SUBIECTE 2009 Testul 1 - 2009 1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : imaginea traditionala a corelatiei dintre politica

a externa si politica comerciala externa s-a inversat carte pg 12! -------------"arten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai mult, sustine el, ca intreaga politica externa este acum politica economica externa. Acest lucru se datoreaza faptului ca ta#loul geopolitic este in permanenta schimbare. E olutiile economice , ca si cele financiare, din Asia de !ud Est, "usia, America #atina, dificultatea determinarii rolului economic si comercial al Chinei in iitor, transmit interesante mesa$e decidentilor politici. %n toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare pro#lemelor economice, negocierilor comerciale decat celor politice 2!$%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a ser iciilor regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1()*+,,8 (carte pg -.) ********** !ectorul ser iciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dez oltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale* se impun urmatoarele &orte care influenteaza pietele de servicii: a) Cresterea responsa#ilitatii producatorilor pentru bunurile oferite& b) Cresterea intensivitatii produselor in (%I(drepturi de proprietate intelectuala) c) Sporirea complexitatii te)nice a bunurilor comercializate& d) /iminuarea distantelor economice dintre state& e) Accentuarea caracterului comercial al ser iciilor f) Cresterea si diversi&icarea cererii pentru ser icii& g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al* h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare& +! %rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a de enit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, - T2./-2000- 'fn1(*+,,1 sau %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e. *************** a) %deile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%& b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de olumul de in entii, ino atii, design si testari pe care le incorporeaza& c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa de ina 4cea mai competiti a economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5& d) 'ot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, ser iciile on* line) se and si se cumpara in functie de creati itatea pe care o incorporeaza& e) 'extilele sau noile masini si utila$e contin in entii si design in proportie considerabila, f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute& g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le su#minea'a statutul* h) "igurozitatea cu care sunt prote$ate /6% ariaza de la tara la tara& i) 6roprietatea intelectuala de ine un atu esential al competitivitatii& $) /iferentele dintre tari in ce pri este reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari tensionale la ni elul sistemului comercial international& 7) 6entru a gestiona aceasta noua pro ocare devine o#ligatorie armoni'area reglementarilor nationale cu cele de la ni el international

8) Explicati pe scurt (in maxim 9 randuri) elementele definitorii ale avanta,elor comparative ale natiunilor. ( carte pg .1) (: teoria costurilor comparative de productie sau a avantajului relativ! ::: A fost elaborata de /a id "icardo si "obert 'orrens in 181. care incearcau sa rezol e dilema de la teoria a anta$ului absolut dez oltand propria teorie cea a Costurilor comparative de productie care statueaza ca o tara a trebui sa produca si sa exporte acele bunuri sau ser icii la care este relativ mai productiva decat alte tari si sa importe marfurile la care alte tari sunt relativ mai productive 'E2"%A lor suna astfel: ;2vanta,ul relativ sau avanta,ul comparativ *este castigul reali'at de o natiune care produce si vinde la extern #unuri pe care le reali'ea'a cu costuri mai mici relativ la alte #unuri nationale- iar in sc)im#ul lor procura alte mar&uri a caror reali'are la intern se dovedeste mai putin avanta,oasa. (ilema acestei teorii a costurilor nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce determina, care produs se califica pentru a a ea a anta$e comparati e in cazul fiecarei tari< -) 6rintre principiile fundamentale ale =A'' regasim : a,b,c,d,e, (se a comenta fiecare printr*o fraza) 'fn()*+,,1 A >3 !E C2>?3>/A C3 @@@@@ 6rincipiile care au gu ernat negocierilor in cadrul rundelor =A'' ********** a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a Clau'ei 3atiunii celei 4ai 5avori'ate si a Clau'ei 6egimului 3ational* b) Inter'icerea restrictiilor cantitative (la importul si exportul de marfuri) si a altor bariere cu efect echi alent in relatiile dintre 6C& c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise& d) %nterzicerea sau limitarea folosirii sub entiilor de export si a taxelor compensatorii& e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu ni el prohibiti & f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale &olosirea votului& g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale 9) Comentati pe scurt (maxim 9 randuri) urmatoarea asertiune : A negocierile sunt sc)im#uri multivalente de concesii 7 '1(9*+,,8 , 'fn 8(+,,1 (carte pg 1+1) sau negocierile comerciale multilaterale sunt sc)im#uri multivalente de concesii8 ************ %rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii. 6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multi alente. 6rincipalul a anta$ al acestui tip de negociere este folosirea unei palete foarte largi de probleme sporindu*se astfel sansele ca negociatorii sa gaseasca solutii adec ate la problemele sensibile si ele sa se finalizeze prin incheierea de Acorduri. .) 2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt : a,b,c,d,e, sau 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele acorduri: a&b&c&d&e& T/./-2009- T&n.;-2009 ************ Au fost adoptate / acorduri: a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de dez oltare

b) 0asuri de sal gardare c) 0asuri comerciale legate de balanta de plati d) 4emorandumul pri ind reglementarea diferendelor e) 4emorandumul cu pri ire la restrictii si impuneri la export 8! 6roblemele cele mai importante cu pri ire la accesul la piete din 2cordul privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat (fiecare intr*o fraza) sau 6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura pri ind accesul la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare ce a) 'fn-(+,,1 ******* a) Aceasta 6E"1E4E3T26E a a ut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a comertului cu produse agricole b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit: * eliminarea I3TE6(ICTII1<6 care franau importul anumitor produse * 2(2%T26E2 ofertei la cerintele pietei * accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E * el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate * produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE * concesiile privind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la import, restrictii cantitati e c) 2nga,amentele asumate adica> * accesul la piete * si a celor in materie de taxe vamale au fost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E 1) %n legatura cu Con&erinta 4inisteriala a <4C de la Singapore se pot mentiona urmatoarele : a, b,c,d, -----------Con&erinta ministeriala de la Singapore 199; a) 6erioada imediat urmatoare rundei Urugua: a &ost marcata de un optimism ridicat pri ind cresterea economica si rolul <4C* b) 6e fondul acestui entuziasm a aparut riscul inscrierii pe agenda C4 a unei palete de probleme mult prea complexe pentru a intruni consensul& c) 6entru a e ita esecul s*au detasat doar doua axe importante> raportul dintre comert si mediu si raportul dintre comert si standardele de munca* d) 6e agenda C0 s*au aflat si probleme ca: acordul pri ind '% si produsele farmaceutice& in estitiile si 6C& simplificarea procedurilor amale& planul de actiune pentru 'C06/& Test nr 2 - 2009 1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare internationalaG. '1(1* +,,8 ************* 6utem spune ca nimic nu este mai ade arat decat aceasta afirmatie, pentru ca si una si celalta afecteaza in egala masura iata si acti itatea omenirii. /aca ra'#oiul a&ectea'a in mod negativ omenirea- comertul international generea'a castiguri pe care indi izii si colecti itatile nu le*ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect poziti . Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o multitudine si o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa +) 5actorii care influenteaza comertul international cu servicii5 a,b,c,d,e, (cap 1.8 pg -8 curs )<) **********

Comertul cu ser icii se de&ineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri. Comertul international cu ser icii este influentat atat de factori comuni ai comertului cat dar si de factori specifici. Astfel el poate fi influentat de: a) 6ede&inirea constanta a raportului de forte in plan economic si comercial& b) 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale& c) (iversi&icarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala& d) ?enomenele cu e olutie complexa asupra economiei internationale, e) 6rogresul tehnico*stiintific, f) Institutionali'area comertului international, g) "lo#ali'area sistemelor de productieh) "edefinirea rolului companiilor transnationale +! %rintre principiile &undamentale ale "2TT regasim > a- #-c-d'1(-*+,,1 A >3 !E C2>?3>/A C3 6rincipiile care au gu ernat negocierilor in cadrul rundelor =A'' ********************** a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a C345 si a C63& b) Inter'icerea restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri si a altor bariere cu efect echi alent in relatiile dintre 6C& c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise& d) %nterzicerea sau limitarea folosirii sub entiilor de export si a taxelor compensatorii& e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu ni el prohibiti & f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale &olosirea votului& g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale 8) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua: regasim : a &b &c &d & e T;.@-2000 ************* a) 1i#erali'area si extinderea comertului international in a anta$ul tuturor partilor contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea #arierelor comerciale tari&are si netari&are* b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu caracter o#ligatoriu si convenite pe cale multilaterala* c) Sporirea capacitatii !C% de a se adapta la noile provocari din economia internationala& d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si in estitionala. -! 6roblemele cele mai importante cu pri ire la accesul la piete din 2cordul privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat (fiecare intr*o fraza) sau 6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura pri ind accesul la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare ce a) 'fn-(+,,1 ******* a) Aceasta "E=#E0E>'A"E a a ut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a comertului cu produse agricole b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit: * eliminarea %>'E"/%C'%%#2" care franau importul anumitor produse * A/A6'A"EA ofertei la cerintele pietei * accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E * el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate * produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE * concesiile pri ind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la

import, restrictii cantitati e c) 2nga,amentele asumate adica: - accesul la piete * si a celor in materie de taxe vamale au &ost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E ;! 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele acorduri: a,b,c,d,e '1 (.*+,,1, '-(-*+,,1 sau 2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt : ****************** Au fost adoptate / acorduri: a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de de'voltare b) 0asuri de sal gardare c) 0asuri comerciale legate de balanta de plati d) 4emorandumul pri ind reglementarea di&erendelor e) 4emorandumul cu pri ire la restrictii si impuneri la export .) Explicati in 9 randuri cum in&luentea'a industriile integrate orizontal si ertical comertul si &luxurile comerciale internationale T1./-2000> sau C..modul in care industriile integrate ori'ontal si vertical in&luentea'a a anta$ele competiti e ale natiunilor : ************** Industriile din amonte- din aval si integrate ori'ontal reprezinta unul din cele A seturi de determinanti ai avanta,elor competitive de la diamantul lui %orter , care sustine ca a) avanta,ele competitive pe care o tara le detine intr*un sector o&era potentiale avanta,e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe ori'ontala& b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de a anta$e competiti e este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai a anta$oase input*uri& c) Cel mai important a anta$ al integrarii la ni el national este procesul de ino are si modernizare. d) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit fluxuri de informatii mai adec ate si costuri de tranzactie mai mici 8) Comentati in 8 randuri asertiunea: A negocierile sunt sc)im#uri multivalente de concesii 7 '1(9*+,,8, '1(9*+,,1, (carte pg 1),) sau negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multi alente de concesii. ********* %rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii. 6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multivalente. 6rincipalul a anta$ al negocierii este abordarea unei palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa gaseasca solutii adec ate la problemele sensibile. 1) %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e. !au %rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a de enit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, '1()*+,,1 , '+(-*+,,8 ******** a! Ideile si cunostintele repre'inta o componenta tot mai importanta a C%&

b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de volumul de inventii, ino atii, design si testari pe care le incorporeaza& c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa de ina 4cea mai competitiva economie #a'ata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5& d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, ser iciile on* line) se vand si se cumpara in &unctie de creativitatea pe care o incorporeaza& e) 'extilele sau noile masini si utila$e contin in entii si design in proportie considerabila, f) < parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute& g) (etinatorilor de (%I trebuie sa li se garante'e faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul& h) "igurozitatea cu care sunt prote$ate /6% ariaza de la tara la tara& i) %roprietatea intelectuala de ine un atu esential al competitivitatii* $) /iferentele dintre tari in ce pri este reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari tensionale la ni elul sistemului comercial international& 7) 6entru a gestiona aceasta noua pro ocare de ine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale con enite la ni el multilateral& Testul + B 2009 1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : C o mare parte din comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale de productie 7 ')(1(*+,,8 (carte pg 81), sau o alta ersiune de la '-(+* +,,8 Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international ********** As aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care pro in din di erse locuri(tari. %maginea traditionala a di iziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dez , care ofera resursele de baza, s*a transformat azi radical prin ;delocali'are si glo#ali'are %n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare verticala a productiei sau comert intra-produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul mondial. Aceste e olutii pro ocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra e olutiei C%. 2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in maximum o fraza). ')(+*+,,8 (carte pg +9) ------>atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la ni el national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne& b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati asimetric raspanditi pe glob& c) ?ac comert intre ele pentru ca au ne oie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe, pe care tara respecti a nu o are d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata al oamenilor f) 6oate fa oriza cresterea incasarilor valutare g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni producti e care nu se regasesc in cadrul relati ingust al unei economii nationale& )) < conduita comerciala multilaterala cu privire la (%I (dreptul proprietatii intelectuale) trebuie sa izeze : a,b,c,d *********** a) 0odul in care tre#uie aplicate principiile de #a'a ale !C% in tranzactiile cu /6%&

b) 0odul in care se poate acorda o protectie adec ata /6%& c) 0aniera in care tarile trebuie sa puna in aplicare, pe teritoriul lor /6%& d) 0odul in care trebuie solutionate diferendele comerciale cu pri ire la proprietatea intelectuala& 8) 6rintre trasaturile neoli#eralismului ca filozofie economica regasim : a,b,c,d,e ******* a) /ereglementarea pietelor b) 0obilitatea deplina a capitalurilor c) Austeritatea bugetara d) 6ri atizarea utilitatilor publice e) %nlocuirea statului bunastare (4Helfare state5) f) "estrangerea puterii sindicatelor g) ?lexibilizarea pietei muncii (4Hor7fare state5) h) 6ri atizarea sistemelor de pensii -) 4odurile speci&ice de pre'entare a serviciilor sunt ( sau moduri speci&ice de prestare a ser iciilor) : a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) (cap 1.8, curs )) ---'ranzactiile cu ser icii se traduc in A moduri speci&ice de o&ertare si prestare de servicii> a)Trans&er trans&rontalier ( cros-border supply)ser icii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat* ser icii de comunicatii, asigurari, ser icii financiare. Cele on*line b) (eplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta tara8 consumption abroad!* ser iciile turistice. c) %re'enta comerciala8 commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care presteaza ser icii in alt stat, investitiile directe in straine (%!/) %n estitii !traine /irecte d) (eplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta servicii8( movement of natural persons), ser icii de a ocatura, consultanta, educationale, arhitectura, constructii. 9) 6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a di&erendelor regasim : a,b,c,d, sau 6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e T;.@-2009 *********** 0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici: a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*gu ernamentale) b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata& c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2rganului de !olutionare a /iferendelor este asimetrica* d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate& e) Cele mai multe cazuri se solutionea'a pe calea consultarilor .) %n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, ')(.*+,,1 sau %n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c. sau /in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele conclu'ii > a-#-c- (se a comenta fiecare intr*o fraza) '9(8*+,,1 -------In con&ormitate cu teoria ciclului de viata al produsului> a) 6roductia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul + si se reduce pana la eliminare in stadiul )&

b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul )& c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acuti'ea'a in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul ). devenind net exportatori d) /eoarece concurenta se intensifica in stadiul +, &irmele inovatoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor #unurilor , delocandu*si capacitatile de productie in tarile in curs de dez oltare care devin ulterior importanti exportatori 8) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarele afirmatii : I numarul de alternative poate &i mic, depinde de pro ocarile cu care se confrunta negociatorii (carte pg 1)8) ******** 6rocesul de negociere este strans legat de importanta pe care negociatorii o acorda pentru a a$unge la un acord si a incheia afacerea, dar mai ales a efectelor negati e pe care le*ar putea produce esuarea tratati elor. Cand a$ungerea la un acord este itala(stringenta), negociatorii pot mima lipsa de interes pentru a obtine mai multe concesii, dar este e ident ca se a obtine un rezultat concret. Cu cat sunt mai mici eforturile in estite in tratati ele multilaterale, cu atat este mai mica probabilitatea ca procesul negociati sa esueze. /e aceea daca probabilitatea de a esua este mare, nu se or initia tratati e. 9! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la !eatle prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1 ******* a) 6roblemele au &ost mult mai #ine pregatite prin negocierile anterioare pri ind agricultura si ser iciile& b) #ista cu pri ire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a pro#lemelor sensi#ile* c) 0inistrii au constientizat e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al negocierilor& d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesa$ cu pri ire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C% si dupa e enimentele din !3A& e) !e depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea <3"-urilor in &ormularea de p8d8v in procesul de pregatire* f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor& Testul nr8 A -2009 1) 6rintre deose#irile de fond intre "2TT si <4C se pot mentiona a) b) c) d) !au /iferentele 20C* =A'' ******************** a) =A'' a fost un acord pro izoriu si adoptat pe baze ad-hoc,20C este o organizatie internationala intergu ernamentala a and baze legale solide* b) 20C are mem#rii, in timp ce participantii la =A'' s*au numit parti contractante& c) =A'' s*a ocupat exclusi de comertul cu bunuri in timp ce acti itatile 20C izeaza si comertul cu ser icii si cu /6%& d) 4ecanismul <4C de solutionare a di&erendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici*o tara membra. e) %n cadrul =A'' s*au finalizat 1, acorduri (8, de pagini) comparati cu +8 de acorduri doar la "unda 3ruguaB (+9.,,, de pagini& +,, 7g.)& f) Aspecte ale comertului care se bucurau in textul =A'' de 1*+articole au de enit in cadrul 20C acorduri in sine& g) Termenul re&orma nu se regaseste in textul =A'' dar se regaseste de 1, ori doar in Acordul cu pri ire la agricultura& h) =A'' este un acord Dal diplomatilor5, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precisi& +) Su#ventiile acordate in cadrul 2cordului de 2gricultura din cadrul "undei 3ruguaB: / su#ventii (carte pg +8.) sau

