putere de maxim 100W

Pentru aceasta va fi necesar ca pentru valori mici ale lui C1 (de ex. 2 microfarazi), P1 va trebui s fie de 50 kiloohmi, iar pentru C1 5 microfarazi va trebui ca P1 !0 kiloohmi. Pe timpul func"ionrii, tensiunea la bornele capacitorului C1 nu dep#e#te !$. %iristorul va fi de tipul &'202&, &'202(, 2)!*+* sau echivalent av,nd o tensiune invers de +00$ #i admi",nd un curent de maximum 5-. .ioda D1 va fi de tipul / +00, !)+000, etc. #i va fi de 0,51, iar C poate avea o valoare cuprins intre 2... 5 microfarazi 2 25 $ (electrolitic sau obi#nuit). -xul poten"iometrului P1 va fi prevzut cu un buton din material izolator.

n cazul folosirii unor becuri mai puternice se recomand ca tiristorul s fie montat pe o tabl de aluminiu ce va juca rolul radiatorului de rcire. n cazul folosirii montajului pentru o veioz, acesta va trebui s fie introdus n carcasa ce formeaz baza lmpii.
.e#i este 3reu de observat, un bec alimentat cu pulsuri de curent de 504z, a#a cum se 5nt,mpl 5n cazul schemei prezentate, la o foarte atent privire prezint totu#i o p,lp,ire constant. Pentru alimentarea becului cu ambele semialternan"e ale sinusoidei, beneficiind la acela#i timp de posibilitatea re3lrii intensit"ii luminoase dup dorin", se poate folosi schema dat 5n fi3ura 62. .e data aceasta, 5n circuit apare o punte redresoare format din diodele D1 D4 care vor fi de tipul 789!0, /+00, !)+000, func"ie de puterea becului folosit.

%ensiunea alternativ se aplic la dia3onala A -B, iar tiristorul Ty 5n dia3onala CD. .aca tiristorul Ty este blocat, prin circuit nu va trece nici un curent. :n momentul deschiderii tiristorului, prin circuitul becului L vor circula ambele semialternante, 5ns fra3mentate, func"ie de un3hiul de deschidere. Prin tiristor va circula un curent redresat (pulsatoriu) format numai din semialternan"e pozitive, de asemenea fra3mentate. $aloarea medie a curentului este aceea#i pentru ambele cazuri. ;ecul L poate fi conectat tot a#a de bine #i 5ntre punctele (scurtcircuitate 5n schem) e f, cu condi"ia ca circuitul s fie 5nchis prin unirea punctelor c d. %ensiunea de deschidere a tiristorului se ob"ine la fel ca #i 5n cazul schemei din fi3ura 6!. %iristorul folosit va fi acela#i tip ca #i 5n cazul schemei descrise mai 5nainte. :n locul becului L poate fi introdus un motor electric sau un alt consumator (rezisten"e de 5nclzire, redresor, etc). /unc"ie de consumatorul existent se va folosi alimentarea prin punctele cd sau prin punctele ef. 8pre exemplificare, pentru un motor electric de curent alternativ (motor cu rotorul 5n scurtcircuit) se vor folosi bornele cd, 5n timp ce pentru un motor de curent,continuu (cu crbuni colectori) se vor folosi bornele c f. :n cazul folosirii unor consumatori mai mari se vor folosi diode #i tiristori capabili s asi3ure curentul necesar. .e asemenea, va trebui modificat #i valoarea 3rupului R1 P1 5n sensul ob"inerii <urentului de poart (g) indicat 5n catalo3 pentru tiristorul folosit. Pentru rcirea elementelor semiconductoare 5n situa"ia unor consumatori de putere mare vor fi prevzute radiatoare de rcire, confec"ionate din tabl de

aluminiu, av5nd o 3rosime de circa 0,5 mm. %ensiunea ob"inut la bornele c-d sau ef poate fi re3lat 5ntre 0... 2!5 $.

Din masuratori, becul incepe sa lumine abia cand potentiometrul este la jumatate, iar la maxim se aprinde la jumatate, datorita faptului ca este folosita doar o semialternanta... Valorile pieselor ar trebui sa fie

!poi, am montat si " diode, in confi#uratie de punte redresoare, sc$ema devenind

De data aceasta becul !m realizat, abia in martie %011, un filmulet cu functionarea, in care am folosit un bec de &'W ( se aprinde la 0 la 100).