PLANTE MEDICINALE 10.05.

2004 CURS NR 9 CORIANDRI FRUCTUS din specia CORIANDRUM STATIVUM, din familia APIACEAE cu denumirea popular de coriandr . Fructele sunt globuloase sau sferice, formate din 2 mericarpe de cele mai multe ori unite si care sunt glabre. Fiecare mericarp este prevzut cu 5 coaste primare, longitudinale, ondulate si 4 coaste secundare, drepte. Culoarea este galben sau brun deschis. Mirosul este plcut aromat, iar gustul este aromat caracteristic. Produsul este constituit doar din fructele mature. Co!"o#i$i% c&i!ic' Con!ine ".2 p#n la $% ulei volatil &'n stare bogat(. )in aceast cantitate de ulei 4"% este 'n tegument, iar *"% 'n endosperm. Fructul se sfarm, se macereaz cu ap, dup care urmeaz o distilare cu vapori de ap. +leiul volatil ob!inut se prezint ca un lichid incolor, p#n la galben pal care are miros aromat caracteristic. ,ste mai u-or dec#t apa, are gust iute nearztor. .lturi de ulei volatil se mai gsesc 2"% terpene, aldehide si cetone. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri Produsul este spasmolitic, stomahic, aromatizant, bactericid si fungicid. /e utilizeaz sub forma fructelor, a e0trac!iilor &solu!ii alcoolice 1"%( sau sub form de ulei. /e folose-te ca aromatizant la fabricarea vinului Muscat 2tonel, adic se pun $"% e0tract de solu!ie alcoolic la un litru de vin. 3ntr 'n compozi!ia ceaiului gastric, tonic aperitiv, anticolitic pentru copii. /e utilizeaz fructele uscate de cel pu!in 2 4 5 ani. MELISSAE FOLIUM din specia MELISSA OFFICINALIS, din familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de roini$', iar+a (* "i,or sau ,'!-i$'. Frunzele sunt triunghiulare, cordate la baz, crenelate. Culoarea este verde deschis pe ambele par!i, cu mirosul aromat, asemntor lm#iei. 6ustul este aromat, u-or amar. 7erva!ia frunzelor este reticulat. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!ine 'ntre ".5 4 ".4% ulei volatil, tanin, principii amare si acid sasmarinic, acid cafeic. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri este sedativ, spasmolitic si antimicrobian &diaree de natur infec!ioas si colit de fermenta!ie(. /e mai utilizeaz 'n migrenele de natur nervoas si 'n tulburri gastro 4 intestinale de natur nervoas. 8n astfel de situa!ii se recomand un amestec formar din roini!, mu-e!el si ment. .ntivomitiv foarte eficient la gravide. ,0tern se folose-te 'n tratarea herpesului si anume frunza proaspt se aplic pe zona respectiv dup ce a fost strivit. MENT.AE FOLIUM, produsul se nume-te MENT.A PIPERITA din familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de !%n*' sau i#!'. Frunzele sunt lanceolate si acuminate la v#rf, sunt pe!iolate, iar nerva!ia este penat. 7ervurile secundare se unesc form#nd arcuri paralele cu marginea frunzei de la care pornesc nervuri scurte spre fiecare dinte. Fa!a superioar este glabr, iar cea inferioar prezint 'n lungul nervurilor peri rari. Menta cu cel mai mare
1

con!inut de principii active este menta de cultur. Culoarea pe fa!a superioar este verde 'nchis, iar pe fa!a inferioar este verde deschis cu nuan! violacee 4 ro-iatic. 6ustul este iute 'n!eptor, rcoritor. Co!"o#i$i% c&i!ic' .ceast compozi!ie variaz depinz#nd de temperatura verii. Cu c#t temperatura verii este mai mare, con!inutul 'n ulei cre-te. +leiul volatil se gse-te 'n propor!ie de ".5 4 2%. Compozi!ia uleiului variaz func!ie de perioada de vegeta!ie, ritmul zi 4 noapte si v#rsta frunzelor. Mentolul se gse-te 'n concentra!ie mai mare 'n frunzele v#rstnice. Mai con!in taninuri, principii amare, flavonoide si acidul rozmarinic. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri Fr n#%,% sunt antispastice, antiseptice, u-or anestezice din cauza mentolului9 antidiareice din cauza taninurilor9 si colagoge din cauza flavonoidelor. /e utilizeaz 'n colite, dizenterii fermentative &mai ales la sugari(, 'n colite intestinale si diuretic &se utilizeaz 'n stomacuri lene-e 4 atonie muscular(. Mai prezint si ac!iune antivomitiv si se administreaz sub form de infuzie. U,%i , d% !%n*' este spasmolitic, colagog folosit 'n colicistopatii. Prezint si propriet!i aromatizante si din uleiul de ment se e0trage mentolul. 3ntr 'n componen!a ceaiurilor antiasmatice, ceaiului anticolitic, ceaiului antidiareic, ceaiului gastric si ceaiului hepatic. /e poate utiliza si e0tern pentru propriet!ile antireumatice si antipruriginoase. /e poate face si inhala!ii fie cu ulei adugat 'n ap fierbinte fie cu infuzie ca atare. /e mai pot face bi tonice. P. F. 4 :2;.C<2=> 4 comprimate gelatinoase si picturi. P. F. 4 :,726.=. SALVIAE FOLIUM din specia SALVIAE OFFICINALIS, din familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de (a,/i% sau 0a,%1. Frunzele sunt alungite, ovale sau lanceolate, cu baza rotun?it sau crenat. .mbele fe!e sunt pubescente, frunzele inferioare si mi?locii pe!iolate, iar cele de la v#rf sesile. 8n general forma si mrimea frunzei variaz cu pozi!ia lor pe tulpin. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!in minim $.5% ulei volatil, taninuri, principii amare, substan!e estrogene si acizi organici. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri stomahic, carminativ, antispastic, coleretic 4 colagog, stimulent al circula!iei sanguine. In*%rn inhib transpira!ia si saliva!ia datorit unui compus numit tuion. +leiul de salvie administrat e0tern are propriet!i antiseptice, fungicide si antiflogistice. /e utilizeaz 'n rni cu puroi si 'n transpira!ie hetid a picioarelor &ur#t mirositoare(. /e administreaz intern sub form de infuzie si e0tern sub form de gargarisme, comprese si bi locale. 8n cazul transpira!iilor nocturne se administreaz c#te o can seara de infuzie 'nainte de culcare. 3ntr 'n compozi!ia ceaiului antiastmatic. ,/@, C27@:.37)3C.@ F,M,3=2: C.:, .=AP@,.BA ),2.:,C, M3CC2:,.BA /,C:,D3. =.C@3CA. LAVANDULAE FLOS, planta se nume-te LAVANDULA AN2USTA FOLIA din familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de lavand sau
2

