Sunteți pe pagina 1din 22

Liceul Tehnologic Aurel Rainu" Fieni

ELEV: Mntoiu Sandra Mihaela CLASA: a IX a B PROFIL: Uman Filologie PROFESOR: Trchil Daniel

STATUTUL FEMEII IN ANTICHITATE


Ce este Antichitatea si cat dureaza ea Statutul !emeii in "rientul Antic# Statutul !emeii in Meso$otamia# Care era statutul !emeii la a%%adieni Care era statutul !emeii la asirieni Care era statutul !emeii la sumerieni Care era statutul !emeii in Fenicia Care era statutul !emeii in &ersia Care era statutul !emeii in 'gi$t Care era statutul !emeii la e(rei Care era statutul !emeii in India Antica Care era statutul !emeii in China Antica Care era statutul !emeii in )a$onia Antica Care era statutul !emeii la azteci Care era statutul !emeii la incasi Care era statutul !emeii la ma*asi Care era statutul !emeii in Creta Statutul !emeii in +recia Antica# Care era statutul !emeii in S$arta Care era statutul !emeii in Atena Care era statutul !emeii in ,oma Antica

Ce este Antichitatea si cat dureaza ea


&rin Antichitate se ntelege $erioada ndelungata din trecutul omenirii- de a$ro.imati( $atru milenii- care se situeaza ntre '$oca &reistorica si '(ul Mediu/ ,e$rezinta e$oca n care s0au dez(oltat cultura- arta- religia si marile ci(ilizatii/ 1nce$uturile acestei e$oci istorice se $laseaza catre cea de0a doua 2umatate a mileniului I3 / 4r/- c5nd- ca urmare a $rogreselor realizate de unele comunitati umane- a !ost !acut saltul calitati( catre un nou ti$ de ci(ilizatie/ S!5rsitul Antichitatii este considerat anul 678- c5nd dis$are Im$eriul ,oman de a$us/ 'ste o data $ur con(entionaladeoarece- n realitate- lumea antica nu a dis$arut n mod catastro!ic- la o anumita data- ci ca urmare a unor ndelungate si !oarte com$licate $rocese economice- sociale si $olitice care s0au mani!estat cu intensitate di!erita si n circumstante di!erite n arealul geogra!ic al Antichitatii/ Antichitatea- n ntreaga sa com$le.itate- este o9iectul de studiu al istoriei antice/ 'ste o istorie care- din $unct de (edere geogra!ic- se limiteaza la un s$atiu relati( restr5ns al glo9ului terestru care se ntinde- n

linii !oarte generale- de la "ceanul &aci!ic n est$5na la "ceanul Atlantic n (est/

Statutul !emeii in "rientul Antic Statutul !emeii in Meso$otamia


Care era statutul !emeii la a%%adieni :a a%%adieni !emeile a(eau dre$turi si erau tratate mult mai 9ine decat la asirieni- desi nici aici ele nu a(eau dre$turi egale cu cele ale 9ar9atiilor/ In general se $ractica monogamia- insa daca sotia nu $utea a(ea co$ii- sotul se $utea casatori cu o alta !emeie- dar aceasta din urma tre9uia sa se su$una $rimei soti/ Daca cea de0a doua sotie nu era su$usa $rimei soti- aceasta $utea sa !ie (anduta ca scla(a de catre $rima/

De asemenea- in cazul in care !emeia nu a(ea gri2a de sotul si de co$iii ei ;in cazul in care a(ea co$ii<- aceasta $utea !i re$udiata sau o9ligata sa ramana ca scla(a de catre sotul ei/

Care era statutul !emeii la asirieni In societatea asiriana situatia !emeii era incom$ara9il mai ingrata decat situatia !emeii din alte $arti ale lumii din acea (reme/ Aici- sotia $utea !i re$udiata oricand!ara nici o hotarire 2udecatoreasca si !ara sa i se acorde nici o com$ensatie/ =u isi $utea lua ina$oi nici chiar $ro$ria ei zestre/ Bar9atul isi $utea lua oricand una sau mai multe concu9ine- carora sa le acorde regim legal de sotii/ "9iceiul le(iratului ca$ata la asirieni !orme 9ar9are# du$a moartea sotului- !emeia era

o9ligata sa se casatoreasca cu !ratele luicu tatal lui- sau chiar cu un !iu al sotului ei dintr0o alta casatoriei/ Bar9atul a(ea dre$tul sa0i a$lice sotiei $ede$se cor$orale grele- iar in caz de in!idelitate a(ea dre$tul sa o ucida/ Tatal isi considera !iicele ca $e sim$le scla(e$utandu0le (inde oricand/

