1.

Aspecte introductive Relaiile cambiale sunt destul de complexe, atat datorita numarului de participanti, minim trei dar de regula sunt cinici-sase, cat si pozitiei diferite in care pot apare acestia tragator, tras, beneficiar, girant, avalist. Etapele derularii unei pli prin cambie sunt urmtoarele: 1 intre tragator (producator si in acelasi timp vanzator) si tras (cumparator) are loc un transfer de active, trasul devenind debitor fata de tragator; tragatorul trage o cambie asupra trasului (cumparatorului)pentru confirmarea angajamentului de plata rezultat in urma livrarii marfii; cambia este acceptata de tras si se returneaza tragatorului; 1intre beneficiar si tragator a avut loc un transfer de active intr-o perioada precedenta celei dintre tragator si tras, tragatorul devenind debitorul beneficiarului; 2 in urma celor doua tranzactii, tragatorul se afla atat in pozitia de debitor, cat si de creditor si isi stinge obligatia fata de beneficiar cu creanta asupra trasului prin transmiterea cambiei; 3 beneficiarul tranmite cambia bancii sale pentru incasre; 4 banca beneficiarului prezinta cambia la plata printr-o casa de compensatii care o transmite bancii trasului; 5 banca trasului debiteaza contul trasului cu suma inscrica pe cambie; 6 banca trasului transmite fondurile bancii sale centrale care le transmite bancii centrale a beneficiarului prin intermediul bancii centrale unde are loc decontarea, si in continuare fondurile se transmit la banca beneficiarului. 7 banca beneficiarului crediteaza contul acestuia cu suma inscrisa pe cambie si astfel se stinge obligatia tragatorului fata de beneficiar si ale trasului fata de tragator. Potrivit legii cambiei, se prevede o obligaie, aceea de a fi nscris n cambie ordinul necondiionat sau promisiunea necondiionata de a se plti o suma determinat de bani, n acest caz, legea fcnd referire la un ordin de plat. Din cambie trebuie s rezulte coninutul unei voine care s fie o cerere adresat trasului, un ordin, iar din biletul la ordin reiese voina emitentului de a plti. Ordinul de a plti dat de trgtor trasului trebuie sa fie clar, precis i neconditionat, iar orice conditii, limitari sau contraprestatii care se adauga ordinului de a plati atrag nulitatea titlului.

2. Categorii de aciuni Creditorul cambial are la dispozitie trei mari categorii de actiuni: - actiuni specifice dreptului cambial, din care fac parte actiunea cambiala directa, actiunea de regres si actiuni n cadrul executarii cambiale (opozitia cambiala) - actiuni specifice dreptului comun adaptate la dreptul cambial, din care fac parte actiunea de mbogatire fara justa cauza si actiunea cauzala - actiuni de drept comun: contestatia la executare, actiunea de restituire a cambiei 2.1 Aciunea cauzal. Aciunea de restituire a cambiei. Potrivit Normelor-cadru ale Bancii Nationale a Romniei, actiunea cauzala este definita ca, fiind actiunea pe care titularul creantei exprimata n forma cambiala, o poate exercita n legatura cu raportul fundamental, conform regimului juridic care l guverneaza1. Emiterea ori transmiterea cambiei nu are ca efect stingerea raportului fundamental, cu exceptia cazului n care opereaza o novatie cnd vechea obligatie rezultata din raportul fundamental este nlocuita cu o obligatie noua ce rezulta din raportul cambial2(de exemplu, posesorul cambiei dobndeste cambia prin gir n scopul restituirii unui mprumut pe care l daduse girantului, iar trasul refuza plata cambiei, posesorul cambiei (giratarul) are mpotriva girantului o actiune ntemeiata pe contractul de mprumut). Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprimata n forma cambiala o poate exercita n legatura cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guverneaza. Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cambiei are obligatia de a restitui titlul, debitorului cambiei depunndu-l la grefa judecatoriei competente. De asemenea acesta trebuie sa faca si dovada ca a ndeplinit formalitatile necesare (protestul de neacceptare sau protestul de neplata) pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres. Termenul de prescriptie al actiunii cauzale este de 3 ani. n situatia n care creditorul a exercitat actiunea cauzala nu o va mai putea exercita pe cea cambiala. Ambele actiuni tind la realizarea unui singur scop si anume, la achitarea creditorului dar totusi sunt deosebite, fiindca au o cauza deosebita. Din emiterea sau predarea cambiei au interes ambele parti, att creditorul, deoarece acesta dobndeste un mijloc mai
1 2

