Vaida Claudiu Daniel Management,Grupa 3,Anul 2

Economia mondial postbelic

Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Ioan !MP"#D"A$

%

Din anii &'( p)n* la mi+locul deceniului opt economia mondial* a cunoscut o cre,tere puternic* ,i regulat*, -ncetinit* -n c)teva r)nduri de scurte recesiuni. Acest ritm a permis ca produc.ia s* se du/le0e -n numai 3( de ani. Aceast* cre,tere a fost determinat* de o serie de factori cum ar fi: un av)nt demografic at)t cantitativ dar mai ales calitativ1 un enorm efort de -nvestire 2-ntre %3,45 Marea 6ritanie, p)n* la 24,45 7aponia81 li/erali0area sc9im/urilor comerciale ,i financiare ,i interven.ia moderat* a statului -n via.a economic*. unga perioad* de cre,tere economic* s:a caracteri0at printr:o regularitate e;cep.ional*. <ociet*.ile de0voltate s:au o/i,nuit s* dispun* -n fiecare an de o cantitate de /unuri ,i servicii superioare acelora din anul precedent. "le au intrat -ntr:o epoc* a a/unden.ei, din moment ce -n 3( de ani 2%4'(:%4=(8 .*rile capitaliste industriali0ate au oferit cet*.enilor lor mai mult dec)t o du/lare a produsului anual pe cap de locuitor: 3=>% dolari -n %4'4, 43=> de dolari -n %4=(, deci o cre,tere de '=>' de dolari 2%1 2((8. Dincolo de aceast* cre,tere general* se poate o/serva c* au e;istat ,i unele particularit*.i ale principalelor state industriali0ate. <tatele !nite ale Americii au avut o cre,tere economic* moderat* ,i neuniform* -n raport cu .*rile din ?"CD. #itmul de cre,tere al economiei americane s:a situat su/ cel mediu al .*rilor ?"CD, care a fost -n +ur de '5 pe an -ntre %4'(:%4@3. Acest fapt s:a datorat ,i plasamentului foarte mare de capital -n afara pie.ei americane. An 2( de ani <!A au investit %%' miliarde de dolari -n str*in*tate ,i a asigurat -ntre dou* treimi ,i trei sferturi din produc.ia mondial* a ma+orit*.ii /unurilor industriale. Bn dou* decenii P$6 american a crescut de 2,3 ori ,i c* el -n %4@% a dep*,it cifra de %((( miliarde de dolari deci +um*tate repre0entat* din P$6 cumulate ale .*rilor ?"CD. "conomia /ritanic* care a fost pionier* a primei revolu.ii industriale a ap*rut incapa/il* s* .in* ritmul impus de celelalte economii ale lumii li/ere. Volumul muncii depuse ,i al capitalurilor investite au fost punctele sla/e care n:au putut fi contracarate prin politicile economice ale guvernelor. ";presia acestei c*deri din CtopC a fost reculul dramatic al e;porturilor /ritanice. Bn anul %4>= Marea 6ritanie repre0enta %%5 -n comer.ul mondial pentru ca -n %4@2 s* a+ung* la doar ',45. Prin puternica lor de0voltare economiile .*rilor -nvinse -n cel de:al doilea r*0/oi mondial au trecut drept CmiracoleC -n deceniile cinci ,i ,apte. 7aponia ,i:a reg*sit av)ntul industrial odat* cu r*0/oiul din Coreea. Marile -ntreprinderi, grupate -n carteluri care concentrau puterea economic* s:au reconstituit rapid, spri+inindu:se pe un vast sector de su/antepri0* pe care -l dominau -n -ntregime. Munca ,i economisirea au fost favori0ate de o puternic* disciplin* social* care la r)ndul lor au fost principala surs* de investi.ii care a/sor/eau p)n* la 3(5 din venitul na.ional. !n alt element favori0ant a fost ,i nivelul foarte sc*0ut al c9eltuielilor militare. Astfel c* din
2

%4@( 7aponia a devenit a treia putere economic* mondial*, av)nd o eficacitate industrial* ,i comercial* reduta/il*. Germania a /eneficiat de un a+utor american su/stan.ial dar ,i:a creat ,i o serie de atuuri decisive prin politici:economice coerente ,i realiste: o re.ea /ancar* legat* eficient de cea productiv* o marc* competitiv* ,i suficient de solid* pentru a atrage capitalurile str*ine, ,i o situa.ie privilegiat* -n Pia.a Comun*. Astfel -n ace,ti ani Germania care practic la sf)r,itul r*0/oiului disp*ruse din e;porturile mondiale 2%,>5 -n %4>=8 a a+uns s* tatone0e -n %4@2 <!A 2%%,258 ,i s* -,i impun* moneda na.ional* 2Deutsc9e marcD8 ca una din valutele esen.iale ale <.I.M. Eran.a ,i Italia cunosc -n aceast* perioad* cre,teri su/stan.iale ,i reu,esc -n destule sectoare industriale s* .in* pasul cu ritmurile economiilor celor mai performante. De remarcat, totu,i, c* mecanismele care au sus.inut cre,terea ,i e;pansiunea economic* a .*rilor de0voltate au agravat -n /un* m*sur* -napoierea economic* ,i s*r*cia celei mai mari p*r.i a regiunilor su/de0voltate. Bn 3( de ani cre,terea produc.iei ,i a veniturilor .*rilor celor mai /ogate a fost de @( de ori mai mare dec)t a .*rilor celor mai s*race. Bn timp ce la primele .*ri venitul pe cap de locuitor a crescut cu '=>3 de dolari la ultimele cu doar =% de dolari 2%1 2(=8. Bn a doua +um*tate a anilor F3( au ap*rut semne premonitorii la cri0* care urma s* vin* -ncep)nd cu apari.ia unui ,oma+ moderat ,i tendin.a de cre,tere a pre.urilor -n .*rile industriali0ate. Bnc* din %43@ <IM intr* -ntr:o fa0* de cri0* acut* datorit* unei puternice devalori0*ri a lirei sterline ,i a incapacit*.ii <!A de a finan.a simultan r*0/oiul din Vietnam ,i cucerirea cosmosului. Pentru a resta/ili situa.ia <!A recurge la m*rirea cu de cinci ori 2%4@%8 a cantit*.ii de dolari pe pia.* fa.* de necesar 2%( miliarde8. Ace,tia au CmigratC pe pia.a interna.ional* mai ales -n "uropa su/ forma de CeurodolariC. Crearea -n %434 a unui nou instrument de pl*.i su/ forma Drepturilor <peciale de Gragere 2D<G8 emise de EMI ,i su/ controlul acestuia n:a reu,it s* -ndiguiasc* CmareeaC eurodolarilor. Pentru a stopa acest mecanism de cri0* pre,edintele #. $i;on a anun.at, pe %' august %4@%, suprimarea converti/ilit*.ii dolarului -n aur ,i instituirea unei suprata;e provi0orii de %(5 pe importurile americane. $egocierea ce:a urmat acestei deci0ii a condus la o a+ustare monetar* ratificat* pe %= decem/rie %4@% prin acordul de la Has9ington. Acesta prevedea ca -n timp ce dolarul era devalori0at, marca german* ,i Ienul s* fie reevaluate iar francul ,i lira s* p*stre0e vec9ea paritate1 mar+ele de fluctua.ie erau autori0ate de la % la 2,2'5 -n plus ,i -n minus fa.* de noile parit*.i. Aceast* reform* a fost insuficient* pentru stoparea cri0ei %n aceste condi.ii -n %4@3, <!A decid -nc* o devalori0are cu %(5 a dolarului -ns* statele din CC" nu mai recurg la negocieri ,i reevalu*ri ale principalelor monede deoarece au ela/orat un mecanism al fluctua.iilor limitate
3

cunoscut su/ numele de C,arpele monetar europeanC 231 @8. A urmat o de0ordine generali0at* a monedelor care anun.* sf)r,itul <IM instituit dup* cel de:al doilea r*0/oi mondial. CPrimul ,oc petrolierC ,i cri0a din %4@' au fost generate de nemul.umirea principalilor e;portatori asupra c),tiguriloe. Acestea se organi0ea0* -ntr:un cartel ?P"C 2?rgani0a.ia .*rilor e;portatoare de petrol8 -n scopul opririi degrad*rii veniturilor lor. #*0/oiul ara/o:israelian ofer* cartelului ?P"C prete;tul de a folosi petrolul ca arm* politic* ,i m*resc -n > luni pre.ul petrolului de > ori provoc)nd un C,oc petrolierC. Acest ,oc declan,ea0* efectiv un mecanism de cri0* printr:un du/lu efect -n aparen.* contradictoriu. J*rile industriale care adaptaser* de+a m*suri de austeritate pentru a stopa puseul infla.ionist din %4@2:%4@3 se v*d constr)nse -n %4@> s* reduc* importurile de petrol devenit prea scump. Aceasta duce la o sever* recesiune, cre,terea ,oma+ului ,i sc*derea nivelului de trai. Mecanismul cri0ei se auto-ntre.inea. Aceast* contrac.ie a activit*.ii industriale mondiale a avut drept efect logic reducerea puternic* a cererii de materii prime ale c*ror pre.uri erau -n sc*dere amput)nd veniturile de+a modeste ale .*rilor e;portatoare din lumea a treia. J*rile s*race au fost o/ligate fie s*:,i reduc* importurile de /unuri industriale, provoc)nd o diminuare suplimentar* a cererii mondiale, fie s* recurg* la datorii pentru a:,i men.ine nivelul cump*r*turilor. De aici -nainte vom avea de:a face -n acela,i timp ,i cu sc*derea cererii ,i cu cre,terea datoriilor. Dup* consumarea C,oculuiC. pre.ul petrolului s:a temperat a+ung)nd -n +urul cifrei de %' dolari/aril ceea ce:a permis ClocomotivelorC economiei mondiale 2<!A, Germania, 7aponia8 s* cunoasc* o oarecare relansare economic*. P)n* la cel de:al doilea C,oc petrolierC pre.urile materiilor prime, -n special al petrolului, au evoluat -n Cdin.i de fier*str*uC cu cre,teri dar ,i cu sc*deri, este drept nesemnificative. #evolu.ia islamic* din Iran a declan,at cel de:al doilea C,oc petrolierC care a provocat o cri0* economic* grav* deoarece a fost -nso.it* de o politic* financiar* restrictiv*. Bntreruperea livr*rilor de petrol de c*tre Iran a condus la du/larea pre.ului -n numai un an. a sf)r,itul lui %4=( pre.ul /arilului era de apro;imativ 32 de dolari. Acest fapt a dus la o -ncetinire a cre,terii economice -n %4=(: %4=% ,i a devenit negativ -n %4=2. Infla.ia atinge %(5 ca ,i ,oma+ul la acela,i nivel de %(5 din popula.ia activ*. <!A a adaptat o politic* economic* ultrali/eral* -nso.it* de o politic* monetar* restrictiv* -nso.it* de do/)n0i foarte ridicate. Acest fapt a dus la atragerea ma+orit*.ii capitalurilor disponi/ile -n <!A ,i cre,terea cursului dolarului, cu efecte asupra .*rilor umii a Greia nevoite s*:,i diminue0e cump*r*turile -n detrimentul activit*.ilor economice. Pentru c* au f*cut enorm de multe datorii -n anii F@( c)nd creditul era mai ieftin ,ocul petrolier din %4=%:%4=2 a pus <tatele din C umea a GreiaC -ntr:o cri0* dificil* ,i de durat* pentru c* nu aveau cu ce s* returne0e datoriile dar nici posi/ilitatea de a contracta altele pentru a pl*ti datoriile scadente.
>

A,a dup* cum s:a anticipat, statele n:au fost afectate -n acela,i mod de efectele celor dou* ,ocuri petroliere. J*rile mari produc*toare de petrol devin principale /eneficiare. Acestea au acumulat re0erve glo/ale de Cpetro:dolariC estimate la >(( miliarde -n %4=% ,i s:au implicat -n creditul interna.ional , +ocul re-nvestirii petrodolarilor. <!A ,i principalele .*ri industriali0ate c9iar dac* n:au mai o/.inut ritmuri mari au cunoscut o real* de0voltare prin aplicarea -n for.* a politicilor li/erale. #eluarea cre,terii economice a fost antrenat*, -ncep)nd cu %4=3, de riguroas* relansare american* ,i a fost instituit* de o st*p)nire dura/il* a infla.iei -n .*rile industriali0ate, de o moderni0are a structurilor de produc.ie ,i de comunica.ie odat* cu generali0area revolu.iei informatice. Dup* vara lui %44( o nou* recesiune a venit s* -ntrerup* lunga cre,tere a .*rilor industriali0ate. Declan,at* printr:o cre,tere a ratei do/)n0ilor -n .*rile anglo:sa;one, ea s:a generali0at ulterior -n .*rile de0voltate apoi -n cele ale umii a Greia. Manifest*rile acestei cri0e au fost clasice: recul al P$6, rat* anual* mic* de cre,tere, -n principalele .*ri industriali0ate, cre,terea ,oma+ului etc. Aceasta arat* c* -nnoirile ,i politicile economice lansate la nivelul anilor F=( au avut limite ,i caren.e. Prosperitatea f*r* precedent a activit*.ilor financiare se /a0ea0* -n realitate pe grave de0ec9ili/re -n special pe o cre,tere general* a datoriilor care vor duce la fr)narea cre,terii economice.

6I6 I?G#AEI": %. Pierre Mil0a, <erge 6erstein. Istoria secolului KK. umea -ntre r*0/oi ,i pace. %4>':%4@3, vol. II, 6ucure,ti, %44=. 2. Constantin Lli9or, Armata #o,ie -n #om)nia. Adversar. Aliat. ?cupant. %4>(: %4>=. vol.I, 6ucure,ti, %443. 3. AndrM Eontaine, Istoria r*0/oiului rece, vol II, 6ucure,ti, %442. >.9ttp:NNHiDipedia.com

'