6rintre categoriile de sub entii tratate de Acordul pri ind Agricultura negociat la "unda 3ruguaB se pot mentiona: a&b&c&d& '-(1*+,,1 *********** %n categoria de sub entii tratate de Acordul pri ind Agricultura si care faceau obiectul unor anga$amente de reducere intra (sunt - categ): a! !ub entiile directe de export in functie de performantele obtinute la export& #! Janzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub ni elul celor practicate pe piata interna& c) 6rogramele gu ernamentale care presupun prele area unor sume asupra intregii productii care se folosesc apoi pentru sub entionarea unei anumite parti din productie, d) 0asurile de reducere a costurilor prin sub entii menite sa diminueze costurile de comercializare& e) !ub entionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate, f) !ub entionarea imput*urilor folosite la realizarea produselor alimentare. ))K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1(.*+,,8 Carte pg 118 ************** a ) Crearea conditiilor pentru punerea in aplicare a pre ederilor acordurilor multilaterale& ( functie executi a) b) ?orum de organizare si des&asurare a unor noi runde de negocieri&( functie legislati a) c) Administrarea mecanismului de solutionare a di&erendelor comerciale dintre membrii& (functie legislati a) d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre& (functie legislati a) e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale &unctie legislativa! f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale ( functie $udecatoreasca) 8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ; negociatorii pot cauta sa a,unga la anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- ' 8(8*+,,8 :: 6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui C 2cord A sa fie dificila sau chiar imposibila. Astfel, solutia pentru ca echilibrul dintre obligatiile partilor contractante sa poata fi mentinut si chiar extins, ar fi un I anga,ament sim#olic 78 Un acord sim#olic poate a ea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la explicarea ratiunilor pt care este dificila a$ungerea la un acord si poate oferi o mai mare elasticitate procesului. 3n astfel de acord sim#olic a fost incheiat la "unda 'o7Bo intitulat I Clau'a de a#ilitare A care instituia un tratament diferentiat si mai fa orabil tarilor in curs de dez oltare. -)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in domeniul netari&ar8' 8(8* +,,8 ************ "EL3#'A'E#E "3>/E% 3"3=3AM %! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de import, in medie, cu 8,N (pentru produse industriale si agricole) II! In domeniul netari&ar a) "ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente $uridice, ), de acorduri, au fost cuprinse in ;Actul final al rundei5, semnat in 1118 la 0arra7esch, de catre 11. tari (din cele 1+8 de tari participante) b) %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei 4ondiale a Comertuluic) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea D(eclaratiei 4inisteriale 5, care a a ut + parti: prima pentru5 Comertul de mar&uri: si a doua pt ;Comertul cu serviciile d) Au fost abordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol e) !*a pre azut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.

f) !pri$inirea prin intermediul !C% a dez ec a TC( g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, ser icii financiare, /6%, 9) 6rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international cu servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1 sau 6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !er icii ("2TS! --------------a) 'oate serviciile intra su# incidenta prevederilor =A'!& b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale& c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate& d) Transparenta reglementarilore) "eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv ,usti&ica#ile si rezonabile& f) >u trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu ser icii, g) 2nga,amentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii& h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare. %ntrebari din amintirile fetei 6) cum influenteaza OMC relatiile dintre state, sau ce influenta are sau alta intrebare 7) ceva legat de OMC si tarile in curs de dezvoltare (parca) Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie 1) 0ulta reme "2TT a &ost privit ca un Dclu# al tarilor de'voltate* +) 'reptat tarile in curs de dez oltare membre au crescut ca numar si si*au asumat tot mai multe obligatii& )) Este pro ocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club elitist la un organism multilateral cu peste 189 de membrii& 8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dez oltare la !C% au oscilat intre reciprocitate si dezanga$are& -) %entru tarile in curs de de'voltare s*au conturat doua tipuri de tratament pre&erential> a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele tarilor dez oltate pe calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun decat cel deri at din clauza natiunii celei mai fa orizate pe pietele tarilor industrializate ) b)Cel de*al doilea tip de tratament pre&erential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele =A'' !chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de !C%& 'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci directii : 1) >i el mai redus al obligatiilor asumate& +) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor& )) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si ne oile de dez oltare ale 'C/& 8) 'ratament comercial mai fa orabil pentru tarile cel mai putin dez oltate& -) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru aceste tari& Testul nr /-2009 1) Comentati pe scurt (max 8 randuri) afirmatia ?transparenta este vitala pentru credi#ilitatea sistemului comercial multilateral8 88? '-(1 O+,,1 (carte pg 1+1) ********* 6re ederile legate de transparenta din 2cordul de creare a <4C se refera atat la actiunile intreprinse de tarile mem#re cat si la <4C . 'ransparenta interna este completata prin intermediul unor rapoarte pregatite de !ecretariatul 20C.

Transparenta este unul dintre principiiile de #a'a ale SCI fiind itala atunci cand a em de*a face cu tari(parteneri care ofera medii de afaceri instabile, cu riscuri ridicate de tara. 0ecanismul de crestere a transparentei masurilor adoptate poate duce la im#unatatirea raiting-ului unei tari8 +) Analizati succint (max 8 randuri) determinantii &actoriali ai avanta,elor competitive ale natiunilor.. .(a lui 6orter) sau /eterminantii factoriali ai teoriei a anta$elor competiti e ale natiunilor au fost grupati de 6orter pe 8 axe ************** I! %rimul set il repre'inta Edeterminantii factoriali care pot &i grupati in> a) "esurse umane (numar, calificare si costuri) b) "esurse naturale (abundenta, calitate, costuri de productie si accesibilitate) c) "esurse de cunostinte (tehnice, stiintifice si comerciale) d) "esursele de capital ( olumul, disponibilitaile si forma sub care se prezinta) e) %nfrastructura (natura, calitate, costuri de utilizare a infrastructurii) II! 2l doilea set il repre'inta ;determinantii cererii !e remarca trei axe prin care cererea influenteaza a anta$ele competiti e ( sau cererea operea'a pe trei axe si anume: a) compozitia cererii& b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii & c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte tari. III! 2l treilea set il repre'inta Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal a)A anta$ele competiti e pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale a anta$e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe erticala si pe orizontala& b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de a anta$e competiti e este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase input-uri I=! 2l patrulea set !trategiile, structura si rivalitatile intre firme /ezideratele, iziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt influentate de climatul in care opereaza& )) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu ser icii regasim : a &b &c &d &e & T/.+-2000 a) 6estrictii cantitative care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)& b) 4asuri #a'ate pe pret impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor)& c) 4asuri care impun pre'enta &i'ica a prestatorului pe piata respectiva sau o#ligatia de a crea &irme pe acel teritoriu ec* d) <#stacole te)nice (cerinte pri ind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale)& e) 4asuri care decurg din &unctionarea pietelor pu#lice ( achizitii gu ernamentale, stimulentele* b,f,fb, , 8) %rintre aspectele izate de 2cordul T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! regasim: a&b&c&d&e& sau 6rintre pre ederile '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) regasim: a& b& c. '8(8* +,,8 ********************** Acordul '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights): a) Creeaza premisele ca programele de computer sa &ie prote,ate la fel ca operele literare&

b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele& c) Extinde reglementarile internationale cu privire la cop:rig)t& d) %rodusele creatiei te)nologice si artistice sunt prote$ate contra copierii, reproducerii si difuzarii pentru o perioada de -, de ani& e) /efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de fabrica, de comert sau de ser icii& f) 4arcile pentru servicii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri& g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie -) 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele acorduri: a&b&c&d&e& T1.@-2009- T&n.;-2009 sau 2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt : *********** 2u &ost adoptate / acorduri> a) 'ratament diferit si mai fa orabil pt tarile in curs de dez oltare b) 0asuri de sal gardare c) 0asuri comerciale legate de balanta de plati d) 0emorandumul pri ind reglementarea diferendelor e) 0emorandumul cu pri ire la restrictii si impuneri la export 9) Comentati pe scurt (max 9 randuri) urmatoarea asertiune: ?pe parcursul negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat e&icacitatea?F8 '-(-*+,,8 carte pg 1), ************** !*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratati e complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat si cu acceptarea &ormulei elvetiene la "unda 'o7Bo ptr ca propunerea venea de la o tara mai mica- neutra si ducea la ec)ili#rarea avanta,elor. Aceste solutii #a'ate pe e&icacitate nu s*au do edit intotdeauna posibile. .) 6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua: se pot mentiona : a &b &c &d & '-(.*+,,8 sau principiile negocierilor 6undei Urugua:! carte pg 181 ********* a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor astfel incat sa se obtina a anta$e sporite si reciproce pentru toti participantii& b) #ansarea, derularea si finalizarea tratati elor or fi pri ite drept componente ale unui singur proces& c) 'ratament diferentiat si mai fa orabil pentru 'C/& d) 'arile in curs de dez oltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu ni elul lor de dez oltare& e) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice& f) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dez oltate& g) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi asumate doar in integralitatea lor. h) Echilibrul concesiilor 8) %rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international cu servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1 sau 6rintre principiile inscrise in 2cordul "eneral pentru Comertul cu Servicii ("2TS! ********* a) 'oate ser iciile intra su# incidenta prevederilor =A'!& b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale& c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate&

d) 'ransparenta reglementarilor, e! 6eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv $ustificabile si rezonabile& f) >u trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu ser icii, g) Anga$amentele indi iduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii& h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare. 1.)6rintre categoriile de su#ventii tratate de Acordul pri ind Agricultura negociat la "unda Urugua: se pot mentiona: a&b&c&d& '8(+*+,,1 sau Su#ventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul "undei 3ruguaB: - sub entii ( carte pg +8.) *********** %n categoria de sub entii tratate de Acordul pri ind Agricultura si care faceau obiectul unor anga$amente de reducere intra (sunt - categ): a! Su#ventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export& #! =an'area la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub ni elul celor pr acticate pe piata interna& c! %rogramele guvernamentale care presupun prele area unor sume asupra intregii productii care se folosesc apoi pentru sub entionarea unei anumite parti din productie, d) 4asurile de reducere a costurilor prin sub entii menite sa diminueze costurile de comercializare& e) Su#ventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate, f) Su#ventionarea imput-urilor &olosite la realizarea produselor alimentare. Testul ; -2009 G 1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : Gdiversi&icarea ca natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitarG. '9(1 +,,1 (carte pg 1) ************ Aceasta di ersificare se focalizeaza pe ec)ili#rarea intereselor economice ale numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port*drapelul interesului national. %olitica comerciala are ca sarcina si distri#uirea mai ec)ili#rata a resurselor intre di&eritele grupuri de interes%olitica comerciala strategica se refera la inter entiile statului, prin di&erite instrumente (sub entii, taxe amale, restrictii cantitati e directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei pri'onierului, in care inter entia simultana a statelor, duce la un rezultat mai slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a inter eni, %n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in economie- rolul lui a ramane dar va tre#ui rede&init8 2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza). T;.2-2000 A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute ************ Pohn !tuart 0ill in lucrarea 4%rincipiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume: a) Castiguri economice directe b) Castiguri indirecte (deri ate) c) Castiguri intelectuale si morale Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati , ca urmare si castigurile deri ate pot fi poziti e sau negati e., sa a anta$eze pe cei bogati, Astfel comertul poate duce : a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacer#a inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni c) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate distruge ec)ili#rele ecologice

d) poate fa oriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratie f) rezultatul &luxurilor comerciale nu sunt presta#ilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale % si politicile nationale. 8) /in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o &ra'a! sau %n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c. '8(8*+,,8 sau %n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, ')(.*+,,1 ***************** In con&ormitate cu teoria ciclului de viata al produsului> a) 6roductia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul + si se reduce pana la eliminare in stadiul )& b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, de in importante in stadiul + si sunt substituite cu importuri in stadiul )& c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul + si se transfera pe teren neutru in stadiul ). de enind net exportatori d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2- firmele ino atoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor #unurilor, delocandu*si capacitatile de productie in tarile in curs de dez oltare care devin ulterior importanti exportatori -) 6rintre criticile care se aduc sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) TA.9-2000 !au 6rintre de'avanta,ele ************ %erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor& b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret& c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de de'voltare& d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor am#ientale& e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate& f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca& g) tarile in curs de de'voltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C& h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese& i) 'arile mai slabe sunt &ortate sa adere la <4C& $) 20C este o organi'atie nedemocratica 9) 6rintre principiile care au guvernat negocierile comerciale multilaterale se pot mentiona : a,b,c,d *********** 6rincipalele acti itati in cadrul sistemului comercial international multilateral s*au derulat in cadrul unor runde de negocieri. #a baza acestor negocierii, din cadrul rundelor =A'' au stat o serie de principii cadru si anume: a) ?iecare parte contractanta decide daca participa sau nu la negocieri& b) >ici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa fie de egala aloare& c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral& d) /e rezultatele negocierilor beneficiaza automat, in irtutea clauzei natiunilor celei mai fa orizate, toate tarile parti contractante&

