Prezentarea mult imilor R si R

k
1. Corpul comutativ total ordonat al numerelor
reale R
Denit ie: Se numeste corp comutativ total ordonat al numerelor
reale o mult ime R cu operat iile de adunare + si nmult ire si cu o
relat ie de ordine satisfacand:
(a1) asociativitate: x +(y +z) = (x +y) +z, x, y, z R;
(a2) element neutru: 0 R a.. x +0 = 0 +x = x, x R
(a3) element opus: x R, x R a.. x +(x) = (x) +x = 0;
(a4) comutativitate: x +y = y +x, x, y R;
(i1) asociativitate: x (y z) = (x y) z, x, y, z R;
(i2) element neutru: 1 = 0 R a.. 1 x = x 1 = x, x R;
(i3) element invers: x R\{0}, x
1
R a.. x x
1
= x
1
x = 1;
(i4) comutativitate: x y = y x, x, y R;
(d) distributivitate: x (y +z) = x y +x z, x, y, z R;
(o1) reexivitate: x x, x R;
(o2) tranzitivitate: daca x y si y z, atunci x z;
(o3) antisimetrie: daca x y si y x, atunci x = y;
(o4) ordine totala: x, y R, e x y, e y x;
(c1) daca x y si 0 z, atunci x z y z;
(c2) daca x y, atunci x +z y +z, z R.
2. Mult imea extinsa a numerelor reale R
Denit ie: R = R

{, +} mpreuna cu extensiile operat iilor

+ si si a relat iei de ordine denite astfel:
x +(+) = (+) +x = +, x R;
x +() = () +x = , x R;
(+) +(+) = +;
() +() = ;
Operat iile (+) +() si () +(+) nu sunt denite.
Pentru orice x R, x > 0:
x (+) = (+) x = +;
x () = () x = ;
Pentru orice x R, x < 0:
x (+) = (+) x = ;
x () = () x = +;
(+) (+) = () () = +;
() (+) = (+) () = ;
Operat iile (+) 0, 0 (+), () 0 si 0 () nu sunt denite.
< x, x R;
x < +, x R;
< +.
3. Spat iul euclidian R
k
Denit ie: R
k
= R R ... R
. .
= {(x
1
, x
2
, ..., x
k
); x
i
R, 1 i k}.
de k ori
Numarul natural nenul k se numeste dimensiunea spat iului euclid-
ian, x = (x
1
, x
2
, ..., x
k
) vector k-dimensional, iar numerele reale x
i
coordonatele vectorului x.
Cazuri particulare: k=1, k=2, k=3.
Operat ii cu vectori:
adunarea vectorilor:
(x
1
, x
2
, ..., x
k
) +(y
1
, y
2
, ..., y
k
) = (x
1
+y
1
, x
2
+y
2
, ..., x
k
+y
k
);
nmult irea vectorilor cu scalari:
(x
1
, x
2
, ..., x
k
) = ( x
1
, x
2
, ..., x
k
), R.
Spat iul R
k
devine spat iu liniar real.
produsul scalar al vectorilor:
< x, y >=< (x
1
, ..., x
k
), (y
1
, ..., y
k
) >= x
1
y
1
+x
2
y
2
+... +x
k
y
k
.
Produsul scalar induce o norma pe spat iul euclidian k-dimensional:
x = (x
1
, x
2
, ..., x
k
) =

