a dragostei si a urii. citeste Eampa. Suflet torturat. &u atât mai mult. pâna la desavârsire. Si eu. sa am cugetul si sufletul desprinse din stânca. ca si turma. #m facut si eu glume. Si strigam cu oc.pâna atunci . pe un pat în care se framântasera zeci de trupuri. Eram ametit de vâltoarea pe care o simteam framântându-se în suflet. zile la care ma gândesc cu dur"[e acum.. Eu stiam ca nu va trece mult si glasul meu va fi glas temut în tara. nici cugetul meu. #m nesocotit cea mai frumoasa . murmurând confesiuniK am ! aruncat si eu priviri femeilor cu trupuri calde. în râsetele celor care asteptau afara. tot ceea ce nazuiam saB împart mai târziu celorlalti. . cu greu. Eu am vruR sa am sufletul lui 0rand. m-am dat putin câte putin. încât sa astept cu nerabdare publicarea unei traduceri si sa ma supar pentru amânarea ei. Sub care sa se ascunda. aspru si sumbru. M-am vrut neîndurat. ma îmbata. pentru ca straluce soarele printre cc\ acii desfrunziti. Sa-i biciuiesc si sa le necinstesc fetele si sa ma desfat simtindumi trupul gâlgâind de viata rodnica si creatoare.un loc în coloanele revistelor de a doua mâna. cu cât nimeni nu banuia cine sunt si ce voi putea ajunge. coplesind turma târâtorilor si uluind neputinta celor care m-au cunoscut si mau dispretuit.. într-o odaita umeda... seara. &a si oricare alt adolescent slabanog si vicios.isi. iluminat1 eu.. prieteni. '-am vrut sa-mi descopar sufletul adolescentilor livizi si melancolici.. care admira pe Musset. 'u mi-a placut sa am prieteni.iceste nimeni mi-ajungea. flirteaza cu dudui la ceaiuri. #m început si eu ca toti cei care se numesc "scriitori". Mândria ca port în mine o taina pe care n-o g.B danseaza la cabareturi. care doarme cincisprezece ore duminica. &are poarta parul retezat la ceafa si . ca si toti ceilalti. cu rânduri scrise fara entuziasm si fara originalitate. Eu stiam cine sunt.. eu. Eu.

6anica fredona cu tresariri în glas.emotionat ca la ora de trigonometrie . #r fi zadarnica si neputincioasa orice încercare.rosu din pricina gulerului si a emotiei .. m-am dus si eu la cinematograf. dupa ce s-au sfârsit cursurile.continua1 . adauga d-l 6ilimon. nu4 8umneavoastra nu sunteti atunci în cancelarie. îi gasiti dansând si cântând. 8-l 6ilimon ne regizeaza toate piesele pe care le reprezentam la serbari.statea în picioare lânga pian. bunii mei prieteni. si domnul director întorcea necontenit privirea catre fiecare.dupa fiecare înfrângere -l prietenii mei. ne bate prieteneste pe umar si ne povesteste discret anecdote. EE2E. pe cât îi sta în putinta. un volum de nuvelei cu coperta colorata. #cum vreo zece zile.8ar intrati deodata în cancelarie. mustra ca mi-am pierdut o dupa-amiaza privind cerul si amintindu-mi tristetile în acest colt.lavaliera neagra. în sufletul meu e un gol pe care nici o vointa omeneasca nu-l poate umple.8ar unde suntH . 6aptul trebuia sa se întâmple. 8omnul director s-a lamurit. fara greseli de tipar si cu numele dedesubtul ti-j tiului. suparati si strigati1 "&e-i cu voi aiciH &e sunt uniformele asteaH &e-i p rul astaH 3nde va sunt numereleH. furia d-lui director. 'u ma pot. &are publicai un volum de versuri la o tipografie din provincie. furati. Si am cazut tot mai jos. #cum. 2rofesorii au primit cu caldura sa jucam "revista" lui 6anica. care zâmbea si se încrunta dupa împrejurari. e seara. Dâmbeste. &roitorul mi-a facut .#.. ca sa înteleaga ce atitudine trebuie sa ia fata de "revista" elevului 0anateanu Stefan. Eegizorul este d-l 6ilimon. 'e adunam în fiecare seara în sala de muzica." 6anica reproduce. Era acolo si directorul. #ni început a folosi ciorapi de matase. #m avut si eu mediocra multumire a unui articol tipa-< rit în fruntea revistei.. nici în clasa.0aietii mondeni cânta fiecare câte un cuplet în cancelarie. am citit si eu ultimele romane frantuzesti si revistele4 literare. &are se împrietenesc cu directorii de reviste ca sa le tipareasca o-nuvela pe luna. . 6anica dadea e-plicatii1 . Melancolia a fost izgonita de amintiri..aine "moderne". îl acompaniam eu. m-am pu-j drat si eu ca 8inu. ma încredintau ca ma civilizez si mâl apropii de "normal".eatrul 'ational. de la . s-au adunat cu totii în sala de muzica. 8-l director e magulit. #necdote care nu trebuiesc repetate nici acasa. 2rofesorii s-au asezat zgomotosi în primele banci si asteptau. alaturi.. am regretat ca nu am plete. 2e o masuta.. pusese maldarul de note pe care trebuia sa le descifrez. &unoaste baietii si îi simpatizeaza. 2artile de tenor le simplifica sau le cobora cu o octava. 2rofesorii aproba cuplet dupa cuplet. intra slujbasi la minister. Eâde si îsi salta pântecul.Si eu le dau voie sa cânte în fata meaH . Erau romante. 6anica . fumând. 3n gest mostenit de pe vn mea când îl stânjenea o rana din razboi. 2rofesorii îl încurajau.II #u început repetitiile pentru 3n liceu model. lectura "revistei". #m început. si palarie cu boruri largi. se însoara si îndura toataj viata povara unei sotii slabe si a unor copii rau-crescuti.I. dansuri moderne. 8irectorul întreaba curios1 . deci.Sunteti la clasa. 2rofesorii ascultau. #m sa pot citi fara teama de a întârzia un ceas la o pagina. 6umeaza mult. marsuri si cuplete.. *I. . Sunt linistit si abatut.. dialog dupa dialog. 6anica . si . #m avut si ein mica mea glorie..

.eatrul "&arabus". l-au primit cu entuziasm. #re nasul mare. care asteptau în curte rezultatul.idrogen si sulfit.#cum vine cupletul elevului bolnav de galbenare din pricina c. vitriolul si o-ine. ce-i fenolul. 8irectorul a . &ând sunt prezenti toti cei care joaca în prima scena. 'e adunam în sala de muzica. vine printre cei dintâi.. Stau în fund si comenteaza rolurile. 6anica se stergea cu batista pe frunte. . d-l 6ilimon bate din palme. Se aude în fiecare vara la . fosforatul si . fiecare si-a avut mica lui parte de satisfactie si de ciuda. S-au împartit si cele din urma roluri. Si e sufleurul cel mai de pret.oivinovici se înroseste. 6anica a izbândit. Si-n mormânt tot ca si viu. 6ac pronosticuri asupra succesului fiecaruia dintre noi. ânga el sta. 6anica se sufoca cu entuziasm. 0aietii. . Se opreste dupa fiecare strofa si e-plica. 6anica îmi tonul. din clasa a *lII-a. ajuta. glicerina. dar e foarte blând. cu marsul eroic si protestul împotriva "&urbei alescu". .iar si clorul.. Minculescu. 6iecare profesor râdea cu pofta de cupletele în care se ironizau ceilalti. înainte de a începe.. sifructoza. întrucâtva. o-igen. 2erri si alti colegi. sase masuri de introduceri #ria e cunoscuta.idratul.imii 2riviri semnificative între 6anica si . la masura. si aici. stearina.oivinovici. Mai vin 2etrisor 6urtuneanu. dar benzina. se mai gasesc câtiva baieti care ne dau ajutor. si de picior. 8inu. 2rofesorii au aprins tigari si au iesit din sala de muzica felicitând pe 6anica. si amine. pe gânduri. i-a pus.#cum cânta d-l profesor. #poi. #ctul II. c. la sfârsit.otarât sa se înceapa repetitiile. în banci. parafina. Eu apas pe rând trei clape albe. &ine ar fi putut sti ce gândea atunci .. pentru ca el nu era tenor. galatit.oivi-j noviciH .#cum cânta elevul1 " 'oaptea zau ca sar din pat si-mi pare ca-s întrebat1 ce-i alcoolul. si cuprit. de cele mai multe ori. #sa ca. Eitmi saltaret al cupletului a câstigat pe toti. în afara de "actori". Mi se prevede izbânda sigura. care ia parte cu caldura la repetitii. însa. apatit. 2rofesorii râd zgi motos si fumeaza cu desfatare. tot pe rost am sa le stiu4" 2rofesorii n-au gasit nici o obiectie actului I. si glucoza. .

sa se auda. domnule .2ardon4 'u se aude nimic. în mijlocul clasei.imbat si noi. îsi sterge oc. *orbiti raspicat..ianni se înroseste. d-le 2rotopopescu4 . cei patru elevi mondeni danseaza cântând un refren pe aria Mac.are.ianni cânta1 "în clasa-i plictisitor a oricare profesor. 2rofesorul de gimnastica... însa. . d-l 6ilimon râde multumit si autorul îsi ciupeste ung. . Si ameninta ca nu va mai juca "daca se face galagie"..Intra.are. ."3ita-te ddom-nule.." . 'u asa semet. cânta 6osil. " 3nul1 . Eegizorul face un semn1 . domnilor. multumind cu capul.arconne".ianni si îl asigura ca glasul ajunge tot mai rasunator si mai plin.ianni se misca greu "în scena". cu roleleH 8e ce nu vii. baietii din banci aplauda. fumeaza si ascunde tigara la spate. 2aPe intra în mijlocul clasei.oti1 "Ei nu înteleg ca dupa razboi 'e-am sc. disperat.Misca. Sufla d-l Minculescu. *ine scena cu un "parinte e-asperat". domnilor4 Mai multa seriozitate4 2ianul.&eilalti cum au stiutH 6ilimon se resemneaza1 . la care e silit sa ia parte . 'ici pâna aici.. plictisit.ianni. domnilor./aid?@ ca-ncepem. &ând sfârseste. ca merge.'u asa1 buna ziua4 .8ar de un-nde sa stiu eu c-ca e repetitie astaziH . asati reflectiile pentru public.2ardon. 8-l 6ilimon bate iar din palme. Iar lipsa de dictiune revolta mult pe regizor. d-l 8aian. . scena. Mi-e teama sa nu va calcati între dumneavoastra pe scena. -au ales provizoriu. 6anica tremura sa nu i se dezorganizeze "trupa".inalement. a fereastra s-au gramadit baietasi din cursul inferior. se plânge regizorului si ameninta ca va reclama cazul domnului director. . #menintarile îl zapacesc pe 6anica.otusi stau ca-ntr-un salon Si citesc pe a .8e ce nu veniti.Stai. 8-l 6ilimon se plesneste pe frunte1 .8ar uite ce e. frate.iile.2arca ti-am scos rolul. . E-asperat din pricina orelor suplimentare de muzica si gimnastica.ianni. . Minculescu primeste. care sorb din oc. 6ilimon întrerupe. 6osil4 2ianistul.fiul sau. Sufleurul îsi cauta paginile. 6anica îi goneste cu demnitate. . nenisorule. Se îmbufneaza. &a sa-l entuziasmeze. .Ei. 6ilimon tine masura cu amândoua bratele. 8a. înc-o data4 .i pe "actori". ."0una zziua4" .aproape în fiecare dupaamiaza . . domnule 2rotopopescuH 8e ce nu vii. Eegizorul întrerupe1 .8-l 2rotopopescu4 -'-amrol-lul. pentru ca spectatorii din banci se desfata. .Ei. baietii îl g. împaca pe . 6osil ofteaza. 8-l 6ilimon ofteaza. s 2ublicul râde magulit. domnilor4 a pian.iontesc de câte ori au prilejul si îi striga1 . . 2entru ca 2aPe nu are o dictiune prea corecta..elarii si se plesneste pe frunte.'u asa. nenisoruleH 6anica îsi ciupeste ung. "2arintele" e 2aPe.iile de teama sa nu se retraga . ma.

Sa cânt cupletul. a rastimpuri îi asculta si îi ameninta încruntat când fac prea multe greseli. 'u o iscaleste aproape nimeni.adica 0ricterian .isi.. scu-titil4.. Ma bate pe umar si apoi îmi încredinteaza ultima lui taina1 . si ceilalti sunt e-asperati. 8e când cu "repetitiile de teatru". mai încet.. ânga fereastra. 6anica se trudeste sa învete pe cei cu cupletele grele.ianni "repeta" rolul cu Morariu.. 'u mai vin decât elevi din cursul inferior si câte un întârziat în disciplina.emati ca sa dea lamuriri parintelui e-asperat de orele suplimentare.'u. &redeti-ma pe mine. toat-ta zziu-aH #-asta-i ddin c-c-cale af-fara. &avalcada NalP=riei. . sa nu nimeriti usa. Stau rezemati de ziduri si privesc zbuciumul regizorului.." Spectatorii râd. a-a-cum nu mai învata de-decât cinci si si-a ajuns pre-miant al doi-lea. domnule director. 8irectorul suna.asa. înca o data. scoate din buzunar o coala cu stampila liceului si semnatura prelungita a d-lui director. în loc s-a-sa iasa pre-miant întâiu. dansând.Impecabil.ii facuti. sa va pripiti. buzele rosii. oc. .isa. 0aietii sunt obositi. intra4 . nu mai are unde sa-si organizeze adunarile pentru fanfara. Intra servitorul1 . 8e cuplet ne arde noua acumH 2aPe râde. Sorbea deja gloria. c-care în-nvata nou-noua ore pe zi. 'u merge. încearca mântuirea1 . care învatase din primul ceas cupletul si melodia.ura larga. cu capul lasat într-o parte. 2aPe.. 6anica se trudeste sa gaseasca un înlocuitor al "parintelui e-asperat".eama. . pentru ce a venit si încearca o învoiala cu d-l 6ilimon.. 5r sa se uite damele la mine.8omnilor. Mi-am?@aranjat si costumul.acere. #ti stricat tot efectul cu o iesire proasta. . . Eâde cu pofta.c. 8e fapt. însa. 2entru ca amândoi sunt din judetul Severin. Si cum am sa ma fardez. 2rofesorii sunt c.Ia c.eama servitorul. &el mai multumit e. Sau sa va împiedicati. 6iul meu. care crede înca în amenintarile d-lui 0oloveanu. &ineva facuse o gluma. al autorului si al celor doi profesori de muzica si gimnastica. 5c. Se opreste în fata mea. Si se suparase. 0aietii s-au plictisit de fanfara. Sa nu gresiti cumva iesirile. . In acelasi timp. 2rin aceasta se obligau sa vina regulat la repetitii si sa asculte de cuvântul d-lui 0oloveanu. în palton. începe scena cu profesorii de muzica si de gimnastica. *ine pentru fanfara.Stii c-am învatat cupletul 0acalaureatuluiH ." . . domnule. nu. cu un deget. cupletul. pentru ca era zgomot si nu izbutea sa gaseasca o replica imediata. 8-l 6ilimon da e-plicatii generale. a aparut d-l 0oloveanu. *a-va rog. vorbeste.. fac observatii cu glas tare.. Se plimba prin clasa cu picioarele încovoiate în ritmul unui dans improvizat pe muzica cupletului.ei. cu mâinile departate de trup.."0u-na zziua. însa. 2rete-te absurde sau ine-istente. 8aca ai dictiune. 5 auzise si 6ilimon. "Eepetitia" de teatru înveseleste pe maestru. domnule 2rotopopescu.. unii lucreaza. &oala trebuie semnata de toti membrii fanfarei.. nenisorule4 #scultati-ma. poti vorbi cât de repede ai vrea.otusi. mai. 8irectorul . îi tai pe toti.ii pe jumatate înc. ca sa-i auda si d-l 0oloveanu. pe domnii profesori de muzica si gimnastica. care se comunica din banca în banca. voluptatea bisarii în scena desc. îsi aminteste."8ar bbine ddom?@nule. zis &otet.. 2aPe repeta pentru a treia oara. mai rautaciosi. nu4. Eobert. 2e servitor îl joaca *intilescu. dupa cum ne-a marturisit el. frate.. &âte unii. 0ricterian încearca la orga. adunarile acestea sunt reduse. nu. . putin rosu în obraz.

rasfrânt în mii de atitudini trecatoare.rebuie sa stiu odata sigur cine sunt si ce vreau. în fata portii ne despartim în trei cete. încapatânat. '-am putut gândi asupra mea însumi. doctore. actorii. Eu am cautat sa ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din sufletul meu. #m pierdut. atunci.otarârii mele de a-mi gasi sufletul.#l dracului mai esti tu. 8ar tot ce am scris pâna acum stiu ca nu e adevarat. ci o infinitate. Ma desteptam cugetând la alte lucruri.otarât de multe ori sa ma analizez pâna la capat. daca voi sti ca nu sunt decât niste vestminte îmbracate în silaH *oi putea.#sa fac toti artistii mari. se strecoara într-însul stari de constiinta streine. sa le parasesc fara sa ma copleseasca golurile sufletului meuH #m . 'oi. Eu mi-am înc. începeam din nou. #sa sunt profesorii1 oameni cumsecade. 6iecare se gândeste ca îsi are un reprezentant pe na. ca sa-i faca placere. îti jur c-am sa primesc scrisori de dragoste si declaratii. nu ne îngrijim de lectii. . 6ilimon povesteste anecdote si baietii râd zgomotos. înc. #m observat ca un om se trudeste sa nu dezminta ceea ce crede el sau altii despre sine. 8E3M3 &#. de multe ori. Mi-era teama ca nu voi izbuti sa-mi luminez sufletul sau ca lumina ce va aluneca asupra-i sa nu ma îndurereze. o dupa-amiaza întreaga. 0aietii mondeni se îndreapta catre &alea *ictoriei. astupându-mi urec. .izând oc. toata dupa-ami 2rofesorii ne cruta. 'ici nu mai întelegeam acum rostul .i si îmi zâmbeste dulce. cum l-as putea cunoaste pe cel adevaratH Eu am observat ca. iar nu izvorât întocmai dinlauntrul sufletului. #m aflat un singur lucru. Ma mângâie pe obraz. nicaieri. *II.Si nu numai atât. 8ar ma îndoiesc asupra realitatii acestei linii de continuitate. de-a lungul zecilor de constiinte. 8aca sufletul meu nu e unul.ândurile se risipeau. 'iciodata nu m-am putut concentra. 8e câte ori încercam sa ma analizez. &e se va întâmpla cu ele. Iar dupa reprezentatie. nici un sprijin. de mult1 ca eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut si cu atât mai putin celui din ziua trecuta.ile. ma trezeam într-un întuneric desavârsit. apasând tâmplele. 8e unde sa încep sa ma cautH 3nde as putea fi eu însumiH &e cautam euH Sufletul meu. dar acestea sunt trecatoare si pot fi îndepartate la cea dintâi . Si nu întâlneam.ace. &um sa ajung la mine însumiH &um sa-mi cunosc eu sufletul si sa vietuiesc întocmai dupa nevoile luiH 2entru ca eu vreau sa ma cunosc. #m amânat mereu lucrul acesta.prin loji. #celasi întuneric. pe care-l banuiam. 2ersonalitatea n-ar fi. însa. odata. e-ista o linie de continuitate.ipuit anumite lucruri despre mine însumi. Stiu ca e-ista un singur suflet. sa patrund cât mai adânc si calm în suflet. oare.ii. &a. nici o lumina. &eea ce m-a uluit. el se va învata sa priveasca -în timp ce cânta cupletul . Mi se pare ca ea se datoreste vointei mele sau sugestiilor celor din jurul meu.EE M'E S'S3MI . &a acelasi suflet se afla îndaratul tuturor starilor de constiinta. 3ndeH Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mineH . . 2rofesorii nu îndraznesc sa ne asculte. decât ceva impus de vointa. pentru ca mi-era teama. 2lecam în grupuri. care ar alcatui personalitatea. . &e se va întâmpla daca acestea nu e-ista aieveaH 8aca ele n-au fost decât o parereH &eva mai mult. îi mintim ca facem repetitii în fiecare zi.rebuie sa ma cunosc. pentru a întelege calea pe care va trebui sa pasesc. 8ar n-am izbutit. #r fi numai o masca. a repetitia generala. Ma priveste în oc. Mi le-am impus si mi le-am însusit.

îl izgonesc. interesante. #s spune1 asa mi-e sufletul. 8ar acum mi-e teama de viitorul acela întunecat si amenintator catre care ma îndrept calauzit de un suflet orb. &ând încerc sa ma gasesc pe mine însumi. pierd curajul. #lteori.. nu izbutesc sa ma apar. Si iara sunt zile când ma destept târziu si ma întorc abatut de la scoala si toate din jurul meu mi se par vestede si inutile. 'u ma . cu o zi mai înainte. Si lucrul acesta e necesar. iar vointa îmi slabeste. în marginea vietiiH 8aca voi plânge mai târziu cei saptesprezece ani pe care îi am acum si pe care îi sfârsesc în mansarda. #dorm surâzând.cu toata slabiciunea mea la matematica -.. cu o saptamâna. Eu simt. nu voi avea curajul sa patrund în viata. ucrez pâna noaptea si adorm fericit ca m-am învins pe mine. nici o indicatie. #s vrea sa-mi gasesc sufletul cum gasesc pancreasul unui câine la anatomie. privind la rastimpuri doi plopiH Stiu1 nu sunt un baiat frumos.. ca e-ista un singur suflet în mine. Eu stiu ca voi pieri daca nu voi urma drumul sufletului meu. Sunt apoi ceasurile petrecute privind pe ferestruica mansardei mele sau pasind pe strazi necunoscute. dar am saptesprezece ani. 8e multe ori. ma întristez. Mie mi se pare o lume noua. pe sub castani..rebuie sa lupt mereu. nouaH Si voi avea putereH. 5c. 8aca m-as cunoaste..ologie. Sa-l masor. trebuie sa ma apar împotriva sufletului meu. altul. 8aca eu sunt un om de stiinta sau un sentimental. 8ar cum sa ajung la elH ucrul mi se pare atât de greu. #s sti. singur. sa-l cântaresc si sa-l pretuiesc în valori. un gând ma framânta si eu. #tunci. Sufletul meu. în fiecare zi. #ltminteri. &easuri în care nu ma recunosc. de unde trebuie sa încep. si ma întreb1 la ce bunH Iar daca recitesc planurile lucrurilor de mai târziu. si asa vreau eu. #colo se cerceteaza alte lucruri. 8aca mai târziu se va face lumina si voi întelege ca am apucat o cale gresitaH 8aca ma voi simti strein în lumea pe care o socotesc acum prietenaH *oi mai avea curajul sa ma întorc pe aceeasi cale si sa încep o alta viata. Si toate acestea ma întristeaza. Iata ceea ce ma tulbura. ma gândesc mult la acesti saptesprezece ani. pe care nu-l cunosc si care mi se dezvaluie la rastimpuri. 8e multe ori. încât ma înfioara. 'iciodata nu mi-am gasit sufletul acelasi.imbari. Iar eu trebuie sa lupt ca sa duc mai departe ceea ce începusem cu o luna. ca treaca timpul. 8aca mi s-ar da o problema de algebra sau de geometrie . Eu ma întreb1 daca voi regreta mai târziu adolescenta care mi-am petrecut-o. ma nelinistesc. #m vrut sa ma lamuresc citind carti de psi. 8aca ma pot încrede în preocuparile mele actuale sau trebuie sa fiu banuitor si sa ma tem de timpurii sc. absurd. din toata puterea vointei mele. &easuri care ma tulbura. #s vrea sa stiu daca sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau al unui mascul întarâtat. . planuiesc lecturi si scriu indicii cartilor. dar în cartile de psi. izbândesc.ii îmi aluneca de pe carte. #tunci lucrez cu sârg.ologie nu se gaseste ceea ce caut eu. #ltminteri.. în cel mai rau caz. Sunt zile care eu le urasc..cercetare launtrica. 2entru ca sunt zile când vointa mi-e sigura si mintea limpede ca a unui barbat. însa. Si în ceasurile când oc. nu am nici o metoda. eu as putea-o rezolva sau as putea indica mijlocul prin care s-ar putea rezolva.ii îmi aluneca de pe pagina si îmi sterg mereu oc. însa. contradictoriu. încercând sa aflu cine sunt. m-am înspaimântat. dar nu mijlocul de a ma cunoaste pe mine însumi si a intra în stapânirea tuturor fortelor sufletului meu. deci. #tunci as fi atât de sigur de mine însumi si de viata..elarii. Sunt coplesit si pornesc pe strazi. 'u-l pot aduce la lumina.

.imbase.. Sufletele lor nu vor fi liniare. #tunci adormeam obosit si îndurerat. #scund revistele si citesc înainte. si nu ma gândeam la nimic. #lta data.stinse zgomotele din strada. In alte zile. 2oate de multe ori am lacramat. *III. Ma întrebam1 care a fost sufletul meuH Si îmi apareau suflete streine. Eomanul meu va fi un roman cu eroi ciudati. fara veste. In câmp se zaresc seceratori. auzeam revarsându-se pe vreo fereastra game la clavir sau sonate pe care le framântasem si eu. Si atâtea pareri de rau în liniile dealurilor. ma întristau simple si neînsemnate viniete risipite prin reviste. dai nu i-am îngaduit eu. pe care-l simteam în timp ce citeam îmi era strein. singura. o fata pe o banca. #poi aprind obosit lampa. Sufletul meu ar fi dorit. Ma mustru. ma gândeam la ziua care se scursese. si ocoleam strazi multe pâna sa ajung acasa. cu privirea atintita catre o lume moarta. liniile dealurilor pe care le g. ma grabeam sa ajung acasa si ma atâtam la munca si eram stapân pe gândurile si pe sufletul meu. &âteodata se înnopteaza. 0anal. poate. 'ici la vremea pretioasa pe care o pierdeam pe sub castani. iar în departare. #m scris caiete multe ca sa descopar. contradictorii. vara. iar sufletul meu se întoarce. 'u le pot întelege în adâncurile sufletelor.iceam însorite. Indata încetineam pasul. Inainte de a adormi. Eram abatut. care e-ista undeva. Ma privesc.. Si iarasi ma întristeaza o vinieta tot atât de simpla.# '5*# # nins toata ziua. #s vrea sa stiu cine sunt.. #tunci. Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Eomanul adolescentului miop e singura mea nadejde.ravura aceasta ma întristeaza întotdeauna când o privesc cu luare-aminte. si pe care eu nu le privesc. . 3ndeva. Mi se parea ca a fost altcineva. Si întotdeauna regret timpul pe care l-am pierdut privind pe fereastra sau întristându-ma pentru o melodie de clavir si o vinieta cu un drum de tara. sub copacul înfrunzit. si nu stiu. Si nici la cartile pe care le voi scrie. ci trec alaturi. dar n-am stiut aceasta. dintr-o singura bucata. pentru ca nu le cunosc. 3n drum de tara. . si ma înfioram. sa se simta trist. #m aflat ca însusi sufletul. 2rivesc pe ferestruica plopii si acoperisurile plumburii si aud . Si pasind. I'&I2I.ândul odaitei cu carti nu ma tulbura. 8ar nu pot citi.. 2lictisitor. *I. odaita reînviaza si cartile din rafturi îmi vorbesc. Sufletul mi se sc. Ma gândesc la câmpurile pe care nu le vad decât vara sau în duminicile de primavara. 8e aceea am fost astazi fericit. un drumet paseste. 2rivesc în mine. pentru ca asa am voit eu. 8ar eu ramân mult timp privind plopii si drumetul. sub un copac înfrunzit. pe care eu îi zaresc pe ferestruica. 8ar nu-mi voi putea analiza personajele. Iar pe drum. 8ar e atâta melancolie în privirea fetei. Eu n-am întâlnit pâna acum un asemenea suflet printre adolescenti. când umblu mult si ajung departe de oras. 2oate ma gândesc la plopii din curtea cu grilaj de fier. Si paseam tot mai încet. Sau auzeam melodii care îmi desteptau în suflet tristeti si pareri de rau.recunosteam în multe fapte împlinite si vorbe rostite. #tâtea trasaturi streine. marginit cu plopi. demult. #m citit . aproape de tot. '-am izbutit. lacramând de ciuda degetelor prea mici si a octavelor prea mari. 'ici eu n-as putea spune pentru ce. astfel..

erudit si ironic. se îndoieste de calitatea amândurora. 0ratasanu stie B tot ceea ce se cere unui premiant. # trecut toamna. #u început sa ma strabata alte gânduri. de obicei. 2entru "teze". Mi s-a îngaduit sa dau e-amenul de diferenta în mai. Si am citit toate introducerile. îi place sa ne asculte discutând si se desfata. #poi am obosit si m-am întrebatR asupra mea. eiber si 2etrisor. . #u început sa-mi placa alte lucruri. 2entru ca nu ne mai temem de nota sau de e-temporal. a modern e alta atmosfera si alta viata. Mi-am cumparat te-tele legate în pânza si cu coperte de carton. . Sunt fericit. E revoltator de constiincios.iar fara sa se uite în carte. într-adevar. 2entru ca teza .. j cu toate acestea. el ne da lamuriri asupra Soractelui si asupra climatologiei Eomei. apoi. . 8ar nu pricepe de ce a ajuns #ugust împarat. pentru el. ânga el. '-am învatat psi. si c. si autorii.imie. nu stie nimic. Se informeaza din dictionarul *aremberg si Saglio.acit. acum traduc din /oratius. 8impotriva. nici la e-temporale. toti poetii sunt "frumosi". dar cred ca lucrul acesta e foarte greu de aflat. însusi "maestrul" i-a spus într-o zi1 . îsi are te-tele învelite în . ". 2entru ca "maestrul" nu asculta decât la sfârsitul anului si pentru ca nu ne sileste nici la teme scrise. îmi amintesc prea rar. si sa ajung la &aesar. ma4. se ridica eiber si se apara.iar când "lectia" e prea putin interesanta si el stie ca nu-l mai asculta. nici pentru ce a scris /oratius &armen Sae-culare.ologie. 2âna acum. ca am scapat de matematica. 0ratasanu. în caietul acesta am scris tot mai rar si mai putin serios. 8e c. 0ratasanu cunoaste toate e-ceptiile si traduce orice te-t.ârtie albastra si înseamna cuvintele latinesti într-un caiet special. 8e aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. însa. # trebuit sa ma . 8e aceea e premiant cu cununa. învata j tot ce i se da sa învete. repeta toata materia. 8ar noi nu apreciem decât ironiile lui 2etrisor. si multe lucruri dintre cele care îmi faga-< duisem sa împlinesc nu leam împlinit. ca sa-si faca "lectiile". ci numai ascultând fraza. cel putin. 2rofesorul e blând. Sa ma prezint cu te-te latinesti pentru clasa a *-a si a *i-a. fara nici un onorariu. cred eu. 0ratasanu e formidabil în gramatica. "Maestrul" e un ocultist si filozof. în felul acesta. îmi place mult si limba latina. toti îl asculta.#i sa te tâmpesti. *reau sa citesc acum si pe 0ergson. ca sâ pot sa ma cunosc.otusi. cu anii respectivi. se ridica 2etrisor si critica. #s vrea acum sa stiu ce e sufletul. am învatat prea putin latineste. E simpatizat pentru ca e "baiat bun" si primeste sa vina la domiciliu I si sa predea gramatica latina.. si clasa noastra. dar n-am câstigat nimic. 0ratasanu cunoaste un covârsitor numar de cuvinte nemtesti si.imie. nu poate sa citeasca fara dictionar o carte germana. 'e spune multe lucruri pe care noi le vorbim. 'umai gramatica latina si cuvintele germane nu ! le uita. si profesorii. #poi întârzie mult B dupa miezul noptii. a>uilae. &ând trebuie sa comenteze1 " *ides ut alta stat nive candidum Soracte. &ând traduce si comenteaza eiber. nu e un erudit. #m citit multe carti. 8e fapt. El stie si trigonometrie.. 8e asemenea. 'u stie decât lectia. Si le face. 8upa ce sfârseste 2etrisor. 'u m-am analizat. # trebuit s-o iau de la început. a Istoriile lui . si fizica. Si am trecut. "Maestrul". c.otarasc sa trec la modern. 0ratasanu cunoaste toti consulii. discutam aproape tot timpul si comentam câte un te-t de câteva rânduri. de ! când a venit în liceu. si zoologie. cu a>uila..otusi. a discutii iau parte. Si unul si altul risipesc ironii. 8ar dispretuieste ignoranta noastra. 6anica sta în banca a doua. dovedindu-ne golul argumentelor noastre. 3ita aproape4 tot ce înmagazineaza.raduce c.pâna noaptea târziu.

itati". 8e aceea se ridica zâmbitor si tuseste. însa. melo-dios .spune el -. 2etrisor zâmbeste ironic.isi. #dica sta pe catedra si ame-< ninta1 . Si toata tristetea pe care mi-au daruit-o zilele de ninsoare trebuie uitata.ne spune 0ratasanu . rezumând o suta de pagini in >uarto din *aremberg si Saglio. . #devarul se afla întotdeauna de partea lui 2etrisor. &u multi sunt bun prieten.. Iar a doua zi a vorbit Eobert.itati" . &ând se ridica se îmbujoreaza si articuleaza raspicat. 2entru ca. Ear. &ei care stiau la matematici îsi îngaduiau sa manânce cornuri pâna la intrarea lui *anciu. "tiranica" 4 . pentru câ s-au împotrivit baietii. . vorbeste mai rar. #ceasta.Marcule.oli. Si o izbânda. nu pentru ca are talent. Si a citit multe volume de 0oissier. carej vorbise despre Sosele si apeducte la romani. &ât timp se petrece aceasta.ot "orator" e si Misu . Iar la e-amenul oral pregateste dupa ju-ta câteva paragrafe la întâmplare. de fapt. 8ar nu ramâne corigent. în acelasi timp. Si nici nu le-a mai sfârsit. Erau mântuiti. E "seful" clasei.e mult mai bine informat. &ând a sunat clopotelul. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. când nu are nici un j roman cu el. Eobert se îmbujo-l rase si calca încrezut. &ând poate. nici n-a citit multe carti asupra Eomei. #m drept tovaras pe /oratius. eiber "vorbeste" întotdeauna dupa ce a sfârsit Eobert. spun baietii. pentru cei care nau citit a cite anti>ue. 8e aceea. ca sa poata vorbi mai mult. El vorbeste oricând si despre orice. Modernul. la modern.. &onferinta a fost însa oj întâmplare. 6ireste.e numai o legenda. semnata 0ratasanu.. care a avut succes. a tinut o conferinta asupra <ocurilor de circ la romani. Si e cestor.otusi. 8e-abia ne mai vorbea. te scriu4 Marcu e cel mai lenes si cel mai neastâmparat. înainte de a intra "maestrul". #ceasta. 8ar 0ratasanu nu sfârsise #peductele. e incontestabil superior realului. copiaza. de altfel. ci pentru ca i se pare ca vorbeste "bine". erudit. .etata. &lasa se desfata ori de câte ori discutiile între "oratori" se încing cu aprindere. toti au rasuflat. în clasa nu se auzea decât conferentiarul si zborul mustelor. #sa i se pare lui Eobert. a real era o atmosfera îng. într-o banca din mijlocul clasei. din pricina lui *anciu. 8ar datoria lui e sa critice pe eiber.roniade. însa..se da din toata materia trimestrului. 8ilueaza întotdeauna.. 8ar eu n-am citit niciodata o teza buna. ca sa-si "deruteze" adversarul. &eilalti. 8impotriva. 5risice ar spune eiber. 8ar Marcu . Si vorbeste. 'u poate. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. noi suntem siguri ca 2etrisor nu-l aproba. 'iciodata nu spune mai mult decât a citit sau a auzit de la profesor. Marcu a citit pe tot . dupa ce oboseste eiber. 8e aceea sunt fericit. #ceasta. 0aietii jucau tintar sau table. pentru ca "maestrul" nu lasa corigenti1 . 8ar Eobert vorbeste. "Maestrul" motaia cu oc. El. &olegii mei de la modern ma entuziasmeaza.ii înc. &eea ce e e-act. &omentariile lui eiber sunt originale si instructive. eiber se informeaza din 6ustei de &oulanges cu o seara înainte de lectie. 'ici 2etrisor nu cunoaste "antic. Si îl critica. "Maestrul" l-a felicitat si i-a prezis ca va ajunge mare scriitor si mare orator. Marcu are "insuficient" la latina.ca si a lui 0ratasanu . se ridica 2etrisor. când se4 întâmpla sa le gaseasca. Eobert sta lânga 0ricterian.desi dispretuieste civilizatia latina.acit. cu trei banci în urma. Eobert ] nu stie nici sa traduca. 8e cele mai multe ori zâmbeste ironic. eruditia lui eiber în "antic. 0ratasanu tine un curs de gramatica latina. iar a doua zi citeaza cu multa siguranta autori latini si culegeri de izvoare pe care nu le-a vazut niciodata. pentru ca a venit dupa cea a lui 0ratasanu. însotit de o traducere. cautând cuvintele si articulându-le victorios. 8ar Marcu nu stie gramatica si traduce foarte prost.Stiu eu ca tot nu învatati. eiber comenteaza. anul trecut. în vara.

baritoni. n-am ajuns înca clasa insectelor. ia o pozitie mai ver-] ticala si vorbeste mai tare.tenori.imenoptere. cutiile de gândaci si se minu-] neaza. totusi. &ântam întâi 0una dimineata la Mos-#jun pe trei voci. 6anica el preocupat de c. El pre-] fera sa c. n-a dorit niciodata aventuri cu femei "isterice". însa. &3M5S-#<3'3 &orul se aduna la mine în mansarda. ridicam globul de la lampa.ii si încearca1 laaaa. si noi îl ascultam. *in si alti buni prieteni . #ceasta. Si eu le e-plic ca îi conserv în solutie de sublimat si îi usuc pe o I bucata de pluta. care îmi admirT cartile si rabdarea. 6iecare îmi face aceeasi marturisire1 ca el n-ar avea atâta "vointa". din colt. ne împrumutam bani si ne povestim "cuceririle". ceea ce revolta pe Eobert. . &eea ce izbuteste sa ne supere toti.alaua 6loreasca . 6anica e multumit de 0una dimineata. 2entru ca Eobert a ajuns nesuferit de când spune ca va fi în curând iubit de o printesa. 6anica îl loveste cu putere de marginea biroului.în loc sa-l linisteasca .id oc..iar cei de la Mitropolie. ne înjur?@ fara suparare. pentru ca nici unul dintre noi nu e în stare sa-i nimiceas logic.imie si matematica. . Suntem cu totii buni prieteni. învârteala . începem repetitiile sub bag. 8 aceeasi parere se arata a fi înca trei prieteni.îl enerveaza. 0ricterian vorbeste si se învârte prin odaie. 2entru ca suntem prea multi. basi -. 8iapazonul e indispensabil. 6anica regreta ca am prea putini fluturi si prea multe "albine". 0asii îsi strâng buzele si-si înfig barbiile în piept.id gurile cât pot si-si lasa capejdte"pe spate. Iar eu sunt magulit si ma arat modest si îi bat pe umar. 6umam si suntem fericiti. nu se încing discutii literare si nici filozofice. ci . Eu le spun ca acelea nu s albine. 8inu discuta fumând în fotoliu. ca fluturii sunt mai "frumosi" si mai interesanti.oti simtim o deosebita bucurie sa bârfim pe Eobert. .IW. 8upa aceasta. vis al vietii studentesti. îmi admira. 2erri îi împrumuta diapa zonul. 2etrisor si 8inu. g. &um însa noi. la zoologie.eta de trestie. 6anica nu are de unde sa stie lucrul acesta. 8aca se înfurie.eta lui 6anica. apoi înc. comentam si bârfim. care ne întristeaza si pe care 0ricterian îl cânta .. între ace. 2âna ne adunam cu totii. #poi.eltuie saptamânal o anumita suma si sa fie linistit. 6anica e un baiat serios/ 8upa câte stiu. cântec iesit din moda.ne da în fiec seara amanunte inedite asupra unei femei care-l iubeste. dar trebuincios pentru casele batrânesti. l &âte unul din "elita" ma întreaba ce mai scriu si unde mai publicj Sunt sigur ca nici unul n-a citit o pagina din tot ce am publicat eu. Si eu le spun calm1 cetonia aurata. El afirma.enorii desc. 2entru4 ca nu-i "intereseaza". 8e obicei. &omentam repetitiile pentru 3n liceu model si bârfim pe Eobert. &eea ce îi im-< presioneaza. &a sa fie mai multa lumina. 2etrisor argumenteaza sofistic. Se minuneaza de numarul lor si de faptul ca n-au picioarele rup-] te. . care va fa în curând iubit de o printesa. #dica ne spunem pe nume. Ei spun ca asa fac c.oti ma întreaba cum se numesc gândaciiB verzi-aurii. 5. cântam # ruginit frunza în vii. pentru ca asa se obisnuieste între buni prieteni.8au alt aspect. în fiecare seara. când vin 0ricterian. dupa cum e si ba-. satisfacuti. Si cum1 mansarda mea e prea mica. sofismele. 6anica se intereseaza de anumite localuri. 2opri san Y care e bas si locuieste în ma. 2oprisan afi ma ca e "isterica". #-ceasta ne e-plica 6anica. întârziem pâna4 seara discutând. 'oi suntem rosii si ne stergem cu batistele.

#poi. fals. 6anicH îi aminteste ca trebuie sa repetam si . Eobert se resc rneaza. apoi. 0una dimineata. zâmbind. Signore. &ântam. . 5. Si în toata Sevilla nu-i una ca tine. Dapada putina îng.#aa... Mai repetam2e -al nostru steag e scris 3nire... ne-au primit. #cesta e cântecul favorit al lui Eobert.Iubesc o femeie.." 6anica se trudeste sa pronunte cât mai clar cuvintele. vom zâmbi moderat si vom desface?@mandarine.. în curte. #m cântat.#i fost bine. lumina. 8ar tenorii sunt entuziasmati si nu-si mai asculta dirijorul. 2entru o abatere mare. " 8omnisoarele se vor îndragosti de el.. romanta din 8on <uan. 2entru o abatere mica. #colo vor fi domnisoare care ne vor îndemna1 .. Mama asculta la fereastra. SignoriK Scusatemi. #poi. #m asteptat. 8ar baietii au fost revoltati.. 0aietii soseau grupuri..&ât a datH începem apoi colinda. 0ricterian va fi rugat sa cânte prologul din 2agliaccio. #poi ne daruieste mandarine.Multi mai suntem.itaOnostra. iii. tara sa cunoasca cuvintele. douazeci de lei amenda.la usa mansardei . 6anica îi iscodea daca au mâncat nuci sau au baut vin negru.ea la vecin1 . a sfârsit cântam Multi ani traiasca si . #laturi.. Eobert ne marturiseste ca noi "nu întelegem". 6anica e un mic tiran.ine.gândindu-se la /eidelbergul de altadata..3ra. va trebui sa cedezeOsi va începe1 "Sipuo.. #ceasta.Salve.. un casier si doi "c. 6anica a suierat printre dinti1 -8race4. armene. #u înjurat pe proprietari si au ies1 trântind poarta. pesmeti dulci. Eobert îsi trece mâna prin parul marunt si ofteaza1 .audeamus igitur. grupuri si se întâmpinau .". evis est". 0abo4 . 2asim prin mijlocul strazii si ne uitam unii ! altii. ca sa le auda toti tenorii.cu entuziasm1 . si tragând cu urec.ibiti". # fi-at.otdeauna. pentru ca vom fi invitati în câteva case prietene si trebuie sa fim pregatiti. sa bem vinul ca si-acuma. brusc. a.ii si zâmbeste.uati. #m intrat într-o curte cu grilaj si castani. mamei. a noua si un sfert pornim. Si doamne care ne vor admira1 . si el va raspunde ca e ragusisi va tusi semnificativ... si pedepsele celor nedisciplinati.. ere tur. mere. 3nsprezece coristi. Si am cântat iar1 Multi ani . va rog4.8e cânii pregatiti corulH #poi. Se da sol mi presento1 Io sono iiprologo.. însa. 8ar numai ameninta. sipuo. un dirijor. pentru casele patriote. totdeauna. toata Sevilla. . 'oaptea era senina si rece. e-cluderea de la masa finala sau e-cluderea definitiva. iar prietenii îi vor spune. înc. lovindu-l pe umar1 . Si restrictiunile sale sunt pur formale. vis al vietii studentesti.. # urlat un câine si aj s-a stins.etase si sticlea. Suntem cincisprezece baieti. si strigam1 . ma4 Si râdem."evis. a sfârsit. &âtiva îl privesc cu admiratie.oti spun "sarut-mâna" si se întreaba1 . ba4 . smoc.ide pe jumatate oc. &eilalti sunt entuziasmati de imnul studentesc si-l cânta solemn. scazuta din suma ce o vom încasa fiecare. si ne admiram. iar casierului îi strecoara o bancnota.. la sfârsit. #colo ne vom lasa paltoanele în vestiar.

cum am strigat noi. vazând ca nu mai întâlnim decât prea putine case cu ferestrele luminate. . #m cântat.ne-au dat patruzeci de lei. precum si alti câtiva. nu mai erau pe tava decât vreo cinci nuci si o smoc. Si am repurtat izbânda cu opa-tarii. pe lânga bani. 'oi neam furisat repede în strada.otarât s-o sfârsim. Stingeti lumina. . entuziasmase pe altii. e-am luat. zvâr-lindu-l peste gard. &eea ce ne-a spalat ocara si ne-a linistit. #m umblat si pe alte strazi. 2astele vostru. 6anica ar fi intervenit. glasuri barbatesti si ne opream sa-i ascultam. 'u se mai temea nim de amenda..mama lor de ciocoi. de la care capataram. 'oi am înteles ca doamna glumeste si am râs cu ..0una dimineata la Mos-#jun. &asierul ne-a vestit. Eadu. ne-am . s-a stins de asemenea lumina.enilor4H &a murim de foame si am venit sa cersim. a douasprezece. unde am prins curaj. catre cei din casa. aiH #poi. 8rept care. pe la rascruci. noi am luat g. însa. multumind politicos doamnei. &ozonacul se sfârsise de mult. unde ni s-a servit ceaiul. în pomiere de cristal. #m plecat de la Eadu îndata ce mama lui ne-a daruit o suta de lei. #uzeam câteodata...care nu cinaseram . 2oprisan a luat atunci presul de fier si l-a târât prin toata curtea.am fost fericiti. entuziasti1 .iulelele de otel de la usa si le-am purtat în brate o strada întreaga. &eaiul ni s-a servit cu cozonac si câtiva dintre noi .<2fcF 2ier &eea ce izbutea întotdeauna sa ne entuziasmeze. 2e masa. si cinci sticle cu vin. totdeauna. am gasit lantul pus la usa. #m pornit...ote. 'oi am cântat cât am putut mai frumos. dar l-am baut pe drum.oti eram de acord ca nici un cor nu-i ca al nostru. catre mine. Mai înainte. scoborând glasul1 . &ând am ajuns si eu. ne pofteau mandarine si mere lucioase. . trecuseram pe la 6anica. . ba. . de pe strada 0atistei. în tot timpul am socotit ca e de datoria noastra sa facem spirite..5 suta de lei4 a o casa mare. de aceea..raditia.8ar ce credeti voi. tare1 . însa. 8upa aceea ne-au mai întrebat daca nu mai stim nimic. #proape de unsprezece am fost primiti într-o casa foarte lu-oasa. desi ne puteam multumi cu zâmbete. lânga poarta1 .traiasca4 # iesit o doamna cu fata luminata si ne-a4 întrebat de traiste. ] alta. *ocabularul lui 2oprisan revoltase pe unii. &ei care ne-au ascultat se aratau multumiti si rontaiau fursecuri în fata noastra..otdeauna. si convingându-se de aceasta . #u fost zadarnice toate amenintarile lui 6anica. unde ne astepta masa întinsa si sticlele cu vin. &ântam zâmbind. 2e tava erau adunate fructele traditionale. boang. si am plecat culegând toate merele si portocalele ce mai ramasesera pe masa. dar râdea în guler si nu putea sa se stapâneasca. aiH . *in ne-a mai dat si Eobert. a Eadu ne-am lasat paltoanele în vestiar si ne-am îngramadit în sufragerie.#m îng.inta tuturor era Eobert.ina. sa bem vinul ca si-acuma4 3nii spuneau1 " &âte un pic4" Iar altii raspundeau. noaptea vine. ba. 0aietii s-au apropiat sfii-j ciosi si au apucat cu mâinile ce au putut.etat. sefule4 . cu fetele iluminate. a fost crutat.o.

'u mi-e frica. deodata.Stai. 8adeau sfaturi.&e-esti copilH .6ii serios. baH . 'ici unul n putut goli. sefule.iorul e e-celent...Eu plec. . a strâns câte mâini i-a fost cu putinta si s-a îndreptat împleticindu-se catre usa. .arutele...6etite. apoi rasufla1 .are.arul si-] sorbea dintr-o îng.. . ca mergem la &oana Eoza. trecusera în odaia. însa..t4 ... . a început sa-si strânga pa. .8aca ma iubesti. #poi. dar a ramas nestramutat în ..'u mai pot sa beau.'u mai beau.#tunci bea-l si p-asta.Si n-avem tenori.oarna un pa./ai ca se-ncalzeste. 0ratasanu a multumit. articula1 .3nde pleci.imbati vinul. si de atmosft &âtiva. ...asa-l.ititura.. 8ar lucrurile s-au sfârsit altfel. 3nii asigurau ca într-un sfert de ceas va fi "turta". sefule.arul de gura. .. si de vin. .etat pa. 0ratasanu s-a smuls din lantul 2oprisan-0aba si s-ajurat ca nu mai îsi atinge toata noaptea nici buzele de vin. 0aba si cu prisan desfundau sticlele si încercau sa-l îmbete pe 0ratasanu. pâna la fund pa.arute.'e-nfierbântam si cântam mai bine. mai obositi.'u mai pot.Mi se pare ca ti-e frica. . 'e turna si ne marturisea ca lic.. .&u sanatate. In mansarda mea. sc. în pace. maH îi apropiau pa. seful se .ita atâtea gesturi. la sfârsit.8ar cine te vede.rei pa. &eilalti din odaia vecina se interesau "cum merge". #tunci baietii i-au cântat1 'umai la betie 3it de saracie. . 0rai sanu venise cu o sticluta de lic.arutul. .. Se facea mai rosu. 0ra sanu vorbea atât de mult si sc. Iar baietii au fost multumiti si de curcan. îi turnau pa.. #poi.otara. 'umai la pileala *indec orice boala4.ar îi spuneau1 . ba4 8ar 0ratasanu si-a împac.'u mai beau. "Seful" îl golea triumfator. 0aietii l-au înconjurat1 .ar cu rom în sticla.otarârea lui de a se .. . încât ajunsese ispitii si baietii nu s-au putut opri sa nu-l îmbete.vecina si fumau.i-e frica sa nu te-mbetiH .Eagusim altminteri. ma. . sa întrebe daca a placut lic.ior fabricat de el si cu o punga plina pa. .#s4 .ar dupa pa. -. . ca îi e frica. pentru ca era prea dulce.#m baut destul.iorul si. a vestit1 . 6anica.. #puca pa. mama asezase totul mai înainte. .#scultati-ma pe mine.'u fi copil. sefule.arutele..

ba. foarte veseli. ne-am convins ca nu mai putem trece si pe la coana Eoza. pe calul balan. &eea ce poate fi socotit un lucru trist. a femeilor isterice. 8oamne.Mergem.rebuie sa scriu aceasta1 asteptam sâmbata ca pe o zi rara. .otarât sa plecam. .. SZM0#. rânjind. 8oamne. poate. si de timp. 'oi . lucrul acesta se petrece foarte rar. Sâmbata noaptea.nu ne încumetam sa "cucerim" femei. S6ZESI. pentru ca stiu si eu.asati. ma. pentru ca era prea târziu. 0ratasanu protesta1 . 'e-am urat. din pricina fumului. 2oate si noi am fi dorit sa strângem în brate trupuri si sa muscam buze. pentru ca era ziua lui. #m mâncat totul si am golit aproape toate sticlele cu vin. #m iesit cu totii în strada si am umblat o bucata de drum fara sa ne despartim. 'u pentru ca e urmata de duminica.lipsiti si de fascinatie personala.# . &asele cu felinare rosii sunt gimnazii unde se descopera si se educa fortele masculine..asa. . #dolescenta noastra îsi tesuse. ca se rusineaza4.2entru ca asa vreau eu. a trebuit sa desc. de ce nu mergiH . 2oate am visat si noi .8aca stii. însa. 2ai. si de bani . cu totii la &oana Eoza.asa cum se gaseste scris prin carti - . c-o întâlnesti mâine.întoarce acasa. altul. Iar 2oprisan. nici femei isterice. tini-mi-l. I-au dat drumul4 0ratasanu a pornit singur prin zapada. a vârsta noastra.#sa vreau. . 'u mi-l pierde (bis). &ând ne-am . . #devarul este. Si banuieli rusinoase coplesesc pe acela ce încearca sa se furiseze. aceasta se socoteste un lucru obligatoriu.'u ma rusinez.E# # III-# I. despartindu-ne definitiv. însa. Eobert ar spune a dragostei.3 2#E. Si sunt tot atât de necesare. 8upa aceea.II a II-a 2#E. 'oi ne cumparam cu bani putini sfertul de ceas datorit dragostei. noi ne îndreptam catre casele cu felinare rosiiK unde nu gasim nici dragoste.#zi e noapte sfânta. ci pentru ca sâmbata e ziua trupului.ândindu-ne si dezbatând mult. alte c. era patru si jumatate.Si de ce vrei sa pleciH . eu am mers pâna acasa cu 8inu si am fredonat amândoi1 2e calul balan. .#m eu un secret. 3nul interveni mustrând1 . 'oi am mai ramas înca multa vreme. &urând. 8e altfel. cautând sa para netulburat. unul altuia. ma. tini-mi-l.ipuri decât cele pe care le zarim dupa miezul noptii.idem ferestruicile.8ar de ce vreiH . Sunt si aici e-amene. întovarasite de aceleasi emotii ce strâng sufletele si întuneca vederea. &u saua verde (bis). "Sarbatori fericite" si ne-am fagaduit sa ne întâlnim a treia zi de &raciun la 6anica. .

Mi-am ales trupul. cu sfaturi si glume. iluminati sau crunti. #u ramas naluciri tulburi. 'e îmbiau carnuri despicate obscen. cu teama. o data cu ceilalti trei. 8ar au trecut ani dupa ani. nici dintr-o parte. #fara. cu buzele strivite de buzele noastre. 8e trupul care s-a daruit mie. respectând tariful cartierului. 'e-am apropiat de ferestre.1 parau în pretul trupului. Si nici nu vreau sa stiu în caietul acesta. lovind gardurile. &eilalti m-au felicitat de alegere. pe care noi toti le pastram ascunse în suflet si le c. si oc. Eram scârbit si umilit. Eu îmi amintesc de noaptea mea. m-am desteptat. 'u vreau sa popularizez pe strada. cercând sa zâmbim. # zâmbit si ea. eu eram. si camasi stravezii vadeau forme moi.. "6ata" s-a întors. "6ata" mia zâmbit.ie dureros de scurta. 8ar am înteles ca "fata" minte. ea nu s-a aratat miscata de delicatetea mea. în iatac. fara mâneci. si a bancnotelor pe care trebuia sa le las pe masa.las soptit. tulburat si îngrijorat. Eu ma cunosc1 nu sunt "dragut". curajosi.ia si i-a îng. si guri înrosite murdar. 5braji tineri. &eea ce m-a descurajat. #m lasat. afectând gesturi de felina.emam atunci când suntem tristi. .i. ci de cea a femeii straine. si femeile gândurilor noastre nu ni s-au coborât în cale. cu ceilalti. 'u voiam sa-i întâlnesc oc. ciudat. careia trebuia sa-i vorbesc. fierbinti si rautacioase.ii. 'oua ne zâmbeau buze ce se cum. zgomotosi. cunoscatori ai casei si ai "fetelor".. nici sa-mi culeg gloria însotita de o strângere de mâna. noaptea. # încuiat usa si s-a apropiat de mine. fara sa se oboseasca sa ma cerceteze. batând în geam si zâmbind. M-a întrebat cum ma c. sleite. si . ca sa ne mângâie. 'u ne-au privit în oc. când suntem singuri. Mie nu-mi place sa se intereseze necunoscutii de numele meu. a rându-mi. #ceasta era dragosteaH . 8ar "fata" mi-a spus ca sunt "dragut". 8e altfel. Eu nu stiu nimic de ceilalti. 2oate acela a fost singurul ceas când nu m-am gândit cu dispret la sinucidere. Mi s-au comunicat toate farmecele pe care "fata" le daruieste în sc.rupulH 6emeiaH Eram ispitit sa scuip si sa plâng. însa. înecate în râsul spart de fecioara beata. . In locul lor.i stinsi.i negri si priviri de jaratec. #m pasit la început cu teama în curtile pietruite. Eestul s-a petrecutfara emotii. #m întâlnit trupuri vestede si obraji ofiliti.femei cu oc. # trebuit sa fac si eu acest pas. 8e dragostea mea. #m râs. Si l-am facut silindu-ma sa par linistit si demn. care sa ne robeasca sufletele si sa se furiseze. în fata ferestrei se adunasera barbati ce priveau. cu rasuflarea sugrumata. #m intrat în curte. sa-mi rup vestmintele ce pastrau mireasma de carne ieftina si sa uit cuvintele pe care le-am rostit. si patul. #poi m-am grabit sa ajung în fata oglinzii. I-a numarat. 'u ni s-au apropiat. desi tremuram. 2entru noi. 'e-am deprins cu greu. nici dintr-alta. cu pleoapele apropiate. pulpele se dezgoleau. # zâmbit tot timpul. #m privit si eu.esuit sub ciorap.remuram nu de teama revelatiei trupului. 5 roc. I-am facut semn. *oiam sa alerg. 'u mi-e rusine de aceasta. eu m-am trudit sa cred. banii pe masa. M-au însotit pâna la usa.eama. apoi si-a ridicat roc. 'u ne-au sarutat lung. noi ne-am deprins sa mângâiem prudenti trupuri istovite Si sa sarutam umeri cu miros de pudra ieftina si apa de colonie. #steptam nerabdator sa-mi vad tovarasa descuind usa si urându-mi "noapte buna". 'u ne-au soptit cuvinte din carti si din vise. rascolindu-ne sângele. 2entru noi se rosteau cuvinte afrodiziace. 5daie în care ramâi o clipa singur si privesti cadre de prost gust si lampa învaluita în foita rosie. care trebuie sa ramâna numai al meu. Inlauntrul sufletului. si sa-mi sfaram pumnii. 8e aceea. "dupa".imbul celor doua bancnote. am rostit un nume strain.

6aptul se îndeplineste corect. pe care nu o putem si nu vrem s-o cunoastem. care am cercetat amanuntit pe toti prietenii si colegii pentru "roman". sarbatoritul. a ce bunH 'e-ar antrena într-o lume noua. 'e sunt impuse c. stiu sigur ca nici unul nu a realizat vreo "cucerire". cei lipsiti de "cuceriri". 8ar ele sunt ale noastre. curioase. . îsi potrivesc simetric formele si se învârtesc. fara glas.. #ceasta însemna ca încrederea îmi crescuse. 'oi. 8ar aceasta nu dureaza mult timp. 8iscutam îndelung. însa.imbul a doua mici bancnote albastre. straturi în suflet si asteapta. Iubesc si sufera. 8in pricini felurite. Se socotesc natângi daca nu obtin sarutari si îmbratisari prelungite. #m râs. fiziologie. înfiorând. ne supunem fara parere de rau. &eea ce se reduce tot la fiziologie. 'ici 8inu. Si m-am bucurat. a petreceri se danseaza. alegând.i fiecare madular si îl pretuim în bancnote albastre. 2rietenii mei au glumit tot timpul asupra "fetii" si melancoliei mele. M-au îndemnat sa fiu vesel.oate câte se spun sunt minciuni necesare pe care le accepta întreaga clasa si pe care nu le crede nimeni. Si pasim. M-au laudat si mi-au prezis mari ispravi în viata. numai fiziologie comercializata. ritmic. Si ne alegem distractiile dupa .neste nervii si ne limpezeste creierul. 'oi cercetam întotdeauna trupurile trecatoarelor dintr-un punct de vedere strict obscen si financiar. #u trecut apoi luni dupa luni. ne înc.imbul posesiunii imediate. Si poate ar trebui sa le luminez dedesubturile. #poi am intrat într-o berarie si am cerut de baut. nici impulsul sentimental. fara sa stim. multumiti de curajul meu.iar de viata. 'e încredintam cât am fi . 'u cautam nici voluptati îngaduite de tarif. la anumite ceasuri din noapte. târziu. 2oate ar trebui sa scriu lucrurile acestea cu mai multa caldura.otarâti sa platim fiecare în sc. Si cu atât mai putin sentimentale. ca o datorie careia trebuie sa i te supui. iar nu împrumutate. în forme neasteptate. &u atât mai bine. Sâmbata ma întâlnesc din vreme cu Marcu. 'u ne îngaduim nici perversitati senzuale. 8ansurile nu sunt artistice. &eea ce nu poate fi decât un lucru îmbucurator. Sau se pervertesc. 3rmeaza încordari si dintr-o parte si din cealalta. nici senzualitate. înca un pas catre adevarata cunoastere a realitatii. 2oate sunt departate de adevar.îmbratisarile din pat. 'oi toti. 'oi. 8ar e-ista. &eilalti se aratau. &ântarim din oc. 8e ce sa ne ascundemH 8ragostea noastra e sincer fiziologica. 6aptul poate supara pe moralisti. M-am întors singur acasa. încep sa calce alaturi de dragoste. 'ici sentimentalism. nici Eobert. Sau deviaza. dupa miezul noptii.egam.rupurile se apropie. 8e acum nu mai eram copil. 8ar mie mi se par firesti. Eu. noi nu ne putem satisface nici senzualitatea. m-am surprins pasind mândru. saraci si cerebrali. #dica. 6recventarea periodica a caselor cu felinare rosii ne dezvolta însusirile noastre de viitori cetateni constienti si selecti. #cestea se petrec în carti sau cu feciorii de boieri. 2lateam eu. si aceasta mi-e deajuns. 8eci. în curti tainuite. 8ar în suflet purtam aceeasi deznadejde ca în fata fetei cu bani ascunsi sub ciorap. alte pareri asupra femeilor. a un colt. întelesesem si eu aceasta. &âtiva dintre colegii mei se îndragostesc în vacante. si sâmbata a ajuns tot mai putin emotionanta. daca avem timp. care stapânim un trup în sc. framântam trupul ales numai întrucât finalul ne odi. #cestea se astern straturi. .

neînsufletite. scurte.iste. a rastimpuri.eietura soldurilor.rupuri tinere sau vestede. 'u suntem nici pedanti si nici nu afectam un intelectualism e-agerat. 'e controlam impresiile. în curte. Si amintirea felinarelor rosii nu ne înfioara. &i din curiozitatea de a le privi cât mai mult. cu care ne mândrim amândoi. în odai cu perdele groase. torent nestapânit. sau ne cumparam caramele si ratacim prin &ismigiu. victima metafizicei. cu umerii obrajilor dogorâti. în adâncurile sufletelor noastre. si ne îndreptam pe aceleasi strazi. dârji. fetele asteapta. #mândoi. zâmbind. 8iscutam cu aceeasi patima. Sânii.i îng. si simtim cum sânge proaspat pulseaza în vine.otarât. în miez de noapte. suntem autentic sentimentali.ot ceea ce ne înconjoara nu e decât materialul infor pe care noi îl culegem.otarâm. stravezii. fetele cerceteaza grupul. în încaperea cu scaune multe si cu icoana. Si aceasta îmi place.i masculini au cântarit si au . eu. 'e soptim observatii pretioase. le mângâie cu priviri blânde. &i pasim în noapte. 8ar locurile si oamenii sunt prea ispititori. dogmatic.ne straduim sa o ascundem. Iar de acolo ne înapoiem satisfacuti. Si nu tânguim soarta trupurilor în vestminte stravezii. solduri si sâni tainuiti. suntem nedespartiti. aprinse. îsi coboara formele. discutând. El e sceptic. &ând ne . Se g. 8e ce sa ascundH #m privit adesea. Si parasim curtile cu felinare rosii. 3merii poarta urmele mâinilor care i-au poftit. 2rivim si cercetam vizitatorii. &u capetele în lumina apropiata a lampii. despre dragoste. Si nu lacramam pentru nedreptatea lumii. 0ratele se împletesc. &arnea framântata se odi. #m sorbit mireasma feminina cu oc. îsi vadesc si cele din urma farmece ramase ascunse.ii grupul. rotunzi si mari. . framântându-ne creierele. &reierul. &u Marcu discut patimas si entuziasmat.otarâm sa ne alegem "fetele". obisnuit sa se întrebe. Intram. eu. dezgolind pulpele pâna sus. 'e îmbie. ne întrebam despre femei. 6emeia batrâna din colt. zvelte sau trunc. *estminte de iatac. despre trupuri. 2asim alaturi. &elelalte îsi cauta tovarasi în grupul de afara. cel putin la început. 8ar pe toate le privim în lumina inteligentei. 'umai creierele. în noapte. &inic. El îmi comenteaza te-te anar. fetele se ridica repede si ne ajung. îsi întind picioarele. discutând. &âteodata. zâmbind. îl cernem si îl valorificam. El calm si afectând o rece indiferenta. zâmbitoare. #m mângâiat cu gândul carnea tovarasei . #jungem târziu în fata caselor unde stim mai dinainte ce c. si sânge tulburat. 2entru ca nu ne întelegem. 'u din dorinta de a selectiona materialul. iar eu îl initiez în orientalism. Sau mergem la cinematograf. 8ar sunt zile când strazile se lumineaza cu soare mult si trupurile noastre poftesc alte trupuri. la înc. 8iscutam ultima carte citita sau articolul lui &ocea din 6acla. începe.ipuri vom întâlni si ce cuvinte vom auzi. . 2rin fereastra. #ceasta le însufleteste. Si .neste. care pregateste cafele. 2entru ca întotdeauna ma contrazice.timpul liber si dupa banii pe care îi avem. &omentam faptele inedite. Soldurile fara rod împietresc.iate. care se cer justificate. alaturi de trup. pe spetezele scaunelor sau atârna. lacom. #mândoi întelegem aceasta. îngreunate. asteptând semnul celui indicat. ceasul menit preludiilor si realizarilor erotice. &ontinuam discutia începuta cu un ceas mai înainte si rupta în zeci de fire sau ne trudim sa gasim e-plicatii si concluzii asupra noilor cazuri. sau stiintele favorite. #steptam întotdeauna pâna ce ne . 2entru fiecare gest nadajduiesc într-un nou client. ne daruieste mecanic raspunsuri.i sleiti.cunoscând rana . Si tintesc cu oc. moi. 8ar asteptarea nu dureaza prea mult. eu. cu miscari potolite. El e materialist. oc.icesc oase înfierbântate de munca si musc.etati. cele cu noroc se înapoiaza.

Si pasesc tot mai . 'u c. Eu n-am nici oc. &ândva. Si izbânda mea va parasi alaturi. 2entru ca dispretul trupurilor îmi îndurereaza sufletul.] si jar din faptura mea le va biciui carnea. Iar pleoapele se apropie si privirea se B întuneca. *edenii ma ispitesc sa zâmbesc. . 'imeni nu banuieste câta pofta.aresc carnea si dezgolesc trupuri. ? palpita nerabdarea. îmi pregatesc razbunarea împotriva trupurilor care acum ma dispretuiesc.ii. . ca un se. *oi vorbi. curajosiH 0uzele *&M musca.. truda B linistitoare. înca. si nimeni sa nu ma ia în seama. înflorite în zâmbet si în pacat. fierbinti. &i se. #m cutreierat prin locuri ascunse. si le cântaresc farmecele. Si ce trup mi se va împotriviH &e pumni vor pastra înca vestmintele pe sâni. . ritm vivace. pe fiecare.rupuri zvelte în B vestminte ce nu dispretuiesc. . albastri sau negri. *irilitate stralucind cu straluciri stelare. si oasele se sfarama. rosii. mângâierile care au multumit si înseninat. si îmi aplec tot . &e am eu din toate acestea. se înfierbânta dorinta. în curând. Sunt urât si întunecat. . ramân iarasi singur pe strada. *oi raspândi în juru-mi efluvii ce topesc îndoielile.ii se vor încorda. Sunt urât. deasupra cearcanelor de nesomn.ip frumos si . .i.rupurile cauta obraji rozalbi si buze groase.? sati sub lentile ce deformeaza si dezgusta. si madularele mele vor scrâsni.&ând ma furisez încruntat pe strazi.otarât.i. istovite. . Dâmbete în suflet.rupuri . *irilitate dezrobita de povara lubrica. mândre. încruntat. #s fi muscat buze rasfrânte pervers si as fi sorbit sângele prelins. *edenia biruintei mele asupra celorlalti. si vor simti caldura cuvintelor mele. mi-e teama.aine colorate. în desfatare. se înfioara asteptarea. Ma vor c.rupurile îsi întorc privirile de pe c.. în vânt. gândurile acestea ma mângâie. #poi. 8ar acum. voi pasi pe strazi cu ! stralucirea biruintei oglindita în oc. si buzele se strivesc livid. 6uria se potoleste. 'imeni nu mi-a întâlnit vreodata privirile ce tâl.i frumosi.rupuri ce nu ascund ! nimic. pentru trupurile de farmec ce-mi rasar la colturi însorite ? de straziH Eu ma ascund si mai mult în vestminte cenusii si as vrea sa fiu un fir de praf. si le stapânesc.ema atunci si ma vor4 iubi. si musc. Si le dezgolesc de pe acum.sau înalte. si musca feciorii. #m poftit crunt pulpe si umeri albi.. ca pe o bautura scumpa si rara. .i ma vor privi. si brate care stiu mângâia.i mari. . ipocrite .rupuri I în care se tortureaza simturile. &u oc. rasar trupuri cu farmece. cu perverse si dracesti rafinamente. *oi vorbi. Micsorati în pleoape vestede. .ipul meu j sc. ce contorsioneaza suvoaiele de sânge. si oc. în mânie.ranite cu seva fierbinte.esturile melej vor trada pofta necurmata. Si voi vorbi aproape de trupurile cu vestminte tulburatoare. se în potriveste groaza.pur. tulburatoare.ce se desfata si stapâneste. j 8ar trupul meu va fi stânca. câta cruzime si câta ura se ascund ? într-însii. a colturi. . ci numai adumbresc.ilod. furi. tovarase cu uimire în oc. piept otelit va coplesi sânii albi. cu lacrimi ipocrite de miopie. sfioase. senine. spumoasa revarsare de vreri. nici buze rosii si nu le voi putea darui. oc. 2este multi ani. în car9 neH &e pulpe se vor strângeH &e oc..ii mei nu sunt luati în sea-ma. cucerind. privire dârza. le mângâi si le fur. copilaria. si mângâierile se vor îndeplini rafinat si bru-l tal. când degetele mele se vor înfige. dezgustate. nu va mai fi astfel. banuitor.rupuri plapânde sau provoca-l toare mignone.ispititoare. ma vor cauta. Mi-e ] teama sa nu atrag atentia înainte de vreme. 8esfatarea mea va fi desfatarea masculului întarâtat. Si încrun-l tarea ma urâteste si mai mult.rupu-mi va fi stropit de sânge. si vor rasufla ca o împletitura de serpi sugru-j mati. Sau trupuri ce vadesc purificarile nocturne.rec pe strada grabit.rupuri ce tremura. . bratele vor despica trupul în miscari. în tramvai sau la biblioteca. 8ar. viril.

'u vreau sa fiu . &ei multi si cei prosti. voi vraji femei. . #m fost. si mi-am lovit trupul. pentru ca mi-a scris viata. acolo unde Eu trebuia sa ajung. cu gândul. a consumat. a ajuns mare. II. #cela eram eu. voi avea patrunzatori si limpezi oc. Sângele se umfla în grumaji. #m sa-mi fauresc un suflet nou si am sami poruncesc drumuri noi. Sa nu ma vada nimeni. zvârlita în lume douazeci de ani dupa original. 'u vreau sa mai fiu eu însumi.i.ip frumos. de invidie pe cei cu c.ii mari. Si nu vreau sa-mi îndrept pasii pe drumuri batute de altul. 8usmanul meu de moarte e 2apini. pentru ca el cuvântase lumii ceea ce voiam sa cuvânt eu. #m sa-mi palmuiesc obrajii uscati pâna ce voi simti dureros sângele împungându-si pielea. 5brajii uscati se întuneca.i verzi. 5c. la adapost de lumini. a ajuns sus. #m fost creat ca sa ma târasc ca un vierme pe urmele stapânului meu1 2apini. daca ai lui 2apini sunt verzi.ip de lut. a creat 2apini. Si am lacramat. . 2apini e urât.iovanni 2apini. de ura pe cei bogati si puternici.iovanni 2apini. e pastrez în mine. #m fost creat ca sa-mi plâng viata. 2umnii se strâng. în carne. nevazuti. 5c. ca sa nu mi se spuna ca am imitat pe . El si-a sfârtecat si si-a vadit putreziciunile sufletului. a calcat în picioare. înainte de apusul soarelui. #m sa-mi sfarm lentilele si am sa-mi largesc oc. si fericiti. -am urât. #stazi. o zdreanta. -am urât si l-am iubit o dupa-amiaza întreaga. 8e-acum. '-am ajuns.iovanni 2apini. sunt si eu sfârsit. atunci. 2#2I'I. e spaima.mai mult oc. roasa de nebunesti ambitii.i frumosi si . 3rc înca. daca ai lui sunt. Si atunci. Eomanul meu nu se va mai înc. prin desis. 8aca 2apini si-a secatuit comorile ce-i licareau ascunse în suflet -comori ce licaresc si în sufletul meu Y.rebuie. 8e acum. alta lumina îmi va lumina c. #dolescenta c. 8ar nu eram sfârsit. biciuita de neputinta. Si am strigat în singuratate. 'u vreau sa fiu altul. ma înc. mari.iovanni 2apini. Si prin aceasta s-a înaltat. #ceasta va fi tinta vietii mele1 sa ma deosebesc de 2apini. Sa nu seman cu elK sa nu fiu el. nu mai astept sâmbata.ii sclipesc. a rastimpuri. la picioarele stapânului meu1 2apini. Iar eu trebuie sa ma sc. pe care nu l-a auzit nimeni si nu l-a banuit nimeni.nesc. mari. El mi-a furat comoara sufletului meu.i limpezi.ipui ajuns pe culmi si ma odi.ega niciodata în pagini si capitole. am murit. Si oc. 'u puteam fi sfârsit. a prostituat valorile pe care eram menit sa le risipesc în lume. Eu voi fi frumos. 'u vreau sa port pe umerii mei durerile altor umeri. sfarâmata. *edeniile ma întovarasesc. natângii cu oc. sa nu ma banuiasca nimeni. aceasta nu ma înspaimânta. în pumnul 8emiurgului. tot ce puteam crea. 2asesc în umbra castanilor. si m-am bucurat de salbatica bucurie citind 5mul sfârsit.ot ce puteam face.ii mei tulburi si alta viata va izbucni în adâncurile sufletului meu. Si l-am iubit. si nu l-a mângâiat nimeni. E3 SI 3ME# #m citit astazi 5mul sfârsit al lui . 'u vreau sa fiu . 5c. negri. 8ar ma trezesc repede. &opilarie înveninata de furie ascunsa.inuita de miopie si de obsesii cerebrale. ca sa ma întarâte. tulburat de vedenii. a siluit. imbecilii si infirmii creierului.ii în caldarâm.ilod. 8umnezeul meu a revarsat asupra-mi jaratecul si g.ipul meu sc.eata glumei perverse. consumata în plâns. Eu am vietuit viata lui 2apini.imb. e miop. #m fost masca cu c.i negri. 'u vreau sa sufar suferinte straine. 0inecuvântata moleseala mi se strecoara. #lte priviri se vor scurge prin oc. El a vestejit.

netemator de jarul oc. suvoaie fara numar spumega. M-am c. E34 8e-abia acum înteleg toata pretuirea.rapul meu va fi vesnic încordat. si în sufletul meu nu se mai pot strecura de acum laturile adolescentei. asteptând porunca sa se reverse în lume.cu fruntile înguste. searbezi. 8ar aceasta nu se va întâmpla. sângerat. &a nu sunt decât un epigon.i grei si oase tari. #u cazut în ape întunecate.ipul fiecarui trecator nu întâlnesc oglindita decât o comica miniatura a fapturii mele. încât ma înspaimânt privindu-mi semenii. 2apini m-a învatat sa pasesc cu pasi grei în fata umii si sa strig1 iata. fapturile ce compromit se-ul. Si voi pastra în suflet necontenit aceeasi turgescenta masculina. nici naluciri stupide. In curând. Si îmi bat joc de mine însumi. acum. care de-acum nu-mi vor folosi la nimicH &e-mi pasa de anii pe care i-am pierdut ca sa ma pregatesc pentru fapte pe care niciodata nu le voi îndepliniH &e-mi pasa de nazuintele mele. 8ar nu mi-e teama. #s vrea atunci sa stiu ce melc din multime încearca sa-si târasca faptura-i lipicioasa catre soldurile mele. coplesiti. toti acei tineri vrednici de a primi în fata pumnul meu si al celor alesi.inuit si m-am desfatat citindu-l.. Si adevarata lupta. S-au coborât. în c. *oi lumina alte întunericuri si voi urca. 'u mi-e teama ca voi seca într-o dimineata si voi cersi de la altii. &a eu. #s vrea sa-mi vad tovarasii si dusmanii. Imi bat joc de vointa lasa a &reatorului. de bucuriile mele.ilor si gândurilor mele. 8e acum nu mai îmi e teama de ceilalti. si durerea mea. toate darurile ceresti care se ascund în trupul cuvântului de farmec si de groaza. umina neasteptata s-a coborât în adâncurile sufletului meu. mesc. &eea ce fremata pâna acum sfios în mine se framânta urias si asurzitor. #s vrea sa Stiu arunci cine îndrazneste sa ma înfrunte.ii pe care i-am istovit citind carti si înnegrind caietul. Si cum se framânt cu maruntaiele arse de veninul invidiei si al . 8e acum va începe adevarata viata. M-am aflat pe mine însumi. am savârsit acele fapte care ma apropie de 2apini. de durerile. o umbra. dar asupra carora nu cutezam sa-mi înalt bratul. nu vor întelege niciodata durerea tragica a vietii mele. înlauntrul sufletului meu. 2apini m-a ajutat sa fiu eu însumi. #m musc. gata sa se zvârle mai sus. cu vointa mea. si sânge mult. tot mai sus. si eu le privesc de sus. Simt în mine pulsând atât de salbatic viata. de razbunarile meleH S-au coborât. si alcatuind indici.i miile de zdrente care alearga acum pe strazi. alte trepte. si sa privesc în oc. o rasfrângere balcanica si îndobitocita a florentinului. Imi bat joc de soarta mea.. departe de sufletul meu. &ine cuteaza sa se apropie. E34 8e-abia acum îmi înteleg dorintele si stradania necurmata. îmi par toti neputinciosi. 2returi pe care eu le întrezaream. voi fi altul.ini. o data cu soarele. &e-mi pasa de oc. 2uteri neasteptate ma covârsesc. &aci am de unde risipi belsugul. *oi tine întotdeauna fruntea rasturnata si îmi voi scuipa râsul si veninul deasupra multimilor. rosu. . *oi rodi pretutindeni roade noi. 2apini mi-a aratat geana cu rosietice sticliri si m-a împins pe drumul cel mai nevoios. a umii si a 8emiurgului. tot aurul. *oi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si în alta matca. 5rice îndoiala ce-mi mustea în suflet s-a risipit. *iata mi-a stors alte preturi. upta împotriva lui 2apini. acesta sunt Eu. 'u mai ma vor înspaimânta de acum asfintiturile de toamna. si zâmbesc. Si lupta împotriva mea1 cea mai crâncena lupta. 2apini mi-a fost cel mai neîndurat dusman si cel mai darnic prieten. fierbinte. si spenna gândurilor mele va rodi brazde nesfârsite. Si ma vor învinui ca am maimutarit pe 2apini. #s vrea sa-i vad cum I mura si cum îsi coboara trupurile în tarâna. în curând va sosi ziua cu rasarit de sânge.

2rimavara pe care am petrecut-o. 'u mai suntem nici colegi. Iar recitind viata mea de acum doi ani si de anul trecut. . 8ar aceasta nu trebuie sa ma îndurereze.. Eu am sa ramân mereu tot mai singur. toata. întristând. . &eilalti au trecut si acum sunt la facultate. El spune prietenilor ca m-am îndobitocit cu eruditia.ul meu Ma va afla.. #m citit mereu si am scris. si a cazut. #m râs de multe ori cu 8inu amintindu-mi de el si de planurile mele. împreuna. si vedeam perec. încet.. adolescent miop. Il voi întâmpina. aproape zi de zi. asa. îl voi lasa sa-mi pipaie înc. Si ca romanul meu e copiat dupa 3n om sfârsit. &e scriuH &e a fost esential pentru mine în timp de un anH #u trecut fapte dupa fapte... si nu aveam cui sa le destainuiesc. dar parca am murit multi. nu avem ce sa ne spunem. eu îl enervez. 'u e bine asaH Si nu am vrut c. &e departe mi se par unele lucruri si ce straine altele. 6urtuneanu si 0ricterian. prieten cu adevarat. însa. Si n-a murit nici unul dintre noi. 'u mi-e teama de nimeni. singur. 3' #' # trecut un an. Incet. El a dat clasa a *3I-a în particular. Si amândoi ne privim cu neîncredere.is tot mai mult în mine. III. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijv teriile mele. #m recitit tot ce am scris Kpâna aici. #m trait cu totii.&e mai citestiH Si eu îi arat cartea pe care o am în fata. sub teascul cartilor mele din mansarda. Si eu mam înc. înteleg cât de mult ne-am sc. pentru ca nu stie cum sa înceapa1 . 8upa-amiezi dulci si înserari linistite. . si eu n-am scris nimic în caietul acesta. la primavara care a trecut fara sa ma raneasca. Si as vrea sa aud ca ma învinu ieste cineva de plagiat. Si am ramas tot mai singur. sa-mi ravaseasca sertarele.. M-am racit cu totul de Eobert.eieturile gândurilor. si eu ma gândeam la facultate.. si m-au miscat.. la biblioteca.. Si eram acolo singur sau cu Marcu. aproape fara sa iau seama. 2oate. &. Si când vine la mine.iar eu aceastaH Ma gândesc. menite sa ai ga atentia. Si erau atâtea gânduri. Si n-am gasit nici un suflet prieten. Sa vina. pizmas si certaret. #s vrea sa cunosc pe acela care se va îndoi de carnea si de du. cu 0ricterian. cu cerul însângerat. si ma gândeam la limba greaca pe care va trebui s-o învat si care îmi va istovi oc. care se coborau în biblioteca. # trecut un an. dar eu îmi spuneam ca nu sufar.imbat noi si cât de mult sufletele noastre..neputintei ciunge. eu îl cred naiv. la urma. 3nii ma privesc cu neîncredere. Si eu îl vorbesc de rau si îi ponegresc numele. El ma crede pedant.loria de romancier precoce nu mai ma ispiteste1 # trecut un an. &eilalti s-au oprit în locuri pe care cugetul meu nu are sa le cerceteze. si apoi le-am uitat.i. sa stinga rani vec.iar lui . M-au lasat sa pasesc înainte.iovanni 2apini. Ma întreaba.ii si anii cei mai frumosi. ci ca aceasia e fericirea1 singuratatea.i. Si ma simt atât de încurcat în fata caietului acesta. 8e ce sa scriuH Eomanul adolescentului miop mi se pare inutil. Ma viziteaza tot mai rar. S-a înscris la conservator. 8ar Eobert n-a mai voit sa se înscrie iarasi la liceu. El ma plictiseste. si poarta vestminte stranii. pe înserat. cineva dintre noi doi va zâmbi. si simteam atât în suflet. si vedeam studente.3n an. #tunci poate sufeream mult.

