Sunteți pe pagina 1din 9

Proiect Electronic Auto

Aprindere electronic cu acumulare inductiv

Student Jelea Adrian Electronic aplicat an V

Proiectul i propune realizarea unui montaj electronic care s nlocuiasc n parte sistemul de aprindere clasic al automobilului. Schema electric clasic a aprinderii:

*i(ura nr. 2

Ruptorul cu platin prezint anumite deza antaje. Prin el circul!nd un curent de cca. "A# in momentul c!nd platinele sunt $oarte apropiate# at!t la nchidere c!t mai ales la deschiderea lor# apare un $enomen de tunelare# o sc!nteie care in timp duce la topirea supra$e%elor contactului si la sudarea lor. &in punct de edere electric aceast tunelare duce la o nchidere prematur a circuitului electric# la un curent mai mic# lucru ce mpiedica ob%inerea unui $ront abrupt# si deci a unei aria%ii brute a tensiunii in secundar# $apt ce se re$lect in intensitate sczut a sc!nteii. Este de dorit sa nlocuim acest mecanic cu un comutator electronic# n spe% cu un tranzistor bipolar de comuta%ie. Acest tranzistor necesit un circuit de comutare speci$ic. 'n ast$el de circuit este prezentat in $i(ura nr. ) *rec en%a ma+ima de comutare a circuitului este de ),,-z# $rec en% ce corespunde tura%iei de .,,, ture/min. Acestei tura%ii i corespunde o $rec ent de 0,,-z. 1a motorul cu 0 timpi arborele motorului $ace doua tura%ii pentru $iecare e+plozie. &eci aceasta $rec en% se mparte la ) rezult!nd ),,-z.

*i(ura nr.)

3unoatem curentul ma+im ce trece prin bobina de induc%ie. Acesta are o aloare de "A. 4rebuie sa cutm un tranzistor care s aib curentul nominal de colector de aloare mai mare. Ale(em tranzistorul de comuta%ie 5JE26,,7. acesta are 8c9:A. Valoare su$icient de mare# care asi(ur o marj de si(uran% su$icient. Valoarea tensiunii colector emitor ma+ime este de 0,,V# mai mult dec!t su$icient# chiar pentru !r$urile de tensiune date de circuitul oscilant $ormat din primarul bobinei de induc%ie i condensatorul 3). ;u este necesar deci montarea unei diode de protec%ie antiparalel cu tranzistorul. Pentru calculul puterii disipate de ctre componentele circuitului trebuie s a em n edere $actorul de umplere al semnalului de comand. Acesta este e(al cu 'n(iul &<ell. Acesta reprezin procentul din timp n care ruptorul st deschis. Are uzual aloarea de .6=. 4ranzistorul este comandat pe restul timpului# deci pentru 67= din timp. &eci componentele ce $unc%ioneaz pentru comanda tranzistorului de comuta%ie or disipa puterea numai pentru 67= din timp. Acesta se traduce prin un $actor de demultiplicare a puterii nominale al componentelor de 67=. 1a curentul de colector de "A puterea disipat de tranzistorul de comuta%ie este de:
P = VceSAT I C = )V " A = 2,W

Aceast putere este disipat numai pentru perioada n care ruptorul este nchis# deci puterea medie disipat este de: Pm92,>?67=96.7> 4ranzistorul a necesita un radiator de rcire. &in $oaia de catalo( a tranzistorului 5JE26,,7 a$lam $actorul de ampli$icate la un curent direct de "A ca $iind de 2,.
IC = I B IB = IC "A = , ." A 2,

&eci curentul de baz este de ,."A. Acesta este comandat de tranzistorul 4). Acesta trebuie deci s aib curentul de colector de minim ,."A. &in catalo( ale(em @&)67 cu 8c9)A si Vcesat9,#.V.

*i(ura nr. 6

3ircuitul de comanda al bazei este $ormat din R0# 4)# 32 si &z con$orm $i(urii nr. 6: An re(im sta%ionar condensatorul 32 este ncarcat deci nu in$luenteaz curentul prin circuit. Rezisten%a R0 se calculeaz con$orm rela%iei:
R0 = U A VceSAT U Z U BE 2) ,.. 6.6 ,.. 7." = = = 2" I B2 , ." ,."

3urentul de !r$ prin circuitul bazei a $i mai mare# condensatorul 32 elimin!nd cderea de tensiune pe dioda zenner.