< x, x > =
_
(x
1
)
2
+(x
2
)
2
+... +(x
k
)
2
.
Proprietat ile normei:
n1) x 0, x R
k
; mai mult, x = 0 d.d. x = (0, 0, ..., 0);
n2) x = || x, R, x R
k
;
n3) x +y x +y, x, y R
k
.
Interpretarea geometrica a normei: x = distant a de la punctul de
ax 0 la punctul de ax x.
Cu ajutorul normei se deneste o distant a (metrica) pe R
k
:
d(x, y) = x y =
_
(x
1
y
1
)
2
+... +(x
k
y
k
)
2
, x, y R
k
.
Proprietat ile distant ei:
1) d(x, y) 0, x, y R
k
; d(x, y) = 0 d.d. x = y;
2) d(x, y) = d(y, x), x, y R
k
;
3) d(x, y) d(x, z) +d(z, y), x, y, z R
k
.
Interpretarea geometrica a distant ei: d(x, y) = distant a de la punc-
tul de ax x la punctul de ax y.
Structura topologica a spat iului R
k
:
sfera deschisa de centru x
0
R
k
si raza r > 0:
S(x
0
, r) = {x R
k
; d(x, x
0
) < r};
V R
k
este vecinatate a unui punct x
0
R
k
daca exista r > 0 a..
S(x
0
, r) V ;
D R
k
este deschisa daca e vecinatate pentru orice punct al sau;
Exemple de mult imi deschise: sferele deschise, produsele carteziene
de intervale deschise.
Proprietat ile familiei mult imilor deschise ale lui R
k
:
t1) si R
k
sunt deschisi;
t2) orice reuniune de deschisi este deschis;
t3) orice intersect ie nita de deschisi este deschis;
F R
k
este nchisa daca este complementara unei mult imi de-
schise;
Exemple de mult imi nchise: sferele nchise, produsele carteziene
de intervale nchise.
o mult ime K R
k
este compacta daca este marginita si nchisa.
Siruri si serii de elemente din R
k
1. Sir de elemente din R
k
Denit ie: Se numeste sir de elemente din R
k
o aplicat ie a : N R
k
.
Notat ie: (a
n
)
nN
, unde a
n
R
k
, n N.
Exemplu: a
n
=
_
1
n +1
, sin
n
3
_
sir de elemente din R
2
.
Denit ie: Un sir (a
n
)
nN
R
k
se numeste convergent daca e-
xista a R
k
(limita sirului) a.. pentru orice > 0 exista n

N
satisfacand a
n
a , n n

.
Observat ie: Daca a, a
n
R
k
, atunci a
n
= (a
1
n
, a
2
n
, ..., a
k
n
) = (a
i
n
)
k
i=1
si a = (a
1
, a
2
, ..., a
k
) = (a
i
)
k
i=1
.
Avem
|a
i
n
a
i
| a
n
a
k

i=1
|a
i
n
a
i
|, 1 i k
prin urmare, sirul (a
n
)
n
R
k
este convergent la a R
k
daca si numai
daca (a
i
n
)
n
converge la a
i
pentru ecare i.
Denit ie: Un sir (a
n
)
nN
R
k
se numeste marginit daca exista o
sfera care sa cont ina tot i termenii sirului; adica sa existe M > 0 a..
a
n
M, n N.
Observat ie: Un sir din R
k
este marginit d.d. este marginit pe
coordonate.
Propozit ie: Orice sir convergent este marginit. Reciproca nu este
valabila.
Lema lui Cesar`o: Orice sir marginit din R
k
cont ine un subsir
convergent.
Denit ie: Un sir (a
n
)
nN
R
k
este sir fundamental (sau Cauchy)
daca > 0, n

N a.. a
n+p
a
n
, n n

, p 1.
Propozit ie: 1) Orice sir convergent este sir Cauchy.
2) Orice sir Cauchy de elemente din R
k
este convergent.
Deci, un sir de elemente din R
k
este convergent d.d. este sir Cauchy.
2. Serii numerice
Denit ie: Fie (a
n
)
nN
un sir de numere reale. Se formeaza, cu
ajutorul lui, sirul (s
n
)
nN
denit astfel:
s
1
= a
1
;
s
2
= a
1
+a
2
;
...
s
n
= a
1
+a
2
+... +a
n
.
Numim serie de termen general (a
n
)
nN
perechea de siruri
((a
n
)
nN
, (s
n
)
nN
) .
Sirul (s
n
)
nN
se numeste sirul sumelor part iale ale seriei.
Notat ie:

n=1
a
n
.
Seria este convergenta daca sirul sumelor sale part iale (s
n
)
nN
este
convergent.

In acest caz, limita sirului (s
n
)
nN
se numeste suma
seriei si se noteaza tot cu

n=1
a
n
. Deci, daca seria este conver-
genta, atunci

n=1
a
n
= lim
n
s
n
.
Seria este divergenta n caz contrar.
Observat ie: Daca nlaturam un numar nit de termeni dintr-o
serie, natura sa nu se schimba.
Exemple:
1) Seria progresie geometrica

n=0
a
n
, a R sau 1 +a +a
2
+a
3
+....
2) Seria armonica

n=1
1
n
= 1 +
1
2
+
1
3
+.....
3) Seria

n=1
1
n!
= 1 +
1
1!
+
1
2!
+.....
Criteriul lui Cauchy de convergent a a seriilor numerice: Seria

n=1
a
n
converge d.d. > 0, n

N a.. n n

, p 1,
|a
n+1
+... +a
n+p
| .
Corolar: Daca seria

n=1
a
n
este convergenta, atunci a
n
0.
Echivalent: daca a
n
0, atunci seria este divergenta.
Observat ie: Reciproca nu este valabila.
2.1. Serii cu termeni pozitivi
Denit ie: O serie numerica

n=1
a
n
este cu termeni pozitivi daca,
de la un loc ncolo, tot i termenii sunt pozitivi.
Observat ie: Sirul sumelor part iale ale unei serii cu termeni pozitivi
este sir crescator, deci este convergent d.d. este marginit.
Criteriul de condensare al lui Cauchy: Fie

n=1
a
n
o serie cu ter-
meni pozitivi, cu termenul general descrescator. Atunci seria

n=1
a
n
are aceeasi natura cu seria

n=0
2
n
a
2
n
.
Aplicat ie: Seria armonica generalizata

n=1
1
n

.
Criteriul de comparat ie: Fie

n=1
a
n
si

n=1
b
n
doua serii cu termeni
pozitivi, a.. a
n
b
n
de la un loc ncolo. Atunci:
1) seria

n=1
a
n
este divergenta seria

n=1
b
n
divergenta ;
2) seria

n=1
b
n
este convergenta seria

n=1
a
n
convergenta.
Exemplu: Studiat i natura seriei numerice

n=1
| sinn|
3n
2
+2
.
Criteriul de comparat ie la limita: Fie

n=1
a
n
si

n=1
b
n
doua serii
cu termeni pozitivi. Daca
lim
n
a
n
b
n
= (0, ),
atunci cele doua serii au aceeasi natura.
Observat ie:

In ipotezele criteriului precedent, putem arma:
1) daca = 0 si

n=1
b
n
converge, atunci si

n=1
a
n
converge;
2) daca = + si

n=1
a
n
converge, atunci si

n=1
b
n
converge.
Exemplu: Studiat i natura seriilor

n=1
_
_
n +1

n
_
,

n=1
2
n
sin
1
3
n
.
Criteriul radacinii (Cauchy): Fie

n=1
a
n
o serie cu termeni pozi-
tivi. Daca exista lim
n
n

a
n
= , atunci:
1) daca < 1, seria este convergenta;
2) daca > 1, seria este divergenta.
Observat ie:

In criteriul anterior, daca = 1 nu putem deduce
natura seriei.
Exemplu: Studiat i natura seriei

n=1
n
2
n
.
Criteriul raportului (DAlembert): Fie

n=1
a
n
o serie cu termeni
pozitivi. Daca exista lim
n
a
n+1
a
n
= , atunci:
1) daca < 1, seria este convergenta;
2) daca > 1, seria este divergenta.
Observat ie: Daca = 1, nu putem deduce natura seriei.
Exemplu: Studiat i natura seriilor

n=1
1
n!
,

n=1
2
n
1 3 5...(2n 1)
.
Criteriul Raabe-Duhamel: Fie

n=1
a
n
o serie cu termeni pozitivi.
Daca exista lim
n
n
_
a
n
a
n+1
1
_
= , atunci:
1) daca < 1, seria este divergenta;
2) daca > 1, seria este convergenta.
Observat ie: Daca = 1, nu putem deduce natura seriei.
Exemplu: Studiat i natura seriei

n=1
1 4 7...(3n 2)
3 6 9...(3n)

1
n +3
.
2.2. Serii cu termeni oarecare
Denit ie: Se numeste serie cu termeni oarecare o serie care are o
innitate de termeni pozitivi si o innitate de termeni negativi.
Denit ie: Spunem ca seria cu termeni oarecare

n=1
a
n
este:
1) absolut convergenta daca seria

n=1
|a
n
| este convergenta;
2) semiconvergenta daca este convergenta, dar seria

n=1
|a
n
| este
divergenta.
Teorema: Orice serie absolut convergenta este convergenta.
Observat ie:

n=1
|a
n
| convergenta

n=1
a
n
convergenta.
Reciproca nu este adevarata.
Criteriul lui Dirichlet: Fie seria

n=1
a
n
b
n
. Daca seria

n=1
a
n
are
sirul sumelor part iale marginit, iar (b
n
)
n
este un sir descrescator
convergent la 0, atunci seria considerata este convergenta.
Exemplu: Studiat i natura seriei numerice

n=1
1 +
1
2
+... +
1
n
n
sinnx,
unde x R.
Criteriul lui Abel: Fie seria

n=1
a
n
b
n
. Daca seria

n=1
a
n
este con-
vergenta, iar (b
n
)
n
este un sir monoton si marginit, atunci seria
data este convergenta.
Exemplu: Studiat i natura seriei

n=1
(1)
n+1
1
n
n

n
, unde R.
2.3. Serii alternate
Denit ie: Numim serie alternata o serie de forma

n=1
(1)
n
a
n
, cu
a
n
0, n N.
Ex: seria progresie geometrica de rat ie
1
2
:

n=1
(1)
n
2
n
= 1
1
2
+
1
4

1
8
+....
Criteriul lui Leibniz: Daca sirul (a
n
)
n
converge descrescator la 0,
atunci seria alternata

n=1
(1)
n
a
n
este convergenta.
Exemplu: seria armonica alternata generalizata

n=1
(1)
n+1
1
n

= 1
1
2

+
1
3

1
4

+....
Caz particular: seria armonica alternata 1
1
2
+
1
3

1
4
+
1
5

1
6
+....
Operat ii cu serii:
Denit ie: Fie

n=1
a
n
si

n=1
b
n
doua serii numerice.
1) Seria

n=1
(a
n
+b
n
) se numeste suma celor doua serii;
2) Seria a
1
b
1
+(a
1
b
2
+a
2
b
1
) +(a
1
b
3
+a
2
b
2
+a
3
b
1
) +... se numeste
produsul celor doua serii.
Teorema: 1) Suma a doua serii convergente este o serie conver-
genta;
2) Produsul a doua serii convergente, din care macar una converge
absolut, este o serie convergenta.
Observat ie:

Intr-o serie semiconvergenta, atat seria formata cu
termenii pozitivi cat si seria formata cu termenii negativi sunt serii
divergente.
Teorema: 1) Oricum am schimba ordinea termenilor ntr-o serie
absolut convergenta, obt inem tot o serie absolut convergenta, cu
aceeasi suma.
2)

Intr-o serie semiconvergenta, putem schimba ordinea termenilor

a.. sa obt inem:
- o serie convergenta, cu o suma data;
- o serie divergenta.
Exemplu: seria armonica alternata 1
1
2
+
1
3

1
4
+
1
5

1
6
+....