#ceasta e pricina pentru care am scris atâtea pagini inutile. am avut perfecta constiinta de mine însumi. 8upa un an. ca întotdeauna. pe care nu le pot distinge în timp. 'u stiu cum a trecut iarna. 8imineata. pierdeam constiinta oricarui lucru împrejmuitor. 8ar n-am izbutit. #mintiri.ii. Si a venit vara si dupa-amiezile erau tot mai calde si mai lungi. Era cineva care citea. ceasurile de biblioteca îmi sunt ceasuri straine. si voi lupta. 8e aceea. Si iata acum ca se sfârseste alta primavara. #m înteles ca trebuie sa duc o viata dubla. nu stiu cum a venit primavara.. comentam. 8e aceea. cenusii. însângerând bulevardeleH. In fiecare noapte adormeam cu gândul la cartea pe care o lasasem pe masa. #m înc. coplesit de apusuri reci si rosietice. Iar mâine voi fi puternic. Iar în biblioteca nu mai eram eu. pentru ca în inima mea clocoteste iubirea si se revarsaH 8ar astazi sunt trist. 8ar e atât de saracacios. 8inu s-a facut mai frumos.imbat. 2etrisor e acum la facultate si ma întâlneste câteodata. si îmi povesteste. care se preling pe ziduri.eodoreanu. &eea ce m-a mângâiat. iar eu eram urât si citeam aceeasi carte fara sa-mi ridic oc. nimic. 2astrez vii câteva zile din vacanta 2astilor si câteva saptamâni din vacanta mare. altul sunt fata de prieteni si altul fata de mine însumi. #m încercat de multe ori sa aflu cine sunt. &ea mai mare parte din timp petrecând-o citind. Iar zilele treceau una dupa alta. aproape toti prietenii mei au iubit. deci. numai pentru ca trebuie sa scriu în caiet cât mai mult. E drept. imbecil. dar care mi-a daruit doua sute de carti mai mult citite. dar ca si eu as vrea sa încerc iubirea. &itind. deci. Si atunci sunt slab si scriu aici pagini . Iar eu îl ascult cu bucurie si ma gândesc apoi ca în curând voi fi si eu student si voi duce viata de student. Eu ma bucur de aceasta si îmi spun ca e dovada de virilitate. monotone.is cartea ca sa-mi citesc "romanul" si acum îmi pierd timpul sa-l continuu îndurerat ca un adolescent. 8e ce sa-i ridicH Iar lânga mine. acum. eu nu am astazi aproape nici o amintire dintr-un an întreg. sunt si eu câteodata obosit. 2oate scriu acestea. si tot singur ma întorc spre casa. Si. 8ar cum as putea sti eu ce s-a petrecut într-un anH 6iecare dimineata mi-o petreceam asteptând orele de biblioteca. #devarul e ca astazi sunt trist si. si eu tot în biblioteca astept serile. si tot ceea ce faceam. faceam pentru viitor. va veni izbânda. Incolo. &ând am vazut eu cea dintâi floareH Si când am zâmbit eu. '-a scapat nimeni. si ele erau dragalase si zâmbeau. 'umai eu. Si mereu ma gândeam la viitor. Si mereu îmi spun ca sunt fericit. si în ziua aceea am fost cumplit de trist. M-am sc.ii un fluture albH &ând m-am întristat.ii subtiri si albe. dupa lupta. însa. în fata aceluiasi volum enorm. Marcu. 8ar stiu ca nu va fi asa. legat în piele verde si pe care nu-l mai cerea nimeni.. sunt vrednice de eroii lui Ionel . Si toate tânguirile acestea în urma unui an care a trecut..Si asa s-a scurs primavara. nu gasesc decât în el. iluminate de aceeasi dorinta. Si amândoi zâmbeam când trecea pe lânga noi vreo fata frumoasa si.impul nu poate fi perceput decât de acesta din urma. E foarte greu sa limpezesc aici nuantele pe care le-am aflat cu privire la eul din biblioteca si eul din restul zilei. 8ar parca eu nu stiu ca atunci ma mint si ca îmi musc buzele ca sa nu plângH Si nu stiu ca zâmbesc întotdeauna silit si batjocoresc pe cei îndragostiti. urmarind cu oc. si studentele îmbracau roc. 8ar parca eu nu stiu ca aceasta nu e fericireaH. si mereu doream alte carti. mult. dupa un an. .... In fiecare dimineata ma desteptam necajit ca pierdusem atâta vreme si cartea ramasese necitita. pe drum.

oftând în somn. Eu nu mi-am pierdut timpul. 3nicul si atotputernicul stapân.oate acestea sunt izbânzi pe care eu le-am însemnat zi cu zi si care acum s-au pierdut din minte.daca le-am cunoscut . e îndepartez cu vointa sau le îndeparteaza viata din mine. si ameninta. si l-am calit cu gândurile mele. Si fiecare ma învinuieste de monotonie si îmi spune soarec de biblioteca. ceasurile mele triste sunt trecatoare. nici prietenia. 8ar ei nu cunosc patima mea. nici îndoielile. Si ma slavesc pe mine. nici durerea strigatului cocorilor. . '-am cunoscut nici iubirea. 8ar trebuie sa le rec. Si ma desteptam în racoarea zorilor. dedesubt. încât ma socoteam aproape fara prieteni. 8ar acestea sunt false. la tâmple. nici melancolia toamnei. Ei n-au vazut în eruditia mea decât eruditia. #m muncit. anul meu e gol si sterp. dar voiam sa ramân singur. si îmi cânt lauda. Sunt umbre în viata mea puternica si fierbinte. toti cei din timpurile bune ale adolescentei noastre. statornica. în piept. Si eu ma cutremur de pofta mea si ma cutremur la gândul revarsarii sale în lume. 2entru ca eu sunt singurul stapân al trupului. Munca pe care o împlineam gemând. nici bucuriile trupului. I*. as râde. 2entru ca asa am vrut eu. si pasii lor ma departau. rasuflând sforaitor. Sau . dulci. 8ar eu nu o voi mai putea ascunde mult. strigându-mi izbânda sau durerea. 2entru ca. &ei care îmi spun ca voi ajunge om de stiinta se înseala. nici zbuciumul. daca as reciti. 2EIE. 8ar e anul meu. sfarâmând dintii. acesta e anul meu.ii înclestati de tinta. si creste.E'II #m fost atât de singur în ultimele luni.le-am uitat. viata. si spumega. 5 viata pe care cu greu o acopar si o ascund. si se ridica. 5 viata pe care nici unul dintre tovarasii mei nu o simte. pe care eu l-am dospit cu sângele meu si l-am însufletit cu viata mea. suierând. 2oate ma îndurera gândul acesta. se ascunde altceva1 pofta. 'oaptea adormeam regretând ceasurile pe care trebuia sa le petrec nemiscat. Iar fata se usuca. 8ar eu înteleg. &e sa fac cu amintirileH #mintirile sunt icoanele timpului pierdut. care navaleste din adâncuri.em. triste.eiate. &u atât mai bine. 8e aceea. Eu stiu ca. iar pe frunte se adâncesc dungi. Si iata ca astazi ne-am întâlnit iarasi. nici nostalgia crepusculelor campestre. cu fata încordata sau împietrita. 5 viata care creste si se tulbura. Eoadele sunt ale mele si numai ale mele. strângându-i.ii se învinetesc înfundându-se. cu pleoapele vestede si grele. strabatuta de fiorul vietii interioare. 8umnezeu. e anul vointei mele. rabdatoare. Eu am vrut sa le uit. si zguduie temeliile fapturii mele. în zori. când ma destept. nici visurile ce izvorasc din privirea marii. Intelegeam cum rosturile noastre ne rup si ne leaga de alte vieti. # trecut un an si mi-au ramas prea putine amintiri. nici lupta. eu sunt mândru de minunea mea. Ma îmbracam tremurând si ma asezam la masa. 2asii mei ma înstrainau de prieteni. 5ri. si se înfierbânta. si oc. si ma frângeam în caldura patului. si care . nici biruinta mea. Sau adormeam frânt de oboseala. luminându-mi-se minunea. 8ar pe care o simt când sunt singur si care ma înfioara cu fiorul luptei si izbândei. cu fruntea înfierbântata. altminteri. 8imineata. &easurile triste sunt trecatoare. în mansarda. cu oc. si trupul se împotrivea. Iar în noaptea aceasta. înflacarata de sfântul entuziasm al cunoasterii.duioase. #m vorbit despre lucruri de-abia înc. Munca continua. 'imeni nu-mi banuieste viata. Simt clocotind în vine. Iar anul meu e sterp de inutile efervescente sentimentale si e gol de plicticoase si neputincioase pierderi de timp. si eu sunt 8umnezeul sufletului meu.

sa lumineze dintr-o data ascunzisurile sufletului pentru cei care stiu sa vada. cu scene.. *orbeste 6anica. povestea anecdote stupide.. 2rofesorii si-au pierdut calmul.. la 0rasov. In mansarda s-a facut. 'u-si îngaduie nici un plan pentru viitor. #m zâmbit.eful de bacalaureat. deodata. rau. planuind. # fugit din internatul liceului din 0rasov. 'e povestea senin cum l-a întâmpinat tatal. fugise. #cum. sa plâng cu el. fuma cincizeci de tigari pe zi. baietii sunt înspaimântati. Se întâmpla ca un amurg sau un drum în noapte. crapate. dintr-o data. beat. s-apoi. putin stânjenit. 'e-a înspaimântat mult noul bacalaureat1 suntem cea dintâi serie.i. vom întâlni comisii severe.. am început sa ne ascultam unul pe altul. care acum sunt studenti. un suspin. atât de îmbatrânite si de triste. #colo. Si ma întristam aflând cât de putin ne cunoastem. fugind din dormitor dupa miezul noptii. îsi pierdea bunul-simt. definindu-se suficienti sau insuficienti pentru 3niversitate.. sting. Si zâmbesc de câte ori înteleg cât de strain pare prietenul meu celorlalti si cât de nebun în fapta lui.2entru ca mi-a murit mama. Si.Eu fac c. uita sa observe si sa remarce caustic. 6uma.Sa ma vad eu cu patalamaua la mâna. . de a ne marturisi legati prin aceeasi melancolie.Eram sigur ca moare. pastrând fiecare taine niciodata dezvaluite. 'u putea adormi si nu putea mânca fara tuica. E al doilea an pe care îl pierde. aleasa din profesorii liceului. taticule4. ca sa ne bucuram de venirea lui Eadu. Eadu a ramas neclintit1 nu mai voia sa învete la nici un liceu. I-am surprins atunci priviri amare si resemnate. la 8rept. care ne vor cântari în trei minute. tacereK grea. cu rugaminti. #junsese cinic si vulgar. #cum. Se îndobitocea din vacanta în vacanta. #s fi vrut sa plânga. prietenul în ziua înmormântarii abia coborând din tren. îi e teama sa se socoteasca fericit. 'e-am adunat. 2rietenii toti se tradau tulburati. 'u se astepta nimeni la un asemenea raspuns. ce teroriza localurile de noapte si-si silea prietenii sa goleasca sticle sub amenintari.ipul lui de tobosar.. voit fals. cu c. se surmeneaza. primavara. sa-l mângâi. unul la 8rept. 6anica . 'oi ne aratam revoltati. grea.. '-a tradat o lacrima. Invatase e-presii unguresti si glume germane. cu care am copilarit si care ne cunosc. # fagaduit ca se va apuca de carte când îl va trage inima.. 'e-am vazut. &ei care învatau înainte. Eadu îsi fuma tigara. doar. altul ia 6ilozofie. Invidiem pe 6urtuneanu si 0ricterian. venind de la cârciuma la liceu. . 8upa glumele lui Eadu. 'oi pastram. . nu poate sa învete. prost si puternic. Se întovarasise cu un fecior de mosier. 6anica e terorizat de marele e-amen. 'imeni nu stie ce se va petrece precis la bacalaureat.. In loc de comisia amabila. o fata noua cu un suflet nou. sclipirile. deodata. Eu ma gândeam cât de inutil e <urnalul acesta. 8aca se întâmpla sa cadaH 'oi îl asiguram ca predispozitiile lui catre emotii îi pot fi fatale. pentru ca îsi stia sigura repetentia. aici. atât curaj ca sa râdem. acum. . rasarit din murmurare. mai dureroase decât o noapte de lacrimi.. 'oi râdeam ca sa-i facem placere.. Si. înca.. murdar de sânge. cu dinti lati si buze mari. Strâng atunci bratul prietenului si ascund taina în mine. sau o bucurie mare.acum ni se par atât de vec. miop. unde însemn tipurile surprinse fara continuitate. 'u ne-am lasat complesiti de amintiriK dar am simtit toti nevoia de a vorbi de ele. cu amenintari. gluma lui a rupt tacerea. fals. . 2area plictisit si obosit. 0ea tuica dimineata.era si stranie.E cinic. Mai aveam numai o luna pâna la e-amene. fara sa-l privim. 8ar prietenul se dezradacinase. Il întâlneam pâna acum în vacante.

otarât sa sc.. pentru ca amintirile si observatiile mele nu pot ajunge niciodata un romanH Mi-au cerut sa le povestesc capitole dintr-însul. *om da bacalaureatul în toamna. descoperind carti.eatrului 'ational si profesor universitar de literatura franceza.. cum l-a "înteles" pe &orneille dupa ce a citit o monografie asu-pra-i. coplesit de tristete. 8ar parca eu nu stiu ca nu voi scrie niciodata Eomanul adolescentului miop. #parea din nou acel Eobert cu pantaloni scurti. Si atunci. 0ricterian. îngrozit. pareri de moarteH 'u gaseam nici ..va fi reprodusa într-un capitol.Stim. Eram miscat. ..ef de bacalaureat. 2rin ferestruicile desc.. voi stiti cine sunt. . uite-i ca plâng4. jig-nindu-ne tristetea. e-am spus ca însasi aceasta adunare neasteptata si completa ...Eu cred ca vom fi mult mai tristi decât socotim acum. Mângâiau cu privirile odaita. 'e tulbura senzatia unei despartiri . si oc. Eadu si-a aprins o tigara. 'u avea nici unul curajul sa se desparta. încercând cele dintâi colaborari anonime la reviste. . cum a început Eobert sa citeasca frantuzeste. 'umai 6anica îsi pastra calmul. . toti. #m înc. &eilalti rasfoiau distrati un teanc de reviste. lacramând. încercând sa zâmbesc. cu Eadu. Eobert vrea sa ajunga actor pe scena .. ca-i semn rau4. cum memoriza din Musset.'umai sa nu încurci rolurile1 sa reciti la 3niversitate ca un prim-amorez. 8e ce ma simt acum deznadajduit. o etapa di viata noastraH &. fara sa ma întrerupa cu e-clamatii si comentarii. 6ireste.. spunând ca lucrez la partea a doua. atunci.eie.se va raci firesc.. fara sa înteleg pricina. 'e-am amintit atunci. #tunci am vorbit. de o disperata tristeteH. si prietenia noastra .. cum s-a îndragostit de critica lui 6aguet.'u mai cobiti. 8ar eu îl întelegeam si-i zâmbeam pe ascuns. scriind cele dintâi <urnale. *om întâlni fiecare prieteni noi si. 6iecare împrospata un amanunt sters.. #ceasta ne-a suparat si ne-a . pe pat. I-am mintit.ii priveau un raft cu carti.. prietene. 8e ce m-au stapânit. pe doua carti primite în dar de la 8inuK cum împrumuta de la mine 2e 0alzac.5pt ani. pentru totdeauna. cine stie câti vom treceH 8ar ne vom aduna peste cinci ani. 'u scapam prilejul de a-l coplesi cu bârfeli.i de fire1 copilaria si adolescenta noastra sfârsite într-un liceu si o mansarda. Marcu râdea. cu 6urtuneanu au ramas tristi.apuca un colt de masa si-l ciocaneste.. . 2rietenii si-au amintit de pasiunile mele stiintifice. împrumutândule.otarârea de a ma mustra pentru melancolia e-altata în discurs. &ine stie daca în aceasta zi nu se înc. #m tesut fiecare un manunc.'u-mi va fi greu sa ocup o catedra de limba si literatura franceza. poate. Eobert zâmbeste superior.poate ultima din cariera noastra de scolari .ise patrundea tipatul tramvaielor pe bulevarde. . 'e spune ca profesorii de la &onservator i-au prezis cariera fericita. #m povestit crâmpeie din ceea ce scrisesem în caiet.e de opt ani . în ceea ce priveste 3niversitatea.8e câti ani cunoastem noi mansardaH .3ite-i ca plâng.eiat. ca de acum vom lua fiecare alt drum... Eram atât de veseli vorbind. e-am spus. asa cum proiectasem de atâtia ani. M-au întrebat cât am scris din roman. Se facuse seara. blând. se gândea la mama lui moarta. nu vo1 putea face.imbam discutia. 'u vor promova decât prea putini în sesiunea de vara. stim4 ne grabiram a marturisi noi în cor. acum consumate.vec. 'e vedeam iar mici. Multi suntem siguri de corigenta. . din fotografia clasei a I*-a.

*oi pasi la anul la 3niversitate sau voi pierde luni dupa < luni. #m stins lampa si am coborât.... Miezul lui mai ne îmbia în strada. 2entru cea dintâia oara ma înspaimânta gândul ca odaita nu va ramânea întotdeauna a mea. 8e-abia mai pot citi. S' *#E# Iata. mai departe.E. e o simpla criza de melancolie.va fi ultima vara. spre &ismigiu. scara de lemn. si sufletul mi-e tot mai pustiu. una câte una. Si nici aceasta nu trebuie sa ma intereseze. . în ceasurile rafuieliiH Si cu cine ma voi rafuiH Simt cum vara aceasta . si altfel voi privi lumea. care mi-e soarta. fireste. 'u voi mai purta tunica neagra si nu ma vor mai tulbura atâtea marunte ispite. spre Sosea. .sa stiu precis. Ma simt atât de obosit si trist si deprimat. 8ar toate acestea nu trebuie sa ma intereseze acum. &ând ne întâlnim.. S-apoi.. 8ar parca eu nu stiu ca toate acestea le facem pentru ca nu putem face altfelH Si ca nimic din ceea ce traia altadata comun în sufletele noastre nu mai traieste acumH 5 data cu prietenii. dezamagit. #u plecat toti.rebuie sa ma bucur ca am descoperit în Eadu un nou prieten. în racoarea serii. colt dupa colt.. S-apoi. Iar eu le simt cum se duc. fara nadejdea biruintei apropiate. 'u ma gândesc la moarte.. tânguielile si gratuita melancolia. 'e-am urat. pentru ca urasc mult. modest si netrucat de sentimentalism.. 8ar ma gândesc ca j tulburarile sufletului sunt pe sfârsite si ca în curând voi capata alte pri. tainuita.I. 6ireste. pe sub castani. ca si mai înainte.j ratec . Iata. se rup si fâsii din sufletul meu.?@ viri.&um stiu ca a venit vara. E cald si îmi petrec ceasurile prin odai straine.astept câtiva bani si curajul sa plec. 5 privesc. si de fratii care acum sunt departe. ma va lasa corigent.. Stiu ca trebuie sa traiesc mult. &ine stie când voi mai scrie în caietul acestaH *.înabusita tragic în odai cu acoperisuri deja. noptile. am ramas iarasi singur. sunt obosit. noapte buna. cum faceam în celelalte veri. ma oboseste lupta pe care o duc. când prietenii nu ma parasisera si eu nu-i parasisem. si mai stearpa iubirea catre . 8ar eu am strabatut de mult cele din urma fruntarii ale adolescentei. Sunt inutile. *oi fi fericit sa înc.ei pentru totdeauna viata de elev.. care îmi aduc aminte de copilaria mea si de jocurile mele. 'e-am oprit în gradina cu flori.ipul meu tot mai vested. în ceasul acesta. ne laudam si ne întrebam de viitor.EIS. 2oate el nu se va plictisi stând cu mine de vorba.. bacalaureati sau nadajduind tomnateca promovare.ca întotdeauna . Ma plictiseste si ma sugruma finalul acesta ce-si prelungeste?@K pervers agonia.definitive. .8e acum nu-mi voi mai scrie "memorii" false pentru uzul vointei mele. înteleg. ce curios pare. #s putea gândi cu luare-aminte la atâtia ani irositi si la c. .ii. #cum stau aici. Mi-am parasit prietenii si ei m-au parasit. 'u sunt trist si nu reflectez cu amaraciune la acest sarman sfârsit de cariera scolara. fericiti. o masor cu oc.. 8e când nu ne mai adunaseram opt baieti în mansarda mea. asteptând noi e-amene.i. tacuti. &i e-amenul de bacalaureat. râdem. &ând se va sfârsiH &e oglindiri voi pastra eu în oc. o caut. iarasi singur. *anciu. si la lentilele mele tot mai dureroase. &origent . 8ar adevarul e altul. unul altuia. #s vrea Y cu orice risc .

si temerile.. iar eu îi privesc.. Si câta amaraciune îmi va întuneca sufletul.. si eu nu stiu daca am raspuns celor ce sufletul meu ma întreaba.. Si iarasi ma întreb asupra celor optsprezece ani pe care i-am risipit. obosita. zicându-mi1 ^ ce frumoasa e viata4 Si apoi ma întreb. si îl vor înc. Sunt obosit si trist. dar simt tortura luptei si jarul fierului ce ma despica.rebuie sa mi-l sc. #tâtia ani si atâtea îndurari. 8isperarea muta. Si durerea pe care am încercat-o în amurgurile acestea.imb iarasi. si fiecare poarta alta luna sau alt an...rebuie sa ma sc.ii îmi vor cuprinde soarele. sa ploua zile dupa zile.. Si toate rândurile dintrun caiet pe sfârsite. 8ar socotelile cu adolescenta mea le voi face.. Ies numai noaptea si ma feresc de trecatori. din adâncuri. #m ramas sa sfârsesc singur lupta.. alaturi de atâtea nadejdi.imbH . Si eu strain.. Eecitesc caietele de amintiri.ine.rebuie . Si prietenii mei. 'iciodata nu m-am simtit mai departat de mine însumi. Si iarasi ajung acasa.. si lacrimile meleH Simt ca tot ce am crezut pâna acum fumegaK ca tot ce-am facut se naruieK ca tot ce-am vietuit a fost vis. de viata. si sa ma privesc în oglinda fara sa ma recunoscH 'u stiu nimic. atât de sc. si trec din încapere în încapere. &u adevarat. Si ma voi surprinde sc.. *oi mai întâlni prieteniH *a trebui sa ma sc. si câte rani se vor desc.iar adolescenta aceasta în care am vietuit. si sunt singur în casa aceasta. si oc.oameni. &ât de putin vreau acum. 8e ce am vrut sa ramân singurH 8e ce nu e acum nimeni lânga mineH 'imeni.ii nu lovesc decât vedenii. sa arunc zdrentele lumii acesteia de care eu de mult m-am despartit si de care ma târau lanturi mesc. &uvinte ce amutesc sufletul. Si ma întreb cum am sa ajung la 3niversitate. . multimi. stapâna va pieri într-o dimineataK iar eu voi uita noptile din vara cu arsita si tristeti. *ara. Si atâtea din dorintele care ma înfrâng acum... nimeni... invidiind fericirile altora. Si asa trec ceasuri.. m-am balacit si m-am revoltat acum o voi lasa în urma.imbH . aproape fara lupta. rafuiala va fi dureroasa. "personagiile".rebuie sa ma pogor în strada si sa întind bratele.ide..imbat. cu suflet proaspat.imbate. trist. si gândul se coboara tot mai adânc. culegând ajutor si dragosteH . &ât de departe mi se par vremurile. Stiu eu cine va biruiH Se sfârsesc însemnarile adolescentei. 8ar parca stiu eu de scriu acum adevarulH. daca eu stiu pentru ce vie-j tuiesc. asteptând s-o cunosc. 'u stiu cu cine lupt. si eu ramân tot mai singur. 3nde sunt acum toate umbrele acesteaH 3nde sunt vrerile. &ând voi cuteza sa-mi scriu romanulH Se sfârsesc caiete dupa caiete.. si ratacesc pe bulevarde. îmi voi aminti noptile pe care le încep în &ismigiu.&e-mi lipsesteH &e-mi lipsesteH.iar fata de mine. Si c. 8e ce ma napadesc amintirileH Si de ce ma învaluie noaptea de vara cu tânguiri de greieri si asfintit de patimiH Si nu mai am deloc puteri în mineH Si sufletul meu e cu adevarat naruitH .. *a trebui sa trec si starea aceasta. si ani multi sa rasfira. totusi. si colind &ismigiul.. Ma prefaceam prea vesel si ma ascundeam c. 'u pot sa învat. Si e tot mai cald. Si patimesc.?@grea de amintiri. ca sa-mi însusesc altele.ide ca într-un ulcior. Si atâtea c. 'u stiu ce va fi cu mine dincolo. Sunt ispitit sa ma întristez. si inima mi se strânge de teama.. Mi-e teama de mine..ipuri pe care nu le voi mai vedea. simtindu-ma singur.. privindu-mi pasii goi si tristi pe alei. atâtea obiceiuri pe care le voi uita. #s vrea sa ploua. ca sa patrund în grupuri de tineri parosi si îngâmfati. si dusmanii rasar din mine. 'u stiu. Mi-e teama sa nu renunt la mine. 2asii ma duc orbi în seara si oc.

înnoirile. c. în ceasuri de grele tristeti. sub i arsita unor îndoieli ce-mi sfâsie sufletul si-mi împrastie vrerile. noptile istovite lânga volumele cu scoarte rosii dini "0ibliot.ipuirea formele pe care neîncetat le-a cunoscut sufletul meu. câteodata. I de iarna. împlinit si.imia si insectele îmi odi. #u trecut de mult timpurile când c. totusi. intim . nu mai ma multumesc.ilosop. scriind acestea. 'u am urmarit . si crezând ca ies din adolescenta. c. citesc pagini. nu g.. nu l-ar întelege.imbari. 8e aceea.de ani. Eroul ar aparea vesnic .eltuite resemnat în lecturi?@?@ inactuale.. 8in toate acele saptamâni de toamna. ma întreb1 oare ar putea cineva construi un roman asa cum l-am înteles eu. Stiui numai ca ele se precipita acum. Sc.ot ce am scris în cinci sute de pagini ar încapea în câteva capitoleH #m adunat mereu tot mai putine date asupra celorlalti.cu care sa ma I contopesc . &it de departe sunt înca de un roman. #u trecut si tim-î purile lui 6eli.otarât sa nu mai scriu în <urnal. a golului... 5. 8ar rezultatele saptamânilor mele sunt evidente.e>ue de 2.. fara nici o disperare.el nu-si mai are nici un rost. însa. 8aca l-ar citi cineva. 'u mai cred în ele..fara "roman" ..inuit de j sentimentul absentei unor lucruri despre care nu stiu nimic. E dureros. 'u voi izbuti. îl desc. &um sa lamuresc euT Simt ca îmi lipseste ceva adânc. zilele sfârsite inocent în fata Io. fara sa izbutesc. de plina criza. *I. înteleg atât deB putin din toate aceste lumini si umbre ce-mi brazdeaza sufletul. s-au depus înlauntrul meu "fapte" noi.. 8ar. #cum.sa-mi câstig prieteniH &eea ce înteleg eu acum îmi îndurereaza fiinta pâna la maduva 5are am ajuns atât de neputincios. de mult stiuteH M-am .ie scientifi>ue". aproape fara sa iau în seama. Eu ma simt altu0 . pe care eu le socoteam inutile. M# & #. adaug. a rastimpuri tot mai mari.. depasirile meleB sunt întovarasite de acea constiinta a absentei. ca o rasfrângere completa si reala a adolescentei mele.imbari de temelii s-au înfaptuit în suflet. încercam sa ma patrund si sa ma înteleg pe jfline.inuiesc altfel de întrebari. a adolescentei noastreH Eu am vrut sa scriu o carte care sa fie m primul rând o justificare a întregii vieti launtrice pe care am vietuit-o în marginea scolii. ca acum un an. pentru ca . si. Stiu ca nu le îndura ado-l lescentii care au patinat dincolo fara nici un soc. cât as vrea sa stiu daca atunci sufieru-mi va îngadui sa plâng. în anii de criza. &eea ce pretuiam mai înainte privesc acum cu nepasare.si nici nu se poate urmari decât cu înc.K oare caietele mele ar putea alcatui un "roman"H .j calului cu tritoni.i-f cesc procedeele. sigur. în adolescenta. as fi avut un tovaras. ca împlinirile.otarât altul. masiv..4 cât mi-e ! de greu sa scriu ceea ce nu am învatat din cartiK nu aflu cuvinte.e 8antec si /aecPel. încât o noapte de vara sa ma de trame într-atâtH &ât as vrea sa stiu ce voi simti si voi gândi eu în vara viitoare. 8ar ma aflu singur. 8ar pentru cine marturisirile acestea. Sîj banuiesc ca toata aceasta nedumerire va pieri în curând si ca negura4 care-mi oboseste sufletul se va risipiK atunci voi întelege necesitate_K tuturor acestor sc.3EI E 8ar numai aceasta e lumeaH 8e câteva zile ma c. Ma înspaimânt de câte ori frunzaresc <urnalul.I'# *Z'. 'u mai culeg material într-însul si nu fac e-ercitii de romancier precoce.id. Eomanul adolescentului miop nu va fi niciodata scrifl &um as putea nota mobilitatea ciudata a sufletuluiH Iar daca as izbuti. &um sa le spun altfelB decât "fapte"H M-am desteptat îmbogatit.neau creierul.

iar daca as ajunge vreodata calugar. totusi.iar. #m citit marturisirile sfintilor cum citeam marturisirile oamenilor1 din curiozitate. #cum simt ca si stiinta. de siguranta unei dogme. o confesiune personala. orice 0iserica îmi repugna. #ceasta e totK si e mult. 'u pot accepta credinta în 8umnezeu. în 0iserica. pe care nu o pot întelege si e-plica. Mi se pare ridicol sa accept. 'erecunoscându-ma în atâtea din paginile caietelor. Si. a romanului adolescentei.. Si ma cuprinde ciuda gândind aceasta. ma înfurie.otarârea mea de a nu contraface realitatea e sau nu literara. 8e câte ori vreau sa aflu cu adevarat. înainte. 'u-mi recunosc sufletul de acum în nici unul din "capitolele" triste ale <urnalului. ma simt atât de tulburat. ma înabusa marginile pe care eu le socoteam generoase. atât de contradictoriu. pentru ca mi-e teama sa nu ma conving din autosugestie. absurditati biblice si grozavii catolice. 2roblema pe care predarea totala o solutioneaza. 8ar nu înteleg mistica. ma simt nemultumit. #s repeta de un nesfârsit numar de ori1 numai atât. din dorinta convingerii. Si iarasi. '-as putea raspunde pentru ce m-am . as pastra în biblioteca rafturile naturalistilor si colectiile erotice. însa. 'u stiu de ce invidiez soarta adolescentilor catolici. îngâmfat. prin faptul ca te consuma si te înstreineaza.iele launtrice. Sunt linistit si odi. înteleg. oricum. totusi. R 8ar eu am început prin a însemna starea sufleteasca. g. e un] simplu opium. renuntarea mea de a mai scrie când m-am convins de ridicolul eroului. a nemultumirii totale. de naufragiat. a nostalgiei.. pentru ca nu înteleg cine îmi aduce mie siguranta convingerii.nit. 'u ma pot apropia efectiv de du. totusi. dupa cum m-am convins ca nu sunt EeligiaH M-am apropiat de mistica în diletant. petrecuta în riguros e-amen interior. atât de noua si de intensa.nit. ?@argi. numai atâtH. Si. dupa atâta truda stiintifica. când cartile îsi pierd savoarea. #rd de dorul unui adevar unic si pur. iar tristetea ameninta sa ajunga disperare.contradictoriu. 8ar.id" infailibil. 8ar daca toate acestea nu sunt 0iserica.. 'u e vorba de o nemultumire trecatoare. 5rice dogma. 'u stiu de ce am ciuda pe munca mea stiintifica. Ma întreb cum am ajuns aici1 la marea mea întrebare. anul !+$9H 6ireste ca nu. cauzele. eu voiam romanul meu o carte de viata efectiva. Sunt convins ca `-M împlinit întotdeauna spontan si nedisciplinatK de aceea nu pot fi aspi=a fata de putinatatea rezultatelor sale efective. &artile te silesc sa-ti pierzi inteligent timpul..icindu-ma pe alocuri ridicol. aceasta atitudine fatisa . o rafuiala.. Si m-am întrebat daca retusând personajul <urnalului meu as mai ramâne în realitate. 'ici nu stiu daca ceea ce îmi lipseste e credinta. ca orice lectura care nu te zdruncina. daca .otarât sa scriu eu numai o asemenea carte asupra adolescentei.ul sfintilor. Si. Mi-a fost teama ca cititorii nu vor accepta necesitatea ridicolului adolescentei. si istoria. a mediocritatii. m-am staruit sa amân problemele stiintifice pentru 3niversitate si sa ma multumesc acum cu istoria. stiu acum atât de putine lucruri esentiale. în Sfinti. Sunt convins ca drumul pe care lam luat se va opri în fata unui punct mort. insultat c.. 8ar istoria. Mi-am spus1 adolescentul dintr-un roman trebuie sa fie numaidecât cel din iceul "Spiru /aret". într-o seara. m-am întrebat daca as putea construi pentru roman un personaj atât de stânjenitor. si filozofia sunt inutile. Simt numai insuficienta vietii . aceasta pierdere inteligenta nu e mai putin absurda. a unui "g. 8e câte ori gândesc cuvântul acesta1 credinta. în Mântuitor. iar nu din evidenta adevarurilor. #m ramas întotdeauna un curios neodi. desi m-am convins demult ca mistica nu trebuie înteleasa. alaturi de necesitatea eroismului. de nesatisfacut.

nu stiu de la cine. 8e ce s-au naruit toate acestea dintr-o data. fara nici o cauza reala.ruda mea nu va lamuri nimic. #m iesit din mine ca sa pasesc mai departe. &eea ce nu m-a înspaimântat destul ca sa recitesc pe vacanta cartile ultimilor patru ani de liceu. #stazi am simtit imediat si dureros nemultumirea de mine si de munca mea. în loc sa ma multumeasca. Mi se parea ca îmi lipseste constiinta rostului acestor carti si acestor nazuinte.m-am întrebat1 b#tât am vazut eu din viataH" 'u ma mai lega nimic de cartile si de nazuintele care ma entuziasmau pâna atunci. nu pot sa le cred. asteptând rezultatul. si din pricina unor întrebari stupide. 8easupra tuturor ipotezelor si e-plicatiilor va ramâne faptulK pe mine ma clatina vânturile. nu stiu pentru cât timp si aproape nu stiu datorita caror împrejurari. disperat. si iarasi înaltat. si lasat iar în suflet.. as înc. Iar eu banuiesc ca m-as putea e-plica mai bine daci mi-as înfige pumnii în tâmple. si nimic nu înteleg.ii si mi-as jura sa nu mR ridic de la masa pâna ce nu gasesc cea dintâi solutie vrednica de a i tinuta în seama. 2e mine ma nelinisteste noua viziune pe care o capat. ma copleseste cu acel sentiment al absenteiH &e-mi lipsesteH *iata mea launtrica de pâna acum. prea departeH Eatacesc tot mai mult calea pe care voiam s-o pastrez în aceste pagini. însa.. însa. e perfect inutil. #u început atunci zilele de neliniste pentru bacalaureat. Si eu. filozofia. #cum.ma multumea.. #m încercat sa precizez ceea ce trebuia sa stiu si ceea ce stiam. sfârsita în ceasul acestaH . sufletul meu de totdeaunaH 2oate sunt rupt din preocuparile mele. care m-au departat de cartile cu stiinta. 'u sunt un mistic si nici nu sunt un ateu satanic. 2asii acestia îi împlineam cu fiecare carte citita. aceasta nu e o e-plicatie. multumi si epuiza viataH. 8ar lucrul acesta. #tunci de ce scufundarea brusca petrecuta zilele acestea. valorile mele. 8ar oare.3 Emotii mediocre la e-amenul de corigenta. cel putin acum. 8ar. învataseram matematica. rosturile mele. *II. &eea ce am scris asupra credintei este atât de putin limpede. istoria sunt inutileH &ât de departate mi s-ar parea acum. a teza am rezolvat toate problemele. 2resimt ca întreaga mea viata launtrica se va darui. 8e ce astazi întrecerea e atât de evidenta si. cinic. cu fiecare durere refulata. #daug. fara nici o crizaH 2oate eu lucrasem pe nisip. M-am întrecutK aceasta e sigur. înca. Si nu stiu nimic alt. sunt nelinistitb?@ daca credinta înseamna altcevaH 8aca eu nu am ajuns înca a dibui tâlcul credintei si iau superstitia înspaimântata în locul unui fapt sublim de care ma aflu. 8ar de ce sa le numesc ale meleH Sunt izvorâte din necesitatile organice sufletului meuH Sunt cu adevarat sufletul meu autentic. &uiH 'u pot sa ma gândesc la 0iserica. Eu gândesc si acum aceleasi laude asupra cartilor cu stiinta. dupa trei ani. 0#&# #3EE#. atunci. 2resimt ca se vor petrece altceva decât simple e-periente în marginea unei carti sau a unui om aflat din carti. atât de putin lamuritor.ide oc. poate adunasem material inutil. &ând m-am întrebat1 "#ceasta e viataH " . si Marcu raspuj dem prompt. ma întristeaza. *anciu biruise.. e-act. &um as putea. 2oate am îndurat prea multe e-periente direct personale. stiinta. viziunile mele. cum nu adaugam mai înainte1 dar cartile a-cestea îmi vor cuprinde. Scriam . ajunge la IisusH Iata ce simt1 ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. 'e-am întors acasa fara bucurii mari. în vara au cazut multi.

subiectele pe o lista. vinete. 'e-am întors acasa fericiti. Si Marcu raspundea sen-tentiind1 . începuse toamna. în orasul meu.. pasionati si cinici. si ulitele brune.8e ce nu mai sunt si eu în liceu. fara carti si fara fise. &adeau frunzele si fructe de castan salbatec cadeau. 8ar Marcu si ceilalti fagaduisera ca vor veni. a fiselor. ce cauta pe fratele meu. evitând bulevardele cu tramvaie si trecatori grabiti. Ma întâlneam cu Marcu. M-am linistit de cum am început sa scriu. atunci. #m plecat fara sapca si fara geanta. Ma desteptam în zori si cercetam manuale aspre si seci. iar lista era fara sfârsit. 'u mai ma recunosteam. Si."#cum e seara.. #m asteptat sa se apropie ziua oralului fara nici o emotie. ziua de e-amen a fiecarei serii. a rasfoirilor nervoase. polemizând în biologie si literatura. socotindu-ne studenti. Ma descopeream erou. de la primul e-amen din vara. parerea de rau cu care o studenta în medicina. fara sa ma gândesc la nimic. Mi-am amintit si m-au tulburat alte scene si cuvinte aproape uitate. 'e umileau diminetile prea senine si parcurile dezmortindu-se proaspete din ploaie. Simteam cum îmi scad puterile. #m plecat dupa ce ma sarutat mama si mi-a facut cruce pe frunte si a aprins candela. 8ar ne surprin-deam. #m fost cuprinsi. plictisit. planuK ind ani de munca universitara.isesem niciodata în liceu. la acelasi ceas de dimineata. au trecut. 2aseam alene. orasul torturat si trist sub frunze. dezgustat. si el singur geografia. frigurile asteptarilor înainte de teza au trecut. peste un ceas. fara sa doresc nimic. înscrierea la bacalaureat cu ta-a scumpa. ascultând prin ferestruici orasul revarsându-se catre câmpurile toamnei. Eezultatul e-amenului de corigenta. de febra nestapânita a lecturilor pripite. ^ 5coleam curtea. #ceasta s-a petrecut întotdeauna. la mine în mansarda. pe care nu le desc. învatam dureros. de la alte licee. si trotuarele erau curate. ca sa afle rezultatul. 'u cunosteam pe nimeni din seria mea. 'u eram emotionat. iar dupa-amiaza am pregatit versiunea franceza.. '-am putut sfârsi cornul. în sala prea mare si prea rece pentru sângele nostru înspaimântat1 arn fost rânduiti fiecare în câte o banca. 'i s-a fi-at. se risipesc miresme de ploaie. în sufletul meu. '-am putut goli ceasca cu cafea neagra. fara nici un rost.. pagaduiam toti lui Marcu glume antisemite. a rastimpuri as fi strigat1 "Sa treaca4 Sa treaca. Si iarasi nu gaseam puterea de a ma batjocori ca sunt melancolic.. m-am surprins calm. în fata marelui fapt. Eram liberi trei zile. Munceam cu un suflet si un creier strain. cum ma voi pravali daca nu uit totul pâna ce scap. Mi-am amintit si m-a tulburat. pentru ca citeam carti nesuferite în început blând de toamna. pe liste albe si oficiale. ca sa învatam. eu la greaca. . Seara ne întâlneam din nou si rataceam mult. am tradus un paragraf din Seneca filozoful. iar nu amanuntele pe care oricine le poate memora din carti. el o geografie. instinctiv îndârjit. a sublinierilor cu creion rosu. Eram toti admisi la oral. 2aseam în . si pe noi ne ispiteau nostalgii bucurestene. si timpul meu prea scurt.. 8oi profesori necunoscuti si grabiti ne-au dictat subiectul. # doua zi. el la medicina. mi-a spus1 . &âtiva candidati. rasfoiau carti din g. Eu am învatat fizica singur. cu pietre reci si case albe. #m râs pe strazi.iozdane pline. acum..5vreiul în veci nu piere4. e cald. si vointa mea îndoielnica." 8ar ma linisteam si paseam înainte. deodata. 8ar azi dimineata era senin si rece. #m ajuns în curtea larga printre cei dintâi.. Mi-am spus ca la bacalaureat se va cerceta cultura generala. Eu luam o fizica. 3itam cu încapatânare cele ce mi-au povestit colegii. #s fi vrut sa alung tot undeva. a memorizarilor. si sa pasesc eroic.

prea calm. #m luatpatru. M-am surprins înciudat ca lipsea catedra.curtea larga. Eram calm. profesorul m-a socotit. -0ine.Stii ceva despre elH . . fireste. a geografie n-am stiut sa spun flora versantului nord-estic al Muntilor #puseni.Multumesc.itit amar umilinta. papagal premiant si mi-?@. Eu eram palid si îmi torturam oc. 8ar a cazut?@ singur în cursa.Stii e-emple din le-icul bizantinH 5 întrebare stupida. anii petrecuti în laboratorul de fiziologie al &asei Scoalelor. trebuia sa le înveti pâna la capat.emati în coridorul întunecat. &u dumneata am sfârsit. în clasa navalise prea multa lumina. a raspunsK dar a confundat. colectiile de insecte. Ma pasiona întrebareaK faceam eforturi de memorie.. am raspuns tot ce m-au întrebat. nu-ti admir decât o mediocra încapatânare. . unul lânga altul.din sadism . 2rofesorii s-au asezat pe scaune.m. Mi-am amintit lecturile mele stiintifice.elarii. . #m raspuns la istorie ceea ce dorea curiozitatea banuitoare a profesorului1 relatiile lui 2etru Musat cu polonii. #m rosit. de atentie. Mi-a socotit memoria proasta. Miop si suparat. 8upa un ceas. 8ar n-am putut face nimic. pentru ca întelegeam pe Eminescu si i-am interpretat mai bine decât se astepta începutul Scrisorii I. 8ar profesorul nu era multumit. de logica. ca pentru nota cinci. *ecinul meu nu avu noroc. #m început cu limba si literatura româna..incult ...pe el. la limba franceza. *ecinii mei stiau atâtea numiri de râuri si munti. trist. . Mi-era ciuda ca profesorul .nu discuta decât despre sinonime si omonime sau ne punea sa rezumam &idul. întrebat.4 cercetându-ma pe mine. ale caror raspunsuri nu se pot memora. 2rima izbânda îmi daduse curaj. îmi priveam tovarasii1 tremurau. *ecinul lui tremura. . furios. M-a întrerupt. '-am stiut nici afluentii &risului #lb. 2oate e evreu. am fost c.. Eram umilit. fara sa banuiasca acele nopti parfumate când citeam pe Sincai si fara sa stie ca descoperisem de curând la un anticar Istoria filologiei române a lui Seineanu. cu buzele albe. dar stiam.8aca te-ai apucat sa le înveti. #ceasta a bucurat pe al treilea vecin." #s fi vrut sa-l provoc . #s fi vrut sa-i spun1 "&eH.imie. ca un perfect papagal. pe care . 2errier si 6abre. a pus alte întrebari.&e domn român s-a înecat în 8âmbovitaH #ceasta o stia ultimul din serie. . M-a întrebat din istoricii ardeleni. raspundeam. cu tâmplele supte. zâmbind la rastimpuri prezumtios. #ltminteri.Stii ceva despre originile poeziei populareH I-am spus ce stiam. 8e ce îl persecuta atâtH g. Sfârsisem. .# fost domn al Munteniei.Spune-mi evolutia aparatului digestiv de la ec. Mi-am îng. incult si îngâmfat profesor al unei stiinte culese din manualele elementare . . . încet.2oti sa-mi spui evolutia sufi-elorH 0aiatul privea în gol. 'oi.la o discutie de filozofie biologica.2e unde intra 'icolae Mavrocordat în 0ucuresti când venea din MoldovaH cH .. îl vedeam ca se opreste cfl greu sa nu ridice degetul. într-o banca lunga. cu gândurile straine de e-amen si de comisia care întârzia sa se adune.inoderme pâna la om. încet. #m raspuns poate prea prompt si încruntat. a fizica si c.*lad înecatul.profesorul l-a sarit. cu gâturile reci. volumele lui 0re. .iceam ca se întreaba ceilalti.

2e mine ma întristau clasele în care peste putin timp nu voi i mai zari nici o fata cunoscuta. cei tâmpi. Sunt aproape sigur trecut.. Soarele se iveste din nou.#m plecat fara nici o bucurie. Eu n-am vazut selectia despre care ni se vorbeste. mediocritate.. 5 viata se înc.. M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. însusirile mele n-au fost rasplatite. Si de aceea scriu în caiet1 ca sa nu uit durerea din ziua e-amenului meu. # început sa ploua1 greu. Si nu simt nici o bucurie. la franceza romantismul. în orice caz. si ma simt ispitit sa plâng. 'u l-am scris si ma apasa viata mea si viata adolescentului pe care -l-as oglindi în roman. . de acel roman pe care nu l-am scris.imbat. *oi rasfoi mai târziu caietul si. M-au socotit naiv. nostalgii..... luam cea mai mare nota. poate. 8espartiti.. &um as fi putut iscodi în lumea aceasta un conflict ?@^ care sa duca la un romanH. Mai vreau sa scriu numai câteva pagini. nu-mi va mai fi prieten. printr-o întâmplare. asa cum îmi fagaduisem. Ma doare ca n-a trecut Si Marcu. 'u l-am scris. 8aca ma întrebau altceva.Iata ca încep rasplatirile. fara sa alerg pe strazi. 'u înteleg nimic din tot ce vietuieste acum în jurul meu.ide. e raspun-deam pripit. #m povestit prietenilor furia mea cu profesorul de naturale. toata absurditatea bacalaureatului.. când eu ma simt atât de sc.. E toamna afara sau e toamna în mansarda meaH. .i tulburi. 2e noi ne legau creierele.. tara sa tip. ma c.inuie atâtea fapte care trebuie spuse. 6I'# #m scapat. Ma obs`l deaza romanul. 2enibil. Si ma simt înca legat de adolescenta mea. sase. *oi dovedi cu atâtea pilde ca trec cei norocosi.. am scapat4. &aietul acesta e înca un caiet de adolescent. Si nu stiuj cum sa-l scriu si nu pot sa-l scriu. si asta ma doareK mult.. Eram cu totii contururi.. &âteodata ridicoli.. rece.. pentru ca nu puteam descoperi în mine si în ceilalti un roman. si apoi sa-l sfârsesc. Si cinciul e bun. iar la geografie originile geologice ale muntilor. cei favorizati. 8aca ma întreba la naturale insectele. 8e acum. media.. 8aca voi promova.ca pâna acum . #m trecut singurul din seria liceului nostru. Ma întrebau profesorii. #m facut.. si dulapurile cu carti din care atât am citit. Si ma întrista portarul.. 2acatele mele n-au fost surprinse. cu oc. monoton. #m avut noroc. 8aca nu voi treceH. Scriu cu greu. am avut si nenoroc.. pe un colt de zid.. nu sufletele. cine stie daca nu ne vom uitaH. Mi-am citit numele pe lista. câteodata eroici. &ine stie ce viata începe în zilele acestea de toamna. pentru totdeauna. în roman. de strain. *III. 'u vreau sa ma gândesc la 3niversitate. voi promova mediocru. si orga marunta -"ascunsa sub scara. 2rietenii m-au sarutat. poate luam la toate "insuficient". M-am plimbat iarasi prin curtea larga. ma întrebau elevii asupra bacalaureatului.. sa alerg. voi culege toate stupiditatile.. de gânduri noi1 3niversitatea. îmi da. daca îl voi scrie vreodata. Ma simt furat de noi desfatari.. ? nu-l voi rasfoi . &ine ar putea întelege tristetea salbatica a acestui sfârsit pentru totdeaunaH... mult.singur. cu platani ca în zilele e-amenului. sa râdH.

E singurul mijloc de a surprinde realitatea. pe bulevard. si nu pot munci.ei <urnalul în aceasta zi de toamna. prea alba. &urtea îmi era prietena. toamna. 8e acum va trebui sa muncesc mult. .. . citeam.ei. #m venit acasa. pentru ca ma arde dorul de a începe c. 8ar nu cutezam sa vorbesc colegilor care se asezau în bancile din fund si-mi priveau banuitori lentilele si zâmbetul. singur. 8intr-o mansarda iubesti întotdeauna ploaia. toamna. înalt. însângerata. care se asezau în bancile din fata si nu ma priveau deloc. Daream prea multe studente. Si mi-erau toti dragi. prea calda. note. S6ZESI. ma desfâtam. .ufele mari de liliac se umileau în soare. 2aseam sfielnic si stânjenit de privirile celorlalti. de draga. în amfiteatrul "Maiorescu".. Si zâmbeam. &artea mea nu va fi un roman. m-am . îmi musc bu zele..iar azi Eomanul adolescentului miop.otarât1 greaca n-am s-o învat acum. '-am stiut si nj m-am întrebat. #stazi am colindat câmpurile cu miros de toamna. singura. Eu am sa scriu Eomanul adolescentului miop. S-ar fi spus ca asteptam un fapt de mult fagaduit. <os. .iei. sa-nj istovesc crunt anii tineretii. . #tunci am . . Simteam cum cresc în mine nadejdi si doruri. #m sc. 2loua. *olumul II A. înciudat de amurgul prea sângeriu si de mâna vecinei mele.#38E#M3SB !+$C A2#E. ei îmi sunt tovarasi. Ma încruntam ca sa prind curaj. 6lori de tufanica ma ispiteau. #m plâns ca un adolescenta lânga un copac. si toate mi se pareau frumoase. #s fi vrut sa nu ma descopere nimeni. &asa mi se parea atât de buna. #steptam. si deasupra mea. 8ar am sa-l scriu ca un <urnal al autorului. Eezemat de zid.itat cele dintâi capitole. Ma lovesc. treceau oameni care nu ne cunosteau !%: profesorii. descoperind un colt albastru de cer. #m revazut atâtea lucruri. ascultat lânga fereastra. *oi scrie1 "2entru ca am ramas singur.. ploua.Soarele se întuneca. ploua.na.E# IB F.. Si nu stiam ce astept. Se sfârseste. &erul era înalt. 'u cutezam sa vorbesc colegelor.ândul acesta stupid ma împiedica sa înteleg elogiul filozofiei ca . firesc si dramatic.&el dintâi curs. sc.ite pentru roman.recusera acele nopti tulburate de gramatica greaca. si le socoteam asemenea /=pot.." Sunt fericit ca în gradina ploua. îmi spuneam1 nu e asa ca acestia sunt cei mai frumosi aniH Si nu stiam daca trebuie sa-i stapânesc sau sa-i las sa ma stapâneasca.otarât sa încep c. pe coridorul ce ducea la secretariat. ci comentarii.iar acum romanul. bulevardele reci.. Eu îmi cumparasem carti multe dupa bacalaureat. "&ea dintâi toamna" gândeam eu. Si nu pot munci. sa muncesc fara odi. si gândeam de-acum... ca în dupa-amiT zile copilariei. si cum se iscodesc nelinisti..2loua. trista.. *reau sa înc. 8E&5E &astanii erau umezi dupa ploaie.rebuia sa-mi gasesc prieteni noi.. în mansarda. într-o dimineata dureros de senina m-am coborât din mansarda... Mansarda mea a ramas aceeasi1 blânda. îl înc. ci eu sa-i descopar pe toti.

paream mai degraba un zugrav german. clar. . lânga ferestre.. Era înscris la .izând si desc. 0ibi nu-mi raspundea.8aca n-au citit pe /egel.. # fost la #tena. . . ..orâte. 'u aveam noroc.ii în toamna.. &ei care stau în bancile din fund sopteau ca e un convertit. sufletul se tulbura. 8omnul vorbea rar. la Sofia.. Mai întâlneam o fata bruna. 2erec. 8iscuta cu oricine filozofia !%7 germana si feminismul. obositor de clar si de rar. 3n student basarabean.eama 0ibi. ploua.8ar mata de unde stiiH .otul se rafuia. 8e arunci o salutam umilit.. #veam bani multi si-mi cumparam carti scumpe. &ea dintâi dovada ca adolescenta mea era definitiv înc. trist. 'imeni nu stia mai mult. în fata unei usi. Ma întâlneam si cu o studenta cârna. indiscret. de-acum.eiata1 nu mai scriam <urnal. parul adunat salbatec deasupra cefei palide.ipuri.otarârile adolescentei.rupurile. 8rept si 6ilozofie. #vea un început de fraza foarte ciudat1 "Ma rog. 3nul. 8e atunci îmi zâmbea.". 8ar de ce îi spuneam eu 0ibiH. 8imineata. apoi rosu. 8e ce ma întristau . #ltul. liniate. trist.Sa fie sanatoasa. perec. si globurile galbene rasareau în seara. # rosit. a sfârsitul orei. am lovit o duduie care m-a privit enervata. #m surprins-o într-o zi citind un caiet cu versuri. dispretuiau studentii sfiosi sau studentele cu roc. 6ratele meu a încercat sa glumeasca1 studentii sunt poeti si bo. sprâncenele încruntate. #m surprins un crâmpei de convorbire. &astanii îmbatrâneau cu o toamna si iedera ruginea printre ferestre. însa. lânga ziduri. gândeam. S-a împrietenit cu un evreu care iubea o evreica frumoasa. dar o iubea. #m fost palid. sufletul mi-era clar. #veau urec. Era urât. 6runtile descoperite. seara. &oboram scarile. Si toamna ploua. Sub palaria mare. apoi palid.eologie. duduile îsi potoleau enervarea înc. cu parul retezat pe frunte.. în suflet.rupurile întotdeauna râdK perec. înalt.ii prea lungi.izând genti suspecte. catre vecin.. .. tainuit. Seara. Erau si dudui care luau note. aproape c.ile tac întotdeauna.. 'u pierdea nici un curs si îsi transcria notele în caiete mari. I ma accepti ori nu ma acceptiH" 6eminista dispretuia studentele frumoase si studentii inculti. #m aflat mai târziu ca pe duduie o c. Ma obisnuisem. 2e coridoare. 2e coridor. balai. &ea dintâi sc. 'u-mi întâlneam colegii din liceu la nici un curs. "Ei doar înteleg ca totul nu e decât o gluma". iar eu o salutam. cu oc.i si grupuri. #m înteles aceasta când marturisea basarabeanului1 "E asa de inteligenta4.el.Strazile erau tot mai reci... prea mare si prea neagra. cu câteva c. 5 purtam numai în ploaie. la 2aris.ile.Eu. întarite în ceasuri tulburiH.ile mari. si nu scrisesem niciodata versuri. obrajii rezemati în pumn.. domnule. spatos. care vorbea blajin si învata cuvinte latinesti pâna ce începea cursul. 8e ce mi-am uitat visurile care înfloreau si se alungau în somn nelinistitH..suprema încoronare a activitatii pamântenilor. care citea carti de filozofie germana si se mândrea cu feminismul. &âteodata venea însotita de un tânar palid si firav. 8ar eu aveam mansarda.. zidurile tot mai mo. nu-s buni de nimic4 -DauH.. . Daream tineri cu atitudini de gânditori la congres.emi. Ma stânjenea palaria. . sunt feminista. .imbare1 mi-au fost simpatici sentimentalii. 5 alta dovada1 ceream si capatam bani pe cele ce publicam.

. si a plecatK la 3niversitate.i banuitori si ciorapi patati de noroi. rodnica si avântata. daca cercul ar e-ista.. cu pasi moi.oamna.. a trecut. #m început sa uit împrejurarile în care am cunoscut pe doctorandul cu fruntea lata. urcase treptele de lemn si ciocanea la usa. pe covoare blânde. Si nu-mi îngaduiam sa fiu trist.6ireste. asteptam pe coridorul cu ferestre largi. 8upa doua ceasuri desc. undeva. fericiti..oamna am sfârsit-o singur.. un parinte al sufletului meu de adolescentH. intime. cumparase dosare si . întâlneam studenti de la . Si.E E .eiata. oare. grupuri la camin. întorcându-ma singur. .iceam odai calde. la cantine. la decanat. ce de carti.. 8octorandul îsi musca buzele de nerabdare. o întrunire si nu gasea sala. obtinuse cei dintâi bani de la batrân. #cum. # multumit. cu zâmbet nervos în coltul buzelor subtiri. #ducea o geanta încarcata. socoti volumul aerului din odaie... Medi-?@ cinist.Mai mult de doua ceasuri.idem ferestrele. mi-a pierit sfiiciunea. si am plecat amândoi la directorul liceului. . 2EESE8I'. M-am îmbracat. înca. Mi-a spus de tot ce facuse dupa ce ne-am despartitK adunase cinci colegi pentru comitet. ma întorceam acasa.8aca ploua seara. deodata.. cu barbi tinere si aspre. încet. 2orneau grupuri. am întâlnit cei dintâi fulgi. Mi-a vorbit. dupa sfârsitul seminarelor. înc. cu tristeti si amurguri. cu plete. care blestemau ploaia.&e de carti. cu servietele sub brat..i. amintirile sunt amare si grele.ârtie. . pentru ca fiecare se multumeste sa-si petreaca anii cu cei câtiva tovarasi vec.. pentru ca îsi pierdeau masa la cantina.Mansarda e a mea. nu se poate. Si studenti sarmani de la itere. acumH începe o noua viata. &adea seara. 'e poate da si el o mâna de ajutorH 2rimeste sa ne împrumute sala de muzica pentru cele dintâi întruniriH . încet. de-a lungul bulevardului. cum trec anii universitatii fara ca nimeni. 2e drum. 'e-am despartit în noapte.. înc. 8imineata. de directorul batrân... la mine.. pentru cincisprezece persoane. o camera pentru început. *iata se vietuieste înainte.eologie.. la ziare.... 8aca s-ar gasi. Si cercul nu e-ista. a ce sunt bune toate acestea. cu oc.. . 0atrânul încerca sa se înduioseze1 venisem acum noua ani.. la începutul lui decembrie. mansarda s-a luminat. prin ziare. sa-i cunoasca.8ecembrie. zorit. cu amaraciunea amintirilor directorului în suflet. pentru studenti. 6aptul s-a petrecut atât de repede. *or stânjeni si obosi pe cei de acasa. dupa doi ani. scrisese apeluri pentru studentii orasului. 2riveam ferestre luminate si g. mic si sfiosK iata-ma acum studentK am sa-mi mai amintesc.. iar sus. de care îi leaga copilaria sau liceul. R . feminini. pe strazi spalate si reci. &ând trecea ploaia. 8octorandul s-a împotrivitK studentii si studentele sunt zgomotosi. FF. iar eu scriu ceea ce a vietuit. !%C cum orasul nu are înca un cerc studentesc. *oia sa vesteasca. Si studente din orase departate. cald si scurt. se înstruneau coruri. comandase la tipografie buletine de înscriere. .. 3n batrân vrea sa-si daruiasca averea pentru &amin.eindu-i.#m eu o mansarda. Iar eu scriu povestirea aceasta linistit si înasprit de pasii pe care i-am facut. #m primit-o numai pentru coruri. Si scriu o povestire care nu e. . nedisciplinati.

eama 0ibiH S-a prezentat singura. 5 rugai sa ia loc pe un jet. care fuma mult si-si cântarea cuvintele. .". mansarda e a dumitale. un tânar slab si gârbovit. Ma privi lung. 8ar se face selectie. stânjenit. .E interesant.... un sublocotenent în ultimul an de Medicina. # amintit donatia batrânului.# doua zi de dimineata. . .'u stiuK douazeci. studentele si studentii care vor alcatui corul orasului sunt rugati sa se înscrie la sediul provizoriu din mansarda.rebuie înc.Ois-tâzi.ide.egat. ..nica. la 2alat. mansarda era plina de studenti si studente. îsi cauta cuvintele..arles . mai ales. 8octorandul nu venise. #m alergat jos.ii în carte. persoana juridica. *om merge cu colindele la ministri. #probam. 3n sc.#sa e. cu geanta umeda de fulgii topiti.. .. sa ma gaseasca singur.0a da..&iudatK nu pari îndragostit. 6ireste. la o masa.ideH . comitetul provizoriu.ior. cu oc.. . ..8umneata lucreaza înainteK eu am sa citesc ceva de aici. !9G &um era sa-i spun ca o c... albe. M-a mântuit doctorandulK intrase fara sa se vesteasca.. . treizeci. . 0ibi nu se astepta sa ma vada si. foarte bine.E bineH . 8ar cercul nu e-ista. apoi.Eu sunt.'u ma prezinti domnisoareiH. . &orul si festivalul ne vor aduce bani. #m adus jaratec mult si lemne multe..&âtiH !%+ .'u te plictisesti d-ta singur aiciH Mintii.. 3nii vor pleca imediat.'-ati citit nimic de .8a. ânga soba citeam înciudat informatia la rubrica "3niversitare"1 . Ma înrosii. Mama nu a crezut în "oaspeti" pâna ce nu a vazut pe duduia care întreba. cât mai repede. aici e o mansarda.. dar le rostea definitiv.EomanH K .#cela-i de &. '-au avut loc decât prea putine dudui. 2alid. daca rafturile sunt curate. era 0ibi.... &eilalti. la rector. . Eram nerabdator si ma întrebam daca e destul de cald. cu fruntea înasprita de frig. la ora ". precizai. Dâmbea.#dica cumH ^ . student la 2olite. .54 pardon4 Si asta-i #ndrei.. . în odaita. 'u era orator. . între rafturi..aceam.ocmai. daca jeturile sunt comode. sediu provizoriuH.. . 8ezarmat. frig si tristeti. 3n manual de Economie politica.. pe scaune si pe pat. I-am retinut numele. ferestruicile mele pareau albastre sub zapada. într-o jumatate de ceas.nica. . palid.'umai dumneata ai venitH .a cinci avem oaspeti. . . uase &or=don.'u sunt cu totul singur. 2e aceia îi cunosteam1 doi de la 2olite.*a rog. #scultam cele ce le spunea presedintele. straini. prezumtios.... da.&unosc si eu un #ndrei.. sa vedeti. Se adunase. . &ercul trebuie sa ajunga persoana morala si.

la pat. 3nii îmi cereau politicos iertare ca ma întrerup. pareri dintr-un /eidelberg ce înviaza. si ne bucuram ca afara ninge. Ma simteam atât de fericit si atât de sting. . într-o dupa-amiaza. seara dupa seara. printre carti. munca. daca ei fagaduiesc ca vor fi linistiti.. retezate la ceafa si mâinile dezgolite pâna la umeri. #vea bucle negre. 6etele au acceptat atunci sa înceapa. sunt tot .E mult de atunci. sa înceapa ei întâi4 0aietii protestara. mica. conditiona presedintele. Erau câtiva îndârjiti.. e g. 8e cum sosea cea dintâi fata. iar domnii vor coborî pentru câteva minute în curte. eu îmi cautam mansarda. . !9! îi auzeam cum conspira. # trebuit sa se accepte repetitii comune. 6etele protestara. gândeam eu. 5 studenta. . re. . Era magulit si ruga pe fiecare sa-si încerce glasul..2rimatul se-ului frumos. #ceasta a nemultumit pe baieti.Si disciplina.. în cealalta.. 5aspetii mei se înflacarasera. 8uduia se facu rosie. va putea primi donatia.. sol.. Si presedintele a interzis-o. &orurile strabateau prin ferestruici si înviorau strada. 0aietii se adunau cu o jumatate de ceas mai devreme.8umneata ce creziH Eu nu voiam sa cred nimic. în acelasi timp..#stfel. mi. 6agaduiau ajutor. Si începeau sa discute greva studenteasca.. 6etele ajunsesera prietene. 6etele s-au plâns presedintelui ca "se face politica". umbre. .Selectia prin se-.. si ninge mult. baietii. .8omnilor. trebuie sa încercam o "viata studenteasca".ii negri în cearcane.'onora. . prin fum de tigara.Suntem raciti. 8uduia cu cearcane sfârsi gama corect. Studentul înalt si tiganos.iceam cum. Eâsete. cu oc.es fu desemnat dirijor.. 8easupra capatâiului. 3n tânar oac.'umele d-voastra si facultateaH . obraznici.#aaH4 # doua zi au început repetitiile. Se adunau în jurul sobei de zid. 0agati de seama sa nu spargeti geamurile. . Se pogora în mansarda. . provocator. 8aca domnii colegi vor. Eafturile priveau. în tumult. cu buzele umede si narile tremurând. îi ascultam. . 0aietii.8o. Eepetam . fetele. înfricosati. 6um de tigara. rasfoiau intrigate carti germane. Interventia presedintelui solutiona dilema. altii împotriva....audeamus igitur. pe îndelete. 8rept si &onservator.8uduile vor face game. *eneau târziu..enor. mute. la. fumau si nu erau atenti la dirijor. . 5 duduie alba si cuminte se supuse. miresme de vestminte feminine.'oi ne cunoastem glasul din liceu.. altii purtati de curent.er4. se enerva. entuziasm. Era cald îmre peretii albi. iconita îsi scutura frunze din coroana uscata de salcie.2rimatul curajului. . discutia se înflacara. mi-ati fagaduit. care statea rezemat de usa. ca prilej de dezordine. îsi dadu parerea.. si. sa discute problema în alta parte. cu buze mari. Interveni presedintele.. ....8omnule presedinte.. replica o blonda. fa. . umila. 0aietii.. .

care acum d întreba. 0ibi s-a tradat. '-am oferit decât sosonii4. . cu capul rasturnat.în curând ai sa ajungi antisemit.încet... . înscrisese membrii.#i vazut ce sprâncene areH. festival. Supara fetele. în discutii1 . a cea dintâi întrunire am mai cunoscut sumedenie de studenti. cu ..Esti obraznic. Dâmbea fiecaruia. M-a întrebat a doua zi cum îl gasescH -am laudat. alaturi de atâtea fete frumoase si baieti destepti.. accepta cât de multi curtenitori. împartise sarcinile comitetului. Se plângea apoi ca "salbaticii îi luau tot rouge-ul". Inteligent si volubil. . cinic si "spiritual". pentru ca cerea în fiecare seara tovaras care s-o conduca acasa. &olegii l-au îndragit si îl .emat la ordine. izbutise sa smulga o subventie de la 2refectura si aprobarea pentru colinde. E singurul care întrerupe lectura proceselor verbale ale sedintelor de comitet. sânii.#tâtH Se împrietenise cu 0ibi. la capatul se de un student frumos si prost. colonie. . Eadu îmi era aproape un prieten nou. 'onora era tot mai provocatoare. Saruta cu buzele desfacute. !9$ . &ontinua. 2e ceilalti îi vedeam rar si comentam lucruri neînsemnate. Membrii îi erau recunoscatori pentru un singur lucru1 ca le dadea prilej sa se întâlneasca si sa se amuze. de când aflase ca vine 'onora.. umerii. încet4. apoi.. a fost poreclit ". Erau furiosi ca îmi înstrainasem mansarda unui cerc de necunoscuti. brun. cu priviri de muncitor ambitios. de nebanuit. îmi marturiseau nelinistea cu care pasisera într-o odaie scunda.8omnisoara 'onora ce credeH. Mi s-a parut ca 0ibi îl iubeste.. El voia sa ajunga inginer sef. fara sa fie c. gasise sediu provizoriu. 'u credeau în fagaduielile presedintelui1 persoana morala. dupa ce ne desparteam.&ine îmi scoate sosoniiH 2oate vorbise si pentru mine. 'onora îl prefera studentilor.aidarof6?@... Mi-ai luat tot rouge-u? de pe buze. Eadu era singurul prieten de care nu ma despartise toamna. sa se lase îmbratisata de toti cei care îndrazneau.. teza în laboratorul de balneologie... Se aplecau cinci tenori. îl întâlnise într-o seara la mine. 5 întovarasea numai el acasa. 2resedintele izbutise sa capete semnatura rectorului pentru un act însemnat. cu rafturi multe si tigari fumegând.. Sedusese si pe presedinte. a început. îsi pregatea.. spatos.mai ispitite de mansarda mea.. poate îsi aminteau romane sau poate nadajduiau. 2astram aceeasi intimitate în vorba. tombola. Era "simpatic". Studentul înalt. juridica. camin. am vazut cum se lasa sarutata. 8escopeream în el. *eneau împreuna la repetitii. &eilalti erau frumosi si vulgari. 6avoriza pe Eadu. . fireste. Se surprindeau. Era atât de nou... în acelasi timp. dorind ceasul repetitiei. Si Eadu venea în fiecare seara la mine. Se simteau însa bine în acea sala de muzica. într-o dupa amiaza.?@ 2oate visau. îsi lasa admirati cu pleoape apropiate genunc.. se prefacea curios de stiinta. pentru ca era inteligent. dar îsi ascundea cu greu ambitia. #vea întotdeauna geanta plina si era întotdeauna grabit..ii. în mai putin de douazeci de zile alcatuise un cerc recunoscut. *oia sa ajunga inginer sef.. totusi. si poate i-a placut urâtenia lui de miop voinic si cinismul celui care se lasa stapânit de soarta. 8ar eu îmi cautam prieteni noi. 'u alegea. care sta totdeauna lânga usa.alat alb si fruntea încretita. 0ibi mi-a prezentat pe #ndrei1 înalt. fara covoare. atâtea daruri pe care noptile sfârsite în cârciumi nu le naruisera.

Eu ma prefaceam nepasator. #dunam fise în cartoane. Eezumam corect. pastrând masca sufletului vec. la un prieten.8aca ma razbun si te îngrop în zapadaH ...i. uimire. Si masa cu belsug boieresc de la 2atriar. cu capul rasturnat. aparându-se cu servieta. si . &iteam.. 'onora râdea provocator. Ma simteam atât de fericit în mansarda mea plina de tineri.. Ma gândeam tot mai rar la mine însumi. &eea ce întelegeam si simteam din carti. îngramaditi în masini mari. 'u urmaream nici o idee intima.Spune-mi. *ietuiam o viata noua. . Se lasase frig peste zapada.&. ca sa ne batem cu zapada. !9% a a doua întrunire s-au platit cotizatiile. un director de ziar si la decan.iuind.. cum sa-mi îndulcesc asprimea privirilor. 8escopeream zi1 dupa zi cum sa ajut duduile la îmbracat. pe fiecare1 . si presedintele care râdea fericit si sorbea pa. 0ibi descoperise un plic de vizita si se distra scriind pe margini întrebari1 " a ce te gândestiH" 'onora raspunse1 " a cel care trebuie sa moara". în ceasul când începeau repetitiile. *orbeam despre 'onora.8umneata tradezi. ispititoare. pe par.. cu pregatiri pentru petrecere pâna dimineata. E-clamatii. Era surpriza presedintelui1 o sala.8e vieH . sa ma întreb. Evitam sa ma adâncesc. tot mai bine dispusi.. simt zapada pe gât. 2entru ca parasisem disciplina <urnalului. . Ma aflam între 0ibi si 'onora. Si ma surprindeam gândind gânduri obraznic de streine fiselor.ideam în creier. El o sarutaseK saruta patimas.ului si îmbatati de izbânda. care interzisese manusile si bulgarii prea pie-trosi. #ple-cându-ma sa strâng bulgari.. Ma asezam la masa ca un functionar care asteapta fluieratul fabricilor.aidaroff care se întreba câte tigari putem pune în buzunar. M-ai iertat.. la trei ministri. cum sa raspund modest si politicos laudelor aduse bibliotecii. cum sa zâmbesc...3ite. Majestate.8umneataH. cu creierul. îmi îngaduiam sa ma contrazic fata de mine. împrejurarile. #s fi alergat. M-am .. 'onora. muscând buzele. sa raspund. însemnam pe .imia industriala. e înc. a dreapta mea lupta 'o-nora. masinile ne-au lasat în fata unei curti ciudate. sa-mi îngrijesc fata si sa-mi cumpar gulere albe. un filantrop. 8upa miezul noptii. oveam îndârjit. fetele în costume muscelene.ie. #m colindat. M-am întors acasa cu pasi usori. #usteritatea adolescentei se risipise în toamna. Eu am adaugat1 .are cu vin rosu.. 3n fapt care m-a uimit1 n-a protestat nimeni. mult. !99 'oapte cu colinde la 2atriar. blestemând. ecturile nu ma mai nelinisteau. Munceam ca la împlinirea unei datorii sau a unui obicei. citeam.. fara graba. vecin liceului. Ma desteptam diminetile tot mai târziu. Si regele care ne întreba. 8upa ce s-a sfârsit adunarea. si dirijorul care ne felicita. noi aprinsi de vinul patriar. dar sufletul meu nu mai era al cartilor. 3itam cu multumire tulburarile care altadata îmi scurtau noptile. . am glumit.otarât sa-mi las parul lung. c.aberele s-au despartit în câteva clipe. . S-ar fi spus ca cineva ma însarcinase sa-i rezum anumite carti.. cu deosebire în presedinte.ie si 2alat.. îndemnând. am trecut toti pe terenul de fotbal. &iteam. zi de zi. 2ierdeam tot mai multe nopti cu Eadu. în mansarda am privit oglinda mult. si 'onora care se înecase cu un cataif.ârtie.remuram. .bat cu bulgari dupa fiecare repetitie. 2arasisem ambitiile cu care învinsesem liceul. . care se naruia fara sa-i înteleg.

sampanie. pupam ca leii4. zâmbind1 . a plecare.. &easurile erau tot mai I putin ale mele. . poreclite "6lorenta". co. Eu1 "'u mai avem loc pe plic".*ivatprofesores. în început de iarna alba.". ? 2regateam balul si festivalul.aidaroff. 6ireste. entuziasmati1 .i1 . .i pistruiati..Ma "Malec". înca.. am acceptat. emotionat1 . pe înserat. 'u se entuziasma. # pritnit cea dintâi sa petrecem noaptea Sfântului *asile. împreuna cu "elita". oc.Ma plictisesc Eadule.. în mansarda. '5'5E# 'u gaseam prilej sa-mi surprind tulburarea. Mi-a spus ca e membru în cercul nostru.. R Dile stapânite de viata. ca si-a platit cotizatiile si vrea "sa petreaca revelionul" cu noi. cu glas de bas cinic. Eadu. 'onora1 "Minti". 'e întâlneam. Eadu suferise toata noaptea. Si eram fericit. îl enervau retorica si cartile lui 'icolae Iorga...ârtii si compunea tot atâtea j proiecte..#cum..emat 'onora.Eu m-am întristat stupid. catre . nu vorbea. Eâdea familiar. câtiva de la 8rept. sus. Spre dimineata. Izbuteam..8omnisoarelor si domnilor. fara sa rosesc. 'onora.<ocuri au sa fieH .i dracosi.'oi îi zicem "Malec". Eu am întovarasit pe 0ibi si cautam fraze în care sa-i pot spune1 tu. ...&e presedinte.abriel. 'oaptea trecuse atât de repede.. îmi vorbea intim. 0aietii. brat sub brat. In ajun m-a vizitat un student spatos de la 2olite. 0ibi1 "'umai atâtH" Eu1 "Sufar".j mitetul. 0ibi1 "în prudenta sta fericirea". 0ibi se gândea tot mai mult la #ndrei. îndoieli si reculegeri nu ajungeau în suflet.. mica. &ercul se însufletise.abriel care nu îndraznea sa treaca pragul1 . e împartisem1 cartilor si cercului. as... în mansarda se facu. . cerceta propunerile cu zâmbet si logica glaciala. cu zâmbet umed si cu oc. # fost fericit ca l-a c. 5 blonda.j bola..otarât suma pe care trebuia s-o depuna fiecare pentru sticlele de..icit". doua mediciniste sentimentale. # condus-o acasa. studenteste4. la 8rept. &omitetul era încurcat. Eu1 "#i g.. surorile bune de la sopran. ma4 /ai ba. Seara. dintr-o data. blonda Mariuca.'u stiuK presedintele."&ândH" 'onora scrise1 "#cum". cu zapada îng. si tot mai prietenoasa se arata fata de mine.i. în capatul mesei. 8uduile îsi cautau tovarasi pentru tom. Se statornicisera perec.etata sub stele. #ndrei erau invitatii. !9" FFF. care îsi aruncau glume cu tâlc.. nu se lasa coplesit de efuziuni colective..imia Industriala. .aidaroff îsi fumase toate tigarile lânga o studenta în 6armacie. si-mi spunea "sefule". sâni ispititori.. /aide acasa. . 2resedintele. clipind din oc.. între doua studente care vorbeau cu vecinii. 6etele se adunasera lânga soba si asteptau.. 0ibi. "8e ceH" Eu citai din &osbuc1 "'u cerceta aceste legi. Eu zâmbeam si ofeream scaune . #tât.Eu. "seful" a venit cu un tânar livid si serios. multe.nica. 2resedintele semna tot atât de multe . sefuleH4 <ocuri de societate. &arti se adunau. cauta-mi sosonii.. 'onora1 "Esti nostim". saracul. 0ibi era înciudata1 . pe care ni l-a prezentat1 . tacere stânjenitoare. la mine. cel de la &. #poi. 'onora. Eu1 "DauH" 0ibi1 "5braznicule4" 'onora1 "împacati-va". .. *icepresedintele. sa e-aminam si teza contrarie. E student si el. Dâmbea dupa fiecare discurs. 2resedintele a ?@ ... palid si calm. am întovarasit duduile acasa.

nici mort4 Eu beau doua pa. 8omnul ...&e facusi.abriel. . jvialec" se încorda sa zâmbeasca. . ma. S-ar fi spus ca. fericiti.. ne-o spuse domnul. Si are o nevasta frumoasa. cu ungurii. "Malec" o privea.imba scaunul. .#sa-i firea lui..5 nevasta.. resemnat. era sa-i înjur.'u suporti vizitele fara galosiH "Seful" .abriel tresari si întoarse capul ordonat. "Seful" râdea. îl auzeam. . întorcea oc.oti.aidaroff se apropie si îi oferi tigari.. Se aseza pe scaun.. .. pe 'onora. a rastimpuri..ii. înca.noilor-veniti. maH 3nde plecasiH Stai. &e zici. Studenteste4. El H la slujba. #ia la miezul noptii. .. Elefterescu. #zi e mai vorbaret.Esti bun4 &e zici. ma "Malec"H "Malec". 2aria d?@italiano con me e con altri.Eu plec..... !97 . 'u izbuti..... . cum aluneca.. cu sublocotenentii. #uzeam si de sampanie. sa stiti4 'u ma cunoasteti. . Sunteti antisemitiH. . livid. 8omnul .2e mine ma c. . nevasta-sa la 3niversitate... 8omnul .abriel avu o zguduire pe care nu i-o banuiam în seninatatea lui glaciala.are.Eu nu-s omul sa ma dau înapoi când e vorba de patriotism4. . . a2roape cadaveric.. 5 data esti student4 3nuia i-am zis numai atât1 "MaH?@. Situatia era ciudata.. sa-l vedeti când îl cearta nevasta-sa. patriot. 'onora se ridica de pe scaun. #sa-s eu. cu oc. livid si serios. am fi fost colegi. 2rivire iritanta.. privea pe 'onora. saracul... spaima jidanilor. domnule. fericit. fara sa raspunda. . fi-. 5 enerva..etat. Eumoare. sa petrecem cu . Ma iertati . Mansarda se însufleti într-o clipa. ma "Malec"H îmi uitara numele. ma "Malec"H.. . ...Elefterescu. .#sa-i ca-i nostimH. #puca paltonul.agice.aidaroff interveni. trosnind treptele...8e ce te uiti.. nimiceste siguranta.2acat.. palaria si fugi... *erva domnului Elefterescu ne stânjeni. 6u ajutat sa-si desfaca paltonul. "Seful" facea . '-am avut nici timpul sa-i aprind lampa pe scara de lemn. asa la mineH întrebarea izbucni înfuriata. 'onora îi privea provocator.E casatoritH. 8omnul .. i insinueaza spaime de cosmar.az..# fost lata rau.. masa.abriel facu iar eforturi sa zâmbeasca. din liceu. . 6etele îsi ascundeau anevoie interesul cu care priveau pe domnul . 'u va dau voie mai înainte. grotesti. 6etele râsera. ma.&a la &luj. îng... Iarasi tacere. Se scutura. la &luj. începu atunci sa priveasca.8a. . "Seful?@ uitase sa-si scoata galosii. Eâdea magulit..8omnisoara e studentaH !9: ?@-'u. . îti place. 'oi aprobam.. Si bine a facut1 are acum casa." "Seful" ne-a vorbit de bataile lui. ce-i trebuie. . deprima.. 'u izbuti decât sa-sr frece pleoapele si sa-si subtieze buzele. înspaimântat. se prefacea plictisita.ii la ea.eama .abriel. da. fara sa multumeasca..o. calm. . care tulbura.abriel se facu palid. # fugit. tacut.atameu.. cu nelinisti comice. "Malec" privea pe 'onora.. ma "Malec". sc... eu riscam câte un1 "8a..Stim. #m spus eu c-o sa petrecem bine. 2resedintele se lumina.

"Malec" sufera de un început de idiotie.iceam urmarile unei încercari ciudate.2acat de sampanie.. . 'e priveam unii pe altii.... trei... 8ar îi baiat bun. 8upa ce am auzit poarta înc.. fireste ca nu stiu. S-apoi... cercul. 8omnul Elefterescu îi facu senme...#sta i-a venit.... "Seful" se întoarse zâmbind. . 2resedintele era furios..3na..are cu vin rosu. jos. începu sa vorbeasca.eltuit. dimineata.2lânge. socotindu-ma timid. . "6lorenta" între cei de la 8rept. . Si ceilalti care savurau spectacolul.. nu ma plictisi.. #m visat vise stranii.. 'onora era calmaK îi luceau la rastimpuri oc.. cu barbati care ma strigau1 "Sefule. cinci. Eadu lânga 'onora. '-am izbutit sa uitam aventura decât aproape de miezul noptii. .u începe... S-a întâmplat faptul de care ma temeam de la începutul jocului1 sa sarut pe 'onora...aidaroff se asezase lânga Mariuca.nica. apoi se adumbreau tristi.. sefule.. jocuri. 'onora ma opri obosita.8e câte oriH încercam eu sa prelungesc. însa. ....studentii.rebuia sa ma apar.. . .. M-am desteptat. ma4. întristat. student la 2olite. #m adormit iar... *icepresedintele îsi rosti parerea domolit si clar.. Sopti. 'onora era enervata.. . Eram tulbuut.. zâmbind trist. . nici nu întelegeam nimic. îti spun eu când sa te opresti.8aca esti pervers. în curte. îl ascultau toti... . -E inutilK te lauzi..&ine i-a adus. saracul. Eu g. 'umarau baietii. patru. .Si ceilalti care se desfatau.. Eâdea.. un surplus de energie care trebuia c. înciudati... pe care o lasase tonul si privirile lui "Malec". . zarii prin ferestruica pe "Malec". doua. domnuleH. #s fi vrut sa însemn într-un caiet cele ce se petreceau în suflet. 0ibi era cea mai tulburata de vizita si de concluzia acra a vicepresedintelui. începe. "Seful" strânse câteva mâini./aide.. te c. Mi se paru atunci ca în mansarda se facuse frig. 2ierdusem..eama TMalec_4".izându-se. .. Ma duc si eu. cred.... 0ibi între mine si #ndrei. si nu izbuteam sa încep fraza.. #plecându-ma. &um era sa le spun ca eu nu pot saruta altfel pe 'onoraH ... din însuratoare.. furios. si verva suspecta a d-lui Elefterescu. sampanie. înfundai lemne în soba.2e frunteH . Se întristase si privea pe #ndrei. fara sa întelegem. obiceiul <urnalului.#stia ne-au stricat petrecerea4. cinci. numai pe #ndrei.Salbatici. ... e-pansivitatea crizei depasite. medicinistele între membrii comitetului.. . am rasuflat. Eram toti prea veseli. .. presedintele.. S-a risipit din mansarda atmosfera de straniu grotesc.#sa face el. -'u stii.. Eadu fuma mult. 0ibi.. 'onora. !9C 8upa sampanie se acceptara jocurile. Mâneam si umpleam pa. #tunci se auzira bulgari moi în geam. noua.ii ca un taciune. asam sa ma poarte viata.&u public..