.) 6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e sau 6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a di&erendelor regasim : a,b,c,d, ')(9*+,,1 ***************** 0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici: a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*gu ernamentale) b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata& c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2!/ este asimetrica& d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate& e) Cele mai multe ca'uri se solutionea'a pe calea consultarilor 0! Te)nicile de negociere tari&ara folosite pe parcursul rundelor =A'' au fost : a,b,c,d, (se comenteaza fiecare intr*o fraza) (carte pg 1),) ******************* 6e parcursul negocierilor multilaterale , din cadrul celor 8 runde din cadrul =A'' accentul s*a pus pe componenta tari&ara si a &ost prioritar #ilateral- &olosindu-se ca te)nici de negociere tari&ara a! 5ormula reducerii liniare a taxelor vamale * negocierile se concentrau asupra unui procent de reducere a taxelor amale identic pt toate categoriile de produse, aplicabil de toti participantii. #! Te)nica armoni'arii disparitatilor tari&are& *s*a folosit in "unda 'o7Bo si a constat in asa zisa formula el etiana. (pp reducerea arfurilor tarifare) (e-a lungul rundelor au mai &ost &olosite ca te)nici de negociere a! 5ormula de negociere tara cu tara- produs cu produs .#imultilateralismul * negocierile sunt bilaterale, se bazeaza pe schimbul reciproc de concesii.Ea a fost tehnica de baza in primele - runde si in cazul tratati elor pri ind aderarea de noi membrii la =A'' #! Te)nica negocierilor 'ero pentru 'ero* * a constat in preocuparea ptr inlaturarea obstacolelor comerciale pt un sector sau grupa de produse. 1) 6rintre pro#lemele semnalate, aflate pe agenda negocierilor comerciale multilalterale se pot mentiona : a,b,c,d,e sau printre pro#lemele sensi#ile (carte pg 81) ************ 'ot mai multe state imbratiseaza alentele liberului schimb si ale economiei de piata., solicitand intarirea sistemului comercial si aducerea pe agenda negocierilor a unor pro#leme sensi#ile cum ar fi: a) 6oliticile si practicile anticoncurentiale& b) 6roblematica am#ientala* c) "espectarea drepturilor economice ale lucratorilor& d) 2spectele comerciale ale (%I (dreptul de proprietate intelectuala) e) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale* f) Comertul cu ser icii& g) !olutionarea noii generatii de di&erende comerciale 2000 Test 3r8 1- 2000 1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare internationala?. 'estulC.(+,,1 ********* 6utem spune ca nimic nu este mai ade arat decat aceasta afirmatie,,

pentru ca si una si cealalta afecteaza in egala masura iata si acti itatea omenirii. /aca razboiul afecteaza in mod negati omenirea, comertul international genereaza castiguri pe care indi izii si colecti itatile nu le*ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect poziti . Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o multitudine si o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa +) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) modul in care rede&inirea raportului de &orte pe plan international influenteaza comertul international. ****** C% continua sa creasca (mai dinamic sau mai lent) fiind influetat de o serie de factori. 3nul dintre ei este si rede&inirea raportului de &orte caracterizat prin.faptul ca * !e maturizeaza a treia revolutie industriala ,, orbim azi de dragoni si tigrii asiatici si de ga'ele americane si europene5 care face ca lumea sa de ina multipolara. * ideile economice maturizate in tarile dez oltate sunt tot mai mult asumate de tarile in curs de dez oltare si de cele in tranzitie, * spiritul de competitie cuprinde toate economiile indiferent de ni elul lor de dez oltare& * Europa si America trebuie sa*si asume pro ocarile lansate in alte zone si sa caute solutii la acestea& Q %n urmatorii ani, producti itatea muncii a atinge un ni el care a redesena tabloul polilor de putere in plan economic %n concluzie ta#loul comercial actual nu mai este unul exclusiv al statelor devenind unul al gruparilor integrationiste UE , >A?'A, A6EC) care croiesc arhitectura raporturilor de forte la scara internationala !tudiile arata ca in locul unor tari aflate in clasamantul competiti itatii internationale este preluat de altele, nemaifiind castigatori consacrati. 0odificarile produse in arhitectura raporturilor de forte in plan economic si comercial influenteaza atat dinamica fluxurilor comerciale cat si structura lor pe marfuri dar mai ales orientarea geografica a C%. +!%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a ser iciilor regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1(+*+,,1, carte pg -. ************* !ectorul ser iciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dez oltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale* se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servicii: a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite& b) Cresterea intensi itatii produselor in /6%(drepturi de proprietate intelectuala) c) !porirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate& d) /iminuarea distantelor economice dintre state* e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor f) Cresterea si di ersificarea cererii pentru ser icii& g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al* h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare& 8)Comentati pe scurt (max. . randuri) acceptiunea, tipologia si &ormele trans&eruliui international de te)nologie8 ********* 'ransferul international de tehnologie consta in transmiterea de catre detinatorul de tehnologie catre beneficiar, contra cost, a cunostintelor cu pri ire la metoda, modul, experienta de producere a unui produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu tehnice aferenta. <#iectul trans&erului international de tehnologie se poate concretiza in: bre ete de in entie, desene si modele tehnice, formule secrete de fabricatie cunoscute sub denumirea de 7noH*hoH, enegineering, francising, hardHare si softHare etc 'ransferul de tehnologie implica astfel transmiterea drepturilor de proprietate industriala, lucru realizabil numai pe baza de contracte . Ca forma, luandu*se drept criteriu consimtamantul detinatorului de tehnologie:a em + mari categorii transferul international de tehnologie efectuata fara consimtamantul detinatorului si efectuata cu consimtamantul detinatorului

-) Explicati (max. 8 randuri) modul in care industriile integrate ori'ontal si vertical in&luentea'a a anta$ele competiti e ale natiunilor : T& nr.@-2009 sau Ccum in&luentea'a industriile integrate orizontal si ertical comertul si &luxurile comerciale internationale ***************** %ndustriile din amonte, din a al si integrate orizontal reprezinta unul din cele 8 seturi de determinanti ai a anta$elor competiti e de la diamantul lui 6orter, care sustine ca 1) avanta,ele competitive pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale a anta$e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe erticala si pe orizontala& +) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de a anta$e competiti e este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai a anta$oase input*uri&)) Cel mai important a anta$ al integrarii la ni el national este procesul de ino are si modernizare. 8) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit fluxuri de informatii mai adec ate si costuri de tranzactie mai mici& 9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune : negocierile comerciale multilaterale sunt sc)im#uri multivalente de concesii8 T1.;-2009- T&n0.2009 !au I negocierile sunt sc)im#uri multilaterale de concesii 7 ********** %rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii. 6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multi alente. 6rincipalul a anta$ al negocierii unei palete foarte largi de problem consta in faptul ca sporesc sansele unui comportament cooperant. Cu cat paleta problemelor luate in considerare este mai larga, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa gaseasca solutii adec ate la problemele sensibile. .K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '8()*+,,1 Carte pg 118 ************** a ) Crearea conditiilor pentru punerea adec ata in aplicare a pre ederilor acordurilor multilaterale& ( functie executi a) b) ?orum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri&( functie legislati a) c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii& (functie legislati a) d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre& (functie legislati a) e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un ni el sporit de coerenta la ni elul procesului decizional global. (functie legislati a) f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale& (sistemul de reglementare a diferendelor) ( functie $udecatoreasca) 8)6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !er icii ( "2TS! regasim : a &b &c &d &e. ******** a) 'oate ser iciile intra sub incidenta pre ederilor =A'!& b) C>0? se aplica tuturor ser iciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale& c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate& d) 'ransparenta reglementarilor, e) "eglementarile trebuie sa fie obiecti $ustificabile si rezonabile& f) >u trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu ser icii,

g) Anga$amentele indi iduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii& h) #iberalizarea progresi a a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare. 9!In (eclaratia de la Singapore s*a reiterat anga$amentul cu pri ire la : a &b &c &d &e & a) Crearea unui !C0 mai corect, echitabil si mai deschis& b) #iberalizarea progresi a si eliminarea 'J si a E> in comertul cu bunuri& c) #iberalizarea progresi a a comertului cu ser icii& d) "espingerea tuturor &ormelor de protectionism& e) Eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale& f) %ntegrarea 'C/, a 'C06/ si a economiilor in tranzitie in !C0& g) Asigurarea ni elului maxim posibil de transparenta. Test 3r8 2- 2000 1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?una dintre trasaturile mediului in sc)im#are al politicii comerciale este erodarea granitelor care marc)ea'a limitele dintre politica externa si politica economica externa?8 (carte pg 11) ********** Aceasta erodare, putem spune, a inceput in perioada postbelica, mai precis din perioada "azboiului "ece, cand s*a permis amestecarea politicilor economice cu politicile de securitate, Acest lucru a determinat atat limitarea sferei participantilor la diplomatia comerciala internatonala dar in acelasi timp a determinat ca si fluxurile economice sa fie influentate, (de multe ori nefa orabil), de influente geopolitice. 2 manifestare a di izarii E!'*Jest si a folosirii schimburilor comerciale ca pe un instrument de politica externa a fost 3! Export Control Act din 1181. +) 6rintre castigurile o#tinute ca urmare a participarii la comertul international regasim : a &b &c &d & (se a comenta in maximum o fraza) se poate enumera : carte pg +. A'E>'%E@@ 2 nu se con&unda cu castigurile derivate ************** Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati , ca urmare si castigurile pot fi poziti e sau negati e. Astfel comertul poate duce : a) #ocuri de munca mai bune si mai bine remunerate& b) 6iete cu dimensiuni mai mari, c) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala, d) "educerea saraciei si a subdez oltarii& e) Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale f) /escoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adec ate gi a unor noi retele logistice, h) /iseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare& 7) !timularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. ))Comentati succint (max. 9 randuri) modul in care aparitia si maturi'area gruparilor economice regionale influenteaza comertul international. %rintre &actorii care in&luentea'a CI se a&la si aparitia "ruparilor economice regionale care a) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai fa orizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare b) 3lterior, ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale traditionale& c) /e in laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial& d) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala& e) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita. f) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi grupari& g) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp ocatia&

h) Crearea unor grupari integrationiste*internalizeaza schimburile comerciale, creeaza noi centuri protectioniste,redefineste scala a anta$elor comparati e, accentueaza concurenta, uniformizeaza si simplifica reglementarile 8)%n corelatie cu comertul cu #unuri, serviciile se pot clasifica in :a &b &c &d & ********** a) !er icii incorporate in #unuri(filme, carti, componente pentru sectorul informatic)& b) !er icii complementare comertului cu #unuri(ser icii de transport, depozitare, distributie, asigurare, financiare, bancare, de promo are)& c) !er icii care se su#stituie comertului cu #unuri(franchiza, leasing*ul, ser iciile de reparatii si intretinere)& d) !er icii care se comerciali'ea'a independent de #unuri(asigurari de persoane si alte asigurari non* marfa, ser icii contabile si de audit, $uridice,medicale, de telecomunicatii,informatice, turistice) -) %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e. sau %rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a de enit o preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, '1()*+,,1 'fn1(+,,1 ************** a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%& b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de olumul de in entii, ino atii, design si testari pe care le incorporeaza& c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa de ina 4cea mai competiti a economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5& d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, ser iciile on* line) se and si se cumpara in functie de creati itatea pe care o incorporeaza& e) 'extilele sau noile masini si utila$e contin in entii si design in proportie considerabila, f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute& g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul& h) "igurozitatea cu care sunt prote$ate /6% ariaza de la tara la tara& i) %roprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii* $) /iferentele dintre tari in ce pri este reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari tensionale la ni elul sistemului comercial international& 7) 6entru a gestiona aceasta noua pro ocare de ine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale con enite la ni el multilateral& ;! 6ivalitatea intre &irmele situate in aceeasi tara este benefica din urmatoarele moti e :a &b &c &d & (carte pag 1,,) "i alitatea intre firme la ni el national creeaza fundamante pentru competiti itatea la ni el international si ea este benefica din mai multe moti e ca: a) Concurenti interni puternici creaza presiuni pentru o noua calitate a acti itatilor fiecarei companii& b) Concurenta interna obliga firmele sa*si sporeasca exporturile pentru a se alinia la noile pro ocari& c) "eusitele in competitia interna inarmeaza managerii cu incredere in succesele iitoare& d) Concurenta interna obliga firmele sa ino eze in modurile care maximizeaza a anta$ele competiti e& e) "i alitatea creeaza a anta$e pentru intreaga economie& f) "i alitatea contribuie la e itarea unor esecuri .)Comentati pe scurt (max. 9 randuri) afirmatia : Gin mod concret- reciprocitatea pe parcursul negocierilor comerciale multilaterale poate a,uta procesul de compensare a externalitatilor G. (carte pg 111) *************

"eciprocitatile sunt impuse de unele tari prin intermediul unui tip de politica comerciala, %nsistand pe obtinerea reciprocitatilor si echi alenta concesiilor , tarile participante, la sistemul comercial international, se pot asigura ca raportul lor de sc)im# nu este in&luentat ne&avora#il. 6tr ca reciprocitatea sa functioneze este necesar ca grupurile de interese fa orabile deschiderii pietelor sa nu dispuna de alte mi$loace de obtinere a obiecti elor izate 8)<rgani'atia 4ondiala a Comertului urmareste in principal : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare in maximum o fraza). ************ <#iectivele <4C sunt: a) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea ni elului de trai a populatiei) b) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adec at de crestere a eniturilor reale si a cererii efecti e& c) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale d) %rote,area si conservarea mediului 2biecti ele =A'' au fost completate cu domeniul ser iciilor si cu notiunea de dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conser arii mediului incon$urator. 1)6rintre avanta,ele sistemului comercial multilateral se pot mentiona : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare in maximum o fraza). ************ a) "omertul stimuleaza cresterea economica , ceea ce inseamna, printre altele, si crearea a noi locuri de munca mai bune si mai bine remunerate& b)#isputele se solutioneaza in mod constructiv datorita posibilitatii de adresare la organizatii specializate in solutionarea disputelor comerciale, c) "egulile de conduita inlesnesc viata pentru toti, deoarece deciziile in cadrul 20C se iau prin consens, dupa cum au fost negociate si toate acordurile multilaterale, iar ulterior ratificate de parlamentele fiecarui stat membru d) $n comert liber reduce c%eltuielile de trai 8 Exista o multtme de studii cu pri ire la impactul dintre protectionism si comertul liber. 6rotectionismul este scump: el intotdeauna ridica preturile. e) !istemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de produse& %mportul face posibila o mai mare alegere de bunuri si de ser icii de di ersa calitate. f) 6iete cu dimensiuni mai mari, g) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala, h) "educerea saraciei si a subdez oltarii& i) =u ernele pot rezista mai usor la presiunile lobbB*rilor, $) Comertul contribuie la sporirea eniturilor& Test nr8 + B 2000 1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ;o mare parte din comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale de productie8 T+.1-2009 (carte pg 81) sau o alta arianta de la '-(+*+,,8 Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international ********************** As aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care pro in din di erse locuri(tari. %n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare verticala a productiei5 sau comert intra-produs8 Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul mondial.

%maginea traditionala a di iziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dez , care ofera resursele de baza, s*a transformat azi radical prin ;delocali'are si glo#ali'are5 2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in maximum o fraza). T+.2-2009 (carte pg +9) *********** >atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la ni el national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne& b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati asimetric raspanditi pe glob& c) ?ac comert intre ele pentru ca au ne oie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe, pe care tara respecti a nu o are d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata al oamenilor f) 6oate fa oriza cresterea incasarilor alutare g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni producti e care nu se regasesc in cadrul relati ingust al unei economii nationale& +! %rintre determinantii internationali'arii comertului cu servicii regasim> a-#-c-d********** /eterminantii tranzactiilor cu ser icii ( considerate in izibil) O sunt diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional ser iciile nu pot fi stocate a) Cererea pentru ser icii a de enit mai mare, mai informata, mai omogena si mai recepti a fata de eforturile prestatorilor, b) !*a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor& c) ?acilitarea accesului prestatorilor de ser icii la telecomunicatii& d) Asimilarea progresului tehnic& e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a ser iciilor la bunurile exportate& f) %ncluderea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama alorilor comercializabile& g) /i ersificarea optiunilor aflate la indemana companiilor Test nr8 A B2000 1)Comentati asertiunea ;insanatosirea climatului comercial international conclude la o alta dimensiune a corelatiei comert B principii etice5. (carte pg 1.) **** Aceasta asertiune reprezinta de fapt un alt determinant ai noii diplomatii comerciale internationale.6oliticile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza reciproc dar se si exclud datorita di&erentelor existente intre perceptia protectiei mediului sau interesele consumatorilor. !anctiuni comerciale eficace in dinspre grupuri de consumatori si 2>= care fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale caz contrar amenintand cu boicotarea anumitor produse . Astazi comertul trebuie sa se desfasoara respectand si principiile eticii ( exemplu nu ar trebui sa fim de acord cu importul mobilei pro enite din tari care exploateaza irational padurile, sau sa cumparam produse care au fost realizate prin exploatarea copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.) >umai respectand criteriile etice comertul poate sa de ina unul sanatos ci corect. +) Comentati succint ( max 8 rand) modul in care institutionali'area comertului international influenteaza e olutia acestui flux economic C sau

institutionali'area comertului international si-a pus amprenta asupra evolutiei acestui &lux economic8 carte pg A@! ************* /upa al doilea razboi mondial s*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial& %n plan comercial s*a izat institutionalizarea comertului international..%institutionalizarea C2>?E"%>'A >A'%3>%#2" 3>%'E 6E>'"3 C20E"' !% /ELJ2#'A"E ca organ de lucru al Adunarii =enerale a 2>3, aparitia =A'', crearea 20C si instaurarea caracterului obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la e olutia intregului flux economic international, flux care se afla astazi intr*o noua etapa a dez oltarii sale, adica in etapa globalizarii. ))6rintre restrictiile speci&ice in calea comertului international cu ser icii regasim: a& b& c& d. ----------a) #imitarea numarului de prestatori de ser icii intr*un anumit sector& b) %nterzicerea accesului prestatorilor straini& c) #imitarea cifrei de afaceri, a obiectului de acti itate si a numarului de anga$ati& d) %mpunerea structurii de proprietate si a formei $uridice a prestatorului de ser icii& e) 6lafonarea cotei de piata si a capitalului investit& 8)6rintre prevederile T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! regasim: a& b& c. '-(8*+,,1 !au 6rintre aspectele vi'ate de 2cordul T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! regasim: a&b&c&d&e& ********** 2cordul T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!> a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie prote$ate la fel ca operele literare& b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele& c) Extinde reglementarile internationale cu pri ire la copBright& d) 6rodusele creatiei tehnologice si artistice sunt prote$ate contra copierii, reproducerii si difuzarii pentru o perioada de -, de ani& e)/efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de fabrica, de comert sau de ser icii& f) 0arcile pentru ser icii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri& g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie -)%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c. sau /in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o &ra'a! T;.A-2009 sau %n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa sunt : a,b,c, ')(.*+,,1 **************** In con&ormitate cu teoria ciclului de viata al produsului> a) 6roductia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul + si se reduce pana la eliminare in stadiul )& b) Exporturile firmelor ino atoare sunt marginale in stadiul 1, de in importante in stadiul + si sunt substituite cu importuri in stadiul )& c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul + si se transfera pe teren neutru in stadiul ). de enind net exportatori

