P. 1
Locul_si_rolul_procurorului_in_procesul_penal_potrivit_Noului_Cod_de_procedura_penala.pdf

Locul_si_rolul_procurorului_in_procesul_penal_potrivit_Noului_Cod_de_procedura_penala.pdf

|Views: 23|Likes:
Published by Dan Ramostina
Drept procesual penal
Drept procesual penal

More info:

Published by: Dan Ramostina on Nov 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2014

pdf

text

original

Locul și rolul procurorului în procesul penal potrivit Noului Cod de procedură penală

Autor: Prof. univ. dr. Ioan Griga

Una dintre noutățile majore ale viitorului NCPP se referă la locul și rolul procurorului în noul model de proces penal. Noutățile privind acest loc și rol al procurorului decurg din așezarea procesului penal pe pilonii unor noi principii, care, alături de cele clasice au fost gândite să ofere României un nou model de proces penal în acord cu prevederile Constituției, ale tratatelor constitutive ale UE, ale Convenției Europene asupra Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale persoanei, ale celorlalte reglementări ale UE, precum și cu pactele și tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. Ne referim la principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal (art. 3 din NCPP); al oportunității în exercitarea acțiunii penale (art. 7 din NCPP); al dreptului la un proces echitabil și într-un termen rezonabil (art. 8 din NCPP); al dreptului la libertate și siguranță (art. 9 din NCPP); și cel al loialității în obținerea probelor (art. 101 din NCPP).

1.Elemente de noutate care decurg din principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal. Sediul materiei este art. 3 din NCPP, text care are două părți: - Prima parte care enumeră și definește în mod expres cele patru funcții judiciare care se exercită în procesul penal și anume: - funcția de urmărire penală pe care o realizează procurorul și organele de cercetare penală (existentă și în actualul cod dar nedenumită și nedefinită expres) în exercitarea căreia procurorul și organele de cercetare penală STRÂNG PROBELE NECESARE PENTRU A SE CONSTATA DACĂ EXISTĂ SAU NU TEMEIURI DE TRIMITERE ÎN JUDECATĂ. - funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală. Această funcție nouă se va exercita de către un nou organ judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți, care va avea competența de -a soluționa în

4 al textului art.în exercitarea funcției de urmărire penală procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata. contestațiile sau orice alte sesizări prin care se dispun măsuri care restrâng drepturi și libertăți fundamentale. 3 din NCPP. a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare. o importanță științifică teoretică pentru că separară și diferențiază rolul. cererile. funcțiile și scopul probelor strânse în cursul urmăririi penale (de a servi ca temei de trimitere în judecată . dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. „ Revenind la funcția de urmărire penală care se exercită de către procuror. exercitarea unei funcții judiciare este INCOMPATIBILĂ CU EXERCITAREA UNEI ALTE FUNCȚII JUDICIARE. ori a altor procedee probatorii potrivit legii. Precizarea din alin. încuviințarea perchezițiilor. Această precizare prezintă o deosebită relevanță pentru că: stabilește și fixează principala atribuție a procurorului (de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de cercetare penală).funcția de judecată care se va exercita de către instanțele de judecată. stabilește că rolul și scopul probelor strânse la urmărirea penală este acela de-a servi ca temei de trimitere în judecată (sau de a se dispune netrimiterea în judecată). trebuie să subliniem importanța și semnificația precizării din alin. măsurile asiguratorii.cursul urmăririi penale. măsurile de siguranță cu caracter provizoriu.. actele procurorului în cazurile expres prevăzute de lege. administrării anticipate a probelor). 4 a art.funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată care va fi exercitată de către un nou organ judiciar. 3 alin.A doua parte a textului art. 3 din NCPP. În acest sens. care prevede că . 3 din NCPP prezintă mai întâi. .. propunerile. judecătorul de cameră preliminară în a cărui competență va intra verificarea legalității trimiterii în judecată dispusă de procuror. 3 din NCPP prevede că „în desfășurarea aceluiași proces penal. constituționale. plângerile. textul art.. ale persoanei în faza de urmărire penală (măsurile preventive. stabilește că această atribuție a procurorului constă în strângerea probelor necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. . . verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală și soluționarea plângerilor împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. introduce principiul care guvernează exercitarea celor patru funcții și care trebuie să asigure imparțialitatea și obiectivitatea necesară unui proces echitabil: cel al exercitării separate a fiecărei funcții.

