CONFIGURATIA INTERNA A UNUI PC

nainte de a deschide carcasa computerului, trebuie sa ! asi"ura#i c! a#i descarcat ener"ia static!$ Ener"ia static! este un de%echilibru &ntre sarcinile po%iti e 'i cele ne"ati e$ Fenomenul este re%ultatul contactului dintre doua materiale ce de#in caracateristici electrice di(erite, unde unul din materiale tinde s! absoarb! o cantitate mai mare de sarcini ne"ati e )electroni* dec+t cantinatea sarcinilor ne"ati e detinuta de cel!lalt material$ Ast(el primul a &ncerca s! se echilibre%e din punct de edere electric prin atra"erea electronilor din materialul cu care ine &n contact$ n acelasi timp cel de al doilea material a &ncerca s! &'i p!stre%e electronii pe care &i de#ine$ n momentul &n care cele dou! materiale sunt scoase din contact direct, se produce o desc!rcare electric!$ n aceste ca%uri intensitatea curentului este (oarte mic! ori %ero dar &n acelasi timp tensiunea electric! poate lua alori de la ,$--- . p+n! unde a &n /urul alorii de 0-$--- .$ nainte de a intra mai ad+nc &n subiect, om pre%enta cele mai importante componente ale unui sistem de calcul1 acestea sunt 2 Placa de ba%a )3ainboard* Procesorul )CPU, Central Processin" Unit* 3emoria )RA3, Random Access 3emor4* Unitati de stocare (i5a )677, 6ard 7ri e* Unitati de stocare mobile )F77, C7, 7.7*

P8ACA 7E 9A:;
Placa de ba%a, este una dintre cele mai importante componente ale sistemului$ Aceasta determina con(i"ura#ia 'i capabilit!#ile computerului ) ite%a ma5im! a procesorului, ite%a ma"istralei, numarul pl!cilor de e5tensie, tipul de memorie, etc$*$ Pl!cile de ba%! se &mpart &n trei mari cate"orii$ Aceasta or+nduire este dat! de (actorul de (orma )(orm (actor*$ No#iunea de <(actor de (orma< are la ba%! dimensiunile 'i (orma placii, tipul soclurilor utili%ate, dispunerea 'uruburilor de (i5are &n carcas!$ AT pentru modelele ce se ba%ea%! pe procesoare din "ama =>? @ A>?B0>?, chiar 'i pentru primele modele Pentium B A37@C?$ Acestea sunt &mp!r#ite &n <9ab4 AT< 'i Full AT<$ Aceste placi de ba%a se recunosc dup! conectorul pentru alimentare )(ormat din doua mu(e ce se inserea%! &n prelun"ire unul cu celalt* 'i dup! dispunerea soclului pentru procesor, acesta (iind a'e%at chiar &n (a#a sloturilor pentru pl!cile de e5tensie$ ATD sunt disponibile odat! cu apari#ia procesoarelor Pentium 'i p+n! la ultimul model de Pentium I.$ Aceastea in cu un nou conector pentru alimentare (ormat dintr@o sin"ura mu(!, iar soclul procesorului este dispus l+n"a sloturile pentru pl!cile de e5tensie$ Odat! cu introducerea acestor pl!ci, calculatoarele capat! noi (unc#ii &n ceea ce pri e'te re"imul de alimentare )PoEerOn b4 Ce4board, Ftand94*$ N8D este o tehnolo"ie re olu#ionar!, care dore'te s! modulari%e%e construc#ia computerelor$ Placa de ba%a este ast(el conectat! la un slot, ca 'i celelalte pl!ci de e5tensie$ In acest mod este mult mai u'or demontabil!$ 3ai multe detalii la http2BBEEE$(orm(actors$or"Bde eloperBspecsBnl5Bnl5specs$htm$

n continuare, trecem &n re ist! structura pl!cii de ba%!$ Con(orm importan#ei, startul este dat de soclul procesorului )socGet, slot*$ 7up! cum am amintit, placa de ba%! este cea care stabile'te tipul de procesor suportat, (unc#ie de modelul soclului instalat 'i pla/a tensiunilor de alimentare ale procesorului$ Aceste doua caracteristici sunt necesare pentru determinarea modelelor de procesoare suportate de placa de ba%a$ Pentru a e5empli(ica, ima"inile de mai /os pre%inta di(erite modele de socluri 'i tipul de procesor ce poate (i montat$

FocGet HI- a (ost conceput pentru a sus#ine procesoare (abricate de

Intel, ca 3endocino, Pentium II$

FocGet I este similar din punct de edere al dimensiunilor 'i (ormei &ns! se utili%ea%! pentru procesoare A37 cum sunt cele din "ama C?, &ns! acesta suport! 'i procesoare Intel mai echi cum sunt

Pentium I 'i Pentium 33D$ Flot , este un model pe care Intel a dorit s!@l promo e%e ca o alternati a la FocGet$ Acesta suport! procesoare ca Celeron, Pentium II, Pentium III$ Flot A este reali%at pentru a acomoda procesoare A37 Athlon$

Floturile pentru placi de e5tensie sunt pre%ente pe placa de ba%! sub (orma unor conectori cu di(erite lun"imi &n (unc#ie de standardul utili%at ).89, IFA, CNR, PCI, AGP*$ Aceastea sint concepute sa (unc#ione%e cu marea di ersitate a placilor de e5tensie, cu di erse utilit!#i$ 7e la pl!ci ideo, pl!ci pentru re#ea, modem 'i p+n! la pl!cile multimedia )J de sunet, tunere, achi%i#ie ima"ine, etc*$ n perioada aceasta cele mai r!spindite sloturi sunt PCI 'i AGP, iar pentru pl!cile cu doua "enera#ii mai echi apar 'i sloturile IFA 'i .89$ Model slot ISA +,I I ( II A0+ 1$ Frecven lucru 16 M z -- M z 66 M z de Lime band 16 bit -% ( 6! bit -% ( 6! bit de Numr de contacte !" #$%& 6% ( "! #$%& 6% #$%& Tensiune alimentare ' ( 1% v -.- ( './ v 1.' ( -.- v Vitez transfer )M*(s 1--M*(s '--M*(s

