n biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care se reproduce numai n interiorul celulelor vii

i provoac diverse boli infecioase numite viroze. Virusurile sunt parazii intacelulari, lipsii de metabolism propriu, motiv pentru care nu sunt considerate vii. Ca structur, virusul este o particul submicroscopic, alctuit dintr-o parte central numit genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau A N, i o teac sau nveli protector de natur proteic, numit capsid. Capsida i genomul viral alctuiesc nucleocapsida. !a virusurile mai comple"e mai apare un nveli e"terior de natur proteic numit pericapsid, peplos sau anvelop viral. #sursa $i%ipedia& Virusurile au dimensiuni foarte mici #de la ' nm p(n la )** nm&, astfel c pot traversa filtrele poroase ce rein bacteriile. Au rezisten mare la glicerin i la solvenii lipoidelor, fa de care sunt sensibili ma+oritatea microbilor. n general, virusurile dau imunitate, dar infecia poate fi determinat i de acizii nucleici e"trai din virusuri, n acest caz nu se obine imunizare, datorit lipsei proteinei. -olile ficatului produse prin infectii virale poarta numele de .epatite virale./ana in prezent se cunosc mai multe .epatite virale0 Cele produse de virusurile .epatice,denumite dupa literele alfabetului A,-,C,D,1,2,3, si mai recent 44,aceste virusuri nu sunt inrudite,demonstreaza diferente structurale mari,ceea ce inseamna ca imunitatea castigata in urma infectarii cu un virus nu apara un pacient de infectarea cu un alt virus Alte virusuri afecteaza intregul organism,sau alte organe si sisteme inafara ficatului cu aparitia unor .epatite secundare. /e cale biliara-cazul unor suferinte celulare .epatice-colecistita,angiocolita 5epatitele acute virale sunt boli cu care omul s-a confruntat inca din antic.itate#fiind descrise cazuri de ictere in scrieri dinainte de 5ristos&.6n secolul 77 s-a reusit descifrarea cauzelor directe ale acestor imbolnaviri,adica identificarea cauzelor si a conditiilor de transmitere ceea ce a condus repede la intelegerea posibilitatilor de prevenire a imbolnavirilor. Hepatita virala A 6nfectia cu virus .epatitic A este larg raspandita pe glob, aparand fie sporadic, fie in mici izbucniri epidemice. Numarul de noi cazuri de .epatita virala A este estimat la8,9 milioane : per an #Viral 5epatitis /revention -oard 8;;<&. Datorita transmiterii pe cale digestiva #5ollinger 8;;=& infectia cu virus .epatitic A are prevalenta crescuta in zone cu statut socio-economic scazut, unde introducerea masurilor sanitare este precara, iar masurile de igiena lipsesc. 6ncidenta este scazuta in tarile industrializate > 8,) cazuri : 8**.*** locuitori, de e"., in ?tatele @nite sau 3ermania#AasleB C**<, D6 C**=&. Comparativ, in statele in curs de dezvoltare din Africa,Asia sau America Centrala si de ?ud, incidenta poate a+unge pana la 8)* : 8**.***locuitori : per an #A5E&. 5epatita viral A #5VA& este o boal infectioasa acuta, provocata de virusul .epatic A, care ptrunde n organismul uman mai frecvent pe cale bucal, manifestndu-se clinic

