Sociologie.

Politici Sociale si de Sanatate

SOCIOLOGIE.POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.

CURS 1 28.02.2011 OBIECTUL SOCIOLOGIEI. SOCIOLOGIA este stiinta care studiaza societatea, modul de organizare si functionare al ei, institutiile sociale fundamentale (familia, rudenia, institutiile economice, politice, legislative, religioase, educationale) si procese sociale fundamentale (diferentierea sociala, stratificare, cooperare, adaptare, comunicare). SOCIETATEA - este un sistem (macrosistem) care include mai multe subsisteme (economic, social, juridic, educational, cultural,de sanatate, politic). SOCIETATEA este un ansamblu de institutii care cuprinde institutiile, legile, normele pe care le respecta fiecare individ (functie = contributie). SOCIOLOGIA a aparut ca stiinta in sec. XIX lea,ca urmare a necesitatii de a satisface nevoile oamenilor. !ceasta necesitate trebuie sa se bazeze pe niste date obiective care sa inlature cunoasterea empirica (a fiecarui om) care este subiectiva. ROLUL SOCIOLOGIEI este dat de FUNCTIILE ei: 1. Functi e!"#$iti% consta in descrierea,prezentarea faptelor sociale. 2. Functi e!"&ic ti% consta in e"plicarea faptelor sociale. '. Functi (e&i#) ti% urmareste ameliorarea vietii sociale si propune solutii. *. Functi "&ic ti% solutiile sunt aduse la cunostinta factorilor politici care decide in ce masura tin sau nu cont de ele.

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 2 0+.0'.2011 RA,URILE SOCIOLOGIEI &omple"itatea vietii sociale a determinat aprofundarea cunoasterii anumitor domenii ceea ce a condos la aparitia mai multor ramuri ale sociologiei' Sociologia colectivitatilor umane, a opiniei, a valorilor, a populatiei, a comunicarii, a religiei, a artei si culturii( )"ista si o sociologie economica si o psi*osociologie, sociologia medicinei. ISTORICUL SOCIOLOGIEI CA STIINTA Sociologia s a dezvoltata in prima parte a sec. XIX, ca raspuns la sc*imbarea conditiilor sociale. Inte(eiet#)ii ei au fost' 1. Au-u.te C#(te (%+,- %-.+) filozof francez, considerat parintele sociologiei, pentru ca inventeaza termenul de sociologie pentru a definii o metoda speciala de studio a societatii cu scopul de a vindeca relele sociale. /e asemenea, studiaza' - O)/ine .i .t 0i&it te sociala numite STATICA SOCIALA - Sc1i(0 )e .#ci & numita DINA,ICA SOCIALA St 0i&it te este favorizata, spune el, de totalitatea parerilor commune ale membrilor societatii. Sc1i(0 )e este un process evolutiv care duce societatea spre stari din ce in ce mai bune. St ti.tic 2 #)/ine .i .t 0i&it te .#ci & . 2. 3e)0e)t S"ence) 41820 150'6 filozof englez, el e"plica ordinea si sc*imbarea sociala, comparand societatea cu un organism viu, sugerand astfel ca societatea este un sistem compus din parti interdependente. !nalogia cu organismul biologic il determina pe Spencer sa considere ca si /arvin, ca si in societate cel mai puternic supravietuieste (fie ca ne referim la oameni, fie ca ne referim la state). /e aceea, te#)i lui se mai numeste si DAR7INIS, SOCIAL. '. E(i&# Du)81ei( 41898 151+6 francez, studiaza sinuciderile pe parcursul mai multor ani si zone ale 0rantei, ordinea sociala precum si functiile indeplinite de diverse elemente sociale in mentinerea coeziunii unitatii sociale. Le- t /e c#e$iune: /ur1*eim spune ca in evul mediu intre oameni e"ista o solidaritate mecanica, in sensul ca oamenii erau legati intre ei datorita asemanarilor. In societatea actuala, ca urmare a cresterii comple"itatii si a diviziunii muncii, intre oameni e"ista o solidaritate organica, fiecare depinde de munca celorlalti. *. , ! ;e0e) 418<* 15206 sociolog german, studiaza organizatiile si biocratia, formuland c*iar o teorie a biocratiei cu scopul de a organiza aparatul administrativ german. )ste primul care se ocupa de asa ceva. Te#)i se numeste a BIOCRATIEI si functionarul trebuie sa aiba diplome care sa ii arate competenta, despre relatiile ierar*ice. )l leaga nasterea capitalismului si dezvoltarea lui de religia protestanta.

