AMINTIRI DIN COPILRIE Prof.Sava Marinela coala cu clasele I- III Nr.!

Suceava Opera de maturitate artistic a scriitorului, a fost publicat n Convorbiri literare. Primele dou pri au aprut la 1 ianuarie i, respectiv, la 1 aprilie 1881 partea a treia a aprut ntre 188!"188#, iar partea a patra, postum, n 18$!. Cartea este un roman al vieii inocente, proiectat ntr"un spaiu dominat de tradiii i obiceiuri fi%ate n timp, satul moldovenesc de munte de la mi&locul secolului al '('" lea. Crean) nu are de spus mai mult despre copilrie ca alii, dar o spune mai altfel nc*t c+iotul lui este mai plin, sun ca o voce minunata, distins ntr"o )rot. , -. Clinescu. /mintirile din copilrie sunt mprite n patru capitole distincte, cu povestiri independente, dar care au o unitate deplin. /sta nseamn c diferitele episoade ale crii decur) unele dintr"altele, scriitorul povestind, la persoana (, i dintr"o perspectiv subiectiv, nt*mplri ale propriei viei. Procedeul compo0iional folosit este cel popular, al povestirii n lan sau al povestirii n ram, aplicat cu totul spontan. ,(on 1otare. 2n structura romanului vom putea descoperi doua dimensiuni3 evoluia spiritual a lui 4ic, pus de autor s se iniie0e n tiina de carte i atmosfera patriar+al a satului moldovenesc i a instituiilor sale3 coal, familia, biserica, armata, reconstituit obiectiv, fapt ce re0ult c+iar din mrturisirea autorului3 5vreau s"mi dau sama despre satul nostru, despre copilria petrecut n el i asta"i tot5. 6/mintirile5 nu sunt alta dec*t o )alerie de tablouri v0ute toate ntr"o veselie. 6/mintiri din copilrie5 este romanul copilriei, al 6copilului universal5, un roman al formrii, idee su)erat i prin titlu, scriitorul select*nd amintirile semnificative" nearticularea substantivului 6amintiri5 fiind su)estiv n acest sens. 7r a respecta strict ordinea cronolo)ic, Crean) povestete istoria unei copilrii in mediul rnesc, de la primii ani de coala si de viaa, pana la desprirea de vatra satului. 8roul 4ic este urmrit in multe nt*mplri care"l formea0 ca om. 6/mintirile5 sunt, in concepia lor,

nite 6amintiri5, adic un numr de nt*mplri din copilrie. 9niversalitatea copilriei ar consta in aceea ca, in opo0iie cu restul vieii, in care omul e stp*nit de )ri&i, ea n)duie nelimitat puiului de om sa 0burde, adic sa n"aib )ri&a de nimic si de nimic sa nu"i pese, dec*t:sa"i mear) toate dup plac ceea ce nu nseamn dec*t sa fie3 sntos, sa mn*nce si sa se &oace, dup pofta. Copilului trebuie sa aib cine sa"i poarte de )ri&a. ;ocmai de aceea poate el 0burda nepstor, cum ii e nevoia, pentru ca mama si tata poarta )ri&a si pentru el. 4ic a lui <tefan a Petrei Ciubotariul din =umuleti e universal repre0entativ pentru toate )ri&ile prinilor si ale lumii care trec deasupra lui fr s"l atin), c+iar daca o parte din ele le afla si le pricepea. 4ici un copil din /mintiri nu e orfan, bolnav, srac, oprit de prini de la &oaca. Paniile lui 4ic lui <tefan si ale tuturor tovarilor si de &oaca, cum sunt relatate in /mintiri, nu pot fi dec*t panii ale copiilor de pretutindeni. 6/mintiri din copilrie5 repre0int pentru Crean), si pentru opera sa, momentul de v*rf al )eniului sau creator, dup cum afirma si -eor)e >unteanu, in (ntroducere in opera lui (on Crean)a 3 unde Crean)a a apucat sa se ntreac si pe sine nsui ? o presimte oricine ? e in 6/mintiri din copilrie5 aici epitetul de clasic si se potrivete si in sensul antic al termenului, si in acela sustras oricror determinri temporale sau de alta natura. ;itlul operei e cat se poate de impropriu, iar posibilele motive ale )ene0ei acesteia au rmas in obscuritatea, ocolite fiind ? daca nu i)norante ? de fervoarea investi)ativa . >ama, tatl, fraii, bunicul si bunica, mtuile si me)ieii cresc din esena lor morala, cu nsuirile si defectele fundamentale ale ranului le)at de realitile tan)ibile ale satului si profesiei. Creator de tipuri, Crean) va aplica aceeai observaie, calma si muctoare, asupra cole)ilor, prietenilor, dasclilor, asupra popilor poeti0*ndu"i numai in potena ima)inaiei, tin0*nd spre epos. 6/mintirile5 sunt o epopee a satului si o atitudine a sensibilitii, o acceptare a vieii, in ecourile ei, profund umane, cu filo0ofia ei resemnata. Oamenii lui Crean) sunt vii ca viaa, sc+imbtori ca ea, naturali ca rdcinile ei, de care nu se pot desprinde. (on Crean)a este autentic, fiindc este firesc, este clasic, fiindc este nuanat in omenesc si este mereu proaspt, fiindc intuiiile lui sunt nsi intuiiile naturii omeneti. 7ante0ia, curio0itatea, instinctul libertii, sentimentul nostal)ici pentru sat si prini, sunt tot at*tea intuiii etice, tot at*tea caractere permanente ale sufletului infantil. @atul ca realitate sociala si sufleteasca, ranul ca e%presie a lui, fie matur sau

copil, se conturea0 in 6/mintiri5 cu o mare for plastic. 8%periena de via a ranului este ncadrata in c*teva realiti care sunt structurate n tradiiile satului, n celula familiei, n coal i biseric. /mintirea obsedanta a @mrndiei, vanitatea brbteasc a t*nrului cati+et, admirat de fetele satului, c*nd c*nta 62n)erul a stri)at5, ca i ecoul cimiliturii ;unsul fele)unsul , l"au tulburat ori l"au &i)nit n substratul lui de flcu cruia a" nceput 6s"i miroase a catrin5. Aa maturitate, mai vede in amintire c*nd 6@mrndta ncepe a m fura din c*nd n c*nd cu oc+iul5, n coala de la =umuleti, iar din amarnica ei ptimire de pe urm 6@f*ntului 4eculai5, i"a rmas ima)inea feminitii ei, c*nd 6edea cu m*inile la oc+i i pl*n)ea ca o mireasa, de srea cmea de pe d*nsa5. @ecretul popularitii 6/mintirilor5 , ntre toate v*rstele de cititori , este omenescul fi)urilor si sentimentelor evocate este un fel de poe0ie veridica a vieii, care se de)a&a dintre fapte si psi+olo)ii. Crean)a e%prima acel ec+ilibru clasic dintre aspiraie si posibilitatea de reali0are, pe care"l nate structura milenara a satului si ori0ontul lui moral de un precis contur. Bincolo de sat si de lumea lui specific ncepe t*r)ul i ma+alaua, n care Crean), pind peste copilria i adolescena lui rural, devine el nsui un tip pitoresc, erou de roman si prile& de 0eflemea pentru oreni. @ufletul lui de ran are o re0erva etica, n substrucia lui ea va ascunde pe ruralul naiv, sco*nd n lupta vieii pe mucalit si pe viclean, cu falsa lui modestie, cu vorbirea in parabole satirice, cu trsnile lui neconformiste, fata de autoritate, in )enere, si de cea bisericeasca mai ales. Observaia substanial este e%act n desfurarea psi+olo)ica trebuitoare spre /mintiri, dar cu totul superficial. @maranda, aceasta eroina spune c*teva ocri obinuite la ar i at*t. 2i lipsete a tri ca o creaie de ad*ncime. Bar este adevrat ca n totalitatea lor /mintirile respira autenticitatea, ceea ce insa n"ar fi de a&uns ca sa avem o opera literara. Bespre stil nu putem iari vorbi, cci /mintirile nu sunt scrise, ci spuse, problema stilului reduc*ndu"se i ea la o c+estiune de autenticitate. Povestitorul, prin &udecile asupra lumii dinafar, se caracteri0ea0 obiectiv numai pe sine. >ai sunt in /mintiri i ali eroi care vorbesc si care se definesc prin cuv*nt dup le)ile teatrului. /ceste persona&e sunt &ucate tot de povestitor, nc*t n rolul lor intra coninutul obiectiv, dar si interpretarea de actor a povestitorului, care e o nota din coninutul subiectului nsui. Cu alte cuvinte, totul este in cele din urma un lun) monolo), valabil prin cat e%prima dramatic din sufletul vorbitorului. Crean) descoper n

modalitatea narativa a naraiunii la persoana ( i n stilul literaturii personale un mi&loc de a"i e%prima fiina interioara, e%periena omului si personalitatea scriitorului nt*lnindu"se n actul scrisului. ;recutul este reconstituit pe doua cai 3 una parcursa de eul narator i cealalt de eul erou. /ceste doua cai nu pot fi separate, deoarece e%periena furni0ata de eul erou este obiectul de reflecie i condiie a verificrii )*ndirii eului narator iar )*ndirea constituie un re0ultat al interpretrii e%perienei directe din spaiul amintirii. Crean) nu"i povestete copilria n c+ip metodic3 din amintiri selectea0 pe cele ramase n suflet, fc*nd sa defile0e prin fata cititorului tablouri pline de viata ce tiu pe r*nd, sa nveseleasc i s emoione0e. 7aptele trite, secvenele evenimeniale, in cont mai puin de modul narativ cronolo)ic, or)ani0area lor fiind fcut prin prisma eroului. /ceste secvene reali0ea0 un cola& fr a fi le)ate unele de altele, naratorul nemaifiind nevoit s intervin. 8le nu mai anali0ea0 sau e%plica le)tura dintre evenimente, ls*nd faptele s vorbeasc. Crean) manifesta o dorina vie de a retri n timpul i spaiul rememorat, afirm*ndu"se ca un &oc perpetuu intre vi0iunea eroului subiectiv si cea a naratorului obiectiv. >odalitatea obiectiva este manifestata prin observarea evenimentelor aciunilor, din perspectiva eului narator, ar fi realitatea subiectiva, prin trirea evenimentelor, a de ctre eul erou. >omentul scriiturii este marcat de tonul nostal)ic al aducerilor aminte, optite cu )las tremurat de nsui autorul cci sprinar i neltor este )*ndul omului, pe ale crui aripi te poarta dorul necontenit i nu te las n pace, pana ce intri n morm*ntC 2ns vai de omul care se ia pe )*nduriC 9ite cum te tra)e pe furi apa la ad*nc, si din veselia cea mai mare ca0i deodat n ur*cioas ntristareC 2n /mintiri din copilrie autorul este povestitor. ;e%tul este o autobio)rafie literara copilria este evocata de naratorul matur. /utorul si persona&ul sunt instane de discurs identice. /stfel se poate afirma ca in /mintiri, faptele sunt pre0entate de un povestitor, pentru ca este profund implicat in ceea ce povestete. ;e%tul debutea0 cu un dialo) ntre povestitor i cu)etul sau. (niiativa dialo)ului o are cu)etul. Copilul repre0int cu)etul maturului care simte nevoia re)sirii de sine. /utodefinirea se poate face numai prin redescoperirea universului primar, iniial. /mintirile au scopul de a valori0a psi+olo)ic i social )esturile de iniiere ale individului. 8ste pre0entat procesul devenirii dinspre un bot cu oc+i, de la o bucata