prin fenomene de into"icatie general, dereglari ale tractului digestiv, mai cu seam dereglari .epatice, precum si a altor sisteme, nsotite sau nu de apariFia icterului. 5epatita este un termen general care semnifica prezenta unei reactii inflamatorii la nivelul ficatului. 5epatitele acute virale sunt infectii virale acute sau subacute caracteristice omului si animalelor, care afecteaza intregul organism dar suferinta manifestandu-se cu predilectie la nivelul ficatului@nele se transmit pe cale fecal-orala, cum este cazul virusurilor .epatice A si 1 iar altele prin sange si fluide ale corpului contaminate #virusurile -, C, D& 5epatita virala A este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de virusul .epatitic A - se mai numeste si .epatita epidemica sau digestiva, deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii. ?ursa de infectie este reprezentata de bolnavii si purtatorii asimptomatici #mai frecvent copii&. 4ransmiterea este de obicei digestiva, fecal-orala0 - prin contaminarea directa cu bolnavul #mai frecventa in colectivitati& - prin contaminarea indirecta #alimente, apa contaminata& - mai frecventa in epidemii. 1"cretia de virioni in fecale este mai indelungata la copii si la persoane imunocompromise #pana la 9 - ) luni dupa contactul infectant& decat la adultii sanatosi #5ollinger 8;;=&. Categoriile de risc pentru ac.izitia infectiei cu virus .epatitic A sunt0 pacientii clinicilor de psi.iatrie sau ai azilelor pentru saraci, personalul medical si militar, .omose"ualii #mai ales daca practica se"ul anal&. Datorita viremiei scurte in cursul .epatitei acute A, transmiterea parenterala, prin utilizarea de droguri in+ectabile sau transfuzii si derivate de sange, este rara. De asemenea, nu au fost raportate cazuride transmitere materno-fetala. 1ste important de stiut ca cea mai mare parte a bolnavilor pot sa nu prezinte niciun simptom de boala aparenta.?-a putut stabili ca in +urul unui bolnav cu boala aparenta pot fi depistati prin analize specifice aproape C*-G* de bolnavi inaparenti.Acestia vor castiga imunitate naturala.Acesti bolnavi necunoscuti prezinta sursa principala de virus si e"plica transmiterea atat de frecventa la varsta copilariei a acestei boli.Durata de eliminare a virusului este de 8 luna,eliminarea este strict prin scaun deoarece virusul se localizeaza la nivelul ficatului,in celulele .epatice , se multiplica si se elima prin secretia biliara,a+ungand astfel in intestin si in fecale.Virusul eliminat supravietuieste in mediul e"terior cateva saptamani.6n acest interval poate a+unge sa contamineze apa de baut sau unele alimente.Virusul ing.itit traverseaza mucoasa intestinala,este luat de sange si trecand prin ficat se fi"eaza./rimele semne de boala pot aparea dupa C8-9) de zile timp in care virusul se multiplica intens trecand de la o celula la alta.Debutul este de obicei progresiv,semnele bolii inmultindu-se de la o zi la alta./rintre cele mai frecvente forme clinice de debut se evidentiaza debutul pseudogripal./acientul incepe sa faca febra,G'-G; care dureaza C-G zile si scade spontan,dar se simte obosit,fara c.ef,lancezeste,nu are pofta de mancare si se satura dupa cateva ing.itituri.6n aceste zile urina devine portocalie si apoi maronie iar fecalele se decoloreaza pana la alb.Dupa o suferinta aparenta de G-< zile apare icterul remarcat de obicei la oc.i si apoi pe piele. Hai rar poate fi un debut dureros abdominal,durerea fiind puternica,continua sau in crize incat seamana cu durerea de colica renala sau .epatica.!a persoanele adulte este suficient de frecvent debutul asteniform cand pe primul plan se situeaza o stare de oboseala ne+ustificata cu oboseala la eforturi mici.4ot la adulti s-a descris debutul icteric,cand primul semn al aparitiei bolii este icterul fara alte semne sau simptome.Alte forme de