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate ORDINEA este implementata de legi STABILITATEA opiniile commune asupra unor puncte commune DINA,ICA sc*imbarea legilor prin modificarea lor si prin opinii diferite cu privire la ceva (la un lucru) din partea oamenilor RE7OLUTIE sc*imbarea regimurilor politice

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS ' 1*.0'.2011 )"ista 2 TIPURI DE TEORII care e"plica fenomenele sociale' 1. Te#)ii &e ( c)#ni%e&u)i&#) e"plica societatea ca intreg 2. Te#)ii &e (ic)#ni%e&u)i&#) e"plica procesele care au loc in grupuri sociale 1. TEORIILE ,ACRONI7ELURILOR 6 TEORIA STRUCTURAL FUNCTIONALISTA aceasta teorie se bazeaza pe ideea ca orice fenomen social poate fi e"plicat prin prisma consecintelor sau functiilor sale. &u alte cuvinte, daca un fenomen sau institutie e"ista in societate sau apare, inseamna ca indeplineste o functie (rol). 4nul dintre principalii reprezentanti a fost T &c#tt P ).#n., el sustine ca' 1. Societatea este un sistem bine integrat si relativ stabil, ai carui membrii sunt in general de acord in privinta valorilor fundamentale. 2. Societatea tinde sa fie un sistem in ec*ilibru. '. Sc*imbarea este dezec*ilibranta si are tendinta de a provoca nemultumiri daca nu se produce destul de incet. !lt reprezentant al acestei teorii este R#0e)t ,e)t#n, care adauga la conceptia lui Parsons' 1. )"ista functii evidente si functii latente (functiile latente sunt ascunse si se manifesta in mod neasteptat e".' infiintare de scoli, dar pentru a folosii institutia in scopuri personale functia, biserica are si ea anumite mijloace folositoare, functii). 2. Structurile pot avea si functii negative (de obicei aceste functii sunt latente) '. )"ista si ec*ivalente functionale adica mai multe fenomene sau institutii diferite, care au aceeasi functie sau functii commune cel putin (e".' medicina traditionala si medicina *emeopata fiecare dintre ele au rolul de a vindeca, dar in moduri diferite) 06. TEORIA CONFLICTULUI spune ca' 1. 5a baza societatii stau competitia si conflictul dintre elementele sociale 6clase sociale, grupari religioase, grupuri entice, rasiale, conflicturi intre genuri (barbat si femeie)7 2. Societatea e"ercita atat presiuni associative care leaga oamenii intre ei cat si presiuni disociative care dezintegreaza aceste legaturi. !ceste presiuni, nu au aceeasi intensitate, ponderea lor fiind diferita intr o perioada data de timp (uneori predomina presiunile disociative care aduc dezec*ilibru).

O c#(" ) tie int)e ce&e 2 te#)ii ) t c :

1. 0unctionalistii critica sc*imbarea, dar conflictualistii o privesc cu simpatie 2. &onflictualistii se concentreaza asupra aspectelor contradictorii ignorand procesele consensuale appreciate de functionalisti. E7ALUARE 28.0'.2011 I#$ pag. 8

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS * 21.0'.2011 GRUPURILE SOCIALE GRUPUL SOCIAL este un ansamblu de personae: caracterizat de o anumita structura si cu o cultura specifica, rezultate din relatiile si procesele psi*o sociale dezvoltate in cadrul sau.(de aici rezulta ca nu orice grup de persone este grup social). CLASIFICARE: 1. 6 GRUPURI ,ICI (e".' grup de colegi de la scoala sau munca) grup care are pana n 89 de persoane 06 GRUPURI ,ARI (e".' comunitate,popor) 2. 6 GRUPURI PRI,ARE (e".' familia si natiunea) este primul grup din care face parte cineva atunci cand se naste 06 GRUPURI SECUNDARE (e".' grup de prieteni) '. 6 GRUPURI FOR,ALE SAU OFICIALE (e".' grup de munca sau clasa de elevi) sunt acele grupuri care e"ista in baza unor norme juridice, legi 06 GRUPURI INFOR,ALE (e".' grup de prieteni) aici nu avem de a face cu legi, cu reguli juridice, nu sunt votete in Parlament, #uvern c6 GRUPURI NONFOR,ALE (sunt grupuri oficiale organizate pentru rezolvarea unei sarcini dupa care se dizolva (e".' la servici s a format un grup pentru a rezolva o anumita sarcina) *. 6 GRUPURI DE APARTENENTA este grupul din care persoanele fac parte (e".' familia, grupul de munca, clasa sociala sau categoria profesionala) 06 GRUPURI DE REFERINTA grup din care persoana doreste, aspira sa faca parte (e".' grup de prieteni, clasa sociala, e". un adolescent doreste sa faca parte dintr un anumit grup si ajunge sa faca lucruri ,,neortodo"e: pentru a fi acceptat sau un om de rand doreste sa faca anumite studii pentru a ajunge la o clasa medie) grupul de referinta este foarte important. ;ai e"ista -)u"u)i inc1i.e (e".' trebuie sa treci niste e"amene pentru a patrunde in grup) si -)u"u)i /e.c1i.e (e".' partidele politice). C (e(0)u unui -)u" .#ci & 4( )e . u (ic6: # "e).# n /etine un nu(it .t tut .#ci & .i in/e"&ine.te un )#&.

