PROGRAM IN1LGRA1 DL GLS1IONARL A CALI1A[II ALRULUI

CAPI1OLUL I

Prezentul PROGRAM IN1LGRA1 DL GLS1IONARL A CALI1A[II ALRULUI
este intocmit conorm preederilor OM. 35,200 priind aprobarea Metodologiei de elaborare si
punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitaii aerului, si lG nr. 543,2004
priind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitaii
aerului.
Programul de gestionare a calitaii aerului include totalitatea masurilor , aciunilor ce se
desasoara intr-o perioada nu mai mare de 5 ani, in zonele si aglomerarile unde pentru unul sau
mai muli dintre poluani se constata depasiri ale alorilor limita si ,sau ale alorilor inta, in
ederea incadrarii sub aceste alori. Se iniiaza pe baza datelor despre calitatea aerului
inconjurator proenite din Sistemul Naional de Laluare si Gestionare a Calitaii Aerului
,SNLGICA, combinate cu rezultatele din modelarea dispersiei poluanilor, si este elaborat de
Comisia 1ehnica denumita prin Ordin de Preect.

CAPI1OLUL II

Descrierea fizico-geografic
Relief
Judeul Constana este situat in partea de sud-est a Romaniei aand o supraaa de 01 km
2
.
La 31 decembrie 2002, organizarea administratia a teritoriului judeului era urmatoarea: 8 orase si 3
municipii, 54 comune si 189 sate. Resedina judeului este municipiul Constana. Se inecineaza la nord
cu judeul 1ulcea, la est Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, iar la est Dunarea, care ormeaza hotare
naturale cu judeele Calarasi si lalomia.
Ca orme de relie, predomina structura de podis ,Podisul Dobrogei,, cu altitudine redusa.
n partea de est a judeului se ala litoralul Marii Negre.
n cea mai mare parte a teritoriului predomina alorile sub 200 m. nalimi cuprinse intre
200 m si 250 m apar ragmentar in partea nordica a judeului, scad spre alea Carasu pana la 50
m, iar apoi cresc spre sud, atingand aproape 200 m spre grania cu Bulgaria. Valea Carasu, cu o
direcie est-est, delimiteaza podisurile nordice de cele sudice de pe teritoriul judeului.
Podisul are un aspect tabular, usor inclinat spre NV, cu o panta mai inclinata in
apropierea litoralului si a Dunarii, altitudinile osciland intre 0 si 100 m.

Geologie i hidrogeologie
Loluia indelungata paleogeograica si aciunea diereniata a actorilor subterani
modelatori au dus la ormarea unor uniti de relief caracterizate prin structura de podis cu
altitudine redusa, in cea mai mare parte a teritoriului predomina alorile sub 200 m, dierenele
altitudinale intre parile componente iind reduse. Ca principale unitai naturale se disting:
- podisul - care cuprinde aproape intreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice asezate
pe marne si calcare teriare acoperite cu o manta de loess, ,Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud,,
- campia - din punct de edere geograic, inalta, usor alurita, cu aspect de poduri in zona
centrala.
n partea nordica a judeului se desasoara marginea sudica a Podisului Casimcea, ormat
din sisturi erzi, pe care se gasesc calcare jurasice si depozite de loess.
Partea centrala a podisului cu inalimi intre 100 - 200 m, are un relie ondulat cu
ragmentare slaba si presarat din loc in loc cu martori de eroziune ,coli stancosi de sisturi erzi,
care strabat cuertura de loess.
La sud de linia care uneste larsoa cu Capul Midia se desasoara Podisul Dobrogei de
Sud. Dierenele izico-geograice existente au dus la stabilirea mai multor subunitai: Valea
Carasu si podisurile Medgidiei, Cobadin, Oltina, Negru Voda si 1opraisar.
Valea Carasu, de-a lungul careia s-a realizat cea mai mare parte a canalului Dunare-Marea
Neagra, cu o direcie est-est, are ersani abrupi si inali din loess.
Podisul Medgidiei este situat intre Podisul Casimcei la nord si Valea Carasu la sud, iind
extins pe direcia est-est. lundamentul acestui podis este ormat din sisturi erzi, peste care s-au
depus ormaiuni mai noi - jurasice, cretacice, eocene, tortoniene si sarmaiene. Partea sudica a
podisului o constituie panta rapoasa a Vaii Carasu. Se obsera o scadere a altitudinii de la 120 m
in nord la 9 -10 m in sud, 54 m in est si 12 m in est. Acest podis se caracterizeaza printr-o
puternica ragmentare datorata actiitaii erozie a apelor curgatoare. Vaile au aspect asimetric,
malul stang iind mai inalt. Aspectul general al podisului este dat de dealurile usor ondulate, care
coboara in panta domoala spre Valea Carasu.
Podisul Cobadin este cuprins intre Valea Carasu si podisurile Oltina, 1opraisar si Negru
Voda, aand o deschidere larga spre alea Dunarii. Podisul are un aspect tabular, cu inalimi
cuprinse intre 100 - 150 m. n est podisul prezinta un aspect deluros, puternic ragmentat de
aile raurilor. ntre aceste ai interluiile au un aspect ondulat ce coboara spre alea Dunarii.
Podisul 1opraisar este situat intre podisurile Cobadin, Negru Voda si armul marii intre
Constana si Mangalia. Altitudinea podisului este cuprinsa intre 60 - 100 m, aand un aspect
tabular. Lste ormat din ormaiuni sarmaiene si cuaternare, peste care s-a ormat relieul actual,
constituit din straturi de loess consolidat de ape. Podisul are aspectul unei campii ondulate,
ragmentata in ai inguste seci, aand direcia generala de scurgere de la est la est.
Zona dunareana se caracterizeaza printr-un relie cu aspect colinar, cu interluii inguste.
Zona se caracterizeaza prin apariia la zi a calcarelor pe ai si existena loessului pe interluii.
Altitudinea scade de la 100 - 120 m in zona Podisului Oltinei la 8 m in sectorul Rasoa -
larsoa.
Zona maritima este reprezentata de terase de abraziune marina si de eroziune ce se
desasoara intre limita nordica si cea sudica a judeului.
Partea nordica ,la nord de Capul Midia, - are o laime cuprinsa intre 8 - 15 km in nord si
20 km in zona grindului Chituc. La contactul cu podisul Casimcea se ala terasa de abraziune
marina cu o altitudine de 55 - 85 m, iar spre est se ala perisipul care separa Complexul lacustru
Corbu - 1asaul de mare, care se prelungeste spre nord cu grindul Chituc - pana la gura Portia
care separa Complexul lacustru Razim - Sinoe de Marea Neagra.
Relieul caracteristic treptei joase este ormat din aleze marine, aleze lacustre ,sculptate
in depozite loessoide, calcare si sisturi erzi,, cordoane litorale sau perisipuri si trepte joase
inundabile.
Relieul treptei inalte, estice este constituit din doua terase de abraziune marina cu
altitudinea de 35 - 55 m si 55 - 85 m, cu aspect de poduri usor ondulate, presarate cu martori de
eroziune din sisturi erzi. Aceste terase sunt acoperite de o cuertura de loess.
Partea sudica ,la sud de Capul Midia,-corespunzatoare Podisului Litoralului-este delimitata
spre est de altitudini cuprinse intre 85 - 100 m, unde se ace trecerea spre podisul Dobrogei de
Sud ,Medgidiei si 1opraisarului,. Laimea acestui sector este cuprinsa intre 10-12 km.
Zona litorala este marcata de mai multe trepte, sculptate in depozite sarmaiene si
acoperite cu loess:
- 5 - 15 m, de-a lungul armului,
- 20 - 30 m, cu o mare continuitate, patrunzand mult in interior, ormand o treapta distincta in
jurul limanelor si lagunelor,
- 35 - 45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte, inconjurand
limanele si lagunele maritime,
- 50 - 65 m, cea mai dezoltata treapta, cu laimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km,
- 0 - 85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Hidrografia
Cea mai importanta unitate hidrografic a judeului Constana este Marea Neagra,
situata in partea estica a judeului. Marea Neagra este o mare continentala cu goluri larg deschise
si puine peninsule. Datorita coniguraiei armului si relieului submarin, adancimea apei este
mica in dreptul litoralului romanesc. 1emperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona
litoralului romanesc este de 12,
0
C, depasind temperatura medie a uscatului cu 1
0
C. Salinitatea
apei marii oscileaza intre 1 pe litoral, 18 in larg si 22 la mari adancimi.
Reeaua hidrograica este ormata din cursuri de apa ,luiul Dunarea pe o lungime de
13 km,, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea cu Raul Casimcea, Raul Agi Cabul, paraul
Nuntasi, paraul Corbu.
Unitaile lacustre sunt numeroase si dierse. Se pot grupa in doua subregiuni - danubiana
,limanurile luiatile Bugeac, Oltina, Dunareni, Vederoasa, Baciu, Cochirleni, si litorala ,limanele
maritime Corbu, 1asaul, 1abacariei, Agigea, 1echirghiol, Costinesti, 1atlageac si Mangalia si
lagunele maritime Sinoe, Nuntasi - 1uzla, Siutghiol, Comoroa, Mlastina Mangalia sau Mlastina
lergheliei,.
Cel mai important lac proenit din ostele lagune de pe malul Marii Negre situat pe
teritoriul administrati al judeului Constana este Lacul Sinoe cu o supraata de 11 kmp, care
impreuna cu lacurile Istria, Nuntasi - 1uzla ac parte din complexul lacustru Razim - Sinoe
inglobat in unitatea geograica a Deltei Dunarii. Complexul lacustru este marginit de mai multe
grinduri marine Grindul Lupilor, Grindul Chituc si Grindul Sacele.
Reeaua hidrografic s-a imbogait prin darea in exploatare a Canalului Dunare - Marea
Neagra pe o distana de 64,2 km, Canalului Poarta Alba - Midia pe o distana de 2,5 km si a
canalelor de irigaie din Valea Carasu. Pe supraaa judeului relieul de platorma este ragmentat
de numeroase ai cu orientari dierite. Dintre cele mai importante ai amintim: Casimcea,
Saraturi, Nuntasi, 1opolog-Saraiu, Chichirgeaua.
lluiul Dunarea margineste judeul Constana pe latura estica. n zona judeului
Constana, Dunarea are o adancime care ariaza intre 1,3 m si 23 m, permiand naigaia
luiala tot timpul anului.
lluiul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra ,realizat parial pe traseul aii Carasu,,
cu o lungime de 64 km, intre Cernaoda si Agigea, cu o adancime medie de ,5 m, este preazut
cu doua ecluze la Cernaoda si Agigea.
Apele subterane sunt reprezentate prin panze reatice aproape de supraaa si ape de
adancime cu debit bogat.

Clima
Cadrul climatic general i local
Clima judeului Constana eolueaza pe ondul general al climatului temperat continental,
prezentand anumite particularitai legate de poziia geograica si de componentele izico-
geograice ale teritoriului. Lxistena Marii Negre si a luiului Dunarea, cu o permanenta
eaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata prooaca reglarea incalzirii acestuia.
Circulaia maselor de aer este inluenata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea
cantitatilor de precipitaii, iar ara anticiclonul Azorelor prooaca temperaturi ridicate si secete.
Inluenele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaeri tarzii si
racoroase. Vantul predominant este cel care bate in direcia N-NL, caracterizandu-se printr-o
umiditate redusa ara, in timp ce iarna aduce iscole si geruri.
Masa de apa a marii are un eect moderator asupra regimului termic astel incat in
imprejurimile orasului Mangalia se resimte chiar o inluena de climat mediteranean. 1emperatura
medie anuala este cuprinsa intre 11 -11, C, iar in zona litorala la sud de orasul Constana chiar
11, C .
Restul teritoriului judeului, precum si o asie relati larga orientata pe direcia nord-sud,
nealandu-se sub inluena marii, prezinta un continentalism mai accentuat, atat prin
amplitudinea alorilor termice anuale, cat si prin ariabilitatea precipitaiilor.
Din analiza elementelor climatice ,temperatura, precipitaii si anturi, pe teritoriul
judeului Constana se disting trei topoclimate de baza:
- topoclimatul stepic, situat in zona centrala a judeului, caracterizat prin ariditate,
amplitudini anuale si diurne mari, media anuala a precipitaiilor ariind intre 400-450 mm,
- topoclimatul litoralului, caracterizat printr-o temperatura relati omogena, recena
brizelor marine, prezinta cel mai scazut niel de precipitaii 350 - 400 mm,
- topoclimatul zonei dunrene, situat in estul judeului prezinta inluena brizelor
dunarene, ariaii de temperatura si umiditate de la sud la nord, precipitaiile iind de 400
- 450 mm.

Date climatice caracteristice amplasamentului
1emperatura medie anuala a judeului Constana este de 10-11
0
C.
- temperatura maxima absoluta ,inregistrata la 10.0.191, este de 38,5
0
C, iar temperatura
minima absoluta ,inregistrata la 10.01.1929, este de -25 C,
- ara, durata de stralucire a Soarelui este de 10-12 ore,zi, iar temperatura la supraaa
plajei poate ajunge pana la 45 C, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsia zilelor
toride,
- aloarea radiaiei solare, directe si diuze, este de circa 184,1 Kcal,cm
2
,an,
- umiditatea aerului inregistraza alori minime ara 4 si alori maxime iarna 89 ,
aloarea medie anuala iind de 80 ,
- presiunea atmoserica este relati ridicata osciland intre 58-64 mmlg,
- data medie a primului inghet este 16 noiembrie, iar a ultimului inghe este 29 martie.
Regimul precipitaiilor
Precipitaiile prezinta alori anuale cuprinse intre 350 mm si 45 mm, situand judeul
Constana intre regiunile cele mai aride din ara. Valorile scazute se datoresc continentalizarii
maselor de aer in deplasarea lor de la est spre est si a condiiilor locale particulare ,altitudini
reduse, alea Dunarii, bazinul Marii Negre,.
n municipiul Mangalia se inregistraza precipitaiile cele mai scazute din ara, media
multianuala iind sub 38,8 mm,an.
Raportul dintre precipitaii si temperatura indica perioadele de seceta, de uscaciune si
perioadele umede. Perioadele de seceta sunt mai lungi in sudul judeului. Secetele se produc
recent in condiii de maxim barometric, cu ant slab si temperaturi ridicate.
Iarna inluena anticiclonului siberian determina cantitai mici de precipitaii, in judeul
Constana inregistrandu-se cel mai mic numar de zile cu zapada de pe teritoriul arii ,5 zile la
Mangalia, 20 zile la Cernaoda,.

Regimul eolian
Vanturile sunt determinate de circulaia generala a atmoserei si condiiile geograice
locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii Negre ,la
Constana 21,5 dinspre N, la Mangalia 1,5 dinspre NL, si dinspre nord-est in zona
continentala ,la Cernaoda 40 dinspre NV,. Vanturilre predominante bat iarna dinspre NL si
SV, iar ara dinspre SL si mai rar din N.
n orasul Naodari recena dominanta a antului este in timpul erii pe directia L-V, iar
in timpul iernii N, N-V.
Vitezele medii anuale ale anturilor sunt mai mari in zona litorala - peste 4 m,s si mai
scazuta in rest - sub 3,6 m,s. Valorile cele mai mari ale itezelor antului se inregistraza iarna
,decembrie - ebruarie,. La Constana alorile maxime depasesc 15 m,s.
Vantul dominant este Criaul care bate din direcia NL, este un ant rece si uscat care
coboara brusc temperatura. Primaara prooaca o eaporare puternica a apei din sol, iar in timpul
iernii spulbera puina zapada ce se depune pe sol.
Vanturile de ara ,Vantul Negru, sunt calde si uscate.
Perioada de calm atmoseric este redusa si se inregistreaza indeosebi la sarsitul erii si
inceputul toamnei si creste de la arm spre interiorul judeului. Cele mai multe zile cu calm s-au
inregistrat la Cernaoda 11,3 si Mangalia 10,9 .
Caracteristice zonei maritime sunt brizele de zi si de noapte. Vara brizele bat ziua dinspre
mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare, resimindu-se la o distana de 10-15 km spre
interiorul uscatului.

