Indicaii Citii cu atenie fiecare subiect (respectnd bibliografia). Apoi, incercai s rspundei corect la toate ntrebrile (folosind un creion).

Dac ai greit, recitii subiectul, strduindu- s clarificai toate noiunile. Apoi, ncercai din nou s bifai rspunsurile corecte. !u renunai, insistai pn reusiti s nelegei i s reinei aspectele principale referitoare la fiecare subiect. !ot "spunsurile corecte se afl sub fiecare intrebare

Dac a ei co#entarii sau reco#andri cu pri ire la aceste teste, rug# s ne contactai la ur#toarea adres de #ail$ i#unologie.oradea%&a'oo.co# ( dori# #ult )*CC+),,, Bibliografie Curs de #icrobiologie pentru -edicina Dentara Olivia-Ligia Burta, Diana Pelea, Patricia Marusca Editura Universitii din Oradea, 200 !"B# $ %-$ &- '$-&2 -(

.. /or#ele funda#entale ale bacteriilor sunt$ a. b. c. d. for#a sferica (coci) for#a spiralata (spirili) for#a inter#ediara (cocobacili) for#a de bastonas (bacili)

a,b,d. 0. Dispo1itia 2in diplo2 este caracteristica$ a. b. c. d. e. a,b,e. 3. Care din afir#atiile ur#atoare sunt ade arate4 5acteriile$ a. sunt celule eucariote b. pre1inta un singur cro#o1o# c. toate au perete celular d. se di id prin sci1iparitate b,d 6. /or#atiunile facultati e sunt$ a. b. c. d. e. a,c,d,e 7. "olurile #e#branei citoplas#atice sunt$ a. b. c. d. e. a,b,c, functionea1a ca bariera os#otica are functie bioenergetica repre1inta structura tinta pentru de1infectante si antibiotice confera proprietatile #orfotinctoriale contine antigenul 8 so#atic capsula nucleoidul cilii pilii sporul (endosporul) gonococilor #eningococilor streptococilor stafilococilor pneu#ococilor

9. )porul bacterian$ a. repre1inta for#a de re1istenta a bacteriilor b. este pre1ent la toate speciile c. este for#a capabila sa se #ultiplice si sa produca boala a 7. -etabolis#ul bacterian este$ a. unicelular b. co#parti#entat c. teleono#ic d. fle:ibil e. rapid f. nerestrictionat genetic a,c,d,e, ;. In functie de sursa de carbon utili1ata, bacteriile pot fi$ autotrofe fototrofe c'i#iotrofe 'eterotrofe #i:otrofe

a. b. c. d. e.

a,d,e <. Afir#atia de #ai =os$ )totalitatea *etodelor fi+ice ,caldura, radiatii, ultrasunete- .rin care sunt distruse toate for*ele bacteriene ,inclusiv s.orii- atat de la su.rafata cat si din interiorul obiectelor su.use acestui .rocedeu/, repre1inta definitia$ a) sterili1arii b) de1infectiei .>. ?enicilinele actionea1a asupra a. peretelui celular b. #e#branei citoplas#atice c. aci1ilor nucleici d. sinte1ei proteinelor a.

... -ecanis#ele cro#o1o#iale de castigare a re1istentei la antibiotice sunt$ a. #utatia b. transferul de #aterial genetic c. con=ugarea a,b .0. Cro#o1o#ul bacterian a. b. c. d. c. .3. 5acteriofagii a. b. c. d. b,c. .6. Infectia a. este re1ultatul conflictului dintre #icroorganis#ele para1ite patogene si organis#ul u#an, cu tendinta de a produce perturbari ale 'o#eosta1iei acestuia din ur#a. intotdeauna se #anifesta clinic prin se#ne si si#pto#e sunt bacterii ale irusurilor pre1inta o capsida contin AD! contin A"! se nu#este @nucleu2 este repre1entat de o #olecula de A"! este repre1entat de o #olecula de AD! contine apro:i#ati 9>.>>> de gene

b. a.