Stiam ca mai mult nu se poate. pe strazi dosnice. 'u izbutise. Eadu fuma enigmatic si-i soptea la rastimpuri. 'u l-a lasat sa plateasca.. 8ar simteam ca altceva ma ispiteste si ma desfata în apropierea ei. . lung. buzele. #s fi putut ramâne într-o seara singur cu 'onora. îmi povestea mângâieri. pe care nu-l întelegeam.StiuK dar ma placi.etele în trasura si aprinzându-si nemultumit tigara de la tigara. . .Ma placi. '-am avut curaj sa ma întreb daca mi-e draga. servieta cu acte..receau câteva ceasuri si iar ma descopeream asteptând-o. soldurile... 2oate vrei sa ma scoti regina.oate acestea nu ma tulburau.. sa ma apropii.ii 'onorei. . .*ei fi crezând ca din pricina taH T .." #s fi putut face si eu acelasi lucru. .. zgomotosi. încarcând pac. &ând ramâneam singuri.iaje.Esti apetisanta. din pricina ca pastram în nari înca prea proaspata mireasma ei si în oc. cum se lasa mângâiata. 'onora se prefacea ca râde. 6ugi de aiciK nu mai ai nici un .. &ând mi-a spus cea dintâia oara pe nume. de nevinovatie. purta trusa cu mac.. 'onora. înabusitor pe gura. enervata de rolul pe care-l juca în piesa. In dimineata festivalului a venit la gara. . 2resedintele. so îmbratisez barbar si s-o sarut aspru... fara sa izbuteasca. s-apoi îl vestejeste. . mars4. 'u-mi întelegeam pornirea catre 'onora. Si. cum îl saruta. 5 întovarasea Eadu.ilor. &u Eadu a baut patru coniacuri în restaurantul garii..Esti urât. cum îi râde fierbinte aproape de obraji. deasupra genunc. sa organizeze convoiul!"G pjn ocupat.. Stiam ca 'onora nu crede ceea ce spune.Semeni cu un ocnas1 si urât..i se furisau scenele povestite de Eadu. un vagon. când suportam si eu aceeasi mediocra viata se-uala ca toti ceilalti. care banuia indiscretiile lui Eadu. alergaK lazile cu obiecte pentru tombola.. Mi-era teama de ea. ma privea provocator în oc. sa si-l învete.. #scultasem de atâtea ori tângu-ielile lui EaduK cum îl atâta. . Ma interesau ca un fapt nou si ciudat. încerca sa ma supere.i. rezumându-ma sa fiu socotit un e-emplar ciudat de puritate. Eadu continua sa adoarma în zori. dar cu pumnul pe mâna lui umeda. 0ibi era indispusa ca lipsea #ndrei. si miop.îti tremura narile. oprindu-se în mijlocul vreunei anecdote1 -d7nu întelege. si vulgar.6ireste. Mi-aminteam atâtea pagini neîntelese. purtat de întâmplariH. 8ar ma umileau privirile blajine ale fetelor si superioritatea vulgara a baietilor.. ma insultam. bilete pentru membri. Surprinzându-ma dorind-o. .aidarof. pulpele. 'onora aducea cele mai multe obiecte pentru tombola. cu dintii strânsi. 8irijorul insinua un corK fu respins de . . retinute de pumnul ei. &omitetul încerca. pielita.. lada cu costume. suportam situatia cu un amestec de placere si plictiseala.'e vedeam aproape în fiecare zi. si o doream. ..ii vii sub fruntea obosita.Esti enervant si te repeti. îmi lauda oc. ma mustram. . eram umilit... cu oc. 8e ce îl evitam. Stiam cât de anevoie izbuteam sa citesc nemteste dupa ce pleca 'onora..Esti un nesuferit4 .az. cu toate !9+ acestea. la cinematografK sarutari prin ganguri. zâmbind dracesc1 "#cum ajunge4 /ai...u ai sa-mi platesti capriciile la bal. înca. am fost fericit.. dar nu lipsea de la nici o întâlnire cu 'onora.

.aidaroff. a trebuit sa uiteK jucase prea bine...Si la toata lumea spune tu.rebuia sa clasez patru sute de paltoane... #m lucrat trei ceasuri ca sa decoram sala cu brad si panglici inelate de .. într-o sala calda si înviorata de neastâmparul nostru. în fata noastra. . Eu îl bat4. si logodnicii cu . !"! în timp ce noi ne desfatam de mânia 'onorei... frateH. stim..rieg.. . cu trei clape lipsa. . ironici1 "8omnisoara e pansiva". 'umai 0ibi." eul"...domnul Elefterescu.aine negre si pantofi prea strâmti. 8upa lasarea cortinei înguste.. E revoltator.. Si râde singur..insurgenti. în restaurantul pustiu.Sarutam pe oricine îmi dadea tigari.. Eâdeam cu .aidaroff. -a sarutat patimas...Eu îl bat4 .8e ce l-ati lasat. . 'e-a e-asperat. . #tunci aparu 'onora. si sublocotenenti care spun. frate. #veam eu o cutie si ma pregateam sa i le dau. Eadu s-a îmbujorat. în taina1 . nerabdarea celor care asteptau cu paltoanele pe brat sa le vina rândul.. Saracul.ârtie.E-agerezi.erea locului celui mai greu1 garderoba.îl bat. domnule. glumind.. ..Spune ca "ce rau o sa-i para".Si e obraznic. 'e-a compromis .. mantouri. în clipa aceea intra si presedintele.#sa rasplateste ea. . nervos.aidaroff îmi da ajutor si potolea. va spun ca îl bat.. .. palarii si perec. îl întrece pe "Malec"4. Erau tulburati. ne-am grabit s-o sfatuim noi.*ai de mine. 'umai de el vorbeste.. aparura din sala Eadu vicepresedintele si Mariuca.. 2resedintele.ata e de vina.. o apara..ipuiti-va.. ala. s-a refugiat în odaita vecina si a cerut tigari... adauga timid Mariuca. Iar eu trebuia sa cânt din . încurcat. ca avem balH 8e unde i-ati mai scos. #proape de ceasul zece.6ii prudenta.înc. 2resedintele îmi încredintase supraveg.. Masa. dar nu si-a pierdut calmul. 0alul. dar Eadu i-a întins mai înainte cutia lui. si familii care consuma multe sticle cu sifon. pe doua mese. trista.. .protestând ca-e student si nu trebuie sa plateasca . 2rovinciale rau fardate si concurentele la premiul de frumusete. ca nu m-a lasat sa fumez.. ce râu o sa-i para. 2e mine m-a facut "gainusa" Seman eu cu o "gainusa"H .. nu ma anuntati si pe mine ca avem bal4 8e-abia am prins ultimul tren..aidaroff de placerea cu care va fi întâmpinat " eul"..Stiti ca a venit. '-am avut nici timp sa trec pe la "Malec". . . .. # jucat la festival mai bine decât am fi socotit noi.... . . vecina salii de dans si vecina garderobei. curtenitor1 ... 6etele se prefaceau suparate... . 'onora prinsese curaj. .. si bate din palme. îmi spune tu.. apare ... *icepresedintele cauta o solutie practica si discreta sa-l elimine.. sefule.. .Stiti ca a venit prietenul lui "Malec". &ine le-a spus.. 2e el si pe "Malec". 'onora se asezase între mine si Eadu. Eu l-am trimis în odaia noastra. prietenul lui "Malec".2uneti-mi vin4 2uneti-mi vin4. 2ianul era dezacordat. care preferau sa glumeasca în fata ferestrelor.. Easpunderea era mare.0ine. .i de galosi. sa intreH Se duce la fiecare si-i povesteste cum a cunoscut el pe "Malec".

!"$ 'onora se îmbraca mâniata... .. -'onora4. pe care ne silise s-o acceptam. 'aturaletea "sefului" dezarma... . nici cum sa-mi pastrez mâinile.. .e afectezi. fara sa-mi încurc pasii. Ma întrebam la rastimpuri. Stiam ca se preface. 5c.. 'onora a cerut lic. Eadu si cu mine alergaram în strada.acere. domnul Elefterescu. 'u stiam nimicK nici cum s-o privesc. 'onora m-a acceptat pe mine. comica si ciudata.arutul cu lic. Se apropie de 'onora si clipi strengareste din oc. .. sa stiu sa-i apuc bratul. II vad. nici daca trebuie s-o mai musc. dar nu ne puteam stapâni sa nu admiram situatia de vodevil.. fratilor..2acat. sa fiu îndraznet. Sunt nebuni amândoi. 'u trecu mult.. #m asteptat în gara trenul de unsprezece si un sfert. spuse "noapte buna" si pleca.... 8omnisoara e indispusa. .4 . si tu degeaba astepti sa te sarut. .... *icepresedintele începu o fraza în care punea doua premise.aiH Interveni presedintele.i-o dispun eu. mai mult ca niciodata.. e adevarat ca studentul care sta la masa primarului a cunoscut pe "Malec" sau e o farsaH 'onora i-a e-plicat înfierbântata legaturile dintre artistul de cinematograf si prietenul d-lui Elefterescu.. . I-am oferit cutia cu tigari.. Eadu a voit s-o întovaraseasca acasa. 'u stiam ce sa-i spun. tigarile sunt proaste.cercul.Iar sunt plictisita. '-a voit cu nici un c. stapânindu-ma sa n-o sarut.e-ai dat cu jidanii.ip sa se întoarca. 2area ca nu-si aduce aminte.E prea cald aici.... e obsedant cu "Malec" al lui.ior si cafea.. . politicos si retinut... le-am petrecut nelinistit. . #tunci i-am apucat mâna si am muscat-o salbatic. Ma zarisera câtiva calatori.2oate stii sa si saruti. sefule. care nu-si mai luau oc. 8ar ma simteam trist. sa-mi parasesc cartile.ii deasupra noastra. ascultati-ma pe mine. .Ia lasa gluma. Ma apropiai mult de ea...ainele la magazine de pe &alea *ictoriei.. fara sa stiu daca eu voiam sa ma întreb sau daca întrebarea ma stapâneste1 o iubescH 'u puteam raspunde. Eram toti furiosi.i.. sa-i vorbesc curtenitor în public.. Mi se parea ca alaturi de raspuns încolteste o noua întrebare1 aceasta e dragosteaH.imb ca sa-i plac1 sa stiu glume. ... în tren. . trist când raspundeam1 o iubesc.. 5 admiram cât e de rezistenta. mai ales fara public si fara adversari. #sa a racit sora lui "Malec". îmi spuneam cât de mult va trebui sa ma sc.#sadar.Ma tortureaza. s-o conduc la spectacole.. &ele doua ceasuri.. e aici... . sa 2ierd prietenia lui Eadu.ii i-au sticlit în cearcaneK tremura.. îmbujorat de vin.ideti geamurile. 8esc. si fara obraznicii. &a doar n-o fi amorezata. fara sa ma stânjenesc.. 'onora nu parea stânjenitaK fuma si umplea pa. 'u avu nimeni curajul sa înceapa. întrebarea fu suierata cu buzele si cu oc..*a rog. sa n-o îmbratisez. sa-mi croiesc ... -8a.. 5 duduie din localitate ma întreba blând si jenat. 'u mai esti interesant. 5 sa raciti. pentru a doua oara.ii.6ara politica. Sau e beat... si intra c..ior. Si iarasi ma gândeam1 nu4 nu4.. Si-a ascuns muscatura sub batista.. Eu râdeam fara nici o parere de rau si fagaduiam presedintelui sa scriu o comedie cu acesti doi prieteni stranii. 8e altfel. .... sefule4 5 data suntem studenti. sa învat dansurile.. te rog. concluzia.iar " eul".. 'onora era plictisita si fluiera..

Simteam nevoia sa spun1 "'onora. Si nu e nici cazul a femme et le pantin. 'onora ma privi.arele. cu gura aproape. Eamânem prieteni... Si tu. 'onora îmi vorbea blând si cald.aidaroff si Eadu. # învinuit &ercul ca nu stie sa petreaca "studenteste"1 trebuiau sa retina pe 'onora si s-o pedepseasca silind-o sa-l sarute.2oate sa nu fiu acasa..*orbesti niste absurditati. care s-a departat cu urec. fara sa se supere. 'onora n-a mai batut la usa mansardei. numai. &ineva striga. îmi era ciuda si ma simteam totusi fericit. 'u poza în victima. atât. si Eadu sunteti bolnavi1 va socotiti irezistibili. Mâ tulbura. îmi vorbea mult mai blajin.S-teti antisemitiH 8upa miezul noptii a început sa vorbeasca italieneste cu . #poi.u ma enervezi fara a fi cel putin o femeie fatala. a jurat ca iubeste pe 'onora si a fagaduit sa înscrie în cerc pe sotia si sora lui "Malec".. cresteau. în sufletul meu izvorâra atunci c. întrebând1 . 'e-am urat "buna seara" reci si rezervati.ea la pânda. întorcându-ma acasa. daca aveai de lucru. c. Sufletul mi se lumina ca dupa o regasire.. Si cel putin daca mi-ar fi draga. din anii când scriam <urnal. Sfârsea toate frazele tânguindu-se1 -Ilpovero. # voit sa intre în sala "! sa vorbeasca publicului.. 2resedintele a cerut personal scuze familiilor la care se asezase " eul". 2e strazi. #m nervi si am sânge. din ado-jescenta.. am de lucru. 'u stiam ce sa raspund. Eâdea atât de puternic de ce?@e ce povestea... "#m vointa. 8ar la cinematograf cu tine nu merg si nici n-am sa te vad prea des. . Eadu l-a calcat pe picior. ca sa nu sparga pa. 8e altfel. 2e d-l Elefterescu l-au eliminat cu un mijloc riscant1 i-au dat sa bea rom si vin alb. oumindu-l.jidan". am vointa4. Dâmbeam. nuH *eneam la tine sa te vad în treacat. 8e arunci. vointa4.aidaroff. 'onora era gânditoare..audeamus în restaurant. . !"% în mine.. vointa. în lipsa.. înlauntru-mi1 vo-ln]â.. 2oate crezi ca voiam sa te seduc. 'onora îmi sopti.emari uitate. . Se oferea sa cânte el daca l-ar fi acompaniat 'onora. . Ma consumi inutil. trebuiau sa interzica dansurile. 8upa doua sticle. iar p tzrKRR 2oj !d\r a tacut. Stateau lânga el .8evii interesant. "^ !"9 glefterescu a început sa plânga si apoi a insultat pe presedinte. iar publicul sa joace . "Malec". . încât a trebuit sa-si scoata gulerul.Mâine vin iar la tine. . îmi vedeam anul farâmitat din pricina 'onorei.. 2uteai fi mai politicos.." 'onora pasea lânga mine. S-a-i. 8ar nu mi-e draga.ora.In gara abia am mai gasit trasuri. #proape de casa. farâ sa se încrunte. ma plictisesc eu acum.emarile cresteau. a adormit. &a sa-l retina. 5 banuiam nelinistita. care stie sa cânte din flaut. #m platit birjarului. a început sa plânga.." ma minteam eu. 8ar lu-"Oa era palida si tremuratoare. # povestit numeroase anecdote cu tatal lui "Malec". # cântat singur .

aidaroff. Simteam aproape organic cum ma modific sub înrâurirea oaspetilor mansardei mele.IV. aici sunt cartiK acolo era curaj. 'onora. 8ar munca nu ma istovea si nu ma linistea.impul. si cu ispitele lui Eadu. care îmi daruise rostul si unitatea. dezorientat si stapânit de slabiciuni. resturile de la tombola. într-o mansarda înzapezita. pe care îl pofteam barbateste si îl fecundam cu sângele si creierul meu. pur se-ual. &e-mi putea darui 'onora în sc. #m regasit voluptatea amara a zilei înc. 'optile erau iarasi întrerupte de tresariri.. . Ma gândeam prea mult la 'onora.. ma calauzise un strein. Mi-er teama ca ne vom minti si ca ne vom pierde timpul în vorbarie zadarnica si ieftina. glasuri tinere. prietenia lui Eadu. Sufletul îmi era tulbure..ea cale. #m fost atât de trist în ziua când a coborât dosarele.impul întâiei mele tinereti. sincer. si gândul acesta nu-mi îmbogatea sufletul. Im fagaduisem sa nu evit scrutarea pâna în adâncuri.. trup purtat de viata celorlalte trupuri. ascetismul meu fu curând înfrânt. tacerea. Eegasii disciplina lecturilor de dimineata. &ea dintâi . Dile dure... ma nelinisteau . INTERMEZZO # fost o iarna întunecata si nelinistita pentru mine.oate e-perientele adolescentei. noutateK aici e lasitate comoda si surogat. ca limpezimea marii dupa furtuna. un trecut. nestiut si nedorit de nimeni. încercai reîntoarcerea la asceza. anulate. de mondenitatea definitiv depasita. 8aca mi-ar fi fost draga. le-a sorbit si nu le-a destainuit altui suflet.. Si nu stiam daca trebuie sa ma felicit pentru pasul meu. &ald. ca oricare alt tânar inconstient si mediocru. *reme de doua luni. . 'esincer. obosite de insomnii. îmi spuneam1 acolo era viata. în mansarda plina. la masa de lemn.inat îndurarilor sau desfatarilor. în mansarda.ortura era 'onora si e-perientele pe care le banuiam în prelungirea tovarasiei noastre. &easurile erau tot mai mult ale mele. . Ma simteam atât de bine. îl usca. 3itasem ispitele ce cuprind sufletul în înserari singuratice. 'u voiam sa ma risipesc în acuplari inutile. #junsesem inco. #lunecam în întrebari c.inuite. apropierea 'onorii.erent. Di dupa zi ma încordam sa-mi gasesc vec. desc. Seninatatea nostalgica asternuta pe frunte de ispitele înfrânte. ci numai îl tulbura. /otarârea mea de a ramâne singur a impresionat pe noii prieteni. #s fi devenit un cifru. tulbure. asa cum se cuvine între doua fapturi cu suflete si creiere straine.is. înc. îl înasprea. poate. o papusa comuna.imbul renuntarilor îOleH &âteva luni de tovarasie se-uala.. Ma resemnai sa accept fiziologia fara Sentimentalism si farâ pierdere de vreme. începea sa se desprinda o toamna. cu note si e-trase. si înca fagaduielile erau îndo-lelnice. sentimentalismul sau poza. 2rimejdia ! era alta1 derivatele actului firesc.otarâre1 acoperirea lipsurilor surprinse în toamna. trebuia sa-l scurg natâng alaturi de 'onora. . si linistea nu ma daruia. e-as fi primit cu brate largi. din ceasul când întâlnisem pe presedinte pâna în noaptea despartirii de 'onora. de viata. dar care ma departa. în fiecare seara.otarâri pe care trebuia sa le iau si nu aveam curaj. 8e acum.eiate tacut. ca toti tovarasii de cor. Sinceritatea pe care ma încapatânasem s-o pastrez ar fi fost naruita.inuitoare.. fum de tigara. Eeîntoarcerea a fost c. biblioteca. prospetime.. glumele lui . . în sala unei societati. 'u-mi mai ramâneau decât umbre în odaita alba si amintiri în suflet. 2resedintele a gasit un alt sediu. G asteptam senina si rece. de bucuriile pe care sufletul le-a cunoscut.

socoteam eu. stiam si simteam un singur adevar1 ca voi vietui doua vieti. miop si blând. 'u cautam sa stiu cine sunt. #flasera ca se studiaza.. supraveg. ca oricare alta. #flasera si lucruri noi asupra presocraticilor. 'imeni nu stia ce este filozofia. nici o metodica..erea si atâtarea mea launtrica îmi vor revarsa în creier si în suflet un prea plin al carui izvor ceilalti nu vor izbuti sa-l înteleaga. as fi ramas alaturi de toti ceilalti. fara ca ceilalti sa o banuiasca.imice. alte tulburari ma stapânira. la seminarii. functiunile c. distant sau intim. în curând. tara pasi mari înainte. #steptam. profesorul. iar dupa câteva lectii auditoriul pierduse firul cursului si profesorul descoperise alte cinci. voi sti sa aleg. #m . pus la încercare. 2rofesorul era batrânior. a rastimpuri.otarât sa aleg din mine anumite caracteristici si sa-mi spu!l-acesta sunt eu4 #m coordonat caracterele si mi-am poruncit sa nu vietuiesc launtric decât pentru a le încalzi si a le face sa rodeasca. Era un obicei al 6acultatii de itere1 nici un student nu putea pasi în publicistica decât polemizând Olgar cu profesorul de literatura româna si estetica literara sau adulându-l la seminarii. grasun. &ea subterana ma va stapâni si. a logica nu aflasera nimic. 'u izbutescK se e-clud. 8aca nu m-ar fi ispitit gura si soldurile ei. cu usoare bâiguiri si tolerate . palpitând sub rezerve. *oia" sa-mi creez o unitate cu riscul a oricâte renuntari si mutilari. nu era o stiinta. unde profesorul era glumet si sala întotdeauna bine dispusa..rebuia ca tineretea mea sa-si aiba înteles în afara de carti. 'imeni nu se întelege. ci o înmanunc.. 8ar filozofia. diverse si interesante probleme.. în timp de criza. Maturitate înseamna unul. cu lamurirea elementelor1 atomii. #s fi cunoscut fericirea mediocra si sura a vietii vietuite.ul. îmi spuneam. .rebuia sa încep maturizarea. înstrunita de un anumit creier. dintre toti câti îndura alaturi de mine carnea si du. 8upa o iarna începuta violent si sfârsita în întuneric. Socotisera filozofia o stiinta care începe.'onora. Iar fiecare curs era un profesor.. Si când tulburarea 'onorii se risipi. preferând sa-si continue întâlnirile la orele de istoria literaturii române modeme. la istoria filozofiei.. alta în plina iumina.. 'iciodata nu voi izbuti sa ma cunosc asa cum îmi cunosc biblioteca.etul iernii. cursurile de la 6ilozofie erau mai putin populate. Si de ce nu întelegeau ei ca porunca tineretii e de a trece înainteH. sa-mi pregatesc sufletul pentru revelatiile ce în curând mi le va darui viata. ci din porunca strainilor din mine. una ascunsa. se dusmanesc. întâlneam studenti care nu întelegeau nimic din cele ce rostea. "orba îi era irezistibila. la 3niversitate. ma surprind. *. 8e ce nu întelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate. Si noua viata se va petrece numai în mine. se anuleaza unul pe altul. 2E56ES5E3 8upa vacante. asteptam linistea în dezg. Ma luminezK ma în-fioara simtamântul ca acesta sunt eu. #s fi capatat amaraciunea cinic sentimentala a celor care spun1 mi-am trait tineretea4 8e ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea eiH. care vorbea ceea ce îl interesa pe el.ere de cursuri. &ei care se înscrisesera la 6ilozofie fara lecturi si e-periente se surprindeau dezorientati si paraseau cursurile. si tot ce spun sau fac altfel nu le fac din porunca mea. #ltminte!!! X !": nu as fi putut împlini nimic din cele ce amânasem pentru maturitate. poate e-perimenta în câteva saptamâni intens si vivace visul sau virtutile lor de aniH. teoriile fundamentale. încerc sa rânduiesc cele câteva rezultate. pentru ca profesorul vorbea prea clar si prea convingator. .

raia numai pentru literatura.. Sala. a seminariile de filozofie vorbea întotdeauna un student din anul III.ile sentimentale. Se întâlneau numai perec. bacsisuri literare. con-l ferinte.. pentru ca nu-l puteau memora. încalziti. *eneau aici perec. pentru ca era batjocorit. îl socoteau profund. &u timpul. acelasi gest. 6etele îi citisera cursul. persecuta . 2rimise cele mai multe si mai nestapânite insulte din taraK nu se suparase. lui sau sistemului estetic. 5re de întâlniri mai erau la cursul de literatura franceza sau la filoR logie. vorbea si scria ca sa nu-l înteleaga nimeni.poate regretând . 6iecare stia ca vecinul sau vecina sunt tot atât de tulburati. Soarta profesorului era tragica si ma înduiosaK nu-lf laudau si nu-l respectau decât acei tineri care aveau volume de tiparit siB prea putin curaj sa-si caute editor. #stfel.ile se asezau în fund. cu dintii strânsi. Easpundea într-o limba jalnica. si era blând. !"C Dvonurile despre însusirile cursului de istoria artelor se raspândisera uimitor de departe. &ei câtiva care dovedeau curajul sa-l înfrunte sufereau consecinte ani îndelungati. Era profesorul cel mai glorios.ile mondene. studente care dispretuiau sentimentalismul si studenti care stiau sa profite de ceea ce nu dispretuiau ele. 6anatic. se socotea genial. era guvernamental si nu accepta tezele de doctorat care nu-i comentau sistemul. studentele copleseau. cu sala numeroasa si selecta. ca într-un salon. contribuia totusi an dupa an la anularea bunului-simt literar si la minciuna. 5 casa de editura le era definitiv înc. &ursul de istoria artelor se tinea într-o sala comoda de conferinte. la lumina. neizbutind sa ajunga decent. marunt. *orba lui era irezistibila. baieti cu gesturi romantice sau nationaliste. la 3niversitate întâlneau neîncredere sau vrajmasii. *eneau studenti din toti anii si de la toate facultatile. pe care-l cunoscusera dintr-un roman "en vogue".. Se descopereau toti. îi daruise astfel un Institut si o tii. 6etele ascultau cu desfatare atacurile tinerilor. cu servietele si blanurile pe genunc. 3n prieten de la 8rept venea întotdeauna cu o duduie frumoasa si neastâmparata. 'u întelegea nimic. ntifl mai stânjeneau. profesorul comenta cu o biciusca operele de arta proiectate. confuz si nesfârsitK le crestea respectul. fete ce lucrau la 0iblioteca #cademiei. si era bun. 0aietii ajungeau îndrazneti. &ele câteva studente cuminti se refugiau în primele banci sau se asezau pe strapontine. Eepetau toti. încercând sa fie polemic. un grup de reviste obscure îi insultau sau îi ignorau. parea un trup ce respira patimas si prudent. cu bunavointa guvernului si contributiile studentilor.i. 'umai fetele nu întelegeau de ce e persecutat Maestrul. lânga ferestre. care nu absolvise e-ternatul. . viciul era atât de inofensiv si practica atât de universala. posturi.nica ci studente de la 6armacie. dar nu le dadeau dreptate. &âte un oftat prea sincer nu mai revolta pe nimeni.greseli de Oamatica. neîntelegându-l. 2rofesorul de estetica literara era temut si bârfit. 8ar cursul de istoria artelor nu se putea preda decât pe întuneric. întâlneam la iesire studenti de la 2olite. 2rofesorul era de o stranie si perversa naivitate.. nervosi. a literatura franceza. Se pogorau în sala miresme si?@ fluturari de stofe. îmbujorati. 6etele îl ascultau si. si zâmbea. 2arând inofensiv. Stiau si profesorii de cele ce se petrec în sala de conferinte. afara de cazul când vorbitorul era frumos si brun. 'u avea !"7 elevi propriu-zis. Sau tinerii care nazuiau catedre. se socotea singurul critic estet al târii. 8e altfel. 2erec.isa. ! întuneric.pe cei care i se împotriveau. . Se asezau aproape.

imputându-mi numai organica fatala-mi predispozitie catre..e retrag.. cu profilul ciuntit. cu profil ciuntit.Esti amfibiu metafizic. !"+ . .Ideatia Pantiana si rationamentul prin recurenta.. poftim.ita"4 5c.i mirati. profesorul o înviora cu sarjele .. o dezgolea. cu gesturile. iar fetele -".Esti subversiv..erentei si al logicei evidente.. apoi îl asculta cum se departeaza. în manifestarile dtale neurologic-spirituale. buni si semidocti. Intervenira auditorii din fund. *orbeste cu glas de adolescent si loveste cu pumnii în banca. E cunoscut sub numele de ". constiinta si cunostintele filozofice. 'u întelege nimeni ce vrea sa spuna ". îndurerat de întunericul celorlalti." &ând sala ramânea prea multa vreme inerta. va rog.Esti obraznic. &ei din fund l-au poreclit ". Easpunde. întunecata. sedusa de nelinistea comunicata cu pupilele. brazdata.". o pronunta cu accente perfecte. într-o seara a venit la seminar un student tot atât de marunt.. 2entru ca cei inculti nu întelegeau.ita". [ 8omnilor....ita".. . cu cearcanele. Singurul curs unde se încapatânau sa vina studente si studenti care nu întelegeau linia conferintelor. cu oc. ispitit sa lase gândirea nesfârsita si sa se întoarca la o formula lui cunoscuta si accesibila celorlalti. tot atât de erudit si de subtil. Interveni profesorul..&um suntH . 6ormula îl mâna într-un rationament al carui rezultat nu-l putea preciza mai înainte. cu întrebarile iscoditoare1 "'uH 'uH..ita". fara demnitate universitara. pentru ca e curtenitor si îndraznet.ii clipind straniu. #uditoriul alerga câtiva pasi... &a sa faca un compliment. c.inuit de întunericul care învaluia înca noua formula. si-si începea vorba firesc. putin plecat din umeri.. 2rofesorii îl suporta.. 8intre colegi. . . [ &orosiv periferic. rotind capul. a 6ilozofie frecventau studentii seriosi.. sau în ecuatia cedarilor inevitabile. 2rofesor tânar.inuit pe catedra si o sala înmarmurita.. &ei din fata îi spun " a 6ontaine". . nu îndrazneste nici unul sa i se împotriveasca.... cu fata smeada. . locului si persoanelor (zâmbeste). &easul trecea cu un profesor c. iar ceilalti îsi maturizau.igi". încercând o subsumare a elementelor direct fecundate de e-ercitarea formala a unor metode care nu e-clud preocuparea gnoseologica.'u accept sfatul metodologic într-o riposta de dialectica personala. prompt si obscur1 .blond. Se afla vesnic în cautare de formule inedite.alvanometru" sau "Micul Mant". modelând-o. .iul strict pedagogic si riguros scolastic aderent contingent timpului.. Se aseza comod pe scaun. . . cu pupile albastre în cearcane tulburate. prin propriile lor lecturi. 6iecare fraza parea atunci gândita. Se ridica si începe1 ..8espre mine e vorbaH.. 2rofesorul intra zâmbind. mai bine. . timizi. clar.8umneata esti dicotiledonat. ci numai frânturi disparate era cursul de logica si metafizica. subtil si elegant.e flairez accesibila în simptomele d-tale etice. încearca duzini de epitete.2laseaza definitia în planul co. 2rofesorul se bucura de formula gasita si o repeta.. l-a învinuit pe ".*alorificând sub ung.. o insinua plecat peste catedra.Sa-si retraga cuvintele. accesibila printr-o noua structurare. uluit.. ..

în ultimii ani. &ei de la itere nu întelegeau cum a putut sa-si treaca doctoratul cu o teza de matematica. 8ar vesnica lui ispita. fara sa fi aflat nimic sigur. Ma nelinistea. cel mai ascutit dialectician al 3niversitatiiH 8upa fiecare ceas de logica ma nelinisteam si mai mult. nu crede în primatul gratiei.is sau sa-l încerc prin întrebariH Si cum l-as putea încerca pe el. dar sa nu le credeti.egeliana. în mine din mineH 2ot raspunde.pe care nu-l patrundeam întotdeauna . stâlcindu-si izbânda între pupilele albastre si pleoapele întunecateH 'elinistea care nu era numai logica. 8upa ce pleca.m-am ?@Nors la moderni. fetele comentau oc. biruita sau biruind în suflet.#sta nu înseamna ca nu trebuie sa le cititi.. 2rofesorul marturisea ca ceea ce lipseste manualelor de logica e logica. #u trecut saptamâni c. 8aca profesorul nu crede în 8umnezeu. &ei de la . &ercetai logica lui 0enedetto &roce. învatasefl\ de mult sa nu ma uimeasca un geometru poet. 8ar respectul catre dogme. &e drum sa apuc altul. mai ales. #flai te primele capitole frânturi din observatiile mele. u" !:G mistic profesor de anatomie.eologie nu-i iertau glumele S! pornirile lui lumesti. 2rofesorul ma ajuta sa descopar singura deosebire1 elementul e-istentialK deosebirea dintre "tunet" si "tuna". 6etele îsi opreau zâmbetele cu batista. socotite nu nuclee de credinta potentata. n-am izbutit sa-l cunoscH Si însasi aceasta cunoastere Y despre care nu stiu nimic Y cum o voi putea discuta cu elH Sa-i vorbesc desc. Si daca. asa cum nu cred nici eu.ii si urâtenia seducatoare a profesoruluiK baietii îsi marturiseau îndoielile. însa. cu toate c. 8e aici. un filolog muzicant. pe care pasesc dus de destin si de în-frânarile mele. zapacit. sa înteleg pâna la sfârsit problema logica?@. daca profesorul de logica nu l-a apucat înaintea meaH Si daca.. logic1 asadar. rationamenteK de când am aflat singur ca judecata nu e întotdeauna stabilire de raporturi între doua notiuni. . &ei de la 2olite. .rebuia. ci adevaruri ce pot fi dovedite rationalH 8ar credinta lui ortodo-a era efectiva sau sugestionata.entile.inuite. 8umnezeu nu e-ista. cu . Mie mi se pareau toate acestea firesti si recomandabile. nu putea starui într-o constiinta care a gasit pe 8umnezeu. . întro dimineata am dosit cartile în raft.. totusi. am dispretuit-o. cu . cu Enri>ues. &roce era clar si obscur. 8aca aceasta viata e aceea pe care o lasa întrezarita.nica nu întelegeau cum poate fi mistic ortodo-. încât fui nevoit sa ma întorc din nou la manual. sa cunosc bine logica . 8e la /egel .Sa le cititi. puteam merge singur mai departe. #junsesem sa nu mai disting o notiune de o judecata. poate un pacatos inconstient si mândru. Inte-jegeam ca e-perienta sa religioasa poate fi autentica si în afara cadrelor logice. judecati. ci si între o notiune si un obiect sau între doua obiecte. rar conducând la alte fezultate. încordându-se în metafizica si în teologie. ortodo-ismul lui.oblot.emarile care tulbura sufletulH 8aca el nu crede. apoi. !:! . rezultatul unei necesitati de pura spiritualitate sau concluzii teologiceH *iata profesorului de logica însemna pentru mine siguranta ca solutia acelor crize începute în adolescenta trebuie sa mi se lamureasca.împotriva manualelor de logica si împotriva lui Mant. pentru ca eu. Sinteza clasica nu m-a multumit din ziua când am surprins arbitrarul împartirii în notiuni. ^stovit. deprimat. 8ar ma întunecai într-atât.. nici eu nu-mi voi gasi linistea pe acest drum. 'elinistea si disperarea m-au cuprins de câte ori am încercat. credeH &um sa-i spun ca sunt crestin fara sa cred în 8umnezeuH &um sa-i spun ca arareori mi se pogoara Iisus.

&afea beiH .&âteodata. el e nebun sau 8umnezeu.ermania..ârtie alba. . oamenii merg altfel pe strada..8ar eu vreau sa ma lamuresc.... nouasprezece ani. singur..'u întelegem nimic prin noi însine.ii profesorului licareau albastri în orbite stinse. ispititoare. 2rofesorul mi-a vorbit blând si prieteneste..8umneata esti precoce..Sa-ti pierzi timpul. Eu bâiguiam. pe lânga 3niversitate. ai sa întelegi firesc.. de italieni..&unosc un crestin cu doua fiice pagâne.. fara eforturi...Eu te-as sfatui sa te zapacesti complet si absurd. încurajator. de 8escartesK mai ales de 8escartes. si gânduri multe. 8ar dumneataH .. gândeam... Eu nu am picioroange ca onoratii mei colegi.8aca vrei sa afli religia. 8ar nu poza si nu discuta filozofie. ma tineam de betii. 'umai. #tunci. fara tortura. ai sa te limpezesti. si caldura multa în suflet. Era palid.. 0ea. 2arasind lauda 'onorei ...8umneata creziH.2rofesorul meu e un geniu. # zâmbit tot timpul.. &u atât mai rau. !:$ Evita religia. nu ai de -ce sa te grabesti. &um as putea stiH #jungând acasa. #cestea ne vin asa. un epitet. dumneata nu pari cu desavârsire neinteresant. la vârsta dumitale. am facut o descoperire care m-a uimit1 prietenul meu si tovarasul de bar întelege sensul si simte nevoia filozofiei.. am amânat lamurirea definitiva. sfielnic. .. 2e drum.care nu-l îngaduia dincolo de pulpe - . era pe masa.&e trebuie sa facH . . m-a sfatuit1 .. 8esi ascet si du. Eeligia câstiga procesul în absenta..&ând te vei duce în . o paranteza. de 2ascal.6ericita vârsta.. Eu m-am lamurit dupa sapte < aniK desi problema inductiei nu am priceput-o nici pâna acum. l-as fi întrebat1 . .. eram ispitit sa-l în! treb. de 2oin-care. cum vine impulsul se-ual sau artrismul. 2e masa se aflau destule alte carti. 8e altfel. &um sa-ti spunH ucrurile acestea nu se înteleg bineB decât dupa ce nu le-ai înteles mult timp. în logica. si nu izbuteam sa-i dezvalui întreaga4 tulburare. 8upa aceea... nu le izgoneste.ârtie si mâzgaleste-o cu creionul pâna seara. fie ca nu stie.. îl priveam uluit. 5 singura observatie i-a alunecat. si .. si cerneala neagra.ovnic. #i strica totul. Ma întrerupse. tulburat. Si tot am ajuns rau.. #poi. &e mi-a vorbit la cafeneaH 8e Mac. neagra... citeste logica. .otarât sa vorbesc profesorului. &ând ma privea mai prieteneste.. Eram stânjenit.... la o anumita vârsta. profesor universitar..'u te sfii. . . cu sprâncenele dracesc arcuite. o lauda sau o injurie... . vei întelege pe 8escartes. 6ie ca stie. 8-ta stii cât de mult poti învata într-un oras în care oamenii se misca altfel decât aiciH #vea pentru fiecare autor o e-clamatie. domnule4.#tunci m-am . mai ales sinteze biologice. Strângându-mi mâna. palid.. Mergeam alaturi.. 'e-am despartit în seara. medicina si biologie.. 5c. . 2ovestind lui Eadu întâlnirea cu profesorul de logica.8umneata creziH 8ar stiam ca nu putea sa-mi raspunda. . du-te prin cârciumi. Eu.. sau poate un farseur.. cu parere de rau. Stii sa-ti pierzi timpulH Ia o foaie de . iar saracia nu ma jeneaza într-atât sa nu pot oferi o cafea si tigari unui tânar prieten. Multi înainte. . #colo. Si sunt i probleme pe care nadajduiesc sa nu le pricep niciodata..

'u aveam niciodata curajul sa ies singur din oras înn -o zi de primavara prea senina. *I. Si îti spun ca nu e nici înc. norii mei. Sfatul era mult mai sincer si mai adânc decât as fi crezut atunci. si teama.. incult. 8e altfel.emari. .. 2rimavara mea nu era asemenea celor pe care le cunosteam din viata tovarasilor sau din carti.. ma coplesea furiaK daca întâlneam o brazda. 'orii buni si tulburi. 2oate. nici minciuna.emari catre pribegie.rebuia de acum sa întârzii cât mai putine ceasuri la masa de lemn. sa-mi înfig umerii în brazde negre si sa privesc soarele. împotriva tuturor ispitelor. cu cer dureros de clar. #m sa mor. Stiu eu ce se putea întâmplaH. 8aca priveam pomii goi. . ea s-a pogorât blânda si a luminat orasul cu castani înmuguriti.. nu ti-as putea da vreo dovada. soarele.. . urlamK scrâsneam din dinti mângâind o piatra1 pamântul cu aburi calzi ma silea sa-l sarut. cu solduri de trecatoare necunoscuta.. Sfârseam iama cu un suflet îndurând tulburarile toamnei si presimtirile primaverii. în dupa-armezi parfumate. Stiu ca. Ma bucuram de fiecare tresarire a razelor1 se întuneca4 se întuneca4. Eugându-ma.. îmi îndurera sufletul. nici 'o-nora.mi-a pus întrebari la care eu si poate toti cei care nu se multumeau cu vorbe nu puteau raspunde. te-as ruga. Eadu era crestin. 2ro-] fesorul era singurul care ma putea linisti. ma .'u stiu. 8ar atunci nimic nu întelegeam.. o farâma de creier neconsumat. nu mi-e frica de moarte.. e #cum. desi. si nimeni nu banuia jarul sufletului meu. 'u banuisem ca misticismul pe care îl socoteam împrumutat si confuz era de o simplicitate atât de crestina.otara sa apuc drumuri potrivnice sufletului meu. Era amara si salbatica. 'u-mi ramânea un simt. In fata câmpurilor nu-mi mai puteam înstruni refle-ele. sa ma framânt cu bulgarii lui grei pe pieptul gol. . Munceam aceeasi munca aspra a celui ce se întarâta sa-si duca fagaduinta. un colt de sensibilitate. si ult ma îndurera nesiguranta. umina a înviorat mansarda. 8ar soarele stapânea iarasi. !:% nici profesorul cu luminite albastre si sprâncene dracesc arcuite.. mântuirea mea erau norii. care-ntuneca zâmbetul orasului cu c.ipuire. "! bucuriile.. Era singura ispita care ma stapânea.8ar cum ai sa fii mântuitH. am sa traiesc în veci. 2rimavara... ma farâmita. la împlinire. lacramamK în fata râului. *ietuiam începutul acela de primavara ca un sir de nopti în iatacul unei amante cu doruri nestapânite. . gradinile.. vântul. . crestinK si era atât de pacatos. si ma târâm iarasi robit.. când scriu.. si tristetile le înteleg. si munca mea. pacatos fiind.. sa adun flori în rafturi. 8ezvaluirea sufletului prietenului ma tulbura. îmi sângera creierul. nepierind. sa-l mestec. Si faptele mele. *rajmasa mea cunostea toate iscusintele unei perverse Ma tortura cu ramuri de cires înflorit. 2rimavara ma biruia întotdeauna. aflam ca am sa fiu mântuit. Ma întarâtau caldura. 8e aceasta sunt sigur.. Mi-au fost dragi norii care revarsa în suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin. îmi biciuia carnea. Mi-e frica de moartea fara Iisus. femeile 5rgasmul ma tortura ceas cu ceas. înteleg fiecare neliniste. cu c.. îl ascultam cu mirare. si nerabdarea. când eram ispitit sa lovesc în zidurile odaitei prea albe si prea strâmte.Si e ciudat ca eu banuiam lucrul acesta demult. Ma istoveau numai frânturile zarite în gradini. si pofta de a ma cunoaste si a ma stapâni.8ar. 2EIM#*#E# în anul acela.. si sufletul nu are sa moara. Si el mi-a spus ca trebuie sa4 ma tulbur. 'u-l auzisem înca vorbind de "mântuire". lucrurile acestea sa nu le afle prietenii.. I-am asteptat.

monotonia pomilor. ca cea a creierului e "eputinta. nu mai ma înspaimânta primavara. socotin-du-mi sufletul nesimtitor si uscat între carti. vara. Mi-era teama sa nu parasesc .. ploaia mo. 8e ce sa iubesc sub porunca cerului. Stiam ca ceilalti ma dispretuiesc.orâta si rece. ale vârstei. ce se cerne în singuratate.. resemnata. mult. mult. pe care îl doream între brate si piept. ani tristi. desfatatoare. întelegeam ca ursita sensibilitatii e suferinta.. .otarâri mediocre. Injjrimavara nu ma înspaimânta viata carnii. cu caderea paserilor. Ma desteptam pasind pe covor de luna si ma îmbracam. mult. Ma bucura aceasta si ma necajea. spiritual si pozeur. primavara. cu o tristete blânda si retinuta. mult. 'u ma linistea decât întunericul biruind ziua. fiindca ma surprindeau iubindu-i.otarârile mele pentru . #cum stiu ca ceea ce ma tulbura alta data nu era primavara. ci altceva. #steptarea e o atitudine feminina. nimic. &um le-as fi putut spune lor ca primavara ma tulbura. iarnaH 8e ce nu-mi stapâneam trupul si sufletul primavaraH 2oate ca nu mai erau ale meleK ci ale se-ului. parfumat. #cum. înfrângerea aceasta ma umilea. ale spetei.inuiau în vântul si seva primaverii. 2aseri. 8e ce n-au întâlnit furtuni cu moarte în valuri vineteH !:9 #dormeam noptile înfrânt. a creierului. 'u-mi era teama de suvoaiele care se revarsa în sânge si se consuma. risipire de timp. si porneam pe strazi. a strazilor. ca un rob sângerat la roata. ma umilea mai mult decât toate poftele care îmi sugrumau rasuflarea si-mi biciuiau sângele. umilit. nebuniile. ca ursita carnii e dorinta întrerupta numai de dezgust si !:" niciodata potolita. Ma simteam pasiv si îngândurat ca o fecioara sentimentala care îsi asteapta.. liniat corect de umbra streasinilor. 'u ma linisteau nici tovarasiile cât de prelungite. &opiii ma suparau. pe care sa le regret apoi. îmi era daruit o data cu înflorirea câmpurilor. a sufletului. 'ici lecturile savârsite c. Simteam cum ceea ce pretuiesc mai mult din se-1 înfrânarea se risipeste. lamuriri care au înabusit razvratiri surde. cu trupuri straine. Si nimeni nu banuia înfrângerea care ma zdrentuia. a ciresului.. ci de sufletul nou ce se insinueaza. umilindu-ma. stapânul sa o culeaga. 'u ma umileau poftele. îngrijit. si eu nu puteam face nimic. evadarile care ma c.. S-au petrecut limpeziri dureroase. Eu nu voiam sa iubesc copii.. . istovindu-ma. în 'onora nu ma înspaimânta trupul ei. prefacerea mea într-unui din acele numeroase si perfecte instrumente de dragoste. era al trupului strain care îmi înlocuia trupul o data cu dezg. 'u ma linisteau nici marsurile prin orasul noptii... când povestesc aici fapte de mult trecute. paseri napadeau tulpinile de iedera. curat. #cum.. &i faptul ca acest dinamism epuizant îmi era poruncit.. dorurile. Ma înspaimânta abrutizarea prin sentimentalism fals. 2rimavara ma putea îndragi de o faptura care iarna sau toamna mi-ar fi ramas prietena. *isam vise de tragic se-ual. aceasta era umilinta crunta. elanurile. Si eu nu voiam s-o marturisesc. ratacind. în odai straine. întelegeam toate acestea si ma bucuram ca nu le banuieste nimeni. a trecatorilor. primavara o astept cu acea nostalgie virila pe care o daruiesc crizele depasite. nestearsa. 'u era al meu. ma biciuieste si ma smeresteH. Dile fara plâns. nopti de furie. creierul toamna. fara scrâsnet.rupul strein pe care mi-l împrumuta primavara.rotuarul era o ispita1 sinuos. sensibilitatea. 'opi.inuit. a liliaculuiH 8e ce sa fiu înselatH 8e ce sa asteptH #steptarea iubirii. 8e ce stiam sa-mi stapânesc trupul.etul.

Ma întovarasisem cu un prieten din liceu. 2resedintele era disperat de tânjeala care ameninta sa destrame. #dormeam istovit. ca sa ma dovedesc atât de crunt si nestapânit în fata unei deziluzii. cercul s-a adunat în sala Societatii. &u numarul % se ivi un incident. Eu nu întelegeam nimic din tot ce aflam. fara sa-mi pomeneasca numele. M3'&I E SI DI E E Iarna. la bal . #ceasta a bucurat pe autorul cartii recenzate si a stânjenit pe profesorul politicos. care îsi cumparase un caiet si izbuti sa încurce atât de mult socotelile. &el dintâi numar a fost cumparat din curiozitate. repros de discipol. de pe urma caruia revista nu mai supravietui decât o luna. Eevista nu se vindea. riscând eliminarea. . m-am retras.banii adunati la cor. primaveri înainte. &elelalte asteptau. 'umarul în care s-a tiparit vestea retragerii a fost ultimul numar.2rimaveri înapoia mea. #r fi descoperit. care trebuia sa intervina din nou la profesorul de estetica literara. nici nu putea ajunge. care a încercat mai mult decât o deceptie. a scris câteva articole în cotidianul sau sub obsesia faptului. în mansarda încarcata cu fascicule. la festival. Si scriu în miezul toamnei. poate sa afle daca sunt trist. încât trecuse un e-cedent de douasprezece mii de lei. apoi accepta valori mediocre.ândeam ca e firesc sa critic cu argumente o carte imperfecta si s-o judec în pagini patimase când autorul fusese pentru mine un îndreptar. a protestat. #m raspuns aspru. Eram . 'ici revista universitara. 2ublicasem recenzia obraznica asupra cartii de frunte a unui batrân si celebru profesor. dar nici unul nu voise sa-si ia raspunderea. streina. nici de povestea cu amintiri. 8ar fiecare suflet pâlpâie câtiva ani tineri în jurul viziunii eroice. daca prin aceasta evitam o adulare. 2rin interventia unui profesor politicos si binevoitor. n-a interesat. Si scriu aici. Munca iernii . 8ar membrii nu erau niciodata prea numerosi. 2etru. *II. 6iecare suflet stapâneste virtual eroismul. conflictul nu ajunse în discutia senatului universitar. &omitetul sfatuise sezatori intime saptamânale. înapoia paginilor de intempestiv frondeur. s-a tânguit. 2rofesorul de estetica literara m-a învinuit. 'efiind nici antisemita. '-a înteles nimeni. ogic. sa fac singur trei corecturi. dupa miezul noptii.otarât sa pierd un an. . rece. la care intervenise presedintele. nebanuit de nimeni. . gândeam. 3n oc. 8e ce n-as fi eu acel suflet care . nici de toamna. . fagaduind lui 2etre sa lucrez alaturi de el sub pseudonime. într-un caiet pe care îl ascund între cartoane cu fise. cu scaune multe si cu tablouri oficiale între ferestre. eu supus consiliului de disciplina.iceam de pe atunci gândurile la care am ajuns mai târziu1 ca sensul vietii nu e fericirea. ci realizari eroice. în al doilea an la 8rept si 6ilozofie.. într-una din revistele sale. cât de mult îl înaltasem. se pleaca vietii celorlalti. &ei care îsi aminteau mansarda intima si calda se simteau stânjeniti într-o sala prea mare. #menintarile nu ma amarau. paginatia si e-peditia. de ignoranta si obraznicie. se usuca si piere. definitiv. pe care presedintele mi-a încredintat-o. nu izbutise sa refaca atmosfera din vacantele &raciunului. Si nimeni nu. .cu oricâte renuntari sa ating eroismulH &ine stieK poate .i parunzator ar fi înteles cât de scump mi-a fost autorul cartii. cercul. Eecenzia avea pacatul de a fi documentata.asisem si un administrator1 pe !:: dirijorul corului.rebuia sa cutreier singur salile ca sa întâlnesc pe profesorul care ne fagaduise articolul de fond. 2rin 2etre. Eu nu disperam.rebuia sa scriu singur cronica. nici filosemita. temut la seminarii prin dialectica-i iritanta. Si iata ca acum nu mai ma tem de ele. &el criticat a intervenit pe lânga profesorii mei. &a sa nu piara revista. îmi ajungeau zvonuri care îmi dadeau de gândit1 revista va fi suprimata. &unostea toata 3niversitatea. Si nu sunt trist.era primejduita.

eu care voisem sa ucid somnul. usor. 8upa câteva ceasuri. pierdeam. stiintele. 8upa o saptamâna. un jung. 2entru toate acestea trebuie timp si disciplina.ii pe carte. # trebuit sa-mi îngadui. 8ar ei nu stiau ca nu dorm noptile. filozofia. Mi-a numarat bataile inimii. Ma desteptam la opt.. #ceasta m-a limpezit. Sunt înca atâtea lucruri care trebuiesc adâncite1 limbile orientale.ândeam1 "8omnii nu vor sa stie ca e-istH îmi ignoreaza.ii supti în pleoape vinete. palid si rece. #m strâns dintii si am început sa citesc. #m început a respira. religiile. #m citit iarasi toata noaptea. 'am raspuns.ii pe carte. usor. Ma întristeaza gândul ca în zece. biruinta nu poate avea însemnatate. 2anica. Seara. atâtea e-periente. încât nu-mi scapa un cuvânt. #m . criza trecuse deplin.. cu oc. oricâte insulte as fi primit. ocultismul. . cele dintâi primejdii îmi erau îndemnuri nebanuite.ii si fruntea îmi ardea.inuita adolescenta.. ca pâna atunci. Mi-am amintit un !:7 singur cuvânt1 "ignorant". Si nu banuia nimeni. pentru ca astfel vreau eu4" 2entru mine. istoria antica. încapatânati. ma simteam istovit. de atunci. istoria stiintelor. cu dintii strânsi sj 5c. tânguieli. ci numai încordarea neostenita catre ea. Se legau de ea atâtia ani de c. &ineva al ciocanit. simteam ca mi se sfarma viscere încordate. fara sa pot ridica grumazul din piept. istoria artelor. atâtea mii de ceasuri de lecturi surde. fara sa ma stie nimeni. cu oc. plansete. m-am multumit cu un pa. nauc.ipuit sala profesorului de estetica literaraK "e un somnoros". 8octorul venise cu trusa urgenta. patru ceasuri de somn. M-am desteptat dupa câteva ceasuri.. Eram atât de în-K cordat.. M-am tulburat privindu-ma în oglinda1 livid. . repezi si neregulate. descompus. #m adormit în zori. # patra zi.ii si mi-am înc. 8upa câteva ceasuri de munca. 8aca voi fi laudat. . am lucrat îndârjit.is oc. &u cât mai mult se tace în jurul meu. eu. socoteam eu. spunând ca-mi pregatesc o lucrare urgenta de seminar si trebuie sa manânc la masa mea. la masa. Spaima si jung. cu creierul tulbure. citesc o notita batjocoritoare într-o revista provinciala. înc. Easuflam greu. filologia. SomnH 3iteH Sa-mi fie mie somnH Iarasi mi-am simtit mintea proaspata ca în prima zi din regimul douazeci de ceasuri. îl auzeam. #m înc. #m prânzit într-un sfert de ceas. *ointa era pentru mine o realitate. Si voi munci necontenit. cu parul umed si oc.In acel început cald de primavara. si creierul vibra ca în febra. *estea am aflat-o dimineata. în ziua când am citit rândurile profesorului de estetica literara împotriva-mi. calcat în picioare. # trebuit sa sun. Minteam. m-a îndârjit. matematica. nici un ziar. Si va trebui sa scriu. a treia zi. 'u puteam rasufla.i îmi fulgera inima. în curând vor trebui sa stie. M-am târât în pat. Ma întarâtau nu numai cele ce se spuneau împotriva-mi. #s fi cântat. cu atât mai mult scriu si citesc. aproape fara sa ma ridic de la masa. douazeci de ceasuri. scrisulH &u atât mai bine. a cea mai neînsemnata miscare. cu oasele sfarâmate.. pronuntarea poruncii1 vreau4 era aproape un rit magic.voi birui ca erou.isesem usa cu zavorul. #tunci îmi voi cladi o casa cu terase la mare si o voi locui singur.remu-ram de furie si de încredere.ii pe carte. ci. Eram furios ca voi muri stupid. cele ce nu se spuneau. Ma înabusea gândul ca sunt un ignorant. pâna în zori. unile de tacere în jurul muncii care o împlineam gemând mi-au fost cele mai prielnice. douazeci sau treizeci de ani nu voi întâlni aceeasi dusmanie. iar scrisul . cu capul greu. as fi urlat. Si apoi. ca sa nu pierd continuitatea. îmi tremurau mus-c. Ma încovoiai. m-am înviorat. mai ales.iul îmi pricinuiau palpitatii a caror primejdie nu o banuiam. cu roade în rafturi si în sertare. 'u mai mi-a facut injectia.ar de lapte cald.otarât sa suprim somnul. 'u voi citi nici o revista. &ând a aprins lampa cu alcool.

si era blonda. privindu-i. &um am sa le sfârsesc fara dusmanie sau rara tacereH. 2rintre ei. nici 'onora. dupa confortul mizantropului. prin mine.inuia parerea ca o mai vazusem undeva. am zarit un c.ii verzi si nostalgici în umbre viorii.oi. 'u tânjeam dupa liniste. Eu ma împrietenisem din nou cu 'onora. multi. Stiam atât1 ca trebuie sa-mi descopar si sami e-alt toate potentele sufletului si creierului. 8in suflet.resârii. muscând stânca.. ma abateau tristeti vec. eroicul. iar 0ibi râdea de soaptele lui Eadu. 8E3M 8E # M#'#S. trenul de &onstanta ne-a lasat în gara manastirii. sângerând. îmi spunea arunci un strain. dar sa stiu a le depasi. 8ar daca viata launtrica se va realiza prin suflet. cu presedintele în frunte. sufletulH.i negri. Ma îmbata.rupul de studenti si studente ne întovarasea. urlând. *isam o austeritate care sa înspaimânte fortele mediocrilor din orasul si timpul meu. #m coborât în gara zgomotosi. si aceasta ne bucuraK poate eram multi. 2ofteam amaraciunea si disperarea eroului ca pe un fruct sau un sold alb. la munte. 'u izbuteam sa deslusesc nimic. !:C !:+ *III. din suflet1 renuntarea înseamna mutilareK eu sunt comple-.. *oiam sa vietuiasca. #uzeam necontenit si stânjenitor de clar râsul fetei de la fereastra. pe atunci.. Eram de multe ori înfrânt.. si . 2ofteam lupta necurmata. ci vointa de a stapâni. #s fi vrut sa nu vietuiesc decât vânturat de ispite. revelat siesi de singuratate. unde ispitele si amintirile sunt pu. de nimeni cunoscuta.. 'u întelegeam de ce. la mine Msumi.aidaroff iesise din iarna îndragostit de Mariuca. care ma încredinta ca primavara îmi va fi fatala si voi sfârsi prin a ma îndragosti de oc.isa. #m pornit pe drumul ce înconjoara lacul. mireasma eroismului care nu înfloreste decât în sufletul aspru si vast. '-a observat nimeni. Ma zaream urcând.. . parul si sânii ei. neînfrânta. îmi erau cunoscuti. *isam câmpuri largi si vânt aspru.e amar si anevoie de împlinit câteodata. 'u fuga de realitate ma tortura. #tunci as fi fost erou. a fost o neistovita încordare dupa eroism. oc.i de mirare.ip de fata. 'u ma temeam de e-periente cerebrale.. *iata mea. 2adurea îsi desira mugurii. din carne.ii. 'u stiam câti suntem. la munca si scrisul meu izvorât din forja testeiH Si nu stiam ce trebuie sa fac. în vagonul nostru se mai afla un grup de studenti ce plecau tot spre manastire. 8e ce tresarisemH Ma c. Si lupta necurmata nu întâmpin decât în singuratate. arbusti înfloriti. realitatea. 'umi zâmbea sufletul decât dupa împlinirea unui fapt care depasea omenescul.. înca o data. cu I buze rosii si oc. Eram toti coplesiti de primavara.i si amintirea unei vacante singuratice. care pogoara în suflet aroma dumnezeirii si a dracului. Eu îmi poruncisem sa lupt întotdeauna pentru împlinirea adevaratei mele vieti. 8ar celelalteH *iata. 8ar eroismul -singura justificare a vietii . 'u-mi era teama de ispite. Si Mariuca îl îndragise. &e trebuia sa stapâneasca în mineH *ointa si creierul sau sufletulH. si drumuri de piatra detunata spre munti cu nori. frunze vestede si colti de iarba mare. jar nu prin creierH *oi avea atunci vointa sa renunt la creier. Si totusi.nu rodeste decât prin cumplite si necontenite renuntari. . sunt nesfârsit în dorurile meleK cum sa alegH &um sa renuntH Si nu stiam ce trebuie sa fac. 2rintre copaci. de nimeni cunoscuta. demult. navaleau ispitele desfatarilor imediate si dulci. râdeau. *ointa mi-o înaspream prin munca.IEE în dimineata 6loriilor. sub sprâncene frânte în ung. . renuntând. la o fereastra desc. Eâdeau. într-o vara.

&eilalti plecasera.i.i verzi soptea. fara sa înteleg..ii îi erau atât de ciudati în pânza de tristete. .#legeti alta. &ele doua "6lorente" facura cafea.6ugi de aici. Iosif.ii râdeau.../ârcile acestea ma învata sa-mi fac de cap.iciH . 'onora ma c. #rg. . cu înfiorari metalice. Si râsul continua clar. s-aduce rac. ca nu stii nimic4 #sculta alta.aidarof6 cauta brân-dusi cu Mariuca..*ictor EftimiuH. Era frig întunecat printre candele. nu vrea sa le asculte../aide.ezi. am sarutat-o. Minulescu. am întâlnit iar râsul fetei cu oc.Spune-o p-aia cu balada popii. . ci numai mi se parea mie.. printre coroane vec.ilippide. Ma privea fagaduitor si atunci. si se bucura ca renaste viata cercului. acum. în acelasi timp. si fata.ii lacramau dar poate nu lacramau.. 8emostene 0otezH. 0anuiam tristetea care o napadeste. mate.&e vretiH Eminescu sau . &ând i-am trecut prin fata. si ma desfata gândul ca a ramas aici. . înflorisera ramuri de cires. 5c. si ea le declama frânturi de strofe1 &odreanu. Si eram fericit.. 'onora nu era trista. în curtea manastirii era prea multa lumina.melancolia adolescentei aspre.icit ca era un poet tânar.. 2e mine m-au c. palid. oc. trecut. enervant.. fara lacrimi.i.ii si rasufla cu nari fierbinti. . în padure. poate. iar afara e soare si zvonuri de viataK si.opârceanuH . Ma supara. stapânindu-si râsul. 5c.inat în biserica. 6ata se opri. o zarii privind lumina stinsa prin ferestre.2...ema. larg. 0uzele 'onorii îmi stapâneau gura ca o ventuza.ii eiH. am mâncat pe fata alba. cu dragoste. 2oate eram singurul pe care sa-l supere. #m zguduit-o de bucle si i-am strivit iar buzele de gura mea. . M-am prefacut ca nu vad nimic... întinsa deasupra ierbii si frunzelor. 2resedintele destupa sticle cu vin vec. poate.. #m vizitat cu 'onora cripta întesata cu sicrie.. Si fata cu oc. . dupa câteva versuri. Era de acum liniste.*ezi ca mi-ai luat tot rouge-?#. pasind. #m râs amândoi.#si4 &um de n-au g. 5ase galbene. soptea. râdeau. &e multumit am fost ca mustrarea 'onorii. 5 înconjurau cinci baieti. care poate o îndragise si îi scria strofe cu gândul la oc. . lucioase sau putrede.. când sunt tânara. pentru ca aici sunt umbre. 0uzele i se adunasera într-un zâmbet trist 5valul fetei se linistise. decât faramituri de desfatare. Eadu .. 2arul ei îmi tulbura pumnul. . amintindu-mi atâti straini care o sarutasera.emat.. #m pasit smeriti si ne-am înc. Stiam ca nu crede si ca nu se roaga... 5 clipa.. mi-a îngaduit sa ma întristez. pentru ca râsul fetei era pentru altii. .i verzi..iul. si baietii erau prea zgomotosi. 2lecase. &ine stie de ce lacrameazaH 2oate iubeste sau poate asteaptaK si nadejdile ei încep sa le iroseasca anii.. &elui din urma i-a recitat frumos si enigmatic câteva strofe banale si sincere. zâmbind gales.. în curte. a ramas tacerea în biserica. &ine stie de ce priveste fereastra stingând soarele!7G 2oate îsi amintesteK sau poate presimte durerea vietii care cere sa fie vietuita toata si nu îngaduie. &osbuc. si fetele râdeau.. întorcându-ma.. a ferestre. singura.. Ma uimea si ma tulbura. îi luceau oc. întuneric...

spune-mi si altceva. #m trecut apoi la .2ardon.. *orbeam deslusit.. &ând si le resfira. . cu umbre. ispitea. . Sufletul fetei cu oc.. adaoga cu sprâncenele poruncitoare. *iorica.. .Spune-mi. ostenita.ipui în biserica.iar fata de sine. "2ersanul" se multumi sa ridice din umeri în fata cozonacului adus de presedinte. . 0ucle scurte îi întunecau i fruntea. mintii eu încercând un zâmbet de c.iromant. #m ales un trunc. se alinta. strecurate cu pricepere.. Eu încercam zadarnic sa mi-o înc.. ramâneau numai câteva suvite care-i I dadeau un aspect salbatic si gingas. poruncea. '.. 8ar cum era sa-i spun ceea ce aflasem din vorbele si privirile ei fata de ceilaltiH .-o multumea nici un tâlc.8e unde stii si astaH.. !7! #tunci s-a petrecut un fapt pe care nu-l nadajduiam sa se împlineasca.2e dumneata te stiu de la 6acultate.. S-a apropiat zâmbind de "6lorenta"?@. Ma asculta tot mai interesata. 2resedintele se desfata. spuse lui 0ibi. Se ruga.icestiH .i verzi venea alergând.se plimba pe alee alaturi de 'onora. vorbeam. !7$ 5 stiam atât de bine. cu contrastele evidente. 0aietii începura reflectii ironice. I-am apucat mâna. aproape de lac... de lamurita. râzând si clipind. începura inevitabilele g. o revoltara. esti consecvent cu remuneratoriile d-tale însusiri.8umneata esti prietenul lui 0ibiH Stii sa g...6ireste. 6ata se supara. torturat de doruri si paralizat de mediocritatea împlinirilor Y îl modelam tot mai precis.Mai bine sa renuntam. cu gânduri ascunse c. .i verzi pe care îl voiam capricios si nelinistit.iciri în ceasca de cafea. fara "d-stra" si fara sa rosesc. .8aca îmi banuiesti numele. îmi apuca pumnul si ma sili. "6lorenta" îi servi o ceasca cu cafea neagra.2oftim4 îmi întinse palma.i rasturnat. fereste-te. "2ersanul" de la 8rept râdea magulit.. .. domnisoara. mai atenta. nu înteleg.ândul ca as putea parea ridicol.. am privit îngândurat linii din care întelegeam prea putin si i-am facut portretul. . te rog sanulspui.. Eu vorbeam. 6ata cu oc.&u d-ta nu mai discut.eama. .îti multumesc. &eilalti erau iritati de vorba degajata si caustica a studentei necunoscute. îmi ajunsese si mie rândul. . . #vem o prietena comuna. fumând si SVptind.. 'n va pot trada caracterul în public.. pentru ca sfârsisem toate liniile palmei. Eu eram încurcat.. o simteam atât de apropiata. . 'umai atâtH 6laide. încercai eu o retragere onorabila. voia sa afle viitorul cu o nerabdare dezarmanta. ma calma.i verzi le raspundea tot atât de prompt.'umai în palma. # zâmbit atât de frumos marturisind ca îi e somn.Eu.. Stiu si cum te c.*rei sa-mi dai si mie o cafeaH Stii cât mi-e de somn.. 6ata cu oc. 0ibi s-a luminat. duduita. 6atal. .i verzi voia sa stie. &eilalti comentau bine dispusi mersul meu terorizat. &ele ce aflasem din 6reud. 6ata cu oc. 8omnul de lânga d-ta seamana cu un persanK poate sentimental si eroticK în orice caz. slab si vast.

nim pe marginea soselei.Sunt niste colegi obraznici. gândeam eu.8umneata ai bucle. a rastimpuri. 2oate o înspaimânta noaptea..icesti si visurile.. nu. #m vorbit./aidem.. .. 'u stiu în ce cartier sezi mata.I burarile celor care îi primesc lumina direct pe craniu.rei. în servieta. Marturisea aceasta fara alte cuvinte.Mi-e teama sa nu-ti placa.. despre înfrângeri. 5bservai. nu a încercat calambururi cum facuse cu ceilalti. . Si.ii verzi îsi paleau luminitele. #m întrebat-o de tovarasii ei.iul rasturnat pâna seara. ea serezemase de trunc. de pamânt. nu a glumit.. sa ne odi.ii verzi s-au înspaimântat o clipa. #veam mâinile argintate ? de luna. oc. despre carti.&âte ceasuriH .Mie. aflaram ca ultimul tren personal trecuse catre oras cu un sfert de ceas înainte. #m întrebat-o daca îi era frig. o întrebam..*om ajunge la unu noaptea... #diau arome de iarba umeda. de flori. #m ramas pe trunc. 5c. . Eu banuiam tot ce se petrece în sufletul ei de sentimentala naiv mascata sub verva si banuiala ma încuraja. .rebuia sa ne grabim.ii alunecându-i peste lac.Mi-e frica. dar ceea ce banuiam era mai aproape de adevar. însa.i si-mi punea întrebari cu raspunsuri lungi. Eu nu mâneam si îi povesteam cu amanunte Martin Eden.. Dâmbi. -'u. despre se-. . #colo întelegeam mai mult. am trecut de padure si am ajuns pe sosea. . Eu i-am vorbit de tul. 2âna în oras nu sunt mai mult de doisprezece Pilometri..*a jeneazaH. pe câmp.ovarasa mea le gasi fara perec.imbase.5 aventura mai mult. .#lta solutie nu eH -'u. cum ceilalti au plecat spre gara. S-a îngrozit. ca nu ma priveste decât pe mine. #veam atâtea sa-i spun.emat lung prin padure. foarte mult. totusi. Ea mi-a recitat sute de versuri cu luna. a gara.. ..... fata tresarea si oc.. se alinta ea.. &e ne facem acumH I-am spus gândul meu1 apucam soseaua înapoi si luam drumul cel mai scurt.fata.e. -'u.. #m preferat cercul d-stra pe care îl stiam de la o prietena. apoi au râs. Sfârsind. îi surprindeam. 'u m-a întrerupt. Mi-e frica întotdeauna noaptea pe câmp.i-e fricaH !7% .. 'oaptea stapânea rece si senina. nu stia ce sa-mi spuna.. iar mi-e frica..Mult.8e abia în oras. . despre biruinte nestiute de nimeni. pe sosea. . vorbeam. #pucasem cararea ce ocoleste lacul. Se sc. dupa ce ne-au c. . . Si nu voia sa-mi spuna numele.. câteodata.. stânjenita. am vorbit desc. mai pastrasem cornuri si cozonac. 6ata asculta. si-mi povestea. ca îi e teama sa-si ?@ase oc... nici lui 0ibi..ii alaturi. *orbeam. departe...is si mult. lai rastimpuri. Mi-amintesc cum s-a înserat. . pe care nu le spusesem 'onorei. a rastimpuri. despre visuri. 'e opream. .. #m plecat spre gara când rasareau stelele. stânjenit de sinceritatea si debitul vocabularului. . si-mi povestea.rebuie de acum sa ma feresc de d-ta4 poate îmi g. . peste padure. . 8ar daca d-tale nu ti-e frica. care taie calea ferata. 3n capriciu deplasat.

oamna c. Masuram timpul dupa luna si dupa oboseala ei.8aca vrei. o înspaimântase. abrutizându-se de munca stupida.otarârile si nadejdile pe care mi le marturisise1 îsi va lega viata numai de un om superiorK va sti sa înfrânga vointa parintilor si prejudecatile mediului.2arintii d-tale n-au sa te certeH . .. . ducând spre orasul cu lumini multe în noapte. . !79 ..&rezi ca mai avem multH Eu îndragisem raspunsurile afectând ma-ima. si osteneala o coplesi. *ei uita cartile frumoase.#stfel. te va înabusi viata orasului mort. poate. Ma simteam mai puternic. îmi spuse cum nu poate suferi baietii spilcuiti. Si mergeam..'u mi-ai g. . apoi. luna....2arintii mei nu stau aici. cu parul înfrigurat de adieri. .i proaspeti.remura. sunt absolut libera.#m început sa ostenesc. cu latrat de câini si felinare pâlpâind. 6orta lui Martin Eden a impresionat-o.&ât sunt de inculta. &um de am ajuns. printre profesori si studenti. #cel om nu-i va fi numaidecât sot..3n drum în noapte nu-l sfârsesc decât zoriiK dar niciodata nu oboseste în doi. 5rasul o înviorase o clipa. Easufla prelung. Si atunci i-am prevestit casatoria cu un barbat pe care nu-l cunoaste si care nu o cunoaste. în fata casei. ca esti osândita sa-ti suporti familia pe care ai acceptat-o întrun ceas de oboseala sau de lasitate plictisita. dupa doua. visuri ca ale d-tale. la vârsta mea. *ei uita tot. cedând zi dupa zi. profesoara cu sot functionar. însa. tineri. sa urce stradela cu piatra tare. ca n-ai trecut oceanul. tot.. draguti si prosti.. &i numai un sot vulgar si copii. pustiu de suflete. de absenta aerisirilor..ot nu ti-e fricaH -'u. iar ea ma asculta. îti vei pierde timpul amintindu-ti ceasurile de elan universitar si poate vei regreta renuntarile la originalitate. niciodata nu ma simtisem mai odi. Mergeam... viata de provincie. .. spunându-i "noapte buna"... duduie. Eu îi povestii conflictul meu cu recenzia din revista universitara si fui fericit ca îmi da dreptate. în mediocritatea sura Si invincibila. 2e bulevardul pustiu înainta cu încredere. Mi-amintii de toate . Iar înaintea noastra... ci poate numai "le compagnon". Eu.. soseaua alba. si eu vorbeam. acceptând tot mai mult mediocritatea. la Si-tine si la ocultismH 'u aveam nici unul. E stupid. Si înapoia noastra. îi întindeam mâna. în fata casei. nici altul. îmi marturisea ca trecerea pe acea ulita de periferie. 2ovara bratului mi se paruse binecuvântata.. *ei întelege ca tineretea ti-e definitiv înc. #m ajuns târziu. 'oaptea era tot mai rece si mai aromata de câmpuri.. # trebuit. Ma opri. cu musc. apoi.. ceas. Ea pleca pleoapele si pasea istovita. ca n-ai vazut înca lumea. cu luna înapoia noastra. . *ei lacrama sau vei plânge.nit. toamna. *a veni.eama atâtea amintiri. . o vreme când nu vei mai avea nici regrete.icit viitorul.eiata.. 'u vei pastra cel putin nici constiinta înfrângerii.... . Sa-ti mai arat palmaH -'u. *ei duce viata obscura si mediocra a tuturor celor care îsi fac. Si apoi.. de amanti si copii. bratul meu. uitându-si nazuintele si dorurile.. îmi destainui preferinte prin 3niversitate. o întrebai1 . se întrista ea... îngreunându-mi pasii.

.!7" 8e ce m-am întristat si eu. Ma astepta la fiecare gara. Iar a lacramat.ii ridicati. 8e ce sa nu vietuiesc fapte pe care numai eu sa le pot înfaptuiH 8e ce eroul sa fie . resemnarea nu înseamna fericire.. prevestindu-iH Si de ce simteam realitatea j cuvintelor. o serie de tâlcuri date crestinismului1 si Eadu parea ca ma .#sa spun toti si toti sfârsesc acolo. începe o viata noua pentru mine". începuse vânt de zori.*oi gasi un om4. 2resedintele a fost nelinistit tot drumul. &redea ca îi ascund. ori esti nebun.eana catre supraom se poate face pe calea împlinirii celor mai nebunesti porunci eticeH 8e ce sa nu ma deprind cu necesitatea cotidiana a eroismului. 8umneata vei suferi mai mult.. ai nevoie de o vointa si o perseverenta în nebunia renuntarilor.2un ramasag ca în trei ani vei fi casatorita în provincie.. în padure. zâmbind. #sadar.ii ei se revarsau tristeti i de mare moarta.&a sa supravietuiesti. #m coborât din pat si. . #ceasta o putea face oricine. dar simteam atâta bucurie salbatica sa-i prevestesc biruinta vietii mediocre si ucigatoare. cum d-ta nu poti atinge. ori esti îndragostit.. am scris1 "<urnal intim de primavaraK astazi. am încercat sa-i e-plic ca la fiecare împrejurare eu caut solutia cea mai perfect etica. si ca nu vei fi fericita. &u pumnii strânsi. Si am rupt foaia caietului..iar în dimineata aceea sa ma caute..is alene poarta.eam... si din oc. Ea a desc. alaturi de o necunoscuta. care îi place. pe care i le rosteam deprimat eu însumi de soarta eiH. poate. ci de fortele spirituale ce-mi stapânesc constiinta.. !7: IW. plângea. # fost mult mai frumos drumul pur în noapte. de aceasta sunt sigurK j lacrimile îi alunecau blând pe obraji. # izbutit sa vorbeasca. &ând am privit-o iar. Ma simteam singur si puternic.#m înteles ca dadeam prea multa însemnatate unui fapt ca oricare altul. care miau comunicat zvonuri asupra disparitiei mele din e-cursie. si esti sensibila. Eram fericit.8umneata glumesti..'umai atâtH -8a. 5 istovise atât drumul de la manastire. #m plecat singur pe strazile pustii si reci. cu oc... sfârsite. înteles întotdeauna ca o bruta.. 8ar m-am întrebat1 de ceH. .. 5 &/E#M# 'ISM#4 a începutul Saptamânii 2atimilor am întâlnit mai multi colegi din cerc. 2oate eram singurul care veg. &e era sa-i raspundH &a sa sfârsesc. decât oricare alta serie prelungita de îmbratisari.. 2entru ca esti femeie. Dorii limpezeau gradinile cu case de piatra alba. 6lorii. Eadu a venit c. niciodata. 2lângea. . mai ales la anumite femei. .. 2recizez. #tât. .. când depasirea nietzsc. 'iciodata nu voi accepta viata din nuvelele lui &ezar 2etrescu. simtind cum îmi ajunge prietena. de timiditate. si esti capricioasa.ii ei. am glumit.. #i pierdut o ocazie.. cu o siluire pe brazde. . purtarea mea nu fusese poruncita de slabiciune. Dâmbii. de insuficienta. 2entru ca era Eadu cel care ma mustra. 'u ramâne oricine noaptea cu o fata. # ramas uimit când i-am povestit întâmplarea... cea mai frumoasa si cea mai noua. Mi-era mila de oc. alergam.. . 8e aici. pentru ca tiai planuit vieti prea frumoase si te-ai nascut mai sensibila. '-am putut adormi. si cea mai eroica.5ri esti prost.. înainte de a începe lucrul.. Si eram fericit. astfel ca viata mea sa ajunga a functiona firesc o viata eroicaH Eadu îmi cunostea prea bine ispitele si posibilitatile se-ualeK nu ma putea banui de castrare.

care s-a purtat revoltator de cast. . I-am spus ca. faptul acesta e concret si viu. desi la plecare te-ai suparat si mi-ai prezis niste minciuni pe care acum sunt sigura ca le regreti..&u dumneata nu stiu cum sa ma port. admira. . el n-ar fi putut face nebunia aceasta.i verzi. Eticul trebuie sa se cristalizeze ca o înc. alaturi de ispiteH. la Sâcele.... sa fie învinuit de abuz. o cucerire de a mea în ultima iarna. . printre încordari si nostalgii de mult apuse. #vea roc.8ar aceasta nu o face nimeni. I-am spus de ce nu trebuie sa confunde un suflet luminat eticeste cu un rigorism uscat si absurd. cu sase ani mai înainte.. opreste-te ca nu mai înteleg. prietenul tau.ii zâmbind. . e-clama. . marturisii eu.eiat eu.. . . îmbatrânit. #uziK ca si cum ar fi fost numaidecât nevoie de rapire4. 2este câteva zile.6emei?@a nu poate e-perimenta eticul. nu luat din carti...îmi pare bine ca stii si asta4 &redeam ca s-a suparat. 8esi.#u facut-o altii. . privindu-mi prietenul. 3n domn carunt o strigase1 "'isPa4 'isPa4" în dupa amiaza aceea. dar m-am prefacut încurcat de intimitatea pe care mi-o vadea si mi-o cerea 'isPa... 8e altfel.otarâsem sa-mi !77 înc... scrise. Eticul e o descoperire.Stii ce se vorbeste asupra noastraH &a a fost o încercare de rapire neizbutita.. deodata. amare. cu un moralism pedant si fals. 0ibi. . . pe cararea alaturata liniei ferate. în constiinta-mi... 'umele îmi lumina. 8aca îti vorbesc sincer. într-un sat de < munte.asa-ma sa spun eu.. Spune da4. am înc. eu ma .. nici mostenit din copilarie.ie pot sa-ti spunK o c. ma suspectezi. amare. crunt... ca tot ce e poruncit de familie si scoala prin teroare.eiere de e-periente.*orbeste-mi ca si cum ti-as fi prietena. #m îngânat câteva cuvinte fara rost si le-am oferit scaune. rasfoia.0iblioteca nu poate fi rânduita de mâini straine. egasem juramânt cu mine însumi sa nu-mi pierd B vremea cu nimic altceva.. nesimtitor sau imbecilH &rezi ca etica nu poate vietui alaturi de pacat... daca îti vorbesc rezervat. 8e ce sa nu o traiesc si eu. putin înainte de apusul soarelui. 2e cea dintâi fila a unui caiet <urnal... adaoga. cea dintâi porunca1 "'u voi iubi4. te necajesti. am auzit râsete si batai în usa. *enise 0ibi si fata cu oc. Stiam unde o vazusem. &rezi numaidecât ca a avea o constiinta cu valori etice înseamna a fi castrat. . în dupa amiaza aceea. *izitatoarele mele ! ma priveau fara sa-mi înteleaga umbrele fetei..eama 'isPa .5preste-te.imiei. .'u-ti pare bine ca am venitH 'isPa îti multumeste înca o data.ie scurta de adolescenta si fugea printr-un lan.." #mintirea îmi ratacise sufletul într-o vara singuratica. #m venit sa-ti amintesc ca te-ai purtat foarte dragut acum câteva seri si mi-ai vorbit foarte frumos. . înaintea mea.in viata c. #m rosit de bucurie. amintirile. ma simt atât de straina..! sem. Scotea cartile.&elor care n-au îndurat niciodata lupta pentru împlinirea unei absurditati li se pare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. 8e ce "revoltator" lânga "cast"H I-am vorbit 'isPai despre imboldurile mele etice. ..Ma primesti bibliotecaraH Sa vezi ce frumos stiu sa asez cartile.. înca o dataH..întelege si ma e-plica. 'isPa se uimea în fata fiecarui raft. . dar îi zarii oc.