debut mai rare sunt debutul urticarian#eruptie tipica de urticarie& si debutul .emoragic cu micro.emoragii pe piele sau sangerari din nas,gingii.De obicei reclama o alterare severa c.iar de la inceput a functiilor .epatice cu o evolutie ulterioara severa a bolii. 6ndiferent de forma de debut nu lipsesc doua elemente caracteristice a bolii care usureaza diagnosticul0 Hodificarile de culoare a urinii si fecalelor sunt prezente in toate cazurile 6n toate cazurile cu evolutie normala o data cu aparitia icterului la oc.i si pe piele starea generala a bolnavului se imbunatateste spectaculos 6n cazurile aparente de .epatita aparitia icterului marc.eaza intrarea in etapa de stare,de boala propriu-zisa.6n formele usoare si medii aceasta dureaza doua saptamani,dupa care pacientul intra in convalescenta.Cam la 8*-89 zile de la debut urina incepe sa se decoloreze treptat,la inceput in decursul zilei.?caunele se recoloreaza in acelasi timp iar in zilele urmatoare scade si intensitatea icterului.. Convalescenta aminteste de e"istenta bolii doar prin intoleranta la efort,pacientul obosind cu usurinta.6n aceasta perioada ficatul prezinta in continuare semne de afectare vindecarea anatomica survenind in C-G luni. /acientul este contagios adica elimina virus cu riscul de a imbolnavi pe cei din +ur inca dinaintea primelor semne de boala si pana in momentul in care se produce revenirea la culoare a urinii si scaunelor. Aceasta evolutie catre vindecarea spontana se datoreaza anticorpilor protectori#anticorpii sunt specifici,in masura sa recunoasca strict virusul .epatitei A pe care-l inactiveaza in organism,fapt ce opreste inmultirea in corp si eliminarea lui prin scaun&. Complicatiile care pot surveni in evolutia .epatitei A sunt0-decesul este mai frecvent la bolnavii in virsta si cei cu co- afectiuni .epatice-colestaza prelungita, poate urma infectiei acuta, frecventa creste cu virsta, se pot folosi corticosteroizi si acid ursodeo"icolic, pentru a scurta perioada de icter-insuficienta renala acuta, nefrita interstitiala, pancreatita, aplazia eritrocitara,agranulocitoza, aplazia medulara osoasa, bloc cardiac tranzitoriu, sindromul 3uillain--arre, artrita acuta, boala ?till, sindromul lupusli%e si sindromul ?+ogren au fost raportate ca asociind sau complicand .epatita A , unele persoane dezvolta .epatitaautoimuna. eactivarea .epatitei A- apare la G-C*I dintre pacienti, si de obicei este urmata de multiple reactivari. Hepatita B 5epatita - este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ADN care este transmis sange sau derivati ai sangelui contaminat in timpul transfuziilor, prin contact se"ual cu o persoana infectata, prin utilizarea unor ace sau instrumente similare contaminate. ?pre deosebire de virusul .epatic A, virusul - poate cauza atat o forma acuta de .epatita, cat si una cronica. 5epatita - este cea mai frecventa afectiune cronica din lume. 6n faza acuta a .epatitei -, inflamatia evolueaza rapid si dureaza o perioada scurta de timp #de obicei, o recuperare totala poate aparea in ma"im cateva luni&. 6n apro"imativ = luni, cea mai mare parte a adultilor care sufera de .epatita - acuta se vor vindeca si vor dezvolta anticorpi care ii vor prote+a de o noua infectare pentru toata viata. 5epatita cronica - apare atunci cand ficatul esueaza recuperarea totala dupa forma activa a .epatitei si poate evolua multi ani fara a genera simptome. ?tatisticile arata ca in cazul adultilor, peste ')I dintre adultii si 8*I dintre copiii afectati de .epatita acuta - se vor reface complet, devenind imuni la o potentiala viitoare infectie.