Ilora
Vegetaia este condiionata de relie si de elementele pedo-climatice. n uncie de
condiiile izico-geograice pe teritoriul judeului Constana se gasesc concentrate un numar mare
de ecosisteme, de o mare arietate, incepand cu ecosistemele terestre de stepa, silostepa si
padure sarsind cu ecosistemele acatice, marine si lacustre, din lungul litoralului si Dunarii.
Vegetaia spontana este alcatuita din elemente central europene, mediteraneene si
balcanice, unele iind endemice.
Vegetaia caracteristica este cea de stepa. Vegetaia naturala de stepa a ost in cea mai
mare parte transormata de om si inlocuita cu culturi agricole, ii si liezi. Dupa compoziia
loristica, gradul de deselenire si intensitatea pastoritului, se disting: pajisti stepice primare cu
paius ,e.tvca ratte.iaca,, colilie ,tia caittata,, pir crestat ,.ro,rov cri.tatvv, si parloage stepice cu
irua cu bulbi ,Poa bvtbo.a,, pelinia ,.rtevi.ia av.triaca,, alior ,vbarbea .teo.a, s.a. .
Vegetaia spontana a islazurilor a ost inlocuita cu plante urajere: iarba de sudan ,argbvv
.vaavev.i.,, sorgul zaharat ,orgbvv .accbaratvv,, s.a.
Zona silostepei ocupa spaii reduse in sud-estul judeului ,Podisurile Oltina si Negru
Voda,, dar apare si sub orma de palcuri izolate pe ersanii ailor abrupte. Alaturi de stejarul
puos ,Qvercv. vbe.cev., si stejarul brumariu ,Qvercv. eavvcvtiftora,, se intalnesc elemente
submediteraneene ca: mojdreanul ,raivv. orvv.,, elemente sudice : paliurul ,Pativrv. .ivacbri.ti,,
iasomia salbatica ,]a.vivvv frvticav., s.a.
Zona de padure, care in judeul Constana, ocupa arealele cele mai restranse, este de tip
balcanic, cu dierite specii de stejar ,stejar puos - Qvercv. vbe.cev., stejar brumariu - Qvercv.
eavvcvtiftora, cer - Qvercv. cerri.,, rasin ,raivv. ecet.ior,, jugastru ,.cer cave.tre,, carpinia
,Carivv. orievtati.,, tei argintiu ,1itia tovevto.a,, tei puos ,1itia tat,b,tto.,, arar tatarasc ,.cer
tataricvv, s.a. .
Padurea Comoroa, alata la nord de Mangalia, ormata in principal din stejar brumariu si
stejar puos este intens degradata. Padurea lagieni situata la circa 10 km de Mangalia cuprinde o
egetaie diereniata dupa relie. Versanii sudici sunt acoperii de raristi de stejar puos in
ascociaii cu iasomie salbatica, paliur, corn ,Corvv. va.,, mojdrean, paducel ,Crataev. vov.g,va, s.a.
Pe ersanii nordici se dezolta padurea de stejar pedunculat in asociaie cu carpinia, ulm ,|tvv.
rocera,, isin turcesc ,Paav. vabateb,, corn, iedera ,eaera betiv, s.a.
Raristile sunt presarate cu lori multicolore: sanziene ,Crvciavetta o,toba,, irisi salbatici ,ri.
.ivtevi.ii,, garoie ,Diavtbv. sp.,, cinci degete ,Potevtitta evitiioii, s.a. .
n zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce se intalneste o egetaie
predominant hidroila cu: papura ;1,ba sp.,, trestie ,Pbravite. covvvvi.,, rogoz ,Care riaria, s.a. .
Vegetaia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipuri
se intalnesc asociaii de t,vv. .abvto.v. ,orzul salbatic, cu Cravbe varitiva ,arza de mare, si
rivgivv varitivvv, .gro,rvv ;vvcevv cu .rtevi.ia arevaria, C,aovov aact,tov cu vborbia betio.coia,
perisorul de nisip ,t,vv. arevariv.,, jalesul ,Salia - atria officivati.,, lucerna de nisip ,Meaicago
variva,, ciucusoara de nisip ,.t,.vv boreavvv, s.a. .
Pentru consolidarea alezelor si ixarea nisipului pe plaje au ost plantate dierite specii de
arbusti: catina ,1avari rava..iva,, porumbar ,Prvvv. .ivo.a,, paducel ,Crataegv. vovog,va,, salcam
,Robiva .evoaoacacia,, salcie ,ati sp., s.a. . Dintre arbustii mediteraneeni: iasomia ,]a.vivvv
frvticav.,, smochinul ,icv. carica,, scumpia ,Cotivv. coggvgria) s.a. .
Pe supraee joase cu altitudini de 2 - 10 m, in zona lacurilor 1asaul, Siutghiol, Mangalia
unde apele reatice se ala la adancimi mici ,0,50 - 1 m, se instaleaza biotopul lacoistilor
salinizate dominate de itocenoze haloitice: Pvvcivetta ai.tav., aticorvia berbaceea s.a. .
llora Marii Negre este ormata din asociaii de plante, alge erzi, rosii si brune ,C,.to.eira
barbata, si iarba de mare ,Zo.tera variva,, care se dezolta pana la adancimea de 5 - 80 m pana
unde patrunde lumina soarelui.

Iauna
launa predominanta este alcatuita din rozatoare si pasari, acestea adaptandu-se cu
usurina condiiilor create in urma transormarii stepei in terenuri agricole. Se remarca in special
popandaul ,ervobitv. citettv.) si iepurele ,ev. evroroaev.). n numar considerabil se mai
intalnesc soarecele de camp ,Microtv. arrati.,, orbetele mic ,ata tevcoaov,, soarecele saritor
,ici.ta .vbtiti.,, sobolanul cenusiu ,Rattv. vorregicv., s.a. Dintre pasari predomina potarnichea
,Perai erai,, graurul ,tvrvv. rvtgari.,, cooana ,Pica ica,, ciocarlia ,.tavaa arrev.i.,, uliul
porumbar ,.cciiter gevtiti.,, serparul ,Circaetv. gatticv., s.a.
Dintre mamiere amintim dihorul de stepa ,Mv.teta erer.vavvii,, dihorul patat ,1orvetta
eregv.va, si neastuica ,Mv.teta virati.,.
Reptilele sunt reprezentate prin soparla de iarba ,Poaarci. tavrica,, gusterul argat ,acerta
tritiveata,, sarpele de stepa ,sarpele rau - Cotvber ca.iv.,, broasca estoasa de uscat dobrogeana
,1e.tvao graeca, s.a. .
Numarul mare de insecte este dominat de calugaria ,Mavti. retigio.a,, marele scarabeu
,carabaev. affivi.,, greierele boros ,raa,orv. aa.,v.,, croitorul ,Catavobiv. fittvv, s.a. .
n lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii se intalnesc recent: sarpele de apa
,^atri te..etata,, numerosi pesti importani pentru pescuit ,crapul - C,rivv. cario, carasul -
Cara..iv. gibetio, bibanul - Perca ftvriatiti., etc., si numeroase pasari: chirighie ,Ctiaovia. sp.,, lacari
,.crocebatv. sp.,, nagai ,1avettv. ravettv.,, rae ,.va. sp.,, gaste ,.v.e. sp.,, cormorani
,Pbatacrocora carbo, s.a. . Pescarusii sunt oarte numerosi, predominani iind pescarusii argintii
,arv. argevtatv., si pescarusii mici ,arv. vivvtv.,.
Pe nisipurile maritime, auna este reprezentata de numeroase cochiliere: scoicile japoneze
,Dova travcvtv.,, unghiue multicolore ,1ettiva sp.,, scoici albe ,M,a arevaria,, midii ,M,tittv.
gaetororivciati.,, stridii ,O.tera eavte,, melcii sunt reprezentani prin: rapana ,Raava tbova.iava,, iar
crustaceii prin: crabi de nisip ,`avtbo rirvto.v., `avtbo ore..a, s.a. .
n zona silostepei si padurii, unde condiiile de hrana si adapost sunt mai bune, se
intalneste o mare arietate de specii cu eectie numeroase. Dintre mamiere se intalnesc: pisica
salbatica ,eti .itre.tri.,, ulpea rosie ,1vte. rvte.,, jderul de scorbura ,Marte. varte.,, ariciul
,rivacev. evroaev., s.a. . Alaturi de acestia se intalnesc oarte des mistreul ,v. .crofa,, caprioara
,Careotv. careotv.,, eeria ,civrv. rvtgari.,, bizamul ,Ovaatra .ibettica,, dihorul de stepa ,Mv.teta
erer.vavvii,.
launa Marii Negre se dezolta numai in stratul superior ,pana la 180 m adancime,. Se
intalnesc sturioni ,morun - v.o bv.o si nisetru - .ciev.er gvetaev.taeati,, orme mediteraneene -
scrumbia albastra ,covber covbrv.,, iar la gurile de arsare a luiilor orme de apa dulce
,gingirica - Ctveovetta cvttirevtri.,. lrecent se intalnesc: cambula ,Ptevrovecte. fte.v.,, calcanul
,Rbovbv. vaeoticv.,, delini ,porcul de mare - Pbocaeva bocaeva, marsuinul - 1vr.io. trvvcatv. si
delinul comun - Detbivv. aetbi.,, rechinul ,cainele de mare - qvatv. acavtbia.,, pisica de mare
,1r,gov a.tivaca,, caluul de mare ,iocavv. biocavv.,, acul de mare ,,vgvatbv. t,bte
argevtatv., s.a.