.7. Care din ur#atoarele afir#atii repre1inta postulatele lui Aoc'$ a. #icroorganis#ul trebuie sa fie pre1ent in toate ca1urile de boala b. #icroorganis#ul trebuie sa fie i1olat si #entinut in cultura pura in conditii de laborator c. inocularea culturii pure la ani#alele de laborator induce infectie d. #icroorganis#ul care a produs boala deter#ina instalarea unei a.arari s.ecifice (i*unitatea).

a,b,c,d. .9. +ndoto:inele$ a. b. c. d. e. f. d,e,f. .B. "e1istenta naturala a. b. c. a,b. .;. )iste#ul co#ple#ent a. b. c. d. este un co#ple: de .; proteine se gaseste in ser in stare acti a se gaseste in ser in stare inacti a acti area pe cale alternati a (properdinica) este initiata de for#area co#ple:elor antigen-anticorp are deter#inis# genetic are caracter de specie se reali1ea1a prin factori specifici sunt i#unogene au structura proteica se folosesc pentru obtinerea anato:inelor sunt ter#olabile au deter#inis# cro#o1o#ial sunt responsabile de socul endoto:ic

a,c, .<. Acti area siste#ului co#ple#ent pe suprafata celulelor organis#ului u#an a. b. c. c. 0>. Interferonii sunt substante produse de a. b. c. celule infectate iral celule infectate bacterian #acrofage are efect benefic asupra organis#ului are ca re1ultat eli#inarea agentului etiologic din organis# conduce la declansarea bolilor autoi#une

d. e. a,b,d

leucocite anticorpi

0.. )peciile -&cobacteriu#, C'la#&dia, -&coplas#a, "icCettsia a. b. c. a,c 00. )e#nele celsiene sunt$ a. b. c. d. e. rubor, calor, dolor, tu#or, function laisa 03. )tabiliti (cu a=utorul sagetilor) corespondenta intre tipul de i#unitate si tipul celulelor efectoare i#plicate$ a. i#unitatea #ediata u#oral b. i#unitatea #ediata celular a E 0F b E D 06. 8rganele li#foide pri#are sunt a. b. c. d. a,c 07. Gi#focitele a. b. fiecare li#focit poate raspunde la un singur tip de sti#ul antigenic prin proliferarea li#focitului acti at a re1ulta o clona de li#focite ti#usul ganglionii li#fatici #adu a 'e#atofor#atoare splina .. li#focitele D 0. li#focitele 5 sunt digerate prin acti area #ecanis#elor o:igen-dependente sunt fagocitate se de1 olta in interiorul celulelor

c. d. a,b

li#focitele D, dupa acti are, se transfor#a in plas#ocite li#focitele D, dupa acti are, se transfor#a in #acrofage

09. -ediatorii solubili ai raspunsului i#un sunt$ a. b. c. d. e. f. a,b,c,d,e,f 0B. Definitia antigenului este$ ....................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... (@8rice substanta sau particula, ie sau inerta, care este recunoscuta ca non-self si care e capabila sa declanse1e un raspuns i#un2) 0;. +pitopul a. b. c. a. 0<. I#unogenii a. b. c. d. a,c sunt substante straine care pot declansa de la inceput un raspuns i#un de cele #ai #ulte ori au structura lipidica pre1inta pe suprafata lor grupari deter#inante care le i#pri#a i#unogenicitatea si specificitatea pot fi$ #edica#ente, substante lipidice, polen etc. +ste gruparea deter#inanta fata de care se for#ea1a Ac +ste locusul de cuplare al Ac specific )e #ai nu#este .arato. i#unoglobuline interleuCine siste# co#ple#ent interferoni factor de necro1a a tu#orilor factori de sti#ulare a coloniilor de granulocite

