Sunteți pe pagina 1din 21

Comunicarea se define!

te ca fiind un transfer de informa"ii de la un emitent (expeditor) la un primitor (receptor) n condi"iile n"elegerii corecte de c#tre primitor a con"inutului mesajului Comunicarea$este un proces de transmitere a informa"iilor, sub forma mesajelor simbolice, ntre dou# sau mai multe persoane, unele cu statut de emi"#tor, altele cu statut de receptor, prin intermediul unor canale specifice

!!

Eficacitatea comunica"iei implic# realizarea aceluia!i n"eles la cei doi subiec"i emitent !i primitor, a semnifica"iei mesajului ce face obiectul comunic#rii. Dac# este prezent# n"elegerea$$comun# a mesajului afirm#m c# are loc o comunicare efectiv#.

Func"ia comunic#rii este aceea de a unifica activit#"ile organiza"iei. !! Scopul comunic#rii ntr-o organiza"ie este acela de a duce la schimb#ri, de a influen"a ac"iunile ce asigur# prosperitatea organiza"iei. !! Comunicarea este vital# pentru func"ionarea intern# a organiza"iei deoarece ea integreaz# func"iile manageriale. Comunicarea leag# organiza"ia cu mediul s#u exterior.
!!

- de adaptare la provoc#rile de mediu -$ curente, sus"innd realizarea obiectivelor firmei !i subsistemelor sale; -$ ntroducere !i sus"inere a schimb#rii organiza"ionale -$ orice organiza"ie se transform# pentru a se adapta la nou, ceea ce implic# modific#ri ale sistemului de comunicatie; - coeziv - comunicarea are rolul de a dezvolta, amplifica !i consolida ntre componen"ii grupurilor leg#turi care s# serveasc# scopurile organiza"iei; -$ suport pentru activitatea managerial# -$ adic#, pe de o parte, ofer# managerului posibilitatea de a se informa !i, pe de alt# parte, acesta are posibilitatea de rezolvare decizional# !i opera"ional# a provoc#rilor ntlnite de subordona"ii s#i.

Pentru circula"ia informa"iei n cadrul unei firme$ canalele de comunica"ie, privite n contextul lor specific, se structureaz# n$ re"ele de comunica"ie$ care formeaz# toate la un loc$ sistemul de comunica"ie$ al firmei. re"ele descentralizate$ (cele in cerc sau in lant),$ in care membrii grupului sunt egali. Astfel reteaua sub forma de cerc corespunde stilului de management participativ, permitand comunicatii eficiente, in schimb reteaua in lant, diminueaza sensibil$ posibilitatile$ de comunicare manager - subordonat. re"ele centralizate$ (in Y sau in stea), in care membrii grupului sunt inegali, intre acestia existand relatii de supra/subordonare. Aceste retele corespund stilului de management autoritar, permitand doar comunicatii intre manager si subordonat, dar nu si intre egali.

Reteaua n form# de lan", include posibilitatea unei particip#ri majore a tuturor membrilor grupului,$diminueaz# sensibil posibilit#"ile de comunicare manager subordonat.

Re"eaua n form# de Y permite o slab# interac"iune a membrilor, ace!tia fiind inegali, se afl# n rela"ii de sub/supraordonare !i se preteaz# de asemenea, la rezolvarea unor sarcini simple !i directe.

Re"eaua n form# de cerc este: - cea mai descentralizat# form# de structurare a canalelor de comunicare, - cea mai pu"in eficient#, - grupul posed# un grad crescut de neorganizare. Este indicat# n rezolvarea problemelor complexe !i este cea mai satisf#c#toare n ceea ce prive!te comunicarea pentru to"i membrii.

Re"eaua n forma de X (denumit# !i stea) este cea mai centralizat#, iar eficien"a sa se manifest# n special n activit#"ile simple, f#r# grad de dificultate ridicat. Persoana$situata in centru este perceputa drept lider, dar, pentru membrii grupului situati mai departe de centru, aceasta este reteaua de comunicare cea mai putin avantajoasa

a) canalul de comunicare - comunicare formal#,$ exact stabilit# prin acte normative, dispozi"ii cu caracter intern etc. %i concretizate n informa " ii strict necesare pentru ndeplinirea proceselor de munc#; - comunicare informal#,$ stabilit# spontan ntre posturi ! i compartimente ! i reflectate n informa"ii neoficiale cu caracter personal sau general.

