Ce este gandirea?

GANDIREA este procesul cognitiv superior de extragere a insusirilor, esentiale, necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract-for ale, in vederea intelegerii, explicarii si predictiei unor relatii cau!ale din realitate si a elaborarii unor concepte, notiuni, teorii, siste e cognitive ca odele intale ale realitatii"#erspective de abordare a gandirii $" #erspectiva logicii clasice %" Asociationis ul sen!ualist &" Introspectionis ul experi ental 'scoala de la (urt!burg )" #si*ologia for ei 'Gestaltis + ," -tructuralis ul genetic ." Abordarea cognitivista a gandirii $" #ER-#EC/I0A 12GICII C1A-ICE Isi are originea in logica lui Aristotel3 Este vorba despre operatiile de anali!a si sinte!a, abstracti!are, generali!are, co paratie, inductie, deductie sau judecati, rationa ente logice3Contributia logicii aristoteliene este de onstrata de organi!area logica si structura riguroasa, de ersul nor ativ al gandirii" %" A-2CIA/I2NI-451 -EN65A1I-/ Reduce gandirea la o asociere de i presii sen!oriale lipsita de suport otivational3 1a ba!a gandirii sunt puse cele trei principii ale asocierii7 asocierea prin contrast, ase anare si contiguitate spatio-te porala3 Asociatiile constituie odalitati de lucru si de operare ale gandirii3 &" -coala de la (urt!burg Este pentru pri a data cand se desfasoara un de ers siste atic de explorare si interpretare psi*ologica a gandiriica proces de re!olvare de proble e3 --a propus de onstrarea naturii abstracte a gandirii, faptul ca aceasta nu este reductibila la o su a de i presii sen!oriale3 4etoda de investigare experi entala a constat in solicitarea de re!olvari de proble e variate de catre experti 3 -e nificativ este faptul ca psi*ologia experientala oderna sublinia!a rolul raportului verbal in studiul gandirii3 " ,8 de ani ai tar!iu Ne9el si -i on au reali!at experi ente prin care s-a cautat de onstrarea co patibilitatii dintre logica operatorie a co puterelor si cea a o ului3 )" Abordarea gestaltista a gandirii (" :o*ler, :" :off;a, 4" (ert*ei erau pornit de la cercetarile in do eniul perceptiei3 In ur a acestei reorgani!ari si restructurari re!olvarea unei situatii proble atice se i pune de la sine avand aspectul unei intuitii spontane Instru ente anipulate de ci pan!ei Cercetarile lui (ert*ei er $<%<&<)<,<.<=<><?<$8@ ? Gauss a re!olvat aceasta proble a la varsta de . ani observand Ca su a extre elor este ereu $$3 adica $<$8@$$3 %<?@$$ Iar cele cinci perec*i du la su a finala ,, -tructuralis ul genetic 'A"#iaget+ -ustine ca structurile operatorii nu sunt innascute ci ac*i!itionate3 Inteligenta este definita ca odalitate superioara de adaptare la ediu3 Adaptarea se reali!ea!a in ba!a a doua procese ajore7 asi ilarea si aco odarea3 A" #iaget si scoala de la Geneva au de onstrat intr-o aniera experi entala si in ba!a unor observatii laborioase procesul evolutiei structurilor operatorii in cele patru stadii7 $" stadiul inteligentei sen!orio- otorii '8-% ani+3 %" stadiul inteligentei preoperationale '%-. ani+3 &" stadiul operatiilor concrete '.-$$ ani+3 )" stadiul operatiilor for ale '$$-$= ani+" $" stadiul inteligentei sen!orio- otorii '8-% ani+3 $,,-$,= ani $,$8-$,$$ ani $ an si $$ luni unii copii trec ai devre e la stadiul gandirii preoperationale granitele stadialitatii nu sunt fixe stadiul inteligentei preoperationale '%-. ani+3 &,%-&,& ani ),> ani . ani- trecerea la stadiul operatiilor concrete A"#"Guilford- odelul tridi ensional al intelectului Gandirea din punct de vedere cognitivist Gandirea ca proces cognitiv superior #R2CE-AREA /2#-D2(N -e orientea!a de sus in jos3 Este dirijata de legi, reguli, principii3 Este de ers de tip deductiv3 Are caracter i perativ3 Este o evolutie a gandirii ba!ata pe Invatare, educatie3 #R2CE-AREA botto -up -e orientea!a de jos in sus si este de tip ascendent3 Este dirijata de datele observatiei3 Este de ers de tip inductiv3 -e orientea!a de la particular la general3 Este odul natural de evolutie al gandirii u ane3 ANA1I6A Este precedata de cea perceptiva3 -e desfasoara in plan intal dupa un odel3 Este ediata prin cuvant si alte si boluri3 Este precedata de de ers anticipativ, de sc*e a de lucru3 -IN/E6A Este precedata de cea perceptiva3 -e desfasoara in plan intal dupa un odel3 Este ediata prin cuvant si alte si boluri3 Este reco punerea intala a obiectului din insusiririle esentiale3 co paratia abstracti!area deductia inductia Bacilitea!a extragerea si for ularea unei conclu!ii dintr-o ultitudine de ca!uri particulare" Inductia ate atica7 $<%<C""<n@ Dn@ n'n<$+E% de o7 n@$ $'$<$+E% @$ N@% % '%<$+E%@& CCCCCCCCC" #rin inductie presupun ca su a este pt n@n n'n<$+E% Atunci verific pt n@n<$ deci su a este 'n<$+'n<%+E% F Gandirea 'curs %+ F $" Categori!area si prototipul F %" Conceptuali!area F &" Gandirea ca proces de intelegere F )" Gandirea ca re!olvare de proble e F categori!area F Categori!are repre!inta procesul de grupare pe clase a avalansei de infor atii cu care lua contact !ilnic3