Conectori pentru memorie sunt pre%en#i &n "rupuri de =@A sloturi, al!turate$ Ace'tia ca 'i sloturile pentru pl!cile de e5tensie sunt pre%en#i &n mai multe ariante$ Cele mai echi pl!ci de ba%! utili%au conectori de tip FI33 )Fin"le Inline 3emor4 3odule* cu H- de contacte, care de#ineau un mare de%a anta/ @ modulele de memorie trebuiau instalate &n pereche pentru ca acestea s! (unc#ione%e$ 7ar acestea au e oluat, e5tin%+nd numarul de contacte la I=, dupa care a urmat trecerea la conectori 7I33 cu ,?> contacte care au lasat mult &n urm! de%a anta/ele 'i per(orman#ele o(erite de modulele FI33$ Ast!%i ne bucur!m de per(orman#ele conectorilor RI33, care nu se deosebesc cu mult de predecesori &ns! per(orman#ele ob#inute de memoriile Rambus sunt din nou, uimitoare$ Conectori pentru unitatile de stocare, (ie ele deta'abile ori (i5e, sunt 'i ace'tia pre%enti pe placa$ P+n! &n pre%ent acest tip de conectori nu au a ut o e olutie at+t de spectaculoas! cum este cea a pl!cilor de e5tensie$ 7ar 'i aceastia au e oluat, ast(el de la "i"antici conectori pentru unitatea

(lopp4 ce pre%entau nu mai putin de 0- contacte, ast!%i se utili%ea%! conectori cu HA contacte )EF7I @ Enhanced Fmall 7e ice Inter(ace*, mult mai (le5ibili 'i usor de mane rat$ In schimb conectorii pentru 677 nu au su(erit modi(ic!ri ma/ore$ O alt! component! indispensabil! a unei placi de ba%! este 9IOF@ul$ Acesta este repre%entat (i%ic de un chip, u'or obser abil datorit! (ormei 'i mai ales datorit! (aptului c! este sin"urul chip care este po%at &ntr@un soclu$ Acesta, &mpreun! cu bateria (ormea%! un cu plu (!r! de care nici un sistem nu poate (unc#iona$

PROCEFORU8
Procesorul este o component! mic! dar ital! pentru orice computer$ Rolul s!u este (undamental, el (iind cel care parcur"e pro"ramele din computer, instruc#iune cu instruc#iune, 'i le e5ecut! coordon+nd dispo%iti ele din sistem, proces+nd 'i mane r+nd datele, 'i ast(el control+nd toat! acti itatea sistemului$ Procesorul este un circuit inte"rat care include echi alentul unui num!r (oarte mare de elemente de circuit electronic clasic @ tran%istori$ El lucrea%! &n str+ns! colaborare cu placa de ba%!, pe care este montat &ntr@o mic! Kpri%!L )numit! 'i slot sau socGet* special!$ n (unc#ie de tipul acestui socGet, o plac! de ba%! poate suporta numai anumite tipuri de procesoare, care pot (i montate &n acel tip de pri%!$ Ast(el, dac! pl!nuie'ti s!@#i schimbi procesorul, "ama ta de op#iuni este limitat! la op#iunile permise de placa de ba%!$ E5ist! multe tipuri de procesoare, dar cele mai cunoscute sunt cele produse de (irmele Intel )reali%atoarea procesoarelor din (amilia >-5>?, mai popular cunoscute prin codurile =>?, H>?, A>?, 'i sub marca Pentium* 'i A37 )cu procesoarele din seria C?, iar mai nou cu seriile Athlon 'i 7uron*$ Numele procesorului dintr@un computer 'i (rec en#a lui de lucru se pot citi, de obicei, &n primele r+nduri de mesa/e a(i'ate la pornirea computerului$ Per(orman#ele procesorului se m!soar! prin mai mul#i parametri, dar cel mai important este (rec en#a de lucru a procesorului$ 8a ora actual!, cel mai nou procesor lansat de Intel este Pentium A, 'i el a a/uns s! lucre%e la (rec en#e de p+n! la ,$I G6% Generatii de PC Prima Genera#ie A =@a Genera#ie A H@a Genera#ie A A@a Genera#ie A 0@a Genera#ie Procesoare >->? 'i >->> >-=>? >-H>?7D 'i >-H>?FD >-A>?FD, >-A>?7D, >-A>?7D= 'i >-A>?7DA Pentium C4ri5 ?D>? A37 C0 I7T NinChip C? Pentium 33D I93BC4ri5 ?5>?3D I7T NinChip= H7 Pentium Pro A37 C? Pentium II A37 C?@= 3obile Pentium II 3obile Celeron Pentium III A37 C?@H Anul aparitiei ,MI>@>, ,M>A ,M>I@>> ,MM-@M= ,MMH@M0 ,MM? ,MM? ,MMI ,MMI ,MMI ,MM> ,MM0 ,MMI ,MMI ,MM> ,MMM Numar de tran%istori =M$--,HA$--=I0$--,$=--$--H$,--$--@@ @@ H$0--$--A$0--$--?$---$--?$---$--0$0--$-->$>--$--I$0--$--M$H--$--=I$A--$--,>$M--$--M$H--$---

A 0@a Genera#ie &mbun!t!#it! A ?@a Genera#ie

A ?@a Genera#ie &mbun!t!#it!