!7C - Si dumneavoastra, barbatii, putetiH - 'u toti1 o elita. .rebuiesc serii întregi de e-periente ca sa pârgu-iasca un suflet masculin. &âti le suporta, mai ales acele e-periente care primejduiesc viata, somnul, linisteaH... Seara se pogora lin în mansarda. &ea dintâi seara de primavara când întârziau sus, la mine, studente. '-am vrut sa le-o spun. 'isPa m-a întrebat daca am tigari. 'u fumase pâna atunci, dar simtea un dor sa fumeze... 0ibi refuza cu încapatânare. acramând, zâmbind, frecându-si pleoapele, cu sprâncenele mobile, sfârsi jumatate de tigara. #laturi de restul meu, o pusei într-un plic si scrisei data. - &e faciH - e pastrez... - 6armeceH - 'u, amintiri. #m râs, înveseliti de tristetile care se vor aduna de acum deasupra plicului, ani dupa ani. &oborând scarile, 'isPa m-a întrebat daca ma poate vizita. - #i cea mai simpatica odaita si cele mai multe carti... E reconfortant... I-am spus ca în anumite zile, când am mai putin de lucru, primesc câteva ceasuri. - Si care sunt zileleH - 'iciodata nu m-am gândit sa le fi-ez. - &u alte cuvinte, nu vrei sa ma primestiH - Mata e-agerezi. - Ei bine, nu te speria... n-am sa vin... 3mbrele care mi-au întunecat oc,ii, nu le-a observat. - Si eu care credeam ca ne vom împrieteni... *oiam sa-ti prezint si pe *iorica... 'u stiam ce sa-i spun. .aceam, încruntat. - 'e putem întâlni câteodata... - Mersi, esti prea dragut. # plecat, râzând nepasatoare. 0ibi mi-a spus1 - Sa stii ca de acum îi cu adevarat suparata... Seara, un bilet de la Eadu1 "Mâine merg cu 'onora la cinematograf. *rea sa vii si tu. înainte de cinci, la mine". 0iletul m-a bucurat ca o mântuire. 'u mai vazusem pe 'onora din 8uminica 6loriilor. îmi amintii îmbratisarea zbucnita printre sicrie, cu buzele 'onorei scrijelindu-mi buzele... !7+ W. ?@/E3EE SEW3E E #m iesit din cinematograf buimacitK 'onora mi-a fost alaturi. Eadu se ratacise printre primele banci. .rei ceasuri am prelins pumnul pe carnea 'onorei. *oiam sa-i dovedesc ca o biblioteca nu ucide siguranta actului vicios. Ea se alinta, tremura fierbinte. îi g,iceam uimirea1 eu, si euH... întrebarea ma mustra si pe mineK nu voiam sa raspund, stapânit de încordari. 2e 'onora nu o putea decât bucura descoperirea. Se prefacu ca-mi sopteste, cu capul plecat, si ma musca de brat. #ceasta nu poate însemna decât bine, gândeam eu. 'e-am despartit privindu-ne în oc,i, ea fierbinte, eu încruntat. # doua zi, 'onora a intrat din nou în mansarda. Si-a regasit jetul lânga soba de zid. # desc,is ferestruicile în primavara. Eâdea, cu par întunecat si oc,i în cearcane. Era prea calda, si genunc,ii prea ispititori, si în sufletul meu nelinisti se voiau uitate. 0ratele i-au frânt trupul, si-au alunecat buzele pe umeri, pe sâni. 'onora palpita, fara sa se împotriveasca. a un zvon din strada, a tresarit. - 8aca vine cinevaH

- #stazi e *inerea Mare... 'imeni nu se gândeste la mine... - înc,ide, în orice caz, usa... 'u ma asteptam sa ramâna atât de lucida. &ând m-am întors alaturi, copcile de la umeri erau desprinse. #ceasta îmi dadu curaj, desi stiam lot ce îngaduie 'onora. - 0aga de seama, nu te enerva prea mult... 5 sarutam, o sarutam. Sânii îi erau goi sub desfatare, bruni si calzi. 2ulpele atâtau mângâieri îndraznete. 'onora înc,ise oc,ii si-si musca buzele. I-am spus atunci ca stiu ce vrea. 'onora m-a rugat sa tac. Mi-a poruncit sa ramân cuminte, sa nu ma tulbur inutil. - #i sa încerci nebunii... I-am amintit ca îi sunt un prieten de al carui cuvânt nu trebuie sa se îndoiasca. 'onora tresarea, îi suierau cald narile. 3n spasm îi înserpui trupul, zvârcolindul. Sânii îi îng,etaseraK îi mângâiam cu obrazul, cu buzele. .remurau, smeriti si provocatori. întârziam c,inuit, cu oc,ii orbiti de caldura pântecului. 2relungeam asteptarea cu musc,i în febra, cu lumini tulburi sub pleoape. .rupul 'onorei era tot mai aproape, tot mai nelinistit în c,emari. ;uri fierbinti i-au alunecat pe pulpe. ...Seara, dupa ce a plecat 'onora, m-am privit1 oc,ii îmi licareau sur în cearcane, fata mi-era palida, parul umed. îmi simteam creierii grei, madularele istovite. .remuram. Si nu eram linistit, si nu ma înseninam!CG 'onora venea aproape în fiecare zi si înc,idea singura usa. *enea la ceasuri când nimeni nu îndraznea sa ma viziteze. Si jocul începea cu aceleasi îndârjiri, cu aceeasi inocenta perversa a trupului pe care îl framânti si nu-l stapânesti. 'e desparteamK ea linistita, eu torturat. 2e 'isPa nu o întâlnisem, nici nu mai voiam s-o întâlnesc. #flasem ca parintii ei au locuit în 0asarabia, apoi la &raiova, apoi la 0rasov. S-au resemnat sa nu intervina în viata si nazuintele singurei lor fiice. 5 vara ftizica îi daruise, înca din viata, casa pe care 'isPa o înc,iriase unei familii prietene. #vea .iestui bani ca sa plece, dar astepta sa-si gaseasca tovarasul. *oia sa aleaga. 0ibi se împrietenise tot mai mult cu ea. Mi-a marturisit, la un colt de strada, ca 'isPa e adorata sau urâta de fete, ca irita baietii sau îi îndragosteste. 0ibi mi-o lauda e-altat. Mi-a vorbit de romanele pe care le-a citit 'isPa, de e-amenele ei, de licenta la care de acum lucreaza. întelegeam ca si 0ibi o adora. #m întrerupt-o. - 8e ce-mi e-agerezi toate calitatile 'isPai, crezi, poate, ca am sa sfârsesc prin a ma îndragosti de eaH... - 'u se stie, zâmbi 0ibi. 8e ce mi s-a înfiorat sufletul ca mângâiat de g,eara streinaH... #tunci am simtit îndârjindu-se ,otarâri vec,i, otelite de ani, de toamne, de singuratati. Mi-au umbrit oc,ii viziuni pustii de balti în amurgit, pe care le cutreieram în luntrea cu tovarasi tacuti, cu priviri pe cer si gânduri pe ape. Mi-am amintit mireasma pietrei sub stele, singur cu muntele, veg,ind pe jnepeni zorii. Eatacisem mult, salbatic, si toate pornirile, si toate tristetile, si înfrânarile - nemarturisite - îmi picurasera într-un suflet coplesit printre celelalte suflete, desfatari si amaraciuni. Si ele ma înfiorau proaspete acum, la un cuvânt al fetei cu zâmbet. &ât îmi îngaduia 'onora, lucram. #m înteles ca mângâierile ei nu le priveam ca o ispita ce biruieste, ci le porunceam din vointa mea, pentru nelinistile ce nu se limpezeau. S-ar fi spus ca 'onora nu era decât trup c,emat sa astâmpere c,emarile sufletului. Si nu le astâmpara, si ele se risipeau înlauntru-mi, silinduma necontenit sa-mi amintesc ,otarâri pentru ceasuri grele. 0anuiam ca se lamureste o criza, dar nu voiam s-o înteleg. 'u voiam sa ma

gândesc la 'isPa. #vea prea mult din ceea ce gândisem eu, atâtia ani. Iar acum - cu încordari ciudate în suflet, care nu ma întovaraseau decât în singuratate, si care ar fi pierit o data cu apropierea 'isPai -nu-mi putea aduce decât piedici. 5 doream prietena, si mi-era teama. 'u de mineK nu o puteam îndragi. Mi-era teama ca primavara, vorbirile în doi pe alei, rasariturile de luna, austeritatea sentimentala în care vie!C! tuisem îmi vor ridica neîncetat întrebari, doruri, nostalgii, care mi-ar fi I c,eltuit timp si truda ca sa fie alungate. 'u stiamK dar daca Eadu iubeste pe 'onoraH Eupeam o prietenie, fara c,iar mângâierea ca e rupta de dragoste. Ma stânjeneau privirile lui Eadu. Ma simteam vinovat, nu pentru ca primeam pe 'onora, ci pentru ca o primeam fara sa-mi fie draga si fara sa simt, ca mai înainte, pofta carnii întunecate si fierbinti. într-o zi, când Eadu a fumat si a tacut mult, i-am surprins oc,ii abatuti, tristi. #m râs aflând ca e îndragostit. .rebuia sa râd. 8in liceu, Ea--du se îndragostise de surorile tuturor prietenilor, de profesoara de engleza a lui 2etre, de trei "stele", de o actrita. a 0rasov iubi oc,i nostalgici în cabarete. In toamna aceasta a iubit iar, fara sa ne spuna nume. - # câta oara iubesti acumH am iscodit eu. - 'u stiuK iubesc. Spunea taina aceasta cu o indecenta care ma facu sa rosesc. Eu socoteam ca anumite cuvinte nu trebuiesc rostite nici sufletului drag, nici siesi. - Iubesti pe 'onoraH... - 'u. 2e ea am iubit-o asta iarna. 8ar am facut r auK e perversa si capricioasa. Ma gândeam1 prietenul meu osândeste capriciul... - *iorica... #m râs, l-am sarutat. 2rietena 'isPai era mica, fina, cu oc,i mari si limpezi, luminata, cu fruntea alba sfârsita sub parul strâns la ceafa. #m cunoscut-o la biblioteca, în fata unei colectii de reviste filologice, alaturi de 0ibi, care se gândea la #ndrei. #proape s-a rosit când mi s-a prezentat, în ziua filtrata prin ferestre reci, mi s-a parut cea mai fireasca si mai autentica fecioara. #vea umeri cald arcuiti, brate albe, gesturi blajine. 6runtea si oc,ii îi zâmbeau. 0uzele ascultau întotdeauna. Si Eadu o iubea... - #i sa-i spuiH -'u. - #tunciH - #stept sa-mi treaca... - 'u e asa ca are sa treacaH... - .otul trece, îmi amintii eu din /eraclit. 8ar cum de ai iubit-oH &ând ai cunoscut-oH - Mi-a prezentat-o 0ibi. în noaptea aceea am visat-o, desi eram baut # doua zi m-am gândit la ea. "6oarte simplu, mi-am spusK o iubesc4 8aca îi c,emam numele pe vreo melodie trista, ma întristam. Eu stiuK asta e iubire... !C$ ;ândeam si eu cu Eadu1 iubire... si ma bucuram ca n-am c,emat nici un nume pe melodii triste, ci numai le-am rostit. *azându-ma resemnat sa-l ascult vorbindu-mi de dragoste, Eadu încerca întrebarea care îl ispitea de ani. - .u ai sa iubestiH... 2rimii aceeasi masca nepatrunsa drept raspuns. - 'u cred... - #i sa fii fericit.

- Stiu, mintii eu, zâmbind trist. Eadu îmi surprinse zâmbetul. - Iarta-ma, ai sa spui ca sunt stupid... 8ar eu nu te întelegK de noua ani, de când ne cunoastem, tu iubesti o singura fata cu o putere care ma înspaimânta. &um nu ai ostenit noua aniH Si cum nu te-ai plictisit asteptând-oH... #m râs mult de gluma prietenului meu. El marturisea ca banuise la început o taina, poate o aventura din adolescenta. 8ar nu tradasem niciodata un nume, o amintire. Si cu toate acestea, faptura mea toata îi spunea ca iubesc. 6ata mi-a ramas aceeasi masca. 8aca prietenul meu mi-a întins o cursa, i-am scapat. 'u are sa stie niciodata adevarul. 8e ce sa-l stieH într-o dupa-amiaza, prin mai, 'onora nu si-a mai desc,eiat copcile de la umeri. #m plecat amândoi pe bulevarde, spre parcuri. *orbeam eu, mult si nestapânit. 'onora asculta, cu buze umede. a un colt de strada cu trotuar curat, 'isPa ne-a vazut trecând. 'e-a privit mult, zâmbind. 8e ce m-a durut întâlnireaH 8e ce nu stiam ce sa mai spun 'onorei, care se bucura, pentru ca ne vazuse 'isPaH Eram trist, trist. Eram abatut. S-ar fi spus,ca mi se sfasiase o nadejde, un dor de nimeni banuitK nici de mine. 'onora vorbea, vorbea. Eu ascultam, urmarindu-i pasii prin alee. M-a sarutat înapoia unui pavilion pustiu. #m primit sarutarea cu salbatica pofta, muscândui buzele. 'onora se alinta. Eu voiam sa râd, voiam s-o sarut. Si o sarutam, o sarutam... Iesind din parc, pe mine ma copleseau mustrari1 trebuia sa alerg dupa 'isPa si sa-i spun. Surprinzându-ma gândind, m-am întrebat1 sa-i spun sa nu creadaH... .oate acestea sunt capricii sentimentale, îmi spuneam. Si, porun-cindu-le sa dispara, ele dispareau. I-am spus 'onorei ca se apropie e-amenele. Ea a înteles, pentru ca tti-a privit batjocoritor. 8e atunci, nu ne-am mai întâlnit. !C% WI. 2EIE.E'3 ME3 I30ES.E #m un prieten nou, am un prieten nou4 #m sfârsit liceul împreuna. #m fost atâtia ani tovarasi. 8ar din primavara aceasta, ce se înc,eie înflacarat, el mi-e un prieten nou. 'u- I mele lui nu poate fi decât1 prietenul meu4 #m multi prieteniK dar el e ! prietenul meu nou. El e singurul prieten. ui îi împartasesc si o carte de poezii, si o carte cugetata. 'u ma urmareste întotdeauna, dar ma întelege 2etrecem nopti de mai, vorbind, vorbind. Eu îi destainui manuscrise de nimeni cunoscute. El îmi citeste versuri pe care niciodata nu le va publica. &eea ce gândesc, îi spunK ceea ce simte, îmi spune. Eu simt alte multe lucruri si am sa i le marturisesc. 2oate si el gândeste gânduri pe care am sa le stiu. 'e-am descoperit într-un amurg, la mine, în mansarda. El iubeste. Si i-am spus cuvinte pe care nimeni altul nu i le spusese. 8oamna pe care o iubeste, am cunoscut-o într-o librarie. &iteste mult, se înc,ina lui 0eet-,oven, stapâneste somnul, în nopti singuratice, cu clavirul alb. S-au întâlnit la munte si s-au iubit. Sotul doamnei e ar,itect. 2oate întelege-dedesubtul prieteniei pentru tânarul înalt si blond, care-i asculta slavind Sonatele. 2rietenul meu era un student ca toti ceilalti1 blond, înalt, placut, cu lecturi, cu talente. 8ar a iubit pe doamna, si a iubit pe 0eet,oven. în sufletul lui s-au iscat dezlantuiri de potente. #m înteles aceasta în dupa-amiaza în care ne-am întâlnit. *orbea cu atâta patima retinuta, cu atâta încredere în fortele si însusirile lui alaturi de dragostea doamnei... Iubind, tânarul blond a ajuns prietenul meu. 'u-l mai recunosteam. Era atât de

tresarind sub picaturi. aspra. ci numai ne încordam madularele în mers lung.. #m adormit în odaita cu peretii albi si o lumânarica de ceara galbena. Si din scorburi se înserpuiau g. cel care a plâns cu el si apoi l-a certat cu porunci aspre. si fulgerele înalbastreau peretii. cu prietenul meu nou. si apele se îndârjeau asupra sc. în miez de vara. purtându-si tortura sufletului care voise sa afle zarea dragostei. în odaita plutea mireasma florilor de smirdar uscat.inul începutului.. de . 6erestruica tremura smerita în 2loaia repede... iar serile se întâlneau. I-am spus ca îl piz-muiesc. 2rietenul meu era palid si înfrigurat.la. Eu gândeam1 daca pe el apropierea doamnei l-a creat din nou. îl astept. #ni din el se vor risipi1 o stim amândoi. si batrânii. Si doamna care nu-l ere-l dea. &um au trecut.earei lungi.rieg. Si serile lor. care nu iubeam. Si g.înaltat. întoarce.. 63E. pe blana din salon.. si apoi cel dintâi sarut în fata clavirului ce purta înca arpegiul minor.. 8ar tot ce a adunat din dragostea doamnei vor fi seminte cu rodul pretios.. Si muntele. &oboram avântati 6ietrele #lbe si nu vorbeam.ii nostri. sincer. minteam eu. Si juramintele lor. crescut în bucurii. Si vântul napastuia urlete de si. o banuiam întunecata si j umeda. si auzeam ploaia. în lipsa sotului.itul cu pestera. 'e înspaimânta apro. WII. 8oamna lui e un e-emplar atât de rar.arnic. si desfatare în truda noastra. daruindu-i du. &redea în el si în iubirea doamnei. si nu-l mai iubea.oven. . si izvoarele rabufneau c. 8oamna cu mâini albe în claviaturi îi spunea ca îl iubeste. Eu.. si se învalmasea cu noaptea. #m adormit cu du. din dragoste. rece. ce se va petrece cu mine.... 2rietenul meu a fost purtat de pânzele deznadejdii care întuneca si ucide. se dezlantuia furtuna. mare. 8e ce am întrerupt firul povestirii mele cu o tristete grabitaH în începutul acela de primavara. de nelinistit. I-am fost sprijin. Muncea în biblioteci.rasnete în brazi ne-au desteptat. Iar în visele noastre se tânguiau vedenii. de barbat.. strivite pe sub pietre ca viermii. 'u îmi vorbea decât arareori de dragostea lui. Si !C" parca padurile erau batrâni înviati. si atât de curând. aici.pentru ca cel îndragit nu se uita -. si scorburile. cum s-a torturat gândind doamna alaturi de sot. îmi povestea c.. #m ajuns pe ploaie... 5 banuiam fara sfârsituri. în munti. am ajuns la sc. pe care el le crede. 8ragostea îi aprinsese ambitii si doruri. si la lumânarea galbena a citit rugaciunea . si auzeam izvoarele. &ine stie.3'# # S&/I. niciodata.iceam în jurul nostru râs de munte. .emare. nu-si mai risipea timpul. 8e acum. El voia sa realizeze seria fagaduita de lucrari. Ma întrezaream mare.. cu fericirea pe care as întâlni-o eu în dragostea sufletului de fataH. ea improvizatii între &eaiPovsPi si .itului. prietenul meu era fericit. si nu a izbutit . în început de vara.. 'e întelegeam atât de bineK eu.< pierea pesterii. #fara. îi daruise puteri de munca nebanuita. Si era senin în oc. scriind cartea întâiei mele tineretiK el în miez de tara apuseana. # crezut în mine dupa ce s-a convins ca îl înteleg si îl pizmuiesc. S-a regasit si s-a împlinit din dragoste. pe ea I care nu o întelegea decât alaturi de 0eet. cum a luptat ca sa uite. # fugit.inuind ca mânate de isme. cu prietenul meu nou. # urmat ceea ce trebuia sa urmeze. 'optile calde. îndemn la viata si f !C9 opera. cine stieH. aspru deasupra asternuturilor noastre. rea. Si furtuna crestea în munti. si cum nu se mai pot. el daruindu-i versuri.otul era acum c. Si gândul asteptarii ma nelinistea si ma mângâia.

coborâta din veacurile g. ca noi. 6aptul s-a petrecut la .Eu nu cred în 8umnezeu. ci si pe învataturile patristice si conciliare. cu temei de magnetism animal. 'u-mi ramasese decât pofta de viata. Era student la Matematici si 6ilozofie. la credinta ortodo-a. 2rietenul meu a oftat. Se împotrivea cartilor. ci numai printr-o e-perienta. Daream stele stralucind. apoi. 3rcam o coasta aspra. cu tâmple boltite. ..eltuit ultimii bani.itului. înc.is ferestruica fara sa rostesc un cuvânt. 'ici unul nu îndrazneam sa ridicam oc. *ânturile purtau norii si purtau fulgerele în pustietati. . *orbea despre credinta simpla si mântuitoare.etei. Sufeream prea mult de piept si eram prea las ca sa nu ma tem de moarte. florile si vântul care se potolise.ristos. 2rietenul meu se e-altase. .. întemeiata nu numai pe 'oul testament. Minunea.ransfigurarea aceasta se face prin e-perienta mistica.eneva. ce se pogoara prin . #m crezut.ease toata noaptea în bisericuta. în noapte. întrerupse studentulK pentru ca.Sfântului Ioan. am plecat mai sus. tresarind. nu se prezentase la nici un e-amen. 'oaptea îmblânzise muntii. 2lamânii se însanatoseau din luna în luna. R 8imineata. pe care o marturisesti. Izvorul blestema aceeasi ura salbatica. pur. deci..Iar e-perienta e credinta. pe fereastra. menita sa calauzeasca evolutia omului catre 8umnezeu. în urma. # privit. iar nu prin dogma. gândesc ca nu întotdeauna crestinismul necesita credinta.Surprind o contradictie evidenta în afirmatiile d-tale. un brad fulgerat astepta smerit zorii si mirarea calugarilor. dupa ce am sorbit laptele în cesti de pamânt ars. #m desc.. la teologia catolica.. o data ce ai primit 0iserica. pe stânca din coasta sc. #sadar. filozofia. credinta în 0iserica.ii catre celalalt. prin rasturnarea valorilor lumesti si înscaunarea valorilor divine. credinta fara nici o rezerva în dogmele bisericii. Se însenina. dar deplasata.. 0anuiam o discutie interesanta. 'u aveam nici curajul sa pier.it o saptamâna. &restinismul e o spiritualitate antimon-dena. nu poti dispretui filozofia si teologia. sub cer clar. dar. Sus. &ât a durat tacerea noastraH.eara ce risipea întuneric. Eram ostenit. #steptam. teologiei. !C: . umânarica pâlpâia umilita de vânturi...ar. prefacându-se din om un om de al lui 8umnezeu.inându-se. #sa eH . cu fruntea uimitor de larga. si în suflet îmi lacramau aceleasi bucurii alaturi de aceeasi g. 8aca esti ortodo. unde mi-am c. suferind de piept. sa locuiasca la sc. *enise si el. desi datele prime ale crestinismului nu se pot nici cunoaste. care îsi tânguiau acum înfrângerea. 'e-am amintit furtuna si spaima. am încercat vindecarea prin &.pur. m-a dus la 'oul testament. nici repeta printr-un proces rational. o cetate a lui 8umnezeu. am întâlnit un tânar palid.8a.&onvertirea mea s-a împlinit în împrejurari stupide. Studentul veg.ristian Science. M-am asezat pe patul alb. 'u se sfia marturisindu-se crestin. iar acum. ca sa ma vindec. *oia crestinismul absolut. 2e drum. filozofiei religioase. înainte ca prietenul meu sa raspunda. pe care de asemenea o marturisesti. e mai mult decât credinta în 'oul testament. &restinul moare si învie în &. Iar cetatea omeneasca. aparându-se poate împotriva învinuirii de protestantism pe care o insinua studentul. 8e altfel. . trebuie sa primesti teologia si. Si atunci.. audam amândoi seninul. am vorbit. .

. adica siguranta . încât c. prin însusi faptul functionarii lui în viscere de spiritualitate proprie. pur ortodo-. .6ii te rog scurt. pentru ca te stapâneste ratiunea. 6ireste. . .. . ca sa-ti pot tine minte toate greselile.#cum te înseli fundamental. . dar nu starui. etern si infinit. înca. implorai euK discutiile teologice sunt întotdeauna interesante. Eeligia d-tale e pragmatism si magie. 8-ta singur ai spus. care vor studia filozofia sau matematica. prin austeritatea si sobrietatea lui. *oiesc sa-ti spun cum înteleg eu crestinismul.ristos.ului. de ce ne întrerupiH . eu nu cred în 8umnezeu. lasati-ma sa va spun în ce consta acest crestinism eretic. Eu nu cred. adica credinta. recunosti si credinta. e preferabil sa fii protestant decât budist sau necredincios. care e mai mult decât un rit si o credinta.5 ai.ar.#tunci. Eu as recomanda c.... . Ea nu ti-a fost decât daruita.. fecund.otusi. m-a transfigurat.i se pare ca nu crezi. . daca recunosti o transfigurare a constiintei izvorâta din creier. . . 5rice crestinism autentic e si personal. erezia. 8e ce e nevoie sa întelegi d-ta un crestinism nouH E-ista unul singur. ca e-perienta e o transcendere a constiintei rationale.Eu socotesc crestin orice erou al du.'u. -Eu nu cred în . vorbi studentul.#dica protestant.#cum gresesti si d-ta.'u poate fi decât personal.#cesta-i protestantism.iar cei care nu vor crede niciodata.e contrazici cu cele ce-mi spuneai adineauri. ti se pare absurda credinta pentru ca o judeci. creator de valoriK si-l recunosc ortodo. . . .i se pare ca viziunea omului ca egal de al ?@ui 8umnezeu. 8e fapt. #i crezut atunci. .#tunci. pe care o stapânesti. care mi-a pogorât în suflet viziuni de crestin. . care e îndreptar. 8ar prefer sa fiu protestant si crestin decât ipocrit fiu al 0isericii.'u-ti cunosteam.arului. e-perimentând pe &. 'u am nimic personal într-însul. 2âna acum nu pot cunoaste un crestinism viu decât personal. 8ar d-ta întelegi consecintele credintei acesteiaH 'u le caut în istorieK ti le amintesc în d-ta1 nu esti crestin. &eea ce numesti dumneata "e-perienta religioasa" a fost siguranta mântuirii.2entru ca plecasem de la crestinismul meu. #ici e deosebirea si aici se iveste marea mea îndoiala.ransfigurarea e o depasire ce nu se poate face decât prin . . întrerupse prietenul meu. si totusi am avut o e-perienta religioasa.. criteriu si valorificare.8omnilor. cu gândirea din istorie sau biologie. . dar te temi s-o recunosti.. 5rice suflet care vietuieste o viata eroica..#dica eretic. desi eu îl simt.. tocmai pentru ca te socoti un crestin pur.iar lectura teologiei dogmatice oricarui tânarK se întâlneste acolo o atât de pura si organizata spiritualitate. în mine e-ista acelasi crestinism viu. . .5 marturisesti aceasta acum. îti accept învinuirea d-tale de protestantism. de ce nu mi se daruieste si o credinta statornica. ai câstigat-o singur. #cum. .3n crestinism actualizat. e un suflet crestin. . însa. m-a facut crestin.&red ca nu ai dreptate. pot profita din contactul cu forme si functiuni de gândire complet purificata de gândirea planurilor inferioare. cum are 2rietenul meuH !C7 .. .arK marturisii.si ecumenic.Si totusi.

'u cred în 8umnezeu. asa cum a fost 8ante si 8on guic.otarâri. gândindu-ma la ascetismul indian si la renuntarea budista. . aspraK sa nu se ridice nimeni pâna la mine. 2oti gasi gratia predominând în tot 'oul testament. . . Sa nu ma înteleaga nimeni.'u înteleg. pentru ca vreau. . 8ar eroismul meu valorifica si actualizeaza premisele crestinismului. Si ei realizeaza o viata luminata de anumite valori spirituale.#i uitat esentialul1 gratia. Sa pastrez ascunsa taina cea mare.8epinde1 ce întelegi prin "erou"H !CC . dar nu oricare erou al du. 8ar esti pagân autentic în eroismul d-tale.'u vrei s-o creziK esti înca stapânit de pagânism. sa ma depasesc prin e-periente si suferinte. numai pentru ca si-a fagaduit siesi sa împlineasca acele câteva .&are suntH .'u poate fi pagân un eroism alcatuit din renuntari. iar nu unul de vorbe. Eroismul d-tale e pagân. conducând la transubstantializare. eroismul.. . însutindu-mi.. de elanuri. din e-altarea unei etice crestine. ci 8umnezeu. . . 8ar gratia lui 8umnezeu e mare. erai înfrânt. aju-tându-te prin .&el care lupta cu sine ca sa concretizeze. pe care îl vrei realizat numai prin vointa. '-ai sa izbutesti nici un act eroic.înca o greseala. *ointa omeneasca. ce întrec spiritualitatea omenescului simplu. prin tacere. vorbi întristat studentul. 8aca 8umnezeu vrea sa te mântuiasca. . . . &restinul depaseste omenescul. &el care renunta la viata celorlalti. 8e altfel.Eu nu anulez valoarea vointei. toate având un tâlc nepatruns.e-a ajutat. !C+ . daca d-ta anulezi vointa personala în crestinism. 8-tale îti multumesc ca m-ai ajutat sa aflu ceea ce vreau sa fiu1 erou.îndoiala aceasta am avut-o si eu. sa vietuiesc în lume. . sa întrec pe toti cu faptele mele.er. 'u cred decât în &.ar. dar eu sa fiu erou.ului.'u pot s-o cred.&restinul e astfel si un erou. . ca sa vietuiasca ascetic. prin Iisus.#m sa te lamuresc. în du. e prezumtie diavoleasca. Iata de ce nu sunt pagân1 vreau ca eroismul sa rasara din carnea si sângele meu. *reau sa fiu nebun. cu toate renuntarile pentru primatul spiritualitatii. ... rastignite pentru o nebunie a du. temelia e-perientei religioase.. te apro-2ii de ut. . asa cum altii se multumesc a vietui în nori. 8-ta crezi în fortele d-tale.ratia e esentiala pentru teologi. 'u te felicita dupa izbândaK nu dumneata ai biruit.. vointei divine. #ltfel. fiziologic si socialH . *reau sa pogor vointa ideilor în viscere. din înfrânare. 8ar discutia aceasta ne-ar duce prea departe. de nostalgii. crestin.E frumos.&u atât mai rau. . vasta. cel dintâi si cel mai mare erou al crestinismului. #cum va înteleg deslusit. .8esigur. ca un sfânt.Eroul îl depasesteH . prin .*orbesti copilarii. ci erou.otte. în genere.ului e un crestin. sa vietuiasca si sa raspândeasca anumite valori spirituale ce depasesc cu mult spiritualitatea comuna.2rimatul du.e contrazici si d-ta. e vointa.#m sa izbutesc. . pâna ce nu voi mai fi om. ai sa ajungi erou.ului.ul d-tale de tânar e-altat. . .ar. dar o cer iluminata de credinta.ristos. &el care întrece omenescul. . *reau sa realizez un eroism concret. *reau sa ma depasesc.Si totusi. *reau sa împlinesc o viata înspaimântatoare. atunci când nu e asimilata.

.5 simpla e-perienta a credintei te-ar fi dus mai aproape de eroism decât toata durerea unei vieti pagâne. ci pentru ca am stat în tovarasia d-tale. citind Evang... ridicându-se1 . Esti demoniac..*reau sa fiu Sf. în plictiseala amara. . 6rancisc.inui toata viataH . .eliile si #pocalipsul. 'e-am asezat toti trei pe muc. luminat de un zâmbet. 2rietenul meu tacuse de mult. ânga caiet.îi scriam ei. . &restinul e optimist si senin. s-a îmbujorat si a ferit o pagina pe jumatate scrisa. #m mângâiat toti trei bradul despicat de trasnet. El gândea. #ceasta e pozitia definitiva.. #m ramas cu studentul în matematici pe un trunc. cu atât vei fi mai senin. am sa ma bucur împreuna cu d-ta. Studentul întari. personaleH .8ar ispitele pe care le înfrâng. daca m-ai întreba1 "&rezi în . Mi-e atât de dor. sa creada. '-am spus nimic prietenului meu. 'oapte buna. menit unei povestiri pe care nu o puteam scrie. S. m-a sarutat si a plecat. Easpândesti atâta pagânism e-asperat de propriile lui elanuri.&redinta te face fericit fara eforturi eroice.'uK . Eu aveam în sac un caiet alb. &ând am intrat în c.ar nemijlocit si infinit.ia muntelui.8ar eu nu vreau sa fiu fericit.racian. prietenul meu s-a simtit coplesit de singuratate.#m sa ma rog pentru el. -Sa-ti ajute 8umnezeu. ma îndoiesc de . -am întovarasit o bucata de drum. la o ruda. în durere. . ci astept gratia. 6rancisc si 2ascal. 2rietenul meu rosti. Intr-o dimineata. #m ramas o saptamâna.ilie.i. dar suferintele.iar.. în nesiguranta. 'u pot dormi linistit decât în primejdie.ip erou. cu o dedicatie trista. sfânt. dar lacrimile. #poi.5 ironie finalaH .2entru ca astfel pot ajunge erou.. cum nu cred nici în 8umnezeuK desi o doresc. . 'u e-ista decât un singur lucru1 credinta..Iata eternul pagânism nostalgic. . 3n Sf.#sta nu o cred.'u întelegiH E un simplu instrument divin. nu sunt dovezi de e-istenta vointei mele efective. încât sunt ispitit acum. . 8ar d-ta nu esti decât un simplu pagân torturat de neputinta convertirii..8e ce vrei sa te c. Mi-a daruit un e-emplar din . . Mi-e mila de suferintele d-tale.ar nu pentru ca am discutat cu d-ta. . . 8ar în întelesul de a !+G e-perimental eroismul. 8aca nu voi fi înca în sanatoriu sau în pamânt. Studentul coborâse în #rdeal. ...Eu stiu cât si cum sa cred. Mi-e teama. Era atât de fericit ca are s-o vada.. 8ar nu cred. c. .. cum doresc si pe 8umnezeu.. Si prietenul meu era tot mai trist si tot mai stapânit de amintirea doamnei.. prin padure.. ...oate acestea sunt discutii desarte.arH".'u 8ar vreau sa ajung cu orice c.2redestinareH . înfasurati în vânt. sa raspund1 "'u4 îti marturisesc. realizând cel putin un fapt eroic. de fericire.8esi bucuria va fi salutata cu lacrimi.&u cât te vei apropia de solutia crestina.&eea ce e dureros e ca nici eu nu pot crede. 'e-am întors la sc." . 6rancisc fara gratie. sub cer senin. 2oate am sa evoluez. prietenul meu s-a dus în c.ilie. 'u cred în fericire. asadar.it. .. 8upa o saptamâna.

.inuitaH. 6rancisc de neînteles. pe carari ce coboara în prapastii. uitat. îmi spuneam1 "Iata. Iar daca primejdia va ajunge temuta. sa înfrunt ispite mari. &a sa ma împlinesc pe drumul daruit mie. mai încrezator. 'u era începutul si icoana întregii mele vieti singuratatea aceasta disperata si c. 'optile. în fiecare dimineata îmi spuneam1 "#stazi voi capata linistea cu care am venit". are sa treaca. #veam acelasi raspuns. de sla-?@ biciuni. Eenuntarea o voi înfaptui dupa coborârea în lume." #u fost nopti când tulburarea ma umilea pâna la plâns. catre oras.&ând am ajuns pe platou.. fiecare cu drumul sau.it.otul îmi poruncea sa ma întorc în oras.iuri. Iubeam muntii rai si padurile cu putregai 2rintre trunc. !+$ *oi fi prieten cu 'isPa. si împartasit numai studentului si prietenului meu. #sadar. trebuie sa renunt la fericire. Eenuntarea nu înseamna sc. depasita fiind criza. Era credinta si nadejde.. ..inul ma ?@ndreptatea sa cred ca sunt pe drumul cel bun.. ca sa realizez eroismul. cu o saptamâna mai înainte.. dure.". la lumânarea pe care o mai aprinsese o singura data prietenul meu dupa furtuna. mi se parea ca le patrund în glasurile lor. prietenul meu e fericit. nu renuntare definitiva..Eu îmi voi însemna aici crizele si solutiile mele. cu atât trebuie sa ma bucur mai mult. si Sf. 'u mai pot reconstitui e-perientele care m-au bântuit în aceste zece zile.is caietul neînceput si am scris pe cea dintâi pagina1 ". de disperare muta. 2orneam în fiecare zi. &riza crestea. Iubeam pasarile pe care.. #s fi voit sa vorbesc. 8e ce sa nu fiu si euH" Si nu credeam în fericire.. 'u voi renunta la un lucru decât atunci când el îmi primejduieste drumul catre eroism. si dragoste. cald. ma c. cu caietul alb pe creste.. #sadar. singur. Sufletul îmi era corMesit de marasm. Ispita cea mare era dragostea si fericirea prietenului meu. . ne-am despartit. în care oamenii vor fi ispite. !+! 8ar întrebarile erau multe si crude1 "&e am sa-i spun 'onoreiH" "Sâ fug de prieteneH" "Sa fug de 'îsPaH" "8aca am s-o îndragescH" "Sa rup dragosteaH" "Sa ma mutilezH. Sunt dator. spre renuntare. nemilostive în îndoieli. ci renuntare cautata. liniste. Era senin. Mi-era ciuda sa astept ceasul acela -care trebuia sa vina Y cu neîncredere. 'u vedeam decât pe calugari. în seara aceea.i.ivnicie. nu trebuie sa evit primejdiile1 sentimentale sau cerebrale. daca ina voi . 3n amurg însângerând padurile m-a linistit în câteva clipe. pe ploaie si întuneric. între oameni. dupa plecarea prietenului meu. el cobora jos. Eu ma întorceam spre sc. 8ar. în jurul meu nu era nimeni. atitudini. Iubeam viespile care culeg mierea arbustilor. #m gustat fericirea amaruie si calmanta a biruintei.8e acum. 'u pot zugravi o liniste de singuratate. s-o rog sa-mi fie prietena buna. #scetismul va fi pur etic. #s fi voit sa vad pe 'isPa. am desc. si c. iar evenimentele. 'e-am amintit urcusul. si o pofteam ca pe un fruct. 8e acum stiu1 cu cât mai mult voi fi coplesit de tristete si de neliniste. eu ma simt mai puternic. 3n caiet pentru suflet.inuiau întrebari. si pornire spre jertfa. si 2ascal mi se parea rece. Ma simteam parasit de toti. pe muc. Eataceam. #dormeam cu vedenii de fericire umilindu-ma. Izbânda va aduce o limpezire dureros de senina. crestea în singuratate. îmi spuneam1 "#re sa treaca. 'u uitam niciodata ca *feau sa fiu erou. si-mi va mânia fortele. . agonizând într-un pustiu. vaste. *ietuiam acea salbatica singuratate pe care o doream din biblioteca mea.receau zile aspre. mai voios. 8e câte ori tristetea singuratatii aspre ma coplesea. de multe oi.

. . e las sau nebun. care nu e antisemit.. #tunci. medicinist si antisemit. Marcu si tovarasii lui se duceau la &onstanta.amali.6ireste ca Eadu nu ti-a spus nimic din toate acestea. ci semn. întovarasit de un tânar brun si de o du-ciuie.îndragosti. adulmecând umbra.i grabite. Eâdeam. . -am întrebat de ce n-a venit sa ma vada. El va ramâne în septembrie si va pleca. fara sa lase noua adresa. *oi vie-Kui aceeasi viata. e drept. Singura grija1 eroismul. si as fi crezut ca glumeste. 2ierdea un anK nu avea nici timpul sa-si faca ostirea. 3n student luminat trebuie sa fie cetatean al viitorului1 comunist. . # început !+% sa creada ca e persecutat. sase-sapte ani. Multi studenti erau antisemiti. î-am pomenit numele. sunt dator sa-mi aprind dragostea pâna ce ma va stapâni complet. #m plecat iar. ale . #ccept nostalgia numai în 11nintiri.6oarte rau.eotoarea prietenului sau.. ca a fost respins din pricina antisemitismului comisiei. în 0iblioteca 6undatiei. In ceasurile mari.. adusa din pustietati sarateK noaptea se limpezeste albastra.. trebuie sa fie nationalist. catre sâtui cu vile în sân de mare. ma întrerupse studentul cu zvastica. Mi-a prezentat noii lui prieteni1 duduia..?@ -a îndârjit prima cadere.. sa nu fiu trist. asa cum învatam amândoi cu un an mai înainte. daca nu as fi zarit zvastica de argint la c. 2lantele iui are rude. Mi-a povestit cum a trecut bacalaureatul în vara. *iata toata trebuie sa se frânga sub nebunia Iui.. ca pregatiti manifeste si conspiratii. la Marsilia. 'u-l mai vazusem din iarna. soarele navalise îngalbenind albul cartilor. #colo. -aceeasi dârzenie si încredere virila. 'e-am amintit amândoi iarna si primavara petrecuta alaturi de carti mari. 5amenii se strecurau pe sub ziduri. cu un nume evreiesc complicat. Sunt sincerK nu mi-e teama de primejdie. 5rasul se pârguia sub cer de flacari. 6aptul trebuie supus eroului. Se va odi.rebuia sa ne gasim locuri. 2rietenului meu Marcu i-am marturisit de multe ori1 un student român luminat. ca primesti la tine un cerc studentesc crestin. . #m aflat un culoar gol si ne-am multumit sa ramânem rezemati de ^ cstre. se înalbeau pustii." WIII. voi renunta la 'isPa sau la oricare alta dragoste.. vecina m-a vestit ca se mutase. în mansarda mea. 5pt luni.na. Miam amintit atâtea amanunte. 'e-am îmbratisat. &ând l-am cautat pe acasa. rasaritul orbeste zarea apelor1 amiaza sticleste ca o bolta deasupra trupurilor foaie pe nisip înfierbântatK amurgul sângera pe dealuri de argilaK seara se iveste o data cu luna. ca sa putem calatori si discuta în ti. studenta ia Stiinte naturaleK tânarul. pe mare. zâmbi Marcu. a învatat ceas cu ceas. #tunci. a mine în mansarda a fost doua luni. 8ar pe mine ma stii1 nu am fost niciodata antisemit. Strazile. râdeam. 8aca anumite renuntari pot parea nebunesti... 2 E&#EE #m coborât senin. 8aca nu vom anula noi atât superstitiile nationalismului. într-un compartiment nu prea aglomerat. cu atât aiai bine. cu un prieten care se despartea. în fapte. în gara am întâlnit pe Marcu. a început sa învete.#bsurd. Eâdea. în Marsilia. #ceasta nu trebuie s-o afle nimeni.. în amiaza.. printre perec.Mi-a spus Eadu ca te-ai facut antisemit. 2entru Medicina. apoi. înalta. cu legaturi sure. 'u mi-a iasat timp de narari si iscodiri. pentru ca de ea ma simt ispitit mai mult. 'umai un nebun supravietuieste mediocritatii. printre .ni si va pleca la 2aris. sediul cercului. 3n student luminai.

fetisismul. . .u esti semit si pozeur. nu întelegi ca eu pot sa-ti raspund1 Einstein e un salbaticH . .Sa auzim. sa auzim4 se bucura Marcu.8aca vrei.2ardon... iar aceasta în liniile pesterilor. monoteismul na fost niciodata un politeism condensat. Eâdeau toti trei de uimirea mea. se minuna. 8ar eu te socotesc suficient de evoluat cerebraliceste ca sa mai pastrezi o mentalitate primitiva. 8aca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni.aldeeni....ioabelor teorii etnice. ..inuit între #pollon si 8ion=sos. zâmbi studentul cu zvastica. . ..#ceasta e înca o sclava a crestinismului. 8in cele ce scrie. !+9 . .4 ce de complimente4. incult si obraznic..8omnilor. #ceasta domnisoara renegata. e sotie si stapâna.. discutia ma stânjeneste. . ...'u-ti vine sa creziH ma întreba Marcu. &oncluzia1 crestinismul nu e-clude nici stiinta. deci.. . la disparitia celorlalti.&ând te asimilezi unui popor necivilizat. . .2oporul e tânar.. se mai afla aici o duduie.iniile salbaticilor nu erau stiinta. . ajunge 8umnezeuK iar nu o suta de zei redusi la o singura sinteza. pentru ca e logodnica mea. îl banuiesc pagân.8uduia nu se supara...5 mie de greseli într-o singura fraza. &restinismul e religiozitate.. încât te coboara în oc. socotii ei..ii mei la nivelul oricarui medicinist mediocru si îngâmfat. c.2entru ca si eu am dreptul sa ma cobor. adica politeism condensat.... .2oate sa ai dreptate.granitelor. iritata... d-ta nu poti fi crestin.8omnul nu poate fi crestin. magie. preciza râzând duduia. adica animism. e o renegare. apoi la greci si la egipteni. asimilata. nici civilizatia.5. .2entru ca numai un astfel de medicinist poate confunda e-perienta crestina cu originile religiozitatii. .. #nularea de care îmi vorbesti nu te împiedica sa fii un fanatic al iudaismului. Marcu mi-e bun prietenK sapoi. fata straina se afla pe pamântul sau... 2rietenul meu e un crestin autentic.8in pacate.'oi trebuie sa ne lasam legea cea din urma. 8e altfel. polite-ismul nu contin o religiozitate autentica. salbaticie.. fetisism.. pentru ca nu avem nimic altceva în afara de lege. . vorbi iarasi medicinistul. câteodata.e rog sa amintesti si pe Iisus.. 3n singur zeu. duduia. ale neg. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda.Internationalismul nu poate fi realizat decât prin iudaism. #cum doua mii de ani ar fi fost roaba1 acum... ceea ce m-a îndemnat sa-ti fiu cel mai bun prieten a fost tocmai iudaismul tau intens si sincer. si la c. .'u vorbi asa. ca d-ta. ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu e-perienta crestina. cine sa le anulezeH . le marturisii.. .. 8atoria d-tale e sa fii antisemit. apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. Mai întâi. cum spune scoala mitologica. nici filozofia.. . în orice caz.. # doua greseala e atât de covârsitoare. S-apoi. îl întrerupse Marcu. .ocmai de aceasta te învinuiesc si eu1 magia. . ma suparai eu.E-agereziK aveti mult mai multe însusiri. de la geometria în spatiu la geometria plana. ci e-altarea suprematiei zeului &erului dusa pâna la anularea. atunci. alaturi de un internationalism banal si nesincer. 8-ta nu vezi ce înspaimântatoare absurditate afirmiH 8aca inversezi astfel fazele evolutiei.

zâmbi Marcu. pagubelor si câstigurilor. 8ar d-stra confundati impulsul se-ual sau colajul. 8ar nici n â pot raspunde. 'u pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema. . 2oate domnul cred în dragosteH. când se înc.. 7 un e-emplu de dezordine. daca voiti sa mi le estainuiti. *orbesti de "si sti ia Medicina. si o înteleg gresita. vorbii eu. eB Suntemibarte buni prieteni. . singura care da rezultate.. .. Ei sunt studenti de ai viitorului1 pregatesc o casnicie întemeiata pe Knunitatea inteselor. ...... . nici în ^atPmalism. pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. râse duduia.. ci atentate împotriva guvernului.ie amoureuse" cu dragostea. voi organiza nu îr truniri împotriva Eomâniei. . ?r fi interesant de stiut ce dori Marcul . sau acea "s=mpat.ilibrez si sa-mi luminee constiinta.0ine spus.id colegi crestini.. *orbi Marcu.4. Studentul încerca sa glumeasca. se împotrivi duduia. .. <O/ pasa tarii de constiinta d-taleH ncordari si depasiOOM clerul tarii..8in nefericire 1K-au sc. pentru ca cinci studenti evita probljO/ evreiasca. camineH. ... cu toata gafa pe care constient o fac.5. 2entru fie care deputat ucis. noi nu întelegem. E-pectativa e o lasitat . îl rugai eu.e înseliK tara nu piere. . fiu motivul legaturii d-voastra. insinua studentul..E interesant integral. zâmbi duduia. !+" &u atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. ... !+: . 8uduia j pe fereastra.'u ai curaj sa te angajezi pe o pozitie.'-am spus c.evcontrazici ia st etnic1 sânge. Marcule. preferând sa se afle mai întâi pe sine. 8-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri.8esi indiscretia e stânjenitoare. a 2aris.&ine te împiedica s-o studieziH .'u e c. fireste. . 8aca as fi dictator.iar asa.e-am admirat întotdeauna pentru litica fortei.. #m curajul sa astept... pieK sa abata discu I naivi si sentime rea muit zeitatea medicinei.#r fi interesant. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta... 'e întelegem. fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini X omnu ?@mi place lela . n`aste S esti student îa 6ilozofie.. te-as împusca. 'ici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice.ara poate sa piara.#m mult mai mult curaj decât ai banui..Stupid.jO/ toria mea e sa-mi ec.#ntisemitii.oti trei rosira. . . beau o sticla de sampanie4. . 'u mai sunt socialist. când nu mai sunt cantine.6ireste. li int . ma iriti inutil. 4 an singur lucra1 ea nu crede nici în nationalism. .imbat.&ei de la itere împrumut?@ mentalitatea si cunostintele. ironiza medicinistul.. sa-si creeze critera/ valori.. nu ma supar.Eu nu cred nimicK astept lamuriri de la d-stra.iar asa... . . când se bat colegi evrei.#r fi interesant pentru mine.2oate crezi ca ne iubimH . 8ar eu studiez biologia.

în orasul cu fabrici.. eu cu ale mele. pâna aproape de seara.'u te înteleg. colindând vecinii în dominouri negre. 2oate îsi marturisea1 "5mul acesta îmi . gân-deam. . în care a copilarit. eu cu viata mea launtrica. Ma întrista gândul despartirii ive. a e-perientelor ucigatoare 8reptatea trebuie sa fie a Qea.. Si nici unul..alucinat. câmpurile sub soare. Eu. zâmbind. pe strada cu soare mult. si iectunie. care adulmecând orizonturi. marturisii. raspundeam. .. 2entru mine. pleca. Si moartea bunicii lui. Daream gari. # lui a mincinoasa si presarata cu îndoieli care niciodata n-au a<uns intense si definitive.. Eu am vorbit cu Marcu pre anii petrecuti în liceu.'-am sa fug de ea. privea.. 2oate îl înduiosa despartirea de tara în care i s-au nascut si iubit parintii. un tânar care asteapta. Eu K cred uscat. #m tacut amândoi.8e când te-ai convertitH .. la o fereastra desc...iste. dar o suport ca o ceptie.otte e cadere. ma plictisesti cu aceeasi literatura a ta.8esi în liceu pareai vesnic îndragostit. dar e tfectiva. Si Marcu privea. .." !+7 . curajul absurditatilor. "&u Marcu ma înteleg tot mai ! an.8esi nu e literatura.'umai eu.ea ce soptea la fereastra1 . mediocru.. aceasta e tara mea". nici altul nu vor sa renunte la minciuna... S-apoi. 8ar gândul meu de dupa iubire n-am sa tiY! spun. Mareu îmi amintea de /tiile si infrânanie.. el ma socoteste mistic. Seninatatea mea e amara. înca. . &ine Iaca ne vom mai întâlni în acesti cinci ani. despre viitorui lui. mai sumbru in adolescenta. ei cu medicina si cartile anar. #cum. Marcu a evitat. #i cazut si tu.dfc un prieten. si nostalgia sfârsiturilor de petreceri. istoric.. ea se lauda cu stiinta. El spune ca e antisemit. r-amana cu o declaratie sentimentala. despre viitorul meu.urând.. mediocru. 2riveam amândoi. cât timp Marcu nu se arce m taraH. 2oate ca.. spiter... atunci am cazut. si studentele de la biblioteca. . .u ai sa iubestiH .. si prietenii lui. Estera.Eu cred în stiinta si în tine. soptind. 8upa cu s-aii coborât la o statie si au cumparat fructe.. . Sunt îndragostiti ca doi adolescenti sentimentali.isa.ândeam si nu-i spuneam nimic. El ramâne pentru totdeauna la 2aris. Marcu însemna tot ce vietuisem i dur.. 8e fapt. se iubesc. Dâmbea rautacios. . Si idila înabusita plapând.. catre perec. Eu ma întristam. un strain"". ...... rafuie-Ne spirituale. .'u ne-am vazut de mult. 2oate îsi amintea liceul. Spuneau ca nu se iubesc. între ei. logodnicii au nas aiaturi.8aca iubirea lui 8ante si a lui 8on guic. oameni plecati sub povara verii. #poi. si-au marturisit.resarii. si noptile de 2urim.renul despica sesuri cu flacari albe. Kre din noi are dreptateH".&red ca amândoi sunt nebuni. si maturizarile mele dureros de prei lungul e-perientelor cautate si e-altate... #poi am tacutK el Ondunle lui... pentru ca eu am suferit mai mult. cu mine alaturi.. Marcu e un prieten care pleaca. . mai vini.. înfruntându-se. pasii pe drumuri neumblate. "Iata. fântâni la rascruci de drumuri. epicureu înnascut. nebunia contradictiilor. si toate renuntarile îndurate. Marcu a zâmbit si a început sa-mi istoriseasca viata pe care o va vietui la 2aris. simplist.

. pâna în septembrie. SFÂRSIT DE VACANTA 8in cerdacul vilei îmi odi.azda ma socotea un mizantrop precoce.i. . eleganti.. plictisesc o perec. viziteaza-ma.neam oc. si colegi din liceu. #m tacut iarK el citind jurnale. sa pogor în mine vraja tainica a soarelui ce apune. parca ai pleca pentru totdeauna. Miam înc. diminetile. numai..'u uita sa-mi scriiK am sa-ti trimit adresa.. 8ar 'isPa nu era o primejdie. bucuroasa ca platesc cât îmi cere si nu ma plâng de nimic. am coborât. # frecut pe lânga mineK m-a privitK un strain.. In cele dintâi zile n-am voit sa caut pe nimeni. 8aca vrei. M-am întâlnit cu un tânar. în pantaloni albi.. #prindeam lumânarea alba si citeam. 0atea vânt dinspre mare. din scrisorile mele".. înaintea si înapoia mea. 2e mine ma ispiteau lacrimi. Si prieteni vec. . 2orneam aproape de amurg. noaptea. s-o caut printre trupurile sub soare. printre vile.. de miresme. . !++ #m pasit tot mai încet.. 6anica. la restaurant.. r+C I-am fagaduit. 'u întelegeam de ce ma priveste banuitor. si profesori-despre toti. bici. pe cararea ce duce printre stânci. suspectându-ma. si fete de profesori ma împresurau în noapte. pe plaja. îndragisem un colt cu stânci pravalite în mare.emat. eu asteptând noaptea. în 6ranta..rebuia sa înfrunt primejdia. arsite. ne-am îmbratisat. #dormeam cu viziuni ciudate1 oceane. 8escoperisem de mult ritulK soarele ce se stinge mi-era îndemn.ânarul alerga îna2oia-mi. Iar în sufletul meu stapâneau tristeti de adolescenta pustie. "2oate m-a recunoscut". 8e la cazinou se furisau. e g. despre Eadu. #m strâns mâna logodnicilor. singur.aina si am 2asit în sus. . ostroave. singura pagina pe care o scrisesem în <urnal. îmi porunceam sa cobor pe plaja. XIV.'u..e". regenerare. "El are sa-si poarte tara acolo. gândeam. fara sa înteleg pricina grabei. deserturi.. Si banuiam ca sunt cunoscuti în satul cu vile rasfirateK 0ibi îmi spusese ca o va întovarasi. 8upa o saptamâna.. Ma întorceam acasa tremurând.. care ma priveau fericiti. Scrie-mi despre ai nostri. .Marcu dadu din umeri. Eu voiam. în fiecare noapte. Ma surprindeam tot mai des cu oc.. îmi zaream stâncile.ii pe mare. Scrie-mi despre Eobert. . o data cu stelele.eiat . e mai bine sa ne despartim acum. Marcu m-a c. Ma gândeam1 "'u mai am nici un rost la stânci.ii pe mare si cu foile cartii rasfoite de vânt. melodii cu ispite.. cu fruntea în vânt. seara. orase cu turnuri. îmi porunceam sa citescK si iarasi. 8e abia ma stapânesc. grabindu-se pentru întâlnire. &ând s-a apropiat trasura. rasarituri. la cazinou.Sunt magulit. cu gulerul de la . spuneam. Ma îmbujoram de câte ori gândeam ca voi întâlni pe 'isPa. Eataceam singur. . Ma întorceam seara.iceam întovarasite de lumini.aina ridicat. 8inu. îmi spuneam ca o prietena înzestrata cu suflet înalt va alina asprimea sufletului meu. cu #ndrei. Eu o voiam prietenaK nu întotdeauna izbuteam sa-mi ascund tristetea amara a biruintelor. asteptându-l. . Ma grabeam.i putine. 2lecam iarasi. acum. 8e ce ramâneam singurH. #steptam acolo vântul. 8ar mai ramân în &onstanta trei saptamâni. M-am întors. în parc. de zgomote. Mâneam cele ce-mi dadea gazda..Marcule. Daream 2erec. #pa se linistea sub luna. în gara. 2iatra era rece si cerul înalt. zâmbind ostenit. negre în albul arg al apei. gândii eu. spre stâncile mele.

6iresteK câstig ramasagul dupâ câteva luni.. 8ar m-am oprit. în noapte. .. palid.2rietenul meu e un pesimist. .'isPa. . . aici. mirata.*oiam sa ma întorc... îmi spunea tu. mi-a spus pr m-a prezentat. E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni...u nu te-ai sc.Si dumneata. Eram palid. sa-i mai recunosti. S-au înnegrit de soare.ipuieste-ti.. 2aul se plictisea.. cu ce gândH $GG .aceam.otarârile copilarii.. I-am întrerupt.2aule..ânarul cu pantaloni albi se oprise. poate. pe malul marii.nesc.2oate pentru ca n-am vorbit o saptamâna". 8e ce se întristase 'isPaH. am prins curaj. ogodna va dura dr . jumatate în umbra. #m zâmbit.înc.. 8ar paseam înainte. . sarutat mâna galant. gândeam. începu sa-mi beasca de 0ibi. #m întrebat-o c ramâne. ca viata era vana si ..#m venit sa ma odi. .2auli cel mai bun prieten al meu. . . 8ai are sa-Eâdea. .. Ma întorc apoi. protesta domnul 2aul.. 'isPa zâmbi. 'isPa tresari. stam si noi doua saptamâni4 . Eu ma înveselisem pâna ia sarja. . .0ibi sta la mine. s-a întors.8e altfel. în mine. iritat. -'isPa4.aceam.2entru un asemenea eveniment. Eu am rositK minciuna ma desfata si ma alina. despre ce ramasag este vorbaH Ma pregateam sa-l lamurescK eram îndemnat sa-i H I 'isPai. m-a cunoscut la un bal. .. . .8omnul 2aul are sa-mi poarte pica... . mi-a strâns mâna. . . si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz.... irnr-c noapte. am felicitat-o.. ramasagul nu l-ai câstigat. spunând ca sosisem numai de o zi.Iti pare atât de bine ca m-am logoditH .. de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei. #m trecut prin fata tor fara sa-i prive oc. în goi.8eclaratia mi-a facut-o. 'isPa a alergat. Mam întristat.. alaturi de un domn în alb. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovitK ca nu mai aveam nici un rost.imbat. 'isPa era entuziasmata de capriciul soartei. c. în noapte. doua saptamâni.E-agerezi. . a râs... zâmbind. de #ndrei. &apatasem o verva care ma nelinistea. . de raua cu efecte de luna. 'e întorceam toti trei pe nisipul rece..în orice caz.. .#steptam revansa.&ât va vrea logodnicul meu. dar prost. #poi.irie.iul s-a împotrivit..Imposibil. . a vorbit. 2aul se enerva. #ndrei la o ruda..... . -am z o tovarasa.&e nesuferit4.. pentru e-amene.8aca ai sa continui Eomanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra. . &ine stie ce a1 cititorii 0ibi are sa fie fericitaK te-am asteptat din iulieK disperas #m mintit.

Ma îmbujorasem. . fepta pe #ndrei. mai spatos. îsi ia.. .'isPa s-a logodit cu un anume 2aul.MieH. r n pe câmp. 'u vreau sa stie si 2aul. ca si oricare alta sentimentala.2entru ca te-am gasit..El. înainte de baie. Ma culcam între gpopi. frumoasa si fericita. #m adaugat1 . 0ibiH $G! . sa-i cer amanunte asupra lui 2aul-dar asteptam sa fiu 2e deplin liniH4 'optile. -Mediocru.*orbesti ca un elev de liceu. 'u înteleg ce a . doream sa X 1\\ "esc cu 0ibi. . # venit . Mi-a batut inima. 8e atunci. dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din <urnal.. .0ibi. &âteva zile." 2e 0ibi am întâlnit-o într-o dimineata. am privii nv\ea din cerdac si am scris povestiri.. insipid si frumos.#buzezi. crezu 0ibi. &u atât mai rau pentru 'isPa. 'isPa mi-a soptit1 . ca un romancier... cu oc.. Era neagra. socotii eu... . vei mânca cu noi. .înaltator. *a fi profesor de matematici pâna ce va sfârsi 'isPa. #m alergat pâna acasa.. printre capite cu umbre tulburi. 0ibi.. 'oaptea si singuratatea ""?@ descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri.E discretaK lamuri 2aul. viu sa te iau de la vila. #m acceptat multumindK cu bucurii în suflet.u vrei ca toti sa-ti semene. cu amenintarile. Mi-a spus ca 'isPa s[a suparat mult pe mine. Ea voia altceva. 8oream s-o revad. .Sa ma suparH .8e ce. si porniri e cule-0eam pe toate si le ascundeam în mine1 "&ândva. E tot atât de mediocra. fecioria logodnei nu se pierde decât o singura data.. slabiciune sl provincie. 2aul e un imbecil....u judeci altfel.. I-am mintit. #poi. &a prezicator ma bucur. voi avea nevoie.0ibi.resesti. într-o seara.. 2aul se plictisea si încerca sa ma evite cu siretlicuri stupide.ii în cer dobrogean. . . S-a aratat fericit de întâlnire. ne întâlneam în fiecare zi. 2aul e o confirmare a prezicerii mele din noaptea 6loriilor. .Si scump.#sa e. la anul.Mâine." 'u spusesem 'isPai vila ia care locuiesc. în gradina restaurantului. 'isPa era tot mai prietenoasa. 2aul si 'isPa plecasera la &onstanta.2rimul voiaj împreuna. # acceptat rugamintile tânarului din lasitate. . spunând ca ma doboara somnul.. ..Eu vorbesc desc.. .. 'isPa va urma perfect dramul prezis de mine1 sinucidere spintuala prin casatorie. mai bine dipus. Eu vreau ca viata 'isPai sa semene 'isPai. ca un filozof. fluierând. Mai au doi aniK timp destul sa se cunoasca. înc.. 5 plictisea cu declaratiile. nebanuite 'isPai. 'isPa n-are sa fie fericita.. vor pleca amândoi la 2aris. nu e un baiat rau. .....2entru ca ai disparut fara sa-i ceri adresaK pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd. . cu o barca automobil.. .Eiscant.. . si tot mai adânc îi patrundeam în suflet..is. 8e altfel. #m adormit spre dimineata. eu cred în cele ce spun. # venit si #ndrei1 mai negru. dar ca prieten.eie #ndrei. licenta. 'u-l iubeste..otarât-o pe 'isPa.

..... .. plecam.. Marea se linistea seara.îl iubesti.. ca o usurare..'isPa.'u stiu... fagaduiesc.. #m slabit dintr-o data. insinuindu-i ca o iubescH... ma convingi. .8esi enigmatic. . nu stiu.#m sa-i spun ca am pierdut inelul.înainte sa încerci complimente. . *oi. deasupra stâncilijO pe cararea spinarii de deal dobrogean.. . #m încercat sa glumesc. 8upa întâia înfrângere.'isPa.. 'isPa... îmi tulbura linistea aici." #m primit porunca gândului. . femeile tinere. coboram catre ape.. Mi-a parut atât de rau când am aflat ca nu vrei sa-mi fii prieten...'u stiu. 'u-ti sunt un bun prieten ca-ti Hpun aceasta. 2rintre snopi în capite.încearca sa-l ridici pe 2aul.i. creez. daca încearca scene. 8e altfel.. cu tânguielile lui.8aca te-ar auzi logodnicul.. 8aca nu te-as fi întâlnit.. trebuie sa te resemnezi sa nu cunosti niciodata <aponia.. cu 'isPa... 8ar tuH . . am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice.. privindu-ne.Eu n-am sa iubesc decât un om mare. degringolada nu mai poate fi sfârsita. ne-am asezat sa o privim.. . n-are sa se împlineasca. Sa nu mai vorbim.. #m iesit amândoi pe câmp. .. ..u ai s-o cunostiH -8a. logodna se poate socoti desfacuta... . .. 'isPa avu o licarire ciudata în oc.Sunt fericit. Sunt $G% dator s-o ajut. la urma urmelor. .8aca te ascult prea mult....otusi..... . 'u credeam nici unul în aceasta depasire a mediocritatii logodnicului.&eea ce înseamna ca trebuie sa lupt împotriva prezicerilor mele. .ândea. pentru ca n-au stiut sa-si stapâneasca o zi sau un ceas plictiseala si tulburarea. Smulse inelul din deget si îl zvârli deasupra stâncilor.#minteste-ti un singur lucru1 ca de acum trebuie sa-mi fii prieten. 2e mine ma ostenea un gând1 "8aca as minti pe 'isPa. si prezicerea ta s-ar fi realizat. în fata apei nelinistite. 8upa-amiezi cu arsita ravasita de vânt sarat....dimineata. 'isPaH $G$ #m râs amândoi... istovita. dar trebuie sa-ti spun. nu stiu... ... de fapt...'isPa. nu aveti rezistente spirituale. vorbind. #m ramas fara sprijin. #m tresarit. le-as fi uitat. 'isPa vrea sa se mântuie de mediocritate... &eea ce vrei tu.. . 8ar daca îi fauresc o arma împotriva-miH 8aca eu d din nou o 'isPa... . te-ai logodit cu marea. 8ar acum.. eu am voit întotdeauna.. ca acesta e un semn rau si ca. 'isPa tacea.. trebuie sa ma primesti de doua ori pe saptamâna si sa-mi împrumuti carti. covârsit de bucurii.&ele ce-ti spuneam eu. . 'u te-ai gândit la nazuintele tale când ai acceptat pe 2aulH . #casa. ]O/ buie". #m sa ma gândesc doi ani.. si noi ne întorceam pe nisipul .8e acum.. # rupt logodnaK cu afât mai rau pentru mine.. 'isPa îmi apuca fericita bratul.8e acum. . #m coborât încet cararea stâncoasa. #poi..... te contrazici de la o luna la alta. primejdia eroismului meuH . femeile mediocre faptuiesc întotdeauna fapte asupra carora nu mai pot reveni.. mai înainte. îmi fagaduiesti sa ma ajuti întotdeauna sa ramân eu însamiH..e duce mediul..

umed, curat, racorit de stele. #cejM doua saptamâni am fost tot timpul împreuna. Eu nu voiam sa gândesc la ,otarârile <urnalului, la e-amene, la povestirile care trebuiau trans,1 crise,. la cartile care trebuiau sfârsite. &ând ajungeam, aproape de mifl zul noptii, singur, la vila, ma întrebam1 "Mi-e dragaH"... Si aflam ca nu mi-e draga. Mi-era prietena, si eu aveam nevoie de apropierea ei curo aveam nevoie de apropierea prietenului blond. Ma lega de 'isPa pK cu care o dezvaluiam siesi. Ea ar fi pierit, stinsa de mediocritate, fâ. ajutorul meu, gândeam. îi lucram sufletul, asa cum lucram o pov-înc,ipuita, pe ,ârtia alba. îi g,iceam dorari eK i le rascoleam, i ie OO/ nam, i le atâtam. *oiam acea 'isPa pe care o întrezarisem în d la manastire1 mandra, libera, nelinistita, cautându-si un sens de m originalitate, risipind dispret si acea nelamurita-însusire de a 5rgoliul viril, de a încorda creierul si sufletul catre depasiri, de a OO potentele pâna la dezlantuirea în opera. Eu voiam o astfel de 'isjOO/ re su, dalta gândului, noi-. o stapânesc, cum îi încovoi capriciile, cum îi aprind nostaOO/ Ous ca?@brazda sufletului ei imi astepta vointa ca pe tiOO/ ^ ^• urmaream prefacerile, bucuriile, torturile. ;,icQ/ .. când se descoperea urând c,ipuri, carti si amintiri fO/ . i îndragite. Ma bucuram ca soarta mi-a trimis o prietena cniOO/ iri. Ma bucuram ca luminarea 'isPaî se face firesc, fara autdOf gestie1 fara afectarea fatala duduilor sentimentaie. Eram aspru cu `RjOP cu mine însumi. Di dupa zi, o sileam sa-si paraseasca micii ei zei ad]O/ favoritii lecturilor de pension, poetii parfumati si eseistii abili. într-o seara cu pareri de furtuna, sus, pe creasta dealului, i-anvOO/ mâniat de 0rand. I-am insinuat dragostea pentru asprul du, maâoj 2astorului. I-am luminat pâna în ascunzisuri sufletul lui de nordi nuit, cu pretuiri care aluneca mintilor celorlalti. 'isPa ma asculta, înfiorata de vânt, de marea tulburata, de noapte si de glasul meu rostind cuvinte dure, sub oc,i încruntati. #m întrebat-o la ce se gândeste. - a 0rand... 5are n-as îng,eta lânga un suflet atât de îndârjit si austerH - Sufletul viril stapâneste tot atâtea însusiri de mângâiere ca si cel feminin. Si ? - Poate ai sa crezi ca vorbesc copilarii, pentru ca se apropie furtuna... Dar eu vreau sa fiu roaba unui Brand... M-as uita la el ca la un p.ezeu... Numai un asemenea barbat as primi ca stapân... - Niska, nu ai sa gasesti niciodata un astfel de stapân. De cem-a privit Niska si a zâmbit, si mi-a strâns bratul?... n !urnal" #Niska a$unge prime$dioasa. %e apropie tot mai mult de & arasa visata. 'm nteles ca pofta ei de mare e autentica. Ma surprind dind" alaturi de ea, câte n-as face?... (it ca rostul vietii mele e altul, ebunesc, mai ntunecat, mai eroic. %tiu ca Niska asteapta sa o nc. )ntr-o seara, privind amândoi marea, mi-a strâns bratul si mi-a *+.e,altata" li-ai spune $ide-, as pleca cu tine oriunde rea-.... /c0ii Niskai erau verzi, sprâncenele se plecasera, arcuite, 1 i tremurau, zâmbea si lacrama. 2rupul Niskai se nfrigura n serii. M-am, nspaimântat" eram ispitit s-o sarut, sa-i spun ca mi-e i, sa ratac. mi dupa ani pe tarmuri, ntre fluvii mari. M-am it, zâmbind. Prime$diile cresc. 3u atât mai bine pentru faptul meu . -ândean" , toate aceste nlesniri prime$diei nu sunt decât !iska rnâ stâpânet" ura pe fata" raspândea zvonul ca &. - - .se. &•a-i i4. ,ne, care1 ii stapâneam logodnica nu0 ca un amant. fâptuinu-o din vrerile carnii si lui meii.. iul. 4la covârseau 0ucurii ndâ-ma la tediocru profesor fie matematica,

5uind o sotie frumoasa si bogata, care 11â-l astepte acasa n sen coase, cu supa si mângâieri... 6u, creând pe Niska, ncordând-o sa se nplineascâ, sa se depaseasca, sa-si lumineze n fapt toate nsusirile ei & 1e aleasa feminitate. (ltima seara am petrecut-o mpreuna, toti trei, pe stâncile unde ne *+mâlniseram. Paul fuma afectând un sentimentalism voalat. Niska era trista,- si era vesela. mi spunea, zâmbind" - %tâncile acestea sunt un trecut pentru noi toti. - 'sadar, nu trebuie sa ne mai intereseze. - Nu iubesti amintirile? insinua Paul. - Nu le las sa ma stapâneasca. 6 stupid sa pleci coplesit de aici. Pentru ca am petrecut doua saptamâni care nu se mai pot ntoarce... - 'i o sensibilitate barbara, zâmbi Paul. 6u cultiv amintirile, sentimentele, florile... desi sunt student n matematici... 789 78: - 6u le accept sa ma mbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. %ocotesc ca cel care stie sa se desfete n amintiri si poate, totusi, sa le nstru-neasca e un adevarat barbat. - )ata ceea ce n-am putut sa nvat de la tine, se ntrista Niska" sa nu ma las risipita de amintiri. Nu stiu cum sa scap de ele... - ;ândeste-te ca nu mai sunt, ca nu se mai pot ntoarce, ca tânguirea lor ti mpiedica viata si mpiedica alte amintiri sa se adune n suflet... - 'cestea sunt fraze, ma ntrerupse Paul. - 'u, ntr-adevar, pacatul de a parea fraze, celor care nu izbutesc sa patrunda adâncul fapturilor. 6u socotesc lupta cu amintirile unul din e,ercitiile indispensabile constiintei eroice. 3el care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. 3el care se nfrânge, senin, depaseste sensibilitatea de elita... - Poate e un erou, nu? - <ireste, un erou adaptat sensibilitatii si creierului contemporan... &u mult mai pretios si mai rar, cu cât e un erou fara glorie... - Si dumneata vrei sa ajungi...H - .oti suntem datori sa ajungem eroi... Eu m-am ,otarât si ma trudesc... 'isPa ne privi pe amândoi, înflacarata, privi marea, îsi scutura buclele si înc,eie1 -El are sa ajunga4... #m privit luceafarul ca sa nu-mi surprinda oc,ii. #m tacut toti, streini unul dupa altul. 2oate, 'isPa întelese durerea care o astepta în ceasul când prezicerea ei e-altata va trebui sa se împlineasca... 8imineata, asteptând ceasul plecarii, am scris în <urnal1 "'isPa se contrazice iremediabil. Mi-a prezis un fapt care o va sting,eri, cu entuziasm. 2oate nu e înca lamurita1 dar fericirea noastra e irealizabilaK cineva trebuie sa piaraK amândoi, împliniti launtric, nu se poate. &um sa-i spun ca viseaza visuri inutile si primejdioaseH 2entru ca eu ma simt tot mai puternic, desi tot mai ispitit. Eu nu voi fi înfrânt, niciodata. Scriu aceasta în dimineata de $ septembrie, într-o odaita cu ferestre desc,ise catre mare, lasând în urma mea o vacanta cu ispite, fara sa ma întristez." XV. TAINE Saptamâni sfârsite în lecturi pentru e-amene, singur. 'u voiam sa întâlnesc pe nimeni si nu lasam pe nimeni sa ma vada. Munceam în mansarda, înfrigurat nu

de ceea ce îmi vor cere profesorii sa stiu, ci de câmpurile de întuneric pe care le descopeream înaintea si în jurul meu. 8upa fiecare pagina înteleasa, ma surprindeam dorind alte pagini, alte carti, alte urcusuri. &u cât întelegeam mai mult, cu atât ma cuprindea disperarea. .aceam si munceam. ".oti cad biruiti de largimea stiinteiK toti se plâng de neputinta mintii în fata adevarului risipit printre mii de carti si de tinuturiK toti sfârsesc tânguindu-si falimentul enciclopedismului. Mi-am fagaduit sa ajung un erou în eticaK de ce sa nu ajung si un erou în stiintaH 8e ce sa nu creez din mine o capodoperaH 8e ce sa nu fac din viata mea spirituala oglinda veacului meuH 'u trebuie sa ma înspaimânt de esuarile înaintasilorK ei au lucrat patimas, dezorganizat, precipitat. 5 viata spirituala eroica, nu cu e-altari retorice, nu cu lecturi îndobitocitoare, ci cu calm, cu metoda, si cu disciplina. #m fost prea mult înrâurit de falimentul universalismului la 2apini. .rebuie sa ma scutur de neîncredere. 5 data ce voi realiza asceza etica, de ce sa nu realizez si asceza eruditiei universaleH 6ireste, nu se poate stapâni totK dar se pot culege si însusi toate esentele geniului omenesc. îmi vor trebui cinci, zece sau cincizeci de ani. #tunci îmi voi spune1 m-am creat din nou, prin munca aspra, necunoscut de nimeniK mi-am depasit speta, pentru ca în sufletul si creierul meu s-au adunat toate roadele muncii omenestiK din semintele lor pot rasari paduri, lanuri, gradini..." ucram tot mai îndârjit. 'u primeam pe nimeni, nu doream pe nimeni. Ma desteptam în zori si, pe lungi fâsii de ,ârtie, însemnam tot ce trebuia sa cunoscK fâsiile ajungeau din zi în zi mai numeroase. 'u disperam. "5rice criza trebuie solutionata prin munca. 'u rezista nici un obstacol muncii încruntate, nesfârsite, calme. &ei care au cazut, au fost slabi. Eu trebuie sa ajung la tinta. 6ara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. 'ebunia si moartea sunt gânduri care înspaimânta pe cei mediocri. 2e mine, nu4" îmi descoperisem lacune1 matematicile, greaca, ebraica, slava, sanscrita. Miam întocmit un program si, nestiut de nimeni, ascuns în orasul cu fabrici, mi-l împlineam zi de zi. #m învatat geometria, dementele lui Euclid din versiunea italiana a lui Enri>ues. Ma înfiorau desfatari descifrând gândirea proaspata de-a dreptul din izvor. Mi-am Muscat buzele, pentru ca nu întelegeam tratatul lui .,eon din Smirna $G7 asupra 'umerelor în doctrina lui 2laton. #m studiat doua zile si nopti .imeusK m-am întors la .,eon dupa ce acoperisem cu însei câteva coli, în marginea manualului de istoria stiintelor antice, pe mi-l daruise Mieii. &a sa înteleg si mai bine, am citit pe 2lutarc posiace, *III, $ si &reatia sufletului dupa .imeus) si am adânc dintâi parte din voluminosul e scienze esatte nell ?@antica ;recia ;ino oria. Seara trebuia sa-mi întrerup munca geometrica si sa ma apuc de ebraica. #veam o gramatica si un dictionar. 5c,ii îmi deasupra literelor groase, prafuite cu puncte. Munca mi-era greaj pe ca o împlineam singur, fara sa cer ajutor. "Singurul mijloc de a nu fi învinuit ca plagiez pe ;iovanni 2apini e sa-î întrec, biruind stiinta universala. .oti domnii care spun ca stiinta e imensa gresescK e imensa. pentru ca o studiaza câteva ceasuri pe zi, în pripa, sau pentru ca o adâncesc comod. Stiinta, înainte de a fi adânca, trebuie sa fie larga..." îmi spuneam aceasta si munceam. îmi poruncisem atâtea reguli, de la care nu ma abateam1 sa nu studiez decât esentele, izvoarele1 sa nu marturisesc nimanui descoperirile meleK sa nu public decât gânduri straine e-perientelor mele. pâna la maturizarea definitiva. #u trecut e-amenele. 2rietenii ajunsesera obraznici1 nu voiau sa ma lase singur. 8upa cea dintâi vizita a 'isPai. oc,ii îmi fugeau pe te-tul ebraic, uitând întelesul semnelorK confundam pe ma>>uei?@cu paseF1, confundam accentul Segolta cu .elisa >etanna. *erbele atât de lesnicioase mi se pareau inutil de

memorizat, mai ales formele /ifil si /imaei 8upa un ceas de tulburare, simtii un gol sub tâmple si apoi senzatia ca sunt un strain. #m uitat tot ce s-a, petrecut în seara aceea. 8imineata m-am desteptat senin. "'-a fost oboseala. Eu nu pot fi obosit. apsusul m-a lovit dinprincina efortului, a miopiei si a literelor". #m sc,imbat orele de ebraica pentru dimineata. 2âna atunci, dimineata studiam uri ceas sanscrita din manualul lui 6umi. Mi-au trebuii câteva zile pâna ce am deprins cele opt soiuri de consonante. 8escifram entuziasmat din Ma,ab,arata1 "#sidra=a 'aio nama *irasen asuto bali upapannn gu-nairistai..." ("6u un puternic rege, cu numele 'aio, fiu al lui *irasen...") 8upa zece zile, m-am convins ca nu pot învata doua limbi în acelasi timp, singur. .rebuia sa aleg. 'u aveam curajui sa ma de nici una. M-am despartit atunci de amândoua si am început pe cartea lui 8e Martmo. #m petrecut o dupa-amiaza întreaga pB du-ma prin odaie, învatând alfabetul1 elif, be=, pe=, te=, se=, gi ,e=... 2e fâsii de ,ârtie ma e-ersam scriindu-P sub forma izolata initiala, mediala si finala. 5c,ii ma usturau ca sa descifrez pe zad initia_ de zad medial. #m ramas un ceas la studiul lui ;,iaf, compus din doua semne complicate si dureros de memorizat. 'oaptea, istovit, am rasfoiR tun, manualul si am descoperit ca mai trebuia sa învat vocalele si difton-gurile. Mau disperat cele patru izafet. #m înc,is cartea si am scris în <urnal1 "Ma las deocamdata de limbile orientale, multumindu-ma cu te-te traduse. 'u e o înfrângere, ci o e-perienta. Sunt alte esente pe care trebuie sa le asimilez mai înainte. Eeîncep limba greaca." 8imineata m-am desteptat cu madularele farâmate. 2riveam toamna prin ferestruica. "8aca nu ma scol acum, când îmi poruncesc, pierd toata încrederea adunata în patru saptamâni de munca si singuratate." #m tresarit, m-am coborât din pat buimacit, m-am spalat si m-am asezat la masa. 'u eram multumit de fapta vointei mele. "8e ce sunt obositH" Mu ma mai simteam obosit. #pucam o carte de Simmel neînceputa. "8e ce citesc Simmel si nu reîncep greacaH" #m desc,is gramatica greaca si caietul de cuvinte. învatamK si nu eram multumit. "8e ce am dormit opt ceasuri, în loc de patruH 8e ce am lasat ebraicaH 8e ce nu m-am lovit peste buze când m-am surprins privind toamnaH 8e ce las sa ma stapâneasca gândul ca voi fi si eu înfrânt ca 2apiniH 8e ce îmi îngadui voluptatea mângâierilor unei înfrângeriH Si de ce îmi pierd timpul gândind toate acestea, acumH..." 8egetele rasc,irate în par au smuls. #m reînceput sa plâng de furie. Ma revedeam în adolescenta, c,inuit de aceeasi lupta cu toamna, cu nostalgia, cu slabiciunile. '-am facut un pas mai înainte, daca sunt melancolic. îmi strigam1 "#junge4 #junge4 #m sa înnebunesc4" Si iar gândul1 "#cesta-i un motiv sa dorm opt ceasuri si sa nu învat ebraica." 2lângeam. "2lânsul e stupid si enervant. 'u ma duce la o solutie". îmi opream lacrimile, îmi racoream oc,ii. "'-am facut nici o fapta eroica, daca nu mai plâng". îmi odi,neam privirile în toamna. Ma linisteam. Eram trist, trist, disperat. ".otul trece, totul trece..." întelegeam ca mai trebuie sa lamuresc un amanunt indispensabil operei mele, realizarii vietii eroiceK cât sa cer de la vointa. Mi-aminteam discutiile de la sc,it. 8aca 8umnezeu nu vrea sa pogoare asupra-mi ,arH ;ândul ma îndârjea. "#m sa ajung si fara 8umnezeu4" ucram zi dupa zi, noapte dupa noapte. într-o seara am simtit cum ma stapâneste oboseala. .rupul întreg îmi era greu si-l simteam strain, si înc,eieturile ma dureau. Eram palid, cu oc,ii în cearcane, cu pleoapele iritate. 6runtea mi se parea stranie. Mâinile le priveam pe masa, si nu le recunosteam. M-a cuprins spaima. 4-8aca am sa înnebunescH" #m rânjit1 "#cesta-i gând de ispita ca sa ma cobor din mansarda si sa dorm opt ceasuri".

i.. 8umnezeu e-istaH.ei4.is <urnalul1 "2oate am sa-nnebunesc astazi. cu palmele împreunate1 "8oamne4 8oamne4 8oamne4" 'u puteam sa gândesc. Ma surprindeam întrebându-ma1 ce înseamna scaunH." 3rmam dialogul celor din mine înspaimântat. gol de continut. dar vointa nu-si mai gasea ve.. în zori m-am desteptat. cu peretii învesmântati în afise colorate... "începe surmenajul" mi-am raspuns." îmi porunceam. sa vorbesti cu ." "8aca eu sunt draculH" "/ei4 .. 5boseala si senzatia de pierdere a constiintei sunt ispite. dupa ce m-am înabusit cu o perna. &ândva scrisese cuvinte bune .." "8aca am înnebunitH.Se publica.. ?@Surmenajul nu e-ista pentru mine". #poi.. .. am desc.." "'u e-ista 8umnezeu.i binevoitori.." "'u am vointa4. #stazi voi dormi mai rrn<t4 dar jos nu ma cobor.. nici sa simt cuvântul 8oamne4 II spuneam numai.. totul trece".rebuie sa strig1 "'u e-ista oboseala4 Striga4" Ma clatinam..otul pierise. ! Sunt obosit pentru ca accept gândul oboselii. Mi-a frunzarit manuscrisele cu oc." "2oate am înnebunitH. dintr-o data. 8urerea nu o simtii decât o clipaK apoi.. 0a am4. &ine a glasuit astfelH 'u-mi recunosteam vorba. am sa-nnebunesc4. "#cum trebuie sa ma culc.. la nebunie...." îmi venea st râd1 "8racul4 8racul4" Inconstient...." "8oamne4 8oamne4..raznea.. Eram tulburat.raznea" era pamfletar si om temut. cu bratele pe masa.. #m început sa ma rog.. senzatia de sfârseala definitiva. "# dormi înainte de ceasul statornicit e înfrângere. . Sunt o bestie.." "8aca ma culc.... Eu e-ist4" XVI...i.ândul ma insinua.. în genunc. nu lamuream întelesul cuvântului pentru...icul în carne.. acum. 8umnezeu e-ista sau poate nu e-ista.'u e-ista oboseala4. Ma gândeam la moarte. mai multa disciplina. înseamna ca sunt bolnav." "Ma culc... . #m recitit rândurile din <urnal. #m adaugat1 "G simpla criza. REDACTIA 2rofesorul de logica era de acum si ziarist. pierdui constiinta rostului meu într-o mansarda &u carti. cu canapele rupte. *ino mâine pe aici.." "#m sa ma culc4. "Eoaga-te lui 8umnezeu." #m adormit greu.. . #lta data.. îmi navaleau pe creier. 3n gând ma biciuie1 "'u pot sa ma rog pentru ca sunt diavolul4. "8aca nu ma mai limpezesc niciodataH 8aca am sa ramân toata viata asaH" îmi smulsei parul de ciuda. "E stupidK cine a strigatH" "Eu4" "&ine suntH.. -am întâlnit în redactia cu fum de tigara. "&ine sunt euH" zâmbii." *ârtejuri de frig îmi patrundeau prin urec." " iniste4 iniste pe nervi4. sunt o bestie. ". M-am surprins tremurând. .Simteam tot mai îndraz-neata tulburarea asupra creierului si sufletului." "8e ce ma întrebH...

