3.5.

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE

Obiectivele unită ii !e "nvă #$e n$. 5 Pe parcursul şi la sfârşitul acestei unităţi de învăţare, cursanţii vor fi capabili:  să definească noţiunile cheie, specifice acestei unităţi de învăţare;  să utilizeze/opereze cu aceste concepte în diverse contexte de instruire, metodice etc ;  să ar!umenteze rolul metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare în optimizarea procesului de învăţământ;  să analizeze metodele şi tehnicile moderne de evaluare, din perspectiva posibilităţilor de aplicare la disciplina de specialitate;  să aprecieze eficienţa metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare;  să elaboreze, pentru un conţinut la ale!ere, o strate!ie de evaluare bazată pe metode şi tehnici moderne "alternative sau complementare#  C%nce&te c'eie: evaluare, metode şi tehnici moderne de evaluare, hărţile conceptuale, metoda R.A.I., tehnica 3-2-1, proiectul, portofoliul

3.5.(. ROLUL METODELOR ŞI TEHNICILOR MODERNE DE EVALUARE )N O*TIMI+AREA *ROCESULUI DE )NV,-,M.NT $valuarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă $valuarea şcolară este percepută astăzi ca fiind or!anic inte!rată în procesul de învăţământ, având rolul de re!lare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare%învăţare  $valuarea rezidă în &cule!erea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea informaţiilor rezultate din procesul de învăţare; măsurile peda!o!ice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activităţi' "(chaub, )en*e, +,,-, -,,%-,-#

o"servaţia sistematică a comportamentului elevilor. fiind susceptibile. corelate cu activitatea de învăţare ' "8adu..ransformările produse la nivelul activităţii evaluative. facilitarea re!lării/autore!lării activităţii de învăţare. în funcţie de acesta. ++4%++9# 2etodele şi tehnicile moderne de evaluare " hărţile conceptuale.. autocontrol. ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelun!ată. în special după -//. autocontrolul şi autore!larea 6n acest context se impune diversificarea strate!iilor evaluative şi alternarea metodelor. 4.abelul următor prezintă principalele valenţe formative ale metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare: V#len e /%$0#tive #le 0et%!el%$ 1i te'nicil%$ 0%!e$ne !e ev#lu#$e • stimularea activismului elevilor. de multe ori concomitent cu aceasta. portofoliul. autoevaluarea etc # au multiple valenţe formative care le recomandă ca modalităţi adecvate de optimizare a practicilor evaluative. în procesul evaluativ. +. pe rezultatele obţinute efectiv de către elev. urnalul refle!iv.. pe de altă parte. dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor. un act evaluativ care să permită şi să stimuleze autoreflecţia. • evidenţierea.. percepţia eficacităţii personale etc 6n cadrul evaluării şcolare se produce astfel o mutaţie radicală: de la un demers evaluativ centrat pe produs. +. realizează evaluarea rezultatelor în strânsă le!ătură cu instruirea/învăţarea. să faciliteze coparticiparea elevilor la evaluarea propriilor rezultate . • accentuarea valenţelor operaţionale ale diverselor cate!orii de cunoştinţe.I. atitudinilor. a celui care învaţă. % coresponsabilizarea. 1aveault.A.. a pro!resului în învăţare al elevilor şi. proiectul.. tehnicilor şi instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne "alternative/complementare# &(pre deosebire de metodele tradiţionale care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi în le!ătură cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut. este necesar să realizăm tranziţia către un act evaluativ centrat pe procesele co!nitive care susţin învăţarea. tehnica 3-2-1. metoda R. dar oricum definită 7 metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte. . în primul rând. au fost !enerate şi marcate de următoarele idei "0ardinet. care vizează formarea unor capacităţi. % introducerea perspectivei metaco!nitive în procesul evaluativ 0o!nitivismul aduce în prim planul atenţiei evaluatorilor concepte precum: autoevaluare.5#: % triumful co!nitivismului asupra behaviorismului. autoreglare. metacogniţie. deci a elevului.. apud 2anolescu. cu mai multă acurateţe. investigaţia.3.

