3.5.

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE

Obiectivele unită ii !e "nvă #$e n$. 5 Pe parcursul şi la sfârşitul acestei unităţi de învăţare, cursanţii vor fi capabili:  să definească noţiunile cheie, specifice acestei unităţi de învăţare;  să utilizeze/opereze cu aceste concepte în diverse contexte de instruire, metodice etc ;  să ar!umenteze rolul metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare în optimizarea procesului de învăţământ;  să analizeze metodele şi tehnicile moderne de evaluare, din perspectiva posibilităţilor de aplicare la disciplina de specialitate;  să aprecieze eficienţa metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare;  să elaboreze, pentru un conţinut la ale!ere, o strate!ie de evaluare bazată pe metode şi tehnici moderne "alternative sau complementare#  C%nce&te c'eie: evaluare, metode şi tehnici moderne de evaluare, hărţile conceptuale, metoda R.A.I., tehnica 3-2-1, proiectul, portofoliul

3.5.(. ROLUL METODELOR ŞI TEHNICILOR MODERNE DE EVALUARE )N O*TIMI+AREA *ROCESULUI DE )NV,-,M.NT $valuarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă $valuarea şcolară este percepută astăzi ca fiind or!anic inte!rată în procesul de învăţământ, având rolul de re!lare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare%învăţare  $valuarea rezidă în &cule!erea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea informaţiilor rezultate din procesul de învăţare; măsurile peda!o!ice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activităţi' "(chaub, )en*e, +,,-, -,,%-,-#

dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor. percepţia eficacităţii personale etc 6n cadrul evaluării şcolare se produce astfel o mutaţie radicală: de la un demers evaluativ centrat pe produs. % coresponsabilizarea. +. să faciliteze coparticiparea elevilor la evaluarea propriilor rezultate ..I. a celui care învaţă..abelul următor prezintă principalele valenţe formative ale metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare: V#len e /%$0#tive #le 0et%!el%$ 1i te'nicil%$ 0%!e$ne !e ev#lu#$e • stimularea activismului elevilor. 1aveault.3.A.. • evidenţierea. autocontrolul şi autore!larea 6n acest context se impune diversificarea strate!iilor evaluative şi alternarea metodelor.. investigaţia. autocontrol. au fost !enerate şi marcate de următoarele idei "0ardinet. de multe ori concomitent cu aceasta. % introducerea perspectivei metaco!nitive în procesul evaluativ 0o!nitivismul aduce în prim planul atenţiei evaluatorilor concepte precum: autoevaluare. +. autoreglare. în funcţie de acesta. tehnica 3-2-1. corelate cu activitatea de învăţare ' "8adu. în special după -//. portofoliul. dar oricum definită 7 metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte..ransformările produse la nivelul activităţii evaluative.5#: % triumful co!nitivismului asupra behaviorismului. un act evaluativ care să permită şi să stimuleze autoreflecţia. în primul rând. facilitarea re!lării/autore!lării activităţii de învăţare. realizează evaluarea rezultatelor în strânsă le!ătură cu instruirea/învăţarea. o"servaţia sistematică a comportamentului elevilor. autoevaluarea etc # au multiple valenţe formative care le recomandă ca modalităţi adecvate de optimizare a practicilor evaluative. ++4%++9# 2etodele şi tehnicile moderne de evaluare " hărţile conceptuale. pe de altă parte. deci a elevului. ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelun!ată. a pro!resului în învăţare al elevilor şi.. pe rezultatele obţinute efectiv de către elev. cu mai multă acurateţe. urnalul refle!iv. metacogniţie. în procesul evaluativ. proiectul. tehnicilor şi instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne "alternative/complementare# &(pre deosebire de metodele tradiţionale care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi în le!ătură cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut. . atitudinilor. metoda R. fiind susceptibile. 4.. apud 2anolescu. care vizează formarea unor capacităţi. este necesar să realizăm tranziţia către un act evaluativ centrat pe procesele co!nitive care susţin învăţarea. • accentuarea valenţelor operaţionale ale diverselor cate!orii de cunoştinţe.

