Sunteți pe pagina 1din 1

Cmila (din arab Djemal sau ebraic Gamal) este un mamifer erbivor rumegtor din Africa de Nord i din

Asia, de talie mare, cu o cocoa de grsime pe spate (cmila dromader-Camelus dromaderies-) sau cu dou cocoae (cmila bactrian-Camelus bactrianus-), folosit la transport n regiunile de deert. Cmila bactrian slbatic (C. bactrianus ferus) are caracteristici mai apropiate de speciile fosile, de exemplu C. alutensis (descoperit pe valea Oltului de Grigoriu tefnescu), dect de forma domestic. Cmila aparine de familia Camelidae, familie de care mai aparin i rumegtoarele din America (guanako, lama, alpaca i vicunia). Asemnarea dunelor din deert cu valurile mrii ca i mersul legnat al cmilelor a fcut ca ea s fie denumit Corabia deertului. Cmila se deosebete de rudele ei din Lumea Nou prin talia corpului mai mare (nlimea la greabn ntre 225 - 345 cm i greutatea ntre 300 - 700 kg), i prin faptul c are una sau dou cocoae. Cmilele au coada relativ scurt (35 - 55 cm), culoarea blnii are nuane de la brun ntunecat pn la un cenuiu rocat de culoarea nisipului. Pe cnd dromaderul are prul scurt ,cmila bactrian are blana cu peri foarte lungi mai ales n lunile de iarn. Picioarele cmilelor n raport cu dimensiunea corpului sunt lungi, ele calc pe dou degete, care nu sunt acoperite de copit ci numai de o unghie ndoit care protejeaz degetele de la picioare care pe talp au un sistem de suspensie alctuit dintr-un esut conjunctiv moale. Animalele au gtul i capul lung, buza superioar despicat i ochii au gene protectoare lungi. Orificiile nrilor se pot nchide, iar stomacul cmilelor este ca i la celelalte rumegtoare compartimentat n prestomace. Cmila este adaptat la viaa de deert cnd trebuie s parcurg fr hran sau ap distane mari. Pentru aceasta cmila poate s acumuleze ca rezerv o cantitate mare de hran i ap. In cocoa ea poate s acumuleze hran sub form de grsime, cu care poate s reziste fr a se hrni timp de 30 de zile. Rezerva de ap a unei cmile acumulat n stomac atinge o cantitate ntre 100 i 150 litri, cantitate suficient pentru 2 sptmni. Cmila poate bea n 10 minute o cantitate de 100 de litri de ap. Se spune c ngrijitorul de cmile oblig animalul s bea o cantitate mare de ap nainte de plecare. Dar teoria c o rezerv de ap ar fi cocoaa unde lipidele se transform n ap prin procesele de oxidare din organism este fals: din 28 g lipide rezult -> o energie de 1000 kJ ->28 g glucoz -> 35 g ap Acest proces are loc n fiecare organism animal, ea n-ar putea asigura cantitatea de ap necesar cmilei