Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

BURSE - INSTITUTIA BURSEI -

NDRUMTOR: Pro . Dr. A!r"# C$IRAN STUDENT : P%#%&'(! M%r(%) GRUPA : *+,

-./,01

CUPRINS:

I. 0 II. III. IV. V. .5

I)12(2!2(% 3!r1"(............................................................

I12or(4............................................................................. 5 E6o#!2("........................................................................ ,. M"73r(( 3!r1"(............................................................ ./ M%)%&"7")2!# 3!r1"(.................................................

B(3#(o&r% ("

I.

INSTITUIA BURSEI

I)12(2!8(% 3!r1"( r"9r":()2; 4%<r!# or&%)(:%2or(4 4r"%2 =) 6"<"r"% !)48(o);r(( 9("8"( 3!r1("r" ()2r()1"4(> <!9; 9r()4(9(( 4%r" 1;-( %1(&!r" !)48(o)%r"% 4o) or7 12r%2"&("( %<o92%2". Instituia bursei a aprut ca urmare a crerii premiselor funcionrii pieei bursiere. Aceast instituie este reglementat prin acte normative care definesc: categoriile care particip la activitatea pieei bursiere; mecanismele care stau la baza tranzaciilor bursiere modalitile de organizare i funcionare a instituieie bursiere formele de control i emitere a informaiilor bursiere. Instituia bursier are la baz o Asociaie a !embrilor "ursei# fapt pentru care# at$t legislaia rilor avansate %n reglementarea sa# c$t i %n rile unde piaa bursier funcioneaz de mai recent# apare reglementat acest principiu. &pre e'emplificare# prin ?S"4!r(2@ EA4'%)&" A42 B,C0,D E S.U.A. 3!r1% este definit ca ?or(4" or&%)(:%8("> %1o4(%8(" 1%! &r!9 <" 9"r1o%)"> =)r"&(12r%2" 1%! )! =) 4%#(2%2" <" 4or9or%8("> 4" 4o)12(2!("> 7")8()" F( 9!)" #% <(19o:(8(" !) 19%8(! 9#!1 4o)<(8((#" )"4"1%r" 4o) r!)2;r(( 4"r"r(( F( o "r2"( <" 7;r !r( 1%! 2(2#!r( ()%)4(%r"> 9")2r! =)<"9#()(r"%> =) 7o< 4!r")2> % !)48((#or 3!r1"( 4o)4r"2(:%2" =) <"1 ;F!r%r"% 4or"42; % 2r%):%48((#or 3!r1("r". ('ist regelementri similare i %n )aponia# unde 3!r1% este definit ca ?o 9"r1o%); =)r"&(12r%2; =) 4%#(2%2" <" 4or9or%8("> 4%r" 9!)" #% <(19o:(8(" o 9(%8;> =) 6"<"r"% <"1 ;F!r;r(( 2r%):%48((#or <" 6%#or( 1%! 7;r !r(. *n +om$nia# prin ,egea nr. -2.1//0 > 3!r1% <" 6%#or( este reglementat ca fiind ?o ()12(2!8(" 4! 9"r1o)%#(2%2" G!r(<(4;> 4%r" %1(&!r; 9!3#(4!#!(> 9r() %42(6(2%2"% ()2"r7"<(%r(#or %!2or(:%8(> 1(12"7"> 7"4%)(17" F( 9ro4"<!r( %<"46%2" 9")2r! " "42!%r"% 4o)2()!;> 4oor<o)%2;> 2r%)19%r")2; F( "4'(2%3(#; % 2r%):%48((#or 4! 6%#or( 7o3(#(%r" %<7(1" #% 4o2;> o "r()< "4o)o7((#or ()6"12(2" &%r%)8(" 7or%#; F( 1"4!r(2%2" ()%)4(%r; i care# de fapt# constituie 9(%8% o (4(%#; F( or&%)(:%2; 9")2r! )"&o4("r"% 6%#or(#or 7o3(#(%r". ,egea nr. 12/.2111 privind bursele de mrfuri# reglementeaz 3!r1% <" 7;r !r( 4% (()< ?o ()12(2!8(" 9!3#(4;> 4! 9"r1o)%#(2%2" G!r(<(4;> r"&#"7")2%2; F( 4o)2ro#%2; <" CNVM> 4%r" %!2or(:"%:; !)48(o)%r"% %4"12"( 9("8" F( %1(&!r; 4o)<(8((#" )"4"1%r"

1o4("2;8(#or <" 3roH"r%G 9")2r! " "42!%r"% 2r%):%48((#or 9" 9("8"#" or&%)(:%2" F( %!2or(:%2" <" or&%)!# <" 1!9r%6"&'"r". "ursa este reglementat i autorizat de un organ autorizat# ce supraveg3eaz piaa respectiv. *n +om$nia acest organ este Co7(1(% N%8(o)%#; % V%#or(#or Mo3(#(%r" - CNVM cu: piaa valorilor mobiliare; piaa mrfurilor. CNVM %r" %)!7(2" %2r(3!8(!)( 9r(6()< r"&#"7")2;r(#" =) <o7")((#" r"19"42(6"> F( %)!7" "#%3or"%:; r"&!#%7")2" <" %!2or(:%r"> !)48(o)%r" F( 4o)2ro# % %4"12or 9("8" <" 4%9(2%# F( % 9("8"( 3!r1"#or <" 7;r !r(. "ursa este creatoarea cadrului pieei bursiere# a spaiului respectiv unde are loc tranzacia bursier# dup anumite sisteme i proceduri autorizate de organul de supraveg3ere# dar i autoreglementate. Instituia bursier asigur acele sisteme de tranzacionare ce confer transparen# garanie i eficien investitorilor. Institua bursier poate fi grupat# <() 9!)42 <" 6"<"r" %# 9%r2(4(9;r(( #% 4%9(2%#!# <" 4o)12(2!(r"# %n: ,. ()12(2!8(( 4o)12(2!(2" 4! 4%9(2%#!# 7"73r(#or 3!r1"(> ;r; % ( %9or2 %# 4%9(2%#!#!( <" 12%2I .. 3!r1" #% 4%r" 12%2!# %1(&!r; o)<!r(#" )"4"1%r" !)48(o);r(( ()12(2!8("( 3!r1("r"> !r7J)< 4% 7"73r(( 3!r1"(> =)2r-!) ()2"r6%# <" 2(79> 1; r%73!r1":" %4"12 4r"<(2 F( 1; <"6(); ()12(2!8(" 9r(6%2;I ()12(2!8(( 3!r1("r" '(3r(<" 4capitalul de stat rm$ne %n organizarea i funcionarea acestei instituii5. 6entru funcionarea unei instituii bursiere i pentru crearea pieei bursiere propriuzise# pe l$ng cadrul legislativ# trebuie s e'iste un cadru economic care s asigure funcionarea bursei respective. Astfel# trebuie %ndeplinite urmtoarele principii: 9r()4(9(!# %2o7(4(2;8(( - bursa ia fiin# %n general# pe structura unei piee dezvoltate# unde e'ist de7a subiecii cererii i ofertei# nefc$nd altceva dec$t s dezvolte aceast pia;

9r()4(9(!# o7o&")(2;8(( piaa din zon s asigure un climat economic# s coe'iste un numr c$t mai mare de purttori ai cererii i ofertei; 9r()49(!# #!(<(2;8(( s e'iste un volum minim de tranzacii care s asigure e'istena acestei instituii; 9r()49(!# %<%92%3(#(2;8(( at$t prin regulamentele proprii# c$t i prin cele avizate de organul de supraveg3ere# bursa trebuie s se adapteze noilor condiii de evoluie a factorilor care au impus-o.

Astfel# de multe ori# viaa economic a luat-o %naintea reglementrilor teoretice; au aprut permanent piee noi# mecanisme i instrumente noi de tranzacii# etc; 9r()4(9(!# 4or"42(2!<()(( - prin regulamentele emise# bursa trebuie s impun anumite sisteme de garantare# astfel %nc$t s nu apar litigii %ntre prile care tranzacioneaz. 8e asemenea# bursa trebuie s asigure i condiiile pentru realizarea eficient a ordinelor pe care purttorii cererii i ofertei le transmit %n pia; 9r()49(!# )"!2r%#(2;8(( 9 activitatea nu trebuie viciat de factori perturbatori 4zvonuri# concuren neloial# informaii confideniale .a.m.d5.

II.

SCURT ISTORIC AL BURSELOR

BURSA 9 este o piata pe care se ofera si se desfac# dupa o procedura speciala# marfuri sau valori mobiliare. Denumirea institutiei se pare ca vine de la numele unei vechi familii de hangii# V%) <")

B!r1")# care a in fiintat la Br!&"1 4 in :landra 9 "elgia de azi 5 un local numit $o2"# <"1 Bo!r1"1# in 3olul caruia se negociau periodic metale pretioase 4 aur# argint# platina 5 precum si 3irtii de valoare. B!r1"#" <" 6%#or( sunt piete caracteristice economiilor de piata %n cadrul crora se pot tranzactiona# dup o procedur special# valori mobiliare. Aparitia burselor este legat# dup unele opinii # de marile lucrri publice realizate de Imperiul +oman# care necesitau capitaluri importante. ;onstituirea de drumuri publice # de monumente a fcut necesar asocierea numerosilor detintori de economii# fractionarea efortului de investire %ntre mai multi asociati. In 1"4o#!# %# ,0-#"% # la To!#o!1"# c$tiva negustori puternici au avut ideea creerii 9r(7"( 1o4("2%2( 9" %42(!)( cunoscuta =) Fr%)2% : L"1 Mo!#()1 <! B%1%4#" "2 <! C'%2"%! <" To!#o!1". 6roprietatea acestei societati a fost divizata %ntre mai multe persoane care puteau vinde sau sc3imba partile detinute. Inventatorul uneia din primele valori mobiliare este regele :rancois I# care emite pentru prima data un imprumut public de tip obligatar %n :ranta pentru finantarea unui razboi cu milanezii. In sensul contemporan al termenului # 3!r1% <" 6%#or( apare la A712"r<%7# c$nd se emit pentru prima data pe piata actiuni# care sunt sc3imbate %n cantitati mari si cotate %n functie de legea cererii si a ofertei. Aparitia acestor aciuni este legat de constituirea ?Co79%)("( I)<((#or Or(")2%#"> care avea nevoie de capitaluri mari necesare realizrii e'peditiilor sale coloniale. <n punct de reper important %l reprezint infiintarea burselor de la L@o) 41-0=5# To!#o!1" 41-0/5# Ro!") 41->15# P%r(1 41->25 i Bor<"%!A 41-?15. Aparitia societtilor anonime si a actionarilor care permit materializarea de asocieri a constituit momentul de %nflorire a burselor de valori. !arile nume inscrise la cota reflect activitatea industrial si financiara care ia un avint important %n secolul al bnci # etc. :actorii dinamizatori ai secolului trecut i-au constituit mai intai membrii marii burg3ezii financiare# urmata de mica burg3ezie atrasa mai ales de imprumuturile obligatare realizate adesea de catre stat. 6iata financiara franceza era %n aceasta perioad mai mult obligatara# %n timp ce ,ondra sau "erlinul aveau o piaa de aciuni mai dinamic.
@I@ -lea:

transportul pe

calea ferat# industria siderurgic# a e'ploatrii crbunelui# gazului metan i electricitii# marile

>

*ncep$nd din a doua 7umtate a secolului al

@I@ -lea

# ,ondra devine prima piata bursiera din

lume# pentru ca ulterior Aall &treet-ul sa cucereasc aceasta poziie . ,a sf$r itul secolului al 21lea# %n lupt pentru %nt$ietate a aprut un nou rival > 3!r1% G%9o)":;> K%3!2o-4'o # care are toate sansele sa devina prima piata financiara mondiala.

B!r1% <" 6%#or( B!4!r"12( BBVBD

6e data de 1 decembrie 1==2 are loc desc3iderea oficial a "ursei de Balori "ucureti. 8e-a lungul timpului bursa a fost afectat de evenimentele social-politice. Activitatea "B" este %ntrerupt %ncep$nd cu anul 1/01# timp de - decenii rm$n$nd %nc3is. *n anul 1//- are loc re%nfiinarea "ursei# prima tranzacie av$nd loc pe 21 noiembrie 1//-. 8e atunci ea se afl %ntr-o dezvoltare continu. Anul 211- este anul %n care "B" absoarbe "ursa (lectronic +A&8AC. ,a data de 10 februarie 211=# la burs se listeaz prima companie internaional: (rste "anD. *n 2111# "ursa de Balori "ucureti se listeaz pe propria pia reglementat la vedere. *n 2111 are loc listarea :ondului 6roprietatea la "B" i sunt dezvoltate te3nicile de tranzacionare prin introducerea operaiunilor de v$nzare %n lips 4s3ort selling5 i e'tinderea utilizrii sistemului de conturi globale i pentru titlurile emise de companii rom$neti. *n 2111 - 2112 %ncepe tranzacionarea aciunilor emise de companii rom$neti pe sistemul alternativ de tranzacionare administrat de "B". *n 2112 are loc oferta public iniial primar de aciuni emise de &E Euclearelectrica# parte a programului de privatizare anunat de Fuvern i primul I6G de la "B" %n ultimii > ani.

LONDON STOCK ELC$ANGE


?

"ursa de Balori din ,ondra 4 ,ondon &tocD ('c3ange 5# grupeaza in prezent diverse piete pentru listarea diferitelor titluri: cea 9r()4(9%#%# unde se tranzactioneaza cele mai importante actiuni din !area "ritanie precum si din lume# A#2"r)%2(6" I)6"127")2 M%rH"2# destinata pentru companiile tinere# aflate in faza de crestere 2"4'M%rH# o noua piata pe care pot fi listate actiuni ale companiilor care activeaza in domeniul ;um prima societate pe actiuni a fost fondata la Londra in 1553 4Co79%)(% M!14o6@5# acest tip de companie a cunoscut treptat o larga dezvoltare in Anglia# ceea ce a dus la aparitia unor persoane specializate in tranzactionarea titlurilor emise de astfel de societati 4actiuni5# adica a broDerilor# actionand ca intermediari pentru investitori. In 1?>1# un grup de 1-1 de broDeri au format un club la o cafenea din ,ondra# unde se intalneau pentru a tranzactiona titluri# iar in ,MM0# membrii clubului au votat pentru sc3imbarea numelui acestuia 4No)%2'%) Co "" $o!1"5 cu cel de "ursa de Balori 4S2o4H EA4'%)&"5. "ursa de la ,ondra s-a dezvoltat rapid# impulsionata si de noile descoperiri ale stiintei si te3nicii# s-au desc3is mai mult de 21 de burse de valori in tara care au operat independent pana in 1/?2# cand a avut loc integrarea tuturor pietelor din !area "ritanie pe care se tranzactioneaza titluri de valoare. 8in 1/=># "ursa de la ,ondra a devenit o companie privata cu raspundere limitata# iar sistemul de tranzactionare s-a sc3imbat# de la tranzactionarea in ringul "ursei trecandu-se la cea prin intermediul telefonului si calculatorului din camere de tranzactionare separate. In iunie ,CC+# "ursa de la ,ondra a lansat o noua piata de tranzactionare- A#2"r)%2(6" I)6"127")2 M%rH"2 B AIM D# accesibila si firmelor mai mici# nou infiintate sau aflate in accensiune# care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de piata principala. 8e la data infiintarii si pana in prezent# peste 011 de companii si-au listat actiunile pe acesta piata alternativa# in timp ce peste -1 de societati# initial tranzactionate pe AI!# au trecut pe piata principala a "ursei de la ,ondra. In prezent# la "ursa de la ,ondra e'ista sisteme de tranzactionare diferite# in functie de performantele companiilor listate. Astfel# pentru actiunile incluse in ()<(4"#" FTSE ,// 4precum si actiunile de rezerva ale indicelui :H&( 111 - cele care din diferite motive nu mai fac parte din cosul indicelui5 s-a introdus in octombrie 1//? 1(12"7!# SETS# care asigura o =

te3nologiilor de varf.

tranzactionare in intregime automata. In cadrul acestui sistem# in momentul in care ordinele de vanzare si de cumparare se potrivesc sub aspectul pretului si cantitatii# ele se e'ecuta automat. 6entru celelalte actiuni# in cadrul 1(12"7!#!( SEAO formatorii de piata sunt obligati sa afiseze in piata# de-a lungul intregii sedinte de tranzactionare si pentru toate actiunile la care au cotatii# pretul de cumparare si cel de vanzare# precum si cantitatile pe care sunt dispusi sa le tranzactioneze la preturile afisate. Aceste cotatii sunt ferme# in timp ce preturile pentru tranzactii mai mari pot fi negociate. ,a "ursa de la ,ondra erau listate in 1//= peste 121>1 de titluri 4actiuni ale companiilor din !area "ritanie# actiuni ale unor companii intrnationale# titluri emise de guvernul !arii "ritanii# obligatiuni emise de companii sau autoritati administrative locale# euroobligatiuni# certificate de depozit# optiuni5. ,a "ursa de la ,ondra erau listate 2/11 de companii# din care -11 din afara !arii "ritanii. In 1//= s-a atins# al optulea an consecutiv# un volum anual record de tranzactionare-112? miliarde de lire sterline pentru actiunile societatilor din !area "ritanie 4in crestere cu 2#0I fata de 1//?5 si 21=2 miliarde de lire sterline pentru sectorul international 4cu -1I mai mult fata de anul precedent5. Bolumul mediu zilnic de tranzactionare pentru actiunile companiilor engleze a fost in 1//= de 0#1 miliarde de lire sterline# realizat in peste >2/11 de tranzactii in fiecare zi. Baloarea medie a unei tranzactii a fost in 1//= de >0111 de lire sterline pentru titlurile societatilor britanice si de 2=>111 de lire sterline pentru titlurile cotate in sectorul international.

NEP QORK STOCK ELC$ANGE - NQSE


"ursa de Balori din EeJ KorD 4EeJ KorD &tocD ('c3ange5# cea mai mare bursa de valori din lume# si-a inceput activitatea inca din secolul al @BIII-lea# cand a fost initial destinata pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor &tate <nite ale Americii. <lterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe care o piata bursiera organizata il

are: procurarea capitalului pentru societatile listate# prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali. In anul 1?/1# in &tatele <nite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri: obligatiuni de razboi emise pentru a acoperi o datorie de razboi de =1 de milioane de dolari si actiunile primei banci centrale americane# "anD of <nited &tates. "roDerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in birouri# cafenele# piete in 7urul Aall &treet. In lipsa unui loc bine stabilit si a unui program de tranzactionare# vanzatorii si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul# ceea ce facea ca aceasta piata sa nu aiba o prea mare lic3iditate. Abia in 1? mai 1?/2 toate aceste probleme au fost rezolvate# broDerii neJ-LorDezi semnand un document prin care conveneau sa tranzactioneze titlurile doar intre ei. In acest fel# cea mai mare bursa de valori din lume si-a inceput e'istenta datorita unui simplu document intitulat T'" B!22o)Roo< A&r""7")2# al carui nume a fost inspirat dupa locul de intalnire al broDerilor # sub un copac la numarul >= Aall &treet. 8e abia un sfert de secol mai tarziu# in ,S,M# broDerii de pe Aall &treet au dat organizatiei lor un nume: N"R QorH S2o4H %)< EA4'%)&" Bo%r< 4 scurtat in ,S05 la N"R QorH S2o4H EA4'%)&"5 si au impus reguli stricte de desfasurare a tranzactiilor precum si desemnarea unui presedinte. In 1=1?# la "ursa din EeJ KorD erau listate treizeci de titluri 4actiuni5. In fiecare zi lucratoare presedintele sedintei striga numele celor treizeci de actiuni# una cate una 4 1(12"7!# T4%##T 5. ,a fiecare nume# broDerii faceau oferte de cumparare si de vanzare pentru titlul respectiv# in cadrul unei licitatii desc3ise. Atunci ca si acum# numai broDerii membrii ai bursei puteau vinde si cumpara titluri in ringul de tranzactionare. In 1=1?# dreptul de a deveni membru al bursei costa 2- de dolari# in timp ce in prezent un loc 4MseatM5 in ringul de tranzactionare costa apro'imativ 1 milion de dolari# pentru a deveni membru al bursei fiind necesara si respectarea unor conditii financiare si profesionale foarte stricte. ('pansiunea spre vest a tinerei natiuni americane# conditiile economice favorabile precum si inventarea telefonului 4prin intermediul caruia tranzactiile au devenit accesibile investitorilor din toate colturile &tatelor <nite5 au facut necesare# in 1=?2# e'tinderea duratei sesiunilor si renuntarea la sistemul McallM in favoarea tranzactionarii continue a tuturor titlurilor listate# pastrand insa licitatia.

11

In prezent# alaturi de EeJ KorD &tocD ('c3ange in &tatele <nite functioneaza alte sase burse de valori 4 A7"r(4%)> Bo12o)> C()4())%2(> C'(4%&o> P%4( (4 1( P'(#%<"#9'(% S2o4H EA4'%)&"5# precum si piata e'trabursiera N%1<%U BOTC-O6"r T'" Co!)2"r M%rH"2D unde sunt tranzactionate actiunile companiilor care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de burse. 8in 1/?=# cele opt piete au fost legate printr-o r"2"% "#"42ro)(4% de comunicatii numita I)2"r7%rH"2 Tr%<()& S@12"7 B ITS D> care permite tranzactionarea prin intermediul calculatorului pe oricare din pietele mentionate. EeJ KorD &tocD ('c3ange este o piata de licitatie# tranzactionarea titlurilor listate avand loc prin intalnirea in ringul bursei a ordinelor desc3ise de vanzare si cumparare ale membrilor EK&(# care actioneaza in numele investitorilor lor individuali sau institutionali. :iecare actiune listata la bursa din EeJ KorD este alocata unui broDer specializat# care tranzactioneaza numai o anumita categorie de titluri intr-un loc bine definit. Hoate vanzarile si cumpararile respectivelor actiuni au loc in acest loc fi'# numit post de tranzactionare B 2r%<()& 9o12 D. Banzatorii si cumparatorii# reprezentati de broDerii din ring# se intalnesc in acest loc pentru a obtine cel mai bun pret pentru un anumit titlu. ,a inceputul fiecarei zi de tranzactionare# pe baza mecanismului cerere-oferta# 3roH"r(( 19"4(%#(12( fi'eaza pretul de piata pentru fiecare din actiunile lor. 8e asemenea# ei e'ecuta ordinele 3roH"r(#or <() r()& si mentin o piata ordonata a titlurilor# cu minime fluctuatii pe parcursul sedintei de tranzactionare. Indiscutabil# bursa de la EeJ KorD este cea mai mare din lume.

III. EVOLUTIA BURSEI IN ROMANIA


BURSA ROMANEASCA DE LA INCEPUTURI PANA LA NATIONALIZARE

11

Istoria instituiei bursiere din +om$nia# de i nu la fel de vec3e sau %nfloritoare precum cea a burselor din alte ri europene# are un trecut demn de a fi menionat. *n +om$nia %nceputurile "urselor de mrfuri dateaz de pe la mi7locul secolului @I@# c$nd apare ideea de a se %nfiina o "urs de comer la "ucure ti i o alta la "rila. *n 1=01 organizarea "urselor de comer este legiferat prin ;ondicele de comer al Hrii +om$ne ti# inspirat dup modelul francez. Acest demers legislativ rm$ne %nsa unul pur teoretic. *n 1=>= se pregte te un nou proiect de lege a burselor# dar nici de aceast dat nu este aprobat de !inisterul de :inane. *n ceea ce prive te "ursele de valori# efecte i valut acestea apar abia dup 7umtatea secolului @I@# %n principal din cauza circulaiei monetare %ngreunate de lipsa unei monede naionale. ,a 0 iunie 1==1 este adoptat N,egea asupra "urselor# mi7locitorilor de sc3imb i mi7locitorilor de mrfuriO# iar la 10 septembrie 1==2 la Ia i se inaugureaz "ursa local# ale crei cotaii vor fi publicate %n N;urierul :inanciarO. ,a "ucure ti bursa %ncepe s funcioneze din decembrie 1==2. ,egea inspirat din modelul francez avea %ns numeroase lacune ceea ce fcea ca sistemul s fie e'trem de rigid. *n timp ce %n :rana monopolul curtierilor 4persoane care se ocupa cu negocierea operaiilor de burs5 fusese desfiinat# abrogarea nu fusese luat %n calcul de legislaia rom$neasc. "ursa funciona destul de greu# pe de o parte din cauza lipsei de pregtire a personalului# iar pe de alta parte datorita faptului c agenii fceau speculaii pe cont propriu# iar ma7oritatea afacerilor se tranzacionau pe piaa liber. *n noiembrie 1==2 se constat imposibilitate lic3idrilor. 8enumit de pres N;ra3ul de la bursa din "ucure tiO acesta a cauzat ruinarea unor banc3eri i a adus pierderi serioase deintorilor de valori mobiliare.

12

*n urma acestor evenimente legislaia a fost revizuit# s-a stabilit un singur mi7locitor iar cursurile erau cele de pe piaa format de banc3eri. ;u toate acestea rezultatele nu au fost cele dorite# a a c %n 1/10 se voteaz o noua lege ce aduce importante sc3imbri : se %nfiineaz ;amera de Arbitra7# cu rol %n soluionarea diferenelor# se stabilesc noi condiii pentru numirea mi7locitorilor# se instituie dreptul ;omitetului "ursei de a %ntocmi regulamente interioare i se reglementeaz intrarea la "urs prin instituirea unei ta'e. *n acela i timp se dezvolt industria i comerul ceea ce determin cre terea numrului valorilor cotate la "urs# dezvoltarea bncilor i a altor instituii de credit. (ste de menionat c %n perioada antebelic erau considerate fapte ilicite de la regimul bursier numai rsp$ndirea de informaii false# nu i efectuarea de tranzacii sau introducerea unor ordine care ar putea s induc %n eroare ceilali investitori. *n timpul primului rzboi mondial "ursa a fost %nc3is# iar %n perioada ce a urmat valorile mobiliare au suferit deprecieri semnificative# %n special aciunile petroliere datorit distrugerii sondelor. *n octombrie 1/1= "ursa a fost redesc3is# cursurile cre teau de la o zi la alta# tot mai multe persoane fiind interesate s investeasc. &ituaia financiar ia %nsa alt turnur: activitatea "ursei se restr$nge drastic cursurile valorilor scad# volumul operaiunilor descre te iar vizitatorii sunt din ce %n ce mai puini. 6rima parte a perioadei interbelice# din 1/1/ pana %n 1/2- ar putea fi caracterizat drept o perioad de cre tere fiind impulsionat# pe r$nd# de diferitele categorii de valori: aciunile societilor de transport# apoi cele bancare i ale societilor de asigurare. 8up primul rzboi mondial %n +om$nia au e'istat trei regimuri legale privind bursele de comer. 8atorit diferenelor dintre aceste sisteme s-a pus problema adoptrii unei noi legi a burselor. Aceasta a fost abrogat# lucru ce va duce la reprimarea concurentei ilicite.

12

8e remarcat c prin legea din 1/2/ se reglementeaz pentru prima dat organizarea bursei de valori separat de bursa de mrfuri# primele burse %nfiinate %n +om$nia av$nd caracter mi't. ;ra3ul "ursei din EeJ KorD care marc3eaz %nceputul crizei economice din 1/2/-1/22# a avut influen asupra tuturor burselor europene# inclusiv %n +om$nia# unde s-a instalat panica. Astfel s-a produs o reorientare spre plasamente %n efecte cu dob$nd fi'# %n timp ce aciunile erau din ce %n ce mai puin solicitate. *n 1/22 "ursa a trecut printr-o serie de modificri. Iniial# activitatea a fost ceva mai redus# cursurile rm$n$nd %n parametrii relativ normali. *n urma interveniei unor personaliti ale vremii "ursa %nregistreaz un volum mare de tranzacii. ;ursurile urc din ce %n ce mai mult# ca mai apoi# %n urma unei declaraii date de guvern care anun meninerea stabilizrii cu orice pre# s scad. *n anul 1/22# erau %nscrise la "ursa din "ucure ti 9 singura din +om$nia !are 9 doar -> de societi pe aciuni i ?? de categorii de rente i obligaiuni de stat# %n timp ce bursele din ;lu7 i Himi oara# de i erau desc3ise nu funcionau din lips de activitate. ,egislaia modificat de ;arol al II-lea %n 1/2> prevedea pedepsirea rsp$ndirii %n public de tiri sau fapte neadevrate# e'agerate sau tendenioase care provoac scderea titlurilor sau valorilor admise la burs sau negociate %n comer# ori scderea sau cre terea lucrurilor de prim sau general necesitate# ori abinerea de la cumprarea sau subscrierea de titluri sau valori. "ursa a funcionat i %n timpul celui de-al doilea rzboi mondial# c3iar pe un trend ascendent# iar %n 1/0- a atins un nou nivel record al lic3iditii# dar pe fondul unei inflaii ridicate. &f$r itul celui de-al doilea rzboi mondial %mpreun cu deciziile ce vizau +om$nia# a %nsemnat i sf$r itul pieei de capital i a bursei de valori# lovitura final care a pus capt acestui sector economic dinamic# constituind-o naionalizarea economiei din iulie 1/0=# care a fcut ca o dat cu dispariia proprietii individuale s

10

dispar i produsele specifice: aciunile# obligaiunile# titlurile de stat i deci raiunea de e'isten a unei "urse. ,egislaia adoptat de ctre regimul comunist %n 1/>= nu prevedea sancionarea faptelor de inducere %n eroare cu privire la valoarea titlurilor tranzacionate pe burs# din simplul motiv c instituia "ursei fusese desfiinat.

EVOLUTIA BURSEI IN ROMANIA POST-COMUNISTA 8e i %n lume# e'ist un numr mare de burse# totu i# piaa bursier mondial este dominat de triung3iul &<A-)aponia -!area "ritanie. *nsumate# aceste trei piee deineau ?0I din capitalizarea bursier mondial %n 1//1 i peste ??I %n 1//2. *n 2111 ele nu mai dein dec$t un procent de >? I deoarece %n aceast perioada a avut loc o dezvoltare foarte rapid a burselor emergente i %nfiinarea de noi burse %n special %n rile fostului bloc comunist. 8up evenimentele din 1/=/ s-a ivit posibilitatea reapariiei burselor %n +om$nia.OEoua lege a "urselor %n +om$nia trebuie s fac distincie clar %ntre tranzaciile reale# adic cumprri i v$nzri efective de aciuni# valori de tot felul# mrfuri i valute# tranzacii de ec3ilibru i care creeaz utiliti sociale# fiind de folos at$t economiei naionale# c$t i celor care particip la astfel de tranzacii# i tranzacii nominale# adic speculaii pure %n legtur cu preul viitor al aciunilor# valorilor# mrfurilor sau devizelor.O 6iaa aciunilor %n +om$nia post decembrist a fost structurat de la bun %nceput pe dou componente distincte: "ursa de Balori "ucure ti 4"B"5 i +asdaP 4"ursa (lectronic +asdaP5# care ulterior au fuzionat %ntr-o singur pia# prin absorbirea +asdaP de ctre "B".

1-

,a 2? aprilie 1//01# un numr de 20 de societi de valori mobiliare au decis %nfiinarea Asociaiei "ursei de Balori "ucure ti# iar pe 21 noiembrie 1//- a avut loc prima edin de tranzacionare la "B"# cu nou serii de aciuni. 1//> -cel de-al doilea an al "ursei de Balori "ucure ti reprezint# de fapt# primul an real de activitate. 8atorit interesului cresc$nd al societilor de valori mobiliare# numrului membrilor Asociaiei "ursei s-a dublat. *n favoarea acestui fenomen a fost i finalizarea procesului de privatizare %n mas a societilor comerciale precum i oportunitilor oferite de acesta. <n prim efect a fost cre terea numrul edinelor de tranzacionare la dou edine pe sptm$n. *n aceast perioad se %nc3eie acorduri de cooperare cu alte organisme similare precum At3ens &tocD ('c3ange# HoDLo &tocD ('c3ange i ,ondon &tocD ('c3ange# acestea desc3iz$nd noi posibiliti de natur s asigure %ncadrarea pieei rom$ne ti %n tendinele de globalizare i cooperare regional care se manifest pe plan internaional. 6iaa Eaional a Balorilor !obiliare +asdaP a fost lansat la 2> octombrie 1//># ca rezultat al necesitii unui cadru instituional i te3nic pentru tranzacionarea tuturor aciunilor distribuite %n cadrul 6rogramului de 6rivatizare %n !as. 6roiectul +asdaP este rezultatul direct al colaborrii romano-americane# legiferate prin semnarea# %n 1//0# a unui !emorandum de ctre guvernele +om$niei i &<A. ,a %nceputurile activitii sale# "ursa din +om$nia se confrunta cu condiii precare2: nu e'ista infrastructura necesar pentru cotarea# tranzacionarea# i transferul aciunilor# e'ista o %nelegere limitat a noiunii de deinere %n proprietate a aciunilor i a rolului pieei de capital# nu e'istau ec3ipamente 43ardJare5 i programe 4softJare5# nu e'istau organisme de autoreglementare autorizate %n acest domeniu de activitate# iar reglementarea activitii societilor de valori mobiliare privind transparena i credibilitatea era de asemenea limitat. 6$n %n prezent situaia s-a %mbuntit %n mare msur# s-au dezvoltat speciali ti %n domeniu# sisteme de tranzacionare performante 4 A+(EA la "ursa de la "ucure ti i platforma (,H+AE& a "ursei de la &ibiu5 i c3iar Jebsite-uri disponibile pentru investitori 4JJJ.e-bursa.ro# JJJ.v-marDet.ro5.

1>

(voluia celor dou piee a fost asemntoare# fiind influenat %n mod vizibil de evoluiile economice dar mai ales politice din +om$nia acelei perioade. 8up un start e'celent# suprapus unei sc3imbri politice la nivel %nalt 41//>5# cu un ma'im al valorilor tranzacionate i a valorilor cotailor stabilite %n vara anului 1//?# a urmat un declin de proporii# at$t ca valoare dar i ca durat# a pieei aciunilor rom$ne ti. (voluia descendent a avut numeroase cauze# printre cele mai importante put$nd fi enumerate: Qsupra%nclzireaO pieei 41//?5 pe fondul unor ac3iziii masive de aciuni ce aveau la baza fonduri speculative# nerealizarea obiectivelor de politic economic promovate %n campania electoral# de noua conducere politic a +om$niei# neimplicarea reala a pieei de capital %n procesul de privatizare# ne%ncrederea instituiilor financiare ale statului %n a lucra cu i pe piaa de capital rom$neasc# politica monetar impus de "E+ i !inisterul de :inane# evoluia slab de ansamblu a economiei rom$ne ti. NAnul 1//= a fost unul slab pentru "B". Rtiu c evoluia bursei din 1//? a fost influenat negativ de criza din Asia# iar cea din 1//=# de criza din +usiaO susine &tere :armac3e. &f$r itul anului 2111 poate fi considerat ca piatra de 3otar ce a marcat inversarea trendului evoluiei pieei aciunilor. 6rincipala cauz a stoprii declinului poate fi considerat atingerea unor minime de tranzacionare incredibile pentru o pia bursiera normal. 8e asemenea# ie irea cu bine din criza financiar a anului 1/// precum i sc3imbrile politice produse %n anul 2111 au fost factori de natur s impulsioneze evoluia de ansamblu a pieei bursiere. Bara anului 2111 a marcat revenirea pieei aciunilor la un trend cresctor# o dat cu scderea dob$nzilor pe piaa bancar i mai ales prin perceperea unei predictibilitii i pe viitor a acestui fenomen. 8e remarcat c politica fiscal de %ncura7are a e'porturilor rom$ne ti 4prin impunerea unei cote mult reduse profitului rezultat din astfel de operaiuni5 a avut i ea un rol important %n %mbuntirea evoluiei societilor cotate i implicit a atractivitii lor pentru investitori.

1?

,egiferarea unui nou cadru legislativ pe parcursul anului 2112# mult mai bun dec$t cel precedent# a avut darul de a consacra piaa bursier ca alternativ viabil pentru plasarea fondurilor investitorilor# iar odat cu acest fapt a nscut sperana ca piaa de capital rom$neasc s fie capabil de a 7uca rolul su fundamental %n economie. *n acest conte't# anul 2112 a %nsemnat un an de ma'ime pentru piaa bursier rom$neasc# at$t la nivelul valorilor tranzacionate i a indicilor bursieri# dar mai ales la nivelul percepiei publicului larg fa de fenomenul bursier. A urmat o perioad de boom# %n anii 2112# 2110# 211- i 211> piaa bursier a btut record dup record i a %nceput s se contureze un scenariu respectat cu destul de mare fidelitate %n fiecare an: cre teri accelerate %n primele luni# corecii spectaculoase %n primvar# o perioad de rela'are# urmat de noi cre teri cu noi ma'ime istorice %n ultima parte a anului. 8in ce %n ce mai multe fonduri strine s-au %ndreptat spre +om$nia# %ncura7ate de apropiata aderare la <niunea (uropean# de dezvoltarea economic a multor companii de talie mare 4raportarea unor rezultate financiare %n cre tere5# de privatizri# de dizolvarea unor asociaii 6A& etc. Hotodat au crescut investiiile auto3tone# numrul de tranzacii# numrul de conturi desc3ise# rula7ele efectuate pe burs# capitalizarea pieei. ;u o dezvoltare rapid pe parcursul a c$torva ani# piaa de capital a redevenit atractiv i vizibil %n acela i timp# pe msur ce in3ibiia generat de evenimentele din trecut se diminua i %n condiiile %n care dob$nzile bancare deveneau din ce %n ce mai puin satisfctoare. <n element comun al anilor 2112-2110 au fost repetatele delistri de societi de la burs. ,egislaia de atunci obliga acionarii care dep eau pragul de /1I s lanseze oferta public de preluare %n vederea delistrii societii# astfel c muli acionari au iniiat astfel de oferte. *n ultimii ani au mai fost o serie de evenimente ce au influenat piaa de capital# enumer$nd succint c$teva dintre ele: privatizarea 6etrom 4cea mai mare companie din +om$nia5 prin ac3iziia pac3etului de control de ctre G!B Austria# fuziunea celor doua burse# prin absorbirea "ursei (lectronice +asdaP de ctre "ursa de Balori "ucure ti#

1=

privatizarea "ncii ;omerciale +om$ne 4nelistat# dar la care &I:-urile aveau cate >I# deci cu impact asupra segmentului &I:5 i# nu %n ultimul r$nd# aderarea +om$niei la <niunea (uropean 4cu toate c piaa a reacionat cu mult %nainte ca aceast aderare s aib loc efectiv# la 1 ianuarie 211?5. *n ceea ce prive te perspectivele anului 211=# acesta Nva fi un an plin de surprize pentru 7uctorii de pe burs. (voluia bursei %n 211= va fi influenat foarte mult de evoluia burselor americane i europeneO susine pre edintele firmei SH8 Invest# Iulian 6anait. ;a o concluzie la cele de mai sus# putem afirma c %n ceea ce prive te "ursa din +om$nia aceasta a cunoscut de-a lungul e'istenei sale at$t perioade de av$nt c$t i de regres# determinate de factori interni sau internaionali i a reu it de fiecare dat s revin pe un trend ascendent %n ciuda numeroaselor situaii dificile. 6iaa de capital din +om$nia# distrus dup cel de-al doilea rzboi mondial# a renscut datorit unor speciali ti din domeniile economice# iar modul %n care aceasta a reu it s se refac poate fi considerat una dintre cele mai mari realizri de dup 1/=/. 8ezvoltarea continu a pieei de capital din +om$nia este bine s fie abordat ca o prioritate de ctre factorii de putere care# prin decizii politice i economice adecvate# pot influena 3otr$tor gradul de atractivitate pe care economia rom$neasc %l poate cpta %n faa ofertei de capital intern i internaional# creia are datoria de a-i oferi o gam tot mai larg de oportuniti de investiie# %n condiiile unor sisteme performante# sigure# transparente i eficiente.

III.

M"73r(( 3!r1"(

Instituia bursier este constituit prin asocierea membrilor bursei# numit A1o4(%8(% M"73r(#or B!r1"( BAMBD> similar cu AFA. 6rin %42!# 4o)12(2!2(6 AMB

1/

reglementeaz aspecte legate de: contribuia fiecrui membru la constituirea instituiei# se stabilesc sediul social# durata de funcionare# conducerea bursei. 8e asemenea# A!" adopt strategia bursei# stabile te modalitile de decontri i compensaii# modul de depozitare a obiectelor ce fac obiectul tranzaciilor. A!" se constituie dintr-un anumit numr de membrii# care trebuie s %ndeplineasc anumite 4o)<(8(( <" "#(&(3(#(2%2"# i anume: orice membru al bursei# care este# de fapt# o societate# trebuie s fie autorizat de organul care supraveg3eaz bursa# ,. trebuie s dispun de un capital minim; trebuie s participe cu fonduri la constituirea instituiei bursiere; trebuie s respecte regulamentele elaborate de aceasta. s poat efectua tranzacii %n piaa bursier respectiv; s poat participa la aprobarea regulamentelor; s fie ale i %n organele de conducere a bursei 4;omitetul 8irector5. 3!r1" =)4'(1" numrul de locuri poate fi ma7orat pentru a accede la un loc %n burs# ce poate fi cumprat sau %nc3iriat. ('.: EK &tocD ('c3ange - 112> locuri; .. 3!r1" <"14'(1" actul constituitiv este creat i autorizat prin particparea unor membrii fondatori# dar se pot atrage i noi membrii# ce devin membrii asociai.

Dr"92!r(#" 7"73r(#or 3!r1"( sunt:

D() 9!)42 <" 6"<"r" %# )!7;r!#!( <" 7"73r(( e'ist:

Grganul care conduce

i decide asupra instituiei bursiere este A<!)%r"%

A1o4(%8(#or M"73r(#or B!r1"(> ce are urmtoarele atribuii: adopt regulamentul de funcionare al asociaiei 4+egulament de practic onest5; adopt regulamentul de funcionare al instituiei bursiere; alege organele de decizie permanente 4;omitetul 8irector# 6re edintele bursei# e'perii independeni i cei care controleaz activitatea bursei5; aprob strategia i obiectivele pe care bursa i le propune; aprob "ugetul de venituri i c3eltueili al instituiei bursiere;

21

aprob obiectivele de investiii; poate dispune dizolvarea# lic3idarea sau asocierea %n cadrul bursei; aprob# de principiu# regulamentele de funcionare a pieelor din cadrul instituiei bursiere 4pieele la termen# la vedere5.

Co7(2"2!# D(r"42or i Pr"F"<()2"#" 3!r1"( sunt organe avizate de ctre organul ce supraveg3eaz piaa bursei i trebuie s %ndeplineasc anumite condiii privind: capitalul social; persoanele care le reprezint 4acestea s fie# %n general# reprezentanii unor firme de prestigiu i care nu influeneaz piaa bursier respectiv %n sens negativ5.

Co7(2"2!# D(r"42or: are %ntre --/ membrii 4dintre societile de prestigiu din cadrul instituiei bursiere5; conduce instituia bursier %n A!"; are atribuiuni reglementate prin Actul constitutiv i avizate de organul ce coordoneaz piaa bursier respectiv; urmre te gestionarea activitii instituiei bursiere; elaboreaz i propune ctre A!" regulamente pentru buna funcionare a instituiei bursiere; propune# spre autorizare i avizare# structura organizatoric a bursei pe componente# cum sunt ;omisiile 4departamentele5: de cotare# de %nregistrare a membrilor bursei# de supraveg3ere a decontrilor# de organizare i funcionare informatic a instituiei bursiere.

Or&%)"#" 4" %1(&!r; 4o)2ro#!# !)48(o);r(( ()12(2!8("( 3!r1("r" sunt:

,. Co7(1(% <" 4"):or( verific activitatea de gestiune a instituiei bursiere i concordana acesteia cu prevederile legale; 21

.. Cor9!# EA9"r8(#or I)<"9")<")8( E este cel care face analiza periodic a societilor cotate %n burs# pentru a asigura lic3iditatea i garania investiiilor %n titlurile financiare ce sunt negociate pe piaa bursier. Co7(2"2"#" 4o)1!#2%2(6" au rolul de a asista i influena# prin consultana dat# organele de decizie 4;omitetul pentru membrii# ;omitetul de supraveg3ere a tranzaciilor# ;omitetul pentru etic bursier# ;omitetul de arbitra7 etc.5.

6entru ca instituia bursier s e'iste i s-i asigure fluiditatea necesar# pe aceast pia funcioneaz ()2"r7"<(%r(( 3!r1("r(> ce pot fi: I. 1o4("2;8( <" ()2"r7"<("r"I II. 9"r1o%)" (:(4": %. %)&%G%2" %#" (r7"#or <" ()2"r7"<("r"I 3. %!2or(:%2" 1; !)48(o)":" ()<"9")<")2. I. :orma tipic de funcionare a unui agent de intermediere este agenia . societatea . firma de broDera7 . intermediere# care este# %n general# o 1o4("2%2" ()%)4(%r;> 4! 9"r1o)%#(2%2" G!r(<(4;> %!2or(:%2; <" or&%)!# <" 1!9r%6"&'"r" 9")2r! % r"%#(:% ()12(2!8(% 3!r1("r;. 6rin +egulamentul nr. 2.1//=# ;EB! a stabilit ca intermediar de valori mobiliare o Qpersoan 7uridic legal autorizat de ctre ;EB! s e'ercite intermediere de valori mobiliare# cu titlu profesional# ca fapt de comer# fie %n cont propriu 4dealer5# fie %n contul unor teri 4broDer5# denumit societate de valori mobiliareO. ,egea nr. 12/.2111 define te societatea de broDera7 ca Qsocietatea comercial constituit %n baza ,egii nr. 21.1//1# autorizat de autoritatea de reglementare i supraveg3ere ca intermediar %n bursa de mrfuri i care are ca obiect de activitate negocierea ofertelor i perfectarea contractelor la bursa de mrfuri %n cont propriu sau %n contul unor teri# aceasta av$nd i posibilitatea de a fi autorizat ca formator de pia# dac %ndepline te cerinele de capital stabilite prin regulamentele emise de ;EB! i dac se anga7eaz ferm s cumpere sau s v$nd ordine aflate %n e'cesO. Aceste societi de valori mobiliare.firme de broDera7 sunt reglementate prin +egulamentul ;EB! i sunt difereniate %n funcie de capitalul social# iar legat de

22

capitalul social li se atuorizeaz desf urarea unei anumite activiti. Astfel# se deosebesc: ,. 1o4("2;8( 4! !) 4%9(2%# <" 0// 7(#(o%)" #"( - care au ca obiect de activitate: a5. v$nzarea i cumprarea de valori mobiliare pe contul clineilor; b5. transmiterea ordinelor clienilor %n scopul efecturii lor de ctre ali intermediari autorizai; c5. asisten i evaluare economic a societilor comerciale; d5. elaborarea documentaiei %n vederea ma7orrii capitalului social prin plasamente %n piaa bursier. .. 1o4("2;8( 4! !) 4%9(2%# <" 5// 7(#(o%)" #"( acestea# pe l$ng activitile de mai sus# mai efectueaz: a5. v$nzarea i cumprarea de valori mobiliare i pe cont propriu; pot deine fonduri de valori mobiliare ale clienilor# %n scopul e'ecutrii ordinelor privind respectivele valori mobiliare; b5. pot administra conturile de portofoliu individuale de valori mobiliare ale clienilor; c5. pot fi membrii ai unei case de compensaii# devenind agent de cumprare i depozitare cu e'cepia eliberrii i primirii de fonduri bne ti.

0. 1o4("2;8( 4! !) 4%9(2%# <" C// 7(#(o%)" #"( 9 %n cazul crora# la activitile de mai sus se adaug i aceea de formator de pia. *. 1o4("2;8( 4! !) 4%9(2%# <" ,.S// 7(#(o%)" #"( 9 pot desf ura# pe l$ng activitile de la categoria 2# i: a5. garantarea plasamentelor valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare sau secundare; b5. acordarea de credite pentru finanarea tranzaciilor clienilor# %n limita unui plafon stabilit de "E+ i ;EB!. &ocietile de intermediere realizeaz tranzacii:

22

- pe cont propriu - %n contul clientului. 6entru o bun organizare# fiecare trebuie s asigure servicii comple'e i complete clienilor# ceea ce impune formarea unei anumite structuri organizatorice# care s-i permit s efectueze tranzacii %n piaa bursier i care s conin: - un departament de analiz i cercetare a pieei %n care acioneaz# de obicei# speciali ti ce au o bogat e'perien %n domeniu i pot previziona activitatea; - un departament de tranzacii cu component de procesare a ordinelor %n ringul bursei; - departamente ce se ocup de lic3idarea tranzaciilor i gestionarea portofoliilor; - alte departamente care s asigure buna funcionare a bursei. ;el mai important este departamentul de tranzacii prin care societile de broDera7 % i asigur realizarea obiectivelor propuse.

SOCIETATEA DE VALORI MOBILIARE MOBILIARE 8(6A+HA!(EH<, 8( H+AETA;UII ;,I(EUII 8(6A+HA!(EH<, DE PROCESARE

BURSA DE VALORI

RASDAQ

8(6A+HA!(EH<, 8( ;(+;(HA+( A 6I(U(I

8(6A+HA!(EH<, 8( ,I;VI8A+( A H+AETA;UII,G+

CASA DE CLEARING

8(6A+HA!(EH( A8IA;(EH(

II. P"r1o%)"#" (:(4" ce acced la funcia de intermediari la burs trebuie s %ndeplineasc anumite condiii privitoare la: 20

pregtirea profesional; naionalitate; v$rst; pregtirea de specialitate; atestatul dat de organul ce supraveg3eaz piaa bursier respectiv.

*n practica activitii bursiere e'ist mai multe 4%2"&or(( <" ()2"r7"<(%r( 9"r1o%)" (:(4"> i anume: V 3roH"r(( 9 anga7ai i autorizai de instituia bursier# cu avizul ;EB!# care lucreaz %n contul unei societi bursiere# primind de la aceasta ordine spre tranzacionare %n ringul bursei; V 3roH"r(( ()<"9")<")8( 9 autorizai de piaa bursier respectiv s funcioneze pe o anumit pia i s e'ecute anumite tranzacii. Ace ia primesc ordine de la societile de intermediere ai cror broDeri nu mai fac fa ordinelor primite; V <"%#"r(( acei broDeri autorizai de piaa bursier care lucreaz %n burs pe cont propriu. Hot aici apar i comercianii de burs ce sunt persoane autorizate s e'ecute tranzacii pe o pia bursier %n cont propriu i %n nume propriu# av$nd i calitatea de formatori de pia 4marDet maDeri5; V 19"4(%#(F2(( 9 tranzacioneaz un segment foarte mic de valori mobiliare# %n special cele cu o e'tindere mare %n r$ndul investitorilor. 8e asemenea# au calitatea de formatori de pia i efectueaz tranzacii la g3i eu. Ace tia primesc ordinele de la broDeri# le centralizeaz i stabilesc cotaia de desc3idere a bursei 4a edinei de tranzacionare5. A19"42" #"&%2" <" 12%2!2!# 9"r1o%)"#or 4%r" #!4r"%:; =) 9(%8% 3!r1("r; : (ste vorba de o profesie aparte# ce necesit: o pregtire deosebit %n domeniu# rezisten la stress# o memorie foarte bun# rapiditate %n reacii# stp$nire de sine i un spirit de disciplin deosebit. Imaginea pe care trebuie s o ofere un broDer este una conservatoare# acesta fiind conectat la viaa tumultoas a instituiei bursiere %n toate zilele sptm$nii p$n la 10-21 3.zi. 8urata de lucru a unui broDer nu poate dep i 11 ani.

2-

Instituia bursier# %n vederea asigurrii unui anumit prestigiu# impune reguli de conduit personalului privind: securitatea informaiilor# deplasarea %n timpul edinelor# p$n la elemente de detaliu privind inuta broDer-ilor.

IV .M%)%&"7")2!# B!r1"(
;onducerea si organizarea burselor de valori se realzeaza diferit de la tara la tara si c3iar institutiei# precm si de rolulpe care aceasta este c3emata sa-l 7oace in viata economico-financiara. Hotusi# din eIperienta internationala actuala se poate desprinde un model general al managementului de la bursa la bursa# in functie de cadrul legilativ general# statutul 7uridic %D Or&%)"#" <" <"4(:(" Grganul suprem de conducere a bursei este format# constituite ca socitati pe actiuni5# asociatia bursei lucrativ5 s.a. Adunarea generala - care se intruneste periodic# in sedinte ordinare 4cel putin o data pe an5 sau# ori de cite ori estenevoie# in sedinte eItraordinare# ia decizii lestrategice necesare in vederea realizarii obiectului de activitate al bursei# vegeaza la respectarea cadrului normativ care defineste institutia respectiva. In acest sens#printre atributiile sale se numara: elabor area si modificarea statutlui bursei; aprobarea regulamentului de functionare; desemnarea organelor de conducere permanenta# a ce-i sunt comitetelor bursei: numirea# aprobarea.avizarea cadrelor de conducere; supraveg3erea si controlul general al activitatii bursei; adoptarea oricarei decizii conferite in eIclusivitate prin statut. (ste de remarcat faptul ca# in unele tari# atributiile adunarii generale sunt# in diferite grade# afectate de drepturile de reglamentare si supraveg3re conferite prin lege autoritatii pietei; de eIemplu# numirea cadrelor poate fi conditionata de avizul favorabil al autoritatii respectve; sau o parte din afara bursei# de regula institutia de stat. 2> 4in in principiu# din totalitatea cazul asociatiilor fara scop membrilor institutiei si poarta diferite denumiri: adunare generala4in cazul burselor al bursei# care include patru tipuri de organe: de decizie# de eIecutie# de consultanta si de control.

Grganul de conducere permanenta stabileste directiile de Consiliul directorilor 4"oard of directors# la EK&(5#

baza ale desfasurarii

activitatii bursei si poarta# in diferite tari denumiri cum sunt urmatoarele: Comitetul guvernantilor 4"oard of governors# la H&(#Horonto#Amsterdam5# Consiliul bursei 4la ,ondra# "udapesta# &tocD3olm5# Comitetul bursei 4la Gslo# &ingapore# Vong- Song5 etc. ;onsiliul este compus dintr-un numar anumit de membri 4de la --12 persoane la "udapesta# pina la 2? la EK&(5 si se intruneste#in in unelecazuri# pot include si aspecte specifice unui acestea respectiv se a refera la: elaborarea aprobarea structurii organizatorice a institutiei; anga7area functionarilor superiori din aparatul supraveg3erea modului de functionare a bursei etc. ,a desemnarea membrilor ;onsiliului se are in vedere caracterul reprezentativ al acestui organ atit pentru institutia bursei# cit si pentru agentii economici terti care participa la tranzactiile bursiere# ;a atare# in cele mai multe cazuri # in ;onsiliu sunt reprezentati: membrii bursei# 3D Or&%)"#" <" "A"4!2(". 8esfasurarea curenta a activitatilor bursei se realizeaza de catre un aparat eIecutiv# format din anga7ati cu functii de conducere 4cadre sau functionari superiori5 care alcatuiesc managementul institutiei 4engl. management staff5 operativi. ;onducatorul acestui aparat 4engl. si din lucratori c3ief eIecutive officer# ;(G5 si Adunarea Fenerala. investitorii# firmele emitente de titluri si# uneori# statul 4printr-un reprezentant al Fuvernului sau al autoritatii pietei5. princepiu#lunar. Atributiile aparat eIecutiv; in general# cadrelor de conducere# ;onsiliului# stbilite prein statut si regulament# se pot limita de Adunarea Fenerala# sau# sI urmarirea respectarii regulamentului bursei; eIecutiv; coordonarea si

reprezentantul de drept al institutiei este 6resedintele bursei 4la unele burse 8irector Feneral5# ales# de regula# de ;onsiliu si aprobat de 6resedintele nu este membru al bursei# ci un manager prin formatie# iar rolul sau este de a urmari aducerea la indeplinirea a deciziilor luate de Adunarea Fenerala# ;onsiliu. (c3ipa de management mai poate cuprinde unul sau mai multi vicepresedinti si.sau

2?

directori eIecutivi# acestia avind rolul sa contribuie la realizare functiilor aparatului eIecutiv# aind atrbutii precis delimitate. ,a multe burse# cum este cazul H&(# cadrele superioare de conducere fac parte din consiliu sub denumirea de membri permanenti 4engl. standing governors5# avind un Aparatul eIecutiv statut destinct in raport cu ceilalti membri ai organului decizional. Fenerale si ale ;onsiliului. Grganizat pe departamente sau servicii# acest aparat se preocupa de organizarea tranzactiilor bursiere# urmareste modul de derulare a acestora# realizeaza activitatile economice ale bursei si intretine relatiile institutiei cu tertii. 6rincipalele departamente operative din cadrul unei burse de valori sunt urmatoarele: departamentul pentru cotatii 4admiterea titlurilor de cota# transparenta informatiilor5; departamentul de supraveg3ere a pietei 4controlul modului de tranzactiilor5; departamentul de cliring 4eIecutarea contractelor bursiere5; pentru cercetare sistemele electronice 4automatizarea sai5; tranzactiilor5; efectuare deparamentul a de departamentul

al bursei transpune in practica# prin activitatea sa curenta# 3otaririle Adunarii

sI dezvoltare 4elaborarea strategiei bursei5; depatamentul pentru membri departamentul de relatii internationale.

4raporturile dintre bursa si membrii secretariat etc. 4D Or&%)"#" 4o)1!#2%2(6".

Hotodata eIista si o serie de servicii functionale: administrativ# personal# te3nic#

Eumite genetic comitete# acestea au rolul de a asista# cu consultanta de specialitate# organele de decizie ale bursei# precum si pe 6resedinte si# in general# cadrele de conducere ale institutiei. In practica diferitelor burse se intilnesc urmatoarele tipuri pricipiale de comitete: - comitetul de supraveg3ere# al carui obiectiv principal este respectarea normelor si procedurilor legale si eIecutarea stabilite a pentru tranzactiilor in incinta bursei; urmareste respectarea criterilor si normelor dobindirea# pastrarea sau pierderea calitatii de membru si.sau - comitetul pentru membri# care de a veg3ea la si regulamentare privind inc3eierea

dreptului de tranzactionare in bursa;

2=

- comitetul de etica bursiera# raspunde de activitatea de bursa; el poate face periodic

problemele

deontologice legate de

investigatii din oficiu sau la cerere si raporteaza preocupa de

in fata Adunarii Fenerale sau a ;onsiliului; de urmarirea trazactiilor in acest

- comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere se introducerea in bursa a inovatiei financiare sI domeniu 4de eIemplu# contractele futures si optiunile5.

In cadrul bursei functioneaza si o comisie de arbitra7# competenta in dezbaterea si solutionarea litigiilor legate de activitatea bursiera. 6e linga comitetele permanente# se pot constitui# ori decite ori este nevoie# comitete speciale pentru solutionarea unor probleme specifice care apar in activitatea institutiei. <D Or&%)"#" <" 4o)2ro#. ;ontrolul intern asupra intregii activitati a industriei bursei este incredintat unor organe specializate. %n general# acestea sunt formati din cenzori sau revizori contabili# specialisti recunoscuti pentru competenta si probitate. Grganelede control lucreaza in strinsa colaborare cu comitetul de supraveg3ere precum si cu comitetul de etica si raspund in fata Adunarii Fenerale pentru activitatea lor.

B(3#(o&r% ("

2/

A3(#> L!4(%> ,CC+ 9 8icionar bursier- termeni %n limbile rom$n# englez# francez# german i italian# (ditura (conomic# "ucureti. Br%2!> 2" %)> .//.> - "urse de mrfuri i valori# (ditura <niversitaria# ;raiova. C'(r%)> A!r"#> Dro3o2; B")"<(42%> G=)<! E#")%> N(2;r"%)! A)<@-F"#(A> ./,/> "urse# (ditura 6im# Iai. $!r<!:"!> G.> .//.> - &peculaia i acoperirea pe pieele la termen de mrfuri agricole# (ditura +AG# "ucureti. Io)"14!> A<"#%> .//0> - 6iaa de capital i burse de mrfuri# (ditura (ra# "ucureti. P"2r%4'"> A<r(%)> .//*> - "ursele de produse agricole# (ditura <niversitii Eaionale de Aprare# "ucureti.

21