ISLAMUL

Islamul este una dintre cele trei mari religii monoteiste (alaturi de crestinism si iudaism). In araba, 'islam' inseamna 'supunere' - supunere fata de Alla . !u"antul 'Alla ' se refera la acelasi #umne$eu al e"reilor si crestinilor. A spune ca 'Alla ' este #umne$eul arabilor este ec i"alent cu a spune ca '%od' este #umne$eul Americanilor. &otusi, musulmanii - c iar daca nu "orbesc araba - prefera sa foloseasca cu"antul 'Alla ' (doar islamul folosind acest termen). Islamul are ca in"atatura de ba$a e'istenta unui singur #umne$eu atotputernic care a creat lumea, deosebinduse de crestinism si de religia arabilor dinaintea aparitiei islamului prin monoteismul sau strict (Alla nu poate a"ea fii sau fiice).

Aparitia islamului
&radi(ia preci$ea$) c) apari(ia Islamului st) sub rolul lui Ma omed, care a locuit *n Arabia de +est la *nceputul secolului al +IIlea d.! . Ma omed a *ntreprins o serie de re"ela(ii "erbale de la #umne$eu. ,rintre alte lucruri, aceste re"ela(ii f)ceau referire la unicitatea lui #umne$eu, c emau omenirea s)-L "enere$e, -i promiteau c) #umne$eu "a recompensa sau pedepsi b)rba(ii *n func(ie de modul cum se poart) *n lume. Ma omed urma s) fie numit mesagerul lui #umne$eu printre oamenii cu care locuia, ma.oriatea a"/nd o religie politeist). #up) o perioad) *n care a fost respins *n casa natal) din Mecca, Ma omed a fost *n stare s) *nfiin(e$e o comunitate *n care el s) fie capul, *n ora-ul care urma s) se numeasc) Medina. #up) moartea sa *n 012, c/te"a triburi arabe -i un num)r de ora-e l-au acceptat pe Ma omed -i au trecut la Islam. #up) moartea sa, califatul a fost *nfiin(at pentru a continua munca lui Ma omed -i pentru a fi capul comunit)(ii, de-i profe(ia, *n forma de re"ela(ie "erbal) de la #umne$eu, a *ncetat odat) cu Ma omed.

3amurile islamului
Suniti

-iismul

male4ismul

anefismul

-afeiismul

anbalismul

5iismul septiman

5iismul $a6dit

Alte grupri: Kharigiii(secesionit)i supusii

I$"oarele islamului

Coranul
Coranul (n araba: Qur'an) este cartea sfnt a islamului. n original se numete "! i nseamn #recitare#. $ei este numit #carte#% cn& un musulman se refer laCoran% se refer la te't% la cu(inte% nu la lucrarea ti)arit.Coranula fost )strat &e*a lungul tim)ului )rin memorarea ntregului te't% cu(nt cu cu(nt.Coranula fost re(elat% conform tra&i+iei islamice%)rofetul ,u--ama&&e ctrengerul .abriel(.a(riil/ ar.:ibrl) n numeroase oca0ii ntre anii 123 i moartea lui,u-amma&n145. 6e lng fa)tul c i memorau re(ela+iile% unii &intre nso+itorii si le*au notat% s)ora&ic% )e)ergamente% )ietre% omo)la+i &e cmil.

Sunna(Cutuma)
7 &oua surs a legii islamice% &u) Coran% esteSunna.Sunna(ar.: 89:sunna;con&uit<% n ca0ul &e fa+% con&uita)rofetului ,u-amma&) se constituie &in s)usele i fa)tele)rofetului ,u-amma&% aa cum sunt ele cu)rinse nhadth*uri (termen re&at )rin #tra&i+ii#) )e care se ba0ea0 =urisconsul+ii iteologii%)entru a )reci0a mai bine con+inutul legii islamice% i0(ort &inCoran.Sunnacu)rin&e s)usele)rofetului ,u-amma&i fa)tele acestuia i ale unora &intre nso+itorii si% )e care le*a a)robat.

!redin(a -i morala
ase articole ale credinei 7'ist) ase credine elementare *mp)rt)ite de toi musulmanii8 !redina *n #umne$eu, singurul demn de "eneraie. !redina *n toi profeii i trimiii lui #umne$eu. !redina *n c)rile trimise de #umne$eu. !redina *n *ngeri. !redina *n 9iua :udec)ii (Al-din) i *n *n"iere (Al;i6ama). !redina *n destin (Qadaa i Qadar *n arab)). (Aceasta nu inseamn) c) un om este predeterminat *n aciuni sau s) tr)iasc) o anumit) "ia). #umne$eu i-a dat liberul arbitru pentru a-i permite s) ia deci$ii.)

Sari'a (legislatia islamica)

Alaturi de acest mod de percepre a religiei, mai exista si seriat-ul (Legislatia musulmana) care curpinde o serie de legi, norme si reguli de practicare a credintei, de comportare in iata de toate !ilele, intr-un cu ant un indreptar care pune in ordine iata comunitatii musulmane" Legea islamic se #a!ea! pe cinci postulate care gu ernea! $ntreaga ia a unui musulman: datoria o#ligatorie (ar" : fard) care tre#uie $ndeplinit $ntocmai, aa cum a %ost prescris" %r nici o a#atere" &el ce $ncalc o datorie o#ligatorie este supus pedepsei lui 'umne!eu $n (iaa de Apoi i pedepsei legiuitorului $n aceast ia ) $ndatorirea (ar" : wib) sau ceea ce este de dorit a %i $ndeplinit a *nd ca model %aptele pro%etului +uhammad" 'ac musulmanul $ndepline te $ndatorirea a %i rspltit, dac nu o $ndeplinete nu a %i pedepsit, ci a %i considerat doar negli,ent) lucrul $ngduit (ar" : hall), ce a ce este permis, licit ($n orice domeniu : alimentar, estimentar, social etc")) lucrul nerecomanda#il (ar" : makrh, -detesta#il-, -sc*r#os-), un lucru pe care Legea l-a inter!is, $ns %ar s insiste asupra acestei inter!iceri" lucrul inter!is (ar" : harm), un lucru oprit total de ctre Legiutor, iar s *r irea lui atrage dup sine at*t pedeapsa $n Lumea de Apoi, c*t i o pedeaps $n lumea aceasta"

Alla
<n arab), #umne$eu se numete Alla , o form) a al-ilah, sau =unicul dumne$eu=. Allh se traduce aadar prin =#umne$eu=. Utili$area implicit) a articolului ot)r/t *n Allah indic) unitatea di"in). <n ciuda numelui diferit dat lui #umne$eu, musulmanii consider) c) #umne$eul la care se *nc in) este acelai cu #umne$eul iudeo-cretin. &otui, musulmanii resping teologia cretin) pri"ind doctrina &reimii care *l pri"ete pe Iisus ca pe >iul lui #umne$eu ), ")$/nd aici o form) de politeism.

!ei cinci stilpi ai islamului

." +rturisirea de credin (ar": ahda), prin care o persoan $i exprim apartenena la islam, i care const $n a%irmarea unicitii lui 'umne!eu, al crui trimis este +uhammad: l ilha ill allh wa muhammad raslu-llh -/u exist* 0dumne1!eu $n a%ar de 'umne!eu, iar +uhammad este trimisul lui 'umne!eu-" 2" 3ugciunea (ar": salt),ce const $ntr-un ansam#lu de gesturi - prosternri, $ngenuncheri, $nclinri - $nsoite de rostirea unor %ormule rituale, se des%oar de cinci ori pe !i, $n momente #ine preci!ate, anunate de mue!in (%ie direct prin ocea sa , %ie printr-o $nregistrare): rugciunea din !ori (subh), de la pr*n! (zuhr)) de dup-amia! ('isr), de dinainte de apusul soarelui (marib), de dup lsarea serii (i)" (inerea, la pr*n!, are loc rugciunea comunitar la moschee, rugciune $nsoit de predica (khutba) imamului" 4" 5ostul (ar": sawm), ce const $n a#inerea de la m*ncare, #utur, relaii sexuale pe timpul !ilei ($ncep*nd cu puin $nainte de rsritul soarelui p*n dup as%initul acestuia)pe tot parcursul lunii 3amadan, a 67-a lun a calendarului islamic" 8" 'ania (ar": zakt), care repre!int a 89-a parte (2,:;) din economiile inute mai mult de un an, cu puine excepii, pentru %iecare musulman a crui a ere depete media, i .9; sau 29; din producia agricol" Aceti #ani sau produse or %i distri#uite sracilor" :" 5elerina,ul (ar": ha), reali!at $n primele dou sptm*ni ale lunii dh-l-hia, la +ecca i $n $mpre,urimile sale, care este o#ligatoriu o dat $n ia pentru cei care au posi#ilitatea material"

Al-kabair - +arile pcate

<n funcie de cele cinci postulate enumerate mai sus, Legea islamic) definete p)catele pe care ar putea s) le s)"/reasc) un musulman i pedepsele care i se aplic) de c)tre comunitate, *n afar) de pedeapsa di"in). #intre aceastea cele mai gra"e, numitele al-kabair =marile p)cate= sunt (cf. A$-9a abi, Al-4aba?ir)8 Mosc ee din Isfa an, Iran facerea de p)rtai lui #umne$eu @ uciderea unui om@ "r).itoria@ ne*mplinirea rug)ciunii@ sodomia neac itarea daniei@ neascultarea i sup)rarea p)rinilor@ luarea de cam)t)@ *ntreruperea postului *n 3amadanf)r) .ustificare i f)r) *ng)duin)@ m)rturia mincinoas)@ sinuciderea@ consumarea c)rnii de mort)ciune, a s/ngelui i a c)rnii de porc@ i *nc) multe altele.

Locuri sacre
+ecca-Mecca, locul naterii profetului Mu ammad, este leag)nulislamului. <n perioada preislamic) (*nainte de secolul +II), Mecca era un puternic centru cara"anier i comercial, precum i un loc de pelerina. - la sanctuarul Aa'ba - pentru arabii idolatri care se *nc inau la pietre. ,rofetul Mu ammad transform) Aa'ba *n locul de pelerina. ritual ( ha) pentru musulmani. &otodat) Aa'ba este punctul spre care trebuie s)- i *ndrepte faa orice musulman *n timpul rug)ciunii (salt) rituale. #irecia, c)tre Aa'ba numit) kibla (ar.8 qibla), este marcat) *n oricemosc ee printr-o ni) (mihrb) aflat) *n peretele opus uii de la intrare, numit i peretele kibla, c)tre care stau cu faa cei pre$eni. Kibla este calculat) cu e'actitate pentru fiecare loc de rug)ciune. +edina-Medina, ora-ul *n care Ma omed s-a mutat c/nd profe(ia sa a *nt/mpinat opo$i(ie *n Mecca, a doua mosc ee sf/nt) din Islam a fost construit) *n .urul morm/nrului s)u. Ierusalim este al treilea sanctuar, *n parte din cau$a profe(ilor de dinaintea lui Ma omed -i pe cealalt) parte din cau$a tradi(iei pe care Ma omed a luat-o de acolo *n timpul nop(ii. #e acolo de spune c) a fost luat *n rai *nainte s) fie adus *napoi, *n aceea-i sear), *n locul unde a dormit *n Mecca. #easupra marei st/nci din Ierusalim, care este consdierat) drept locul de unde -i-a pornit ascensiunea Ma omed spre ceruri, !upola St/ncii a fost construit). Aceasta este una dintre cele mai timpurii -i cele mai frumoase cl)diri din Islam, prima dat) construit) *n 0BC sub ordinul califatului Abd al-Mali4