Tulburari ale proceselor cognitive Procesele cognitive sunt: senzatiile, perceptiile, atentia, memoria, gandirea, limbajul, imaginatia 1.

Senzatiile sunt izvorul tuturor informatiilor noastre. Ele nu sunt simple copii ale insusirilor obiectelor si fenomenelor, sunt imagini subiective ale lumii obiective. Imaginea reflectata devine element de constiinta a subiectului, ea nu este materiala, ci de ordin ideal. 2.Perceptiile sunt procese senzoriale elementare. O coborare a pragului senzorial determina o suprasensibilitate la excitanti care pana atunci (subliminali) nu erau perceputi - hiperestezia, care este traita ca o impresie de crestere a intensitatii senzatiilor si perceptiilor, persoanele respective suportind greu nu numai atingerile cutanate, ci si zgomotele, trepidatiile, lumina etc. Astfel de stari se intalnesc in perioade de surmenaj, de suprasolicitare nervoasa si fizica. enomenul invers, al cresterii pragului senzorial, hipoestezia, realizeaza o receptivitate scazuta a diversilor excitanti, o scadere a acuitatii senzoriale! ea se intilneste in stari reactive acute, in stari de inductie "ipnotica, isterie, tulburari de constiinta, oligofrenii, sc"izofrenie si altele. #iperestezia si "ipoestezia sunt modificari cantitative ale senzorialitatii. Cenestopatia - senzatie generala de disconfort, neliniste, anxietate si o senzatie corporala anormala. $ulburare a cenesteziei, constand in trairea unor impresii penibile privind starea organica generala sau pariala (senzaie de jena i de rea funcionare organica, senza ii de furnicaturi, arsuri etc.) care au mai puin o semnificaie obiectiva, cat una subiectiva, ele fiind exprimate ca simptome ale unei presupuse maladii. luziile si halucinatiile sunt modificari calitative ale senzorialitatii. !alucinatiile tin de patologia majora a senzatiilor! depasesc cazurile, situatiile aparent normale, evoca ample tulburari psi"opatologice, in general psi"otice. !alucinatia a fost definita ca o "perceptie fara obiect#. #alucinatiile sunt fenomene psi"opatologice frapante, de mare amplitudine clinica, care semnifica in majoritatea cazurilor existenta unor stari psi"otice, ce se manifesta cu o deosebita vigoare clinica. !alucinatiile reprezinta surse de comportament agresiv sau autoagresiv.

$.Atentia este o functie psi"ica intalnita in orice sector si in orice moment al existentei, avand ca prim rol autoreglarea activitatii psi"ice pe microintervale si in mod intermitent. Atentia este o functie psi"ica cu rol in dirijarea anticipativa, in pregatirea organismului pentru o receptie sau actiune, in reliefarea anumitor aspecte din ambianta semnificative pentru subiect. $ulburarile de atentie(disprose%iile) pot fi impartite in: -hiperprose%ii: exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere, -hipoprose%ii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere, -aprose%ii: disparitia oricaror posibilitati prosexice. &isprose%iile pot interesa atat atentia involuntara, cat si atentia voluntara. '.(emoria este procesul psi"ic al orientarii retrospective realizat prin intiparire (fixare), pastrare (conservare) si evocare (reactualizare). %emoria oglindeste experienta anterioara si constituie rezervorul gandirii si imaginatiei, suportul fortei cognitive a insului. &iata omului fara memorie ar fi un "aos de impresii, un prezent fara trecut si fara viitor''' unctiile memoriei fac legatura intre ceea ce a fost perceput, gandit si trait, asigura continuitatea si consecventa constiintei. In urma unui experiment s-a constatat c( rata uitarii este maxima in primele ) secunde, cand se uita peste *+, din materialul memorat, iar dup( -* secunde se uita aproximativ .+, din materialul initial, dup( care curba uitarii se aplatizeaz(. /ceasta inseamna c( itemii care pot fi reprodusi dupa acest interval, apartin deja memoriei de lunga durata. /stfel s-a conc"is ca durata %01 este de aproximativ -*-2+ de secunde. unctia mnezica se imparte in: - "memoria imediata# in care reproducerea sau recunoasterea unui material are loc intr-o perioada ce nu depaseste -+3 de la prezentarea lui. - "memoria recenta# reproducerea sau recunoasterea materialului are loc dupa un interval ce depaseste -+3 de la prezentarea lui. - "memoria evenimentelor indepartate# se refera la evenimentele traite de la inceputul vietii pana in perioada prezenta $ulburarile de memorie pot fi sistematizate sub aspect clinic in : -) &ismnezii cantitative, in care sunt incluse: a)"ipomneziile, b)amneziile, c)"ipermneziile! a.!ipomnezia apare in oligofrenii, stari de involutie. b.Amnezia se caracterizeaza prin prabusirea functiei mnezice.