Solurile
n judeul Constana particularitaile climatice ale relieului determina raspandirea unor
soluri speciice climatului arid. Solurile au o dispunere sub orma de asii in direcia est-est, pe
undalul carora s-au ormat local soluri azonale.
Cea mai mare parte a supraeei judeului este ocupata de cernoziomuri, soluri
caracteristice stepei dobrogene, mai ales in partea centrala si estica a judeului. Se intalnesc mai
multe tipuri de cernoziomuri: carbonatic, ciocolatiu, cambic si castaniu de padure.
Cernoziomul carbonatic are cea mai mare extindere acoperind o asie lata ce inconjoara
solurile balane ,brun deschis de stepa, din estul judeului si o asie ingusta se intinde de-a lungul
litoralului, de la Lacul 1echirghiol spre nord. Cernoziomul castaniu de padure xeroila ocupa o
asie ingusta intre cele doua asii ocupate de cernoziomul carbonatic cu unele discontinuitai, iind
mai lata la nord de alea Carasu ,Canalul Dunare - Marea Neagra,. Cernoziomul cambic se
intinde insular in partea central estica si sud-estica a judeului.
Solurile balane si cernoziomurile castanii sunt raspandite preponderent in estul judeului,
pe malul Dunarii, pe malul complexului Razim - Sinoe si in zonele: Cernaoda, Cobadin,
Mangalia.
Cernoziomurile ciocolatii, leigate si cele reatic umede ocupa cele mai mari supraee in
podisurile Casimcei, Cobadinului, Mangaliei, iind cele mai ertile soluri.
Solurile erodate sunt prezente pe ersanii Vaii Carasu, in est si sud-est.
Solurile aluiale sunt soluri cu o ertilitate superioara intalnite pe Valea Carasu, precum si
in alte zone joase cu aport reatic.
Solurile nisipoase se intalnesc cu deosebire in partea de nord-est a judeului in zona Mihai
Viteazu - Istria.
Dintre solurile azonale amintim: solonceacurile, situate pe grindurile Complexului Razim-
Sinoe, soluri hidromore, alate in jurul lagunelor, soluri aluionare, situate pe undul ailor.
Saraturile, a caror ormare este legata de prezena apei de mare si a lacurilor sarate,
insoesc linia de arm.

Populaia
Numarul populaiei judeului Constana la 01.0.2009 era de 22 360 locuitori, din
care 504 66 locuitori in mediul urban si 208 11 locuitori in mediul rural. Densitatea medie pe
jude este de 101,1 loc,km
2
, cea mai mare concentraie a populaiei iind in zona litorala si de-a
lungul Canalului Dunare-Marea Neagra ,intre 100 - 150 loc,km
2
,.
La 01.0.2009 situaia se prezenta astel pentru localitatile din aglomerarea Constana:
- municipiul Constana - 302 040 locuitori, din care 141 980 barbai si 160 060 emei.
- municipiul Mangalia - 40 044 locuitori, din care 19 493 barbai, 20 552 emei,
- comuna Limanu - 5 902 locuitori, din care 2 943 emei si 2 959 barbai ,
- comuna 1uzla - 6 816 locuitori, din care 3 46 emei si 3340 barbai, densitatea medie a
comunei - aproximati 118 loc,km
2
,
- orasul Naodari - 35 686 locuitori, din care 18 141 emei si 1 545 barbai ,
- comuna Cumpana - 11 402 locuitori, din care 5 6 emei si 5 635 barbai ,
- comuna Ciocarlia - 2 93 locuitori, din care 1 41 emei si 1 502 barbai ,
- comuna Istria - 2 645 locuitori, din care 1 345 emei si 1 300 barbai ,
- nonaglomerare - municipiul Medgidia - 43.840 locuitori, cu o densitate de 498 locuitori,km
Populatie sensibila: copii 0-14 ani: 1,36, persoane arstnice 15,62

Lista titularilor de activiti

Llectrocentrale Constana - CL1 Palas - producere energie electrica, termica si abur

Laarge Romcim Medgidia -industria cimentului si a materialelor de construcii

Petromar Constanta - extracie iei

Rompetrol Rainare - rainare produse petroliere

Rompetrol Petrochemicals - petrochimie

U1 Midia - producere energie termica si abur

Oil 1erminal - stocare si comercializare produse petroliere

Lcopetroleum - stocare si comercializare motorina si biodiesel

Almet Naodari - topitorie deseuri aluminiu

Sicim SA - comercializare ciment

Comex SA - manipulare si depozitare minereuri rac

Minmetal SA - manipulare si depozitare minereuri rac




CAPI1OLUL III
Descrierea situaiei existente

3.J Structura reelei de monitorizare
Denumirea reelei: Reteaua de monitorizare a calitaii aerului in judeul Constana
Prescurtare: Reea Constana
1ipul de reea: aglomerare - non-aglomerare
1impul de reerina: GM1-2
Responsabilul reelei: Daniela Serban, APM Constana, Str Unirii nr. 23, 046248525,
monitoringmediu-constanta.ro
Componena reelei:

1ip staie Numar de staii
1raic 2
Industrial 3
lond urban 1
lond suburban 1

ncepand din anul 2008, supraegherea calitaii aerului s-a realizat prin intermediul reelei
automate de monitorizare, componena a reelei nationale de monitorizare. Aceasta este ormata
din staii automate, care au ost amplasate conorm criteriilor preazute in Ord.592,2002.
Poluanii monitorizai sunt cei reglementai prin ORDIN 592,2002 pentru aprobarea
Normatiului priind stabilirea alorilor limita, a alorilor de prag si a criteriilor si metodelor de
ealuare a SO2, NO2, NOx, CO, Pb, PM10 sau PM2,5, benzen si ozon,O3,, acoperii prin
directiele europene priind calitatea aerului inconjurator ,Directia nr. 96,62,CL priind
ealuarea si managementul calitaii aerului, Directia nr. 99,30,CL priind alorile limita pentru
dioxid de sul, dioxid de azot si oxozi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmoseric,
Directia nr. 2000,69,CL priind alorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul
atmoseric Directia nr. 2002,3,CL priind poluarea aerului cu ozon,. Masurarea in puncte ixe
a poluanilor menionai se ace aplicand metodele de reerina astel:
- pentru SO2 conorm ISO,lDIS 10498 ,proiect de standard, Aer inconjurator -
determinarea dioxidului de sul ` - metoda luorescenei in ultraiolet,
- pentru NO2, NOx conorm ISO 996,1985 Aer inconjurator - determinarea
concentraiei masice de oxizi de azot ` - metoda prin chemiluminiscena,
- pentru Pb conorm ISO 9855,1993 Aer inconjurator - determinarea coninutului de
plumb din aerosoli colectai pe iltre` - metoda spectroscopiei cu absorbie atomica,
- pentru PMJ0 conorm LN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren
pentru a demonstra echialena de reerina a metodelor de preleare a raciunii PM10 din
pulberi in suspensie` - principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe iltre a raciunii PM10
a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei graimetrice,
- pentru benzen - metoda gaz-cromatograica,
- pentru CO conorm ISO 4224 - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
,NDIR,,
- pentru O3 conorm ISO 13964 - metoda otometrica in UV.






3.2.Informaii generale cu privire la staii

Denumirea staiei: Casa de Cultura
Codul staiei: C1J
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: zona centrala
Codul zonei: C11
1ipul staiei: traic
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constana, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM
Aria de reprezentatiitate: 10-100 m
Coordonatele geograice: 4410`41` N
28 38`10` L
Altitudinea: 8,3 m
Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, Pb, C
6
l
6,
CO

Mediul nconjurtor local/morfologia peisajului: un tronson
din Buleardul Lapusneanu, situat la cate 500 m de 2 intersecii
mari: zona este cu blocuri de locuine cu magazine la parter, in
apropiere se gaseste supermarketul tip Kauland
1ipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: rezidentiala si comerciala
Numarul aproximati de locuitori din zona: 2000
Caracterizarea traicului: intens

Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | |
- instalaii de ardere neindustriale | |
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | X |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X|
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali | X |
Caracterizarea traficului: strazi canion, olum mare de traic , 10 000 ehicule,zi,
Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de dioxid de sul model
ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841, analizor de pulberi model LS PM 110,
analizor B1X model B1X 2000
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
PM
10
- metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: aada cladirii
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

Denumirea staiei: Iantazio
Codul staiei: C12
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: zona Parc Primarie
Codul zonei: C12
1ipul staiei: ond urban
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constana, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM
Aria de reprezentatiitate: 1-5 km
Coordonatele geograice: 4411`58` N
28 39`02` L
Altitudinea: 5,5 m
Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM2,5,

CO, ozon, benzen, toluen, o,m,p-xylen, etilbenzen
Parametrii meteorologici masurai:
- temperatura
- iteza antului
- direcia antului
- umiditatea relatia
- presiunea atmoserica
- radiaia solara
- precipitaii



Mediul local/morfologia peisajului str. Mihai Viteazu, gradina de ara 1omis
1ipul zonei: urban
Caracterizarea zonei: Zona rezideniala, de recreere cu inluene din zona portuara, zona cu traic
mediu
Numarul aproximati de locuitori din zona: 95.000

Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | |
- instalaii de ardere neindustriale | |
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | X |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X |
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali | X |
Caracterizarea traficului: strazi largi, traic mare , 10 000 ehicule,zi,

Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML
9810, analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841,
analizor de pulberi model LS PM 110, analizor B1X model B1X 2000
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
PM2.5 - metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: gradini
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

Denumirea staiei: 1abra Nvodari
Codul staiei: C13
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: curtea 1aberei Victoria
Codul zonei: C13
1ipul staiei: ond suburban
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constana, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM

Aria de reprezentatiitate: 25 - 150 km
Coordonatele geograice: 44,31222 N,
28,62306 L

Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, Pb,

CO, ozon, benzen, toluen, o,m,p-xylen,
etilbenzen
Parametrii meteorologici masurai:
- temperatura
- iteza antului
- direcia antului
- umiditatea relatia
- presiunea atmoserica
- radiaia solara
- precipitaii
Mediul local/morfologia peisajului DC 86, 1abara Victoria
1ipul zonei: suburban
Caracterizarea zonei: Zona de recreere cu inluene din zona industriala Naodari si traic
Numarul aproximati de locuitori din zona: este dierit in uncie de anotimp.

Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | X |
- instalaii de ardere neindustriale | X |
- arderi in industria de prelucrare | X|
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | X |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X |
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali |X |

Caracterizarea traficului: strazi largi, traic mare , 10 000 ehicule,zi,

Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML
9810, analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841,
analizor de pulberi model LS PM 110, analizor B1X model B1X 2000
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
PM
10
- metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: curte
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

Denumirea staiei: Mangalia
Codul staiei: C14
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: soseaua principala care trece prin centrul
orasului
Codul zonei: C14
1ipul staiei: traic
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constanta, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM

Aria de reprezentatiitate: 10-100m
Coordonatele geograice: 441035` N
2839`01` L

Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, Pb, C
6
l
6,
CO
Mediul local/morfologia peisajului - Soseaua
Constanei, Bl. PX3
1ipul zonei: urban
Caracterizarea zonei: Zona rezideniala, comerciala

Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | X |
- instalaii de ardere neindustriale | X |
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | X |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X |
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali | X |

Caracterizarea traficului: strazi canion, traic moderat ,2 000 - 10 000 ehicule,zi,

Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML
9810, analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841,
analizor de pulberi model LS PM 110
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
PM
10
- metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: aada cladiri
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

Denumirea staiei: Prelungirea Liliacului
Codul staiei: C1S
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: zona industriala
Codul zonei: C15
1ipul staiei: industriala
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constanta, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM

Aria de reprezentatiitate: 1km
Coordonatele geograice: 441`35` N
2836`55` L
Altitudinea: 12,5 m
Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, Pb,

CO, ozon
Parametrii meteorologici masurai:
- temperatura
- iteza antului
- direcia antului
- umiditatea relatia
- presiunea atmoserica
- radiaia solara
- precipitaii
Mediul local/morfologia peisajului: Str. Prelungirea Liliacului, nr. 6
1ipul zonei: urbana
Caracterizarea zonei: Zona de locuit cu inluene din zona industriala a municipiului
Numarul aproximati de locuitori din zona: 50.000
Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | X |
- instalaii de ardere neindustriale | X |
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X |
- tratarea si eliminarea deseurilor | X |
- agricultura | |
- actori naturali | X |
Caracterizarea traficului: strazi inguste, traic moderat ,2 000 - 10 000 ehicule,zi,
Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML
9810, analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841,
analizor de pulberi model LS PM 110
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
PM
10
- metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: curte
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

Denumirea staiei: Liceul de Chimie
Codul staiei: C16
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: zona rezideniala posibil a i aectata de
sursele din platorma industriala Naodari
Codul zonei: C16
1ipul staiei: industriala
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constanta, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM

Aria de reprezentatiitate: 1 km
Coordonatele geograice: 4419 16` N
28 36` 44` L

Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, C
6
l
6,
CO, ozon, benzen, toluen, o,m,p-xylen,
etilbenzen
Parametrii meteorologici masurai:
- temperatura
- iteza antului
- direcia antului
- umiditatea relatia
- presiunea atmoserica
- radiaia solara
- precipitaii

Mediul local/morfologia peisajului - Str. Sanataii, nr. 2
1ipul zonei: urban
Caracterizarea zonei: Zona rezideniala
Numarul aproximati de locuitori din zona: 2.000
Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | X |
- instalaii de ardere neindustriale | X|
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie | X |
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | X |
- traic rutier | X |
- alte surse mobile | X |
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali | X |
Caracterizarea traficului: strazi inguste, traic mic , 2 000 ehicule,zi,
Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxide de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML
9810, analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841,
analizor de pulberi model LS PM 110, analizor B1X model B1X 2000
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: curte
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic


Denumirea staiei: Medgidia
Codul staiei: C17
Denumirea arealului,zonei din care ace parte staia: zona centrala
Codul zonei: C1
1ipul staiei: industriala
Responsabilul staiei:
Cristina Secuiu, Str Unirii nr. 23, 0241546696, monitoringmediu-constanta.ro
Denumirea si adresa instituiei tehnice responsabile cu intreinerea staiei:
APM Constanta, Str Unirii nr. 23, oicemediu-constanta.ro
Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM

Aria de reprezentatiitate: 1 km
Coordonatele geograice: 44 14' 53" N,
28 15' 40" L
Altitudinea: 0m
Poluani masurai: SO
2,
NO
2,
NO
x,
PM10, Pb, C
6
l
6,
CO, ozon
Parametrii meteorologici masurai:
- temperatura
- iteza antului
- direcia antului
- umiditatea relatia
- presiunea atmoserica
- radiaia solara
- precipitaii

Mediul local/morfologia peisajului: Staia este amplasata in
aa curtea interioara a primariei, str. Decebal, nr. 33 in apropierea zonei de demarcaie intre
obiectiele industriale si zonele rezideniale
1ipul zonei: urban
Caracterizarea zonei: rezideniala

Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
- arderi in industria de transormare si pentru producerea
de energie electrica si termica | X|
- instalaii de ardere neindustriale |X |
- arderi in industria de prelucrare | |
- procese de producie |X|
- extracia si distribuia combustibililor osili | |
- utilizarea solenilor | |
- traic rutier |X|
- alte surse mobile |X|
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali |X|
Caracterizarea traficului: strazi inguste, olum mic de traic , 2 000 ehicule,zi,
Informaii privind tehnicile de msurare
Lchipament: Analizor de monoxid de carbon model ML 9830, analizor de ozon model ML 9810,
analizor de dioxid de sul model ML 9850, analizor de dioxid de azot model ML 9841, analizor de
pulberi model LSPM 110
- metoda de reerina: SO
2
- metoda luorescenei in ultraiolet
NO
2
- metoda prin chemiluminiscena
CO - metoda spectrometrica in inrarosu nedispersi
O
3
- metoda otometrica in UV
PM
10
- metoda graimetrica
Caracteristici de preleare:
- localizarea punctului de preleare: curte
- inalimea punctului de preleare: 4 - 5 m
- lungimea liniei de preleare: 1,8 m
- timpul de preleare: 1 h pentru SO
2
, NO
2
, O
3
, CO, 24 ore pentru PM
10,
si Pb
Calibrare:
- tip - automat si manual
- metoda - butelii, diluie, calibrare manuala
- recena - o data la 1-1,5 luni calibrare, eriicare span si zero zilnic

3.3 Prezentarea datelor de monitorizare/modelare
Valorile limita si perioada de mediere pentru poluanii dioxid de sul ,SO2,, dioxid de
azot ,NO2,, oxizi de azot ,NOx,, pulberi in suspensie ,PM10 si PM2,5,, plumb ,Pb,, benzen
,C6l6,, monoxid de carbon ,CO,, precum si alorile inta si perioada de mediere pentru ozon
,O3,, sunt stabilite potriit preederilor Ordinului MAPM nr. 592,2002.

Valori limit, valori int, marja de toleran, perioade de mediere

Poluant Perioada de mediere
Valoare
limit
(VL)
(g/m3)
VL+M1
Valoare
int
(V1)
(g/m3)
1 h 3S0 3S0 -
24 h J2S J2S - SO2
an 20 20 -
1 h 200 22S -
NO2
an 40 4S -
NOx an 30 30 -
24 h S0 S0 -
PM10
an 40 40 -
Pb an 0,S 0 -
C6l6 an S 6,2S -
CO
Valoarea maxima zilnica a
mediilor pe 8 ore
J0 mg/m
3

J0
mg/m
3

-
O3
Valoarea maxima zilnica a
mediilor pe 8 ore
- - J20














a) Rezultatele obinute prin modelare pentru anul 2007

Poluant 1imp de mediere ncadrare in limite
1 ora
Valoarea limita-marja de tolerana este depasita pe o
supraaa mica in Oidiu

Pragul superior de ealuare este depasit pe arii extinse in
Constana, Oidiu, Lazu, Cumpana, Lumina, Basarabi,
Kogalniceanu, Balcescu, Agigea

Pragul inerior de ealuare este depasit in Medgidia
NO2
1 an
Pragul inerior de ealuare este depasit pe o supraaa mica
in Oidiu

1 ora
Valoarea limita este depasita pe arii restranse in zonele
platormelor industriale Medgidia si Naodari

1 zi
Valoarea limita este depasita pe arii restranse in zonele
platormelor industriale Medgidia si Naodari

Pragul superior de ealuare este depasit in zonele
platormelor industriale Medgidia si Naodari

Pragul superior de ealuare este depasit pe zone restranse
in Agigea

SO2
1 an
Valoarea limita este depasita pe o arie restransa in zona de
nord a municipiului Constana