A I@a Genera#ie

Pentium III Cu3ine A37 ori"inal Athlon A37 Athlon Thunderbird Pentium A

,MMM =---

=>$---$--==$---$--HI$---$--A=$---$---

FURFA OI CARCAFA
Computerul (unc#ionea%! pe ba%! de ener"ie electric!$ Un laptop )computer portabil* poate (unc#iona &n schimb un timp limitat, alimentat de la un acumulator electric$ 7ar &n rest, computerele obi'nuite trebuie alimentate de la o surs! de curent pentru a putea (unc#iona$ Tensiunea electric! la ni elul pri%ei (iind prea mare pentru componentele din computer, &n carcasa computerului e5ist! o component! care reduce tensiunea de la ==- . la alorile mult mai mici la care pot (unc#iona componentele electronice din computer$ Aceast! component! este sursa de alimentare$ 7eoarece con#ine componente care se &nc!l%esc puternic &n timpul (unc#ion!rii, e5ist! un entilator care o r!ce'te, 'i de re"ul! curentul lui poate (i sim#it dac! se pune m+na &n dreptul (antelor din spatele carcasei, l+n"! mu(a cablului de alimentare$ :um%etul lui este slab, dar dac! de ine sup!r!tor atunci trebuie s! iei m!suri pentru eri(icarea lui$ Orice surs! de alimentare are o putere limitat!, calculat! s! suporte un anumit consum ma5im, de aceea nu trebuie abu%at cu ad!u"area de noi componente &n computer, pentru c! la un moment dat acestea pot suprasolicita sursa$ Computerele cu multe componente au ne oie, deci, de surse mai puternice$ E5ist! di erse tipuri de surse, unul din parametrii lor (iind puterea nominal! suportat!$ Un alt parametru al sursei de alimentare este (actorul de (orm!, 'i deosebim surse AT 'i ATD$ Fursele AT tind s! (ie &nlocuite tot mai mult de surse ATD, care au o serie de (acilit!#i &n plus, printre care c+te a posibilit!#i de a (i controlate din computer, ceea ce poate asi"ura o economie de ener"ie pe durata c+t computerul, de'i l!sat &n (unc#iune, nu este (olosit e(ecti $ Carcasele computerelor #in 'i ele cont de (actorul de (orm!, ast(el &nc+t adesea ele se +nd cu tot cu surs!, sursa (iind adec at! carcasei$ Aparent mai nesemni(icati !, carcasa computerului este, de (apt, cea &n care se "!sesc cele mai importante componente ale lui$ 8a unele computere )de pild!, la cele de tip 3acintosh, sau la computerele portabile, numite laptop*, carcasa computerului (ace corp comun cu tastatura 'i cu monitorul$ 7ar &n ca%ul computerelor din (amilia I93 PC )cele mai r!sp+ndite, 'i la care ne re(erim &n principal aici*, ea are de cele mai multe ori (orma unui paralelipiped dreptun"hic de dimensiuni 'i (orme relati ariabile$ n comer#, carcasele de computer se "!sesc cel mai adesea asamblate &mpreun! cu sursa de alimentare pentru &ntre"ul computer$ 7in acest punct de edere, e5ist! surse de alimentare cu (actor AT 'i ATD, (iecare a +nd anumite caracteristici tehnice$ Factorul AT a ap!rut primul, (iind &nt+lnit la computerele mai echi, pe c+nd (actorul ATD este mai nou 'i tinde s! predomine &n ultima reme pe pia#!$ El a &nlocui treptat, cu totul, componentele cu caracteristici AT, unele pl!ci de ba%! mai noi, ca 'i unele cutii de tip recent, suport+nd numai ATD$ Aceasta &nseamn! c! ale"erea unor componente )placa de ba%! a computerului* trebuie (!cut!

'i &n raport cu tipul sursei de alimentare 'i al carcasei, pentru compatibilitate din punct de edere al (actorului ATBATD$ Pe panoul (rontal se "!sesc butoane de control pentru sistem, cum sunt2 butonul de pornireBoprire )PONER*, butonul de repornire la cald )REFET* sau, la carcase mai echi )sau 'i la unele mai noi, dar ne(unc#ional*, butonul TUR9O$ C&te a leduri pot da indica#ii despre starea sistemului2 ledul PONER ) erde, de re"ul!* este aprins c+t timp computerul este pornit, iar ledul 677 )ro'u, &n "eneral* se aprinde sau clipe'te ori de c+te ori se e5ecut! opera#ii de citireBscriere pe hard@disG$

Tipuri de surs!2 Nume ATD ATD ATBATD AT Tip 9i"toEer 3iditoEer 3iditoEer 3initoEer Putere sursa H--N =H-N =H-N =--N

3E3ORIA
7eoarece memoria RA3 se montea%! pe placa de ba%!, 'i e5ist! c+te a tipuri distincte de arhitectur! a modulelor de memorie, orice ad!u"are sau &nlocuire de memorie RA3 trebuie (!cut! #in+nd cont de ceea ce poate (i montat pe placa de ba%!$ O plac! de ba%! poate suporta numai un anumit tip )uneori = tipuri, dar nu simultan* de module de memorie$ Orice pro"ram lansat &n e5ecu#ie lucrea%! cu di erse date, iar pe perioada proces!rii acestora, sunt stocate temporar &n memoria RA3, care este (oarte rapid! &n compara#ie cu alte dispo%iti e de stocare din sistem$ Cu c+t un sistem are mai mult! memorie RA3, cu at+t are mai mult spa#iu temporar de mane rare a datelor, 'i poate procesa blocuri mai mari de date, sau poate lucra simultan cu mai multe pro"rame$ Un sistem cu per(orman#e medii are ast!%i ,=> 39 de memorie RA3$ n lipsa memoriei RA3, sau dac! memoria RA3 este de(ect!, sistemul poate re(u%a s! porneasc!, deci 'i memoria este o component! ital! a computerului$

RA3@ul poate (i FRA3 sau 7RA3$ Chipurile 7RA3 sunt mai lente dec+t cele FRA3 din cau%a tehnolo"iei de (abrica#ie$ .ite%a memoriei RA3 este m!surat! &n nanosecunde$ Tipuri de memorie RA32 FI332 )Fin"le In@line 3emor4 3odules* a (ost de% oltat cu scopul de a (i o solu#ie simplP pentru up"rade@urile de memorie$ Circuitele inte"rate sunt "rupate pe o ri"letP ce poate (i usor instalatPBde%instalatP &n soclurile speciale cu care este pre P%utP placa de ba%P$ PC@urile moderne au socluri concepute pentru instalarea modulelor FI33 de I= pini, (a#P de soclurile de pe plPcile de ba%P mai echi )sistemele cu procesor =>? sau H>?* care sunt concepute pentru FI33@uri pe H- pini$ 7I33@ul )7ual In@line 3emor4 3odules* a (ost (olosit mai &nt+i pe sistemele 3acintosch, dar prin de% oltarea sistemelor PC &n /urul ma"istralelor de date pe ?A bi#i, este (olosit mai nou ca op#iune 'i &n calculatoarele de tip PC a cPror placP de ba%P are un soclu corespun%Ptor$ Un 7I33 este echi alent cu o pereche de FI33@ uri dar (olose'te mai putin spa#iu$ 7I33@ul are o ma"istralP de

date de ?A pini (a#P de H= pini c+t este lP#imea ma"istralei de date a unui modul FI33$ Capacitatea ma5imP, disponibilP momentan, pentru modulele FI33 este de ?A 39 iar pentru modulele 7I33 ,=> 39$ Un alt tip de memorie RA3 este memoria 77R )double data rate*, o tehnolo"ie care transmite datele pe ambele (ronturi ale unui tact de ceas$ Abord+nd din alt punct de edere memoriile 7RA3, om intra &n cea de@a doua sectiune a materialului, pre%ent+nd ariantele de 7RA3 propuse de producPtori pentru a adapta timpul de rPspuns al memoriei cu ite%a de lucru a procesorului$ Ca o prima obser atie, trebuie remarcat cP (iecare tip de memorie ce s@a impus pe piatP ca un standard utili%at la ni el mondial, a (ost precedat de aparitia unor microprocesoare tot mai puternice care nu erau &n acord cu tehnolo"ia 7RA3 din acel moment$

FP enumerPm deci tipurile de 7RA3 pe care le putem &nt+lni pe sistemele moderne2 FP3 )Fast Pa"e 3ode*1 E7O )E5tended 7ata Out*1

3ulte calculatoare (olosesc astP%i memorii FP3$ Acest tip de memorie este o &mbunPtPtire a unei tehnolo"ii 7RA3 mai echi )nibble mode, Erite per bit* prin (acilitatea de a lucra &n pa"ini de memorie$ O pa"inP de memorie este descrisP ca (iind sectiunea de memorie disponibilP prin selectarea unei adrese de r+nd$ n interiorul unui r+nd sunt mai multe coloane care contin biti de memorie$ Ast(el, cu modulele FP3 controller@ul de memorie trebuie sP speci(ice adresa de r+nd doar o sin"urP datP pentru a accesa date din cadrul aceleiasi pa"ini, ceea ce (ace ca procesul de intero"are al memoriei sP (ie putin mai rapid$ 7eci accesPri succesi e ale aceleiasi pa"ini de memorie presupun doar selectarea unor adrese de coloanP, duc+nd la o scPdere a timpului de acces al modulului )pentru timp de acces e%i "losarul*$ Intuiti , putem spune cP (olosirea unui modul FP3 se aseamPnP cu cPutarea &ntr@un dictionar$ At+ta timp c+t cu +ntul cPutat este pe pa"ina deschisP, "Psirea lui este mai rapidP, dar c+nd a em de &ntors pa"ini pentru a@l "Psit, atunci timpul necesar este mai mare$ Pentru modulele de memorie actuale, timpii de acces (urni%ati de producPtorii chip@urilor sunt cuprinsi &ntre >- ns si ?- ns, dar &n realitate ma/oritatea chip@urilor lucrea%P la 0-@00 ns$ Aceste re%ultate re(eritoare la timpul de acces al chip@urilor au (ost obtinute ca urmare a testelor reali%ate cu a/utorul testorului FI3C6ECCQ &n laboratorul (irmei 8AFTING$ A"entia de standardi%are &n domeniul electronicii @ RE7EC @ a speci(icat standardele pentru modulele 7RA3 FP3$

7RA3@urile de tip E7O lucrea%P aproape la (el ca si 7RA3@urile FP3, a +nd posibilitatea de a (olosi pa"ini de memorie &n acelasi mod ca si modulele FP3$ A anta/ul principal al unui modul E7O este capacitatea sa de a mentine datele alide la iesire chiar si dupP ce semnalul care alidea%P adresa de coloanP de ine inacti )CAF @ Column Address Ftrobe @ trece pe , lo"ic1 e%i (i"ura =*$ Acest mod de lucru permite procesoarelor mai rapide sP@si or"ani%e%e timpul mai e(icient, reali%+nd mai multe sarcini (PrP a mai astepta dupP o memorie mai lentP$ Ast(el, spre e5emplu, &n timp ce 7RA3@ul E7O "Pseste o instructiune pentru procesor, acesta din urmP poate sP &ndeplineascP alte sarcini (PrP a se K&n"ri/oraL cP instructiunea cititP din memorie de ine in alidP$ 9E7O )9urst E7O* este o &mbunPtPtire a standardului E7O care permite ca o Kra(alPL )burst &n en"le%P* sau o serie de date sP (ie (urni%ate dispo%iti ului care (ace accesul )u%ual procesorului* &ntr@un sin"ur ciclu de acces la memorie$ Acest mod de lucru se ba%ea%P pe presupunerea cP datele sunt cerute de procesor de la adrese de memorie consecuti e ceea ce este, &n mod u%ual, ade Prat$ A"entia de standardi%are &n domeniul electronicii @ RE7EC @ a speci(icat standardele pentru modulele 7RA3 E7O$ Cu toate cP E7O a de enit un standard, nu toate plPcile de ba%P suportP acest tip de module$ Acest (apt &nseamnP cP modulele E7O (unctionea%P si &n plPcile de ba%P ce nu sunt proiectate pentru E7O dar (PrP a putea bene(icia de (acilitatea, o(eritP prin constructie, de mentinere a datelor alide la iesire$ Tehnolo"ia E7O este un pas &nainte (atP de cea FP3, permit+nd pentru o ite%P datP a chip@urilor )e52 ?-@I-ns*, un acces al CPU la datele din memorie cu ,-@,0S mai rapid &n ca%ul chip@urilor E7O dec+t &n ca%ul chip@urilor FP3$ nsP, pentru a bene(icia de a anta/ul o(erit de noua tehnolo"ie, este necesar ca sistemul sP (ie proiectat pentru a lucra cu memorii E7O$