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate STATUTUL reprezinta pozitia ocupata de persoana in cadrul grupului sau, ansamblul de comportamente pe care o persoana le asteapta de la ceilalti in virtutea pozitiei sale in grup. In grupurile oficiale (formale), statutul poate fi dobandit la angajare, dar si prin comportamentele celorlalti. !stfel, se e"plica e"istenta unui lider formal si al unui lider informal. STATUTUL POATE FI: 6 INNASCUT (print, rege, conte titlurile nobile, etnia, fiu, fiica) 06 DOBANDIT (rangul, functia, casatoria, sot,sotie, mama, tata, statute profesionale, medic, politist() ROLUL reprezinta ansamblul de comportamente asociate unui statut sau ansamblul de comportamente pe care ceilalti le asteapta de la o persoana in virtutea statutului sau. In fiecare grup din care face parte o persoana, are un anumit statut (profesor, asistent medical, tata, mama, fiu, fiica, prieten, iubita(a) si indeplineste un rol. 5a un moment dat, pot aparea conflicte intre roluri (e".' un politist isi prinde la furat un prieten, un profesor are la clasa propriul copil sau esti si fiica si mama si ai obligatii de ambele parti).

I#$

pag.

<

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 9 28.0'.2011 GRUPUL SOCIAL ,IC E.te un n. (0&u /e "e).#n e c ) cte)i$ t ")in: numarul membrilor este de ma"im 89 de persoane intre membrii lui e"ista relatii directe, fata in fata e"ista un scop comun al grupului e"ista norme scrise sau nescrise specifice grupului (e".' norme scrise sunt cele juridice, regulamente= norme nescrise fiecare om are normele lui nescrise) PROCESE SI STRUCTURI IN GRUP P)#ce.e&e c )e .e /e.= .# ) int)-un -)u" .unt: 1. 2. '. *. 9. stratificare conducere comunicare competitie sau cooperare repartitia trairilor afective

0iecarui process dintr un grup ii corespunde o structura (ierar*ica, de comunicare, de indeplinirea sarcinii). 1. STRATIFICAREA >eprezinta diferentierea membrilor dupa anumite criterii (de obicei statusuri sau specializari). Stratificarea poate fi' 6 verticala ec*ivalenta cu ierar*ia cuprinde statusuri inegale (director, dir. adjunct, contabil) 06 orizontale cuprinde specializari diferite care nu implica statusuri inegale (sef sectie ortopedie, sef sectie pediatrie(au acelasi nivel, dar specializari diferite) Pe verticala se e"ercita presiuni mai mari spre conformism decat in stratificarea orizontala. Pe stratificarea orizontala se e"ercita mai mult reciprocitatea dependenta (oamenii depend unii de ceilalti e".' asistentele sunt plasate la acelasi nivel, dar daca cea de dimineata nu si a facut datoria atunci cea de dupa amiaza are mai mult de lucru). ;unca unuia depinde de munca celuilalt.

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate 2. CONDUCEREA )ste un proces de organizare si e"ercitare a influentei de catre persoana cu pozitie de lider in vederaea realizarii sarcinii si armonizarii relatiilor. Li/e)u& "# te =i: 1. F#)( & (oficial) . u in=#)( & (este persoana agreeata de grup si recunoscuta ca sef). 2. 6 De(#c) tic cel care se consulta cu membrii grupului (ori i a el decizia ori impreuna cu grupul) 06 !utoritar nu se consulta cu grupul c6 L i..e$ = i)e face cam ce ii spune grupul, nu este productive, este comod '. 6 &entrat pe sarcina liderul care urmareste rezolvarea sarcinii fara a tine cont de un anumit lider, membru c6 &entrat pe persoane in idea ca daca oamenilor le este bine, ei vor realiza sarcina respectiva. *. CO,PETITIA - COOPERAREA CO,PETITIA - creste eficienta grupului, dar este si sursa de frustrare si an"ietate pentru membrii (competitia inseamna ca 2 sau mai multe persoane urmareste acelasi scop). COOPERAREA - presupune atingerea scopului comun prin coordonarea eforturilor individuale, insa poate duce la uniformizare si scaderea satisfactiei individuale. In cooperare unii pot muncii mai mult decat altii, mai putin si sunt premiati toti la fel, pentru ca grupul si a atins scopul.

