Principiile de baza ale cercetarii.

Cercetarea stiintifica are drept scop cunoasterea si intelegerea lumii care ne inconjoara,descrierea unei noi perspective prin largirea universului explicarii realitatii. Etapele cercetarii: Documentarea,observarea faptelor,colectarea datelor si clasificarea acestora, pregatirea teoretica complexa a celui ce efectueaza cercetarea Elaborarea ipotezelor explicative astfel ipoteza o constituie o constitutie deductive elaborate plecand de la faptele observate si destinata unor verificari ulterioare

Pentru a fi admisibile metodologic,ipotezele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa se refere la fenomenele observabile,sa utilizeze concept precise Sa fie specific domeniului utilizat sis a fie verificabile

Proiectarea cercetarii stiintifice urmareste 3 nivele: Nivelul selectiv Nivelul proiectiv Nivelul constructiv

Nivelul selectiv. Acetui nivel ii sunt specific urmatoarele etape: Stabilirea sau selectia temei de cercetare.In toate ipotezele este recomandat sa ne orientam dupa semnificatia sociala a temei,sa urmarim sa repectam comenzi sociala care contribuie la rezolvarea diferitelor problem sociale Documentarea preliminara.Nici o cercetare empirica nu poate fi imaginata fara prezentarea unui fundal teoretic pe care se sprijina si din care isi trage seva ideatica Elaborarea obiectivelor cercetarii.In functie de tema de cercetare se vor formula urmatoarele tipuri de obiective:evidentierea particularitatilor unui fenomen,formularea unor explicatii privind relatia dintre fenomen si fapte,elaborarea unor prognoze referitoare la evolutia fenomenului,identificarea unor solutii pentru fundamentarea unor decizii,evaluarea efectuarii unor decizii Formularea ipotezelor.In practica ipoteza este o propozitie cauzala si ia forma unui model ipotetic care incearca sa surprinda relatia dintre doua sau mai multe fenomene

Selectarea surselor de inspiratie.Luand in calcul rezultatul documentarii preliminare precum si a cerintelor care decurg din etapele mentionate mai sus urmeaza sa fie precizate sursele de informare care vor fi utilizate(bibliografia) Stabilirea universului populatiei si tipul de esantionare.In functie de obiectivele cercetarii si resursele diplomatice se stabilesc:natura,caracterul si volumul populatiei care va intra in atentia cercetatorului,pentru a fi investigat.

Operationalizarea conceptelor Reprezinta un process eficient ce poate fi atribuit unui fenomen social.Alegerea metodelor de cercetare presupune realizarea unor corelatii intre toate etapele amintite la nivelul selectiv astfel incat sa se atinga in mod eficient obiectivele propuse. Ancheta este principal metoda cantitativa de culegere sistematica de fapte despre un grup social definit si se utilizeaza pentru a furniza statistici descriptive despre populatii locale,regionale sau nationale pentru a examina gruparea diferitelor procese sociale,pentru a identifica situatia sociala sau pentru a analiza diverse procese cauzale.Alegerea tehnicii de ancheta se face in functie de considerente stiintifice dar si de elemente de constrangere,de natura practica(buget,timp la dispozitie,mijloace) Studiul de caz este o metoda calitativa prin care sunt integrate diverse fapte,fenomene sau procese sociale dintr-o entitate sociala(individ,comunitati sau organizatii)cu scopul de a ajunge la o imagine cat mai complexa despre acea entitate.Cazurile din practica medicala se constituie ca baza empirica pentru elaborarea sau ilustrarea unor teorii.Principala observatie ce trebuie facuta vizeaza relevant cazului ales sau reprezentativitatea pentru scopul respectiv. Analiza de continut reprezinta o metoda de intersectie intre cantitativ si calitativ ce presupune scoaterea in evident a unor teme,tendinte,atitudini si valori cuprinse in continutul unei comunicari. Cele la des folosite procedee de analiza sunt: Analiza frecventa Analiza tendintei Analiza contingentei

Proiectarea cercetarii stiintifice In domeniul educational trebuie sa respectam anumite cerinte astfel incat toate aceste cerinte reprezinta in fapt respectarea principiului neutralitatii anxiologice si stimulante a cerintelor deontologice.Punctul de plecare a oricarei cercetari il reprezinta o problema psihosociala sau mai simplu spus o intrebare de tipul de ce?care?cum?Intrucat nu exista criteria structural stiintifice de selectare a unei teme de cercetare alegerea poate fi determinate de o serie de conditii si factori din care pot fi amintite:

Nivelul atins de cunoastere in domeniu Posibilitatile material pe care le ofera mediul educational Personalitatea celui care comanda cercetarea Formatia profesionala si soliditatea cunostintelor in domeniu

Modelele cultural dominante si cele impartite de cercetator Orice cercetare debuteaza in formularea unor probleme care pot fi: Probleme teoretice Probleme educationale sau faptuale caracterizate prin natura lor psihosociala Probleme faptual-teoretice,respective cele care se refera la corespondenta dintre faptele psihosociale si teoria luata ca referenta.

Un element deosebit de important in etapele fiecarei cercetari este domentarea solida iar alta etapa este formularea ipotezelor.Astfel o ipoteza indifferent de natura ei teoretica sau faptuala nu poate fi fundamentata,testate,valida decat pe o serie de coordinate,de experiente sau date empirice. Astfel orice ipoteza: Trebuie sa fie corecta din punct de vedere formal Trebuie sa fie compatibila cu cunoasterea stiintifica precedent Trebuie sa fie empiric testabila

Intr-o cercetare educational bine fundamentata,cercetarea se incheie cu testarea schemei operationale si a tehnicilor care poarta denumirea de ancheta pilot.Ancheta pilot poate confirma sau infirma metodologia folosita,ceea ce poate conduce la completarea,modificarea si adecvarea constructiei teoretice.In orice cercetare o situatie ideala ar permite studierea intregii populatii dar aces lucru fiind imposibil se apeleaza la esnationare.Esantionarea consta in selectarea unei unitati primare din populatia existent pentru a ajunge la un grup relative restrains cu caractere statistice de reprezentabilitate. Determinarea cercetarii pe teren-este etapa in care esantionul real va culege informatii cu ajutorul metodelor preconizate:chestionar,interviu,observatie. Prelucrarea informatiilor este etapa ce cuprinde o serie de operatiuni care incep cu verificarea datelor recoltate.O daca prelucrare informatiile acestea sunt interpretate,explicate si se trece la formarea unor generalizari de natura sociala sau sociologica mergand pana la elaborarea unor anunturi teoretice. Sondajul de opinie

Face parte din metodele cantitative folosite in cercetarea sociala profesionala.De aceea trebuie sa intelegem ca nu ne poate raspunde la intrebari de tipul c "cat?ce?cine?".Este foarte important ca in momentul in care cere o anumita cercetare,sa stim exact ce ne intereseaza,sa stim cat mai multe informatii corecte.Orice sondaj de opinie foloseste ca instrument chestionarul. Pentru aceasta trebuie sa urmarim pasii de mai jos: 1. definirea clara a scopului 2. un chestionar nu trebuie sa fie lung 3. este de dorit ca intrebarile sa treaca de la particular la general 4. intrebarile trebuie sa fie simple si directe pentru a fi intelese clar de respondenti 5. intrebarile sa fie cat mai specifice 6. esantionarea(alegerea respondentilor)trebuie respectata pentru intreaga populatie care cerceteaza cercetatorul. 7. orice chestionar trebuie pretestat Avantajele unui chestionar: se poate afla parerea unui numar mare de indivizi chestionarele sunt usor de analizat reprezinta o cercetare bazata pe necesitati chestionarele sunt familiare multor indivizi

Dezavantaje: nu permit cercetarea realitatii in profunzime nu permit multa flexibilitate respondentului.

Ancheta pe baza de actiuni Interviul se bazeaza pe comunicare verbala in care o persoana pne intrebari(anchetatorul) iar cealalta furnizeaza raspunsuri(persoana intervievata).Comunicarea reprezinta elementul fundamental in tehnica inteviului. Criterii de clasificare a interviurilor: 1. interviul clinic-a fost propus ca tehnica de investigare in psihoterapie,nursing si in asistenta sociala.

2. interviul in profunzime-vizeaza obtinerea de informatii despre aspectul personalitatii unei persoane cat si de gradul de implicare a acesteia intr-o anumita activitate 3. interviu cu raspunsuri libere-care este folosit in cercetarea sociala 4. interviu centrat(focalizat)-care reprezinta imaginea temelor stabilite dinainte desi intrebarile si succesiunea nu sun stabilite. Desfasurarea interviului de cercetare presupune parcurgerea obligatorie a unor etape.Orice anchetator trebuie sa se asigure ca interlocutorul accepta sau nu sa participe la interviu. Pentru aceasta etapa este nevoit sa se prezinte pe sine,sa prezinte si sa exploreze subiectul si scopul cercetarii,sa descrie metoda prin care a fost selectionat subiectul,sa asigure subiectul de confidentierea raspunsurilor si de pastrare a anonimatului. Ancheta sociologica. Este una din cele mai complexe metode de investigare.Complexitatea ei este data de ansamblul de instrumente(chestionare,ghiduri de intervievare),pe ancheta a tehnicilor( codificare,scalare,analiza,prelucrare)pe care le foloseste si de faptul ca adeseori utilizeaza in mod complementar si alte metode si tehnici de cercetare(observatia si analiza documentara).Ancheta reprezinta una din modalitatile de cunoastere stiintifica a opiniilor , atitudinilor,aspiratiilor oamenilor si un mijloc de influentare. In complexitatea anchetei sociologice intra: 1. opiniile,atitudinile,comportamentul oamenilor 2. aspiratiile,trebuintele,motivatiile care stau la baza actiunilor conduitelor,atitudinilor 3. cunostintele,marturii ale oamenilor despre faptele si fenomenele,evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercetatorului 4. caracteristici demografice 5. caractere ale mediului social si modului de viata al oamenilor Prin ancheta se obtin informatii in legatura cu fenomenele studiate,se ajuta la descrierea, clasificarea,tipologia faptelor sociale,permite verificarea unor ipoteze si ofera date care permit explicarea cauzelor teoretice. Valoarea anchetei sociologice consta in faptul ca permite culegerea unei mari varietati de informatii in timp relativ scurt si face posibila prelucrarea acestora.