Mariuta Ana Maria 14 A

Influenta modernismului in arhitectura si repercursiunile sale

Apariia unui concept este intotdeauna greu de datat cu precizie, cu atit mai mult atunci cind este vorba de un concept atit de controversat i de complex de-a lungul intregii sale istorii, precum modernitatea".Termenul precum modern", modernitate" i, mai recent, modernism", ca i o seam de noiuni inrudite folosite in contexte artistice sau literare au fost ptrunse din ce in ce mai mult de sensul relativismului istoric. Acest relativism este, in sine, o form indirect de critic a tradiiei. Din perspectiva modernitii, artistul este cu sau fr voia sa rupt de trecutul normativ cu criteriile lui imobile iar tradiia nu mai are autoritatea de a-i oferi modele de imitat sau direcii de urmat ; ii rmine artistului posibilitatea de a inventa un trecut personal i iniialmente modificabil. Principala lui surs de inspiraie va fi creativitatea. asumata in nemijlocirea i in teribila sa efemeritate. Modernismul a cunoscut doua etape;prima incepe in Renastere. Prezentul imita trecutul si trecutul imita prezentul.Astfel cum pana in renastere artele si in special arhitectura se baza pe o sintaxa preluata din Grecia antica,pe ordinele clasice,proportii bine definite,orientarea in trecut la marile capodopere arhitecturale ale antichitatii si imitarea sau preluarea lor in constructiile vremii garantau frumosul ca pe un model transcendent i etern.Arhitectul trebuia sa respecte normele impuse de predecesorii sai,sa cunoasca traditia si sa fi aprofundat temeinic invatatura antica pentru a avea dreptul recunoscut de architect in societate.Prima Scoala Regala de Arhitectura,urmata de Lecole des beaux arts ofereau burse pentru studentii eminenti in Grecia si Roma pentru a aprofunda si a studia practic cunostintele teoretice. Din momentul in care modernitatea estetic deghizat in romantism" i-a definit pentru prima oar legitimitatea istoric prin reacie impotriva afirmaiilor fundamentale ale clasicismului,conceptul de frumos universal inteligibil i atemporal a suferit un proces de eroziune constant. Acest proces a cptat contiin de sine mai intii in Frana.Aparitia mai multor definitii si interpretari a romantismului,unii teoreticieni apara romanismul in favoarea modernitatii,pe cand altii raman nostalgici fa de idealul antic de frumusee. Constraans de aceste concept si incecand sa isi exprime cat mai mult creativitatea,arhitectul devine liber si isi ia angajamentul de a creea liber,netinand cont de vechile dogme. O dat cu abolirea autoritii estetice tradiionale, temporalita, schimbarea i contiina de sine a prezentului tind s devin, din ce in ce mai mult, surse de valoare in cultura antagonicaa modernismului. Dupa Baudelaire: Modernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumtatea artei a crei cealalt jumtate este eternul i imuabilul..." ,.contiina mereu schimbtoare a modernitii ca surs a frumosului reuete s domine i, pin la urm, s elimine cealalt jumtate" a artei. Tradiia este respins cu o violen crescand, iar imaginaia artistica incepe s exploreze tramul lui nu inc". Modernitatea deschide calea revoltelor avangardei. in acelai timp ea se intoarce impotriva ei insi i, autoreceptindu-se ca decaden, dramatizeaz sentimentul acut al propriei