organul de urmărire penală dispune începerea urmării penale cu privire la fapta (art. . principalele elemente de noutate. . 16 alin.Etapa de investigare a faptei începe prin sesizarea organelor judiciare competente. funcții și scop . Concret. pentru a răspunde mai bine cerinței de desfășurare cu celeritate și cu mai multă eficiență a procesului penal.În cadrul primei etape de investigare a faptei a fost reglementată o procedură rapidă de verificare a sesizării care prevede că atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art.S-a renunțat la noțiunea de învinuit și s-a introdus noțiunea de suspect definită ca fiind persoana cu privire la care.Structurarea fazei de urmărire penală în două etape distincte: etapa de investigare a faptei și etapa de investigare a persoanei. rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. în ședință publică. 4 a art. (1). instanța va reține motivat.Etapa de investigare a persoanei debutează prin actul de începere a urmăririi penale față de suspect. a probelor strânse în faza de urmărire penală. 305 CPP). nemijlocit și contradictoriu. din datele și probele existente în cauză. după verificarea acestora. în exercitarea funcției de urmărire penală de către procuror. . Ca urmare a introducerii acestui nou principiu al separării funcțiilor judiciare în procesul penal.Eliminarea etapei actelor premergătoare și realizarea tuturor activităților în cadrul fazei de urmărire penală. 3 din NCPP prezintă și o importanță practică pentru a opri ușurința cu care se nesocotește această diferență de rol. în acord cu reglementările din statele UE. în raport de cele administrate în faza de judecată. . reamintind desigur.sau de netrimitere în judecată) de rolul. Precizarea din alin. ori de câte ori. Facem aceste precizări. a fost regândită și simplificată funcția de urmărire penală exercitată de procuror. prin pronunțarea unor soluții de condamnare întemeiate doar pe probele de la urmărirea penală. introduse prin reglementările noului cod. funcțiile și scopul probelor administrate în faza de judecată (cel de a constitui temei pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești). ori de încetare a procesului penal) se poate întemeia pe probele strânse la urmărirea penală. sunt următoarele: . neverificate prin cercetarea judecătorească. . de achitare. că cele care exprimă adevărul sunt probele strânse la urmărirea penală. că o hotărâre judecătorească (de condamnare. .

