PLANTE MEDICINALE 09.03.

2004 CURS NR 5

GEI RHIZOMA
Specia se numete GEUM URBANUM din familia ROSACEAE cu denumirea populara de ridichioara, cerene ! cuioria. Se folosete rizomul. Este o planta erbacee, nalta pana la 30 40 centimetri, erecta, cu peri aspri pe tulpina. Frunzele bazale sunt in forma de rozeta sau cele tulpinale sunt peiolate cu 3 lobi. Se utilizeaz! rizomii nedecorticai ce prezint! numeroase striuri trans"ersale tinere. Suprafaa nu este "izibila din cauza ca sunt acoperii de numeroase radicele subiri de dimensiuni ine#ale sau de "asele persistente ale acestora. $rin uscare radicelele se infasoara sau se r!sucesc in %urul rizomului. &uloarea la e'terior este bruna nchis, iar la interior roz bruna. (ustul este astrin#ent, iar mirosul este slab aromat. )izoamele in stare proasp!ta au miros de cuioare si mai e'act compusul eu#enol. C"#$"%&&e c'&#&c(* conin taninuri +0 ,4-, acid cafeic, acid cloro#enic, acid #alic si ulei "olatil. .ai conine si un principiu amar. Ac&)ne *& &n+re,)&n+(r&* - astrin#enta /se utilizeaz! in #ar#arisme si stomatite in combinaie cu tinctura de propolis sub forma de badi%ona%e /#ei rhizoma astrin#enta, iar propolisul antimicrobian001 - antiseptica datorita eu#enolului1 - antidiareica /+ lin#uria de cerenel cu ,00 mililitri de apa se fierbe pana c2nd apa a%un#e la %um!tate0. 3ceasta soluie se utilizeaz! pentru copii mai mici de + an, pentru tratarea diareielor, administrata in , prize* dimineaa si seara1 4ntra in compoziia ceaiului antidiareic si ceaiului pentru #ar#ara. 5u prezint! to'icitate, in formele farmaceutice cu mare cantitate de zahar efectul antidiareic este redus. Se mai utilizeaz! pentru sp!laturi "a#inale, pentru tratarea leucoreei datorita principiilor antiseptice, uleiului "olatil si taninurilor. -UERCUS CORTE. Specia se numete -UERCUS ROBUS din familia F3(3&E3E cu denumirea populara de *+e/(r. Se utilizeaz! scoarele care se ruleaz! in bucati tubulare sau sub forma de %#heaburi. 3u suprafaa neteda, lucioasa cu lenticele alun#ite. Scoarele mai #roase sau mai n#uste raman plate. Suprafaa e'terna este cenuie cu nuane de ar#intii, iar cea interna este #alben bruna. Suprafaa interna este aspra, cu striuri proeminente, ruptura este neteda, iar pe partea interna este fibroasa. (ustul este astrin#ent, iar mirosul lipsete. $rin nmuiere dez"olta un miros particular de materie tananta. C"#$"%&&e c'&#&c(* 6 ,0 - taninuri mi'te, mai conine fla"onoide, acid #alic si acid ela#ic.
1

Ac&)ne *& &n+re,)&n+(r&* +. 3strin#enta se utilizeaz! in #in#i"ite s2n#er2nde, hemoroizi, boli de piele, de#er!turi, ulceraii, transpiraia e'cesi"a a m2inilor si a picioarelor. ,. 7emostatica se utilizeaz! in hemora#ii si scaune cu melena /s2n#e0, antidot in into'icaiile cu alcaloizi si unele metale. Se mai folosete si ca antidiareic cu bune proprietati antiseptice si astrin#ente asupra florii microbiene /diaree pana la di"erse forme de dizenterita0. Se mai folosete si ca sp!laturi "a#inale, in leucoree. Se folosete si sub forma de decoct +0-. 4ntra in formula ceaiului diareic. RATAN HIAE RADI. din familia 0ABACEAE. Se utilizeaz! sub forma de bucati cilindrice, uneori ramificate, lemnoase, dure, #reu de rupt, uneori scoara se desprinde ramanand lemnul cilindric. 8a e'terior prezint! culoare roie "iolacee pana la brun rocata. 8a interior culoarea este #alben bruna. C"#$"%&&e c'&#&c(* conine minim +0- tanin, ceara, #uma si li#nine. Ac&)ne *& &n+re,)&n+(r&* astrin#ent, antidiareic si hemostatic. Se utilizeaz! sub forma de tinctura, sirop sau sirop iodo 9 tonic. 4ntra in compoziia unor preparate cosmetice pentru proprietati astrin#ente /tenuri #rase0.