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS < 0*.0*.2011 '. CO,UNICAREA )ste procesul prin care se transmit informatiile in cadrul grupului. Rete&e&e /e c#(unic )e "#t =i: 6 Line )e se transmite de la unul la altul (e".' gr. /in armata cineva da ordinul si acesta merge de sus in jos). 06 In ce)c informatia pleaca de la toti membrii grupului c6 Reci")#ce care pot lua forma lineare sau in cerc, arata ca e"ista o buna comunicare in grup &a proces, comunicarea este implicata in realizarea tuturor proceselor din grup si are rol de mentinerea unitatii grupului si de asigurare a coordonarii actiunilor individuale. An- > )e in c#(unic )e e.te in =unctie /e .t tut: /e -) /u& /e c#n=#)( )e & n#)(e .i /e )e& tii&e =ecti%e. (e".' functia de statut director la subalterni= la norme de reglemantari= relatiile afective in functie de oameni, simtiri() STRATIFICAREA SI ,OBILITATE SOCIALA 4in -)u"u)i&e ( )i6 STRATIFICAREA SOCIALA reprezinta procesul de ordonare a indivizilor dintr o societate dupa anumite criterii' ocupatie, resurse, avere si venit. STRATIFICAREA inseamna plasarea oamenilor in diferite clase sociale. RESURSELE se refera la bunurile materiale care pot adduce venit' tablouri, pamant( )ste sinonim cu averea doar ca resursele pot fi si dobandite. Di=e)ent int)e %e)e .i %enit este aceea ca venitul poate fii din' inc*irieri, dividente, dobanzi( C& .e&e .#ci &e e!i.tente & ce.t (#(ent in .#ciet te .unt: 1. CLASA CELOR DE SUS a caror avere este mostenita, iar veniturile acestor persoane provin din rente, dobanzi sau mai putem include si patronii marilor firme. Se considera cam 9..? dintr o societate. 2. CLASA ,ANAGERIALA care ii include pe cei care lucreaza in diverse firme foarte mari, are functie de raspundere si venituri importante (lucreaza la patroni) '. CLASA DE ,I?LOC are cea mai mare pondere intr o societate, membrii ei au ca studii cel putin liceul si pot fi functionari, asistenti medicali, profesori, doctori, avocati, patroni de firme mici (veniturile acestor oameni provin din salarii sau de pe urma afacerilor) *. CLASA ,UNCITORILOR include muncitori calificati si necalificati (care au cel mult liceul). !u venituri din salarii. 9. CLASA CELOR SARACI include persoanele ale caror venit provin din ajutorul de la stat, someri, persoane cu *andicap(

I#$

pag.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate ,OBILITATEA SOCIALA >eprezinta trecerea unei persoane dintr o clasa sociala in alta. ,#0i&it te "# te =i: 1. 6 ASCENDENTA - cand persoana trece intr o clasa superioara celei in care s a nascut sau celei din care a facut parte la un moment dat (e".' copilul isi depaseste conditia parintilor mai ales al tatalui) 06 DESCENDENTA cand copilul involueaza (trece) intr o clasa inferioara celei in care s a nascut. 2. 6 ,OBILITATE INTERGENERATIONALA intre generatii sau intre copil si parinti 06 ,OBILITATEA INTRAGENERATIONALA - are loc in cadrul aceleiasi generatii sau in viata unei persoane '. ,OBILITATEA STRUCTURALA - consta in trecerea intr o clasa sociala superioara, nu ca urmare a eforturilor proprii ci ca urmare a modificarii structurii societatii (e".' industrializarea in anii comunismului la noi a determinat migratia in masa a persoanelor de la sat la oras astfel incat din agricultori oamenii au devenit muncitori ceea ce areun statut superior pentru ca avea un venit fi" si locuinta mai confortabila). E/uc ti c#nte $ in (#0i&it te .#ci & . FA,ILIA CA GRUP SOCIAL FA,ILIA ESTE: 1. 4n grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii (include mama, tata, copii si generatiile). 2. 0amilia este un grup social format dintr un cuplu casatorit si copii acestuia (include mama, tata si copii). CLASIFICARE: 1. DUPA NU,ARUL DE ,E,BRII A7E,: 6 FA,ILIE NUCLEARA - formata din sot, sotie si copii 06 FA,ILIE E@TINSA - include si rudele de sange (bunici, unc*i() 6 FA,ILIE DE ORIGINE - este familia in care se naste si creste un individ 06 FA,ILIE CON?UGALA - este familia intemeiata prin casatorie c6 FA,ILIE DE REAISTENTA - care include persoanele care traiesc in aceeasi casa si desfasoara activitati in comun /6 FA,ILIE DE INTRETINERE - include persoanele care au sentimentul apartenentei la acelasi neam e6 FA,ILIE CU PROBLE,E - in care este o familie cu deficit de structura (sau monoparentale) =6 FA,ILIE ,IGRANTA 2.

I#$

pag.