 Există o cauza justificativă sau de neimputabilitate (art. .  Nu există probe ca o persoană a săvârșit infracțiunea (art. . . Prin excepție de la regula ordonanței. procurorul și organele de cercetare penală dispun numai prin ordonanță. pentru ca toate activitățile desfășurate de către organele de poliție judiciară. într-un termen de cel mult 5 zile.Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror de îndată ce se constată că există probe din care rezultă motive întemeiate de a crede ca suspectul a săvârșit infracțiunea și nu există vreunul din cazurile de împiedicare prevăzute în art. Aceste cazuri au fost introduse ca un răspuns la problemele ridicate în doctrină și în jurisprudență. 16 lit.Asupra actelor sau măsurilor procesuale. cu obligația prezentării în același termen și a dosarului cauzei aceluiași procuror.  A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat. 16 alin.d NCPP).Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale au fost regândite prin introducerea unor noi cazuri și completarea sau modificarea celor existente. de la primirea sesizării. . soluție menită sa asigure respectarea drepturilor și garanțiilor persoanei cercetate pe parcursul întregului proces și înlăturarea practicilor abuzive ce s-au constatat prin extinderea nejustificată a unor acte premergătoare. în decursul perioadei.Pentru a se asigura exercitarea imediată. cele efectuate de organele de cercetare penală specială ori de procuror să fie efectuate în cadrul urmăririi penale. potrivit legii (art. 16 lit. (1).c NCPP).j NCPP). renunțându-se la rezoluție. 16 lit. după cum urmează:  Fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege (art. .b NCPP). pentru considerente de celeritate și de înlăturare a formalismului s-a prevăzut că procurorul confirmă actele sau măsurile procesuale prin înscrierea unei mențiuni „confirmat” și a temeiul bazal de drept pe același act.Actul formal de începere a urmăririi penale a fost prevăzut încă de la început.. prin care au fost semnalate deficiențele actualei reglementări și necesitatea completării reglementării pentru acoperirea acestor situații. 16 lit. după sesizare a controlului procurorului asupra activității de urmărire penală s-a prevăzut expres că începerea urmăririi penale dispusă de organul de cercetare penală este supusă confirmării procurorului care supraveghează activitatea de cercetare prin efectuarea unei mențiuni pe aceeași ordonanță prin care s-a început urmărirea penală.

.. caz în care procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi și libertăți în vederea administrării anticipate a probelor. 318 NCCP).A fost introdusă procedura administrării anticipate a probelor. care erau contrare acestui principiu în faza nepublică a procesului penal. . a fost asigurată cunoașterea materialului de urmărire penală de către inculpat și nu mai este necesară prezentarea materialului de urmărire penală. tot mai frecvent întâlnite în desfășurarea urmăririi penale.  clasarea ca o unică soluție pe care o dă procurorul în locul actualelor soluții de neîncepere a urmăririi penale.A fost eliminată posibilitatea ca acțiunea penală să poată fi pusă in mișcare prin rechizitoriu. . precum și în cazurile prevăzute de legile speciale).A fost eliminată procedura prezentării materialului de urmărire penală. Elemente de noutate care decurg din principul oportunității în exercitarea acțiunii penale. (art.S-a introdus prevederea expresă că procedura din cursul urmăririi penale nu este publică.Au fost prevăzute noi soluții de neurmărire penală:  renunțarea la urmărirea penală. . pentru a se înlătura practicile. cu justificarea că astfel a fost asigurată exercitarea deplină a dreptului la apărare.A fost regândită poziția procurorului în cadrul organelor de urmărire penală și a competenței acestuia în sensul prevederii exprese că rolul principal al procurorului este de a conduce și supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare și a celorlalte organe de cercetare penală speciale și nu de a efectua obligatoriu urmărirea penală. 2.Au fost reduse cazurile în care este obligatorie efectuarea urmării penale de procuror (numai în ce privește infracțiunile care se judecă în primă instanță de către Curtea de Apel ori ICCJ. . . . infracțiunile săvârșite de militari. atunci când există riscul ca unele probe să nu mai poată fi administrate în fața instanței. cu motivarea că prin reglementarea dreptului avocatului de a asista inculpatul la efectuarea actului de urmărire penală și prin prevederea expresă a dreptului aceluiași apărător de a consulta dosarul în tot cursul procesului penal. scoatere de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.