d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2, firmele ino atoare si concurentii lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu*si capacitatile de productie in tarile in curs de dez oltare care de in ulterior importanti exportatori ;! %rincipiul nediscriminarii este un pi ot de baza al !istemului comercial multilateral din urmatoarele ratiuni: a& b& c& d (comentati in maximum o fraza). (carte pg 119) -----------%rincipiul nediscriminarii presupune acordarea reciproca si neconditionata a clau'ei natiunii celei mai &avori'ate si a principiului tratamentului national- fiind considerat un pivot de #a'a din urmatoarele ratiuni: a! (e natura economica& (desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii or fi stimulati sa se apro izioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici. b) 2fera sanse egale tarilor indiferent de marime&(ofera tarilor mici garantia ca marile puteri nu or institui bariere comerciale in defa oarea lor) c) (e e&icienta& e) "educerea costurilor si duratei negocierilor.(prin extinderea rezultatelor negocierilor intre + tari se e ita tratati e bilaterale, multilaterale indelungate si cu costuri mari) .) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ;negociatorii pot cauta sa a,unga la anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- ' 8(8*+,,1 :: 6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui I Acord A sa fie dificila sau chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor =A'' si 20C se poata fi extinse si mentinute. "aspunsul ar fi I anga,amente sim#olice 78 Un acord sim#olic poate a ea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la explicarea ratiunilor pt care este dificila a$ungerea la un acord, poate duce la re enirea si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate procesului. 3n astfel de acord simbolic a fost incheiat la "unda 'o7Bo intitulat I Clau'a de a#ilitare A care instituia un tratament diferentiat si mai fa orabil tarilor in curs de des . 8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) rezultatele "undei 3ruguaB in domeniul netari&ar.' 8(9* +,,1 ************ 6EHU1T2TE1E 6U3(EI U6U"U2I I! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de import, in medie, cu 8,N (pentru produse industriale si agricole) II! In domeniul netari&ar a! 6ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente $uridice, ), de acorduri, au fost cuprinse in ;2ctul &inal al rundei- semnat in 1118 la 0arra7esch, de catre 11. tari (din cele 1+8 de tari participante) #! %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei 4ondiale a Comertului, c) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea 4(eclaratiei 4inisteriale 5, care a a ut + parti: prima pentru5 Comertul de mar&uri> si a doua pt EComertul cu serviciile d) Au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol e) !*a pre azut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii. f) 2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul SCI a de' ec a TC( g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, ser icii financiare, /6%, 1) 6rintre deza anta$ele sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) T;./-2009 !au

6rintre de'avanta,ele sistemului ************** %erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor& b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret& c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dez oltare& d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale& e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate& f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca& g) tarile in curs de dez oltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C& h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese& i) 'arile mai slabe sunt fortate sa adere la 20C& $) <4C este o organi'atie nedemocratica Test 3r8 / -2000 1)........... +) Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international8 Sau o alta varianta de la ')(1*+,,8 sau ')(1(+,,1 Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ;o mare parte din comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale de productie8 ')(1*+,,1 ****************** As aminti ca: ;globalizarea productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care pro in din di erse locuri(tari. %maginea traditionala a di iziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dez , care ofera resursele de baza, s*a transformat azi radical prin ;delocalizare si globalizare5 %n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 dezintegrare erticala a productiei5 sau comert intra*produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul mondial. Aceste e olutii pro ocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra e olutiei C%. )) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu ser icii regasim : a &b &c &d &e & T/0+.2009 ************* a) "estrictii cantitati e (care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)& b) 0asuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor)& c) 0asuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respecti a sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec& d) 2bstacole tehnice (cerinte pri ind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale)& e) 0asuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii gu ernamentale, stimulentele*b,f,fb, , 8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) teoria ri alitatii strategice globale. (carte pg .,) ************** Aceasta teorie a fost lansata ,in anii 8,,de economistii 6aul Rrugman si Re in #ancaster. Ei au studiat impactul ri alitatii intre marile companii transnationale asupra fluxurilor comerciale si au constatat ca firmele se preocupa sa*si dez olte a anta$e competiti e sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala& Ei au concluzionat ca, comertul international se a generaliza dominand fluxurile comerciale. Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala pentru a obtine a anta$e competiti e durabile.Astfel de firme sunt5 Caterpillar si Romatsu,3nile er si 6rocter and =amble, 'oBota si ?ord. ?irmele care concureaza pe piata globala dispun de mi$loace ptr a obtine a anta$e durabile. Ca:

a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un bre et sau un 7onH*hoH) b) in estitiile in cercetare*dez oltare, (prin ele firma capata statut de first*mo er) c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama d) alorificarea curbei de experienta -) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune ?pe parcursul negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat e&icacitateaG. T/.;-2009- carte pg 1+0 ************* !*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratati e complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat si cu acceptarea formulei el etiene la "unda 'o7Bo ptr ca propunerea enea de la o tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea a anta$elor .Aceste solutii #a'ate pe e&icacitate maximi'area re'ultatelor po'itive la nivelul &iecarei tari! independent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s*au do edit intotdeauna posibile. 9)6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua: se pot mentiona : a &b &c &d & T/.@-2009 carte pg 109! sau principiile negocierilor 6undei Urugua:! ---------a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiecti ele si anga$amentele asumate de 6C astfel incat sa se obtina a anta$e sporite si reciproce pentru toti participantii& b) Echilibrul concesiilor c) #ansarea, derularea si finalizarea tratati elor or fi pri ite drept componente ale unui singur proces& d) 'ratament diferentiat si mai fa orabil pentru 'C/& e) 'arile in curs de dez oltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu ni elul lor de dez oltare& f) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice& g) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dez oltate& h) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi asumate doar in integralitatea lor. .) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) reciprocitatea ca principiu &undamental al sistemului comercial multilateral8 --------"eciprocitatea este un element fundamental al principiului sistemului comercial multilateral a) "eflectand dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism& b) !e prezinta su# multe &orme( poate fi difuza si specifica)& c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate de$a& d) 2 cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o serie de a anta$e competiti e specifice & e) 6entru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese fa orabile liberalizarii sa nu aiba alte mi$loace de a obtine acest deziderat& 8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in domeniul tari&ar8 ************ %n cadrul rundei 3ruguaB s*a pre azut : * continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, astfel '/ trebuiau sa*si reduca taxele amale in decurs de - ani cu un ni el mediu de 8,N * pe langa preferintele amale acordate unilateral de '/, 'C/ la importul de produse manufacturate, a fost con enit %rotocolul celor 1; pri ind acordarea de reduceri de taxe amale in comertul cu anumite produse intre tarile participante, precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte =amale S"%=), in cadrul caruia )- de 'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale in comertul lor reciproc.

1) %n legatura cu intentia statelor membre 20C de a conveni standarde de #a'a in planul politicilor sociale se pot formula urmatoarele idei : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza). *************** a) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda 20C, dar intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata in iitor. b) ideea de standarde in plan social, elaborate de 20C a aparut atunci cand companiile au reclamat ca in anumite tari nu sunt respectate drepturile lucratorilor lucru ce determina pt unii exportatori a anta$e competiti e. c) 6t ca 2%0 (2rganizatia %nternationala a 0uncii, creata in 1111, nu dispune de mecanisme care sa oblige tarile membre sa puna in aplicare o serie de norme s*a considerat oportuna introducerea acestei probleme pe agenda 20C, considerandu*se ca astfel se poate folosi mecanismul de solutionare a diferendelor d) #a insistentele !3A si ?ranta, standardele de munca au fost inscrise pe agenda 20C in ultima parte a "undeB 3ruguaB e) Ele cereau introducerea unie 5clauze sociale5 care sa impuna standarde minime pt interzicerea muncii fortate, , pre enirea discriminarii la locul de munca, permiterea libertatii de asociere, negocierea unor contracte colecti e de munca, adica a drepturilor fundamentale ale lucratorilor nu spre problema salariilor(respecti sttabilirea unui plafon minim) Test 3r8 ;- 2000 1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : Gdi ersificarea ca natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitarG. '9(1 +,,1 (carte pg 1) ************ Aceasta di ersificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port*drapelul interesului national. 6olitica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre diferitele grupuri de interes, o acti itate cat mai complexa legata si de interactiunea dintre actorii publici si cei pri ati 6olitica comerciala strategica se refera la inter entiile statului, prin diferite instrumente (sub entii, taxe amale, restrictii cantitati e directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei prizonierului, in care inter entia simultana a statelor, duce la un rezultat mai slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a inter eni, %n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in economie, rolul lui a ramane dar a trebui redefinit. 2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza). T;.2-2009 A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute ***************** Pohn !tuart 0ill in lucrarea 46rincipiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume: a) Castiguri economice directe b) Castiguri indirecte (deri ate) c) Castiguri intelectuale si morale Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati , ca urmare si castigurile deri ate pot fi poziti e sau negati e., sa a anta$eze pe cei bogati, Astfel comertul poate duce : a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni c) el poate contribui la ridicarea standardului de iata al oamenilor sau poate distruge echilibrele ecologice d) poate fa oriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratie

f) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale % si politicile nationale. )) Explicati pe scurt (max. 8 randuri) maniera in care societatile transnationale influenteaza e olutia comertului inernational. .( Carte 1.).8, pg -1) ********** C'> nu sunt actori noi pe piata (au aparut in sec SJ%%%), dominand pietele internationale pe baze c asi*monopoliste. Ceea ce s*a schimbat in prezent este rolul sporit pe care acestea il au in cadrul sistemului comercial internationa, iar acest lucru se ede prin cifrele net superioare ale productiei internationale realizate de ele fata de indicatorii macroeconomici ai celorlalti. ?enomenul globalizarii a facut posibil ca C'> (Companiile transnationale) sa transpuna in practica noile tehnologii si astfel productia internationala realizata de acesti actori economici sa creasca intr*un ritm superio fata de ceilalti indicatori macroeconomici. %ntegrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor producti e integrate ale corporatiilor. Janzarile anuale in strainatate ale celor mai mari 1,, C'> depasesc +1,, de miliarde de 3!/ cca ce reprezinta peste +-N din comertul mondial. 8) 6rintre aspectele speci&ice ale negocierilor multilaterale pri ind comertul cu ser icii regasim : a &b &c &d &(cursul )) sau Speci&icitati ale negocierilor in comertul cu servicii> ***************** a) !*a urmarit prea insistent echi alenta concesiilor la ni elul fiecarui sector& b) =rupurile de interese care insista sa se mentina prote$ate pietele nationale sunt mai puternice decat cele fa orabile liberalizarii& c) Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile gu ernamentale sa se opuna liberalizarii& d) Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de liberalizare. /! Explicati (in max. 8 randuri) modul in care determinantii &actoriali in&luentea'a comertul inernational8 ************ /eterminantii competiti itatii globale, separat, dar mai ales impreuna, definesc contextul in care firmele apar si mai ales cum concureaza intre ele. Acest climat are ne oie de resurse si de cunostinte, necesare pt a alimenta atuurile concurentiale specifice unui sector, are ne oie de informatii care sa indice oportunitatile ce trebuiesc a ute in edere. Cu cat este mai complex si mai dinamic mediul economic intr* o tara cu atat este mai probabil ca esueze daca nu internationalizeaza si nu alorifica adec at cerintele acestora. 'oate cele 8 categorii de determinanti, descoperti de 6orter, or a ea o influenta ma$ora asura C%. 9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune G negocierile comerciale multilaterale sunt ,ocuri concurentiale des&asurate in mai multe etape?8 carte pg 1+0! sau I negocierile internationale sunt ,ocuri cu mai multe etape 7 ***************** 6rocesul negociati presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu actiunea unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negocieri, continuand cu negpcierea propriu* zisa, apoi cu post*negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. %rocesul de negociere propriu-'is cuprinde mai multe su# etape: prima fiind perioada de studiere a propunerilor, cand participantii isi exprima preferintele, apoi o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si se raspund la cererile de oferta ale celorlalti, redactandu*se apoi setul de solutii fezabile, !tadiul final al tratati elor se incheie cu conclu'ii redactandu*se forma finala a protocolului) .) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua: regasim : a &b &c &d & T&nr.A.-2009

---------------a) #iberalizarea si extinderea comertului international in a anta$ul tuturor partilor contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare& b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu caracter o#ligatoriu si convenite pe cale multilaterala* c) !porirea capacitatii !C% de a se adapta la noile pro ocari din economia internationala& d) !porirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si in estitionala. 0! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la !eatle prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1 ******************** a) 6roblemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare pri ind agricultura si ser iciile& b) #ista cu pri ire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu pri ire la modul de tratare a problemelor sensibile& c) 4inistrii au constienti'at e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al negocierilor& d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se transmite un mesa$ cu pri ire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C% si dupa e enimentele din !3A& e) !e depusesera e&orturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea 2>=*urilor in formularea de p.d. in procesul de pregatire& f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor& 1)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in domeniul masurilor antidumping- compensatorii si de salvgardare. --------------I! Codul antidumping 3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat: a) Costurile de productie Q o mar$a rezonabila de profit b) 6retul practicat de exportator pe propria piata c) 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentati a d) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice in estigatie antidumping trebuie sa inceteze daca mar$a de dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor este negli$abila (sub )N din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul respecti ) 'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim - ani si pot fi prelungite cu inca maxim - ani. II! 2cordul privind salvgardarea 6re ede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri. Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale din Gzona griG 2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada maxima initiala era de 8 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani). Alte aspecte importante ale "3 III! 2cordul privind su#ventiile si masurile compensatorii reglementeaza + aspecte: normele de conduita si actiunile pe care le pot adopta statele ca raspuns la aceste practici considerate anticoncurentiale Acordul imparte su#ventiile in trei categorii: a) Su#ventii inter'ise.pro)i#ite grupa rosie! * cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din import #! Su#ventiile actiona#ile grupa gal#ena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar numai dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza ) categorii de pre$udicii: !ub entiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare !ub entiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta !ub entiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respecti a

c! Su#ventii neactiona#ile gr8verde! - curpind sub entiile nespecifice sau sub entiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG !ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la pre ederile acestui acord este cel al aerona elor ci ile 'est 1) 2vanta,ul comparativ in acceptiunea lui (8 6icardo repre'intaC /a id "icardo si "obert 'orrens si*au sintetizat 'E2"%A astfel: A anta$ul relati sau a anta$ul comparati *este castigul realizat de o natiune care produce si inde la extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relati la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se do edeste mai putin a anta$oasa. /ilema teoriei costurilor comparati e de productie(a anta$ului relati nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce factori determina, care produs se califica pentru a a ea a anta$e comparati e in cazul fiecarei tari 2! (eterminantii cererii in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si natiunilor pe urmatoarele axe > a! #! c! Sau (eterminantii &actoriali in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si natiunilor pe urmatoarele axe : a, b, c, d !e remarca trei axe : a) compozitia cererii& b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii & c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte tari. )) Comentati pe scurt teoria similaritatii intre tariCC.. Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder- din 19;1-: * schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori a and aceleasi preferinte de consum& El constata ca cele mai promitatoare piete se do edesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata& 'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara intre tarile a and un 6>E pe locuitor similar& 'eoria similaritatii se do edeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de cumparare. A! %rintre principiile &undamentale ale Sistemului Comercial International regasim a! #! c! d! e! 6rincipiile !istemului Comercal %nternational 1) >ediscriminarea& +) "eciprocitatea& )) Consolidarea anga$amentelor& 8) 'ransparenta& -) !al gardarea. /! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu solutionarea di&erendelor din cadrul <4C si raspundeti in maxim ; randurila aceasta Cum se solutioneaza diferendele intre partile componente 6C < "aspuns: pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale ;! Tarile de'voltate s-au anga,at prin %revederile %artii a I=-a a "2TT sa a! #! c! %n urma eforturilor unite ale tarilor in curs de dez oltare , care au cerut un statut special, in 119-, a fost adaugata la =A'' 6artea a %J*a intitulata Comert si /ez oltare. %n aceasta parte a fost introdus Conceptul de 'ratament special si diferentiat pentru 'C!.. 0oti ele pt care a fost elaborat acest capitol sunt detaliate in Articolul SSS%J al Acordului si anume:

a) ridicarea ni elului de si dez oltarea treptata a economiilor tuturor partilor contractante , cu precadere a 'C/ b) dorinta de a fa oriza aceste state atat in ceea ce pri este exportul sau importul unor produse itale pentru tara lor c) necesitatea de a micsora decala$ul economic dintre tari prin instrumente specifice de comert @! 2nali'ati pe scurt max ; rand! noii determinanti comerciali sau noii determinanti ai diplomatiei comerciale! Cea mai cunoscuta tipologie de determinanti comerciali este cea conturata in cadrul =A'!& !er iciile pot fi percepute ca acti itati, ca performante si ca a anta$e& /e regula, sunt considerati nestocabili si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor. Ei au la baza factori comuni si specifici si se definesc printr*o dinamica superioara celui cu bunuri. >atura tranzactiilor se modifica frec ent& 0! 5ormulati + conclu'ii cu privire la &unctionarea Sistemului Comertului International 1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a pro ocarilor deri ate din procesul de globalizare& +) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de gu ernare globala, care implica in perspecti a o re izuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale& )) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor gu ernarii globale poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul de care dispune. 9! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu transparenta ca principiu al <4C in max ; rand la aceasta! Este transparenta un principiu de baza al sistemului comertului international < "aspuns /a Cursul nr8 1 5U3(24E3TE1E 3<II (I%1<42TII C<4E6CI21E I3 C<3(ITII1E "1<B21IH26II ; orice epoca este una de tranzitie. >oi stim despre iitor foar un singur lucru cert, ca nu a mai arata ca prezentul5 81! (eterminantii noii diplomatii comerciale internationale carte pg @! a) "azboiul si comertul* modalitatile traditionale de comunicare internationala b) Efectele poziti e ale comertului pre aleaza in raport cu cele negati e c) Jor exista mereu schimburi comerciale internationale, schimburi care functioneza pe baza a anta$ului competiti d) 2ptiunea pentru liber schimb sau pentru diferite ni eluri de protectionism* ariaza pe grupuri de interese e) Climatul economic in prezent este complex, 4comert corect5 (fair trade) inlocuieste 5comert liber5 (free trade) f) Argumentele traditionale se completeaza* cu actori noi (2>=, grupari integrationiste, societate ci ila), domenii noi (comert cu ser icii, drepturi de proprietate intelectuale, in estitii financiare, concurenta, mediu) g) Erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica comerciala externa* cine conduce: Economicul saul 6oliticul< h) !*au acutizat conflictele intre marii actori comerciali, conflicte care au pus la incercare diplomatia comerciala si multilaterala . Ta#loul actual al comertului international !e bazeaza, inca pe o perceptie clasica, centrata la ni elul statelor ca actori ai procesului 1) %n primul rand se bazeaza, inca pe o perceptie traditionala, conform careia politicul si economicul locuiesc in lumi diferite& +) !e reduce importanta statului ca actor unitar, port*drapel al interesului national&

)) !e erodeaza treptat granitele care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica externa& 8) %n plan comercial se acutizeaza conflictele intre marii actori comerciali care pun la grea incercare diplomatia comerciala bi, pluri si multilaterala& -) !e desprinde ca importanta geoeconomia in raport cu geopolitica& 9) /e ine tot mai important rolul organismelor nongu ernamentale si al societatii ci ile in definirea normelor multilaterale de conduita& .) Este tot mai acuta necesitatea insanatosirii climatului comercial international pe axa comert-principii etice 8) 2 trasatura de baza a actualului climat comercial este corelatia intre actorii principali si interesele pe care acestia le reprezinta Tipuri de actori participanti la ta#loul comercial 1) ?irmele multinationale& +) ?irmele globale& )) 0inimultinationalele& 8) !tatele& -) =ruparile economice integrationiste& 9) 2rganizatiile negu ernamentale& .) =rupurile de interese apartinand societatii ci ile. Trasaturi ale dinamicii comertului international 1) %n perioada postbelica comertul international a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere comparati cu orice alta perioada comparabila& +) Comertul international a de ansat ca dinamica ceilalti indicatori cu care se masoara cresterea economica& )) "itmul de de ansare este din ce in ce mai rapid& 8) !e accentueaza corelatia dintre cresterea economica si coeficientul de deschidere al economiilor. -) "itmul de crestere a comertului intrasectorial este superior celui de crestere a comertului total& 9) !e contureaza o corelatie poziti a intre cresterea totala a exporturilor si cea a exporturilor de produse semiprelucrate. Elementele care contri#uie la dinamica economiei glo#ale > 1) 'endinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern& +) 'ransformarile din domeniul logisticii internationale& )) /ez oltarea dinamica a tehnologiei informatiei& 8) 'ranzitia de la economia transnationala la economia glo#ala8 transformarea rolului economic al statului& abandonarea conceptiei 7eBnesiste sau fordiste si insusirea celei neo*liberale) "lo#ali'area o#liga actorii economici sa: 1) "eactioneze rapid in procesul de negociere& +) Aleaga oportunitatile optime& )) 6refere noi tipuri de tehnici tranzactionale, 8) Aiba o iziune strategica& -) ?ie gestionari de mari portofolii& 9) 6erceapa si sa*si asume regulile $ocului. Se sc)im#a speci&icitatile actorilor comerciali S2U 5irma multinationala versus &irma glo#ala 1! 5irma multinationala> * se afla in cautarea factorilor de productie& * cauta debuseele optime pentru produsele si ser iciile sale& * se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competiti itatii.

2! 5irma glo#ala> * integreaza cele trei obiecti e& * are o iziune globala asupra pietei si a concurentei& * trebuie sa*si cunoasca foarte bine principalii ri ali concurand sau asociindu*se cu acestia& * se comporta ca un $ucator global& * tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor& * culti a un lant de localizare, delocalizare, relocalizare& * se inscrie in triunghiul Oglobal net'or(ing, global s'itc%ing, global focusing& Comertul international intre contestare si sustinere neconditionata In pre'ent comertul international 1) !e asociaza cu * imaginea unei mari companii& * ri alitatea intre ariati actori economicii& * practicile comerciale neloiale& * negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale. +) Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie*consum tot mai complexa schimbandu*le iata nu totdeauna in bine. )) /etermina modul in care oamenii. * se hranesc * se imbraca * locuiesc si petrec timpul liber * au acces la educatie * le sunt respectate drepturile fundamentale * participa la interdependentele globale 1a modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este (e&init ca definitii 1) < retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori in izibili pentru ei, dar ale caror ieti sunt afectate de reguli care le gu erneaza comportamentul economic& +) Aceste reguli pot schimba fundamental ietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt parta,ate #ene&iciile &luxurilor comerciale)) 2 mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat. Cresterea importantei regulilor comerciale Importanta regulilor comerciale 1) %mportanta normelor de conduita comerciala a crescut semnificati atat la ni el intern cat si international& +) Jolumul comertului international si al actorilor institutionali si pri ati participanti a crescut& )) "egulile multilaterale de conduita nu se aplica numai la 1(- din productia mondiala ci izeaza atat bunurile cat si ser iciile& 8) >ormele de conduita comerciala con enite la ni el international influenteaza semnificati reglementarile interne -) "eglementarile interne cu pri ire la bre etare, ser icii financiare, sub entii si masurile de spri$in acordate diferitelor sectoare ale economiei capata dimensiune comerciala si se reglementeaza in cadrul 20C& 9) 3nele norme internationale de conduita ridica aspecte de natura etica& .) %nteresul publicat a crescut in importanta ca urmare a unor diferende comerciale care ating aspecte sensibile cum ar fi: mediul, taxele corporati e si sanatatea publica. 4odi&icarea determinantilor diplomatiei comerciale S2U

E1E4E3TE1E C26E C<3T6IBUIE 12 4<(I5IC26E2 (ETE64I323TI1<6 (I%1<42TIEI C<4E6CI21E 1) Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in sectoarele si acti itatile in care sunt mai competiti e& +) !e produce o tot mai evidenta desc)idere spre mediul economic extern care genereaza a anta$e dar si disconfort& )) Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, e olutia cererii sunt influentate de a anta$ele tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor& 8) 'arile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung. 5undamentele comertului international sunt in&luentate de> 1) A anta$ele comparati e si competiti e ale statelor si companiilor& +) !tructura sectoarelor analizate& )) !pecificitatile strategiilor si de managementul firmelor& 8) >atura, pre izibilitatea si eficacitatea politicilor gu ernamentale& -) %nertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de iata specifice). "lo#ali'area repre'inta 1) 3n mod natural de e olutie catre 4o lume fara frontiere +) 3n concept folosit in mod exagerat si ale carui influente maligne sunt supradimensionate )) 3n subterfugiu pentru a $ustifica decala$ele, cresterea soma$ului si reducerea bunastarii 8) 3n 4mit care se potriveste unei lumi fara iluzii si care ne rapeste sperantele conducand la o patologie a asteptarilor supradimensionate -) 3n stadiu in e olutia economiei de piata %utem anali'a glo#ali'area ca> 1) 2 perioada istorica specifica +) Ca o confluenta a fenomenelor economice )) Ca triumf al alorilor americane 8) Ca spatiu de confruntare intre marii actori economici -) Ca re olutie socio*tehnologica 9) Ca strategie urmata de tari dar si de marile corporatii "lo#a&o#ie sau antiglo#ali'are 1) Exista o notabila deosebire intre cele doua curente& +) #uarile de pozitie impotri a globalizarii reprezinta pro ocari la adresa !C% si a regulilor care il gu erneaza si nu respingerea comertului in sine, )) 4 =lobafobia5 este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international& 8) !ustinatorii acesteia considera ca globalizarea produce mai multa saracie, polarizare sociala, exploatarea tarilor sarace de catre cei dez oltati si de C'>, pagube ambientale. >u se poate demonstra ca fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte. "lo#a&ilia 1) !ustinatorii acestui curent practica un optimism nesustena#il& +) Are o puternica sustinere in cadrul ?0%, E%"/, 20C si in tarile dez oltate& )) !e concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea coeficientului de integrare la ni elul economiei mondiale& 8) !e considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru poziti iar barierele comerciale sunt un 4rau nenecesar5& -) 6rincipala pro ocare este transformarea comertului international in generator de bunastare prin schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului actorilor economici.

Unele dileme B Se pun urmatoarele intre#ari> 1) Cum putem sa ne asiguram ca tarile mai putin dez oltate si paturile mai sarace ale populatiei beneficiaza efecti de cresterea in estitiilor pri ate si se pot imprumuta mai ieftin< +) Cum poate spori aceesul la noile tehnologii si ne putem asigura ca or fi folosite corect< )) 6oate asistenta externa sa spri$ine micii interprinzatori sa gaseasca cea mai buna cale catre pietele externe< 8) Cum se poate dez olta un nou parteneriat care sa treaca dincolo de cooperarea intergu ernamentala si sa spri$ine cauza dez oltarii<l -) Cum ne putem asigura ca ocea tarilor mai mici este auzita si ascultata in cadrul dezbaterilor cu pri ire la conduita comerciala internationala< 2lte dileme 1) /e ce anumite natiuni de in terenul pentru concurenta de succes in anumite sectoare< +) /e ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa*si creeze si sa mentina a anta$e competiti e in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare diferite<& )) /e ce unele tari sunt gazda celor mai importanti leaderi globali< Cursul 3r8 28 B! 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale 1) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai fa orizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare +) Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale traditionale& )) /e in laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial& 8) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala& -) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita. 9) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi grupari& .) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp ocatia& 8) Crearea unor grupari integrationiste a) internalizeaza schimburile comerciale, b) creeaza noi centuri protectioniste, c) redefineste scala a anta$elor comparati e, d) accentueaza concurenta, e) uniformizeaza si simplifica reglementarile C! (iversi&icarea si sporirea e&icacitatii masurilor de politica comerciala 1) Comertul international este derulat in conditiile unei concurente afectata de numeroase obstacole comerciale aflate in calea accesului liber la piete& +) =ama acestor bariere s*a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu& )) !*a conturat o lege a protectiei constante* 8) =enereaza insemnate pierderi de bunastare& -) 6useurile de protectionism insotesc de regula momentele de con$unctura nefa orabila& 9) Earierele submineaza bazele specializarii (! 5enomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale 1) !e prezinta sub forma: a) exploziei preturilor la unii factori de productie, b) crizelor structurale, c) olatilitatii cursurilor alutare (trecerea la currsurile alutare flotante), d) constientizarii caracterului epuizabil al resurselor (fenomene aparute in $urul anilor 11.,) +) %n acest deceniu s*a inregistrat cea mai sustinuta dinamica alorica a comertului international )) "aportul de schimb s*a deteriorat in defa oarea tarilor in curs de dez oltare& 8) %n deceniile 8, 1 si 1, s*a conturat o corelatie interesanta intre fluxurile de marfuri si cele de capital si tehnologie.

E! %rogresul te)nico-stiinti&ic E olutiile tehnologice au modificat determinantii comertului international pe toate axele sale& * informatia ocupa locul central, iteza de circulatie a informatiilor a crescut, * * teritoriile s*au apropiat * 'ehnologii noi* %nternet* au creat noi oportunitati de afaceri * 'ransporturile combinate* contributie esentiala * s*a di ersificat gama produselor si ser iciilor& * s*a redus distanta economica dintre agentii economici& * se creeaza noi oportunitati de afaceri, * creste numarul de consumatori si sol abilitatea acestora& * se modernizeaza retelele de distributie si se produce internationalizarea acestora 5! Institutionali'area comertului international 1)A de enit necesara ca urmare a: * aparitiei unor noi actori ai comertului& * modificarii reactiei firmelor la noii stimuli ai pietei& * accentuarii caracterului sinergic al instrumentelor de politica sectoriala, * di ersificarii factorilor care contribuie la schimbarile societale. +) !*a realizat sub o forma pro izorie =A'', ( Acordul =eneral pentru tarife si Comert) permanentizandu*se prin crearea 2.0.C !istemul comercial international a fost gu ernat de =A'' timp de -, de ani* au fost obtinute succese importante in planul liberalizarii comertului 1198* institutionalizarea C2>?E"%>'A >A'%3>%#2" 3>%'E 6E>'"3 C20E"' !% /ELJ2#'A"E ca organ de lucru al Adunarii =enerale a 2>3* comertul si problemele conexe dez oltarii au fost tratate independent 111-* crearea 20C* consacra permanenta, eficacitatea si caracterul obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral "! "lo#ali'area sistemelor de productie =lobalizarea* a lansat noi pro ocari in fata sistemului comercial international 1) Cu un secol in urma* globalizarea: transfer de bunuri sau fluxuri financiare intre tari +) %n prezent* globalizarea este condusa de dez oltarea sistemelor de productie care de in transfrontaliere )) 6rin intermediul in estitiilor straine directe si al aliantelor strategice, firmele isi pot localiza acti itatile creatoare de aloare in orice colt al lumii 8) 2 mare parte a comertului international din ultimele decenii este o reflectare a dez oltarii sistemelor globale de productie* grad inalt de speciali'are: 4de'integrare verticala a produsului sau 4de'integrare verticala a productiei 4comert intra-produs5, 4decesul distantei5 -) 'ransformarile tehnologice si liberalizarea comerciala au deplasat limitele optiunilor producti e& 9) #a dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar si noile tehnici de comunicare. 7) 2 parte tot mai mare din comertul international este produsul sistemelor globale de productie& J! 6ede&inirea rolului companiilor transnationale 1) >oile schimbari in tabloul comercial au facut posibila globalizarea iar C'> au transpus*o in practica, +) C'> nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s*a schimbat este doar rolul lor in cadrul schimburilor comerciale& )) Este dificila si comentabila comparatia intre marimea unei companii transnationale cu cea a unei economii nationale& 8) Comertul international este tot mai mult o afacere intracorporatista.

