CURENTUL DE JOAS FRECVEN - este curentul cu frecvent cuprins ntre 0 si 100 Hz ; - este " curent cu impulsuri" = se obtin din

curentul continuu ntrerupt la un ritm reglabil Caracteristicile curentului de joasa frecventa 1! "orma in functie de modalitatea in care creste sau scade intensitatea# poate fi rectangular# triangular# trapezoidal# sinusoidal# e$ponential! %! &urata per! de contractie# timpul n care intensitatea este tinut constant! 'ste variabila in functie de forma curentului! (oate fi de la 1ms la 10-%0 ms! )! "recventa Curentul dreptung*iular + = intensitatea & = durata impulsului ( = pauza &p = perioada = impuls , pauza Curentii rectangulari# trapezoidali# triangulari - sunt e$citabili pe musculatura normal inervata! Curentii e$ponentiali - au panta impulsului usor ascendebta# curba# si sunt stimulanti pe musculatura partial denervat# unde partea e$ponential d impulsuri ce pot stimula si fibrle denervate alaturi de cele normale putandu-se adapta treptat la intensitatea stimulului Curentul faradic! 'ste o forma de curent de joasa frecventa obtinut din curentul continuu# cu un inductor! -rafic se prezinta ca niste curse neregulate negative si pozitive# fara posibilitatea de a fi reglate! .re frecventa de /0 Hz# cu durata pauzei de 10 ms! 0ingurul parametru care se regleaza este intensitatea impulsului! 'ste e$citant motor - produce contractii puternice! 0e aplica numai pe musculatura bine irigata# altfel agraveaza isc*emia! Curentul triatronic! 'ste derivat din curentul alternativ# avand numai unde pozitive# cu panta descendenta rectangulara# panta descendenta e$ponentiala 1semiunde2! .re avantajul ca este e$citomotor - cu intensitate# frecventa si durata constante! &ezavantaj acomodare Curentii diadinamici! 0unt derivati din curentul sinusoidal alternativ 1de la retea2 %%03 si /0Hz! .nularea undei negative confera curentului alternativ configuratia urmatoare 4amane deci o singura faza = monofaza! .ceasta este forma de curent diadinamic monofazat - 5" 6nda negativa redresat devine pozitiva si rezulta un curent diadinamic cu configuratia urmatoare doua faze - adica curent diadinamic difazat &" (rin combinarea celor doua faze in diverse configuratii dau nastere urmatoarelor forme de curent diadinamic 1! (erioada scurta - (0 1sec 5" , 1sec &"

%! (erioada lunga - (7 undele monofazice si difazice se succed fara perioade definite e$act %sec 5"-/sec &"-%sec 5"/sec&" )! 4itmul sincopat - este combinatia intre curentul 5" = 1sec , 1sec pauza , 1sec 5" +n concluzie curentul diadinamic are / forme 5" - monofazat &" - difazat (0 - perioada scurta (7 - perioada lunga 40 - ritm sincopat 'fectele curentului diadinamic difera in functie de forma sa - curentul monofazat este excitomotor - curentul difazat ese antialgic - scurta perioada = resorbtiv - lunga perioada = antialgic - ritmul sincopat = decontracturant (entru musulatura normal inervata se pot folosi curentii diadinamici in scop de tonifiere! 8u se aplica in pareze# paralizii spastice +ndicatii - *ipotonii musculare - scolioze - pt tonifierea musculaturii *ipotone 1la conve$itate2 - nevralgii - sec*ele posttraumatice - *iperestezii - incontinente urinare 9e*nica de aplicatie - in tonifiere = bipolara sau punctiform pe punctul motor

- in durere = cu polul negativ 1activ2 pe punctul dureros - transosale = pe articulatii - longitudinale = de obicei de-a lungul unui nerv

Mrimea electrodului este in functie de regiunea de tratat. Aplicatia electrodului se face prin intermediul materialelor hidrofile, umede. Electrozii se fixeaza prin benzi sau saci de nisip. Timpul de aplicare !-" min pt efectul antialgic, #$-%$ min pt efectul tonifiant, musculotrop &e pot aplica o data sau de % ori pe zi.

+ndicatiile terapiei cu curent diadinamic - sechelele posttraumatice = '( ) *+ - in puncte durerase = *& - direct pe muschi - mialgii - durerile artrozice - epispondilite - periatrite - nevrite, nevralgii -afectiuni abdominale '( , pe coloan, la metamerul respectiv, apoi tot cu '( pe plexul solar, apoi pe coloan- # - %min- algodistrofia '( ) *& "orma speciala = curentul 94.:'49 cu frecventa fi$a 1;0Hz cu efect antiagic si e$citomotor# *iperemiant Contraindicatii - osteosinteze metalice - afectiunile cardiace - H9.

- arteritele obliterante - afectiunile dermatologice %)1%)$%)<$ - afectiunile inflamatorii - contagioase - 9:C - sarcina - neoplasmele CURENTII DE MEDIE FRECVENTA 0unt curenti sinusoidali cu frecvente cuprinse intre 1000 si 100!000Hz! 0unt diferente intre curentii de joasa freventa si cei de medie frecventa privind e$citatiile sincrone pt fibrele nervoase mielinice! '$citatiile sincrone sunt e$citatiile produse de fiecare perioada a stimulului electric! .ceste e$citatii se produc pana la 1000Hz! (este 1000Hz nu se mai produc e$citatii sincrone! 'ste necesar sa se insumeze efectul unei succesiuni de perioade a curentului electric pt a putea prduceo e$citatie efect -+7&'45'+09'4 sau sumatie temporara! (=n nu demult sau folosit in electroterapie curenti cu frecvente intre ;000Hz si /000Hz# precum si de 10000Hz 1medie frecventa joasa2! .stazi se folosesc curentii de medie frecventa incrucisata 1 curenti interferenti li 2! (roprietati fizice ale curentilor interferentiali - sunt curenti alternativi sinusoidali - rezulta din doi curenti de medie frecventa de amplitudini constante# dar cu frecvente diferite# ncrucisati a!! decalajul dintre ei s se situeze la 100 Hz - rezultatul este tot un curent de medie frecventa# dar cu amplitudinevariabila in functie de directia pe care il consideram! - frecventa de variatie a amplitudinii este egala cu diferenta frecventelor celor doi curenti - diferenta celor doua frecvente corespunde# in cazul electroterapiei# unei variatii de joasa frecventa - eficacitatea terapeutica a curentului interferential depinde de marimea variatiei amplitudinii! +n practica diferenta celor doi curenti care se intersecteaza poate varia# pt a evita efectul de acomodare# intre 0 si 100Hz! - frecventele se pot varia

 manual - cand se alege o frecventa constanta intre 0 si 100Hz modulat - intre 0 si 100Hz# cand frecventa interferentei variaza liniar crescator# apoi descrescator# timp de 1/ secunde de la 0 la 100Hz modulat - intre o si 10Hz# cand frecventa interferentei variaza liniar crescator# apoi descrescator intre 0 si 10Hz timp de 1/secunde pot varia intre >0 si 100Hz - in acelasi mod ca anterior (roprietatile biologice - curentul de medie frecventa pur este e$citant prin efectul de sumatie temporara 1efect -ildemeister2 - curentul de medie frecventa incrucisat# efectele e$citatorii sunt cele ale unui curent de joasa frecventa ca rezultat al interferentei! .vand amplitudinea variabila se evita acomodarea! - asupra nervilor senzitivi ai pielii au o actiune e$citatorie foarte scazuta# datorita scaderii foarte mari a impedantei pielii la actiunea curentilor de medie frecventa! +n acest fel este permisa o aplicare nedureroasa c*iar la intensitati mari# deci o penetratie mai mare in tesuturile profunde! 'fectele fiziologice! Avanta.ele fiziologice ale curentilor interferentiali - permit obtinerea unei e$citatii adecvate# transversale prin cuplul nerv-musc*i - bloc*eaza reversibil conductibilitatea nervului - permit aplicatii cu intensitati mari# nedureroase# cu penetratie mare in tesuturi si cu reducere marcata a riscurilor electrolitice cutanate 1nu produc arsuri2 - contractia musculara sc*eletica este puternica# reversibila# repetabila - au efect de acoperire - analgetic - produc eliberarea de substante vasoactive efecte *iperemiante si resorbtive (rincipalele efecte fiziologice 'fect e$citomotor pe musculatura striata normal inervata 1mai mare la frecvente?10Hz2 'fect decontracturant# la frecvente medii 11%-)/Hz2 mai ales cu frecventa variabila 10-100Hz2# prin alternanta ritmica a starii de rela$are cu cea de stimulare a tesutului muscular 'fect vasculotrofic - *iperemiant si resorbtiv - direct pe vase pe musculatura neteda

- indirect prin structura neurovegetativa vasculara - indirect prin gimnastica musculara 'fect analgetic - se modifica perceptia dureroasa prin diminuarea e$citabilitatii 1efect de acoperire2 dar prin combaterea *ipo$iilor generatoare de durere 1vasodilatatie2 9e*nici de aplicare - % minute cu ; electrozi asezati in oglinda; - electrozi manusa; - electrozi spatiali +ndicatiile terpautice ale curentilor interferentiali - afectiuni ale aparatului locomotor - nevrite# nevralgii - pareze# paralizii flasce fara leziuni de nerv 1faciale2 - tulburari ale circulatiei arteriala# venoasa# limfatica - afectiuni ginecologice - afectiuni disc*inetice biliare - distonii functionale intestinale - afectiuni genito-urinare retentii# incontinente vezicale posttraumatice# degenerative periferice si vertebrale

Contraindicatii - afectiuni febrile - 9:C - neoplazii - stari casectice (rescriptie zilnic# 10-1/ sedinte in total TERA!IA CU CURENTI DE "NALT FRECVEN - frecventa curentului este mai mare de 100!000Hz! (ropriettile fizice ale curentilor de nalt frecvent

"recventa mai mare de 100!000Hz .u proprietate capacitiv pot strabate cu usurint capacitti pe care curentii de joas frecvent nu le pot strbate! .stfel ei traverseaz condensatorii si pot actiona in circuit desc*is (roduc efecte inductorii marcate! Cu c=t frecventa este mai mare# cu at=t c=mpul inductor are variatii rapide cu atat forta electromotoare de inductie este mai ridicata! .ceasta proprietate se foloseste pt aplicatiile in camp inductor (roduc energie calorica 1energia electrica se transforma in energie calorica2 Campul de inalta frecventa incalzeste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice Curentii de inlta frecventa se transmit in mediul inconjurator! "enomenul sta la baza radiofoniei# radoilocatiei# televiziunii

+n electroterapie# din curentii de inlta frecventa se folosesc undele scurte 168&' 0C649'2

(roprietatile fiziologice ale undelor scurte

.u actiune electrolitica si electroc*imica 1cu e$ceptia inaltei frecvente redresate# care azi nu se mai foloseste2! @n consecint nu se produc fenomene de polarizare! 8u provoac e$citatie neuromuscular; 7a frecvent nalt# durata stimulului este foarte scurta 1sub 0!01 msec2 nu se poate provova e$citatia structurilor nervoase .u efecte calorice de profunzime# fara a produce leziuni cutanate! &atorita acestei proprietati# curentii de inlata frecventa sunt utilizati termoterapia cu actiune profund!