Care era statutul !emeii la sumerieni :a sumerieni- regimul !amilial ii asigura !emeii niste dre$turi a$roa$e egale cu cele ale 9ar9atului/ In $ri(inta gestiunii 9unurilor9ar9atul care isi re$udia !ara moti( sotia si acestia nu a(eau niciun co$iltre9uia sa0i restituie sotiei sale zestrea$lus o $arte din a(erea agonisita im$reuna / De asemenea- celei de0a

doua sotii cu care a a(ut co$ii- tr9uia sa0i restituie integral zestrea si $e deasu$ra sa ii mai dea si 2umatate din a(erea lui- $entru a0si $utea creste co$iii/ &e de alta $arte- mama a(ea dre$tul de a lasa mostenire co$ilului ei $e care il iu9ea mai mult/ In cazul in care !emeia nu $utea a(ea co$ii- aeasta ii $utea o!eri sotului 0 dre$t alternati(a 0 o scla(a- aceasta din urma !iind lasata li9era im$reuna cu co$iii ei du$a moartea sta$anului/ Daca sotul era $rins si luat in ro9ieiar in casa lui nu se mai $utea trai- sotia $utea sa se duca si sa traiasca cu un alt 9ar9at si $utea sa ai9e cu acesta co$ii/ Daca sotia $leca din casa sotului ei si in aceasta mai erau $osi9ilitati de traisotia adulterina $utea !i inecata im$reuna cu amantul ei/

Care era statutul !emeii in Fenicia

In Fenicia- !emeile a(eau doua mari roluri# erau sacri!icate sau erau su$use $rostitutie sacre/ Des$re $rostitutia sacra !eniciana ne s$une 4erodot# -- Cea mai rusinoasa dintre legile Ba9*lonului este urmatoarea# !iecare !emeie autohtona este o9ligata sa se aseze o data in (iata sa in tem$lul zeitei 3enus si sa dea unui strain/> In tem$lu- !emeile erau asezate in coloane si aste$tau $ana cand un strain le arunca o moneda $e $icioarele lor si du$a aceea tre9uiau sa0l urmeze/ Du$a ce se dadeau unui strain acestea nu mai erau o9ligate sa ii se mai dea altuia oricat de mare ar !i !ost suma $e care acesta le0o o!erea/ De asemenea- !enicienii aduceau 2ert!e zeilor lor ca sa le castige 9una(ointa2ert!e care erau in mare $arte sacri!ici umane- cel mai mult !iind sacri!icate !emei- acestea !iind arse intr0un !el de cu$toare construite s$ecial $entru 2ert!a/

Care era statutul !emeii in &ersia


:a $ersi- !emeia datora ascultare a9soluta 9ar9atutlui ei/ &e de alta $arteea $utea sa $osede 9unuri materiale si sa dis$una li9era de ele? $utea sa conduca tre9urile sotului in numele lui? $utea sa circule in $u9lic cu !ata neaco$erita de (al/ In caz de adulter- !emeia $utea !i iertata doar daca- in cazul in care ramanea insarcinata- aceasta nu recurgea la a(ort- dearece a(ortul era $ede$sit cu moartea/ &e de alta $arte insa- !emeile din randurile aristocratiei duceau o (iata in izolare- $uteau iesi numai cu !ata aco$erita de (al- nu a(eau (oie sa se intalneasca in $u9lic cu 9ar9ati- iar du$a ce se casatoreau2 nu a(eau (oie sa ai9e niciun !el de relatii nici cu rudele lor cele mai a$ro$iate de se. masculin/

Care era statutul !emeii in 'gi$t


&ozitia sociala a !emeii in 'gi$tul antic era determinata in mod decisi( de $ozitia tatalui sau a sotului- insa ea a(ea dre$turi egale cu cele ale 9ar9atului/ Chiar daca 9ar9atul era considerat ca$ul !amiliei!emeia era tratata mult mai 9ine com$arati( cu celelalte ci(ilizatii antice# egi$tencele a(eau mai multa li9ertatemai multa $utere si mai multe dre$turi/ Femeii ii era $ermis sa ocu$e orice $ozitie in ierarhia sociala si $utea chiar sa conduca tara/ A(and dre$tul sa detina cladiri si $ro$rietati- !emeile nu erau de$endente de sotul lor din $unct de (edere economic/ 'le a(eau dre$tul sa im$rumute 9ani- sa semneze contracte- sa intenteze di(ort si sa a$ara in tri9unal ca martori/