levn!ic. Produsul este format din flori a cror corol nu sEa deschis. Florile au o form conic, tubuloas, ovoid, cu caliciul terminat cu 4 din!i scur!i, mai mici si unul mai mare, rotun?it. .t#t caliciul c#t si corola sunt acoperi!i de pertectori si peri glandulari. Florile au culoarea albastr 4 violacee cu miros caracteristic, aromat, iar gustul este amar, aromat. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!ine 'ntre $ 4 5% ulei volatil, tanin si un principiu amar. Mai con!ine camfor, leucaliptor, borneol. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri este sedativ nervos, diuretic, antispasmolitic, antiseptic si cicatrizant. .re ac!iune febrifug &scade febra( utiliz#nduEse 'mpotriva rcelii mai ales la copii c#nd se administreaz sub form de bi cu infuzii, bi care dureaz minim 5" minute. .re loc o absorb!ie a principiilor active la nivelul pielii, iar temperatura revine la normal. Mai prezint si propriet!i repelante. /e administreaz sub form de infuzie administrat seara, sau se administreaz sub form de fric!iuni cu o!et aromat de lavand. CARVI FRUCTUS, specia se nume-te CARUM CARVI din familia APIACEAE cu denumirea popular de c&i!ion sau c&i!%n. Fructele sunt formate din 2 mericarpe libere, alungite, u-or arcuite, turtite lateral si av#nd 5 coaste longitudinale evidente, de culoare mai deschis. Culoarea este cenu-ie 4 brun. 6ustul este amrui aromat, iar mirosul este puternic aromat caracteristic. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!in 4"% ulei volatil, aldehid anisic, colin si cetone. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri /e utilizeaz 'n afec!iuni gastro 4 intestinale pentru propriet!ile stomahice, carminative si galactagoge. Pentru ac!iunea carminativ se poate administra produsul ca atare, adic F E $ linguri! de pulbere care se administreaz intern. 8n ma0im 5 4 $" minute efectul carminativ se instaleaz. .re slab ac!iune e0pectorant, este anticolitic at#t pentru copii c#t si pentru adul!i. /e administreaz sub form de infuzie 'naintea meselor principale. ANISI FRUCTUS, specia se nume-te PINPINELA ANISUM, din familia APIACEAE cu denumirea popular de ana(on. Fructele sunt ovoide, 'ngustate spre v#rf, au culoare cenu-ie sau galben 4 cenu-ie. Fiecare fruct este alctuit din 2 mericarpe unite prin 5 coaste liniare, proeminente. .u miros plcut aromat si un gust dulceag aromat. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!ine ulei volatil bogat 'n anetol si aldehid anisic. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri are ac!iune stomahic, carminativ, e0pectorant si galactagog. Mai prezint o proprietate tonic nervoas utilizat 'n asteniile nervoase. /e administreaz sub form de infuzie at#t la adul!i c#t si la copii. Pentru sugari infuzia se face din 5 fructe la $"" mililitri de ap. ALC.ILEAE MILE FOLIUM, iar produsul este MILE FOLIUM FLOS, din familia ASTERACEAE cu denumirea popular de coada 1oric%, , i. Florile
3

sunt dispuse 'n florescen!e columbiforme. Florile sunt albe, cu miros caracteristic, pu!in aromat. Frunzele sunt multipenat sectat. Co!"o#i$i% c&i!ic' con!ine ".$ 4 ".5% ulei volatil. .cest ulei volatil con!ine azulene. Mai con!ine substan!e amare, tanin, vitamina C si ulei gras. Ac$i n% (i )n*r%+ in$'ri are ac!iune stomahic, astringent, utiliz#nduE se 'n tratamentul hemoroizilor si arsurilor ca antiinflamator, dezinfectant si calmant. )atorit e0isten!ei unui produs glico 4 proteic este activ 'n !esutul parodontal. +leiul volatil se administreaz 'n platulen!, crampe si dureri menstruale. 3ntr 'n componen!a ceaiului gastric, ceaiului hepatic, ceaiului la0ativ, ceaiul antihemoroidal si ceaiul antiastmatic. ,0tern se administreaz 'n ulcer varicos.