%9

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS + 11.0*.2011 FUNCTIILE FA,ILIEI E!i.t * =unctii =un/ (ent &e: 1. BIOLOGICA prin care se asigura satisfacerea trebuintei se"uale 2. REPRODUCTI7A functia de perpetuare a speciei, de a lasa urmasi '. ECONO,ICA prin care se asigura bunastarea materiala *. EDUCATIONALA se ocupa de educatia copiilor care include si socializarea primara (cei + ani de acasa) ALTE FUNCTII: 6 !sigurarea securitatii emotionale a membrilor (dezec*ilibre emotionale, sensibilitati, e".' un copil ajunge sa se drog*eze) 06 Satisface trebuinta de apartenenta la grup c6 !sigurarea fortei de munca a societatii. FA,ILIA NU ISI INDEPLINESTE INTOTDEAUNA FUNCTIILE. ROLURILE FA,ILIEI S#t: .#tie: ( ( : t t : c#"i&. ()".' s au produs modificari in rolurile de familie' sotia munceste si a sc*imbat rolul de mama, de sotie nu ca inainte cand muncea doar barbatul si sotia se ocupa de educatia copiilor, de treburi gospodaresti. ! avut si efecte pozitive' sotia nu mai depinde de banii sotului, nu mai sta cu un barbat care o bate() /escoperirea anticonceptionalelor este un eveniment important pentru femeie intrucat ea poate controla nasterea copiilor. R#&u)i&e in = (i&ie .- u (#/i=ic t #/ t cu .c1i(0 )i&e .#ciet tii: 1. In societatea traditionala, familia este considerate o unitate de productie, iar sarcinile si responsabilitatile sunt riguros precizate si stribuite dupa se", varsta, rangul nasterii. 2. $arbatul avea rol economic privilegiat. )l intretinea familia, iar femeia avea roluri casnico menajere. In societatea moderna, barbatul nu mai detine in e"clusivitate responsabilitatea procurarii resurselor materiale, iar femeia nu se mai ocupa in intregime de treburi gospodaresti.

I#$

pag.

%%

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate ;odificarile rolurilor au fost urmare a faptului ca femeia s a putut angaja, insa au fost si &ti = ct#)i: urbanizarea si modernizarea mobilitatea teritoriala (posibilitatea de a te deplasa sau stabili cu locuinta dintr un loc in altul) cresterea factorului de scolarizare a populatiei care a dus la modificarea varstei la casatorie distributia rolurilor si autoritatii, o anumita atitudine controlul nasterilor In ")e.ent e!i.t &te)n ti%e & c . t#)i c& .ic :

cupluri consensuale (concubinaj) cupluri fara descendenti (cupluri fara copii) familiile monoparentale (familiile cu un singur parinte) persoane divortate persoane vaduve persoane celibatare (persoanele care nu au fost casatorite si aleg san u se casatoreasca) cuplurile de *omose"uali.

I#$

pag.

%2

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate

CURS 8 02.09.2011 INSTITUTII SI ORGANIAATII INSTITUTIA ESTE: 1. ORGANIAATIE care are statut, reguli de functionare stabilite prin regulamente si legi avind rolul de a satisface nevoile oamenilor. )"' spitalul privit prin prisma rolului sau de a satisface nevoia de sanatate a oamenilor sau scoala nevoia de educatie. 2. INSTITUTIE un ansamblu de reguli de influentare si control social, un ansamblu de modele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor dintre indivizi, grupuri, indivizi si grupuri. )"' reglementarea relatiei dintre pacient si medic. @rganizatia este un sistem structurat de interactiune umana realizat pentru atingerea unor scopuri. @rganizatia este un grup social caracterizat din punct de vedere al structurii de conducere si al erar*iei. 4n grup social constituit cu un anumit scop (economic, politic, cultural), este organizatie daca este privit prin prisma modului de organizare si functionare si este institutie daca este privit prin prisma nevoilor pe care le satisface. TEORII REFERITOARE LA ORGANIAATII 1. ;enegementul stiintific clasic a aparut la inceputul sec. XX cu scopul de a creea cel mai bun mod de organizare care sa duca la eficienta. ,ene-e(entu& c& .ic i("une ")inci"ii&e: 6 P)inci"iu& (uncii .i("&i=ic te: munca simplificata este mai eficienta decit munca comple"a de aici rezulta diviziunea muncii de aici rezulta specializari inguste c6 P)inci"iu& (et#/ei ce&ei ( i 0une: fiecare munca poate fi facuta prin mai multe metode insa una este optima rezulta ca este necesar ca specialisti sa o gaseasca pe cea mai buna si sa l instruiasca pe muncitor. /6 P)inci"iu& 1#(# #ec#n#(icu. omul este de la natura o fiinta lenesa, pasiva si de aceea el este motivat de cistig si de dorinta de a evita sanctiunile.

I#$

pag.

