Academia de Stiinte Economice

Bucuresti

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana

Coordonator: Lect. Univ. Andreea Serban

Studenti: Miclea Georgiana Iovu Dana Radu Andreea

Bucuresti 2013

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Cuprins

1. Introducere 2. Irlanda 3. Portugalia 4. Spania 5. Grecia 6. Natura costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana 7. Impactul asistentei comunitare asupra dezvoltarii economice 8. De ce procesul de catching-up a fost discontinuu?

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Introducere
Politica de coeziune este mana vizibila a pietei, care urmareste sa asigure o dezvoltare echilibrata si durabila, favorizand in acelasi timp integrarea economica in toate tarile Uniunii Europene in general. Politica de coeziune este pilonul central al Uniunii Europene ce are drept scop atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila prin eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre statele membre ajutand la coeziunea economica, sociala si teritoriala a Comunitatii. Fondul de Coeziune finanteaza 80-85% din costul proiectelor in domeniul mediului si a celui de retele trans-europene in materie de infrastructura europeana, sprijina intreprinderile mici, inovarea precum si resursele umane si formarea profesionala. Fondul este destinat tarilor membre al caror PNB/locuitor este inferior procentului de 90% din media comunitara. Principalii bebeficiari ai politicii de coeziune au fost Irlanda, Portugalia, Grecia si Spania ce au inregistrat cresteri semnificative. Dupa aderarea Greciei in 1981 si cea a Portugaliei si a Spaniei in 1986, disparitatile dintre regiunile Comunitatii Europene de atunci, care avea 12 state membre, s-au accentuat semnifi cativ. Inainte de aderarea acestor tari, un european din opt avea un venit anual cu 30 % sub media Comunitatii, ajungandu-se la unul din cinci dupa extinderea din 1986. Cresterea economica relativ puternica din regiunile cu un PIB scazut pe cap de locuitor a insemnat ca regiunile UE au tendinte convergente. Intre 1995 si 2004, numarul regiunilor cu un PIB pe cap de locuitor sub 75 % din media UE a scazut de la 78 la 70, iar numarul celor aflate la o cota de sub 50 % din media UE a scazut de la 39 la 32. De asemenea prin intermediul Fondurilor Structurale s-au creat 600 000 de locuri de munca Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania, iar PIB-ul acestor tari a crescut de la 68,3 % la 74,5 % din media Comunitatii

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Irlanda
Dupa stabilirea obiectivelor initiale Irlanda a primit ajutor din partea comunitatii fiind inclusa in toate obiectivele prioritare. Astfel, pentru dezvoltaea regiunilor mai slab dezvoltate, unul din principalele obiective ale Fondului de Coeziune, a primit un procent de aproximativ 10% , respective 4,46 miliarde ECU din cele 43,8 miliarde alocate pentru acest obiectiv. Cazul Irlandei ilustreaza succesul fondurilor structurale. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 58%, reprezentand media comunitara in 1973, la 145% in 2005. PNB-ul a crescut, din 1993, cu aproximativ 7,8% pe an.

Cresterea economica in Irlanda a iesit in evidenta deoarece, in 1950 aceasta a trecut de la a fi una dintre cele mai sarace tari din partea de vest a continentului European la una dintre cele mai bogate pana la sfarsitul secoluui al XX-lea. In 1958 in Irlanda s-a evidentiat inceputul unei strategii de industrializare prin crearea Autoritatii pentru Dezvoltare Industriala, lucru ce a oferit spatiu de desfasurare investitiilor interne si externe. Acesta a reprezentat un prim pas spre liberalizarea legaturilor comerciale irlandeze.In 1962 , Irlanda si Marea Britanie au semnat un acord de liber schimb care a deschis granitele dintre cele doua tari.
4