=. +.. >prea.. incitant. • formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective şi a competenţelor metaco!nitive. metoda R.. +.-. METODE. clasice (elecţia pe care am operat%o în ceea ce priveşte metodele şi tehnicile moderne "alternative sau complementare# de evaluare.. TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE #um evaluăm$ Pentru a identifica răspunsuri adecvate la această întrebare este necesar să ne orientăm reflecţia asupra metodelor. proiectul şi portofoliul. +. astfel încât şi acesta "nu numai actul predării şi al învăţării# să se poată caracteriza prin atributele: atractiv.7. <n!ureanu.I.A.9. +. • formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare.. 3. 2e. tehnicilor şi instrumentelor pe care le valorificăm în cadrul demersului evaluativ. +. +.• formarea şi dezvoltarea unor competenţe funcţionale. include: hărţile conceptuale. • dezvoltarea capacităţii de autoor!anizare şi autocontrol.. sistematizare.-. +.+.. (toica. fără nicio intenţie însă de a elimina din aria metodolo!ică a evaluării metodele tradiţionale.5. • dezvoltarea creativităţii. 1ucrările de specialitate.er... +. 8oe!iers.. • dezvoltarea capacităţilor de interevaluare şi autoevaluare. • cristalizarea unei ima!ini de sine obiective. creative şi laterale. +.? etc # propun un inventar diversificat de metode moderne de evaluare. eficient. • dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare şi formarea unui stil de învăţare eficient etc :nformaţiile obţinute prin intermediul metodelor alternative constituie repere consistente pentru adoptarea deciziilor de ameliorare a calităţii procesului de predare% învăţare 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &unctele nev$#l5ice #le &$#cticil%$ ev#lu#tive b#6#te &e 0et%!e t$#!i i%n#le. de tipul abilităţilor de prelucrare. 0ucoş.. • dezvoltarea !ândirii critice. stimulativ.. studiile în domeniu "8adu. a spiritului de echipă.3. . restructurare şi utilizare în practică a cunoştinţelor. 2anolescu... tehnica 3-2-1. • formarea şi dezvoltarea capacităţilor de investi!are a realităţii.

relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte.(.. +. în -/55# reprezintă şi instrumente care îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii. constituindu%se ca un important instrument pentru predare. arată modul nostru de a percepe şi interpreta realitatea @ărţile nu indică doar cunoaşterea. Hă$ i c%nce&tu#le ti& 8&9n6ă !e &ăi#n:en.. informaţiile internalizate în procesul învăţării. asociind şi inte!rând cunoştinţele noi în experienţele co!nitive anterioare @arta co!nitivă ia forma unei reprezentări !rafice care permite &vizualizarea or!anizării procesărilor mentale a informaţiilor le!ate de o problemă de conţinut sau concept' "Boiţa..-.7. +. mult mai important. diferenţiate prin forma de reprezentare a informaţiilor ">prea..3.% +?+#: #. se pot utiliza următoarele tipuri de hărţi conceptuale. hărţile conceptuale "introduse şi descrise de B Cova*. +.-.5. simţire şi înţele!ere ale celui/celor care le elaborează 8eprezintă un mod dia!ramatic de expresie. +. cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele ' ">prea. învăţare. cât şi în cele individuale  6n practica educaţională. iar de la acesta. Hă$ ile c%nce&tu#le  %&ărţile conceptuale "&conceptual maps'# sau hărţile cognitive "&co!nitive maps'# pot fi definite drept o!linzi ale modului de !ândire. /+#  %$le sunt ima!inile noastre despre lume. (e plasează în centrul hărţii conceptul nodal "tema centrală#. ci şi non% cunoaşterea ' "(iebert. +?. -5+# Aeşi sunt utilizate mai mult în procesul instruirii. prin să!eţi.5. ++# Poate fi inte!rată atât în activităţile de !rup. ci. +. +==#  &ărţile conceptuale %oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate 'n cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni ' "(iebert. modul în care îşi construiesc structurile co!nitive. sunt marcate le!ăturile cu noţiunile secundare .?..?.

b. redată astfel: c. H#$tă c%nce&tu#lă ie$#$'ică Presupune reprezentarea !rafică a informaţiilor. stabilindu%se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare (e obţine o clasificare a conceptelor. în funcţie de importanţa acestora. H#$t# c%nce&tu#lă line#$ă (pecificul acestui tip de hartă rezidă în prezentarea lineară a informaţiilor .

$laborarea listei de concepte "idei# şi identificarea exemplelor 7. Aacă este cazul. sub conceptele pe care le ilustrează. (e plasează pe o coală de flip%chart mai întâi conceptele. +=/%+?.ranscrierea fiecărui concept/idee şi fiecărui exemplu pe o foaie de hârtie "pot fi utilizate coli de culori diferite pentru concepte şi exemple# 3. se pot identifica şi adău!a şi alte concepte ce au rolul de a facilita înţele!erea sau de a dezvolta reţelele de relaţii interconceptuale 5. marcându%se această conexiune printr%un cuvânt de !enul: e!emplu .?. (e marchează prin să!eţi/linii relaţiile de supraordonare/subordonare/derivare/coordonare stabilite între concepte/idei Aispunerea acestora se poate modifica în timpul realizării hărţii conceptuale =. .. (e notează pe să!eţile/liniile de interconectare un cuvânt sau mai multe care explică relaţia dintre concepte >.#: (. Si3te0e !e 'ă$ i c%nce&tu#le (e diferenţiază de celelalte tipuri de hărţi conceptuale prin adău!area inputs şi outputs "intrări şi ieşiri# 8ealizarea unei hărţi conceptuale impune respectarea următoarelor etape "adaptare după >prea. or!anizându%le adecvat în funcţie de tipul de hartă conceptuală ce va fi realizată <.!. +. (e plasează pe hartă şi exemplele identificate.

facilitează surprinderea modului în care !ândesc elevii. • • subsumate demersului de evaluare formativă.?. pot fi valorificate în secvenţele următoare de instruire etc  6n sfera de(avanta elor includem: • • • consum mare de timp. accelerare sau în construcţia unor probe de evaluare • permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor co!nitive propuse. permiţând ulterior diferenţierea şi individualizarea instruirii. cât şi empirice. cum ar fi entuziasmul sau respin!erea ' % (iebert. • • asi!ură &vizualizarea' relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pre!ătirii elevilor. risc crescut de subiectivitate în apreciere.-. recuperare. permit profesorului să emită aprecieri referitoare la eficienţa stilului de învăţare al elevilor şi să îi aDute să%şi re!leze anumite componente ale acestuia. pot servi ca premise pentru elaborarea unor pro!rame eficiente de ameliorare.#. evidenţiază pro!resul în învăţare al elevilor. plasând conceptele şi exemplele aferente acestora în interiorul unei fi!uri !eometrice "se ale! fi!uri !eometrice diferite pentru concepte şi exemple#  • • • Principalele avanta e ale utilizării hărţilor conceptuale: facilitează evaluarea structurilor co!nitive ale elevilor. • • pot fi inte!rate cu succes în orice strate!ie de evaluare. (e copiază harta conceptuală obţinută pe o foaie de hârtie. în absenţa unor criterii de evaluare clare. +. efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor. lo!ică.. idei etc . şi totodată lo!ici afective. a modului în care îşi construiesc demersul co!nitiv. determină elevii să practice o învăţare activă. care trebuie să respecte anumite standarde şi ri!ori impuse de specificul acestei metode . cu accent pe relaţiile stabilite între concepte.-5. dar pot evidenţia şi elemente de ordin afectiv "&> hartă co!nitivă conţine atât cunoştinţe abstracte.

iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect.  2etoda 8 E : vizează &stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica "prin întrebări şi răspunsuri# ceea ce tocmai au învăţat ' ">prea. cadrul didactic atenţionând însă elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii .7. la rândul său. profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns Pe parcursul activităţii.?. în cadrul unei activităţi frontale sau de !rup <n demers evaluativ realizat prin intermediul acestei metode implică respectarea următorilor paşi "în cazul unei activităţi frontale#* % se precizează conţinutul/tema supus/ă evaluării.I. răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea. % acesta formulează o întrebare şi aruncă min!ea către un cole! care va preciza răspunsul. acesta va arunca min!ea altui cole!. profesorul%observator identifică eventualele carenţe în pre!ătirea elevilor şi poate adopta astfel deciziile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora. % în &Doc' vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în le!ătură cu tema evaluată.. va părăsi &Docul' în favoarea celui căruia i%a adresat întrebarea. Met%!# R.5.2222 Re/lec ie nece3#$ă4 E@e0&li/ic# i utili6#$e# 'ă$ il%$ c%nce&tu#le c# 0et%!e !e ev#lu#$e "n c#!$ul !i3ci&linei !v3.7. +. % se oferă o min!e uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea. acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare. adresându%i o nouă întrebare. Poate fi utilizată în orice moment al activităţii didactice. precum şi pentru optimizarea procesului de predare%învăţare Eceastă metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de studiu.A. 1i i!enti/ic# i $ă3&un3u$i #!ecv#te l# u$0ăt%#$ele inte$%5# ii4 Ce vă &$%&une i 1ă ev#lu# i &$in inte$0e!iul 'ă$ ii c%nce&tu#le2 C#$e 3unt !i/icultă ile &e c#$e le &%t "nt90&in# elevii !v3. "n el#b%$#$e# unei 'ă$ i c%nce&tu#le2 Cu0 vă v%$ #:ut# in/%$0# iile %b inute "n c#!$ul !e0e$3ului ev#lu#tiv b#6#t &e '#$t# c%nce&tu#lă "n &l#ni/ic#$e# 1i %$5#ni6#$e# #ctivită il%$ viit%#$e2 3. % elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din &Doc'. % la final. +?/# Aenumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde ) Aruncă ) Interoghea(ă.