Iv =

U A VceSAT U BE 2) ,.. ,.. 2,.: = = = ,.7) A R0 2" 2"

Acest curent a $i mai mare numai p!n c!nd condensatorul 32 se ncarc. 4impul de ncarcare# si implicit timpul c!t curentul n baza tranzistorului 40 este mai mare dec!t cel necesar trebuie sa $ie e(al cu timpul de comutare la deschidere al tranzistorului. &in catalo( acest timp este de 2..s.
= R0 C2 C2 = T 2.. s = = 2,.nF R0 2"

Ale(em aloarea uzual de 2,,n$. Puterea instantanee continu disipat de rezisten%a R0 este de:
PI = I M R0 = ,.)" 2" = 6.7"W
)

Puterea de !r$ este disipat pentru o un timp de 2.. s# $a% de perioada de oscila%ie care este de minim "ms. &eci poate $i uor ne(lijat. Puterea medie disipat de rezisten% este
PMED = PI 67= = 2.6:W

Pentru si(uran% ale(em o rezisten% cu puterea nominal de )>. Puterea disipat de tranzistorul 4) este e(ala cu:
P W T ) = VceSAT I C = ,..V ,." A = ,.6

Aceast putere este cu mult mai mic dec!t puterea nominal a tranzistorului @&)67 care este de )">. Acesta nu necesita radiator de disipare al cldurii. Puterea pe dioda zenner:
PI = U Z I F = 6.6V ,." A = 2.."W PMED = PI 67= = ,..2W

Ale(em o dioda cu puterea nominal de 2>.

"

*i(ura nr.0

3ircuitul $ormat din 32# 46 i R" asi(ur blocarea tranzistorului pe perioada c!nd platina este deschis. 3ondensatorul este ncrcat la o tensiune de 6.6V dat de dioda Benner. Aceasta nu mai inter ine in circuit deoarece este polarizat in ers la o tensiune e(ala cu cea nominal# prin ea trec!nd doar curentul de satura%ie care este ne(lijabil. 3ondensatorul se comport ca o surs de tensiune ce are rolul de a e+tra(e purttorii din baza tranzistorului. Cricum condensatorul se descarc pe rezisten%a R". timpul de descrcare este e(al cu timpul de stocare al purttorilor de sarcin in baza tranzistorului plus timpul de blocare al acestuia. &in catalo( acestea sunt:
TMENTINERE = 6s TOFF = = ,.7 s

4impul de descrcare al condensatorului trebuie deci s $ie de 6.7s.


T = R" C2 R" = T 6.7 s = = 67 C2 ,.2F

Ale(em o rezisten% de 6D .

3urentul de !r$ a $i de:


IV = U Z UceSAT U BE 6.6 ,.0 ,.. ).6 = = = "DmA R" 6D 6D

Puterea de !r$ disipat de R" este de:


P = I ) R" = 26"mW

Ale(em o rezisten% de ,.)"< 3urentul este mult mai mic deci putem ale(e un tranzistor de mic putere pentru 46. Ale(em @3 )"2 cu 8c92,,mA. *actorul de ampli$icare n curent direct pentru acest tranzistor este de peste 2,,. Rezisten%a R6 trebuie sa asi(ure at!t polarizarea tranzistorului 46 c!t si blocarea tranzistorului 4). Acesta are 90, si deci curentul prin baza sa trebuie s $ie de minim
IB = IC

,. " A = 2)."mA 0,

Pentru blocarea si(ura a lui 4) curentul prin R6 trebuie s aib aceeai aloare.
R6 = U A UecSAT 2)V ,.0V 22.. = = = ,.D:) K Ib) 2)."mA 2)."

Ale(em 2E pentru R6. Puterea disipat de R6 este de


P = I ) R6 = 2".mW

Ale(em o rezisten% de ,.)"> 3urentul prin tranzistorul 42 este suma dintre 8 prin R6 i 8b)
I C ) = I R 6 + I B ) = )"mA

Ale(em un tranzistor @3)"2.

3urentul de baz al lui 42 este de:


I B2 = IC

)"mA = ,.)"mA 2,,

R) =

U A U EB = 0".,, I B2

Ale(em o rezisten% de 06E Rezisten%a R2 are rolul de a limita curentul prin platin. Ale(em un curent de )",mA# su$icient de mic pentru a nu mai a aria platina. Rezult rezisten%a R2:
R2 = UA 2)V = = 0: I Pt ,.)" A

Ale(em o rezisten% de 07. Puterea instantanee disipat este de:


PR2 = I ) R2 = ,.)") 07 = 6W

Puterea medie continu este de 6>?67=92.2>. Ale(em o rezisten% cu puterea nominal de 2.">. 3urentul prin platin a $i suma dintre curentul prin R2 si prin R).
I Pt = )", mA + ,.)"mA )",mA

An $i(ura nr. " putem obser a $ormle de und ale semnalelor din colectorul tranzistorului 40 si din baza sa n $unc%ie de semnalul de la intrare FruptorG. Se obser supracreterile tensiunii bazei datorate circuitului $ormat din 32 i &z. Acestea sunt necesare pentru comutarea rapid a tranzistoului bipolar.

'c

'pt

t 'be

t 'pt

t *i(ura nr. "

S-ar putea să vă placă și