7IFCU8 7UR
6ard@disG@ul )67* sau discul (i5 este un disc ma"netic cu o construc#ie tehnolo"icP (oarte precisP, o capacitate de memorare 'i ite%P de acces (oarte mari, care se &ncorporea%P &n calculator, constituind o memorie e5ternP (oarte utilP )pentru calculatoarele de tip PC*$ Corespun%Ptor pistelor de pe dischetP, pe discul (i5 apar cilindri, care sunt (orma#i din piste concentrice$ Primele hard@disG@ uri a eau o capacitate de c+ti a %eci de 39, astP%i a/un"+ndu@se la %eci de G9$ 6ard disG@ul este alc!tuit dintr@o parte mecanic! )unul sau mai multe platane din substan#! (eroma"netic! ce sunt scrise cu in(orma#ii 'i citite, pe piste, de c!tre un cap de citireBscriere care e5ecut! mi'c!ri de@a lun"ul ra%ei discului ma"netic* 'i o parte electronic! )ce "estionea%! citireaBscrierea datelor 'i asi"ur! transmiterea acestora c!tre chipsetul pl!cii de ba%!*$ Platanele se rotesc cu o ite%a de 0A-- sau I=-rotatiiBminut, a/un"+ndu@se 'i la ite%e de ,0--- rota#iiBminut$ Pe (iecare platan sunt scrise 'i citite date cu a/utorul unui cap ma"netic, a(lat la o (ractiune de milimetru deasupra platanului$ Curentul de aer re%ultat &n urma rotirii discurilor mentine capetele de citireBscriere &n suspensie, ast(el &nc+t sa nu se atin"! de platane$ 8a oprirea calculatorului 'i, implicit, a aliment!rii cu ener"ie, capetele se deplasea%! 'i se asea%a &ntr@o anumita %on! de si"uran#! a hard disG@ului$ 3en#inerea capetelor &n suspensie, (!r! contact, &n timpul (unc#ion!rii, cu discurile, necesit! o preci%ie ridicat! &n procedeul de (abrica#ie$ 3ai mult, hard disG@urile sunt si"ilate din (abric! 'i nu contin particule de pra($ O sin"ur! particul! dur! de pra( poate a/un"e &n spa#iul e5trem de mic dintre cap si disc, cau%+nd o %"+r+ietura$ Aceasta, al!turi de altele care apar &n timp, conduce la deteriorarea "ra ! 'i iremediabil! a hard disG@ului$ naintea de apari#ia discurilor ma"netic (i5e, calculatoarele personale se utili%au e5clusi cu a/utorul dischetelor, (apt care a ea c+te a incon eniente2 spa#iul de memorie e5ternP destul de limitat nu permitea (olosirea unor pro"rame prea comple5e 'i imposibilitatea (olosirii calculatorului (PrP o dischetP pe care sP se a(le nucleul sistemului de operare$ Pentru ca un calculator sP poatP (i e5ploatat &n mod e(icient, partea esen#ialP a sistemului sPu de operare )numitP u%ual nucleu* trebuie sP se "PseascP &n memoria internP, pentru a (i permanent disponibilP 'i lansatP &n e5ecu#ie$ Cu c+t ite%a de rota#ie a platanelor este mai mare, or (i cititeBscrise mai multe piste &ntr@un timp mai scurt, ite%a cresc+nd ast(el direct propor#ional$ Ftandardele I7E actuale sunt de 0A-- 'i I=-- rpm, p+n! de cur+nd e5ist+nd 'i modele de AA-- )Tuantum 87* 'i ??-- rpm )Fu/itsu*$

Timpul de acces aria%! &n (unc#ie de model 'i de produc!tor, &ntre ,-@,H ms pentru modelele de 0A-- rpm 'i >@,- ms pentru modelele de I=-- rpm$ Cu c+t timpul de acces este mai mic, cu at+t pot (i "!site mai rapid di(erite in(orma#ii &mpr!'tiate ine itabil pe di(erite sectoare ale discului ma"netic$ Controller@ul 677 )chipul ce "estionea%! electronica acestei componente* dispune 'i de o memorie cache, de tran%it, &ntre discul (i%ic 'i chipset, uneori reapelarea aceleia'i in(orma#ii de c!tre procesor la un inter al scurt de timp put+nd "!si in(orma#ia &n memoria cache de mare ite%!, nemai(iind necesar accesul (i%ic la disc, deci economisindu@se timp$ 3emoria cache aria%! 'i ea dup! model, capacitatea acesteia &ncep+nd cu ,=> C9 'i atin"+nd = 39 pentru modelele de 0A-- rpm )cel mai (rec ent 0,= C9* 'i ariind de la = la > 39 pentru modelele de I=-- rpm$ 7in aceste date reiese a'a cum aminteam, o ite%! sensibil crescut! a hard disG@urilor de I=-- rpm$ Inter(a#a hard disG@ului poate (i E@I7E sau FCFI, cea din urm! (iind (olosit! &n ser ere, deosebit de rapid! dar 'i costisitoare ) ite%e de rota#ie de I=--@,-$---@,0$--- rpm*, nu a (ace obiectul pre%ent!rii noastre$ Inter(a#a I7E a e oluat constant, ast!%i a/un"+ndu@se la standardul ATA@ ,-- 'i ATA@,HH, ceea ce presupune un trans(er teoretic &ntre hard disG 'i chipset de ,-- respecti ,HH 39Bs$ Nu trebuie con(undat! aceast! rat! de trans(er ideal! cu ite%a real! de citireBscriere a hard disG@ului, prima se re(er! e5clusi la trans(erul electronic )trans(erul Uburst@modeL, &n ra(al!, &ntre chipsetul pl!cii de ba%! 'i memoria cache a 677*, care este mai rapid dec+t trans(erul limitat de mi'carea capului de citireBscriere, ast(el ite%a real! aria%! la un hard disG modern &ntre =0@A- 39Bs la modelele de 0A-- rpm 'i A-@0- 39Bs la modelele de I=-- rpm, cu mult sub cei ,--@ ,HH 39Bs teoretici$ Ast(el se e5plic! de ce di(eren#a de per(orman#! a unui 677 ATA ,HH testat pe o plac! de ba%! ATA@,-- respecti ATA@,HH este de -@HS 'i nicidecum HHS c+t ar trebui s! (ie teoretic$ Fe poate spune c! ambele standarde sunt la (el de per(ormante, ATA@,HH (iind mai pu#in r!sp+ndit deoarece nu a (ost sus#inut de Intel, care s@a concentrat pe urma'ul inter(e#ei E@I7E, 'i anume Ferial@ATA$ 7ac! asupra ale"erii modelului de I=-- rpm nu mai e5ist! nici un dubiu, ale"erea produc!torului hard disG@ului este subiectul unor de%bateri intense, (iecare model de hard disG a +nd a anta/ele 'i de%a anta/ele sale$ Firmele produc!toare de hard@disG@uri, &n momemntul actual, sunt2 I93, 3a5tor, Fea"ate, Famsun" 'i Nestern 7i"ital, toate a +nd o "aran#ie de ,@H ani &n (unc#ie de clasa modelului, 'i NiGimi, o companie ce recondi#ionea%! hard disG@uri cu mici de(ecte de (abrica#ie preluate de la produc!torii de mai sus, +n%+ndu@le sub propriul nume cu I0S din pre#ul ori"inal, dar o(erind numai , an "aran#ie$ 3odelele de I=-- rpm 3a5tor 'i Fea"ate par cele mai echilibrate )primul cu cel mai rapid timp de acces, al doilea cu rat! de trans(er mai mare 'i silen#io%itate deosebit!*, Nestern 7i"ital e5celea%! cu seria R9 )sin"ura cu > 39 cache* iar de la I93, de recomandat este modelul ,=-GDP, multe serii anterioare )printre care 'i recentele I0GDP 'i ?-GDP* su(erind de dis(unc#ionalit!#i &n timp de@a dreptul catastro(ale$ Trebuie a ut &n edere (aptul c!, din cau%a (aptului c! produc!torii (olosesc &n calculul capacit!#ii , 39 V ,--- C9, , G9 V ,--- 39 )'i nu

,-=A cum ar (i corect*, capacitatea real! a hard disG@ului a (i cu apro5imati IS mai mic! dec+t cea din o(erta o(icial! )deci apro5imati HI G9 din A-, 00 G9 din ?-*$ Capacit!#ile actuale care o(er! cel mai redus pre# per Gi"ab4te sunt de A- 'i de ?- G9, ersiunile hard disG@urilor de =- 'i H- G9 (iind cu numai c+#i a dolari mai ie(tine dec+t un model de A- G9, ast(el &nc+t nu merit! luate &n considerare$

UNITATEA C7@RO3
Un mediu de stocare (oarte (iabil 'i u%itat ast!%i este compact disG@ul sau C7@ ul$ Acesta este un disc solid din plastic, pe care se inscrip#ionea%! date printr@un procedeu pe ba%! de laser$ 7eoarece inscrip#ionarea modi(ic! (i%ic supra(a#a discului, &n "eneral acest disc nu poate (i scris dec+t o sin"ur! dat!, apoi put+nd (i doar citit$ C7@urile au (ost (olosite ini#ial la scar! lar"! pentru &nre"istr!ri audio, dar &n ultimii ani ele sunt (olosite 'i pentru &nre"istr!ri de date de pe computer$ .olumul de date care poate (i &nre"istrat pe un C7 este de circa ?--@I-- 39$ Pe un computer dotat 'i cu plac! de sunet 'i bo5e sau c!'ti audio, se poate asculta 'i mu%ica de pe C7@urile audio$ Este (oarte util ast!%i s! ai o unitate C7@RO3, ma/oritatea pro"ramelor mari )inclusi sistemele de operare* (iind li rate mai ales pe C7$ n comer# se "!sesc 'i multe publica#ii tip!rite care sunt &nso#ite de C7@uri cu di erse pro"rame 'i documenta#ii$ Principalele caracteristici tehnice ale unei unit!#i C7@RO3 sunt ite%a ma5im! de citire, timpul mediu de acces, timpul de laten#! de la introducerea C7@ului &n unitate 'i &nceputul opera#iunii de citire$ .ite%a ma5im! de citire aria%! &ntre A- 'i 0?5, unde ,5 repre%int! trans(erul standard de ,0- C9Bs$ 7in moti e de marGetin", ite%a a(i'at! de +n%!tor este una ma5im!, care apare numai &n ca%ul citirii pistelor e5terne ale C7@urilor ideale$ 7eoarece ite%a de citire a pistelor de pe interiorul C7@ului este apro5imati de dou! ori mai mic!, ite%a de rota#ie (iind constant!, a re%ulta o ite%! medie de citire situat! &ntre cele dou! alori e5treme$ 7e'i este ideal! o ite%! de citire c+t mai ridicat!, cre'terea num!rului de tura#ii pe minut )p+n! la alori de ,-$--- rpm* duce &n multe ca%uri la apari#ia unui %"omot deran/ant 'i a ibra#iilor ce pot chiar spar"e C7@ul &n unitate$ 7e aceea contea%! 'i aici ale"erea unui produc!tor consacrat &n domeniu, un pre# prea redus (iind o capcan! si"ur! pentru clientul nea i%at$ Nu este de mirare c! cea mai scump! 'i cunoscut! unitate C7@RO3, a (abricantului TEAC, are o ite%! ma5im! de numai A-5 dar reu'e'te s! &mbine cele mai multe calit!#i$ .ite%a de acesare a pistelor depinde de timpul de acces al capului de citire pe piste, a'a@numitul Urandom seeG timeL, care se ci(rea%! &n /urul alorii de ,-- ms$ O alt! caracteristic! tehnic! mai pu#in cunoscut! este memoria cache, cu (unc#ie identic! celei de la hard disG, 'i cu dimensiuni cuprinse &ntre ,=> 'i 0,= C9$

Audio"rabbin"@ul repre%int! capacitatea unit!#ii de a citi datele dintr@un anumit sector la ite%! c+t mai mare, (!r! s! le interprete%e ca date, in(orma#ii audio sau ideo, ci doar ca succesiune de bi#i$ .ite%a ma5im! respecti medie cu care unitatea poate citi ast(el datele este apreciat! de c!tre cei care copia%! C7@urile audio pe calculator sub (orm! comprimat! )mpH*$ O solu#ie din ce &n ce mai r!sp+ndit!, datorit! pre#ului relati accesibil, o repre%int! ale"erea unei unit!#i C7@RN$ Func#ia sa de inscrip#ionare a C7@urilor are nenum!rate aplica#ii printre care unele deosebit de importante 'i chiar critice )bacGup*$ Inscriptoarele pot a ea 'i (unc#ie de C7@RO3, iar ite%ele de inscrip#ionare aria%! &n pre%ent &ntre ,? 'i 0=5 ),5 repre%ent+nd, ca 'i &n ca%ul C7@RO3@ului, un trans(er de ,0C9Bs*$ .ite%ele de reinscrip#ionare sunt net in(erioare, din cau%a limit!rilor materialului C7RN@ului, la numai >@H=5$ n acela'i timp, ite%a de citire a C7@urilor se situea%! &ntre H= 'i 0=5$

TAFTATURA OI 3OUFE@U8
Con(ortul 'i ite%a de tehnoredactare a depinde &n mare m!sur! de calitatea 'i er"onomia tastaturii$
Ca modalitate de dispunere a tastelor, exist varianta standard, cu dispunere pe un cmp dreptunghiular i clonele tastaturii Microsoft Natural Keyboard, care ofer dou grupuri separate de taste, corespunznd celor dou mini !iecare variant poate fi suplinit sau nu de butoane suplimentare, "multimedia#, cu func$ii specifice %porniri&opriri de programe, comenzi rapide, volum etc' (e obicei conservatorismul va induce achizi$ionarea unei tastaturi identice cu cea cu care ne)am obinuit anterior, criticnd formatul celorlalte modele, astfel subiectivismul va determina pe mul$i s nu accepte clonele M* Natural Keyboard, chiar dac s)a demonstrat c odat acomodat cu acel design, tehnoredactarea are loc mult mai eficient dect la variantele clasice

Este ideal! situa#ia &n care putem opta &ntre mai multe modele de tastaturi, pentru a "!si e5emplarul cu care ne potri im cel mai bine$ Trebuie s! urm!rim calitatea materialului, cursa butoanelor, distan#a dintre ele, 'i nu &n ultimul r+nd, silen#io%itatea la ap!sare$ Fistemele de operare ba%ate pe inter(a#! "ra(ic! )adic! MMS din total* necesit! un mouse pentru a (i comandate$ A +nd &n edere num!rul imens de mi'c!ri de mouse 'i de clicG@uri care trebuie date &n (iecare %i pentru e(ectuarea unor sarcini, ale"erea unui mouse bun este o necesitate, aceast! component! a +nd un impact ma/or &n er"onomia lucrului pe PC$ 3ouse@ul clasic are = butoane, (unc#ionea%! pe principiu mecanic )rosto"olirea bilei de pe UburtaL acestuia*, 'i este le"at de unitatea central! pintr@un cablu 'i un conector PFB=$ 7e la acest model de ba%! s@a a/uns, prin ino a#ii 'i per(ec#ion!ri, la mouse@uri din ce &n ce mai comple5e, care pot e5ecuta numeroase (unc#ii suplimentare, cresc+nd alt(el er"onomia$ Ast(el, num!rul butoanelor a (ost crescut p+n! la 0@>, acestea put+nd (i Upro"ramabileL, adic! s! preia o comand! speci(ic!1 a ap!rut roti#a )sau roti#ele* de scroll, care permite des(!'urarea sus@/os sauB'i st+n"a@dreapta a pa"inilor 'i c+mpurilor dintr@un pro"ram1 tehnolo"ia mecanic! a (ost &nlocuit! cu cea optic!, mouse@ul nemaia +nd piese &n mi'care, con(ortul utili%!rii 'i (iabilitatea s@au &mbun!t!#it1 nu &n ultimul r+nd, s@a renun#at la (ir pentru metode de transmisie radio sau prin in(raro'u spre unitatea central!$ 7ac! mou'ii UEirelessL pot (i pe drept catalo"a#i &n cele mai multe situa#ii drept un lu5 sau un capriciu, mou'ii optici pot (i oric+nd recomanda#i, er"onomia lor sensibil crescut! este &nso#it! de un pre# recent de enit accesibil )&ncep+nd de la MW*$ Cine este amator de /ocuri de ac#iune cu mi'c!ri bru'te a trebui s! eri(ice la ma"a%in comportarea acestuia la smucituri, deoarece multe modele nu reac#ionea%! corect la mi'c!ri (oarte rapide$ n nici un ca% nu merit! achi%i#ionarea unui mouse lipsit de roti#a de scroll, economia ar (i de apro5imati ,@=W, pier%+nd o (unc#ionalitate de aloare mult mai mare$ Pre%en#a unor butoane suplimentare pro"ramabile poate cre'te sim#itor u'urin#a e5ecu#iei unor comen%i (rec ente, cum ar (i de e5emplu cop4Bpaste$

6U9@U8, FNITC6@U8, 3O7E3U8 OI P8ACA 7E REXEA

Fiecare mu(! de re#ea din hub are un led )un indicator luminos* a c!rui aprindere arat! c! le"!tura (i%ic! pe cablul respecti este stabilit!, iar dac! ledul clipe'te intermitent, aceasta poate indica 'i e5isten#a unui tra(ic de date, ceea ce permite controlul rapid al (unc#ion!rii (i%ice a ramurilor re#elei$ 6U9@ul o(er! a anta/ul c! re#eaua poate (unc#iona 'i atunci c+nd unul din computerele componente are o problem!, deoarece restul re#elei nu este a(ectat de problema respecti !$ 7e asemenea, prin dispo%iti e de tip 6U9 se poate e5tinde (oarte mult o re#ea local!$ E5ist! 6U9@uri cu A, >, ,? 'i chiar mai multe porturi, ast(el &nc+t un num!r de computere conectate la acela'i 6U9 pot (i conectate mai departe la un alt computer )un ser er de Internet sau o alt! re#ea* printr@ un sin"ur cablu &ntins &ntre 6U9 'i destina#ie$ Un 6U9 este necesar, deci, numai &n re#elele cu mai mult de = computere, 'i (oarte rar este &nt+lnit &n sistemele de acas!$ Pentru a putea (olosi computerul ca instrument de comunica#ie pe linia tele(onic!, este ne oie de un modem$ Acesta este un dispo%iti care permite transmisia 'i recep#ia semnalului electric pe linia tele(onic!, stabilind ast(el o comunica#ie serial! &ntre computere care se pot a(la &n locuri di(erite$ Uneori se poate monta un (ir tele(onic direct )o linie dedicat!* &ntre cele dou! computere$ .ite%a care poate (i atins! de modem 'i stabilitatea lui &n comunica#ie sunt parametrii care in(luen#ea%! per(orman#ele de comunica#ie pe linia tele(onic! mai mult dec+t per(orman#ele tehnice ale computerului$ Totu'i, un modem puternic nu poate dep!'i limitele impuse de per(orman#ele liniilor tele(onice pe care lucrea%!$ 8a ora actual!, ma/oritatea utili%atorilor rom+ni (olosesc modemuri de HH Cbps, 'i chiar dac! sunt accesibile 'i modemurile de 0? Cbps, deocamdat! acestea a/un" (oarte rar s! lucre%e la capacitatea lor ma5im!$ n conclu%ie, un modem este un dispo%iti necesar pentru lucrul pe Internet prin dial@up, s! trimi#i 'i s! recep#ione%i (a5uri prin computer$ Un computer conectat &ntr@o re#ea local! con#ine &ntotdeauna 'i o plac! de re#ea, prin care se des(!'oar! comunica#ia cu celelalte computere din re#eaua local!, printr@un cablu special de re#ea, de tip 9NC sau UTP$ Un computer personal care lucrea%! i%olat sau care comunic! doar prin modem cu alte computere, nu are ne oie de o plac! de re#ea$ n "eneral, comunica#ia prin placa de re#ea este mult mai stabil! 'i rapid! dec+t prin modem, dar ea (unc#ionea%! bine numai pe distan#e mici, p+n! la c+te a sute de metri$ ntr@un computer pot (i montate chiar mai multe pl!ci de re#ea, de re"ul! pentru ca (iecare plac! de re#ea s! asi"ure comunicarea cu un "rup di(erit de computere$ Este ca%ul computerelor cu rol de "ateEa4 )poart!*

&ntre re#ele locale, sau cu rol de router )nod de distribu#ie* pentru mai multe subre#ele$ Placa de re#ea este util!, deci, numai pe computerele conectate &n re#ele locale, 'i ma/oritatea computerelor personale nu sunt dotate cu plac! de re#ea$

P8ACA .I7EO OI 3ONITORU8

Placa ideo este componenta care pre"!te'te ima"inea "enerat! de computer pentru a(i'are pe monitor$ n multe ca%uri, placa ideo e o component! distinct!, care se montea%! pe placa de ba%!, &ntr@un slot adec at$ Placa ideo include circuite de memorie RA3 care alc!tuiesc a'a@numita memorie ideo$ O plac! ideo (oarte per(ormant! poate a ea, de pild!, H= 39 RA3$ n memoria ideo este p!strat! toat! in(orma#ia din ima"inea computerului$ Ima"inea de pe ecranul monitorului este alc!tuit! din pi5eli, ordona#i pe linii 'i coloane$ Prin analo"ie cu punctele unei coli de h+rtie scrise, (iecare pi5el poate (i <scris< )cu cerneal! de o anumit! culoare* sau <'ters< )ca% &n care are culoarea h+rtiei*$ n memoria ideo se stochea%!, deci, in(orma#iile despre (iecare pi5el2 starea lui )<scris< sau <'ters<*, culoarea cernelii 'i culoarea h+rtiei$ Cu c+t a(i'area se (ace la o re%olu#ie mai mare )adic! la o densitate mai mare de puncte pe ecran*, cu at+t ima"inea con#ine mai mul#i pi5eli$ Pe de alt! parte, cu c+t este mai mare num!rul de culori (olosite )ad+ncimea de culoare*, cu at+t in(orma#ia de culoare este mai comple5! 'i necesit! un olum mai mare de memorie$ 8imitele &n care pot aria ace'ti parametri di(er! de la o plac! ideo la alta$ Re%ult!, deci, c! per(orman#ele ideo ale computerului sunt direct propor#ionale cu olumul de memorie ideo 'i cu per(orman#ele tehnice ale pl!cii ideo$ n timpul e5ecu#iei pro"ramelor, ori de c+te ori apare necesitatea unei modi(ic!ri a ime"inii de pe ecran, (ie 'i numai pentru a(i'area unei litere noi, procesorul determin! @ prin calcule speci(ice Y care sunt punctele ce trebuie modi(icate pe ecran, e(ectu+nd modi(ic!rile adec ate &n memoria ideo$ Placa ideo re(ace ima"inea de pe ecran cu o (rec en#! (i5! )numit! 'i re(resh rate @ <(rec en#! de re&mprosp!tare<*, care poate aria de la o plac! la alta &ntre 0- 6% 'i M- 6% sau mai mult$ Unele pl!ci ideo per(ormante preiau o parte din sarcina procesorului, de a determina modi(ic!rile necesare pe ecran &n anumite situa#ii, ceea ce permite procesorului s! se ocupe de alte sarcini$ Totu'i, per(orman#ele unei pl!ci ideo nu pot (i e5ploatate dec+t (olosind 'i un monitor corespun%!tor$ Unele pl!ci ideo mai per(ormante dispun 'i de module care permit trimiterea ima"inii c!tre tele i%oare sau alte dispo%iti e ideo$ Placa ideo se poate conecta pe sloturile2 PCI, IFA si AGP )cel din urm! (iind creat special pentru aceasta*$ n conclu%ie, placa ideo este ital! pentru a(i'area ima"inii pe monitor, iar calitatea ei este (oarte important! dac! (olose'ti computerul pentru aplica#ii "ra(ice, ideo, multimedia, anima#ie, /ocuri 'i tot ce &nseamn! operarea intensi ! cu ima"ini$

3onitorul este dispo%iti ul pe care se pot edea re%ultatele e5ecu#iei pro"ramelor$ El con#ine un ecran reali%at &ntr@o tehnolo"ie de tele i%iune di"ital! de &nalt! per(orman#!, iar pe ecran se a(i'ea%! ima"ini alc!tuite dintr@o re#ea (in! de puncte de culoare ro'ie, erde 'i albastr! )sistemul RG9*$ Primele monitoare au (ost monocrome 'i (unc#ionau doar &n mod te5t$ 3onitoarele moderne sunt color 'i permit a(i'area de ima"ini de calitate, ast(el &nc+t per(orman#ele ideo ale computerelor au a/uns s! dep!'easc! ni elul celor atinse de tele i%iune$ 3onitoarele cele mai u%uale, de (orma unui mic tele i%or 'i ba%ate pe tub catodic, mai sunt desemnate cu acronimul CRT )Cathode Ra4 Tube @ tub catodic cu (ascicul electroma"netic*$ 3ai pu#in oluminoase sunt monitoarele plate de tip 8C7 )8iZuid Cr4stal 7ispla4 @ a(i'a/ cu cristale lichide*$ Computerele portabile incorporea%! ecrane miniaturi%ate, cu cristale lichide$ Per(orman#ele monitorului in(luen#ea%! sensibil calitatea lucr!rilor "ra(ice pe computer$ Pentru aplica#ii "ra(ice comple5e, care operea%! cu ima"ini mari 'i unde claritatea contururilor 'i a culorilor este important!, este necesar un monitor cu ecran mare 'i cu per(orman#e bune$ Computerele care au (unc#ii de comunica#ie &n re#ele, 'i nu necesit! operarea permanent!, pot (unc#iona 'i &n absen#a unui monitor$ 7ar pentru un computer personal, monitorul este o component! ita l!$

+eferat realizat de http,&&--- referate)online org