3>. Haptenele a. b. c. d. c,d 3.. I#unoglobulinele a. b. c. d. se gasesc in ser au structura lipidica sunt clasificate in 7 clase recunosc antigenul fata de care s-au for#at prin inter#ediul situsului de co#binare sunt substante straine care pot declansa de la inceput un raspuns i#un pre1inta pe suprafata lor grupari deter#inante care le i#pri#a i#unogenicitatea si specificitatea pentru a declansa un raspuns i#un trebuie sa se fi:e1e pe un suport proteic, nu#it carrier pot fi$ #edica#ente, substante lipidice, polen etc.

a,c,d 30. I#unoglobulinele care tra ersea1a placenta sunt a. b. c. b. 33. Cocii Ira# po1iti i sunt a. b. c. d. b. 36. )tafilococii a. b. c. d. sunt bacili Ira# po1iti i sunt ase1ati in ciorc'ine pe frotiu au aspectul unor lanturi sunt i#obile, nesporulate bacterii cu for#a sferica colorate in rosu bacterii cu for#a sferica colorate in iolet bacterii cu for#a de bastonas colorate in rosu bacterii cu for#a de bastonas colorate in rosu IgA IgI Ig-

b,d 37. )peciile nepatogene de stafilococi sunt$ a. b. c. a,b 39. )tafilococii a. b. c. b. 3B. )tap'&lococcus epide#idis a. b. c. d. a,c,d 3;. Ienul )treptococcus a. b. c. d. b,c,d 3<. In functie de tipul 'e#oli1ei, streptococii se clasifica in a. b. c. d. alp'a-'e#olitici alp'aJ E 'e#olitici beta-'e#olitici ga##a-'e#olitici cuprinde bacili Ira# po1iti i ase1ati in lanturi sunt aerob-anaerob facultati i pe #ediile solide de1 olta colonii cu dia#etrul sub . ## pe #ediile cu sange, #a=oritatea de1 olta 'e#oli1a este un co#ensal al tegu#entelor este coagula1o-po1iti poate produce bacterie#ii la persoanele i#unodepri#ate poate coloni1a dispo1iti ele de prote1are precipita in #edii de cultura lic'ide pe #edii de cultura solide de1 olta colonii circulare cu dia#etrul de .-3 ##, bo#bate, opace pe #edii solide, coloniile sunt nepig#entate )tap'&lococcus epider#idis )tap'&lococcus saprop'&ticus )tap'&lococcus aureus

a,b,c,d 6>. Do:inele streptococice a. b. c. a,c 6.. +ritroto:ina a. b. c. d. a,b,c 60. )treptococii iridans a. b. c. d. b,d 63. Co#plicatiile streptococice supurati e a. b. c. a. 66. (aloarea A)G8 a. b. c. atinge #a:i#u# in sapta#ana 3-6 dupa aceasta perioada, descreste daca boala e oluea1a spre indecare K .>>> *Ll se#nifica perioada de debut pentru reu#atis#ul articular acut sau glo#erulonefrita acuta poststreptococica sunt deter#inate de )treptococcus p&ogenes (grup A) sunt repre1entate de reu#atis#ul articular acut, glo#erulonefrita acuta poststreptococica sunt deter#inate de )treptococcus iridans sunt grupabili (pre1inta poli1a'aridul C) apartin florei saprofite sunt strict patogeni pot a=unge in torentul sanguin si deter#ina endocardita lenta este eliberata de anu#ite tulpini de )treptococcus este responsabila de eruptia din scarlatina este antigenica deter#ina gastroenterita sunt de natura proteica sunt enteroto:ine care deter#ina to:iinfectii ali#entare repre1inta factori de patogenitate

d. e. a,b,c,d,e

scade dupa trata#ent corect M0>> *Ll este considerata nor#ala

67. )treptococcus pneu#oniae a. b. c. d. e. a,b 69. )treptococcus pneu#oniae a. b. c. d. e. b,c,d,e 6B. Ienul !eisseria a. b. c. este repre1entat de coci Ira# negati i, renifor#i pe frotiu sunt ase1ati @in diplo2 cel #ai frec ent, neisseriile patogene apar intra?-! (indica patogenitatea lor) pre1inta sensibilitate la bacitracina fer#entea1a inulina eliberea1a 'ialuronida1a(en1i#a responsabila de in a1i itate) pre1inta feno#enul de bilioli1a pre1inta feno#enul de autoli1a este denu#it si @pneu#ococ2 are aspect lanceolat este dispus in ciorc'ine folosind coloratia Ira#, de ine rosu pre1inta #obilitate

a,b,c. 6;. )peciile nepatogene a. b. c. b,c 6<. !eisseria gonorr'oeae a. este denu#it @gonococ2 sunt repre1entate de gonococ si #eningococ sunt co#ensale in tractul respirator superior, tractul genito-urinar sunt co#ensale in ca itatea bucala

b. c. a,b,c,

produce gonoreea 7>N dintre fe#ei si 7-.>N dintre barbati sunt asi#pto#atici

7>. !eisseria gonorr'oeae a. b. c. d. la barbat, produce disurie, secretii purulente abundente la barbat, in lipsa unui trata#ent corect, blenoragia se cronici1ea1a (si#pto#atologia se reduce la @picatura #atinala2) la fe#ei, produce frec ent infectii asi#pto#atice la fe#ei, (daca e:ista) si#pto#atologia e repre1entata de uretrita usoara, disurie #oderata, colpita, secretii #uco-purulente, 'e#oragii inter#enstruale

a,b,c,d 7.. Infectia nou-nascutului in ti#pul tra aliului a. b. c. a,b,c 70. -eningococul a. b. c. d. este agentul etiologic al #eningitei #eningococice para1itea1a #a#iferele irulenta lui este foarte ridicata nu#eroase persoane sunt putatoare de #eningococ la ni elul cailor respiratorii superioare se #anifesta prin oftal#ia gonococica profila:ia se face prin instilarea unei picaturi de Ag!8 3 in sacul con=uncti al netratata, infectia produce orbire

a,d 73. Indicati (prin sageti) corespondenta intre$ a. ger#enii conditionat patogeni .. +nterobacter spp 0. Oersinia spp 3. )al#onella spp 6. Alebsiella spp 7. )'igella spp 9. +.coli sp

b.

ger#enii patogeni

B. ?roteus spp. a - (.,6,9,B) b- (0,3,7)

76. /actorii de patogenitate ai enterobacteriilor sunt a. b. c. d. e. a,b,c,d,e 77. Dulpinile patogene de +.coli sunt clasificate in$ a. b. c. d. e. a,c,d,e 79. Ienul ?roteus a. b. c. d. b,d. 7B. Ienul Alebsiella a. b. c. b,c 7;. +nterobacteriile patogene sunt coci gra# negati i pre1inta o capsula #ucoasa sunt i#obili incadrea1a bacili Ira# po1iti i pre1inta feno#enele de @ alurire2 si @catarare2 sunt sensibile la solutiile antiseptice si detergenti ocupa al II-lea loc in etiologia infectiilor urinare, ca frec enta enteroto:igene eritroto:igene enteroin a1i e enteropatogene entero'e#oragic endoto:inele e:oto:inele pilii capacitatea crescuta de #ultiplicare si de in adare a tractului intesinal si urinar capacitatea de supra ietuire si #ultiplicare intracelulara

a. b. c. d. e. a,b,d,e

sunt bacili Ira# negati i sunt #obili, nesporulati, necapsulati sunt lacto1o-po1iti i sunt producatori de ga1 si H0) se de1 olta pe #ediu cu citrat

7<. Ienul )al#onella produce a. b. c. a,c 9>. Habitatul speciilor de )'igella este a. b. c. b. 9.. Ienul Oersinia a. b. c. a,b, 90. ?seudo#onas aeruginosa a. b. c. d. a,b,c 93. Ienul (ibrio sinoni#$ bacilul piocianic pe #ediile de cultura eliberea1a pig#enti (piocianina, pio erdina) deter#ina infectii purulente are #iros fetid cuprinde bacili Ira# negati i O. enterocolitica repre1inta agentul etiologic al ciu#ei calea de tras#itere$ aerosoli, contact direct, #uscatura de sobolan "inofaringele colonul sig#oid tegu#entul febrele tifo-paratifoide di1enteria bacilara gastroenterite

a. b. c. d. a,b,c,d 96. Holera a. b. c. d. a,c,d

cuprinde bacili Ira# negati i sunt incurbati, nesporulati, #obili, o:ida1o-po1iti i #odifica #etabolis#ul enterocitului creste sinte1a de A-? ciclic

perioada de incubatie este de .-6 1ile se caracteri1ea1a prin diaree 'e#oragica este deter#inata de (ibrio c'olerae de1ec'ilibrul 'idro-electrolitic este se er (#ortalitate$ 07-7>N)

97. -&cobacteriu# tuberculosis a. b. c. d. a,b,c,d 99. Destarea sensibilitatii la tuberculina a. b. c. d. b,c,d 9B. Cor&nebacteriu# dip't'eriae a. b. c. este agentul etiologic al difteriei trans#iterea lui se face prin picaturile lui ?flQgge eliberea1a e:oto:ine care au ca efect necro1a celulara si aparitia de false #e#brane se face in pri#ele B0 ' de la nastere interpretarea re1ultatului se face prin aprecierea dia#etrului reactiei locale (erite#Pede#) reactia locala nula i#pune accinarea daca dia#etrul induratiei este peste .> ##, pacientul a fi #onitori1at este agentul etiologic al tuberculo1ei sinoni#$ bacilul Aoc' pre1inta un continut crescut de lipide (acid #icolic) in peretele celular, ceea ce ii confera acido-alcoolo-re1istenta principala cale de trans#itere este cea aerogena

a,b,c

9;. )ifilisul a. b. c. b. 9<. Diagnosticul serologic al sifilisului include a. b. c. d. a,c,d B>. /lora (eillon este constituita din ger#eni a. b. c. c. B.. Detanosul a. b. c. este deter#inat de Clostridiu# perfringens pri#ul se#n patogno#onic este @risus sardonicus2 contacturile #usculaturii para ertebrale din aceasta afectiune poarta denu#irea de @tris#us2 aerobi sporulati anaerobi sporulati anaerobi nesporulati (D"G A)G8 D?HA "5R este produs de Geptospira interrogans netratata sau incorect tratata e oluea1a in 3 stadii. este o 1oono1a

b B0. Clostridiu# botulinu# a. b. c. a,c B3. Clostridiu# perfringens produce botulinis#ul sporii eliberea1a to:ina botulinica si#pto#atologia este produsa de e:oto:ina prefor#ata si ingerata

a. b. c. d. a,b,c

este bacil Ira# po1iti , i#obil, capsulat, cu spor central (for#a de su eica) produc gangrena ga1oasa a picioarelor, infectii postoperatorii in #icul ba1in sau tubul digesti , abcese cerebrale neutrali1area to:inei se face cu ser antito:ic neutrali1area to:inei se face cu accin anti-clostridiu#

B6. Di1enteria a#ibiana a. b. c. d. este deter#inata de +nta#oeba d&senteriae este deter#inata de )'igella d&senteriae este trans#isa fecal-oral diagnosticul se face prin e identierea for#elor egetati e si c'istice in #ateriile fecale

a,c,d B7. Iiardia intestinalis a. b. c. a,c B9. Dric'o#onas aginalis a. b. c. d. e. f. a,c,d,e,f BB. Do:oplas#a gondii a. b. c. este agentul etiologic al to:oplas#o1ei pre1inta for#a egetati a si c'istul tisular trans#iterea la o#$ fecal-orala si transplacentara este agentul etiologic al tric'o#onia1ei pre1inta for#a egetati a si for#a de re1istenta trans#iterea este facuta prin contact direct la fe#ei$ de la infectii asi#pto#atice pana la aginita se era la barbati$ uretrita acuta in .>-0>N din ca1uri diagnosticul$ e identierea para1itului in secretiile genitale deter#ina la#blia1a trans#iterea se face prin picaturile lui ?flQgge pre1inta for#a egetati a si for#a de re1istenta

d.

diagnosticul de laborator$ +GI)A, "/C (e identierea anticorpilor antiDo:oplas#a de tip Ig-, IgI)

a,b,c,d B;. Care din ur#atoarele afir#atii cu pri ire la Daenia soliu# sunt false4 a. b. c. d. d. B<. !e#atodele a. b. c. b,c ;>. )tructura irusurilor a. b. c. d. a,b,d ;.. Herpes irusurile a. b. c. d. b,c,d ;0. -ononucleo1a infectioasa a. este deter#inata de irusul aricelo-1osterian includ ; tipuri H)( tip . se trans#ite prin contact direct H)( tip . deter#ina sto#atite, a#igdalite, panaritiu 'erpetic Gic'idul e1icular contine irioni AD!LA"! Capsida irala -e#brana celulara An elopa au corpul turtit pre1inta un tub digesti co#plet pot fi o ipare sau i ipare apartine fa#iliei Daeniidae are corpul turtit pre1inta cap, gat si strobila atasarea la peretele intestinal se face cu a=utorul entu1elor

b. c. b

trans#iterea$ prin contact direct al #ucoasei bucale cu sali a persoanei infectate (@boala sarutului2) se caracteri1ea1a printr-o eruptie e1iculoasa

;3. ?apilo#a irusurile a. b. la copii, deter#ina eruci pal#are si digitale la adulti, deter#ina condiloa#e ale organelor genitale e:terne, papiloa#e orale, laringiene, con=uncti ale, negi ano-genitali, displa1ii de col uterin regresea1a spontan (frec ent) e oluea1a spre carcinoa#e (rar)

c. d. a,b,c,d

;6. (irusul 'epatitei A a. b. c. d. este un irus cu A"! trans#iterea$ parenterala nu se cronici1ea1a diagnosticul de laborator$ identificarea AgHA( (in fecale si bila) si a Ac antiHA((Ig- si IgI) in serul bolna ilor

a,c,d ;7. (irusul 'epatitei 5 a. b. c. d. a,b,c ;9. Hepatita 5 a. b. c. d. perioada de incubatie$ 6-06 sapta#ani organe tinta$ ficatul si pancreasul cronici1are .>>N din ca1uri coinfectia sau suprainfectia cu irusul 'epatitei D grabeste e olutia spre cronici1are este un AD! irus se poate pre1enta ca particula co#pleta DaneLinco#pleta (lipsita de acid nucleic) an elopa pre1inta un Ag de suprafata (Antigenul Australia) trans#iterea$ fecal-orala

a,b,d ;B. Diagnosticul de laborator al 'epatitei 5$ a. b. c. d. a,b,d ;;. (irusul 'epatitei C a. b. c. d. e. f. a,b,d,e,f ;<. (irusul 'epatitei D a. b. c. d. a,d <>. HI( a. b. c. d. a,b,c,d, <.. 5oala )IDA se caracteri1ea1a prin aparitia$ perioada de incubatie$ B-; ani trans#itere$ contact se:ual, #anopere de #anic'iura-pediciura, tatua=e, transplacentar, transfu1ii sanguine are loc e:pansiunea anar'ica a li#focitelor 5, ceea ce duce la scaderea i#unitatii specifice apar boli autoi#une sau li#foa#e este inco#plet se poate #ultiplica nu#ai in pre1enta irusului 'epatitic A perioada de incubatie 6-; luni cronici1area$ 0-7N ca1uri in coinfectii, <>N in suprainfectii este un irus cu A"! deter#ina 'epatita nonA-non5 incubatia 3-9 1ile calea de trans#itere$ parenteral, contact se:ual cronici1ea1a (.>-7>N) diagnosticul de laborator$ do1area Ac antiHC(, ?C" identificarea #arCerilor irali identificarea #arCerilor serici e identierea irusului pe preparatul fi:at si colorat #etode nespecifice (I8DF I?DF *5IF teste de disproteine#ie)

a. b. c. d. e. f. a,b,c,d,e,f,

infectiilor cu oportunisti stari precanceroase tu#ori (sarco# Aaposi, li#foa#e #aligne) leuce#ii encefalopatii carii, abcese dentare

<0. Diagnosticul de laborator in HI( a. b. c. d. e. a,c,d,e pancitopenie creste raportul GD'LGDc ID" la tuberculina este negati 50 #icroglobulina are alori crescute +GI)A, ?C"

<3. 5iofi#ul a. b. c. este o concentrare densa de #icroorganis#e, sub for#a de conglo#erate #ono- sau #ultispecii sunt atasate la diferite suprafete sunt i#bracate in proteine si poli1a'aride (cu dubla origine$ bacteriana si de ga1da)

a,b,c, <6. conglo#eratele a. b. c. b <7. ?laca dentara calcificata se denu#este a. b. tartru biofil# nu se pot desprinde au canale de apa prin care nutrientii intra in biofil# si sunt e:cretati produsii to:ici sunt i#bracate in lipide

c. a,c

calculus

<9. )tabiliti succesiunea corecta a celor 6 etape de for#are a placii bacteriene$ a. b. c. d. a,c,b,d <B. 5iofil#ul a. cresterea celulara in biofil# este progresi a (in B 1ile se #ultiplica de B ori) b. biofil#ul inalt organi1at si cel dispersat sunt sensibile la #ediu acid c. deter#ina reactia infla#atorie locala c. <;. ?laca bacteriana a. b. c. d. a,b,d <<. 5iofil#ul li#bii a. b. c. per#ite i1olarea speciilor bacteriene pro enite din toate nisele ca itatii bucale (inclusi bacterii subgingi ale) pe o singura celula epiteliala de pe fata dorsala a li#bii se poate atasa o singura specie bacteriana la celulele aflate in oricare alta 1ona a ca itatii bucale se pot atasa apro:i#ati 07 de specii bacteriene este repre1entata de co#unitatile #icrobiene de pe suprafata dintilor este supra- si subgingi ala poate fi usor indepartata de un flu: #oderat de apa de gura (spra&) poate a ea efect cariogenic sau periodontopatic pelicula initiala se for#ea1a in cate a secunde de la aparitia unei noi suprafete in ca itatea bucala legarea ire ersibila a #icroorganis#elor, cu a=utorul ade1inelor in .0 ore, #ucinele se leaga de fil# co-agregarea si for#area biofil#ului

a,c .>>. S oru# sensing

a. b. c. d. e. a,b,c,d,e .>.. a. b. c. d. e. f. g. '. i. =. C. a,b,c,d,e,f,g,',i,=,C. .>0. a. b. c. a,b .>3. a. b. c. a,b,c, .>6. a.

repre1inta co#unicarea dintre #icroorganis#e depinde de productia uneia sau #ai #ultor #olecule de se#nali1area difu1ibile, care per#it #onitori1area densitatii propriei populatii celulare depinde de autoinductori depinde de fero#oni depinde de aportul de #inerale

Care dintre ur#atorii factori influentea1a cresterea placii dentare4 arsta eruptia dentara deciduala e:punea la agentii #icrobieni sarcina #odificarile 'or#onale stresul igiena orala boala periodontala terapia anti#icrobiana fu#atul le1iunile locale

?elicula sali ara i#braca dintii dupa igieni1are ofera ligan1i si receptori de atasare pentru #ulte bacterii Ira# po1iti e ofera ligan1i si receptori de atasare pentru #ulte bacterii Ira# negati e

)treptococcus iridans are ca repre1entanti ).sanguinis si ). ?arasanguinis repre1inta 7>-;>N dintre co#ensalii care initia1a coloni1area sustine funda#entul fi1ic al placii dentare

)treptococcus sanguinis sinoni#$ )treptococcus sanguis

b. c. d. a,b,c, .>7. a. b. c. d.

apartin pri#ilor colonisti ai suprafetei dintilor sunt singurele bacterii capabile sa coloni1e1e al ele cardiace (nati e sau prostetice) este considerat principalul agent etiologic in for#area cariilor

)treptococcus #utans este considerat principalul agent etiologic in for#area cariilor fer#entea1a un spectru larg de carbo'idrati secundar are loc de#inerali1area s#altului, ur#ata de aparitia cariei are capacitatea de a ac'i1itiona noi frag#ente de AD!, prin feno#enul de co#petenta genetica

a,b,c,d, .>9. a. b. c. d. b,c,d .>B. a. b. c. a,b .>;. a. b. c. d. b,d .><. "ol i#portant in coagregare, prin interactiune cu ). gordonii si cu A.a, re ine bacteriei ?orp'iro#onas gingi alis este o bacterie aeroba este o bacterie Ira# negati a se gaseste in placa supragingi ala se asocia1a cu for#e se ere si cronice de boala periodontala si cu procesele generale de aterosclero1a Actinobacillus actino#&cete#co##itans (A.a.) este o bacterie Ira# negati a se asocia1a cu periodontita locala agresi a si afectiuni siste#ice se ere nu participa la for#area biofil#ului 5acteriocinele sunt sinteti1ate de celulele organis#ului sunt peptide cu acti itate antibacteriana induc li1a bacteriana si eliberarea AD! sunt sinteti1ate de bacterii

a. b. c. d. c. ..>. a. b. c. b. .... a. b. c. a,c ..0.

)treptococcus #utans Drepone#a fors&t'ia /usobacteriu# nucleatu# Drepone#a denticola

Drepone#a denticola este o bacterie aeroba poate participa la for#area placii dentare doar daca se atasea1a de ?.gingi alis (atasata anterior) poate participa la for#area placii dentare doar daca se atasea1a de A.a (atasata anterior)

?eridontiul repre1inta tesutul de sustinere al dintilor periodontita se obser a la toate persoanele nu afectea1 toti dintii

Conditii generale care duc la cresterea pre alentei, incidentei si se eritatii gingi itelor si 5?$ a. b. c. d. e. f. g. '. diabetul 1a'arat trata#entul cu /enitoin infectia cu HI( stresul e#otional boli 'e#atologice afectiuni genetice arsta fu#atul

a,b,c,d,e,f,g,' ..3. a. b. c. d. /actori de risc in bolile peridontiului )treptococcus #utans ?re otella inter#edia ?orp'iro#onas gingi alis Dannerella fors&t'ia

b,c,d ..6. a. b. c. d. e. a,b,c,d,e. ..7. a. b. c. d. e. a,b,c,e ..9. a. b. c. a,b,c ..B. a. b. c. d. a,b,c /luidul cre icular este un e:sudat cu co#po1itie ariabila (in infla#atii, incepe sa se#ene cu a unui e:sudat infla#ator) contine celule infla#atoare, epiteliu, flora bacteriana se gaseste in pungile si santurile periodontale olu#ul creste in infla#atii -ecanis#ele de prote=are i#potri a aparitiei cariilor actiunea de curatire a li#bii si #ucoaselor bucale efectul ta#pon al sali ei efectul protector al unui in elis acelular de origine sali ara ?rincipalii agentii etiologici #icrobieni ai gangrenei pulpare sunt$ )treptococcus faecalis )tafilococcus epider#idis Gactobacili )treptococcus #utans Candida albicans Celulele cu rol de aparare la ni elul pulpei dentare sunt #acrofagele celulele dendritice ?-! li#focitele #astocitele