Sunteți pe pagina 1din 11

Compozitia chimica a lumii vii

Apa si importanta apei Corpul omenesc este alcatuit mai mult de 3 sferturi din ap. Pe masur ce oamenii mbatrnesc, cantitatea de ap din organism scade. Cei mai multi oameni n vrsta snt slabi. O vorba din popor spune despre acetea ca se usuca sau ca sunt uscati . !i asa i este. "nainte de a se naste, atata timp cat este nvelit de #camaile apoase din uterul mamei, embrionul fraged este format din $%& apa. Organismul copilului nou' nscut con(ine )*&, al adolescentului +$&, al omului matur +3&. Omul n varst are numai ,-& ap.Ca importan( pentru viata omului, apa se situeaz pe locul doi, imediat dupa aer. .eac(iile chimice din corp nu se pot desfaura decat n prezen(a apei. Ca s e/istm, avem nevoie de aer, ap, hran, cldura i lumina. 0imic nu poate fi conceput n economia planetei fr ap.1e pare c datorit consumului mare de ap, n curnd, populatia globului va suferi de sete. 2ac (inem cont de faptul c pe suprafa(a pamntului nu e/ista dect 34 miliarde, estimat pentru anul 3*44. "n zilele noastre apa este tot mai poluat. 5a robinete curge o ap din ce n ce mai murdar. Petii mor n lacuri, mri i oceane. Apele negre rezultate n urma deversrilor de petrol n ape sunt tot mai frecvente. Petrolierele transport ,,4444 tone de petrol, astfel accidentile pot fi devastatoare. Petrolul plutete pe suprafa(a mrii, formand o pelicul care blocheaz ptrunderea luminii necesare plantelor marine. Psri i peti pot fi prini i otrvi(i de valul de petrol. 2ar cu toate c mor mii de animale, ma6oritatea zonelor din largul mrii sau de pe coastele afectate se refac n ca(iva ani. 1ubstan(ele organice duc la nflorirea apelor, care'i pierd nsuirile de ape potabile. 2eeurile din industrie i agricultur sunt deseori deversate n ape, n ideea c apa curge, iar oceanul este un co de gunoi uria i fr fund. 07C7 APA C8.A9: 08 A.; 970;.;<; =:.: >:9."0;<; !7 ?7A<: =:.: @OA.9;AAA BOceanul Pacific a suferit n urma polurilor nucleare, deoarece

Cuvernamentul =rancez a testat acolo armele nucleare. Apa si omul Apa este un factor indispensabil organismului uman. 7nca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de'a lungul raurilor sau pe malul marilor. 0ecesarul zilnic de apa al omului este apro/imativ de *.,'3 litri consumata ca atare , dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic apro/imativ %4litri de apa. Organizatia @ondiala a 1anatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi , o cantitate de *44 litri in 3% ore.

Apa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice.Aceste proprietati pot fi determinate cu a6utorul analizei fizico' chimice a apei. 7n acest sens , unele determinari se fac la locul de recoltare ,astfelD ' determinarile organoleptice Egust,mirosF, determinarea temperaturii, fi/area o/igenului dizolvat si a hidrogenuluisulfurat ,determinarea clorului rezidual,a bio/idului de carbon liber si agresiv, determinarea de Ph. ' determinarea turbiditatii, a suspensiilor,determinarea reziduului,determinarea fosfatilor a o/idabilitatii a formelor de azot,determinarea fierului, a durabilitatii temporare ,a manganului. ' 2eterminarea alcalinitatii si aciditatii,determinarea duritatii totale a calciului si magneziului, determinarea fluorului. Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt.,adica gustul si mirosul apei. Custul apei este dat de continutul in substante chimice si in primul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate Eo/igenul si bio/idul de carbonF.;/cesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut Efad,salciu, amar, dulceagF. @irosul apei este legat de asemenea de prezenta in e/ces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante. Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate ,totusi au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita.7n primul rand influienta lor asupra utilizarii apei este hotaratoare ,poate duce la e/cluderea folosirii apei respective.Custul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei.
Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust

placut.7n caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii. Prezenta substantelor poluante in apa poat fi evidentiate prin culoare apei.Chiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se stie ca temperatura este constanta.?aritia acestei temperaturi insa ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica e/istenta unei

comunicari cu e/teriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.

