E. ERIKSON.

TEORIA DEZVOLTRII PSIHOSOCIALE a) Teoria dezvoltrii psihosociale b) Observaii evaluative c) James Marcia teoreticianul posteriksonian al identitii

ERIK ERIKSON (123451226) teoretician 'i psihoterapeut american de !actur psihanalitic

a. Teoria dezvoltrii psihosociale E. Erikson, psiholo ul american de ori ine erman, este apreciat ca !iind astzi cel mai citit psihanalist din "tatele #nite. $ariera sa comple% &artist plastic, educator, psihiatru, psihoterapeut, pro!esor universitar) 'i interesul pentru unele dintre aspectele speciale ale e%istenei &patolo ia psihiatric in!antil, traumele de rzboi, viaa indienilor din rezervaii, carierele e%cepionale (uther, )andhi) l*au !cut s alea problematica identitii drept cheie explicativ a dezvoltrii individuale. +rintre lucrrile sale de re!erin se numr, Identity and the Life Cycle &-./.)0 Childhood and Society &-.12)0 Identity: Yo th and Crisis &-.13)0 Toys and !easons &-.44). 5up 6reud, E. Erikson este teoreticianul psihanalist care a in!luenat cel mai puternic studiul dezvoltrii. Erikson 7mprt'e'te 7n esen principiile lui 6reud, dar teoriile lor prezint unele di!erene !undamentale. +e de o parte, Erikson respin e importana central a pulsiunii se%uale 7n !avoare emer"enei pro"resive a identitii. +e de alt parte, de'i consider, ca 'i 6reud, c primii ani din via au un rol crucial0 el nu accept c procesul care duce la construirea identitii este complet la s!8r'itul adolescenei. 9cesta se continu 'i la v8rsta adult, trec8nd prin alte etape de dezvoltare. :n tabelul nr. - putei vedea c Erikson identi!ic opt stadii onto enetice, dintre care trei sunt atinse la v8rsta adult. +entru Erikson, maturarea ;oac un rol relativ important 7n succesiunea stadiilor. 9cestea se succed con!orm unui pro ram intern, ereditar. +rincipiul epi enetic & r. epi dup0 enesis na'tere) al dezvoltrii anatomo*!iziolo ice uverneaz 'i <calendarul= dezvoltrii psiholo ice. 5ar stimulrile care dau !orm 'i coninut potenialului de dezvoltare sunt de natur psihosocial. 9'teptrile comune, e%istente 7n s8nul unei culturi re!eritor la ceea ce trebuie s !ac>s nu !ac un copil la o anumit v8rst, sunt e%trem de importante, un copil trebuie s se menin curat spre v8rsta de doi ani, trebuie s intre la 'coal spre 1*4 ani, sau s caute intimitatea unei relaii de dra oste ca t8nr adult. 6iecare stadiu cuprinde o dilem, o sarcin social speci!ic. 5e aceea, Erikson privile iaz noiunea de stadii psihosociale !a de cea de stadii psihosex ale. 6iecare stadiu traverseaz o nou criz de dezvoltare. $rizele de dezvoltare sunt perioade cu resurse !ormative deosebite. 9cestea au la baz potenialitile individuale care se con!runt cu solicitrile raduale, tot mai comple%e, ale mediului socio*cultural. :n !orma lor concret, ele se prezint ca autentice provocri, dileme, pot s fi a tonom#, $ti cine s nt#, s nt capabil de exprimare personal %n diversele aspecte ale vieii# etc. :n !uncie de calitatea suportului social, dar 'i de capacitile adaptative individuale, dezvoltarea psihosocial se orienteaz, 7n !iecare stadiu, 7ntr*o direcie optim sau spre o alternativ mai puin !ericit. 9chiziiile bazale, ca dominare, se polarizeaz, 7ncredere sau ne8ncredere, competen sau in!erioritate etc. 5eoarece !iecare dintre aceste achiziii o!er persoanei un nou adevr despre sine, o nou dimensi ne psihosocial, cele opt stadii ale lui Erikson sunt considerate tot at8tea etape identitare distincte. 9st!el, pe msur ce o persoan avanseaz 7n v8rst, ea se con!runt cu noi sarcini, indi!erent dac le*a rezolvat !ericit sau nu pe cele anterioare. 9spectele 'i episoadele neizbutite vor at8rna ca ni'te ?pietre de moar?, !c8nd mai di!icil rezolvarea complet a dilemelor ce urmeaz. "arcinile iniiale sunt, prin urmare, cele mai importante.
Tabelul nr.- Stadiile psihosociale
Vrsta Calit !i al" "#l#i $" )a$torii so$iali (aprox.) s" %"&'olt ((i&a) %"t"r(i*a*!i ,*$r"%"r" versus 7n ri;irea matern @**",*$r"%"r" Dil"(a i%"*titar S nt %n si" ran# +*"l" sar$i*i sa# a$ti'it !i ,* a$"st sta%i#

:ncrederea 7n mam sau 7n persoana care se ocup de noul nscut 'i 7ncrederea 7n propria sa capacitate de a aciona asupra lucrurilor este elementul esenial pentru dezvoltarea timpurie a unui sentiment de ata'ament securizant. a#to*o(i" versus prinii &ot s fac $i sin" r# Boi abiliti !izice duc la posibilitatea ale erilor0 7n practica educaiei A*2 r#-i*" s!incteriene copilul 7nva autocontrolul, dar poate resimi ru'ine dac nu este suprave heat 'i a;utat 7n mod corespunztor. i*i!iati' versus cadrul !amilial lr it &ot s ale"# Or anizarea activitilor sale 7n ;urul unui scop0 7nceperea a!irmrii 'i a C*1 $#lpa.ilitat" e%primrii a resivitii0 nerezolvarea comple%ului Oedip poate duce la culpabilitate. $o(p"t"*! versus 'coala 'i !amilia 'ac la fel de bine ca ceilali# 9similarea tuturor normelor culturale elementare, inclusiv a abilitilor 'colare 4*-i*/"rioritat" sau de utilizare a uneltelor. :n caz de nereu'it, compararea cu cov8rstnicii poate duce la sentimentul in!erioritii. i%"*titat" versus modelele 'i rupul celor Cine s nt# 9daptarea percepiei de sine la modi!icrile le ate de pubertate, ale erea -A*-3 $o*/#&i" de aceea'i v8rst orientrii pro!esionale, dob8ndirea unei identiti se%uale de adult 'i aderarea la noi valori pot clari!ica miza identitar. E%ist 'i riscul con!uziei 7n a 'ti cine e'ti. i*ti(itat" versus prietenii 'i relaia de &ot realiza m t alitatea $onstruirea cel puin a unei le turi intime autentice care s permit re sirea tineree i&olar" cuplu investirii# de sine 7n altul0 !ondarea unui cmin. 0"*"rati'itat" versus sta0*ar" i*t"0ritat" v8rsta a p"rso*al versus EEE*a %isp"rar" v8rsta adult !amilia 'i pro!esia (m fora $i responsabilitatea D)enerarea= copiilor 'i educarea lor0 concentrarea asupra reu'itei pro!esionale "ri)ii fa de alt l $i a 7n cheie creativ sau rutinarea. exprimrii creatoare# apropierea pensionrii Ceea ce am realizat m Ente rarea stadiilor precedente, atin erea unui sentiment de identitate 'i a s!8r'itului vieii reprezint# !undamental 'i acceptarea de sine pe baza retrospectivei asupra trecutului.

b. *bservaii eval ative

v. --.A@--

Erikson 'i*a edi!icat teoria 7n cheie psihanalitic pe baza practicii de educator, consilier 'i psihanalist terapeut. 9 lucrat baz8ndu*se pe tehnicile de analiz a discursului la care a adu at interviul. 9 vizat edi!icarea unei teorii care s se re!ere la traseul dezvoltrii normale, urmrit ascendent 'i 7n medii culturale di!erite &Europa, 9merica0 moderne sau tradiionale "iou%, Frok). "chiat 7nc din -./., teoria sa a !ost reluat 'i re!ormulat cu prile;ul tuturor aspectelor pe care Erikson le*a apro!undat, ;ocul in!antil, crizele identitare, emer ena responsabilitii, istoricitatea personalitii etc. #ltima revizuire o o!er cartea sa din -.3A The Life Cycle Completed 7n care transpare e%periena sa octo enar. :n ciuda audienei 'i internaionalei recunoa'teri a contribuiei lui Erikson 7n psihiatrie, psiholo ie, educaie 'i la teoria activitii sociale, nu toate !ormulrile sale au !ost acceptate !r critic. "e a!irm c teoria sa asupra identitii &stadiul al cincilea) poate !i valabil pentru biei, ea nu se aplic la !ete. 9!irmaia se bazeaz pe constatri care su ereaz c !etele am8n consolidarea identitii lor p8n dup cstorie. O asemenea decalare are loc * susin autorii care completeaz teoria eriksonian * deoarece identitatea unei !emei este de!init parial prin identitatea brbatului cu care se cstore'te. Erikson a !ost de asemenea criticat pentru opinia sa prea optimist cu privire la umanitate 'i la !orele de autovindecare ale omului. "e poate replica, 7ns, c punctul de vedere eriksonian este o compensare a opiniei prea ne ative despre om din concepiile psihanalitice clasice. :n opera lui Erikson psihanaliza a atins o vi oare pe care nu o cunoscuse mult vreme. El 'i*a e%tins aplicaia teoretic cercet8nd edi!icarea personalitii adulte 7n corelaie cu determinaii socio*istorici. Este cazul mono ra!iilor pe care le*a dedicat lui Martin (uther &-./3) 'i lui )andhi &-.1.). :n aceste lucrri a 7ncercat s surprind 7n ce msur o con;unctur istoric reclam na'terea unui anumit tip de lider. +rin natura acestor preocupri, E. Erikson este revendicat 'i de cercettorii din domeniul psihoistoriei.

c+ ,ames -arcia . teoretician l posteri/sonian al identitii #na dintre cele mai productive provocri lansate de stadialitatea eriksonian viza criza identitar a adolescenei. Teza sa re!eritoare la o str ct rare identitar operant vers s conf zie a incitat o 7ntrea serie de cercettori. <:n eneral, mai 7nt8i incapacitatea de a*'i edi!ica o identitate pro!esional este cea care 7l perturb pe adolescent. +entru a se re si el se identi!ic cu eroii rupului su, p8n la a a;un e, temporar, la o pierdere a identitii aparent complet G El devine e%cesiv de sectar, intolerant, crud, e%clude persoanele care sunt <di!erite= din orice punct de vedere 'i chiar dup aspecte insi ni!iante ca 7mbrcmintea sau mimica G Este important s se 7nelea c o ast!el de intoleran este o aprare necesar contra di!uziunii identitii, inevitabil 7n aceast perioad a vieii.= &Erikson, -.13, p. .4) +siholo ul american James Marcia este cel care, 7n urma unor cercetri empirice susinute &-.11, -.3@), a sistematizat principiile eriksoniene 7ntr*o teorie a edi!icrii identiii 7n adolescen. El s*a centrat pe aspectele procesuale, C m se prod ce 'i Ce pres p ne aceast nou criz de dezvoltareH Iarianta sa pune accent pe dou activiti, a tochestionarea &cine suntH) 'i an"a)area & !ac, acionez si constat ce activiti m reprezint). +rima reclam o perioad de veri!icare, mai mult sau mai puin con'tient, a vechilor opiuni. "unt repuse 7n discuie, re!le%iv sau participativ*constatativ &de e%emplu, prin copierea unor modele, trirea unor e%periene inedite etc.), valorile 'i ale erile din perioada anterioar. 9utochestionarea direcioneaz 'i susine viitoarele asumri de roluri sau valori. Ea se poate instala pro resiv sau brusc, dar poate s 'i lipseasc. $ea de a doua, an a;area, este dimensiunea e!ectiv, practic, a validrii identitare &de e%emplu, devin student, 'o!er, artist de circ etc. 'i constat dac activitatea 7n cauz mi se potrive'te sau nu). 9naliza !elului 7n care se con;u cele dou dimensiuni are pentru psiholo valoare dia nostic. El ia 7n calcul, pentru un adolescent sau altul, !ormele 'i intensitile cu care autochestionarea 'i an a;area se combin, 7ntr*o etap sau alta a acestei v8rste. 9cest model de analiz &vezi !i . nr. A) conduce la o tipolo ie identitar cu patru stri, identitatea realizat &persoana a traversat etapa autochestionrii, concomitent cu an a;area sa !erm 7ntr*o serie de roluri), identitatea %n moratori &autochestionarea e%ist, este 7n plin derulare, autoan a;area nu), identitatea acceptat &adolescentul nu a parcurs, cel puin vizibil, etapa autochestionrii, dar este de;a an a;at pe o anumit linie0 el a adoptat pur 'i simplu opiunile mediului su !amilial, * <dai la contabilitateJ=)0 identitatea dif z &nici autochestionarea 'i nici an a;area nu sunt 7nc prezente). 9ceasta din urm poate !i o stare precoce, caracteristic debutului acestui proces, !ie o stare post e'ec. :n acest caz, ea apare 7n urma unor an a;ri discordante cu dorinele sau posibilitile individuale &sunt student la in!ormatic, dar doream la psiholo ie0 sunt 7ndr ostit de cine nu m accept etc.). identitate 7n identitate 9ceast manier de a investi a construcia identitar poate !i moratoriu realizat &criz utilizat pentru !iecare dintre marile aspecte ale procesului, identitatea &mi;locul crizei) dep'it) vocaional0 civic0 ideolo"ic0 marital0 axiolo"ic etc. Ea poate !i la !el de valoroas 'i 7n caracterizarea dinamicii identitate di!uz identitate &pre* sau post* acceptat &absena adolescenei, ca etap a opiunii 'i schimbrii. criz) crizei) 6i ura nr. A "trile identitare
1ivel l a tochestionrii sczut ridicat sczut ridicat

ACTIVITATE 1ivel l an"a)rii Kecitii !ra mentul autobio ra!ic semnat de 6. La!ka & Scrisoare ctre tata, rev. "ecolul A@, -.1C) prin prisma stadialitii psihosociale a lui Erikson. +recizai stadiile pentru care sii re!erine certe.
A
v. --.A@--