(enetratia tisular si efectul caloric cresc direct proportional cu frecventa curentilor! 'fectul caloric are urmatoarele repercursiuni fiziologice asupra metabolismului creste necesarul de o$igen si de substrat nutritiv tisular# creste metabolismul! &ozele normale stimuleaza metabolismul in zonele tratateAA asupra circulatiei se activeaza circulatia producandu-se *iepremie activa prin actiune directa locala# prin actiune refle$a 1eliberare de substante vasoactive2 si prin vasodilatatie generala# avand ca efect secundar scaderea tensiunii arteriale 1in aplicatiile generale2! asupra sistemului nervos are efect sedativ in aplicatiile pe regiunea cefalica la nivelul sistemului nervos periferic la dozare corecta creste e$citabilitatea# viteza de conducere# scade reobaza si scurteaz crona$ia! asupra musculaturii - scade tonusul muscular rela$and antagonistii! +n aplicatiile locale acest lucru se e$plica prin cresterea circulatiei locale# iar in aplicatiile cefalice prin actiunea asupra H9 creste imunitatea organismului 'fectele terapeutice ale undelor scurte

 Hiperemizant ; - .nalgetic; - 5iorela$ant - antispastic; - .ctivarea metabolismului 5odalitati de aplicare a undelor scurte - +n camp condensator - pacientul se afla intre electrozi - +n camp inductor - cu spirala continua ; - electrozi diplozi; - electrod monod +ntensitatea de aplicare - se masoara in Bati &oza + - atermica /-10C &oza ++ - oligotermica )/C &oza +++ - termica D/-100C &oza +3 - *ieprtermica 100-%/0C - &ozele se aleg dupa cum urmeaza

+n stadiile acute doze mici1+-++2 )-/ minute zilnic sau la % zile 1antialgic2 +n stadiile cronice doze mari1+++-+32 cu durata prelungita %0-)0 min# zilnic sau la doua zile 1% sedinte 1antispastice2

+ndicatii

.fectiuni ale aparatului locomotor - afectiuni degenerative reumatism inflamator cronic reumatism abarticular = tendinite# periartrite sindroame posttraumatice

.fectiuni ale sistemului nervos nevralgii# neuromialgii# 8C&# sciatalgii# pareze# paralizii .fectiuni ale aparatului respirator bronsite# sec*ele pleurezii non9:C# pleurite .fectiuni ale aparatului digestiv spasme esofacgiene# gastroduodenite# constipatii cronice# disc*inezii biliare# sindroame aderentiale .fectiuni uro-genitale *ipertrofii prostatice# prostatite# pielocistite# colici renale# or*ite# metroane$ite# parametrite# amenoree# mastite .fectiuni E47 sinuzite# rinite cronice# faringite# laringite# otite .fectiuni oftalmologice iridociclite# orjelet# coroidite 1se va proteja cristalinul2 .fectiuni stomatologice durere poste$tractii dentare# gingivite# stomatite# abcese# granuloame .fectiuni dermatologice furuncule# panaritii 6nele tulburari endocrine dereglari tiroidiene# *ipofizare

Contraindicatiile terapiei cu unde scurte

- procese inflamatorii acute sau supuratii - manifestari acute ale afectiunilor reumatice - afectiuni cu tendinta la *emoragii 1ulcer# *emoptizii2 - procese neoplazice - prezenta pieselor metalice 1osteosinteze2 - pace-maFer cardiac - perioadele de ciclu menstrual - sarcina TERA!IA CU "NALT FRECVEN !ULSATIL "at de terapia cu unde scurte# nalta frecvent pulsatil are urmtoarele avantaje &urata unui impuls este de G/G microsecunde! &urata pauzei variaz n trepte# plec=nd de la o durat de %/ ori mai mare dec=t durata impulsului! "recventa impulsurilor este dozat n G trepte ntre <0 si G00 impulsuri pe sec! (enetratia este si ea n trepte de la 1 la G! 'fectele calorice ale undelor se disperseaz datorit pauzei mari intre impulsuri a!i! efectele biologice s aiba o durat mai lung si o estompare lent! 'fectele biologice se sumeaz pt o perioad de timp (enetratia c=mpului realizat este de ma$im %0 cm# n functie de intensitate 1ma$ ( D/ B2 9erapia cu penetratie de la 1 la G se alege in functie de constitutia organismului! 7a cele mai robuste se aleg trepte mai mari /# G 8u au efecte *ipertermice locale '$citatorul de aplica la mica distanta de corpul omenesc - de la contactul intim# pana la %-)cm '$citatorul se poate aplica si peste imbracaminte 8u au contraindicatii! 0ingura contraindicatie etse pace-maFerul cardiac! 5od de actiune

C=mpul electromagnetic realizat influenteaz miscrile intra- si e$tracelulare refac potentialele de actiune la nivelul membranelor celulare 0timuleaz efectul proceselor anabolice din tesuturile tratate

Cresc aflu$ul sanguin periferic prin amplificarea circulatiei locale +nfluenteaza favorabil procesele de regenerare a tesutului nervos 0timuleaz structurile celulare in mentinerea capacitatii *isto-functionale de aprare si regenerare prin - stimularea activitatii sistemului reticulo-*istiocitar - cresterea nivelului sanguin al gamaglobulinelor - crestrea infiltratelor leucocitare - stimualrea *ematopoiezei - favorizeaza formarea colagenului si procesele reparatorii tisulare

'fecte fiziopatalogice - amelioreaza osteoporozele posttraumatice din sdr! 0udecF - accelereaza procesul de calusare a fracturilor - accelereaza resorbtia *ematoamelor - rezolva spectacular inflamatiile - reduce edemul tisular si deteriorarile tisulare scurtant timpul de vindecare - accelereaza cicatrizarea plagilor accidentale sau postoperatorii prin reepitelizari bune si rapide - grabeste vindecarea arsurilor prin stimularea tesutului de neoformatie cutanat - previne si reduce cicatricile c*eloide - favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase - realizeaza o topire a calcificarilor organizate in structura partilor moi din bursite si tendinite - favorizeaza vindecarea ulcerului peptic - diminua spasmele musculaturii netede +ndicatiile terapeutice ale inaltei frecvente pulsatile .p! locomotor - calusarea fracturilor - osteoporozele posttraumatice - 0udecF

- contuzii# *ematoame 1pe partile moi2 - durioame plantare si digitale operate - osteomileite - bursite# capsulite retractile# teno-sinovite - atrite cu diferite localizari# inclusiv (!4 - artroze *idrartroze .fectiuni musculare - ulcere varicoase ale gambelor - artropatii periferice .fectiuni respiratorii - bronsite - faringite .fectiuni E47 - rinite# sinuzite acute si cronice .fectiuni deigestive - boala ulceroasa# ulcer peptic - colite acute - pusee de rectocolit ulcero-*emoragic - HHHHHHH intestinale .fectiuni uro-genitale - pielonefrite acute - cistite acute *emoragice - inflamatii pelvine ane$ite# metroane$ite# parametrite .fectiuni stomatologice - stomatite# gingivite# infectii bucofaciale

.fectiuni tegumentare - *erpes zoster - arsuri

Contraindicatii - pace-maFer cardiac 5etodologie

(enetratia 1 G in functie de starea de nutritie a pacientului "recventa ;00-G00Isec 8umar sedinte ;-< sedinte in evolutii acute# 10-1; sedinte in evolutii cronice 4itmul zilnic- 1 sedint &urata sedintei 1/ min #IDROTERA!IA

5etod terapeutic ce foloseste apa la diferite temperaturi si stri de agregare 1solid# lic*id sau gazoas2 n scop profilactic sau terapeutic! &up temperatur# *idroterapia se mparte n 1! Hidroterapie f! rece - sub 0J = C4+E9'4.(+. %! Hidroterapia rece = /J - %%J )! Hidroterapia cald = %%J - )DJ ;! Hidroterapia fierbinte K )<J - ;%J 0e pot folosi si temperaturi mai mari de ;%J p=n la <0J# apa fiid sub form de vapori! @n afar de ap - trat! - n aceast categorie de *idroterapie sunt introduse si aplicatiile cu nisip# nmol# parafin! Hidroterapia - este o metod de terapie nespecific; se poate asocia cu factori fizici# c*imici# efectele fiind sumate ale agentului fizic# electric sau c*imic cu cel al apei! 'fectele depind ns si de reactivitatea particular a organismului! 'fectele obtinute n aplicatiile *idroterapeutice se datoresc efectului termic al apei efectului mecanic datorat presiunii apei e$citantului c*imic al apei - n cadrul " *idroterapiei cu ap de conduct" - de mai mic important! (ropriettile apei