Care era statutul !emeii la e(rei


Familia e9raica din Antichitate a(ea toate caracterele $ro$rii regimului matriarhal/ In acest regim- rolul $rinci$al al !amilie il detinea mama? ei ii a$artinea cortulgradul de rudenie era sta9ilit $e linie materna- sotul !iind cel care tre9uia sa0si urmeze sotia si nu in(ers/ "!ensa cea mai mare care i se $utea aduce cui(a era sa ii !ie 2ignita mama/ Tot !emeia era cea care alegea numele co$iilor/ De asemenea- !emeia $utea !i trecuta !oarte sim$lu intr0o $ozitie su9terana cand sotul isi lua o a doua sotie- ea $utea mosteni 9unuri materiale si $utea !i usor re$udiata de sotul ei- dar nu0l $utea $arasi/

Daca !emeia ramanea (adu(a si nu a(ea co$ii- o ruda a$ro$iata de se. masculin a !ostului ei sot era o9ligata sa o ia de sotie/ In ceea ce $ri(este educatia co$iiilormama a(ea un rol !oarte im$ortant in $rimii lor ani de (iata/

Care era statutul !emeii in India Antica


In cultura indiana- !etele erau casatorite inca de la (arsta de @A ani cu 9aieti din aceeasi casta/ In $rinci$al !emeii i se atri9uia !unctia de re$roducere- in acest !el (iata ei !iind dedicata e.clusi( caminului/ Datorita casatoriei !etelor de mici- se reducea !enomenul $rostitutieacest !enomen !iind intalnit insa mai rar si numai in domeniul religios/

In tim$urile (edice !emeia se 9ucura de o consideratie incontesta9ila- insa ince$and cu secolulu al II0lea / 4r/- su9

in!luenta conce$tiilor 9rahmanice- iar mai tarziu si a islamismului- $ozitia !emeii a decazut considera9il/

Femeii i se interzicea cunoasterea 3edelor si nu a(ea acces la instructiune/ In schim9 !emeia nu $utea !i re$udiata de sot decat in cazuri 9ine determinate si atunci insa $astrandu0si zestrea ca $ro$rietate $ersonala/ 'a conducea toate tre9urile casei- lua $arte im$reuna cu sotul ei la sar9atori si !esti(itati si era !oarte res$ectata ca mama a co$iilor ei/

Care era statutul !emeii in China Antica


In China Antica- !emeile erau considerate o $o(ara grea/ Atunci cand intr0 o !amilie se nasteau $rea multe !ete- in

tim$urile stra(echi erau $arasite $e cam$lasate sa moara de !oame si de !rig sau $rada animalelor/ De asemenea- !emeia care nu $utea a(ea co$ii- era de o !oarte mare rusine si tre9uia sa0i caute sotului ei o concu9ina/ Femeile $uteau !i re$udiate de sot !oarte usor- dar din moti(e gra(e- niciunul din ele ne mai !iind luat in seama daca aceasta nu mai a(ea $arinti- daca $urtase doliu $entru unul din socri ei sau daca sotul ei se im9ogatise du$a data casatoriei lor/ Fiicele sau sotiile nu0l $uteau mosteni $e tatal- res$ecti( sotul lor decat in cazuri e.ce$tionale/ Insa !emeile nu erau numai soti si !iice/ &e langa casa !amililor no9ile e.istau multe !emei $entru di!erite tre9uri de care sta$anul $utea a9uza in (oie/ &e de alta $arte- chinezii au a(ut totdeauna un res$ect $entru sotia0mamaatat in !amilie cat si in societate/ Sotia era recunoscuta cu dre$turi de sotie si sta$ana$e cand concu9inele a(eau a$roa$e o $ozitie de scla(e/