In amnezia de fi%are (anterograda 4 e afectata functia de fixare a memoriei) se intalneste incapacitatea de a reda un eveniment trait recent, in timp ce amintirile anterior fixate sunt bine conservate, putand fi redate. Amnezia de conservare )retrograda* + stergerea amintirilor fixate inaintea debutului bolii, se intalneste in unele traumatisme cranio-cerebrale. In amnezia progresiva se sterge atat prezentul cat si trecutul. c. !ipermnezia reprezinta exagerarea patologica a proceselor de fixare, conservare si evocare (poate fi globala in episoadele maniacale sau in paranoia, poate fi legata de unele amanunte in starile depresive delirante). 2* &ismnezii calitative (paramnezii) - sunt amintiri deformate, false, neconcordante cu realitatea, fie sub aspectul desfasurarii lor cronologice, fie sub aspectul lipsei de legatura cu realitatea obiectiva traita in prezent sau in trecut de bolnav Paramneziile sunt: a) tulburari ale sintezei mnezice imediate (sentimentul de straniu, falsele recunoasteri - apar in epilepsia temporara (d5j6 vu), dar si in stari de surmenaj! sunt foarte periculoase in cazul sc"izofreniei cand bolnavul 7recunoaste8 in persoane apropiate dusmani) b) tulburari ale rememorarii trecutului (confabulatie etc.). Confabulatiile constau in umplerea unor goluri de momorie cu evenimente imaginare. 9acientul este ferm convins ca relateaza cu sinceritate, ignorand deficitul amnezic. :ontinutul poate fi uneori fantastic: zboara cu vaporul etc. ,.-andirea este un proces central al vietii psi"ice, o activitate cognitiva complexa, de reflectare generalizata si mijlocita a fenomenelor si obiectelor lumii obiective. 0e distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarii informatiilor, precum si legaturile cauzale interioare dintre ele. /ctivitatea cognitiva orienteaza subiectul in situatii problematice, modelandu-i conduita. 9rin aceasta activitate constructiv-ideativa, pe baza faptelor concrete, a datelor senzoriale, omul poate ajunge la cunoasterea indirecta a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare. :aracterul abstract al gindirii este determinat de sesizarea esentialului si generalului din obiecte si fenomene, precum si de edificarea relatiilor dintre acestea, in interconditionarea si dinamismul lor perpetuu. -andirea opereaza cu notiuni care e%prima actiuni. Simbolurile sunt cuvintele, deci intre gandire si limbaj e%ista o legatura indisolubila. Procesul de constructie se defasoara prin "operatile gandirii#.

