DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE Intestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala.

Are o lungime de cca 3 m la omul viu.La acest nivel are loc: - definitivarea digestiei; - absorbtia produsilor rezultati din digestie; - eliminarea rezidurilor in intestinul gros. Intestinul subtire este format din 3 parti : 1. duoden; 2. jejun; 3. ileon. Duodenul este partea fi a a intestinului subtire! cu o lungime de cca 2" cm si diametrul de " cm! are forma de potcoava si e situat retroperitoneal. #artea mobila a intestinului subtire e formata din jejun $2%"& si ileon $3%"&! nee istand intre ele o separare distincta. #eretele este format ca in tot restul tubului digestiv din mucoasa! submucoasa! 2 straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului. 'uprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei ( valvule conivente si a numeroase prelungiri digitiforme ( vilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a jejunului. )ilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale $enterococite&! care la suprafata dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie. In interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine! in centru se gaseste c*iliferul central $capilar limfatic&. +landele din intestinul subtire sunt: - glandele lui ,runner; - glandele $criptele& lui Lieber-u*n +landele lui ,runner se gasesc in prima parte a duodenului. .le secreta mucus. In tot intestinul subtire! la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui Lieber-u*n care sercreta sucul intestinal. Functia motorie e reprezentata de: - contractii de mi are ( contractii segmentare
1

- contractii de propulsie ( unde peristaltice. /e fapt ambele feluri de contractii produc si mi are si propulsie dar de intesitati diferite. Contractiile segmentare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce impart intestinul in segmente. .le se rela eaza si apare un nou set de contractii la mijlocul segmentelor anterioare. Aceste contractii deplaseaza c*imul de 0-11 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive. 2recventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de 12%min in duoden si de 0-3%min in restul intestinului. Undele intestinului au o directie aborala! se deplaseaza mai repede in intestinul pro imal $1!"-2 cm%sec&! ele mor dupa 3-" cm $miscarea reala este de 1 cm%min deci distanta de la pilor la valvula ileo-cecala este parcursa in 3-" ore&. Activitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali. '4# stimuleaza! '4' in i!a activitatea motorie intestinala. Factorii ner"osi: - refle ul gastro-enteric : distensia stomacului prin ple urile mienterice stimuleaza peristaltismul; - refle ul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect ( stimuleaza peristaltismul. /istensia unei parti a intestinului subtire! declanseaza prin refle e mienterice contractia musc*ilor circulari deasupra distensiei si rela are in sens abortal! declansand o unda peristaltica $contractie precedata de rela are& acest aspect fiind considerat #legea intestinului$% Factorii umorali sunt& '% gastrina( )% CC*( +% Insulina( 5. Serotonina. 6ei patru factori umorali stimuleaza peristaltismul. ,% secretina( 7. glucagonul. 2actorii " si 7 in i!a peristaltismul. La nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc refle ul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul la acest nivel.

Functia "al"ulei ileo-cecale Intre ileon si cec se gaseste o valvula! precedata de o ingrosare a musculaturii circulare ( sfincterul ileo-cecal. .l ramane usor contractat impiedicand trecerea c*imului cu e ceptia reflu ului gastro-ileal cand se rela eaza. +astrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si rela eaza sfincterul ileocecal. Asupra eliminarii c*imului din ileon actioneaza si stimuli de la nivelul cecului. /estinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si in*iba peristaltismul. Acesti stimuli actioneaza pe cale refle a prin refle e ce se inc*id in ple urile mienterice dar si in ganglionii prevertebrali simpatici. In 25 de ore se elimina in cec un volum de 1"11 ml c*im. Functia de secretie a intestinului su!tire +landele ,runner din duoden secreta mucus! secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritativi! stimuli vagali! *ormoni mai ales secretina. 8ucusul protejeaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. 'impaticul in*iba secretia de mucus ceea ce e plica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres. 6riptele lui Lieber-u*n situate la baza vilozitatilor secreta sucul intestinal intrun volum de 1011 ml%25 ore care are compozitia lic*idului e tracelular! cu un p9 de :!"-0. Acest lic*id reprezinta ve*icolul pentru absorbtia substantelor din c*im! fiind rapid reabsorbit la nivelul vilozitatilor. 'ecretia se datoreste unor procese active atat pentru clor cat si pentru bicarbonat! care determina si secretia de natriu conform gradientului electric! de asemenea osmoza apei. .nterocitele contin enzime digestive in marginea in perie! digestia avand loc la contactul cu suprafata luminala a microvilozitatilor $digestia de contact& inainte de absorbtie. .nzimele sunt: - peptidaze - scindeaza peptidele in aminoacizi; - diza aridaze: za*araza - scindeaza za*aroza in glucoza si fructoza; maltaza ( scindeaza maltoza in 2 molecule de glucoza; izomaltaza- scindeaza de trinele in glucoza; lactaza ( scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.

