SUNTETI AICI: IndexBoli & AfectiuniBoli la copii

Infectiile neonatale

Introducere Infectia cu streptococ hemolitic grup B Listerio a neonatala Infectia neonatala cu !"coplasma tu#erculosis Infectia neonatala cu $irusul $aricelo% osterian Sindromul T&'C( Toxoplasmo a congenitala Infectia cu $irus hepatitic A Infectia cu $irus hepatitic B Infectia cu $irus hepatitic C 'u#eola congenitala Infectia cu C!) *citomegalo$irus+ Infectia cu $irus herpes simplex *)(S+ Sifilisul congenital Nou%nascutul pre inta o suscepti#ilitate crescuta la infectii, in special nou%nascutul cu greutate mai mica de -./// sectiile de terapie Nou%nascutul cu greutate mica pre inta suscepti#ilitate crescuta la infectii deoarece toate componentele sistemulu sau adultii, iar se$eritatea acestor deficiente creste pe masura ce $ars In sectiile de nou%nascuti se ingri0esc nou%nascutii la termen, ingri0irea acestora tre#uind sa se faca pe o perioada s ore, in epoca ingri0irilor actuale. 3e aceea, nou%nascutul la temen $a pre enta rar infectii in cursul spitali arii, su# 4 externare, fiind greoaie supra$egherea

Infectiile materno%fetale sunt infectiile ce apar la nou%nascut Transmiterea se face: transplacentar%infectii intrauterine, sindrom T&'C(7 in timpul tra$aliului si deli$ra

Infectiile nosocomiale sau infectiile de spital, se considera infectiile care apar la nou%nascut peste 8 ile de $iata. Ac echipamentele de spital si personalul Sunt infectii cu de#ut precoce, uneori chiar de la nastere, cel !odul de transmitere poate fi in timpul tra$aliului si al nasterii prin Factori % corioamniotita; membrane febra colonizare vaginala bacteriurie de rupte cu cu materna streptococ de streptococ infectii nasterea gestatii peste grup de

Infectiile perinatale pot fi locali ate sau generali ate. Aproximati$ 495 din pneumonii si infectii sistemice sunt tran neonatala Etiologie:

3in punct de $edere etiologic germenii mai frecvent implicati sunt: Streptococul de grup B, E :ermeni rar implicati sunt: Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter specia, Se In etiologia #olii sunt incriminate si microorganisme anaerobe, virusuri% Herpes simplex, varicela, enterovirusuri virusul hepatic $ #H$"%

&nfectia cu streptococ hemolitic grup B

Acest tip de infectie poate aparea precoce, in primele -/ ore de $iata, sau ta 'ata de coloni are la femeile insarcinate si nou%nascut $aria a intre 9%895. In cursul perioadei de gra$iditate, intermitenta.

Incidenta este $aria#ila: 4%-5 la nou%nascutul la term Transmiterea se face de la mama la nou%nascut, in cursul nasterii sau rar in sectiile de nou%nascuti, de la person contaminate. Semne

;orma cu de#ut precoce consta in instalarea #olii in primele < ile, Sindromul de detresa respiratorie este de diferite grade7 se instalea a apneea, starea de soc. Bolna$ul poate de $ ca uri.

;orma cu de#ut tardi$ apare intre 8%2 saptamani, cu o medie intre 1saptamani% 8 luni, manife Alte moduri de manifestare: osteomielita, 'ratament:

=rotocolul de tratament intrapartum este #a at pe factorii de risc: corioamniotita7 daca temperatura materna este p in care mem#ranele sunt rupte mai mult de 46 ore tre#uie instituita terapie de urgenta, a$and in $edere ca riscul c =rematuritatea este un alt factor de risc7 copilul su# 8< de saptamani are risc du#lu de Bacteriurie materna creste riscul de infectie la no In ca ul porta0ului matern rectal sau $aginal de streptococ de grup B riscul de sepsis neonatal este sca ut in 3aca apar fractii cu infectie streptococica la nastere riscul pare sa fie ridicat.

(isterioza neonatala

Tratamentul profilactic consta in instituirea imediata a anti#ioterapiei Curati$, la nou%nascut se administrea a Ampicilina in do a de -// mg?@gc? i, intra%$enos sau intra%muscular in - pr asocia a si gentamicina, -,9 mg?@gc?do a la 4-h, 46h, -2h in functie de $ 3urata tratamentului, cand se asocia a ampicilina cu gentamicina este de 9%1 ile, apoi se cont In septicemie se administrea a timp de 49%-4 ile ampicilina plus gentamicina sau pana la normali area examenului meningita

&nfectia neonatala cu )*coplasma tuberculosis

Infectia se transmite de la mama la nou%nascut, de o#icei dupa nastere prin contact direct cu mama sau pers transplacentar La nou%nascut #oala este asimptomatica sau simptomele pot aparea de la nastere, cel mai posi#il la 6 sa

Semne clinice nespecifice sunt: tul#urari de termoreglare, sindrom de detresa respiratorie, irita#ilitate, letargi limfadenopatie, icter, eruptie papuloasa la ni$el tegum

Tratamentul profilcatic consta in: identificarea gra$idelor cu risc, separea nou%nascutilor din mame cu TBC acti$a, p nascut. Nou%nascutl cu risc se tratea a cu i onia ida 4/ mg?@gc? i. Nou%nascutul cu forma meningeala: i onia ida p se tratea a 4/ luni.

&nfectia neonatala cu virusul varicelo+zosterian

Incidenta acestei #oli este de /,9 % 9 Transmiterea infectiei se face transplacentar, rar, perinatal in proportie de -95, cand mama pre inta infe !ortalitatea este de 8/5 in

Semne clinice sunt di$erse. )aricela congenitala este rara7 apare cand infectia materna are loc in primul trime sistemului ner$os central *SNC+ si )aricela contactata postnatal in general este o forma medie, rar se$era, diseminata daca este Tratamentul curati$ consta in administrarea de aciclo$ir in do a de 8/ Se recurge si la imunoterapie cu imunoglo#uline specifice, 4-9 unitati o do a administrata pe cale intra%musculara.

Sindromul ',-.H
Incidenta generala a infectiilor din cadrul sindromului T&'C( este de

aproxi

Incidenta

infectiilor

materne

si

fetale

cau ate

de

microorganisme

Caile de transmitere ale acestui sindrom sunt: hematogena *transplacentara+, cea mai frec$enta7 ascendenta, p mecanism pro#a#il pentru herpesul neonatal7 intrapartum prin fecale materne pentru entero$irusuri, prin secre hepatitice,

Afectarea fetala si neonatala depinde de interactiunea % $arsta la care mama este infectata: a$orturile si nou%nascutul mort la nastere apar mai frec$ent cand infectia % $irulenta si tropismul celular al % poarta de % infectia primara sau recurenta la mama7 infectia materna primara poate determina in0urii fetale mai mari deca determinate de transferul placentar precoce % daca fetusul si nou%nascutul au primit transfer de anticorpi de la mama.

'oxoplasmoza congenitala

'iscul infectiei fetale este in relatie cu $arsta de gestatie la care s%a produs infectia, riscul fiind mai mic cand infe se$eritatea infectiei fetale este in$ers proportionala cu $arsta de % in primul trimestru rata de tr % in al II%lea trimestru rata de % in al III%lea trimestru rata de 'ata % % % Semne de 245 65 /5 aparitie daca daca daca a sechelelor infectia infectia infectia s%a s%a s%a se$ere la produs produs produs

Un procent de </%1/5 din infectiile neonatale nu pre inta semne clinice. Cei asimptomatici pot pre enta una sau corioretinita, calcificari intracraniene, deficite neurologice cu de#ut tardi$, mai ales tul#urari de $edere dupa luni ani s%a constatat du#larea frec$entei surditatii, cresterea incidentei microcefaliei cu </5 si cu 8/5 mai multi co de#utat chiar dupa 1 ani la un copil cu infectie su# !a0oritatea copiilor cu infectie su#clinica $or Infectia simptomatica pre inta simptome de gra$itate medie nespecifice, de tipul: icter precoce si prelung microcefalie. 3oar 4/5 din nou%nascutii cu infectie congenitala pre inta manifestari se$ere prin asocieri di$erse: fe#ra, hiper#iliru#inemie directa, corioretinita, anemie, limfadenopatie, anomalii ale lichidului cefalo rahidian La 4/5 din nou%nascuti #oala poate e$olua fatal. Nasterea prematura repre inta

-9%9/5

/iagnostic

3iagnosticul serologic consta in: detectarea in sange a anticorpilor specifici de tipul Ig !, Ig A, Ig :, Ig E. Se fac o reactia de imunfluorescenta indirecta. Am#ele sunt de referinta si a i in determinarea titru =re inta importanta in po iti$area diagnosticului : reactia de aglutinare sensi#ili ata, reactia ELISA, acestea fii 'eactino Immunosor#ent Agglutination Assa" *ISA:A+ si reactia ELISA, , du#lu sandCichD sunt cele ma

I olarea para itului aduce un diagnostic de certitudine, dar sansele de a e$identia para itul folosind tehnicile direc placenta, cordon om#ilical, sange din cordon om#ilical, fragmente de tesut precum 'ata i olarii para itului din sangele periferic si lichidul cefalo%rahidian *LC'+ la aproximati$ 9/5 din nou%nascuti saptamana si scade 'ratament:

Tratamentul profilactic consta in pre$enirea toxoplasmei acute do#andite pe perioada sarcinii de gra$ida seroneg mama la fat repre inta o metoda de Se face screening Tratament la nou%nascut consta in administrarea de: =irimetamina in do a de - mg?@gc? i7 Sulfadia ina in do

mg?@gc? i in - pri e, oral.

&nfectia cu virus hepatitic $

Infectia cu $irus hepatitic A la n Transmiterea se face fecal%oral si mama poate transmite $irusul hepatitic A daca este cu infect Nou%nascutul poate fi asimptomatic sau poate pre enta simptome de hepatita 3iagnostic presupune determinarea antigenelor anti%A in scaun, si pre enta anticorpilor anti

'ratament: Nou%nascutul din mame cu hepatita A in ultimele - saptamani de gestatie $a primi glo#ulina specifica anti%$irus he intra%musculara.

&nfectia cu virus hepatitic B

)irusul hepatitic B da forma cea mai gra$a

Transmitere $erticala se face in timpul nasterii 45, prin expunerea tegumentelor si mucoaselor nou%nascutului la produce mai rar, in proportie de 9%495, daca mamele sunt Ag(Be po iti$e. Transmitere ori ontala se produce in prop de 865, transmiterea sexuala la 8/5 din ca uri si transmiterea nepreci

;actori de risc pentru transmiterea $irusului hepatic B % daca exista infectie materna cu )(B in trimestrul 8 al sarcinii, rata de infe % daca exista infectie materna cu )(B in trimestrul 4 si - al sarcinii, riscul de i % mama purtatoare cronica de Ag(Bs si Ag(Be % la mama purtatoare de Ag(Be, riscul de purtator cronic este sca ut si rata de % la mama purtatoare de Ag(Be si Ac(Be riscul de transmitere este foarte mic al infectiei si r % la mama purtatoare de anticorpi (Bs riscul de transmiter Semne

Cele mai multe infectii cu )(B sunt su#clinice sau infectia asimptomatica este usoara si anicterica: cresterea mod pre enta Nou%nascutii pro$eniti din mame cu ()B in ultimul trimestru de sarcina pot pre enta hepatita acuta icte transamina elor, stare generala alterata, hepatomegalie, sau pot !a0oritatea nou%nascutilor de$in purtatori cronici de Ag(Bs daca mamele pre inta si Ag(Be si ulterior 4?8 din ei de duc la ciro a, sau car Profilaxie la

Nou%nascutii din mame Ag(Bs positi$e tre#uie spalati precoce pentru a indeparta secretiile infectate, iar aspirare facuta cu #landete pentru a e$ita le area mucoasei si a permite Nasterea prin ce ariana a fost sustinuta de unii autori pentru a reduce riscul de transmitere a )(B )accinare anti%hepatita B a tuturor nou%nascutilor, indiferent de serologia mamei, prima do a la nastere si urmatoa tuturor nou%nascutilor indiferent de statusul

Alimentatia la san tre#uie permisa pentru nou%nascutii care Nou%nascutii din mame Ag(Bs po iti$ $or primi imunoglo#ulina (Bs si $accin Ag(Bs. Administrarea de imunoglo#ulina nastere dar si in primele 4- ore in do a de /,9 ml intra%muscular. Celelalte do e $or fi administrate la 4%- saptamani

&nfectia cu virus hepatitic .

'ata de transmitere $erticala a infectiei cu $irus hepatic C de la mama la copil este =re enta ()C%A'N la mama la nastere este cel mai important factor asociat cu transmiterea $erticala. 'ata de tran medie de 9%8<5 daca mama este Transmiterea prin lapte de mama

)anifestari Infectia cu $irus hepatitic C este in mare parte asimptomatica, in -95 din ca uri apare icterul, iar hepatita fulminant o infectie cronica cu $irus C, 4%25 din pacientii infectati au

/iagnostic:

=entru emiterea diagnosticului testele serologice permit detectarea anticorpilor anti% hepatita C *Ac anti%)(C+, da cronica. Testul imunoen imatc EIA%8 este utili at in screening si are o Cel mai util test este testul cantitati$ de re$ers tran 'ratament:

In infectia cu $irus hepatic C nu este recomandat screening de rutina la toate gra$idele pentru infectie cu $irus de cu risc 3e asemenea nu se recomanda profilaxia cu imunoglo#ulina a nou%nascutilor din mame infectate. 3eoarece pasa0ul persista mai multe luni se recomanda ca nou%nascutii sa nu fie testati pentru Nou%nascutii si copiii gasiti infectati cu $irus C necesita monitori are periodica datorita riscului crescut de #oala hep

-ubeola congenitala

Consecinta infectiei cu $irus ru#eolic este sindromul ru#eolei congenitale care poate apare cand $irusul ru#eolei materne. Cand infectia se produce in primele 44 saptamani de sarcina nou%nascutii pre inta malformatii cardiace si surdita Cand infectia se produce dupa 4< saptamani, nou%nascutii nu pre inta nici un defect congenital. 3eci patologia fet 4< saptamani de !ecanismele patogenice ale efectului teratogen indus de ru#eola nu sunt #ine cunoscute, cea mai frec$enta ipote replicarii $irale in clonele celulare fetale i Semne

)irusul ru#eolic poate infecta unul sau toate organele fetale si persista pentru o lunga perioada de timp, de aceea cronica cu un spectru larg de manifestari clinice, de la nou%nascutul mort la nou%nascutul cu multiple malformati !anifestarile clinice sunt grupate in % fenomene tran itorii: Trom#o % defecte structurale perm % defecte aparute in timp: Surditate, 3ia In perioada neonatala pot aparea infectii fara semne clinice si acestea nu se o#ser$a m

Sindromul de ru#eola congenitala este in acceptiunea clasica o triada formata din:cataract Cataracta si microftalmia apar la Surditatea sen oriala sau centrala este cea mai frec$enta sechela7 apare la un procent de 6/5 din copii infectat i olata a ru#eolei

Semne clinice la nastere sunt: IU:', splenomegalie, trom#ocitopenie, semne de meningoencefalita, semne de pneum osoasa. !eningoencefalita apare la 4/%-/5 din ca uri, poate determina o retardare mentala si motorie si se poate

'ulburari cronice in e$olutie % endocrinopatii diabet za!arat insu inrautatirea sau aparitia brusca a !ipertensiune arteriala "'()& secundara prin stenoza de retardare mentala tulburari de In plus fata de sindroamele congenitale infectia mamei in apropierea nasterii este frec$ent asociata cu #oli neon $iremia transplacentara in a#senta anticorpilor /iagnostic

3iagnosticul de ru#eola congenitala tre#uie suspectat pentru orice nou%nascut din mama cu ru#eola do$edita sau #a sau cu alte stigmate de I olarea $irusului se face din: nasofaringe, secretii con0unct

3iagnosticul serologic poate fi o#tinut prin monitori area Ig:. =ersistenta Ig: specific in titru crescut la <%4- lu intrauterina. 3iagnosticul prin detectarea anticorpilor specifici 'ratament:

Tratamentul profilactic pre$ede $accinarea antiru#eolica7 aceasta prote0ea a copii de ru#eola si elimina r Se impune: $accinarea femeilor fertile care nu au pre entat ru#eola in copilarie. Imuni area pasi$a cu im

Nu exista o terapie $irala eficienta pentru ru#eola congenitala. Acesti copii necesita eforturi de recuperare, monit celorlalte defecte ce pot apare ca urmare I olarea nou%nascutului tre#uie instituita imediat ce infect Copiii cu ru#eola congenitala tre#uie considerati contagiosi in primul an de $iata, cu exceptia acelora care pre negati$e inainte de 8%< luni+.

&nfectia cu .)# citomegalovirus"

Transmiterea de la mama la fat se face transplacentar si gra$itatea in0urilor fetale este mai mare in ca ul infectie gestatiei. Imunitatea materna nu impiedica transmiterea transplacentara, dar scade

=atologia fetala poate fi determinata de replicarea $irala continua in organele afectate, $asculite si alte le iuni med ga dei. In infectiile materne recurente, imunitatea materna persistenta poate inhi#a $iremia, si anticorpii transpla 'eacti$area infectiei materne insotita de pre enta cer$icala a $irusului conduce la transmiterea intrapartum, dar multe

Transmiterea intrapartum prin secretii cer$icale si postpartum prin laptele de mama si pr Cel mai frec$ent nou%nascutul este asimptomatic. !ai rar poate aparea un sindrom asemanator cu mononucleo a simptomatici in perioada Cele mai frec$ente semne clinice sunt: hepatosplenomegalie, trom#ocitopenie, petesii Semne de se$eritate sunt: microcefalia, calcificarile Evolutie:

Aproximati$ -95 din copiii simptomatici mor in primii ani de $iata prin: afectare neurologica gra$a, disfuncti fenomene Cea mai frec$enta complicatie pe termen lung este deficitul auditi$7 9/%</5 la copiii simp Gumatate din acesti copii de $olta deficit se$er dupa =rognosticul pe termen lung la A/5 din copiii 3oar 9%495 din acesta categorie pre inta riscul de a de $olta complicatii: auditi$e, microcefalie, defecte motorii dentare. /iagnostic:

Cea mai sensi#ila si specifica metoda este i olarea C!) in culturi din urina. =entru confirmarea contaminarii intraut saptamani. 3upa acesta perioada se considera ca infectia s%a produs intra sau postpartum. =entru a le demonstra tre contine Ac

Testele nespecifice e$identia a: Ig! din cordon mai mari de -/ mg5, limfocito a 9%2-5, T:& mai mare de 6/ UI, tro crescuta, proteinorahie peste 'ratament:

Tratamentul profilactic consta in: masuri de igiena a gra$idelor si personalului sanitar, $accinare a

In pri$inta tratamentului curati$, studiile cu numerosi agenti an In pre ent se cercetea a eficienta ganciclo$irului la copilul cu infectie intrauterina simptomatica. Se $a a$ea in toxice de la moderate Alti agenti studiati: idoxuridin, cito inara#ino id, Se face si tratament suporti$.

&nfectia cu virus herpes simplex #HS"

!od de transmitere%pentru )(S%-, calea cea mai comuna de transmitere este in timpul expu =entru )(S%4 modul de transmitere Un procent de A95 din infectiile neonatale re ulta Infectia la nou%nascut poate fi locali ata la ni$elul pielii, ochilor, gurii, in proportie de 2/5 Infectia generali ata apare in proportie de --5, cu o mortalitate de 915. Simptomele apar in primele 8 ile de determinari $iscerale *SNC+. !anifestarile includ: sindrom de detresa respiratorie, soc, con$usii, encefalit Infectia Cel cu $irus mai herpes frec$ent simplex intrauterina transmiterea este rara7 este doar 95 intrapartum, din

infectiile neona la ni$elul

Infectia genitala cu $irus herpes simplex *)(S+ este complexa deoarece: multe infectii sunt asimptomatice, $irusul s primara si cea recurenta nu pot Expunerea neonatala la infectia genitala secundara este mult mai frec$enta decat expunerea la o infectie primara. ' infectia primara *8/%895+ decat la ce Semne Infectia In ca ul Ca urile pot do#andita infectiei in e$olua fatal. in utero, utero este nou%nascutul poate pot pre enta clinic pre enta sechele diferita le iuni neurologice de cutanate, se$ere: cea cicatrici, intar ieri in

Supra$ietuitorii

Infectia perinatala poate fi impartita in % locali ata la piele, ochi, gura in % locali ata la sistemul ner$os central *SNC+ i % diseminata, implicand afectare multiorganica in Infectia mimea a sepsisul #acterian si se amnifesta prin: irita#ilitate, insta#ilitate termica, cri e de apnee, icter hepatomegalie, /iagnostic:

!etodele de determinare directa cum ar fi imunfluorescenta asigura cel mai rapid diagnostic, dar nu poate Cultura $irala este cea mai sensi#ila metoda si permite depistare Timpul necesar pentru o#tinerea re ultatelor culturilor este intre 46 ore si 8 ile Testele serologice ELISA sunt utile in diagnosticul herpesului neonatal. Copiii infectati pot fi seronegati$i d tarnsplacentari fiind pre enti numai daca infectia 'ratament:

'ratament profilactic consta in: e$itarea expunerii nou%nascutului la mama cu le iuni acti$e7 extragerea prin opera au le iuni la ni$elul sanilor7 inter icerea contactului direct cu parintii sau personalul de ingri0ire cu herpes oral mainilor7 i olarea =re$enirea contaminarii nou%nascutului de la mama este pro#lematica deoarece infectia primara este asimptom 'estele de screening la femeile gravide si la purtatori ar putea determina grupele cu risc de a face =re$enirea expunerii neonatale la )(S se face prin indicarea ce arienei cand se o#iecti$ea a le iuni. 3ar herpes ce ariana.

'ratamentul curativ pre$ede administrarea de aciclo$ir pe cale intra%$enoasa, in do a de 4/ mg?@c?do a in perfu ile. Se aplica si tratament suporti$.

Sifilisul congenital

Transmiterea Treponemei pallidum de la indi$id la indi$id se produce prin contact direct cu le iunile infectioase in in organism la ni$elul unor le iuni muc Transmiterea parenterala prin transfu ie este rara datorita testarilor serologice de rutina Exista posi#ilitatea transmiterii intrauterine de la o mama infectata la fat aparand sifilis congenital. Transmitere saptamani de gestatie. Cel mai important factor de risc pentru infectia fetala este stadiul matern al sifilisului. !ame

latent tardi$ pre inta un risc de cel putin 9/5, 9/5, 2/5 resp 4/5 de 'iscul infectiei fetale poate fi de asemeni mai mare in stadiile mai a$ansate ale sarcinii. Infectia materna conc fa$ori a transmiterea transplacentara a fiecaruia dintre 'areori infectia se transmite la nastere prin contact Semne