Cursul 3r8 + 3<II (ETE64I323TI 2I C<4E6TU1UI CU SE6=ICII 2cceptiuni- &orte determinante- principii Caracteristici 21E C<4E6TU1UI I3TE632TI<321 CU SE6=ICII 1) Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr*o dinamica superioara celui cu bunuri& +) >atura tranzactiilor se modifica frec ent& )) !er iciile pot fi percepute ca acti itati, ca performante si ca a anta$e& 8) Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul =A'!& -) /e regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor. (e&inire servicii 1) 4!er iciile sunt acti itati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui beneficiar, fara ca acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune5 (Rotler si Armstrong) +) 4Acti itati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane sau firme, sau cu consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei beneficiare sau a bunului care ii apartine5('.6.Dill) )) 4Acti itati indreptate spre o persoana fizica sau $uridica sau spre bunurile ce*i apartin, rezultatul fiind chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse respecti ei acti itati5('.6.Dill) Tipologia serviciilor T!er icii comercializabile(necomercializabile T!er icii de productie(de consum T!er icii pure(complementare(de acces T!er icii materiale(imateriale T!er icii relationale(la distanta T!er icii standardizate(indi idualizate T!er icii periodice(ocazionale T!er icii continue(sezoniere T!er icii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efecti a si simultana a partilor(ser icii care nu necesita prezenta simultana Tipologia serviciilor alta clasi&icare! 1)!er icii de afaceri& +) !er ))!er icii de constructii si de engineering& 8) !er -) !er icii educationale& 9) !er 9)!er icii financiare, bancare si de asigurare .) !er 8) !er icii culturale, sporti e si de agrement& 1) !er 1,) Alte tipuri de ser icii icii de comunicare& icii de distributie& icii de sanatate icii turistice& icii de transport&

%rin natura lor serviciile internationale implica atat operatiuni comerciale cat si plasamente investitionale 5actorii care determina aceasta interconditionalitate sunt> 1! Elasticitatea mai ridicata a cererii de ser icii in raport cu eniturile& +) Eunurile incorporeaza tot mai multe acti e din sectorul tertiar oferite de furnizori specializati& )) Conditiile mai fa orabile de productie din tarile cu enituri mai ridicate. Tipuri de asimetrii care tre#uie corectate prin interventia autoritatilor pu#lice 1) 0a$oritatea sectoarelor prestatoare de ser icii se caracterizeaza prin concurenta imperfecta& +) >umeroase piete de ser icii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau asimetrice& )) 6e anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilor Conduita in comertul international cu servicii 1) Cea mai utilizata cale de prote$are a sectoarelor nationale de ser icii a fost reteaua de reglementari nationale diferite, netransparente si aplicate relati discriminatoriu&

+) 6rincipiile de baza folosite in comertul cu ser icii au fost: C>0? si C">& )) 'reptat ser iciile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la concurenta externa s*a accentuat& %rincipiile care guvernea'a comertul cu servicii 1) >ediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si multilaterale& +) >oua reciprocitate functionala si e oluti a& )) !porirea accesului prestatorilor de ser icii la pietele externe& 8) Concurenta loiala& -) #iberalizarea comerciala& 9) 'ransparenta reglementarilor la ni el national. 3oua &ilo'o&ie internationala cu privire la aspectele speci&ice ale comertului international cu servicii se #a'ea'a pe> 1) "eguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot afecta tranzactiile& +) "eguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de ser icii& )) 6reocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare& In &unctie de e&ectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei> 1) !er iciile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse unui inalt grad de reglementare& +) !er iciile de distributie si de transport rutier se definesc printr*un ni el moderat de reglementare& )) Celelalte tipuri de ser icii se caracterizeaza printr*un ni el aparent redus de reglemetare. Cai de li#erali'are 1) Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea pro&unda!* +) %nlaturarea barierelor din calea fluxurilor de ser icii(integrarea partiala). Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca> 1) !chimburile internationale cu ser icii au caracter mai complex. Consumul si productia unui ser iciu sunt doua acti itati simultane. +) 6roductia si consumul ser iciilor fac obiectul unor influente semnificati e ale politicilor gu ernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor asupra comertului, intrucat ser eau alte obiecti e de politica economica. 3oi axe de a#ordare ai comertului cu servicii 1) Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si ser icii in sine& +) !e modifica semnificati determinantii competiti itatii& )) Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr*un coeficient sporit de satisfactie a consumatorilor& 8) Eficienta de astazi inseamna: folosire adec ata, lant al alorii, protectia mediului& -) %n cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetarea* dez oltarea, designul, distributia, promo area, garantarea calitatii, functionalitatea bunurilor, ser iciile post anzare. 9) !uccesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la ni el national si international pachete de ser icii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile& .) 2 trasatura de baza a comertului international cu ser icii este binomul standardizare*di ersificare& 8) Cererea de ser icii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu eniturile 18A! Speci&icitatile comertului international cu servicii carte pg /A! 18A81 2! Importanta sectorului tertiar in economie a serviciilor! carte pg /A! 1) ?actori care au contribuit la cresterea rolului ser iciilor: * Elasticitatea mai mare a cererii de ser icii in raport cu eniturile (pe masura ce eniturile cresc , s*a constatat ca se accentueaza inclinatia de a cheltui mai mult pt ser icii in raport cu bunurile) * Eunurile incorporeaza tot mai multe ser icii* 4produs extins5 oferite de furnizori specializati (design, elemente de mar7eting) * !er iciile sunt definite ca acti itati, ca performante sau ca a anta$e. +) Cea mai consacrata abordare tipologica pri ind ser iciile este cea deri ata in urma negocierilor comerciale multilaterale din cadrul "undei 3ruguaB finalizate ca Acordul pri ind Comertul cu ser icii "2TS 6otri it acestui acord regasim 1+ sectoare mari ale ser iciilor si 1-- de subsectoare

)) /eterminantii tranzactiilor cu ser icii ( considerate in izibil) O sunt semnificati diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional ser iciile nu pot fi stocate 8) 'ranzactiile cu ser icii* componente ale contului curent al balantei comerciale se inscriu in balanta de incasari si plati externe 18A82 B! < noua conduita in comertul international cu servicii carte pg /9! 1) Cea mai uzuala cale pentru prote$area sectoarelor national de ser icii: o reprezinta reglementarile nationale* diferite de la o tara la alta, impre izibile, aplicate discriminatoriu ( aceste reglementari pri esc in estitiile in sectorul tertiar, crearea de noi actori economici, nr minim sau maxim de lucratori, formule de proprietate, regimul $uridic al prestatorilor) +) Clauza tratamentului national* se impune ca firmelor straine, care isi desfasoara acti itatea de comert in interiorul economic al unei tari sa % se acorde acelasi tratament ca si nationalilor. 6e masura ce problematica ser iciilor a aparut pe agenda marilor reuniuni comerciale internationale, procesul de expunere la concurenta externa a ser iciilor a a ansat. !e liberalizeaza ser iciile de transport, telecomunicatii, sanatate, bancare, educationale, postale )) Ideea de #a'a in "2TS Acordul international pri ind comertul cu ser icii), negociat pe parcursul "undei 3ruguaB, * este ca pietele li#erali'ate K nediscriminare K accentuarea concurentei in comertul international cu servicii: avantaj pentru toata lumea 8) #a sfarsitul celei de*a opta runda de negocieri =A'' ("unda 3ruguaB)* a &ost adoptat un cod de conduita "2TS- pri itor la acest sector de ser icii Acest cod de conduita =A'! are determinanti specificim opereaza cu reguli particulare si necesita o reglementare riguroasa la ni el international. -! 3oua &ilo'o&ie internationala cu pri ire la speci&icitatile comertului cu servicii* se bazeaza pe urmatoarele elemente> a) "eguli si concepte generale aplicabile unitar in raport cu toate masurile care pot afecta tranzactiile internationale cu ser icii b) "eguli specifice sectoriale in conformitate cu particularitatile diferitelor categorii de ser icii c) 6reocupari specifice diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare 9) 2 abordare noua desprinsa din noua filozofie a =A'! se centreaza pe armoni'area legislatiilor nationale (integrarea profunda) in opozitie cu a#ordarea traditionala centrata pe inlaturarea #arierelor comerciale (integrarea incompleta) 18A8+ C! Speci&icitatile nereglementarii tran'actiilor cu servicii carte pg ;+! 1) !chimbul reciproc de concesii in cadrul unei forum multilateral cum este 20C a dus la sporirea competiti itatii prin procesul de liberalizare a comertului cu ser icii +) 6rocesul de negociere se a complica tot mai mult, in iitor,ca urmare a complexitatii si di ersitatii restrictiilor care se mentin in calea comertului cu ser icii )) >egociatorii s*au concentrat asupra regulilor specifice comertului cu ser icii 8) Abordarea negocierilor in maniera 4sector cu sector5 * >u a dus la rezultate rapide * >egocierile sunt conduse de preocuparile si interesele firmelor din sfera ser iciilor * Au fost implicati mai degraba producatorii si distribuitorii si nu utilizatorii de ser icii care sunt in afara sectorului. -) >umeroase categorii de ser icii (financiare, telecomunicatii, transporturi)* rol strategic in cadrul economiei globale* ser iciile: 4sistemul ner os5 al unei economii 9) 'ranzactiile comerciale internationale cu ser icii sunt pre izionate a dobandi o noua dinamica pe masuraUce noua conduita comerciala multilaterala se a pune in aplicare .) 6rocesul negocierilor multilaterale in domeniul comertului cu ser icii a fi si mai dificil in iitor si diferit fata de comertul cu bunuri. !er iciile fac mai putin obiectul exportului decat bunurile ceea ce face ca nr si forta de persuasiune a sectoarelor concurate de importuri sa o depaseasca pe cea a celor orientate spe exportul de ser icii ceea ce atenueaza preocuparea pentru liberalizarea comertului cu ser icii

Cursul 3r8A TE<6II CU %6I=I6E 12 C<4E6TU1 I3TE632TI<321 Explicatii cu privire la determinantii sai si tentative de anticipare a trendurilor viitoare 28 Teorii clasice 1) 0ercantilismul& +) 'eoria a anta$elor absolute( A. !mith)& )) 'eoria costurilor comparati e de productie( /. "icardo)& 8) 'eoria dotarii natiunilor cu factori de productie( 0odelul Dec7sher*2hlin) 281! 4ercantilismul 1) A fost filozofia economica a secolului al SJ%*lea& +) Exprima con ingerea ca a utia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale pretioase de care dispune o tara& )) 6rincipalul deziderat al autoritatilor al autoritatilor uneitari era sporirea rezer elor de aur si argint& 8) Calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale prin impulsionarea exporturilor si restrictionarea importurilor& -) /in punct de edere politic 0ercantilismul a fost agreat de cercurile gu ernamentale, de grupurile industriale si chiar de lucratori& 9) >umeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negati e sub forma de impozite mai mari, preturi ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea restructurarii pe baze sanatoase. .) 6utem orbi despre perenitatea filozofiei 0ercantiliste, acest curent fiind la moda si astazi in tari ca !3A, Paponia, 3E ( Paponia dupa 8, de ani de negocieri a acceptat sa importe orez in limita de cel mult 1, N din consumul intern 8) Comertul international era considerat un $oc cu suma nula 282! Teoria avanta,ului a#solut. avanta,elor a#solute 1) A fost fondata de Adam !mith ( economist scotian, considerat parintele economiei de piata) in lucrarea 4An %nVuirB into the >ature and Causes of Wealth of >ations5 pu#licata in 1@@;* +) !mith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului ( problema de baza a mercantilismului fiind faptul ca se confunda acumularea de aur si argint cu sporul de bunastare) demonstrand ca mercantilismul slabeste bazele dez oltarii de succes pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen lung centrate pe concurenta libera ceea ce a duce la alocarea ineficienta a factorilor de productie. )) !mith a sustinut ideea comertului liber intre state , ca liberul schimb este singura cale care sporeste bunastarea natiunilor& 8) %ntrebarea pe care si*a pus*o !mith a fost* ce bunuri si ser icii trebuie sa produca si sa exporte eficient o tara<& -) 6entru a raspunde la aceasta intrebare !mith a dez oltat teoria a anta$ului absolut. "aspunsul a fost: * o tara trebuie sa produca si sa exporte acele bunuri si ser icii la care detine un a anta$ absolut*adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte tari; Exemplu ( exista doar + tari ?r si P, si + produse si un singur factor de productie O munca. 6roductia pe ora munca ?ranta Paponia in + 1

ceasuri ) Conclu'ii la exemplu de la teoria avanta,ului a#solut 1) >umarul de produse diferite realizate intr*o ora de munca este diferit in cele doua tari& +) ?ranta are un a anta$ absolut la in iar Paponia la ceasuri& )) 6resupunem ca se schimba + sticle de in pe 8 ceasuri& 8) /aca se specializeaza ambele tari or a ea de castigat& (e&icienta teoriei avanta,ului a#solut sau de'avanta,ul teoriei a anta$ului absolut -) (ilema teoriei avanta,ului a#solut : >u raspunde la intrebarea ce se intampla cu tarile care au a nta$ absolut la toate produsele sau nu au a anta$ absolut la nici*un produs, rezultand cf teoriei lui !mith ca in astfel de cazuri nu este recomandabil un schimb comerial. 2 A! Teoria dotarii natiunilor cu &actori de productie ( 4odelul Jec9s)er-<)lin) 0odelul D2! 1)'eoria a anta$elor comparati e nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce factori determina, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari<; +) "aspunsul l*au dat + economisti suedezi Eli Jec9s)er si Bertin <)lin care au ela#orat teoria dotarii relative cu &actori de productie- cunoscuta ca teoria Dec7sher*2hlin), teorie completata de !A03E#!2> )) Analiza lor se bazeaza pe urmatoarele obser atii: * dotarea cu factori de productie ( tipuri de resurse , ex ca rezer e mari de petrol, terenuri fertile) difera de la o tara la alta& * bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor& 8) 5actorii de productie sunt a#undenti (ieftini) si rari( scumpi)& /! In conclu'ie- cei doi economisti si*au sintetizat 'E2"%A dotarii natiunilor cu factori de productie 4odelul J-<-S.J<S Jec9sc)er-<)lin-Samuelson! ast&el> ; 2 tara a a ea un avanta, comparativ la produsele pentru a caror realizare se &olosesc &actori de productie a#undenti- 6A"A/2S3# #3% #E2>'%E?? 9) 'eoria a fost testata empiric, in perioada postbelica, de WassilB #eontieff folosind analiza input* output , o tehnica matematica menita sa permita e aluarea corelatiilor intre sectoarele unei economii. 6ornind de la ideea pre alenta atunci in !3A ca aceasta tara este intensi dotata in capital si deficitara in munca& .) A prezumat ca !3A exporta prioritar produse intensi e in capital si importa produse intensi e in forta de munca& 8) Concluzia la care a a$uns a fost ca !3A exporta prioritar produse intensi e in munca si importa produse intensi e in capital* Aceasta concluzie este contrara celor doua postulate ale teoriei Dec7sher* 2hlin si a fost cunoscuta sub denumirea de paradoxul lui 1eontie&&* 1 ) Criticii sai au considerat ca: - a &olosit un numar redus de sectoare economice* -a luat in considerare doar 2 &actori de productie8 B! Teoriile moderne #a'ate pe &irma! ale comertului international* 1) 'eoria similaritatii intre tari& +) 'eoria ciclului de iata al produsului& )) 'eoria ri alitatii strategice globale& 8) 'eoria a anta$elor competiti e ale natiunilor. /upa cel de*al doilea razboi mondial cercetarile in domeniul comertului international s-au concentrat pe rolul companiilor in promo area fluxurilor comerciale. 6atiunile &undamentarii acestor noi modi&icari ale determinantilor comertului adica concentrarea pe &irma! 1) Cresterea importantei companiilor multinationale&, ca actori ai economiei internationale