Ha+oritatea copiilor infectati cu virusul .epatic - vor dezvolta forma cronica a .epatitei -. iscul cronicizarii depinde de varsta la care acestia sunt infectati. Hai mult de ;*I dintre nou-nascutii infectati, )*I dintre copiii si )I dintre adultii infectati cu virusul .epatic - vor dezvolta .epatita cronica. 5epatita - cronica cunoaste 9 faze0 Faza de toleran imun #replicativ& > caracterizata de valori normale ale transaminazelor #43/ si 43E&, antigen 5-s pozitic si de o viremie ridicata. !a persoanele infectate in copilarie, aceasta faza poate dura intre 8) si G* de ani. Faza de clearance imun #imunoreactiv, .epatit cronic& > cel mai frecvent intalnita, poate dura ani de zile. 1ste caracterizata de transaminaze ridicate, Ag5-e pozitiv si replicare virala inalta. Faza de replicare viral joas #purttor inactiv de V5-& se caracterizeaza prin prezenta Ag5-s, prin absenta Ag5-e, viremie nedetectabila sau foarte +oasa si valori normale ale transaminazelor. Faza de reactivare este caracterizata prin valori ridicate ale transaminazelor, de replicare virala si de o posibila reaparitie a Ag5-e. Aceasta faza poate fi spontana sau se poate datora unor mutatii sau unor coinfectii virale. Virusul .epatic - are o perioada de incubatie cuprinsa intre 9) si 8=* de zile #in medie > 8** de zile&. De obicei, simptomele apar la G*-8'* de zile de la e"punerea la virusul .epatic -, dar trebuie spus ca +umatate din persoanele infectate cu acest virus nu vor prezenta nici un semn de infectie. 2aza acuta a .epatitei - genereaza un set de simptome, acest fapt insa nu este valabil in cazul infectiei cronice, care, cel mai frecvent, este asimptomatica. /ersoanele care sufera de .epatita acuta - pot e"perimenta simptome Jde gripaK accentuate de greata, anore"ie, indispozitie fizica si oboseala, durere in zona ficatului si icter. ?imptomele .epatitei acute dureaza, in medie, intre 8-G luni.6n aceasta perioada, persoana infectata este foarte contagioasa. Virusul nu este foarte rezistent in mediu normal > se considera ca apa fierbinte utilizata in masina de spalat in mod normal este capabila sa omoare virusul de pe .aine, si de asemenea detergentul de vase si apa calda ii vor elimina pe cei de pe tacamuri. 6n faza acuta, .epatita - genereaza simptome de o severitate ce variaza de la una minima, asimptomatica pana la manifestari fatale. ?tatisticile sugereaza ca peste o treime din persoanele infectate nu prezinta simptome, la acestia infectia considerandu-se JtacutaK.E alta treime a persoanelor infectate cu virusul .epatic prezinta simptome similare cu cele generate de o gripa0 slabiciune fizica, dureri, cefalee, febra, lipsa poftei de mancare, diaree, icter, greata si varsaturi.E a treia parte a persoanelor infectate vor prezenta simptome mai severe, care se vor manifesta perioade mai lungi de timp. /e langa simptomele asemanatoare celor provocate de gripa, mai pot aparea dureri abdominale puternice si icter accentuat. 6cterul apare ca si consecinta a faptului ca ficatul se afla in incapacitate de a elimina bilirubina #un pigment care, in parametri mai ridicati decat cei normali, cauzeaza ingalbenirea pielii si a albului oc.ilor& din sange.1volutia naturala a .epatitei cronice - este catre ciroza .epatica si cancer, prin urmare, principalul scop al tratamentului este de a stopa aceasta evolutie, eradicarea virusului fiind un tel foarte dificil de obtinut. /e termen scurt, tratamentul se orienteaza catre obtinerea urmatoarelor0in.ibitia replicarii virale,normalizarea valorilor transaminazelor,seroconversia Ag5-e si aparitia Ac anti 5-e,incetinirea:regresia fibroze. 9

-ibliografie enL 4aton, Istoria general a tiinei, vol. 6V, 1ditura tiinific i enciclopedic, -ucureti, 8;<=, #pag. C'), =GG-=G', 'G'-'9*, '=9, '<;, ''*-''8, ''), '';&, Dicionar enciclopedic romn, 1ditura /olitic, -ucureti, 8;==, #pag.'=<&, 6on 1nescu, Microbii, 1ditura Ceres, 8;''. Hircea C.itan,-olile .epatice pe intelesul tuturor,1ditura H.A.?.4. C**C

?coala postliceala 2.1.3. An 6 AH2 Cursant 5ur+ui !ucian Disciplina Virusologie

5epatita virala A si .epatita -