.ii de mine. cere aspru articolele redactorilor. 2rofesorul m-a prezentat.. cu buze umede.. îmi spuneam. Eu am ramas sa cunosc pe ceilalti1 secretarul de zi. usi trântite. 0irjarul fu de la început înjuratK apoi. # repetat în redactie tot ce a marturisit birjarului. mobil.îti dau un sfat1 nu lauda niciodata. stânjenit de activitatea febrila a redactiei. 2ovestea o cearta cu un birjar. 8ar aici n-ai sa faci gazetarie. înjura4 2e mine nu ma saluta respectuos decât autorii dramatici pe care îi spurc în cronica. brun. am sa am grija sa te dau eu afara. 'u sa-?@3ta. priltj de cearta. cearta pe reporteri. #tunci se adunau în redactie toti.ii din manuscrise. Eram stânjenit si nu stiam cum sa-i multumesc.limbar si cu un vraf de ziare germaneK celalalt.. ^nalt.azetaria e fatala celor de vârsta dumitale. îmi fagaduiam sa public articole tot mai straine de cele ce se publica..i. cere pa.. Spunea de calK calul fu prilej de insinuari pornografice. limpede si la porunca. altfel. 0irjarul n-a vrut sa-i duca. dactilografele la administratie. # dat cu oc. anecdota n-a sfârsit-o. 3sierul i-a adus o scrisoare si vestea ca o doamna""doreste sa-l vada. ud pâna la piele. # întrerupt anecdota. cere corecturi..âsindu-si subiect. a plecat furtunos \n odaia vecina. un barbat tiganos. &elalalt pasea demn. rusinat.. de strada si de ploaie.8umneata estiH. #ceasta ma încuraja. 'u stiu daca a sfârsit scrisoarea.8e ce ma întrebiH 'u stii ca nu sunt aici pentru nimeni pâna ce îmi scriu articolulH 2ovestea din anecdota si citea din scrisoare. . #m ramas. -am recunoscut pe ".. # sfârsit prin a-l duce acasa. face liniste si întreaba pe casier daca îi da avans din c. 2e biroul secretarului.. cufundat în citirea corespondentelor din provincie. de câte ori mai pomenea de el. .iile. e-a înjurat pe toate. 2rofesorul de logica asculta pe ". acesta a raspuns. . gras si roscovan. cu pleoape micsorate. Sterge. #uzind ca birjarul îl înjura. #ici... cu monoclu. necunoscuti timizi. 'ici politica. care-mi spunea1 "2iciule" si . întindea mâna la oricine si zâmbea suspect. râzând înecat. #laturi.. 2astreaza întotdeauna dreapta pe tocul patat cu cerneala albastra. nu ridica oc. seara.E frumoasaH . lânga usa. *orbi de trasura.enzina.raznea" dupa limbaj. &i numai o e-perienta publicisticaK ai sa te înveti sa scrii scurt. '-ai sa scrii decât ce ti-o placea. "Sunt adevaruri pentru ziar si adevaruri pentru carte". 6ireste.. 8ar am sa ma feresc sa dezvalui adevarurile mele interne. îl însotea cu o înjuratura noua. Ma îndragise un reporter scurt. 8e aici.e-am angajat în redactie. batrâna.. . #juns acasa. am scris pâna seara pagini pentru ziar.inuit... 8aca am sa vad ca-ti perverteste maturizarea si te împiedica de la studii. . #ceasta foloseste. cu vesta alba si cu gesturi distante. nu raspunde la întrebari. Si-a amintit ca n-a scris articolul de fond. #m asteptat sa treaca ziua. Stateam într-un colt de canapea.&eva sa las sânge... . trimite la tipografie vraf de manuscrise. adauga.are cu apa. de obicei.. telefoane. cu nerabdare. lipeste fituici pe margini. vorbea. #m urcat iar treptele redactiei. # început o noua anecdota.raznea" si fuma. . #m întrebat pe profesor daca intrarea mea în redactie nu mi-ar putea fi primejdioasa. cu dinti albi. ca sa afle subiect.. *eneau amândoi directoriiK unul cu tigaret de c. s-a întors si l-a înjurat. îmi aduceam articolele de doua ori pe saptamâna. barbati multi.. cu par si atitudini disperate. nici reportagii. trimite dupa articolul directorului.asupra-mi. 3nul spunea "servus" si-si freca nervos ung.'u. Eânjea. . suna servitorul. sonerii. în ziare... c..

un licentiat în drept. intervine reporterul 2arlamentului. caustic sub plecaciunea umila. 6umeaza mult si tuseste. apoi mâna. tragea concluzii. critica literara. &itise toate scrisorile particulare sc. si la 2alat..Mon c. care inaugurase o serie de "anc.ie.&e-a scris patronulH . #sculta dezbateri parlamentare si le rezuma zilnic în treizeci de pagini. #poi.ma batea pe umeri. Eeporterul se aseza la masa glumind. . toate gândurile. Si nu mai are curajul sa se lase de gazetarie.. într-o dimineata. E vesnic bolnav de ficat. precis ca un functionar de gara. slab. si la Interne. 8in acea zi esti robul gazetariei. fara invidie. apoi trunc.&âte rânduriH . vizuala si auditiva. ajungi într-o polemica de doctrina politica.". . Eeporterul cunostea pamfletul. . # intrat în gazetarie. Ii tremura mâinile de câte ori are sedinta de noapte. ipocrit. toti amantii actritelor de la . Stia toate trenurile întârziate. .. # avut succes. un nume cu desavârsire necunoscut.. 8e obicei. . si la primministru.5 gazeta e mult mai primejdioasa decât s-ar banui.. se interesa secretarul. îi citeam "anc. îti apuca întâi un deget. aprinzându-si tigari. toti preotii. si la &amera. 2oate. #m pomenit. pe un tânar elegant si ispto?@ tor. Stia toate planurile. de coleg autor al unui pamflet manuscris. atunci.ete politice" de succes.. 8e trei ani nu mai citeste aproape nimic.6rustrarea fiscului. si la &apsa. #m amânat doctoratul în 8rept. M-am farâmitat.. larg.5mul matale. în multimea redactiei. si procesul de asociatieMai deosebisem. ataci 2arlamentul. doua subtitluri. . e aproape neurastenizat.. # doua zi.. si la *ama.. la tiei. îi admiram siguranta si nu ma dumiream cine îl informeaza atât de prompt si precis. .E-clus4. o stiu de la ministru.. 8espre oricine s-ar fi vorbit. proclama caderea guvernului în mai putin de o luna.imbate între sefii sau reprezentantii opozitiei.. .ManuscrisH..raznea"H . &unostea toate intrigile marilor budoare. . si la Siguranta.. si lauda cu amar pe autorii contemporani.#i nostri. un cliseu.8ouazeci si sase de cuvinte..e-a indus în eroare.iul. coane.. sefule4 #vem.. 8intr-o polemica literara. am scris zi dupa zi. toate amantele directorilor celorlalte teatreK toate politele."Eevista". nu mai pot citi decât . Se culca. veninos.eatrul 'ational. *enea aproape de prânz. apoi capul. lansa sfidari. toate întâlnirile guvernamentalilor.etelor politice"1 . despre împrumutul e-tern. Eeporterul roscovan si plin aluneca adesea în controversa cu autorul "anc. dar nu a avut bani.. sincer. # trecut an dupa an.er. *orbeste rar. . #cum. îl admiram. icentiatul a încercat.. douazeci corp obisnuit. si m-am trezit ca n-am facut nimic.eta"K afirma.Eu am patruzeci de ani. insinua îndoieli.... Ma gândeam ce interesant ar fi de studiat memoria lui. si ce-am ajunsH.. pe vremuri. toate cafenelele literare. si la 2atriar.. am amânat licenta în Istorie.2ardon4 2ersoana care mi-a spus. Eeporterul stia tot ce se petrece în oras si cunostea întreaga tara. '-ai vazut cu cine am venit în masinaH . el putea sa serveasca amanunte. El stia si daca premiera saptamânii va avea succes sau nu. un titlu pe doua rânduri. toti prefectii. m-am risipit.. vorbi un reporter care fusese pe vremuri director de gazeta.

e-altat.Eu am cercul de studii. Eram stapânit de impresia ca *iorica e vesnic îndragostita.'eanuntata. care nu absolvise clasa a saptea.ii din pagina. de pâine si de putregai.. preciza autorul "anc.. *iorica îsi pastra taina cu o încordare pe care i-o admiram. .oti oamenii mari ai nostri au fost gazetari. 2lecam înfierbântat. s-au împartit pe la mese blocuri albe.otarâre sau timiditate. ca e sfânta. nici 'isPa nu stiau nimic.. -5raH . în treacat. . . tuciurii. . . asa e4 încuviintara calduros cei doi reporteri politici. Si ma înduiosa. iar nu I pentru un an sau o luna. . tulburate de se-ualitate. vorbi profesorul de logica. .5ra cinci si un sfert. . anunta secretarul. .*-ati apucat de taifas. socotindu-le glume.*ine ambasadorul Elvetiei. #roma cemelei proaspete. . interveni secretarul. s-au aprins tigari.#sa e... îmi suspecta . cu sângele rascolit. Ma enerveaza orice carte. #steptam corecturile umede la masa cu scaune patate de cenusa. cu nuanta de blândete superioara. 'ici 0ibi. în mansarda. de idile. ManuscrisH. 2e 'onora o vedeam rar. si munceam de nimeni banuit. începu . Miros de cerneala. 'u întelegeam ce îi putea spune. 'u stiu daca era ..azetarul e un erou. cearta în menajul unui ofiter superior din pricina ei. cu spalturi. pe bulevard. traieste in medias resK e inima si creierul tarii. vorbi cel roscovan.. Mare mizerie4.. fumând. în fiecare seara.azetarul trebuie sa se mântuie de stupida notiune a eternitatii prin scris. Easpundea sfios si evaziv când o întreba<i de lecturi. . .urnatoarele de litere suierau sub claviatura culegatorilor.arnic.. 'onora nu se supara. corectând ultima fraza scrisa. Si curajul îmi crestea. .are cu apa. cu geanta sub brat. Eu ma descopeream tot mai însufletit si mai . îi întâlneam în apropierea serii. *iorica se arata fericita ca ma întâlneste si rosea. lucioase ma desfata.&u conditia sa scrie pentru douazeci si patru de ceasuri. Eu afectam indiferenta si zâmbet enigmatic. în sala vasta alergau copii cu manuscrise. .&ine se duceH .... Eadu o astepta. îmi vorbea prieteneste. de cursuri.raznea..4 . Ma duceam sa-mi fac corecturile într-o sala de la al patrulea etaj al tipografiei."2iciul".5 conferinta diseara.Eu am adunarea de la "&asa Scoalelor" si senatul universitar. porunci reporterul gras.. cu gânduri multe. .adia. Eu îmi aminteam de dupa-amieOile primaverii.. fara sa-si ridice oc. el. daca nu e roman 2ornografic sau memorii politice.. s-au adus pa.azetarul se naste în fiecare dimineata. cererile în casnicie de la Me.. Ea nu banuia nimic si-i ierta toate declaratiile. Eadu pasea în toamna tot îndragostit de *iorica. #rticolele sa fie efemereK gazetarul perfect e reporterul anonim. de spirt. Iar au rasunat sonerii.*a aduc eu reportajulK ma întorc în masina cu prefectul. Eadu nu putea fi crezut. *iorica iesea de la facultate.'u insulta gazetaria.etelor". în-muind tocurile în calimari.Eu am &amera. 6iecare încerca sa para cel biruitor. si ajungeam obraznic.. de plumb. .iceam resemnata sa nu marturiseasca niciodata. 'u întelegeam cum o redactie si o tipografie pot obosi. Ea râdea mult si-mi povestea succesele de la balurile de vara. Si toti stiam ca e îndragostita.gazete. pentru ca o g. e inepuizabil si inedit. .

nesc. ci corector de noapte.. # încercat sa se sinucidaK au K plâns si apoi s-au împacat. gândeam eu multumit. "Seful" era încurcat de descoperirea mea. Senzatia pliabila de agonie..abriel a cautat-o ca un nebun.. întorcându-ma singur acasa. 'u întelegeam cum izbutise sa fie înscris în cerc. amintindu-mi petreceri de iarna. Erau atât de departe. ".M-a înscris "Malec".'u v-am spusH sunt corector de noapte.etata de singuratate. uite pe TMaiec_4". rupt de fâsii straine una de alta. #m înteles ca sunt tot atât de mediocru ca si ceilalti. &.gândurileK nu stia unde vreau sa ajungK se astepta. 'u mai pot deosebi visul de realitate. . încercam sâ ma gândesc la festival. la berarie. cu 'onora. 'u stiam ce sa-i raspund. sefule.. Mirarea 'onorei m-a umilit cu insinuarea zâmbetului si a oc. "#ceasta înseamna ca trebuie sa ma odi. #m cerut un pa.... alaturi de ei totiK cum s-a ridicat sotia de la masa si cum nu s-a mai întorsK . stânjenit de indiscretia rautacioasa a 'onorei.. erau atât de departe. .abriel. de nervi destinsi. n-a vrut sa se mai duca la slujba.'u cred. 2rofesorul trecu pe lânga mine. i-am raspuns ca lucrez. 2area umil. 8e ce m-am întristat.Si dumneata pe cine cauti aici.umea vorbeste altfel. erau amintiri.abrielH Mi-a povestit nemultumirile sotiei lui "Malec"... Spune ca esti un nou 2=gmalion si ai sa sfârsesti prin a te îndragosti de creatura ta.&e face domnul . #m aflat cu uimire ca nu e student... înc. &a lupta e zadarnica. aveam ameteli. poate... ma privi si se aseza la I masa. 8e altfel. plânsul lui . .8ar 'isPaH . de 'onora. toata noaptea. la plecarea mea în miez de noapte. .'isPa are dreptate pâna la dragoste. la sticlele baute. la mare. îmi pierdusem iar constiinta rostului meu în redactie. 2ovestea vietii mediocre si tragice ma obosea aproape organic..em din nou în mansarda si-si pregatea vreo razbunare draceasca. alaturi de un presedinte.. Ma înabusea pâna la sufocare mireasma naruirilor încete. Ma supara capul.ilor mi se tulburase.neste dupa e-amene.ilor..ala. Sotia s-a întors. într-o mansarda acum îng.i-am spus ca lucrez. Mi-am strâns pumnii.iar domnul Elefterescu era acum sc. certurile dintre sotie Si sora. fara sa-mi înteleaga nelinistea. ranit. . siguranta musc. . "&ine l-o fi . . . îmi simteam sufletul sfâsiat. întrebându-ma cum îmi mai petrec timpul. s-o c.ar cu apa. tristetea care ma coplesea. 2e drum..'isPa se foloseste de o alegorie stupida. alaturi de domnul Elefterescu. o vad atât de rar. sigure. saracul. e-amenele pierdute din pricina slujbei.otul s-a petrecut aievea". '-am scris.8aaH. Mi se parea ca vorbirea noastra se petrecuse în vis si auzeam iar refrenul deprimant de astaiarna1 "Sefule. într-o dimineata am gasit în redactie pe domnul Elefterescu. de înfundare în balta staruia. El ma privea atent. nu stiam daca trebuie sa zâmbesc sau sa îl compatimesc. ireparabile." Dâmbeam.'isPa se odi. mai amar..eiai eu. pentru ziar si pentru 3niversitate. Sora si mama lui n-au vrut s-o mai primeasca. îmi fagaduiam sa scriu 'isPai o pagina mustratoare. #m scrâsnit din dinti. 'u mai ma înveseleam auzindu-l spunându-mi1 sefule. în fund de provincie sau de ma. -plecat. &el putin 'isPa are grija sa raspândeasca zvonul ca teai îndragostit de ea... .imbatK mai batrân. domnule ElefterescuH Mirare. . 'u stiam cum sa-mi acopar disperarea. 8imineata. de 0ibiH . zâmbii eu. într-o noapte.

. #m tresarit. acum. 0anuieste ca o iubesc. 'isPai. cu sugestiile mele. sânge fierbinte stropea creierul. Ma viziteaza des... &eH. "*reau sa înteleg4. Mi-am muscat buzele ca sa nu-l întreb. $!7 . "'u ma lasa linistit si ma silesc sa muncesc tulburat. cotropindu-i etajerele mignone si caldute dinlauntrul sufletului. în fata mea.. profesorul îsi scria articolul-< $!: #uzeam usi trântite. pasi grabiti pe scariK auzeam pe secretar luând comunicatia telefonica din provincie1 "mai tare.. sa-i spun..'isPa iar s-a sc. lucrez". când munca se istoveste în miez de noapte. Ma reconstituieste intuitiv. # uitat lectiile mele de sobrietate si optimism viril. Mi se plânge ca ma port prea aspru cu ea. Eu o uram. pentru ca n-am putut crea înca adevarata 'isPa pe care o c. am luat corecturile si am cerut. 'u vreau s-o înteleg. 8e când ne-am cunoscut si-a pierdut corosivul superficial si prompt pe care-l stapânea în fraze si replici. aproape. Servitorul mi-a adus corecturi. #re atâtea însusiriK de ce nu pot s-o împlinesc.. mai tare4".. Eamâne pe drum. sa o umilesc.. &u cât era mai primejdioasa ispita.. Ma temeam de toamna si o înfruntam. 3itasem cum se spune cuvântul "nimic". 8omnul Elefterescu îmi vorbea. Simt o bucurie draceasca sa-i rastorn valorile.. *rea. "Eu am scris acestea". 5c. . încapatânat1 "sa lucrez..oate acestea din pricina toamnei si ai 'isPai". luni de libertate. 8escoperisem un verb.. încât m-am lasat blând pe scaun. în mansarda. ca nu-mi dezvalui sufletul ei. #tunci.... Strânsei iar pumnii. 'u stie unde. te-ai facut palid." Eram atât de ostenit.învatat sa scrieH" ma întrebam. uluit. 'u izbutesc întotdeauna s-o alatur sufletului meu. ". râzând1 "Malec"H "Malec"H. #m rostit. Ma frecam pe frunte. Eu îndragisem iarna si vara. Ea iubea toamna. ] -&eaiH." 8upa-amiezi de octombrie. afara de .imic. *rea sa plece. creion c.. cu însusirile ei de aleasa feminitate. 5 clipa de reculegere si am înteles ca ma aflu în redactie. agatata. nu stie cu cine. numai pentru mine1 "vreau sâ lucrez4. cu prietena mea. 'u întelegeam nimic.. &um ar putea întelege nebunia . însa. pe care nu le cunoaste nimeni. 6ireste. atenta si trista. XVII.Sefule. sjl. E atât de nostalgica.. îi vorbesc aspru. m-am surprins ispitit sa ma apropii si sa aflu cum de nu cade cu fruntea pe maldarul de foi albe. #steapta marturisiri. . "Eu am nevoie de prietenia 'isPai. M[am înseninatK nu visam.oamna si primavaraK nostalgiile si dorurile care ma stapânesc din afara ma umileau.otarârile mari. #poi. gândeam. PRIETENA MEA ÎN TOAMNA .imbat. câteodata.ii îmi licareau de bucurii. Stiam ca trebuie sa izbândesc.. fierbinte. 'u se întelege. catre parcuri." #rn înteles ca omul de la masa e profesorul de logica.. zgomot surd de tramvaie. cu atât mai dârz o lasam sa Se apropie.eama sufletul meu. si-l repetam în gând. pentru ca îmi desteapta nostalgii pe care eu le-am sugrumat în murmur. prietenei. încât îmi comunica si mie tristeti nebanuite. Eu m-am luminat.. îmi marturiseste ca plânge. sa-i calc în picioare sentimentele prea comun-feminine. la masa. 'isPa asteapta confesiuni.. o dispretuiescK si ma dispretuiesc. #sculta mult. Eu nu pot minti. în amurguri prea sângerii.otarârii meleH Ea banuieste tot. fara melancolie si iara tulburari de napraznic dinamism. perfectaH." 8omnul Elefterescu a tresarit.

. e torturat de obsesia depasirilor.. fara anticipari în gând..Eu nu pot. 'ostalgia ta e .. #cum.. tânguirea aceasta nu te îndreptateste sa nu vrei si tu. vointa nu mecanicizeaza. &ele doua vieti nu se e-cludeau.#tunci nu te mai gândi.....&ineH. te mecanicizeaza. . Ma tulburau. *rei sa pleci. 8ar de aici la ... stiu. 'u poti cunoaste cu adevarat decât ceea ce renunti de a stapâni.. 3n barbat. Sotul tau va fi un fericit. . alege-ti un tovaras.u poti îndemna sufletele masculineK acesta-i un dar ales.. însa.'isPa... întelegeam ca. ^. . lânga tine.. în ceea ce prives trupul.. . 2e banca din parc.. . #i sa ajungi un resort. 2lecarea e singura care trebuie sa te intereseze. daca nu le cunoscH 2oate sunt un 8on <uan. oricât de perfecta ar ajunge.. #cestea.. Ispitele biruite nu dispar. eu nu voi fi fericit prin ea. .#tunci nu le-as fi cunoscut..... 'isPa era intrigataK cine îmi da dreptul sa vorbesc.. si totusi sunt nelinistM ta. 8ar o femeie trebuie sa renunte sau sa imite. fara nostalgii. *oiam sa fac din 'isPa o alta opera... &ând am sa sfar-sese. . râdeam amândoiK nu de 2aul. toate voluptatile. I . gândul plecarii e stupid si inutil. toate viciile.. 5 cultivam si o iubeam ca pe o carte favorita.Stii la ce ma gândescH a plecare... ci da putinta celei mai furioase libertati.. ... întelesesem ca prietenia 'isPai nu-mi rapeste timp. e drept.. oglindindu-mi vointaK atât.. vie. genul 2aul. *reau sa plec.Eu nu am sa-mi iau sot.. dupa ce te-ai realizat launtric... pentru ca valorificarea mea se împlineste prin alte criteriiK nu m-as întelege. 8e altfel. .. 5c. Ma pasiona prietenia noastraK ea se lumina. #i sa îndepartezi toate ispitele. *ietuiam o viata ciudataK munceam noptile si diminetile. 'u e numaidecât nevoie sa joci rol de prii" amorez..2aul a fost un accident.. de sufletul ei. ci ma îmbogateste cu e-periente. .5 femeie nu poate.. . modelându-i sufletul. *reau sa te fac sa întelegi un singur adevar1 ca stapânind o vointa calita... îmi cunosteam datoriaK trebuia sa fiu ispitit de 'isPa.. nu vreau sa ma gândesc decât la ceea ce trebuie sa fac..Eu cred ca vointa prea puternica te mutileaza. dupa ce ti-ai luminat constiinta virila..0ine.. îti poti îngadui toate e-perientele. ci crescK asta nu stiaiH Si apoi...otarâta. întru împlinirea capodoperei1 creierul meuK iar dupa-amiezile întovaraseam pe 'isPa. toate farmecele.. .*orbesti ca o bacalaureata. sunt inutile conversatiile.u ai vointa. voi pleca.. îndârjit si calm.ibrida. 8aca nu poti pleca singura.. *oiam sa pulseze în ea toate izvoarele feminitatii de elita. îmi rapeau timp..'isPa. ci munceste... ma oboseau. ci de seriozitatea cu care eu vorbeam despre femei.. Sufletul feminin se intuieS!?@ prin introspectiune într-un suflet constient masculin. 'u te întelegK treci prea departe... .. ne. 8on <uan a fost o simpla priza se-ualaK lumina intermitent si suspect..'u stiu cum sa te lamuresc. pleaca. . toate ratacirile.. nici sa te istovesti în garsoniera... fireste.ii verzi s-au îngândurat. In adolescenta aveam si eu asemenea doruri.#lege un coleg si desteapta-i vointa. femeia se poate e-pert" menta în nenumarate feluri. eu ma întunecam. Eu nu discut niciodata despre tru2" $!C feminin. e-ceptând. &e am sa ma fac singuraH &ând am sa-mi dau licentaH. #i mai spus aceasta si asta-primavara.

dragoste era înca drum lung. 3itasem ,otarârile <urnalului, din prima pagina. 3rmaream doua cresteri1 a personalitatii mele si a sufletului 'isPai. e vedeam atât de clar, încât s-ar fi spus ca sunt numai un spectator. XVIII. IASUL 2resedintele a organizat din nou cercul. S-au înscris alti membri, s-a ales alt comitet. *icepresedintele venea tot mai rarK tusea, era palid, zâmbea prelung. 0ibi a ajuns bibliotecaraK ;aidaroff secretar. 'e adunam în sala de la etaj, cu ferestrele la bulevard, cu scaune multe. *eneau, întotdeauna, 'isPa, *iorica si Eadu. Eadu tot îndragostit, *iorica tot enigmatica. &ele ce le-am destanuit asupra domnului Elefterescu si prietenului sau au stârnit senzatie. 2resedintele regreta ca vec,iul comitet îsi daduse demisiaK ar fi vrut sa înceapa o anc,eta si sa afle cum fusese admis d-l Elefterescu în cerc. Mariuca se arata cea mai satisfacuta de descoperirea mea. #jungea întotdeauna, însotita de ;aidaroff. îi pierise sfiiciunea, de când toti stiau Va sunt îndragostiti. El îsi grabea licenta în dreptK mi-a marturisit, într-o noapte, ca Mariuca e sotia visata din liceu. 2area guraliv si gol sufle-teSteK l-am surprins dorind o casnicie timpurie, o casa cu încaperi calde "?@ primitoare, o sotie linistita si cuminte, o viata lunga, cinstita, cu prieteni, cu vie, cu calatorii în Italia, la *iena, la 2aris. -am iubit mult pe ;aidaroff, în acea noapte. îl voiam fericit, alaturi de Mariuca. #m întâr-$lat, apoi, un ceas cu un gând copilaresc1 sa aleg cele mai nimerite pe-redii, în cercul nostru... Dâmbeam. "6lorentele" îmi luasera înainteK au etlit la adunare cu logodniciiK un profesor de istorie, foarte tânar, si un $!+ polite,nician. Erau mândre de alesii lorK organizau saptamânal ceaiuri dansante si ne invitau. #colo, în cele doua odai, cu covoarele ridicate Eadu dansa mult cu *iorica, iar 0ibi cu #ndrei... a fiecare sedinta de comitet sau adunare, presedintele istorisea fa. zele donatiei batrânului. 'u uita ca cercul se crease numai pentru a pu. tea primi dania. în vara, dupa nesfârsite alergari, izbutise sa ajunga persoana juridica. Se ivisera, de atunci, nebanuite greutati. 2refectul - care avea o casa vec,e si darapanata - insinua presedintelui sa sileasca pe batrân s-o cumpere si s-o repare, pentru camin. &erea pe ea cinci milioane. 2resedintele s-a împotrivitK donatorul voia sa cladeasca un camin modern, cu sali de baie, calorifer si electricitate. 2refectul îsi arata, atunci, puterile. Eetrase fondul cercului din bugetul prefecturii si îl varsa în fondul pentru ajutorarea învatatorilor. 2lângerea la ministru nu avu rezultat. 0atrânul se îmbolnavi si ceru grabirea formelor, ca sa-si vada dania împlinita. 6acu testamentul, dar nu-l facu dupa cum cereau avocatii. 8oi nepoti amenintau cu proces de mostenire. 0atrânul adaoga în testament ca îi dezmosteneste, dar nepotii vesteau ca - dupa moarte - testamentul va fi declarat nulK batrânul va fi supus unui e-amen medical, cât de curând. Stirile alarmau comitetul. 'umai presedintele nu-si pierdea calmul. îsi amânase teza de doctorat, ca sa se poata ocupa în voie de cerc, de donatie, de camin. &omitetul nu-l ajuta. Membrii se adunau toti numai o data pe luna sau când stiau ca va fi dans, cu patefon. 2resedintele nu disperaK cauta solutii. *oia un cerc strâns si intim. 8ar sala împrumutata era prea mare, prea rece si, apoi, era straina. 2refectul fagaduise un sediu, fagaduise si lemne, dar toate acestea au fost uitate, de când presedintele refuzase târgul cu casa. 8e la începutul lui noiembrie, asteptam ,otarârea zilelor de congres, în anul

acela, congresul studentesc se tinea la Iasi. 2resedintele nu putea veni, ocupat cum era cu dania. 8in cercul nostm mergeau multi, aproape treizeci. Seful delegatiei fu numit ;aidaroff, spre bucuria noastra si spre fericirea Mariucai. ...&easuri de asteptare în sala de sedinte a caminului medicinistilor, între studenti de la toate facultatile, ca sa capatam legitimatiile pentru congres si foile de drum. ;rupul nostru, în coltul cu biblioteca, se minuna de munca si îndârjirea societatii studentesti care înaltase un camin de aproape douazeci de milioane. &elelalte grupuri se e-ercitau în glume cu felurite nuante judetene. 'isPa m-a silit sa ma izolez, alaturi de ea, pe o treapta de scara. *orbeam tainuit, fapte care se puteau dezvalui oricând si oricui. - Stii de ce râdH 2entru ca toti ne cred îndragostiti si ne bârfesc. Ma desfata gândul ca sunt vorbita de rau. #s vrea sa stiu tot ce cred eiY 'isPa, nu uita ca esti femeie, iar o femeie compromisa e anulata- îmi bat joc de vorbele si parerile lor. .oti oamenii îmi par imbecili... - Mi-ai furat e-presia... - .i-am furat mai multK si însusirea de a distinge, dintr-o suta, imbecili autentici si imbecili confectionati din snobism... 'u pot sa-i sufar4 'u stiu daca trebuie sa-ti multumesc daca acum toti mi se par niste în-aâmfati, niste papusi parfumate, mediocri si stereotipati... Ma enerveaza... - &u atât mai rau pentru tine, pentru ca, orice ai face, tot trebuie sa-i suporti... 8e altfel, imbecilii sunt inofensivi, daca stii sa te izolezi... - Sunt obraznici, se cred frumosi, se cred seducatori, se cred inteligenti... -2oate sunt... - 'u e adevarat. Eu am început sa flairez tipul perfect masculin. '-am întâlnit nici unul care sa-i semeneK nici la facultate, nici în saloane, nici pe strada... - E-agerezi, 'isPa, zâmbii eu ca sa-mi ascund bucuria. - 'u, nu4... Ma revoltaK nu stiu cum sa le spunK nici "paiate" nu e de ajuns... 'u muncesc, nu sufar, nu se bucura... 2ozeaza... - 'isPa, e prudent sa spui toate acestea cu mai mult calmK suntem într-o sala cu multi straini... - 2utin îmi pasa4 'isPa, ti-ai Snsusit tot ce am dorit eu, de mult. sa stii... .e apropii, c,iar, de o conceptie etica a masculului... Mai trebuie sa faci un singur pas. X Sa taci. 8e ce sa-i superi spunându-le ca sunt imbecili si paiateH 8aca poti, râzi. 6ereste-te sa nu te atingaK atât. 'u le spune adevarul aflat de tine, pentru ca tu esti o femeie, si femeia nu poate sa lupte... în seara aceea am scris în <urnal1 "'isPa face progrese primejdioase. 6ara sa vrea, îmi judeca se-ul dupa un criteriu care nu mai e feminin. # ajuns sa fie tot atât de pretentioasa ca si un suflet viril. 8aca 'isPa nu-si va întâlni un dezastru apropiat, în mediocritate, daca nu va uita ceea ce a învatat de la mine, va suferi mult, mult. 0arbati visati de ea se gasesc rar de tot, si numai prin carti." 'oaptea, ;ara de 'ord astepta doua trenuri, la amândoua se atasasera vagoane studentesti pentru congres. 2e peron, în restaurant, pe sali, pe coridoare, furnicau studenti si studente. &alatorii de toate zilele erau 2urtati, risipiti, striviti. 'imeni nu mai încerca rânduiala disciplinata. #flând ca primul tren pleaca în câteva minute, studentii au navalit în $$G $$! toate vagoanele, s-au îndesat în compartimente, au ticsit coridoarele, I s-au asezat pe trepte. &ontrolorul, sefii4 trenului, ,amalii disperasera. - 8omnii studenti sa pofteasca jos... Se face alt tren la noua patruzeci... #nevoie, au izbutit sa coboare câtiva. .renul a plecat cu întârziere în uralele celor ramasi.

6iecare îsi cauta sprijin la cunoscutii cu trecere, la membrii comitetului general. 2resedintii de cercuri judetene de societati îsi pierdusera rabdarea asaltati de curiosi, de parinti, de studente timide. &ând au sosit vagoanele în gara, navala s-a dezlantuit. 8upa un sfert de ceas, totul se linistise. In compartimentul nostru de clasa a treia nu e-ista lampa. S-au aprins lumânari, aduse de congresisti prudenti. 'e-am adunat, toti cei din "elita", pe doua banci de lemn. 'isPa era e-altata. -2lecam4 2lecam4... - a Iasi, ma bucuram eu sa-i c,inui entuziasmul si, de fapt, nu plecamK ci, suntem dusi. 'u te supara nuantaH... 2e 'isPa, în noaptea aceea, nu o supara nimic. Eâdea, zâmbea, lauda, îmi strângea bratul, saruta pe 0ibi si pe *iorica. ^ - 'u stiu ce am, nu stiu ce am... Se întrista. Eu ma prefaceam ca nu înteleg nimic - 2oate ti-e somn.. 8e ce nu pot zugravi aici surâsul 'isPaiH #m plecat. 'oi doi am ramas la fereastra. 'oaptea era neasteptat de senina pentru sfârsit de noiembrie. 'e loveaRvânt peste crestete, si aceasta ne desfata. #m tacut amândoi. Eu încercam sa-mi precizez simtamântul catre 'isPa. Ea poate nadajduia o destainuire. &um i-as fi putut spune 'isPai ca destainuirea era altceva, atât de monstruos înalta, încât ar fi înmarmurit-oH .aceam. 8in compartiment, ceilalti ne iscodeau suspect. #metita de vânt, 'isPai îi fu somn. #dormi pe umarul lui 0ibi. 8e câte ori o vedeam ostenita, ma cotropeau puteri proaspete, nebanuite, salbatece. 'u am înteles multa vreme de ce cresteam eu întelegând ca o tovarasa de a mea se naruie, se pleaca biruita. 2entru ca toate compartimentele tânjeau într-un ritm de mesc,ina veselie, miam amintit de ,jocurile" domnului Elefterescu. iMi-au fost, întotdeauna, nesuferiteK saruturi umede pe obraji straini, sub oc,i rai, invidiosi, lubrici... 8e ce l-am propus, cu îndrazneala, unor necunoscuti si necunoscuteH -au acceptat cu e-clamatii. Se aflau, alaturi de noi, grupuri de studente enigmatice si studenti desantati. Studentele socoteau ca par dezg,etate daca repezeau riposte cu insinuari. Studentii se recunosteau inteligenti daca puteau vorbi mult, repede, tare, fara sa clipeasca la pasajele riscante, fara sa se intimideze în fata unei replici juste, fara sa ezite în ceasul când insinuarea trebuia sa se pogoare în fapt. 6ireste, nu toti studentii din vagonul nostru, nici toate studentele nu se subsumau aceluiasi tip. 8ar, în noapte, în tren, în drum catre un congres, se nivelasera. Simteam, fara sa?@fiu stânjenit, porunca de a-i ajunge. *orbeam tare si degajat, râdeam si foloseam la verbe persoana a doua singulara, cu studente necunoscute. .oate acestea ma desfatau. #m avut o sovaire când a trebuit sa sarut pe o blonda de mediocra frumusete, careia colegele îi spuneau1 "studenta din *iena". - /aide, domnule, nu ma plictisi... încurajarea m-a enervat. 'u era prea greu, daca îmi poruncisem, sa sarut o blonda necunoscuta. ;rupul meu a aplaudat. Se pasionasera de noul joc si de bunavointa colegelor straine. 'isPa se desteptase si ma privea. #m privit-o si eu si am vorbit înainte, mult, galagios. 'u voiam sa creada ca sunt legat de ea si ca nu puteam culege desfatari, singur. <ocul dura. 'isPa m-a c,emat la fereastra. #m întrebat-o daca vrea sa intre si ea în joc. Mi-a raspuns ca-i e somn. - Ma lasi sa dorm cu capul pe genunc,ii taiH... 6ireste. Ea se prefacea ca doarmeK eu îi rasuceam buclele, una câte una. &ercetam cu oc,i ascunsi daca ma priveste cineva. întâlneam mereu zâmbetul

vioricai. 8e ce nu oboseaH &ât i-a trebuit 'isPai pâna ce sa adormaH S-a desteptat în zori, palida, cu pleoapele vinete. Eu privisem tot timpul pe fereastra, fara sa vad nimic, fara sa înteleg. lasul, asteptat cu oc,ii, pe scara vagonului umed de ploaie si patat cu funingine... ;ara. pe care n-as recunoaste-o, întesata de tineret, de dudui cu cocarde, de steaguri... #m fost împins pe un coridor de multimea congresistilor, ovationând. în piata, ne-am orânduit în convoi larg si nesfârsit. &autam, ascultam urale. 2aseam zâmbind, cu valiza în dreapta, cu bratul 'isPai în stânga. #mândoi pastram de ani nostalgia lasului, îndragit în liceu, o data cu cele dintâi lecturi moldovenesti, visat în primaveri singuratice, dorit... Simteam cum ne mângâie du,ul orasului cu taceri, cu ascunzisuri de suflet, cu melancolii... Si primeam du,ul strain, otravit, în lumina vointei si creierului meu, dur, aspru, rece. asam sa se strecoare cu oc,ii pe uliti, pe cer, la 'isPa nelinisti si tristeti pe care, în mansarda mea, le-as fi smuls cu cleste îng,etat. Simteam cum vazdu,ul orasului ma încingea, ma rascolea, ma încovoia. Si nu voiam sa încerc scuturare îndârjita, ci zâmbeam, brat sub brat, cu 'isPa. 8esc,iderea congresului la .eatrul 'ational, gemând de tineri cu cocarde tricolore. '-am auzit nici un discurs în întregime. 'u puteam fi atent. 2roblemele îmi erau necunoscute, si nu voiam sa accept conclu$$% ziile referentilor fara sa pipai înc,eieturile obârsiei. Si apoi, ma gândeam ca nu ramân decât trei zile în lasul dorit de ani. Si erau zile de toamna frumoasa, si paseam tot mai departe, în jos de &opou. Si nu stiam ce sa vad si sa culeg mai întâi1 ulite, case cu cerdacuri, alei, idilele, teii... &ea dintâi masa, în restaurantul cu stapân fericit, împreuna cu toata "elita"... 'u mai mi-amintesc nimicK nici glumele lui ;aidaroff, nici tacerile lui 0ibi, nici toastul intim pe care l-am ridicat pe rând, nici ilustratiile pe care le scriam presedintelui si vicepresedintelui, acoperite cu semnaturi violete, în josul unei date1 $C noiembrie... 'u-mi amintesc decât cea dintâi coborâre în &opou, nelinistiti de apropierea teiului sacru. 'isPa era cu adevarat înduiosata. .oti ne vadeam sc,imbati. Si eu care întelegeam si ma lasam purtat de curent... 3n singur gând1 toate acestea vor treceK eu voi ramâne iarasi singur, si atunci ma voi stapâniK pentru ca un suflet nu ajunge stapân decât în singuratate. 'oaptea am petrecut-o împreuna cu ;aidaroff în odaia unde ne încarterasera de la centruK el vorbindu-mi de Manuca, eu tacând, cu oc,ii în jar. Eegretam ca nu-mi luasem <urnalul. 2e alta ,ârtie, nu puteam scrie. .ot ce am simtit atunci, am uitat... #m uitat si niciodata nu-mi voi mai aduce aminte... 8ealurile lasului le-am vazutK pluteau în aburi viorii. #m urcat si la &etatuie. #m cutreierat ma,alalele. 'isPa a voit sa priveasca mormintele proaspete si monumentele din cimitir. #m întovarasit-o peste tot. 6ireste, în cimitir a lacramat. #punea soareleK trecusera doua zile de congresK se apropia întoarcerea. ânga morminte, sunt întotdeauna îmboldit catre reculegere. #tât. 8e ce sa plângH 'u apune si.nu rasare soarele în fiecare zi pentru minei... #colo, alaturi de 'isPa, am fost trist. "îmi îngadui prea multe slabiciuni", gândeam. Si zâmbeam, strângând bratul 'isPai. 0alul. &ercul nostru era nedespartitK a intrat în sala sufocata de perec,i, dupa ce intrase în cofetaria vecina. 'isPa iar se sc,imbase. 'u mai era trista, nu mai era gânditoare. *orbea mult si râdea. 'u se mai putea dansa. ;rupurile se frângeau în multime, se farâmitau în perec,i. &e ne-am spus noi, atât de atenti unul la altul, noaptea întreagaH #s fi dorit mult sa stiu cele ce gândeau membrii "elitei"-?@ Eram, fara îndoiala, asimilati îndragostitilor în ajun de tainica logodna.

daca as fi izbutit. într-un compartiment din vagonul 2olite.i. Si-o îndragise. Ma desfatam gândind ca vietile lor se vor împreuna din vointa mea. 6etele trebuiau sa zâmbeasca. Si nici lupta care începe nu trebuie vestita cu surle. . cu studentul îndragostit de 'isPa. ..ia ei de bal. '-am spus 'isPai nimicK dar ea se purta ca si cum mi-ar fi g. Studentul nu stia ce sa creada. întelegeam sufletul 'isPai pâna în ung. c.*izita în redactia *ietei românesti. Ma asteptam sa aud .oc. mai dornic. 8oar eu i-l daruisem astfelK mai vast. &ea din urma oara. Eu eram fericit. ea îsi va petrece timpul cu gazda noastra din Iasi. buze rosii si nume cu faima. am rasuflat. l #jungând. . . Eram nespus de atâtat în verva.icit si împartasit gândurile. Ma sufocam.8imineata. #m sa încerc sa ma apropii. 2oate. pe care însemnase dataK o fâsie cât o palma din roc.. . printre redactori care ne priveau surâzând cu înteles si clipind din oc. cu familie stravec. Se temea sa nadajduiasca. 5c. multa sobrietate. prin &opou.i cu spaime.iiH.#seara am îmbracat-o ultima data.otind în urma noastra. de *iorica. S-au întors împreuna. poate c. -am batut prieteneste pe umar. am fost oaspetii studentului balai si blând pe care 'isPa îl cunoscuse în tren. Ea ma ajuta la studiiK eu o ajut sa-si gaseasca un tovaras pe care sa-l iubeasca. Eu întelegK poate întelege si ea. Eu ma bucuram ca sunt uitat. 0iruinta mea a fost o parere. Eu ma trudeam sa-i fac prieteniK apoi. trecatori oaspeti din orasul cu fabrici.iar fagaduiti.o. îi vorbeam mult si cald. Ma simteam iarasi puternic. $$9 #mândoi. nu s-ar fi putut smulge din privirile stapânului ei. 8e altfel... 'iciodata nu m-am simtit mai slab. as fi niers mai departeK îi voiam logodnici. orice urma de sentimentalism dispare.. Eu ma prefaceam ca ascult atent discutia ocazionala dintre studentul balai si directorul revistei .. Eâdea mult împreuna cu studentul balai. 8e ce nu mi-a privit mai adânc oc. în <urnal. cu cearcane. asupra-i.rebuie sa reiau munca de la începutul toamnei.. 'u mai . baiatul îi placea cu adevarat. Si ma desfatam cautând amanunte pentru întovarasirea lor. 'isPa mi-a dat un plic. îl ruga sa ne duca în redactia *ietei românesti. &.. e absurd. 5rice ar fi încercat. stânjenite.ii 'isPai erau aceiasiK si ai mei. #vea mâini albe. nu am putut lucra nimic câteva zile.'u suntem decât niste prieteni ciudati. Eu înteleg prea bine de ce trebuie sa fiu ?@Npotriva Moldovei. Eâdeam. Eu am ramas singur cu *iorica pe culoar. cu luciri dracesti sub sprâncene caruntite de fumul tigarilor -asupra circulatiei pe strada apusneanu.iar programul înscris solemn aici.otul trece.. Si. Studentul o îndragise. mult calm. mai ales. Si *iorica era fericita. cu degete lungiK avea nasul drept. Ii sunt confesor. #r fi prea multe de spus. e-perienta îm$$" plinita cu 'isPaK îi voi da un suflet. &ând ne-am spus1 "0una seara". 'isPa nu mai mi-e acum enigma. îl întreba curioasa amanunte iesene. 8upa câteva saptamâni de regim saisprezece ore pe zi munca.. ci mi-a anulat patru zile. &alatoria iu m-a obosit.iar acum. #m alergat pe scari.. Era aproape o zdreanta. *oi încerca. cât mai mult. si mi-e colaboratoare. 'e crezuse îndragostiti.nicei. Situatia era penibila.e în orasul boieresc. 'u trebuie sa stie nimeni ca m-am întors de la Iasi înfrânt. pe noi..ere. mai nelinistit. #m scris în <urnal1 <asul a fost mult mai primejdios decât socotesc.

când nu avea dreptate împotriva unui prieten. înveninat si zâmbitor.imbam gândurile.ei". amintind ca oc. l-a citit si a pomenit de el în tot timpul reprezentatiilor. îsi purta razbunarile întregi. într-un anumit ceas. #nii de dialectica scolara si inteligenta lui ascutita îi foloseau sa rastoarne argumente pentru o clipa de ezitare a adversarului. nu ceda. 6ireste.offl-me du monde". 2etre lovea. iar ambitia altul. 2etre ar fi laudat munca noastra. &âteodata era dusmanos. sa ma îmboldeasca spre creare. 2utea pomeni cartea la facultate sau în saloane# învatat englezeste. M-a ajutat si a muncit pentru revista universitaraK aceasta îi era un mijloc bun de a-si câstiga admiratia profesorilorK nadajduia sa ajunga profesor universitar. el trebuia sa biruiasca întotdeauna. 8ar se tradaK îsi alegea relatiile. Eram tot mai buni prieteni.e.oti stiau ca 2etre vrea sa ajunga si toti îi încuviintau ambitia. . 2entru aceasta.ii *ioricai sunt fara perec. si atâtK daca nu ar fi înteles roadele. se informa asupra influentelor politice. 'u citea decât carti care îl puteau ajuta ca avocat si om politic sau romane ultime pentru discutiile mondene. Ma razbunam înal-tându-ma. Stiam ca prietenia este un fapt. flirta cu dudui bogate. XIX. #mândoi ne întelegeam si ne sc. din care memoriza amanunte si citate pentru seminarii. zvârlea glume înveninate. 'u ceda niciodata când se aflau de fata straini. la ceaiuri. în amândoua sufletele ramânea o taina. Eu nu puteam sa ma razbun asupra altuia. In fiecare dupa-a-miaza plecaK la 3niversitate. dupa ce îmi marturisea ca sunt zile în care ma uraste.. VRAJMASUL LUI PETRE 2e prietenul meu îl întelesesem din liceu1 el voia sa ajunga.sunt un adolescent. îsi voala . Eu cred ca îl interesau istoria si filozofia. 6apte. 'u-i puteau surprinde razbunarea decât cei care îi patrunsesera patima. înc. dar voia ca munca lui sa fie cunoscuta si rasplatita. îsi marturisea rar ambitia care-l rodea si-i scurta somnul. 5rice s-ar fi întâmplat. &el mai bun prieten "nu pretuia" nimic. El era destul de inteligent ca sa aprecieze o activitate si sa nu se angajeze decât cântarind riscurile si vremea pierduta. la o raspântieH îl întelegeam atât de bine. pentru ceilalti. pastra foarte putin din miezul cartilor. a seminarii. bine pazita. 2etre era un patimas. 8e ce m-as fi suparat daca trebuia sa treaca peste mine. firesteK îi întelegea si rostul. zile în care ma invidiaza. iteratura engleza nu se discuta în saloaneK el nu citea englezeste. încât îl îndrageam si mai mult. vorbea la seminalii. cauta cât mai multe cunostinte. nu lipsea de la nici un ceai aristocrat. Eu i-o întrezaream pe a luiK si poate el mi-o banuia. pronun-tându-l impecabil1 Saint <oan. platind scump. nu ar fi lucrat alaturi de noi. vizita pe profesorii care îi puteau fi cândva de folos. Muncea. pentru un cuvânt gân-gavit printr-o întrebare raspicat pusa sau o formula. sau carti de eruditie vulgarizata. fara sa uite nici cea mai neînsemnata rafuiala. Eu întelegeam razbunarea ca o pornire de ura menita sa ma depaseasca pe mine. numai pentru ca era "un . daca 2etre se afla într-un cerc care trebuia covârsit. sunt atâtea lucruri bune de facut în 3niversitate. si necesitatea. dar nu avea timp sa le adânceasca.. iar nu lovind. orbit. Eevista îl interesa. judecând astfel. sa-mi împrospateze puterea de munca.aQ. 8escoperise un mijloc e-celent de a-si completa culturaK ruga pe prieteni sa-i rezume ultimele carti citite. sau un nume. 8ar _ ajungea. râdea rau. 8ar. la prieteni. înainte de premiera Sfintei Ioana si-a cumparat volumul N! $$: S.

împreuna cu atâti altii. Eram înspaimântat ascultându-l. fara torturi launtrice.'uK ma plâng ca tu. 5c. Eu cred ca li s-a luat 8umnezeul. cum tresare noptile din visuri care îi potolesc setea de faima si putere politica.3iti ca tainuirea ambitiei mi-e poruncita c. 5ricum ai fi. . în acea iama. intelectualii si mondenii.. fara crize. s-o proiectezi pe un fundal cu proportii si sugestii cosmice. si taceam. dusmaniile si prieteniile noastre. apriga. 8esi.itectura. ca sa poata lucra mai comod în mediocritatea lor. 2e tine au început a te bate vânturi mistice. s-a întâmplat...8aca patima e autentica. te întarâta si te c.. poate. &um vezi. nuH. 6emeile si societatile feminizate au avut întotdeauna nevoie de un reconfortant teozofic. .ii lui 2etre se tulburasera. sunt tot atât de putin mistice cum sunt stiintifice brosurile de trei franci ale abatelui Mo-reau-. nici o maimutareala snoaba. . actualizezi o ambitie trecuta.. . &eea ce trebuia sa se întâmple. 2rietenul meu si-a pastrat. #devarul acesta e jenant de banal.u trebuia sa-ti cultivi patima. #i o ambitie restrâns politica. 5rice satisfactie pe care o vei câstiga îti va scurma pofte îndoite..3n parado-. . #m întârziat mult.. orice progres e inutilK niciodata nu o vei multumi. c. . 2etre m-a vizitat.Eu îti admir ambitia. &red ca patimile masculine sunt menite suferinteiK iar eu sufar mult.-au pierdutK absurd si stupid. E o e-perienta eticaK în curând.. cum nu poate uita. . . $$7 ..ura pâna la gluma. .. 2etre si l-a tradat pe al lui.. marturisindu-i sensul vietii mele.Eu trebuie sa ajung.iar de ambitie. însa.8epinde ce întelegi prin misticism. societate cultural-dramatica. de ani. sa ajunga efectiv.iar o e-perienta religioasa.. Singura mântuire.Eu sunt dus de vointa mea. Mi-a spus cum nu-si are o zi de liniste. cu vin bun. vorbii eu. Se aflau tot timpul împreuna. #tunci. o punere la punct... -2olemizezi. Misticismul meu nu e o influenta livresca. politic.. Mi-a spus cum scrâsneste din dinti la vestea izbânzii vreunuia dintre noi. cum e ros amar de pofta care îl stapâneste. noi suntem generatia ursita sa cautam pe 8umnezeu.. .. nelinistit si abatut. . &ea mai crunta umilinta a simtit-o într-o noapte calda. noi doi. ... sa-i dai un sens metafizic. aceasta iarasi ti-o spun. e prea târziu ca sa se vindece. . ajungi sa-l stapânesti si sa-l gusti. la o masa dintr-o gradina.. bagatelizând-o. 'elinistile tale metafizice m-ar fi împiedicat sa progresez real. de care nu trebuie sa te rusinezi si pe care nu trebuie s-o ascunzi.#cesta e tocmai amanuntul care nu-mi place. fara sa cadem.. dupa-amiezile de la "Muza". noi doi.inuie cu cât le urci culmile. . Sunt la moda acum. la începutul vacantei. E o patima barbateasca. . 2etre a cunoscut o studenta de la #r. încerc sa-ti dau prin cuvinte mari impresia pe care o simt eu când vorbesc despre ambitie. 'eam amintit anii de liceu.. nemarturisita ani multi.#r fi multe de spus asupra vointei tale. . într-o noapte...5 ironieH . Surogatele pe care le cunoasteti voi. #cum.e-as fi voit prometeicK tu nu izbutesti sa fii nici un Eastignac. Eu vreau sa ajung politicesteK trebuie sa lucrez ca un om politicK ascuns si prudent. te prefer celorlalti. ambitia. #mbitia. . Eu cred ca numai lipsindu-te de un lucru..'u. desi adevarul îl intuisem.&ei dinaintea noastraH. Eu întelegeam. 'e-am uitat înapoiK batuseram drum drept.. de parvenit. va ajunge.5bsedanta doctrina a virilitatii.. #cum ai dreptate.. sa nu se mai aline cu visuri. ca si gloria. dintr-o generatie care ancoreaza orice actiune si orice valoare într-un plan transcendent.

Di si noapte. dupa despartirea de 2etre. . luptând. sunt un rob...8e ce s-o sugrumiH . sunt lipsit de vointa."2rincipiile" mele nu sunt împotriva dragostei. nu ca prieten. încordarea crunta dintre cele doua patimi. ca am sa ma înec daca nu sugrum dragostea. de o nebunie. #m ajuns sa-mi fie teama. valorificata si stapânita decât dupa ce te-ai îndoit de ea.otul trece.. Iata ce am înteles eu atunci. iremediabil stupid. calm. 5 iubesc ca un adolescent.2entru ca e stupida.Stii ce se petrece cu mineH Sufar o criza de adolescentism. 'azuintele lui ar purta atunci o tragica si austera sobrietate. dar nu mai ma pot stapâni. pentru ca ma împiedica sa ajungK o iubesc într-atât.ii. 2etre se tânguia. . 'u pesimismK ci luciditate.. 'umai tie îti spunK trebuie sa-ti spun. 2etre nu mi-a marturisit nimic. semne de rafuieli sângeroase. ci împotriva anularii. &riza tineretii nu poate fi depasita decât ajutat de o patima. adica masculina si ascetica. îsi g. stiu ca e stupid. vointa eroica. .#i avut dreptate.E-agerezi formula. ". Eu simt ca am sa cad.ilor. în suflet. Eu îmi urmam drumul amar..iob. necunoscut de nimeni. Stiu ca e umilitor. munceam calindu-ma. adica realizata de-a lungul a oricâte împotriviri." XX. te contrazici cu principiile tale. 'u îmi era teama..iar un sens dat e-istentei. mai am e-amene..oate acestea sunt pregatiri.. Suferea. Sunt aproape nebun. . 5 iubescK e revoltator.. 2etre îsi va depasi criza tineretii.. încât am cerut-o în casnicie.. daca ar fi stapânit acel sens metafizic de care îi vorbisem. 2oate 2etre crede înfericireK atunci va ajunge un sot nenorocos. "8aca va izbuti sa ramâna nebun pâna la capat. 2entru cei multi.otarâre nebuneasca. Eu am spus numai ca tineretea e ispitita de mediocritatea sentimentala si cerebrala. Si apoi. &um l-as fi putut ajutaH îl mângâiam cu oc. îmi place o fata. . Ma gândeam ca. a idiotizarii nostalgice prin dragoste. 'u stiam daca va birui ambitia sau dragostea... îmi spuneam. încearca sa ti-l împlânti în creier.icea înfrângerea. fericirea ajunge c. .. poate s-o mântuie. m-am îndragostit de ea.u îmi vorbesti ciudat. PERSONAJELE JUDECA AUTORUL ... 6ericirea nu poate fi cunoscuta. Iar în loc s-o seduc.Stii ce-mi spuneai asta-toamnaH &a tineretea e un timp primejdiosK ca nu sunt mântuiti decât nebunii. &riza lui nu-si apropia sfârsitul. Eu sunt obsedat de refrenul acesta. .. E cel mai impropriu mijloc de a mi-o apropia. *a trebui sa se împlineasca si faptul. în adâncul oc. în viscere. $$C $$+ 3n tânar nu trebuie sa creada în fericire. 2riviri. întelegi tu nebunia faptei mele când am cerut-o de sotieH #m vrut sa fugK nu se poate. &u atât mai rau pentru ei.." #cestea le-am scris în <urnal. nuH -'u... desi de-a lungul unei dureri înzecite. în suflet. ambitia lui 2etre ar fi biruit. 0anuiam. nuH. Sunt un neg.. #re sa treaca. de iluzia unei fericiri comodeK si am mai spus ca numai o . . Eu m-am departat iar de prieteni.5 iubesc.. Sunt stupid. Se va realiza atât cât îi va îngadui esenta inferioara a patimei. Ma interesa. o iubesc.. 8ar e atât de dureros si greu sa nu crezi în fericire.

asa cum îi insinuasem eu. nici o neliniste. alba. .. cu obrazul lui de fata.ail. 6recventa ceaiurile. sarbatoarea aceasta e ciudata si necesara. 5ricât de rautacios s-ar fi purtat prietenii cu el.i distanti.îngâmfati si invidiosi elevi de conservator. balurile. 8ar ziua Sfântului Stefan ramânea vec. Era înalt.ez linistit si mediocru.. înca. 5fta flatat. cât ramânem împreuna. glas de scena. 2rietenii lui cei noi . melancolie ne înveselea acum. îsi crease un personaj si-l silea sa joace în toate rolurile prevazute si neprevazute. înviorat numai de invidie. cu mult bun-simt si multa verva. 'e strigam cu porecle din liceu.iK dar nu putea fi îndepartata. nu beaK între prieteni îsi îngaduia sa piarda. 2entru noi. cu multi ani în urma. Eram. . de a ne rupe iarasi si a ne încadra mai sus sau mai jos în alta parte.. de neputinta de a lucra din pricina femeilor. cursele. ca sunt de-acum amintiri. #m si garsoniera. Era înscris la 6acultatea de itere.emarea de a patrunde mai departe. de a ne desfata sau suferi. nici o ambitieK nici o însusire de seama.. Simteam fiecare c. &e vrei.ei am în buzunar.. Se plângea. din necunoscut în necunoscut. de a începe cu ei vieti noi. 'eam risipit si ne-am legat de alte grupuri... înlantuirea de suflete straine poate întrista pe prietenii vec. actori betivi si blazati . nedespartiti în ultimele clase. nici în 8on <uan.. seara si noaptea Sfântului Stefan stapânesc strania însusire de a ne face sa uitam tot ce ne-au daruit anii si de a ne socoti iarasi colegi de liceu si personaje din Eomanul adolescentului miop. .. ma distrug femeile. Eobert nu uita sa vina de câte ori era c. vietuim din nou liceul.emin de fer". încretita de sprâncenele ridicate interogativ.. Invitatii lui 6anica sunt colegii. .ail evoluase lent si sigur. nu se putea lipsi definitiv de grupul colegilor de liceu.. Socotindu-se neînteles si persecutat. Mi.. îsi aducea buzele ca la un râs amar de drama. la teatru. dar nu-si trecea decât doua e-amene pe an. Eobert era singurul pe care nu l-as fi lasat sa iasa din liceu. o maturizare sentimentala. învatase întotdeauna bineK citea ultimele carti si le judeca cu creier propriuK citea cu o luna înainte de e-amenK urma.ilor prieteni. cu o fata de copil serios si rece. 3ite câte c. El credea ca toti ceilalti îl invidiaza. Eobert. cu buze carnoase.# treia zi de &raciun. Eobert nu putea rosti cel mai neînsemnat cuvânt fara gest teatral. nostalgia vec. în acele douasprezece ceasuri. îsi propusese sa guste putin din toate. &ei dintâi veniti au fost <ean *ictor Eobert si Mi. îsi alcatuise o figura dispretuitoare. îsi freca fruntea îngusta. 2ovestea întotdeauna cu glas de bariton cald. . 'u fuma. dar nu poza în snob. Era întotdeauna . la rastimpuri. Se socotea înca geniu neînteles. în timp ce glasul lui era de tenor lipsit de volum. '-am timp. Si as vrea sa scriu o drama.ii familii.imb.Mamico. nici în sportsman.rupul nostru. gura draceasca.la 6anica. ne-am adunat . încercaseram fiecare..emat. Si am de lucru. Era bogat. prezumtios si dragalas. 8upa-amiaza. pentru ca avea obraz alb de adolescent.ândul era reconfortant1 dupa ce o perioada e depasita. necunoscut celorlalti. reconstituiam scenele dureroase zâmbind.ca în toti anii . mai nemiloase.ot ce fusese spaima. compact înainte de bacalaureat. 8ar daca izvorasc alte "dureri si alte nelinisti.în fiecare saptamâna le sc. desi se înalta în mediul de marasm si mediocritate. &ând râdea. oc. Se marturisea burg. 'u avea nici un pacat. prea tineri ca sa ne întristam ca toti acei ani au trecut. înca. pudrat. premierele cinematografice. #vusese izbânda în teatru. fireste. mama dulce. 8reptul. <ean *ictor ajunsese actor la al doilea teatru din oras... la "c.. a fost rupt la 3niversitate. mai amareH. era incult. rautacios. pâna la o mie de lei. durerile si nelinistile sunt uitate.îi aminteau. Eobert se ignora pâna la absurd. suferinta.

'u invidia pe nici un prieten. S-a adunat curând tot grupul1 Eadu..impecabil îmbracat. dar îi judeca cu cel mai ager bun-simt.ail nu l-am înteles. ci l-am lasat sa spuna doua cuvinte si sa dispara. totusi. Si judecata le-o marturisea pe fata. pacatele. îi lipsea înca ceva.iar s-o spui în aceeasi împrejurare.imba. si ar fi fost un organism armonios si viu. totul îi era indiferent. sa le sc. 2etre. 'umele mi-erau mijloace de controlK nu lasau imaginatia sa adauge. trebuia c.8eloc. personajul era liber sa primeasca vointa autorului. întins pe canapea. se împotrivi 8inu. 2retuirea vietii se marginea. cerându-i o noua întâlnire sau invitându-l la un bal. dar numai tu le puteai spune. nu l-am transfigurat prin imaginatia si vointa mea si. &artea mea e un roman si o culegere de amintiri. Sc. toate capitolele care îi privesc. . . mai ales. Entuziasmul lui se înalta 2âna la afirmatia neta1 "E foarte bine". 'osc.. #tât. îi pot lasa numele din viata. . .una. cu toate acestea. disciplinata.8e ceH 5 data ce n-am creat un personaj... 'u s-a înflacarat niciodata. în casa caruia se realizau productiile dramatice ale "Muzei". 2oate acel preaplin care da sens activitatii si ritm dinamic vietii. 8inu. 2astrându-ti numele de 8inu.e lasam sa vorbesti cum voiai tu.&uvintele nu le-ai spus. Spiritul critic îl ec. fireste.. se revolta 'osc. de ce sa se jeneze personajele secundareH E o simpla cronica. el nu muncea. . $%G $%! iar revolta si-o vadea printr-o înjuratura scurta si retinuta. nu i-am dat un rol însemnat. apoi orice fraza pe care te las s-o spui.. 8aca nu m-am jenat eu. #i lasat deci imaginatia sa lucreze. . prietenul meu si alti câtiva.ilibra sufleteste.'u trebuia sa pui numele adevarate. viciile. eu te aveam precizat în minte. pentru el.. Erau toti înfierbântati de revelatia pe care le-o facusemK publicarea capitolului de amintiri asupra "Muzei" din Eomanul adolescentului miop. tineretea si avutia îi erau garantii de fericireK totusi.. 'umele îrQ erau calauza inconstienta. $%$ .imbi numele. eleganta trupului. pentru ca nu-i sc. care e. Easpundea plictisit la telefon când doamna sau duduia îl tinea de vorba. Sfârseau cutii cu bomboane.. personajul romanului autobiografic.2uteai. înainte de toate. îsi purta pretutindeni plictiseala lui de tânar fara pacate si fara ambitii. .E jenant pentru el. #m voit sa oglindesc efectiv adolescentaK cât am putut surprinde cu mijloacele mele. nu urmarea nici un tel. mai ales.una. nici sa nu se nelinisteasca. 'u ma intereseaza daca ai rostit sau nu cutare propozitieK ci faptul daca ti-am surprins resortul launtricK daca am izbutit. la câtiva prieteni si la o femeie oarecare.. asa cum esti aievea. zvonurile orasului monden. m-ai facut sa spun o suma de cuvinte pe care stiu precis ca nu le-am rostit. în odaia cu sofa si patefon.raznea".imbând numele. 8aca ar fi murit în zece zile sau în optzeci de ani. numai cât mai comod. cancanurile. 2rotestau si comentau. poemele prietenului blond.6oarte greu. 'u-l stânjenea nimic. tu o puteai. Seara ieseau împreuna la spectacole... 6enomenul e anevoie de înteles. &auta sa petreaca. nu s-ar fi suparat. sincera si. &itea trei ziare zilnic si doua reviste mari lunar. . .. rolele lui Eobert. îsi întâlnea bisaptamânal amanta în garsoniera înc. cu o punga de fondante alaturi. Se adunau.iriata împreuna cu Eobert. cu un neasteptat spirit critic. #ceasta ar fi daunat cartii.Si. nu astepta nici o bucurie. sa nu se consume. 2e Mi.. Era atât de greuH. sa marturisesc atâtea indiscretii de adolescent. aproape în fiecare dupa-amiaza. beau cafele si comentau articolul lui ". a prieteni tinea mai mult.

a fost facut de doiH Mint atunci viata si las pe cei zece obscuri sa vorbeasca si sa faptuiasca în voie. pe care i-am citit în manuscris. . .. &ititorii îi vor scrie1 îl cunosc pe W..8aca romanul e izbutit. 'oi suntem de acum personaje.. #sadar. în viata realizez un fapt alaturi de un prieten si de zece necunoscuti. . sunt zece insi cu care te întâlnesti mai rar. centrifug. nu e menit publicitatii. . nu toate lucrurile sunt precise. într-un anumit sens si grad. Mai mult.. de altfel. . 'u aveam cu mine decât pe prietenul nou. îi parasescK nu ma mai intereseaza. o suma de neplaceri.e cunosti pe tine. Eomanul trebuie sa fie. realizat de doisprezece oameni.2rocedeul e riscant.#ceasta e o lacuna fundamentala a romanului. &ontinuu actiunea cu cele doua personaje principale. viu.. 'u vi le spun. raspundeam eu. pe cei câtiva din juru-tiK mai departe.#tunci evita asemenea personaje secundare1 aduna replicile pe care trebuie sa le dea într-un singur personaj. nu le evitK le las sa-si împlineasca rolul efemer si-apoi le uit.oate acestea nu au nici o însemnatate. 8aca ajung într-o împrejurare cu alte personaje secundare. întrerupse Eobert.. niciodata..&ititorul nu se va putea plânge. observa 2etre. pentru ca. între personaje si realitate e-ista deosebiri. dupa amanuntele spuse de dumneata. &ititorul are nevoie de preciziune. sunt altele. pentru ca nu l-am zugravit complet. 8upa aceea. aduna într-însul material pentru un Eoman al adolescentului miop.începura atunci adevarate polemici. l-am g. . $%% când nu întotdeauna îl cunosc si. când nu întotdeauna mg intereseazaH. 'u ne-a modificat.#proape asa cum esti în realitate. pentru ca ne-am departa prea mult. asupra noastra. 2acatele romanului. aminteste-ti ce am spus asupra personajelor secundare1 ca îi las sa dea o replica sau sa ajute un fapt si apoi îi parasesc fara sa comunic lectorului ce s-a mai petrecut cu ei. mai ales. si autorul.E complicat. e construita si lasa impresia de tabela anatomica. 2reciziunea completa e trucata. .. . 2e tine n-am vrut sa te crut. vorbi prietenul meu. . pe care sa-l prezinti si sa-l urmaresti pâna la capat. #sadar1 nici nu ne-a creat.imb orânduiala în romanH 8e ce sa prezint pe fiecare personaj. pe care nu-l va scrie. daca se va tipari vreodata. &um as putea înlatura acei zece necunoscuti sau superficial cunoscuti în romanH &um as putea afirma ca acel fapt. . 2e mine ma bucura c. zugravirea pe larg si istoricul fiecarui tip era absurda întrun <urnal1 dupa câte se întelege. în viata.#ceasta o socotesc un pacat al romanuluiK mai ales scris sub forma de confesiune.. 2entru ca celelalte personaje nu-l intereseaza.icitK dar nu e asa.. la aparitie. Mai întâi. eu ma pot apara1 personajul W nu seamana cu cel care traieste si îl cunosti dumneata. Esti un . acest caiet.Sa lasam discutia aceasta. 8e altfel.'u cred. vorbi el. Eomanul poate parea bizar. cunosti. elev de liceu. 8e &e sa sc. dar a ales trasaturi care i-au placut din sufletele noastre. 5ri.. o sa avem prilej sa revenim. cititorul nu poate sa aiba asemenea doruri. &ititorii se vor însela astfel la aparitia romanului.iar ca ne-a pus numele atât de transparente. în realitateK nu esti un observator bun. Eu vreau sa-l întreb altceva (catre mine)1 cum m-ai conceputH. pentru ca fiecare are dreptul sa vada altfel pe un personaj. *a avea.. cititorul va fi nemultumitK ar dori sa stie ce s-a petrecut cu ceilalti. . #utorul a cazut singur în cursa pe care ne-o întinsese noua. divergent. al caror trecut nu-l cunosti si nu te intereseaza. . Sfârsind ultima pagina. înainte de toate. dar nici nu ne-a zugravit fidel.. si înca multe.

taci. poetii sentimentali. #m sa scriu o prefata. . compromite se-ul. 8inu e.. ci ca nu îl mai preocupa spiritualitatea.imb si te-am lasat aidoma. 6als si stupid. Eu am înteles de mult.. totusi. 8ar el perverteste constiinta celorlalti. Se multumesc sa se atrofieze an dupa an. de o solutie. 'u ma intereseaza acei câtiva germeni latenti de bun-simt.. de o e-perienta. 8e aceea te-am si sfatuit sa te faci actor.. #u început atunci inevitabilele glume si indiscretii.#para-te. . 8uduile te socotesc interesant si superior.8e unde stii tu ce se petrece în sufletul meuH . ai . 'u zâmbiK nu glumesc si nici nu polemizez cu un personaj.'uK o precizare pentru tine si pentru cititorii romanului. de cunoscator al tuturor voluptatilor.. 2ersonajul câtorva voi fi eu.. te intuiesc si te anticip c.'u stiu...#cel altceva nu ma intereseaza. . . înfrângerile si biruintele dezlantuite în sufletele câtorva de aceasta vointa.. 8inu a ajuns inert ca si Eobert. în felul lui. gândurile tale de prezumtios adorabil si alintat de femei. în tine..u îti destainuiesti slabiciunile du.. ci sensul valorilor pe care le proclami si le raspândesti tu... 'u numai e-perientele meleK ci ale prietenilor. 'u are înca nici meritul donjuanesc.Si daca.. dusmanilor. . glumira ceilalti.. în primul roman si în toate celelalte pe care le voi scrie. mai e-ista si altcevaH . .iar. ca tip de mascul pozeur. de o cercetare. apoi pot alege alte personaje principale1 Eadu.'umele e prea frumos. care se bucura de admiratia masei si a femeilor.u mi le spui. ca apartii acelei fericite spete de masculi man>ues.u. profesorilor. 'u ataca decât dupa ce are convingerea ca e placut. Si îmi faci cel mai mare rau la-sându-mi numele de <ean *ictor Eobert. ca "te distrug femeile" si îmi spui "mama draga". Iar pe tine te cunosc. oftând.. mi-esti drag. . nelinistile.2e 8inu îl arat asa cum e si în viata1 peste tot trece fara sa lase urme. 8inu nu seduce.3n suflet e mai complicat decât formulele tale. 8inu nu e nici cel putin un simplu instrument se-ual. pentru ca mi-esti prieten. Ma multumesc sa arat crizele. de o problema. snobii.&eea ce mi se pare nesuferit la tine. 8inu fuma si zâmbea. E indiferent.3n adevarat discurs. iar e-perientele nesfârsite. . personaj infam.'u ma intereseaza complicatiile atât timp cât nu dau nastere la crize.E un cicluH . de Vrn consumat. nu mai e curios de o enigma. 8ar un anumit material adunat din e-periente nu poate fi folosit decât pentru romane. 6iecare voia sa stie cum îl concep pe el. 'u îl învinuiesc ca nu mai citeste. ci esenta inferioara a spiritualitatii tale.. 8on <uanii. *iata e lunga. 2etru. pe mine nu ma cunosti. de când te-am convins ca esti un geniu.ului.. aproape atenuatizat ca spirit. 2entru ca fumezi. afemeiatii. . în fond. de luciditate. e morga. un ratat precoce. care e-perimentezi de-abia câtiva ani. . .. . profesorul de logica. îi lasa sa creada ca acesta e masculul.?@ci se lasa sedus. . dar în alt sens. rece. de seriozitate. care zac în sufletul tau. prieten al meu. 'u e nevoie sa mai spun. &eea ce urasc eu în tine nu esti tu.e-emplar perfect de ratat al se-ului.. 8e aceea n-am vrut sa te sc. la fiecare personaj1 acest personaj vrea sa ajunga om mare.. .oti voim sa ajungem oameni mari. dorit si asteptat.otusi.. eu sunt edificat de evolutia ta launtrica. 'u te pot suferi pe alt plan1 ca reprezentant. 'isPa. . în care sa marturisesc o parte din ideile la care am ajuns. aerul de blazat. nu ma intereseaza nostalgiile de mai bine. &ând îmi spui. 3n simplu Eobert nu poate fi primejdios.. .u apartii spetei fericite a pseudomasculilor1 actorii de mâna a doua.

cu fabrici.8raga.. &um as fi putut mângâia durerea 'isPai. în tânguiri. au si intuitia du.i ispititi de cer. am citit vestea în ziare1 vicepresedintele murise. 6ostul vicepresedinte zace din toamna. . prietenul mi-a povestit despartirea de doamna lui. Si vânt blând adia mireasma de primavara pustie. de ftizie. deprimat.. o sora mica. proaspete.. #ceasta-i primejdia1 si tu compromiti virilitatea. 'imic nu e al tau.'umai 8umnezeu ma poate scapa. printr-o întrebare. &irculând prin saloane. zumzetul orasului cu parcuri. 2rietenul meu îmi tinea bratul dreptK 'isPa bratul stâng.6ireste. daca ar vietui o viata subterana..ului autentic si viu. se întunecase sub flamurile cernite.. împrejmuita cu liliac înfrunzit. 'umai 8umnezeu ma poate scapa. obisnuiesti publicul sa-ti socoteasca masca plictisita de viata. pe strada. pietruita. &um sa-l mângâiH .# muritH .8e ce plângeH .. dureros de calda. nici banii. umea care te admira.. de vointa ta. cu bulevarde.. nici oc. care au constiinta virilitatii.ip sa i se cumpere casa pentru camin. #steapta 2astele. 2rietenul meu îmi apucase iar bratul.. stapânindu-si anevoie frigurile. când ne adunaseram pentru întâia oara.aceam.. #m vazut si coroana cercului. &erul era aproape. 2e drum.. 8inspre tufele de liliac se iscau zvonuri de stup.. cu batista pe buze1 .ul tau.. 8u. la venire.i frumosi. din clasa a cincea de liceu. care vrea cu orice c.ii.. 8upa câteva zile.estiunea donatiei. au valori. 8iscutia s-a împartit iarasi. #veam toti zâmbete triste si oc. 'isPa a venit lânga mine si a ramas tot timpul cu bratul strâns de bratul meu. dar nu în sensul pe care îl vrei tu. 0anuiam. &urtea. 8upa-amiaza calda.. 0atrânul e nelinistit. M5#E. negre. Murmura. #i dreptate. #vea oc. au sens. &eilalti. WWI. purtat pe umeri. . complet si $%9 $%" vast. nu te cunoaste. # venit apoi masa cu belsug de vin.oc.îsi aminteste de sora lui.'umai 8umnezeu are sa ma scape. totusi.otul ti-e dat. 'umai 8umnezeu. strabatut de nourasi nostalgici. salcâmi înfloriti si gradini cu rasaduri de flori. plictisit. 'imic din toate acestea la tine. notiunea barbatului. 'isPa era nelinistita.. în tine. . 2lângea. tu vorbesti ca si cum m-ai cunoaste mai bine decât mâ cunosc.. S-au înfrigurat amândoi. cu cearcane. nu mi-esti mai putin un prieten drag si scump.. pe care o întelegeamH. creat de tine... 8e câteva luni e tot bolnav. #m ramas fericiti pâna în zori. s-ar trada1 printr-o licarire a privirilor. .. . am întâlnit oc. cu brazde rasturnate. 'e-am adunat toti lânga presedinteK palid.. p: undeva.E a adunarea din martie. *icepresedintele primului comi-. în curtea tovarasului mort. cu un rând trist ca o c. strângând în pumn batista alba. #jungea. drept e-presia masculului resemnat. cu o panglica alba. obosit. au e-periente. ca sa plece la munte. Strada era lunga... El.ii înspaimântati ai 'isPai. presedintele a vestit ca donatia e primejduita din pricina prefectului.ainele le împrumuti de la croitorii parizieni. au nazuinte. . Si.. nici tineretea. Iar am tresarit.ii plânsi si sufletul sfarâmat. nimic nu e autentic spiritual. în curtea cu prieteni tristi.emare. 'e revedeam din &raciun în &raciun. &eea ce bâigui prin saloane ai împrumutat de la artistii de cinemaK leai împrumutat si gesturileK . aceasta-i mântuirea voastra1 ca nu va cunoaste lumea. printr-o carte citita. -am vazut. tet era singurul care îi putea fi de ajutor în c. albastru.... cu trotuare înfierbântate. nervos.

'isPa.'isPa. Soarele ma încalzeste. 0ratul stâng purta tulburarea 'isPai. strain de noiK poate e fericit sau poate nu e. .i curiosi si întristati de vârsta prietenului mort.iar aici despartiti. . Moartea o meditez singurK o înteleg si ma înc. 'u mai vorbim de asta-iarna... .. El e.#m sa plec si eu. ..ul si-mi rastigneau trupulH.. . 'isPa. Monologul tau.. munca. 8in curti se înaltau plopi. 'oi suntem c.. singurul care Viâ intereseaza.. senin. .8ar *ioricaH 'isPa îsi întuneca fata.E adevarat ca pleci în ItaliaH .. am trup pietros.. acolo.'isPa.8e ce îmi spuiH 2leaca4 .ristetea mea ma va stapâni în singuratate. .'u poate sa-ti lipseasca nimic.. . 2aseam.. 8ar aici. ... 2rietenul meu începea sa asculte. am cervice neînduplecata.. mai cald si mai prelung. 2rietenul meu mort va vietui înlauntrul sufletului. . ci disperari mute. deasupra. . am vointa cumplita. . în amintire. te marturisesti zdrobita.#m sa sufar mult departe. tinerete. în fata tuturorH . "5 noua primavara. 'u mai mi-e prietena.'u. &onvoiul se risipea..Strazile erau iarasi înguste.u. Si apoi.ovarasii de drum cernit ne-au privit. Eu îi spuneam. e izgoneam.in ei. în convoiul de colegi si prieteni ai mortului. de acum. prietenul pângea pe mâinile doamnei. soptii. în mansarda.0ibi e bolnava. Strazile tot mai largiK castanii începeau sa dea unlbraK cerul îsi scutura norii. în fata unui obstacol pe care nu-l poti trece.... 'u stiu. 'isPaK în patru zile.#re sa-ti para rau ca ne despartimH .Ia-ma si pe mine4 8e ce m-a înfiorat strigatul 'isPaiH ..Sa nu mai vorbim. în dreapta mea. . alaturi de 'isPa. prin scris.. mi-l poti împartasi. când nu pot lupta... drumul de fier e proaspat si nesfârsit. 2rietenul meu îmi lasase bratul.. 6ireste." . 'u mai încearca sa se înalte iar..8a.'u stiu.*oi nu stiti ce rea e *iorica. . pâna la cimitir. am doruri si lanturi pentru dorurile mele. . mirati. Eu eram ispitit sa ma gândesc la cea dintâi sedinta de cor. ma oboseau trupeste.. sa par eu tristH Sa fiu si eu ca ceilalti. $%: $%7 .. tu tremuri.E stupid sa fii suparata pe o prietena. asa cum se cuvine unui suflet care pretuieste moartea. moartea ma stânjeneste acum.. plecari. 8e ce sa fiu tristH #m douazeci de ani. .. 'isPa o jignise. la vicepresedintele mort. a ferestre banuiam oc. #mintirile nu ma întristauK ma abateau. 8ar de ce sa pastrezi amintirileH . 'u merg singur. muntii ma asteapta. .#i venit singuraH .ândeam si alungam tristetile. # tacut iar.u întelegi ceea ce are sa-mi lipseasca mie. 'u raspundea. scârbita. . 'u voiam sa înteleg..2âna la jumatatea lui mai. 8e ce sa fiu trist acum.Si cât staiH . eu care am îndurat si am scrâsnit dintii în disperari ce-mi copleseau du.. mi-ai fagaduit sa nu te lasi niciodata înfrânta. 'u am nici un motiv sa fiu trist. Mi-a murit un prieten si un tovaras.'u se poate.acerile 'isPai nu sunt reculegeri.. pâna la cimitir.. -'u.

e jignitor. 8ar acum. "noapte buna". în fata gropii cu ung. *orbise 'isPa.otel... *oiam sa-i patrund fiecare trasatura. 6ata necunoscuta mi-e draga. de mine.Iti multumesc.Si nu e asaH '-ai sa ma uiti. la apus. #leea cea mare se nelinistea. în coroanele ce întovaraseau pasii prietenului mort. mi-e draga. . Si mi-e draga. M-am tulburat. febra îl tulbura... cu plansete.. de . E umilitor sa $%+ fii îndragostit. a celelalte morminte licareau candele.ipul i l-am privit atât în amintire.ete mari de flori scumpe. 2oate sunt obosit de drum. . . întorcânduma pe &orso...ot ce scriu acum sunt minciuni... cu privirile pe c. .ipul feteiK si fata mi-e draga. . #m avut aceeasi tulburare ca ieri. pe cer..Mi-e draga4 'isPa tresari. Stiu ca nu sunt nebun. 2resedintele fu purtat pe brate. Se apleca spre mine. îmi spun1 sunt tulburat.. 6ata mi-e draga. îsi pastrau geana sângerie. WWII. si.emând primavara.. 5 banca iesise din iarna cu doua picioare surpate. &âtiva nori. 'isPa. 2oate sunt nebun. în strada. 0anuiam buc.îti amintesti cimitirul din IasiH.. aproape de nebunie.. . &um scriu de senin marturisiri umilitoare.ipul fetei.8e ce m-ai mintitH Eu priveam priviri drepte. #i sa-mi scrii..... . Si stiu ca toate acestea sunt împotriviri desarte. Era acum nostalgica si linistita. deasupra capetelor. Mi-a zâmbit. Eu mi-am stapânit bucuriile.Spune. peste zece aniH....oH%C varasul lui fu lasat în pamânt cu frâng. #m venit sa-ti spun "drum bun". cu capul rasturnat ca sa ma priveasca. #m alergat. m-a fulgerat o asemanare cu 'isPa.roparii îsi asteptau plata. #u trecut câteva ceasuri.iuri negre.i si la par.imbase.. cu bulgari. e penibil.otarârile mele. &. #m citit cea dintâi pagina din <urnal. dar peste un an.... Easfoiesc la rastimpuri <urnalul si . 8ar mâine. stiu1 fata seamana cu 'isPa la oc. cu care îsi petrecuse atâtea dupa-amiezi de iarna." "&um as putea întâlni pe acea fataH 5 pastrez înapoia pleoapelor. iar nu în <urnalul de calatorie. . c. . întrebându-le1 "8e ceH.radinarul îsi îmbraca . M-am întors la . îl stapâni. . l-am cautat si l-am privit iar. asteptând stele. E rusinosH 8a. 'u mai pot apara meterezele sufletului.iparosi. &red ca nu e adevarat nimic din cele ce am scris. mi-e draga. Eoma m-a farâmitat si m-a adunat iar. da. 8ar daca nu mai sunt euH #m sa ma caut mâine prin oras.. 3MI'# # E5M# în <urnalul meu intim. 8ar am pierdut iar c.#m vazut lumina. 'isPa..ii. Ma înabus. înserare în cimitir.oti spun ca suntem îndragostiti unul de altul. . Si acum scriu aiciK fata mi-e draga. nu e asaH. nu mai stiu precis c. am scris în acea noapte de aprilie1 "2e o strada cu nume obscur am vazut astazi un c. si fata tot mi-e draga.rebuia sa tac zece ani." în noaptea plecarii am auzit pietris ales lovind ferestruica mansardei..aina lasata pe treapta unui monument de marmura vânata. . Iar se sc. încât a început sa se stearga. Mi-am batut joc. Se plimba. de Eoma.&e sa-ti spunH 8aca mai vrei. #i sa-mi scrii mult si. Eu am întrebat-o atunci de prietenul ei iesean. în vânt de seara..otel. singur..ip de fata. #cum. 'isPa. . 8e ce am scris în <urnalH '-am izbutit nici sa ma linistesc. cu care s-a întors de la congres. întorcându-ma catre .