Mariuta Ana Maria 14 A

sale crize. Aparent contradictorii, noiunile de avangard i decaden devin aproape sinonime i, in unele cazuri, pot fi chiar folosite una in locul celeilalte. in sensul ei cel mai larg, modernitatea se reflect in opoziia ireconciliabil dintre seriile de valori corespunztoare timpului obiectiv, socialmente msurabil, al civilizaiei capitaliste (timpul ca un bun mai mult sau mai puin preios, cumprat i vindut pe pia) i a duratei personale, subiective, imaginative acelui timp personal creat de evoluia sinelui". Modernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumtatea artei a crei cealalt jumtate este eternul i imuabilul..." Produs fiind de inele izolat, ca o reacie la timpul desacralizat i, prin aceasta, dezumanizat al activitii sociale, contiina timpului subiectiv reflectat in cultura modernist este i ea lipsit de multe justificri. Rezultatul finalfiind un nelimitat relativism. In Evul Mediu piramida valorilor existentiale il avea in varf pe Dumnezeu.Dup cum subliniaz Ernst Robert Curtius in Literatura european si Evul Mediu latin, cu cit antichitatea imbtrinea, cu atit se fcea mai multsimit nevoia unui cuvint pentru modern-. Ca i Descartes, Pascal apr ferm libertatea de cercetare i de critic a modernilor impotriva autoritii nejustificate a anticilor. Antichitatea a devenit obiectul unui cult exacerbat in aa msur, incit toate concepiile i misterele ei, chiar i obscuritile ei, devin oracole.Dar, spre deosebire de Descartes, Pascal nu crede c noua tiin i noua filozofie trebuie s porneasc de la zero. in concepia sa, nu exist o intrerupere efectiv in continuitatea efortului uman spre cunoatere, iar contribuia anticilor i-a fcut pe moderni s ineleag mai uor aspecte ale naturii care in antichitate ar fi fost imposibil de sesizat. Este de datoria noastr, prin urmare, s le artm recunotin. In unele privine Renaterea era mai puin eliberat de tradiiile medievale decit credea. Indirect, ins, Renaterea a creat un set de argumente raionale i critice, pentru a se rupe nu numai de una, ci de toate formele de autoritate intelectual; iar lupta ei impotriva anumitor modele culturale medievale a fcut-o s descopere i s perfecioneze arme ideologice care puteau prea bine fi i mai tirziu chiar aveau s fie utilizate impotriva acelorai autori antici pe care se presupunea c ii reabilitau.Asta se integreaza in etapa a doua etapa a modernitatii. Din punct de vedere estetic, cearta dintre Antici i Moderni i-a avut rdcinile in disputele filozofico-tiinifice din secolele 1617, care au condus la eliberarea raiunii nu numai de tirania scolasticii medievale, ci i de ctuele la fel de restrictive impuse de idolatria renascentist fa de antichitatea clasic. Cit despre relaia dintre antichitate i modernitate, sentimentul general era acela c modernii inc mai erau pitici prin comparaie cu uriaii antici. Aa s-ar putea explica de ce unele dintre minile cele mai luminate ale timpului, filozofi i oameni de tiin, reacionau atit de violent impotriva cultului antichitii. Tot aa s-ar putea explica, la un nivel mai specializat, i interesanta strategie terminologic adoptat de aprtorii modernitii. Formele modernitatii arhitecturale aufost puse intr-o lupta a luminii impotriva umbrei,a ratiunii impotriva intunericului.Datorita acestui fapt influenta multora dintre arhitectii laudati de acesti autori a fost amputate,iar multe dintre cautarile exterioare liniei astfel trasate nu s-au bucurat de ecoul pe care l-ar fi meritat.In mod invers,amploarea ambitiilor teritoriale,sociale,chiar etice cu care aceste texte au inzestrat arhitectura moderna au facilitat punerea ei sub acuzatie pentru un urbanism produs de multi alti factori ,in afara doctrinelor arhitecturale.Aventura pionierilornu poate fi prin urmare,restituita decat in limitele si in ambiguitatile ei,precum si in relatiile sale cu politicile sociale care au sustinut-o.Ea trebuie luata in considerare ca o
2