a./naliza b.0inteza c.:omparatia d./bstractizarea e.;eneralizarea orme de tulburari ale gindirii: a) tulburarile de ritm si coerenta (accelerarea sau incetinirea ritmului ideativ, coerenta si incoerenta ritmului ideativ) ! b) tulburari ale continutului gandirii (-.idei delirante, 2.prevalente si dominante si <.obsedante) ! c) tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii. Tulburarile de ritm si coerenta ale gandirii sunt tulburari formale, desi ele afecteaza adesea episodic sau permanent insasi continutul gindirii. -./ccelerarea ritmului ideativ (ta"ifemie), fuga de idei 4 manie, isterie 2.Incetinirea ritmului ideativ (bradifemie) 4 apare in depresie <.1isparitia fluxului ideativ (anideatie) 4 apare in dementa, coma, somnambulism =.Incoerenta gandirii 4 dezlanarea si incoerenta vorbirii, 7salata de cuvinte8 a) Exagerarea ritmului ideativ este denumit> fug de idei. /ceast> g?ndire este superficial>, instabil> @i poate da concluzii eronate. Aneori, excitaBia fiind excesiv>, rapiditatea asociaBiilor este a@a de crescut>, Cnc?t se deslu@esc doar cuvinte izolate, f>r> leg>tur> Cntre ele - Cn sindroamele maniacale. b) 1iminuarea ritmului g?ndirii (bradipsihism) se caracterizeaz> printr-o Cncetinire a procesului de g?ndire. Exist> tulbur>ri de coeziune ale g?ndirii de diferite grade, de la incoerenB> (bolnavii vorbesc absurdit>Bi, exprim?ndu-se corect), la verbigeraBie (un debit verbal m>rit, ritm ideator accelerat, dar f>r> leg>tur> Cntre noBiuni) @i p?n> la Dsalata de cuvinte3 Cn care destr>marea este avansat>, cuvintele nemaiav?nd nici un sens. Tulburari de continut / idei delirante + sunt reflectari gresite ale realitatii care domina mintea bolnavului! bolnavul nu are atitudine critica sin u sesizeaza caracterul patologic:idei delirante de vinovatie, de persecutie etc. / idei prevalente si dominante 4 sunt reprezentate de preocuparile morbide, orientate spre functionarea organelor proprii sau de preocuparile cu caracter persecutiv! / idei obsedante 4 sunt idei care apar impotriva vointei subiectului, care le recunoaste caracterul parazitar si lupta impotriva lor pentru a le indeparta, dar de cele mai multe ori nu reuseste. 0.1orbirea Eimba este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice si gramaticale) constituite de-a lungul dezvoltarii istorico-sociale, cu ajutorul carora se realizeaza comunicarea reciproca intre oameni.

$ulburarile de limbaj se sistematizeaza in < mari categorii : -) &islogii sau tulburari mentale ale limbajului : sunt consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii! evolueaza fara modificari ale functiei limbajului si ale aparatului logomotor. 2) &isfazii, sinonime afaziilor: constau in ansamblul tulburarilor de exprimare a limbajului oral si scris, provocat de o leziune cerebrala circumscrisa si unilaterala! se datoreaza tulburarilor functiei limbajului. <) &islalii: sunt tulburari de pronuntare (articulare a cuvintelor), determinate de modificari de intensitate patologica ale functiilor aparatului fonetic. Tulburrile de vorbire. Fn bolile psi"ice se pot observa modific>ri importante Cn felul de a vorbi al bolnavilor. Logoreea desemneaz> un flux de cuvinte rapid @i incoerent - Cn st>rile maniacale. Strigtele, vocifer>rile sunt semne ale agitaBiei - manie, confuzie, sc"izofrenie, demenB>. %utismul unor bolnavi duce la suspendarea comunic>rii verbale. /cesta poate Cmbr>ca mai multe aspecte: - mutismul prin in"ibiBie - Cn st>rile de stupoare melancolic> - mutismul catatonic - din sc"izofrenie - afonia isteric> sau mutismul protestatar al deliranBilor persecutaBi sau revendicativi. 9entru c> limbajul este expresia g?ndirii, vorbirea desigur c> va reflecta conBinutul g?ndirii prin modific>ri ale stilului, ale sintaxei. $ulbur>ri de semnatic> caracterizate prin alterarea sensului cuvintelor: - Cnt?lnim la sc"izofreni: neologisme, metafore ermetice. - /lteori se ajunge la incoerenB> verbal>, care poate merge Cn sc"izofrenie p?n> la un limbaj indescifrabil. Aneori, bolnavul C@i creeaz> o veritabil> limb> personal> (glosolalie). Tulburrile de scris se Cnt?lnesc frecvent: - Cn sc"izofrenie - la deliranBii cronici, exprimate prin alter>ri ale grafismului, manierism sau sterotipii.