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

In 1973 , aderarea la Comunitatea Economica Europeana a reprezentat o lovitura puternica asupra politicilor protectioniste irlandeze. Astfel, la patru ani de la aderare Irlanda a anulat toate tarifele sale cu celelalte state membre, alaturandu-se in 1979 si la Sistemul Monetar European, renuntand la lira sterlina. Anii urmatori arata ca aceste efectele ale aderarii la CEE s-au dovedit a fi constructive reflectandu-se prin dezvoltarea sectorului de productie. Dupa 1990 , cresterea economica irlandez a decolat depasind cresterea celorlalte tari cu o marja considerabila. Principalul factor care a favorizat acest lucru a fost asistenta financiara din partea Uniunii Europene , sub forma de fonduri structurale , care a ajuns la 3 la suta din PIB in 1993 , si au fost directionate catre investitii in infrastructura, necesare pentru dezvoltarea ulterioara a a noilor sectoare industriale . Autoritatea de Dezvoltare Industriala a avut un rol important si sustinuta de investitii in industriile care au fost considerate mai importante pentru crestere in noua economie deschisa , si anume , electronice , calculator si industria farmaceutica. Fondurile straine care au fost atrase de un cadru institutional adecvat favorabil pentru multinationale si activitatea Autoritatii de Dezvoltare Industriala au micsorat presiunea asupra balantei de plati si asupra bugetului de stat si a permis investitii masive in infrastructura . Capitalul importat impreuna cu existenta unor avantaje comparative in industriile cu un nivel ridicat de productivitate si extinderea cererii internationale s-a reflectat intr-o reactie rapida a sectorului de productie din Irlanda . Cresterea rapida dupa 1994 a fost o consecinta derivata din investitii ale firmelor multinationale in calculatoare , industria farmaceutica si chimica . Masurile luate la nivel national au creat climatul necesar pentru absorbtia cu succes a fondurilor UE. Pana la sfarsitul lui 1999 Irlanda absorbise 74.4% din fondurile de coeziune alocate, incepand din 2000, rata de absorbtie ajungand la 92.1% din asistenta acordata pana in 2003 cand Irlanda nu a mai indeplinit criteriile Fondului de Coeziune. Pana in 2007, Irlanda a reusit sa absoarba 17 miliarde de euro cu titlul de fonduri europene. PIB-ul pe termen lung a inregistrat o crestere permanenta de 2% in deceniul de dupa 1989. Irlanda a investit fondurile europene in programe de intarire a competitivitatii sale economice, punand accent pe infrastructura, capital uman si pe sectorul productiv. Dezvoltarea resurselor umane a fost o prioritate pentru care au fost alocate 35% din fondurile structurale. In plus, s-a pus accent pe dezvoltarea tehnologica, pe clustere si cercetare. Un efect al dezvoltarii Irlandei l-a reprezentat cresterea costurilor fortei de munca pre cum si cresterea preturilor ajungand ca in anul 2007 aceasta sa aiba cele mai ridicate returi din zona euro.

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Irlanda a impresionat printr-o transformare economica din momentul aderarii. Putem spune ca aceasta reprezinta un model cu rezonanta in realizarea celor mai bune proiecte pentru atragerea fondurilor europene precum si un exemplu de urmat in ceea ce priveste prioritizarea fondurilor accesate spre eficientizarea mediului macroeconomic sanatos. Dupa cresterea puternica intre 1987 si 2001 Irlanda a castigat porecla de Tigrul Celtic. O data cu declansarea crizei economice tara a intrat intr-o puternica recesiune, declinul resimtindu-se inca din 2008. Chiar daca in 2007 aveam un surplus bugetar , in 2009 aceasta situatie a inregistrat o schimbare ajungandu-se la un deficit de -11,5%. Dupa episodul de boom economic resimtit din plin dupa 1990, PIB-ul Irlandei s-a contractat in termeni reali intre 2007 si 2010 cu 15%. Astfel Irlanda a fost nevoita sa adopte aceleasi masuri de austeritate ca si celelalte state, constranse fiind de pietele financiare.
6

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Economia Irlandei a revenit la crestere economica datorita sporirii exporturilor si intensificarii competitivitatii. Un element esential al progresului a fost faptul ca a existat o strategie pentru cresterea economica si crearea locurilor de munca , astfel Irlanda a devenit un exemplu concret ca exista o cale de iesire din criza.

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Portugalia
Experienta post- razboi a Portugaliei a fost diferita in multe aspecte . Deschiderea catre pietele europene, a decolat in 1959, odata cu aderarea la Asociatia Europeana a Liberului Schimb , creata in acel an in spatele conducerii Marii Britanii si ca reactie la crearea a CEE , cu doi ani inainte . AELS a dus la o schimbare substantiala in structura exporturilor portugheze in urma schimbarii lente care a fost loc in sectorul de productie . Dar , in aceste stadii timpurii , mutatiile industriale a fost condus de un sector " traditional " , si anume textile . Mai mult decat atat , guvernul portughez a primit un tratament special din partea partenerilor sai AELS mai industrializati ( Marea Britanie , Danemarca , Norvegia , Suedia , Elvetia si Austria) pentru -si proteja sectorul industrial. Acest regim special de permis de sprijinul statului pentru industriile care au fost considerate relevante pentru dezvoltarea economiei si au inclus fundamental industrii ce necesitau capital intensiv , cum ar fi ciment , produse chimice , industria metalurgica si lucrari metalice . Cresterea rapida si schimbarile structurale s-au oprit in 1973 , dupa primul soc petrolier . Revolutia din 1974 care conduce la un regim democratic in 1976 a dat o noua lovitura in sistemul care a dus la aceste rezultate favorabile .A urmat un deceniu de instabilitate politica , inflatia ridicata , cresterea somajului , finantele publice aflate in dificultate si dezechilibre externe . Mai mult decat atat extinderea sectorului extern , care a sarit de la 20 % la 35 % din PIB, in deceniul care a urmat aderarii AELS , a stagnat si economia a devenit din ce in ce protejata de tarife si alte forme de interventionism. In anii de dupa aderare , economia portugheza a ajuns la rate ridicate de crestere si care sa datorat expansiunii exporturilor , precum si efectul de investitiile in infrastructura. In acelasi timp , economia a fost in proces de transformare structurala cu scaderea brusca a ocuparii fortei de munca in sectorul primar , lucru facut posibil de sursele europene de finantare prin intermediul Politicii Agricole Comune . In acesti primi ani investitiile in invatamant si , astfel, in capitalul uman au crescut mai rapid decat inainte si pentru prima data capitalul uman a avut o contributie mai mare decat capitalul fizic in functia de productie agregata . In 1986 Portugalia a aderat la CEE, in 1992, a ratificat Tratatul de la Maastricht , iar in 1999 a aderat la moneda unica europeana . Totusi, in ciuda cresterea nivelului de integrare politica si monetara si , in ciuda fondurilor de coeziune , Portugalia a evoluat cu un grad mult mai mic de intensitate in perioada de la aderare , in comparatie cu ceea ce sa intamplat in ultimele decenii inainte de 1973 . Portugalia a utilizat la maximum primii sai ani post-aderare inregistrand o crestere mai mare decat media eurozonei UE 12, respective 84,5% intre anii 1981-2004.

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Portugalia este cea care a facut pasi rapizi in recuperarea decalajului fata de media Uniunii ea recuperand in mai putin de 10 ani aproximativ 10 procente (de la 58,2% in 1985 la 68,3% in 1993 ). In anul 1985, anul anterior aderarii la Uninea Europeana, cresterea economica a Portugaliei era de 2,8% cu un PIB/locuitor ce se situa la 57,4 % din media Uniunii Europene 15.

Cele care aveau o contributie majora si au avut o pondere de 56,1% au fost serviciile, urmate de industrie cu 33,9%, agricultura 8% si constructii 5,7%. De asemenea rata de investitie era de 21,8%. Dupa anul 1986, economica Portugaliei a cunoscut o imbunatatire semnificativa, ritmul annual de crestere fiind de 5,7% in primii 5 ani de la aderare. Exportul net a trecut de la o valoare negative de -4,1% la 9,6% dupa 1986. De asemenea PIB-ul/ locuitor a inregistrat o crestere pana la 65,5%. Dupa 1990 perioadele de crestere accelerate ale economiei Portugaliei au alternat cu cele de avant moderat. Atfel ca in intervalul 1991-1995 rata medie de crestere anuala a fost de 1,7%, fiind urmata din nou de o perioada de crestere galopanta de 4,1% pana in 2000. Aceasta crestere a fost sustinuta de interventiile Fondurilor Structurale, ducand la cresterea gradului de ocupare cu aproape 4% . Cererea interna a fost principalul stimulant al cresterii, iar formarea bruta de capital a difuzat un comportamen dynamic, datorita boom-ului in sectorul constructiilor.
9

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Dupa anul 2000 se constata o incetinire a ritmului de avant in 2003 inregistrand un ritm cu valoare negativa chiar daca Portugalia a fost in continuare una din tarile prioritare in atragerea Fondurilor Structurale. Cresterea productivitatii muncii aproape a disparut cu o medie de 0,2% pe an, 2001-2005. Boom-ul de investitii a ajuns la capat. Si, din cauza datoriilor mari acumulate si perspectivele de viitor mai rau, de economisire a populatiei au crescut. Ponderea datoriei in PIB, prin definirea la Maastricht, a ajuns la 68% la sfarsitul anului 2006. Crestere mai mica si cererea de import, astfel, mai mici ar fi condus la o scadere a deficitului de cont curent. Dar acest lucru a fost in mare masura compensat de o crestere continua a costurilor fortei de munca relative. Adevarat, cresterea salariului nominal a scazut, dar avantaj competitiv orice s-ar fi dat Portugalia a fost mai mult decat compensata de scaderea in cresterea productivitatii. Ca rezultat, costurile relative unitare au crescut cu mai mult de 10% din 2001. Pentru ca Portugalia este in mare masura un acceptator de preturi pentru exporturile sale, preturile de export nu au crescut foarte mult. Consumul redus si cererea de investitii au dus la criza. De asemenea situatia a fost amplificata si de compozitia exporturilor. Mare parte din acestea, aproximativ 60% se bazeaza pe bunuri de tehnologie joasa comparative cu media de 30% a zonei euro.

10

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Republica Portugheza a incurajat supracheltuieli si investitii prin parteneriate public - privat neclare . De asemenea , finantarea a numeroase comisii ineficiente consultanta / consiliere externe si firme a fost o problema . Criza financiara portugheza a inceput ca parte a crizei financiare mondiale din 2007-2008 si continua ca parte a crizei datoriei suverane europene, care a afectat in primul rand statele din sudul Europei si Irlanda. Economia Portugaliei este una dintre cele mai indatorate din zona euro.

11

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

In anul 2009, economia portugheza s-a confruntat cu o criza severa, Produsul Intern Brut suferind o contractie de 2,7%. In 2009, recesiunea portugheza s-a datorat in principal scaderii cererii externe (diminuarea exporturilor cu cca 12% fata de anul anterior), care a contribuit decisiv la cresterea economica din 2006 si 2007, precum si din cauza diminuarii cererii interne si a unei cresteri mai mici a creditelor. Din tabelul de mai sus se poate aprecia ca Portugalia a inregistrat o valoare pozitiva a PIB-ului in 2010, datorita revenirii exportului totusi problema datoriei suverane si-a pus accentual pe evolutia economica a acestei tari. Inca din 2009 finantele publice s-au deteriorate notabil ajungand la un deficit de 9,4% din PIB. La fel ca si celelalte tari lovite de recesiunea economica, Portugalia a fost nevoita sa adopte masuri de austeritate ce au avut ca effect scaderea puterii de cumparare. Acestea au fost ulterior intensificate o data cu aprobarea Bugetului de stat pentru 2012 si 2013. Dintre masuri amintim: -Scaderea cu 5% a masei salariale pentru functionarii publici; - Cresterea cu doua puncte a ratei normale de TVA, care a ajuns la 23% de la 1 ianuarie 2011; - Plafonarea niselor fiscale; - Suprimarea alocatiilor familiale pentru veniturile cele mai ridicate; - Inghetarea pensiilor; - Suspendarea platii subsidiilor de vacanta si Craciun (al 13-lea si al 14-lea salariu)
12

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

pe perioada de aplicare a Programului de Asistenta Economica si Financiara externa. Prognozele organismelor internationale (UE, FMI, OCDE) si ale Guvernului portughez prevad o diminuare in jur de 2,3% a PIB in 2013, cu o revenire la crestere economica numai in 2014 (+0,6%).

13

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Spania
1. Evolutia economica a Spaniei Dorim ca in aceasta parte a capitolului sa prezentam o evolutia a Spaniei, urmarind anumite trasee parcurse de cat re aceasta din punct de vedere economic. Ne vom axa pe o perioada dinaintea aderarii acesteia la Uniunea Europeana din anul 1986, o periada de mijloc si una de criza mai exact cea din perioada 2007-2011. Desi ca si istorie Spania nu a fost o tara fruntasa din punct de vedere economic, odata cu aderarea acesteia la UE a ajuns sa fie una dintre primele 5 tari din Europa, fiind ocupanta locului 5.

Evolutia economica a Spaniei din perioada anilor 1960 pana in zilele noastre poate fi descrisa succinct astfel: in anii 1960 de desfasoara o prima industrializare si urbanizare. Datorita acestui lucru cererea pe piata interna a inceput sa creasca direct proportional cu veniturile indivizilor. In perioada anilor 198080 Spania este integrata in Uniunea Europeana, urmarind un model ce avea la baza capital uman si tehnologic ieftin. Astfel Spania isi construieste o piata de desfacere ce atrage interesul tarilor din Uniune. Aceasta productivitate incepe sa scada odata cu cresterea
14

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

competitivitatii (tarile din Asia si Europa de Est) ajungandu-se in anul 1994 la o rata a somajului de 24,1% din populatia activa. In anul 2000 rata somajului a fost de 20,4%, iar in 2004 12,2%. De asemenea in aceasta perioada potrivit Tratatului de la Mastricht, Spania a adoptat moneda euro. Datorita acestui lucru tara si-a pierdut toate instrumentele de politica monetara insa acest lucru i-a permis sa-si extinda plafonul deficitului balantei comerciale externe. In perioada 2000-2007, Spania se afla intr-un boom economic. Impreuna cu Tigrul Irlandez Spania a inceput sa creasca uimitor din punct de vedere economic, fiind admirata pentru procesele de liberalizare si pentru noii competitor emergent ce au decis sa incesteasca in sistemul economic din aceasta tara. Insa lucrurile nu erau atat de bune cum se aratau, desi PIB-ul pe cap de locuitor era relativ mare, la nivel intern tara avea lacune importante.

Astfel veniturile reale au crescut foarte putin de la integrarea in UE(exceptand perioada din anii 90).

15

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

De asemenea se poate observa ca serviciile socile, sistemul educational, sistemul de sanatae sunt putin satisfacatoare, acest lucru datorandu-se in mare parte si aderarii la UE deoarece a fost implementata o fiscalitate mare si riguroasa.

2. Spania in Economia Europeana (Integrarea in UE) Avantajul primordial oferit de Uniunea Europeana a fost conceptul de O singura piata. Acest lucru a atras foarte multi investitori interesati sa investeasca in industriile deja existente si nu sa dezvolte altele noi. In timpul crizei din anii 70 acest concept incepe sa capete forme negative deoarece deficitul atinge cote maxime iar tara este obligata sa faca 4 deprecieri in 2 ani ale monedei nationale (pesetas); lucru de care nu se va mai putea folosi odata cu aderarea la zona euro din anul 2002. 3. Formarea bulei speculative. Criza financiara Dupa anul 2000 volumul de lichiditate a fost abundant, iar ratele de dobanda tinute la o valoare joasa. Datorita acestor factori dar si a altor fenomene industria de constructii s-a dezvoltat intr-un ritm spectaculos mai ales in Spania. Aceasta dezvoltare a industriei de constructii a avut loc in Spania datorita urmatorilor factori:
16

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

1. 2. 3. 4. 5.

Lipsa profitabilitaii in randul manufacturilor si a pietei serviciilor. Existenta unei importante industrii de constructii Legislatie permisiva pentru constructia de cladiri si urbanizare Credite ieftine si abundente Vizitatori europeni, imigranti

In perioada 2003-2007 Spania a avut o economie de un real success. In anul 2004 au fost create 1,8 milioane de locuri de munca(60% din totalul de locuri noi de munca create in Europa in acea perioada) ajungandu-se la o rata de somaj record de 8,1% din populatia activa. 3.1 Impactul crizei asupra Spaniei Atunci cand criza a izbucnit in SUA, Spania a avut o pozitie optimista fata de aceasta declarand ca aceasta criza nu va afecta intr-un mod grav economia tarii. In anul 2009 somajul ajunsese deja la o rata de 19%(27% in anul 2011), iar masurile ce s-au incercat a fi aplicate vizau in principal corporatiile si marile industrii. De asemenea si investitiile, respective consumul au intrat in colaps. In perioada 2008-2010 deficitul si datoria publica a economiei spaniole au suferit o crestere rapida, Spania devenind dependenta de creditele externe. De asemenea acest lucru a adus la suprafata adevarata natura a boom-ului speculativ. Deficitul public

Datorita acestei situatii precare in anul 2010 Spania acepta programele de reforma propuse de FMI si in special UE. Principalele masuri implementate au fost : reducerea salariilor bugetarilor cu 5%, inghetarea pensiilor tim de un an, schimbarea legislatiei muncii, de asemenea din acel
17

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

moment Spania nu se mai interesa de somaj, inflatie, sau servicii sociale, interesul fiind exclusive indreptat catre controlarea deficitului public si a datoriei externe. 4.Relatia dintre Spania si UE Facand parte din programul privind tarile de coeziune Spania a primit din partea Uniunii Europene Fonduri Structurale si de Coeziune. 1989-1993: 14,2 mld. ECU dintre care 10,1mld. ECU au reprezentat fonduri de coeziune 1994-1999: 42,4 mld. ECU, lucru ce a dus la o crestere a PIB de 1,4% 2000-2006: 56,3 mld. euro 2007-2013: 35,2 mld. euro

In ceea ce priveste implicarea UE in reabilitarea situatiei din Spania, aceasta nu s-a implicat in prima faza a crizei urmand apoi un ajutor de 60.000 mil. Euro urmand ca restul de 170 mil. Euro de care avea nevoie tara in perioada respectiva sa fie acoperita din programe nationale.

18

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Grecia
Grecia impreuna cu Spania, Irlanda si Portugalia sunt principalele tari ce profita de pe urma politicii de coeziune, fiind tari periferice ce au PIB-ul mai mic decat media UE. Ne vom axa in aceasta parte pe o anumita perioada din evolutia Greciei, in care UE (politica de coeziune) a jucat un rol decisiv si anume perioada declansarii crizei economico-financiare si desfasurarea acesteia. 1. Scurt istoric In perioada 1960-1971 Grecia avea o crestere economica de 8,51% din PIB real, in perioadele urmatoare au urmat doua scaderi abrupte prima pana la valoarea de 4,59% din PIB real (1971 1980) respectiv 0,68% din PIB real pentru perioada 1981-1990. Dupa aceste scaderi in urmatorii 10 ani Grecia inregistreaza o crestere de 2,35 % din PIB real(1991-2000), urmand ca acest trend crescator sa continue pentru o perioada de 10 de ani in care s-a inregistrat o crestere de 4% din PIB real (2001-2004). Datorita acestei cresteri in anul 2004 Grecia se afla cu 23% sub media UE ca nivel al veniturilor in conditiile in care aceasta figura in statistici cu un procent de 49%. 2. Criza economico-financiara in Grecia Diferit fata de celelalte tari ce s-au confruntat cu aceasta depresiune este faptul ca principalul motiv de declansare a fost datoria publica si deficitul public. Multi ani la rand Grecia a avut un deficit bugetar maredatorie ce a dus in final la un colaps devastator in anul 2008. Aceast deficit a alimentat de asemenea si datoria publica.

De asemenea datoria externa atingea valori record in anul 2009 aceasta era de 82,5% din PIB. Acest proces a fost alimentat in principal de imprumuturile straine facute de catre guvernul grec, diferit fata de Spania unde majoritatea creditelor straine erau facute de catre sectorul privat, in
19

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

special bancile pentru a acorda credite persoanelor fizice. Acestea fiind spuse Guvernul Greciei consuma mai mult decat castiga din taxe, impozite. De altfel putem vedea faptul ca aceste credite au fost folosite mai mult pentru consum decat pentru investitii dupa cum arata si tabelul urmator:

3. Grecia in relatie cu UE. Ca si membra a Uniunii Europene si facand parte din Politica de coeziune Grecia a primit fonduri de coeziune ce au ajutat-o sa-si restabileasca in mare parte pozitia inferioara de tara periferica. Acestea fiind spuse in perioada 1989-1993 Grecia a primit fonduri structurale in valoare de 8,2 miliarde de ECU (Unitate Monetara Europeana) dintre care fonduri de coeziune 7,1 mld. ECU. In perioada 1994-1999 s-au acordat fonduri structural si de coeziune in valoare de 17,7 mld ECU acest lucru avand ca efect o crestere a PIB pe cap de locuitor cu 2,2%; de asemenea acest lucru a dus si la o crestere a nivelului de ocupare al fortei de munca cu 2,5%. In perioada 2000-2006 Grecia a primit fonduri structurale si de coeziune in valoare de 24,9 mld.de euro. Urmatoarea perioada 2007-2013 a adus Greciei fonduri in valoare de 20,4 mld. Euro. In ceea ce priveste ajutorul acordat de catre Uniunea Europeana Greciei in perioada de criza datele arata astfel: A primit in noiembrie 2008 28 miliarde de Euro sub forma de obligatiuni si 15 mld. Euro sub forma de imprumut A avut loc o reforma la nivelul sistemului bancar schimband legislatia aferenta acestui sector Scaderea salariilor cu 22% etc.

Ca si o concluzie putem spune ca pana in momentul de fata Grecia a primit de la UE atat fonduri cat si imprumuturi in valoare totala de 500 mil.mld. Euro.

20

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Natura costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana

Aderarea la Uniunea Europeana solicita din partea tarilor candidate anumite eforturi insa genereaza si numeroare beneficii notabile pentru acestea. Costurile si beneficiile aduc atingere atat domeniului economic, cat si social, politic, cultural, militar etc. COSTURI BENEFICII De natura politica si bugetara: De natura politica: -crearea si functionarea aparatului -participarea tarilor la procesul decisional la administrative; nivel European; -armonizarea legislative (preluarea acquis-ului -posibilitatea de a influenta viitorul Europei; comunitar); -stabilitatea sistemului democratic; -necesitatea de co-finantare; -siguranta cetatenilor; -cresterea costurilor cu salariile; -consolidarea pozitiilor in raport cu tertii; De natura economica : -ajustari in vederea aderarii; -cresterea deficitului comercial prin Penetrare sporita cu produse din tari terte, datorita micsorarii nivelului protectiei tarifare; -deturnarea de comert; -expunerea concurentiala; -scaderea competitivitatii; -cresterea preturilor bunurilor; (-in cazul Uniunii Vamale:-scaderea veniturilor bugetare prin eliminarea taxelor; De natura economica: -cresterea economica; -accesul liber al produselor, serviciilor si capitalurilor; -accesul la fondurile structural; -cresterea fluxurilor de investitii straine directe; -cresterea exporturilor; -crearea de comert; -noi oportunitatii de afaceri pentru firmele autohtone;

De natura sociala: -aparitia unei repartitii disproportionate a fondurilor intr-o anumita regiune; -scaderea nivelului de trai datorita ajustarilor; -costuri pentru preluarea standardelor sociale europene ;

De natura sociala: -siguranta sporita la locul de munca; -imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor; -cresterea nivelului de trai; -libertatea cetatenilor de a se stabilii unde doresc; -transferul de know-how; -micsorarea decalajelor dintre regiuni; -dezvoltarea protectiei mediului; -dezvoltarea infrastructurii;

21

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Impactul asistentei comunitare asupra dezvoltarii economice

In anii 1980, asa cum au fost perspectivele convergentei productivitatii europene venitul pe cap de locuitor a avansat rapid, insa Portugalia si intr-o oarecare masura Grecia si Spania nu a indeplinit asteptarile, in timp ce economia irlandez a avut rezultate pozitive, mai ales in anii 1990. In perioada 1960-1973 cele 3 tari din Sud descriu rate mari de crestere a venitului pe cap de locuitor, la rate de aproape 7 % pe an, in timp ce Irlanda a rmas in urm cu o crestere de doar 3,7% pe an. In perioada 1973-1980 Irlanda a fost economia cu cea mai rapida crestere, iar in anii 1980-1990 rata de crestere a fost apropiata de cea a Portugaliei. Dupa 1990,economia irlandeza ajungea la o crestere de 5,8% pe an, in timp ce Portugalia a ramas cu mult in urma, cresterea acesteia fiind de sub 2% pe an. Expansiunea economica si evolutia venitului pe cap de locuitor in Irlanda in perioada 1987-2000 a fost cauzata de cresterea ratei ocuparii fortei de munca si a ofertei de munca. In perioada 19942000, in Irlanda veniturile pe cap de locuitor au crescut la 7,1% pe an, acestea fiind determinate de cresterea productivitatii muncii cu 3,1%, iar cresterea ratei de ocupare cu 1,8% si a ofertei de munca de 2,4%. Evolutia economica a tarilor de coeziune ( Irlanda, Portugalia, Spania si Grecia) a fost o evolutie diferentiata, datorita nivelului PIB-ului pe cap de locuitor fata de media europeana in momentul aderarii. Irlanda a aderat la U.E. in anul 1973, aceasta ins avand o crestere economica ce ajungea la media U.E. abia in anul 1987 ( in perioada 1973-1987 pib/loc avand o crestere de 5 puncte procentuale raportat la media U.E). Grecia a aderat la U.E in 1981 si este tara care a inregistrat un declin economic timp de 20 de ani. Spania si Portugalia au aderat la U.E. in 1986, iar dup aderare acestea au inregistrat o crestere economica imediata ( mai ales intre anii 1986-1991). Asadar, dupa scurta analiza a evolutiei tarilor putem identifica si impactul asistentei sociale asupra dezvoltarii economice in tarile de coeziune. Spre exemplu, in Irlanda, socul petrolier din anul 1973 a destabilizat economia, astfel somajul atingand nivelul de 17 % in 1986, iar datoria publica a crescut de la 52% la 129%. Asadar Irlanda in anul 1987, a promovat o politic de reducere a deficitului bugetar prin: reducerea
22

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

programelor sociale, controlul salariiilor din sectorul public si reducerea numarului de salariati bugetari si a institutiilor publice. Ca urmare a acestor masuri cresterea economica a fost de 5,3%. Asadar in cazul Irlandei, datorita reducerii cheltuielilor cu asistenta sociala s-a produs o crestere economica. Alte cauze ale cresterii economice in Irlanda au fost politicile de ocupare, prin consense intre guvernul irlandez si parteneri sociali, unde cresterile salariale sunt moderate pentru a sustine competitivitatea exporturilor si cresterea gradului de ocupare. S-a redus nivelul de impozitare a veniturilor, cresterea gradului de ocupare a populatiei tinere, rezultand de aici si scderea cheltuielilor cu protectia sociala. Politicile adoptate in domeniul educatiei au influentat cresterea gradului de ocupare, astfel c in anii 90 populatia activa ocupata a crescut cu 40% si s-a inregistrat o crestere economic in toate sectoarele economiei. Un alt exemplu, poate fi Grecia care desi a aderat la U.E in 1981, nu a avut o crestere economica datorita faptului ca nu se evidentiaza o dezvoltare economica pozitiva. Grecia a beneficiat de cele mai multe fonduri structurale ca pondere in PIB, pe care insa le-a folosit ineficient, pentru mentinerea ocuprii fortei de munca cu costuri in termini de inflatie si de deficit bugetar. Asadar conform datelor analizate putem spune c in Grecia costurile cu asistenta sociala sunt mai ridicate si deci impactul asistentei comunitare asupra dezvoltarii economice a Greciei este negativa, deoarece aduce mai multe cheltuieli si adanceste mai mult deficitul bugetar. Evolutia ratei somajului in perioda 2001-2012

23

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Dupa cum putem observa din tabelul de mai sus, Grecia si Spania aveau in anul 2012 cea mai mare rata a somajului din toata Uniuea European, de 24,3% respective 25%, iar Irlanda o rata mult mai mica a somajului de 6 %. Evolutia ratei somajului in tarile de coeziune in perioada 2001-2012
30 25 20 15 10 5 0 200120022003200420052006200720082009201020112012
Sursa: graphic realizat pe baza datelor Eurostat

grecia spania portugalia irlanda

Conform graficului in Irlanda sin anul 2002 pana in 2007 rata somajului a fost constanta, iar in 2008 a crescut mentinandu-se la un nivel crescut pana in 2011, iar in 2012 a scazut pana la 6%. In Spania,Grecia si Portugalia din anul 2001 pana in 2006 a avut loc o scadere a ratei somajului, iar din anul 2007 a avut loc o crestere brusca pana in anul 2012.

24

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

De ce procesul de catching up a fost discontinuu?

Aderarea la U.E. nu garanteaza un proces de catching up, insa il face mai usor de realizat. Tarile mai putin dezvoltate au nevoie atat de o sustinere externa, cat si de una interna pentru a avea o crestere economica, astfel convergenta poate deveni o tinta pe termen lung. Cu totii stim ca politica U.E stimuleaza dezvoltarea eeconomica, insa aceasta depinde si de potentialul intern al tarilor respective . Asadar putem spune c procesul de catching up a fost discontinuu deoarece desi tarile care au aderat la U.E au indeplinit anumite criterii nu au avut parte de o dezvoltare economica pozitiva ( dup cum am prezentat mai sus cazul Greciei), aceasta datorandu-se si politicilor interne ale fiecarei tari. Tarile emergente nu au putut ajunge la nivelul tarilor dezvoltate cu toate ca economiile celor din urma au nevoie de mai mult capital si au o crestere mai lenta decat tarile emergente. Cazul Irlandei putem spune ca reprezinta un model de catching up, deoarece a reusit sa aiba o crestere economica sustinuta si a reusit sa ajunga din urma tarile dezvoltate. In schimb Grecia, fiind tot o tara de coeziune, nu a resuit sa atinga nivelul tarilor dezvoltate, ci din contra dupa aderarea sa la U.E. a avut o evolutie negativa.
Procesul de catching up(dezvoltare relativa la media Uniunii Europene, dupa integrare) -experiente trecuteTara Venitul national (PIB/loc) Cheltuieli cu protectia Standard de social (% PIB) (bunastrarea indivizilor) peste Catching up nerealizat Lider Catching up puternic Catching up puternic Catching up moderat viata

IRLANDA GRECIA PORTUGALIA SPANIA

Catching up medie in present Catching up nerealizat Catching up puternic Catching up moderat

Catching up slab Catching up slab Catching up moderat

Sursa: Economie europeana. O prezentare sinoptica,Dinu Marin, Cristian Socol, Marius Mar inas, Editura Economica,2004

25

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Concluzii
Dupa cum putem observa in aceasta analiza, cele 4 tari aflate la periferia Uniunii Europene au cunoscut atat evolutii si trend-uri positive cat si negative. In primii ani dupa aderarea la Uniunea Europeana aceste tari au cunoscut cresteri semnificative ale indicatorilor macroeconomici, acest lucru fiind influentat de cresterea exporturilor si atragerea de noi investitori. Spania este una dintre aceste tari; numarul investitorilor straini crescand semnificativ datorita increderii de care se bucura Spania odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Schimbarile in valori negative si-au facut simtite prezenta odata cu intrarea acestor tari in zona euro(Spania a reusit sa se stabilizeze in timpul crizei din anii 1990 datorita faptului ca pe o perioada de 2 ani au fost effectuate 4 deprecieri ale monedei nationale, fenomen imposibil odata cu aderarea la zona euro) si declansarea crizei mondiale. Pentru a putea suporta valul de deprecieri atat din sectorul financiar cat si din cel economic, acestea au primit ajutor si suport din partea Uniunii Europene.

26

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

Bibliografie

1. Aiginger, K. The bumpy road of convergence: the catching-up experience in Portugal, Spain and Greece, 2004 2. Ambasada Romaniei in Portugalia.Biroul de Promovare Comercial-Economic Lisabona, Portugalia. Indrumare de afaceri 2013, 2013 3. Blanchard O. , Adjustment within the euro. The difficult case of Portugal , 2006 4. Bosworth B., Kollintzas T., Economic growth in Greece. Past Performance and Future Prospects, 2001 5. Comisia Nationala de Prognoza, MODIFICRI STRUCTURALE N ECONOMIA ROMNEASC DUP INTEGRARE - studiu elaborat de CEROPE n cadrul programului PHARE 2003/005551.02.03 , 2006 6. Comisia Nationala de Prognoza, Convergena real n cazul Portugaliei i Spaniei - o analiz comparativ , 2007 7. Dinu, M., Socol, C., Marinas, M., Economie Europeana. O prezentare Sinoptica 8. Etxezarreta M., Navarro F., Ribera R., Soldevila V., Boom and (deep) crisis in the Spanish economy: the role of the EU in its evolution, 2011 9. International Monetary Fund , Ireland: 2009 Article IV ConsultationStaff Report; and Public Information Notice on the Executive Board Discussion, IMF Country Report No. 09/195, 2009 10. International Monetary Fund, Portugal: 2008 Article IV ConsultationStaff Report; Staff Statement, Public Information Notice on the Executive Board Discussion; and Statement by the Executive Director for Portugal, IMF Country Report No. 08/323 , 2008 11. International Monetary Fund, Portugal: Staff Report; Public Information Notice on the Executive Board Discussion; and Statement by the Executive Director for Portugal , 2010 12. Inforegio panorama, Politica de coeziune a UE intre 1988-2008: o investitie in viitorul Europei, 2008 13. International Monetary Fund, Selected Issues: Greece, 2008
27

Analiza costurilor si beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana/ 2013

14. International Monetary Fund, Greece: Selected Issues, 2009

15. International Monetary Fund, Spain: Selected Issues, 2008 16. International Monetary Fund, Spain, 2013 17. Lains P. , Growth in the Cohesion Countries: the Irish tortoise and the Portuguese hare, 1979-2002 , 2006 18. Meghir C., Vayanos D., Vettas N., The economic crisis in Greece: A time of reform and opportunity, 2010

28