1! Capacitate termic mare = poate nmagazina o cantitate mare de energie termic - deci are capacitate caloric mare %! 9ermoconductibilitatea mare = capacitatea de a ceda din energia caloric cea mai mare parte nmagazinat n unitatea de timp! (ractic cldura nmagazinat = cldura cedat )! 9emperatura de indiferent a apei este mare datorit celor dou caracteristici anterioare (roprietatile tegumentului Ergan cu rol de protectie a organismului uman# cu structur si functii comple$e# motiv pt care se aplica *idroterapia si devine eficienta 1! :ogat in retea vasculara %! :ogat in receptori )! 4ol principal in sc*imburile de caldura 1mediu e$tern - tegument2 participand direct n procesul de termoreglare ;! :ogat in glande sudoripare - si acestea cu rol in sc*imbul de caldura - elimin=nd e$cesul caloric# dar si metabolitii /! (articipa indirect in reglarea imunitatii :azele fiziologice ale aplicatiilor *idroterapice sunt - termoreglarea - la rece - la cald - circulatia periferica 'ste o reactie fiziologica de adaptare la temperatura medilui inconjurator si este denumit comportament termoreglator = adpostirea de rece .! 9ermoreglarea c*imica reperezinta capacitatea organismului de a creste sau reduce schimburile metabolice - respectiv productia de calorii. .ceast capacitate este diferita de la specie la specie si reprezinta 9'45E-'8'L. 1 termoproductie in necesitatea de a se apara de rece2 1! Termogeneza netremuranda Creste metabolismul in anumite tesuturi sub influenta stimulilor reci si principalul mediator al acestor procese este noradrenalina 1este un mecanism neuroendocrin2! 0e activeaza citocromo$idazele si cresc arderile tisulare# mai ales la nivelul anumitor tesuturi

/0 M in tesutul muscular 1fara cresterea activitatii electrice - deci fara contractie musculara2 %/ M in ficat 10 M in tesutul adipos restul in creier si c*iar in miocard

0ingurul care nu participa este rinic*iul! 9ermogeneza netremuranda este un proces adaptativ la persoanele solicitate mereu pt adaptare in emdiul rece 1"calire"2! &ac e$punerea la rece se prelungeste# acest tip de termogeneza este depasit si apare o alt modalitate de adaptare c*imic %! Termogeneza tremuranda

9remuraturile care sunt contractii musculare de diferite grade# de la tremuraturile f! fine p=n la cele grosiere = contractii puternice ritmice cu rol de a produce n timp c=t mai scurt o cantitate de caldura care sa evite scaderea temperaturii centrale 1cantitate suplimentara2 .ceasta se realizeaza prin contractia ritmica a maselor musculare care produc caldura! 'ste ceea ce cunoastem sub numele de tremur$tur$! )! (risonul 'ste caracterizat prin contractii puternice# dezorganizate# care apar n situatia unor dereglri ale centrilor vasomotori! 4eprezint o modalitate neeconomic de termogeneza! 0e produce o cantitate de caldura rapid# dar cu c*eltuiala energetic mare 1glucidele *epatice2! 7a rece creste consumul de E%! :! 9ermoreglarea fizica - conductie ; - convectie ; - evaporare ; - radiatie

Contra rcirii organismul se apar prin cresterea capacittii izolatoare a corpului! Contra supranclzirii organismul se apr prin mrirea transferului de cldur n straturile superficiale prin activarea circulatiei superficiale vasodilatatie# cresterea sudoratiei# cresterea ritmului respirator# secretiei salivare la rece toate acestea sunt diminuate! '$ista % temperaturi critice la care organismul poate fi e$pus 1! temperatura critic inferioar = temperatura mediului e$tern sub care organismul nu mai poate mentine ec*ilibrul termic si *omeotermia constant a centrului organismului 1N2 %! temperatura critic superioar = temperatura mediului deasupra creia organismul nu mai poate mentine *omeotermia nucleului si temperatura central ncepe s creasc )! @ntre - temperatura critic superioar si - temperatura critic inferioar = amploarea termoreglarii '$ist un comportament termoreglator care variaz n functie de individ; v=rst; microclimat ; mbrcminte Erganismul este constituit dintr-o zona periferic si una central 1 nucleul 2 %&n periferic 'c& ( ) * te+umentul - .re urmatoarele functii #. Tampon termic = poate ceda sau primi temperatura termogeneza sau termoliza. in functie de temperatura nucleului prin

%. /zolator caloric variabil - *oate face transferul de caldura prin conductie si convectie 0onductia este o cale pur fizica ,adica primeste sau cedeaza caldura prin contact direct-, iar convectia este o component fiziologic, transferul de cldur fc1ndu-se prin .ocul vasodilatatie - vasoconstrictie in functie de factorii de mediu - rece sau cald. 2. 0omutator al stratului de tesut adipos - /n mediu rece tesutul adipos are rol izolator, dar 3n mediu cald, nefiind irigat, nu poate pierde caldura.

!. 4eceptor caloric 4eceptorii termici sunt bogati in tegument corpusculii Orausse pt rece si 4uffini pt cald! &istributia receptorilor este definita pt rece si cald! 0unt anumite zone ale organismului care sunt mai bogate in receptori termici decat alte zone! &e e$ tegumentul fetei# mainii# al fruntii# etc '$punerea la rece determina o reactie vasculara la nivelul tegumentului in ) faze a2! 3asoconstrictie = 1-% min 1palid2 b2! 3asodilatatie 1arteriolar si venular2 pielea devenind roz - rosiatic! 'ste faza *iperemiei active! c2! "aza de staz - c=nd capilarele retin s=ngele# curentul sangvin ncetineste si apare spasmul arteriolar isc*emie - cu incetinerea sc*imburilor metabolice locale cu aspectul cianotic al zonei! '$citatiile reci sunt - ntre 1<J - )/J ; - ntre /J - 1<J .plicatiile reci au la baz jocul vasodilatatie - vasoconstrictie vascular# care determin rspunsuri consensuale prin rsp=ndirea reactiilor si e$citatiilor n tegument 1 4! E99"4+'& - 567'42 si a mucoaselor 1:4EC8 - 0'P6.4&2 .plicatiile reci nu au efecte asupra circulatiei organelor interne! .ici intervin urmatoarele mecanisme - legea 'astre - Morat = vasele periferice ,din tegumente si mucoase- actioneaza antagonist cu cele ale organelor interne - mecanismul mobilizarii sangelui din organele interne - reactiei consensuale = racirea cu vasoconstrictia '$citatiile la cald - activitatea centrilor este in*ibat - dac temperatura central depaseste )DJ# centrii *ipotalamici anteriori in*ib tonusul simpatic vasoconstrictor periferic si apare vasodilatatia cutanat si intr n functie sudoratia! /! 5rgan efector al rcirii prin - perspiratia insensibil si transpiratie - difuziune pasiv a apei prin tegument - functia glandelor sudoripare %&n centr l$ 'nucleul) - "unctii - temperatura zonei centrale nu este uniform stabil si omogen# fiind ntre )/ - )D!/J C !

0e consider ca fiind cele mai apropiate temperaturi de 9 0 central# temperatura rectal si sublingual - ec*ilibrarea deficientei de temperatur n interiorul nucleului se face prin conductie 1 ntre organe 2 si prin circulattia s=ngelui - nucleul are o variatie periodic a temperaturii - diurn - ma$im dup-amiaza - minim noaptea si dimineata - lunar - *ormonal - sezonier! 0CH+5:64+7' &' CQ7&64Q @894' E4-.8+05 s+ 5'&+6 1! Conductia = prin contactul direct tegument - aer cedeaza sau primeste caldur n functie de temperatura nucleului! %! Convectia - convectia intern = circulatia de la nucleu la tegument - convetia e$tern = miscarea aerului la suprafata corpului )! 'vaporarea - sudoratiei - perspiratia insensibila ;! 4adiatia - corpul uman se comporta ca un corp negru 4'.C9++ +8 H+&4E9'4.(+'! +n functie de tipul constitutional a! 5icroFinetic = raspunsuri lente care se mentin timp indelungat b! 5acroFinetic = raspunsuri puternice de scurta durata .(4'C+'4'. '"'C9676+ H+&4E9'4.(+'+ 1! 3ariatiile pulsului - creste sau scade %! 8eregularitatea pulsului )! 3ariatiile tensiunii arteriale ;! 4eactii subiective - imediate - durerea - arsura 1daca dispare reactie buna2

- tardive - tulburari de somn

- scaderea apetitului /! 4eactie dermo-epidermica :una = vasodilatatie suportabila

1reactie rea2

4ea = paloare# cianoza sau racire# frisoane# cefalee# alterarea starii generale - depinde de - intensitatea factorului termic aplicat 1rece sau cald2 - sc*imbul termic pe unitatea de timp si suprafata - deficitul caloric - ec*ilibrul termic - gradientul termic - viteza de aplicare - procesul de acomodare H+&4E9'45E9'4.(+. .pa simpla - calda - rece - cu adausuri de substante c*imice sau gaz .lte tipuri de aplicatii caldeIreci =K abur dar cald

(arafina 8amol 7a statiuni = ape - sarate - sulfuroase - iodurate "orme de aplicatii a! partiale - compresele; - cataplasmele; - impac*etarile; - frictiunile; - baile partiale ; - afuziunile , factori mecanici

b! generale - dusurile; - baile

CE5(4'0'7'! Clasificare - &upa temperatura 1! %! )! ;! calde = )<J - ;%JC fierbinti K ;%J p=n la ;/JC -- trofice# antispastice# resorbtive! reci ? 1<J 1antiinflamatoare2 alternante )<J - ;%J C = ;0 sec!# apoi 1<J - %%J C = %0 sec! 1stimulante pt circulatia locala2

/! pries*nitz = sunt comprese reci stimulante - dureaza % - G ore pana se usuca! 7a inceput se produce vasoconstrictie# apoi vasodilatatie ce dureaza pana la terminarea procedurii! &upa regiuni - cap; - gat; - torace; - abdominale C.9.(7.05'7' = comprese in interiorul carora se pune o substanta organica sau anorganica cu consistenta ridicata la temperaturi diferite! .ici actioneaza factorul - termic ; - c*imic 0e pot folosi urmtoarele substante 6mede

tarate de grau sau porumb - calde 1trofice# resorbtive 2 seminte de in 1antiflogistici# antialergici2 musetel - calde 1antiinflamator# antiseptic# resorbtiv2 flori de fan 1calmante# resorbtive2 menta 1calmante# antipruriginoasa# resorbtiva# datorita uleiurilor volatile2 mustar - la temperatura camerei 1resorbtiva# decontracturanta2 - se mentine pana la *iperemia tegumentului# pt ca altfel apar arsuri *rean - aceeasi indicatie ca si la musetel cu namol - la temperatura camerei 1pe litoral2 cu indicatie in afectiuni posttraumatice# degenerative reumatismale cu efect antiinflamator

6scate

nisip; sare# etc!

