Sunteți pe pagina 1din 9

Esterii reprezint nite derivai funcionali ai acizilor carboxilici formai la eliminarea apei ntre o grupare carboxil i una hidroxil

de tip alcoolic sau fenolic.

Esterii sunt cei mai importanti derivati functionali ai acizilor carboxilici. Multi compusi organici naturali sunt esteri. Ei sunt n mare parte responsabili de mirosul placut al florilor si fructelor.

Cei doi radicali hidrocarbonati R si R' pot fi identici sau diferiti, alifatici sau aromatici.

Natura radicalilor hidrocarbonati si numarul grupelor esterice (-COOR) din molecula reprezinta criterii de clasificare a esterilor.

a) Denumirea esterilor de forma R-COOR' se formeaza dupa regula:


nume derivat din numele acidului corespunzator prin nlocuirea sufixului -ic cu sufixul -at + de + numele radicalului R'

b) Denumirea diesterilor acizilor dicarboxilici, de forma R'OOC-R-COOR", se formeaza dupa regula: nume derivat din numele acidului corespunzator prin nlocuirea sufixului -ic cu sufixul -at + de + numele radicalilor R' si R", n ordine alfabetica

Esterii pot prezenta mai multe tipuri de izomerie, n functie de complexitatea moleculelor lor. Acizii carboxilici si esterii cu aceeasi formula moleculara sunt izomeri de functiune. De exemplu, acetatul de metil si formiatul de etil au aceeasi formula moleculara (C3H502) cu acidul propanoic si sunt izomeri de functiune cu acesta.
CH3-CH2-COOH acid propanoic CH3-COO-CH3 acetat de metil H-COO-CH2-CH3 formiat de etil

Esterii

se prepara prin reactii dintre un alcool si un acid(acidul poate fi mineral sau organic). Reactia de esterificare are loc prin incalzirea acidului carboxilic cu alcool,in prezenta acidului sulfuric concentrat in cantitati catalitice si decurge pina la stabilirea unui echilibru intre reactanti si produsele de reactie.

Punctul de fierbere

Punctele de fierbere ale esterilor variaza mult si depind de natura radicalilor R si R'. Esterii proveniti din acizii si alcoolii inferiori sunt substante lichide la temperatura obisnuita, cu puncte de fierbere relativ scazute.

Solubilitate
Esterii sunt solubili n solventi organici si sunt insolubili n apa. Proprietati organoleptice Esterii inferiori sunt substante frumos mirositoare: formiatul de metil are miros de rom, butanoatul de etil de ananas, butanoatul de izoamil de pere etc. De aceea, unii esteri se utilizeaza n parfumerie sau ca esente de fructe, Esterii acizilor monocarboxilici inferiori, cum sunt: acetatul de etil (CH3-COO-C2H5), acetatul de n-butil (CH3-COO-C4H9), acetatul de amil (CH3-COO-C5H11), se utilizeaza, n cantitati mari, ca dizolvanti n special pentru lacuri de nitroceluloza.

Alti esteri sunt utilizati ca esente de fructe: formiatul de etil (HCOOC2H5) esenta de rom, butiratul de etil (C3H7-COO-C2H5) esenta de ananas, butiratul de izoamil (C3H7-COO-C5Hn) esenta de pere etc. Acetatul si propionatul de benzii sunt utilizati n parfumerie pentru ca au aroma de iasomie.

Esterii acidului malonic (ROOC-CH2-COOR) sunt folositi ca materie prima n sintezele organice. Esterii acizilor dicarboxilici superiori cu alcoolii superiori sunt utilizati ca plastifianti pentru policlorura de vinii si alte mase plastice. Acelasi rol l au ftalatul de butii si de octil. Poliesterii rezultati prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un alcool dihidroxilic sunt utilizati la obtinerea firelor si fibrelor sintetice. Din acidul tereftalic si etilenglicol se obtine fibra Terom (Terilen sau Dacron). Din acid ftalic si glicerina se obtin gliptalii din care se fabrica lacuri si vopsele foarte rezistente.

Esterul este un compus chimic format din carbon si hidrogen, care se leaga de obicei de hormonul parinte in pozitia 17 si cateodata in pozitia 3. Scopul esterificarii este unul singur: sa incetineasca absorbtia substantei active de la locul injectarii(muschi) in sange. Aceasta se intampla si datorita faptului ca esterul este mai putin solubil in apa si mult mai solubil in grasime. Acest lucru face ca substanta sa se depoziteze practic in muschi, de unde va intra incet in circulatie pe masura ce este dizolvat in mici cantitati de catre sange. In general, cu cat este mai lung lantul esterului, cu atat absorbtia este mai lenta. Incetinirea absorbtiei este un mare beneficiu pentru medicina, deoarece testosteronul liber(pur) ramne activ in corp o scurta perioada de timp, de ordinul orelor, iar administrat oral, este incactivat in proportie de 98% la prima trecere prin ficat. Deci administrarea testosteronului liber ar necesita un numar mare de injectii pe zi, lucru extrem de neplacut, pentru a mentine nivelul din organism cat mai constant. Prin adaugarea esterului, pacientul poate astfel sa mareasca timpul intre injectii, pana la o luna. E 469 (Carboximetil celuloza hidrolizata enzimatic), E 471 (Mono- si digliceride ale acizilor grasi), E 472 (Esteri), Aditivii periculosi, pe langa faptul ca sunt cancerigeni provoaca si boli intestinale, tulburari de digestie, afectiuni dermatologice, tulburari metabolice ale colesterolului si afectiuni neuronale. Potrivit specialistilor, alimentele bogate in adiviti toxici sunt consumate, deoarece pe etichete este mentionat ca produsul respectiv contine E-uri toxice, insa nu scrie despre efectele pe care le pot avea.