dar şi o metodă de învăţare interactivă. în acelaşi timp. elementele de Doc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într%o activitate plăcută. o metodă eficientă de evaluare.A. în condiţiile în care profesorul nu monitorizează cu atenţie activitatea !rupului. dezvoltarea competenţelor de relaţionare. dezvoltarea competenţelor de comunicare. nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor. următoarele întrebări: % 0um defineşti conceptul F % 0are sunt noţiunile cheie ale temei F % 0are sunt ideile centrale ale temeiGGGG F % 0are este importanţa faptului că F % 0um ar!umentezi faptul că F % 0are consideri că sunt efectele F % 0um consideri că ar fi mai avantaDos: să sau să F % 0um poţi aplica noţiunile învăţate F % 0e ţi s%a părut mai interesant F % 0e relaţii poţi stabili întreG şiGG întreG F etc  Avanta ele metodei R. formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare şi autoevaluare. nu implică sancţionarea prin notă a performanţelor elevilor.I : • • • • • • este. contribuie la:       formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă. stimulativă pentru elevi. ceea ce elimină stările emoţionale intens ne!ative. formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective. răspunsuri incomplete sau incorecte. având rol constativ% ameliorativ. permite realizarea unui feedbac* operativ. . dezvoltarea capacităţii ar!umentative etc  +imitele acestei metode pot fi următoarele: • • • consum mare de timp. de asemenea. promovează interevaluarea şi interînvăţarea.tipurilor de întrebări şi a !radării lor ca dificultate Pot fi su!erate. atractivă.

implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse. în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora. elevii trebuie să noteze:  trei concepte pe care le%au învăţat în secvenţa/activitatea didactică respectivă. precum şi a demersului care le%a !enerat Aenumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează Estfel. formarea şi dezvoltarea competenţelor de autoevaluare. conştientizarea achiziţiilor ce trebuie realizate la finalul unei secvenţe de instruire sau a activităţii didactice. care nu vizează sancţionarea prin notă a rezultatelor elevilor. formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive.  două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii. o pricepere sau o a"ilitate pe care şi%au format%o/au exersat%o în cadrul activităţii de predare%învăţare  Avanta ele tehnicii 3-2-1: • • • • • • aprecierea unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe. capacităţi.3. ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice. formative şi formatoare. ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de spriDinire continuă a elevilor ' ">prea. Te'nic# 3A7A(  .5. +?3#  $ste o tehnică modernă de evaluare..?.• • • • mar!inalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc anumite opinii. neseriozitate manifestată de unii elevi.I. . dezinteres.ehnica 3-2-1 este &un instrument al evaluării continue. 3. cultivarea responsabilităţii pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia.A. abilităţi#.7. aparentă dezordine. apariţia unor conflicte între elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &%3ibile &$%ble0e 5ene$#te !e utili6#$e# 0et%!ei #lte$n#tive !e ev#lu#$e R.. !#$ 1i 3%lu ii #!ecv#te. +.  o capacitate..

elaborarea unor pro!rame de recuperare/compensatorii/de dezvoltare.5. *$%iectul  8eprezintă &o metodă complexă de evaluare. individuală sau de !rup.. % distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al !rupului.7. % constituirea !rupelor de elevi "dacă este cazul#.3. 5.<. re!larea oportună a procesului de predare%învăţare. în acord cu nevoile şi interesele reale ale elevilor etc  +imitele acestei tehnici pot fi următoarele: • • • superficialitate în elaborarea răspunsurilor. recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă ' "0ucoş. &contaminarea' sau !ândirea asemănătoare. dacă le este deDa familiar acest tip de activitate# St#bili$e# 1i &$eci6#$e# &e$i%#!ei !e $e#li6#$e # &$%iectului B#0ili#$i6#$e# elevil%$ cu e@i5en ele 3&eci/ice el#b%$ă$ii unui &$%iect *l#ni/ic#$e# #ctivită ii "individuale sau de !rup# % formularea obiectivelor proiectului. =. 1i #lte &%3ibile #v#nt#:e 1i li0ite. neseriozitate manifestată de unii elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i. 7. -43#  $laborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp "câteva zile sau câteva săptămâni# şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de !rup 6n utilizarea acestei metode se parcur! următoarele etape: St#bili$e# te0el%$ &ent$u &$%iect "pot fi implicaţi şi elevii. "n u$0# !e0e$3ului !e #&lic#$e # #ce3tei te'nici !e ev#lu#$e. <.• • • asi!urarea unui feedbac* operativ şi relevant. . % distribuirea/ale!erea subiectului de către fiecare elev/!rup de elevi. +. % identificarea surselor de documentare De3/ă1u$#$e# ce$cetă$iiCc%lect#$e# !#tel%$ Re#li6#$e# &$%!u3el%$C0#te$i#lel%$ (. 3. 3. dezinteres.

perioada de realizare#. +. şi să le comunice elevilor <n exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect îl oferă E (toica. în lucrarea sa % -valuarea curentă şi e!amenele. 5. e. a activităţii elevului 6n acest sens. în termeni de eficienţă. 0oncluzii. cât şi la calitatea procesului. .%?-#: #. experiment. cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării. susceptibile de a asi!ura o evaluare obiectivă.hid pentru profesori "+. ?4#: • • • • • (tabilirea scopului/obiectivelor proiectului şi structurarea conţinutului. concluzii.. b. Aezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins. Pa!ina de titlu "include tema proiectului. anchetă etc #. validitate. coerenţă.. clasa. Ectivitatea individuală realizată de către elev "investi!aţie. :ntroducerea "se fac referiri la importanţa temei. 0uprinsul "se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor#.>. Enexe Pe parcursul realizării proiectului. ?. ?.-. capacitate de sinteză etc #. c. cadrul conceptual şi metodolo!ic#. aplicabilitate etc . observaţii Eprecierea succesului proiectului.-. şcoala. claritate. *$e6ent#$e# $e6ult#tel%$ %b inuteC&$%iectului Ev#lu#$e# &$%iectului $ste indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte următoarea structură "adaptare după (toica. numele autorului/autorilor. !. în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale $valuarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului. Prezentarea proiectului "calitatea comunicării. 8elevanţa proiectului "utilitate. este necesar ca profesorul să formuleze criterii clare. Hiblio!rafie. conexiuni interdisciplinare etc #  Avanta e ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: . /. 8ezultate.

facilitează abordările de tip inter% şi transdisciplinar.  capacităţii ar!umentative. comparaţie.5. minimalizarea rolului profesorului etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &$inci&#lele !i/icultă i cu c#$e 3e c%n/$untă elevii "n $e#li6#$e# &$%iectel%$ 1i eventu#lele &$%ble0e 5ene$#te !e ev#lu#$e# &$%iectel%$. oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe.• • • • • • • • este. dar şi o metodă de învăţare interactivă. capacităţi. permite exersarea şi evaluarea:  capacităţii de a observa.5.  capacităţii investi!ative.  capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală.  capacităţii de analiză. a competenţelor de comunicare. sinteză.  capacităţii de a utiliza. abilităţi#. promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea. asocia. transfera diverse cunoştinţe. 3. în acelaşi timp. cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia. o metodă eficientă de evaluare.7. facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  +imite ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: • • apariţia unor conflicte între elevi "în condiţiile elaborării în !rup a proiectelor#. asi!ură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse. *%$t%/%liul .  capacităţii de a realiza un produs etc . stimulează creativitatea. • • • asi!ură dezvoltarea competenţelor de relaţionare. plasează elevul într%o situaţie de cercetare autentică. !eneralizare şi abstractizare. *$%&une i 3%lu ii &ent$u /iec#$e c#te5%$ie !e &$%ble0e.

&constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare. lon!itudinală. -9. rezultatele deosebite obţinute în unele domenii. în sensul că el este cel care stabileşte scopul. • înre!istrări audio/video. • reflecţii ale elevului pe diverse teme. un portofoliu poate conţine următoarele &piese': • fişe de informare şi documentare independentă. rezumate. • desene. curiozităţi. • chestionare de atitudini.. $ste &o metodă de evaluare complexă. ca şi rezultatele slabe în altele. care oferă posibilitatea de a se emite o Dudecată de valoare. • schiţe... creaţii literare proprii. an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ# /tructura unui portofoliu.-. ?=%??#:  &poate fi exclusiv o sarcină a profesorului. +.. apreciază prof : . cât un miDloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate ' "+. • date statistice. prospecte.#  &8aportul de evaluare' "portofoliul#. 8adu. . • pliante. care permite estimarea pro!resului în învăţare al elevului.. interese şi aptitudini demonstrate. eseuri. realizează proiectarea lui. atitudini. elemente umoristice referitoare la tematica abordată. dificultăţi în învăţare întâmpinate ş a m d ' "8adu. probleme rezolvate. • referate.. • decupaDe din reviste. • teste şi lucrări semestriale. contextul. foto!rafii. • teme. ++=%++?#  Portofoliul reprezintă &un veritabil &portret peda!o!ic' al elevului.3. proiecte şi experimente. prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari "semestru. bazată pe un ansamblu de rezultate ' "0ucoş. +. formulează cerinţele standard şi selectează produsele reprezentative ale activităţii elevilor sau  poate implica şi contribuţia elevilor în modul în care acesta se construieşte: elevii pot ale!e anumite instrumente de evaluare sau eşantioane din propria activitate considerate semnificative din punct de vedere al calităţii lor ' Estfel.. consideră E (toica "+. reproduceri de pe internet. postere.. • fişe de observare. capacităţi formate. ++?# Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative. relevând: nivelul !eneral de pre!ătire. proiectată într%o secvenţă mai lun!ă de timp. articole. colaDe.

 pro!resul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 *$%&une i c$ite$ii !e #&$ecie$e '%li3tică # unui &%$t%/%liu. . prin raportarea produselor realizate la scopul propus. facilitează exprimarea creativă şi manifestarea ori!inalităţii specifice fiecărui elev.• liste biblio!rafice şi comentarii cu privire la anumite lucrări. dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite.  Avanta ele utili(ării portofoliului: • • • • • • • • • • permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate şcolare şi a unor produse care.#:  fiecare element în parte. profesorul va prezenta elevilor un model de portofoliu şi va preciza criteriile în funcţie de care va realiza aprecierea acestuia $xistă mai multe niveluri de analiză a portofoliului "2anolescu. evidenţiază cu acurateţe pro!resul în învăţare al elevilor. +. permite identificarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev. constituie un reper relevant pentru demersurile de diferenţiere şi individualizare a instruirii.  nivelul de competenţă a elevului. determină an!aDarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ. utilizând metodele obişnuite de evaluare. contribuie la:  dezvoltarea capacităţii de autoevaluare. evaluarea având ca scop îmbunătăţirea activităţii şi a achiziţiilor elevilor. prin raportare la o perioadă mai lun!ă de timp. • hărţi co!nitive etc Pentru a facilita munca de elaborare a portofoliului. nu fac obiectul niciunei evaluări. de re!ulă. cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute. nu induce stări emoţionale ne!ative. -=.. facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea.3.

transfera diverse cunoştinţe. dezvoltarea capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală. dezvoltarea capacităţii de a realiza un produs.       formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive. dezvoltarea capacităţii ar!umentative. dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  0e(avanta ele utili(ării portofoliului: • evaluare holistică. asocia. dezvoltarea capacităţii de a utiliza. dezvoltarea competenţelor de comunicare. • riscul preluării unor sarcini specifice elaborării portofoliului de către părinţi etc dificultăţi în identificarea unor criterii pertinente de .