F Aceste infor atii sunt grupate pe clase, categorii dupa anu ite criterii3 F Calitatea cea ai i portanta a acestor categorii este ca ele contin axi u de infor atie intr-un ini de for at3 F #rototipul F Ce este prototipul? #rototipul este conceptul care intruneste la un o ent dat toate trasaturile co une cele ai evidente ale unei categorii" De exe plu7 Categoria pasari G papagal3 Ani ale do astice- pisica3 F Ce este conceptul? F #rin conceptuali!are gandirea elaborea!a odele intale ale realitatii3 F Acestea sunt odele infor ationale care condensea!a, conserva, siste ati!ea!a trasaturile co une, general valabile pentru o intreaga categorie de obiecte-feno ene3 F Conceptele repre!inta entitati cognitive, constructe intale care se refera la clase ale experientelor for ate din diferite exe plare3 F Concepte e pirice Integrea!a trasaturi concrete, particulare, insusiri locale3 Ele se constituie inca din copilarie iar pe parcursul scolaritatii prin acu ularea si si siste ati!area unei experiente concret intuitive in aniera ascendenta 'jos-sus+3 Acestea sunt instabile, se pot restructura in ti p, sunt supuse *a!ardului, sunt aleatorii3 F Concepte stiintifice Acestea se ac*i!itionea!a de obicei prin invatare, educatie, asi ilare de cunostiinte stintifice siste ati!ate in cunoasterea u ana la un o ent dat3 Ele integrea!a si condensea!a insusiri esentiale universal valabile pentru o categorie de feno ene3 5!ea!a de li baje speciali!ate proprii diferitelor do enii ale cunoasterii, cu ar fi li bajul ate aticii, infor aticii, fi!icii etc F Gandirea ca proces de intelegere F Intelegerea expri a cel ai bine procesualitatea gandirii,care descrie odul cu sunt prelucrate, procesate infor atiile3 F In procesarea ascendenta, intelegerea este o in anunc*ere, o integrare de insusiri intr-o repre!entare generala, un concept e piric3 F In procesarea descendenta, intelegerea este re!ultatul i punerii unor odele explicative ale realitatii prin invatare, instruire si educatie3 F In procesarea ascendenta intelegerea este o consecinta3 F In procesarea descendenta intelegerea este o pre isa3 F Intelegerea ne conduce la o explicatie, iar explicatia ne per ite elaborarea unui odel functional al realitatii reflectate3 F 4ecanis ele intelegerii- cuplajul infor ational F Asocierea si analogia ca ecanis e ale intelegerii F Asocierea Gpune in relatie cunostiintele, experientele stocate in e orie cu situatiile pre!ente si avansea!a explicatii3 F Exista trei for e de ba!a ale asocierii7 dupa ase anare3 dupa contrast3 dupa coexistenta spatiala si succesiunea te porala3 F Analogia Grepre!inta acel ecanis al intelegerii prin care oa enii inteleg un lucru in relatie cu altul3 F De exe plu7 structura ato ului- siste ul solar3 F e oria u ana- biblioteca3 F Re!olvarea de proble e F Este do eniul perfor antial al gandirii3 F #roble a repre!inta obstacolul cognitiv fata de care repertoriul de raspunsuri ale subiectului nu este suficient pentru a o intelege3 F Au fost elaborate diferite odele explicative dintre care cele ai i portante sunt7 $" odelul incercare-eroare'/*orndi;e+ 3 %" odelul intuitiei spontane':o*ler+" F -trategiile re!olutive F $" strategia algoritmica- expri a o covergenta deplina intre proble a, ijloacele de re!olvare si solutia proble ei3 #roble a este bine structurata, bine definita, cerintele sunt clar for ulate, iar in raport cu ele exista un set de ijloace, for ule de lucru standardi!ate care corect aplicate conduc la un re!ultat unic3 F %" -trategiile euristice expri a o divergenta, o discordanta intre proble a, ijloace si solutie3 #roble a nu este foarte clar definita3 Este odul de re!olvare al proble elor foarte co plexe, prin explorare, descoperire3 F Etapele procesului re!olutiv F 4odelul re!olvarii de proble e 'Ne9ell si -i on+ F Bactorii care influentea!a re!olvarea proble elor $" #resiunea ti pului3 %" Noutatea proble ei3 &" Dificultatea proble ei3 )" 4odul de for ulare a proble ei3 ," A bianta3 ." /ensiunea e otionala prea puternica3 =" 1ipsa de otivare sau otivarea excesiva prin tea a de esec3 >" 2boseala intelectuala" F -faturi utile in activitatea de re!olvare de proble e F -a fiti siguri ca intelegeti cu adevarat proble a3 F Reverificati datele din e orie3 F Incercati ai intai ipote!a cea ai si pla3 F Invatati sa re!istati dificultatilor, esecurilor, frustrarilor3 F Ra aneti desc*isi pentru optiuni alternative3 F Daca ati ales o cale de actiune, ai aruncati o privire inainte de a trece la fapte3 F Explicati proble a unei alte persoane, ceea ce va va ajuta in gasirea unei perspective opti e3 F Nu va preocupati o vre e de proble e dar nu prin abandon 'incubatie+"