Radu Economu, op.cit., pag.168 V. Babiuc, Novarea raportului juridic fundamental ntr-un raport cambial, Revista romna de drept, 12/1977, pag. 66 si urm.

sigur si mai rapid de realizare a creantei sale, ct si al debitorul care obtine o prorogare de termen a obligatiei sale pna la scadenta cambiei. Posesorul cambiei poate exercita actiunea cauzala n urmatoarele cazuri3: a. dupa ce se dovedeste lipsa de acceptare sau de plata cu actul de protest b. dupa ce restituie debitorului cambia prin depunerea ei la grefa instantei competente si dovedeste ndeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres pe care ar putea sa le exercite. Existenta unui protest de neacceptare sau neplata. Constituirea unui raport cambial pe baza unui raport de drept comun da forma intentiei partilor de a acorda preeminenta raportului cambial, aceasta mpiedicnd valorificarea actiunii cauzale n tot timpul care curge de la data emiterii sau transmiterii cambiei si pna cnd se va constata neonorarea ei prin protestul de neacceptare sau neplata. n aceasta perioada, actiunea cauzala este suspendata, fiind de asemenea si prescriptia suspendata, datorita imposibilitatii de actionare. Dresarea protestului nu este totdeauna necesara. Clauza "fara protest" sau "fara cheltuieli" scuteste protestul de dresare pentru a exercita actiunea de regres. De asemenea, aceste clauze scutesc de aceasta formalitate si n exercitarea actiunii cauzale, n cazul n care este inserata de debitorul din raportul fundamental. Actiunea cauzala poate fi exercitata fara dresarea protestului si n cazurile n care aceasta formalitate nu este necesara pentru exercitarea actiunii cambiale de regres (de exemplu, cum ar fi declararea n faliment a trasului acceptant sau a tragatorului unei cambii declarata neacceptabila.) Pe de alta parte, protestul trebuie sa fie dresat nlauntrul termenelor atunci cnd debitorului, mpotriva caruia urmeaza sa se exercite actiunea cauzala, i revine o actiune de regres mpotriva altor obligati cambiali. Posesorul cambiei trebuie sa ofere debitorului restituirea cambiei neprejudiciate. Atunci cnd posesorul cheama n judecata pe debitorul sau n baza actiunii cauzale, trebuie sa ofere debitorului restituirea cambiei si sa o depuna la grefa instantei judeca litigiul, cel mai trziu pna cnd se da sentinta n actiunea cauzala. Ea va fi pastrata acolo pna cnd actiunea se solutioneaza. Cambia este predata debitorului daca actiunea creditorului va fi admisa si plata creantei efectuata. Pe cambie se fac mentiuni din care sa rezulte ca debitorul a devenit posesor legitim al titlului, pentru ca si acesta sa aiba posibilitatea sa-si exercite

Petru V.Patrascanu, op.cit., pag.178

drepturile de regres care i revin. Cambia va fi restituita creditorului n cazul n care actiunea cauzala este respinsa sau retrasa. Actiunea de restituire a cambiei este exercitata de catre posesorul ei legitim mpotriva celui ce i-a fost ncredintata cambia la un anumit moment si n anumite conditii, dar ulterior detinerea cambiei este abuziva. Actiunea n restituirea cambiei sau a valorii ei este o actiune comerciala de drept comun care nu are nicio legatura cu actiunea cambiala care si are efectele ei si modul de probatiune aparte4. 2.2 Aciunea cambial direct. Aciunea de regres. Ceea ce diferentiaza cele doua actiuni este subiectul pasiv. Actiunea cambiala directa se porneste mpotriva debitorilor cambiali principali (trasul acceptant si avalistii sai), iar actiunea de regres se porneste fie de creditor, fie de debitorii n regres care au platit, mpotriva celorlalti debitori (girantii, avalistii, tragatorul). n ntelesul legiuitorului cambial, actiunea cambiala, fiind o actiune cu totul speciala, nu poate fi exercitata dect contra acelora care figureaza pe cambie5. n situatia n care, printr-o sentinta ramasa definitiva, s-a respins actiunea cambiala intentata contra unui prt n calitate de girant, Curtea de Casatie6 a reinut ca o noua actiune pe baza aceleiasi cambii, prin care prtul sa fie din nou chemat n judecata, dar de data aceasta, n calitate de avalist, nu este admisibila. Aceasta ntruct prin sentinta ramasa definitiva, a fost stabila situatia juridica a prtului n raportul cambial n sensul ca semnatura sa a fost pusa n calitate de avalist, fara ca prin aceasta sa fie violata autoritatea lucrului judecat, dedusa din prima sentinta ramasa definitiva. Exercitarea actiunii cambiale directe se porneste fie cnd creditorul presupune ca exista sanse ca debitorul sa invoce anumite exceptii admisibile, formale sau personale si ncearca sa evite o astfel de posibilitate, fie n cazul unei cambii emise n strainatate, iar legislatia tarii unde aceasta a fost emisa nu prevede calitatea de titlu executoriu. Emiterea unei noi cambii pentru preschimbare, nu poate porni actiunea cambiala daca n-a fost mplinit termenul din conventie, Indiferent de scadenta cambiei si de refuzul emitentului beneficiarul cambiei. Hotarrile judecatoresti au efect declarativ, producnd efecte pna la data intentarii actiunii. Asadar, daca n cursul unui proces, o cambie a ajuns la scadenta dupa intentarea actiunii, acest fapt nu produce nici un efect n acel proces, ci partea are calea unei noi actiuni7. Referitor la cazul n care debitorul decedeaza, Curtea de Casatie8 retine ca: succesori chemati n judecata cambiala au dreptul de a ridica aceleasi exceptii ca si debitorii cambiali. Ca atare, toate dispozitiile legale edictate n favoarea
4 5

Curtea de Casatie, dec. nr. 2/1941, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 117 Curtea de Casatie, dec. nr. 190/1916, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 103 6 Curtea de Casatie, dec. nr. 1267/1934, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 103 7 Curtea de Casatie, dec. nr. 754/1925, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 104 8 Curtea de Casatie, dec. nr. 1643/1938, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 104

cambiei, deci si acelea privitoare la timpul si modul cum trebuie ridicate exceptiile de catre debitor sunt aplicabile si succesorilor debitorului defunct. De asemenea, n cazul n care se realizeaza numai o parte din creanta de la debitorul cambial principal, atunci girantii codebitori solidar, se pot urmari numai pentru rest, astfel, plata facuta de unul din debitorii solidari libereaza si pe ceilalti debitori. n consecinta, creditorul cambial care a realizat de la debitorul principal o parte din creanta sa nu se poate ntoarce mpotriva girantului codebitor solidar dect pentru rest , altminteri ar nsemna ca prin executari partiale ale aceleiasi creante sa se realizeze mai mult dect datoria nsasi. Prin plata cotei concordante, creanta se reduce cu aceasta cota, asa nct urmarirea fidejusorilor nu mai poate avea loc dect pentru restul neplatit de debitorul concordatar9. Debitorul unei cambii poate opune (n cadrul unei actiuni cambiale) si exceptiile privitoare la forma titlului. Una dintre conditiile de forma esentiale ale cambiei este si aratarea n corpul ei a numelui persoanei sau firma primitorului. Aceasta conditie trebuie satisfacuta chiar la facerea sau emiterea titlului, sub sanctiunea nevalabilitatii cambiei ca atare. Asadar, din moment ce este constatat ca numele primitorului a fost adaugat posterior emiterii cambiei (constatare ce poate rezulta din orice mijloc de proba admis de lege, nu numai printr-o proba scrisa, ntruct nu este vorba de o exceptiune personala), beneficiarul nu se mai poate prevala de actiunea cambiala10. Exceptiile personale ale aceluia care exercita actiunea cambiala pot fi opuse daca sunt ntemeiate pe o proba scrisa si de o grabnica solutionare. Asadar, odata ce nu senfatiseaza o proba scrisa, proba cu martori ceruta spre a se face dovada ca numele beneficiarului nu figura n cambie la data emiterii ei, ci a fost adaugata posterior, este inadmisibila11cu garantii, legea definind actiunea cambiala contra tragatorului ca actiune n regres, fara a distinge daca polita a fost acceptata sau nu. Astfel, posesorul cambiei va pierde actiunea cambiala contra tragatorului daca nu o exercita n termenul prevazut de lege12. ntr-o speta s-a retinut: ntre actiunea cambiala si actiunea de anulare a cambiei si restituirea ei, ca fiind data de complezenta, adica fara contraprestatie, nu exista identitate si deci nu poate opera autoritatea de lucru judecat. Chiar daca ambele litigii se poarta ntre aceleasi parti, lucrnd n aceeasi calitate, nu exista autoritate de lucru judecat, deoarece obiectul si cauza acestor actiuni sunt diferite13. Hotarrea obtinuta pe calea sumara si rapida a actiunii cambiale cu rolul de agaranta cambia ca titlu formal de credit si circulator, nu are autoritate de lucru judecat fata de actiunea n anulare sau restituirea ei, pe care o poate porni debitorul, dupa ce prima cale a fost epuizata, deoarece cauza juridica este
9

Curtea de Casatie, dec. nr. 752/1940, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 1954 Curtea de Casatie, dec. nr. 384/1932, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 109 11 Curtea de Casatie, dec. nr. 1714/1924, n "Practica judiciara n materie comerciala", p. 110 12 Curtea de Casatie, dec. nr. 369/1922, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 116 13 Curtea de Casatie, dec. nr. 2018/1938, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 33
10

diferita n aceste actiuni: n actiunea cambiala cauza este existenta obligatiei cambiale, pe cnd, n actiunea de anulare sau restituirea cambiei cauza este abuzul, frauda. Nu exista autoritate de lucru judecat14. Cu referire la actiunea n anularea cambiei, aceasta are ca scop sa constate ca raportul juridic care a stat la baza emiterii ei nu a avut loc, a fost nevalabil sau se gaseste stins. Natura acestui raport juridic i imprima si actiunii n anulare caracterul lui. Asadar, daca raportul este comercial si actiunea va fi comerciala, iar daca raportul este civil si actiunea n anularea cambiei va fi civila15. 2.3 Actiunea de regres. Reclamant poate fi creditorul, posesor legitim al cambiei sau debitorii de regres. Fata de actiunea cambiala directa, actiunea de regres are un caracter subsidiar, aceasta putnd fi promovata doar dupa ce trasul acceptant refuza plata. Pentru ca actiunea de regres sa fie exercitata trebuie sa fie ndeplinite urmatoarele conditii: titlul sa ndeplineasca toate conditiile formale, cambia sa fi fost prezentata la plata (art. 41), sa se dreseze protestul de neplata (art. 66) si sa fie valabil si sa fie efectuata nstiintarea de plata (art.50 alin. 1). Procedura de ncunostintare (notificare) cu privire la dresarea unui protest pentru neacceptarea sau neplata cambiei va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs titlul. Astfel, posesorul cambiei care a dresat protestul va trebui sa notifice acest fapt girantului sau si tragatorului, n cele patru zile lucratoare care urmeaza protestului sau zilei prezentarii, daca a fost inserata clauza "fara cheltuieli"16. n acelasi interval de timp trebuie ca notificarea facuta unui semnatar al cambiei sa fie facuta si avalistului sau. Cel care nu ndeplineste aceasta procedura de ncunostintare raspunde numai de eventualele daune, dar fara a pierde dreptul de regres, aceste daune neputnd fi mai mari dect suma din cambie. Cu privire la momentul cnd actiunea trebuie sa fie promovata, aceasta trebuie sa fie la scadenta promovata.Exista si o exceptie, cnd actiunea se poate promova si naintea termenului stabilit ca scadenta si anume, n cazuri n care efectuarea platii este aleatorie: a. daca acceptarea a fost refuzata total sau n parte; n situatia n care tragatorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvntului "neacceptabila" nu se poate actiona pe cale de regres pentru lipsa de acceptare ntruct titlul nu trebuia prezentat la acceptare. b. n caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu;
14 15

Curtea de Casatie, dec. nr. 2/1941, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 34 Tribunalul. Ilfov, s. Com., jurnalul din 27 ianuarie 1931, Practica judiciara n materie comerciala, pag. 224 16 Ion Dogaru, Lucian Sauleanu, Armand Calota Ponea, op.cit., pag. 111

c. n caz de faliment al tragatorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei, care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea tragatorului la scadenta ; d. n caz de ncetare de plati din partea trasului chiar daca aceasta nu este constatata printr-o hotarre; e. n cazul n care urmarirea bunurilor trasului a ramas fara rezultat; Cazurile n care se decade din dreptul de a promova actiunea sunt urmatoarele: a. n caz de neprezentare la plata n termenele fixate de lege a cambiilor la vedere sau la un anumit termen de la vedere b. neefectuarea n termen a protestului de neacceptare sau de neplata c. neprezentarea la plata a cambiilor ce contin clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest". De aici, rezulta ca momentul de cnd se calculeaza termenul nu este lasat la facultatea girantului, ci depinde de mprejurarea daca acesta a platit de buna voie, sau a fost actionat pentru plata.17 3.Prescriptia actiunilor cambiale. n materie cambiala, prescriptia extinctiva are efectul stingerii drepturilor care decurg din titlul cambial. Ceea ce este caracteristic prescriptiei cambiale este ca titlul cambial opereaza att asupra actiunii ct si a dreptului n sine, libernd pe debitor de obligatia cambiala. Actiunile mpotriva acceptantului si avalistilor sai care rezulta din cambie, se prescriu n termen de 3 ani, termen ce este calculat de la data scadentei18. Calculul termenului de trei an se face ncepnd de la data scadentei documentului, cnd creanta devine exigibila fara sa mai fie nevoie ca debitorul sa fie pus n ntrziere. Calculul termenului de trei an se face ncepnd de la data scadentei documentului, cnd creanta devine exigibila fara sa mai fie nevoie ca debitorul sa fie pus n ntrziere. Punctul de plecare de cnd ncepe termenul prescriptiei sa se calculeze l reprezinta data scadentei. Scadenta cambiei la vedere este aceeasi cu data la care cambia a fost prezentata la plata, iar n situatia neprezentarii, scadenta se fixeaza la data mplinirii unui an de la emitere; n cazul n care s-a convenit asupra unui termen mai scurt scadenta va este fixata la data mplinirii termenului prevazut n titlu19. Cu referire la cambiile cu scadenta la un anumit termen de la vedere, legea cambiei nu prevede nicio
17 18

Art. 86, Legea 58/1934 art. 94 alin. 1, Legea nr. 58/1934 19 Petru V. Patrascanu, op. cit., pag. 194

dispozitie prin care sa fie reglementat modul n care se va face calculul termenului de prescriptie. Totusi se va tine cont de faptul ca o cambie trasa cu scadenta la un anumit timp de la vedere devine exigibila dupa expirarea termenului ce se va calcula de la data acceptarii sau vizei cambiei, iar termenul de prescriptie curge cu ncepere din ultima zi a termenului de la vedere. n cazul cambiilor cu scadenta n alb, termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data scadentei aratate n titlu cu ocazia completarii ulterioare si cnd completarea scadentei s-a facut potrivit ntelegerii dintre parti. n cazul actiunilor posesorului cambiei mpotriva girantilor, a tragatorului si avalistilor se prescriu n termen de un an, termen calculat de la data protestului de neacceptare a platii (art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934). Datorita faptului ca prescriptia opereaza asupra dreptului de a exercita actiunea de regres, aceasta nu se mai poate aplica cnd posesorul documentului cambial nu ndeplineste aceasta formalitate sau a ndeplinit-o peste termenul legal prevazut. Nendeplinirea formalitatii se sanctioneaza cu decaderea posesorului din exercitarea drepturilor de regres. n mod exceptional daca n cambie este stipulata clauza "fara cheltuieli", este admis ca termenul de prescriptie al actiunii de regres sa fie calculat de la scadenta. Actiunile girantilor exercitate de unii contra altora si mpotriva tragatorului se prescriu n termen de 6 luni, calculat din ziua cnd girantul a platit cambia ori din ziua n care actiunea n regres a fost pornita mpotriva sa (art. 94 alin. 3 din Legea nr. 58/1934). n situatia n care girantul este chemat n judecata prin exercitarea actiunii de regres sau cnd posesorul ncepe procedura de executare mpotriva acestuia, atunci prescriptia actiunii girantului actionat sau urmarit ncepe sa curga din ziua n care primeste citatia sau somatia de executare. Cnd cambia este platita voluntar de catre girant sau pe baza unei contracambii, prescriptia actiunii curge mpotriva girantilor anteriori si mpotriva debitorului principal, din ziua cnd s-a facut plata. Atunci cnd debitorul si-a ndeplinit obligatia dupa ce dreptul creditorului la actiune a fost prescris, acesta nu mai are posibilitatea sa ceara napoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu cunostea ca termenul prescriptiei s-a mplinit. Obligatia instantei judecatoresti este de a cerceta, din oficiu, daca dreptul la actiune sau la executarea silita este prescris20. Curtea de Casatie21 a retinut ca prin trecerea termenului de prescriptie cambiala, cambia nu pierde, dect puterea de a fi executata, potrivit procedurii speciale cambiale, nu si valoarea de nscris probator al dreptului fundamental, care se poate valorifica pe calea dreptului comun. Termenul de prescriptie a dreptului fundamental cuprins ntr-o cambie, cnd s-a pierdut prin prescriptia speciala cambiala puterea executorie cambiala, curge de la data scadentei, completata de beneficiar, n virtutea mandatului tacit primit de la emitent Cambia are la baza un raport juridic care dupa natura lui poate fi civil sau
20 21

Petru V. Patrascanu, op.cit., pag.195 Curtea de Casatie, dec. nr. 3318/1934, n "Practica judiciara n materie comerciala", pag. 106

comercial. Acest raport se noveaza prin simpla emitere a cambiei (din raport juridic civil, n raport juridic comercial) doar daca s-a convenit acest lucru de catre parti. Asadar, prescriptia cambiala nu poate fi invocata n cazul n care actiunea este bazata pe raportul juridic fundamental, care este de natura civila. ntr-adevar, nu se poate spune ca, prin emiterea cambiei, partile au nteles sa se supuna normelor juridice ce privesc cambia, cta vreme nu se stabileste novatia, prescriptia este determinata, dupa cum natura raportului este comerciala sau civila22. Dat fiind faptul ca obligatia cambiala este una autonoma, suspendarea si ntreruperea prescriptiei au un caracter relativ. Deoarece prescriptia extinctiva nu este de ordine publica, debitorul are posibilitatea sa invoce prescriptia sau nu, platind pe posesor, chiar daca actiunea cambiala si cea de drept comun erau prescrise23.

22 23

Tr. Ilfov, s. Com., jurnalul din 29 septembrie 1936, Practica judiciara n materie comerciala, pag. 221 Radu Economu, op.cit., pag. 190

4.Concluzii

n concluzie dezvoltarea actual a comerului nu ar fi fost posibila fara existenta creditului, instrumentele cele mai frecvent ntlnite sunt titlurile comerciale de valoare cu natura lor dubla, de plata si de credit. Dat fiind faptul ca plata este un mod de stingere al obligaiilor, legiuitorul cambial o reglementeaz foarte riguros, ncercnd printr-o reglementare precisa sa nlature pe ct de mult posibil, eventualele controverse. Reglementarile privind plata cambiei au fost necesare spre a se face legtur ntre principiile dreptului comun si cerintele specifice ale partii cambiale. Plata facuta la scadenta stinge datoria cambiala. Cnd plata se face de catre un debitor de regres (un girant) sunt liberati numai obligatii cambiali succesivi lui nu i cei anteriori lui. Deoarece titlul cambiei este destinat circulaiei, debitorul nu stie pna n momentul scadentei cine este creditorul sau. Pe de alt parte prezentarea cambiei la plata este obligatorie spre deosebire de prezentarea la acceptare, care de regula, este facultativ. Prezentarea titlului trebuie facuta pentru a se putea dresa valabil protestul n caz de refuz al plii. n privinta chemarii n judecata, aceasta nu poate sa nlocuiasca prezentarea si oricare dintre obligatii de regres se va putea prevala de ea. Trasul acceptant, adica debitorul principal nu va avea obligatia sa suporte cheltuielile de judecat, dar va fi obligat la plata sumei din cambie. Cei care au obligaia s fac plata sunt trasul acceptant i avalitii care trebuie s faca toate verificarile necesare n privinta identitatii si capacitatii celui ce primeste plata cum si a valabilitatii titlului. Cel care pltete nu are obligaia s examineze autenticitatea girurilor. n situatia n care n cambie este prevazut o moned care nu are curs n localitatea de plat, atunci suma din cambie poate fi pltit dup valoarea ei la scaden n moneda rii, deoarece trgtorul prin folosirea cuvntului efectiv sau a altei expresii de acest fel, nu a stabilit expres plat n moneda artat n cambie. Debitorul cambiei are obligaia s plteasc numai n schimbul remiterii cambiei cu meniunea ca aceasta s-a achitat. Dac plata a fost fcut parial de debitorul cambiei, atunci acesta poate pretinde dect ca plata s fie trecut pe cambie i s i se dea chitana a cambiei. Potrivit legii cambiei, se prevede o obligaie, aceea de a fi nscris n cambie ordinul necondiionat sau promisiunea necondiionata de a se plti o suma determinat de bani, n acest caz, legea fcnd referire la un ordin de plat. Din cambie trebuie s rezulte coninutul unei voine care s fie o cerere adresat trasului, un ordin, iar din biletul la ordin reiese voina emitentului de a plti. Ordinul de a plti dat de trgtor trasului trebuie sa fie clar, precis i neconditionat, iar orice conditii, limitari sau contraprestatii care se adauga

ordinului de a plati atrag nulitatea titlului. Aceste caracteristici pe care ordinul de plata trebuie sa le aiba, sunt cerute tocmai pentru a exista un titlu perfect n aparenta sa. Existenta unei conditii suspensive sau rezolutorii ar face incert faptul platii si nesigure suma ce trebuie platita, scadenta si locul platii. Constituirea unui raport cambial pe baza unui raport de drept comun da forma intentiei partilor de a acorda preeminenta raportului cambial, aceasta mpiedicnd valorificarea actiunii cauzale n tot timpul care curge de la data emiterii sau transmiterii cambiei si pna cnd se va constata neonorarea ei prin protestul de neacceptare sau neplata. n aceasta perioada, actiunea cauzala este suspendata, fiind de asemenea si prescriptia suspendata, datorita imposibilitatii de actionare. Dresarea protestului nu este totdeauna necesara. Clauza "fara protest" sau "fara cheltuieli" scuteste protestul de dresare pentru a exercita actiunea de regres. De asemenea, aceste clauze scutesc de aceasta formalitate si n exercitarea actiunii cauzale, n cazul n care este inserata de debitorul din raportul fundamental. Actiunea cauzala poate fi exercitata fara dresarea protestului si n cazurile n care aceasta formalitate nu este necesara pentru exercitarea actiunii cambiale de regres (de exemplu, cum ar fi declararea n faliment a trasului acceptant sau a tragatorului unei cambii declarata neacceptabila.) Pe de alta parte, protestul trebuie sa fie dresat nlauntrul termenelor atunci cnd debitorului, mpotriva caruia urmeaza sa se exercite actiunea cauzala, i revine o actiune de regres mpotriva altor obligati cambiali. Posesorul cambiei trebuie sa ofere debitorului restituirea cambiei neprejudiciate. Atunci cnd posesorul cheama n judecata pe debitorul sau n baza actiunii cauzale, trebuie sa ofere debitorului restituirea cambiei si sa o depuna la grefa instantei judeca litigiul, cel mai trziu pna cnd se da sentinta n actiunea cauzala. Ea va fi pastrata acolo pna cnd actiunea se solutioneaza. Cambia este predata debitorului daca actiunea creditorului va fi admisa si plata creantei efectuata. Pe cambie se fac mentiuni din care sa rezulte ca debitorul a devenit posesor legitim al titlului, pentru ca si acesta sa aiba posibilitatea sa-si exercite drepturile de regres care i revin. Cambia va fi restituita creditorului n cazul n care actiunea cauzala este respinsa sau retrasa Altfel spus plata cambiei este actul final n circuitul cambial dac nu intervin alte evenimente nedorite. Plata se face la scaden i la locul indicat pe titlu la cererea posesorului prin prezentarea cambiei.