Cateva data generale Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume, cuprinzind

in mod armonios toate formele de relief. Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj. La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare. CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est). Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita. Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire comorile. Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de talangile turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti de o singulara frumusete. Rezervele de calcare de la Magura a permis de mult timp exploatarea lor pentru obtinerea varului si pentru constructii rurale ( Ciuta, Viperesti, Magura ) dar si pentru executarea de opere de arta.

Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.

MAGURA http://magura.uv.ro/ -Comuna este asezata in zona Subcarpatilor de Curbura, avand altitudini reduse. Dealul Ciolanu domina teritoriul prin intindere, zonele locuite fiind amplasate in culoarul depresionar al raului Buzau. Prin cele dou sate ale comunei trece oseaua naional DN10, care

leag Buzul de Braov. Satele s-au dezvoltat liniar, cu gospodariile dispuse in lungul soselei principale din care mai pornesc cateva drumuri secundare, dar fara a defini o trama stradala. Se remarca un puternic caracter comercial, produsele predominante aduse spre vanzare fiind fructele de sezon. Terenurile agricole sunt dispuse in spatele gospodariilor si au aspectul unor benzi inguste si lungi , rezultate in urma impartirilor succesive intre mostenitori.

PIETROASELE http://travelbuzau.com/regiune-turistica/localitati/pietroasele -Comuna se afl pe versantul sudic al dealului Istria, care reprezint punctul de maxim altitudine al comunei (749 m). Principalele sate se afl pe versantul acestui deal, n timp ce o prelungire a comunei format din terenuri agricole se extinde spre sud, n cmpia piemontan de la poalele Istriei. Asezarile sunt de tip

rasfirat dispuse de-a lungul strazilor ce alcatuiesc o trama dezvoltata organic. O parte din terenurile agricole se afla in interiorul vetrei satului (in general cele pentru uz curent), restul se gasesc la poalele dealului si au forme rectangulare, apropiate de patrat. Dei iniial era un centru pentru extragerea de piatr pentru materiale de construcie, astzi viticultura este principala ramur economic a comunei, cunoscut pentru vinul de Tmioas romneasc.

CHIOJDU http://www.comunachiojdu.ro/pagina/istoricul-localitatii - Aezare de tip rsfirat cu tendine

de adunare spre centru, satul Chiojdu Mic este plasat ntr-o depresiune n form de culoar pe ambele maluri ale rului Baca Chiojdului. n vechime, pdurile acopereau dealurile i munii din jur, constituind o important surs de venituri pentru locuitori. Tesutul este dominat de drumul principal, din care se ramifica o parte a drumurilor secundare, alcatuind un fel de tesut dezvoltat in lungul raului Basca Chiojdului.(ca tip se asezare este undeva intre Magura si Pietroasele) Traficul nu este foarte intens si, ca urmare, nu a favorizat inflorirea comertului ca in Magura. Principalele activiti agricole sunt creterea animalelor, exploatarea plantaiilor de pomi fructiferi, exploatarea lemnului i prelucrarea primar a acestuia, cultura cerealelor