Care era statutul !emeii in )a$onia Antica


In )a$onia Antica !emeia $utea !i sotiedar si concu9ina/ Daca !emeia era sterilasotul isi $utea lua o concu9ina/ Sotia no9ilului sau a samuraiului nu $uteau di(orta- dar $utea sa se ascunda la o manastire unde tre9uia sa stea trei ani $entru ca cei doi sa !ie considerati di(ortati legal/ Daca ne(asta era ranita de catre sot in tim$ ce acesta o 9atea ;!a$t care era legal<acesta tre9uia sa !ie $ede$sit/ Femeia aristrocata tre9ua sa !ie su9ordonata sotul ei- ea a(and la randul sau in su9ordinea sa scla(i/ Femeia samuraiului era res$ectata- ea !iind cea care conducea tre9urile casei- se ocu$a cu educatia co$iilor si daca era ne(oie lu$ta alaturi de sotul ei/ De asemenea- (adu(ele care nu doreau sa se recasatoreasca isi taiau $arul/

Care era statutul !emeii la azteci


In cultura azteca- statutul !emeii este e(identiat $rin di!erite o9iceiuri si ritualuri/ Un o9icei aztec care re!lecteaza statutul !emeii era acela in care ginerele tre9uia sa se casatoreasca cu soacra in cazul in care aceasta ramanea (adu(a/ Daca un 9ar9at se casatorea cu o (adu(a si aceasta a(ea o !iica- acesta tre9uia sa se casatoreasca si cu !iica ei ca o a doua sotie/ De asemenea- concu9inele nu a(eau dre$turi egale cu cele ale sotiilor- iar !emeia adulterina $utea !i condamnata la moarte/ Femeile sterile erau re$udiate de catre sotul lor/ Femeia azteca $utea sa0si $astreze numele !amiliei ei- $utea sa se adreseze Consiliului de 2udecata- iar daca era maltratata $utea cere di(ortul/

Care era statutul !emeii la incasi


:a incasi- !etele tre9uiau sa !ie castealt!el erau ucise/ 'le se $uteau casatori de la (arsta de @B ani/ Cele care erau nemaritate $ana la (arsta de CD de anierau !olosite in ser(icii $u9lice/ Femeile care erau nemaritate sau (adu(e si a(eau (arste cu$rinse intre CD0ED de ani- ser(eau in casa no9ililor sau ale incasilor de rand dre$t 9ucataresegu(ernante sau !emei de ser(iciu/ Un lucru 9un $entru !emeia din Antichitate il re$rezinta !a$tul ca la incasi nu e.ista niciun !el de $rostitutie/

Care era statutul !emeii la ma*asi


:a ma*asi- educatia !etelor se limita la de$rinderea tre9urilor gos$odaresti/ 'le tre9uiau sa !ie modeste-sa se su$una

9ar9atilor si sa nu0i $ri(easca in !at a$e acestia/ Fetele care se maritau nu tre9uiau sa ai9aa zestre/ De asemenea sotia isi $utea $arasi sotul oricand dorea/ Femeia era r$udiata de sot in cazul in care nu $utea sa !aca co$ii sau daca era adulterine/ Femeia nu era admisa in incinta tem$lelor- dar $utea lua $arte la tre9urile im$ortante ale comunitatii/

Care era statutul !emeii in Creta


In Creta- !emeia era egala cu 9ar9atul-

aceasta $rimind in mod egal cu !ratii sai $artea sa $ersonala de mostenire/ 'a controla si dis$unea de 9unurile ei du$a casatorie/ In caz de di(ort- !emeia isi $astra zestrea si $rimea 2umatate din 9unurile agonisite im$reuna cu sotul/ Ca (adu(a nu era o9ligate sa se recasatoreasca/ 'a lua $arte alaturi de 9ar9ate la concursurile s$orti(e sau la (anatoarea cu arcul/ :a !esti(itatile care a(eau loc la $alatul su(eranului- una din tri9une era destinata !emeilor/

:a ceremoniile religioase !emeia0 sacardot detinea locul $re$onderent/

Statutul !emeii in +recia Antica


Care era statutul !emeii in S$arta In statul s$artan unde !emeile nu a(eau niciun dre$t $olitic- ele isi $uteau trata sotul de la egal la egalFemeile luau $arte la $rocesiuni si ser9ari im9ricate !oarte indraznet- iar la e.ercitiile s$orti(e- !etele a$areau in $u9lic alaturi de 9aieti/ Care era statutul !emeii in Atena