1 zi
Valoarea limita este depasita pe o arie extinsa in municipiul
Constana

PM10
1 an
Valoarea limita este depasita pe o arie restransa in zona
centrala si de nord a municipiului Constana

Pb 1 an
Nu se constata depasiri, alorile sunt sub pragul inerior de
ealuare

CO 8 ore
Nu se constata depasiri, alorile sunt sub pragul inerior de
ealuare

benzen 1 an
Nu se constata depasiri, alorile sunt sub pragul inerior de
ealuare





b) Monitorizare 2008


SO
2
NO
2
Cod
statie
numar
depasiri
alori
orare
al. max a
depasirii ,
aloare permisa
numar depasiri
pentru alori
medii zilnice
numar
depasiri ale
alorilor
medii
anuale
Val. max a depasirii
, aloare permisa
C11 0 - 0 1
69,9 g,m
3
,

46, g,m
3

C13 10
420,2 g,m
3
,

350 g,m
3

0 0 -
C15 0 - 10 0
310,2 g,m
3
,

233

g,m
3


* n 2008 nu s-au eectuat determinari graimetrice pentru PM10.
n 2008 si respecti la celelelalte staii nu s-au inregistrat depasiri.

b) Monitorizare 2009

PM10

Cod
statie
numar depasiri pentru alori
medii zilnice
aloarea maxima a depasirii
C11 6 63,044
C13 1 69,41
C15 5 ,49
C1 68,49

CAPI1OLUL III
Identificarea i validarea depirii. Identificarea surselor
1oate depasirile menionate mai sus au ost alidate.
Concluziile studiului realizat de SC \estagem sustin ca principalele surse de poluare care
genereaza depasiri ale alorilor limita la dierii poluani sunt asociate actiitailor industriale,
casnice si traicului astel:

- NO2 - traic si surse industriale
- SO2 - surse industriale si incalzire rezideniala
- PM10 - incalzire rezideniala si surse industriale

Lmisii pe tipuri de surse:
1ip sursa
NOx,
t,an
SO2,
t,an
PM10,
t,an
Pb,
t,an
CO,
t,an
C6l6,
t,an
Surse de supraaa
staionare
44 1368 3295 0.368 2392 200,888
Surse liniare- traic 44 315 504 9,0 2605 46,053
Surse punctuale 339 5332 326 0.025 96 5,02

Depasirile inregistrate in anii 2008 si 2009 s-au alidat in conormitate cu procedura de alidare.


CAPI1OLUL IV
Msuri i responsabiliti
Informarea autoritilor responsabile
Ministerul Mediului si Dezoltarii Durabile
Agenia Naionala pentru Protecia Mediului
Garda Naionala de Mediu
Instituia preectului
Comisia tehnica

n data de 8 ebruarie s-a emis Ordinul de Preect nr. 111,08.02.2010 pentru reactualizarea
Comisiei 1ehnice priind Programul Integrat de Gestionare a Calitaii Aerului.
Procedura de elaborare a programului integrat de gestiune a calitaii aerului a ost iniiata in data
de 12 ebruarie.

Identificarea sursei/surselor care au generat depirea/depirile
- arderi in industria de transormare si pentru producerea de
energie electrica si termica | x |
- instalaii de ardere neindustriale | x |
- arderi in industria de prelucrare | x |
- proces de producie | x |
- extracia si distribuia combustibililor osili | x |
- utilizarea solenilor | |
- traic rutier | x |
- alte surse mobile | x |
- tratarea si eliminarea deseurilor | |
- agricultura | |
- actori naturali | x |

Intrunirea Comisiei 1ehnice

Sedinele Comisiei 1ehnice s-au desasurat dupa urmatorul graic:

lebruarie Martie Aprilie Mai





Informarea publicului
n ebruarie s-a emis un comunicat de presa la iniierea procedurii de elaborare a programului
integrat de gestionare a calitaii aerului.
n aprilie s-a emis un comunicat de presa cu priire la importana programului integrat de
gestionare a calitaii aerului.
ncepand cu mai, propunerea de program este supusa consultarii publicului. Anunul public
reeritor la realizarea propunerii de program integrat de gestionare a calitaii aerului, precum si
textul propunerii de program, in arianta integrala si ca rezumat, pot i consultate pe site-ul APM
si la sediul APM din str. Unirii nr. 23. Publicul este initat sa transmita la APM comentarii,
intrebari si opinii, in termen de 30 de zile.

Comisia tehnica a analiza comentariile, intrebarile si opiniile publicului indreptait si a reace,
daca este necesar, propunerea de program integrat de gestiune a calitatii aerului. Dupa maxim 15
zile de la incheierea interalului de timp in care s-au primit comentarii si sugestii de la publicul
interesat, se a anuna sedinta de dezbatere publica a propunerii de programul de gestionare a
calitatii aerului, actualizata in unctie de opiniile publicului.

Programul este deinitiat dupa dezbaterea publica si este supus aprobarii Consiliului Judetean.

Dupa aprobare, programul este pus la dispozitia publicului.

Identificarea cauzelor care au generat depirile

Depasiri ale alorilor limita si,sau alorii inta pentru indicatorii
monitorizai:
Cod
staie
1ipul
sursei
SO
2
NO
2
NO
x
PM10 PM2,5 Pb C
6
l
6
CO O
3
C11 1raic X X
C13 Suburban X
C15 Industrial X X
C1 Industrial X


Caracterizarea indicatorilor monitorizati

Dioxid de sulf - SO2
Gaz incolor, cu miros inepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care conin sul.
Surse naturale: erupiile ulcanice, itoplanctonul marin, ermentaia bacteriana in zonele
mlastinoase, oxidarea gazului cu coninut de sul rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de incalzire a populaiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele
termoelectrice si procesele industriale ,siderurgie, rainarie, producerea acidului suluric, si in
masura mai mica emisiile proenite de la motoarele diesel.
Lfecte asupra sntii: prooaca iritaia ochilor si a primei pari a traiectului respirator.
n atmosera, contribuie la acidiierea precipitaiilor cu eecte toxice asupra egetaiei si acidiierea
corpilor aposi.

Oxizi de azot - NOx (NO/NO2)
La temperatura mediului ambiental sunt prezeni in orma gazoasa. NO este incolor si inodor,
NO2 are culoarea brun roscat si un miros puternic, inecacios.
Surse naturale: sursa principala - aciunea bacteriilor la nielul solului.
Surse antropice: incalzirea rezideniala si eacuarile de gaze de esapament de la motoarele
ehiculelor in etapa de acceleraie sau la iteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 in
procesul de combustie si in prezena oxigenului liber.
Lfecte asupra sntii: gaz iritant pentru mucoasa ce aecteaza aparatul respirator si
diminueaza capacitatea respiratorie ,gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decat cel al
NO,. Oxizii de azot contribuie la ormarea ploilor acide si aorizeaza acumularea nitrailor la
nielul solului care pot prooca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Pulberi n suspensie - PMJ0/PM2,S
Sunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10 microni.
Surse naturale: erupii ulcanice, eroziunea rocilor si dispersia polenului.
Surse antropice: actiitatea industriala, sistemul de incalzire a populaiei, centralele
termoelectrice. 1raicul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile masinilor la oprirea
acestora si datorita arderilor incomplete.
Lfecte asupra sntii: toxicitatea pulberilor se datoreaza nu numai caracteristicilor izico-
chimice, dar si dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 - 10 microni ,PM10, si 2,5 - 5
microni ,PM2,5, prezinta un risc mai mare de a patrunde in aleolele pulmonare proocand
inlamaii si intoxicari. Pe de alta parte, ehiculele emit si alte gaze iritante, elemente toxice ,Cd,
Pb, As etc., si substane cancerigene ,hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi,.

Plumb - Pb
Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezinta emisiile motoarelor cu uncionare pe
baza de benzina si industria in care sunt procesate metalele, un caz particular iind topitoriile.
Lfecte asupra sntii: eect toxic la oameni, in cazul expunerii la concentraii ridicate,
inluenand sinteza hemoglobinei ce aecteaza rinichii, organele de reproducere, mecanismul
gastrointestinal, articulaiile, sistemul cardioascular si sistemul neros.

Benzen - C6H6
Compus aromatic oarte usor olatil si solubil in apa.
Surse antropice: In aara emisiilor industriale, 90 din cantitatea de benzen in aerul ambiental
proine din traicul rutier. Restul de 10 proine din eaporarea combustibilului la stocarea si
distribuia acestuia.
Lfecte asupra sntii: substana cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta
drept cancerigena pentru om. Produce eecte daunatoare asupra sistemului neros central.

Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor si inodor, de origine atat naturala cat si
antropica. Apare ca produs in toate procesele de combustie incomplet a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea padurilor, emisiile ulcanice si descarcarile electrice.
Surse antropice: producerea oelului si a ontei, rainarea petrolului, sistemul termoelectric si
mediul urban, in principal autoehiculele cu benzina in timpul uncionarii la turaie mica.
Lfecte asupra sntii: gaz toxic, in concentraii mari este letal ,aproximati 100 mg,mc,.
Reduce capacitatea de transport a oxigenului in sange cu consecine asupra sistemului respirator si
a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitaii izuale si a capacitaii izice.