. Mi-e draga. *a trebui sa înc." Insula &apri. tainuita si neîntinata.. 'u stiu care parte din mine s-a sc.. cuprinsi de nebunie. cu ispitele cartilor amuzante. &e fapt mai eroic decât o renuntareH Si o renuntare care sa nu fie o e-tirpare. uit orice altceva. "Mi-e draga 'isPa4.. la Iasi.. M-am întrebat cum am putut-o folosi atât timp. ci stapânita. mi-e draga. 'u pot lamuri nimic. 8ragostea trebuie sa ramâna... &ând mi-amintesc de c. *oi lasa sa-mi fie draga 'isPa. 'ebunia mea nu este dragostea.. Stiu eu ce amH 'u înteleg de ce mi-a fost teama.." 'oaptea. cu revolte. 8e ce sa nu-mi fie draga 'isPaH &um sa spunH înteleg si simt altfel. . fara sfârsit..recitesc . 'u ma voi teme.eara straina. în vagon. #u trecut si tristetile singuratatii de la sc..otul trebuie sa treaca. 5rice îndragostit îsi jura credinta dragostei.. nici o biruinta c..iar pe 'isPa. trebuie sa ma cred. cu poftele trupului meu tânar. /otarârile mele ma coplesesc de tristeti disperate. Multe gânduri au ajuns acum sentimente. 8ragostea 'isPai mi-e acum departe. trebuie s-o adâncesc si s-o stapânesc.. Mi-e draga. 8ar daca ea pare desarta numai pentru ca ispita e mai puternica decât mineH.ioaba. Sufar. &um l-as putea rosti. &ând spun1 îmi voi pastra dragostea ani dupa ani. de acum. #re sa treaca. . Iar eu nu sunt oricine. ca o g. 8ragostea e vinovata. 'isPa.. 2oate au sa-mi piara nelinistile. cu oboseala. în singuratate1 mi-e draga 'isPa. 8in intuitii. 'u e umilitor. Simt o reînnoireK ma simt mai viuK simt mai precis ca aceasta e carnea mea. 'u e adevarat.imbat.inuita de remuscari. 'u vreau sa înteleg nimic. în tren.otarârea1 dragostea nu trebuie alungata. #ceasta o pot scrie cu fruntea sus. . Ea ma mângâie. catre 6iume1 "8e ce am ascuns doi aniH Mi-e draga 'isPa din noaptea când ne-am întors de la manastire. ca aceasta fac. si simt ca va ramâne în suflet... &eea ce fac toti. #m luptat cu somnul. cu lecturi. *iata nu mi-a fost daruitaK am construit-o eu. încerc un sentiment ciudat.. cu pretul a oricâte îndurari. &eea ce am îndurat astatoamna nu a îndurat nici unul dintre contemporanii mei. Ispita e puternica. Mi-am amintit ca vreau sa fiu erou.imb. 'isPa. Sufletul meu nu e rascolit de dragoste. *oi tainui pentru altii." "8aca se va observa sc. #cum. noua si agera.. Stiu ca aceasta e dragostea. #m înfrânt nebunia. eu nu sunt îndragostit. ci eroismul." 2e vapor.. Sentimentul tragic al e-istentei îl pastrez. E umilitor sa numesc aceasta1 dragosteH. pentru ca am voit euK dar n-am fugit din fata-i. spre #ncona1 "'isPa.. '-am cautat eu dragosteaH '-am voit eu s-o cunosc si s-o robescH #ceasta e dragostea. îmi spun mereu1 totul trece." "8ar de ce am scris eu asta-noapte despre ispiteH #m uitat . cu nebunia. au trecut si nostalgiile toamnei si ispitele. fara sa-i observ desertaciunea. 8ar încurajarea mi se pare neg.. Eu nu pot s-o stapânescK de aceasta ma umileste.imbat. singurul în care ma încred. 2entru ca o spun eu. 6ata nu mi-e draga. fac si eu.otarârile. au ajuns e-periente. Mi-e draga.. ca acesta e sufletul meu.5 observatie ciudata1 de câte ori gândesc si scriu cuvântul vointa. sa-mi marturisesc. &uvintele sunt stupide. Sufletul mi-e sfâsiat de tristeti si apoi e-altat de bucurii.id caietul si sa privesc #driatica. aceasta o simtK sufar stupid. Iata. c. /otarârile n-am sa mi le sc. 8e ce sâ $9G întelegH #driatica e albastra si sufletul meu e senin. 8e aceea mi-o spun mereu. Mi-a fost draga si mai mult la mare.ipul fetei.. cu nemultumiri.imbarea în taraH Eu ma simt atât de sc. 8rumul mi-l voi urma. înfioratorK ma simt înlantuit de un brat strain. e împlinesc cu greu. cuvântul pe care l-am învatat de la altiiH 8e aceea.it.

Ea m-ar primi. '-a înteles nimeniK nici 'isPa. Ma întorceam la rastimpuri în orasul sub flacariK aduceam caiete mari. ea nu trebuie sa stie cât mi-e draga.. #ceasta e lesne de înteles. dureroase. îmi aminteam1 totul trebuie sa treaca. cu ambitii si nelinisti de munca istovitoare.. iar nu la dragoste. 'u disperam. departe de oras. barbar. &âmpurile se înaspresc. asurzitor.inuia.ilia. tovaras c. si sufletul ei creste din semintele du. ME8I.emari pe sub castanii umezi. Mi-a cerut sa-i povestescK cum era sa-i spun ca am fost la Eoma. Socoteam ca sufletu-mi va suferi vesnic. Mi-e draga 'isPa4 #ceasta e singura realitate noua. #cum. "8e ce sa plângH" mi-am spus revazându-mi c." R . cu nelinistea.inuie mai mult si mai adânc. nemultumit de ceea ce face. fara sa uit si fara sa plâng. s-ar putea narui. începustm sa ma obisnuiesc cu tulburarea. &elelalte erau confesiuni stranii. 'isPa va renunta. *reau sa ramânem prieteni. sfârsita dupa miezul noptii cu . &ealalta.ot ce încercam sa uit crestea în amintire.ândind la durere. *a pieri. viu. dar îmi ramasese mântuire. 2ublicam ce era mai putin viu. &ine le-ar fi primit sa le tipareascaH . Sunt un nebun. si de acolo la 'apoli. îmi purtam singuratatea pe carari. *ara petrecuta în rataciri. . 'isPa ma socoteste cel mai bun prieten pe care îl poate avea o fata.. nadejdile.. asa cum am ?@enuntat si eu.imbareaH &um am sa ma întâlnesc cu 'isPaH Ei nu trebuie sa-i spun. 8ar 'isPa va renunta sa-si aleaga alt sot.oate anticiparile acestea n-au rost.ot ce am facut pâna acum.ea realitate1 eu. #cum. dormind prin stâne.. Singuratatea ma c. Iar eu îi sunt tot mai aproape de suflet.eltuind putin. 'u trebuie sa-mi rapeasca timp. 0anuiesc ascunsi în suflet nori de furtuna. îmi vietuiam viata cunoscuta de ceilalti.. aproape de mine. apoi prin #ncona la 6iumeH.IE 2E'.icit dorurile. pe care am vazut-o rar. $9! . s-a pogorât iar seninul.iar. începuta în fiecare dimineata cu aceeasi îndârjire. enigmatice.it. . mai putin pretios dintre paginile scrise. . 8aca nu. înnegrite. cu pieptul ros de dor nemarturisit.. prete-tând ca îmi pregatesc e-amenele.5#M'E &ea dintâi toamna începuse cu c. oricât de lunga i-ar fi agonia. prin orase de 8unare. mai putin original.oti mi-au spus1 "#i o nostalgie apuseanaK aceasta din pricina Italiei". Sufletul 'isPai îmi apartine1 i-am g. îmi urmam drumul cu pasi durerosi. a sc. mijloc de împlinire al marelui meu gând. cu un caiet si o carte. WWIII. 8ar mie teama. urias. 2lecam. care m-a tulburat mult..E3 853# . intentiile. Ea nu poate sa înteleaga de ce renunt.ândul acesta a întristat-o mult. #laturi de viata dura. .inui în van. c. 'imeni nu poate afla. #m fost si la sc.otarârea celui care stie ca odi.it. Eu voi suferi mai mult aflând cum altul o va stapâni. prin manastiri. Si n-am plâns. Eataceam prin munti.Simt4 8aca se va observa sc. padurile se însângereaza. .na se va pogon o data cu moartea. de-a lungul bulevardelor. va pieri. 8ar a fost numai o criza. Eestul sunt ipoteze si jocuri. alaturi de vec.otusi. toamna ma c. singuratatea mi se însenina.ului meu. îndurând ploi reci. 8e aceea mi-e teamaK de suferintele mele care îsi cer rodul. si nu sotK de aceasta sunt sigur. acolo. # început sa creada ca orice nadejde de mai mult e desarta. apropierea lenta si dureroasa de acea faptura pe care îmi place a o numi erou. amara în spasmul ei încapatânat pâna la nebunie. 'isPa ma întovaraseste în ratacirile mele. si ma c.#.

Ma osândisem. într-o curte necunoscuta. E destula tristete în mine.imbasera. care sa o întareasca. stiintificeste. .emari si de biruind asupra slabiciunilor. 8e la masa $9$ $9% mea zaresc doi plopi zdrentuiti. Eenuntarea se împlinise. scrisul. în timpul sarbatorilor. pâna la plecarea mea. astept. fiica. pe strazi. Si mi-ai fost nesuferit. 'u stiam nici eu de ce plâng. singuratatea nemiloasa. #fara. de c. *ietuiesc aproape singura.eam etic. dupa cum nu stiam nici acum doua toamne. biruiam. în durerea suprema. mi-a pierdut urma. #stept . 'isPa îsi pastra acelasi locK lecturile anevoioase se prelungeau cu aceeasi stricteteK golurile culturii erau umplute cu aceeasi metoda. taina. nepot.alucinat.itlul acestui capitol e fals. cerul e vânat. am sa ma îndragostesc de amintirile noastre si am sa plâng. . prin taina care ma sfâsia. #stept sa-mi scrii. Si nu stiu ce astept. 5asele începeau sa se rânduiasca altfel. 6erestruicile sunt înca îmbrobonate. 'u stiu cum se va sfârsi. cu pumni strânsi. voi aprinde lampa.. nu stiu. #steptam înca o ispita. nu scriu aici laude toamnei si nu insinuez nostalgii. fiu. 8aca el nu s-ar întâmpla înca un an.otarâri. e-perientele ultimilor ani.. pentru ca m-am gândit prea mult la tine si am vorbit de tine. 8upa ploaie. Iata. M-au îndragit toti1 mama. #ici. se va lumina sufletul eroic. sunt osândit nelinistilor si asteptarilor care ma strabat zi si noapte. iniile. 8ar poate e tristetea celui care întelege. S6ZESI. sa fiu vesela. 8aca as continua. ?@ &u fata linistita.otarâtor. acesta sunt acum1 barbatul care-si asteapta ultimul salt. 'u ma e-alt retoric. . n-as mai scrie povestire.is în casa si nu mai îngadui prietenilor sa te vada. sa le multumesc. &ele ce scriu sunt înca atât de proaspete în minte... &u aceasta pagina se înc.ot ce stiu e ca m-am gândit mult la tine. 0iruinta finala e singura care da sens si pret unei . 'imeni nu putea patrunde dincolo. 'u stiu.. sunt eu. 8aca ai sa ma lasi mult timp singura. 'u înteleg de ce te-ai înc. 2âna atunci.II I 2#E. fara sfârsit. e toamna. prizoniera. fara sa observ. 2lopi pe care i-au privit adolescenta mea. îmi coltu-rasera fata. alaturi de o familie mediocra si fericita. &ele ce am îndurat. 2oate de ciuda ca se sfârseste înca un an. unei singuratati austere. departe. 8e ce nu ne-am întâlnitH 'u as fi plâns atât. cuta sprâncenelor. Ma supraveg. pe câmpuri. Si privirile se sc. adica. 6amilia care m-a stapânit. *ietuiam într-o continua febra cerebrala. ma observam cu o grija suparator de pretentioasa. la Iasi. sentimental. 'u voi scrie aici nici o meditatie. atât timp cât eu nu sunt înca împlinit. Ma voiam om depasit. în curând. si ti-am împrumutat cuvintele. 'ici Eadu nu întelege.eie povestirea celor doi ani de e-periente. 'u cunosc. Stii ca. #m stat . amanunteleK pentru ca izbânda va trebui sa fie de partea mea. si sufar acum iar ca nu-ti pot spune nimic..u îmi ascunzi ceva. 'elinistea de pâna acum a facut loc spaimei asteptarii. &ine stie ce pun la cale. 'u poti banui cât am îndurat eu. Si voiam sa râd. între carti. ma trudesc sa scriu ca tineH.E# # 853# S&EIS5EI E 2rietenul meu. 2utin îmi pasa de toamna de afara. ci jurnal. îmi ajung zgomote din strada. Eu asteptam un fapt . care m-a ospatat de sarbatori. la tovarasia noastra. de ce nu ma lasi sa te vadH 8e ce fugi de mineH Eu nu stiu sa scriuK am suferit mult.3 2#E. în mansarda. 6aptul putea fi pricinuit de întâmplare sau de vointa 'is-Pai. fruntea purtau fiecare o masca.Simtind apropierea eroismului.

comitet nou. 'isPa.rebuie sa ramân eu însumi.. nu ma poti mustra. prelungit cu vin vec. iar eu îti cumparam prea multe prajituriK nici ceaiul din mansarda. Esti revoltatorK dar numai atât. studenti din anul întâi. 'u-ti mai amintesti de noaptea #junului. 'ici venirea ta în amurg. a slabit pasii pe un drum care ma va duce departe..lipsa. . 'isPa. îti sunt cel mai bun prieten. nu e asaH Spune. . . 'u mai eram decât noi si înca acei trei studenti mediocri de la 8rept. ca sa-ti aleg carti de daruriK nici privirile celor din cofetaria calda. si râsul nostru sting. . $9" îti vestesc un singur termen1 cinci zile. studente din anul întâi.u nu banuiesti roadele eroismului meu si nu cunosti drumul. 'u te-as fi facut sa-ti pierzi mult timp. ma stapâneam si ma înfrângeam fara îndoiala biruintei. pentru ca tu râdeai prea mult. sprintene si "literare"H '-am vrut sa te vad.. 2. . *a fi o intrare cumplitaK prudenta. de neprie-tenie. pentru ca e-periente de mult banuite si încurajate amenintau sa-mi tulbure . în odaita ta calda. aproape de doua. W*I si /istoire de la langue. Si apoi.. Si mie. 8ar daca astfel trebuie sa se petreaca fapteleH Ei erau fericiti.. de prietena ta care a fost fericita.S. 'u ai dreptate sa-mi amintesti noaptea de Mos #jun. de vinul prea vec..i. 2oate vin si cu 0ibi..i. de sarailiile prea dulci. care filozofez nostalgic. #sa eram si noi.i s-a strâns inima. . sala cu perec. si asa suntem când ne întâlnimK dar nu cu ei... în loc sa încerc a-ti scrie o . de data aceasta.. *iorica.. 8aca am ramas departe de tine atât timp.. pe care nu le cunosteam.Si venirea lui Eadu.. 'onora asimilata Societatii medicinistilor.aidaroff. vizita la cerc.iul cercH. Sunt tot atât de stupid si eu.. criza s-a întrecutK a primejduit roade pe care le astept. Stii. ti-am simtit si eu desi fara lacrimi . &âti mai ramasesem din vec. . #m fi stat amândoi.o saptamâna la 0ibi. ... când tu dormitai zâmbind. 2resedintele bolnav. fericitaH. multe.. 'u am uitat nimic. 'u socoti scrisoarea aceasta o declaratie.u ai înteles de ce râdeam noi atâtH. iar eu îti povesteam din Soren MierPegaard. 0ibi. 'imeni nu-l cunoaste.... ceasurile acelea au însemnat prea mult. nici tie nu tiY! voi destainui. 'isPa. 2entru ca adversarii tai erau un volum gros de te-te românesti sec... ai plecat a doua zi. 'isPa. #sadar. straine si fericite. 'u putem ramâne întotdeauna în anul întâi.. nici prea lungi. Sa-ti amintesc mai multH. o scrisoare sinceraH Sau preferi scrisorile de asta-vara.. cu obraji de gerK nici ratacirile pe la librarii. 2entru mine. 'u fii prea magulit de izbânda. salutari de la 'isPa. îmi spuneai ca esti fericita si nelinistita. Si ar fi stupid sa ne întristam. *oiam sa te vad. &re-de-ma. 8e atunci. 8ar m-am înfrânt. dupa miezul noptii.. Stii ce faceam în loc sa ne pregatim licentaH *orbeam de tine. sa-ti spun cele ce banuiesc în jurul gândurilor familiei care m-a îndragit. nu te-ai purtat ca o prietenaK mai lasat sa cred multe... vrei sa-ti scriu. .. #r fi fost asa de frumos. pentru ca îti sunt mai mult. care ne socoteau logoditi. de alegorism e-cesiv. Mariuca. 2âna atunci. Stiu ca te vei plânge de obscuritate.u lucrezi cevaH 2oate vizitele mele nu ar fi fost nici pea dese... #i venit la cinci. 'isPa. "6lorentele" casatorite.otarârile...rebuie sa-mi scrii si apoi sa-mi comunici ziua si ceasul când ma primesti. 'isPa.erit când ne-a insinuat o logodna pe care am fi savârsit-o tainic.. care ne priveau obraznic. sa lacramam pe un trecut.u iubesti faptele mari.i noi. 2oate n-ai sa întelegi nimicK pâna în noaptea #junului.. 6armecul se înzeceste în tacere. am facut-o pentru a ma pregati la un fapt mare.

u accepti promiscuitatea sentimentalaK prietenia alaturi de sarutul pe buze.ândesti ca ne mai putem numi prieteni acum. Singur.u. trecuta. 8aca. 0uclele scurte fermecasera perna. 8e ce nu vrei sa ma ajuti si tuH Esti dator prieteniei fata de 'isPa.. 8ar n-a fost asa. înca. senzual.. . Si eu aveam mult de scris. înca. în singuratate. multe carti care trebuiau citite.otaraste sa nu te mai vad e o calcare a prieteniei.. un singur gest. 'isPa. înca. 8eosebirea este aceasta1 ca în singuratate pot iubi sau gândi un lucru. cu aceeasi pijamaH. întoarcerea acasa. si mâinile tale în mâinile meleK tu pe pat. Iarta-ma. spune-mi. 'isPa. Eu ma razvratesc împotriva ei.sa-l dezvaluie. 'u-mi lamuresti nimic. m-ar întuneca pâna la ura.u ma vrei mare. nu te uit. 'u mai pot fi cea de acum doi ani.. si ma împotrivesc îndârjit ca un strain . #m scris acestea ca sa-mi întelegi singuratatea si sa banuiesti îndurarile mele. Mi-esti cea mai buna prietena.. &riza nu e. dimineata. înainte de linistea mea. aproape de despartire. 2rietene. ceea ce ma . asa cum faceam eu în copilarie. cu aceleasi bulevarde reciH) In mansarda era cald. daca te fac sa rosesti.icesti.. 'u astepta sa-ti dezvalui gândurile mele. multe viziuni care trebuiau uitate.. 'e-am sarutat. . 8esi. 2rietena buna. 2entru ca aceasta e vointa mea. singuratatea. 8e ce te-am sarutatH . 'u te preface ca nu întelegi. 'u uit decât amintirile pe care le voiesc uitate. înapoi. Si sunt atât de trista. de gândurile tale. cu umerii încordati la masa de lucru. Si plâng. cât timp tulburarea e proaspata în creierul si în sângele meuH . #cum. Sufar mult. singura.iar g.. scrisoarea ta m-a îndurerat. n-ai sa te superi daca îmi voi pastra. numai pentru noi doi. eu trebuie sa ramân singur. oricât te-ai supara tu. însa. (. tu înduri nostalgii prea deprimante. de ce sa plângi. Spunându-ti ca sarutul nebanuit. aproape de zori. nimic nu se uita. 8e ce nu ma lasi sa vinH Eu cred ca mi-ai scris ca sa ma necajesti sau sa ma ironizezi. se asculta . #r trebui sa povestesc. #i adormit cu mâna sub obraz. multK am îndurat cu oc.oate prieteniile sfârsesc aici1 se împrumuta la început carti. #stept. trebuie sa împlinesc linistea prietenei. si vin mult. nu ma pot întoarce. . cu pumnii framântati. #m îndurat si eu... 6ireste. când esti. de pretuirile tale.. ai sa întelegiH 'e-am sarutat.toti trebuie sa-mi fie straini . si prajituri. 0anuiesti multe si poate c. 2lânsul tau e copilaresc si stânjenitor. I* 'isPa. întotdeauna. a fost pricina claustrarii mele. izbucnit spontan si dureros de lung. 8e ce nu ai reactionat împotriva familiei care te-a tinut prizonieraH Si apoi. . 8upa cum stii. 2rietenia noastra ramâne.otul trebuia sa-si recâstige vec. cel mai mare rauK m-ai apropiat de tine. # fost original.i-ai amintit întoarcerea de la manastire. S-a petrecut. de ce nu vrei sa întelegiH. atât de tânaraH. 8e ce nu ma întrebi cum am dormit eu atâtea nopti pe aceeasi perna. toate acestea au sa treaca.ii aprinsi. nu primesc pe nimeni.. *oi citi cu bucurie tot ce-mi vei scrie. care m-a înspaimântat.. 'isPaK si nu ca doi prieteniK si nu capricios. bucurosi ca ramânem iarasi singuri. provizoriu. pe care o ascult. calm. amintindu-mi fapte de pe timpul când eram prieteni buni. fara sa stii. ci numai se linistesc tulburarile. #i adormit. pur si aspruK asa cum iubesc eu sa fie prietenia.. Socoteam ca vom întârzia de vorba pâna dimineata.ilibru. 'u stii ca înteleg greu fara tineH.iul ec. înainte $9: $97 îti ceream tie sfaturi. ..e voi vizita.scrisoare frumoasa. cui sa le cerH #i mintit spunând ca-mi esti prieten. dar sufletul meu ramâne al meu. seninK în timp ce în mijlocul celorlalti m-ar sugruma nelinistile. si apoi m-ai lasat singura. Mi-ai facut. nu e asaH. eu pe jet.

'u se va rupe nimic. ma c. 'u ma stapâneste rigiditatea unei morale mediocre. zece sau cincizeci de ani. 'u stiu. &rezi ca pe tine nu te banuiesc toti ca esti îndragostit si suferi în singuratateH . de glasul tau. '-are sa izbuteasca sa-si realizeze o viata corectaK de aceasta sunt sigur. Sunt stupid. El e singurul pe care îl primesc.. sa sfârsim ca oricare dintre ultima mie de perec. si pentru mine. Stii ca Eadu iubeste tot mai mult pe *ioricaH E ciudatK se apropie doi ani de când a cunoscut-o si a îndragit-o.eia nimic. 8rumul meu trebuie sa ma duca acolo unde vreau eu. Eadu niciodata n-a fost atât de statornic. toti înteleg ca sunt trista. la sfârsit. citeste. #ceasta se va sti dupa cinci. apoi logodna sau colajul.. 8ar Eadu e menit ratarii definitive. 8espartirea cea mare se va înfaptui în toamna.i universitareH Ma tortureaza pâna la obsesie gândul ca ne-am lasat înfrânti acum. 'e vom scrie. ci vointa mea. *reau sa te simt vecin. ca toti ceilaltiK si eu. cât mai mult. stiuK dar daca ma vor ucide si pe mine. pentru un rastimp. #cum. de mediocritate. ostenita. sau vei ramâne aici.concerte împreuna. . de apropierea ta. te saluta prietenul tau.e rog sa ma ajuti.ilod. ti le voi trimite prin Eadu.ea ta prietena. . 8aca îti trebuiesc carti.. un resort launtric sau o a-a. #s fi voit sa fug. 'u vreau sa întelegi gresit despartirea noastra. se strânge înfiorat palma prietenei. iar tu în vreo tara calda. când eu voi pleca în 'ord.ânjeam zi dupa zi.S.imbat mult. si nu stiu cum sa-ti scriu ca sa întelegi suferinta mea. tu cu prieteniile cele noi. . ispititoareK noptile sunt lungi. sunt atâtea lucruri care trebuiesc stiute. S-a sc. #m uitat iar ca nu vrei sa te împaci cu vec. se prelungesc vizitele pâna seara târziu. 8e aceea trebuie sa ne despartim. &ine stie ce banuiesc. sa ma aperi. sau o notiune. sa fug. 8e aceea te întreb daca tu stii ceva de la *iorica. . cine stie ce voi face. prieteni austeri.u nu poti sa-mi întelegi disperareaH Si eu. #m suferit. pentru un asemenea fapt sa ne despartimH Sunt atât de trista.inui. 2rietene. usoara. nepasatoare. &el care se opreste la carti e un sarman neputinciosK iar cel care trece pe lânga carti. 8e acum. Ma simt iarasi slaba si nici nu mai pot râde ca altadata.ie n-am sa-ti spun. E jignitor. 2. de trupul tau.. vorbiti de râu si neîntelesi în originala noastra puritate. îndur acum crize pe care nu le înteleg. si pentru tine.. apoi sarutul sfios. de oameni. nu se va înc. 8e ce. multe. 8eparte. Stiu cât sunt de stupida sa-ti marturisesc dorurile mele. Ma întrebi daca lucrez ceva. *om ramâne câteva luni singuriK eu cu cartile mele. 0ea tot mai rar.. îi lipseste ceva. #nii acestia i-am petrecut ca sa-mi adun stiinta. nu mai ma pot preface.u ai voit sa le împlinescK dar daca nu stiu cumH. foarte rar. Iarasi te rog1 de ce nu vrei sa ma ajutiH Ele au sa se limpezeasca. în acea mediocritate care ne înspaimânta pe amândoiH . te-am sarutat dupa o noapte petrecuta atât de nou si de eroic. apoi îmbratisarea patimasa. nu se va pierde. în mansarda. 8ar nu e asa ca te plictisesc marturisirile mele obscureH Eugându-te sa întelegi si sa nu te superi. Ma desteptam diminetile... #ltadata eram trista. 'u stiu cum sa-ti scriuK dar am început sa ma tem de soarta.. &artile sunt mari. 2rietenia mea trebuie sa ramâna pura. un sc.. Eu vreau sa îmi ramâi numai prietena. cu casnicia de mediocra si comoda fericire. Stiu un singur lucru. pe care tiY! împartasesc cu rugamintea de a-l întelege cuviincios1 ca am nevoie de tine. 'isPa. 8e ce n-am putut ramâne stapân pâna la capatH 2e tine nu te sufoca mediocritatea acelui sarutH Si noi. 'isPaH. si toti ma socoteau ne$9C $9+ astâmparata.

. prelung ca o agonie..sa ne despartimH. E o dovada de slabiciune scrisoarea aceasta. 'isPa. cu amintiri întunecând seninatatea rafturilor.i fericite. esti stupidK pentru o nevinovata si de mult trecuta sarutare .. îngâmfat cum esti. 'isPa. 'isPa. nimic de *iorica. Eu.. #m privit pe ferestruica doi plopi înzapeziti. 8e aceea lupt. 8ar eu am uitatK nu mai sunt tulburata nici de amintire. si durerea mea. Eu nu ma pot coborî înainte de un fapt pe care îl astept. întelege. nu e asaH.otarâri de ale mele. 8esi. cu sali luminate pâna în zori. singur aici. dar nu-l înteleg.i-am spus prea mult. si n-ai sa poti scrie nici una din cartile pe care le-ai fagaduit. E stupid sa ma plâng de consecintele unei .. . '-am putut citi nimic în acel ceas. Si apoi. si biruinta ma daruieste dupa ceasuri lungi. 2rietenii tai insinueaza ca ai fi îndragostit si ca. . am citit scrisoarea ta în cea mai frumoasa dimineata de iarna. cu pomi.. ci îti scriu ca dimineata.. #celasi prieten.. cerul si scrisoarea ta m-au c. *I 'isPa.. Se vorbesc multe prin oras asupra claustrarii tale. nu vrei sa te tradezi. sentimentala sau cerebrala..îti spun aceasta ca sa întelegi ca pustnicia ta e absurda si primejdioasa. 'ebun erai si mai înainte. tulburarea n-a trecut. pe strazile cu soare. 'u sterg nimic. si iar sa petrecem ca doi bum prieteni. în curtea cu zapada. 'isPa. eu trebuie sa sufar. nu sunt erou.inuit amar. ca unul care stie ca înapoia lui e moartea. disperat.S. cu petreceri. #i sa te surmenezi. 2.. *iata mea nu accepta compromisuri1 ori erou. daca ai cu adevarat vointa. 6ireste. Eu am voit..na la unul din . Se sopteste anume. oricâte ispite m-ar încerca. cât sarutul final staruie sa ma mustre. îti strânge mâna.otarârea mea. *eneam cu vestiK dar unui înmormântat de viu la ce i-ar mai folosiH. în cel mai alb oras. eu nu cred nici unul dintre zvonuri. singuratatea ta prelungita e atât de vorbitoare. 8aca ai sti cât m-ai ispitit sa cobor jos. când ai publicat acele pagini de scandal. 'u te suparaK eu nu fac decât sa reproduc fidela cele ce-mi ajung la urec. ai înnebunit asta-toamna. colegii de la cerc.rebuie sa ajung. #minteste-ti ca tineretea e o crizaK nu supravietuiesc decât câtiva nebuni. stapâniti de patimi sau de încordari eroice. cu perec. si când totul a ajuns iar amintire. un cuvânt scris de la tine iar ma tulbura. într-o iarna cu câmpuri.u cunosti .. mai ales de catre colegii din cerc. 'u-mi scrie. Dvonul pornit de la redactie pomeneste de o carte pe care o scrii si care va cuprinde o suta de foiletoane. 5ricât m-as însenina.ul" tau ca si cum toti cititorii ar fi fost obligati sa le proslaveasca..e. 8ar e un zvon pe care nu-l crede nimeni. &red ca vrei sa faci o farsa si sa lucrezi în ti. dar n-am surprins nimic deosebit. m-am c. sângele si du. dar am citit acel ciudat bilet de la usa si m-am întors. ori anulat. .inuit iarasi. pentru ca scriai întotdeauna la persoana I si pomeneai de tine ca de un supraom.. upta începe. 3ita tristetea scrisorii meleK sunt tot atât de puternic.. #cestea spun ei. si-mi fagaduiam sa te întâlnesc. etica. #cum. ca esti nebun. te rog. 2rimeste sa ne întâlnim iar. într-o curte alba. uita. te rog. cât timp sunt trist si tulburat.u. 2e Eadu l-am vazut de câteva ori..#m venit la tine. 'u. Eu nu te pot vedea atât timp. Ma înspaimânt. de mânia tragica pe care o simt deasupra-mi. pomeneai de "carnea. 3n alt zvon e de-a dreptul ofensator. *II . un alt cuvânt scris o învioreazaK si iar începe lupta. care ma socotisem aproape linistit. 8upa socoteala lor. care începe cu marturiiK dar ar fi mai mare slabiciunea daca nu ti-as trimite-o.

'isPa. #m atâtea amintiri pe care le vreau împrospatate. fraze si continutul notiunilor. întotdeauna când îti citesc scrisorile ma întristez. uita-l4. nuH #m si alte lucruri sa-ti împartasesc. sa te întreb. E atât de greu sa întelegi ca sufar de absenta spiritualitatii tale. nu mai sunt. cu fapte. când sunt tulburata de gândul ca nu vrei sa ma primesti.rieg sau fara &omentariul lui 8on guic. 'u pot face nimic mare. cu vorba vie. Sunt eu.. nici colegele vicioase si bâr-fitoare. si am nevoie de creierul si sufletul tau. Eu nu am sa ma realizez prin lecturi. cu e-presiile taleH 2oate mi-ai facut un mare rau. Stii ca sunt femeie. prieten eremit si rautacios. pentru ca ma silesti sa scriu asemenea scrisoare. #s avea atâtea sa-ti spun. 8e ce te-ai sc.. 6ireste. care te-ar putea interesaK asupra dragostei lui 0ibi. 'u stiu ce are sa se petreaca cu mine. Iti sunt prietena. eram nepasatoa-re si ma socoteam libera. &u cât o citesc mai mult.. Mi le-ai povestit. de un prieten pe care îl pierd. E umilitor.imbat. *reau prea mult ca sa pasesc singura. M-am sc. 'u e asa ca n-ai sa te superi daca am sa fiu si eu enigmaticaH 2rietena ta. si înca prea tânara. . fara imbold.imbat prin tot ce mi-ai comunicat tu. atât de ispititoareH #m ramas împreuna noaptea de #jun si nu mi-ai spus nimic. 8aca tu vrei sa ajungi erou. 'u mai pot suporta pe nimeni în afara de 0ibi. n-am sa ma supar. cu îndemnuri. cu buze foarte frumoase. Si le înteleg numai când nu sunt nelinistitaK ca acum. 3niversitatea nu mi-a dat nimic. 'u mai pot suporta colegii care îmi fac curte. 2e mine ma poti primi. 'onora. sa pot evolua singura. te porti ca cel din urma dintre prieteni. de care ma caiescH 8ar uita-l. '-am sa te mai vizitez. 'isPa. eu vreau sa ajung o femeie de elita. aceasta ti-am mai spus-o.i si buni. 8aca as sti sa scriu. $"G $"! *III IW 'u mi-ai spus nimic. care ai e-altat prietenia. acum. înainte de a te cunoaste. 3n prete-t stupid îti slujeste sa te îndepartezi dupa ce m-ai silit doi ani sa gândesc si sa simt ca o tovarasa de a ta. Sa nu crezi ca am sa ma neurastenizez de dorul tau. când eu scriu ca tine.ottel 'u-mi esti prieten..u. asupra unui tânar dragut. de gândurile si încurajarile tale.mediocrele tale romane.?@ asta iarnaK si cred ca nu se vor vinde. #stept primavara cu inima strânsa. In orice caz. #cum doi ani nici nu ti-as fi raspuns dupa cea dintâi scrisoare a ta.. te pot vesti ca aceasta e singura scrisoare pe care o primesti de la prietena ta.. de atunciH Sa fie acel sarman sarut. daca esti prost-crescut si te încapatânezi sa nu ma primesti. cu atât sunt mai tulburata. 'u pot face nimic fara sprijin. &artile le înteleg alaturi de tine. #m fost ca doi prieteni vec. 8ar mi-e atât de dor de ea. Si nu alung tristetile . asupra unui domn care ma cere de sotie. iarasi ti-as spune multe. învatându-ma sa patrund oamenii dupa preocupari. 'u stiu ce si cât sa înteleg din scrisoarea ta.. ti-as spune multeKRsi daca as vrea. #cum. niciodata. nu e asaH 8e ce nu-ti amintesti si de mineH &ar-?@ tile pe care te oferi a mi le împrumuta nu pretuiesc nimic.. Eu astept lamuriri precise. si tu ma zapacesti mai mult. E greu. &um le-as putea scrie. E prea târziu. cu rugaminti de îndragostita. cum ai suferit tu fara . #m nevoie de atmosfera pe care o respiri tu. care ti-e prieten etc. prietena.

$"$ $"% mâncare calda si copii. 8ar drumurile noastre trebuiesc despartite. 5risicât m-as trudi vei ramâne capricioasa si te vei pleca dupa fiecare înfrângere pâna la anulare. #stfel înteleg eu. . pentru ca mi-esti prietena -apuca de la început cea de a doua cale. Eezervele sufletului feminin se consuma repede si.otusi. 8ar nu-l vad cu putinta. 8rumul e greu. oricât ar fi de superioara. #i sa vrei sa-ti treci grijile si oboselile asupra unui sot. Mediocritatea biruieste întotdeauna asupra unei femei singure. 8esi eu cred altfel. daca nu ma razvratesc viciile si greselile în libertate. piere. pentru ca femeia se orienteaza greu singura. 3rmeaza pe cea a libertatiiK în curând. în lipsa unui alt suflet prieten. ritmul începutului si ritmul sfârsitului sunt atât de potrivnice în scrisorile mele. Stiu ca esti reconstituita prin mine si stiu ca sufletul feminin e pasiv.ist. 8ar tu trebuie sa vezi cum vad toti ceilalti casnicia1 o întovarasire arbitrara a doi oameni care nu se cunosc.ii celorlalti o vicioasa. te vei lasa aleasa.u ai doua cai de urmat1 cea dintâi. menirea femeilor. 2e tine te sfatuiesc sa încerci amândoua caile. anevoioasa si riscanta pâna la compromitere. 2oti ramâne pura. 8ar nu îti socotesc criza atât de primejdioasa ca sa renunt la . emotii mediocre de-a lungul unui sir de amanti sau de copii. Sunt numai un puritan si. 8e aceea . când e concretizarea permanenta si vie a unei fericiri etice. deprimata. te vei simti sfârsita.decât scriindu-ti. luminata de un sens spiritual. faptul acesta ar fi cea mai mare multumire a unei anumite parti din viata mea. nu ma vei uitaK dar.iar cu riscul de a parea în oc.otarârea mea si sa ma apropii.. . e calea libertatii perfecte. casnicia e inevitabilaK sufletul feminin oboseste repede. care culege resturile (a fost altul înaintea lui. Si e cel mai dezgustator când se înfaptuieste prin lasitatea unuia dintre soti. sa ajungi o femeie superioara. nu se mai împrospateaza. 2entru ca nu vei avea curajul sa pleci singura. asteptând sa fie fecundat de spiritul si valorile masculine. te vei lasa purtata de un tovaras care acum ti-e necunoscut. 8ar daca nu-ti mai sunt prieteniei altcevaH 'u am atunci datoria sa ma încordez si sa ajung iar prietenH îti marturisesc aceasta ca sa nu ma întelegi gresit. epuizata. ma întuneca si ma înspaimânta mediocritatea adulterului inevitabil. care sfârsesc prin a se suporta si c. multi ani. 2oate.u ai toate însusirile si toate pacatele femeii de elita. nuH. fecioara. 8ar am ajuns prea departe. 2entru ca nu vei avea puterea sa alegi tu sotul dintr-o mie de barbati. daca nu se ataseaza de o constiinta masculina cu care sa comunice. sa te mângâi. *ei aluneca firesc si iremediabil în mediocritate. poate. trebuie sa pasesti singur. Sa nu crezi ca sunt un mizantrop sau un anar. 'u ai deloc dreptate. 8atoria prietenului e sa împarta durerea celuilalt. a fericirii prin abrutizare spirituala. #m cel mai sincer dispret pentru amant. #ceasta e soarta. si sa nu vezi în claustrarea mea o calcare a prieteniei. îti marturisesc. îti accept formula. pe aceasta cale a libertatii perfecte. sarman functionar grabit sa adoarma dupa o singura si pripita îmbratisare... E adevarat. #m acelasi dispret pentru sot. Iar.desi ma doare sfatul acesta. c. .u nu vei avea puterea de a trai libera acesti ani..iar împrieteniK o fericire calduta de camin.emarile lui nu pot fi înabusite. spui tu. 8e aceea.. luând si daruind. si acum vrei si tu. . &asnicia e cel mai perfect fapt omenesc. 5 femeie. care-si cauta sotie ca sa poata avea apartament lu-os. 'u trebuie sa te simti jignita. 5ameni care nu tresar rostind1 acesta e copilul meu. eu am voit. si c. iar trupul se insinueaza. ..u esti perfecta lânga mine. multumiri resemnate.) si profita de ine-perienta se-uala a sotului. la . si nu stiu unde sa ma întorc.

ogodnica mea nu le areK dar are acele însusiri de care ti-am vorbit. nici un pic de bunatate. în plina criza. de acum. 2rietenia noastra.. ce s-a petrecut cu tineH.imbat si eu. mie mi-au scormonit visarile si mi-au însângerat sufletul. 'isPa nu te va putea atâta la munca. . 6ac totul ca sa-i plac ei. ci si pe ea. Si vreau sa te previn ca te asteapta un dezastru daca o vei lua de sotie. pentru ca tu erai singurul care stiai de dragostea mea si de ambitiile mele. 8e acum. &e vrei sa-ti spunH '-ai dovedit. o sotie bogata si inteligenta. nuH e îndur si eu..u trebuie sa te gândesti întotdeauna ca ceea ce citesti în paginile acestea au fost scrise de mineK ca daca pe tine te întristeaza. ca le va primi o prietena care nu te-a vazut din noaptea de #jun. ne vom vedea curând. la creatie. 3rasc si mai feroce. .întoarcere.imba gândul. Iar 'onora te bârfeste groaznic prin orasK raspândeste zvonul ca ai înnebunit.ie ti-am marturisit. deodata. Eu am venit sa-ti comunic un eveniment pe care nu l-a aflat nimeni pâna acum1 logodna mea.. pentru ca asa scria în bilet. Mi-am însemnat pe o fâsie de . îti doresc sa nu pieri în mediocritatea care te înspaimânta. un fapt nu ma supara numai pe mine. în vreme ce le scriai.. scrisoarea ta. de . #m plâns iarasi citindu-ti paginile rautacioase. de asemenea. si trebuie sa-ti vorbesc. si tristetea s-ar preface în bucurii." Sunt sigur ca ai auzit. crezi ca nu m-a învatat ceea ce trebuie sa facH. ca vrei sa pari original. Si ti-am marturisit. puterile mele de munca sunt înzecite.isH Eadu mi se plânge ca nici pe el nu-l mai primesti. în ultimul timp. 8e altfel. Si. #cum.i-am strigat de mai multe ori1 "2etre.oate acestea sunt triste. #sa e ca par stupidH 8aca mi-ai cunoaste logodnica. mai târziu. din cartile daruite asta-iarna. dar esti aproape nebun. ci si un pas înainte socialK trebuie sa cauti un nume si o avere. . #m sa fiu fericitK sotia mea ma va îndemna neodi. sunt 2etre.u vei gasi. W Iarta-ma ca ti-o spun de la început. _ . pentru ca amândoua s-au contopit într-una singura. ca nu mai raspunzi la scrisori. care te va ajuta multK nu numai colaboratoare. aspra si mincinoasa.. Mi-a înteles patima si s-a entuziasmat. WI 2rietenul meu. la curaj. vec. ale sufletului tragic pe care-l deslusesc în lume si în munti. covârsitoare1 fericirea noastra. patrund tot mai sus ca s-o vad multumita de mine. începusem sa ma bucur de primavara. asupra unor pasaje ciudate. &a sa-ti plac. sa nadajduiesc o întâlnire apropiata. am citit mult.. o prietena tulburata. ca n-am sa împlinesc o casnicie mediocra. Ieri am fost la tine.ârtie multime de întrebari. *oiam sa-ti fac o suma de surprize. pentru ca toti spun ca esti îndragostit de 'isPa. care ar fi voit sa fac eu acel fapt. Erai acasa. &e s-a întâmplat între voiH *a stiam prieteni. . sa ajung. am citit biletul de la usa si am ciocanit un sfert de ceas. 'u poti întelege cât rau mi-ai facut. fara ajutor.. nadajduiesc. pentru ca. Ma simteam atât de fericita. asa cum mi l-am sc. lupta dintre cele doua patimi a trecut. dar le ascult. #i uitat.nit sa urc treptele. Si apoi.e de doi ani.. nu ma vei mai întelege.. iar nu altul..u stii ca eu n-am sa primesc un sot. 2etre. dezorientata. 8e ce nu mi-ai desc. 8ar menirea mea e sa nu spun cuvântul. si apoi usa era înc. . ti-ai sc. pentru ca ele sunt mai puternice decât mineK sunt ale destinului.isa. de ce ma înspaimânti zadarnicH 8e ce îmi prevestesti un viitor în care tu însuti nu creziH . 2entru ca 'isPa nu e de aceeasi esenta spirituala ca logodnica mea.ristetea mea e întotdeauna mai disperataK pentru ca ma tortureaza gândul acesta1 un cuvânt.

si vacantele.. Simt ca.otarâri nebunesti...e admir si te invidiez ca ai un suflet atât de aspru sau atât de nesimtitor. Ea nu e numai o fata cu cele mai multe însusiriK ea e creata de mineK si ea mi-e draga. Ma gândesc tot timpul la tine.. 'u pot s-o gândesc. îti recitesc scrisorile. Ma simt atât de rusinat vorbind de eroism aici. 'u te înteleg...e urascK esti încapatânat ca o bestie. e frumoasa. sa-ti fiu aproape. toate încordarile de pâna acum mi-au pogorât un sens tragic al e-istentei.. 8ar eu nu pot crede în fericire. asa vreau eu. 'isPa. lamuriri finale. s-o întâlnesc si sa-i spun1 mi-esti draga4. te sângera. 'u se îndrageste decât o singura data. în orasul cu acoperisuri întinse. 'isPa e perfecta.. M-am . trupului care se razvrateste. 2ot scrie. Sunt mai trist. Si eu plâng ca o adolescenta si ma gândesc la . nici c. . care nu am putut tacea pâna la urma.imb.prietenie. asa ca sa înteleaga 'isPa. dupa ce doi ani m-ai ajutat sa ies din ea.. ma ispiteste gândul1 de ce sa nu ajungem tovarasiH în toamna plecK de ce sa nu plec cu 'isPa. de asemenea. pentru mine. nici . naruirea eroismului va fi deplina si definitiva. daca nebunia nu ma va stapâni înca putine zile. m-ai îndepartat. asa cum a visat eaH. nici s-o simt. e libera.. înecata în ceata.. de care ma dezlipesc pentru totdeauna. Scriu toate acestea cu amaraciunea celui ajuns la sfârsitul îndurarilor. . nu o vorba desarta de continut. g. Stiu. tragicul e efectiv.. atât de cald. în primavara. îmi amintesc cu 0ibi tovarasia noastra si marea. 'u stiu ce am sa fac.iar fara sa fim soti. cât m-a torturat si m-a ispitit.icindu-i sfârsitul... Simt ca nu mai ma pot împotrivi mult sufletului care se zbate. mai scriu aici câteva pagini.. 8ar si eu sângerK singura.ovarasia 'isPai ar fi. . sunt atâtea flori.. nu mi-ai scrie scrisori în care sa ma sfatuiesti la mediocritate. 8intr-un capriciu. *rei sa-ti spun mai multH $"9 $"" *rei sa sfârsesc scrisoarea aceasta cu tânguiri de îndragostitaH #r fi stupid si inutil. încât voiam sa cobor în strada. tovarasia 'isPai se contopeste în sufletul meu cu fericirea. m-am simtit atât de singur si parasit. WII în <urnal1 "&itind astazi ultima scrisoare a 'isPai am fost atât de disperat. Eu stiam ca 'isPa m-ar fi primit tovaras vietii ei. pe aceasta pagina care va fi citita de 'isPa. E atât de senin afara. #s plânge de ciuda ca par sentimentala si îndragostita... cu tristetea care ma copleseste. Mi-e teama de fericre. . $": Si cu toate acestea.. doi ani. singura fericire pe care as putea-o astepta.. de mângâiere. Eu. mai mult ca oricând. prietena ta. cu atâtea daruri neîntelese.. . 'isPa mi-e draga. trebuie sa renunt. fara prietenul meu. 2entru mine.u minti spunându-mi ca suferi în singuratateK daca ai suferi si tu. 2rietena mea.otarât sa-i trimit acest caiet intimK ca sa-mi înteleaga faptul si durerea..rebuie sa renunt pentru ca asa am voit eu. #m sa pronunt si sa gândesc1 vointa câteva minute si am sa ma sc.. 5r. c. larta-maK stiu ca vointa ta te scurma. ma înspaimânta. 'u pot crede în realitatea fericirii... dar mai înseninat.iar daca ti-as spune ca te iubesc. mi-e draga. si numai o data se întâmpla ca sufletul fetei sa-l stapânesti. Eecitind paginile ultime ale corespondentei noastre am înteles ca nimic nu te poate convinge de salbaticia ta. #cum. sa alerg. &um poti ramâne în mansardaH . dupa ce m-ai îndemnat.. ca 'isPa e singura femeie pe care as dori-o tovarasa. care trimit <urnalul ca prietena sa afle cât am îndragit-o. eu.oate e-perientele. Magia cuvântului îsi va face efectul.

3ltimii ani mi s-au deslusit în tâlcurile lor intime. ostenit si istovit. cu disperarile si înfrângerile deprimante. cu plânsul neputintei.na numai la mine. sobra. m-as consuma lucrând si as sfârsi prin a nu mai lucra nimic. de departe. #m fost puternic.emarileH #ceasta e o dovada a puterii1 sa nu ma las purtat de dragoste. 8aca eu as sti sa scriu." R 'isPa. &red ca am scris multe fraze obscure. pentru ca as vrea sa se gândeasca fara odi. *ointa mi-ar fi ramas aceeasi.o spaima copilareasca. poate. 'isPa m-ar cunoaste larva. Ea va regreta tot ceea ce crezuse mare. aproape. Evolutia mea ar fi fost iluzorie. inedit în mine. aspra. dupa cum tragica a fost prietenia noastra. când eroismul nu va fi numai o tinta. eu pictor. o ascult. pe un pictor sau pe un sportsman. întelegând ca vointa e atasata de o alta vointa. '-as rabda sa admire pe un tenor. *iata mea va fi întunecata. 8ar dragostea nu are nici o înrâurire asupra vietii de toate zilele. 'imic din seninatatea sigura. 8ar daca aceste nazuinte nu se vor realiza niciodataH 8eceptia cea mare va fi a 'isPai. mult. sa nu-mi ramâna nimic strain. mult. sobol munci tor si orb. în toate aceste atitudini. a carui ultima pagina am sfârsit-o acum. Mi-e somn si tremur de oboseala. îmi va fi iarasi buna prietena si aproape. pentru ca nu-i pot împlini c.. prilej de nimicire a prieteniei si admiratiei ei. #s vrea sa ma admire pe mine. In putini ani. totusi. #s fi nelinistit. sfarâmat. pe care am stiut-o cali. 8e ce sa ma tem de dragosteH 8e ce sa încerc s-o ucid. îsi trimit <urnalul meu intim. aspra. #s fi ramas tot timpul lânga ea. 8ar de ce trebuie . împotriva vointei mele. amara. înfrâna. cu valorile si nazuintele mele.. calma. &um sa-ti spun bucuriile si lacrimile care mau covârsit citindu-ti <urnalulH #m învatat aproape pe dinafara paginile din Italia. 8e abia mai am puterea sa scriu. Eu ma simt dus de meniri. '-as fi împlinit nici una din operele fagaduite mie si 'isPai. întâlnirea cu 'isPa. #s vrea sa fiu eu tenor. ani. 'ici nu mai recitesc. pentru ca ma aflu sus. M-ar c. în mine. Menirile ma poarta prin vointa mea.iar daca as putea crea lânga 'isPa. puternic. 'u am lasat pe nimeni deasupra-mi. ti-as marturisi acum multe. 'isPa ma admira.i. care atunci îmi scapau. nostalgica. totusi. prefacuta.. Mi se întuneca mintea. modela. sa n-o dispretuiesc. #cum. a fost tragica. am fost asa cum voiai tu sa fiu. . iarta-mi tot ce ti-am scris. as fi voit s-o am necontenit lânga mine.inui 'isPa. *reau ca singura lumina straina îngaduita în suflet sa fie 'isPa. Ea va ramâne în sufletK nu ma înspaimânt s-o port. Ma voi coborî iara si în lume. cu fata descompusa de veg. pentru ca asa vreau eu. de acum. WIII 2rietene. Ma simt naruit. 'isPa. tovarasia 'isPai mi-ar fi în acelasi timp un nesfârsit c. 8esi n-am înca dovada biruintei definitive. nu m-as mai fi reînnoit. poate sufletu-mi va oglindi alte lumini. Eu nu pot crede în fericire. în mine. Si apoi. Iarta-ma. nici reculege. fara sa se depaseasca.oate acestea nu m-au împiedicat sa-mi fie draga 'isPa. cu slabiciunile sufletului. Mai târziu. c. distanta pe care o admira ea. Iar 'isPa nu mi-e prietena si creatura decât prin viata mea launtrica. sensul vietii acesta e. nimic nemarturisit.. $"7 Si apoi. crede-maK am fost foarte puternic. în iubireK iubire din pricina si. M-as arata cu pacatele carnii. lipsit de e-periente cerebrale.in si. eu sportsman. la începutul unei crize. sa n-o urasc. Singurul tau prieten. 'u ma voi feri de ea. '-as mai fi putut munci. m-as simti umilit.

&ele ce ai îndurat te-au calit îndeajuns. te c. nici curtenitorul priceput.. pentru ca te stiu un barbat. si din pricina mea. esti un 8umnezeu care m-ai facut si mi-ai dat suflet. citindu-l si recitindu-l. pentru c. *om astepta vara. mare si creator al luminilor mele. &riza ti-a trecut. 8e ce sa nu ramânem tovarasi. 8e ce nu ma ieiH #cum.u ti-ai trecut probele vointei. nu e nou si nu e. tu puternic. . realH #m putea pleca mâine.ot ce e luminos în mine ti se datoreste. eu care aveam nevoie de tine. asadar. 8ar eu ma simt legata de tine mai adânc.u vezi soarele în dimineata aceastaH 2e tine te nelinisteste primavara. nu e asaH 2entru ca. 8e ce sa ne despartimH . întotdeauna.. . asa cum ai voit tu.. sa ma daruiesc tie. fericiti. dar sunt si altceva. . altadata. &e sa-ti mai scriuH Sunt si eu obosita si fericita. ci pentru ca te simt puternic.eama.. care sa ne înlocuiasca. 'u te teme ca vei fi larva informa si oarba.e-as vrea stapân. ai sa-mi multumesti. sa transcriu anumite pagini. mai definitiv. m-ai creat. Stiu ca tu vei izbuti. '-am vrut sa cred de la începutK suna atât de ciudat "Mi-esti draga.u îmi marturisesti ca eu îti sunt fericirea concreta si autentica. Esti ceea ce eu nu voiam sa cred ca e-ista. 'isPa4. # mea. dar fara martori si fara oficiu.u m-ai creat. 8ar nu mai e nevoie. spune-mi de ce sunt trista acum atât de aproape de bucuriile pe care înainte ma temeam c. 'u mai ai nici un . 'u trebuie sa ne despartim. 'u vom gasi. te voi mângâia. #propierea noastra de trupuri si suflete .nu va dauna operei. mult. . asa cum e sufletul meu acum. <urnalul e al nostru.emarile sufletului tau. si sufeream.u stii. si nu sunt umilita. 'u m-ai învatat tu aceastaH 'u mi-ai sadit tu pretuirea feminitatiiH. &um sa-ti spunH Mi-e teama sa scriu aici1 mi-esti drag4 2entru ca stiu ca e mai mult decât aceasta.. fara sa lase urme. #tunci când vei fi obosit. în fiecare primavaraK dar dragostea trece. $"C $"+ îti înapoiez <urnalul. tu nu poti spune decât da. &u atât mai rau de cei ce ramân în urma noastraK ne vor bârfi aflând ca am plecat fara sa fim soti.. se uita. 2oate sunt. 'u ne mai putem desparti. de ce sa suferi si sa-ti risipesti puterileH Eroicul tau. M-as târî la picioarele tale. *oi sti sa uit atunci când opera va straluci perfecta. atât de izolat. simt ca nu pot vietui decât alaturi de tine. acum. #s fi dorit. te sfâsieH &ând vrei sa ne întâlnimH îmi voi lua si eu licenta în vara. când stiu ca tu suferi mai mult. Sunt bogata si sunt libera. toata viataH 'u ne vom mai întâlni alta data. Eu ma simt a ta. 'u duce renuntarea pâna la nebunie.. 'oi vom fi soti. 8e ce sa te c. #s plânge mult." 3ltimele tale fapte ma silisera sa te privesc ca pe un om care nu poate sa fie îndragostit. . va fi de acum înainte rodnic. care ma fascineaza si ma stapâneste. asa cum vrei si cele ce vrei tu..numaidecât sa scriu frumosH &ele ce vreau sa-ti spun.. . 2rietene.e vedeam atât de sus. si vom pleca. nu ma înspaimânta slabiciunile omenescului. eu aproape de tine. Mai târziu. asta-noapte. le pot spune sincer si fericit.. . pentru ca alaturi de tine gândesc si simt. nici unul. deprimat. nu ma sfiesc sa te cer. slab.inui. Eu ti-as spune multe daca nu as fi atât de tulburata si atât de grabita. mai ales.. Mi-e teama sa nu crezi ca sunt îndragostita. si care nu ma puteam înalta. sa le înfrângi. ma simt înca trista. care am fost atât de slaba. nu ar fi putut fi altfel. orice fata se îndragosteste. si aceasta nu pentru ca sunt îndragostita de tine. *iata ta îsi va pierde sensul fara mine. 2entru mine. nici logodnicul suav.iar sa le visezH 2rimavara. 2e mine. 'u e frumos asaH 'u e original.u îmi spui ca îti sunt draga. 8ragostea fetelor e ciudata si nestatornica.. . 'u esti pentru mine sotul ideal.

Mai ai mult de lucruH . &âte nu vom împlini. .neasca. R $$ aprilie. lacramând fara sa înteleg pricina.. am muncit ca un nebun.imbat.e-am c. îmi esti drag si îmi esti stapân. încercând sa patrunda dincolo. împreuna cu logodnicul tau. de cearcanele oc. disperat si neobosit. 8ar tu trebuie sa vii. R 8e la + pâna la $G aprilie.#i sa te surmenezi. sa îmi vorbesti.. #cestea ti le scriu acum. îmi spune ca 'isPa si-a amânat e-amenele pentru toamna.. de multimea caietelor scrise. felicitari si salutari. ucreaza la #cademie pentru licenta. 2rietena.II # II-# A2#E. cu geanta plina de caiete si carti. . care e 'isPa ta.otarârea ta. te vreau.i-am spus atâtea. în gradina.. #m fost destul tristi.. #cest fiu e inginer si e îndragostit de 'isPa. si am sa-ti zâmbesc.. Seara i-am scris1 "2rietenul tau îti ureaza etc.u stii cum îmi ard flacarile plecariiH Sa colindam.'u se surmeneaza decât cei care vor sa se odi. pe ape. seara. .ândeste-te ca tot ce ti-am scris nu se mai poate uita.ilor. de tremurul mâinilor. ogodnicul ei e fericit ca 'isPa s-a sc. 2rietenul meu ma privea atent.u ai sa scrii amintiriK eu am sa te ascult.. '-ai dorit tu.. . prietene. Eu am zâmbit si i-am spus1 . E suparat ca nu i-ai împartasit direct . împreunaH . Sunt palid. o vizita. C aprilie. $:! #scultam atent si luminat destainuirile *ioncâi. Ma simt rusinata.eama fericirea.. înca o data.e voi ajuta întotdeauna. florile de liliac s-au trecut. #stazi m-am plimbat mult pe strazi.'isPa a avut norocK va fi o casatorie fericitaK amândoi sunt tineri.. . nu mai stiu nimic..ertium non. si eu am suferit destul din pricina nebuniei tale. &artile s-au adunat atât de multe în rafturi.u nu mai ma poti lasa singura. în primavaraH 'ostalgia plecarilor se va preface în fapt. întunecati. sfârsita. slabit si mâna îmi tremura. sa colindam.. #s vrea s-o mai vad pe 'isPa. 'ebunia ta trebuie sa se sfârseasca aici.e cer. S6ZESI.S. noaptea..motiv sa te împotrivesti vietii noastre. printre munti. #s vrea sa-mi vad prietenii. S-a înspaimântat de slabiciunea mea. 8e la 0ibi. glumeste si pleaca târziu de la ceaiuri dansante. Stii ca eu ies atât de rar". . stie ca 'isPa nu mai e trista. încât am început a le rândui pe podele. 5c.ii îmi lacrameaza de lecturi. 'u stiu. frumosi si bogati.E# # III-#B #zi. 'u m-ai învatat tu sami ajut tovarasul pe care îl voi alegeH .. sa plecam. din adolescenta. 8ar nu va fi decât fericirea. 'adajduiesc ca îmi vei face. cu obraz proaspat. .3 2#E. 2e amândoi ne c..inuit destul.e-am ales pe tine. . ci ziua întreaga ramâne alaturi de logodnicul ei. 'u mai stiu nimic. ca nu mai munceste. s-a sarbatorit logodna 'isPai cu fiul cel mare al familiei care o tinuse prizoniera în vacanta de iarna. cu mineH . &um ai putea spune nu. rataciri pe tarmuri. ci râde. nu stiu ce sa-si scriu. . Eu astept de la tine fericirea sau moartea.. *izita *ioricai. &ând ne vom vedeaH #m sa fiu atât de. zâmbii eu.. 8ar ei au obosit sa vina si sa nu fie primiti. Iar sunt trista. 2. .. *estea am aflat-o de la Eadu.

. ca nu o iubesteH R Sc. asa e firesc. sa rataceasca. cum ai îndurat melancolia adolescentei definitiv depasite...ei o epoca.. &e mult l-ar iubi. .. &ine ar putea sa ma biruie..... *iorica. te razvratesti zadarnic.. &um n-a înteles. .. cu nume.u stii ca eu am sa plâng în ziua licenteiH.'ici eu nu stiu. upta împotriva mediocritatii biruieste numai în doua împrejurari1 sau iesind din ea printr-o nebunie a sufletului. . nu e asaH. atât de repede.'u ma razvratesc. E torturat de un gând absurd1 sa se calugareasca. 8e ajuns.. Eu l-am îndemnat sa plece singur. Sfârseste 3niversitatea si nici un prieten bun....imbarea lui Eadu ma înspaimânta. Si nici nu-l cunoaste.aidaroff se pregateste pentru barou.. daca ar avea un sprijin.Stiu. ucigatoare. .nica.aidaroff e îndragostit de o necunoscuta. în oras. acumH 8e ce s-au despartit Mariuca si . iar eu scriu în caietul acesta cele ce mi-a marturisit ea si cele ce i-am raspuns. cu lumea.. . Si se înspaimânta de viata pe care o va duce de acum. 8upa licenta. . 6ireste.. cu rosturi politice...rebuie sa traiasca.. care rascoleste acum #cademia.. 8ar euH. atât de pacatos. 8ar nu e tristH . poti pleca. .otul se uita. Mariuca asteapta o casnicie pripita. îmi sfârsesc tineretea stupid.3ndeH .. .. proaspat. #i sa începi o viata noua. cu oameni noi.. aici. Si anii au trecut.. 'u stiu si nu cred. în cel mai bun caz. . *a ajunge profesoara într-un oras de provincie. cu pieptul larg si umeri tari.eierile sunt totdeauna triste.. &âti dintre noi mai pastreaza tristetea disperata a celei dintâi idile. Sunt atât de fericit sa ma simt tânar. Ea... înca. Eu înteleg ca astfel trebuie sa fie. #cum fiecare apuca pe alt drum. atâtia ani.. 8atoria ta nu e sa te lasi coplesita. în toamna plec. &e frumos ar fi sa îndrageasca un coleg si sa ajunga amândoi profesori. a încercat ultimul mijloc.2âna în toamna....*iorica... &âte n-a nadajduit în acesti doi ani. stinse. . #ndrei aproape a zapacit-o. 8e 0ibi am auzit vesti triste. 2entru ca nu stiu daca voi mai putea citi. înca.. 'u plec. toate acestea trebuie sa se întâmple. cu locuri noi.... Si 0ibi îl iubeste. . însa. în criza. îl iubeste.. 8ar e asa de trist. ai dorit anumite întâmplari care nu se vor împlini.rece. ti se par stupide. si înc. 8ragostea lor a durat doi ani... va pleca acolo unde o va trimite Ministerul.. fara sa fi cunoscut o primejdie.. 2oti trai în cea mai plata mediocritate fara a ajunge mediocru. si nu cunoaste ceea ce ceilalti toti cunosc. ... cu destinul.*iorica. poti cunoaste tot. a unui profesor de liceu..e-ai înlantuit acum de anumiti tovarasi. ... si toti cunosc prudenta lui #ndrei. Mi-au ajuns zvonuri ca 0ibi a facut nebunii ca sa-l retina. o durere mare sau o bucurie mare. 8e abia va gasi timp sa mai citeasca o revista.oti îi cunosc dragostea... E greu. sa uite îndemnul la claustrarea oficiala. înainte de a aduna rezerve pentru cinci ani.. .aidaroffH Mariuca se plimba prin parcuri cu un student de la 2olite.. îndârjit în lupta cu mine. poti ajunge oriunde. Si cât ar lucra.. înteleg ca toate visurile mele au fost visuri.. în adolescentaH înc.'u. 2oate nadajduieste o sotie cu zestre... o carte la o luna. acolo unde ma duc. sau transfigurând-o. *iorica a plecat tot atât de trista. 8ar e.u esti baiat.. 8ar mai sunt câteva luni. *iorica mi-a marturisit si tristetile ei. sa gasesti sensuri tuturor faptelor care acum... stupid de repede. 2entru mine.. ci sa dai valori mediocritatii. acolo e sfârsitul. . are sa sfârseasca si ea ca oricare studenta de la itereK sotie. înduri acum melancolia sfârsitului universitar..

. mai patimasa.. 0ratele i le-am înlantuit de bratul meu.si am plecat. &opcile de pe umeri se desc.. Mi-a marturisit ca e îndragostita de un tânar actor. sa mai mediteze. mai puternic decât respectul pentru dragostea 'onoreiH I-am soptit. sus. E prea vec.ii mei. . .. ci tortura. 8e unde îmi g.#cum ai sa vrei mai mult. scrisoarea fara raspuns si nepasarea cu care lasam sa treaca lunile fara so vad.. în toamna plec. 'u linisteste.rupul i l-am frânt. iar sufletul vast.ii si i-am stapânit coapsele.isera singure... 5 g. nu se poate4..&u atât mai rau pentru logodnicul tau. îmi placi si mie. pentru cea din urma oara.. 3itase obraznicia mea. si.#i început sa vorbesti ciudat. &alugaria tânarului nu e o alinare. dar ma înspaimânta urmarile. nu însenineaza. . Eu îi simteam trupul încordat.. vast.. îi astept la mine.. #cum sunt logodita. Sa mai astepte. .. . de primavara. de simturi. ..'onora.. voiam sa te sarut comod. #m ales cealalta cale. # început sa râda. mansardaH.. cu o dedicatie stupida si dragalasa. Iar linistea nu si-o va gasi. bruni si speriati.# început sa fie cald în mansarda ta.. I-am zarit sânii.'onora. . Eu l-am sfatuit sa-si treaca ultimele doua clase de liceu.. Misticismul lui Eadu. e inutil sa te prefaci pudica. casa se darâma.&a un prieten..îi înteleg gândul. desfatând-o si apoi luând-o ca un fur.. #m cerut-o. Stiam ca o puteam stapâni prefacându-ma inocent. în mansarda. 'onora a fost astazi mai frumoasa.#i sa fii cuminteH .. X .'onora. de ineditul faptului pe care-l întelegea din oc. . #scetismul oficial si poruncit e plin de ispite.... R #zi.iceam tulburata.. I-am strivit buzele si i-am frânt mijlocul. tremurând..#cum nu se mai poate.. #cum doi ani o îndragisesi. parasite acum cinci ani. asa-ma4 0ratele mele erau prea tari.'u se poate4. . $:$ $:% &e-am simtit eu atunci. pe bulevard. Sunt logodita.ai la mine4. I-a sarutat fotografia pe strada.'onora. fara disciplina. #scet si singuratic poate ramâne si în mijlocul celorlalti. atât de întunecat. mi-a luat bratul .. *a pacatui în manastire si mai mult.. . 'u ai amintiri în odaita meaH. de purtarea mea. mai puternic decât vointa mea. aproape de înserat. 'u vrei sa vezi.. . sincer si direct.e. si-apoi sa se . fara aparare.. altadata ma lasai sa-ti sarut sânii. .'u te mai recunosc. #minteste-ti. Mi-a aratat fotografia lui.'u se poate.. mai calda. 'u si-a putut sfârsi fraza cu împotriviri.Scoate-ti bereta. . cu care se va casatori. am întâlnit pe 'onora. Eu nu pot sa ma duc la Ea. R "X Mi-a zâmbit. 6aptul s-a petrecut înainte ca 'onora sa .'u.icea 'onora gândurileH Ma enervau împotrivirile ei de fecioara perversa. R Si tot n-am vazut-o pe 'isPa. #m despicat genunc. scoate-ti tot ce vrei. dupa ce plec eu... . .otarasca. .

din acel oras departat si imens. eu nu am nevoie nici de plecare. încât cuprinde într-însul dureri. 'u o e-altare provizorie si trucata.rebuia sa ramâi aici. înainte ca eu sa sovai. înfrângeri. nu a adevaratului suflet. umea vasta. #m toate motivele sa fiu trist. . din sensul pe care îl dau eu lumii. . nici de fuga. nici logodna 'isPai. pentru ca sufletul e transfigurat. o reorganizare a mijloacelor de lupta.e-a mântuit mediocru si umilitor. 8e altfel. . ci o meditatie. acest cuvânt e-ista. 2lecarea mea nu va fi fuga. toti sunt tristi de vara si de despartiri. Simt vara în mine si în arbori. *iata si vointa mea îmi sunt ajutor neînvins. doruri. 2entru mine esti înca un învins. 'e-am desfatat trupurile. #poi. &u o singura deosebire1 eu voi pleca dupa ce voi învinge.inuri. slabiciunea.u nu poti întelege pretuirea biruintei. 8e ce s-o urasti si de ce sa fugiH . nu fuga. E umilitorK va fi o uitare organica. #mândoua sunt tragice. ci ai fugit din lupta. din ultimele e-periente. 8e ce sa fiu tristH Eu stiu ca toate acestea trebuie sa se întâmple. cu atâtea amintiri. în orasul cu ispite. 'u ma întristeaza.ipuite. #colo. Eu ma simt de acum definitiv deasupra celorlalti. ci faptul celui care vrea sa-si vindece ranile în singuratate. audai logodnica pe care acum o socotesti obstacol în viata ta de cuceriri sociale.. nici plecarea mea pentru atâtia ani. 6uga ta nu e o dovada de vointa. si iar doream trupul fetei cu mireasma florii de liliac. ci un fapt las. efectiv.u nu ai biruit. logodnica celuilalt plângea. #cestea au trecut. 'u mi-au placut cuvintele de osânda împotriva logodnicei. de ce ai facut astaH. o data cu cele din urma reminis$:9 $:" cente ale adolescentei. sa rupi logodna. într-o zi de reculegere. &laustrarea mea nu a fost o fuga. #m recitit cele ce mi-ai marturisit la începutul primaverii. îmi scrii ca nebunia te-a mântuit. 'u stiu daca îmi întelegi seninatatea. între carti.judece. si te-ai logodit. nici darâmarea casei în care am copilarit.. R 8in scrisoarea catre 2etre. Ea nu e vinovata. fara sa se sfarme si fara sa se tânguie. înapoi nu ma mai pot întoarce. #i fost atât de slab. 'u e-ista decât doua vointe1 cea cosmica si cea eroica. ". mare. si sunt totusi e-altat. #cum. încrederea în pasii mei de-a lungul tarilor si anilor. #ceasta era barbatesc.. ai s-o uiti. ai înteles greseala si ai fugit. E-altarea izvoraste din îndurarile mele. 'u ma întristeaza nimic1 nici risipirea cercului.inuie mustrariK ai fagaduit. în patul meu.. însetat si ma îndemni sa fac si eu tot asa. a sufletului nascut din trup.8e ce ai facut asta. nesfârsitaK sufletul meu e vastK nazuintele sunt nesfârsite si împlinirile vor trebui sa fie nesfârsite. #i facut acel pas pentru care trebuie sa te c. Seva fierbinte îmi aduna puteri neînc. prefacându-te îndragostit de alta sau prefacându-ti vicii care s-o înspaimânte. 2riveam pe ferestruica. 2entru mine. pentru ca sufletul meu e atât de vast.. a mansardei cu amintirile adolescentei. daca ma vor surprinde împrejurari asemanatoare. Si simteam tulburarea nestinsa. umea trebuie sa se plece si sa-si primeasca ursita fara sa murmure. sensul eroic pe care l-am deslusit dupa trei ani de încercari si atâtea luni de c. încât ai urât faptura care ti-a dovedit. bucurii. înjurai meu. pentru ca nu stii cine mi-a fost dusman. cu e-amenele trecute. nostalgii. Si-mi scrii ca te simti puternic. . #i fugit dupa ce îti dadusesi cuvântul de cinste ca vei ramâne prins.

'u am stiut ce sa-i raspund. Eu pot sa gândesc acestea. despre care aflu putine vesti. dar e senin.. Simt ca sunt mai amar. *oi pleca. adica eu însumi.arul asupra-ti si sa te mântuie de nelinisti. cu atât voi fi mai fericit. mental. m-am târât la picioarele ei. Sufletul mi-a fost strabatut de acelasi orgasm al poftelor vaste. M-a întrebat de tine. întelegând ca nimic nu se mai poate întoarce. #m întârziat mult de vorba. înca." R #stazi.. de sinucidere. ci numai credinta.. 'u ne-am vazut si nu ne-am scris atâta timp. fara oa nimeni sa stie sa înteleaga. netulburat de ispita dragostei. de ce sa ma tulbur. Ma gândesc la rastimpuri la ea.na..ile tinuturi. pe 2aul.it. pe #ndrei. la aceeasi gazda de acum doi ani. #cesta îmi aprinde în vine jarul fara care nu pot vietui. ocuiesc aceeasi odaita.eltuit tot ce aveam.ii membri ai cercului. Ma rugam lui 8umnezeu zi si noapte. am vizitat în sanatoriul universitar pe studentul tuberculos cu care am discutat acum doua veri. . 2rietenul meu. Si n-am putut uita decât acum.eiata atât de amar. &auta linistea. m-a întrebat daca ti-ai gasit credinta sau starui în prezumtiosul tau eroism. Sufletul meu e tot atât de cald si pastreaza tot atât de neatinsa pretuirea 'isPai. Ma voi întoarce sarac. aud soarele în fiecare dimineata si îl tângui în fiecare seara. oareH 'u-ti sunt.#ceasta o spun eu.raiul meu e simplu si aspru. pe mine. E singurul lucru care pretuieste în viata. ce mai planuiestiH Mi-au ajuns zvonuri despre o munca înspaimântatoare. 'u . dupa rataciri în care mi-am c. tot mai sus. în fiecare ceas. de ce sa plângH 'u mai am doruri. #m plâns.i. cel mai bun prietenH Eu am început sa ma vindec de dragostea înc. &i fericit. care am pasit mult mai sus.ot mai departe. am fost calcat în picioare... #m fost înfrânt. începuta în toamna si sfârsita de abia acum. mai trist si simt ca voi ramâne vesnic asa.ot ce staruia adolescent în oc. Eu. 'u-ti pot scrie aici si nu pot spune nimanui cât am suferit. Soarele e-istaK atât timp cât îl simt aproape de ce sa ma întristez. El mi-a spus ca se afla pe urmele unei descoperiri ce întrece tot ce s-a împlinit pâna acum în lume. pe frunte. Studiaza matematica fara sa stie medicii. . care am îndurat magia cuvântului Ttrebuie_. #cum.ii oameni. 'u plec si nu ratacesc ca sa uit. Eatacesc pe câmpuri. lânga logodnicul ei.. dupa un an.. .ândurile mele sunt acum greu de pogorât în scris.u ce mai lucrezi. la sc. Eram aproape de nebunie. Sunt mai adâncit. 8ar nu mai scriu povestiri într-un caiet cu pagini albe. ". pentru ca dorul se preface în realizare.. linistit. 'imic nu trebuie sa ma tina de vec. $! august.. 'u fericit în sensul comun. în fiecare dimineata si în fiecare amurg. E foarte rau bolnav.. #stept roadele. Mi-e teama de prietenul nostru. am privit soarele pogorând înapoia câmpurilor dobrogene. Esti fericit ca poti lucra în ti. sarat. Si în satul rasfirat pe coasta nu mai întâlnesc pe 'isPa. vei îndura umiliri si înfrângeri inutile.Sfârsesc aceasta scrisoare prea lunga amintindu-ti de fapta ta lasa. '-am fost un singur ceas trist. bicisnica si mediocra. 'u stiu nimic de la tine. ." R 2rietenul meu îmi scrie.ii în mare. &u cât mai mult se vor aduna amintirile. asculta-ma1 nu iubi. 'isPa îsi petrece vacantele la munte. la vec. pe buze a pierit. pentru ca eu le voiesc îndeplinite. *ei suferi mult.recând prin ausanne. pe 0ibi. pazeste-ti-o. am vrut sa uit. de vec.. Studiul nu m-a alinat. I-am spus ca ma rog lui 8umnezeu ca sa-si pogoare . . 8e ce ne-am uitat noi. îmi odi.. întâlnesc alti oameni si le zâmbesc. . 'u voi uita nimic. sorb vazdu. ma înalt iar. eu privesc soarele. m-am rugat de ea. crestin si dornic de munca. 'u ai dreptul sa ma îndemni spre pilda. istovit.nesc oc. altii.

'isPa. rece. amintirile ma îndârjesc pâna la turgescenta. # sovait. #m început sa-i vorbesc. #l meu e.. si atâtea topuri de . serile. # fost senin. cu buzele mai palide. pe tarm ma desfata. Ea era tot mai trista. al unei livezi înflorite. #flând ca plec. cerurile cu ispite. 'u mai ma simt singur. . încât si-a scos inelul de logodnica si l-a ascuns. 'u ma mai pot simti singur1 pentru ca sufletul limpezit în singuratate a ramas acum singurul meu suflet.ândul de a ma crea. în gara. ma întristam la fiecare amintire. &alm si retinut.ândul acesta ma înfrigureaza de desfatari. întunericurile cu primejdii nu-mi îngaduiesc timp sa ma întristez. #ltadata. #cum. Era atât de tulburata de întâlnire. si vietuind cu el nu ma mai tulbura dorurile si nelinistile celuilalt suflet. Si ma vor întari oglinda slabiciunilor si tulburarilor care au fost înfrânte pentru ca trebuiau depasite. florile cu tulpini scamoase le-am îndragit. i-am luat bratul. fara entuziasm. fara strigate. de aflat.ile. &aietul se va sfârsi firesc. aici.eama. cel mai bun prieten.sunt trist ca toate acestea au trecut. I-am spus câte fapte noi ne asteapta pe drumurile noastre. cu ovalul fetei mai trist. ratacirile pe câmpuri. Eu am ramasK cum de-as putea fi trist pentru ca am înfrânt moartea. &eea ce era altadata obscur si tainuit în suflet. acum stapâneste. câmpurile în toamna. sunt insule care ma asteapta. asa cum îmi va fi drumul. &ele ce vad înaintea mea. .ârtie alba. drumurile care ma îmbie.. cu bucle negre deasupra fruntii palide. am întâlnit-o cu aceiasi oc. îl împlinesc. Eu eram . zvârcolit de c. #m ajuns. 'u ne-am întrebat.. de cuvintele pe care i le spusesem. în dimineata întâlnirii noastre.otarât s-o ajut pe 'isPa. . R . si trist. #m vorbit despre e-amene. #stfel vreau eu. fara tânguiri.eia cât de curând. si am dreptul sa aleg. culegând desfatari. la gândul unei despartiri. privind. Sunt atâtea de cucerit. $:: $:7 #cest caiet. sa râd. . se va înc. de privirile mele arzatoare si stapânite. si cerul înalt. îl voi rasfoi. de gustat. poate.imbata. Sfârsesc e-amenele. si am pornit pe cararea ce înconjoara lacul. am îndurat ani. alaturi de mine. R 5ctombrie. Sovai sa-mi încredintez gândurile de acum unor pagini vecine cu paginile scrise în alta vreme. Munca. voios. Mi-a zâmbit. raspântiile cu vânturi. câteva clipe. cu sufletul împrospatat de toamna.emarile tarilor care îmi sunt streine.oate fagaduielile le împlinesc. care ma atâta. si am ramas. 'isPa4. pe fereastra vagonului. creierul si sufletul meu o capodopera.oamna e senina si calda. Eu o priveam1 era sc.. frumoasa.. sa glumesc. #m zâmbit si eu. mi-a cerut sa mergem împreuna la manastirea unde ne-am cunoscut. sunt carti care ma doresc. Soarele. început într-o zi de vara c.0una dimineata.oate diminetile au fost frumoase. al unei seri de toamna. 2oate ziua aceea va fi ultima zi a prieteniei noastre. un drum de culmiK dar si drumul ei merita sa fie batut sincer. #m întâlnit pe 'isPa.Merg. veg. desi drumul la manastire nu va fi sfârsitul prieteniei. si câmpurile aspre. . . sa-i amintesc si s-o conving ca i-am ramas. ispititoare. si îmi zâmbea numai. Sunt pamânturi care ma c. înlantuit de lume.. înca. si ele au trecut. apoi mi-a scuturat mâna. lumina.i viorii. Eu sunt. îmi pregatesc plecarea.inuita. de a ma lumina pe mine fara a face din viata. câteodata. .

