P. 1
Tehnici Moderne de Evaluare

Tehnici Moderne de Evaluare

|Views: 1|Likes:
Published by mariana_topciu

More info:

Published by: mariana_topciu on Nov 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/02/2015

pdf

text

original

3.5.

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE

Obiectivele unită ii !e "nvă #$e n$. 5 Pe parcursul şi la sfârşitul acestei unităţi de învăţare, cursanţii vor fi capabili:  să definească noţiunile cheie, specifice acestei unităţi de învăţare;  să utilizeze/opereze cu aceste concepte în diverse contexte de instruire, metodice etc ;  să ar!umenteze rolul metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare în optimizarea procesului de învăţământ;  să analizeze metodele şi tehnicile moderne de evaluare, din perspectiva posibilităţilor de aplicare la disciplina de specialitate;  să aprecieze eficienţa metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare;  să elaboreze, pentru un conţinut la ale!ere, o strate!ie de evaluare bazată pe metode şi tehnici moderne "alternative sau complementare#  C%nce&te c'eie: evaluare, metode şi tehnici moderne de evaluare, hărţile conceptuale, metoda R.A.I., tehnica 3-2-1, proiectul, portofoliul

3.5.(. ROLUL METODELOR ŞI TEHNICILOR MODERNE DE EVALUARE )N O*TIMI+AREA *ROCESULUI DE )NV,-,M.NT $valuarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă $valuarea şcolară este percepută astăzi ca fiind or!anic inte!rată în procesul de învăţământ, având rolul de re!lare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare%învăţare  $valuarea rezidă în &cule!erea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea informaţiilor rezultate din procesul de învăţare; măsurile peda!o!ice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activităţi' "(chaub, )en*e, +,,-, -,,%-,-#

metoda R. deci a elevului.ransformările produse la nivelul activităţii evaluative.I. a celui care învaţă. . în procesul evaluativ. un act evaluativ care să permită şi să stimuleze autoreflecţia.3. pe rezultatele obţinute efectiv de către elev. o"servaţia sistematică a comportamentului elevilor. fiind susceptibile. tehnicilor şi instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne "alternative/complementare# &(pre deosebire de metodele tradiţionale care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi în le!ătură cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut. • accentuarea valenţelor operaţionale ale diverselor cate!orii de cunoştinţe. +.abelul următor prezintă principalele valenţe formative ale metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare: V#len e /%$0#tive #le 0et%!el%$ 1i te'nicil%$ 0%!e$ne !e ev#lu#$e • stimularea activismului elevilor. dar oricum definită 7 metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte. în funcţie de acesta. au fost !enerate şi marcate de următoarele idei "0ardinet. realizează evaluarea rezultatelor în strânsă le!ătură cu instruirea/învăţarea. cu mai multă acurateţe. facilitarea re!lării/autore!lării activităţii de învăţare. autocontrol. de multe ori concomitent cu aceasta. tehnica 3-2-1... autoevaluarea etc # au multiple valenţe formative care le recomandă ca modalităţi adecvate de optimizare a practicilor evaluative. metacogniţie. în primul rând. investigaţia. 4.5#: % triumful co!nitivismului asupra behaviorismului. atitudinilor. pe de altă parte. dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor.A. corelate cu activitatea de învăţare ' "8adu. portofoliul.. este necesar să realizăm tranziţia către un act evaluativ centrat pe procesele co!nitive care susţin învăţarea. ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelun!ată.. urnalul refle!iv.. autoreglare. a pro!resului în învăţare al elevilor şi. apud 2anolescu. % introducerea perspectivei metaco!nitive în procesul evaluativ 0o!nitivismul aduce în prim planul atenţiei evaluatorilor concepte precum: autoevaluare. ++4%++9# 2etodele şi tehnicile moderne de evaluare " hărţile conceptuale. autocontrolul şi autore!larea 6n acest context se impune diversificarea strate!iilor evaluative şi alternarea metodelor.. • evidenţierea. percepţia eficacităţii personale etc 6n cadrul evaluării şcolare se produce astfel o mutaţie radicală: de la un demers evaluativ centrat pe produs. % coresponsabilizarea. 1aveault. care vizează formarea unor capacităţi. +. în special după -//. să faciliteze coparticiparea elevilor la evaluarea propriilor rezultate .. proiectul.

+. fără nicio intenţie însă de a elimina din aria metodolo!ică a evaluării metodele tradiţionale. +.? etc # propun un inventar diversificat de metode moderne de evaluare. • cristalizarea unei ima!ini de sine obiective. 2anolescu. +. sistematizare.. creative şi laterale. tehnica 3-2-1. 2e. tehnicilor şi instrumentelor pe care le valorificăm în cadrul demersului evaluativ.5.. studiile în domeniu "8adu.. clasice (elecţia pe care am operat%o în ceea ce priveşte metodele şi tehnicile moderne "alternative sau complementare# de evaluare.• formarea şi dezvoltarea unor competenţe funcţionale.. 1ucrările de specialitate. • dezvoltarea !ândirii critice. a spiritului de echipă. 8oe!iers. • dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare şi formarea unui stil de învăţare eficient etc :nformaţiile obţinute prin intermediul metodelor alternative constituie repere consistente pentru adoptarea deciziilor de ameliorare a calităţii procesului de predare% învăţare 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &unctele nev$#l5ice #le &$#cticil%$ ev#lu#tive b#6#te &e 0et%!e t$#!i i%n#le. de tipul abilităţilor de prelucrare.9. • dezvoltarea capacităţii de autoor!anizare şi autocontrol.er. restructurare şi utilizare în practică a cunoştinţelor. • formarea şi dezvoltarea capacităţilor de investi!are a realităţii. 3. . +. proiectul şi portofoliul. (toica. • dezvoltarea creativităţii...I. <n!ureanu.. astfel încât şi acesta "nu numai actul predării şi al învăţării# să se poată caracteriza prin atributele: atractiv.+.. eficient. +. METODE. >prea. +. • formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective şi a competenţelor metaco!nitive. 0ucoş.A. include: hărţile conceptuale. • formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare.=.-... +. +....-. +.7. stimulativ. metoda R. • dezvoltarea capacităţilor de interevaluare şi autoevaluare. incitant. TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE #um evaluăm$ Pentru a identifica răspunsuri adecvate la această întrebare este necesar să ne orientăm reflecţia asupra metodelor..3.

3. ci. Hă$ i c%nce&tu#le ti& 8&9n6ă !e &ăi#n:en. +.. +==#  &ărţile conceptuale %oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate 'n cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni ' "(iebert. prin să!eţi. -5+# Aeşi sunt utilizate mai mult în procesul instruirii.-. modul în care îşi construiesc structurile co!nitive. asociind şi inte!rând cunoştinţele noi în experienţele co!nitive anterioare @arta co!nitivă ia forma unei reprezentări !rafice care permite &vizualizarea or!anizării procesărilor mentale a informaţiilor le!ate de o problemă de conţinut sau concept' "Boiţa. (e plasează în centrul hărţii conceptul nodal "tema centrală#.% +?+#: #. +. +.5.?. constituindu%se ca un important instrument pentru predare. sunt marcate le!ăturile cu noţiunile secundare . +. ++# Poate fi inte!rată atât în activităţile de !rup. iar de la acesta. simţire şi înţele!ere ale celui/celor care le elaborează 8eprezintă un mod dia!ramatic de expresie. +. informaţiile internalizate în procesul învăţării.5.. hărţile conceptuale "introduse şi descrise de B Cova*. +?. învăţare. relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte. în -/55# reprezintă şi instrumente care îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii. se pot utiliza următoarele tipuri de hărţi conceptuale.(. mult mai important..7.-.. /+#  %$le sunt ima!inile noastre despre lume. cât şi în cele individuale  6n practica educaţională. ci şi non% cunoaşterea ' "(iebert.. Hă$ ile c%nce&tu#le  %&ărţile conceptuale "&conceptual maps'# sau hărţile cognitive "&co!nitive maps'# pot fi definite drept o!linzi ale modului de !ândire. cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele ' ">prea.?. diferenţiate prin forma de reprezentare a informaţiilor ">prea. arată modul nostru de a percepe şi interpreta realitatea @ărţile nu indică doar cunoaşterea.

b. în funcţie de importanţa acestora. stabilindu%se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare (e obţine o clasificare a conceptelor. H#$tă c%nce&tu#lă ie$#$'ică Presupune reprezentarea !rafică a informaţiilor. redată astfel: c. H#$t# c%nce&tu#lă line#$ă (pecificul acestui tip de hartă rezidă în prezentarea lineară a informaţiilor .