+) %ncapacitatea teoriilor clasice (care se concentreaza pe tara) de a explica determinantii comertului intra* industrial& )) Esecul analistilor de a erifica in practica prezumtiile teoriilor clasice& 8) /i ersificarea gamei factorilor de productie. 3oile a#ordari conceptuale iau in considerare noi determinanti &actoriali- cum ar &i> a) calitatea bunurilor si a ser iciilor b) tehnologia c) marcile de fabrica, comert sau ser iciu d( denumirile de origine, fidelitatea consumatorilor fata de anumite produse. B 1! Teoria similaritatii intre tari 1) A aparut ca urmare a ne oii de a se explica &undamentele comertului intra-sectorial- adica a &luxurilor de #unuri reali'ate in cadrul acelorasi sectoare industriale8 ex $ap exporta 'oBota in =ermania si importa de la ei E0W), care in ultimii ani a crescut la 8,N din comertul international, fapt care nu putea fi explicat folosind teoriile clasice +) %n 1191 economistul suedez !teffan #inder a incercat sa explice fenomenul( proliferarea comertului intra*sectorial& )) Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder : * schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori a and aceleasi preferinte de consum& )) #inden sustine ca la inceput firmele produc bunuri destinate pre alent pietei interne& 8) 6entru a alorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati de export pe pietele externe& -) !i constata ca cele mai promitatoare piete se do edesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata& 9) 'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara intre tarile a and un 6>E pe locuitor similar& .) 'eoria similaritatii se do edeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de cumparare. B 2! Teoria ciclului de viata al produsului 1) Conceputa initial pentru domeniul mar7etingului, teoria a fost dez oltata, in anii 119, de "aBmond Jernon pentru explicarea fundamentelor comertului si in estitiilor internationale& +)'eoria ciclului de iata al produsului pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avanta,ele comparative si raspunsul strategic al concurentilor* ))Conform teoriei- ciclul de viata al produsului cuprinde + etape> produs nou, produs matur si produs standardizat a! In stadiul de produs inovativ.nou > * o firma creeaza si lanseaza un produs nou& * produsul este raspunsul la cererea interna dar nu se stie cum a fi perceput de piata * de aceea, extragerea si prelucrarea mesa$elor pietei este foarte importanta& * produsele complexe trebuie lansate in tarile dez oltate, cu piete mari si cu consumatori exigenti& * cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne, exporturile sunt marginale si izeaza testarea unor noi piete. #! Stadiul de produs matur * Cererea pentru produsele ino ati e creste substantial pentru ca utilizatorii le alideaza aloarea si aloarea de intrebuintare& * ?irmele ino ati e isi sporesc capacitatile de productie& * Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respecti & * Competiti itatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in alte tari. c! Stadiul de produs standardi'at * 6iata produselor se stabilizeaza , ele de enin bunuri comune& * !e amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri fiscale mai permisi e& * 'ara ino atoare incepe sa importe bunurile care initial erau exportate de la filialele companiilor proprii sau de la concurentii acestora.&

B +! Teoria rivalitatii strategice glo#ale 1) Cele mai recente explicatii, cu pri ire la fundamentele comertului international, apartin economistilor 6aul Rrugman si Re in #ancaster din anii 8,& +) ?irmele se preocupa sa*si dez olte a anta$e competiti e sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala& )) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala& Astfel de firme sunt5 Caterpillar si Romatsu,3nile er si 6rocter and =amble, 'oBota si ?ord. 8) ?irmele care concurea'a pe piata glo#ala dispun de mi,loacele ptr a o#tine avanta,e dura#ile . 4i,loace pentru a o#tine avanta,e competitive dura#ile de catre o &irma sunt> sau Surse speci&ice de avanta,e competitive in comertul international a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un bre et sau un 7onH*hoH) b) in estitiile in cercetare*dez oltare, (prin ele firma capata statut de first*mo er) c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama . Economia de scara se obtine la acel olum de productie la care costurile unitare sunt cele mai mici, iar economia de gama apare atunci cand costurile medii ale unei firme incep sa scada daca numarul de produse diferite , realizate si andute , creste. d) alorificarea curbei de experienta CU6S / )eorii cu privire la comertul international B A! Teoria avanta,elor competitive ale natiunilor *vantajele competitive ale natiunilor 5undamentele teoriei avanta,elor competitive 1) >atura concurentei si a surselor de competiti itate difera de la o tara la alta si de la un sector la altul& +) #ocul optim pentru acti itatile unei companii depinde de :strategia adoptata- gama de produse sau servicii- evolutiile te)nologice internali'ate si drepturile de proprietate intelectuala pe care le poseda* )) Asa cum preciza si !chumpeter, natura concurentei in economie nu se centreaza pe starea de echilibru ci pe o permanenta transformare& 8) Este un truism faptul ca economiile de scara- avansul te)nologic si di&erentierea produselor sunt #a'a sc)im#urilor economice8

2=23T2LE C<4%ETITI=E =S8 2=23T2LE C<4%262TI=E 2vanta,e competitive comparativ cu avanta,e comparative 2vanta,e competitive 1) Alegeri ( optiuni +) 'ehnologia si calificarea de a utiliza eficient factorii )) %ntreprinderile decuplate de dotarea cu factori a unei tari 8) Unde si cum sunt utilizati factorii -) 6iete imperfecte 2vanta,e comparative 1) 0ostenire ( inzestrare +) ?actorii abundenti )) %ntreprinderile cuplate cu dotarea cu factori a unei tari

8) Cine utilizeaza factorii -) 6iete perfecte C<3TEMTU1 I3TE632TI<321 T %262(I"42 2=23T2LE1<6 C<4%ETITI=E

T ?irmele ( anzatorii) au preferinta pentru: O piete imperfecte * dereglementare T =ospodariile (cumparatorii) au preferinta pentru: O piete perfecte O reglementare T /i ergenta de interese: * interesul firmelor ( anzator) si * interesul gospodariilor (cumparator) T =u ernul (democratic) este chemat sa gaseasca un echilbru corect pentru C206E'%'%J%'A'EA >A'%3>%% <6I"I3I1E "E<%<1ITICE 21E %262(I"4EI 2=23T2LE1<6 C<4%ETITI=E 1) Competititia geopolitica intre !3A sau actorul geopolitic 4!3A OEuropa5 ersus Asia nou industrializata( Paponia( China +) /iamantul a anta$elor competiti eO recomandare pentru !3A, e entual 3E (Jest) pentru realizarea a anta$ului competiti prin ino are si informatie (proprietate Q internalizare) )) Adancirea pietelor imperfecte O recomandare implicita crearea unui mediu &avora#il pentru #usiness! pentru restul lumii (internalizare Q localizare) 8) 2biecti ul: consolidarea rolului de hegemon al !3A cu Europa (de Jest ) pe post de 4copilot5 (parteneriat de subordonare in materie de securitate O Lbrezins7B) -) 0esa$ul dublu al modelului a anta$elor competiti e: O6entru cei care globalizeaza O ino atie si a anta$e competiti e in special in ser icii (financiare si toata gama de utilitati publice) O6entru cei globalizati O deschiderea pietelor, crearea unui mediu prietenos pentru afaceri (unde si cum si nu cine utilizeaza factorii conteaza) (eterminantii avanta,elor competitive nationale (iamantul lui %orter 1) /eterminantii competiti itatii globale, separat, dar si sinergic definesc contextul in care firmele apar si concureaza& +) Acest climat are ne oie si ofera: resurse si cunostinte necesare& informatiile care indica oportunitatile& directia in care trebuie alocati factorii& o#iectivele ce trebuie izate de actionari,manageri si salariati& presiunile si amenintarile la care sunt supuse firmele pentru a fi flexibile si ino ati e. 5olosind cuvintele lui %orter D&irmele do#andesc avanta,e competitive 1) Acolo unde locatiile le permit sa obtina acumularile adec ate de acti e si cunostinte specializate& +) 3nde primesc prompt si sugesti informatii despre cerintele pietei& )) 3nde con erg obiecti ele izate de actionari, manageri si salariati& 8) 3nde climatul economic este dinamic si pro ocati & -) 43nde diamantul national este cel mai fa orabil.

;! (iamantul lui %orter O este un sistem matricial compozit, combinatii diferite de determinanti influentand diferentiat diferite sectoare. #a cele patru colturi ale sistemului , se adauga, in circumstante specifice- sansa si actiunile autoritatilor pu#lice8 A) "i alitatea ridicata la ni elul pietei interne a$uta companiile sa de ina mai competiti e deoarece: 1) le pregateste pentru competitia externa +) le obliga sa ino eze continuu )) le determina sa ofere noi produse, mai competiti e 8) le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficiente E) !tructura proprietatii si tipurile de management existente determina o anumita strategie Curs 3r8; Tran'itia de la structura provi'orie "2TT la una permanenta <4C !au Cap ) din carte 4ultilateralismul comercial valente si limite +81 Carte pg 10+ +818Institutionali'area sistemului comercial international Contextul institutionali'arii sistemului comercial international a) Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie intre state la cel mai inalt ni el& b) !*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial& c) %n plan comercial s*a izat crearea unei 2.%.C. 6roces esuat datorita neratificarii Cartei de la Da ana de catre Congresul !.3.A& d) 6erceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice. +81 Carte pg 10A <#iectivele preva'ute in %ream#ulul "2TT 19A@ sau <#iectivele "2TT au &ost> 1) "idicarea standardului de iata la scara internationala& +) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adec at de crestere a eniturilor reale si a cererii efecti e& )) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale Cand s-a in&iintat <4CN 20! 199A O #a 1- aprilie , la 4arra9es), se semneaza 2ctul &inal care consacrca crearea <4C si incorporeaza rezultatele "undei 3ruguaB 21! 199/ * la 1 ianuarie 111- 20C incepe sa functioneze 22! 199; Oare loc %rima Conferinta 0inisteriala a <4C la Singapore. !e creaza grupuri de lucru pt comert si in estitii, ptr politici si concurenta 2+! 1990 O are loc a doua Con&erinta 4inisteriala a <4C 2A! 2001 * Are loc la (o)a "onferinta +ondiala a ,+", sunt primite in 20C China si 'aiHan -ezultatele .*)): Acti itatea =A'' sau "ezumatul celor 8 runde =A'', sau Etapele rundelor Caracterizarea "undelor de negocieri I! In perioada 19A@-19;@ s-au des&asurat ; runde de negocieri .Au fost negociate a! concesii tari&are sub forma eliberarii, reducerii taxelor amale si #! concesii netari&are, pe linia eliminarii restrictiilor cantitati e, indirecte la importuri, etc. 2ceste ; runde sunt urmatoarele> "unda de la =ene a, 118. "unda de la AnecB, 1181 "unda din Anglia de la 'orgnaB, 11-,*11-1 "unda de la =ene aa, 11--*11-9 "unda de la /ailon, 119,*119+ 6unda Oenned: de la =ene a, 1198*119.

#a aceste runde s*au obtinut: X importante reduceri de taxe amale peste 9,,, de pozitii tarifare X abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping X liberalizarea comertului cu produse agricole la cereale %rimele cinci runde de negocieri multilaterale s-au des&asurat dupa principiul produs cu produs, fiind negociate reduceri de taxe amale pt fiecare produs in parte. Ca regula, concesiile reciproce trebuie sa asigure a anta$e egale pt toti participantii. /e la aceasta regula fac exceptie tarile in curs de dez oltare, carora tarile dez oltate nu le pretind concesii egale cu cele pe care le acorda. /aca la runda a sasea de negocieri multilaterale din cadrul =A'' * 6unda Oenned: * a fost adoptat principiul reducerii liniare a taxelor vamale- uniforma pt toate produsele, cu acelasi procent de )-N, la runda urmatoare de negocieri, 6unda To9:o, au fost aduse precizari importante privind su#ventiile si taxele compensatorii8 II! 19@+-19@9 P 6unda To9:o, cea de-a saptea runda . %nitiati a pt aceasta runda a a ut*o !3AY CEE, azi 3E) , Paponiaa .Au participat cca. 1,, de state,din care +, membre =A'', s*au constituit in . grupe si 8 subgrupe de negocieri. A fost fost adoptat tot ca negociere multilaterala principiul reducerii liniare a taxelor vamale8 "ezultatele obtinute au fost poziti e in impulsionarea comertului international, franand tendinta protectionismului. Scopul rundei To9:o a &ost> expansiunea si liberarlizarea comertului international si imbunatatirea cadrului de promo are a a anta$elor suplimentare pt tarile in curs de dez a) 6e'ultatele in domeniul tari&ar, * semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor amale la importul de produse industriale si la produse agricole. Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs de dez oltare, cum ar fi reducerea impozitelor. b) 6e'ultatele in domeniul netari&ar s*au concretizat in acorduri, coduri de conduita care pre edeau un tratament special si diferit in fa oarea tarilor in curs de dez oltare. S-au inc)eiat ; acorduri> 1! 2cordul pt aplicarea art8 @ B 0etodologii ale e aluarii amale: +) Acordul cu pri ire la achizitiile gu ernamentale se refera la concurenta crescanda pe pietele publice )) Acordul pri ind fraudarile in materie de licente la importuri. !copul este uniformizarea, simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor 8) Acordul pri ind sub entiile de export si taxele compensatorii -) Codul antidumping O arianta re izuita a negocierilor la runda RenedB 9) Acordul pri ind obstacolele tehnice ale comertului Z se incura$eaza dez oltarea sistemelor internationale de standardizare, de certificare, inclusi a prescriptiilor (ambalare, marcare, etichetare) cu conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in dez oltarea comertului international. +8181 Carte pg 110 5unctiile Sistemului comercial international SCI Sau 5unctiile Sistemului comercial multilateral Cooperarea multilaterala intre state capata stabilitate daca se bazeaza pe o arhitectura principala si institutionala bine articulata. /eoarece lipseste o autoritate centrala, analistii au dez oltat conceptul de regim institutional definit ca un ansamblu de principii, norme, reguli si proceduri. 6rincipiile si procedurile au o natura obligatorie, regimurile comerciale bazandu*se pe interese comune. Sistemul comercial multilateral este un regim comercial, economic bazat pe interese comune , pe un cod de conduita reciproc acceptabil. %rintre &unctiile SC4.SCI amintim a) ?orum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale& b) 2btinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international& c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor comerciale&(ca:Codul cu pri ire la e aluarea amala, Codul antidumping, Clauza de abilitareetc) d) Conturarea unui nou parteneriat international* +8182 Carte pg 11/ %rincipiile Sistemului Comercial International 1) 3ediscriminarea* +) 6eciprocitatea*

)) Consolidarea anga,amentelor* 8) Transparenta* -) Salvgardarea8 1! 3ediscriminarea aplicarea lui presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai fa orizate si a principiului tratamentului national. Clauza natiunii celei mai fa orizate este o pre edere inscrisa in acordurile comerciale, de plati, tratate de comert, de na igatie prin care semnatarii se obliga sa isi acorde reciproc toate a anta$ele pe care le acorda tertilor in relatiile comerciale. Clauza regimului national este o pre edere inscrisa in acorduri, tratate de comert prin care statele se anga$aza ca tratamentul comercial, fiscal, $uridic aplicat persoanelor fizice si $uridice pro enind din tarile partenere care desfasoara acte si fapte de comert pe teritoriul tarii sale sa nu fie acelasi cu al tarii gazda. )) Consolidarea anga,amentelor*. 2plicarea anga,amentelor asumate Concesiile asumate de ambele parti nu pot fi denuntate unilateral. Aceste concesii sunt cuprinse in liste nationale de concesii sau in coduri de conduita, Concesiile tarifare se prezinta sub forma anga$amentelor de eliminare a taxelor amale, de reducere a acestora sub forma anga$amentelor de consolidare. Aceasta consolidare presupune oblogatia de a nu mai ma$ora taxele amale la anumite produse pre azute in lista de concesii. /! Salvgardarea * a fost o preocupare constanta a tarilor participante de asi crea mecanisme care sa le permita sa deroge de la anga$amentele asumate !al gardarea se bazeaza pe trei tipuri de pre ederi In textul "2TT s-au conturat trei categorii de prevederi de salvgardare a) 6re ederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice (prote$area sanatatii si securitatii, e itarea pre$udicierii semnificati e a unor sectoare economice)& b) 6re ederi menite sa asigure o concurenta loiala (adica masuri compensatorii si masuri de retorsiune) c) 6re ederi care permit inter entia din ratiuni economice& In conclu'ie Sistemul comertului international SCI tre#uie sa &ie a) >ediscriminatoriu& b) /efinit prin liberalism comercial& c) 6re izibil& d) =enerator de concurenta corecta& e) Eenefic in egala masura pentru toti actorii participanti. +8282 Carte pg 129 Caracteristicile negocierilor sau Tipologia aspectelor c)eie ale negocierilor comerciale c) >egocierile sunt procese care implica mai multi actori& d) >egocierile necesita timp si au caracter repetiti & e) =u ernele participante nu sunt structuri monolitice& f) >umarul de alternati e poate fi mic si depinde de pro ocarile cu care se confrunta negociatorii& g) >egociatorii pot cauta sa a$unga la aran$amente simbolice& Etapele negocierilor de aderare 1)2rice tara sau teritoriu amal autonom inainteaza /irectorului general al 20C o cerere de aderare& +) 3neori se solicita si se obtine statutul de obser ator& )) Consiliul =eneral desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor interesate care examineaza candidatura& 8) =u ernul tarii candidate inainteaza acestui grup de lucru un 0emorandum detaliat cu pri ire la regimul sau comercial& -) %n baza 0emorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterala& 9) /e regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc calendare cuprinzand obligatiile asumate de candidat in fiecare domeniu al negocierilor& .) =rupul de negociere elaboreaza un "aport pri ind schimbul de concesii si progresele candidatului pe care il inainteaza Consiliului =eneral impreuna cu un proiect de #ecizie si cu /rotocolul de aderare