/eci diza*aridele sunt scindate in monoza*aride. - lipaza .e ista in cantitati mici& - ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi. 6elulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze! celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale. 6iclul lor de viata dureaza " zile. In sucul intestinal propriuzis nu e ista enzime. ;eglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin refle e locale declansate de stimuli tactili sau de iritare! deci depinde de sosirea c*imului si de cantitatea lui. 'ecretina si 66< stimuleaza si ele secretia! dar rol dominant il au enzimele.

DIGESTIA IN C/L/N Intestinul gros .colonul0 are un diametru mai mare decat cel subtire! are o lungime de cca 1!" m si e format din: - cec ( o prima portiune largita la care este atasat apendicele; - o portiune ascendenta ( colon ascendent ce se termina cu fle ura *epatica; - colon trans"ers ( ce se intinde intre fle ura *epatica si cea splenica; - colon descendent1 sigmoid1 rect1 ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care se desc*ide la e terior prin anus prevazut cu 2 sfinctere: intern 2 din musculatura neteda! involuntar; e3tern ( din musculatura striata! supus vointei #eretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digestiv cu unele modificari: - mucoasa nu prezinta nici valvule! nici vilozitati; - stratul muscular longitudinal e discontinuu! format din 3 benzi numite tenii% /in cauza tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand austre . 2unctia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din c*im. Aceasta absorbtie are loc in prima jumatate a colonului si se refera la 31= din apa si electroliti! principalul mecanism fiind cel de absorbtie activa a 4a>.

In colon e ista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare ajunse aici $inclusiv celuloza&. .a sintetizeaza vitamine: <! ,12! comple , absorbite de mucoasa colonului. Functia motorie 'i aici e ista : - contractii de mi are; - contractii de propulsie. Contractiile de mi3are sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta de cca 2!" cm. 6ontractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de *austre! aceste contractii numindu-se *australe. .le mi eaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala. 'e intalnesc mai frecvent in cec si in colonul ascendent favorizand absorbtia apei si a electrolitilor $din cei 1"11 ml apa patrunsa in cec raman 01-211 ml&. In 0-1" ore c*imul e transportat de la valvula ileo cecala la colonul transvers devenind semisolid $bol fecal&. 4iscarile de propulsie sunt ?miscari in massa@. .le apar de cateva ori pe zi! mai frecvent in prima ora dupa dejun. 6onstau in formarea unui inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca 21 cm. 6ontractia dureaza cca 31 de secunde! urmeaza o rela are 2-3 minute! apoi o noua contractie in massa $acest fel de contractie dureaza 11-31 minute& continutul fiind impins in sens anal. 6and materiile fecale au ajuns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de necesitate. Aparitia contractiei in massa e facilitata prin refle e gastro si duodenocolice. '4# le creste intensitatea! '4' o reduce. Iritarea colonului $colita ulceroasa& poate initia contractiile in massa! deasemenea distensia unui segment de colon. De5ecatia In cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece e ista un sfincter functional la 21 cm de anus! la jonctiunea dintre rect colonul sigmoid. Aici e ista si un ung*i ce opune rezistenta la umplerarea rectului. 6and contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar: - senatia de necesitate;

"

- distensia peretelui! prin refle e locale scurte initiaza o unda peristaltica in colonul descendent. Aceasta unda se asociaza cu rela area sfincterului intern prin stimuli in*ibitori din '4.. ;efle ul e slab! e intarit prin refle ul parasimpatic ce se inc*ide in maduva sacrala! caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din nervii pelvici. 6a urmare a acestui refle se intensifica unda peristaltica din colonul descendent si se rela eaza sfincterul intern. 'imultan sunt declansate si alte refle e: - inspiratie profunda; - e piratie cu glota inc*isa. #rin contractia musc*ilor abdominali creste presiunea in abdomen deci si in colon. /aca sfincterul e tern voluntar se rela eaza defecatia are loc. /efecatia e oprita de contractia voluntara a sfincterului e tern striat. In acest caz refle ul moare in cateva secunde si reapare cand o noua cantitate de materii fecale ajung in rect. La noii nascuti si la cei cu maduva sectionata refle ul de defecare provoaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului e tern. Functia secretorie a intestinului gros 2unctia secretorie a intestinului gros consta in principal in secretia de mucus de celulele mucoase de pe suprafata mucoasei colonului. Aici se secreta se bicarbonat $96A3 - & prin transfer activ. 'ecretia de mucus si bicarbonat e stimulata mecanic direct si prin refle e scurte. 'i aici se gasesc criptele Liebr-u*n care secreta numai mucus. 'timularea parasimpaticului $nerv vag! nervi pelvici& stimuleaza secretia. 8ucusul are rolul de a proteja mucoasa si fiind aderent favorizeaza formarea bolului fecal. In caz de iritare intensa la nivelul intestinului se secreta cantitati mari de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree.