EXPRESII CELEBRE (din limba englez)

1. 2. #. $. &. ). Abundance, like want, ruins many: Bogia, la fel ca srcia, ruineaz pe muli. After a storm comes a calm: up o furtun !ine "i !remea bun. After pleasure, comes pain : up plcere, !ine durere. All fear is bondage: %rica este o robie. All lay load on t'e willing 'orse: (oi aeaz po!eri pe calul bland. All t'e world*s a stage + and all t'e men and women merely players,: (oat lumea e o scen +"i toi brbaii "i toate femeile sunt simpli actori, . + -'akespeare, .. Bear wit' e!il and e/pect good: -uport rul "i a"teapt binele. 0. Beauty and 'onesty seldom agree: %rumuseea "i cinstea rar se 1mpac. 2. Better late t'en ne!er: 3ai bine mai t4rziu dec4t niciodat. 15. Better pass a danger once t'an be always in fear: 3ai bine este s 1nfruni pericolul dec4t s trie"ti mereu cu frica 1n s4n. 11. Better to go about t'at to fall into t'e dit': 3ai bine s ocole"ti dec4t s cazi 1n "an. 12. Better to wear out t'an to rust out. 3ai bine s munce"ti din greu dec4t s lene!e"ti "i s te mole"e"ti. 1#. Between two stools one +falls, to t'e ground: 6ine "ade pe dou scaune cade ru c4nd cade. 1$. Bind t'e sack before it be full: 7eag sacul 1nainte de a fi plin. 1&. Birds of a feat'er flock toget'er: 6ine se aseamn se adun. 1). Birt' is muc', but breeding is more: 8a"terea este mult, dar educaia este mai mult. 9nelesul este c o bun cre"tere face mai mult dec4t un titlu de noblee. 1.. Bitter pills may 'a!e blessed effects: :ilule amare pot a!ea efecte binefctoare. 10. A blustering nig't, a fair day: + up, o noapte furtunoas, o zi frumoas. 12. Blus'ing is !irtue*s colour: ;o"eaa 1n obra<i +de ru"ine, este culoarea !irtuii. 25. Business before pleasure: 3ai 1nt4i munca "i apoi plcerea. 21. By wisdom peace, by peace plenty: Alturi de 1nelepciune pace, alturi de pace bogie. 22. 6are and diligence bring luck: Atenia "i 'rnicia aduc noroc. 2#. 6'anging of words is t'e lig'ting of 'earts: -c'imbul de cu!inte +con!ersaia, este luminarea sufletului. 2$. 6'arity begins at 'ome: 3ila 1ncepe 1n propria ta cas. 2&. 6'ildeen are t'e parent*s ric'es: 6opiii sunt a!erea prinilor. 2). 6ito ignominia fit surerbi gloria: =loria celui trufa" se preface repede 1n ru"ine. 2.. 6i!ility costs not'ing: :oliteea nu cost nimic. 20. 6ome wit' t'e wind, go wit' t'e water: >in cu !4ntul, pleac cu apa? de 'aram a !enit, de 'aram s@a dus. 22. A contented mind is a continual feast: An suflet 1mpcat trie"te 1ntr@o continu srbtoare. #5. 6owards die many times before t'eir deat': 7a"ii mor de mai multe ori 1naintea morii lor. #1. 6ut not boug' t'at t'ou standest upon: 8u@i tia singur craca de sub picioare. #2. o well and 'a!e well: Bine faci, bine gse"ti. ##. B!erybody*s business is nodody*s business: (reaba tuturor e treaba nimnui. #$. %ace to face, t'e trut' comes out: %a 1n fa, ade!rul iese la lumin. #&. %airplay: Coc desc'is, cinstit. 6orect. #). %air words and foul deeds c'eat wise men as well as foods: >orbele frumoase 1n"eal at4t pe 1nelepi c4t "i pe pro"ti. #.. A false tongue will 'ardly speak trut': D limb 1n!at cu minciuna greu !a spune ade!rul. #0. %ar from eye, far from 'eart : eparte de oc'i, departe de inim. Dc'ii care nu se !d se uit. #2. A fault confessed is 'alt redressed: =re"eala mrturisit este pe <umtate iertat. $5. %eed by measure and defy t'e p'ysician: 3n4nc cu msur "i n@ai ne!oie de doctor. $1. %ine dressing is a foul 'ouse swept before t'e doors: >e"m4ntul frumos este +ca, o cas murdar, mturat 1naintea u"ilor. $2. %ine words dress ill deeds: 6u!intele frumoase acoper fapte ur4te. $#. %irst impressions are most lasting: :rimele impresii sunt cele mai durabile. 1

$$. %irst t'ink and t'en speak: 3ai 1nt4i g4nde"te "i apoi !orbe"te. $&. %ly t'at pleasure w'ic' painet' afterward: %ugi de plcerea care produce durere dup aceea. $). %ollow lo!e and it will flee? flee lo!e and it will follow t'ee: Alergi dup dragoste "i ea fuge de tine? fugi de dragoste "i ea te !a urma. $.. %ools bite one anot'er, but wise man agree toget'er: :ro"tii se mn4nc unul pe altul, dar 1nelepii se 1neleg 1ntre ei. $0. %orgie and forgetE : Fart "i uitE $2. %orgi!e any sonner t'an t'yselfE: Fart pe alii mai cur4nd dec4t pe tine 1nsuiE &5. A friend in need is a friend indeed: An prieten la ne!oie este un prieten 1ntr@ade!r. &1. =od defend me from my friends? from my enemies F can defend myself: oamne, apr@m de prieteni c de du"mani m apr singur. &2. =ood counsel 'as no price: -faturile bune sunt nepreuite. &#. =ood fame is better t'an good face: ;enumele este mai bun dec4t un c'ip frumos. &$. A good friend is my nearst relation: An prieten bun este ruda mea cea mai apropiat. &&. =oodness is not tied to greatness: Buntatea nu este legat de mreie. &). A good tonge is a good weapeon: D limb bun este o arm bun. &.. =ood watc' pre!ents misfortune: :aza bun trece prime<dia rea. &0. =ood word wit'out deeds are rus'es and reeds: >orbele frumoase fr fapte sunt lucruri fr !aloare. &2. =ood words cost noug't: >orbele bune nu te cost nimic. )5. A good wife and 'ealt' is a man*s best wealt': -oia bun "i sntatea sunt a!erea cea mai de pre a brbatului. )1. =reat fortune brings wit' it misfortune: 8orocul cel mare aduce cu el nenorocul. )2. =reedy folks 'a!e long arms: Damenii lacomi au m4ini lungi. )#. A gredy 'ead is often placed on green s'oulders: An cap 1nelept se afl deseori pe umerii unui t4nr. )$. Galf a tale is enoug' for a wise man: D <umtate de po!este este destul pentru 1nelept. )&. Gappiness takes no account of time: %ericirea nu ine seama de timp. %ericirea !ine c4nd nu te a"tepi. )). Gappy end: -f4r"it fericit. ).. Gasty climbers 'a!e sudden falls: 6rtorii grbii au cderi pe nea"teptate. 6ei ce a<ung prea repede sus cad pe nea"teptate. )0. Gasty lo!e is soon 'ot and soon cold: ragostea pripit este c4nd fierbinte, c4nd rece. )2. Gealt' is better t'an wealt': -ntatea este mai scump dec4t bogia. .5. Gealt' is not !alued till sickness comes: -ntatea nu este preuit p4n c4nd !ine boala, .1. Ge 'as enoug' w'o is contented wit' little: Are de a<uns cel ce se mulume"te cu puin. .2. Ge is a good orator w'o con!inces itself: Bste un bun orator cel ce se con!inge pe sine 1nsu"i. .#. Ge laug's best w'o laug's last: ;4de cel mai bine cine r4de la urm. .$. Ge t'at endures is not o!ercome: 6el ce 1ndur nu este 1n!ins. .&. Ge t'at fears you present will 'ate you absent: 6ine se teme de tine c4nd e"ti de fa, te !a ur1 c4nd nu e"ti present. .). Ge t'at 'andles t'rns s'all prick 'is fingers: 6ine atinge cu m4na spinii 1"i !a 1nepa degetele. ... Ge t'at is master of 'imself, will soon be master of ot'ers: 6el ce este propriul su stp4n, cur4nd !a fi "i 1n!torul altora. .0. Ge t'at is not 'andsome at twenty at twenty, nor strong at t'irty, nor ric' at forty, nor wise at fify, will ne!er 'andsome, strong, or wise: 6ine nu e frumos la douzeci de ani, nici puternic la treizeci, nici bogat la patruzeci, niciodat nu !a fi frumos, puternic, bogat ori 1nelept. .2. Ge t'at marries for wealt', sells 'is liberty: 6el ce se cstore"te pentru a!ere 1"i !inde libertatea. 05. Ge t'at runs fast will not run long: Acela care alearg repede nu !a alerga mult. 01. Ge t'at speaks, sows? and 'e t'at 'olds 'is peace gat'ers: 6ine !orbe"te seamn "i cine tace adun. 02. Ge t'at tells a secret is anot'er*s ser!ant: 6ine spune un secret este sluga altuia. 2

0#. Ge t'at trusts in a lie s'all peris' in trut': 6ine crede 1ntr@o minciun !a pieri din cauza ade!rului 0$. Ge t'at would know w'at s'all be, must consider w'at 'as been: 6ine !rea s "tie ce !a fi, trebuie s ia 1n consideraie ce a fost. 0&. Ge wears 'is 'eart upon 'is slee!e: Bl 1"i poart inima 1n m4nec.9nelesul este cel al zicalei rom4ne"ti: H6e@i 1n gu" "i@n cpu"I 0). Ge w'o pays t'e piper may call t'e tune: 6ine plte"te lutarul poate alege melodia. 0.. A 'ea!y purse makes a lig't 'eart: :unga grea face inima u"oar. 00. Gonour and profit lie not in one sack: Dnoarea "i c4"tigul nu stau 1n acela"i sac. 02. Gonour c'ange manners: Dnoarea sc'imb obiceiurile +mora!urile,. 25. A 'orse, a 'orse, my kingdom for a 'orseE An cal, un cal, regatul meu pentru un calE + -'akespeare, 21. An 'our in t'e morning is worning is wort' two in t'e e!ening : D or dimineaa !aloreaz c4t dou seara. 22. F cannot be your be your friend and your flatterer too: Bu nu pot fi prietenul tu "i lingu"itorul tu 1n acela"i timp. 2#. Ff it were not for 'ope, t'e 'eart would break: ac n@ar fi sperana, inima s@ar fr4nge. 2$. Ff t'ecounsel is good, no matter w'o ga!e it: ac sfatul e bun, nu conteaz de la cine !ine. 2&. Ff you run after two 'ares, you will catc' neit'er: ac alergi dup doi iepuri, nu prinzi nici unul. 2). F 'a!e lost all and found myself: Bu am pierdut totul "i m@am regsit pe mine 1nsumi. 2.. Fmitation is t'e sincerest fattery: Fmitaia este cea mai sincer lingu"ire. 20. Fn fair weat'er prepare for foul: 64nd e !reme frumoas pregte"te@te pentru !remea nefa!orabil. 22. Fn many words t'e trut' goes by: 64nd sunt multe !orbe, ade!rul se pierde. 155. Fn t'e 'usband, wisdom, in t'e wife gentleness: 9n brbat + trebuie s fie, 1nelepciune, +iar, 1n soie bl4ndee. 151. Ft is a great point of wisdom to find out one*s folly: Bste un mare grad de 1nelepciune s descoperi propria ta nerozie. 152 Ft is a 'ard t'ing to 'a!e a great estate and not fall in lo!e wit' it: Bste greu s ai o mare a!ere "i s nu prinzi dragoste de ea. 15# Ft is easier to descend t'an to ascend: B mai u"or s cobori dec4t s urci. 15$ 7ast, but not least: Altimul, dar nu cel de pe urm. + -'akespeare, 15& 7earning is t'e eye of t'e mind: 9n!tura este oc'iul minii. 15) 7earn wistdom by t'e follies of ot'ers: 9n!a 1nelepciunea din gre"elile altora. 15. A liar is worse t'an a t'ief: An mincinos este mai ru dec4t un 'o. 150 7ies 'a!e s'ort legs: 3inciunile au picioare scurte. 152 7i!e and let li!e: (rie"te "i las s triasc +"i pe altul,. 115 7ong looked for comes at last: 7ucrul mult a"teptat !ine p4n la urm. 111 7o!e begets lo!e: Fubirea na"te iubire. 112 3ake 'ay w'ile t'e sun s'ines: 6ose"te f4nul c4t timp soarele strluce"te. 9nelesul este cel al pro!erbului rom4nesc: Hbate fierul c4t e caldI. 11# Aman alone is eit'er a saint or a de!il: An om singur este ori un sf4nt, ori un dia!ol. 11$ 3an is t'e measure of all t'ings: Dmul este msura tuturor lucrurilor. 11& 3any drops make a s'ower: 3ulte picturi formeaz o ploaie torenial. 11) 3any a true word is spoken in <est: 3ulte ade!ruri se spun 1n glum. 11. 8ature, time and patience are t'e t'ere great p'ysicians: 8atura, timpul "i rbdarea sunt cei trei mari doctori. 110 8e!er do t'ings by 'al!es: 8iciodat nu face treaba pe <umtate. 112 8e!er grie!e for w'at you cannot 'elp: 8iciodat nu te 1ntrista pentru ce este mai presus de puterea ta. 125 8e!er Juit certainty for 'ope: 8iciodat nu lsa certitudinea pentru speran. 121 8e!er too late to mend: 8iciodat nu@i prea t4rziu s te 1ndrepi. 122 8e!er to old to learn: 8iciodat nu e"ti prea btr4n ca s 1n!ei. 3

12# 8o good building wit'out good foundation: 8u e/ist o construcie bun fr o temelie bun. 12$ 8o great loss but some small profit: 9n orice ru este "i un bine. 12& 8o man can play t'e fool so well as wise man: 8imeni nu poate face pe prostul a"a de bine ca omul 1nelept. 12) 8one so blind as t'ose w'o won*t see: 8imeni nu e a"a de orb ca aceia care nu !or s !ad. 12. 8o root, no fruit: ac nu este rdcin, nu este fruct. 120 8ot a long day, but a good 'eart rids work: 8u o zi lung, ci o inim bun +bun dispoziie, termin treaba. 122 8ot'ing is imposibile to a willing 'eart: 8imic nu@i este imposibil unei inimi generoase. 1#5 8ot'ing worse t'an a familiar enemy: 8imic mai ru ca un du"man din familieE 1#1 Daks may fall w'en reeds stand t'e storm: -te<arii pot cdea 1n timp ce trestiile rezist furtunii. 1#2 An old dog barks not in !ain: 64inele btr4n nu latr degeaba +fr moti!,. 1## Dld lo!e will not be forgotten: ragostea !ec'e nu se uit. 1#$ Dne 'our today is wort' two tomorrow: D or astzi !aloreaz dou m4ine. 8u lsa pe m4ine ce poi face astzi. 1#& Dne master in a 'ouse is enoug': An stp4n 1ntr@o cas este destul. 1#) Dn fat land grow foulest weeds: :e pm4ntul gras cresc cele mai rele buruieni. 1#. An open door may tempt a saint: D u" desc'is poate ispiti un sf4nt. 1#0 :atience is a flower t'at grows not in e!ery one*s garden: ;bdarea este o floare care nu cre"te 1n grdina oricui. 1#2 :atience is a plaster for all sores: ;bdarea este o cataplasm pentru toate durerile. 1$5 :atience is a !irtute: ;bdarea este o !irtute. 1$1 :eace makes plenty: :acea d na"tere bel"ugului. 1$2 A penny@weig't of lo!e is wort' a pound of low: An pic de iubire !aloreaz mai mult dec4t un !raf de legi. 1$# :'ysicians* faults are co!ered wit' eart': =re"elile medicilor sunt acoperite cu pm4nt. 1$$ :lenty breeds pride: Bogia d na"tere m4ndriei. 1$& :luck not w'ere you ne!er planted: 8u culege +"i nu lua, de unde n@ai semnat niciodat. 1$) :re!ention is better t'an cure: :re!enirea este mai bun dec4t !indecarea. 1$. :ride goes before and s'ame comes after: 34ndria merge 1nainte "i ru"inea !ine dup ea. 1$0 ;eason and lo!e keep little company toget'er: ;aiunea "i iubirea nu prea se 1nsoesc. +-'akespeare, 1$2 -a!e our soulsE +-. D. -., : -al!ai sufletele noastreE 1&5 -cald not your lips in anot'er man*s pottage: 8u@i bga nasul unde nu@i fierbe oala. 1&1 -er!e a noble disposition, t'oug't poor, t'e time comes t'at 'e will repay t'ee: A<ut un temperament nobil, de"i srac, timpul !ine c4nd el te !a rsplti. 1&2 -low and sure: 9ncet "i sigur. 1&# -tretc' your legs according to your co!erlet: 9ntinde@te c4t i@e plapuma. 1&$ -uc' a life, suc' a deat': D a"a !ia, o a"a moarte. 6um ai trit, a"a mori. 1&& (ake eac' man*s censure, but reser!e t'y <udgementE: :rime"te critica oricui, dar rezer!@i 'otr4rea. + -'akespeare, 1&) (emperance is t'e best p'ysician: 6umptarea este cel mai bun medic. 1&. ('e best 'orse needs breaking, and t'e aptest c'ild needs teac'ing: 6el mai bun cal are ne!oie de dresa< "i cel mai 1nzestrat copil are ne!oie de 1n!tur. 1&0 ('e best remedy against an ill man is muc' ground between: 6el mai bun remediu 1mpotri!a unui om ru este s te ii c4t mai departe de el. 1&2 ('e end of passion is t'e beginning of repentance: -f4r"itul pasiunii este 1nceputul cinei. 1)5 ('e first step is t'e only difficulty: :rimul pas este singura dificultate. 1)1 ('e fooly of one man is t'e fortune of anot'er: :rostia unuia este norocul altuia. 1)2 ('e greatest wealt' is contentement wit' a little: 6ea mai mare bogie este a te mulumi cu puin. 1)# ('e 'eart*s letter is read in t'e eye: -crisoarea inimii este citit 1n oc'i. Dc'ii sunt oglinda sufletului. 4

1)$ ('e pleasures of t'e mig'ty are t'e tears of t'e poor: :lcerile celui puternic sunt lacrimi pentru cel srac. 1)& ('ere is a great force 'idden in a sweet command: :orunca rostit cu bl4ndee ascunde o mare for. 1)) ('ere is a no place like 'ome: 8u este nici un loc ca acas. 8icieri nu@i ca acas. 1). ('ings 'ardly attainned are longer retained: 7ucrurile greu dob4ndite sunt mai preuite. 1)0 ('ink muc', speak little and writte less: =4nde"te mult, !orbe"te cu msur "i scrie puin. 1)2 (ime tames t'e strongest grief: (impul !indec cea mai mare suprare. 1.5 (imor omini initium sapientiae: (eama de umnezeu e 1nceputul 1nelepciunii. 1.1 (o err is 'uman, to forgi!e di!ine: A gre"i e omenesc, a ierta e dumnezeiescE 1.2 (rut' and oil are e!er abowe: Ade!rul "i uleiul sunt totdeauna la suprafa. Ade!rul iese ca uleiul la suprafa. 1.# K'at t'e eye sees not, t'e 'eart cra!es not: 6eea ce oc'iul nu !ede, inima nu r4!ne"te. 1.$ K'en fortune knocks, open t'e doorE 64nd norocul bate la u", desc'ide@i. 1.& K'en sorrow is asleep, wake it notE 64nd suprarea doarme, n@o trezi. 1.) K'ere lo!e is, t'ere is fait': Ande@i iubire, acolo este credin 1.. K'o 'as no 'aste in 'is business, mountains to 'im seem !alleys: 6ine nu are grab 1n treaba sa, munii i se par !i. (reaba fcut fr grab pare u"oar. 1.0 K'o knows most, speaks least: 6ine "tie cel mai mult, !orbe"te cel mai puin. 1.2 K'o loset' 'is liberty loset' all: 6ine 1"i pierde libertatea, pierde totul. 105 K'o will in time present pleasure refrain, s'all in time to come t'e more pleasure obtain: 6ine se !a abine azi de la plceri, plceri mai mari !a dob4ndi m4ine. 101 Kine and yout' increase lo!e: >inul "i tinereea 1nteesc dragostea. 102 Kisest is w'o recks not w'o is ric': 6el 1nelept este acela pe care nu@l intereseaz cine este bogat. 10# Kis'es ne!er can fill a sack: orinele niciodat nu pot umple un sac. 10$ Kit'out winsdom, wealt' is wort'less: %r 1nelepciune, bogia nu are pre. 10& Krite down t'e ad!ice of 'im w'o lo!es you, t'oug' you like it not at present: Fa aminte la sfatul celui care te iube"te, de"i nu@i place pe moment. 10) Leares know more t'an books: Anii "tiu mai multe dec4t crile. 10. Loung men are fitter to in!ent t'an to <udge, fitte for e/ecution t'an for counsel, and fitter for new pro<ects t'an for settled business: (inerii sunt mai api s in!enteze dec4t s <udece, s e/ecute dec4t s dea sfaturi, mai potri!ii pentru poiecte noi dec4t pentru o munc ordonat. + %r. Bacon, 100 A wise 'ead makes a close mout': An cap 1nelept face o gur 1nc'is. 9neleptul !orbe"te puin "i bine.