+5(.CH'9.4+7' .! +mpac*etarea umeda completa

(resupune impac*etarea completa a corpului intr-un cearceaf bine udat si stors# izolarea capului apoi prin invelire cu paturi! +n final are efect *iperterm 0unt ) faze in aplcarea impac*etarilor umede complete# pe care se bazeaza efectul lor 1! "aza de e$citatie - declansata de contactul tegumentului cu apa rece! 0e produce vasoconstrictie periferica cu cresterea vitezei de circulatie si cresterea ritmului respirator# initial! .poi urmeaza senzatia de caldura placuta ! 9emperatura corpului scade! (rocedura se intrerupe la aparitia frisonului! .ceasta faza dureaza 10-%0 min %! "aza de calmare - rela$are generala# bradicardie# se rareste ritmul respirator - apare somnolenta )! "aza de e$citatie - *iperterma! .pare numai daca bolnavul ramane impac*etat mai mult de ;/ min! .pare *ipertermia# transpiratia# accelerarea pulsului si respiratiei! :! +mpac*etarile uscate - nu se mai folosesc C! +mpac*etari speciale - parafina; - nisip; - namol +mpac*etarea cu parafina - placa de parafina; - pensularea cu parafina; - imersia in parafina lic*ida 'fectul se bazeaza pe proprietatea parafinei de a ceda tegumentului o mare cantitate de caldura producandu-se vasodilatatie importanta tegumentara cu decongestionare profunda! .re efect decongestiv; - decontracturant 'ste indicata in contracturi musculare de diferite etiologii 1nu in inflamatieRR2 degenerative# posttraumatice# mai ales pt pregatirea programului de Finetoterapie 1 temperatura = ;0J# durata = %0 min2! Este singura metoda de aplicare a parafinei - imersia si pensularea sunt greu de suportat! @mpac*etrile cu nisip sau nmol au aceeasi prescriptie# pt aceleasi afectiuni ca si placa de parafina! 'fectele se bazeaza pe aceleasi principii! 9emperatura de aplicare = ;0J# durata aplicatiei = %0 min! "4+C9+68+7'! 0unt proceduri reci# rar alternante# niciodata calde! 0e e$ecuta cu un cearceaf pe regiunea interesata# pana la incalzirea cearceafului! 0e sterge apoi regiunea cu un prosop uscat# dupa care pacientul se rela$eaza o jumatate de ora! .re efect tonifiant# revigorant!

:aia de cearceaf :aia de aer ---

nu se mai folosesc

."6L+68+7' 0unt aplicatii de apa# in jet# fara presiune# centripet la nivelul membrelor# pe trunc*i se e$ecuta a$ial spre ceafa! .re efect de tonifiere prin actiunea refle$a asupra segmentelor medulare! 0unt indicate - pt astenii# distonii neurovegetative - afuziunile alternante sunt indicate in insuficienta venoasa periferica# staza# acrocianoza# tulburari trofice asociate .fuziunile alternante - cald )<J - ;0JC# ;0 min

- rece 1<J - %%JC# %0 min = se incepe cu cald# se termina cu rece! 0e fac < - 10 alternante pe sedinta! 0ontraindicatii - solutii de continuitate pe tegumente6 - dermatite &6064+7'! - sunt aplicatii de apa sub presiune variata# la temperaturi variate; - efectele lor se datoresc factorului termic si mecanic Clasificarea dusurilor &upa temperatura - reci; - calde; - alternante! &upa forma jetului - sul; - evantai; - rozeta 'fecte &usurile reci e$citante &usurile calde calmante &usurile alternante cresc tonusul muscular la locul aplicarii Dup m&, lit te ,e plic re Dusul sc&ti n- - este un dus orizontal sub presiune# alternant! (resiunea apei in jet este de 1!/ - % atmosfere 9emperatura apei -pt cald = )<J - ;0JC - pt rece = 1<J - %%JC 9impul de aplicare a jeturilor cald - ;0" 4ece - %0" .lternanta se incepe cu cald# se termina cu rece 'fecte - e$citant asupra 08C - creste reactivitatea - activeaza circulatia +ndicatii - pareze# paralizii flasce - atonii

- meteorism# constipatia - *ipotirodie - obezitate Dusul m s (- combinatia manevrelor de masaj sub dusul rozeta 1o ploaie de dusuri rozeta2! 0e practica la temperatura de )<J - ;0JC# 1/ min !! 'fecte - *iperemie locala importanta# atat prin efectul termic al apei# cat si menvrelor masajului - resorbtive locale - antialgic - in lombalgii# dorsalgii - spondilite - nevrite - mialgii - tumefactii - redori posttraumatice Dusul su. c/ l 0e e$ecuta intr-o baie generala# calda# cu temperatura apei jetului mai mare cu 1-%J decat a baii! 0e aplica oblic sau perpendicular pe tegument# in functie de efectul pe care dorim sa-l obtinem! "orma duzei dusului se alege de asemenea in functie de efectul dorit sa-l obtinem! 'fectele aplicatiei sunt datorita temperaturii apei# presiunii *idrostatice a baii# presiunii jetului dusului# forma duzei# diferentei de temperatur dintre bai si dus! 'fecte - decongestive# resorbtive in aplicatiile oblice la 10 cm de tegument - tonifiante - in aplicatiile perpendiculare pe tegument la distanta mai mica de 10 cm - sedative - forma duzei evantai sau rozeta la distanta de 10 cm de tegument# oblic 'usul cu abur sau cu aer cald nu se mai folosesc. :.+7'! Clasificare &upa suprafata de imersie a corpului - generale

- partiale &upa temperatura - reci sub %0J - racoroase %1J-%)J - indiferente );J-)/J - calde )GJ-;0J - fierbinti sau *iperterme K;0J ;%J

&upa compozitia c*imica a apei - minerale - sulfuroase - de plante 'fectele sunt datorita - temperaturii apei 1factor termic2 - presiunii *idrostatice a apei 1factor mecanic2 - compozitiei apei baii

:aia indiferenta ! 9emperatura indiferenta = );-)/! 8u e$ista e$citant termic# dar efectul mecanic e$ista prin presiunea *idrostatica a apei# care comprima discret circulatia periferica# apare oarecare accelerare a respiratiei si e$citarea 08C la imersia in apa! .poi intervine adaptarea# baia avand in continuare efect sedativ! &urata baii de 10-1/ min este tonifianta# revigoranta! +ntre 1/-;/ min efectul baii este calmant# recomandat in prurit# insomnii# nevroze# nevralgii! :aile racoroase! 0unt baile a caror temperatura este sub temperatura de indiferenta! +n prima faza la contactul cu apa intervine spasmul vascular care impiedica pierderea de caldura! 9. creste putin # creste pulsul si se produce o e$citatie a 08C! . doua faza - reactiva - este dominata de vasodilatatie# aparand *iperemia activa si ca urmare o pierdere a caldurii din corp# cu atat mai mare cu cat temperatura baii este mai mica! :aia H.7":.& - baia de jumatate! 0e efectueaza intr-o cada cu pereti mai mari decat cele obisnuite# umpluta pe jumatate# bolnavul sezand usor aplecat! 0e fac turnari repezi# dupa perioada de adaptare# cu o cana# izbind cu apa tegumentele!0e fac pana la 1/ turnari pe spate# urmate de frictiuni puternice! .poi se repeta procedeul si pe fata anterioara si pe membre! +ndicatii pareze# paralizii# atonii gastrice# congestii *epatice! 'ste folosita ca o proceudra de racire dupa bale fierbinti

:aia cu peria - efect mecanic prin frictuni cu peria ; - indicata in tulburarile circulatorii# nevroze! :aia Finetoterapeutica! - este o baie calda in care Finetoterapeutul e$ecuta miscari de mobilizare pasive# pasiv-active# pe toate articulatiile sau tintit pe un anumit segment in scop de recuperare functionala! .pa calda este rela$anta# antialgica# facand posibila mobilizarea in absenta gravitatiei# facand miscarile mai usor de realizat! :aile fierbinti! 0e practica la temperaturi de ;0J-;%JC! 0unt intens *iperterme# temperatura cutanata creste rapid# creste si temperatura centrala# creste pulsul# 9.! :aile *iperterme! - pireto-terapeutic; - temperatura de plecare )/J! 0e fac turnri succesive de apa fierbinte astfel incet sa creasca temperatura baii cu un grad la fiecare minut! (rocedura se opreste cand temperatura sub limba ajunge la )>J-;0JC! +ndicatii - afectiuni neurologice degenerative - nevrite# nevralgii - in bolile infectioase pt efecte imunologice! :aile partiale - de maini - de picioare - de sezut Hauffe -cu incalzire -cu racire

Cele cu incalzire se fac dupa acelasi protocol ca cea *iperterma! Cele cu racire se fac pana la 1<J# plecand de la )/J! +ndicatii - tulburari trofice - tulburari circulatorii

:aile de plante! - la temperaturi de )GJ - cu efect sedativ prin adaosul in baie a florilor de tei# fan# musetel# 1mi$turi2

:aile cu bule CE% - gazul - CE% - aste condus prin conducte ce se distribuie in toata baia! 'ste baie artificiala# presiunea gazului este de / atm! 'fectul baii cu CE%