ranscrierea fiecărui concept/idee şi fiecărui exemplu pe o foaie de hârtie "pot fi utilizate coli de culori diferite pentru concepte şi exemple# 3. Aacă este cazul. (e notează pe să!eţile/liniile de interconectare un cuvânt sau mai multe care explică relaţia dintre concepte >. marcându%se această conexiune printr%un cuvânt de !enul: e!emplu . Si3te0e !e 'ă$ i c%nce&tu#le (e diferenţiază de celelalte tipuri de hărţi conceptuale prin adău!area inputs şi outputs "intrări şi ieşiri# 8ealizarea unei hărţi conceptuale impune respectarea următoarelor etape "adaptare după >prea. (e plasează pe hartă şi exemplele identificate. se pot identifica şi adău!a şi alte concepte ce au rolul de a facilita înţele!erea sau de a dezvolta reţelele de relaţii interconceptuale 5. +=/%+?.!. sub conceptele pe care le ilustrează. (e plasează pe o coală de flip%chart mai întâi conceptele. +. $laborarea listei de concepte "idei# şi identificarea exemplelor 7.#: (. (e marchează prin să!eţi/linii relaţiile de supraordonare/subordonare/derivare/coordonare stabilite între concepte/idei Aispunerea acestora se poate modifica în timpul realizării hărţii conceptuale =..?. . or!anizându%le adecvat în funcţie de tipul de hartă conceptuală ce va fi realizată <.

permiţând ulterior diferenţierea şi individualizarea instruirii. şi totodată lo!ici afective. • • pot fi inte!rate cu succes în orice strate!ie de evaluare. cu accent pe relaţiile stabilite între concepte. (e copiază harta conceptuală obţinută pe o foaie de hârtie.?.. accelerare sau în construcţia unor probe de evaluare • permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor co!nitive propuse. efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor.-. cât şi empirice. cum ar fi entuziasmul sau respin!erea ' % (iebert. evidenţiază pro!resul în învăţare al elevilor. plasând conceptele şi exemplele aferente acestora în interiorul unei fi!uri !eometrice "se ale! fi!uri !eometrice diferite pentru concepte şi exemple#  • • • Principalele avanta e ale utilizării hărţilor conceptuale: facilitează evaluarea structurilor co!nitive ale elevilor. risc crescut de subiectivitate în apreciere. a modului în care îşi construiesc demersul co!nitiv. • • subsumate demersului de evaluare formativă. lo!ică. permit profesorului să emită aprecieri referitoare la eficienţa stilului de învăţare al elevilor şi să îi aDute să%şi re!leze anumite componente ale acestuia. idei etc .#. pot fi valorificate în secvenţele următoare de instruire etc  6n sfera de(avanta elor includem: • • • consum mare de timp. în absenţa unor criterii de evaluare clare. dar pot evidenţia şi elemente de ordin afectiv "&> hartă co!nitivă conţine atât cunoştinţe abstracte. pot servi ca premise pentru elaborarea unor pro!rame eficiente de ameliorare. care trebuie să respecte anumite standarde şi ri!ori impuse de specificul acestei metode . • • asi!ură &vizualizarea' relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pre!ătirii elevilor. facilitează surprinderea modului în care !ândesc elevii.-5. +. recuperare. determină elevii să practice o învăţare activă.