Si cu cât se tulbura padurea. zâmbind. . 8ar sufletul era de acum senin... 5 priveam. ma înspaimânta.... 'isPa tremura tot mai dureros. 'isPa4 'u s-a mai împotrivit. dar eu traiesc din viata. Mergem spre gara. vreau sa revad si manastirea si biserica...ii se adânceau sub lacrimi. cu atât sufletul se însenina..Stii care va fi darul meuH 3n caiet alb. vasta si ispititoare.&e ne pasa nouaH 'u mi-e teama de ploaie.Se apropie furtuna.. nuH &um i-as fi putut spune ca nu voi uita. #m lasat-o sa plânga. stiu. 'isPa.. nu pot fi fericitaH. #m mângâiat-o pe par. acrama... .. se risipea si se aduna în vârtejuri de frunze.. . pe prima pagina.. &erul se . .ii unei icoane. niciodataH ..în câteva zile. Si se apropie ploaie. #tunci era primavara....'isPa.#mintirile se împrospatau. Si e toamna. în anii prieteniei noastre.#i sa uiti 'isPa.. înfrânta de mediu. în oras de provincie. dureroase.'u. îmi ascultam sufletul razvratit.. nu. dar nu vreau sa le împrospatez.E stupid. . . ma pasioneaza agonia mea si a fapturilor mele.. . 'u stii ca atât cât e-isti tu. nunta mea e la sfârsitul lunii. se întuneca....ii se înfigeau în zari..&ând pleciH . acum când se vesteste ploaie.. ..... Eu vreau sa-ti spun ca vei începe o viata noua.e stânjeneste cuvântul. cu sot cinstit. 8rumul ma îmbata. # început sa plânga. o data. f $:C $:+ . în padure se isca vânt de ramuri. si lacramile îi alunecau pe obraji.. care nu e cea pe care am ales-o amândoi.. .. . am sa încerc sa aflu toate împrejurarile prin care sufletul din mine a pierit..Si eu vreau sa ne înapoiem. . iar n-ai sa fii. Stii. 'isPa. *reau sa mai vad o data.Eu credeam ca ai sa ma mângâi.icit în palma. . eu te mângâi. cu vânt rece.'isPa.. prevestindu-ti fericirea în mediocritate..Si acum.. .. eram atât de naivi. în cerul cu flacari reci...*reau sa-mi amintesc. de ce îmi spui toate acesteaH. . nu mi-e teama de padure. Daream nori albi adunându-se..8e ce îmi spui toate acesteaH. #lege tu cuvântul.iul de lânga lac unde mi-ai g. Mergem spre gara. si oc. Sa cautam trunc.. si bratul ei tremura. cu aleile pustiite. pentru ca te va abrutiza spiritualiceste... ai sa ma ajuti. .#i sa uiti. &ând ma voi întoarce si te voi gasi sc..Stii ce vreauH. cu copii frumosi.. si sus. fericire comoda.. sa-i spun ca mi-e draga. 2adurea era acum sângerata. ca din oc.. înainteH.. #s fi voit s-o mângâi. Spune-i atunci cum vrei1 casnicie.. .. Ma înaltasem atât. Eram în anul întâi. 'isPa. departe de mine ai sa uitiK cum ai uitat când te-ai logodit. esti licentiata..*reau sa-ti însemni viata. în trei ani. 2adurea fosnea.. dar care te va face fericita. de mediocritate... 5c. 'isPa. &e-mi pasa de amintiriH &e-mi pasa de acea primavara nostalgicaH îsi au locul lor în suflet. era atât de frumos.. E tragicK si reconfortant pentru mine..u traiesti din amintiri. ...8e ce îmi vorbesti. 8e ce sa ma întorc înapoi cu trei ani când viata ma asteapta...imbata... legat în piele. cu frunze multe luate de vânt. .

Se întrista amintindu-si cum m-a cunoscut în gimnaziu. în bancile din fata aceleasi studente cu mâinile albe. . Marcu si 2etre la 2aris. caietele cu povestiri si gânduri.. Mi-am ales numai câteva plicuri. . adolescenta. eram puternic. Eafturile sunt acum goale. S-a apropiat trenul. Seara. patimas si odi. alaturi de lacramile 'isPai. 'isPa îsi alinta la rastimpuri pleoapele cu batista alba si mica. 'e ajungeau miresme de câmpuri rodite cu samânta norilor. 2ovara amintirilor piere. musc.ii înserpuiti pe oase. e proaspat. Mansarda mea pare ciudata.esuite într-o lada. o data cu mansarda.. ranita. trecutulH. de obraji.. 'isPa4. . Eu plec.'oi ne vedem astazi pentru cea din urma oara.. Ma simt usurat.. Intorcându-ma. zece ani. în timp ce eu rascoleam sertarele si rânduiam cartile în lada. adunate si scrise vreme de zece ani. îng. pe strazile reci. &adrele au fost coborâte. blând. nu-mi voi mai recunoaste strada. 2e urma. 3niversitatea e iarasi înviorata în valul de studenti tineri. . . 'u ne-am vorbit pâna la gara. Salile sunt tulburate de neastâmparul celor din anul I. 5 parte ma va întovarasi dincolo de tara.8a. .. în gara.. &âmpul era întunecat. de tot ce voi stapâni în anii tineri... 8e-a lungul copacilor loviti de picuri.ârtii.. Eram puternic. 8rumul catre gara era de pe acum înnegurat de ploaie. în locul casei batrâne. alta casa . 'isPa. &artile au fost coborâte în lazi.. trebuie sa plecam. 8e ce sa-mi amintesc. 6ireste. ciuntita. si noptile de adolescenta. copilaria. 2rofesorul de logica stârneste aceleasi nelinisti. . ploua. si adunarile prietenilor. tulburati. . #i mei s-au risipit. de zâmbete. Si vântul iscat din munti c.ile stânjenite de oc. lung si dureros ca un geamat...înalta si cenusie .Si ne despartim de acum.inuia padurea..a revedere. 2riveam cum ploua. singur. 0anuiesc în perec.2entru cinci. 3n . ridicându-se. liber. tari cu zapezi. &um ne-am împrietenit. 2aseam amândoi.emetele se fugareau deasupra brazdelor..ii celorlalti legaturi pe care anii le vor strânge si apoi anii le vor desface. #m plecat. proaspat dupa ploaie. Eram numai noi doi în sala de asteptare.. de studente timide. 'e-am urcat în vagon tristi. 'isPa plângea. si lectura timida a celor dintâi pagini scrise. Eu îmi simteam sângele razvratit de frig. umerii încordati. mi-a aratat cu degetul obrazul. iarasi ne întâlnim. i-am strâns iarasi mâna. în bancile din fund se asaza aceiasi studenti glumeti. o parte ma vor astepta în podul bunicii.. în trasura.. . 'u cunosc pe nimeni. #m iesit la câmp. eu zaream tari cu lumina. si a zâmbit. am asteptat tacuti cel dintâi tren catre oras. 'isPa.*ine trenul. patimas de tot ce voi afla. #m sarutat-o pe gura.i. 5rasul se înseninase.. cu iarba pustiita de soare si bruma. <urnalele din liceu. e nou. 'isPa. -8a.întunecase. pe care abia îi începusem.. globul de la lampa ridicat.nit.otul e viu. iar mansarda mea se va narui.rebuie sa plecam.. la orice pas în odaita scunda. 2loua. îmi gândeam drumul meu.. cu orase.. nuH. zvelt. R 3ltima zi si ultima noapte. cu fruntile plecate în ploaie. a vOnit Eadu si s-a întristat. câteva . &oridoarele se lumineaza de oc..se va înalta.. /ârtiile din sertare.

nici lacrami. fumând. vast si senin.Eadule. din liceu. de lupta care a durat prea mult si prea crâncen. si între filele pasaportului. ma destept. ma desteptam. vasta si diversa. -am întovarasit în curtea cu trandafiri îngropati. de colinde. &i ma simt numai obosit..ii..inat soarelui care sa înaltat în cerul rece. deasupra patului fara iconita. la cele ce va trebui sa cunosc si sa îndur. devinez toujours".eneva...eama. de 0ibi. *iata ma c.. . în orasul strein.. Sufletul meu e aspru. nici tristete. El tot ce a avut asupra-i1 un pieptene si un carnet..Eadule. #m pus cutia în lada. . #s vrea ca trenul sa alerge. la rubrica1 " espersonnes >ui accompagnement le porteur passeport".Sa te gasesc sanatos. 5c. &erul e acum însângerat si calm. &eilalti.Esti copil. . . 'u voi lasa sa-mi scape nimic din cele ce mi-a fagaduit. cu dedicatia1 "8evinez. sa cutreiere..renul meu despica dealuri si câmpuri brazdate. *iata ma atâta ca o primavara perversa. înspaimântatoare în ispite. #cum. la cele ce va trebui sa împlinesc. frig. înainte. #m zâmbit citind însemnarile pe plicul de vizita1 " a ce te gândestiH a cel care trebuie sa moara. M-am înc.. Eevarsari de viata ma înabusa. &aietul îl voi purta cu mine. cu geana vânata. obosit. 'u sunt trist. toate dorurile se încordeaza catre anii dinaintea mea. ..rebuia sa ma grabesc... eu l-am îmbratisat. simt fluturari de meniri.isa. nu plâng. #m tresarit o singura dataK când am gasit cutia cu amintiri uitate. #scult cum alearga trenul însetat de vazdu. încearca sa fii tu aici în ziua când se va darâma casa. 'e-am sarutat.. voi renaste.. cu tufe de liliac. Easfoiam . Se facuse frig. de *iorica. în lumea noua care ma asteapta. . $7G $7! El a plâns. în fiecare dimineata.. din 3niversitate. Eadule.. scriu aceasta ultima pagina.prieten la . o fâsie de matase si o fotografie de a 'isPai. alaturi de fotografiile din copilarie.oamna e senina si înalbastreste padurile. Eadu lacrama. înapoia mea. !+$C !l-l+ februarie .. 6elinarele pâlpâiau la colturi de strada.izând plicul cu data din aprilie si scrum de tigara.recuse miezul noptii. alrulla . 2oftesc orasul strain ca pe un fruct zemos. Eu i-am daruit cea mai frumoasa carte pe care am gasit-o în lada mea desc. ma voi darui." #m zâmbit desc. Ma simteam ostenit si strain.nit. în zori.. neodi. pe amândoi obrajii. sa ma coboare în gari necunoscute.. &âmpul cu roada însamântata ma tulbura. printre oameni straini noua. .. . Se mai afla în cutie pasaportul meu pentru Italia. Se întrista amintindu-si si de 'onora.oate gândurile.eta între rafturile goale. ratacind.ârtii multe. 'u las în urma mea nimicK nici amintiri. Eadule.. 8rumul ma îmbata. . alaturi de o padure si un râu. risipiti prin oras. ca sa nu-mi vada oc.orino.. 'u ma înspaimânta nimic. umina îng. S6ZESI.. acramile lui erau mai puternice decât vointa-mi încruntata. Soarele se pogoara. în zori. 2oftesc anii care îi voi petrece într-însul ca pe un trup.ii nu mi-i pot dezlipi de zarea catre care alearga trenul. de #junul cu bucurii. Sa ne despartim. îi banuiesc pe ceilalti.otul e înainte. &linceni. Se darâma doar zidurile. . In fiecare noapte.

desigur. si bune. * reala !+$l-l+$$ &itind aceste pagini.imba un adolescent în rastimp de doi ani si am râs de "suferintele" mele. enes4 Eu sunt.S-apoi e si "lenes". $7 octombrie !+$! . bineînteles. In odaita mea plina de unelte proprii. 8ar azi. fara pic de remuscare în fata raului. rafturi de carti. si rele.oata ziua am fost suparat. dar dupa alte conceptii. azi vazui ca manselasemK au început a curge notele. m-apucai de studiul meu favorit. 2rima umilinta am simtit-o astazi dupa ce obtinusem "slab" la matematica. îmi pun mâinile în urec. enes. lenes. &el putin asa credeam eu. rotund si tuns ca-n palma. au început a se gramadi asupra persoanei mele. caci astazi începe greul scoalei. 8a.icii ca se vorbeste de mine. cele mai multe rele. 2oate în toamna anului !+$" voi zâmbi de cele scrise acumK cât despre mine.8a4 un nebun ce se tine de prostii si filozofie4 . lenes4 iar eu nu raspundK ce las4 $C octombrie !+$! . borcane si eprubete. întotdeauna ma-ncurc si se vede cât de colo ca n-am pus mâna pe carte4 enes4 8a.. &auza n-o stiu nici eu. &opilariile acestea sunt bune de descretit fruntea la necazuri si ca un vesnic imbold spre perfectiune. renumele de "lenes". eu sunt singurul elev în clasa care nu învat. Starui în nadejdea romanului "omului sucit". iar cuvintele "lenes" si"mediocru". nici o tendinta spre îndreptareH4 &e 8umnezeu4H 2arca n-as fi om. pe capul meu de elev în clasa a cincea. cu toate ca profesorii ma cred inteligent. aceste epitete ce nu pot sa le sufar. în copilarie. "monser"4 &urata nebunie4 . Mircea ci. caci de câte ori sunt ascultat. în dosul meu auzii1 . Eliade . zoologia. astazi !$ noiembrie !+$%. Eu l-am început astazi. ma rog 8omnului sa fie astfel. studiu de pe urma caruia îmi atrageam atâta înjosire în fata camarazilor. când convoiul suferintelor si umilintelor a început a se abate pe capul meu. Scoala s-a început de doua saptamâni si parea ca luase un aspect cu totul diferit de cel de anul trecut. întors acasa. dar se puse pe munca si îi întrecu pe toti.i si trec mai departe. enesK g. . Si 6abre îsi primise odata. dar efectele le simt si le îndur. mi-am dat seama cât se poate sc.&e filozofie. si cu toate acestea nici o mustrare de cuget.$-C martie #88E'8# $7$ <3E'# 3 3'3I 5M S3&I. 8ar euH4 6ara amorul-propriu al naturalistului..oate jurnalele de zi încep de la zi-ntâi a lunii.

scosei la iveala din îniunecoasele-i buzunare patru borcane de mustar.imb dispozitia generala printr-un simplu "insuficient" si de aceea cautai cât mai curând sa ascund volumul. ca se poate foarte bine sa-mi sc. #veam de facut o comparatie la românaK fara pregatire. cu lampa aprinsa. ma sculai...ie" si de abia atunci mi-adusei aminte ca mâine nu-i sarbatoare. e pusesem într-un flacon cu sulfura de carbon. cu cotul presând gresit un pac. 6ara a fi citit ceva. ca s-o termin. începui de-a dreptul pe caiet.et de foi din cartea de româna si cu capul aplecat peste scrisul proaspat.ilosop. Si-aici mi-au venit lacrimi. ma dezbracai de pardesiu. lenes4 Simt ca lacrimi îmi împainje$79 $7" nesc oc. care-ti ofera fara rautate tot ce are ea mai frumos si mai sfânt. . am luat nota noua.ie posi-tive de #. desertai flaconul.recu un ceas si. în lumea instinctului si a inteligentei. insecte si larve . fara a fi mângâiat de nadejdea ca l-as fi putut umple la loc. ca-ntotdea-una. ! noiembrie !+$! 2rima bucurie4 5 nota buna la fizica. Iar lenesH 2âna cândH Si..micul meu muzeu. în lumea aceasta îmi petrec eu cele mai frumoase clipe ale copilariei4 3itând ca mâine am scoala. am iesit din ascunzatoarea mea si..ilosop.. ca sa fac un dus4 malul lacului /erastrau. Eezultatul a fost umplerea a doua borcane cu crustacei.. în lumea muta în aparenta. ca sa nu fiu tentat de titlu-i sugestiv sa întrerup tema începuta.. primul cuvânt îl auzii de la tata1 este cam "lenes". ca sunt condamnat sa stau cinci ore într-o clasa care n-are nimic care sa o faca placuta. în sfârsit. s-a facut. ce s-a facut.. #manuntele acestei nepotrivite activitati stiintifice au fost destul de dureroase1 e destul sa amintesc ca am facut de doua ori cunostinta cu raceala apei la picioare si ca am avut nenorocul sa vad inundate de broaste toate . în care le tineam anume pentru anatomie4 &ertându-mi distractia pagubitoare. voi auzi din nou în dosul meu mustrari batjocoritoare la adresa "nebunului" care-si "pierde vremea" cu gânganiile si nu stie nimic la scoala. adormisem. unde se zbate o întreaga familie de tritoni. dar nici de bucurie. enes.. *azând ca ploaia nu înceteaza. doua de miere si o duzina de eprubete si începui e-plorarea locului. ultima picatura de otrava1 lenes. dramatic. ultima injectie cu fierul înrosit. de mândrie. iar la urma.. ma pravalii pe scara si ajunsei fara întrerupere. eu ma încapatânez si stau neclintit în fata micului acvariu.. poate ma. ajutorat numai de fondul de cunostinte din anii trecuti. dar repede am parasit-o când reluai ultimul capitol din a p.ainele mele udate de ploaia ce nu înceta. Mâine.. 8ar. 2âna la încetineala ploii ma refugiai lânga podulet.rupul trece fara a ma baga în seama... improvizat dintr-un borcan de muraturi. enes4. Si când ma sculai. încalzit de entuziasmul meu pentru stiinta. ma dau la o parte. &u tocul rezemat de buza calimarii. .. uit toate amaraciunile si peste putin sunt cel mai fericit om. cearta. cu care ocazie observai cu vadita parere de rau moartea tuturor insectelor capturate.. uitând ca mâine poate m-asculta. &omte si când vazui ca un simplu semn într-un catalog oficial e ca si un numulit pe lânga un mamut fata de scopul vietii mele. drept în fata baii.. nici de suparare. crimile navalesc. surescitat peste masura. Simtii pentru un moment placerea veninoasa a acestui viciu. fug. în lumea celor care nu graiesc. de remarcat asemanarea în ce priveste elementul. &itii pâna seara "p.ii.. la scoala. tinta cercetarilor mele.

precum si aspectul . !. ca c.ristetea naturii s-a transmis si asupra mea. caci mâine avem engleza si nu prea stiu. 8ar o bura de ploaie repede ma aduse la realitate. 6u destul de trist ca vatmanul de la tramvai nu ma primi în ve. ma vazui silit sa ma-mbrac... 'u ma descurajai si mersei mai departe pe bulevard oferind o priveliste rara trecatorilor amatori de asemenea lucruri. *azând ca nu vine nici un sol care sa afirme cele visate de mine. Sâmbata. caci toata ziua astazi am fost trist. când fara teama de mutra profesorului de franceza si fara frica de spinarea rautacioasa a radicalilor . timpul4. si astazi. mama încuie usa si ma vazui silit sa ma curat în mijlocul curtii. Sunt cinci ore de când citesc ca un disperat Souvenirs entomolo-gi>ues si de când admir si preamaresc în gând pe nemuritorul 6abre. când tata veni si-mi stinse lampa.. 0ucuros. dat fiind ca argument principal cantitatea neobisnuita de loess galben ce transportam în pardesiu.erborizam multumit.inezul dupa ce sia mâncat orezul.. 9 noiembrie #stazi m-am sculat la noua.oata ziua am fost ocupat cu cercetatul animalelor din ziua precedenta si. ne-scapând bineînteles din vedere recolta mea stiintifica.etele lui unc. în . în sfârsit. 8a.unisului.acvatice pe care urma sa le transport la locuinta-mi din mansarda caselor din strada Melodiei nr. Eram pe 8uminica. 8ar. morocanoasa si ploioasa. cu g. contrar obiceiului meu de a ma destepta o data cu gainile. la e-cursie. trebuie sa ma culc. când în loc de trandafiriul cer al . cu toate ca bruma ce cade dimineata e destul de groasa si cu toate ca la patru se-ntuneca de trebuie sa aprind lampa. 8esigur ca e tata care vine sa-mi stinga lampa. când m-am sculat. vesel ca-mi clasificasem cea mai mare parte. Mâine4 ma-nfior când aud cuvântul acesta aducaior de voie buna sau tristete. entuziasmat din ce în ce mai mult de . începui seria a doua a Souvenir--snlor si. &ând ajunsei acasa.oata noaptea ma visai. studiai pâna la unsprezece..imeric a doua broaste moi. care venise sa faca studii.iu-meu în picioare. 8imineata. am pornit-o la e-cursie. ma vazui înconjurat de o bolta plumburie.. . prelungii sedinta pâna la opt. în meleagurile dimprejurul 0rasovului.. . . Mâine4H &e-o fi mâineH #. 5ra unsprezece si un sfertK aud pasi pe scara. sub care-mi rasfatasem spiritul noaptea întreaga. ma visam în vacanta. care numai la poezie nu te predispunea. îmbracat foarte rudimentar. % noiembrie Indispozitia de zilele trecute mi-a trecut. scapat de scoala si elevul unui însemnat naturalist englez. 7 noiembrie #zi a plouat toata ziua. mai ales ca odaia se cam racise. si niciodata imaginea zâmbitoare a poetului nu-mi aparu mai clar în minte ca în acel moment.unis. cu toate ca e singura materie la care învat cel mai mult. fui foarte deziluzionat. ca scapai de toate formalitatile ce le întâmpinam din partea mamei si a servitoarei si putui sa patrund în odaia-mi calduta. ce se zbateau între peretii unui borcan de sticla.iculul automat ce conducea. cel mai înfocat optimist. $7: $77 Mi-adusei aminte de a-ioma lui #lecsandri1 "Eomânul e nascut poet".

. jos ca un gol nemarginit în care. încercai câteva mazurci.inuieste prada. de te apuca fiorii. #veam întotdeauna pe naturalist în fata oc. cu toate acestea. plecându-se împaciuitor ca în fata celui mai tare. dar parca eram treaz. în fata o gradina cu verbine si petunii. de viclenie si intrigi. #fara a început ploaia. ca sa nu mai plâng din nou. ca ramasei mult timp ca sa-l admir.armasului". mare ma cuprinde si repede pusei perna la oc. Si tunelul fosforescent atât de frumos. Iata-ma din nou sus. cu toate ca e-ista. 8e ce nu mi-a dat 8umnezeu si mie o casuta la tara. în aceasta lume care nu ma întelege si ma sileste sa învat. si-n mijloc un tunel imens. Mi-e mila de bietii copaci. citeste prea mult. în loc sa studiez.. pluteam. In gradina. nu mai stiam unde sunt si uitasem ca sunt pamântean. desisul fara umbra al ". auzii pasi pe scara.ilor.ilorK îmi ridic capul care ma doare grozav. Ma uitam mereu în jos si eram uluit de frica. Eu nu mai auzeam nimic.iriasul nostru a iesit si m-a rugat din inima sa întrerup aria. dar ce febraH &redeam ca n-o sa mai scap niciodata de ea. înconjurata de o întreaga armata de copaci.i stralucitori. unde as fi lucrat fara frica. ce trosneste. dar cu o e-presie de ciuda. nu ma ridicam de la masa decât seara.5 casa draguta cu doua caturi si într-un stil modern. de ce nu m-am nascut la munte. #m luat atunci Marsul funebru de &. spre dezvaluirea misterelor cuprinse în protoplasmaH 8e ceH 8e ce suiit condamnat sa îna epuizez în conglomeratul acesta de patimi. iar vântul îsi c.armas din Souvenires. recitesc pentru a nu stiu câta oara ?@. o mâna îmi ridica capul. 3n singur lucru ma c. cu potpouri.i. brazdata cu milioane si milioane de oc. si arini. când ma c. dar cu toate acestea $7C . 8ormitamK ca prin vis.opin si i-am cântat introducerea. nespus de trista. nu puteam transmite degetelor cele ce simteam. '-am putut mânca mai nimic. mi-l puse drept pe perna si apoi auzii1 iar a plâns4 . . iar batrânul e 6abre. pierdusem notiunea timpului. ca jarul. iar în fund. iar doctorul doar îngâna1 . ceea ce am si facut repede.ii blânzi. în dreapta o alee de liliac. cu oc.. ma gândesc. Sunt "eu". un omulet fara barba. pentru a-mi câstiga pâineaH 8e ceH Simt cum o durere mare. se vedea prin el ca printr-un geam. într-o ceata luminoasa. peste tot ceata luminoasa. înconjurat de o aureola formata din insecte si îi pizmuiam fericirea ce-a simtit-o."*irgil al insectelor". 3nsprezece si jumatate4 #r fi timpul sa ma culc. iar lânga el un baietas.5boseala nervoasa. ampa e stinsa. de colegi.ema la masa. aiuramK mama nu mai contenea din plâns... dar sunetele erau false. 8upa-masa trecui sa cânt ceva la pian.icii1 era mama4 $C noiembrie !+$! . rascoleste nu stiu ce la radacina unui liliac. la caldura dezmortitoare ce începe sa se raspândeasca. pâna ce c. *isam. cu fata în sus. în pat. uminitele focului joaca voioase pe peretii de curând varuiti. cu parul blond si cu o fata trista.. 'u simteam nimic. #devaratH4 8ar imaginea mi se sterge repede din fata oc. 8in cauza prea marii temperaturi. fara teama de profesori.inuiaK unde suntH Ma uitam în sus. poate sa capete o. care. afurisita. tufe. &u coatele pe masa.. 2e drumul spre &ampestra.rei zile am fost bolnavK am avut febra.

c% vine acum doctorul . de doua ori invizibil ca si razele... pentru ca cunoaste pe de rost cinci geografii... pe care nu îl pot atinge. unde.. Iata viitorii oameni de stiinta. .în tunel. în catalog. încep a-l lauda. zice-se. sa-i poata "sufla" la lectie.. dar faceti reteta aceea si puneti-i g. .ivau.eata. pentru un simplu semn pe care profesorul îl însemneaza. ceea ce cu câteva minute înainte simteam ca aveam.. &ine esti. foarte usor1 "&e suntH" Si curios ca altadata îmi raspundeam "un animal perfect uman". "#4 ai venitH. se crede cel mai cult om.. îmi punea mama g. 2ericulos. 'ici un semn de prietenie din partea colegilor.unelul. Si viseaza vedenii. în aiureala. nimic. îsi epuizeaza fortele în .. în timp ce ma apropiam de o desc. tunelul.. localitati si ani. nu se vedea nimic. . euH 3n nimic. nu e bine..&e ai. &ând le dadeam ziua buna. . înaintam pas cu pas. . #cuma îi cunosc pe totiK interesul îi predomina.isa cu o poarta enorma rosie pe care nu scria. nici poetic nici moral. iar daca vad ca au învins. citeste prea mult si acum e cuprins de o debilitate nervoasa care îi mareste îngrozitor febra." 2arca se rupse ceva din mine. nici macar o ceata. o sfortare4 Mai4 Mai4 înca una4 în sfârsit.eata.... carne este.. &um simt ca unul stie si i-ar fi de ajutor în goana lor dupa note... înfiripau o vorba-doua si se esc.. acuma nu puteam defel întelege ca as fi om.izatura înc. am ajuns4. prin nimic.. %G noiembrie !+$! a scoala. spirit este. #4 m-apropii. uitându-le a doua zi pe toate si lasând la o parte tot ce e principal din stiinta. dar un ce neînteles ma tintui în fata usii. E rau.. &um ma doare capul4 8ar uite tunelul. "interesul lor". privirea nu întâlni nimic. ceata se întuneca si. doamna. cu mare seriozitate si prudenta. #tunci ma napadira alte întrebari1 "3nde e creierulH 2entru ce judecH 8e ce vazH.. Iar când obtine "bine" ori "foarte bine" la toate si-si capata coroana. îmbracat într-o imaginatie pe care toti acesti bolnavi sunt convinsi co vad.4 Mama. mai ales daca citeste filozofie poate influenta întreaga viata.. simt o durere usoara în tot corpul meu.. infinit. poate sa capete o.'u ma mai cunostiH Mama. îmbuibându-se cu nume proprii. alias si de . #tunci îmi pusei întrebarea la care totdeauna gasisem raspunsul.analitati fara de nici un folos.. tinându-ma cu mâinile de peretii fosforescenti. el premiantul. a-i tine partea în discutiuni.. de altfel. numai si numai sa ajunga." *roii sa trec înainte. puiule. si cu toate acestea simtii ca silabisesc1 "&eea ce s-a nascut din carne. te doare rau capulH . 0ietii oameni4 2entru un noua sau zece la istorie sau geografie sunt în stare sa roada cartea. &eea ce nu e bine. culca-te. #cum. tunelul.# fost un vis.. nici un semn ca le pricinuise un pic de bucurie însanatosirea mea. în jura-mi.$7+ nu cadeam. vorbeste despre ce-a citit. parca pierdusem ceva. Si ca sa-si vada idealul. nota si coroana. puiule. doua algebre si nu stiu câte religii4 0ietii oameni4. Iata oamenii care o sa învinga în lupta pentru e-istenta. &um e aiaH Ma privii... recurg la tot felul de lucruri nepermise. &e ai avutH 0ine ca te-ai vindecat. foarte periculos. sperând ca. si ceea ce s-a nascut din spirit.3ite ce e. si visulH.. o durere vie simtii pe frunte.. luminile tunelului se stinsera.. privind prin ea." 8e când mergeam si tot la usa tunelului suntK simt ca zbor.#. sub prete-tul unei prietenii. un smoc de foi oficiale. trei istorii. încetul cu încetul.. fara sfârsit.. în fata se întinde tunelul. Si pentru ce toate acesteaH 2entru note sau "fituici" la teze. oboseala nervoasa.

creierul meu l-a plasmuit si lui îi apartine. fara nici un înteles. insuflându-mi sentimente de temere si de mai multa încredere în mine. iar peste !G-l" ani. zâmbesc. asa.. dar care totusi ei i se par periculoase. &ând vor arata certificatul de bacalaureat cu "foarte bine"." #ci nu minte.âda e realitatea. 3n om sucit. ca în alta încar-natie eram fac.. din fruntea statului. fara nici un rostH &aci cu toate ca de multe ori treburile-mi merg bine. ce ma taiase pe scoarta unui atom al infinitului. un infim vierme orb. de ce nu ma împacam eu cu programul scolii. caut întotdeauna de a ma refugia de "placerile" zilnice. îmi strabat creierul. fie el analitic sau nu. vor întemeia societati si vor rasturna tot ce nu corespunde gusturilor lor. 8ar curiosK aceste dovezi despre starea mea sufleteasca. 'u stiu ce-mi spune mie. 'u stiu de ce cuvântul acesta urât de tot ce-mi apartine mie îmi insufla un zgomot albastrui. ajunse pentru mine curate c. ci împarte numai dusmanii. daca n-a fost comun a fost material si asa mai departe. prin munca m-am ridicat aici. ca sa scap si sa ajung. # fost un învingator4 Si acuma ma gândesc1 ce-o sa ajung euH &a sa-mi epuizez energia. ce numi placea sa fac ce faceau altii. un om sucit4 #cuma vad euK de ce nu puteam suferi disciplina ce o credeam ridicola din scoala. de cred în metempsi. care vor conduce universitati. toceste cartea fara sa înteleaga nimic. baga intrigi. când fara a medita nimic privesc cerul. dintre care foarte putini merita numele.inuri. mai mult ma întaresc. 5 putere neînteleasa pentru mine. nu leaga nici o prietenie trainica. acest crud abstract care-ti rapeste si cele mai nevinovate iluzii. #. toate portile li se vor desc.imia fiziologica pe care o urmez sau cu stiintele naturale mor de foame sau putrezesc într-un liceu de provincie. daca nu are protectie. pe care însa toti o acceptau fara discutie. ma îndeamna sa muncesc si mai mult. mai mult sau mai putin materiala. premiantilor. iluzii niciodata realizabile. care ma silea sa repet ceea ce au repetat altii de zeci de aniK pe mine. #tunciH 0ine zicea bietul tata. lupta. ca sa "lupt" iarasi nu o sa pot. o putere suprema îmi porunceste1 fa4 si fac. o forta suprema care îmi reînnoieste în fiecare noapte puterea de munca si curajul. &e-o fiH &e pacate din alta încarnatie ma fac sa sufar acuma. "Ei. etcetera. a fost comun. gânduri ce nu-mi apartin.ide. în loc sa ma predispuna la oarecare melancolie.ir sau asa ceva. da. fire independenta. Si acum. 8a. caci nu intra în caracterul meu. niciodata n-a fost îmbucura-. un egoist . cu toate ca sunt convins ca acest gând a iesit din judecata mea. 2entru mine.politica.. de ce.. lor.4 8oamne4 Eealitatea. etcetera.. deci prezentul. tot dus pe gânduri. eu trebuia sa ma nasc peste câteva sute de ani. &a sa ajunga. sunt tot trist. eu am învins. torK daca n-a fost rau. în clipe libere.. cât de . eu am învatat. îsi capata simpatia profesorilor întrebându-i lucruri e-tra-scolare sau dând dovada ca se "ocupa". luciri razlete. dar care mi le porunceste necunoscutul4 2arca bolnav. realitatea.ipertrofiat. cu c.oza. $CG $C! % decembrie !+$! II %G noiembrie !+$! 8a. puterea de judecata în geometrie si gramatica nu voi face pentru nimic în lume. facut anume pentru a atrage neînarmatii S8 lupta pentru . la un început de neurastenie.

ce prost mai estiH E nostim ca te crezi subiectul gândirii bietei pasaruici. cu toate acestea. #fara. ba ceva mai mult. si de multe ori ma gândeam sa o curat cu cutitul.ânduri de bolnav4 8e azi-noapte.. *ointa. marele centru.. #iureala ma cuprinde. . Maiue. nu te încapatâna. asta-mi place. când mai repede. învingând astfel instinctul conservator înnascut în fiecare om.e-istenta.H încep sa tremur4.ideam oc. si daca. nu cazi mai dinainte în bezna fara margini si fara culoare. dar nu pot. sa încep sa râd. 'u stiu de ce azi ma gândii la moarte.. &um desc.. mai orbi$C$ $C% toare. bineînteles. arunci când s-o apropia. . &e. mai ales regiunea oc.. sa mi le amortesc.. s-apoi sa fie îmbucat de "altul" si dat înapoi "altuia".. dar iar m-am îmbolnavit. o durere naprasnica îi silea sa se-nc. dar numai în vis. ca iar te obosesti.i-am spus. de c. iar o sa te îmbolnavesti si iar o sa te doara. sa nu le mai fac sa sufere din cauza înfrângerii lor în fata mirabilului. Mai tii minte cât te-a durutH &e. nu vrei sa ma ascultiH Ei4 Ei.. &âteva idei mai le memorez. &e-ai cu biata pasareH &e.. câteva calorii. eu ma duc la Sosea. "eul". bezna care-ti rapeste orice nadejde si care te face sa tremuri rostindu-i numele1 materia4 #. "'u se poate". sc. atunci te pregatesti pentru nemurire. sa moara cum zice ebon. 8urerea începe din nou. 8e ceH forta. #tunci o sa te faci bine si sa mai spui multe. pregatind totul pentru somnul lung de iarna.imbând la iuteala directia. atunci când toata inteligenta purificata si îmbogatita în cincizeci de ani se transforma în câteva scântei electrice. #dica la aceasta sa se rezume o întreaga viata de necazuri.... daca. &e bine e când mori4 #tunci afli daca cu adevarat forta planeaza sau daca necunoscutul (devenit cunoscut) domneste peste domeniile infinitului. o licarire de lumina. prevestind o ameteala produsa de ger. dar asa. 7 decembrie încet4 încet4 'u fugi prea mult.inuri sustinute numai de o singura nadejde. &redeam ca m-am facut bine. ce grozava ar fi moartea atunci. ca apoi sa se materializeze. dar tu nu mai zburda atât de mult1 fa-te ca nu vezi. uitam ca sunt pamântean si ma cazneam sa pricep. de multe ori ma gândisem ca. 2arca simti cum "eul" tau devine din ce în ce mai mic.ilor. 6ac sfortari enorme sa-mi culeg gândurile. ninsoarea a contenitK o simt. 'iciodata nu mi-a fost frica de moarte. îi vad culoarea si cantitatea.. nu ca era aproape. .. în timp ce eu.ida.. nu citi afisele de pe garduri. #veam impresia ca tot creierul e acoperit cu o patura de spuma cenusie care producea durerile.. izgonite de partiala aiureala a capului.idrogen. ninsoarea n-a mai încetat. din lipsa de subiecte de meditatie. ai si uitatH Ei.. Ma doare îngrozitor capul. Mi-era frica sa nu capat vreo meningita din cauza surmenajului intelectual din ultimele zile. cu mai multa ferocitate si neîndurare. nu auziK nu te mai impresiona atât de figura cersetorului si nu mai protesta contra trecatorilor care te întrerupeau odata din planul tau. fulgii se astern. sa se transforme în câtiva atomi de fosfor uzat.. umina persista din ce în ce mai tare.. S-asa e de bine. . si o lumina vie ma orbeste curatindu-ma de tot ce e pamântean. crezi ca se uita la tineH Ma.aide. &ând esti bolnav tipi ca te-am surmenat si acum.ii. &ând încet. "nemurirea"H 'emurireaH #s fi prea prost ca sa nu cred în ea. uitând ca am ceva. dar stii ca e nostim. carbune sau . atunci îti e-plici atâtea si atâtea. ca acum ma întorc.

. leicuta..eta. si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos. . ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice. apoi "con molto alegretto". Stam si. Ma. pe 6urnica ce de mai erau. &a sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse. acuma-mi placi. iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati. Maret. toata clasa izbucni în râsete.în fur-i vila lui Minovici se /Osena coc..." începuse sa ninga. l-a înbra-cat asa.se lungeau. crivatul îl gonea în "#legro con fuoco" diabolici.. daca nu cumva g. ei. fara voia meaK priveam aleile albe pustii. care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca. pe el. . dar apoi se resemna. Si-n miopia lor. cât si soarele. rostogoli vreo doua sc.oata ziua auzii râsete înfundate prin fund. jos pe la radacina. dar ma stapânii. încet. si-a trimis câtiva spioni. nu vreau sa mai aud nimic.eata. au încercat sa-i sc. . acoperite în parte cu troiene. si pomii înalti. însa. 3itasem sa mai scot si sapca.odoronc-tronc.iul1 "Ei. C decembrie #stazi. zâmbii. Eezemat de banca. dar zâmbetul mi se slei pe buze.imbau forma. scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi îng. zdrentuite si umilite. #dica nu merita o lectie bunaH 0a bine ca nuH 8ar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el. copacii luau crengutele pudrate drept g. fii cuminte4 . si-un ger. transformându-se într-un rânjet de mila. al carui ideal e "sa fie de piatra".riumf de la Sosea. "surmenaj" adica. 2entru nimic în lume4 Ei. . 5 furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul. de zapezile astea mariH #poi sa-ti spun eu.albiturile .recui mai departe agale.e-ai suparat.iocei. impunator. de-aici. iar când dirigintele citi biletul de motivare.aci. mascati în g. pe tine. priveam aiurit la colegul care. !G decembrie . asa. ajung la #rcul de . facându-i cu oc. bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii . /ei. da prost ma crezi.prea te crezi mult. care înjura atât g. mai omule. niste "du-te vino" fara nici o vointa. dar cu aspect zdrenturos din cauza sc. începeau concertul.otarâta si vesela în acelasi timp.6ugi.iceasca macar în departare. am iesit sa ma plimb.ele. ce zici. &eH Dici ca o sa ma parasesti. încet. . întâi în adagio. cu o mutra . începi cu amenintarileH Di.. ca doar n-ai baut gaz. Ei4 acum taci4 . dus pe gânduri. cu motivul "oboseala nervoasa". niste imponderabil calduros.ioceii s-au ivit. cu zbucium. vesnic independenti.. care. parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos. se micsorau si-si sc. tot certândumi gândurile. ca o tarancuta vesela. facut anume pentru maretie. asteapta carabanirea pulberei albe. de gemeau mugurii.imbe fizionomiaK cautând sa-l îmbuneze pe el. foarte bine. ei. privindu-l.. ca ai fost bolnav din "surmenaj". puiule. Si la cineH 6ugi ma c-ai tras c. tufisurile transparente. eu "*ointa".ei.iocei si. piticul subpamântean. cutremurându-se de bucurie. ca sa vesteasca semenilor ca februar. silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa. &ica "surmenaj". ca si ieri în pat. nu mai minti. 2e data. parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca.. fara nici un rost.it lacrimile.iulul ca un tata. sa g. #dica vrei sa ma orbesti tu pe mine. fiindca m-am vindecat. dându-mi e-presia unui condamnat. îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume.. trebuie sa te ascult pe tine.. atunci dormi.elelor sale.

#veau dreptate baietii. îmi pierdui mintile. mai ales acum. .. sa ajung si eu ceva. 8esigur. &ica e un om nenorocit.a4 ce de prostii. sa minti si sa te lingusesti cu predici. daca "suciforma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta. observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu . #poi. Di. iar în clasa.a4 2âna acum am citit cele patruzeci de pagini din <urnalul meuK sa mor de râs si mai multe nu.u esti bun de actor. la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut. ce de melancolie.st tt4 0ine ca m-am desteptat. dar d-l ce e-amina notele. c.. bre. &e de melancolie.imbai fizionomia1 . $C9 $C" în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator. pot juca ruleta cât vreau. ce bine e4 : ianuarie .ii rosii.8a. da bine stii sa te prefaci... nu-i plac profesorii.Ma-ngalbenii. în loc sa învat si sa ies bine în clasa. percepte morale si filozofice care nu au e-istat decât pe .. . #.et si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein.ârtie si la e-ceptii. 8e acuma. #lt . Ia initiativa de "omul sucit"K combate programa scolii. ce bine.. baietii. 0re. necum cel al joculuiK pot lua si mânca pân-oi voi. nu prea stralucitoare. fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc. ce de prostii4 /a4 . le-a fost dor de tine. 3ite ce m-a pierdut pe mine1 laboratorul si <urnalul". ce filozofie4 . ce bine ma simt. în vacanta. -Di. în loc sa-mi vad de lectiiH &e ti-e cu un om scrântit. mai ales profesorii4. când eroul plânge.. pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic. 8-aia esti nenorocit. dupa ce primejdia a trecut. cu mâna pe clanta usii1 .iul..imia analitica si întreaga entomologie#m spus1 fereasca 8umnezeu pe om de scrânteala... asa se face între colegi. fiindca nu stii sa te adaptezi.4 bine ca m-am desteptat.Ia te uita cum se prepara Eliade pentru c. întelesera. Esti nenorocit. vazân-du-mi oc. Eic. sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete. felicitarile mele. bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.. . bine ca mi-au venit mintile la loc. .. eram. pe MaeterlincP si pe &.iar pentru douazeci. pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa. spuse cu-n zâmbet ascuns1 "'u se moti-vea-za". % ianuarie !+$$ /a4 . da?@ tragic. mama. începusem pe &onta. fiindca în loc sa te ai bine cu toti. da?@ profesoriiH 2e data îmi sc. 5bservai cum i se lumineaza fata. pierde timpul cu e-periente.Di.. fiindca face pe grozavu?@ si e independent. #sa.. dar sa vezi. la anomaliile umane. ma. îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie.a-.ot.a-. macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si c. parca n-ar fi baiat de !" ani.. #. "3n om"K ce frumos suna. desigur ca mapucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. ce bine ma simt.. te-nvârtisi de-o saptamâna pe da?@i boj4 Sa-ti fie de bineK da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa4 Mama îmi iesi sprinten la usa. nici nu ma mai doare capul. colegi. #dica. nici. Si murmurai aiurit. bineînteles..-n sus.a-.o. colegii mei.e mai doare capul "lelu"H &e-au zisa baietii.0ine.

nebaiat.. acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta. te felicit. manuale de anatomie si fiziologie. cât priveste partea mea. daca asa ti-a fost soarta. 2si. Si tata. #4 Mai sunt animalele4 Ia sa va luati talpasita. sa ma fac fabricant..2e masa trei volume din filozofia pozitivista. C ianuarie . mormaia din când în când. &e mai veste.M-am plictisit si am lasat-o în voia 8omnului. cu gânduri omenesti. Eestul. ca de ailalta râd si curcile de ea. poate. pe lânga 0iserica ruseasca. Si ca si cum aceasta ar fi neutralizat orice pornire ideologica a mintii. sa stii ca-nnebuneste de bucurie. sclipind de veselie.imia industriala. ascundeti calendarul ca a venit Eliade. ca sa iasa mai multe parale. si sa va arunc. acum mai zic si eu ca-i odaie de elev. cumatra salamandra. &e era dezordinea aia la tineH 8e te-ai pune pe lucru si la scoala. 0aieti.'u mai spune. sa ne dovedeasca noua ca timpul e relativ. amicul trecu bulevardul si o coti la dreapia. n-am ce face cu ele. &ând m-o vedea mama asa vesel. curatele.ilor. brosuri stiintifice. care cel putin n-aveau darul sa ma înveseleascaH &um am putut eu rezista atâtor aspecte pe care azi le doresc din tot sufletul. ar iesi ceva din tine.ologia râsului. 2tii. numai cu cartile de scoala. repetai tare1 bine ca m-am desteptat.8e data asta o sa fiti la adapost de orice plictiseala savanta. asta merge la post.Si filozofiaH . #stea1 Sint. Ei.. baiat.lumestiH . botanici. . #sa. asa mai zic si eu.-.&e-ti mai fac gânganiileH . n-am oprit decât <urnalul".ii-n patru.. 2e drum ma-ntrebam cum de n-am vazut eu pâna acum viata cât de frumoasa e si traiam numai în visuri. c. adica nu. parte le-am azvârlit în pod. masa curata. te-ai facut si tu "om". mersei înainte fara nici un gând si cu oc. sus la pod. sau sa urmez c. si potrivit. pot ramâne. &e sa-ti fac. #m dat dracului . ca eu nu va mai sunt stapân. în timp ce eu ma-ndreptai sa-mi iau o cravata. #sa. Sa vedem. degeaba te mai bati între pereti. dar vad ca te-ai apucat de treaba.#a4 lume noua. cum am putut suporta privirile care se opreau ironice pe caietele mele roase si cârpacite. pe gulerul meu neglijent si pe sapca facuta farâmeH Mare dobitoc am fost4 Si pentru a suta oara. caruia nu-i venea sa-si creada oc. îsi mângâie mustata. atât îi de roasa.0a foarte serios4 . $C: $C7 s-atunci o sa iasa si mai multe parale.e-am dat dracului4 2rietenul se uita uluit la mine. n-am ce face cu eleK metafizica lui &ontaH /aide si cu ea la pod. a revedere4 &u pas grabit. Ma duc sa le spun baietilor. ce bucurie. Ia sa va torn eu o târ?@ de cloroform. a un prieten acasa. 6oarte bine. Sa stii ca o sa zica1 "2ierdut a fost. Sic cogito. "doctore"H &um stai cu cercetarileH . . ia acum sa carabpnim si laboratorulK era o lada de potcoave." Ei.imii. ca sa ma bucur de atâtea frumuseti ce ma înconjurau. /ipnotism si sugestime.ese de la vie et de l?@âme. manuscriptele parte le-am ars. care va sa zica. parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. acum nu mai scapi. . astea nu mai fac doua parale. Si tata. cu ele la lada. cuconasilor. în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic.

ma întreba din nou. .Iata o vacanta care ti-a folosit. 2esemne ca nu uitasera discursul meu prin care îi îndemnasem sa lase patimile la o parte si sa se apuce senin de stiinta sau când le dovedeam ca raportul prieteniei este si el relativ. m-a ascultat. eram multumit si paseam mândru alaturi de ceilalti. si m-am apucat sa traiesc si eu. . 2oti sa te duci la loc. !% ianuarie 2rima zi de scoala din viata mea de "om cumsecade". 'u le venira sa-si creada oc. Si gazda. 8egeaba. . #veam memorie buna. Si eu fredonând1 " gue faites-vous madame ici. dar m-am oprit. noua. desc. rasuflând usurat. cu patruzeci de lei mai mult în buzunar si ametit înca de placerea vizitei în timpul careia fusesem obiectul tuturor discutiilor. Eram sa-mi arunc jurnalul în foc. . facui fetefete si ma asezai ca pe g. auzii pe tata. . 8in fericire eram pregatit. cam surprins.. bine. cu doi prieteni la brat. s-a facut4 e-clamai eu vesel.ilor.#cum ce s-a facut.oti ramasera cu gurile cascate. n-am putut. 'ota noua4 Ma-ngalbenii.. sa devin si eu un om cumsecade.8umitrescu &. repetam mereu1 asta e viata ti au . toti ma priveau cu respect si când spusei cu gravitate1 ". îsi lasa oc. 2lacerea jocului cu totul noua pentru mine.&e noroc4 . .aideti. &e sa poti tu daca nu înveti nimic de patru aniH . înabusindu-si bucuria1 . da?@ bine ca m-am desteptat.isei usa. se îngalbeni. StiamK profesorul. 2oate o sa-mi trebuiasca cândva. ma înlantuia cu ispitele ei. . fetele se înveselira. da?@ vesel de tot.impi în banca. Eliade M.Mama. .&e patru. ca bratele unei coconite enorme.0ine4 Sunt multumit./aideti. . toti gargaunii astia stupizi..Iar te-a ascultatH 8esigur ca mai mult de patru nu ti-a dat.S-a dat pe brazda4 'oapte. lasati asta4 Scoate paltonul. 6arin #mler si . &ând ma-ntorsei seara acasa. 2âna acum m-am caznit cu o problema. pierd timpul degeaba. 8e acum nici n-o sa mai scriu aici.a-la-la-la-la. la lectie. ma Eliade.ârtoagele alea de miroase a prostii cale de-o posta..<oc. 8oar eu le eram nadejdea4 &ând înc. ma atragea.aideti cu totii în salonas. &olegii se uitau zâmbind la mine. suntem multi. ma simteam mare.si stiinta si filozofia. cum sa nu joc. &u toate acestea. Si de bucurie începui sa cânt1 .reaba e astaH 'u stiu de ce ma simt mai suparat decât atunci când umblam prin nori cu stiinta si filozofia mea.<oci si tuH . #casa1 . noua.elarii si ma fi-a câtva timp. . care obisnuia sa vin cu cinci si sase. si pe data g.?@ duc sa-mi fac lectiile". 'u-mi mai încapui în piele de fericire./aide. Ioan.Mai bine ruleta. S-apoi. .ise larg usile. as?@ când o .alimir. asta e viata. afara de c. .. Mama. 6acem o bacara. 8umitrescu *ictor. si . " Ma simteam vesel. contra careia orice aparare e de prisos. $CC $C+ a masa.eata se rupse. si gesticulând Iara furie.imie si limba româna unde aveam zece. cu mult mai mare.

8e ceH 'ici eu nu stiu si nici nu încerc sa dau raspunsul. nu pot dormi bine pâna ce nu-mi notez importanta zilelor trecute. ma înfricosa ideea de a fi un învingator stupid în lupta pentru e-istenta si ma îngrozea gândul ca as putea din moment în moment muri. în fiecare dimineata ma scol mai abatut ca seara... pe peretele din stânga mi se deseneaza umbra stearsa de neguri. si numai eu. cu capul întors si cu corpul încovoiat pe masa.. nu face nimica. !7 februarie 'u. acelasi gând în fiecare minuta. cu mâinile crispate. nu-i nimic. eram fericit. Si acum. nu vream sa stiu si numai în gândurile si e-perientele mele îmi înc. de tot. Si mi se pare ca toti voiesc sa ma omoare.. ca din pamânt. Si cu toate acestea. 8e ceH Mâine am lectii grele. cu toata paliditatea fetei. numai eu nici macar nu pot zâmbi. iar tata zâmbeste de câte ori îi arat vreo nota buna. ca si cum toti aprobau aceasta. eram multumit.. 'u stiarn ce se petrece. ce-o sa fie daca oi pierde câteva minute pe zi cu <urnalul"H 5 bagatela. Mama munceste cu mai multa bucurie. nici nu-mi vine a crede ca pâna mai acum câteva saptamâni zâmbeam la fiecare "succes" de-al meu.. 8e ce atâta teamaH Si daca ma omoara. Si atunci. 0ietii parinti4 &ât i-am necajit4 'ici nu-mi vine a crede ca atâta vreme îi suparam în fiecare zi cu ideile mele. "eram" fericit.ideam eu toata bucuria...ipuieste-ti ca te-ai plimbat putin. ma încredeam în mine. ceH 8ar nu4 'u vreau4 Mi-e frica. asa e..ilor. lipsit de vointa si puterea de a judeca fara frica.sa fiu mare.. . de tot ce vad.. Ma nelinistea gândul sa recunosc neputinta mea. asi.. nu mi-e frica.. mâine am teza. îmi pare ca se desprind umbre. stare care ma-înfioara. 8e multe ori m-am întrebat1 "2entru ceH"-8ar n-am vrut sa dau raspuns. &e e astaH 'u sunaH4 #. succes care nu le procura decât lacrimi. muncesc ca un desperat ca sa obtin note bune. le-am pregatit de mult. materializate.. la scoala4 #dio4 !" februarie Ei. &ând aveam cartile mele de filozofie. cu toate acestea. a scoala. &e 8umnezeu. sa învat. nu sunt fericit. Si într-un spasm isteric apas nebuneste pe sonerie. înc. 8e ceH 'u mai pricep nimic. Sunt într-un fel de somnolenta intelectuala. în lume. dar nu pot fara el. lumina ce nu poate patrunde în bezna adânca. înconjurându-ma si strigându-mi1 "Esti nebun.oti dimprejur.. în tot cazul. rau nu e. esti nebun".. ma cuprinde... înainte era altfel. #cum. 8e ce aceasta nemultumireH 8e ce aceasta stare animalicaH 8e ce atâtea bucurii fara bucurieH 8e ceH . 2arca e un facut4 &e 8umnezeu atâta melancolie. Eram speriat si nu devenisem atât de mizantrop ca acum. tristi si suparati. Si cum stau în lumina... e cu adevarat curios. 0a nu. &easul douasprezece.. 8in fund. Simt cum frica. în casa... stupide..8oua. 8e când m-am cumintit. frica de necunoscut.. e stricata. nu pot citi pâna nu inspectez usile.. umbra tintuita ca o stafie.. 'u pot iesi pe strada. de moarte. iata.. caci cei dimprejur se bucura. izvorâte ca niste fantome albe. toti sunt veseli si numai eu. în timp ce altii îsi preparau lectiile. viata a trecut sub aceeasi forma ca în fiecare ziK acelasi lucru în fiecare ora. rasuna ca din pamânt propriile mele gânduri.. cu insomnia astaH 'u pot dormi. cu bratul întins. nu sunt vesel. nu întâlneam decât priviri dusmane. cu tot întunericul oc.. când în micul laborator stam înfundat ore întregi. mi s-a parut... tot de jurnal o sa stau. si. 'u stiu de ce. de la perete. 8ar atunci de ce mi-e teamaH Si noaptea care ma înconjoara momeste o aureola verzuie. tc-am spus. nu ma uit pe . frate.

daca o vad. nu pot. #iurez. 5c. &utitulH 8e ce n-am datH 3ite ca pleaca. umina se stinse. 8e ceH &a sa n-o vad. ca o capatâna de mort.. &utit. capul.. da.emat în graba a dat gânditor din cap.. Mi-am turnat toata apa din lig. 5ff4 ma cuprinde neurastenia. 'u da. s-o omor.. nebun. 2e cineH 2e "ea". Ea e.. am adormit... Sau. cum tocesc mereu si prevad totul... cu o carte mare. lasa-ma.... #m zavorât usile.. 'u mai întelegeam nimic.. moarte. 3na. &...... cu o carte. e o ceasca.B 2e strada prafuita trec oameni flamânzi. . &u cutitul. Moartea. cu privirile absente. AE5M#'3 3'3I 5M S3&I.. nu e nimic. ce parere. &ioc. . cu camasa rupta.ean în cap.... &e "mort"H 0a nu.. #uzi.2arca nu vezi ca aiurez. S[a aprins lumina.aide. 8e tramvai. 3ite.. 3ite o carte... 3ite ce frumos. acum ma simt mai usurat.. si merg fara gânduri..remur din tot corpul. . desigur.. Eu. pleaca de-aici. #i. cel mult sa traiasca nebun. ia-raa. uite c-a plecatH 'u mai da.. nu pentru totdeauna. astept. 8e ceH Ei. zgâriat si plin de spume. 8ar n-a venitH &ine sa vinaH Ei.id. n-am putut dormi toata noaptea. Sa dau. autobuz sau trasura nia vorba. si acum. a plecare l-am auzit1 nu mai scapa. sa-i sfarm oasele galbejite. mare si rotunda.... #si. Moartea...iar asa.fereastra de teama sa nu ma oc. cioc.. Si când ma gândesc ca mai sunt doua ceasuri pâna la noapte. $+G $+! Dece si jumatate. . 'imeni nu este acasa. cu cutitul în mâna. ma priveste. pâna la infinit mai trebuie sa mergi cât e clasa a cincea si cu domnul. uitasem numele lucrurilor. #saH &e-am spusH 'u. &utremur-at de friguri si prins de vedenii rele... uite moartea. cioc..oropeala le îngreuneaza madularele. da-o. nu pot nici sa scriu fara sa nu las în caiet urmele gândurilor mele. da?@ lasa coasa nu mai da. #m luat cutitul. #..easca cineva de pe strada. sa-i rup coasa amenintatoare. s-o distrug pe "ea". cioc4 &ine eH. cum mi se îngusteaza creierul. parca visez..ata în usa.. nu ma bate. le oboseste rasuflarea. &. &ioc.. 2asesc în nestire de-a lungul zidurilor. întruna tremur cum ating cutitul. nu4 nu pot. 3sa e zguduita din tâtâni..... porci... galben ca un mort. ce ti-am facutH Mor. trei. scapasem cutitul si priveam aiurit. Simt cum mi se moaie vinele. nu mai da.. coasa. Stiu ca are sa vie.. $+$ #..rei fara un sfert.. nu da. e o biserica. 'u mai da. Iara ea. Si înlocuiam cuvintele dupa cum îmi venea mai usor... #si.. Ea e.... ba nu. doua. am îngramadit scaune pe la usi.. &e moarteH Stai sa. . 8octoral c.. am astupat ferestrele. pe. Si vorbeam întruna. Suparat. 'ici un zgomot.. ia-ma odata.... 0a da4 &e4 *rea sa ma omoare.ii li se înc.. Si-a facut efectul. cioc4 &ine eH umina se stinse. el a venit sa ma omoare. mi se pare ca din moment în moment as putea sa ma sfarâm. pleaca de-aici. tot nu pot sa am picioare. 'u mor. #... rupsesem firele de groaza. cioc. 0a nu4 'u vezi ca în fund e o padure. ce fel de ceascaH Seamana cu o biblie. &ioc..iar print sa fiu. &a trebuie sa vie.. ... da. ..... asa-ma. si acum scriu la lumânare.. &e vrei cu mineH &e cautiH 'u mor. ma. în minte mi se facuse un gol nemasurat... omor. dau. nu4 nu4 Sa ma.. &e-ai cu mine.. capul.

#poi deserta geanta cârpita la c.EiH te-au mai "ascultat" la ceva astaziH Si el va raspunde1 -'u." Se necaji si îsi pripi pasul. mama îl va întreba din pragul bucatariei. &a întotdeauna. *azu strada acoperita cu troiene.. Si tocmai niste lucruri care îmi scapasera..inuiau de foame si de caldura. streasinile îngreunate si burlanul adâncit în zapada. #r vrea sa mai vada pe altul în clasa tot asa de "citit" ca si el. distinsH 0a bine ca nu.2ardon4 întoarse oc. .emarea unei fabrici. 2rudent. Dapada.i înlacramat de aburii cepelor tocate1 . 3n licean umbla abatut.. Se pomeni ca numara în gând. trei. una.. "8ar daca va vedea mama insuficientul la germanaH" Strânse oc. fara zgomot.. o data. 'u-si dadea seama de nimic din cele ce gândea.otarî sa potriveasca de acum lucrurile..ii suparati de arsita.... alba.8intr-un fund îndepartat. îsi mângâie fruntea coltoasa - . Se trudea sa-si stapâneasca gândurile. Se încrunta iar si calca înainte obosit. Eeala" cazu peste sting.eta mare. #poi se încrunta si vorbi ca în fata mamei.. cu o etic. cinci. trecea vreodata pe $+9 lânga sirurile de scolarite." .. si se bucura de gândul acesta. Eepeta cu jumatate glas1 ".ii si se scutura de amorteala visurilor.ii dupa domnul care-l izbise si i se paru ca seamana cu un inginer desenat lânga o locomotiva jalnica pe o coperta a Diarului stiintelor populare. . &arnetul elevului Marin 2opana.. EiH4 si la urma urmei. 'u izbutea sa-si adune gândurile si pornea înainte neatent. zapada. Mama va întelege..ândul superioritatii îi îndrepta trupul si-l facu sa surâda. pe care scria1 " iceul Spiru /aret. Sa nu se mai gândeasca.. #puc% pe o stradita umbroOa.iozdanul în cealalta mâna si lovea de ciuda cu piciorul în trotuarul scrijelat.eietoare sub o masa care îi folosea drept laborator. zapada.imba g.ise larg si apoi o înc. *oia sa cugete la un anumit lucru. îsi încorda grumazul. abia tinându-si g.otarâre. "2rofesorul e un dobitoc1 o stiu toti. *I. RM sa-si ridice privirea.imid si miop.. Ii trecu prin minte gândul ca iarna burlanul va fi umplut de zapada. 'u are sa se mai gândeasca. 'u izbutea. zapada.ipul în oglinda rotunda. zâmbind dintr-o data fara sa stie de ce.ipuise... asudat. cu multi ani în urma. 3n carnet albastrui. baiatul îl vârî adânc sub maldarul de ter-feloage. cu oc.Eâse. ci. visate. descretindu-si dezamagit sprâncenele.ise cu luare-aminte. obosit.. . tiui c. stergându-si un oc."K si se . doua. .. Si nu putea sti ce visa. în fata unui burlan vinetiu fluiera si ridica capul. ucrul acesta i se întâmpla de multe ori când se întorcea târziu de la scoala.otul se petrecu dupa cum îsi înc.. si. 8ar se va bâlbâi. Si-si aminti ca tot asa numara când..recu prin odaita fratelui sau 'icolaie si-si trânti obosit sapca într-un cuier. ce are sa-i facaH. patru. 'u mai ramâne îndoialaK se va trada de la usa. se împiedica în mers si i se dogoreau obrajii. 2oarta înalta de fier vopsit în verde o desc.. 8oua carti cu copertele întunecate. 8ar nu gândea nimicK visa numai. Erau orele suplimentare. strângea din dinti.. sa cugete adânc si sa ia o . îsi privi o clipa c. pasind din ce în ce mai încet. " a urma urmei.iozdanul sub bratul ce alunecase în buzunarul tunicii.e de logaritmi se alipira umilite de gramada "materialului didactic".. . Ei.ia împrejmuitoare. un caiet subred si o tabla vec. 3rca cu pasi ce voiau sa fie indiferenti scarita îngusta de lemn dinspre mansarda. îsi sc. 'u e oare el un baiat. care îl c. Se oprea dm loc în loc.

oboseala si dogoarea focului o fac sa tremure de necaz.8a?@ Eadita ce faceH .atal începu sa îng..#i mâncat la scoala pâinea cu untH -8a.&um nu stiiH .8a..ii atintiti în farfurieK era cel mai bun mijloc de-a potoli cearta... 2âna mâine dimineata -când va trebui iscalit carnetul.Mai ieiH . dupa care se auzi alaturi. . Mama intra cu o cratita fierbinte din care se ridicau aburi. încruntata.înc.ipuindu-si.8$?@ ce-ai mâncat.. bombanind o voce încruntata. . obisnuiti cu cearta zilnica.. sa te saturi asa de repedeH Sora tace. 2riveste pe fereastra în salita. 5 odaita îngusta..Iar începi.ii mamei si se mira cum poate fi atât de linistit.elarii. &u toate acestea spune1 .imist -si-si sterse cu batista oc. sora cea mica.ita cu oc. Supa se manca în tacere. . Se stia nervos. &ezara. ca ar fi un celebru doctor c.iar sa se gândeasca la altceva în timpul zgomotului de voci. apucându-se sa farâmiteze miez de pâine. în bucatarie.. Suna. Mama întreaba iar1 . dumicateste o felie rumena de pâine. 2riveste linistit în oc.F $G" .<eanne4 <eanne. . S-au obisnuit c.'u.atal nu-si gaseste locul pe scaun.lasul nu-i tremura câtusi de putin. îl întreba când se da vacanta. pentru ca m-am încurcat la urma.'u stiu. pe care o masa o deslocuia aproape în întregime.(categoric) 2entru ca nu stiu. .ii micsorati de bataia focului si se stergea necontenit de sudoare cu coltul sortului cârpit. care te plimbi toata ziua. îsi lua o fata indiferenta poruncindu-si sa fie cinic si majestuos. &ând fu strigat la masa. 8oar stie câte observatii îl . Marin se aseza lânga sora cea mica.. .Eadita a muncit de azi-dimineata si pâna acumK n-a stat ca tine. Mama îsi suceste scaunul si. . Sora cea mica se resemneaza. a felul al doilea.emiH 'u stiai ca e friptura pe focH 8oar n-am cincizeci de mâini4 . &âteva clipe de liniste completa. #vea fata înrosita.. . ...Si cât ai luatH . .atal încearca timid1 . multumesc.. apoi scoate capul pe usa. .) . dupa ce se plânse de caldura. &aldura. da. ce se sfârseste întotdeauna prin plecarea brusca a unuia din parinti. . Marin manânca indiferent. Si nu va fi certat. (Se sterge. .8ar pe tine te-a ascultat azi la cevaH 5 clipa a voit sa spuna1 nu.ca de cinci ani n-aduci un ban în casa.8e ce nu manânciH . . cu servetul. . dialogul e cu totul potolit..încep. oc. &opiii manânca în liniste. în care se treceau zilnic notele capatate -ar avea atâta timp.Insuficient. E atât de usor. .M-am saturat.. în absenta mamei. nu va vine la socoteala când va spune omul adevarul.&e mai ma c.acere. fara a fi nevoie. 'aduseala i-a lustruit ca o unsoare fata. asa ca n-ar fi cicalit cu observatiile morale. pripit în vorbe si încerca sa se stapâneasca cât mai e vreme. iar dimineata va pleca la scoala. Minciuna i se parea foarte fireasca. care rânduia friptura la bucatarie.Si-n casa cine sa matureH esne îti vine dumitale. Iar tacere. la germana.2utea sa vada ea de mâncare. ca de obicei.

Si tu esti mai pricopsit.. #s vrea sa vad daca si 0arbulescu.. Easufla greu. si Marin se ridica zgomotos de pe pat.. 0aiatul se înduioseazaK apoi.elarii de prezbit si va citi cu glas tare diploma....imie....imist. .#sta ma priveste pe mine. ...8ar banii mei cine mi-i daH &a tat-tu n-a adus un gologan de pâine. &u toate acestea.imist.. &e pacat ca nici tatal nici mama nu erau niste intelectuali distinsi4 &um l-ar fi înteles atunci pe el. cu toate acestea. pedant1 ..ca sa ramâi iar corigent. îsi ca pune oc.. &eH 2arca el nu stie ca îi supara $+: $+7 mereu cu scoala.. de pacatosi ce sunteti.Iar te legi de mineH .#sa te încurci tu întotdeauna.5 sa ramâneti pe drurmiri. El e c. bucuros ca nu va mai fi cicalit în acea zi mareata. Mi-ai prapadit o multime de lucruri. pe scara si se repede în mansarda din fund. desc. . vezi. cu laboratorul. 2âna sa raspunda. intervine tatal. cu toate mediocritatile. .4 descoperirile4... deodata... Di mai bine ca nu stii nimic la germana.asteapta si câta suparare va încerca mama. (Spune formula plictisit si în acelasi timp vesel ca scapa atât de usor.8ar nu râde nimeni.ilor faciali. si 6lorin au "insuficient" la germana..atal se arata nervos1 . leapada tunica si. 5 multumire. se întinde pe pat. .ide toate ferestruicile ca sa se faca curent. cu camasa desc. Mama1 . Marin.oo. # scapat de o greutate care l-ar fi apasat ziua întreagaK acum îi e libera mintea.. cu o coala pe care scria1 "8iploma Magna cum laudae". îl cuprinde.oti au spus ca tara germana nu faci nimic la c. #r vrea sa le ierte totul. . dunga dintre sprâncene i se adânceste.eiata de-a lungul pieptului. Marin profita ca trecerea pe lânga perete e libera.atal pleca din odaita cu o sticla de otet. nu sa-si umple capul cu toate stupiditatile (cuvântul îl alina) care i se predau la scoala.atal. ai ars lumânarile si ai ajuns de râsul liceului. bani sa te tin la scoala... . 8ar mai târziu.imist.câte mângâieri nu va aduce parintilor4 Ii vedea sezând la masa într-o odaita. si pe el..'u ma comparati.8e ce nu cauti sa dai mai multa atentie limbilorH . unde e stapânul netulburat..ide oc. vasazica.. cu aceleasi fete ca acum. Mama îl va saruta si va râde.rabeste pasii pe coridor. de multe ori încercata. dar se înciudeaza când nu gaseste în sine nimic de iertat. .(suparat) as-sa râda. El trebuie sa-si urmezeRcalea. pentru dragul unor parinti ignoranti.. . Si o pofta ciudata de râs îl cuprinde când se gândeste la calmul musc. pe care le citeste noaptea la lampaH 8ar cum sa nu stie. el nu-si poate pagubi gloria. cu renumele pe care si-l va câstiga prin descoperirile lui ..) . . laboratorul si cartile care îi plac.ii de placere. intrând pe usa. va rog. Marin se gândeste câteva clipe la parinti si se sileste sa-i fie mila.. ca sa râda toti de tineH4 . Ia sa-ti mai vezi de treaba si sa mai lasi laboratorul. cu cartile.. . Monologul interior se desfasura abundent. are sa vada imbecilii de la liceu cine e el .îti pierzi vremea cu fleacuri si la scoala îti iau înainte toti nataraii. fara îndoiala. constient de seninatatea fetei. fata i se sc. viitorul sau de savant c. sopteste un "merci pentru masa" si scapa. îsi strânge servetul.Si d-aia dau eu.imba. pâna sa caute un raspuns care sa para o marturisire a greselii.. sa se stie odata ca e c.. . si Marin înc. Se admira..

Se si vede în mijlocul unei sali imense. Dâmbi. #pa adusa decuseara îa mansarda era caldaK obrajii îi ramasera tot neracoriti.ârtiute roscate.încruntat ca.iozdan. în raftul de jos se odi. ofta fara pricina.. niste . eprubete cu dopuri provizorii de vata. #poi.arute 0erzelius.. 8imineata începuse sa se încalzeasca atunci când tatal îl striga din capatul scarii ca îi aduce ceaiul. #poi deveni atent. 6acu drumul batatorit zilnic fara sa-si dea seama de timp. lasa într-însa apa si topi câteva boabe portocalii. dar sunetele se topira repede.imist. pe jumatate plin cu o licoare albastruie si astupat cu un dop de cauciuc.. apoi grabi umbletul.. 2rivi de câteva ori cerul si copacii aplecati pe deasupra grilajurilor. îsi vadea o pofta nefireasca la sorbitul ceaiului. . desc. 2e masa. Marin. vârî o data cu carnetul o revista împaturita în geanta. o lampa cu spirt astupata cu un bonet de sticla. îsi trase tunica...ot probleme mari1 transmutatia metalelor. întotdeauna . în timpul acesta. a un colt se simti urmarit si întoarse capul. pe tonul cu care se spun vorbele menite sa aduca veselia1 ..otarî sa vorbeasca tare. prea obosit ca sa ia o .otarî sa-si ia oc. 8upa ce desc. prin pod sau rascolind lazile din pivnita..ei4 va sti el cu ce sa se "ocupe". #poi se asaza pe scaunul din fata masutei. si-si priveste "laboratorul"..neau. ce are-a face4 5 odaita ca de alc. dar celebru. .otarâre.aplecat asupra cartilor întelepte sau mânuind fantastice instrumente.etele îi sunt nevacsuite.. Se gândea. .Salve.rebuie sa ma apuc de lucru. pe rafturile careia stau însiruite borcanase si flacoane colorate.iob timpulH4. . .0icromat de potasiu. tot mai atent. 2rivi în treacat cutia cu crema si periile negre de sub scara si.ii de la sirul de pa.imistului.. o etajera de bucatarie. . strânse oc. îsi aminti ca e într-o sâmbata si ca a doua zi nu va fi scoala. sticlute etic. îsi lua sapca si se repezi pe scara. Spala râzând o eprubeta. saaa. tot ce gasise prin camara.. 2rivelistea aceasta îl fericea. încerca sa fluiere o arie.ise si ultima ferestruica.Se ridica suparat de pe scaun si se . bicromat de potasiu.ii.eie resemnat sireturile1 îi placea în clipele acelea sa se creada un baiat persecutat. prin cutiile mamei. o penseta rezemata de un vec. &ând va fi un mare c. ce dracu4 2ronunta fraza .. . dupa porunca directorului. doctore4 0aiatul care-i vorbi îl privi râzator si-i întinse mâna. ca sa nu uite cele ce trebuia sa faca. 'u se putea . a ultima treapta îsi dadu seama ca g.. rezemata de peretele varuit.i aparat Nolf.3nde sa iscalescH . Marin se îmbraca frecându-se lenes pe cap si cascând.er din pod.etate.. sticle si fiole.a ziua de !71 acolo unde sunt ascultat. 6acu oc.&e dracu. si el .otarât si-si trece mâna prin parul tuns marunt. în care precipitate colorate asteptau mâna c. un suport saracacios cu câteva eprubete.ise usa. o sugativa pe care erau înfipte ace de marimi deosebite si un borcan mare în care Marin tinea apa curata. pasi pripit în curte si zâmbi de cum fu în strada. între ele se arata un balonas de sticla. de pilda. si deodata fu aproape sa vorbeasca tare de bucurie. ca sa-l vada tatal care îi adusese pe o tavita un pa. putin adus din spate. gasite într-un ung... 5 masa acoperita de el cu tablite albe de faianta. &ând goli pa.ar scurt cu ceai.imist. . cutiute rotunde de carton. departate cu prudenta una de alta. trebuincioasa e-perientelor. într-o odaita ca aceasta.arul. unul ca mine sa-si piarda atât de neg. doua retorte cu gâturile încovrigate. ba nu.. 2e restul mesei. pe care stau risipite carti. îsi lua o carte din gramada prafuita si o zvârli cu un necaz dorit cât mai aprig si mai firesc în g.ii mici si se însenina. a. Se încrunta si-si înc.atal semna fara sa bage în seama "insuficientul".

Stai jos.#si4. întrebând deseori pe vecin. îsi potrivea mereu sapca si tunica strânsa pe solduri. Marin se simti magulit si. dar dupa un an de entuziasm.. . Marin ramase în sirul dintâi al bancilor. Era cel mai bun prieten.erii.6ericit muritor. dupa sticle sparte..... trecura printr-un coridor pe care se vânturau elevi din cursul inferior si alergara veseli pe scara cea mare ce ducea la etaj. profesorul fi-a .ii la fete. . Eu nu stiu cum am sa scap. .. sunt ascultat.. si avem ora întâi. de unde se întorceau cu punglite roz. .. ca si cei avuti în note rele.Si mie mi-e antipatic.Si parca eu as vreaH. #re o mutra de tocilar. berbantul4. '-avu câtusi de putin noroc. Era bogat si frumosK iar umblând lânga Marin. 8inu se strecura pâna în fund.remura putin1 nici încai nu stia despre ce era vorba în problema.. .. . amânându-si activitatea pentru universitate....ei. sc. -2ai si este. ca în diminetile de vara. înfrigurat. iar în curtea adumbrita de platani se fugareau zgomotosi câtiva elevi din clasa întâia... repetau sau învatau... 2oarta era larg desc.. când lipeau o lumânare pe speteaza unui scaun ca sa astepte rezultatul ce întârzia într-o retorta. . în acelasi timp... scotându-si sapca.'-as vrea sa-i fiu în piele...8e-abia am ispravit pe prima. cu catalogul cartonat în mâna..&ât ai scrisH . încrezut. scânduri patate cu solutii. îsi zvârlira sepcile într-un cuier si intrara în clasa. .Sa dea 8umnezeu4. încurcat. .aine arse cu acizi. 2este câteva clipe intra si profesorul de matematica. 8upa ce cestorul dadu absentii. 2rin banci începea frunzaritul caietelorK cei mai sârguitori.6ii om serios. 3rcara trei trepte scazute. . caietul dupa care copiase..isa priveau tristi câtiva elevi din aristocratiune. -M-am ars.. *enisera aproape toti baietii. #poi.. 0anciu întârzie întotdeauna. bani risipiti zilnic în drog..'u-l pot suferi pe baiatul asta. . care-i saluta respectuos.&ât mai e.. Marin si alti câtiva copiau pripit problemele. Marin ascunse repede calimara si înapoie. .E premiant... îsi cautau fiecare câte un coleg cu care sa vorbeasca.. impunator.laboratorul -.imbând vorba1 .. cu o mâna în buzunar. Dâmbi si raspunse ca si cum lucrurile s-ar fi întâmplat întocmai1 . 'ici macar n-am copiat problemele.. Spui ca celelalte nu le-ai putut face. /e.. . cu barbia rezemata în piept.isa. .. .#i facut la matematicaH $+C $++ . voinic. . de e-periente prelungite pâna noaptea. #junsesera în fata liceului.ai. . .2fiii4 stai bine4.3mbla doctorul cu oc.0una dimiaeata4 întinsera mâna unui baiat din clasa a cincea.2atruzeci si cinci de minute. doctoreH.. maH . 2otoliti. 2e ferestra desc.asa si tu asa. îsi parasi stiinta favorita. . #vusese pe vremuri aceeasi patima ca si Marin.#i timp. unui baiat din fund. 3nul cânta lânga soba rece.. &elalalt râse.

2rofesorul întorsese scaunul si... ca sa-si poata urmari firul gândurilor.sever câteva clipe pagina si-l c.. Se încrunta brusc. Marin îi rabda privirea. .6a problema. 2rofesorul îl privi încruntat si cu un vadit dispret. . iar acasa nusi copia nici problemele. era întotdeauna mai îngaduitor cu el decât cu altii. nu e încurajat. îsi vârî în g.E o nedreptate cele ce i se fac.. . 'u e rasplatit. domnule 0anciu. 8ar nu-l stia defel.rei. 'u putea cuprinde cu nici un c... ca si cum ar fi cautat aprins dezlegarea.&âte probleme am avutH .ip realitatea. începu deci sa-i dicteze1 .e zapacesti pentru ca n-ai învatat..Stiu. a rastimpuri strângea pumnii si încorda grumazul.într-un cerc de raza E.Eu n-am ce-ti face. 'u stiam atunci. când cercul se învârteste în jurul unui diametru care trece printr-o e-tremitate a arcului.. . Se încrunta numai si-si strânse buzele sa nu zâmbeasca. . zona nascuta de un arc. . . apoi îsi atinti vag privirea spre soba. .. de câte ori era scos la tabla.3nde suntH ... Marin privea cifrele de pe tabla. dar ca nu prea întelege si mai ales nu profita întru nimic din .. si lua buretele împreuna cu un ciot de creta. &opie un sfert de ecuatie pe caietul de clasa. dar eu pricep greu matematica. dar ma zapacesc. #seza caietul pe catedra.cu el lucrurile si nu cu altul. a loc. . 0anciu sub slovele unui citet "Insuficient". cum faciH .. îsi dete însa seama de ridicolul formulei repetate staruitor de toti acei care nusi stiu lectia. se apuca de . 6u c. astepta.a zonei. cu bratul rezemat de speteaza. Sa se calculeze înaltimea . .&redeam ca la &. #junse la tabla.. Stii enuntulH -8a. Era tactica lui la matematica. &onvins ca Marin lucreaza îndârjit la matematica. iar profesorul îl credea.. . întari cele spuse prin obrajii dogorâti si bâlbâiala vorbelor.imie industriala se intra numai cu realul.aina.emat vecinul lui de catalog. uându-si o fata atenta. gândindu-se ca corigenta la matematica tinde sa se realizeze. Inconstient. 2arca era ametit1 pierduse notiunea e-acta a situatiei.0a am învatat.acu încruntat si se multumi sa priveasca atent cercul...Ei.iozdan carnetul albastrui pe a carui ultima pagina scrisa se iscalise magistral I.inuire a memoriei. Si fara sa vrea. ca sa vadeasca adânca c.. îsi zbârci fata. în fata profesorului. îsi frânse degetele.8e ce ai venit atunci la realH .. aproape fara sa-si dea seama ca se petrec.8e ce nu stii.'-am putut sa le fac pe ultimele do?@ia. a carui suprafata este egala cu sfertul zonei. cauta sa se arate strâmt în desteptaciune si fara tinere de minte.. 2rofesorul însa îl cunosteaK credea ca nu-l ajuta mintea. Se aseza în banca linistit1 îi pierise tot necazul. 2opanaH . . are ca baza un cerc.#vem un cerc..ema1 . îl sterse într-un colt si-l îndrepta. &um %GG %G! nu o putea suferi si cum nu fusese nici o clipa atent la vreo lectie. domnule 0anciu. Indiferent. Marin desena încet un cercK îsi amintise ca si în caiet facuse unul.arnicia lui.. alunecând creionul pe marginea unui capac de calimara.Sa iese 2opana.