- c*imic - se resoarbe prin tegument - cu efect e$citant asupra peretilor vasculari# producand vasodilatatie cutanta# la nivelul anastomozelor arterio-venoase 1pasiv2 - temperatura baii - de indiferenta - scade temperatura centrala cu 0!;J-0!DJC in %0-)0 min# prin efectul vasodilatator! :aia naturala cu CE% are efecte benfice in tulburarile circulatorii! 9'45E9'4.(+.! . doua parte a *idrotermoterapiei foloseste temperaturi ridicate 1;0J-<0J2 in scop terapeutic! 0e folosesc vaporii de apa# aerul incalzit# nisipul 1=conductibilitate mai redusa decat apa2! .ceste proceduri se termina printr-o procedura de racire sub forma de baie completa# *alfbad cu racire# dus rece# etc! +n timpul procedurii se aplica comprese reci la ceafa# pe frunte sau inima! 0unt foarte solicitante# de aceea se aplica rar# de %-) ori pe saptamana! "ormele termoterapiei #. 7aile de abur - se aplica in camere speciale intr-o atmosfera supraincarcata cu vapori la ;0J-/0J! 0unt foarte eficiente pt sistemul cardiovascular! - sunt foarte indicate in *ipotiroidii# obezitate# into$icatii cu metale# diateza uric# reumatisme usoareAA# nevralgii# nevrite! %! 7aile de abur partiale - se practica la trunc*i# membre# cap! ). 7aile de lumina - folosesc aerul incalzit cu ajutorul becurilor# utilizand efectele razelor infrarosii in spatii inc*ise! - sunt partiale si generale; - durata /-%0 min - durata /-)0 min

.u avantajul unei vasodilatatii puternice datorita caldurii indirecte# transipratia incepe mai devreme! 0cad 9.! 'fectele aplicatiilor HHHHH - spasmolitice - resorbtive - rela$ante - analgezice - imunologice C4+E9'4.(+.! '$punerea de scurta durata a tegumentului la temperaturi apropiate de 0J sau sub 0JC! 'fecte

- analgezic se reduce transmisia nervoasa - reduc procesele inflamatorii - reduc metabolismul local 1vasoconstrictie2 5etoda foloseste - aerul rece in flu$ pe tegument - Felenul e$punere rapida - g*eata sau apa cu g*eata - comprese reci 0J sau sub 0JC TERA!IA CU ULTRASUNETE 6rec*ea percepe sunete de circa %0000 oscilatii pe secunda!3ibratiile mecanice pendulare reprezent=nd sunetul - ce depasesc aceasta limita - poarta numele de ultrasunet! "recventa undelor ultrasonice este foarte mare# fiind apreciata la /0000Hz - )000000Hz! .paratele utilizate n fonoterapie furnizeaza ultrasunete cu frecvente cuprinse ntre <0000 si 100000Hz! 7ungimea de unda a ultrasunetelor este foarte mica# put=nd fi localizate selectiv! 'le prezinta variatii n functie de natura mediului strabatut gaz# lic*id# solid! .plicarea undelor ultrasonice pe un cap omenesc produce un transfer de energii considerabil prin alterarea starilor de presiune realizate!9ransferul de energie se masara n CIcm% # si depaseste intensitatile sunetului!.cesta este un parametru important n cadrul terapiei cu ultrasunete! 6ndele ultrasonice se propaga sub forma unui fascicol de raze# cu viteza costanta! Efectele fi0ic&1c2imice le ultr sunetului 1! 'fect mecanic - reprezentat de vibratia pendulara# care se transmite din aproape n aproape# fiecare molecula fiind pusa n miscare cu o frecventa egala cu cea a sursei! %! 'fect termic - energia ultrasonica se transforma n energie calorica n mediul traversat prin doua modalitati - prin absorbtia energiei undelor ultrasonice de catre mediile neomogene cu degajare de caldura si amestecare amplitudinilor vibratorii! - prin frictiunea particulelor mediului# mai ales la nivelul de separare a doua medii )! 'fectul de cavitatie - este un fenomen care consta n producere de goluri n interiorul lic*idului traversat# manifest=ndu-se vizibil prin formarea bulelor de aer! .cestea se produc prin compresiunile si dilatarile succesive realizate de 660 asupra lic*idului!@n perioade de compresiune cavitatile dispar dupa care amestecul lic*idian se reface cu eliberarea unei mari cantitati de energie# cu efecte distructive! @n punctele de separare a doua medii cu densitati diferite 1 os - musc*i # de e$ 2 presiunea poate creste la

c=teva mii de atmosfere n temperatura la c=teva sute de grade! @n lic*ide se produce fenomenulde pseudocavitatie# caracterizat prin degazeifierea lic*idului! @n practica terapeutica curenta nu se pot produce fenomene de cavitatie! ;! 'fectul de difuziune consta n cresterea permeabilitatii membranelor! /! 'fecte c*imice - ca urmare a actiunii ultrasunetelor# au loc procese de o$idare# reductie# depolarizare si alterare a structurii c*imice a substantelor! G! 'fecte biologice ale ultrasunetelor - sunt - incomplete elucidate# se presupune ca n functie de intensitatea ultrasunetului 1care se masoara n CIcm%2 se produc modificari tisulare minime si reversibile# la intensitati mici! 7a intensitati medii au loc efecte fizico-c*imice si biologice ma$ime 10#/-0#DCIcm%2 reversibile# iar la intensitati mari 10#<CIcm%2 apar modificari ireversibile! D&0ele mici de 0#1-0#/ CIcm% 10#; CIcm%2 cresc permeabilitatea membranei celulare# se produc activari moleculare# creste activitatea de respiratie celulara# sunt activate enzimele glicolitice# se scindeaza macromoleculele glucidice# sunt activate procesele o$idative# se produc efecte reductoare 1creste continutul de grupe sulf*idrice n ficat# creier#rinic*i#miocard2! 7a nivelul tegumentului se elibereaza mastocitele# cu producere de *istamina!Creste permeabilitatea celulelor tegumentare# care are ca urmare posibilitatea de a difuza prin tegument substante medicamentoase-cunoscut sub numele de 0E8E"E4'LS! D&0ele me,ii de 0#/-CIcm% -0#DCIcm% - produc *iperemie tegumentara# cu vasodilatatie si n tesutul subcutanat si cel conjunctiv; cu *iperemie consecutiva! .u efecte fibrinolitice prin rupere si fragmentare tisulara# fragmentarea macromoleculelor# *ipermeabilizarea membranelor# cresterea metabolismului celulelor local! D&0ele m ri de 0#<CIcm% produc distructii celulare si rupturi capilare# datorita e$acerbarii efectelor dozelor medii! @n tesutul muscular# efectele 660 sunt direct proportionale cu intensitatea ultrasunetelor aplicate! Tesutul osos# la dozele mici reactioneaza prin formare de osteofite# la dozele mari prin edeme *emoragice# necroze osoase! 7a limita musc*i-os se acumuleaza o importanta cantitate de energie calorica# osul se ncalzeste de / ori mai mult dec=t musc*iul! Tesutul osos la nivelul epifizelor n perioada de crestere este foarte sensibil! 0=ngele# supus iradierii cu ultrasunete# va determina scade proteinemia1albuminele si alfa globulinele2 si creste globulinele beta# eritrocitele se concentreaza n grupuri# se ncetineste procesul de coagulare Efectele fi0i&l&+ice le ultr sunetel&r 1! .nalgetice; %! Hiperemiante; )! 5iorela$ante 5od de aplicare dozare

&ozarea se face n functie de - regiunea tratata 1grosimea straturilor tisulare - permeabilizarea locului tratat - calea de aplicare - natura afectiunii 1n spondilita doze mari2 - stadiul afectiunii1n acute doze mici# n cronice doze mari2 - v=rsta pacientului1sub 1< ani si v=rstnici doze mici2 - starea generala a pacientului &ozarea doze mici 0#0/-0#;CIcm% &oze medii 0#/-0#<CIcm% &oze mari 0#>CIC5%-1#%BIcm% ,1 la putereaD (entru tesutul subcutanat si cutanat se utilizeaza! intensitati mici 0#1-0#%BIcm%iar n zonele *iperalgice c*iar mai mici 0#0%BIcm% (entru tesuul muscular dozele sunt cele medii cu insistenta pe zona de trecere tendon-musc*i n disectia fibrelor musculare (entru tesutul osos si articulatii pozitionarea sa fie adecvata# fracturile imobilizate n aparat gipsat se stimuleaza pentru formarea calusului# n doze mici prin ferestre n gips zonele cu vascularizatie vor fi tratate cu intensitati reduse! In,ic tiile ter piei cu ultr sunete (atologia ap!locomotor de cauza reumatismala -reumatismul degenerativ artroze# spondiloze -reumatismul inflamator cronic artrite # spondilite -reumatismul abarticular (atologia ap!locomotor de cauza traumatica-ortopedica -fracturi recente 1se stimuleaza cu 660 formarea calusului2 -contuzii# entorse# lu$atii# *ematoame# algoditrofii posttraumatice; se practica dozele progresive# de la 0#0/-0#1 BIcm% p=na la 0#/ BIcm%# %-/ minute

-posturi vicioase scolioze# deformari ale picioarelor .fectiuni dermatologice cicatrici c*eloide# plagi atone# ulcere trofice ale membrelor .fectiuni ale tesutului colagen fibrozite# dermatomiozite# miozite# sclerodermie#&UpUtren .fectiuni neurologice nevite #nevralgii #sec*ele ce apar dupa *erpes zoster#nevroamele amputatiilor# distrofia musculara progresiva#sindroame spastice .fectiuni circulatorii !!!st +-++ n aplicatii dermatomioamele paravertebrale# creasta iliaca# triung*iul lui 0carpa# boala4aUnaud c=nd se iradiaza ganglionul stelat n regiunea supraclaviculara# n dreptul vertebrei CD-91 C&ntr in,ic tiile ultr s&n&+r fiei afectiuni dermatologice cu leziuni tegumentare sau nevi tulburari de coagulare fragilitate vasculara stare generala alterata# case$ie tumori n toate stadiile# pre si postoperator 9:C activa# indiferent de stadiu si localizare 0tari febrile "enomene inflamatorii 4.. +nsuficienta cardiorespiratorie cardiopatie *ipertensiva 9ulburari de ritm 0uferintele venoase varice# flebite# tromboze

86 se vor aplica 660 pe zonele organelor integre creier# maduva# ficat# splina# uter gravid# glandele se$uale# plamani# cordul 86 se va aplica 660 pe zonele de crestere la copii si adolescenti

FOTOTERA!IA= terapia cu lumina = utilizeaza energia radianta luminoasa asupra organismului! 'nergia radianta luminoasa poate fi naturala 1solara2 artificiala - furnizata de spectrele de iradiere emise in anumite conditii

6tilizare in scop terapeutic a luminii solare este denumita *elioterapie! 'nergia radianta artificiala este furnizata de aparatura medicala prin transformarea energiei electrice!