creative şi laterale.. include: hărţile conceptuale.7... 2e.. incitant. 2anolescu. fără nicio intenţie însă de a elimina din aria metodolo!ică a evaluării metodele tradiţionale.. tehnicilor şi instrumentelor pe care le valorificăm în cadrul demersului evaluativ.I. (toica. de tipul abilităţilor de prelucrare.A.. • dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare şi formarea unui stil de învăţare eficient etc :nformaţiile obţinute prin intermediul metodelor alternative constituie repere consistente pentru adoptarea deciziilor de ameliorare a calităţii procesului de predare% învăţare 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &unctele nev$#l5ice #le &$#cticil%$ ev#lu#tive b#6#te &e 0et%!e t$#!i i%n#le. sistematizare. +.9.3.-.=. +.. restructurare şi utilizare în practică a cunoştinţelor. METODE. +. 3. TEHNICI ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE #um evaluăm$ Pentru a identifica răspunsuri adecvate la această întrebare este necesar să ne orientăm reflecţia asupra metodelor. proiectul şi portofoliul.-. +. clasice (elecţia pe care am operat%o în ceea ce priveşte metodele şi tehnicile moderne "alternative sau complementare# de evaluare.. +. 0ucoş. a spiritului de echipă. +.? etc # propun un inventar diversificat de metode moderne de evaluare. • dezvoltarea capacităţilor de interevaluare şi autoevaluare. • dezvoltarea creativităţii. +. stimulativ. • dezvoltarea capacităţii de autoor!anizare şi autocontrol..5....er. metoda R. • dezvoltarea !ândirii critice. • formarea şi dezvoltarea capacităţilor de investi!are a realităţii. 8oe!iers. • formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective şi a competenţelor metaco!nitive. +. astfel încât şi acesta "nu numai actul predării şi al învăţării# să se poată caracteriza prin atributele: atractiv. tehnica 3-2-1.+. +.• formarea şi dezvoltarea unor competenţe funcţionale. <n!ureanu. studiile în domeniu "8adu. >prea. • cristalizarea unei ima!ini de sine obiective. • formarea şi dezvoltarea capacităţii de cooperare. 1ucrările de specialitate. eficient. ...

++# Poate fi inte!rată atât în activităţile de !rup. /+#  %$le sunt ima!inile noastre despre lume. se pot utiliza următoarele tipuri de hărţi conceptuale. iar de la acesta. (e plasează în centrul hărţii conceptul nodal "tema centrală#. ci şi non% cunoaşterea ' "(iebert.% +?+#: #. învăţare. +. în -/55# reprezintă şi instrumente care îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii. Hă$ i c%nce&tu#le ti& 8&9n6ă !e &ăi#n:en.. +?.?. hărţile conceptuale "introduse şi descrise de B Cova*. +. +==#  &ărţile conceptuale %oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate 'n cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni ' "(iebert. sunt marcate le!ăturile cu noţiunile secundare .3. asociind şi inte!rând cunoştinţele noi în experienţele co!nitive anterioare @arta co!nitivă ia forma unei reprezentări !rafice care permite &vizualizarea or!anizării procesărilor mentale a informaţiilor le!ate de o problemă de conţinut sau concept' "Boiţa. +. mult mai important. -5+# Aeşi sunt utilizate mai mult în procesul instruirii.7. cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele ' ">prea.5.. +. Hă$ ile c%nce&tu#le  %&ărţile conceptuale "&conceptual maps'# sau hărţile cognitive "&co!nitive maps'# pot fi definite drept o!linzi ale modului de !ândire.. informaţiile internalizate în procesul învăţării. constituindu%se ca un important instrument pentru predare. diferenţiate prin forma de reprezentare a informaţiilor ">prea.(.?. modul în care îşi construiesc structurile co!nitive. ci.-. prin să!eţi.. simţire şi înţele!ere ale celui/celor care le elaborează 8eprezintă un mod dia!ramatic de expresie. cât şi în cele individuale  6n practica educaţională.-. arată modul nostru de a percepe şi interpreta realitatea @ărţile nu indică doar cunoaşterea. +.5.. relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte.

stabilindu%se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare (e obţine o clasificare a conceptelor.b. redată astfel: c. în funcţie de importanţa acestora. H#$t# c%nce&tu#lă line#$ă (pecificul acestui tip de hartă rezidă în prezentarea lineară a informaţiilor . H#$tă c%nce&tu#lă ie$#$'ică Presupune reprezentarea !rafică a informaţiilor.