%3

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate 1. Te#)i 0i)#c) tiei ! aparut la inceputul sec. XX si a fost creata de ;a" Aeber. Sc#"u& ei eficientizarea si rationalizarea muncii functionarilor (functionarii erau numiti cei cu Bgulere albe: intrucit nu isi murdareau miinile ca muncitorii). C ) cte)i.tici: 6 0unctionarii dispun de libertate personala si se supun autoritatii numai in privinta obligatiilor de serviciu. 06 )"ista o ierar*ie clar definita. c6 0iecare functionar are o sfera de competenta clar definita legal (e"emlu fisa postului). /6 )"ista o selectie libera a candidatilor. e6 &alificarile sunt testate prin e"aminare sau garantate prin diploma =6 0unctionarii sunt remunerati prin salarii fi"e -6 !utoritatea care i a angajat poate sa i demita, dar si ei isi pot depune demisia. 16 ;arimea salariului depinde de rang. i6 0unctia este singura sau principala ocupatie >6 0unctionarul poate fi promovat si poate avea o cariera 86 0unctionarul lucreaza fara sa fie proprietarul mijloacelor sau a functiilor sale &6 0unctionarul este supus unor discipline stricte, sistematice si controlului comportamentului. $irocratia a fost criticata pentru ca s a dovedit ca apar anumite c#("#)t (ente: 6 Ritu &i.( respectarea regulamentelor devine mai importanta decit problema de rezolvat pentru ca functionarii vor aplica si mai strict regulile pentru a se apara ceea ce duce la insatisfactia clientilor. 06 O)ient )e /e=en.i% organizatia va deveni si mai preocupata de aplicare a regulamentelor pentru a se apara impotriva clientilor nemultumiti. E!i.t /#u ")inci"ii c )e c)itic cti%it te =uncti#n )i&#):

1. P)inci"iu& &ui Pette) spune ca o persoana tinde sa fie promovata pina isi atinge nivelul de incompetenta. @data ce atinge acest nivel ia nu poate fi nici promovata nici retrogradata asfel incit organizatia ca fi populata de incompetenti. 2. Le-e &ui P )8in.#n intr o organizatie cantitatea umana creste astfel incit sa ocupe integral timpul acordat pentru realizarea obiectivului. !stfel, functionarii isi vor umple timpul cu activitati inutile pe tot parcursul zilei d elucru parind foarte ocupati ceea ce il va determina pe sef sa faaca noi angajari.

I#$

pag.

%8

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate 2. Te#)i )e& tii&#) u( ne a fost formulata de ;aCo in anii %,29 %,39 in urma cercetarii efectuate intr o intreprindere de produse electrice. C#nc&u$ie: relatiile interumane placute cresc randamentul oamenilor. '. Te#)i )e.u).e&#) u( ne relatiile placute nu sunt suficiente. @ameniui trebuie sa se simta impliniti prin munca pentru ca ei urmaresc sau sunt motivati de' 6 )ecun# .te)e .##ci & 06 i("&ini)e "e).#n & !cestea pot fi atinse printr o munca comple"a antrenanta, creatoare, deoarece munca simplificata devine plictisitoare si nu il pune pe om in valuare.

I#$

pag.

%.

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 5 - 05.09.2011 DEFINITIE CULTURA &ultura este un comple" care include cunoasterea,credintele,arta,morala, (stiinta binelui si raului etica), legile, obiceiurile si orice fel de capacitati si deprinderi ac*izitionate de om ca membru al sociatatii. ;ai poate fi definita si ca ansamblul modurilor de gandire, de comportament si de productie transmisa de la o generatie la alta prin comunicare sau alte mijloace cu e"ceptia celui genetic. CI7ILIAATIA )ste un stadiu al culturii ale carei produse sunt preluate de la alta societate. Dalorile sunt idei pretuite in societate. St)uctu) cu&tu)ii-inc&u/e c#("#nente&e: 1. IDEATICA care include idei, valori (idei pretuite care g*ideaza comportamentul oamenilor si stau la baza normelor morale si juridice, adevarul, (cinstea,binele,responsabilitatea), credinte (idei despre lume si viata, despre adevar sau fals), mituri ve*iculate in societate. )".' frumosul (valoare estetica), sa ai bani pentru cineva este o valoare, toate ideile pe care omul le pretuieste in societate sunt valori, tinem si le respectam pentru ca sunt ale noastre. &redintele sunt idei despre lume si viata,despre adevar sau fals. 2. OBIECTUALA cuprinde toate produsele materiale create de om (de la uneltele de piatra pana la calculatoare) '. NOR,ATI7A totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr o societate. Re-&u&i&e:n#)(e&e "#t =i: 6 Du" (#/ /e t) n.(ite)e scrise (formale,institutionale,juridice) nescrise (morale, transmise de la o generatie la alta, prin educatie) 06 Du" -) /u& /e "&ic )e in %i t #0i.nuit n#)(e i/e &e e"prima un comportament de dorit - )e &e e"prima comportamenul de zi cu zi )".' legea trebuie aplicata, ideal este ca oamenii sa fie cinstiti /6 Du" /#(eniu& )e-&e(ent t juridice, te*nice, de organizare, educationale N#)(e&e .#ci &e .i-u) #)/ine .#ci & .i c#nt)#&u& .#ci &.

I#$

pag.