de +uma, spre fiin care deine lo)osul" asur0eti lumea cu rniile tale. Erniile su)erea0 introspecia. (nsul uman este puternic valori0at este un microcosmos. 2n /mintiri din copilrie, cuv*ntul c+eie este un substantiv propriu, =umuleti. Bescrierea are trei paliere3 satul ca realitate )eo)rafica, realitate istorica si structura umana. Bescrierea se face din perspectiva circulara. /mintirea l situea0 pe povestitor in centrul acestui spaiu. (ma)inile artistice care alctuiesc tabloul sunt preponderent vi0uale. =umuleti este caracteri0at prin trei epitete, raportat la celelalte sate. =umuletiul nu este un sat lturalnic, mocnit i fr privelitea lumii, ceea ce l unici0ea0. Bescrierea )eo)rafica a satului debutea0 cu pre0entarea vecintilor3 din sus de =umuleti sunt F*ntorii 4eamului, din &os vin satele Goitea i -+indoani, nspre apus mia0a"0i vin mnstirile /)apia, Fraticul i alte sate. Aocurile se individuali0ea0 fie printr"un sistem de mentaliti, oamenii din aceste sate nu tiu ce"i &udecata, fie prin ocupai3 vestii pentru teascurile de fcut oloiu Codrenii cu morile de pe 4emior si piuale de fcut sumanii, fie prin obiceiuri3 mai mult de &umtate, dup ce"i scap cciula pe balta, 0ice3 @a fie de sufletul tatei, inte)rate in te%t prin propo0iii atributive e%plicative. Construcia ampla a fra0elor, cu multe propo0iii principale, fiecare nsoit de cate o atributiva, nu are rolul de a oferi o pre0entare amnunit a locurilor. 7iecare dintre acestea se individuali0ea0 prin c*teva trsturi definitorii. @u)erea0 n sc+imb dinamica trecerii in revista a mpre&urimilor =umuletilor. Punctul central al )eo)rafiei este Cetatea 4eamului. Fecintile e%ista numai prin raportare la centru, n acest conte%t, satul =umuleti, si sunt pre0entate numai cu scopul de a sublinia unicitatea locului. Bescrierea realitii )eo)rafice i umane este ntrerupt de un fals respiro, printr" un monolo) al povestitorului, care formulea0 n mod e%plicit dorina de autodefinire3 Dar asta nu m privete pe mine vreu s-mi dau sama despre satul nostru, despre copilria petrecuta n el, i asta-i tot. @unt concentrai aici termenii introspeciei3 apartenena la un spaiu, la o comunitate umana si trecutul. 8nunul final al monolo)ului3 i asta?i tot, motivea0 rememorarea sub aspectul definirii sinelui. @inta)ma sa"mi dau seama despre satul nostru, anticipea0 ar)umentele prin care se va sublinia in continuare unicitatea satului, mult mai puternice dec*t precedentele.

@e pre0int n continuare nu at*t o realitate istorica, c*t e%celena istoric a locurilor. 8numerarea personalitilor istorice care au trecut prin acele locuri este un mod de ilustrare a e%celentei. /d&ectivul pronominal relativ c*i , Ci domnitori i mitropolii s-au rnduit . , care denumete n plan )ramatical cantitatea, dar care primete aici valoare stilistica a calitii, devine tot un atribut al e%celentei. /tributul ad&ectival ci /cate determina personaliti reli)ioase , mitropolii, fee bisericeti . , personaliti politice , domnitori, fee politice . , dar i oameni obinuii v0ui din perspectiva dramei, una de natura afectiva , cte inimi purtate de dor . , alta de natura e%istenial. =umuleti este spaiul intermediar ntre profan i sacru, ceea ce repre0int ar)umentul cel mai important al e%celentei. 7recventa termenilor care denumesc reli)iosul indica importanta sentimentului reli)ios pentru spaiul rural. 1ememorarea se face printr"o privire circulara. (deea este susinut de timpurile verbale. -eo)rafia este anunat prin verbul vin, timpul pre0ent. (storia este marcata prin verbe la perfect compus. Pentru factorul politic si reli)ios verbul este s"au randuit. 8l su)erea0 ae0area ntr"o ordine prestabilita. Pentru oamenii obinuii, verbul este s" au purtat. Pentru oamenii care au trit drame, verbul este a tri, ns suferinele lor sunt marcate de doua epitete, 0drobite i rtcite. /utorul este un povestitor fiindc recuperarea trecutului ec+ivalea0 cu recuperarea sinelui ca identitate aparin*nd unui anumit spaiu. =umuleti este un sat e%emplar si e%emplaritatea lui se transmite si povestitorului. Ca orice scriere ce se de0volta pe dimensiunea pactului autobio)rafic, /mintiri din copilrie propune distincia intre cei doi actani, eul narator si eul erou, c+iar daca persona&ele, locurile, obiectele sunt pre0entate in discurs din perspectiva celui care privete, observa, cunoate, participa la evenimente persona&ul"obiect al /mintirilor devine a)ent al naraiunii3 4u mi"ar fi ciuda ncaltea, c*nd ai fi tu ceva i te miri unde, mi 0ice cu)etul meu, dar aa, un bot cu oc+i ce te )seti, o bucata de +uma nsufleit din sat de la noi, i nu te las inima s taci asur0eti lumea cu rniile taleC 2n /mintiri din copilrie fora narativa a lui Crean)a atin)e sublimul. /utorul i pstrea0 plcerea de a )lumi permanent, privind totul dintr"o perspectiva care amu0a, e%a)er*nd, ironi0*nd, autopersifl*ndu"se. @ubstana crii e valoroasa, pura, autentica, prin trei parametri3 social, dei documentar, etno)rafic , aflam detalii de viata sociala

despre satul moldovenesc de munte din a (("a &umtate a secolului al '('" lea . , psi+olo)ic , , prin fi%area trsturilor mobilitii sufleteti ale copilului . estetic ? cel mai important ? , de arta literara fr repro . , av*nd aura lirismului evocrilor i nostal)ia lucrurilor i oamenilor, mbinat cu atitudinea de umor de sursa rneasc , traduc*nd o nelepciune btr*neasc, milenara, deportata i subtila, rafinata .. 8%ista ntre narator i eroul naraiunii lui Crean) o diferen de v*rst i de e%periena care autori0ea0 pe primul sa"l trate0e pe cel de"al doilea cu o superioritate, uneori ironica3 (a am fost si eu pe lumea asta un bot cu oc+i, o bucata de +uma nsufleit din =umuleti, care nici frumos pana la dou0eci de ani, nici cu minte pana la trei0eci de ani si nici bo)at pana la patru0eci de ani nu m"am fcut.C -enul reconstituirii in sens lar) memorialistic a propriei e%istente resimit ca vrednica de a pre0enta un anume interes pentru urmai, e foarte rsp*ndit in literatura. /mintirile lui Crean) sunt cu totul altceva. 4u poate fi vorba de o reconstituire cu pretenii de obiectivitate tiinific i cu o anumita destinaie utilitara de mai t*r0iu, ci este pura. C+iar daca, prin sine, ma&oritatea fi)urilor sunt atestabile istoriceti, c+iar daca e%ista o funcie e%istenial a /mintirilor, Crean) nu procedea0 disociativ ca un mono)raf, ci asociativ, ca un artist, ca un poet epic al evocrii. Aa nceputul fiecrei /mintiri, Crean)a vrea sa descrie satul, casa printeasc, mediul. Bescripia este ns foarte srac, mai mult o definiie3 sat mare si vesel, in toata puterea cuv*ntului, biserica frumoasa. Boar vuirea satului de vatale aduna o su)estie de activitate rurala. Pentru at*ta srcie de note, e%presia lui Crean) este umflata, i totui, tocmai acea inutilitate verbala este coninutul. /ici nu e vorba nici de =umuleti, nici de biserica din sat, ci de eroul principal al acestei compuneri dramatice, care"si ncepe monolo)ul. Br)li Boamne, nu tiu alii cum sunt, dar eu: , parca"mi salt i acum inima de bucurie, Boamne, frumos era pe atunci:, sunt un soi de efu0iuni lirice, care formea0 nota verbala a persona&ului, stilul lui substanial. 8roul"actor se caracteri0ea0a sin)ur. Coninutul obiectiv neav*nd dec*t o nsemntate secundara, este )reu din punct de vedere critic de a &ustifica valoarea scrierii. 4u se poate msur monolo)ul nici cu le)ile teatrului, fiindc din teatru este numai )estul verbal, lipsind insa aciunea propriu"0isa. 9n povestitor se impune practic doar prin realitatea +a0ului sau, controlat de )eneraii felurite, ca si talentul unui actor. 7armecul lui Crean)a