-$ comunicarea vertical# descendent#$ apare ntre manageri !i subordona"i !i se concretizeaz# n transmiterea de decizii, instruc"iuni, regulamente, sarcini ori n solicitarea de informa"ii cu privire la domeniile conduse. Volumul ei depinde de stilul de management - preponderent autoritar ori participativ. -$ comunicare vertical# ascendent#$ stabilit# ntre subordona"i !i manageri, prin intermediul c#rora ace!tia din urm# primesc feed-back, adic# reac"ia, a modul de receptare de c#tre subordona"i a mesajelor anterior transmise "de sus n jos". Totodat#, sunt oferite informa"ii pertinente cu privire la situa"ia domeniilor conduse (realiz#ri, abateri, resurse s.a.m.d). - comunicarea orizontal#,$ reg#sit# ntre posturi sau compartimente de pe acela!i nivel ierarhic, ntre care exist# rela"ii organizatorice de cooperare. Ea vizeaz#a conlucrarea, consultarea pentru ndeplinirea unor obiective comune ori pentru elaborarea unor rapoarte complexe. - comunicarea oblic#$ apare, de obicei, ntre posturi !i compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite ntre care nu exist# rela"ii de autoritate de tip ierarhic. Comunicarea de acest fel are forma indica"iilor metodologice furnizate de un post sau compartiment n leg#tura cu desf#!urarea activit#"ii altor posturi sau compartimente.

- comunicare operatorie,$ utilizat# pentru$ reu!ita tehnic" a sarcinilor$ unor posturi de execu"ie sau de management, care ia forma explica"iilor, instruc"iunilor etc. necesare pentru ndeplinirea sarcinilor !i a obiectivelor individuale. - comunicarea op"ional#,$este important# pentru$rela#iile dintre salaria#i$!i nu are ca prim scop realizarea obiectivelor individuale ale posturilor, ci creeaz# !i men"ine un climat organiza"ional !i motiva"ional favorabil realiz#rii obiectivelor firmei !i componentelor sale. - comunicarea general#,$ referitoare la$ domenii de interes comun n

ntreaga firm", cum ar fi pia"a firmei, strategia !i politica sa, punctele sale
forte !i slabe - comunicarea motiva"ional#,$are ca obiect func"iunea de personal (salarii, drepturi !i obliga"ii, rela"ii cu sindicatul, posibilit#"i de promovare, administra"ie etc.) !i are loc ntre manageri !i executan"i.

1.$comunicarea direct# presupune contacte personale nemijlocite !i interactive ntre fiin"ele umane !i se bazeaz# pe$tehnici naturale$sau "primare": cuvntul, vocea, trupul, proxemica. Acest mod de comunicare$are componentele: - comunicarea verbal#,$care se refer# exclusiv la sensul cuvintele transmise; - comunicarea para-verbal# -$tonul, vocea, ritmul vorbirii, accentuarea cuvintelor - comunicarea non-verbala,$ce de"ine aproximativ 70% din mesajele ce se transmit !i se primesc ntr-o conversa"ie, permite perceperea !i reprezentarea realit#"ii att vizual, ct !i auditiv, kinestezic ori olfactiv !i con!ine: - limbajul$trupului$-$$postura, fizionomie, mimica, gestica, privire; - proxemica distan"ele p#strate n timpul discu"iei; - vestimenta"ia !i accesoriile vestimentare cum ar fi bijuterii, ochelari etc; - produse cosmetice utilizate; - coafura !i, n cazul b#rba"ilor, musta"a sau barba. 2.$comunicarea indirect#$- este cea$intermediat"$de mijloace !i tehnici "secundare" precum: scrierea, tip#rirea, imprimarea n relief, nregistrarea magnetic# sau laser, transmisiile prin cablu, prin fibre optice sau prin unde hertziene. n raport cu suportul utilizat, comunicarea indirecta poate fi diferentiata n: a) scris# !i imprimat# (scrisorile, rapoartele, presa scris#, cartea, afi!ul, bannerul, materialele publicitare); b) nregistrat# (banda magnetic#, discul, filmul, cartela magnetic#, discheta, C.D.-ul); c) prin fir (telefonul, telegraful, telexul, faxul, email-ul, cablul, fibrele optice); d) prin unde hertziene (radioul !i televiziunea).