%<

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CULTURA. SUBCULTURA. CONTRACULTURA. Int)-# .#ciet te e!i.t ( i (u&te =#)(e /e cu&tu) : 6 Cu&tu) /#(in nt e o baza pentru mai multe comunitati (populatia majoritata are o cultura care s a trsansmis) 06 Su0cu&tu) este o cultura proprie a unei comunitati )".' subcultura profesionala cei care au acceasi profesie au in comun reguli si mod de interpretare, sucultura muzicala roc1, classic /6 C#nt)#cu&tu) este o subcultura in care unele valori, credinte si norme sun in opozitie cu ale culturii dominante (e".' nazistii, neonozistii dupa al II lea razboi) C#nt ctu& int)e cu&tu)i /a nastere la ' ")#ce.e .#ci &e: 1. ACULTURATIA &onsta in aparitia unor elemente culturale noi care in componenta au elemente din culturi diferite ()".' traista taraneasca cu fermoar este in afara culturii romanesti) 2. ACO,ODAREA )ste procesul prin care 2 culturi diferite ajung sa si defineasca granitele si sa convietuieasca fara sa se transforme in mod radical ()".' comunitati asiatice din !merica fiecare il respect ape celalalt) '. ASI,ILATIA )ste procesul prin care o cultura a unei comunitati si a pierdut identitatea si a fost inglobata in cultura dominanta ()".' cultura negrilor elementele lor de cultura au fost preluate de oameni)

I#$

pag.

%+

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate INSTITUTIA ,EDICALA. BOALA CA FENO,EN SOCIAL. B# & - este absenta sanatatii. B# & - este o tulburare a sanatatii. Ce e.te . n t te B S n t te este o stare a celui care se simte puternic si asigurat . O,S defineste sanatatea ca deplina posesiune a bunastarii sociale, mentale si fizice si nu numai absenta bolilor si afectiunilor. Implicit sanatatea reprezinta un ec*ilibru intre organism si mediu, care permite individului sa se adapteze, sa reziste frustrarilor, stresului. &el care nu reuseste se imbolnaveste. Un /int)e te#)ii&e )e=e)it# )e & . n t te .i 0# & :/e=ine.te 0# & c # /e%i nt /e & .t )e /e . n t te "ent)u c : boala presupune si o deviere de la normele culturale stabilite cu privire la ceea ce se considera sanatate boala este o stare care permite comportamentul deviant prin asumarea noului rol de bolnav, individul trebuie sa si asume drepturile si indatoriririle impuse acestui rol (sa mearga la medic si sa se trateze), are si drepturi si obligatii in acelasi timp, in caz contrar el deviaza de la obligatiile de rol. imbolnavirea devianta atrage dupa sine etic*etari ale nespecialistilor care stigmatizeaza si marginalizeaza persoana de aceea mersul la medic si opinia unui specialist capata o mare importanta putand c*iar inlatura eventuala etic*eta. !ceasta teorie e"plica perceptia pe care bolnavii o au in societate, dar si consecintele pe care boala ca si comportament deviant le poate avea asupra persoanei, familiei si societatii.

I#$

pag.

%-

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 10 2'.09.2011 !vem de la d na profesoara cursul "ero"at. )ste atasat in mapa.

I#$

pag.

%,

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 11 '0.09.2011 ,ETODELE SOCIOLOGIEI &el mai des in cercetarea sociologica se utilizeaza urmatoarele metode' 1. 2. '. *. Anc1et .#ci#&#-ic O0.e)% ti .#ci#&#-ic E!"e)i(entu& An &i$ /#cu(ente&#)

1. ANC3ETA SOCIOLOGICA 4rmareste cercetarea realitatii prin folosirea a doua instrumente' A. C1e.ti#n )u& B. G1i/u& /e inte)%iu astfel incat anc*eta poate fi pe baza de c*estionar si pe baza de interviu. A. C3ESTIONARUL cuprinde un ansamblu de intrebari legate de tema studiata. Intrebarile pot fi' 6 /e.c1i.e cu raspuns subiectiv (personal) 06 inc1i.e cu raspuns la alegere, dureaza mai putin E!.: %) /a= 2) Eu= 3) Eu stiu

sau spune sa plasezi pe o scala de la % la(. si sa incercuiesti raspunsul pe scala acolo unde crezi ca se incadreaza. &redeti in politicieniF sau acordarea unor note de la % la (%9, unde % este cel mai putin important si %9 cel mai important.&e este mai important pentru tineF %) 0amilia %9 = 2) Sanatatea , = 3) $unastarea . = 8) Profesia - = <) Gimpul liber 3((. B. G3IDUL DE INTER7IU poti aplica interviul, dezavantajul este ca dureaza mai mult timp, avantajul este ca persoana interdievata daca are unele nelamuriri ti le poate adresa, iti pune tie aceste intrebari (nelamuriri). ANC3ETA PE BAAA DE INTER7IU foloseste un g*id de interviu care cuprinde un set de intrebari la care subiectul raspunde liber. &*estionarul trebuie sa indeplineasca si el niste conditii.

I#$

pag.

29

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate 2. OBSER7ATIA SOCIOLOGICA &onsta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme studiata (in observatie este important sa se faca o anc*eta) )a poate fi' 6 St)uctu) t atunci cand se cunoaste intr o anumita masura fenomenul si se poate realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a bifa aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative). 06 Ne.t)uctu) t cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la ce sa se astepte. @bservatia mai poate fi' 6 P )tici" ti% cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la activitatile lui, !nuntandu I sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza. 06 N#n" )tici" ti% cand cercetatorul nu se integreaza in grup. c6 In)e-i.t) )e c#("#)t (ente&#) poate fi afectata deoarece in observatia participativa cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc. '. E@PERI,ENTUL &onsta in determinarea unor reactii ca urmare a modificarii unui factor de mediu. ( )".' &onditiile din inc*isoare in ce fel influenteaza societatea sau intr o fabrica de a se stinge, aprinde lumina, sa vedem daca se face economie. E!"e)i(entu& i& =#&#.i( .t)ict "ent)u # nu(it ")#0&e( : "ent)u %e/e ce e=ecte %e(. *. ANALIAA DOCU,ENTELOR Pot fi studiate documente precum' ziare, emisiuni radio sau tv, carti, autobiografii, memorii despre societate, scrisori (ale unor persoane emigrate in !merica(), documente sociale (care atesta ceva, acte normative() !naliza documentelor sociale este de fapt o n &i$ /e c#ntinut care reprezinta e"primarea cantitativa a ceea ce se numeste unit te /e n &i$ . UNITATEA DE ANALIAA e.te: 1. SPATIUL SAU TI,PUL S" tiu& se refera la lungimea te"tului unui articol (se masoara c*iar si numarul de randuri) Ti("u& se refera la timpul de emisie (daca vorbim de tv sau de radio) 2. CU7INTELE Se numara de cate ori apar anumita cuvinte intr un te"t, emisiune sau post tv. '. TE,ELE !dica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara). *. PERSONA?ELE &are pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general (e".' femeia de cate ori se vorbeste despre femeie). 9. ITE,UL &are poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.

I#$

pag.

2%

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate CURS 12 - 0<.0<.2011 ETAPELE SOCIOLOGICE Ace.te et "e .unt: 1. F#)(u& )e ")#0&e(ei 2. F#)(u& )e i"#te$e&#) /e ce)cet )e '. St 0i&i)e -)u"u&ui ce u)(e $ =i .tu/i t *. A&e-e)e (et#/ei .i in.t)u(entu&ui /e ce)cet )e 9. A"&ic )e in.t)u(ente&#) .i ")e&uc) )e / te&#) <. An &i$ )e .i inte)")et )e / te&#) 1. F#)(u& )e ")#0&e(ei Situatia sociala poate fi o problema de cercetat daca' reflecta o contradictie intre teorie si realitate atunci cand situatia indica aparitia unui fenomen social nou ale carui cauze si urmari nu se cumosc E.te i("#)t nt in. =e&u& in c )e .e =#)(u&e $ ")#0&e( . '. F#)(u& )e i"#te$e&#) /e ce)cet )e I"#te$ este o afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa. I"#te$ % )i nt afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa. In sociologie ea trebuie formulate in termeni adecvati astfel incat sa poata fi verificata in realitate. E!e("&u: /aca ", atunci C. X si C in aceasta ipoteza se numesc variabile pentru ca pot lua diverse valori. Se c#n.i/e) c % ).t : .e!u&: #cu" ti : c& . : nu& .c#& ) e.te # % )i 0i& . In c $u& unei i"#te$e "#t "une nu( i # % )i 0i& . /e asemenea, " si C trebuie sa fie variabile care pot fi masurate in realitate. Eu se poate formula ipoteza. E!e("&u: /aca elevii au suflet mare, atunci participa la multe actiuni e"trascolare. Eu putem masura sufletul. Dariabilile cuprinse in ipoteza trebuie sa fie masurabile pentru a fi testate si a se confirma sau infirma adevarul ipotezei. *. G)u" /e "e).# ne e. nti#n )e. )tapa a 3 a ce urmeaza a fi studiat, este un proces ce se numeste esantionare. G)u"u& .u"u. ce)cet )ii .e nu(e.te ESANTION .i e.te e!t) . /in "#"u& ti c )e t)e0uie ce)cet t . !ceasta e"tragere se face prin mai multe metode. E. nti#nu& t)e0uie . =ie )e")e$ent ti%: /ic . )e")#/uc & .c ) (ic c ) cte)i.tici&e int)e-ii "#"u& tii i("#)t nte "ent)u ce)cet )e. , )> /e e)# )e ) ."un.u)i&#) e.te in =unctie /e ( )i(e e. nti#nu&ui: nu /e ( )i(e "#"u& tiei /in c )e .- e!t) ..

I#$

pag.

22

Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate 9. ,et#/e&e &e %e( /in cu).u& t)ecut 4CURS 11 '0.09.20116. E!e("&u: &*estionar. &auzele absenteismului la scoala' serviciul familia probleme personale sanatate dezinteres distanta altele

I#$

pag.

23