?. % în &Doc' vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în le!ătură cu tema evaluată. răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea. % se oferă o min!e uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea. Met%!# R. +?/# Aenumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde ) Aruncă ) Interoghea(ă. Poate fi utilizată în orice moment al activităţii didactice. 1i i!enti/ic# i $ă3&un3u$i #!ecv#te l# u$0ăt%#$ele inte$%5# ii4 Ce vă &$%&une i 1ă ev#lu# i &$in inte$0e!iul 'ă$ ii c%nce&tu#le2 C#$e 3unt !i/icultă ile &e c#$e le &%t "nt90&in# elevii !v3.. la rândul său. va părăsi &Docul' în favoarea celui căruia i%a adresat întrebarea. % elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din &Doc'. precum şi pentru optimizarea procesului de predare%învăţare Eceastă metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de studiu. profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns Pe parcursul activităţii.  2etoda 8 E : vizează &stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica "prin întrebări şi răspunsuri# ceea ce tocmai au învăţat ' ">prea.7. % acesta formulează o întrebare şi aruncă min!ea către un cole! care va preciza răspunsul.7.A. acesta va arunca min!ea altui cole!. în cadrul unei activităţi frontale sau de !rup <n demers evaluativ realizat prin intermediul acestei metode implică respectarea următorilor paşi "în cazul unei activităţi frontale#* % se precizează conţinutul/tema supus/ă evaluării.2222 Re/lec ie nece3#$ă4 E@e0&li/ic# i utili6#$e# 'ă$ il%$ c%nce&tu#le c# 0et%!e !e ev#lu#$e "n c#!$ul !i3ci&linei !v3.5. % la final. "n el#b%$#$e# unei 'ă$ i c%nce&tu#le2 Cu0 vă v%$ #:ut# in/%$0# iile %b inute "n c#!$ul !e0e$3ului ev#lu#tiv b#6#t &e '#$t# c%nce&tu#lă "n &l#ni/ic#$e# 1i %$5#ni6#$e# #ctivită il%$ viit%#$e2 3. adresându%i o nouă întrebare. cadrul didactic atenţionând însă elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii . iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect. acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare.I. +. profesorul%observator identifică eventualele carenţe în pre!ătirea elevilor şi poate adopta astfel deciziile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora.

o metodă eficientă de evaluare. dezvoltarea competenţelor de relaţionare.tipurilor de întrebări şi a !radării lor ca dificultate Pot fi su!erate. având rol constativ% ameliorativ. nu implică sancţionarea prin notă a performanţelor elevilor. . ceea ce elimină stările emoţionale intens ne!ative. în acelaşi timp. promovează interevaluarea şi interînvăţarea. nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor. permite realizarea unui feedbac* operativ.I : • • • • • • este. dar şi o metodă de învăţare interactivă. contribuie la:       formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă. formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective. în condiţiile în care profesorul nu monitorizează cu atenţie activitatea !rupului. următoarele întrebări: % 0um defineşti conceptul F % 0are sunt noţiunile cheie ale temei F % 0are sunt ideile centrale ale temeiGGGG F % 0are este importanţa faptului că F % 0um ar!umentezi faptul că F % 0are consideri că sunt efectele F % 0um consideri că ar fi mai avantaDos: să sau să F % 0um poţi aplica noţiunile învăţate F % 0e ţi s%a părut mai interesant F % 0e relaţii poţi stabili întreG şiGG întreG F etc  Avanta ele metodei R.A. dezvoltarea capacităţii ar!umentative etc  +imitele acestei metode pot fi următoarele: • • • consum mare de timp. răspunsuri incomplete sau incorecte. atractivă. elementele de Doc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într%o activitate plăcută. de asemenea. formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare şi autoevaluare. dezvoltarea competenţelor de comunicare. stimulativă pentru elevi.

abilităţi#. formarea şi dezvoltarea competenţelor de autoevaluare. formative şi formatoare. neseriozitate manifestată de unii elevi. care nu vizează sancţionarea prin notă a rezultatelor elevilor.3. 3. . +.  o capacitate. elevii trebuie să noteze:  trei concepte pe care le%au învăţat în secvenţa/activitatea didactică respectivă.. ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de spriDinire continuă a elevilor ' ">prea. o pricepere sau o a"ilitate pe care şi%au format%o/au exersat%o în cadrul activităţii de predare%învăţare  Avanta ele tehnicii 3-2-1: • • • • • • aprecierea unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe. în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora.I.5. formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive.7.  două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii. ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice. Te'nic# 3A7A(  . capacităţi.• • • • mar!inalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc anumite opinii. dezinteres..ehnica 3-2-1 este &un instrument al evaluării continue. apariţia unor conflicte între elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &%3ibile &$%ble0e 5ene$#te !e utili6#$e# 0et%!ei #lte$n#tive !e ev#lu#$e R. conştientizarea achiziţiilor ce trebuie realizate la finalul unei secvenţe de instruire sau a activităţii didactice.A.?. !#$ 1i 3%lu ii #!ecv#te. implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse. +?3#  $ste o tehnică modernă de evaluare.. precum şi a demersului care le%a !enerat Aenumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează Estfel. aparentă dezordine. cultivarea responsabilităţii pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia.