1987. Potrivit textului sus menționat. fără să fie limitată la cuantumul pedepsei închisorii. 318 din NCPP reglementează o nouă soluție de competența procurorului: RENUNȚAREA LA URMĂRIRE PENALĂ. Ca o aplicație directă a acestui principiu textul art. este preluată din sistemul de drept nord . ar fi de natură să reducă mult durata procesului penal. procurorul poate renunța la urmărirea penală. când în raport de conținutul faptei. Această nouă competență a procurorului introdusă în baza principiului oportunității în exercitarea acțiunii penale. Sediul materiei este art. cel al oportunității în exercitarea acțiunii penale.09. a fost atenuată obligativitatea exercitării acțiunii penale (potrivit principiului legalității și al oficialității). constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia. în cazurile și condițiile prevăzute expres de lege. societate și părți. prin introducerea unui nou principiu. 7 alin. de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii. dacă. În opinia noastră. de persoana inculpatului. În ceea ce ne privește. de conduita acestuia anterior săvârșirii infracțiunii și de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. în raport cu elementele cauzei. procurorul poate renunța la exercitarea acțiunii penale. potrivit căruia. precum și costurile pentru stat. de modul și mijloacele de săvârșire. se propune extinderea posibilității de-a se renunța la urmărirea penală în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. considerăm că această soluție de renunțare la urmărire penală. încărcătura dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată. În acest mod se va putea oferi procurorului o competență mai largă de evaluare și de selecție între cazurile care se impun a fi trimise în judecată și între cele care procesul penal se poate reduce la faza de urmărire penală. ceea ce reprezintă o extindere bine venită și justificată. credem că ar fi mai rațional să se prevadă un listing de infracțiuni cu un grad mare de pericol social care să fie excluse de la posibilitatea unei asemenea soluții. Facem precizarea că prin proiectul legii de punere în aplicare a NCPP.În acord cu recomandarea Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei din data de 17. privind simplificarea justiției penale. în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani. nu există un interes public în realizarea obiectului acțiunii penale. O asemenea reglementare. ar trebui extinsă într-o măsură și mai mare. 2 din NCPP. de scopul urmărit și de împrejurările concrete de săvârșire.

legiuitorul român s-a inspirat din legislaţia germană şi franceză. Germania. care în esență sunt următoarele: acordul se poate încheia în cursul urmăririi penale. 478 – 488 din NCPP. în instrumentarea şi înfăptuirea justiţiei penale. capitolul I. cât şi de inculpat . 479 – 484 din NCPP. se urmăreşte scăderea gradului de încărcare a instanţelor judecătoreşti. pentru societate şi pentru părţi. este inspirată din legislaţia SUA. precum Germania. Italia. în acest mod la luarea hotărârii asupra sancţiunii. inculpatul are oportunitatea de a negocia cu procurorul şi de a participa. conținutul. în stingerea unor conflicte de drept penal prin asemenea modalităţi şi forme de realizare ale justiţiei. în cadrul acestei proceduri. atribuită în premieră procurorului. În reglementarea realizată prin textele sus menţionate. Spania. sunt prevăzute de art. adaptată şi aplicată cu succes în legislaţia mai multor ţări europene. după punerea în mişcare a acţiunii penale acordul poate fi iniţiat atât de procuror. și totodată. Portugalia.). Raţiunea de bază a acestei proceduri simplificate este cea a beneficiilor economice şi morale. constând în costuri mult mai reduse pentru stat. Ea a fost preluată. precum şi a altor beneficii concretizate în stimularea identificării unor alte soluţii decât cele clasice. Franţa şi Grecia. Totodată. Olanda. unde este cunoscută sub denumirea „ guilty pleas and bargaining”. Condiţiile. prin ea. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei. etc. NCPP introduce această nouă instituţie ca primă procedură specială la care se poate recurge în cursul procesului penal și care este o altă nouă competență. Din analiza reglementării rezultă că. 3. Acordul de recunoaștere a vinovăției – o nouă competență a procurorului Sediul materiei este titlul IV. art. cu adaptări impuse de specificul judiciar românesc. reducerea duratei întregului proces penal. procedura de încheiere între procuror și inculpat și cea de validare a acordului.american și verificată cu bune rezultate în practica mai multor sisteme de drept continental (Franța.