:a Atena situatia era di!erita !ata de cea s$artana/ Femeia tre9uia 0 s$une Xeno!on 0 -- sa (ada cat mai $utin- sa auda cat mai $utin si sa $una cat mai $utine intre9ari/ Sa ai9a gri2a de casa si sa dea ascultare sotului ei/> Aceasta nu $utea a(ea un statut 2uridic/ :a actul casatoriei !etelor nu li se cerea adeziunea/ Ca sotie- zestrea !emeii era administrate de sot/ &utea !i re$udiate de sot oricand !ara niciun moti(/ 'a $utea cere di(ort doar daca $utea aduce o do(ada ca a !ost maltratata de sot/ Daca ramanea (adu(a- aceasta ramanea su9 autoritatea tatalui ei/ Femeia ateniana 9ogata sau din clasa sociala medie isi ducea (iata retrasa in camera rezer(ata $entru !emei- !erita de $ri(irile 9ar9atilor/ :a os$ete luau $arte doar scla(ele care ser(eau- cantaretele la !lautdansatoarele sau curtezanele/

Care era statutul !emeii in ,oma Antica


In legislatia romana- !emeia trecea de la autoritatea tatalui la cea a sotului? chiar si o (adu(a 9ogata a(ea ne(oie de un 9ar9at $entru a0i su$ra(eghea a(erea/ De a9ia in secolul I i/4r/- !emeile romane au ince$ut sa ai9a o mai mare li9ertate/

Femeilor romane nu le era $ermis sa detina a!aceri $ro$rii/ Du$a o lunga $erioada de tim$in care !emeilor nu le0au !ost $ermise nici macar sugestiile- 9ar9atii au ince$ut sa !ie interesati de o$iniile si s!aturile ne(estelor/ Femeile ce a$artineau !amiliilor instarite nu erau ne(oite sa lucreze- munca !iind rezer(ata scla(ilor si claselor in!erioare/ &rinci$ala ocu$atie a !emeii era ingri2irea casei si cresterea co$iilor- insa !emeile sarace erau ne(oite sa si munceasca $entru a $utea trai/ Femeile scla(e lucrau ca ser(itoare sau ca mena2ere $ersonale ale doamnelor din clasele su$erioare/ Scla(ii nu a(eau dre$t de casatorie din $unct de (edere legal- dar le erau $ermise relatiile se.uale in sco$ de $rocreare ;co$iii cu am9ii $arinti scla(i erau tot scla(i</ " !ata romana era considerata a$ta de insuratoare la @6 ani/ Tatal !etei era cel care alegea un sot $entru !iica sa- deci interesul economic si relatiile inter!amiliale $rimau in !ata dragostei/

BIB:I"+,AFI'
htt$#FFGGG/re!eratmd/comFistorieFantichitatea

htt$#FFarticole/!amousGh*/roFre!eratHdes$reH(iataHsocialaHin Hmeso$otamiaH0H$rimaH$arteF htt$#FFarticole/!amousGh*/roFre!eratHdes$reH(iataHsocialaHin Hmeso$otamiaH0HaHdouaH$arteF htt$#FFGGG/re!erat/roFFemeiaHinHAntichitateF Constantin Daniel- Ci(ilizatia !eniciana# - Sacri!ici umane si $rostitutia sacra la !enicieni- $/# AEE0 AE7 "(idiu Dram9a- Istoria culturii si ci(iliztiei# - Ci(ilizatia si cultura e9raica# Familia/ 'ducatia co$iilor- $/# @770@7B - Ci(ilizatia si cultura $ersana# Familia- $/# A@I - Ci(ilizatia si cultura indiana# Casatoria/ Situatia !emeii- $/# A87 - Ci(ilizatia si cultura chineza# Familia/ &ozitia sociala a !emeii- $/# CC60CCE - Ci(ilizatia si cultura 2a$oneza# Ciclul (ietii omului- $/# CIC0 CI6 - Ci(ilizatia si cultura azteca# "9iceiuri si ritualuri- $/# 6CE0 6C8 - Ci(ilizatia si cultura incasa# :egislatia si administrarea 2ustitiei- $/# 6EB - Ci(ilizatia si cultura ma*asa# "9iceiuri si ritualuri- $/# 677 - Ci(ilizatia si cultura cretana# "rganizarea societatii- $/# 6II - Ci(ilizatia si cultura greaca# Casatoria/ Situatia !emeii- $/# EI@