Mariuta Ana Maria 14 A

componenta,desigur spectaculoasa,dar ea insasi multipla si nicidecum izolata,a curentelor arhitecturii contemporane.Raporturile dintre arhitectura si societate se bazeaza mai curand pe conjuncturi efemere decat pe convergente durabile. Otto Wagner publica intr-un manifest, la Viena ,intr-o faza incipienta a modernitatii in 1895:Uniformitatea,care devine necesara datorita caracterului functional,si economic al caselor de locuit trebuie exprimata viguros in noua imagine a orasului.,ca in 1911 sa-si prezinte proiectul de metropola cu crestere nelimitatapentru acelasi oras.Urmat de Adolf Loos,care propune principiul placarii-abolirea ornamentelor si tratarea fatadelor simplu ,in nuante de alb,si inventarea Raumplan-uluicare reformuleaza in intregime regulile de distributie interioara a locuintei intr-un dispozitiv in care cele trei dimensiuni sunt exploate din plin. Interesul arhitectilor europeni pentru productia Americana apare inainte de expozitia decisiva a lui Frank Lloyd Wright organizata la Berlin in 1910,in urma careia desenele lui fac inconjurul vechiului continent.:revolutia spatial pe care o opereaa Loos pe inaltimea cladirilor sale este desavarsita de Wright prin dilatarea orizontala a Caselor de Preerie. Combinarea modernitatii tehnice in domeniul constructiilor sau al echipamentelor cu cautarea de spatii si de forme noi capata o altfel de configuratie in Europa.La Weimar se pun bazale unei scoli moderniste in care aveau sa se reuneasca sub acelasi acoperis artele si mestesugurile,arhitectura si picture,sculptura.Intemeiata in 1908 avea drept obiectiv asigurarea colaborarii artisti si industriasi pentru construirea unei arhitecturi si a unei productii materiale de calitate atat pentru piata interna cat si pentru export. Impreuna cu Adolf Meyer,Walter Gropius a dezvoltat inainte de cel de-al doilea razboi mondial tema arhitecturii industriale,cu scopul de a exalta in forma arhitecturala tema circulatiei ,dezvoltata de cofiguratia insasi a productiei industriale.Un sens al dezvoltrii progresive, prin care modernitatea este pe deplin reabilitat, Elaborarea i formularea legilor frumosului au insemnat triumful raionalitii asupra autoritii in poetic i au pregtit, fr indoial, preteniile de superioritatede mai tirziu ale modernilor. Aadar, cind am artat c Homer i Vergiliu au fcut nenumrate greeli pe care modernii nu le mai fac, cred c a reieit c anticii nu aveau toate regulile noastre, de vreme ce efectul firesc al regulilor este acela de a impiedica pe cineva sa greeasc. Aa incit, dac voia cerului ar fi s se nasc astzi un geniu de talia lui Vergiliu, este sigur c el ar scrie un poem mai frumos decit Eneula, pentru c ar avea, dup raionamentul meu de mai inainte, la fel de mult geniu ca Vergiliu i, in acelai timp, mai multe precepte dup care s se cluzeasc. Programul lui Baudelaire in privina modernitii pare o tentativ de a rezolva aceast contradicie contientizind-o pe deplin i iremediabil. O dat atins acest nivel de contientizare, prezentul trector poate deveni cu adevrat creator i ii poate crea propriul sU frumos frumosul tranzitoriului.La prima vedere, nimic nu pare mai indeprtat de religie decit ideea de modernitate. Nu este omul modern" un necredincios i un liber-cugettor" par excelenta.Asocierea intre modernitate i concepia secular asupra lumii a devenit aproape automat. Datoria modernilor era aceea de a-i imita pe antici, apoi de a rivaliza cu ei, pin cind unii dintre moderni se proclamau superiori celor vechi. Pe aproape intreg parcursul acestei perioade, principiul autoritii a fost contestat direct numai in afara religiei, iar tradiia a rmas piatra unghiular a teologiei, dei chiar iin acest domeniu noile incercri de a distinge tradiiile apocrife, deformate sau false, de cele autentice i s-au datorat spiritului critic modern, care se afl i in spatele interpretrilor dramatic de diferite i neortodoxe date unor tradiii, altminteri in general acceptate, ale cretinismului.
3

Mariuta Ana Maria 14 A

Imaginaia utopic, aa cum s-a dezvoltat ea incepind din secolul 18, este inc o dovad a desconsiderrii moderne a trecutului i a importanei crescinde a viitorului. in orice caz, utopismul cu greu ar putea fi conceput in afara contiinei specific occidentale a timpului, modelat de cretinism i, ulterior, de asimilarea de ctre raiune a conceptului de timp ireversibil. Natura religioas a utopismului este recunoscut atit de adversarii, cit i de adepii acestuia. Nu putem vorbi despre tradiia modern" decit intr-un mod paradoxal, aa cum face Octa-vio Paz cind o caracterizeaz drept o tradiie impotriva ei insi" sau cind subliniaz c: Epoca moderna este o separaie... Epoca modern este o rupere de societatea cretina.Credincioas originilor sale, ea este o rupere continu, o neincetat divizare... Ca intruna din acele torturi imaginate de Dante (dar care, pentru noi,reprezint un noroc neateptat: este rsplata noastr pentru c trim in istorie), ne cutm pe noi inine in alteritate,ne regsim acolo i, de indat ce ne contopim cu acest altul pe care il inventm i care este reflectarea noastr, ne desprindem de aceast fiin fantomatic i alergm din nou in cutarea noastr, urmrindu-ne propria umbr. O societate decadent pune probleme noi unui scriitor, il tortureaz in insi contiina sa i in activitatea sa creatoare". Cu alte cuvinte, oare mai exist oameni progresiti intr-o societate decadent? Iat de ce trebuie, fr indoial, s considerm c aceast societate, care il conine i il produce pe artist,il i condiioneaz; dar nimic nu ne constringe in vreun fel s-l privim pe cutare autor drept strict decadent.Dimpotriv, el poate fi recuperat de o nou societate; i nu este deloc sigur c in lupta sa impotriva propriilor contradicii, el nu a inventat, poate, formele ideilor care vor circula in societatea eliberat.A combate un punct de vedere naiv" se poate dovedi, intelectual vorbind, un lucru primejdios; polemistul insuipoate deveni, fr s vrea, naiv i elementar, cu atit mai probabil atunci cind nu vrea s ii supere pe cei ale cror ingustimi de gindire le combate.