pe lângă datele personale privind persoana inculpatului. iar în cazul încheierii acordului. procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriul cu privire la inculpaţii cu care a încheiat acord acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde.- limitele încheierii acordului se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior acordul presupune recunoaşterea vinovăţiei de către inculpat şi acceptarea încadrării juridice efectele acordului de recunoaştere al vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi se poate încheia un acord distinct cu fiecare dintre aceştia. 482 din NCPP) după încheierea acordului. - - - - Critici și propuneri: - textul art. 3 din NCPP. cererile procurorului și semnăturile acestuia. care prevede că beneficiile inculpatului în cazul recunoașterii faptei și . fără să se aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie pentru persoana cu care nu s-a încheiat acord nu pot încheia acorduri de recunoaştere al vinovăţiei inculpaţii minori acordul de recunoaştere se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 7 ani acordul se încheie atunci când. încadrarea juridică a faptei. asistenţa juridică este obligatorie acordul se încheie în formă scrisă. procurorul sesizează instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul însoţit de dosar . 480 alin. din probele administrate rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului la încheierea acordului. pedeapsa prevăzută de lege. pentru validare. calitatea celor între care se încheie acordul. privind condițiile încheierii acordului. probele și mijloacele de probă. declarația expresă a inculpatului de recunoaștere și de acceptare a încadrării juridice. ale inculpatului și ale avocatului (art.

precum și forma de executare a pedepsei. de art. a gradului de încărcare a instanțelor și implicit. 480 alin. se poate ajunge la alte soluții decât cele convenite și se omit soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei și de amânare a aplicării pedepsei prev. instanţa se pronunţă prin sentinţă în urma unei proceduri necontradictorii. în şedinţă publică. 480. textul art. care limitează posibilitatea încheierii acordului numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii și a închisorii de cel mult 7 ani. acela de reducere a duratei proceselor. este greșit pentru că: locul acestui text este greșit situat în textul art. societate și părți. pentru că omite: felul și cuantumul. 124 din Proiectul legii de punere în aplicare a NCPP se propune modificarea literei h) a art. Prin această extindere s-ar putea realiza mai bine scopul acestei proceduri. 3 al art. ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat. 3 din NCPP referitor la condițiile încheierii acordului. locul acestuia fiind în textul privind soluțiile instanței prin modul de formulare referitor la beneficiile pe care le prevede pentru inculpat. a inculpatului şi a avocatului acestuia. 396 alin. Așa se explică că prin art. a reducerii costurilor pentru stat. Așa se explică că. fiind sesizat în acest sens conducătorul parchetului care a emis acordul.vinovăției. 123 din Proiectul legii pentru punerea în aplicare a NCPP s-a propus abrogarea alin. precum şi a părţii civile dacă este prezentă - . 482 este incompletă. prin art. 1 din NCPP. - - Procedura în faţa instanţei: dacă instanţa constată că lipsesc menţiunile obligatorii sau nu au fost respectate condiţiile privind conţinutul acordului sau cele privind sesizarea instanţei . constau în reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii și cu o pătrime a acelorași limite în cazul amenzii. formularea din actualul text al art. se dispune acoperirea acestor omisiuni în cel mult 5 zile. ar trebui modificat în sensul de a se extinde posibilitatea încheierii acordului cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani. 3 – 4 din NCPP. referitor la conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției. 480 alin. după ascultarea procurorului. 482 din NCPP în sensul de a se introduce textul mai sus-menționat. În opinia noastră.

Așa se explică că. prin art. de art. 1 din NCCP în formularea actuală instanța. de art. dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 . - Calea de atac: sentinţa pronunţată poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare . analizând acordul. pronunță una din următoarele soluții: - admite acordul şi dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă ale cărei limite au fost reduse cu o treime în cazul închisorii sau cu o pătrime în cazul amenzii (dacă sunt îndeplinite condițiile prev. 2 – 4. dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de fond prev. 1 lit. 396 alin. 1 al art. 485 din NCPP privind soluțiile instanței în cazul recunoaşterii faptei şi vinovăţiei. a) al art. 485 alin. Practic. 485 din NCPP este în contradicție vădită cu textul art. Critici: Soluția prev. 396 alin. în art. care au făcut obiectul acordului) respinge acordul de recunoaștere al vinovăției şi trimite dosarul procurorului pentru continuarea urmăririi penale.Soluţiile instanţei: potrivit art. de art. 480 – 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului. b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite procurorului în vederea continuării urmăririi penale. care au făcut obiectul acordului. de art. a) din NCPP este greșită pentru că. 125 din Proiectul legii de punere în aplicare a NCPP. 2 – 4 din NCPP. 485 alin. după cum urmează: a) admite acordul de recunoaștere a vinovăției și dispune una din soluțiile prev. dacă sunt îndeplinite condițiile prev. s-a propus modificarea alin. Formularea textului omite soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei și de amânare a aplicării pedepsei. textul alin. prev. 480 . de art. 1 lit. prin modul cum este formulat textul se poate ajunge la soluții diferite decât cele stabilite prin acord (mai grave decât cele convenite). 396 din NCPP privind soluțiile instanței la rezolvarea acțiunii penale.482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului. 480 – 482 (cu privire la existenţa faptei şi a vinovăţiei). care nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord.

ar pune . 139 alin. 2 din NCPP (cele enumerate: contra securității naționale. al infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE și ale infracțiunilor care se săvârșesc prin sistem informatic ori a altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare) Critici: invocarea existenței unei urgențe și a faptului că obținerea mandatului de supraveghere de la judecătorul de drepturi și libertăți ar conduce la o întârziere substanțială a cercetărilor.– 482 sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului. spălare a banilor. lipsire de libertate. există urgență iar obținerea mandatului de supraveghere de la judecătorul de drepturi și libertăți ar conduce la o întârziere substanțială a cercetărilor. tehnici speciale de supraveghere sau cercetare (un număr de 11 tehnici speciale de supraveghere sau cercetare penală enumerate de art. în cazul infracțiunilor de corupție. sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. evaziune fiscală. măsurile de supraveghere tehnică atunci când: a). 3 lit. de trafic de droguri. la pierderea . că. șantaj. falsificare de monede ori alte valori. Alte noi competențe ale procurorului în materia dispunerii și autorizării tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare. alterarea sau distrugerea probelor. trafic de arme. procurorul poate autoriza pe o durată de maxim 48 de ore. și anume: . trafic de persoane. pentru că ele presupun restrângeri ale unor drepturi și libertăți constituționale sau ingerințe grave în aceste drepturi. viol. Noul Cod de procedură penală a introdus în materia procedurilor probatorii. 139 și 140 din NCPP aceste tehnici speciale de supraveghere sau cercetare se dispun de judecătorul de drepturi și libertăți potrivit art. 141. în art. alterarea sau distrugerea probelor. prin excepție. acte de terorism. 138 din NCPP). b din NCPP. 1 și 2 din NCPP. ori ar pune în pericol siguranța persoanei vătămate. potrivit art. NCPP prevede.există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. Deși. falsificarea de instrumente de plată electronică. b). la pierderea. 5. a martorului sau membrilor familiilor acestuia.

1 lit. b din NCPP care consacră principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal precum și convenției europene și că există riscul ca ele să fie declarate neconstituționale. Locul și rolul judecătorului în faza de judecată. În concepția noului cod. nefiind incriminate în faza actelor pregătitoare. este de remarcat că toate competențele judecătorului de drepturi și libertăți de a autoriza și dispune restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale în cursul urmăririi penale. În cazul audierii inculpatului. procurorul. ca titular al acțiunii penale. 377 alin. deoarece la reglementarea competențelor judecătorului de drepturi și libertăți. numai prin excepție. faptul că acesta va trebui să facă față și unor situații de urgență. nu poate justifica o încălcare a principiului separării funcțiilor judiciare. în primul rând și în mod special. fără respectarea căruia nu se poate asigura realizarea unui proces echitabil. Pe cale de consecință. trebuie să dovedească acuzarea prin administrarea de probe. privitoare la existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la pregătirea unei infracțiuni. contravin textului art. dat fiind că legislația penală consacră principiul neincriminării actelor pregătitoare. Nu rezistă nici argumentul că judecătorul de drepturi și libertăți nu ar putea autoriza urgent asemenea tehnici speciale de supraveghere sau cercetare. este contrară principiului constituțional al legalității incriminării. președintele completului dispune ca procurorul să dea citire sau să facă o prezentare succintă a actului de sesizare (art. Încă de la începerea cercetării judecătorești. acestea fiind incriminate. 1 NCPP). Condiția prevăzută în prima teză a textului art. - 6. aceste infracțiuni nu pot îndreptăți dispunerea unui procedeu probatoriu de supraveghere decât în cazul existenței unei suspiciuni rezonabile privind punerea în executare a hotărârii de a săvârși vreuneia din infracțiunile respective. a martorului sau membrilor familiilor acestora. 378 din NCPP). 139 alin. în cazul unui număr foarte redus de infracțiuni. a din NCPP. . În acest sens. 3 lit. iar în acest caz incriminarea lor este expresă.în pericol siguranța persoanei vătămate. precum și textele care prevăd posibilitatea dispunerii măsurilor de supraveghere tehnică și de cercetare de căt re procuror. 141. există opinii potrivit cărora textul art. presupun intervenții de urgență ale acestui nou organ judiciar. s-a avut în vedere. procurorul poate pune întrebări în mod nemijlocit (art.

a din NCPP. Elementul de noutate constă în aceea că. 3 și 4 din NCPP). trebuie motivată cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia și că se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță. participarea procurorului la judecată este obligatorie. NCPP înlătură obligativitatea efectuării actelor de cercetare de către procuror. Locul și rolul procurorului în căile extraordinare de atac. 1 lit. 436 alin. dacă la rejudecarea cauzei după admiterea în principiu instanța constată că situația de fapt nu poate fi stabilită în mod nemijlocit sau aceasta nu s-ar putea face la instanță decât cu mare întârziere. La judecarea admisibilității în principiu. Procurorul este obligat să efectueze cercetările și să înainteze întregul material instanței competente (art. prevede că recursul în casație exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s -a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obținerea condamnării acestuia de către instanța de recurs în casație. 434 alin. prevăzând că cererea de revizuire. dispune efectuarea cercetărilor necesare de către procurorul de la Parchetul de pe lângă această instanță. 7. procurorul poate formula cerere de recurs în casație. participarea procurorului este obligatorie. atât privitor la latura penală cât și privitor la latura civilă. procurorul poate formula această cale extraordinară de atac numai cu privire la latura penală a hotărârii definitive. 461 lin. într-un interval ce nu poate depăși 3 luni. ultim din NCPP. În ipoteza în care cererea de recurs în casație examinată în Camera de Consiliu la ÎCCJ este admisă în principiu. art. În ceea ce privește revizuirea. însă numai în favoarea inculpatului. și se trimite cauza pentru judecarea recursului în casație. consacrându -se independența acestuia în sensul de a pune concluzii în mod loial potrivit convingerii sale intime bazate pe probele administrate. Potrivit art.Noua reglementare prevede și o limitare a principiului subordonării ierarhice a procurorului care participă la ședințele de judecată. . formulată în scris. precum și la rejudecarea pe fond a cererii de revizuire. Sub acest aspect.

Procurorul exercită un important rol în uniformizarea practicii judiciare. prin cererea de recurs în interesul legii (art. din NCPP). 1 lit. a din NCPP). 471 alin.8. 436 alin. Rolul procurorului în uniformizarea practicii judiciare. . 1 din NCPP). Concret acest rol se realizează prin următoarele modalități: prin exercitarea cererii de recurs în casație (art. 475 și urm. prin sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept (art.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->