Mircea Crtrescu Adio!

La Bucureti
un timp am fost att de apropiai amndoi nct mi aminteam episoade din copilria ta i visam visele tale i cnd tu i mncai curcubeul la lactobarul de lng scala eu schimbam fee - fee... un timp am fost att de fericii amndoi nct stteam la facultate n aceeai banc i fondul de ten de pe fruntea ta mi se prea mai important pentru omenire dect marile descoperiri geografice. i apoi treceam dizolvnd n culoarea de televizor n culori a umbrelei magazinele cu frap-uri furouri i doftorii din pasa! cei o sut cinci zeci i patru de centimetri ai ti mturau asfaltul n faa noastr i spintecau cu lanternele ntunericul bulevardului n dreptul teatrului foarte mic i i crau n memeorie alte glasuri alte ncperi... dar s-a sfrit s-a sfrit" de-acuma cu care amant te mai mpleticeti pe sub stele pe sub bolovanii de diamant# de-acum patina timpului aproape-a virat pe patinoarul prului tu patinat. adio" adio" $dio" la revedere dragoste n toamna aceasta" de-acum amorul nostru sparge asfaltul pentru lucrrile de canalizare ca s ne asigure o e%isten decent. vreau s-i mai spun c asear s-a prbuit de singurtate romarta copiilor.