Ozon - O3
Gaz oarte oxidant, oarte reacti, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosera si asigura
protecia impotria radiaiei UV daunatoare ieii. Ozonul prezent la nielul solului se comporta
ca o componenta a "smogului otochimic". Se ormeaza prin intermediul reactiilor otochimice
care implica in particular oxizi de azot si compusi organici olatili.
Lfecte asupra sntii: concentraia de ozon la nielul solului prooaca iritarea traiectului
respirator si iritarea ochilor. Concentraii mari de ozon pot prooca reducerea unciei
respiratorii.
Lste responsabil de daune produse egetaiei prin atroierea unor specii de arbori din zonele
urbane.
















Masura
Actiuni pentru
implementarea masurii
Responsabil
1ermen
de
realizare
Lstimarea
Costurilor/
Surse de
finantare
Rezultat asteptat Observatii
Inlocuire electroiltru cu
iltru cu saci, la cuptorul 10
Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2012


5.000.000
Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10 Modernizare electroiltre
la cuptoarele 10 si 11 ale
Laarge Ciment Medgidia
Inlocuire electroiltru cu
iltru cu saci, la cuptorul 11
Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2013
5.000.000
Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masuri din
programul de
conormare,
conorm
BA1,BRLl

Reducerea emisiilor de NOx
la cuptoarele 10 si 11
Laarge Ciment
Medgidia

31.10.2012

3.000.000
Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
N0x sub 800 mg,Nmc
Lmisiile sunt
dja sub VLL
din AIM
Reducerea emisiilor de
NOx si SOx la
producerea cimentului
Reducerea emisiilor de SOx
la cuptoarele 10 si 11
Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2013
800.000 Luro

Surse proprii
Reducerea suplimentara
a emisiilor de S0x
Lmisiile sunt
dja sub VLL
din AIM
Optimizarea controlului
procesului pentru reducerea
continua a nielului de
emisii
Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2010 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10, NO2 si SO2
Optimizare control
combustibili in retete
dierite pentru o unctionare
optima a cuptorului

Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2010 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10, NO2 si SO2
Masuri
permanente

Incadrarea emisiilor in
limitele admise si eitarea
poluarilor accidentale la
Laarge Ciment Medgidia
Analiza si ealuarea
situatiilor de crestere a
Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2010
Surse proprii Reducerea emisiilor de
CO
Masura
permanenta,
nielului de CO

conorm
BA1,BRLl
1estarea aplicarii de masuri
de proces si de operare
pentru reducerea NOx

Laarge Ciment
Medgidia
31.12.2010 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
NO2
Reglare de
proces,
proceduri de
operare
Schimbarea arzatoarelor
actuale, cu arzatoare cu
ormare redusa de NOx la
CAl2 si CAl 3
31.12.2013 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
NOx
Masura din
programul de
conormare
Reducerea emisilor
la CL1 Palas
Utilizarea preponderenta a
gazelor naturale drept
combustibil
LLCLN Bucuresti,
sucursala
Llectrocentrale
Constanta

permanent -
Reducerea emisiilor de
PM10 si SO2
In derulare
Studiu de ezabilitate pentru
instalatie moderna de
cogenerare ,turbina cu gaze,
LLCLN Bucuresti 2011
150.000 lei
Surse proprii
Reducerea emisiilor
totale
Prima aza a
unei masuri pe
termen lung
Studiu de ezabilitate pentru
modernizare CAI4
LLCLN Bucuresti,
sucursala
Llectrocentrale
Constanta
2010
49.000 lei
Surse proprii
Reducerea emisiilor
totale
Component
IMA5
Modernizare CAI4 LLCLN Bucuresti 2013
1.500.000
Luro
Reducerea emisiilor
totale
Component
IMA5

Reducerea emisiilor totale
prin modernizarea
instalatiilor si
dezaectarea
echipamentelor
necorespunzatoare
Retragere din exploatare si
dezaectare CAl 1
LLCLN Bucuresti,
sucursala
Llectrocentrale
Constanta
2011-
retragere
2012-
dezectare
150.000 Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor
totale
Masura etapizata
Reducerea emisiilor totale
la Uzina 1ermoelectrica
Midia
Utilizarea pacurii cu sul
sub 1

SC Uzina
1ermoelectrica
Midia SA

permanent
3,3 milioane
lei,an
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
SO2
Masura
permanenta
lolosirea preponderenta de
gaz combustibil in loc de
pacura la cazanele de joasa
presiune sub 50 M\
SC Uzina
1ermoelectrica
Midia SA
permanent
lara costuri
suplimentare
Reducerea emisiilor de
PM10
Sursa
combustibil:
Rompetrol
Montare arzatoare low-
NOx,
SC Rompetrol
Rainare SA
31.12.2012
340.000 Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
NOx
Modernizare DGRS,
SC Rompetrol
Rainare SA 31.12.2012
16.000.000
Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
SO2
Montare compresor gaze
reziduale DV cu spalare a
l2S cu solutie amina
SC Rompetrol
Rainare SA 31.12.2012
500.000 Luro
Surse proprii
Reducerea emisiilor de
SO2

Minimizarea emisiilor
totale la SC Rompetrol
Rainare SA
Modernizarea instalatiei de
cracare catalitica
SC Rompetrol
Rainare SA
31.12.2010 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masuri din
programul de
conormare
Minimizarea emisiilor de
NOx la SC Rompetrol
Petrochemicals
Licientizarea arzatoarelor
de la cazanele producere
abur cu arzatoare cu
continut scazut de NOx
SC Rompetrol
Petrochemicals
SRL
31.12.2010
8.000 Luro

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
NOx pana la 300
mg,Nm3 conorm lG
541,2003
Masura din
programul de
conormare
Punerea in unctiune a unei
instalatii automatizate cu
blastere pentru preenirea
inundarii
buncarelor din cadrul
punctelor de transer a
marurilor rac
SC Comex SA

31.12.2010
1.300.000
Luro

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masura initiata
Lxtindere instalatie
automatizata cu aer
comprimat la
terminal Cl - statia 1
SC Comex SA

31.12.2010
14.000 Luro

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masura initiata

Minimizarea emisiilor
de PM10 la
SC Comex SA
Imbunatatirea si controlul
curgerii marurilor rac prin
SC Comex SA

31.12.2010


50.000 Luro
Reducerea emisiilor de
PM10
Masura initiata
montarea de ibratoare la
buncarele
podurilor descarcatoare si la
buncarele
punctelor de transer

Surse proprii
Montare racleti perormanti
din poliuretan la
transportoarele cu banda
SC Comex SA

01.06.2012
20.000 Luro

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masura initiata
Punerea in unctiune a unei
instalatii pentru spalarea
autoehiculelor societatii la
iesirea din terminalul de
maruri rac
SC Comex SA

01.06.2012

30.000 Luro

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
Masura initiata
Minimizarea emisiilor de
PM10 la Minmetal SA
Repararea si etansarea
punctelor de preluare a
materiilor pulerulente
,silozurile de la podurile de
descarcare, silozurile statiilor
de cantarire, cosurile de
deersare de pe o banda pe
alta, cosurile de la masinile
de scos,introdus materiile
pulerulente,.
SC Minmetal SA

31.12.2010

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
PM10
In derulare
Monitorizarea calitatii
aerului in zona perimetrala
depozitelor Nord si Sud
Oil 1erminal 31.12.2011 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
compusi organici
olatili
In derulare
Minimizarea emisiilor
ugitie accidentale
Montarea de entile
actionate de la distanta
pentru diminuarea actorilor
de risc la instalatia PSI , SlI
Oil 1erminal 31.12.2010
535.000 Lei

Surse proprii
Reducerea emisiilor de
compusi organici
olatili
In derulare

Reabilitare brate cuplare nae
Oil 1erminal
31.12.2010
30.000 Lei Reducerea emisiilor de In derulare
Monitorizarea aporilor de
benzen in timpul manipularii
Surse proprii compusi organici
olatili
Program de mentenanta
corectia , preentia
pentru ascicol de conducte
supraterane, utilaje
dinamice, instalatii de
transport produse, instalatii
de depozitare
Oil 1erminal

31.12.2010
858.00 Lei

Reducerea emisiilor de
compusi organici
olatili
In derulare
Minimizarea emisiilor de
benzen si alti compusi
organici olatili
1. Reabilitarea instalaiei de
recuperare apori COV, de
la instalaiile de incarcare
produse petroliere.
Oil 1erminal 31.12.2010 Surse proprii
Reducerea emisiilor de
compusi organici
olatili
In derulare
Crearea de noi sensuri
unice in traic


Primaria Constanta


Ltapizat,
2010-2014

Buget local

Reducerea emisiilor de
PM10, NO2
Numar sensuri
unice
Crearea de zone pietonale
,zona peninsulara a
orasului,
Primaria Constanta