1arurile minerale
Participa la structura celulelor si intra in constitutia unor enzime, vitamine si hormoni. ' Calciul si fosforul se gasesc in schelet, dinti si sange si sunt aduse de unele alimente caD lapte, branzeturi, galbenusuri de ou, varza, conopida, cereale deco6ite, unele fructe. Cand lipsesc din alimente apare rahitismul la copil si ostemalacia la adult. ' 1odiul si clorul, sunt aduse in organism sub forma de clorura de sodiu Esarea de bucatarieF, pierderile importante ale acestor @inerale prin vomismente sau diaree pun in pericol viata bolnavului. ' Potasiul se gaseste in carne, peste, lapte, legume, fructe, leguminoase uscate. ;ste principalul ion intracelular spre deosebire de sodiu, care este principalul iod e/tracelular. 7ntre sodiu si potasiu e/ista un strans echilibruD scaderea sau cresterea unuia sau altuia produce tulburari grave, mergand pana la moarte. ' =ierul se gaseste in alimente de origine animala, ficat, inima, galbenus de ou, unele legume verzi, spanac, urzici etc. 7ntra in structura hemoglobinei, iar lipsa lui in sange duce la aparitia anemiei feriprive. ' @agneziul se gaseste in carne, viscere, lapte, oua, cartofi, cereale, fasole boabe. Are rol in calmarea EsedareaF sistemului nervos central, lipsa sa duce la aparitia convulsiilor. ' Cuprul se gaseste in viscere Eficat, splina, creier, rinichiF leguminoase uscate, cafea si ceai. ' 7odul se gaseste in oua, ceapa, usturoi. ;ste indispensabil functionarii glandei tiroide. 5ipsa duce la aparitia gusei. ' =luorul se gaseste in ceai, lapte, galbenus de ou, carne, viscere, spanac, rosii. 5ipsa din alimentatie duce la aparitia cariilor dentare. @ineralele sunt substane naturale solide, mai rar fluide, cu form proprie cristalizat, alctuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intr n componena rocilor i minereurilor. 2up coninutul lor ele se pot mpri n minerale metalifere i respectiv nemetalifere E sare, gips, azbest, mic, feldspatF, iar cele metalifere se pot mpri la rGndul lor n feroase i neferoase.

@ineralele sunt de regul substane neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substane solide cristalizate n sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupGndu'se ramura mineralogie. 1rurile minerale. 1ubstan(ele nutritive din acest grup pot fi mpr(ite n dou categorii D unele din ele, cum sunt calciul i fosforul, prezente n organism n cantit(i mari, intr chiar n constitu(ia unor (esuturi, iar altele sunt aa'numitele oligoelemente, necesare n cantit(i foarte mici. n prima grup, afar de calciu i fosfor, mai intr sodiul i potasiul. 2in a doua categorie fac parte fierul, iodul i fluorul.

Clucidele
Clucidele, numite si zaharuri, sunt o clasa importanta de substante naturale care se intalnesc in toate organismele vii. Cu e/ceptia unor derivati azotati, glucidele sunt substante ternare, formate din C, H, si O. ;le raspund formulei brute CnEH3OFn sau ECH3OFn, din care cauza au primit si denumirea de hidrati de carbon. ;/emple de glucide D zaharul, mierea, fructele, laptele, fructuoza, de/troza, glucoza, etc. Clucidele se impart in doua claseD oze si ozide, dupa caracterul de a se hidroliza. Ozele, sau monozaharidele, sau zaharurile simple, contin o singura unitate carbonilica Esunt deci nehidro/idabileF. 2upa natura gruparii carbonil din molecula, se impart in aldoze si cetoze, iar dupa numarul atomilor de carbon se impart in trioze, pentoze, he/oze, heptoze, octoze. Ozidele sunt glucide care pot fi hidrolizate sub actiunea enzimelor sau a acizilor diluati, cu formarea de monozaharide. Clucidele din clasa ozidelor se pot imparti in doua clase holozide si heterozide. Holozidele rezulta din condensarea a doua sau mai multe monozaharide. 2upa numarul moleculelor de monozaharide se pot clasifica in oligozaharide EoligozideF I care contin 3'% moleculede monozaharide identice sau diferite intre ele, legate covalent, si polizaharide I care contin un numar mare de unitati monozaharidice Ede ordinul sutelor sau miilorF, pe care le pot elibera prin hidroliza. Heterozidele sunt formate din monozaharide si componente neglucidice numite aglicon.

@onozaharidele sunt substante cu functiuni mi/te, ce contin in molecula o grupare carbonil si mai multe grupari hidro/ilice. 7n functie de natura gruparii carbonilice I aldehidica EH I C J OF sau cetonica EK C J OF, monozaharidele se impart in aldoze si cetoze. @onozaharidele se pot obtine in natura prin biosinteze, in timpul procesului de fotosinteza si prin chimiosinteza. 7n industrie si in laboratore se pot obtine prin hidroliza oligozaharidelor si polizaharidelor. 2e asemenea se pot obtine prin e/tractie, din unele materii prime, cum ar fi glucoza I care se poate e/trage din struguri, sau fructoza din mierea de albine. 7n cazul diabetului zaharat se formeaza mari cantitati de sorbitol, prin e/celenta in retina, ceea ce contribuie la instalarea retinopatiei diabetice. ;sterul he/afosforic al inozitolului se numeste acid fitic, iar sarea de calciu si magneziu a acidului fitic este fitina si se gaseste in special in materialul celular de sustinere din tesuturile plantelor. 2e asemenea fitina formeaza o rezerva de acid fosforic a semintei, pe care o pune in libertate sub actiunea enzimei fitaza. He/ozele sunt monozaharidele cele mai raspandite in natura si cele mai bine studiate din punct de vedere biochimic. 8nele Eglucoza, fructozaF se gasesc in stare libera, altele Emanoza, galactozaF intra in alcatuirea unor polizaharide si a unor glicozizi sau apar ca produsi de hidroliza ai acestora. He/ozele se formeaza in plante si sunt substante de baza pentru sinteza altor zaharuri si compusi derivati. 7n natura se intalnesc trei aldohe/oze Eglucoza, manoza, galactozaF si doua cetohe/oze Efructoza, sorbozaF. Clucoza a fost e/trasa pentru prima data din struguri, de aceea se mai numeste si zahar de struguri. 7n struguri, glucoza se gaseste in amestec cu fructoza, cu un continut de apro/imativ 344gL7 must. Clucoza se gaseste in ierburi, in raport de apro/imativ *D* cu fructoza, avand o concentratie de *'3&. Clucoza este cel mai important monozaharid pentru biochimia celulei. ;ste sintetizata in plante din CO3 si H3O, in procesul de fotosinteza. Clucoza este cel mai important si mai raspandit monozaharid din regnul vegetal si animal. 1e gaseste atat in stare libera Ein fructe dulci, flori, miere, sange, in toate organele plantelorF cat si sub forma de dizaharide Ezaharoza, celobioza, maltoza, lactozaF sau polizaharide Eamidon, celuloza, glicogenF. 7n mierea de albine, glucoza se gaseste in amestec cu fructoza, in raport de *D*.

Clucoza si fructoza sunt principalele monozaharide care formeaza in plante Mzaharul liber reducator . Aceste doua monozaharide impreuna cu zaharoza formeaza Mzaharul total liber . Acest zahar are un rol insemnat in conservarea produselor vegetale, a ierburilor si a legumelor. Naharul total liber fermenteaza cu usurinta si stimuleaza dezvoltarea microorganismelor, care produc fermentatia lactica. Naharul total liber se e/trage cu usurinta din produsele vegetale, cu alcool etilic -4&, separandu'se astfel de glucidele neconstitutive Eamidon, fructozaniF, precum si de cele cu rol constitutiv Eceluloza, hemicelulozaF. Clucoza este o substanta alba, cristalina, solubila in apa, greu solubila in alcool si insolubila in eter, cloroform si alti solventi organici. ;ste optic de/trogira si prezinta fenomenul de mutarotatie. ;ste mai putin dulce decat fructoza. 7zomerii sunt mai dulci decat izomerii . 2in solutie apoasa glucoza cristalizeaza sub forma O, iar din solutia solventilor organici Epiridina, alcooliF sub forma . Clucoza se obtine in cantitati mari prin hidroliza acida sau enzimatica a amidonului de cartofi sau porumb. Are numeroase utilizari in industria alimentara, medicina, fermenteaza usor sub actiunea dro6diilor si a altor microorganisme. ;ste usor metabolizata de organism, fiind un compus energetic important, indispensabil vietii. =ructoza se gaseste in diferiti compusi, de obicei, sub forma furanozica, iar in stare libera apare sub forma piranozica. 7n mediu alcalin, fructoza reactioneaza sub forma carbonilica, iar in mediu acid si neutru sub forma semiacetatica. =ructoza este cel mai dulce monozaharid. 7n organism se transforma greu in glucoza.

5ipidele
5ipidele EgrasimileF sunt substante organice grase. 5ipidele sunt constituite din acizi grasi si glicerol. 8nul dintre motivele pentru care lipidele EgrasimileF ne plac atat de mult este acela ca mentin aromele in mancare. .olul esential al lipidelor este de a fi arse pentru a elibera si a pune la dispozitie organismului energia continuta. 1pre deosebire de proteine si glucide ele elibereaza o cantitate mult mai mare de energie. 8nul din rolurile principale este acela de a mentine caldura corpului, in timp ce grasimea din abdomen contribuie la fi/area organelor. ;/emple de lipide D grasimile din uleiul de masline, alune, avocado, masline, ceara, untul, frisca, smantana, branza grasa, laptele, oua, icre, fasole, soia,

porumbul, dovleac, floarea soarelui,etc. 5ipidele se impart in douaD lipide simple si lipide comple/e. Cele simple, la randul lor, se impart inD grasimi neutre I trigliceride, ceride si steride. 5ipidele comple/e cuprind fosfatidele si cerebrozide. 7n linii mari e/ista doua tipuri de grasimiD cele saturate de origine animala care sunt cele mai periculoase deoarece contin colesterol si grasimi nesaturate de origine vegatala care sunt numinte si grasimile bune de care organismul are nevoie pentru functiile vitale. 5ipidele sunt substante nutritive, prin e/celenta energetice. O alimentatie prea bogata in lipide prezinta inconveniente caD digestie dificila, asimilatie lenta, obosirea ficatuluiP daca aportul este mai ridicat decat al glucidelor, arderile glucidelor vor fi incomplete producand tulburari. 5ipsa totala si prelungita a grasimilor produce tulburari graveD oprirea in crestere, modificarea pielii, a mucoaselor, a parului, a unghiilor iar e/cesul de grasimi poate provoca o oboseala a ficatului si favorizeaza aparitia obezitatii. 7n organism, grasimile vehiculeaza vitaminele A, 2, ; si le asigura absorbtia in tubul digestiv. 2enumirea de esential si neesential se refera numai la capacitatea organismului de a'i sintetiza. Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi saturati cat si nesaturati. Principalele functii ale lipidelor suntD energeticEprin ardere, deci prin metabolizare elibereaza energieF si structuralEintra in constitutia tuturor celulelor din organismF. 5ipidele sunt foarte utile in lupta contra frigului, fiind indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi scazute, deoarece intr'un volum mic incorporeaza o mare cantitate de energie. 7ntr'o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala Esaturate, cu acizi grasi neesentialiF si de origine vegetala Enesaturate, cu acizi grasi esentialiF. Crasimile animale trebuie sa reprezinte numai 6umatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. 7ntr'o ratie normala lipidele trebuie sa se afle intr'o proportie de * ' 3 g pe QgLcorpLzi ceea ce reprezinta 3, '34 & din valoarea calorica a ratiei zilnice. 0ecesarul de lipide este crescut la copii, la indivizii care depun eforturi si cei care lucreaza la temperaturi 6oase. 7n practica se va reduce consumul de untura sau slanina etc, dar se vor mentine grasimile din lapte, unt, smantana, mai ales la copii, adolescenti, in stari de graviditate etc. Chimic, lipidele sunt substante organice relativ comple/e, constituite din acizi grasi si glicerol. 2intre cele mai cunoscute mentionam trigliceridele Egrasimile neutreF, colesterolul Ecu efectul aterogen cunoscutF, fosfolipidele Ecare au in componenta si fosforF si se gasesc in sistemul nervos. Crasimile circula in sange cuplate cu proteinele in comple/e denumite lipoproteine.