. "n u$0# !e0e$3ului !e #&lic#$e # #ce3tei te'nici !e ev#lu#$e. =. în acord cu nevoile şi interesele reale ale elevilor etc  +imitele acestei tehnici pot fi următoarele: • • • superficialitate în elaborarea răspunsurilor. *$%iectul  8eprezintă &o metodă complexă de evaluare. % identificarea surselor de documentare De3/ă1u$#$e# ce$cetă$iiCc%lect#$e# !#tel%$ Re#li6#$e# &$%!u3el%$C0#te$i#lel%$ (. % distribuirea/ale!erea subiectului de către fiecare elev/!rup de elevi. dezinteres. 3.3.• • • asi!urarea unui feedbac* operativ şi relevant. <. &contaminarea' sau !ândirea asemănătoare. 5. 7. % distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al !rupului. 3. recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă ' "0ucoş. -43#  $laborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp "câteva zile sau câteva săptămâni# şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de !rup 6n utilizarea acestei metode se parcur! următoarele etape: St#bili$e# te0el%$ &ent$u &$%iect "pot fi implicaţi şi elevii. % constituirea !rupelor de elevi "dacă este cazul#. re!larea oportună a procesului de predare%învăţare. individuală sau de !rup. +. neseriozitate manifestată de unii elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i. elaborarea unor pro!rame de recuperare/compensatorii/de dezvoltare. 1i #lte &%3ibile #v#nt#:e 1i li0ite.5.7..<. dacă le este deDa familiar acest tip de activitate# St#bili$e# 1i &$eci6#$e# &e$i%#!ei !e $e#li6#$e # &$%iectului B#0ili#$i6#$e# elevil%$ cu e@i5en ele 3&eci/ice el#b%$ă$ii unui &$%iect *l#ni/ic#$e# #ctivită ii "individuale sau de !rup# % formularea obiectivelor proiectului.

aplicabilitate etc . în lucrarea sa % -valuarea curentă şi e!amenele. concluzii. Enexe Pe parcursul realizării proiectului. anchetă etc #. coerenţă. ?. Pa!ina de titlu "include tema proiectului. Aezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins.%?-#: #. a activităţii elevului 6n acest sens. cât şi la calitatea procesului. în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale $valuarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului.. ?4#: • • • • • (tabilirea scopului/obiectivelor proiectului şi structurarea conţinutului.. Hiblio!rafie. +. 0uprinsul "se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor#. c. ?. . *$e6ent#$e# $e6ult#tel%$ %b inuteC&$%iectului Ev#lu#$e# &$%iectului $ste indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte următoarea structură "adaptare după (toica. e. cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării.>. /. :ntroducerea "se fac referiri la importanţa temei. validitate. perioada de realizare#. clasa. 5. experiment.-.-. b. capacitate de sinteză etc #. şi să le comunice elevilor <n exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect îl oferă E (toica. !. claritate.hid pentru profesori "+. susceptibile de a asi!ura o evaluare obiectivă. cadrul conceptual şi metodolo!ic#. şcoala. conexiuni interdisciplinare etc #  Avanta e ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: . Ectivitatea individuală realizată de către elev "investi!aţie. observaţii Eprecierea succesului proiectului. numele autorului/autorilor. Prezentarea proiectului "calitatea comunicării. 0oncluzii. 8elevanţa proiectului "utilitate. 8ezultate. în termeni de eficienţă. este necesar ca profesorul să formuleze criterii clare.

 capacităţii de a realiza un produs etc .5. promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea.  capacităţii de analiză.  capacităţii investi!ative. comparaţie.  capacităţii de a utiliza. asi!ură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse. dar şi o metodă de învăţare interactivă. în acelaşi timp. facilitează abordările de tip inter% şi transdisciplinar. sinteză.  capacităţii ar!umentative. *$%&une i 3%lu ii &ent$u /iec#$e c#te5%$ie !e &$%ble0e. • • • asi!ură dezvoltarea competenţelor de relaţionare. minimalizarea rolului profesorului etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &$inci&#lele !i/icultă i cu c#$e 3e c%n/$untă elevii "n $e#li6#$e# &$%iectel%$ 1i eventu#lele &$%ble0e 5ene$#te !e ev#lu#$e# &$%iectel%$. o metodă eficientă de evaluare. plasează elevul într%o situaţie de cercetare autentică. transfera diverse cunoştinţe. cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia.7. permite exersarea şi evaluarea:  capacităţii de a observa.5. oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe. capacităţi. *%$t%/%liul . !eneralizare şi abstractizare.  capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală. stimulează creativitatea. asocia.• • • • • • • • este. 3. a competenţelor de comunicare. facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  +imite ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: • • apariţia unor conflicte între elevi "în condiţiile elaborării în !rup a proiectelor#. abilităţi#.

elemente umoristice referitoare la tematica abordată. un portofoliu poate conţine următoarele &piese': • fişe de informare şi documentare independentă. colaDe. foto!rafii. apreciază prof : . eseuri. • fişe de observare. $ste &o metodă de evaluare complexă... . care permite estimarea pro!resului în învăţare al elevului. probleme rezolvate. ++=%++?#  Portofoliul reprezintă &un veritabil &portret peda!o!ic' al elevului. • pliante. relevând: nivelul !eneral de pre!ătire. • chestionare de atitudini.3. an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ# /tructura unui portofoliu. ++?# Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative.. • teme. • date statistice. interese şi aptitudini demonstrate. proiectată într%o secvenţă mai lun!ă de timp.. reproduceri de pe internet. 8adu. • înre!istrări audio/video..-. rezumate. prospecte. creaţii literare proprii. care oferă posibilitatea de a se emite o Dudecată de valoare. articole. prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari "semestru. capacităţi formate. +. -9. • decupaDe din reviste. • reflecţii ale elevului pe diverse teme. lon!itudinală. în sensul că el este cel care stabileşte scopul. atitudini.#  &8aportul de evaluare' "portofoliul#. bazată pe un ansamblu de rezultate ' "0ucoş. &constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare.. ?=%??#:  &poate fi exclusiv o sarcină a profesorului. postere. cât un miDloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate ' "+. contextul. • desene. ca şi rezultatele slabe în altele. consideră E (toica "+.. rezultatele deosebite obţinute în unele domenii. • referate. curiozităţi. • teste şi lucrări semestriale.. dificultăţi în învăţare întâmpinate ş a m d ' "8adu. realizează proiectarea lui. formulează cerinţele standard şi selectează produsele reprezentative ale activităţii elevilor sau  poate implica şi contribuţia elevilor în modul în care acesta se construieşte: elevii pot ale!e anumite instrumente de evaluare sau eşantioane din propria activitate considerate semnificative din punct de vedere al calităţii lor ' Estfel. • schiţe. +. proiecte şi experimente.

nu fac obiectul niciunei evaluări.  pro!resul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 *$%&une i c$ite$ii !e #&$ecie$e '%li3tică # unui &%$t%/%liu.  Avanta ele utili(ării portofoliului: • • • • • • • • • • permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate şcolare şi a unor produse care.3. evidenţiază cu acurateţe pro!resul în învăţare al elevilor. prin raportarea produselor realizate la scopul propus. determină an!aDarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ. cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute.#:  fiecare element în parte. profesorul va prezenta elevilor un model de portofoliu şi va preciza criteriile în funcţie de care va realiza aprecierea acestuia $xistă mai multe niveluri de analiză a portofoliului "2anolescu. -=. prin raportare la o perioadă mai lun!ă de timp. de re!ulă.  nivelul de competenţă a elevului. +.. constituie un reper relevant pentru demersurile de diferenţiere şi individualizare a instruirii. • hărţi co!nitive etc Pentru a facilita munca de elaborare a portofoliului. utilizând metodele obişnuite de evaluare. . contribuie la:  dezvoltarea capacităţii de autoevaluare. facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea. evaluarea având ca scop îmbunătăţirea activităţii şi a achiziţiilor elevilor. nu induce stări emoţionale ne!ative.• liste biblio!rafice şi comentarii cu privire la anumite lucrări. permite identificarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev. dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite. facilitează exprimarea creativă şi manifestarea ori!inalităţii specifice fiecărui elev.

dezvoltarea capacităţii ar!umentative. dezvoltarea capacităţii de a realiza un produs. asocia. dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  0e(avanta ele utili(ării portofoliului: • evaluare holistică. dezvoltarea competenţelor de comunicare. • riscul preluării unor sarcini specifice elaborării portofoliului de către părinţi etc dificultăţi în identificarea unor criterii pertinente de . dezvoltarea capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală. dezvoltarea capacităţii de a utiliza. transfera diverse cunoştinţe.       formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->