!r&priet tile fun, ment le le luminii

(ropagarea rectilinie intr-un mediu omogen 4efle$ia - reintoarcerea ei in mediul din care provine! 4aza reflectata = raza incidenta# ung*iul de refle$ie = ung*iul de incidenta 4efractia = deviatia pe care o sufera raza de lumina la trecerea ei prin suprafete de separare a doua medii cu densitati diferite! 4aza refractata se afla in acelasi plan cu raza incidenta# dar ung*iurile difera ung*iul de refractie V de ung*iul de incidenta! +nterferenta = compunerea undelor luminoase cu aceeasi directie de propagare! &ifractia = fenomenul de curbare a traiectoriei luminii (olarizarea = dependenta intensitatii razelor de lumina reflectate fata de orientarea planului de incidenta .spectul ondulatoriu al luminii W legate de emisia de fotoni 1=particula de lumina2 .spectul corpuscular al luminii W

Actiunile fi0ic&1c2imice le luminii 1! 'fectul termic radiatiile infrarosii# cele vizibile si cele invizibile# radiatiile ultraviolete au proprietatea de a fi absorbite de ecrane sau corpuri interpuse si de a se transforma in caldura efectul termic al radiatiilor infrarosii este mai puternic decat al ultravioletelor

%! .bsorbtia un corp care primeste un flu$ radiant absoarbe o parte din energia acesteia# iar o alta parte este transmisa si o alta reflectata

)! 4efle$ia si refractia radiatiile infrarosii au proprietatea de a se reflecta radiatiile ultraviolete au nivel mai scazut de refle$ie

;! 'fecte fotoelectrice efect fotoconductor efect de fotoemisie efect fotovoltaic

/! 'fecte fotoc*imice se produc datorita actiunii termice sunt = disocieri moleculare# o$idari# reduceri# HHHHHHHHH fotosinteze# fotolize 1e$! transformarea o$iHb sanguine in metHb si activarea ergosterolului sun actiunea radiatiilor ultraviolete2

Actiune .i&l&+ic

luminii min& ci0il&r

34Asupr pr&teinel&r si -

degradari prin procese de *idroliza # dezaminare si polimerizare! 0e rup lanturile polipeptidice # cu dezagregarea ac! 4ibonucleic# in*ibarea sintezei de .&8 1la doze mari de 4632 ! Ca urmare sunt alterate metabolismul si activitatea celulara ! ster&lil&r

54Actiune RUV supr -

'rgasterolul in epiderm este transformat in vit!& ! 0e formeaza in stratul cornos tegumentar

1 superficial 2! 9otodata induce si c*eratinizarea ! 64Actiune supr &r+ nismel&r m&n&celul re si . cteriil&r !

au efect bactericid prin coagularea celulei bacteriene! &istrug sau atenueaza bacilii OECH #

carbunosi# bacteriofagi # iar in doze mai mari virusurile ! Ca urmare # 463 sunt utilizate i! pentru prepararea vaccinurilor 1 rabia # febra aftoasa A 2

ii! pentru sterilizarea si dezinfectarea apei iii! pentru sterilizarea si dezinfectarea aerului 1 spitale # sali de operatie # scoliAA etc! 2 .supra plagilor superficiale efectului bactericid + se mai adauga si efectul trofic de stimulare a tesutului mezenc*imal si efectul de stimulare a imunogenezei =K contribuie la grabirea vindecarii 74Actiune supr te+uimentuli difera in functie de lungimea de unda a radiatiei =K cele infrarosii au efect caloric de profunzime =Kcele 63 =K %#) mm in tegument !

R ,i tiile infr r&sii'RIR)- +n terapie se folosesc urmatoarele lungimi de unda .! DG0 mX - 1/00 mX = sunt de profunzime :! 1/0 mX - /000 mX = sunt absorbite de epiderm si derm C! K /000 mX = sunt de suprafata 'fecte - au actiune calorica profunda cu cat lungimea de unda este mai scurta - produc modificari tranzitorii in circulatia tegumentara vasodilatatie arteriolara si capilara care sta la baza eritemului caloric care persistaA )0- ;0 min! # urmata rapid de o pigmentatie patata; - edem al stratului mucos al papilelor dermice ; infilltratii leucocitare perivasculare 1 la doze sub 1/00 mX 2 - dozele mari pot provoca arsuri de diferite grade in functie de intensitatea si durata e$punerii # alterari sau c*iar distrugeri celulare 1 flictene2 ! 7a actiuni prelungite =K necroze ! (entru terapie se folosesc dozele moderate =K care produc vasodilatatie subpapilara cu cresterea debitului sanguin 1 vasodilatatie2 crescand metabolismul local si general cu efecte trofice locale si generale! .plicatiile cu radiatii infrarosii se pot face in spatiu desc*is = lampa 0o*ieA spatiu inc*is = baile de lumina - partiale ; - generale

+ndicatiile 4+4 in spatiu desc*is

-afectiuni locale insotite de edeme inflamatorii si staza superficiala; -inflamatii ale tegumentului acute sau cronice plagi superficiale#foliculite#furuncule etc! -celulite; -afectiuni reumatologice degenerative1spondiloza# artroza2;stari contuzionale posttraumatice; -afectiuni respiratorii acute=Kcatare; -leziuni cutanate=Kplagi postoperatorii#degenerative#radiodermitele#eczemele#piodermitele etc! -tulburari circulatoriiperiferice acrocianoze#sindr! 7aUnaund#arterite obliterante cu tulburari trofice; -tulburari spastice viscerale abdominale! +ndicatiile 4+4 in spatiu inc*is -are caracter de termoterapie de sudatie si de solicitare generala a organismului#mai ales baile generale de lumina; -boli cu metabolism scaut obezitate# *ipotiroidism1fara interesare cardiaca2#diabet# diateze urice; -boli reumatismale degenerative artroze# periartrite# mialgii; -into$icatii cronice cu metale grele #in care sudatia intensa permite eliminarea acestora; -afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale organeor genitale1metroane$ite#2; -afectiuni cronice ale aparatului respirator astm# bronsite cronice Contraindicatii ale 4+4 -nu se aplica in perioada imediat urmatoare traumatismelor; -nu in *emoragii recente sau riscuri de *emoragii; -inflamatii acute#supuratii; -stari febrile! R ,i ti ultr /i&let 'RUV) 'fecte -stimularea tegumentului-este mai puternica in functie de ung*iul de incidenta si lungimea de unda!+ntensitatea ma$ima la incidenta perpendiculara si lungime de unda %<0 mX! -pigmentatie cutanata-se produce in % etape

=Keritemul actinicA=fenomen fotoc*imic precoce #dupa e$punerea tegumentului la 463; =Kpigmentatie melanica -apare dupa disparitia eritemului actinicA ca urmare a e$punerii teumentului la 4631soare#artificiale#la 4+4 sau 4$2; =K!!!!!!!!!!!! progresiva a pigmentatiei; =Ke$folierea epidermului;

&ozarea 463 terapeutice 1-63-.1+2=sau unde lungi=;00-)1/ mX!'ste spectrul abundent de la lumina solara! %!63-:1++2=sau unde medii=%<0-)1/ mX!0unt emise de lampile cu mercur )!63-C1+++2=sau unde scurte=sub%<0 mX=produse de aparate prin descarcari electrice in vapori de mercur! '$ista o sensibiltate individuala la 463 #care difera de la individ la individ!(rotectia se realizeaza cu unguente topice sau injectii +3 cu pirocate*ina1interfera mecanismele bioc*imice implicate in efectele atenuate de 4632!

-producerea vit!&1calciferolului2regleaza mecanismul fosfocalcic#previne ra*itismul -efect desensibilizant antialgic#prin aplicare pe zone circumscrise1dureroase2 -efect asupra *emetopoezei1o cresc2 -efect dezinfectant -efect psi*ologic1stimulante# e$citante2

+ndicatiile tratamentului cu 463 -in afectiuni dermatologice cicatrci c*eiloide#dermatite # eczeme# foliculite# furunculoza# degeraturi# eritem pernio# *erpes zoster# *erpes# psoriazis! -in pediatrie tratamentul ra*itismului#astmul infantil -in reumatologie afectiuni degenerative#artrita reumatoida# nevralgii -9:C1nu in activitate2 -sindroame neurovegetative -afectiuni E47 -afectiuni!!!!!!!!!!!!!!