@a6oritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta care lezeaza peretele interior al artelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea acestor leziuni cu celule. 7n conditiile prezentei in sange aunui e/ces de grasimi si colesterol, organismul aplica tot mai multe banda6eR de acest fel, unul peste altul, pana ce formeaza placi ateromatoase. 7ar atunci cand aceste placi cresc suficient de mult pentru a ingusta sau chiar obtura arterele coronariene care hranesc inima,apare infarctul de miocard. Cand acest lucru se petrece in arterele care hranesc creierul, are loc un accident vascular cerebral. Crasimile sunt prezente constant in sange, fie ca provin din alimentatie, fie ca sunt produse de organism. Crasimile preovenind din alimentatie sunt constituite, in esenta, din acizi grasi. Crasimi din regnul animal Crasimile crude din diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta, culoarea si compozitia chimica. 7n general, grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut, decat grasimea acumulata in interiorul organismului. 5a animalele din zonele calde, grasimea are consistenta mai tare, in comparatie cu cea a animalelor din zonele cu climat rece si temperat. Crasimea de bovine este de culoare galbena determinata de continutul in pigmenti carotenoidici. 7ntensitatea culorii depinde, in special de continutul in caroten. 5a animalele tinere grasimea este mai intens colorata decat la adulte, iar femelele au grasime mai colorata decat masculii. Animalele slabe au grasime mai inchisa la culoare decat cele grase.

Proteinele
Proteinele sunt, din punct de vedere chimic compusi macromoleculari naturali, cu structura polipeptidica, care prin hidroliza formeaza a'amino acizi. ;le contin pe langa carbon, hidrogen, o/igen, azot, sulf, potasiu si alti halogeni. 2enumirea de proteine vine din limba greaca , proteias insemnand primar. Alaturi de glucide si lipide proteinele furnizeaza energie pentru organism, dar a6uta si la refacerea tesuturilor lovite. Pe langa acestea, ele intra in structura tuturor celulelor, si a6uta la cresterea si refacerea celulelor. 8nii hormoni contin proteine, acestia avand rol in reglarea activitatii organismului . Participa la formarea anticorpilor , a6utand la debarasarea de to/ine si microbi. =ormarea unor enzime si fermenti necesita prezenta proteinelor. 1i nu in ultimul rand, ele participa la formarea dio/idului de carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din arderea lor. Proteinele sunt componente esentiale, alaturi de apa, saruri anorganice, lipide, hidrati de carbon, acizi nucleici, vitamine, enzime, ale materialelor lichide si gelificate din celule, in care se petrec interactiunile chimice si fizice intense cuprinse sub denumirea de viata.

2e proteine depind multe functiuni importante ale organismelor vii. 1unt proteine unele substante cu puternica activitate biologica ale celulelor caD enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si anticorpii. 1ubstanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia chimica in energie mecanica, este de asemenea o proteina. Proteinele care asigura functiuni se bucura de proprietatea neintalnita la alte combinatii, specificitatea. Proteinele diferitelor specii de animale si vegetale sunt tipice pt aceste specii si se deosebesc de proteinele altor specii, in timp ce, de e/emplu amidonul, glicogenul si grasimile nu difera decat putin de la o specie la alta. 2eci, numarul proteinelor care se observa in natura este e/trem de mare Clasificarea proteinelor *. 2upa sursa de provenienta D 'proteine de origine vegetala 'proteine de origine animala 3. 2upa solubilitatea in apa si in solutii de electroliti D ' insolubile EfibroaseF ' solubile EglobulareF 3. 2upa produsii rezultati la hidroliza totala D 'proteine propriu'ziseEprin hidroliza totala se obtin numai S' aminoaciziF 'proteine con6ugate sau proteideEprin hidroliza totala se obtine, pe langa aminoacizi, si o alta substanta, care in structura proteinei apare ca grupa prosteticaF 7ndeplinesc urmatoarele functiiD ' intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor indeplinind un rol plasticP ' intra in constitutia unor enzime sau fermenti Ecatalizatori biochimiciFP ' intra in structura hormonilorP ' participa la formarea anticorpilor, substante cu rol in apararea organismului contra microbilor si to/inelorPv*i-+-vu%-gsg ' au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea, in diferite sectoare

din organism Epresiunea coloidosmoticaFP ' in anumite situatii, cand lipsesc alte principii cu rol energetic Eglucide, lipideF, pot fi metabolizate de catre organism. 2in acest proces rezulta CO3, apa, uree, acid uric etc. 8n gram de proteine elibereaza %,* calorii. Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi, numiti si pietrele de constructie ale organismului. 2intre cei 34 aminoacizi cunoscuti, - sunt numiti aminoacizi esentiali,pentru ca nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi obligatoriu din afaraP se gasesc in lapte, carne, oua, branzeturi. Ceilalti au fost denumiti neesentiali,intrucat organismul ii poate sintetiza din alte substante. Pentru sinteza proteinelor proprii, organismul are nevoie si de aminoacizi esentiali si de aminoacizi neesentiali, in acelasi timp si in anumite proportii. Prezenta aminoacizilor esentiali in constitutia unor proteine din alimentatie confera acestora o anumita valoare biologica Eprocentul de azot, componenta constanta a proteineiF. 0otiunea de esential si neesential se refera la capacitatea de a fi sintetizat sau nu de catre organism. 2in punct de vedere al valorii biologice, proteinele alimentare se pot imparti in trei categoriiD ' proteine de clasa 7 EcompleteF, care au in structura lor aminoacizi esentiali in proportii optime. Acestea mentin echilibrul proteic, asigura dezvoltarea organis' mului tanar si echilibrul enzimatic si hormonal. 1e gasesc in proteinele din lapte, carne, oua si branzeturiP ' proteine de clasa a 7i'a Epartial completeF, care sunt cele din unele leguminoase uscate Efasole, linte, mazare, bobF si cereale Egrau, orez etcF. Contin toti aminoacizii esentiali dar nu in proportii optime. @entin echilibrul proteic, dar pentru crestere sunt necesare cantitati duble fata de clasa precedentaP ' proteine de clasa a 7l7'a EincompleteF, sunt lipsite de unul sau mai multi aminoacizi esentiali. ?aloarea lor biologica este foarte scazuta. 2in aceasta clasa fac parteD gelatina din oase, tendoanele, cartila6ele si zeina din porumb. 0u mentin echilibrul proteic si nu asigura cresterea organismelor tinere. Cele mai importante surse de proteine suntD carnea si derivatele din carne E34' 34& proteineF, laptele E3,,&F, branzeturile E*3'3-&F, ouale E*3&F, painea E*4&F, leguminoasele uscate E34'3,&F, pastele fainoase E*4'*,&F etc. 0evoile de proteine se apreciaza atat din punct de vedere al aportului global cantitativ dar si calitativ. Pentru a asigura un raport adecvat al aminoacizilor esentiali este necesar sa se asigure la adult cel putin o treime din aportul total Edupa alti autori 6umatateF, iar la copii, adolescenti si femei in perioada maternitatii, o 6umatate pana la doua treimi din totalul proteinelor consumate zilnic. 8n adult normal are nevoie de *'*,, g proteine pe Qg. corpLzi. Aceasta reprezinta optimul fiziologic care constituie **'*3& din valoarea calorica a ratiei

zilnice si variaza cu varsta, conditiile de munca, efortul, starile fiziologice Egraviditate, alaptare, perioada de crestereF sau patologice.