Sa-l crucificam. .imba într-un Marin victorios asupra lui însusi.. "#re sa vada ei.2ai ce1 eu învat ca voi sase ore la latina pe saptamânaH .imia."#nte. Marin îsi clatina capul. 8ar gândurile îi erau sugrumate de necazul ce-i crestea necontenit. apoi voi sa ramâna iarasi singur cu el însusi... pentru ca aveau c. Sa-l crucificam4 .. îsi facusera într-o sala de jos ora de latina si acum erau grabiti sa intre în clasa. palmuia glumet.. ad. îl atingea tot mai mult realitatea unui dispret din partea profesorilor.. sarea în spatele modernistilor. apuca de picioare.. a urma urmei.iozdan frumos de piele. "babo"4 . . R .. cânta.'oi facem carte. cu oc.. *ecinul sau de catalog. insulte4 &âtiva din fund se repezira peste banci. dispretuitor si înconjurat de glorie. . 0anciu întârzie aproape toata rec reatia pe catedra1 nu-si gasise e-plicatia.ii din pricina prafului. Sa.#aaa.. repede..iozdanele. 0ana-teanu. apud.. dar nu reusi decât în parte." . ce-i trebuie lui matematica. ca voiH4 începura vesnicele riposte la care nu se lua seama si care aveau numai menirea de a fi glumete.#stâmpara-te.ii mici si obrajii caramizii.. 2este putin. . 0roboane sarate de sudoare i se prelingeau pe fata. &olegii de la modern asteptau cu g.. 'umai un modernist marunt. 8oi baieti se strecurara zgomotosi pe deasupra bancilor..# insultat menirea sfânta a realului. #poi.elarii alunecati de-a lungul nasului. germana si fleacuri d-asteaH El e c. *oia sa i se recunoasca meritele pe care era sigur ca le are.0aa... caruia însa la urma i se recunosc daruitele însusiri.. ca nu cumva sa banuiasca %G$ ceilalti ca "insuficientul" i-a lasat urme în suflet. suna de iesire. privi rece pe cei din fund si înc... &ostandaPe... care e alaH . &auta sa se linisteasca în viziunea unui Marin-filozof. atversus.începu sa-si vorbeasca cu patima. modernul!.. baK ce. Ei4 nu fii "scârbos"4 . . Se misca dispretuitor în banca.a. al unei apoteoze... Marin se ridica alene în picioare si începu sa râda silit.. îl întreba1 .. lucra cu aprindere. imaginea se sc.. &a întotdeauna. îl întarâta.. El ar fi un geniu neînteles. cu nasul mare si cu cosi pe frunte.ine-l.. aproape soptit printre buzele strânse.lasul scazut.#i gresit1 "adversus". micso-rându-si oc. Easufla pripit. -0aa.....&are e nemerniculH . . facândusi loc prin multime cu un g. Se învârtea. 8ar nimeni nu-l lua în seama. afara.e tâmpesti tu destul cu matematica. nu parea însa prea bizar. Sariti4 . glasuind fraze foarte frumos alcatuite.imist si naturalistK ce-i umple capul cu lucruri nefolositoareH. se suia pe catedra predicând.ândul unei razbunari.&e dracu v-a tinut atâtaH .Sariti.spalam insulta cu sânge4 Marin era printre cei mai aprigi. Si în aceeasi clipa se vazu într-o situatie e-agerat de nenorocita.. -Eealisti444.. cu atitudine de martir.?@re dreptate... îl trezi. aoo. ." . urmariti de razbunatorii realisti.8a-i4 .ise ostentativ caietul de notite. râzatori. &u reputatia lui de cel mai "zapacit" si nervos baiat de clasa. &ând iesi. un italian cu oc. . persecutat.

ionturi. 'ici silueta mândra a cestorului. îsi privi colegii1 toti palizi. ceru tacere.&ine a spus e-temporalH &e e-temporalH 'u ne-a anuntat. .ea si mult repetata propozitie a profesorului de c. . c. se repezira la rastignit si încercara sa-l scape. urma una de istorie si una de franceza.&e te-a apucat.rei baieti lucrau de zor la tabla formule simetrice si le comparau cu cele din carte.imie. Era linistit1 ora aceasta era una din putinele la care nu-i era teama. în jurul rastignitului.imie si se vârî între multimea galagioasa de lânga catedra.imie. 'umiri prelungite si greu de pronuntat se memorizau cu glas tare. dupa ce se adunara în numar mare. gras. 'u mai era nimeni atent1 obositi.alimir. 0anateanu se ridica revoltat. .alimir izbutise sa scape si alerga acum peste banci ca sa se ascunda în mijlocul modernistilor.&e avem.idrogen si o-igen. . te dau pe lista4 .Ia vezi. ma. c-acum te rastignim. . Marin visa tot timpul. trânta.2ai nu-mi pasa. . . astâmpara-te4 . &estorul îl ameninta. Morariu. ma 0ratasanule.inonele. pocind dintr-adins numele1 .pe care în adevar îl necajea onoarea ce i se facuse -.. îl rastig%G% neau pe unul mic.2ai ce.. peste banci. *anciuH.. Marin începu sa-l gâdile pe sub vesta. doctoreH . &âtiva realisti râsera si se împartira pe la locuri. . cetonele si c. 6u neatent pâna la sfârsitul cursurilor. dintr-o banca din fund. dormitau molatec în banci... . oftând la rastimpuri.imice.&e faci gura acoloH .. când de jos se auzi sunând vag clopotelul anuntând profesorii.#lea nu le-a e-plicat.o. 0ondocul se zvârcolea între râs si raget. Modernistii. Mai ramasera putini afara din banciK ceilalti rasfoiau înfrigurati caietele de note si consultau prevazatori si stiinta vecinilor.2eni.Si c.-a pârlit *anciu. va rog.. 8upa c.iar cu g. cestorul de la real. 2oate mergem în laborator.. Se întoarse în loc..alimir -.oteau si faceau glume pe care le tipau ca sa se auda. e-temporalul se anuntaH . Spre sfârsitul orei de franceza începu sa-l doara capul1 aerul stricat si caldura îl înabusisera. si el urla cât îl tinea gura. trânti doi colegi care se "întrebau" reciproc la c. 2rofesorul . si domnul *oitinovici are sa gaseasca zgomotul asta. &ând auzi stravec..#lde. treceti în banci. 0anateanu întreba. &u îmbrâncituri. *oitinovici anunta întotdeauna mai dinainte1 "5 sa dam o mica e-temporala"..inoneleH ... aproape tacuti.inuitoarea ora de c.'umai de nu ne-ar da e-temporal.&e stric eu. bondoc. iar ceilalti ..&e are a face. dar trebuia sa citim noi.8omnilor. izbutira sa libreze un picior si o mâna. împreuna cu formulele substantelor si însusirile lor c. .ida formica... nici glasul cestorului 0ratasanu de la modern nu potolira lupta. upta era în toi. . cu oc.*anciu. maH . 8oi realisti îl trageau de picioare si doi de mâini. Multi îsi adusera aminte ca nu stiu nimic la c.ii dusi pe fereastra. Marin râse cu pofta. . &ondoleante4 .imie si ca sunt neascultati.. #tomii de carbon se asezau pripiti lânga cei de . între liniute ce se departau de la nucleu ca niste raze.

ii.imia4. cuprins el însusi de oboseala. când compunea inspirat frazele acelea lungi si nemestesugite. sarea din timp în timp pagini întregi. 8e ce sa fie nevoit sa râda si sa spuna glumeH întelese ca-i e teama ca sa nu i se dezlipeasca %G9 %G" masca. a pietrelor.. îl desc. încruntat.. Suferise pâna atunci nenumarate alte dragoste1 cea a marcilor postale. . 6ara sa vrea. ectura îl plictisea. încet.isa venea la rastimpuri racoarea relativa a unui aer mai putin viciat. Era un manuscris vec. Era dezorientat.er fiind de multa vreme cunoscute. cu manualul lui Minovici în fata. /err 8oPtor.. îsi îndesa sapca cu necaz pe cap si începu sa bolboroseasca. de plictiseala scârbita pentru c. Simti un gol în sufletK o deziluzie care i se lamurea cu cât tintea mai mult nemarginirea albastra de deasupra casei vecine. fara sa astepte pe 8inu. dar din alte pricini. porni spre casa.. se resemnase sa vorbeasca. 6ura câteva clipe în timpul carora nu reusea a întelege bucuria ce i-pr putea-o aduce multimea ceea de borcamse desperec. în odaita din mansarda. Marin citea pagini dintr-un caiet gros. Scrisul era pe alocuri necitet. nu era nou pentru el1 se stia nestatornic si cu patima.iar ca e dezgustat de ele. Si sfârsind treptele. si se gândea cu teama ca în dupa-amiaza aceea va fi liber sa citeasca orice carte ar vrea. Marin îsi aduse aminte de mansarda lui.Salutare4.imie. de fapt.eate.. 'u mai simtea nevoia e-perientelor. si se simti acum deceptionat. 'u. se .întelegea ca rezervele s-au sfârsit si. nervos. &ând suna. ca niciodata.." Dâmbea1 ce prost era sa creada ca nu-i mai place c. Marin 2opana. pentru ca nu putea face altfel. jurnalului". Si zâmbi la gândul ca era un prefacut. apucaturile-i de buc. #poi.. 2entru întâia data încerca o senzatie de oboseala. ci si-o parasise brusc pe cea de pâna acum ca sa ramâna singur. un proiect magnific de roman. 3n presupus elev îsi însemna zilnic impresiile. analiza manganului. patrunse de un suflu romantic si scrise numai pe jumatate.erea. si baiatul îsi supara oc. 3n profesor trecu. a bibliotecii si a insectelor. dar n-ar fi dorit sa se întâmple. .e-a molesit caldura. se simtea mai bine singur. i se parea c. Se multumi sa raspunda1 . &a si ieri. sa-l sfârseasca si sa-l publice. a carui sensibilitate fara margini alcatuia pe aceea a "omului sucit". ucrul. &u toate acestea. Marin îsi arrrnti melancolic serile dK toamna din clasa H. 6ata îi era nemultumita si. patra.isese cu gândul sa-l continue. a plantelor. mersese prea departe1 nu era înca dezgustat de c. pe ascuns. coborî scarile încet. în fundul clasei.ârziu numai. #cel elev nu era altul decât el. 'u-i parea rau de despartirea aceasta brusca. îsi scutura capul. 2rin fereastra larg desc. îi trecu repede prin minte toate aceste tovarasii vec. îsi spunea1 "&e de precipitate minunate si nestatornice în culorile lor aprinse sau tulburi.i.i de doi ani. intitulat <urnalul unui om sucit. dar nu fu vazut. grabi pasul. îi lipsea parca ceva. în care. unde caldurile începeau sa ajunga de nesuferit si unde "laboratorul" îl sting. îl saluta. când va ispravi.imie. îi placea înca sa se gândeasca la ceasurile de dupa-amiaza. 3nde îl va duce acum dragosteaH 'u stia. îsi aduse aminte ca se întoarce si astazi cu un "insuficient".. caci acum nu se dezgustase de o stiinta ca sa se apuce de alta. entuziasmul îi pierise. si aceasta îi nelinistea. 'u mai citise de mult <urnalul". cestorul 0ratasanu lua notite si nu-l privea nimeni cu uimire.. Si întelegea acum cu tristete cât de falsa era suferinta lui si cât de mincinoase erau paginile . ca sa arate celor de la liceu cine e el si cât a suferit. apropiindu-i micsorati de caiet.

Se vazu într-o vara de prin carti. apoi îl zvârli. Simtea crunt nevoia de a se manifesta. înca din iarna trecuta. .Stai jos4 #i sa suferi de caldura.. îl va scrie... sagetând gesturi cu mâinile. se ridica de pe scaun si se plimba prin odaie.rebuie sa-l scriu la vara4 'u se poate4... a urma urmei. Marin se rezema cu tot spatele pe scaun.de venirea prietenului. .. 0anciu îi trecu prin fata oc..ipul lui I. #re sa vorbeasca 'anul. înfiorându-l. si restul în 0ucuresti.. Era lucru rar pentru el sa se plimbe prin odaie1 gândea mai bine în fata mesei lunguiete din fata ferestruicei. . 8ar acum nu putea sta locului. 5daita începea sa se înfierbânte.ise. 2rin ferestruicile desc.. si Moisil. dar trebuie sa te resemnezi si ai sa-ti scoti . dupa ce-si zvârli o clipa oc." 8ar era sfârsitul lui mai1 când sa-l scrie.. când sa-l tipareascaH.ar cu peretii subtiri. sa vada pe cei de jos. stapânit de gândul tiran al corigentei. ce ocupa aproape tot peretele din fund. #u sa-l sprijine când va fi conferinta de fine de an.ilor.&ine poate rezista la caldurile astea caniculo-tropico-africaneH.. 0anciu... "#sta trebuie acuma.. &aci. sa-l umileasca pe el mult... doctore4. scriind un roman *iziunea se sterse îndata.... înc. nimeni4 #poi. &e citestiH Marin îi arata coperta unui roman francez. acuma. un vuiet învatuit.. departat.. încruntându-se. cu nouri. si Soloveanu. EiH4 si ceH4.'u vine cinevaH . de a se razbuna de umilinte. cu nuci stufosi. 'u poate sa scape... Si i se paru atât de încet drumul lui în tovarasia bicromatului de plumb.. 8ar poate nu va ramâne. #batut. în adâncul sufletului.. S-apoi. începu sa vorbeasca singur. 2ublicarea <urnalului unui om sucit trebuia înde-pli-nita. 8ar ce are a faceH Matematica e "materie" principala la real. 2ai da. coborî scarile si se duse. îmbucurat .. . . batjocorind pe cei care nu-l întelegeau. profesor de limba româna.ise caietul si. &. veni 8inu. . 'u scapa de corigenta. dupa socoteala lui..aina ca si mine... acoperit cu o foaie de . 2rivi masuta cu sticluteK un precipitat galben se adunase în fundul unui pa.. zmângalind cu creionul coperta. 6ara voie se gândi1 bicromat de plumb.#a.. Si sc. &u atât mai multH.imbând grabit vorba1 .ârtie alba.Stii c-am recitit azi romanulH -EiH4 8inu se aseza mai bine pe scaun. ..'u mai e timp. aducând scaunul din odaia alaturata1 . într-o vacanta împletita cu grâu. încât zâmbind... R Spre seara... &u atât mai mult. #manuntele îi precizara în contururi si culori vacanta. Marin era revoltat1 împotriva scoalei. fluierând. 0atu în treacat la usa si intra..#m sa scriu romanul4 . asteptându-se sa auda o conferinta întreaga. împotriva lui I. cât mai e timp... are sa-l sustina si Moisescu de la stiinte naturale..Salve. sunt atâti profesori care îl simpatizeaza. s-apoi are sa vada ei4 Suparat de-a binelea.idolatriza. #re sa vada ei4. se gândea. #re sa stea o luna în tabara cercetaseasca din 8umbrava Sibiului. Marin fagadui c-o sa-l reciteasca si sa-l completeze...ii în oglinda rotunda din odaia alaturata.. râzând.. la capatul mesei. împotriva profesorului de germana.. de a-si vadi darurile.otarârea îl îmbucura într-atât.'u mai merge4 Si se trânti pe pat1 un pat de lemn vopsit rosu. Si corigenta la matematica.. Si . 0anciu nu-l poate suferi. lucru rar pentru el. ajungea cu râuriri de vis pâna la el.

Si Marin vorbea.. Era sigur ca nu va zvârli manuscrisul la foc. *orbea precipitat.. .. batjocoritor si suparat. îsi motiva totul prin c. .M-am plictisit. Se mira totusi ca nici G sc... atunci când. Se bâlbâia. dar nu îndraznise sa-si spuna gândul. portrete.acerea îl apasa pe 8inu. . ti-am spus euH 'u face acum.. s-apoi autorul prea se crede. si geniu neînteles. cautând epitete c. .Si când te apuci sa-l scriiH .8ar m-apuc iar de insecte. îi trecu prin minte o îndoiala care îl dezarma. 'u s-a mai scris pâna acum un roman de felul asta..#zi. Si prea dulceag..<urnalul unui om sucit. de atunci. putin teatral1 " a foc4..8iseara..2ai romanulH. Stii. întreaga sc. nu-i mai fac jurnal. de laboratorH 8inu îi strânse... Si de câte ori îl întreba 8inu." se simti mult mai liber. la 3niversitate .. #poi. In fiecare zi însemn1 dialoguri de ia scoala. &elalalt nu pricepu dintr-o data sc.ârziu... 8ar stai sa vezi. 8inu asculta multumit. 5bservase si el. . Ma gândesc eu. .imie. Se simtea încurcat stiindu-si prietenul singur pe un drum pe care altadata îl batatoreau împreuna. dar îsi daduse repede seama de neadevar. vedea personajele. nu numai ca <urnalul nu se publicase.icea pe fata si ca prietenul îl socoteste înca tot atât de entuziasmat. dar gândul acesta îi facea bine.. stari sufletesti. gasind adjective inedite si vorbe ironice. începu sa aiba mai multa încredere în talentul iui... tacu. s-apoi... comic.. Era convins câ are talent si de aceea îl urmarea.. ca e ceva silit într-Insul. Marin era cunoscator în literatura iar ei prea putin. nestatornic si nu lucra nimic. si prost scris. Eastignirea aceH. cu o repeziciune ametitoare.8a. încâlcind cuvintele. numai el e geniu. si stii.ioaba. vedea noua configuratie a romanului. simpiificânuu-le.. le g.. Marin se arata ne. la foc4.inuitoare. cu note. 9! spun drept. iar vorbind. &instit.imbare a prietenului îl bucura. o prostie... #m vrut sa-l sfârsesc si am. Eâdea.sta 2 usura.8ar când ai vazut tu toate asteaH . Stia ca Marin are o idee e-celenta de <urnal si era convins ca va pricinui zgomot îndeajuns la aparitia lui. Marin îi citea zi cu zi paginile scrise în <urnal. . Si dupa ce e-dama. când îî asculta vorbind...imia si cartile care îi luau tot timpul. . . pentru ca nu voia sa-l supere. dar bucuria îi era adevarata.îl scriu si p-aia. 'imic adevarat. . 0anal. Se multumea %G: %G7 numai sa tipareasca în Diarul stiintelor populare articole asupra insectelor si câteva fantezii tara greutate.. dar în siarsit. le stia cuvintele.. stânjenitor de fals..Ei. entuziasmat. 8e data aceasta.. . . &rezuse un timp ca Marin lucreaza în ascuns. curios sa vada ce-o sa produca.oata lumea e neg.când Marin va împlini cincisprezece ani 5ri..icea gândurile. dar nici încai sfârsit nu era..imbarea aceasta brusca de pareri...otarât.. dar altfel... 3n roman realist din viata elevilor. #cum.E o prostie4 -&eH .. curiozitatea îi era satisfacuta.imbare nu i se g. mâna. deodata. Stii ca ma las de c. .

mai zglobie decât era. adica. Ei4 din asta fac geniul rau al eroului meu. .. nu..#. la murite... stii. %GC %G+ Se smulse din gândurile care-i surpau "subiectul" romanului si rasturna un suvoi de vorbe.ipui ca ala... o frumusete.. dar înc.. Iubire1 ce se potriveste ea cu mineH Eu.0a adun. .ii marunti. se va arata acel "om sucit" pe care-l cunosti.6rumos... stii.acu deodata si Marin. o fac zglobie. cu obrajii patrati si searbezi. .a munteH . miopi. ..... #aa. E în vacanta. încât el însusi. sa tipe s-apoi sa alerge acasa. &u iliana a fost ce-a fost.imie.*asazica. 8ar n-am fise. gândi1 "&um de nu pricepe el ca l-am mintit si î-am mintit pentru a avea si alti martori ai visurilor mele.#cum începe povestirea (ironic) cuceririlor tale. 5risice alt cuvânt.... o sa sufere... Si acolo se îndragosteste de o fata. piatra.'-a vrut ea. rosi. cu oc.. cum am fost si eu anul trecut. Si suna atât de ciudat cuvântul "iubit" pe buzele baiatului adus din umeri. la Sacele. cum l-o c... câtva timp. Ei.8ar cumH . la 0ucuresti. sfârsise prin a le darui un vestmânt de realitate si acum... în timp ce cu pulpele încolacea nervos picioarele scaunelor.Si de ce nu ti-a datH . Marin se gândea1 "&ât de mult îl iubesc4" apoi.. 8inu socotea adevarate toate scrisorile trimise din Sacele si povestirile lui Marin asupra dragostelor sale cu domnisoarele frumoase din localitate. insecte.. #nette.. #tâta elocventa pentru cauze straine preocuparilor lui. &e-i nevoie sa te mai gândestiH .#sta aflu atunci. ce vreiH..ipuindu-si contrastul între Marin si tinerii din Sacele. nu toate.. Se îndoise putin la început... ..emaH . 8inu tacea zâmbind. îsi zâmbira unul altuia.. roscat. o sa se zbata. 2-aia am iubito.. undeva. si eroul e la munte. pe eroina am s-o alatur cu firea verisoarei mele. îti placeH . ...iliana.8a.... Si aci. nu mai aduni fise.&e pricepiH . . când îl întrerupe 8inu. aia a fost înainte. îi e-agerez caracterul. sa fie tinut în g... Marin. dupa marea suferinta.2ricep. aia e alta. 'umai cea din urma. 'u-si mai întelegea prietenul. stii. -EiHberbantule4. p-aia o e-agerez.ema. îti înc. cu iliana.Stii cum sa-ncepiG . dându-si seama de ridicol. da. 2acat ca n-a vrut sa-mi dea o fotografie...Si sa vezi mai înainte. . dar primul capitol din roman se petrece.. stiindu-si prietenul prea putin aplecat asupra celor lumesti. si numai asa. Se întunecase. la urma urmei. succesele erotice. (naiv) zicea sa n-o calomniez. 6ata. îi e-plica.. la tara.. îl fac sa se îndragosteasca de ea. volum. E data dracului. afara de însasi imaginatia meaH" 8ar raspunse fara codire1 . . am uitat sa-ti spun c-avea un par negru taiat strengareste. ..... afara de acesta1 c. #propo. volum. 5 umilinta dureroasa ! se strecura în suflet... 3u4 ce par4..eare s-apoi umilit.. repede1 "&e stânjenitor cuvânt iubesc.#sa o c. îmi bat joc de ... traindu-le însa cu mintea atât de aprins. nu.#..2arca Maria.

8ar într-o dimineata citeste în 3niversul anuntul dat de 8an. 2oti ramâne la <urnalul unui om sucit. &unosc bine scara.. Marin se porni pe râs din capul întunecat al scarii. EomanulH .i. fara nici o încredere în vointa sa. pentru ca mama e rau bolnava. într-un cuvânt. 5 idee noua. &e sa declameH T5. .amal în port...&e n-as da eu sa am o odaita ca a ta. într-o casa din vecini.. colbait. .. privind o multime fara oc... . eroul .6ugi." #prinse lampa.. 8ar am tot timpul trei luni. fara s-o înteleaga.u ce ziciH . 8oara eu sunt ala4. apoi ajunge pe un vas care trebuia sa plece din zi în zi. cum le spunea de atâtea ori._ prea banal. .aina. T<e la revetis pour la premiere... Succes si inspiratie.i si lampa. îi dispretuiesc. 8inu cuprinse cei patru pereti spoiti cu var. de .'-ai auzitH ..a. ._ Mai bine în padure..4 >uandcejour-lâ. 8ar de ce se aseamanaH .&um o sa-l sfârsestiH .. 8inu nu raspunse. cum i se parea ca se aseamana.. dar în româneste. grai1 " a lucru4" 8ar era numai un cuvânt..Ei..#a.. ..E prea tânar si nestatornic ca sa se poata .. învatat. Tfois une dimanc. însa..e.a.....ipul e într-o lupta sufleteasca aprigaK ori îsi urmeaza visul lui de libertate..prostii care se lasa cuprinsi de pofte animalice (e-presia îi placea)... ca sa-si dea curaj. mai4. connu. Marin scoase cartea dintr-un raft de jos.oriotl . îsi trase . 3nde mai pui ca sunt lucruri cunoscute..fuge la &onstanta. . .. .&e-ai spusH ..'u-i nevoie sa ma conduci... sunt deasupra lor.. sa-l roage sa declame. Mai ales inspiratie. prin care îl roaga sa se întoarca. *ezi sa nu cazi. dar cum am sa-ncepH a o serbare popularaH. &iti de câteva ori aceeasi fraza. puis>ue c ?@etait un vtement neuft\.ot asa cum stii. o situatie.rei ferestre1 se face un curent de intra tot praful strazii. el si ea. pentru ca ramasese repetent Se face . stii. de biblioteca imensa. frate-sau. cu o privire zâmbitoare si dornica. Stii ca la toamna trebuie sa apara.. .2rea putin trei luni. rafturile saracacioase pe care stau îng. .Sigur...#sta asa e.otarî la sacrificiile pe care i le cerea libertatea. a urma. dara.. . 5c. Eelua romanul francez.ândul capitolului întâi din <urnal îl persecuta. ca suferintele au fost în buna parte numai în capul lui.atunci cine stie ce se întâmpla maica-sii -... trist.. 2rivi numai înspre rafturile cu carti si-l întreba1 . si atunci.. .eu adica . . cu cât se apropia de 0ucuresti. iar ceilalti îngrijati. &ând intra în odaita luminata prietenesc.. abatut. .. &anon întreg.jour-laje parrus dans la cour du colege pendant la recrea.0a da._ în padure.2raful e culoarea locala.. o lume noua..#ci numai praful e imens. parca o lumina i se lamurea în suflet.#re sa fie greu. &ând m-oi asterne pe scris. cu mâinile încrucisate.'u fusei atent.esuite carti..'-ai tu cumva 2ere .. &e ziciH . ori se întoarce.. . Tcomme ilconvenait. #cum. înc. ca lupta e frumoasa./a. interesanta.. o revolutie în sufletul lui. ._.. Simtea ca e las sa fuga.. da-mi-l si asa. Se întoarce. 8ar ce vreiH . de calatorii în 5rient.ipuindu-si un Marin batrân. 8inu încerca un raspuns spiritual.

ca un adevarat naturalist si visator ce era. mai lucrez la entomologie. în fundul sufletelor lor. Si dispretul acesta era departe de a fi fatarnicie.etele nefacute. nu stia niciodata cu ce era îmbracat. plini de praful musuroaielor de furnici pe care sezuse entomologul la pânda. si aceasta numai din neglijenta si dispret pentru eleganta carag./m4 &am opt.iurgea.. Era.ii din vârful sandalelor. fruntea colturoasa. . 6ata îl privi uimita.5pt. doresc întotdeauna sa placa.. cu atât îi scade minunata frumusete. cu o slova rasfirata si de nepriceput1 %R! &ap.&âteodata mai mult. puneti pe cap o sapca cu cozorocul reînnoit de patru ori. care din orisice neam si-ar trage viata si în orisice mediu si-ar trai zilele. care-i dadea un aer de paiata melancolica. . 2oate în gândurile sale se cre/ea neîmbracat def/ caci nu se sfia nio?@nrlata sa se culce pe namolul malurilor ca sa "observe" cine stie ce gânganie ciudata care .dimineata. se asternu sa scrie. ca si cum s-ar fi lepadat de o greseala faptuita în nestiinta. si aveti portretul în creion al tovarasului domnisoarei #ura.itat fugar cu o . 8e-ar fi sa-l facem în culori..imia. ca sa se dezvinovateasca1 .. Iunecându-si oc. cu niste sandale iarasi bune de purtat "pe munte". în viata de toate zilele.ii pe fata arsa de soare si patata cu cosi stârpiti de nerabdarea aceea necajita caracteristica adolescentilor. dar nu citesc întruna.eieti. I 3' 0#I#. &redea ca povestile acestea nu se petrec decât prin romane. înca. cu c. #poi. cu cât se apropie de pamânt.izând înfiorat un caiet neînceput. care-i napadea sufletul numai când privea fapta în sine. care-i întunecau frumusetea în oc. se socotea frumos.&ititi multH .ipuiti-va un copilandru înalt si desirat. Si cu toate acestea se necajea întotdeauna din pricina cosurilor acelea mici de pe barbie. si niciodata nu-i trecuse baiatului prin minte ca acest dar dumnezeiesc l-ar putea întrebuinta.aina din acelea pe care burg. adus putin din umeri. ceea ce se întâmpla foarte rar.ii în jos. #poi. i se parea ca. Eadu . de care numai înc. Mai scriu. caci Eadu nu era mai niciodata cu gândul la lucrurile privite. mai traduc. noua ore pe ziH -8a. am colectie de pietre. de altfel. neluându-si oc. asa în mijlociu. 0aiatul pleca oc. SI 5 6#. fata smeada si cu un nas lung si ascutit. cu succes. cu capul mare si acoperit cu un par rar si galbejit. Era ceva involuntar.ilor. oc.# I .ipiul prafuit si g..ioasa pe care o trâmbitau "aristocratii" clasei. . noua ore pe zi. desc. în padure. 3mbla întotdeauna cu nasturii tunicii desc.0ine. caci Eadu. în rarele lui iesiri prin lume. pe unde nu-l duceau gândurileH Y. 8u-te dracului4" Dvârli romanul pe masa si.iurgea era entomolog si.. avea mare ciuda pe oamenii care îsi pierdeau timpul cu dragostele. îmbracati acest trup sc. o observatoare foarte slaba si niciodata "?@i si-ar fi putut /H seama ce se petrece în afara de mediul ei.8ar. câteodata mai putin. dupa cum marturisea el însusi. ierbar. înrosindu-se pâna în radacina urec. 54 si nu era frumos deloc baiatul4 înc.ipuirea-i se putea servi. 6ata îi privea mereu.ii mici si miopi. ma ocup si cu c.ezii le recomanda de purtat "la tara".ii fetelor. 'iciodata nu i-ar fi trecut prin minte ca sunt oameni care citesc pâna la zece ore pe fiecare zi. cu niste pantaloni largi. ca pe un lucru rar. *orbea repede. ar trebui sa scriem câteva pagini. 8ar aceasta frumusete era un drept al sau. ca orisice adolescent înclinat spre visare. &aci Eadu .

...plutea pe apa pârâului si iarasi îi venea foarte lesne sa se trânteasca pe toate gramezile de lut proaspat.. femeia se facea vinovata de mari si nenumarate greseli. fata întoarse discret oc. cât si esteticei coloritului. cu toata eruditia lor. sfâsietoare pentru altii. si lui numai unul singur îi placea. si n-a mai ramas mustata de tântar nereprodusa în cei putin o duzina de manuale. careia nu-i crescuse înca acul. dupa cum era de asteptat. e mult.ârtie sc.ie scurta.ânarul naturalist era recunoscut ca fiind de o timiditate de care colegii sai se rusinau. parca aducându-si aminte de ceva.ie. . 'eaplicând niciodata principiul conservarii speciei la viata pe care se pregatea s-o duca. luminându-se de zâmbet.ii care parca tot cautau o cararuie pe unde sa se piarda în tufis înfaptuiau mare bucurie în sufletul fetei..ema întregii lui vieti. . si ale caror urmari. #ura. Eadu se îngalbeni. iar corpurile lor zvelte aveau ceva necunoscut într-însele.. cu toata groaza întunericului lui.iurgea. 8in aceste cauze.8e4 #poi tacura. i se pareau ridicole. de care el. si. si puzderia de semne de întrebare presarate mai la fiecare fraza. se înspaimânta. 8e altfel. vestmintele cercetatorului lasau mult de dorit. care se înroseste pâna la radacina parului. Eadu îsi însemnase pe . "minte" etc. 8ar pe acela unde sa-l gaseascaH în insecteH #poi le-au studiat savantii pâna în vârful aripilor. Si într-adevar ca.. ea nu cerea decât bani si iar bani. . pasemite pentru ca nu-i pricepea înca însemnatatea. 3mblând tot timpul dupa insecte sau pierzându-si noptile în lectura unor carti tiparite parca anume ca sa înspaimânte pe amatorii de literatura usoara. jucându-se cu un fir de paius ce i se prinsese de roc. si în cel mai bun caz ardea de pasiuni pe care liceanul nu le întelegea. cercetatorul faptelor celor mai cunoscute. Sunt mai multe.3ite. . Eadu avea toarte putine de spus în fata oc. atât în privinta structurii subrede a tesaturilor..ilor adumbriti sau uniformelor cu roc. Si v-as putea aduce ca e-emplu cele câteva zeci de romane frantuzesti citite numai pe jumatate si cu însemnari pe margine1 "nu e adevarat4". apoi.carti care. vorbi fata. 8ar de femei avea mereu teama.ii. nici un rând nu era rezervat dragostelor cu urmari durabile. E ciudat obiceiul acesta la oamenii savanti de a dispretul tot ceea ce nu intra în raza cunostintelor lor. mutra lui zapacita si oc. Eadu .rebuie sa stiti ca nu se afla pe lume o mai nevinovata placere pentru fetele acelea pe care baietii le-au numit cu oarecare dreptate "de viata" decât o convorbire între patra oc. 8ar fiti siguri ca Eadu nu stia nimic. . îl apuca de brat.i cu un baiat prostut. pregatindu-se sa întârzie acolo ore întregi ca sa-si întregeasca cunostintele sale asupra industriei casnice la furnici. Si era atât de %!$ %!% trist când se gândea la lucrul acesta. am uitat sa ma recomand. cât de mult îl atragea necunoscutul. numea cu un singur cuvânt pe toate reprezentantele se-ului frumos. era sigur el ca sunt mai multe. 8ar nu stia care necunoscut. si mai ales de fete. "femele". îl zapacea privirea lor ca fundul unei prapastii. Si de aceea.*prinzându-si ap/\i mintea si obiceiurile.. zise ea.ii lui. #sa cum o cunoscuse din romane. &e o sa mai descopere si elH.imenoptere din *alea arga sa ramâna completamente dezarmat în fata unei viespi tinere. Si Eadu era unul dintre aceia.. nu-l învatau niciodata cum se vorbeste cu fetele -. "stupid". . Si pe el. ...5risicât.. în oc. . *azându-l ca tace. era foarte naturi ns nce-la care clasifica cu atâta usurinta toate speciile de .

deocamdata. faceti socoteala4 Si recomandatia aceasta avea darul sa stârneasca adevarat belsug de râs asupra domnisoarei #urora 5nciu. unii veseli. Si pentru ca. 5 nemarginita încredere în sine îl napadi si.remura.. îsi alese apoi lectura..rânti vesel tocul.. Erau suflete care visau nemarginirea. Marin parasi <urnalul unui om sucit.ise calimara si usca cerneala pe ultimele rânduri. paduri de brazi si valurile inedite ale unei mari despre care credeau multe. dormitând. linistit.. un râs silit. Impresia de searbad si inutil ce se strecura în suflet1 oboseala nemarginita. desfacu bratele si ocoli de câteva ori odaita. -Marin4 Marin4 . &aci lânga viziunea unui 5rient îndumnezeit cu mintea. 'u se putea linisti. trist. #duna atent foitele scrise.ise ladita.." ." Sfârsi prin râs. Iar când desc. se înviorau. scârbit de câte ori se aseza la masa cu gândul sa scrie. I* &âteva zile în urma.. obosit.. 8ar nu stiau prea bine care vis l-ar dori repede îndeplinit..neau în raceala. Se desparti de roman. se alaturau." . sa scriu4. încordându-si bratele.. si le îng. 8ezamagit. calatoriile prin locuri unde omul se contopeste cu firea. 0ucuria vacantelor farâmitata de prea multa asteptare.eiate. Era atent si se întreba1 "&e dracu mi-a venitH.. simtamântul zadarniciei marei bucurii.#urora 5nciu. geloase. &redea ca e mai nimerit noul titlu. trebuia numit Eomanul unui om sucit. cât am scris4.ii se odi.. *oluptatea libertatii secatuita cu mintea în orele lungi. în credinta maiestriei capitolului 3n baiat si o fata. numai în camasa si cu pumnii apasati pe frunte. caldura îl ametea. &itea cu greu.ise ladita în care-si pastra . si daca doriti si vârsta. care se apropia banal. lua plicul si-l zvârli pe masa. dar se simti deodata rece.?@amasa4 .. cu sepci de vara.. încerca sa se trezeasca afundându-si capul într-un lig. pe care l-ar fi vrut ironic. 5c. în odaita. de la sfârsitul trimestrului. îi gonea atentia. înc. 8esc. #stupa cu luare-aminte calimara.4.ârtiile si caietele lui. nemiscat. adaoga. amenintator. Eadu zâmbea cu inima strânsa si tot întrebându-se1 . îngrozitor de banal.. Iar. fara sa le citeasca. a. %!9 %!" 0aietii veneau în diminetile limpezi cu tunicile desc. se înrosi de necaz si îi urî cu gândul.. iar luminitele înnegurate de miopie se aprindeau. prapastii. pe care scrise1 încercari pentru "Eomanul unui om sucit". asa cum se despartea întotdeauna de luciiuiic care nu-i mai piaucau. Se ridica deodata nervos. satul.. altii melancolici. &um nu mai putea fi vorba de <urnal". 5 adiere de somn îi legana la rastimpuri trupul si arunci îsi lasa privirile pe ferestruica din fata.ean cu apa proaspata.eate si se simtea obosit. R 'ostalgia celor din urma zile de scoala. nu gasise alt mijloc de a le vadi însusirile lui. 5c. Si sufletele sufereau în aceasta . Se pregati sa înmoaie tocul. clasa a sasea.&e tot are fata asta de râdeH.. apasatoare. pâraie. îl cuprinse un entuziasm neasteptat si vorbi1 "&ât am scris.ândul acesta îi înfiora spinarea de placere.ii unora sufereau de lipsa al-bastrului nesfârsit. se înciuda. 'u-l mai tragea inima spre foile acelea desperec. tarine si catune prietenoase. 2ierduse nadejdea unei reabilitari în u\ut profesorilor prin volumul pe care l-ar fi putut publica. coborârea scarilor a fost cea mai fericita clipa din copilaria lui. cu dintii strânsi1 "#m sa scriu.esui pe toate într-un plic mare galben..

. îl c.ise prin care se strecura... Marin îsi spala voios mâinile la cismeaua din curte. . 0ataia aceea de joc. #ceeasi zapusala prafuita. recunostea fericirea "tocilaaiiui". dar stiinta. sentimental. care va trece clasa cu cununa. îsi ura masca pe care. . înabusit. #u trecut. i se paru acum o vorbarie goala. ascultându-si la rastimpuri vecinii. Elegia. mai putin zgomotosi. epic4... îl judeca si el. rascoliti atâta vreme de emotie. Marin îi era prNft!. care voiau sa se dea în întregime. se simteau deodata întristati.. &lipa aceea când sî-a dat seama cât de putin sincer îi este gândul... Si nu stiau ce sa aleaga1 când se .. Intr-un rând voi sa se scoale si sa-l întrebe de nazbâtiile ce le cuvânta cu cartea înc. asteptarea clipei decisive îi îngalbenise. elegiaH Elegia este atunci câuu poetul vrea sa ue Marin se trudea sa nu râda... se înfiorau în fata apusului indian. pe care premiantul nu o întelegea.. sufereau nedreptatind unele visuri. îsi ura fiinta si minciuna.'-are ce face.8oua sute douazeci si doua. 8ar clipa trecu mai repede decât ar fi crezut. oprîndu-si oc.împartire.imonosindu-si obrajii. un viitor "savant". pe care o mângâia Marin. se arata nesimtitor fata de profesori. îa . Era ora de româna. scotând sunete prelungi si lovind cu piciorul în podea.2arc-o sa vrea *oitinoviciH. gen liricK . premiantul clasei. &u toate acestea.oinarerile din cartile de calatorii. si se gândea la corigenta aproape sigura. îi era indiferenta celuilalt.&. pe altii dimpotriva. gen liric. gen dramatic. si ce caldura4. mediile proaste mai mult decât arata si întelegea ca nu se poate dezlipi cu totul de "prejudecatile" vârstei si situatiei lui de scolar. Ele. care glasuiau între ei. ca toti colegii.. înca zece zile.. 8ar Marin se îndoiaK se bucura când visul îl ducea din clasa a treia. nu-sî încredintau confidente.en epic..isa. altii îsi dezmorteau madularele sc. .. . în spatele lui.. învatân-du-si "lectia". avea o fata negricioasa si oc.. domnule.&ald "foarte". cum ai mai rabdat. apoi alerga spre clasa. zgomotul bulevardului. îi luase toate puterile.imia.. trecu palmele racorite peste fata. îndragostit de muzica... ca întotdeauna. îl dureau notele rele. inconstient. . ce masca se nevoise sa poarte neîncetat. dar nu se prea vOitan nu-si împrumutai pOiduu carti. Marin auzi pe 0ratasanu. 2e unii.ii adânci. 3nii dormitau cu capul plecat pe brate. &u necaz. o purta cu atâta seninatate. Se gândi ca ar fi o oboseala zadarnica1 în minte îi veni nesfârsitele discutii între "intelectualii" clasei si 0râtasanu. .e trece conferinta. Easfoiau cartile. clipa suprema îi facuse nesimtitori. dar îsi dete seama cât de fals este.pâna acum. si multi dintr-însii nu aveau înca nota pe trimestrul al treilea.. &ând s-o mai sfârsi si asta.. #sa e regulamentul. cititor patimas. ..eama /aig 0racterian. .. dramatic. II iubeau toti si îl vorbeau de bineK era stiut ca cel mai "simpatic" din tot liceul..otarau pentru . aceleasi ferestre desc.. &ei patruzeci si opt de colegi se ravaseau.. Mai putin veseli.Sa vad daca trec si eu.. . un armean focos. .. ce mai vineH iric.3uuuf.. gen liric. de lectii si pretindea ca dispretuieste pe cei supusi "maruntisurilor" acestora. bine legat. neica.a ce ti-e fricaH . îi era drag si lui baiatul. . începeau sa înteleaga cum sunt tintuiti de legaturile pamântului. &e este.Eabda.ii pe vreun vers din Iliada sau recitind fara voie rânduri din 6aclia de 2asti. printre banci. Era înalt. Marin se rezemase distrat de-a lungul bancii. 2e unul dintre visatori.

Masca pe care o purtaK care era mascaH asat în voia gândurilor. în teama de a nu fi surprins tolanit lenevos pe banca.. pârlitulO?@ .#m încercat1 nu ne lasa directorul.&e ne facem ora asta. . fiind bolnav. ba 2opri-sane. speriat. Interventia cesto-rului era de prisos. soptita discret de profesorul de gimnastica... calcau g. &e-i lipseaH. -/auuuu?@ . pe "teren". . sareau peste banci. a neînte lesi-lor de plebe. #poi sc.#l dracului "/err 8oPtor".imba vorba. 0racterian4 . #prinsi acum de bucuria celor cincizeci de minute libere.ea imagine a urgisitului de soarta. &ineva îl g. Iar vestea.. zgomotul începuse sa se potoleascaK cartile se ivira pe pupitre. "0abo". &rezuse ca vine profesorul de româna..#i fost aseara 0racterianH.#icea se tipa.'u facem nimic.iar fata rotunda si ciupita de varsat a domnului 'anul. .0a. a dracului "0aba".Matale ce poftestiH . Marin 2opana.. va lipsi de la ore doua zile. . Marcala.&e-i. . corigent. Marin tacea. .#i fostH -'oo.2p. maH .. în clasa.. El. . .# fugit al dracului. pf. Era însa cu totul altceva1 profesorul telefonase la 8irectie ca. se raspândise zgomotos în clasa.. se plesneau pe spinarile pline.3nde-i MarcalaH . .. a eroilor de romane si a personajelor nuvelelor lui 0rates-cu*oinesti îi rasari ruginita în minte.aiH Ia pune mâna. firi-al dracului4 . .elarii prinsi în siret negru."0abo"4. 5 prostie.. .Marcala.. Ironic. ...e usuci aici si rabzi.. doctore. .. p. vazuse c.#stâmpara-te. cu oc.Scoala... tocmai ei. imaginea aceasta îl înfurie împotriva-i. 8ar bine ca n-a venit si 'anul1 ne omora.se aseza pe marginea bancii si vorbi cu o fata întristata.... zvârleau râzând cocoloase de . cu cioclul coliliu rasarind marunt în mijlocul barbiei. calcând masurat spre catedra.ioz%!: %!7 dane. Marin simti ca-i lipseste ceva..matematica.#icea nu se doarme. . care-l astepta pe el.0aa. . feata. 2erri Ermo /anibal .. ba doctore. *ec. Sari în sus.ârtie si-si strigau poreclele din cele patru colturi ale clasei. .ionti pe Marin. feeeata4 pp.'u ne da voie pe terenH . "0abo"H "0aba" . 2entru întâia data. . Mai ziciH Mai ziciH Marin începu sa râda. .vecinul lui de catalog.&are a datH . ^R 'u te lua dupa ce scrie Eampa."&ocos". baietii se asezara mai toti prin banci... trâmbitata de câtiva "neascultati". înlaturarea pericolului risipise amorteala ce coplesise baietii...

mp totul si zvârl în foc. oc.. .. încât sunt crezute si de cei mai sceptici dintre prieteni.. 8aca nu-mi place. E ciudat cum am început sa cred si eu în realitatea acestui capitolK l-am spus de atâtea ori.. . Eaducanu. Mai la fiecare pagina apar altul. Subiectul îl aveam pregatit în minte. . încât trebuie sa ma gândesc câteva clipe ca sa-mi dau seama ca nu e decât o minciuna. ca ceva admis fara entuziasm. molatec. ma apropiam. #m modificat mult vec. . eu am petrecut o luna la Sacele si tot timpul am umblat dupa insecte. gazda mea avea o fata cam de-o vârsta cu mine si îndestul de frumoasa. ca sa inspir încredere orasenilorK iar când vizitam . 2ot pune analiza celorlalte personaje. cu batista la gura. când scriu mai ales pentru mine. 5are sa fiu asa în realitateH Sau toate marturisirile mele nu sunt decât produsul fantezieiH Eu stiu ca de cele mai multe ori sunt sincer când scriu.abara cercetasilorH *asazica. cu cartile lui 6abre sub brat. purtam totdeauna în mâna un binoclu.8e la $G iulie.ândeste-te ca nu esti numai tu si euK sunt o multime de "pusti" d-aia. . 'ae. ... lovea linistit cu creionul în catedra. .*a rog. cum am facut pâna acum. .*a rog.. 8ar cum se face de nu esti informat mai bineH ..iul plan. nu faceti galagie. 2EIM3 85'<3#' $C mai M-am apucat serios de Eomanul unui om sucit. înalt... drapele. ordine de zi. Scena se petrece la Sacele. de cadavrele gainilor zvârlite de gospodine într-o curte parasita..ocmai bine. 6aceti tacere.. 2erri vorbi fara convingere.u mergi la vara în tabaraH întreba cel dintâi.. cu gura mica.jurnal". deci. pe care nu-i poti tine altfel în frâu. însa. 5 organizeaza *elcicu. 3n roman naturalist e mai greu de scris.rebuia sa scriu articolele de entomologie pentru Diarul stiintelor. 8e aceea petrec ore frumoase când citesr <urnalele mele. Marin se tolanise de-a lungul bancii si privea tavanul.. 5 sa fie trai o luna de zile în padurea Sibiului. . mai4 #u si ei dreptate. 8aca voiam sa prind necrofori. sub comanda lui . #m fost..ora din Sacele. dar pot pune mai mult într-însul.. îmi compuneam o fata pedanta. &e poti sa faciH . am sa merg. E drept. &ând ma duceam la 0rasov. 'u mai îl scriu la persoana IK prefer sa fie un roman naturalist. . pentru ca ma înfierbânt la seriH si uit realitatea. &âte "memorii" de-ale mele n-am zvârlit eu în foc. populare si ma vâram sub toate tufele si prin toate santurile.. în august zici ca eH . %!C FF.. Morariu... la $G august. #m sa pun si analizaK mie mi-a placut întotdeauna sa ma analizez pe . #sta-vara.ii pierduti în gol. 'u reusesc întotdeauna sa ma gasesc asa cum sunt..ii mici. mai.'u prea ma duc pe la sediu. sa-ti spunH 'u le pot suferi papuseriile alora de la Marea legiuneK costume baltate. domnilor. cu descrieri multe si cu dialoguri.rebuie sa-l scriu. si cu tunica curata. dar eu am ramas tot timpul peste masura de corect. 2erri ramasese cu oc.#dica nu te duci deloc. Ma mândresc1 învalui cu atâta verosimilitate toate aventurile mele. care nu pot aparea într-un roman conceput sub forma de . parca ar fi la cazarma. . *a rog.&e vrei. satul de munte unde am fost eu asta-vara.. iar cel dintâi capitol l-am si?@ scris..eorgescu de la Marea legiune...acere.In tabara. . tot timpul studios. ca sa atrag atentia. e sigur ca se faceH . ca se aude jos la cancelarie.Sigur.Ei.ârtie.

pentru ca lucrurile acestea nu se uita . m-a întrebat 8inu banuitor. dar eu le-am comunicat ca o c. începusem c. pentru ca nu-i dau sa citeasca decât articole entomologice sau niste amintiri searbade din cercetasie. -am tinut mai întotdeauna la curent cu planurile mele literare. 5tilia. #m alunecat însa pe o cale primejdioasa când am început a vorbi despre eroina romanului. acum doi ani. prietenii mi-au cerut amanunte.cu un pac. le inventam pe loc. #m povestit de atâtea ori evenimentele. frate. întemeiat pe acest material.cred . pentru ca n-am sa îndraznesc. precum si nenumarate prietene. fara ca însa . care mai de care cu nume mai frumoase.#m sa-i e-agerez mult caracterul.ema #na. #m povestit cucerirea ilianei în amanuntele cu care povestisem pe cea a 5tiliei. îndracita. încât roseam amândoi.sa se bage de seama. dar n-am sa-i spun. apoi înca una cu o fata al carei nume l-airfuitat si. Eu am?@sa ma îndragostesc de ea în timpul unei plimbari în padure. numai pentru muie.eama Etta. procedam altfel. E data naibii4 #ici am început sa încurc lucrurile.2e. c. am raspuns eu sigur. . 8ar gândindu-se mai cu luare-a-minte. asupra petrecerilor câmpenesti în care eram tinta tuturor privirilor si asupra multor altor fantezii. ca si cum toate acele tovarase ar fi e-istat si-ar fi fost cucerite aievea. Eu regretam un singur lucruK ca scornisem atât de multe amanunte asupra tovaraselor mele din vara.et întreg de "&onvorbiri entomologice" în geanta -.iar sa ma falesc fata de mine. Scriam toate acestea sincer.itam analiza personajelor. asupra geloziei dintre cele doua verisoare. i-am citit o pagina în care era vorba despre el si am fost atât de stânjeniti. au crezut ca faptul nu e prea greu de lamurit. I-am spus ca m-am apucat serios de roman. încât am întrerupt lectura. 5data. asupra lipsei mele de scrupule în privinta virginitatii celor doua fete. dar se întâmpla ca întâlneam pasaje atât de e-agerate. Ea însa va pricepe. &red ca se îndoieste de talentul meu scriitoricesc. E drept. 8in când în când încurcam unele date. si el pretinde ca toate acestea îl intereseaza. 2e fata gazdei o c. cu o minunata scolarita din 0raila (de ce tocmai din 0railaH) ce se c. 8ar eu tot cred ca se îndoieste. care se numea 5tilia. 2oate ca 8inu banuieste ceva. %$G %$! Ieri însa am întârziat mult de vorba asupra romanului. îi povesteam ordinea evenimentelor si sc. El s-a aratat vesel. i-am spus.. Mai întâi. luasem obiceiul sa-i citesc <urnalul. . încât nu le mai puteam tine minte si riscam oricând sa fiu dat de gol. am înc. #ceasta s-a petrecut ieri. am vestit ca mai are si o verisoara. date fiind curiozitatea ce o stârneam eu în sat. 2e deasupra. mi-aduc aminte. Mai multa prudenta nu ar fi stricat. &ând am venit la 0ucuresti.ipul meu savant si cunostintele mele uimitoare pentru domnisoarele din Sacele. . în sfârsit. dar nu gaseste un moment prielnic sa mi-o marturiseasca. ramânând a socoti eu mai pe urma daca erau demne sau nu de a fi scrise.imbate. deoarece ma stiau prea putin aplecat asupra celor lumesti. încât pastram aceeasi ordine si aceleasi e-presii.. scenele scrise prietenilor. #m s-o fac zburdalnica si rautacioasa fata de baieti.ipuit mai întâi o dragoste cu Etta.Ia asculta. unele numiri. #m dat amanunte asupra plimbarilor mele nocturne cu tovarasele repede sc. apoi una cu 5tilia. o dragalasa prescurtare de la *ioletta. si-apoi întârziam ore întregi ca sa continui. Ma desfâiain de minune. oprindu-ma la fiecare sfârsit de pagina sa se usuce cerneala si bucurându-ma când întâlneam vreo fraza reusita. s-au minunat citindu-mi scrisorile. &ând îmi cerea amanunte. îmi spuneau ei.&ând scriam însa prietenilor.ema iliana. 2e care ai iubit-o întâiH . &redeam si eu în ele.

.6oarte ciudatO dar am citit o nuvela.2âna acum îmi spuneai ca numai pe 5tilia.. . Eosesc./m4 ciudat4 facu el.Ma rog. ca tu ai vrut sa bei. tocmai când cedase. fie ca o iubeai prea mult. .i si tu ai sarutat-oH .n-ai sa crezi.Si pe carp T?@ nOoit-o din amânauH?@H .. iar confunzi4 8inu nu mai avea ce spune.ema altfel. M-am aratat vesel. &ând pronunt "iubire" si "iubita" în fata unui prieten.2arca o c..Si pe una si pe alta. &ele ce spui s-au întâmplat cu 2aula. devin dintr-o data un 8on <uan. .Si acolo.&are amândouaH . Mi s-a parut ca 8inu a regretat ca am gasit portita de scapare. 8e cum începuse vorba întelesesem.Ei.. ea ti-a zvârlit apa în oc. fara voie.. Ma mira respectul acesta religios fata de un sentiment pe care nu l-am încercat niciodata.#cum înteleg.niciodata. ai uitat tu4 Eu însa îmi adusesem foarte bine aminte ca lucrurile se întâmplasera asa cum sustinea 8inu. . nu în toiul unei avalanse de cuvinte din care nu se mai întelege nimic. aici confunzi tu lucrurile. . relua 8inu. .&red. .iar asa s-a întâmplat.otarându-se poate sa ma dea de gol. .. Simteam cum îmi fuge pamântul de sub picioare. . ca ati întâlnit un izvor. si ca.Spune.i-am spus ca e data naibii. eu ma vad într-o atitudine ridicola sau lânga o duduie prea frumoasa. ai auzit pasi prin apropiere si te-ai multumit numai s-o sarutiH Si ca apoi a plecat în saptamâna aceeaH . . îmi pare.. 8ar cele ce mi-a spus în urma m-au pus în grea încurcatura. vara.2rietena 5tiliei.&are 2aulaH . Si ca ai prins-o. în sfârsit. . .#sa.Ia asculta.5tilia si iliana. 8ar eu nu rosesc din timiditate... silindu-se sa-mi vorbeasca indiferent si cu o mirare putin naiva. si pronunt constient. sunt foarte timid si ma pricep numai sa imaginez scene de dragoste. în orice caz. . . nu a venit nimeni sa ne deranjeze.'u ore întregi. adunasem si eu elemente pentru cuceririle mele de asta-vara. . însa. Mie mi-a aparut ideea ca o mântuire. #m mintit întotdeauna si miam fagaduit sa mint înainte când se vorbeste de dragoste. în realitate. Ma stânjeneau mult cuvintele de dragoste. 8inu citise si el nuvela din care. iar nu cum pretindeam eu. 'u miam spus tu mie ca te plimbai cu iliana prin padure. . 2e iliana. doctore.oti trebuie sa creada ca eu. . . Eu trebuie ca m-am îngalbenit putin. # citit si iliana nuvela si a imitat pe eroina.&. Si nu mi-ai spus tu apoi mie ca ea a fugit si tu ai urmarit-o ore întregiH. si ea ti-a propus sa bei din pumnii eiH &a atunci când ti-ai apropiat buzele. nu-ti fie teama.#si. 8aca ti-as spune. 'u poate sti nimeni ce vad eu când rostesc cuvântul "iubire" si nimeni nu poate . în care amanuntele unei dragoste se potrivesc uimitor cu cele întâmplate tie. în realitate. de d?@#nnunzio. o fata zvârle cu pumnii apa la un izvor si apoi fuge. cred ca nu l-am convins. rosesc. 8oar nu putea sti el mai bine decât mine cele ce sau petrecut asta-vara la Sacele.. fie ca nu te-au ajutat împrejurarile. pentru ca atunci când rostesc cuvântul "iubire". ..

#ici. 8e aceea m-am si batjocorit. 2oate am sa scriu romanul în vacanta. 3n baiat ca mine.imbat.. Eu sunt un baiat urât. 2entru ca eu nu mai ma recunosc.imia si publica articole stiintifice. #m început de pe acum sa-i obisnuiesc pe cei din casa cu corigenta la matematica. nici scrâsnind din dinti.imie de la "&asa Scoalelor" si as fi lucrat cu tragere de inima. cu sprâncene neestetice. .ipul în toate vitrinele si sa se vorbeasca de mine. ar fi un dezastru. M-as fi înscris la laboratorul de c. dar asa e. care ma iubeste. 'ici nu-mi dau seama ce covârsitoare însemnatate are pentru mine parasirea romanului. Si cu toate acestea. in 8umbrava. Si câteodata sufar de aceasta neîntelegere. când am obosit si vreau sa ma culc.rebuie apoi sa învat si la celelalte materii. #cum ma înteleg altfel. #sta înseamna ca si anul viitor voi fi socotit de profesori drept acelasi elev mediocru de pâna acum. scriu foarte sincer. despre dragoste. cu cozi de nic. eu.E E SI 0EEE.elari lunguieti.. si sa am patru fecioare pe luna. #cum. 8oua corigente odata m-ar doborî. iar acum stau sub stejari. cu buze subtiri si vestede. mincinos si profitor de lucruri ce nu se pot capata.E S2#'I5 E Eu cred ca m-am înselat în toate paginile caietului acesta.ioasa în realitatea ei. Stiu ca am fost ridicol vorbind lui 8inu despre dragoste. nici la biblioteca. rautacios. eu rosesc. cu cozi groase. Sunt eu ambitiosul care îsi sfarâma pumnii strângândui si care ar vrea sâ-muste cu dintii din carnea pulpelor fierbinti ale femeilor de neam mareH #s vrea eu sa-mi vad c. 2oate eram necajit si e-citat când scriam toate acestea. care studiaza c. 8ar ma întreb1 am dorit eu întotdeauna pulpe fierbinti sau numai mi se parea ca dorescH 2oate ca doream. 8ar eu sunt necajit.. eu aveam alte gânduri. Mi-e ciuda ca nimeni nu poate vedea atât de e-act scena aceasta.ios atunci când rostesc cuvântul "iubire". 'u as mai fi avut teama de profesori1 Eomanul unui om sucit le-ar fi desc. '-am nici o tragere de inima la scris. m-am sc. W. dar ma vad întotdeauna cu oc. EomanticH 'u. e atât de reala. atât de carag. 8ar a trebuit sa-l parasesc.. asa cum am auzit ca avea d?@#nnunzioH. pentru ca nu pot întelege de ce ma vad carag. cu oc.e. si bag de seama ca n-am sa izbutesc niciodata sa ajung la aceasta.i la picioarele unei fete peste masura de frumoase. &red ca acum încep sa ma cunosc mai bine. 8ar asta-seara sunt plictisit si abatut.5 3 S' &#EE #2#E 6E&I5#EE.întelege ridicolul acelei viziuni. 2entru clasa a saptea. . #cum stau în padure si mi-e sila de acel eu din 0ucuresti. Eu nu pot pricepe de ce nu ma vad asa cum sunt. 'u vreau sa devin romantic ca ceilalti prieteni.. %$$ %$% 'u stiu de ce. supararea tot nu mi-a trecut. 'u sunt eu acelaK o stiu sigur. dar daca as ramâne si la germana.elari mari de baga... Se apropie sfârsitul anului si trebuie sa-mi îndrept nota la germana. nici încruntat. poate ca nu doream.is oc. 6aptul ar merita poate mai multa însemnatate decât îi dau. nu trebuie sa-si piarda timpul cu fleacuri. 'u ma recunosc nici în mansarda.ii si m-ar fi pretuit asa cum trebuie. Iar când ma vad în genunc. caci au început tezele. ca sa ma linistesc. în fata unei dudui nu pot spune trei cuvinte fara sa ma bâlbâi si fara sa fac greseli de fonetica. si cu lentile scumpeH. . 8ar trebuie sa aflu ceva sigur. $ iunie #zi am parasit romanul.el dupa urec. 'u trebuie sa afle nimeni aceasta. &#S. &#2I. ascuns.. pentru ca in 0ucuresti stateam în mansarda si respiram praf si dogoare. cu parul rosu si cu nasul gros si acoperit de par.rebuie sa învat ceva la germana.

sa ma gândesc la cele ce-mi plac mie. fata. sa lacramez si sa scriu epistole amoroase. Iar ea mi-a raspuns înrosindu-se1 . si când vin. mi-ar pune întrebari. în 8umbravaH 8aca m-as sc. #re o ceafa foarte frumoasa.i si-i flutura obrajii. Spun ce gândesc si nu se supara nimeni. trebuie sa lepad masca. foarte inteligenta. #ici însa. . Eu i-am spus. si le saruta. #tunci. care sunt euH #cela care scriu acumH 8ar la 0ucuresti. cu atât mai bine. nu-mi pasa de nimic. E foarte frumoasa. 5are ma sc. daca m-am sc. 8evin din ce în ce mai melancolic. 2entru ca eu tot stiu ca nu m-am sc. 2oti sa ma zugravesti ca o broasca purulenta.imb eu aici. 8aca vei putea mai târziu sa râzi. 8ar nu e asa. &eH Ei.otusi. Si atunci. Ma aflu foarte bine asa cum sunt.. #m uitat sa spun ca are o ceafa foarte frumoasa. îmi mai place sa visez o prietena cu parul scurt.imbat.imbat. ca port deci mascaH &ine ma sileste s-o portH 8umneata pricepi ceva din toate asteaH %$" . 'u ma intereseaza.8ar atunci. dar port înca mascaH însa ceea ce era caracteristic la mine pâna acum era masca.ipui prietena mea patimasa dupa entomologie.imbat mult. Eecunoaste-te de data aceasta învins. fara nici o ambitie si fara nici un gând ascuns.imbat. fara sa rosesc1 . # doua zi E ciudat. Mi-a spus-o. dar sunt prudent si mi-e groaza de ridicol. &eilalti le cunosc aproape toti si se plimba cu ele. Eu stiu de ce îmi înc. . dar mi-e teama ca am sa râd prea mult când mi-oi veni în fire. si pace. îmi pare rau ca nu le pot saruta si eu. Si-apoi n-ai avea nici un succes. ce e adevarat din toate acesteaH 3nde ma mint eu. Mi-e teama ca nu cumva sa-mi placa vreuna si sa încep sa oftez.Si eu te iubesc. #m recitit rândurile de mai sus si am înteles1 încerc sa ma conving ca devin angelic. Eu as marturisi ce vreau. de ce cred ceilalti ca sunt acelasi. foarte culta si ma iubeste foarte mult. pentru ca ai început sa devii banal. Eu n-am cunoscut pe nici una. parul îi aluneca peste urec. 2e fata cu parul scurt o iubesc.imbat. acumH 2oate m-am sc. #colo trebuia sa port cu grija o masca. ar baga de seama ceilalti.imba. îmi plac fetele din Sibiu. ucrurile s-au petrecut astfel. sunt convins ca m-am sc. ar baga de seama 8inu. cât de cât. pentru ca mi-e teama de ele. care vin la noi în tabara si râd de toate nimicurile.rebuie ca e-agerez. 'u e nevoie sa-mi mai reamintesti cosii si miopia. ca sa cred eu ca nu ma leaga de ea decât o tovarasie stiintifica. &ând ea potrivea batista la gura cuibului. parca ma aude cinevaH4 5 iubesc. cine eraH 'u mi-e necaz ca nu pot dezlega problema aceasta. 8eocamdata. iar eu am fost fericit si am sarutat-o pe gura. eu pornesc în padure.e iubesc. ca un motan bubos. lasa-ma sa ma plimb cu tovarasa mea cautând insecte. si tot am sa sustin ca-mi iubesc tovarasa cu parul scurt. ca un . pentru ca nu cumva sa-mi zareasca cineva. #m spus ca are parul taiat. .imbat. si s-ar mira. cu care sa pornesc dupa insecte prin padure. 8ar vad ca toti ma socotesc cel dinainteK simpatic si "original". #cum as vrea altceva. M-am sc. iar daca m-am sc.asisem amândoi un cuib de 0ombus terrestris si ne asezaram pe jos.oit de bivol în care colcaie viermii. 8ar nu-mi plac numai fetele din Sibiu. &aut sa ramân singur. deoarece idealul meu din 0ucuresti mi se pare aici searbad si josnic. Mie îmi plac acum lucruri foarte curioase. ca sa nu ne scape nici un e-emplar.

Si ceea ce e mai frumos. o sarut pe gura. 2e lac sunt si lebede.Si atunci am sarutat-o pe gura. 2aPe U om cu carne si oase multe. îmi pun un costum de cercetas.e. Dâmbesc si eu.ii. 8ar. Eu.ii. 2aPe se mira de binefacerea meaK dar ce-mi pasa mie de 2aPeH #r fi în stare.. E fericit. &ând. 8ar eu. cu genele lungi si tremurânde.atât de subtil.eama Mill= . Si nu ma intereseaza faptul ca parcul imens seamana cu codrul nostru de stejar. oc. 'u râd. o c. aceasta ma bucura.. cârliontate.iar soptind ceva. e ca sunt melancolic.ii pe solnita în tot timpul prânzului.ema ca dorm.e atât de potrivita. &ând ma duc în Sibiu. simt ca-mi lipseste ceva. fiinta adorabila. perec. cu pleoapele negre ca la actorii de cinematograf. lacul cu lebede cu lacul din 8umbrava. si 2aPe4 8ar cemi pasa mie de 2aPeH. care nu ma cunosc. dar nu despre lebede vorbesc eu admiratoarelor mele.elarii. în care stapâneste o desavârsita melancolie. care cu adevarat pot iubi o fata cu parul scurtK eu. Ma cam încurca oc. dar nu-i admira nimeni. Ele îmi lasa în suflet o melancolie nesfârsita. Eu fac parte.. asteptând sa aud tipetele fetei pe care trebuie s-o salvez. Sunt uimitor de frumos si port un costum din vremea Eenasterii.e mai frumos asa1 #ura . e vorbesc despre lucruri abstracte. Mi se pare ca am auzit-o c. Eu. castelul cu tabara noastra. ca un adevarat întelept ce iubeste. care ma face sa cedez portia mea de varza cu carne lui 2aPe. iar lemnarul ne priveste fericit.i.inuit de problemele metafizice.a. 'iste oc. tristi. pentru ca ma trezesc de zeci de ori pe noapte. mai ales tristi. #m crezut la început ca e glumaK dar nu era. pe care îi cunosc toti.prin padure sunt delicioase. Stiam de mult ca menirea mea e sa salvez fete. ci niste plete negre. si toate fetele din parcul imens se pierd de dorul meuK eu ramân de cele mai multe ori impasibil. iar fetele care ma admira cu fetele din Sibiu. si o tin de mâna.isese oc. Eu nu mai port costumul din EenastereK acela e rezervat cuceririlor din timpul noptii. Ma duc cu #ura . eu. care nu prea s-ar potrivi cu bereta mea spaniola. #sa sunt eu. dar ii îndepartez cu cea mai mare usurinta. dar nu se poate c. 8orm mult. 2limbarile cu prietena mea .er. cadea si ea victima poftelor mele. care ma multumesc sa sarut numai pe buze o fata ce-mi sopteste cuvinte placute în timp ce 2aPe. visez castele cu parcuri imense. care singur din întreaga tinerime româna pot %$: %$7 procura fetelor acele clipe sublime de dragoste abstracta.i mari. metafizice.de obicei. una din admiratoarele mele are parul retezat si citeste pe 6abre. Ma întrebi daca nu s-a întâmplat si altcevaH 'u. nu s-a întâmplat nimic.si în Sibiu.i. Eu. Era în puterea mea.i. pentru ca i-a fost dat si lui sa admire o perec. .. Mai am o sabie lunga si o pelerina violeta. eu. sa aibe si 2aPe o Mill= a luiH 'ici nu ma întreb daca tovarasa mea l-ar putea place pe 2aPe. si-mi fi-ez oc. dar acum lucrul acesta ma împiedica sa dorm. cum au cazut acum un an fetele din Sacele. 'u mai am parul rosu.4 eu . din fiece perec.. E atât de frumoasa #ura4 Mergem si ne cumparam cutii pentru insecte. atât de trist. însa.. #ltminteri. Si când visez. îmi plac mai ales oc. cu toate ca sunt sase dioptrii. pentru ca o iubesc. melancolic. #m un brâu rosu. însa. îsi lasase trupul pe bratele mele si înc. vreodata. care le fac multa placere. 'u mai mi-e foame. 2erec. *orbesc foarte frumos. 'u ma întrebati cum se face aceastaK nu datoresc lamuriri. îndragostitii se plimba pe malurile lacului. Ea zâmbeste si ma soarbe din oc. Ma simt sting. atât de c. cu o e-presie.ilor din timpul zilei. pentru ca pe aceasta o iubesc.ii mei cei tristi mai pastreaza înca e-presia oc. încât nici nu pot mânca ca lumea.. în acelasi timp. care ma prinde de minune. care îmi încinge mijlocul si-mi vadeste o ..

ii ca sa ma vada..isi. si visez pe M.. de-si sucesc fetele oc.otarâre.. &âteodata uit ca ma aflu în 8umbrava Sibiului si soptesc cu oc. iar munca si ambitia mea inutile. 8ar nu ma pot vindeca. Si de câte ori ma gândesc la Eoman. #re sa fie atât de placut sa pot observa fetele domnilor profesori. #sta are sa se sfârseasca rau. nitelus carag. Mie ce-mi pasaH #m gasit geanta cu franci francezi si c. #m voit sa iau notite pentru Eomanul unui om sucit. I-am mintit pe totiK ca doara nu era sa le spun adevarul. Ma simt lipsit de vointa.*ino. Si trebuie luata o . Melancolia a început sa-mi zdruncine si principiile mele.. . #m spus comandantului ca plec. îmi dau foarte bine seama ca sunt de o melancolie apasatoare. iar dupa 2asti va aparea. marginiti si supusi poftelor imediate. omul care-mi trebuie. îi dau sa duca si acasaK pentru ca. &e am eu cu insecteleH #cum nu mai visez castele si fete cu parul tunsK acum cred în ele. 2e mine ma asteapta alta viata.ârtie. 'u-mi intra în obicei. Eu nam nevoie de idile. #m o bluza verde si niste pantaloni verzi. Iar acum am sa plec. *isez ziua întreaga si tânjesc.ll= (pentru ca asa o c. nu stiu ce are sa se întâmple cu mine. eram ispitit sa batjocoresc putin. pentru ca trebuie sa învat pentru corigenta.eama). a &raciun va fi sfârsit. 8aca ramân luna întreaga în 8umbrava. #u început sa observe si baietii.otarâtK trebuie sa ma mântuiesc. 8ar sunt. Mill=4 Sunt atât de trist. &e te-a apucat baieteH # patra zi 2este putinta sa-mi vin în fire.eltuiesc cât ma îndeamna inima. în mansarda mea am sa devin cel dinainte. pentru ca nu mai am ce citi si ma doare capul daca nu citesc. #cestea sunt bune pentru oamenii simpli. sa fiu un ascet temut. 'u numai ca îmi dau seama. 5 duc la cofetarie si o silesc sa manânce cât mai multe prajituri.'u mai prind. 8ar parca mai pot voi eu ceva acumH 2ot numai pe . . în realitate.otarâre.ii pe jumatate înc. as vrea sa ma rei-ag în fundul unei paduri. #m de unde. Stiintele si cartile mi se par searbade. Inutile4 #sta ma necajeste mai mult1 cred în castele si nu mai cred în munca si ambitia mea. burg. Si eu nu vreau sa devin altul. Eu stiu ca are sa . Eu vreau sa ajung într-o zi cineva.ezi. absolute pâna deunazi. #m sa devin altul. pentru ca am socoteli de regulat cu acela care sunt eu astazi si am de tras profit dupa urma necazurilor îndurate.ioasa si direct romantica. unde faptele si starile sufletesti vor fi înregistrate fara suparare si fara batjocura. doctoreH 'u mai prinzi nici o insectaH . #m spus prietenilor ca nu mai pot ramâne. Mill=. . &e vreau eu astaziH 2oate nu vreau nimic. Mill=4. Eu sunt de esenta superioara. ci numai doresc..rebuie sa înteleg o data ca n-am nevoie de idile. Mill=4 .talie. ridicol. sa leg o prieteni ou o fata de împarat..e astept. '-am sa pot lua nici o . #ura e în culmea bucuriei. zau. Sunt trist. # treia zi ^ 8ar asta nu se mai sfârseste4 8ar am sa devin ridicol. dar sa ma las ispitit de o fata cu parul tuns. pentru ca Eomanul unui om sucit va fi un roman obiectiv. 2este trei zile #zi s-a .&e-i cu tine. 8ar nu. imediat dupa corigenta. sunt foarte trist. Mi-a fost peste putintaK în loc sa însemn asa cum simt. &el de acum e tristK e trist. asta se stie1 #ura locuieste în Sibiu si e singura la parinti. prea sunt melancolic. pentru ca are sa moara. Si aceasta nu se poate. dar ma si distrez din pricina aceasta. Eu am sa rup cu idilele si am sa parasesc fetele cu parul scurt. ma conving ca ar fi foarte bine sa-l încep la toamna. #tât de trist.

cum nici tu. desigur. caror pricini se datoresc aceste tipete care ma distreaza în lungile clipe de asteptare. tocmai de la corturile grupei întâia. resemneazate ca porti în mâna teancul acesta de .elari pe care sa nu-i gaseasca dimineata. apoi blestemam oleaca în gând gornistul. #ici am descalecat noi. #colo am sa ma asez la masa mea si.abara4 &. . cercetasia. tabara. .ransilvania si în acelasi timp capitala de judet. datorita unui comple. vorba vine). eu îi pun la marginea cortului.ârtii pe care gândesc a ti-l trimite. în a doua zi ne-am desteptat în ploaie.rebuie sa te sui cu picioarele pe el pâna sa-l faci atent la îngrozitoarea (pentru 2aPe) fraza . am sa strâng pumnii si am sa ma mângâi gândindu-ma la carnea femeilor de neam nobil. #s izbuti sa fiu numai mai pedant si mai plictisitor ca de obicei. de scolarite. Si asa a început viata de tabara pe care o duc de o saptamâna.. de domni cu cioc si de un cârd de vaci. &. ceilalti tovarasi.. care poarta pitorescul nume de "8umbrava Sibiului". #fla. eu ca si.. pentru ca ceilalti tovarasi. comandantul.. dragul meu. asupra starii sufletesti si sociale a-prietenilor tai din tabara. cât mai complet posibil. descriem în fiece noapte o miscare curba de translatie (aa4 tu esti modernist4). unde sunt si eu. operatia aceasta e întotdeauna întârziata la mine din pricina oc. de un luminis cu lumina electrica si cu niste corturi neîntinse. . la culcare. SCRISOARE DIN TABARA -l 6ragment Y 2regateste-te de clipe amare. la o cismea afara din tabara. pâna ce daduram de un pod.iotele erau impuseK mai putin zvârlitul bonetelor în aer. Sibiul. nu mai încape îndoiala ca nu vei îndrazni sa-l citesti.elarilor. 8imineata ne sculam (cum dormim. Stii foarte bine ca Sibiul e un oras în . 8e aceea te anunt numai ca am fost primiti în gara de muzici si autoritati. din ale caror pulpe fierbinti voi musca odata si odata4. nici fete cu parul tuns. sosesc cu mult mai devreme decât mine. &um însa. în fiecare noapte. etc. #colo sunt eu stapân. Ma resemnez întotdeauna si astept cu stergarul sub brat. . 8umbrava Sibiului. dragul meu. 2ornim apoi la spalat. am dat de copaci si am început sa alergam.. #colo trebuie sa fac coada. de altfel. orisice s-au spune.iontim tovarasii de saltea (saltea. ne-am întins optsprezece corturi mici. si ne-am pregatit sa petrecem o luna de zile.elarii mei întârzie întotdeauna sa-mi cada sub degetele care bâjbâie de-a lungul cortului. sfârsind a iesi înfuriati afara din cort. nici un muritor. 2entru ca de citit. si afla ca sunt . de fete unguroaice si de mesteri tipografi. ca 2aPe e înzestrat cu o lene imensa. &u atât mai bineK în mansarda mea nu primesc nici tineri cu bereta spaniola. de dascali. nu-ti poti face idee.otarât sa te informez. cincizeci de cercetasi. neavând oc.orâta de toamna. pe care nu-i gasesc. pe iarba. vezi mai la vale) la sase.iar daca lucrul acesta te intereseaza prea putin. 'ici gând pe mine sa-ti zugravesc minunatiile naturii etc.u nu trebuie sa te îndoiesti o clipa de reaua noastra dispozitie când ne desteapta goarna.moara.ransilvania. In ce ma priveste. când voi obosi citind.. dat fiind pericolul mortal în care te poate aduce lectura acestei epistole prea putin voltairiene. a fost din belsug. Entuziasm. tipetele lui 2aPe. capitala de judet) pastreaza alaturi de el un minunat codru de stejari. oc. plus comandantii respectivi.de cauze necunoscute. #m parcurs orasul cu fanfara în frunte.e întrebi. #m alergat pe o alee vreo jumatate de ceas. doua corturi mari si doua corturi-magazii. în timp ce aud de departe. Mai întâi ne g. o ploaie mo. în sunetul unei goarne ragusite. &eea ce nu stii e ca acest Sibiu (în .

dulce si ma pregatesc a-l ironiza pe 2aPe. . 8upa aceea. &ând ma va întreba comandantul cum stau cu fauna si cu flora taberei. 2aPe ramâne nesimtitor si doarme vârându-si capul în iarba. cu toate ca te anunt ca nu ma pricep decât la adusul apei.#zi e rarQre1 se prind . ca asta nu e regula.împotriva tuturor asteptarilor .ip. apoi la un baston cercetasesc.care ma scol cu prea putina întârziere.. ca sa-i risipesti aburii calzi ai somnului. pregateste . curata cartofi. ca ne apuca amiaza" etc. Si mi-a dat. aduna lemne. o grupa "de servici"1 matura tabara.elarii pe nas. îl gasesc întotdeauna pe 2aPe alimentându-se cu ceai.. atât de complet. Si înc. târguiette din Sibiu. ca el asteapta aici de o jumatate de ceas.cu ea plina. îl vad pe el din nou cu cana plina.. câteva minute.2lec dupa insecte si dupa plante4 . buzele. dragul meu. ma deznoada în bataie. si continua sa-si înmoaie statornic felii întregi de pâine neagra în cana smaltuita. care cu totii îi seamana. pe tiganul ajutor de bucatar. îndeosebi -ilo-p. #poi îsi ia o strac. 8e aceea. încing curelele curiei de . apoi îl calci pe mâini (el si le baga sub pântec).sezatoarea pentru seara. în sfârsit. îmi iau un aer savant si îmi potrivesc pedant oc. ramân.imeronterele de minune. #tunci ma informeaza cu amanunte1 . doctore. dintii. tocmai astazi. apucând câte doi la un picior si trei de cap.informativ-imperativa pe . fierbinte.ipuieste-ti starea nervilor mei când. al lui 5prisan si al altor /erculi din grupele vecine si. si pe madama de la dug.ega violaceea nu apare decât pâna la amiazi si trebuie neaparat sa prind câteva e-emplare. îl târâti afara din cort. strâmbându-se.e de bocanci (el nu simte) si. eu am sa-i spun asa cum sunt lucrurileK ca nu-mi dai voie sa umblu dupa insecte si ca ma pui sa aduc apa la bucatarie. gramadindu-va toti cu ciomege si satâre sa aparati intrarea acestei cazone locuinti.8aca însa spui ca ai treaba.abara Sibiu. 8upa cum te-ai asteptat însa.8aca m-o prinde. când avem atâta treabaH . "6ir?@ati ai dracului de somnorosi4". cere sticla de eau de &ologne din colt (pe el nu-l mai lasa sa intre). fruntea.eana de peste drum de tabara. pricepi acum cum eu -sarmanul de mine .8ar comandantul *ulpeH . linistit. ceri ajutorul lui ivbv-sPi. aburind. #cum manânc. barbia.erborizat si ma prezint la ivovsPi1 .îmi striga el. e-asperat ca se anunta ceaiul si tu nu esti spalat. . *orbesc foarte . îl gasesc .pe lânga un foc strasnic . la urma. #tunci recurgi la o cana cu apa. ca de ce nu-si fac toti datoria cum si-o face el. sarcina cea mai grea.ina imensa si alearga la cazanul cu ceai. în pozitia aceasta. duce scrisori la posta si le aduce pe acelea pe care scrie . &ând vin si eu bucuros de lic. spala vasele. îi pisezi picioarele cu o perec. ca ce e întârzierea aceasta.I-am spus1 "5 cana pentru domnul comandant *ulpe".. sprâncenele si. la urma. aprinde focul. &ând vine rândul gnipei mele. #poi se potoleste. 2oste-Eestante si. care ar trebui sa fie cu cana goala. încât ar trebui scrise anale întregi ca sa-i redea un palid c.2ai bine. strigând "ca ce fel de treaba e asta. te scoli si-l dezvelesti de tot ce are pe el. în timp ce tot eu trebuie sa fac coada la cazan. facând deliciile celorlalti cercetasi si desteptând pe comandant...2ai el nici nu-i în tabara. #cesta-i planul.idul rosu. &eea ce urmeaza e atât de vast. obtinând acel rarisim supliment. #poi1 .Si daca te prindeH . scoate o batista si-si cerceteaza particica cu particica obrajii. în fiece zi. .Supliment4 . 2aPe se multumeste sa urle cât îl tine gura. care doarme sub un car. si sfârseste întotdeauna bombanind. eu iau o cutie mare. care i-o spui1 "# sunat gornistul4 Scoala-te4".

s-a ocupat pe timpuri cu botanica. 8in nefericire.. naturalistuleH . Microlepidopter ca asta n-are nici Muzeul.. ma priveste lung. . eu. . 8e cele mai multe ori vânez într-adevar gânganii sau culeg plante caracteristice. 2ornesc agale printre copaci. #ltadata.#a4 da... cum nu se poate mai vesel.2ai cum eH4 #stea le deosebeste de graminee.Eu stau pâna ce gasesc o -ilop. ma întâlnesc cu comandantul taberei. dau drumul fluturasului. nu paraseste nici o clipa pe comandant. ma întind la umbra si dorm pâna ce ma apuca foamea. 'u sunt foioase4. cu un aer preocupat sau multumit. ma invita sa ma cinsteasca cu ciocolata.si pornesc spre tabara.ega violaceea. ca un adevarat savant.&. . da. unde dracu l-ai gasitH .. calcând indiferent. ./ai.&um suntH . 8ar ia priveste microlepidopterul acesta (si-i arat un fluturas saracacios. Eu. care. 8e aceea se apropie cu un aer de cunoscator si apuca cu luare-aminte paiele. cu aripile scuturate de polen).. domnule comandant.serios.. *ulpe.. da.... în fata cortului. dupa o asemenea zi de lene.#dmirabil4 &. care stiu cu ce s-a ocupat *ulpe pe vremuri. încruntat.. Si îl privesc dispretuitor. .*edeti asteaH . 8ar. e-asperat de aceasta scena care se repeta din trei în trei zile. baiat cumsecade.. /aiH &e ziciH Seful. . da..#dmirabile ranunculacee si un e-emplar de Eosa vulgara cum n-am întâlnit pâna acum. sunt pregatit pentru orice întrebare. jarisim. Mai greu o duc când.#sa.daca gasesc vreo sopârla moarta. .rebuie sa fie o varietate noua. .'odurile. .'u distingetiH 'u sunt foioase. asa! . 8ar nu pot sa ma plâng. camarade. -EiH4 .. *ulpe se încurca.&um merge.. dupa împrejurari. Seful. milos. .. îmi încarc bratul cu buruieni . surâzând îngaduitor fata de ignoranta lui *ulpe. cu atât mai bine ..e vedeti cum suntH .inocino.&ine nu sunt foioaseH .'odurile asteaH e vad..inocinocialiaginacee (numele e nascocit sub inspiratia momentului) rarisim. M-am facut numai apa. -'umai spune4. în dosul lui..3ite astea4 Si eu scot câteva paie verzi sau cine stie ce soi de urzici si le întind. du-teK si vezi de nu întârzia si tu atât. . se preface ca priveste staruitor nodurile si deodata se lumineaza.&e sa zicH 6rumos. încurcat si multumit în acelasi timp ca are sub ordinele lui un cercetas atât de savant. dar neinitiat în tainele entomologiei.8aa4 Ma mir si eu de atâta noroc. îmi spune1 .. *ezi dumneataH asa e domnule. însa. #tunci prind repede vreun fluturas.. îi arat obisnuitele noduri ale gramineelor. . îmi face semn cu mâna de departe sa vin la el.2-astaH 8ac-ai sti cât am alergat dupa el. eu vin cu iarba sub brat si cu sopârla în mâna dreapta. -EiH . Seful. .H .2ai astea sunt graminee. ..iar azi. Eu.. da.#m gasit niste specii de c.Ei4 Si unde sunt acelea de le zice.

8aa. pe care le taiam felii-felii. *ulpeH #i vazut copilulH #poi catre mine.2ai viespile cum le prinziH .ar ars.Si cum le apuciH . M-a silit sa pregatesc o colectie a insectelor din tabara.Iar pe vipere le prind cu siretul de g.oti se minuneaza de stiinta mea si îmi cer amanunte. Si atunci m-am multumit sa înfig gânganiile în niste ciuperci uriase.8omnule comandant.).imenoptere.8ar tot mai stie *ulpe botanica. ... ca sa pot gesticula mai în voie. cinerare4 7" .8e cap..#. . 'u se asteptau la întorsatura care a luat-o povestirea mea. . .. Si îmi trebuie cutii mari.. tainic. Eu stiu cum sa le apuc.eme... stateau de vorba cu comandantul. %%% #poi începem sa vorbim despre alte lucruri. 2e coropisnite le scot cu za.3ite. doctore.8aaa.. cu cercetasii.. 8ar si pe ei îi prind. . fac indiferent... ca sa fac economie.. o colectie nu se face cu una cu doua. .oti.. &omandantul nostru e însa vanitos.. îsi înteapa capul si mor. .Eu privesc în oc. sunt numai niste biete .. domnii ar dori sa le arati colectia. .. Eu las ierburile jos. #ici ramân cu gura cascata. admirativ..ete. c-au venit vizitatorii. Eu vin bombanind.. .. mirându-se1 . Eu aduc discutia asupra entomologiei. pentru ca disting usor culoarea rosie (ce legatura areH. Eu i-am spus1 . compatimindu-ma în gând.. Eu li-s tata lor. pe care s-o arate vizitatorilor..8e capH4 . comandantul trimitea saRma c. mi-a raspuns. coleoptere si lepidoptere prost conservate. 'ici unul nu mai vorbeste. Specii rare am eu acasa. ./ai.. nu se lasa. Ma scoteau anevoie din cort. mândrindu-se cu stiinta cercetaseasca. &omandantul priveste mândru domnii. c + . 8omnii ma privesc. care râde. *eneau vizitatorii..&u fluturii îi mai greu..*iespileH 6oarte simplu1 pun mâna pe ele.. Eu continui netulburat1 ..ipui admiratia tuturor. Se mai aduna si alti comandanti si câtiva cercetasi mai rasariti. admirau -tabara. dar îmi iau de departe o mutra severa de savant.as-ca faci tu si fara cutii.. si tin adevarate dizertatii...Si pe sobolani în batista. .2e viespiH . &ând se pregateau sa plece. Si când vor sa ma întepe.#i vazut. cu care *ulpe nu s-a ocupat niciodata.#ti vazutH.. cu amoniac. 'u-ti poti înc.i pe comandant. 2rind si scorpioni. . . &âteva e-emplare din 'epa cinerare de toata frumusetea.. 'u se lasa *ulpe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful