Sunteți pe pagina 1din 11

Pelerinajul

Pelerinaj
Definitie! Pelerinajul este o form de procesiune religioas care se prezint sub forma unei deplasri a unui grup de credincioi pelerini, pe jos sau mai nou cu diferite milloace de transport la un loc declarat sfnt. Acesta poate s fie o biseric, templu, moschee, munte, fntn, izvor, peter etc. Pelerinajul se practic n toate religiile din lume, unele drumuri i locuri de pelelerinaj

devenind renumite. Astfel pentru cretini sunt: Ierusalim, Roma, Santiago de Compostela (cu Drumul lui Iacob), Lourdes. elul pelerinilor evangheliti luterani fiind Loccum- Volkenroda, iar pentru lumea musulman Mekka.

In Romania n Romnia, pelerinajul se desfoar n fiecare an n luna octombrie la Iai la moatele Sfintei Cuvioase Parascheva. Aceasta este cea mai mare din Romnia i una dintre cele mai importante din aceast parte a Europei. Un alt moment de pelerinaj este ziua de 15 august, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. n Maramure, srbtoarea religioas este numit popular Sfnta Mrie Mare. De Rusaliile romanocatolice, n fiecare an se organizeaz un mare pelerinaj la sanctuarul de la umuleu Ciuc.

Pelerinajul crestin
. Pelerinajele cretinilor sunt ceva obinuit nc de la nceputurile Bisericii cretine. Un element colateral al pelerinajelor l constituie comerul, prosperitatea i comunicaiile aduse de-a lungul secolelor de pelerini, n special n locurile importante de pelerinaj. Iniial cretinii fceau pelerinaje la locurile care aveau legtur cu naterea, viaa, rstignirea i nvierea Domnului. S-au pstrat descrieri, cum ar fi aceea

a pelerinei Egeria, care a fcut un pelerinaj cretin n ara Sfnt n secolul al IV-lea, cnd pelerinajele erau ncurajate de prini ai Bisericii, cum ar fi Sfntul Ieronim. Cu timpul, au nceput s fie fcute pelerinaje la Roma sau n locuri asociate cu Apostolii, cu diveri sfini sau mucenici cretini. Printre locurile cele mai importante de pelerinaje ortodoxe se gsesc i urmtoarele: Ierusalim. Locul rstignirii i nvierii lui Iisus. Constantinopol (n prezent Istanbul, Turcia). Fosta capital a Imperiului Roman de Rsrit (Bizantin) i scaunul uneia din cele cinci Patriarhii istorice i scaun spiritual al Bisericii Ortodoxe. Hagia Sofia, fost catedral i loc de ngropare a multor Patriarhi Ecumenici. Betleem, n Palestina. Locul de natere al lui Iisus i al Regelui David. Muntele Athos, Grecia. O republic monastic. Mnstirea Sfnta Ecaterina din Muntele Sinai.

Pelerinajul Islamic
Pelerinajul la Mecca Pelerinajul ritual comunitar este unul din cei cinci stlpi ai islamului i se desfoar n fiecare an ntre zilele de 8 i 12 ale lunii, ultima lun din calendarul islamic, la Mecca i mprejurimile sale. Principalele etape ale pelerinajului sunt:

-intrarea n starea de sacralitate care se face prin abluiuni (splri) totale, prin adoptarea inutei de pelerinaj care const, la brbai, n dou buci de pnz (alb) fr custuri sau noduri, puse, una n jurul taliei, cealalt peste umr acoperind o parte din bust, iar ca nclminte, sandale; pentru femei ns nu exist o inut anume n afar de cea tradiional islamic. Brbaii se rad n cap, iar femeile i taie simbolic o uvi. Orice deosebire de clas social este astfel anulat. Intrarea n starea de sacralitate se face nainte de a ajunge la Mecca, de obicei, la aeroportul din Jeddah; -rotirea de apte ori n jurul Kabei punctul central al pelerinajului, cu o scurt rugciune ctre maqm Ibrhm locul lui Abraham, cel care, n tradiia islamic, a redat sanctuarului Kaba puritatea iniial. Ambele se afl n incinta marii moschei de la Mecca; -butul apei de la izvorul Zamzam cel care i-a salvat viaa lui Ismail i mamei sale, Hagar (sau Agar), alungai n deert; -parcurgerea de apte ori a distanei (de 394m) dintre colinele Saf i Marwah, n amintirea rtcirilor disperate ale lui Hagar i copilului su, Ismail, prsii n deert; -oprirea n timpul zilei de 9 dh-l-hia, pe muntele (platoul) Arafat, situat la 19 km de Mecca, de la prnz i pn la miezul nopii, ntr-o stare de meditaie; -n ziua de 10 ncepe Srbtoarea Sacrificiului celebrat prin sacrificarea unui berbec sau a unei cmile n amintirea gestului lui Abraham de a-i sacrifica fiul, pe Ismail, pentru a-i dovedi credina n Dumnezeu, gest oprit de Dumnezeu prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat n locul fiului . Ultimele zile ale pelerinajului sunt petrecute la Min, o localitate ntre Arafat i Mecca, unde are loc aruncarea cu pietre n Satan adic aruncarea a apte pietricele n direcia a trei stnci ce-l simbolizeaz pe diavol; -ieirea din starea de sacralitate n ziua de 12 cnd pelerinajul ia sfrit. n afar de pelerinajul ritual comunitar, exist i un pelerinaj individual , mai simplu (fr oprirea pe muntele Arafat), care are loc n orice perioad a anului. Numrul pelerinilor la Mecca atinge, n ultimii ani, cteva milioane, conform surselor islamice.

Pelerinajul Budist
Pelerinajele atrag periodic mulimi de credincioi n locuirle n care a trit Buddha: Kapilavastu, oraul natal, Bodhgaya, unde a primit iluminarea; Benares, unde a predicat pentru prima oar, i Kusinara, unde a murit. Acolo, n numeroase temple care au fost construite, pelerinii vin s se roage i s se prosterneze n faa imaginilor lui Buddha. Ansamblul ritualurilor difer n funcie de regiune i de ar: credinciosul poate s se aeze pe jos, cu picioarele ncruciate i cu minile pe geninchi;

poate s se rnd pe rnd nite formule, sau mai paote utiliza moara cu rugciuni. n aprilie se srbtorete naterea lui Buddha. n unele ri, n temple se nal un altar cu flori pe care este pus statuia lui Buddha copil, peste care se toarn ceai ndulcit. n iulie, se comemoreaz moartea lui Buddha. n acea zi, buditii onoreaz spiritele morilor aprinznd lmpie pe care le lanseaz pe ap. Srbtorile sunt prilej de spectacole. Clugrii poart mti i se costumeaz pentru a mima evenimentul. Ei reiau nenumratele poveti legendare care au fost create pornind de la viaa lui Buddha.

Pelerinajul hindus
Varanasi este "Pmntul Fgduinei" sutelor de milioane de hindui din toat India i din toat lumea. Este Mecca lor, cel mai sfnt loc de pe faa pmntului unde orice hindus trebuie s ajung mcar o singur dat n via. Ramayana i Mahabharata, Vechiul i Noul Testament al hinduismului, fac vorbire despre acest trm magic numai la superlativ.

Cele 84 de scldtoare sunt adevrate locuri de cult, iar o plimbare cu barca nsoit de ghid i va prilejui o revelaie devastatoare. Astfel, ritualurile de purificare n Ganga se desfoar ntre 6 i 8 dimineaa, timp n care sute, dac nu mii de oameni mai ales n sezonul cald vin la aceste aa-numite ghats-uri pentru a intra n apa sfnt. Ritualul de mbiere pare ns un jacuzzi nevinovat pe lng ritualul literalmente morbid de incinerare a celor mori. Pentru c Ganges-ul nu este doar rul care spal pcatele. El este n primul rnd rul care i confer hindusului nemurirea sau moksha, n alte cuvinte eliberarea din ciclul vieii i al morii. Doar aici el se propulseaz n Nirvana sa. i doar ca urmare a acestui ritual de cremare, care turitilor le pare de un barbarism ieit din comun, sufletul celui mort i poate gsi linitea i mplinirea ntru eternitate. Ins dac i doreti s intri cu adevrat n templu, trebuie s-i mui gndul pentru c regula este inviolabil: nu eti hindus, nu intri! Tot ce poi s faci este s arunci un ochi printre imensele pori ntredeschise pentru a zri, fie i pentru o clip, fantasticele coloane aurite pline de macaci muli i acrobai care creeaz un spectacol nebnuit. Tot la faimosul altar dedicat celui ce a fost pn la 29 de ani prinul Siddharta vei afla c Buddha este, la rndul lui, nici mai mult, nici mai puin, dect cea de-a noua rencarnare a marelui zeu hindus Vishnu. Acesta este principalul motiv pentru care buddhismul este considerat un derivat al hinduismului. Dar acest detaliu nu pare a afecta vanitatea nici unui hindus sau buddhist, din moment ce miliarde dintre ei triesc ntr-o armonie dumnezeiasc. Firete c i aici se aplic unul dintre cele mai faimoase cliee ale gndirii umane: excepia ntrete regula.

Pelerinajul Iudaic
Pelerinii iudaici calatoresc la Ierusalim. De-a lungul istoriei Israelului si a evreilor si inainte de anul 70 d.Hr. templul in sine era centrul activitatii religioase din Israel. Pentru evrei doar Zidul Plangerii a ramas din Templul din varful muntelui si Templul unde se rugau.

Mii de evrei calatoresc la Zidul Plangerii ca sa se roage, sa depuna juraminte sau sa depuna biletele intre pietrele Zidului. Pelerinii se duc sa se roage intr-un anumit loc din Tunelul Zidului Plangerii (Tunelul Kotel) , unde ei cred ca sunt cel mai aproape de locul unde Sfanta Sfintelor era. Pelerinii iudaici sarbatorind festivalurile de pelerinaj vechi de secole , deasemenea viziteaza Zidul Plangerii. Aici ei primesc Birkat Kohanim(binecuvantarea). Pelerinii iudaici din toata lumea deasemenea viziteaza Pestera lui Machapela din Hebron la fel ca si Mormantul lui Rachel de langa Bethleem.

Asemanari si deosebiri intre cele mai importante religii monoteiste ale lumii contemporane - Crestinismul, Iudaismul, IslamismulAsemanari

Avraam este considerat parintele crestinilor, evreilor si musulmanilor, un parinte comun celor trei mari religii. O caracteristica comuna este venerarea proorocului Ilie de catre cele trei religii, cu mentiunea ca profetul Ilie ocupa un loc important in cadrul misticii iudaice si islamice. Ilie este maestrul spiritual invizibil care se adreseaza celor care sunt chemati la o relatie directa cu lumea divina. In traditia iudaica Ilie este si marele facator de bine pentru cei suferinzi, dar si mesagerul mantuirii, de aceea in seara zilei de Pessoh se tine deschisa usa casei pentru ca sa poata intra la ritualul Seder si chiar se pregateste un al cincelea pahar. Toate cele trei religii monoteiste au modele similare de dezvoltare, care creeaza entitati cu predispozitie spre tensiune si conflict, indiferent de locul ocupat de violenta in sistemul de valori al fiecarei religii. Predispozitia pentru raporturi conflictuale provine din considerentele urmatoare: doua dintre ele au fost initiate de profeti ale caror actiuni au dus la formarea unor comunitati politico-religioase, in timp ce crestinismul a fost intemeiat de Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, si are la baza legea iubirii; aceste religii dispun de un profund si de nezdruncinat sens al Istoriei Sacre, care transcende granitele nationale, definind viziunea si ethosul unui popor al lui Dumnezeu; fiecare dintre aceste religii s-a format in opozitie cu alte comunitati politicoreligioase: Moise si-a condus poporul din Egipt ridicandu-l pe Iahve contra zeilor egipteni si a faraonului; Iisus Hristos a fost rastignit de romani cu sprijinul liderilor religiosi conservatori ai Ierusalimului, titlul sau de Rege al iudeilor punandu-l in stare de conflict cu autoritatea Cezarului, laica si religioasa; Mohammed si discipolii sai au folosit toate resursele religioase si politice pentru a-i aduce sub ascultarea lui Allah pe totipaganii si structurile lor politice.

Deosebiri
Spre deosebire de Biblia crestina, Coranul este o invatatura morala, un codice religios si, in acelasi timp, si un cod juridic, prin care se reglementeaza intreaga viata religioasa, politica, civila si penala, pana la ocupatia zilnica. Obligatiile rituale esentiale (cei cincistalpi ai credintei) - marturia de credinta, rugaciunea, milostenia, postul si pelerinajul sunt reglementate strict de legislatia islamica.

Exista diferente categorice intre crestinism si islamism : Hristos a condamnat folosirea violentei pentru promovarea credintei crestine, in timp ce Mohammed a ordonat folosirea sabiei pentru inaintarea cauzei islamului. Iata de ce este greu de spus despre islam ca ar fi o religie a pacii.

Prin contrast, crestinismul este nu numai o religie a pacii, ci mai mult este iubitoare de pace : Iisus Hristos i-a invatat pe urmasii Sai astfel ; Iubiti pe vrajmasii vostrii, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc. Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti (Mt. 5, 44-45). Un rau foarte mare al Islamului este admiterea poligamiei, usurinta divortului, in general inferioritatea femeii si instituirea sclaviei. Acest mod de gandire, impus prin forta armelor, este specific doctrinei religioase islamice care nu are ca esenta dragostea pentru creator, ci frica si supunerea oarba in fata acestuia, este normal, deoarece religia islamica - rigiditatea sa - se conduce strict dupa textul literar coranic si dupa traditia sacra Sunnah. Ritualurile tin de morala islamica si se bazeaza pe Coran si Traditie. Islamul s-a raspandit din sec.al VII-lea prin cuceriri si stabilirea unui stat bazat pe legea Coranului. In centrul Islamului nu se afla (ca in crestinism) credinta interioara, reflexia asupra invataturii, ci actiunea oamenilor la toate nivelurile religiei, dreptului, economiei si politicii. Si daca invatatura Coranului nu se exprima prin sistem economic, de drept sau religios, atunci ei trebuie sa actioneze. Acestea se definesc prin actiune si nu prin mistica. Aceasta atitudine se regaseste si in descrierea lui Avraam, care nu mai este, ca parintele evreilor, o persoana interiorizata, care isi asuma vointa lui Dumnezeu. Pentru musulmani, Ibrahim (Avraam) este omul actiunii, el este cel care distruge idolii poporului sau (cum au distrus talibanii statuile budiste din sudul tarii). Iar fiul lui Avraam nu isi asculta in liniste tatal, cand acesta intentioneaza sa-l jertfeasca, ci ca un adevarat musulman, el confirma cu tarie ca doreste sa fie jertfit, daca este voia lui Allah. Musulmanii au dreptul de a trai in conformitate cu religia lor, cu valorile si invataturile ei. Aceasta este o optiune pe care va fi dificil sa incercam sa le-o luam. Cu toate acestea, ceea ce oferim este o intelegere moderata si echilibrata si va trebui sa ne aplecam mai mult asupra acestei probleme, sa studiem elementele religiei islamice intr-un mod obiectiv si rational, sa ne consolidam ideea pe care o avem despre islamism. Asadar, cele trei religii nu pot fi puse in acord, singurele lucruri ce pot fi facute sunt cunoasterea identitatii fiecaruia si constientizarea ca religie distincta. Crestinismul se defineste prin mistica, prin interiorizare, prin cercetare launtrica. Iudaismul se defineste prin pastrarea cu sfintenie a Legii lui Moise. La ei legatura dintre religie, politica si stat este pregnanta. Musulmanii se definesc prin actiune in numele lui Allah, avandu-l ca mare profet pe Mohammed. Si la ei legatura dintre religie, politica si stat este foarte pregnanta.

O alta deosebire este data de ziua de odihna, care la crestini este duminica, la evrei, sambata (Sabbatul), in timp ce Mohammed a oranduit ca sarbatoare saptamanala pentru mosleni, vinerea (Coran XIII ; 125).