Aacă este cazul.#: (. sub conceptele pe care le ilustrează. (e notează pe să!eţile/liniile de interconectare un cuvânt sau mai multe care explică relaţia dintre concepte >. . (e plasează pe hartă şi exemplele identificate. marcându%se această conexiune printr%un cuvânt de !enul: e!emplu .ranscrierea fiecărui concept/idee şi fiecărui exemplu pe o foaie de hârtie "pot fi utilizate coli de culori diferite pentru concepte şi exemple# 3. (e marchează prin să!eţi/linii relaţiile de supraordonare/subordonare/derivare/coordonare stabilite între concepte/idei Aispunerea acestora se poate modifica în timpul realizării hărţii conceptuale =.?. +=/%+?. se pot identifica şi adău!a şi alte concepte ce au rolul de a facilita înţele!erea sau de a dezvolta reţelele de relaţii interconceptuale 5. (e plasează pe o coală de flip%chart mai întâi conceptele. $laborarea listei de concepte "idei# şi identificarea exemplelor 7..!. Si3te0e !e 'ă$ i c%nce&tu#le (e diferenţiază de celelalte tipuri de hărţi conceptuale prin adău!area inputs şi outputs "intrări şi ieşiri# 8ealizarea unei hărţi conceptuale impune respectarea următoarelor etape "adaptare după >prea. or!anizându%le adecvat în funcţie de tipul de hartă conceptuală ce va fi realizată <. +.

pot servi ca premise pentru elaborarea unor pro!rame eficiente de ameliorare. risc crescut de subiectivitate în apreciere. accelerare sau în construcţia unor probe de evaluare • permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor co!nitive propuse. cu accent pe relaţiile stabilite între concepte. determină elevii să practice o învăţare activă. cum ar fi entuziasmul sau respin!erea ' % (iebert. dar pot evidenţia şi elemente de ordin afectiv "&> hartă co!nitivă conţine atât cunoştinţe abstracte. (e copiază harta conceptuală obţinută pe o foaie de hârtie. lo!ică. a modului în care îşi construiesc demersul co!nitiv. • • pot fi inte!rate cu succes în orice strate!ie de evaluare. permit profesorului să emită aprecieri referitoare la eficienţa stilului de învăţare al elevilor şi să îi aDute să%şi re!leze anumite componente ale acestuia. plasând conceptele şi exemplele aferente acestora în interiorul unei fi!uri !eometrice "se ale! fi!uri !eometrice diferite pentru concepte şi exemple#  • • • Principalele avanta e ale utilizării hărţilor conceptuale: facilitează evaluarea structurilor co!nitive ale elevilor. idei etc . +. în absenţa unor criterii de evaluare clare. pot fi valorificate în secvenţele următoare de instruire etc  6n sfera de(avanta elor includem: • • • consum mare de timp. facilitează surprinderea modului în care !ândesc elevii.-. cât şi empirice.. • • subsumate demersului de evaluare formativă. care trebuie să respecte anumite standarde şi ri!ori impuse de specificul acestei metode . şi totodată lo!ici afective. efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor. • • asi!ură &vizualizarea' relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pre!ătirii elevilor. permiţând ulterior diferenţierea şi individualizarea instruirii.-5. evidenţiază pro!resul în învăţare al elevilor. recuperare.?.#.

la rândul său. % în &Doc' vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în le!ătură cu tema evaluată. cadrul didactic atenţionând însă elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii . profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns Pe parcursul activităţii. % acesta formulează o întrebare şi aruncă min!ea către un cole! care va preciza răspunsul.7. "n el#b%$#$e# unei 'ă$ i c%nce&tu#le2 Cu0 vă v%$ #:ut# in/%$0# iile %b inute "n c#!$ul !e0e$3ului ev#lu#tiv b#6#t &e '#$t# c%nce&tu#lă "n &l#ni/ic#$e# 1i %$5#ni6#$e# #ctivită il%$ viit%#$e2 3.5.2222 Re/lec ie nece3#$ă4 E@e0&li/ic# i utili6#$e# 'ă$ il%$ c%nce&tu#le c# 0et%!e !e ev#lu#$e "n c#!$ul !i3ci&linei !v3. în cadrul unei activităţi frontale sau de !rup <n demers evaluativ realizat prin intermediul acestei metode implică respectarea următorilor paşi "în cazul unei activităţi frontale#* % se precizează conţinutul/tema supus/ă evaluării.I. Met%!# R. va părăsi &Docul' în favoarea celui căruia i%a adresat întrebarea. +?/# Aenumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde ) Aruncă ) Interoghea(ă.A. % se oferă o min!e uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea. răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea. acesta va arunca min!ea altui cole!. adresându%i o nouă întrebare. 1i i!enti/ic# i $ă3&un3u$i #!ecv#te l# u$0ăt%#$ele inte$%5# ii4 Ce vă &$%&une i 1ă ev#lu# i &$in inte$0e!iul 'ă$ ii c%nce&tu#le2 C#$e 3unt !i/icultă ile &e c#$e le &%t "nt90&in# elevii !v3. % elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din &Doc'. % la final.?. profesorul%observator identifică eventualele carenţe în pre!ătirea elevilor şi poate adopta astfel deciziile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora. precum şi pentru optimizarea procesului de predare%învăţare Eceastă metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de studiu. +. Poate fi utilizată în orice moment al activităţii didactice..7.  2etoda 8 E : vizează &stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica "prin întrebări şi răspunsuri# ceea ce tocmai au învăţat ' ">prea. iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect. acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare.

promovează interevaluarea şi interînvăţarea. următoarele întrebări: % 0um defineşti conceptul F % 0are sunt noţiunile cheie ale temei F % 0are sunt ideile centrale ale temeiGGGG F % 0are este importanţa faptului că F % 0um ar!umentezi faptul că F % 0are consideri că sunt efectele F % 0um consideri că ar fi mai avantaDos: să sau să F % 0um poţi aplica noţiunile învăţate F % 0e ţi s%a părut mai interesant F % 0e relaţii poţi stabili întreG şiGG întreG F etc  Avanta ele metodei R. formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective. dezvoltarea competenţelor de comunicare.I : • • • • • • este. răspunsuri incomplete sau incorecte. . nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor. nu implică sancţionarea prin notă a performanţelor elevilor. ceea ce elimină stările emoţionale intens ne!ative. de asemenea. având rol constativ% ameliorativ. dezvoltarea competenţelor de relaţionare. elementele de Doc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într%o activitate plăcută. o metodă eficientă de evaluare. contribuie la:       formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă. în condiţiile în care profesorul nu monitorizează cu atenţie activitatea !rupului. formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare şi autoevaluare. dezvoltarea capacităţii ar!umentative etc  +imitele acestei metode pot fi următoarele: • • • consum mare de timp. stimulativă pentru elevi. permite realizarea unui feedbac* operativ.tipurilor de întrebări şi a !radării lor ca dificultate Pot fi su!erate. în acelaşi timp. atractivă.A. dar şi o metodă de învăţare interactivă.

precum şi a demersului care le%a !enerat Aenumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează Estfel. care nu vizează sancţionarea prin notă a rezultatelor elevilor.  o capacitate. ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice. capacităţi. apariţia unor conflicte între elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &%3ibile &$%ble0e 5ene$#te !e utili6#$e# 0et%!ei #lte$n#tive !e ev#lu#$e R. o pricepere sau o a"ilitate pe care şi%au format%o/au exersat%o în cadrul activităţii de predare%învăţare  Avanta ele tehnicii 3-2-1: • • • • • • aprecierea unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe. conştientizarea achiziţiilor ce trebuie realizate la finalul unei secvenţe de instruire sau a activităţii didactice.A.3.5. abilităţi#. +?3#  $ste o tehnică modernă de evaluare..7.  două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii. neseriozitate manifestată de unii elevi.. formative şi formatoare. în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora. aparentă dezordine. +. formarea şi dezvoltarea competenţelor de autoevaluare..I. 3. implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse.• • • • mar!inalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc anumite opinii. dezinteres. ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de spriDinire continuă a elevilor ' ">prea.ehnica 3-2-1 este &un instrument al evaluării continue. . formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive.?. !#$ 1i 3%lu ii #!ecv#te. cultivarea responsabilităţii pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia. elevii trebuie să noteze:  trei concepte pe care le%au învăţat în secvenţa/activitatea didactică respectivă. Te'nic# 3A7A(  .

3. 1i #lte &%3ibile #v#nt#:e 1i li0ite. &contaminarea' sau !ândirea asemănătoare. *$%iectul  8eprezintă &o metodă complexă de evaluare. "n u$0# !e0e$3ului !e #&lic#$e # #ce3tei te'nici !e ev#lu#$e. recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă ' "0ucoş. . dezinteres.5. % identificarea surselor de documentare De3/ă1u$#$e# ce$cetă$iiCc%lect#$e# !#tel%$ Re#li6#$e# &$%!u3el%$C0#te$i#lel%$ (.. +.• • • asi!urarea unui feedbac* operativ şi relevant. =. individuală sau de !rup. 5.7. re!larea oportună a procesului de predare%învăţare. 3. dacă le este deDa familiar acest tip de activitate# St#bili$e# 1i &$eci6#$e# &e$i%#!ei !e $e#li6#$e # &$%iectului B#0ili#$i6#$e# elevil%$ cu e@i5en ele 3&eci/ice el#b%$ă$ii unui &$%iect *l#ni/ic#$e# #ctivită ii "individuale sau de !rup# % formularea obiectivelor proiectului. % constituirea !rupelor de elevi "dacă este cazul#. % distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al !rupului. neseriozitate manifestată de unii elevi etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i.3. -43#  $laborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp "câteva zile sau câteva săptămâni# şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de !rup 6n utilizarea acestei metode se parcur! următoarele etape: St#bili$e# te0el%$ &ent$u &$%iect "pot fi implicaţi şi elevii. <.<. 7. în acord cu nevoile şi interesele reale ale elevilor etc  +imitele acestei tehnici pot fi următoarele: • • • superficialitate în elaborarea răspunsurilor. % distribuirea/ale!erea subiectului de către fiecare elev/!rup de elevi. elaborarea unor pro!rame de recuperare/compensatorii/de dezvoltare.

8ezultate.. în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale $valuarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului. /. în termeni de eficienţă. *$e6ent#$e# $e6ult#tel%$ %b inuteC&$%iectului Ev#lu#$e# &$%iectului $ste indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte următoarea structură "adaptare după (toica. .-. c. ?4#: • • • • • (tabilirea scopului/obiectivelor proiectului şi structurarea conţinutului. coerenţă. Aezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins. ?. Hiblio!rafie. !.-. claritate.. clasa. validitate. :ntroducerea "se fac referiri la importanţa temei. Enexe Pe parcursul realizării proiectului. cadrul conceptual şi metodolo!ic#. în lucrarea sa % -valuarea curentă şi e!amenele. perioada de realizare#. observaţii Eprecierea succesului proiectului. şi să le comunice elevilor <n exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect îl oferă E (toica. e.>. anchetă etc #. Pa!ina de titlu "include tema proiectului. numele autorului/autorilor. Prezentarea proiectului "calitatea comunicării. a activităţii elevului 6n acest sens.%?-#: #. b.hid pentru profesori "+. este necesar ca profesorul să formuleze criterii clare. concluzii. susceptibile de a asi!ura o evaluare obiectivă. 0uprinsul "se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor#. 0oncluzii. 5. +. Ectivitatea individuală realizată de către elev "investi!aţie. capacitate de sinteză etc #. şcoala. 8elevanţa proiectului "utilitate. conexiuni interdisciplinare etc #  Avanta e ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: . experiment. ?. cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării. cât şi la calitatea procesului. aplicabilitate etc .

*%$t%/%liul .  capacităţii de a utiliza.5. *$%&une i 3%lu ii &ent$u /iec#$e c#te5%$ie !e &$%ble0e. oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri "cunoştinţe. comparaţie. asi!ură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse. !eneralizare şi abstractizare. capacităţi. stimulează creativitatea. sinteză.  capacităţii de analiză. a competenţelor de comunicare. plasează elevul într%o situaţie de cercetare autentică. abilităţi#. cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia. o metodă eficientă de evaluare. 3. permite exersarea şi evaluarea:  capacităţii de a observa. minimalizarea rolului profesorului etc 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 I!enti/ic# i &$inci&#lele !i/icultă i cu c#$e 3e c%n/$untă elevii "n $e#li6#$e# &$%iectel%$ 1i eventu#lele &$%ble0e 5ene$#te !e ev#lu#$e# &$%iectel%$. asocia.  capacităţii investi!ative.  capacităţii ar!umentative.  capacităţii de a realiza un produs etc .5.7. facilitează dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  +imite ale utili(ării proiectului ca metodă de evaluare: • • apariţia unor conflicte între elevi "în condiţiile elaborării în !rup a proiectelor#.• • • • • • • • este. • • • asi!ură dezvoltarea competenţelor de relaţionare. promovează interevaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea.  capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală. dar şi o metodă de învăţare interactivă. transfera diverse cunoştinţe. în acelaşi timp. facilitează abordările de tip inter% şi transdisciplinar.

• referate. +. dificultăţi în învăţare întâmpinate ş a m d ' "8adu. ca şi rezultatele slabe în altele.. • reflecţii ale elevului pe diverse teme. rezultatele deosebite obţinute în unele domenii. • desene. • înre!istrări audio/video... elemente umoristice referitoare la tematica abordată. • fişe de observare. creaţii literare proprii.3.. colaDe. postere.. • schiţe. rezumate. interese şi aptitudini demonstrate. reproduceri de pe internet.. consideră E (toica "+. formulează cerinţele standard şi selectează produsele reprezentative ale activităţii elevilor sau  poate implica şi contribuţia elevilor în modul în care acesta se construieşte: elevii pot ale!e anumite instrumente de evaluare sau eşantioane din propria activitate considerate semnificative din punct de vedere al calităţii lor ' Estfel.-. 8adu. proiecte şi experimente. atitudini. • pliante. prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari "semestru. realizează proiectarea lui. relevând: nivelul !eneral de pre!ătire. • decupaDe din reviste. ?=%??#:  &poate fi exclusiv o sarcină a profesorului. &constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare.. ++=%++?#  Portofoliul reprezintă &un veritabil &portret peda!o!ic' al elevului. curiozităţi. $ste &o metodă de evaluare complexă. proiectată într%o secvenţă mai lun!ă de timp. . • date statistice. în sensul că el este cel care stabileşte scopul. bazată pe un ansamblu de rezultate ' "0ucoş.. capacităţi formate. un portofoliu poate conţine următoarele &piese': • fişe de informare şi documentare independentă. foto!rafii.#  &8aportul de evaluare' "portofoliul#. -9. • teste şi lucrări semestriale. probleme rezolvate. contextul. care permite estimarea pro!resului în învăţare al elevului. prospecte. articole. lon!itudinală. • chestionare de atitudini. +. an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ# /tructura unui portofoliu. ++?# Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative. care oferă posibilitatea de a se emite o Dudecată de valoare. eseuri. cât un miDloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate ' "+. • teme. apreciază prof : .

contribuie la:  dezvoltarea capacităţii de autoevaluare.• liste biblio!rafice şi comentarii cu privire la anumite lucrări. permite identificarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev. evaluarea având ca scop îmbunătăţirea activităţii şi a achiziţiilor elevilor. prin raportare la o perioadă mai lun!ă de timp.#:  fiecare element în parte. facilitează cunoaşterea personalităţii elevului şi autocunoaşterea. prin raportarea produselor realizate la scopul propus. nu fac obiectul niciunei evaluări. cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare şi pentru rezultatele obţinute. • hărţi co!nitive etc Pentru a facilita munca de elaborare a portofoliului.. .  Avanta ele utili(ării portofoliului: • • • • • • • • • • permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate şcolare şi a unor produse care. nu induce stări emoţionale ne!ative. facilitează exprimarea creativă şi manifestarea ori!inalităţii specifice fiecărui elev. profesorul va prezenta elevilor un model de portofoliu şi va preciza criteriile în funcţie de care va realiza aprecierea acestuia $xistă mai multe niveluri de analiză a portofoliului "2anolescu. constituie un reper relevant pentru demersurile de diferenţiere şi individualizare a instruirii. +. -=.3. dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite.  nivelul de competenţă a elevului.  pro!resul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului 2222 Re/lec ie nece3#$ă4 *$%&une i c$ite$ii !e #&$ecie$e '%li3tică # unui &%$t%/%liu. evidenţiază cu acurateţe pro!resul în învăţare al elevilor. utilizând metodele obişnuite de evaluare. de re!ulă. determină an!aDarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ.

dezvoltarea capacităţii de a utiliza. transfera diverse cunoştinţe. dezvoltarea capacităţii de a realiza un produs. dezvoltarea capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală. asocia. • riscul preluării unor sarcini specifice elaborării portofoliului de către părinţi etc dificultăţi în identificarea unor criterii pertinente de . dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc  0e(avanta ele utili(ării portofoliului: • evaluare holistică. dezvoltarea capacităţii ar!umentative. dezvoltarea competenţelor de comunicare.       formarea şi dezvoltarea competenţelor metaco!nitive.