se dovedete inanali0abil, ca si farmecul poe0iei eminesciene, unde nici ideea in sine, nici mu0ica in sine nu e%plica nimic. ;ot te%tul /mintirilor este distribuit monolo)ic si dialo)ic la povestitor ca erou subiectiv si la persona&e ca eroi obiectivi, &ucai ns de povestitorul nsui. @unt mai valoroase prile cu o umoare verbala mai vie, mai inveterata. /mintiri din copilrie este de un farmec de nee)alat. /utorul matur ne vorbete despre isprvile unui copil de 1#"1D ani, trecute demult, dar devenite e%traordinare prin ne)ura vremii. Copilria apare, sub pana +umuleteanului, ca un tr*m al bucuriei si al inocentei, lipsita de )ri&i, &ocul fiind acum cea mai mare desftare. 2nt*mplrile sunt repre0entate scenic, iar autenticitatea tririi mer)e pana la identificarea cu persona&ele, pentru ca autorul re)i0ea0 scenele sau participa la &ucarea lor. Prin 4ic al lui <tefan a Petrei, Crean), i &oaca rolul sau de copil si ne invita, cu bonomie, sa )ustam farmecul v*rstei de aur a omului din totdeauna si de pretutindeni . ,-. Clinescu. Plec*nd de la folclor, Crean) a reuit sa ridice pro0a rom*neasc din secolul trecut pe culmi nebnuite. Falorific*nd limba omului simplu, el o ridica la un nivel nee)alat, dovedindu"se un artist profund ori)inal. 4i se nfiea0, bunoar, un erou3 <i printele (oan de sub deal, Boamne, ce om vrednic i cu buntate mai eraC 8 mai mult o efu0iune dec*t o caracteri0are. Persona&ul nu triete plastic. Bar +a0ul monolo)ic al lui Crean)a este real. (at coala3 2n alta 0i ne tre0im ca iar vine printele la coala cu mo 7otea, co&ocarul satului, care ne aduce dar de coala noua un dr)u de biciuor de curele, mpletit frumos. Ainia descripiei e tears i insuficient. 8lementul literar este repre0entat aici prin dr)u de biciuor si alte ndulciri de acestea, care ne aduc aminte ca avem in fata noastr pe Crean). ;ot ce e mai indiscutabil, viu, aparine monolo)ului3 :>ai CCC s"a trecut de sa)a, 0ic eu in )andul meu inca nu m"a )atit de ascultat si cate au sa mai fie C <i unde n"a nceput a mi se face ne)ru pe dinaintea oc+ilor si a tremura de m*nios : 8i, ei C acu"i acu. Ce"i de fcut, mai 4ic C mi 0ic eu, in mine. <i m uitam pe furi la ua m*ntuirii i tot scprm din picioare, atept*nd cu neast*mpr s vie un lainic de colar de afara, cci era porunca s nu ieim c*te doi deodat mseaua"n )ura, c*nd vedeam ca nu mai vine: i"mi crpa

Precum se vede, nu e%ista pro0a in /mintirile lui Crean). Partea naratorului este un monolo) care cuprinde foarte putina observaie si mai mult &udeci despre lucruri i e%clamaii. /ceasta parte este e%presia autorului nsui, si ea trebuie interpretata, spusa cu )las tare, ca orice compunere fcut s fie au0it. /cesta este motivul pentru care, contient sau nu, Crean) citea tare si suna mereu fra0ele. 8l concepe compunerile sale scenic. >onolo)ul lui Crean)a este autentic at*t timp cat se supune economiei teatrale, e%prim*nd cu ma%ima condensare, prin stilul verbal, pe eroul subiectiv. /mintiri din copilrie nu ncepe aa cum ncep ma&oritatea scrierilor autobio)rafice ale altor scriitori. Crean)a nu pre0int din primele r*nduri povestea naterii, a ori)inii i a evoluiei familiei sale n spaiul =umuletilor, el ncep*ndu"si cltoria n spaiul copilriei, raport*ndu"se la primii ani de coala. Crean) face apel la memoria afectiva in procesul sau de narare el se oprete, renun*nd la ordinea cronolo)ic, la momentele ce i"au marcat e%istenta ca persoana, de0voltarea sa ulterioara. Crean) folosete aceasta modalitate, tocmai din dorina de a pune n lumina e%perienele ce l"au a&utat in procesul de formare ca om, in devenirea sa personala. 8%ista n scrierea lui Crean) doua dimensiuni temporale diferite, doua nivele ale realitii diferite unul fata de altul3 pre0entul si trecutul. Pre0entul este repre0entat de comple%ul afectiv actual al scriitorului, personalitatea de&a formata, omul matur, trecut prin toate etapele de formare si transformare. ;recutul este o)lindirea situaiei eului erou, repre0entarea personalitii in formare, a copilului lipsit de )ri&a 0ilei de m*ine, pus tot timpul pe soii. Pre0entul repre0int o reflectare a trecutului, autorul ntorc*ndu"se n timp pentru a mai fi o data copil3 Ce"i pasa copilului c*nd mama i tata se )*ndesc la nea&unsurile vieii, la ce poate sa le aduc 0iua de m*ine, sau ca"i frm*nt alte )*nduri pline de n)ri&ire. Copilul, nclecat pe bul su, )*ndete ca se afla calare pe un cal de cei mai stranici, pe care alear), cu voie buna i"l bate cu biciul i"l strunete cu tot dinadinsul, i rcnete la fel din toata inima, de i ie au0ul i de cade &os, crede ca l"a tr*ntit calul, i pe bat i descarc toat m*nia n toat puterea cuv*ntului: /a eram eu la v*rsta cea fericita i aa cred ca au fost toi copiii, de c*nd e lumea si pm*ntul mcar s 0ic cine ce"a 0ice.

7inalele de capitole produc nu numai o oprire n lectura, ci i n evoluia eroului, a persona&ului. 7iecare capitol repre0int o anumita perioada din viaa eroului, din drumul su ctre maturitate, ctre mplinirea sa ca persoana. Prin intermediul acestor finale, Crean) am*n intenionat re0olvarea unei situaii sau continuarea naraiunii. @pri&init de aceasta tactica, autorul tre0ete nerbdarea cititorului, fc*ndu"l dornic sa"si continue lectura. 8tapele devenirii personalitii eului narator sunt punctate, de asemenea, si de spatiile albe dintre capitole. /ceste spatii albe au o funcionalitate precisa in procesul narrii, repre0ent*nd o nt*r0iere in narare. Crean) adun n scrierile lui mult vocabular rnesc, dar mai mult cu seama, proverbe, 0ictori care alctuiesc aa"0isele lui rnii. 2ns acestea sin)ure nu pot face literatura. Baca socotim pe Crean)a folclorist, atunci sunt cule)eri de ranii mult mai bo)ate. Crean)a are puterea de a crea tipuri vii, arta cu care m*nuiete limba, puritatea vocabularului, aproape cu desv*rire lipsit de neolo)isme, stilul simplu, natural si plastic, cu propo0iii i fra0e armonioase si ritmate, at*t de perfect potrivit cu subiectul si celelalte. Eranul Crean) nu este ns deloc un un talent necioplit cum credea 4e)ru00i i nici un autor poporal cum l"a numit >aiorescu. 8l este un talent rafinat, un mare artist. 2mpre&urarea devine i0bitoare consider*nd mai nt*i materia de motive folclorice si c+iar primele mi&loace ale e%presiei populare in povetile sale. Erniile lui Crean), ca e%presii ale nelepciunii prostimii, sunt deci observaii satirice cu un vdit substrat social, e%presii artistice ale umorului, forme in care nsui poporul nele)e bat&ocura, fr a fi obli)at sa respecte convenionalismul celor de sus. 8%presia oprita de multe ori pe culmea ec+ivocului nu este un semn de &ena fata de o lume serioasa, ci mai de)rab o te+nica impusa de specificul umorului ca forma de satira. Obscenul nu este la Crean) o obsesie porno)rafica, c+iar si in povestirile 0ise porno)rafice, ci o privire a vieii dinuntrul ei, cu aerul prostului cruia nimic nu"i scap i nici nu tie s spun ce vede. >orala lui Crean) este a tuturor realitilor. /r+ive de tradiii sunt toi ranii notri, daca vrem sunt c+iar doctori n 0isa tiina orala. Be aceea in buna parte, credem noi, Crean)a nu e )ustat de ei. Eranii vorbesc colorat pentru intelectualul de oras. Proverbul, pilda si in)eneral e%presiile tipice

1K

lor le re0olva dificultati de e%primare individuala si, desi foarte plastice, intre ei si"au pierdut de mult relieful. Cu vorba ceea sau aia: , cu vorba luia: ei economisesc orice sforare pre0enta, uur*ndu"se ca au la ndem*n un clieu verbal. Poate prea curios, dar numai pentru aceasta nevoie practica, iar nu ilustrativa, se folosesc ei de: pitorescul vorbirii. Crean) nu le aduce dec*t ceea ce tiu i ei, ori de unde ar fi. (ar arta, pe care un )eniu o creea0 n prelun)irea felului lor de sensibilitate, clu0it de instinctul sau si)ur, n"o pot pricepe de la un anumit nivel n sus. 2n situaia ranului care nu face mare +a0 de cuprinsul rnesc al operei lui Crean), putem a&un)e fiecare, dup numeroase lecturi. C*nd ns ne"am obinuit, prin lectura repetata, cu mecanica proverbului, cu topica fra0ei rneti, cu totalul de datini si obiceiuri, n sf*rit, cu felul lor de viata oarecum pietrificata, atenia ni se muta in alta parte. 7iind vorba de Crean), i prsim ar+iva 0isa erudiie nu se mai retine, rm*n*nd totui fi%ai asupra operei, care nu se istovete. (storicete dar, noi suntem a0i mai liberi sa privim scrierile lui, valoarea lor estetica druindu"ni"se n totul. Cci folcloristul, ce vom fi fost fiecare la c*teva lecturi, s"a dat la o parte din fata omului de litere, care privete nc. Cci Crean), tiind s scrie pentru oameni n v*rsta, difereniai ca tip colectiv si individual, a folosit conturul social"rnesc, etnic i naional, ca sa dea versiunea adulta a basmului si a povestii. Opera lui Crean)a ni se comunica aproape pe toata ntinderea ei in doua limba&e3 unul literal, e%plicit, aparent univoc, bun doar pentru istoricii literari obiectivi, care fac aler)ie numai si la ideea unei interpretri plurivalente a literaturii al doilea limba&, cel simbolic, care face cu putin ntre anume limite ale verosimilitii, ale plau0ibilului, sc+imbarea continua a unghiurilor de receptare, respectiv de interpretare a operei. 2n ca0ul lui Crean) se poate vorbi a0i de ambiguitatea , marilor opere, plurivalenta lor de structuri ambi)uitatea de care poate fi vorba in marea literatura re0ulta din plenitudinea unui mesa& si dintr"o superioara organi are e!presiva a lui. /mbi)uitatea re0ulta din faptul ca, uneori, sensul urmrit de autor este debordat n toate direciile de sensurile nescontate, dar indulc*ndu"i"se operei din pricina acuitii si universalitii percepiilor. Bestinul fiecrui copil, preci0ea0 -. Clinescu, este de a face bucuria i suprarea prinilor i de a o lua i el pe ncetul pe acelai drum pe care l"au luat si"l vor lua toi ,:. Crean) povestete copilria copilului universal.

11

2ntrea)a opera a lui (on Crean)a poate fi considerata o metafora enorma , unificata pana in cele mai mrunte detalii prin vi iunea lumii ca spectacol. @a consideram din acest punct de vedere opera capitala a povestitorului. Pentru 0elatorii interpretrilor univoce, literale, /mintirile : devin prile& de e%asperante anali0e sociolo)ico ? etno)rafice, care nu?s de fel superflue, insa devin ntristtoare prin unilateralitatea lor. ;ot conflictul din /mintiri: era redus la cearta ? pornita din raiuni economice ? care i"a determinat pe prini sa oriente0e intr"un fel anume e%istenta viitorului scriitor. 2nceput n 1881, /mintiri din copilrie constituie, dup aprecierea unanima a criticilor si istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean (. Crean), fiind considerata primul roman al copilriei rneti. Bei opera autobiogra"ica, faptele, ideile, persona&ele nu sunt intru totul reale. 1e0ulta ca persona&ul principal al /mintirilor din copilrie nu este scriitorul, ci 4ic al lui <tefan a Petrei, surprins si descris din perioada copilriei, de c*nd a fcut oc+i si pana a&un)e +oltei, din pcateC 9niversul creaiei sale l formea0 satul natal =umuleti. Pentru autorul /mintirilor din copilrie, satul natal este locul cel mai important i mai frumos din lume. /a se e%plica de ce fiecare nceput i fiecare sf*rit de capitol din cele patru ale /mintirilor, cuprinde referiri directe la casa printeasc, la oamenii satului , la frumuseile i re0onanta istorica o locurilor care mpre&muiesc =umuletii. =umuletii nu repre0int numai reperul autobio)rafic al unui destin uman, c*t si teritoriul cultural pe care scriitura l cuta mereu, obsesiv, pentru a"i descoperi aici propria substana, te%tul devine astfel o e%presie a acestui spaiu )eo)rafic i spiritual, de0vluit pe dimensiunile acelui continuu )enealo)ic matriliniar filtrat3 prin contiina artistica. @paiul =umuletilor repre0int, pentru autorul /mintirilor, i0vorul de ener)ie, sursa de inspiraie, repre0int ori)inea si ori)inalitatea. Crean) pleac din =umuleti fi0ic, dar se ntoarce psi+ic n spaiul copilriei n anii maturitii opera sta sub semnul satului moldovenesc, in Crean)a trind3 credinele, datinile, obiceiurile, limba, poe0ia, morala, filo0ofia poporului, cum s"au format in mii de ani de adaptare la mpre&urrile pm*ntului dacic, dedesubtul fluctuaiunilor de pe suprafaa vieii na0ionale. (nfluena

1!

e%ercitat de satul natal, de oamenii din sat, de credinele, de obiceiurile si felul lor de a fi, repre0int ori)inalitatea operei lui Crean), ceea ce"l diferenia0 de ali scriitori. /mintiri din copilrie ofer tabloul fidel al vieii rneti dintr"un colt al >oldovei de sus, de prin &urul anului 18HK, marc*nd toate aspectele specifice. 7iecare capitol al /mintirilor repre0int, la nceput sau n interior, ima)inea satului natal si a oamenilor care locuiesc in el. (ndiferent de locul pe care l ocupa in ierar+ia satului, fiecare om, este un prototip al unui ran. 2n capitolul (, Crean) privete satul cu oc+i de copil, descrierea fiind o rememorare a locurilor natale. Crean) este m*ndru ca s"a nscut ntr"un asemenea sat. Oamenii, elementul principal al satului, sunt deosebii, foarte +arnici. Partea nt*i evoca frumuseile satului =umuleti stau c*teodat i"mi aduc aminte ce vremuri si ce oameni erau prin prile noastre, pe c*nd ncepusem i eu, dr)li" Boamne, a m ridica biea la casa prinilor mei, n satul =umuleti, din t*r) drept peste apa 4eamului sat mare si vesel, mprit n trei pri care se in tot una3 Fatra @atului, Belenii i Ge&enii. i m*ndria de"a aparine prin natere acestui sat vec+i, r0eesc3 <" apoi =umuleti i pe vremea aceea nu erau numai aa un sat de oameni fr cpt*i, ci sat vec+i, r0eesc ntemeiat n toata puterea cuv*ntului cu )ospodari tot unul si unul, cu flci voinici si fete mandre, care tiau a nv*rti +ora, dar si suveica, de vuia satul de votale n toate prile, cu biserica frumoasa si nite preoi i dascli i poporali ca aceia, de fceau mare cinste satului lor. Crean) ne face cunotin cu primele sale persona&e. /t*t de frumos ne vorbete despre preotul (oan de sub deal, care era om vrednic i cu buntate, despre bdia Fasile a (lioaei, care era dasclul bisericii un +oltei 0dravn, frumos i voinic. /cetia umblau din casa in casa si"i sftuiau pe oameni s"i dea copiii la nvtur. Aa coal s" au adunat o mulime de biei i fete, intre care se afla i 4ic, un biet pri0rit, ruinos i fricos: cea dint*i colri era @mrndia popii, o 0)*taie de copil a)era la minte i aa de silitoare, de ntrecea mai pe toi bieii i din carte si din nebunii. Printele se interesa de tot ce se petrecea n coal, daca erau cumini copiii, daca nvau, si astfel, le"a adus un scaun nou, si i"a pus numele Calul Glan, pe care l"a lsat in coala. Bar nu acest cadou era cel mai important pentru copii, ci un dr)u de biciuor de curele, care era mpletit frumos, pe care printele l"a adus, i pe care l"a numit @f*ntul 4icolai

1#

dup cum era +ramul bisericii. /ceasta era prima amintire le)ata de coala, care ni"l pre0int pe mo 7otea, co&ocarul acesta a mpletit biciuorul. Gdia Fasile, l asculta pe preot, i c*nd copiii nu tiau, le numra )reelile i astfel, c*te )reeli aveau, de at*tea ori fceau cunotin cu @f*ntul 4eculai. @mrndia a fost prima sraca, care a luat btaie. Be atunci, ea, edea cu m*inile la oc+i si pl*n)ea ca o mireasa, de sarea cmaa de pe d*nsa. Ce copii erauC Bup pre0entarea satului, a scolii, a persona&elor ce au le)tura cu ea, autorul trece la povestirea unei nt*mplri din viaa de elev. 2n lipsa preotului si a dasclului, copiii prindeau mutele n ceaslov i le fceau captul. 7ilele pline de s*n)e au fost observate de preot, care si"a pus m*inile pe cap i"a c+emat pe copii si i"a poftit pe Calul Glan i i"a m*n)*iat cu @f*ntul 4eculai. 4ic l numea pe @f*ntul 4iculai, fctorul de v*nti 4ic a lui <tefan a Petrii, dup ce a reuit s scape de dumanii lui 4ic"a lui Costac+e i ;oader a Catinci, i"a spus mamei ca nu mai mer)e la coal, c+iar daca"l omoar. Preotul si cu tatal sau, l"au luat cu biniorul, si l"au dus iar la scoala. Ca, da, e pcat sa ramai fr leac de nvtura, 0icea printele. 9n alt episod important din viata lui 4ic este lurea cu arcanul a nvtorului Fasile. /ceasta practica era frecventa n viaa comunitilor din acea perioada, i deci i n =umuleti. 7aptul ca tinerii refu0au sa fac armata, determinau autoritile s recur) la tot felul de motive pentru a"i prinde si a"i nrola. /a se nt*mpl i n /mintiri3 sub prete%t ca Fod va trece, n drum spre mnstiri, prin =umuleti, vornicul scoate lumea din sat la o claca de dres drumul. 2nvtorul i ndeamn i el elevii sa dea o mana de a&utor sa nu 0ic Fod c*nd a trece pe aici ca satul nostru e mai lene dec*t alte sate. >*ndria omului de la sat, de a fi tot timpul )ospodar, de a"i n)ri&i locul unde sta, duce la aceasta receptivitate in a participa in n)ri&irea satului. Bar motivul pentru care au fost scoi oamenii la claca, a fost acela de a"l lua la oaste pe nvtorul Fasile. C*nd l"a prins pe bdia Fasile, i"au pus ctuele, s"l trimit la Piatra. 7emeile blestemau cu lacrimi de foc, iar mama lui bdia Fasile i petrecea biatul la Piatra, bocindu"l ca pe un mort. Aas, mama, ca lumea asta nu"i numai cat se vede cu oc+ii, 0icea bdia Fasile m*n)*ind"o i n oaste triete omul bine, daca este vrednic. Otean a fost i @f*ntul -+eor)+e, i @f*ntul Bimitrie, i ali sfini mucenici, care au ptimit pentru dra)ostea lui =ristos, mcar de"am fi i noi ca d*niiC Ce )reu le era acum tuturor fr bdia Fasile. Ca urmare a acestui fapt, coala a fost nc+is pentru un timp n sat e%ista i dasclul (ordac+e, farnaitul de la strana mare

1D

acesta era btr*n i cam avea darul suptului. Aa strana se b*0*ia, nu mai era at*t de frumos. Be a&unuri, copiii fu)eau naintea popii, la Crciun nec+e0au ca m*n0ii, iar la bobotea0a stri)au c+iralesa de clocotea satul. Pre0entarea acestor obiceiuri este urmata de un alt eveniment din viata satului, +ramul satului si al bisericii. <i aceast srbtoare este la fel de importanta, ca i marile srbtori cretine, pentru comunitatea +umuletean, dar nu numai. Cu aceasta oca0ie, se fcea slu&ba mare la biserica, iar )ospodarii se pre)teau, ntindeau mese pentru toi musafirii. /cum Crean) ne introduce un alt persona&, cel mai important3 mama. /utorul ne"o pre0int pe mama sa, care era at*t de bun i de darnica. Crean) i amintete cu mult dra) de acei ani, n care mama sa nva cu el acas, cum se bucura aceasta c*nd l vedea ca se tra)e la carte, de tatl su, care"i spunea in btaie de &oc3 Ao)ofete, br*n0a"n cui, lapte acru"n clmri, c+iu si vai prin bu0unriC @maranda )sea o m*n)*iere nebnuit n descoperirea crii si citea sin)ura nu numai in psaltire, ca femeie bisericoase, cum i 0icea brbatul ei, ci si din #le!andria, av*nd deci revelaia unui univers al povetilor aflate din lectura proprie. Pentru ea, ideea ca ntr"adevr cine are carte are parte capt un neles deosebit, care"l proiecta pe omul nvat ntr"o lume superioara, inaccesibila celor de r*nd. Pentru feciorul ei, care dob*ndise de mic o asemenea stare nc*t sa o fi nvat i pe ea sa descifre0e tainele crilor de demult, @maranda nutrea n sinea ei mult mai mult dec*t ndr0nea s"o mrturiseasc. Foia numaidec*t ?0icea ? s"i fac biatul pop, dar )*ndul ei l vedea mult mai departe de +otarele =umuletilor i de pra)ul bisericii din sat. 2l visa un al doilea Cucu0el, podoaba cretintii i cercetase, cu privire la soarta lui 4ic, toi 0odierii si crturresele ca sa afle ca i e dat s petreac printre oameni mari. Ca despre biatul ei se vorbea oarecum in sat, pentru n0estrarea cu minte pe care i"o va fi ludat printele (oan, e cert, de vreme ce @maranda se nt*lnea cu femeile bisericoase din sat . /cestea , l apreciau pe 4ic i spuneau ca are sa fie om mare, ca e plin de noroc, ca are un )las de n)er. >ama sa, dorea at*t de mult ca el s nvee, sa a&un) pop. /ceasta se ru)a de soul ei s" i dea bani lui 4ic, pentru a face coala, dar el spunea ca nu are bani pentru 4ic. @maranda s"a suprat foarte tare, 0ic*ndu"i soului ei3 <tiu eu, sa nu cre0i ca doarme @maranda, dormire"ai somnul de veci sa dormiC : /i sa te duci in fundul iadului, si n"are

1H

sa aib cine te scoate, daca nu te"i sili s"i faci un biet popC Be spovedanie fu)i ca dracul de tamaie. Aa biserica mer)i din Pati n Pati. /sa cauti tu de sufletL ;atl, potolit i robit ca ntotdeauna, fr disperri, dar i fr nde&di, msur*nd toate dup albia vieii lui i a neamului sau, avea oroare de planuri mree. 4ici nu visa s"i vad feciorul a&uns popa, nici nu credea ca lucrul acesta e posibil. 7r carte, omul care muncete cum a apucat din prini e oric*nd la locul lui, nici cu capu"n nori, nici cu traista )oala, ca sa atepte sa"i dea stp*nul de m*ncare. @maranda l va fi descoperit pe dasclul @imion 7osa, din Euuieni, n ;*r)ul 4eam, dincolo de O0ana. Bar <tefan adu) c nu face bietul ast at*tea +usai, cu straie cu tot, c*i a dat pe el pentru d*nsul pana atunci i fcea socoteli peste socoteliC @alvarea a fost tatl @marandei, Bavid Crean) care l"a luat pe 4ic i l"a dus la Groteni, mpreun cu Bumitru. Crean) face din nou apel la stilul rnesc, la descrierea prin oc+ii omului simplu. @i satul Groteni fiind mprtiat mai ca toate satele de la munte nu se ruina lupul si ursul a se arata 0iua"amia0a"mare prin el o casa ici, sub ti+ria asta, alta dincolo de Gistria, sub alta ti+rie, m ro), unde i"a venit omului la ndem*na s i"o fac. Crean) ne descrie at*t de amnunit casa (rinuci care, avea ferestrele cat palma, care era acoperita cu sc*nduri, n)rdit cu r0lo)i de brad i ae0at c+iar sub munte, pe malul st*n) al Gistriei, aproape de pod. (rinuca era o femeie mritat, avea o fat b*lca0 i ll*ie, de"i era fric sa nnopte0i cu d*nsa n cas. ;oat averea (rinuci era cocioaba de pe malul st*n) al Gistriei, brbatul, fata i boii din pdure, un ap i dou capre slabe i r*ioase, ce dormeau pururea n tind. /ici, 4ic i cu Bumitru trec prin multe )reuti. <coala, care era ntr"o casa luat cu c+irie, nu pare sa"l fi impresionat pe a (onica din =umuleti n nici un c+ip. 8ra toat, n mic, cam cum o visase, pentru toate satele3 adic avea o sin)ura sala de clasa, lun)a de 8 m. si lata de I, DK ,in care se aflau vreo $"1K bnci lun)i, ca pentru 1! colari fiecare, un uliuc cu nisip pentru scriere, o tabla n prete si o masa pentru nvtor. 4ici profesorul despre care se vorbea ca era un om de mi&loc, rocovan, usciv, bun la inima i )lume, dar iute la manie si aspru, si pe care Bavid Crean)a, ca at*tea alii, l ridicase in slavi, nu pare sa fi lsat urme n amintirile aceluiai (onica. Buc*ndu"se la coal i av*nd plete, profesorul a poruncit s"i tund, rm*n*nd astfel tuni c+ilu) apoi au luat r*ie de la caprele (rinuci, mer)eau i se scldau n Gistraa, cum i nvase o bab, dar de r*ie n"au scpat. urnesc o stanca de la locul ei, si

1I

aceasta se duce drept n tinda (rinuci, apoi n Gistria, de clocotea apa. C*nd au va0ut ce" au facut, si"au strans lucrurile, au plecat cu pluta la Gorca, la fratele lui Bumitru, pe care"l c+ema Fasile. Gtr*na 4astasia, v0*ndu"i acas de bucurie a i tras un bocit i n mai puin de o sptm*n i i vindeca de r*ie. Gtr*nul plti fr vorba stricciunile fcute de biei ctre (rinuca sraca. /ceste scene pe care le"am enumerat pe scurt, prind culoare. @unt din cale"afara de +a0lii. /ceasta prima parte se termina cu ntoarcerea lui 4ic n satul natal, dup ce a trecut printr"o serie de peripeii. 2ntoarcerea are loc n Finerea ?@aca, nainte de nc+eierea postului Patelui. /cum se nc+eie i prima etapa a procesului de devenire a persona&ului 4ic. Partea a doua se desc+ide cu reluarea descrierii satului natal, care e plina de lirism, in special c*nd nfiea0 casa printeasc" lea)n al copilriei fericite3 4u tiu alii cum sunt, dar eu, c*nd m )*ndesc la locul naterii mele, la casa printeasc din =umuleti, la st*lpul +ornului unde le)a mama o sfoara cu motocei la capt, de crpau maele &uc*ndu"se cu ei, la pric+iciul vetrei cel +umuit, de care m ineam c*nd ncepusem a mer)e copcel, la cuptorul pe care m ascundeam, c*nd ne &ucam noi, bieii de"a mi&oarca, si la alte &ocuri si &ucrii pline de +a0ul si farmecul copilresc, parca"mi salt i acum inima de bucurieC @i, Boamne, frumos era pe atunci, cci si prinii, i fraii i surorile mi erau sntoi, i casa ne era ndestulat, i copiii i copilele me)ieilor erau de"a pururea n petrecere cu noi, i toate mi mer)eau dup plac, fr leac de suprare, de parca era toata lumea meaC <i eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic i copilros ca v*ntul n tulburarea sa. Observam puternicul ataament afectiv al autorului fata de ori0ontul copilriei din felul cum enumera, pornind de la )eneral , casa printeasc . , detaliile specifice ale unui interior rnesc si apoi alte &ocuri si &ucrii pline de farmecul copilresc. Crean), triete aceste clipe, in care ne pre0int casa printeasc, locul naterii sale, tovarii de &oac, familia sa, at*t de bine, nc*t avem sentimentul ca toate s" au petrecut ieri, si ca ne aflam si noi alturi de el, de parca noi am fi prietenii cu care s"a &ucat at*t de frumos. Crean) ne introduce nu doar n spaiul satului, ci i al casei printeti. Casa este specific rneasc, un spaiu de basm, n care totul este at*t de frumos, de vesel, unde te

1J

simi foarte bine, unde eti alturi de oamenii pe care"i iubeti foarte mult si care te iubesc la randu"i. 7i)ura centrala ce )uvernea0 copilria lui 4ic, este mama sa. @i mama care era vestita pentru n0drvniile sale, mi 0icea cu 0*mbet uneori, c*nd ncepea a se ivi soarele dintre nori dup o ploaie ndelun)at3 iei copile cu prul blai i r*de la soare, doar s"a ndrepta vremea, i vremea se ndrepta dup r*sul meu: >ama devine astfel un persona& atat de apropiat de sufletul copilului, un model drept de urmat, un spri&in. Bup ce mrturisete cu veneraie dra)ostea sa nesf*rit fa de mama, (. Crean) ne ndeamn3 >ai bine despre copilrie s povestim, cci ea sin)ura este vesela si nevinovata. 2n acest capitol, Crean) ne vorbete at*t de frumos despre mama sa, care l"a crescut si care avea at*ta )ri&a de el, iar c*nd se lovea, mama sa, btea pm*ntul, sau peretele, sau vrun lemn , de care se plea la cap, la m*n sau la picior, 0ic*nd3 4a, naC, i ndat"i trecea durerea. Pentru 4ic, vremea trece cu am)ele i el creste pe nesimite. /mintirile rein doar am)elele, pentru ca 4ic cel din carte, oricum va fi fost cel adevrat, s nu simt de fel creterea. Bac tot alte )*nduri i 0burau prin cap i alte plceri i se deteptau n suflet, /mintirile rein numai )*ndurile care, c+iar n sc+imbarea lor unul dup altul, rm*n copilreti i plcerile inedite numai c*nd cel puin aparent nc sunt ale &ocului. -*ndul copilului devenea )*ndul omului, adic altceva, calitativ diferit, cci sprinar i neltor este )*ndul omului, pe ale crui aripi te poarta dorul necontenit si nu te las n pace, pana ce intri n morm*nt. Be asemenea )*nd trebuia ferit 4ic, cel din poveste, care n"are +abar ca din veselia cea mai mare poi s ca0i deodat n ur*cioasa ntristare: @maranda nu se putea odi+ni pentru ca bieii ridicau casa n slav, i"atunci i amenina ca va lua var)a din coarda si"i va croi de le vor mer)e peticele ea se pl*n)ea soului sau, <tefan a Petrei, ca"i scot peri albi toata 0iulica, i ca s"a saturat de ei ca de mere pduree, e%prim*ndu"i, ntr"o apri) imprecaie, nduful , m*nca"i"ar pm*ntul s"i mn*nceC . pe care o corectea0 imediat insa3 , Boamne, iarta"mC .. C*nd venea tatl copiilor noaptea de la pdure din Bumesnicu, ei l spriau, srindu"i n spate pe ntuneric, iar c*nd omul se punea sa mn*nce, bieii

18

scotoceau maele de prin ocnie i cotru si le flociau si le motruiau dinaintea lui, oblin)*nd"o pe @maranda sa"i amenine, 0ic*ndu"le3 pu)+ibale spurcate ce sunteiC , nici o li)+ioaie nu se poate aciuia pe l*n) casa de rul vostru. Constat*nd ca nc nu i"a scelat n acea 0i, deci nu i"a btut, i amenina3 /cu ieu var)a din coarda si va croiesc de va mer) peteceleC ;atl, cat era de ostenit le lua aprarea, i sruta mereu pe fiecare, i ddea +ua, bucur*ndu"se c au ce m*nca i c sunt cu toii sntoi, i amintindu"i soiei ca le"a trece lor 0burdciunea, c*nd or fi mari, i i"or lua )ri&ile nainte. 8l apelea0 la o 0ical popular care spune ca 3 Baca"i copil, sa se &oace, daca"i cal, sa tra) si daca"i popa, sa citeasc. 4em*n)*iat, @maranda i enumera soului ei c*te drcrii pot ei s fac ntr"o 0i ntrea)a. Cum Ma+ei cel cuminte, imediat ce aude toaca la biserica, fu)e si el afara si ncepe a toca in stative, de p*r*ie preii casei si duduie feretrile, iar stropitul de (on, cu talanca de la oi, cu cletele si cu vtrariul face o +odoro)eala si un trboi de"ti iN au0ul. 8ste comica relatarea @marandei care se pl*n)e ca asta se nt*mpl n toate 0ilele, de c*te doua"trei ori, c bieii i pun c*te o oal n spate si c*te un coif de +*rtie in cap si c*nt /liluia si Boamne miluiete, popa prinde pete. @t*rnete +a0ul <tefan a Petrei care i da o replica mucalita soiei sale3 Pai, da, mai femeie, tot eti tu bisericoasa , : .ncaltea i"au fcut si bieii biserica aici pe loc, dup c+eful tu. @maranda i ceart soul ca le da nas copiilor si le ine +an)ul si observa ca acetia se uita int, la prini de parca au de )*nd s"i 0u)rveasc, deci atept*nd re0ultatul disputei pe tema educativa. Preci0area ei ca la treaba copiii se codesc, se dr*mboiesc si se sclifosesc, provoac 0*mbetul cititorului. 7ra)mentul relatea0 n continuare c @maranda era nevoita s devin brutal cu copiii care nu se potoleau nici dup ce toi ai casei se culcaser. 8i se luau la +*r&oan, de aceea biata mama era nevoita sa le dea c*teva tapan)ele la spinare, si mai ndesate, 0ic*nd3 "4a"va de c+eltuiala, )+iavoli ce sunteiC /utorul e%prima compasiunea fata de mama nevoita sa le suporte permanent 0burdlniciile, ntr"o fra0a specifica, notata laconic3 <i numai aa se putea liniti biata mama, de rul nostru, biata sa fie de pcateC

1$

Pentru a tra)e conclu0iile la cele relatate anterior, (. Crean) apelea0 la intero)aia retorica si la e%presia familiara, specifica oralitii3 <"apoi socotii ca se m*ntuia numai cu at*taL ;i"ai )sitC / doua 0i des"diminea le ncepem din capt, se adresea0 siei3 >ai pasa de tine minte toate cele si acum aa, daca te slu&ete capul, bade (oane. Aa fel se procedea0 c*nd pare a fi pierdut firul povestirii prin di)resiuni, se rentoarce, solicit*nd nele)erea asculttorilor3 2ns vai de omul care se ia pe )*nduri C 9ite cum te tra)e pe furi apa la ad*nc i din veselia cea mai mare ca0i deodat n ur*cioasa ntristareC , : . =ai mai bine despre copilrie s povestim : 7ora lui Crean) se manifest c*nd narea0. /tunci e%primarea este vie, autentica, fra0a bo)ata in verbe, devine evocatoare, iar nt*mplrile se ntipresc definitiv in mintea cititorului . O trstur caracteristic a /mintirilor, detectabila , de care ne ocupam, este dinamismul anecdotic, rapiditatea cu care se derulea0 nt*mplrile. 4e referim la pasa&ele care nfiea0 n0drvniile pe care le fac bieii n casa printeasc3 )+iduiile la sosirea tatlui, flocitul matelor, toaca in stative, sau mersul cu plu)ul, n a&unul @f*ntului Fasile sm*nt*nitul oalelor, cearta cu mo C+iorpec ciubotarul, furtul cireelor din )rdina mtuii >rioara, a pupe0ei din tei, la scldat, toate isprvi de pomin al crui erou este acelai turlubatic 4ic al lui <tefan a Petrei. 7ormulele de marcare a sc+imbrii de la un episod la altul, de felul3 B"apoi cu sm*nt*nitul oalelor ce calamandros fceam, <i tocmai"mi"teC ndat dup cea cu cireele, vine alta la r*nd" aduna naraiunea laolalt, i o or)ani0ea0 sub fora ma)netica a plcerii de a povesti. Prin aceasta calitate a sa, (. Crean) se nrudete cu (on 4eculce si >. @adoveanu, fiind incontestabil, =omer al nostru, cum l"a numit -. (brileanu. @ e%emplificm cu un alt pasa& rapiditatea cu care se derulea0 nt*mplrile n acest capitol3 Aa Crciun, c*nd tia tata porcul i"l p*rlea, i"l oprea, i"l nvlea iute cu paie, de"l nnduea, ca s se poat rade mai frumos, eu nclecam pe porc deasupra paielor si fceam un c+ef de mii de lei, tiind ca mie are s"mi deie coada porcului s"o fri) si bica s"o umplu cu )rune, s"o umflu si s"o 0uriesc dup ce s"a usca s"apo vai de urec+ile mamei, pana ce nu mi"o spr)ea de capC

!K

Gelu)ul verbelor, precum si repetarea con&unciilor coordonatoare febrilitatea aciunii, forfota persona&elor, cu toate )esturile lor.

su)erea0

;oate aceste evenimente se desfoar sub semnul vite0ei, al )rabei copilreti spre &ocul ce depea, anumite limite devenind obra0nicii, si provocau de0ordine de aceea seria sinonimica a verbelor a se &uca, a bate, este foarte ampla, cuprin0*nd o serie de termeni si locuiuni specifice3 a ridica casa n slavO a face 0)omot, a face trboi a motriO mutrului, a c+inui pe cineva a da paieleO a ncura&a la obra0nicii, a da cuiva nas, a at*ta a face otrocol Oa se npusti, a provoca de0ordine a da la om ca c*nii prin bat O a fi foarte obra0nic, a fi prea ndr0ne a se ntrece cu de dioc+iul O a mer)e prea departe, a se ntinde prea mult a se dr*mboi O a se bosumfla, a boci n )ura mare a se lua la +*r&oan O a se nciera n &oac a &npi O a bate substantive care denumesc pedeapsa3 tapan)ea O lovitura cu palma nnaa O var)a, nuia a cosi n btaia O a nimici, a omor n btaie a secela O a esela, a bate , in sens fi)urat . . Forbind despre arta narativ n /mintiri , vom ncerca s demonstram ca persona&ele din aceasta opera folosesc cu dibcie arta vorbirii. Aun)a discuie dintre prinii lui 4ic, arata n acest capitol, de care vorbim, este ilustrativa in acest sens. Gucuria cuvintelor pune stp*nire pe cele doua persona&e n e)al msur, dar mama rm*ne vioara nt*i. Portretul ei moral e conturat, cum am v0ut, numai cu a&utorul mi&loacelor lin)vistice. 2n replicile ei, violenele de limba& abunda, dei ele ascund, de cele mai multe ori, un 0*mbet, abia reinut3 /raC B"apoi avei la tiin ca va prea ntrecei cu dedioc+iulC " 0ice ea, amenint*ndu"i copiii c va trece imediat la represalii. /cui ieu var)a din coarda si va croiesc de va mer) peticeleC @a observam aici e%presiile de un pitoresc uimitor ale persona&ului3 F ntrecei cu dedioc+iul, va croiesc de va mer) petecele, care dau coloritul frapant de care au vorbit cei mai muli e%e)ei ai operei cren)iste. @atul apare n perioada Crciunului, cu datinile si obiceiurile specifice acestei perioade a anului, precum si a ndeletnicirilor omului de la sat. 2mbrc*nd +aina umorului specific al lui Crean), pre0entarea satului constituie de fapt, crearea unei ima)ini a spaiului rural cu tot ce ii este specific, cu obiceiurile si cu practicile oamenilor. 2n pre0entarea fiecrei amintiri, Crean) ne aduce n faa oc+ilor satul natal. 2n orice

!1

povestire a vreunei peripeii sau n0drvnii a copilului apare o referire la =umuleti. Be pilda, n timp ce i amintete cum a stricat c*nepa unc+iului sau, Crean) devia0 de la subiect, fc*nd o scurta pre0entare a ndeletnicirilor din sat Cci trebuie sa va spun ca la =umuleti torc si fetele i bieii, i femeile i brbaii si se fac multe )i)uri de sumani si lai si de noaten, care se v*nd, si pnur, si cusute si acolo pe loc, la ne)ustori armeni, venii nadins din alte t*r)uri3 7ocani, Gacu, 1oman, ;r)u"7rumos, i de pe aiurea, precum si de la iarmaroace din toate prile. Cu asta se +rnesc +umuletenii, r0ei fr pm*nturi, si cu ne)ustoria din picioare3 vite, cai, oi, porci, br*n0, l*n, oloi, sare i fina de ppuoi sumane mari, )enunc+ere si srdace iari, bernevici, cameoaie, licere, i scoruri nflorite ter)are din boran)ic alese, si alte lucruri ce le ducea lumea la t*r) de v*n0are, sau &oia pe la mnstirile de maici, crora le vine cam peste m*n t*r)ul. Cu c*t +a0 ne povestete Crean) despre 0iua n care s"a dus cu tovarii la urat c*nd popa Oslobanu nu i"a primit, 0ic*ndu"le3 Be" abia s"au culcat )inile, i voi ai i nceputL (a stai oleac, blestemailor, s v dau euC /tunci copiii au fu)it 0ic*ndu"i popii, cum se 0ice celor care nu primesc3 Brele pe podele i burei pe perei c*te pene pe cucoi, at*ia copii burdu+oi. @uprat din cale"afara, 4ic vorbete despre pop ">ai, al dracului venetic i ceapcn de popC : C*t pe ce era sa ne olo)easc boaita cea ndrcit, vedea"l"am dus pe nslie la biserica @f*ntului Bumitru de sub cetate, unde slu&ete curat 9ci)" l" crucea l"a colcit s vie i s"i fac budi+acea casa la noi n sat. 7ereasc Bumne0eu s fie preoii notri aa, ca nu te"ai mai nfrupta cu nimica de la biserica in vecii vecilorC @i pana"l mai menim noi pe popa, pana"l mai boscorodim , pana una alta, amur)ete bine. Aa fel au patit si la Fasile"/nitei. /ici, soia lui iese cu cociorva aprinsa dup ei. 2n)+eai, flm*n0i, suprai ca nu i"a primit, se ntorc spre casele lor. Bar bun pocino) a mai fost s"aista, 0icem noi, oprindu"ne in rscrucile drumului din mi&locul satului, aproape de biserica. 2nc una"doua de aiestea, si ne scot oamenii din sat afara ca pe nite liei. >ai bine sa mer)em la culcare. <i dup ce ne arvonim noi si pe la anul, cu &urm*nt, sa umblam tot impre)na, ne"am desprit unul de altul, rbe)ii de fri) i +msii de foame, si +ai fiecare pe la casa cui ne are, ca mai bine" i pare. <i iaca aa ne"a fost umblarea cu plu)ul in anul acela. (deea des nt*lnit n spaiul rural, potrivit creia s te tre0eti nainte de rsritul soarelui, apare i n /mintiri din copilrie, Crean) pre0ent*nd aceasta idee tot sub

!!

forma unei anecdote, persona&ul principal fiind o pup0 ce"si avea cuibul intr"un tei. 8venimentul are loc naintea nceperii postului @f*ntului Petru. @maranda, ntr"o diminea, vine la 4ic i"i spune3 @coal, du)liule, nainte de rsritul soarelui iar vrei sa te pupe cucul armenesc si sa te spurce, ca sa nu"ti mear) bine toata 0iuaL : 4ic cum se tre0ete, este trimis de mama sa, sa duca de m*ncare pritorilor pe care i"avea tocmii, tocmai n Falea @eaca. Pornit la drum, i au0ind pup0a, 4ic, av*nd ciuda pe ea, s"a oprit la tei pentru a o prinde. ;aci, lelita, ca te"am captusit euC i mai pupa tu si pe dracul de"acumC C*nd s"o scoat afar, s"a speriat de creasta ei, i a scpat"o. / pornit apoi, cu multa nt*r0iere, spre o)or. 2ntors de la lin)urari, iar se abate la teiul pupe0ei, i se c+inuie cu ea, pana reuete s o prind. /&uns acas, urc pup0a n pod, o lea) de picior i o las acolo vreo doua 0ile. >tua >rioara vine c"o falca"n cer i cu una in pm*nt la @maranda, si"i spune ca 4ic a furat pup0a. /cesta, au0ind toata discuia, ia pup0a si o duce la t*r), sa o v*nd. Bar aici, da peste un mo, care se face ca"l interesea0 pup0a, si astfel, o de0lea) de aa de la picior, si"i da drumul. 4ic, suprat, da s"i ia moului sumanul n loc de bani are loc un conflict intre cei doi. Giatul afl ca tatl su este n t*r), i se furiea0 printre oameni, pentru a fu)i. Aas"l, miC A"a lsa eu, dar ve0i ca nu m las el acumC 2naintea lsatului secului, oamenii din mediul rural pre)tesc bucate alese, din carne, lapte si oua, pentru a putea posti. Crean)a ne descrie o astfel de masa bo)ata3 <i a doua 0i, taman in 0iua de lsatul secului de postul @*n" Petrului, fc*nd mama un cuptor 0dravn de alivenci i plcinte cu poale"n br*u, i p*rp*lind nite pui tineri la fri)are, si apoi tvlindu"i prin unt, pe la pr*n0ul cel mic, c+eam pe mtua lui mo /ndrei la noi :. 9n alt moment important din viata satului este pre0entat prin obli)aiile pe care le are femeia in cadrul familiei. 2ntr"o 0i, pe"aproape de @*nt"(lie, se n)rmdise, ca mai totdeauna, o mulime de trebi pe capul mamei3 nite sumani s"i scoat din stative alii s" i nivideasca i s nceap a"i ese din nou un teanc de sumane croite, nalt pana"n )rinda, atept cusutul pieptnuii n laia n"avea cine"i inea de coada roata edea n mi&locul casei, si canura toarsa nu era pentru bcturC @"apoi, vorba ceea3 4u edea, ca"i ede norocul evi de fcut la sucala copil de tata in albie, pe l*n) alii vro cinci"ase, care ateptau sa le faci de m*ncare. ;reaba era acolo, nu ncurcal si nc se cerea de)rada, cci venea fu)a iarmarocul de 7lticeni, care acela este ce este. /lturi de acest pasa&,

!#

autorul ne pre0int un alt obicei, e0toarea, in care oamenii se adunau pentru a face tot felul de lucruri /a ne duceam noi bieii i fetele unii la alii cu lucrul, ca sa ne luam de urat, ceea ce la tara se c+eam e0toare si se face mai mult noaptea, lucr*nd fiecare al sau cum torceam eu, de"a mai mare dra)ul pe ntrecute cu >rioara, i cum sf*r*ia fusul, aa"mi sf*r*ia inima"n mine de dra)ostea >riuci C >artor mi este Bumne0eu C <i"mi aduc bine aminte ca odat, noaptea, la o claca de de0)+iocat ppuoi, i"am scos >riuci un oarec din s*n, care era s"o ba)e n boale pe biata copila, de n"as fi fost eu acolo. 9n alt eveniment, pe c*t de important, pe at*t de +a0liu, n care, c*t de suprat ai fi, n"ai pute sa nu ra0i pe seama lui. 4ic, fiind copilul cel mai mare, este pus de ctre @maranda, sa stea cu cel mic, sa"l le)ene. 4ic o asculta pe mama fiind o 0i frumoasa i clduroas, acesta s"a dus la scldat. @maranda, suprat foc ca nu"l )si pe biat, se )*ndi ca numai la scldat e. @"a dus la apa, a luat +ainele lui 4ic, i l"a lsat aa, de mai mare pomina. 4ic, murea de ruine, cci fetele c*nd l v0ur, se )+iontir una pe alta, de"i venea sa le str*n) de )*t, nu altaC <i uite"aa, prin )rdinile oamenilor, d*nd de neca0 i cu c*inii lui ;rsnea, se ntoarce spre casa. Plin de umor, spune mamei3 >muci, iact"m"sC @e apropie de @maranda, i ia mana cu sila si i"o sruta, 0ic*ndu"i3 >am, bate"m, ucide"m , sp*n0ura"m, f ce tii cu mine numai da"mi ceva de m*ncare, ca mor de foameC >ama, cu buntate, i"a dat m*ncare, dar i"a spus ca s"a ters de la inima ei. /tunci 4ic, ca s"o mbune0e i s"l ierte, fcea curat n casa, matura ca o fata mare mama c*nd a v0ut toata casa curata, i"a 0is3 Bumne0eu sa te n0ileasc, (onic, dra)ul mamei, si sa?ti dea de toate darurile sale cele bo)ate daca te"i purta cum vad ca te pori de"o bucata de vreme ncoaceC5 /cest capitol, se nc+eie cu autopre0entarea lui 4ic3 (a, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu oc+i, o bucata de +uma nsufleit din =umuleti, care nici frumos pana la dou0eci de ani, nici cu minte pana la trei0eci si nici bo)at pana la patru0eci nu m"am fcut. Bar i srac aa ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de c*nd sunt, niciodat n" am fostC Partea a ((("a ne aduce iar pe melea)urile satului natal al lui Crean). Bup ce face o lauda a satului =umuleti, care nu"i un sat lturalnic, mocnit i lipsit de privelitea lumii, cum sunt alte sate, Crean) evoca locurile vrednice de amintire care ncon&oar vatra natala3 F*ntorii 4eamului, Goitea, -+induanii, Plebea, 7ilioara,

!D

Glteti, ;opolina i Oacea iar peste O0ana, , vine . ;*r)ul 4eamului cu vestita Cetatea 4eamului. >*ndria autorului r0bate mai ales c*nd numele mnstirilor3 @ecul i 4eamul , altdat fala bisericii romane si a doua vistierie a >oldovei ., /)apia , cea tinuit de lume ., Frticul , unde si"a petrecut viaa Gr*ncoveanu cea bo)at i milostiv . . Be aceea, conc+ide autorul, c*i domnitori i mitropolii s"au r*nduit la scaunul >oldovei, de c*nd e ara asta, au trebuit sa treac mcar o data prin =umuleti spre mnstiri. 2n 18H!, c*nd s"a desc+is coala domneasca din ;*r)ul 4eamului, 4ic, mpreun cu ali biei, au stat aproape de -+ica"Fod, care era de fata la acea serbare. <i v0*ndu"i pe copii mbrcai cu cmeuice cuscute cu bibiluri , : . , cu bondie m*ndre, cu iari de ti)aie i nclai cu opincue, splai i curat pieptnai, Bomnul le"a spus printete3 ? (at, copii, coala i sf*nta biserica, i0voarele m*n)ierii i ale fericirii sufleteti folosii"v de ele i va luminai i pre Bomnul ludai, ceea ce a br0dat ad*nc inima norodului adunat acolo, dar i a bieilor dorii de nvtura , ntre care se afla i 4ic cel mai bun de +*r&oana i slvit de lene. /poi autorul evoca din nou locurile natale, oamenii, flcii, fetele din sat de care trebuia sa se despart pentru totdeauna, pun*ndu"l pe erou s triasc intens drama nstrinrii irevocabile. Crean) ne poarta pe la colile unde a nvat3 coala domneasca din ;*r)u 4eam, fabrica de popi din 7lticeni, cu desele petreceri de la )a0da +umuletenilor, Pavel Ciubotariul. /ici apar vestiii cole)i3 4ic Oslobanu, ;rsnea, Bavidic, (on >o)oro)ea, Ma+aria lui -*tlan, ca i mo Godran), un om fr cpt*i, ns de tot +a0ul, care slu&ea toata casa, spunea povesti i c*nta din fluiere, sau popa Guli)a, ce"i 0iceau si Ciuclu, cel venic tm*ie si a)+e0muit, care &uca de"a valma cu cati+eii de"i plliau pletele. 7ra)mentul se nc+eie cu o clcuoar3 btaia dintre (. >o)oro)ea si Pavel, plina de savoare i nfiat la dimensiuni +omerice, n urma creia dasclii se muta la un ferar, peste drum, r0leindu"se in cele din urma unii de alii, prin desfiinarea cati+eilor si trecerea celor mai tineri dintre ei la @ocola. Partea a (F"a a /mintirilor din copilrie nu ni"l mai pre0int pe 4ic, ca fiind copilul care prinde pup0a din tei, care fur ciree, ci este acum +oltei din pcate, iar satul natal ii apare ca loc al primelor iubiri. /cest capitol, evoca desprirea de satul natal al lui 4ic, care pleac la @ocola, n 0iua in care se srbtorea tierea capului @f*ntului

!H

(oan Gote0rorul si in care satul era mbrcat n mare srbtoare. Be aceea, le)tura cu satul natal, este acum mult mai str*ns3 Cum nu se da scos ursul din b*rlo), ranul de la munte strmutat la c*mp, i pruncul, de0lipit de la s*nul mamei sale, aa nu m dam eu dus din =umuleti in toamna anului 188H, c*nd veni vremea sa plec la @ocola, dup struinele mamei . <i oare de ce nu m"as fi dus din =umuleti, nici in ruptul capului, c*nd mereu mi spunea mama ca pentru folosul meu este acestaL (aca de ce nu3 dr)l" Boamne, eram si eu acum +olteiu, din pcateC <i (aii, pe care nu"i v0usem niciodat, nu erau aproape de 4eam, ca 7lticenii, de unde, toamna t*r0iu si mai ales prin cle)ile de iarna, fiind nopile mari, m puteam repe0i din c*nd n c*nd, pslind"o aa cam pe dup toaca, si tot nainte, sara pe lun, cu tovarii mei la clci n =umuleti, pe unde tiam noi, in*nd tot o fu)a, ca tele)arii. 4ic i iubea satul, casa printeasc, familia, prietenii at*t de mult, nc*t nu dorea sa se despart de ei, c+iar dac tia c la (ai va face o coala, care"i va fi de folos. <i, ntr"adevr, s"l credem pe 4icC 8 foarte )reu sa te despari de tot ce ti"e mai dra), de toi aceia pe care i"ai iubit si te"au iubit. 9neori, viata i ofer multe plceri, bucurii, dar: , si neplceri. 2n sc+imb, trebuie sa facem tot ce ne st n putina si tot ce credem ca e mai bun spre folosul nostru, numai sa atin)em telul dorit si sa ducem la bun sf*rit obiectivele pe care ni le"am propus. @a ne punem pentru o clipa in locul lui Crean)aC Ce"am faceL Oare n"am )*ndi, n"am face la fel ca el L Cu si)uran : ;oi suntem oameni toi ne"am nscut pentru a moteni pm*ntul, pentru a ne ntemeia o familie, si pentru a ne stin)e din aceasta frumoasa viata , pe care Bumne0eu ne"a dat"o, si pe care, tot 8l trebuie sa ne"o ia. Care persoana nu s"a &ucat, n"a copilarit in orasul sau in satul sau L Care persoana nu si"a le)at prieteniiL 4ici unaC 7iecare individ, parcur)e mari trei etape ale vieii3 copilria, adolescenta si maturitatea. 7iecare are frumuseile ei. Cert este, ca in toate aceste etape, orice persoana i face prieteni. ;oi ne nc+e)m prietenii, pe care ni le dorim sa le avem toata viata dar uneori, din diferite motive, nu le putem duce la bun sf*rit. Oricum, prieteniile care se reali0ea0 la v*rsta copilriei, sunt cele mai frumoaseC Be ceL C*nd suntem copii, activitatea noastr cea mai importanta este &ocul. /cum pe noi nu ne interesea0 nimic altceva nu tim s ur*m, nu tim sa inem suprare, c+iar daca uneori aceasta i face apariia ne bosumflam repede, si 0icem3 4u m mai &oc niciodat cu tineC, dar, n c*teva clipe, totul devine frumos ca nainte se uita totul. Copilria este curata, frumoasa, plina de dra)oste, de cldur, de bl*ndee, de voie

!I

bunaC Cum sa trecem peste toate aceste amintiri ale minunatei copilriiL Oare noua, nu ne era )reu sa renunm la ce"am avut dra), aa cum i era si lui 4icL @racul 4icC @a plece si sa"si lase in urma toi prietenii, familia, casa printeasc, satul natal, tot ceea ce iubete mai mult dec*t orice. Bar poate, lui 4ic i era frica de necunoscut. Poate, in sinea lui, i dorea sa a&un) om mare, dar nu dorea sa se duca in alt loc, departe de tot ce l"a le)at. 8roul devine contient de nsemntatea acestei plecri3 acum se desv*rete devenirea sa personala, odat cu aceasta e%pediie. Be acum nainte , putem spune ca eroul va parcur)e drumul iniierii, care"l va forma ca om , devenind astfel, matur. Plec*nd, 4ic renun la tot ce"i este dra)3 Bra)u"mi era satul nostru cu O0ana cea frumos cur)toare si limpede ca cristalul, n care se o)lindete cu m*+nire Cetatea 4eamului de at*tea veacuriC Bra)i" mi erau mama i tata, fraii i surorile, i bieii satului, tovarii mei din copilrie, cu care, in 0ile )eroase de iarna , m desftam pe )+ea i la sniu, iar vara, si"n 0ilele frumoase de srbtori, c*nt*nd i c+iuind, cutreieram dumbrvile si luncile umbroase, prundul cu tioalnele, r*nile cu +oldele, c*mpul cu florile si mandrele dealuri, de dup care"mi 0*mbeau 0orile n 0burdalnica v*rsta a tinereiiC Crean) reali0ea0 o descriere monumentala a spaiului din care a pornit in lun)a cltorie numita viaa, locul de unde a luat tot ceea ce are el mai bun. (ar acest spaiu i"a marcat toata e%istenta, devenind contient de acest fapt atunci c*nd trebuie sa se despart de aceste locuri, pentru a e%plora altele. Bar nu numai satul ca spaiu l"a marcat pe Crean), ci si locuitorii lui, cu toate evenimentele la care luase parte3 /semenea, dra)i"mi erau e0torile, clcile, +orele si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare nsufleireC Be piatra de"ai fi fost si nu se putea sa nu"ti salte inima de bucurie c*nd au0eai, uneori n puterea nopii, pe >i+ai scripcarul din =umuleti umbl*nd tot satul cate c"o droaie de flci dup d*nsul i c*nt*nd. Plin de re)retul prsirii satului natal, 4ic pleac la (ai, ncep*nd astfel o noua etapa a vieii. Crean) i nc+eie copilria aici. 8l nu mai este copil, plecarea sa, duc*nd la maturi0are. @atul cu toate frumuseile i minuniile lui, vor rm*ne mereu n inima, n )*ndul i n sufletul lui Crean).

!J

"I"LIO#RA$IE

C18/4-P POF8@;(4B COP((AO1 /mintiri, poveti, anecdote ilustrate, 8ditura Porile Orientului, (ai, Casa <colilor -8O1-8 >94;8/49 (ntroducere n opera lui (on Crean), 8ditura >inerva, Gucureti, 1$JI -. CPA(48@C9 (on Crean) , Fiaa i opera. , 8ditura >inerva, Gucureti" 1$J8 FA/B(>(1 @;18(49 (on Crean) 8ditura /lbatros @/F(4 G1/;9 (on Crean), 8ditura ;ineretului CO4@;/4;(4 C(OP1/-/ (on Crean), 8ditura 8minescu, Gucureti, Piaa @c*nteii 1, 1$JJ >(=/( /PO@;OA8@C9 (on Crean) ntre mari povestitori ai lumii, 8ditura >inerva, Gucureti" 1$J8 CO4@;/4;/ GP1GO( (on Crean), 8ditura >eteora Press, Gucureti (A(8 B/4 @tudii despre (on Crean), vol.1., 8ditura /lbatros (A(8 B/4 @tudii despre (on Crean), vol.!., 8ditura /lbatros 4(COA/8 CO4@;/4;(48@C9 (on Crean) Povestea lui =arap"/lb, 8ditura /lbatros, Gucureti, 1$8# A(;81/;91/ 1O>/4/, clasele F"F(((, 18781(4E8 C1(;(C8, 8ditura @aeculum (. O. , 8ditura Festela, Gucureti, 1$$H ;8OBO1 ;/4CO Aumea transilvana a lui (on Crean), 8ditura Bacia, Clu&"4apoca, 1$8$ >(1C8/ @C/1A/; Posteritatea lui Crean), 8ditura Cartea 1omaneasca, Gucureti, 1$$K CO4@;/4;(4 P/1/@C/4 Povestea vieii lui (on Crean), 8ditura Casa 8ditoriala 18-(4/, (ai, 1$$I G/@>8A8 COP(AP1(8( /ntolo)ie de )+io0dan pentru clasele ("(F, 8ditura Porile Orientului, (ai, !KK# A8C;91( >(494/;8 pentru colarii mici, Cule)ere de te%te pentru clasele ("((, 8ditura Porile Orientului, (ai, !KK1 @(4;8M8 AQC89> Bestinul unui clasic, @tudii si articole despre (O4 C18/4-P, 8ditura /lbatros, Gucureti, 1$$K

!8