2014

Buget local

Reducerea emisiilor de
PM10, NO2
Numar,supraa
ta zone
pietonale
Interzicerea parcarii
masinilor pe prima banda
Primaria Constanta
IPJ Constanta
permanent
Nu este
cuantiicat
Reducerea concentratiei
de pulberi
Indicator de
monitorizare:
numar strazi cu
interdictie
Plantare lori si arbusti,
reacere peluze gazon in
zona Casa de Cultura
Primaria Constanta 01.11.2010
Nu este
cuantiicat
Reducerea concentratiei
de pulberi
Indicator:
numar arbusti,
supraata gazon

Reducerea emisiilor din
traic in zonele urbane
Semaorizarea interseciilor
si crearea de sensuri
giratorii in uncie de
eoluia circulaiei
Primaria Constanta periodic
Nu este
cuantiicat
Descongestionare traic,
reducere emisii
Indicator:
numar
intersectii
Spalarea carosabilului in
interiorul municipiului
Primaria Constanta permanent
Nu este
cuantiicat
Reducerea concentratiei
de pulberi
Indicator:
supraata
spalata, mp,zi
Crearea de rute pentru
traicul greu ,sosea de
centura,

Primaria Constanta

2014

Ministerul
1ransporturilor
Reducerea emisiilor de
PM10, NO2

Reducerea emisiilor din
traic in zonele urbane
Restrictionarea circulatiei
autoehiculelor cu masa
totala maxima autorizata de
peste ,5 tone in zona
centrala a Municipiului
Medgidia
Primaria Medgidia permanent
Nu este
cuantiicat
Reducerea emisiilor in
zona urbana


Reabilitarea spatiilor erzi
in zona 1omis I - etapa II,
pe o supraata
de 35.021,52 mp


Primaria Constanta

2011-2012


1.500.000 lei
AlM -
22.99 lei
buget local


Reabilitarea supraetei de
spatiu erde
Reabilitarea spatiilor erzi
in zona Parc 1abacarie -
Lxpolora, pe o supraata
de 20.000 mp
Primaria Constanta 2011-2012
1.000.000 lei
AlM -
346.81 lei
buget
Reabilitarea supraetei de
spatiu erde

Amenajare parc Aurel
Vlaicu - extindere zona
erde pe o supraata
de 13.43 mp
Primaria Constanta 2011-2012
1.92.351 lei
AlM-
31.63 lei
buget local
Lxtinderea supraetei de
spatiu erde

Imbunatatirea calitatii
aerului prin extinderea
zonelor erzi
Amenajare parc Carol I -
reabilitare zona erde pe o
supraata de 22.359 mp
Primaria Constanta

2011-2012 1.995.95 lei
AlM-
30.625 lei
Reabilitarea supraetei de
spatiu erde
Masurile se or
realiza in
unctie de
obtinerea
inantatii





Indicator:
supraata
reabilitata
buget local
Reabilitare Parc Posta
Medgidia
Primaria Medgidia
6 luni de la
data
semnarii
contractul
ui de
inantare
59.52,4 lei
din care:
29.52 lei
buget local si
dierenta de la
AlM
Lxtinderea,reabilitarea
supraetei de spatiu
erde
Impadurirea terenurilor
degradate de pe teritoriul
Asociatiei de Dezoltare
Medgidia constituita din:
municipiul Medgidia
comunele Cuza- Voda,
Mircea- Voda, Pestera,
Castelu, 1ortoman, Silistea
Primaria Medgidia 2015
5.424.055 lei
din care:
521.549 lei
buget local si
dierenta de la
AlM
Lxtinderea supraetei de
spatiu erde
Masura se a
realiza in
unctie de
obtinerea
inantatii


Indicator:
supraata
reabilitata

Reabilitare, modernizare
spatii erzi, parcuri in
Municipiul Medgidia
Primaria Medgidia
29 luni de
la data
semnarii
contractul
ui de
inantare
12.354.683,21
lei
din care:
23.85 lei
buget local, iar
dierenta din
onduri
structurale
Lxtinderea supraetei de
spatiu erde
Plan integrat de
dezoltare
urbana,
inantare in
cadrul POR
200-2013, Axa
1 - realizare in
unctie de
obtinerea
inantarii
Iniintarea de noi spatii
erzi pe teritoriul
municipiului Mangalia

Primaria Mangalia etapizat
Nu s-au
estimat
Lxtinderea supraetei de
spatiu erde
Indicator:
supraata
extinsa
Perdele de protectie
egetale
Plantare 50.000 puieti
salcami in jurul Baltii
Primaria Mangalia 31.12.2011
Nu s-au
estimat
Lxtinderea supraetei de
spatiu erde
Indicator:
nr. puieti
Blebea
Reducerea emisiilor din
traic in interiorul
judetului Constanta
Reabilitare si modernizare
de drumuri judeene,
tronsonul DJ228:
DN22C,Nazarcea,-
DN2A,Oidiu,
Consiliul Judetean
Constanta

2012
50.83.251,31
lei
Reducerea emisiilor de
PM10
Contract de
inanare nr.
518,06.08.2009
, durata de
implementare
~ 36 luni
Reducerea emisiilor de
pulberi din actiitatea de
constructii,reabilitari
Organizarea santierelor de
construcie si a celor de
lucrari de reabilitare a
cailor rutiere respectand
legislaia de mediu, prin
izolarea santierelor,
umectarea cailor de acces si
spalarea anelopelor la
iesire, transportarea
materialelor pulerulente in
mijloace
acoperite.
Primariile oraselor
din judetul
Constanta, Consiliile
Locale, Consiliul
Judetean, GNM
permanent neealuat
Reducerea emisiilor de
pulberi

Constientizarea opiniei
publice si a autoritatilor
locale
Actiuni de constientizare a
autoritatilor locale si a
publicului in legatura cu
importanta programului
integrat de gestiune a
calitatii aerului
APM Constanta periodic -
Cresterea gradului de
implicare
Indicator:
numar actiuni
CAPI1OLUL VI
DISPOZI1II IINALL

Programul de gestionare se aproba prin hotarare a Consiliului Judeean Constanta, in maxim 90
de zile de la inalizarea lui.

Dupa aprobarea Programului, Agenia pentru Protecia Mediului Constanta, in colaborare cu
Comisariatul Judeean Constanta al Garzii Naionale de Mediu monitorizeaza stadiul realizarii
masurilor. Rsponsabilii aciunilor sunt obligai sa respecte termenele din programul de gestionare
si sa raporteze stadiul aciunilor,realizarea masurilor. Aceasta raportare se transmite la APM
Constanta pana la data de 10 decembrie a iecarui an.
APM Constanta elaboreaza anual raportul priind stadiul realizarii masurilor din programul de
gestionare, in colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraiei publice
locale.

Raportul anual se supune aprobarii Consiliului judetean Constanta.

Daca in timpul derularii programului apar depasiri ale alorilor limita sau ale alorilor inta pentru
ali poluani, se reizuieste programul de gestionare, cu parcurgerea acelorasi etape.


Bibliografie

1. .C. vr. 1:,2002 ririva .tabitirea agtoveraritor ,i cta.ificarea agtoveraritor ,i ovetor evtrv eratvarea
catitatii aervtvi iv Rovvia

2.O.M. vr. 1 aiv 12 vartie 200 ririva arobarea ivcaararii tocatitatitor aiv caarvt Regivvii 2 iv ti.te,
otririt rereaeritor Oraivvtvi vivi.trvtvi aetor ,i rotectiei veaivtvi vr. 1:,2002 ririva .tabitirea
agtoveraritor ,i cta.ificarea agtoveraritor ,i ovetor evtrv eratvarea catitatii aervtvi iv Rovvia

. O.M. vr. :,200 ririva arobarea Metoaotogiei ae etaborare ,i vvere iv aticare a tavvritor ,i
rogravetor ae ge.tiovare a catitatii aervtvi

4. .C. vr. :1:,2001 ririva caarvt ae reatiare a articiarii vbticvtvi ta etaborarea vvor tavvri ,i
rograve iv tegatvra cv veaivt

:.O.M. vr. 12 aiv 11 octovbrie 200 evtrv arobarea ivcaararii tocatitatitor aiv caarvt Regivvii 2 iv ti.te,
otririt rereaeritor Oraivvtvi vivi.trvtvi aetor ,i rotectiei veaivtvi vr. 1:,2002 ririva .tabitirea
agtoveraritor ,i cta.ificarea agtoveraritor ,i ovetor evtrv eratvarea catitatii aervtvi iv Rovvia

. .vtoriatii vtegrate ae Meaiv ;afarge Civevt, tectrocevtrate Cov.tavta, |iva 1ervica Miaia,
Rovetrot Rafivare , Rovetrot Petrocbevicat.)

. tvaiv !e.tagev vcvre.ti ratvarea catitatii aervtvi riv voaetare, 200 .i 200.