I. Bariere interpersonale:
1. Lipsa informa!iei reale sau mesajele s!race n care nu apar nout!"i pentru primitor. De asemenea, s!r!cia cuvintelor, ideilor #i a coeren"ei mesajului limiteaz! sensibil comunicarea efectiv!. Aceast! barier! apare adesea n cazul absen"ei unui plan al comunic!rii. De multe ori oamenii ncep s! vorbeasc! sau s! scrie f!r! a gndi, planifica #i stabili obiective pentru mesajul pe care-l transmit. 2. Ignorarea informa!iilor ce contravin celor ce stiti sau crede"i c! #ti"i. De exemplu stiti c! subordona"ii dumneavoastr! sunt n general mul"umi"i de condi"iile de munc! chiar dac! secretara v! spune c! a auzit c! unii se mai plng n acest sens. Blocnd recep"ia unor informa"ii comunicarea va fi evident limitat!. 3. Evaluarea sursei (emitentul). n"elesul #i valoarea mesajului sunt influen"ate de evaluarea credibilit!"ii emitentului. Dac! emitentul prezint! ncredere, mesajul va fi ascultat cu mai mult interes #i receptivitate. n caz contrar, comunicarea s!r!ce#te. 4. Percep!ii diferite. Oamenii provin din medii socio-culturale diverse, au experien"e #i sisteme de valori diferen"iate. Toate acestea determin! percep"ii diferite, influen"nd comunicarea. Spune"i unui salariat s! fac! ceva imediat. Acest mesaj poate fi n"eles ca sarcin! trebuie realizat! n urm!toarele secunde sau n cursul zilei de lucru. 5. Distorsiuni semantice. Nu pu"ine cuvinte au n"elesuri diferite pentru diver#i oameni. Distorsiunile apar n special n cazul folosirii unei terminologii tehniciste. Pe de alt! parte pot fi formul!ri ambigui care las! loc interpret!rilor. De exemplu reclama Noi vindem ieftin ridic! ntrebarea: ieftin? de ce? Pute"i da dumneavoastr! n#iv! mai multe r!spunsuri. 6. Perturba!iile (zgomotele). Alte conversa"ii, traficul, diferitele mesaje sonore, fac deseori parte din ambian"a zilei de lucru #i pot ngreuna sau bloca recep"ia mesajelor.

II.Bariere organiza#ionale
1. Nivelurile managementului (treptele ierarhice) care pot influen"a corectitudinea !i volumul informa"iilor transmise !i/sau recep"ionate. Sunt frecvente fenomenele de distorsiune !i filtraj. De exemplu, dac# presupunem o pierdere de 10% din volumul informa"iilor la transmiterea de la un nivel la altul, ntr-o structur# cu !ase niveluri, 41% din volumul ini"ial se va pierde. 2. Aria de control, respectiv num#rul de persoane subordonate direct unui manager, influen"eaz# comunicarea n sensul reducerii ei (absen"a controlului cnd num#rul este prea mare) !i apari"ia deficien"elor specifice supracontrolului (cnd num#rul este prea mic). 3. Pozi"ia n ierarhie a subiec"ilor comunic#rii. O anumit# inhibi"ie a subordona"ilor se manifest# mai ales cnd mesajele con"in elemente negative sau critice la adresa managerului (!efului). Ea este determinat# de cele mai multe ori de un climat de nencredere, de teama, de amenin"are, rezultat al unei anumite percep"ii !i interpret#ri date de managerii mesajelor !i evenimentelor.

!! !!

!! !!

!! !!

!!

Axioma 1:$Comunicarea este inevitabila sau Non-comunicarea este imposibila Axioma 2:$Comunicarea se dezvolta pe doua planuri : planul continutului si planul relatiei. Primul ofera informatii, iar al doilea ofera informatii despre informatii Axioma 3: Comunicarea este un process continuu ce nu poate fi abordat in termini atemporali Axioma 4: Comunicarea se bazeaza atat pe informatie in forma digitala (procesata de sistemul nervos central), cat si pe informalie analogica (procesata de sistemul neumvegetativ). Axioma 5: Comunicarea este ireversibila. Axioma 6: Comunicarea implica raporturi de putere intre parteneri, iar tranzactiile (schimburile) care au loc intre ei pot fi simetrice sau complementare. Axioma 7: Comunicarea implica procese de acomodare si ajustare a comportamentelor ambilor interlocutori

S-ar putea să vă placă și