-profilactic Contraindicatiile apicatiei 463 -neoplazii -9:C activa -case$ii -C+#+C#H9.!#.3C -insuficienta renala -stari *emoragipare -*ipotiriodia -nevroze -sarcina -fotsensibilitate

9e*nica aplicarii 463 -lampi cu cuart -lampi cu mercur -lampi cu electrozi de carbune -lampi cu arc voltaic 0e fac aplicatii locale si generale! +nainte de inceperea tratamentului se face biodozimetria=masurarea timpului minim necesar pt obtinerea celui mai slab eritem pe tegument # adica eritem perceptibil 1care dispare dupa %; ore2 la o anumita persoana# cu o anumita sursa de 63 #de la o distanta fi$a1 D/ sau/0cm2!0e efectueaza cu lampa !!!!!!!!!!!!!!!!!0e va face trat! prin aplicatie perpendiculara!0e creeaza ; campuri de e$punere-11-; minute2!0e alege doza cu eritemul cel mai inofensiv pt tegument! +n functie de eritemul rezultat -gradul +-culoare rosie slaba -gradul ++-rosu net #urmat de pigmentatie -gradul +++-reactie putin pala# inconjurat de lizereu rosu viu# urmata de descuamare -gradul +3-rosu aprins cu aspect de arsura#insotit de edem &e obicei se alege biodoza care a determinat eritem de gradul doi! 8 0ele n t&mici le 9inet&l&+iei +n evolotia umana miscarea comple$a a specializat un aparat diferentiat-aparatul locomotor care are ca unitate componenta de baza-unitatea Finetica#alcatuita din articulatie#musc*i#nerv! 4olul fiecarei structuri -din acestea trei-are un rol bine precizat dar care actioneaza ca un tot in interdependent#de aici denumirea de aparat#8'64E560C67EO+8'9+C! ARTICULATIA 4eprezinta ansamblul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine 1testut2 0unt mai multe feluri de articulatii A),up m&.ilit te 12articulatii fibroase=unirea se face prin tesut conjuctiv!0unt foarte putin mobile si datorita formei suprafetei osoase articulare care congrueaza perfect cu cea opusa 1e$emplu articulatiile cutiei craniene sau cele interapofizare vertebrale!

%2articulatii cartilaginoase=unirea se face prin fibrocartilaj si nu prin cartilaj *ialin!.rticulatia permite o anumita miscare!&e e$p simfizele pubiene dar si articulatia intervertebrala 1fibrocartilajul discal2! )2articulatii sinoviale=unirea se face prin caposula#e$istand o cavitate intre suprafetele articulare #care permite miscari ample! .ceste articulatii sunt ca diartrope! 8),up f&rm supr fetel&r articulari care determina tipul de miscare posibila in respective articulatie!&in acest punct de vedere diartrozele se calsifica in 12articulatii plane1artrodii) in care miscarea este mai mult de alunecare! &e e$ articulatiile oaselor capului sau trunc*iului! %2articulatii sferoide 1evartroze2 care sunt formate dintr-o suprafata articulara sferoida si alta cancava ca o cupa1de e$;articulatia coa$ -femurala #s*A2! .cest tip de articulatii permit o foarte mare mobilitate in mai multe planuri!.stfel de articulatii sunt denumite articulatii total libere! )2articulatii cilindroide sau balamale cu cele doua variante -tro*leara=articulatia cotului -tro*oida=articulatia radiocubitala ;2articulatii elipsoidale#cu cap articular cotiliodian ca la articulatia genunc*iului /2articulatii selare cu una din suprafete cancava si cu cealalta conve$a 1ca articulatia trapezometacarpiana a policelui2! C),up +r ,ele ,e li.ert te a numarului de directii de miscare -gradul 1 de libertate plane#cilindroide#elipsoidale2 -gradul % de libertate selare -gradul ) de libertate sferoidale! 0tructura articulatiei diartroide )c rtil (u 2i lin care acopera e$tremitatile osoase formand suprafelete articulare! .u grosime variabila in functie de zonele de presiune mai mare in zonele de ma$ima presiune articulara!8u este irigat 1nu are vase sangvine2 deci nu se poate regenera sau cicatriza!'ste rezistent la agresiuni!este numit deci osul subcondral si deci lic*idul sinovial prin imbibitie! 'ste lipsit de inervatie!.u elasticitate datorita fibrelor colagene care sunt compresibile! .).ureletul fi.r&c rtil +in&s=este present in enartroze unde suprafetele articulare nu sunt egale ca in capul articulatiilor c-f sau s-*! Cavitatile articulare 1glenoida si cotiloida2 sunt marite ca suprafata de aste burelate circulare pentru a asgura siguranta articulara! c)c psul rticul r =structura conjunctiva comple$a formata din doua straturi-cel e$tern fibros in continuarea periostului si cel intern sinovial!Capsula se prinde pe epifize ca un manson#de periost#de

bureletul fibrocatilaginos pana la nivelul cartilajului!7a articulatiile cu grad mare de libertate capsula inveleste si cativa cm din metafiza!+n anumite locuri#capsula intarita de fascicole fibroase numite ligamente capsulare care au rol in limitarea miscarilor! +n alte locuri#capsula este e$treme de subtire sau c*iar lipseste!+n aceste locuri capsula *erniaza in jurul tendoanelor si c*iar sub musculatura periarticulara #formand funduri de sac sau pungi sinovialeformatiuni ce faciliteaza alunecarea tendomusculara in timpul miscarii articulatiei! Capsula delimiteaza cavitatea sinoviala! Capsula este inervata senzitiv#are si baroreceptori si mecanoreceptori#precum si fibre postganglionare cu rol vasomotor! ,)sin&/i l *tapeteaza intern capsula #formand fundurile de sac si o serie de pliuri interne#interarticulare#bine vasularizate 1vilozitati sinoviale2!+mobilizarea articulara indelungata#determina proliferarea acestui tesut conjunctivo-*istiocitar organizandu-l si bloc*eaza articulatia! e)lic2i,ul sin&/i l=scalda cavitatea articulara #fiind generat de sinoviocite#de transudatul plasmatic si produsele de descuamatie sinoviale si cartilaginoase care apar in timpul miscarii!.sta are rolul de a *rani#curata#lubrefia cavitatea articulara! f)li+ mentele p r 1 rticul re=sunt e$terne articulatiei#realizeaza stabilitatea si rezistenta articulara#participa la g*idarea miscarii blocand e$cesul de miscare #regularizand forta musculara!0unt bogat inervate! MUSC#IUL - este elementul motor al miscarii si reprezinta elemental cel mai important al Finetologiei 1 c*iar inaintea articulatiei 2!'ste componenta finala a comple$ului neuromuscular sau a " unitatii motorii " 'ste vorba de mus*iul sriat care participa la miscare!0unt ;)0 de musc*i striati in tot organismul uman si reprezinta ;0-;/ M din greutatea lui! 5acroscopic mus*iul striat are urmatoarele componente corpul muscular# tendonul# jonctiune tendomusculara# tecile sinoviale# bursele seroase ane$e! 34C&rpul muscul r 5uc*ii unui segment au la e$terior o fascie comuna! "iecare corp muscular are unu manc*on conjunctiv cu rol protector la efort perimisiumul e$tern +ntre perimisiumul si fascia comuna este un tesut la$ conjunctiv care permite alunecarea planurilor in timpul contractiei! &in perimisiumul e$tern pornesc o serie de septuri conjunctive# spre interiorul corpului muscular pe care il separa in fascicole musculare mai groase sau mai subtiri in functie de grosimea musc*iului!.ceste septuri formeaza in totalitate perimisiumul intern sau endomisiumul! "iecare fascicol cuprinde 10-)0 de fibre musculare! "ibra musculara este celula musculara si este formata din membrane=sarcolema# protoplasma = sarcoplasma# nuclei = sarcolemali# structuri citoplasmatice diferentiate specifice miofibrile!

"ibra musculara poate fi de cativa cm sau %/-)/ cm 1m! sartorius2 iar grosimea ei de la 10 la 1/0Y! 0arcolema = membrana celulei musculare# are pe fata interna nucleii sarcolemali paraleli cu a$ul lung al fibrei! .re o grosime de %0-100Z! +n sarcolema sunt plasate partea postsinaptica a placii motorii 1unica la fibrele albe si multipla la fibrele rosii2 si inceputul invaginarilor tubulare ale sistemului tubular "+"prin care se dirijeaza impulsurile nervoase spre elementele contractile 0arcoplasma - 'ste o protoplasma nediferentiata# in care se gasesc miofibrilele! Cantitatea de sarcoplasma difera in functie de activitatea musculara mai bogati in sarcoplasma sunt musc*ii cu activitate permanenta=musc*ii rosii! Cei cu activitate redusa sunt saraci in sarcoplasma se contracta rapid si obosesc repede=musc*ii albi! +n sarcoplasma mai sunt granule formate din mitocondrii 1sarcozomi2# grasimi# lipoproteine!

5iofibrilele - sunt elementele contractile ale musc*iului ocupa %I) din spatiul intracelular! 0unt orientate de-a lungul fibrei musculare# paralele intre ele# aparand ca o structura tigrata# prin alternanta de zone intunecate si clare! 0unt compuse din miofilamente de actina si miozina# aranjate longitudinal care determina discul clar = actina si discul intunecat = miozina 5itocondriile sarcoplasmatice se grupeaza in jurul nucleilor# a placii motorii si intre elementele contractile! 0unt purtatorii ec*ipamentului enzimatic celular# care metabolizeaza acidul piruvic pana la CE% si H%E! 'i sunt rezervor de energie# stocand .9(! 4eticulul sarcoplasmatic - reprezinta un sistem canalicular longitudinal 1sistemul tubularAA2 (roteinele musculare - proteine sarcoplasmatice - mioglobina ; - enzimele - proteine miofibrilare - miozina# - actina; - tropomiozina; - troponina proteinele formatiunilor subcelulare proteinele stromei

54TENDONUL - 'ste un organ rezistent# ine$tensibil# format din fascicule conjunctive 1fibre de colagen2 legate intre ele printr-o substanta fundamentala ca un ciment! (rintre fibrele de colagen se afla celulele tendinoase=tenocitele! Ca si la musc*i# tendonul are septuri conjunctive care separa fasciculele tendinoase! .ceste despartituri alcatuiesc pertendonul interb si se desprind din peritendonul e$tern! 9endonul se insera direct pe os sau prin periost! +n primul caz continua fibrele de colagen ale osului!

6nele tendoane strabat canale osteofibroase# se invelesc de teci sinoviale# care permit o mai buna alunecare a tendonului 0ub raport structural si functional musc*ii sunt - tonici - de tip + - e$tensori - fazici - de tip ++ - fle$ori 5usc*ii tonici = sunt superficiali# sar doua articulatii# au tendoane lungi# realizeaza contractii rapide si obosesc repede HHHHHHHHH contractii tonice sau fazice! +n componenta musc*ilor e$ista fibre fazice 1albe2 si fibre musculare tonice 1fibre rosii2! +ntr-un musc*i predomina unul saumai multe tipuri de fibre! .stfel in musc*ii fle$ori# in vastul e$tern# gemeni# semimembranos# musc*ii posturii# predmina fibrele rosii# in timp ce in e$tensori vastul intern# solear# semitendinos# predomina fibrele albe! "ibrele albe sunt sarace in mioglobina# mitocondrii si enzime o$idative! 4ezervele .9( sunt reduse# vascularizatie saraca! +n aceste fibre albe# contractiile sunt rapide# fazice pt ca au o singura sinapsa neuromusculara# iar stimulul genereaza potentiale de actiune care se propaga in tot musc*iul! E astfel de contractie se face cu c*eltuiala energetica mare# motiv pentru care fibra oboseste repede! "ibrele rosii sunt bogate in mioglobina# mitocondrii# .9(! 0unt bine vascularizate# au mai multe sinapse neuromusculare care determina potentiale de actiune propagate! 4aspunsul HHHHH este de intensitate redusa# dar de durata lunga# cu consum energetic mic# deci obosesc greu!

CERTIFICAREA MIsCRILOR "N RA!ORT CU !LANURILE ANATOMICE 5iscrile se clasific n raport cu planul anatomic de miscare dup cum urmeaz 1! %! )! ;! 1! n plan frontal fle$ia si e$tensia n plan sagital abductia si adductia n planuri multiple circumductia n a$ul lung al segmentului rotatiile 5iscrile n plan frontal sunt fle$ia si e$tensia 5iscrile de fle$ie sunt definite ca fiind miscrile de ndoire fat de pozitia initial - ortostatic! 5iscrile de e$tensie - sunt definite ca fiind opuse acestora si au loc n sensul revenirii la pozitia ortostatic sau n sensul e$agerrii acestei pozitii!

8u ntotdeauna aceste miscri sunt denumite ca atare!

7a umr# de e$emplu - miscarea de fle$ie se numeste si anteproiectie sau anteductie# iar cea de e$tensie [ retroproiectie sau retroductie! &e asemenea# la laba piciorului fle$ia gleznei are loc n plan anterior# n timp ce fle$ia labei din articulatia mediotarsian are loc n plan posterior! &e aceea se prefer termenul de fle$ie dorsal n loc de fle$ia labei piciorului si termenul de fle$ie plantar n loc de e$tensia labei piciorului! %! 5iscrile n plan sagital sunt abductia si adductia # dup cum segmentul se ndeprteaz sau se apropie de planul sagital! 5iscrile de nclinare lateral si de revenire a trunc*iului se realizeaz fat de planul mediosagital! (entru miscrile distale ale membrelor# terminologia este diferit nteleas! (lanul sagital fat de care se face orientarea nu este acelasi pentru toti autorii scoala francez consider c acest plan mediosagital este planul mediosagital al trunc*iului# pe c=nd scoala german si cea anglosa$on# care folosesc termenul de 8:.# consider c acest plan este planul mediosagital al membrului care e$ecut miscarea! .stfel# ducerea labei piciorului spre nuntru este denumit si adductie# iar n e$terior abductie! )! 5iscarea care se e$ecut concomitent pe mai multe planuri este circumductia# adic miscarea prin care segmentul descrie un con# cu baza mai mare sau mai mic# al crui v=rf este reprezentat de a$ul articulatiei! 4otatiile se e$ecut n a$ul lung al segmentului si pot fi interne sau e$terne! 7a antebrat aceste miscri se numesc pronatie 1rotatie intern2 si supinatie 1rotatie e$tern2!

;!

MASAJUL 'ste o metod de tratament care are la baz contactul tegumentului bolnavului cu m=na terapeutului! (ielea 1tegumentul2 este un organ comple$ cu multe functii protectie# sensibilitate tactil# termic# de secretie# de absorbtie! .ctiunea fiziologic a masajului antialgic; decontracturant - rela$ant; trofic; sedativ!

9e*nica masajului

1! %! )! ;! /! G!

'"7'64.\67 1 netezirea 2 (resiunile "rm=ntarea - ('94+0.\67 "rictiunile 3ibratia (ercutia

.ceste manevre se e$ecut succesiv# intercal=ndu-se ntre ele obligatoriu - % - ) minute din prima te*nic - efleurajul - .ceasta are efect sedativ# fiind manevr de suprafat# usoar; presupune alunecarea m=inilor pe tegument fr apsare sau presiune asupra tesuturilor subiacente! 'fleurajul este sedativ# decontracturant! 'fectele celorlalte manevre de masaj 1e$cept=nd efleurajul2 [ vasodilatatie superficial prin cresterea temperaturii cutanate; stimuleaz terminatiile nervoase cresc=nd e$citabilitatea nervoas; pe musc*i determin contractii musculare# prin refle$ miotatic; pe musculatura paravertebral solicit functiile simpaticului paravertebral; aplicate pe punctele refle$ogene# produc efecte n profunzime n functie de dermatomul pe care se aplic manevrele de masaj! .ceste manevre sunt indicate atunci c=nd se urmreste cresterea tonusului si fortei musculare [ nu se aplic n cazul n care urmrim efecte sedative! :INETOTERA!IA=generalitati-istoric-bazele anatomice si fizice ale Finetoterapiei &efinitie =ramura a stiintelor biologice care se ocupa cu studiul miscarilor locomotorii-Finetiologie; pornind de la termenul "Finetos" care inseamna miscare -Finetoterapia-terapia prin miscare! 7ocomotia animala este cea mai desavarsita forma de miscare a materiei vii# forma care subordoneaza si inglobeaza toate celelalte forme de miscare biologica! +n cadrul locomotiei animale locomotia umana oupa un loc deosebit atat prin caracterele ei cat si prin ontogenia ei! "ormele superioare ale miscarilor nu pot fi e$plicate integral prin aplicarea legilor formelor inferioare de miscare! 5iscarea biologica 1viata si locomotia organismelor vii2 nu poate fi e$plicate numai pin aplicarea legilor mecanice# fizice sau c*imice! 5iscarea biologica este o forma superioara de miscare# care dispune de calitati si mecanisme noi# caracteristice acestor forme! +n cadrul acestor mecanisme si calitati formele inferioare de miscare nu sunt fundamentale ci au$iliare !!!!!!!!!!! 8atura biocurentilor nervosi si musculari desi asemanatoare nu este identica naturii curentilor electrici! 0egmentele osoase nu actioneaza ca niste simple parg*ii iar forta lor de actiune nu se poate determina matematic apelandu-se la formulele clasice ale fizicii! +n miscarea umana intervin o serie de factori cum sunt componenta articulara# !!!!!!!!!!# interventia musc*ilor periarticulari# integrtitatea sistemului nervos si centrilor periferici! 5iscarea a precedat conditiile indispensabile aparitiei materiei vii! +n aparitia materiei vii se disting ) stadii evolutive c*imic# coloidal si morfologic! :inet&ter pi =in functie de particularitatile morfofunctionala si calitatile neofunctionale ale organismului uman- se poate defini ca ] forma active ; ] forma partial active ; ] forma pasiva 9ipurile de statica si locomotie

1! %! )! ;!

0tatica si locomotia reptiliana Cvadripedia :ra*iatia :ipedia

1!0tatica si locomotia reptiliana este intalnita la taratoare care isi mentin a$ul longitudinal in contact cu solul si se deplaseaza vermicular rin tarare! %!Cvadripedia reprezinta tipul de postura si locomotive al animalelor patrupede la care centrul de greutate este situat anteriorapro$imativ deasupra membrelor inferioare la nivelul toracelui )!:ra*iatia este tipul de postura si locomotie al primatelor care folosesc membrele superioare 1anterior2 pentru atarnare si deplasare in copaci! Centrul de greutate este plasat mai posteror# cam la mijlocul trunc*iului! 9ipar maimutele- urangutanul! ;!:ipedia - tipul de postura si locomotie c*aracteristic omului folosind membrele inferioare pentru statica si locomotive! Centrul de greutate este plasat tot la nivelul trunc*iului dar mai jos! Celelalte speii de animale folosesc bipedia ocazional 1ursii2! :ipedia umana se deosebeste fundamental de postura si locomotia ocazionala a celorlalte animale! (ozitia bipeda caracteristica omului se numeste ortostatism! (ozitia anatomica corecta corespunde pana la un anumit punct pozitiei de drepti din gimnastica membrele inferioare lipite cu piioarele in ung*i drept pe gambe# genunc*ii si soldurile e$tinse! 5embrele superioare sunt lipite de partile laterale ale trunc*iului cu coatele e$tinse# antebratele rotate in afaraiar palmele cu degetele e$tinse! .ceasta este denumita si pozitia "0" sau "neutrala" si se foloseste in !!!!!!! reprezentand pozitia de start! (lanurile anatomice sunt suprafete care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta! +n raport cu orientarea fata de pozitia anatomica se determina ) categorii principale de planuri anatomice panuri frontale# sagitale si transversale! (lanurile frontale = sunt dispuse parallel cu fruntea deci vertical si latero-lateral si impart corpul intr-o parte anterioara si una posterioara! (lanul frontal care imparte greutatea corpului intr-o jumatate anterioara si una posterioara se numeste plan mediofrontal! (lanurile sagitale = sunt dispuse vertical si anteroposterior si impart corpul intr-o parte dreapta si una stanga! (lanul sagital care imparte greutatea corpului intr-o jumatate dreapta si una stanga se numeste plan mediosagital! (lanurile transversale = sunt dispuse orizontal si impart corpul intr-o parte superioara si una inferioara! (lanul transversal care imparte corpul intr-o jumatate superioara si un inferioara se numeste plan mediotransversal! Centrul de greutate al corpului -sau de gravitatie poate fi definit ca fiind punctul corpului asupra caruia actioneaza rezultanta fortelor gravitationale si care se gaseste la intersectia planurilor mediofrontal# mediosagital si mediotransversal1undeva la nivelul simfizei pubiene2