Alterarile patologice si morfologice din sifilisul congenital se datorea a raspunsului imun si inflamat Cele mai proeminente anomalii histopatologice sunt $asculitele cu produc Cei mai multi din nou%nascutii cu sifilis congenital sunt asimptomatici la nastere. Copii care de $olta manifestari c sifilis congenital precoce, pe cand cei cu manifestari aproape de pu#ertate ;uniculita necro anta, un proces inflamator profund ce afectea a matricea cordonului om#ilical si este acompaniata fetii morti la nastere si la nou%nascutii

Semnele clinice de sifilis congenital apar la aproximati$ -?8 din nou%nascutii afectati in timpul celei de%a treia pana 8 Simptomele pot fi generale si nespecifice: fe#ra, limfadenopatie, irita#ilitate, insuficienta a cresterii si de $oltarii. si Se$eritatea #olii clinice poate $aria de la mediu la fulminant. =rematurii sunt mult mai afectati decat nou%nascutii detresa respiratorie si le iuni Nou%nascutii infectati congenital pot fi mai mici decat

$nomalii 3etectate la -/%A95 din copii cu sifilis congenital precoce, frec$enta sca uta a acestora este intalnita la copii a simetrice. Sunt mai afectate metafi ele si diafi ele oaselor lungi, in special !odificarile radiologice includ: osteocondrita, !odificarile cele mai precoce apar in metafi a si constau in pre enta #en ilor radioopace trans$erse *semnul Hagn oaselor cu &steocondrita de$ine e$identa radiologic dupa 9 saptamani de la infectia fetala. !etafi a poate de$eni fragme proximala *semnul

'eactiile periostale pot consta din: un singur start de tesut osos *formare de os nou+, mai multe straturi Iperiost in periostita lui )anifestari la nivelul sistemului nervos

Un procent de </5 din nou%nascutii cu sifilis congenital !eningita sifilitica acuta se insoteste de: torticolis, $arsaturi, fontanela anterioara Examenul lichidului cefalo%rahidian *LC'+ e$identia a: glicorahie normala, continut proteic moderat crescut si pleioc celule?microl+ E asemanator cu cele intalnite in meningita aseptica. Sifilisul meningocere#ral cronic se de $olta la c cu hidrocefalie comunicanta progresi$a, atrofie optica, parali ie de ner$i cranieni si infarcte cere#ral Sifilisul congenital

!anifestarile clinice ale sifilisului congenital tardi$ sunt date de cicatricile care raman dupa terapia sifilisului con persoanele Anomaliile dentitiei sunt secundare le iunilor precoce ce afectea a de $oltarea mugurilor dentari si pot fi pre$ neonatala sau in co Jeratita interstitiala apare la aproximati$ 4/5 din pacienti si este diagnosticata frec$ent intre 9%-/ ani. 3eformarea maxilarului repre inta consecintele tardi$e Surditatea prin afectarea ner$ului acustico%$esti#ular *)III+ afectea a 895 din pacienti si se datorea a osteocond re ulta. /iagnostic

Testele nespecifice cuprind: )3'L, '=' *rap Teste specifice serologice: ;TA%A#s *testul de a#sor#tie a anticorpilor antitreponemici fluorescenti+, !(A%T= *testul testul ;TA%A#s Ig! este neconcludent, )3'L si CS; sunt utili ate ca screening la toti

'ratament:

=entru instituirea tratamentului se tine cont de criteriile materne: lues netratat, serologie po iti$a, tratament ina antepartum, tratament Criterii neonatale luate in considerare sunt: semne clinice de lues congenital, )3'L mai mare cu 2 ori

Tratamentul este medicamentos7 se face anti#ioterapie cu =enicilina : cristalina cu administrare intra%$enoasa. 3o primele 1 ile, apoi la 6 ore. 3urata tratamentului este de 4/%42 ile. 3aca tratamentul se intrerupe mai mult de o