Cateva data generale Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume, cuprinzind

in mod armonios toate formele de relief. Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj. La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare. CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est). Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita. Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire comorile. Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de talangile turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti de o singulara frumusete. Rezervele de calcare de la Magura a permis de mult timp exploatarea lor pentru obtinerea varului si pentru constructii rurale ( Ciuta, Viperesti, Magura ) dar si pentru executarea de opere de arta.

Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.

MAGURA http://magura.uv.ro/ -Comuna este asezata in zona Subcarpatilor de Curbura, avand altitudini reduse. Dealul Ciolanu domina teritoriul prin intindere, zonele locuite fiind amplasate in culoarul depresionar al raului Buzau. Prin cele două sate ale comunei trece șoseaua națională DN10, care

leagă Buzăul de Brașov. Satele s-au dezvoltat liniar, cu gospodariile dispuse in lungul soselei principale din care mai pornesc cateva drumuri secundare, dar fara a defini o trama stradala. Se remarca un puternic caracter comercial, produsele predominante aduse spre vanzare fiind fructele de sezon. Terenurile agricole sunt dispuse in spatele gospodariilor si au aspectul unor benzi inguste si lungi , rezultate in urma impartirilor succesive intre mostenitori.

PIETROASELE http://travelbuzau.com/regiune-turistica/localitati/pietroasele -Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, care reprezintă punctul de maximă altitudine al comunei (749 m). Principalele sate se află pe versantul acestui deal, în timp ce o prelungire a comunei formată din terenuri agricole se extinde spre sud, în câmpia piemontană de la poalele Istriței. Asezarile sunt de tip

Așezare de tip răsfirat cu tendințe de adunare spre centru.comunachiojdu.(ca tip se asezare este undeva intre Magura si Pietroasele) Traficul nu este foarte intens si. ca urmare. exploatarea lemnului şi prelucrarea primară a acestuia. În vechime. cunoscută pentru vinul de Tămâioasă românească. Deși inițial era un centru pentru extragerea de piatră pentru materiale de construcție.ro/pagina/istoricul-localitatii . O parte din terenurile agricole se afla in interiorul vetrei satului (in general cele pentru uz curent). constituind o importantă sursă de venituri pentru locuitori. exploatarea plantaţiilor de pomi fructiferi. nu a favorizat inflorirea comertului ca in Magura. Principalele activităţi agricole sunt creşterea animalelor. satul Chiojdu Mic este plasat într-o depresiune în formă de culoar pe ambele maluri ale râului Bașca Chiojdului. CHIOJDU http://www. apropiate de patrat. alcatuind un fel de tesut dezvoltat in lungul raului Basca Chiojdului.rasfirat dispuse de-a lungul strazilor ce alcatuiesc o trama dezvoltata organic. pădurile acopereau dealurile și munții din jur. cultura cerealelor . Tesutul este dominat de drumul principal. astăzi viticultura este principala ramură economică a comunei. din care se ramifica o parte a drumurilor secundare. restul se gasesc la poalele dealului si au forme rectangulare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful