Teoria Consumatorului Rege Sintagmele consumatorul este suveran sau clientul nostru, stapanul nostru sunt adoptate in teorie,

caci se considera ca interesele ntreprinztorilor i cele ale consumatorilor sunt pe deplin

convergente. Specialistii in marketing vin in intampinarea gusturilor si preferintelor consumatorului rational, deoarece numai pe baza cunoasterii acestora se poate concepe cel mai bun produs si se poate gasi momentul ideal pentru lansarea lui pe piata. In conditii ideale, economia de piata ofera unor consumatori perfecti, produse perfecte, producatorii evitand sa-si c estuie banii cu oferte nesatisfacatoare si iata de ce este in interesul fiiecarui producator sa dea cat mai deplina satisfactie consumatorului, spre a-i atrage sa ii cumpere produsele si spre a se asigura de fidelitatea lor.!rin urmare, decizia producatorului este influentata de cererea consumatorului , fiind foarte greu de adoptat, caci se stie faptul ca orice perceptie eronata asupra dorintei clientului poate duce c iar la faliment. "aca productia unui anumit bun incepe atunci cand acesta nu este cerut pe piata, deci prea devreme, inseamna ca investitia a fost facuta pentru nimic si sau irosit inutil parte din resursele economice. "aca productia incepe prea tarziu, atunci cand piata este saturata, riscul ca produsul sa nu se vanda este foarte mare si se pierde oportunitatea de a dobandi profit. In economia de piata semnul productie este dat de catre cerere, deci de catre consumator. Insa, realitatea economica nu este niciodat at#t de ra$ional pe c#t apare n teorie, iar interesele productorilor i cele ale consumatorilor nu se armonizeaz niciodat pe deplin. %u e&istat nenumarate situatii in care rolurile s-au inversat, producatorii fiind suveranii si avand dreptul de a decide ce,cat, cum si pentru cine produc, dorinta consumatorului fiind negli'ata si libera alegere a lui fiind limitata de nenumarate circumstante. (n prim e&emplu ar fi situatia din regimul comunist. )ntr-o economie de comand, productorii de$in o pozi$ie mult mai puternic dec#t consumatorii, care se afl, practic, la c eremul acestora. *ondus pas cu pas de ctre o administra$ie birocratic, economia monopolist de comand ofer consumatorilor o libertate de alegere e&trem de fragil+ acetia sunt nevoi$i s accepte bunurile i serviciile care le sunt oferite de productori i comercian$i, c iar dac acestea sunt insuficiente, greu de procurat, scumpe i de calitate inferioar. *ontien$i de lipsa de libertate a consumatorilor, productorii nu sunt stimula$i s i sporeasc i s i diversifice oferta de bunuri i servicii, s ridice calitatea i s scad pre$ul acestora. , alta constrangere a libertatii consumatorului este determinata c iar de producatori, caci nevoile pot fi considerate si rezultatul productiei. "e e&emplu in trecut nu se produceau calculatoare, telefoane mobile si televizoare si cu toate acestea oamenii traiau foarte bine, fara a le simti nevoia. %stazi, fara aceste bunuri oamenii nu pot concepe un trai decent. !rin urmare, producatorii sunt aceia care decid natura si celitatea produselor ce vor fi vandute si, neavand o alta alternativa, consumatorii vor cumpara pentru a-si satisface nevoile. !e de alta parte, pe o pia$ sofisticat, care ofer produse i servicii de mare comple&itate, consumatorul are nevoie de o mare cantitate de informa$ii credibile pentru a putea face o alegere c#t mai ra$ional din punctul su de vedere+ n absen$a acestor informa$ii sau a capacit$ii sale de a le recepta i prelucra, consumatorul risc s fie tras pe sfoar de ctre un ofertant mult mai versat i mai bine documentat. -ineinteles, o alta ingradire a libertatii consumatorului este grupul din care face parte sau cercul de prieteni pe care il are. Iata cum, cumparaturile noastre pe care le consideram alegeri libere, sunt influentate de categoria sociala din care facem parte si de cea careia n-am propus sa-i apartinem in viitor. *ea ce consumam poate fi un criteriu pentru desemnarea noastra ca fiind membri ai unei anumite trepte sociale.%sadar suntem influentati si relativ contransi. !rin urmare, n economia de pia$ consumatorul este suveran, cci el decide care productori i comercian$i rm#n pe pia$ i care dau faliment, dar foarte adesea el nu ia deciziile corecte, datorit lipsei de competen$. *u alte cuvinte, dei de$ine o pozi$ie mai tare pe pia$, consumatorul poate fi i, de multe ori, c iar este pus n inferioritate de inabilitatea sa de a percepe i de a contracara subtilele tactici de manipulare la care recurg productorii i comercian$ii, al cror plus de pricepere i dibcie le confer un net avanta'. !entru ca economia sa fie la standarde ma&ime ea trebuie lasata sa functioneze liber si este necesar un feedback permanent intre cerintele consumatorilor si ofertele producatorilor .