8) #ecizia de aderare se adopta cu majoritate de 012 din numarul total de membri +8A Carte pg 1;0 %rincipalele %rovocari cu care se con&runta Sistemul Comertului International a) %ntegrarea adec ata a tarilor in curs de dez oltare si a celor de tranzitie b) !chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem c) Cresterea numarului de tari participante la !C% +8A81 Carte pg 1;0 Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie 1) 0ulta reme =A'' a fost pri it ca un 4club al tarilor dez oltate5& +) 'reptat tarile in curs de dez oltare membre au crescut ca numar si si*au asumat tot mai multe obligatii& )) Este pro ocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club elitist la un organism multilateral cu peste 189 de membrii& 8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dez oltare la !C% au oscilat intre reciprocitate si dezanga$are& -) 6entru tarile in curs de dez oltare s*au conturat doua tipuri de tratament pre&erential> a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele tarilor dez oltate pe calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun decat cel deri at din clauza natiunii celei mai fa orizate pe pietele tarilor industrializate ) b)Cel de*al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele =A'' Carte pg 1@/ Sc)im#area atitudinii tuturor actorilor &ata de SCI* 'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci directii> 1) >i el mai redus al obligatiilor asumate& +) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor& )) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si ne oile de dez oltare ale 'C/& 8) 'ratament comercial mai fa orabil pentru tarile cel mai putin dez oltate& -) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru aceste tari& +8A82 Carte pg 10+ Cresterea numarului de tari participante la SCI* sau Cresterea numarului de mem#rii ai <4C * in prezent nr de membrii ai 20C este de 18. * in ultimii ani au de enit membrii 20C: China, Albania, Croatia, =eorgia, %ordania, #ituania, 0oldo a, 2man, "usia. (e la Carta de la Javana la (eclaratia de la %unta del Este in Urugua: 6U3(2 U6U"U2I! * #a fondarea =A'' au fost 18 parti contractante si lumea se impartea pe axa E*J iar in 118- erau 1, de parti contractante iar lumea se impartea pe axa >*!& * Comertul a de enit tot mai important in raport cu productia& * 'ransformarile tehnologice au redesenat procesele producti e ceea ce a condus la modificarea dimensiunilor producti e, intensi itatea in capital si modificarea fundamentelor competiti itatii * !chimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare asupra comertului global pe care =A'' nu era echipat sa le gestioneze& * Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi gestionate de =A''& * Ca simbol al managementului intergu ernamental asupra !C%, structura =A'' nu putea face fata fenomenului de interdependenta& * !istemul aur*de ize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s*a prabusit la mi$locul anilor .,. 6U3(2 U6U"U2I

+8A8+ Carte pg 100 6unda Urugua: moment de re&orma de &ond a Sistemului Comercial International Contextul lansarii 6unde: Urugua: s-a de&init prin: ( Cum , de ce a aprut "unda 3ruguaB) a) 6roliferarea protectionismului comercial indeosebi a celui netarifar& b) Cresterea importantei comertului international cu ser icii& c) Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute& d) Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor in estitionale& e) %ncapacitatea !C% de a raspunde adec at noilor pro ocari de la ni elul economiei internationale& 6unda Urugua: * %nitiati a a a ut*o !3A, a ea ca scop relansarea economica mondiala, acordarea de a anta$e tarilor in curs de dez . * "unda a fost pre azuta sa se deruleze in perioada 1189*111,. dar din cauza di ergentelor aceasta s*a prelungit pana la data de 1- dec 111) * in acel moment s*a finalizat 2ctul 5inal al negocierilor adoptat de reprezentantii a 11. state participante * semnarea o&iciala s*a facut cu ocazia "euniunii 0inisteriale =A'', din aprilie 1118 la 4arra9es), A urmat ratificarea si intrarea in igoare la 1 ianuarie 111-, runda soldandu-se cu adoptarea : 4(eclaratiei 4inisteriale 5, a and + parti: a! Comertul de mar&uri si #! Comertul cu serviciile %n cadrul rundei 3ruguaB s*a pre azut : * continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, * au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol * si s*a pre azut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii. 2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul SCI a de' ec a TC(. Astfel, pe langa pre&erintele vamale acordate unilateral de '/ 'C/ la importul de produse manufacturate, in cadrul =A'' a fost con enit %rotocolul celor 1; pri ind acordarea de reduceri de taxe amale in comertul cu anumite produse intre tarile participante, precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte =amale S"%=), in cadrul caruia )- de 'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale in comertul lor reciproc. %rincipala reali'are a 6undei Urugua: sau unul dintre cele mai semnificati e rezultate ale "undei 3ruguaB il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei 4ondiale a Comertului, In (eclaratia de la %utna del Este- de la 6unda Urugua:- se gasesc doua clau'e importante 1! Clau'a stand-still anga,amentul de mentinere! Cf acestei clauze s*a pre azut a) 6e parcursul "undei nu se a adopta nici*o noua masura incompatibila cu conduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale& b) %n exercitarea drepturilor deri ate din statutul de 6C sa nu se adopte masuri comerciale care depasesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile in ocate la adoptarea masurii& c) !a nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul tratati elor 2! Clau'a 6oll-#ac9 de retragere progresiva! 6re edea: a) 'oate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala multilaterala or fi eliminate sau facute compatibile inainte de incheierea oficiala a tratati elor& b) Anga$amentul a fi pus in aplicare treptat, pe baze echitabile incluzandu*i pe toti cei ale caror interese sunt afectate& c) %n schimbul retragerii masurilor neconforme nu se a pretinde nici*o concesie de la ceilalti parteneri. Carte pg 191 (omenii de negociere ale 6undei Urugua: a) 'axe amale b) 0asuri netarifare c) Comertul cu produse tropicale d) Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturale e) Comertul cu textile si confectii f) Comertul cu produse agricole

g) !al gardarea $) "e ederea unor pre ederi ale =A'' 7) !ub entii si taxe compensatorii l) "eglementarea diferendelor m) Aspectele comerciale ale /6% n) Aspectele comerciale ale proceselor in estitionale o) ?unctionarea !C% p) Comertul cu ser icii 3oi provocari pentru agenda negocierilor 1) !*a produs o 4sc)im#are de paradigma5, in sensul ca atentia s*a deplasat spre alte tipuri de probleme: * "eglemetarile interne * 6racticile de afaceri ale companiilor * /ificultatile de natura structurala * 6oliticile in domeniul concurentei * Aspecte economice neconexe direct cu comertul +) "eactia a fost discutarea O comertului cu ser icii, '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights), '"%0s& achizitiilor gu ernamentale. )) Aceste masuri sunt mai putin transparente si isi au originea in: traditii, cultura, relatiile dintre gu ern si cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale A) 6e'ultate ale 6U- in domeniul netari&ar %) 2cordul privind agricultura a) 2biecti ul pe termen lung al procesului de reforma stabilit cu aceasta ocazie era realizarea unui sistem comercial pentru produse agricole, corect si bazat pe principiile pietei b) %n cadrul acestui domeniu, a a ut loc o asa numita operatiune de tarificare. 'arificarea presupune transformarea tuturor barierelor netarifare in taxe amale echi alente, pentru cresterea transparentei in domeniu. /upa finalizarea operatiuni de tarificare, taxele amale, la aceasta categorie de produse, urmau sa fie reduse, in conformitate cu anga$amentele asumate * )9N in cazul tarilor dez oltate (in 9 ani) si +8N in cazul tarilor in dez oltare (in 1, ani). %%) Clau'a de tratament special ofera posibilitatea mentinerii de restrictii cantitati e in situatii determinate. %%%) Clau'a de salvgardare speciala permite tarilor membre aplicarea de suprataxe amale in situatii specifice * realizarea de importuri la preturi inferioare anumitor ni eluri de referinta sau in cazul unor cresteri bruste si semnificati e ale importurilor de produse agricole %J) Clau'a de pace pre ede faptul ca nu puteau fi impuse masuri de retorsiune in cazul in care tarile exportatoare foloseau masuri de spri$in din categoria erde (agricultura ecologica ...) J%) Codul antidumping a! 3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat: * Costurile de productie Q o mar$a rezonabila de profit * 6retul practicat de exportator pe propria piata * 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentati a b) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice in estigatie antidumping trebuie sa inceteze daca mar$a de dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor este negli$abila (sub )N din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul respecti ) c) 'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim - ani si pot fi prelungite cu inca maxim - ani. =III! 2C<6(U1 T6I%S T62(E-6E12TE( 2S%ECTS <5 I3TE11ECTU21 %6<%E6TI 6I"JTS! a) 6rincipalele aspecte urmarite sunt: * 0odul in care trebuie aplicate principiile !C% si ale acordurilor referitoare la respectarea proprietatii intelectuale * 0odul in care poate fi acordata o pretectie eficienta acestei categorii de drepturi * 0odul in care trebuie sa fie pusa in aplicare legislatia pri ind /6%, de catre tarile membre * !tabileste perioadele tranzitorii si derogarile acceptate de la pre ederile acordurilor * !tabileste modul de solutionare a diferendelor aparute in acest domeniu %S) 2cordul privind textilele si con&ectiile a! /in 11.8 si pana la finele "3 acest domeniu a fost gu ernat de Acordul 0iltifibre b) Acordul pre edea liberalizarea acestui domeniu astfel (raportarea se face la ni elul anului 111,):

S) 2cordul privind su#ventiile si taxele compensatorii 1! Acordul imparte sub entiile in trei categorii: a) !ub entii interzise(prohibite (gr. rosie) * cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din import b) !ub entiile actionabile (gr. galbena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar numai dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza ) categorii de pre$udicii: * !ub entiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare * !ub entiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta * !ub entiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respecti a c) !ub entii neactionabile (gr. erde) * curpind sub entiile nespecifice sau sub entiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG +) !ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la pre ederile acestui acord este cel al aerona elor ci ile S%) 2cordul privind licentele Caracteristici determinante ale acordului: a) 6rocedurile de obtinere trebuie sa fie neutre si administrate $ust si echitabil b) 0odificarile aduse legislatiei in domeniu trebuie aduse la cunostinta partenerilor comerciale cu o perioada rezonabila de timp inaintea aplicarii c) /urata de alabilitate a licentelor trebuie sa fie rezonabila astfel incat sa permita derularea importului d) ?ormularele de obtinere a licentelor precum si procedurile aferente trebuie sa fie supuse unor proceduri simple, iar solicitantii se or adresa pe cat posibil, unui singur organ administrati S%%) 2cordul privind evaluarea vamala !tabileste - proceduri succesi e de e aluare a marfurilor in ama: a) 6retul din factura b) 6retul unor bunuri identice, a and aceeasi origine si care au fost importate aproximati in aceeasi perioada de timp c) 6retul unor bunuri similare ... d) 6retul de re anzare pe piata tarii importatoare din care se deduc cheltuielile acumulate in interiorul tarii importatoare e) 6retul calculat pe baza costurilor de productie plus cheltuielile conexe S%%%) 2cordul privind salvgardarea a! 6re ede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri. b) Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale din Gzona griG c) 2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada maxima initiala era de 8 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani). Alte aspecte importante ale "3 A) (omenii noi negociate la 6U !er iciile %n estitiile /repturile de proprietate intelectuala B! 2corduri inc)eiate in premiera la 6U %n domeniile negociete pt prima data Ac pri ind inspectia marfurilor inainte de expeditie Ac pri ind masurile sanitare si fitosanitare Acorduri plurilaterale Ac pri ind achizitiile gu ernamentale Ac pri ind produsele lactate Ac pri ind carnea de ita Ac pri ind aerona ele ci ile "ezultatele "undei 3ruguaB <rgani'atia 4ondiala a Comertului

+8/ Carte pg 192 omcBintre de'iderate si posi#ilitati Ce este <4CN 1)Este un forum de negociere& +) Este un set de norme de conduita& ) Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale intre tarile membre& 8) este o organizatie internationala intergu ernamentala a and baze legale solide* 2paritia <4C B gene'a <4C%deea crearii 2rganizatiei 0ultilaterala a Comertului (0'2) a fost a ansata pt prima data in 111,, de catre Canada sustinuta si de 3E. !e considera necesara crearea unui singur cadru institutional cu pri ire la C% pt a elimina efectele negati e ale fragmentarii existente atunci, <4C a inceput sa &unctione'e la 1 ian8 199/, ea inglobeaza =A''*ul, in urma aprobarii unui acord comercial intre state. <4C este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale, intrucat asigura regulile uni ersale asupra tentati elor de dominare asupra comertului. <#iectivele <4C G cu cele ale "2TT> 1) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea ni elului de trai a populatiei) +) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adec at de crestere a eniturilor reale si a cererii efecti e& )) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale 8) 6rote$area si conser area mediului 2biecti ele =A'' au fost completate cu domeniul ser iciilor si cu notiunea de dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conser arii mediului incon$urator. 6olul <4C: * faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor $uridice negociate la 3ruguaB a)asigura cadrul organizatoric pt desfasurarea negocierilor internationale b) in reglementarea diferendelor c) colaboreaza cu ?0%, E%"/, pt adoptarea unei politici comerciale la ni el mondial <4C are personalitate ,uridica, #uget si personal propriu. 0embrii fondatori sunt tarile membre =A'' la data intrarii in igoare a acordului pt 20C. +8/81 Carte pg 19A Structura <4C ve'i mai ,os detaliat 1) Conferinta 0inisteriala*organul suprem de decizie&, a and in subordine ) structuri: 1.1) Consiliul =eneral (ca organ executi &) 1.+) Consiliul =eneral ca 2!/& 1.)) Consiliul =eneral ca 2rganismul de examinare a politicilor comerciale& %n subordinea Consiliului "eneral opereaza a) Consiliul pentru Comertul cu Eunuri& b) Consiliul pentru Comertul cu !er icii& c) Consiliul pentu Aspectele Comerciale ale /repturilor de proprietate %ntelectuala '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) d) Comitete !pecializate e) !ecretariatul . Structura <4C detaliata 1! Con&erinta 4inisteriala B organul suprem de deci'ie * organul gu ernamental plenar al 20C (corespunde Adunarii =enerale a 6artilor Contractante ale =A'') * toate statele membre sunt reprezentate prin ministrii comertului * are ca scop sa consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale * se intruneste cel putin o data la doi ani 2! Consiliul "eneral - organul suprem de executie * intre sesiunile Conferintei 0inisteriale preia functiile Conferintei 0inisteriale

* este compus din oficiali ai tarilor membre, se intruneste lunar, iar la lucrarile sale participa in medie circa .,N din membrii 20C prin reprezentantii lor de la gene a. * se constituie si in 2rgan de "eglementare a /iferendelor si de Examinare a 6oliticii Comerciale Consiliul "eneral are in su#ordine Consilii !pecializate: a! Consiliul pt Comertul cu Bunuri (ca: #icente, '"%0s, !al gardare, Agricultura, Accesul pe piete, E aluare amala, etc( #! Consiliul pt Comertul cu Servicii c! Consiliul pt 2spectele Comerciale ale (repturilor de %roprietate Industriala T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! (Comitetul pt ser icii ?inanciare, =rupul de lucru pt reglementari interne) %mportanta acestor Consilii> numai pe baza recomandarii lor Conferinta 0inisterala, Consiliul =eneral pot adopta interpretari ale acordurilor comerciale multilaterale d! Comitete speciali'ate -si anume: * Comitetul pemtru Comert si /ez oltare (ptr problemele specifice ale 'C/) * Comitetul ptr "estrictii legate de balanta de plati * Comitetul ptr Euget * Comitetul pt Comert si 0ediu * Acorduri comerciale regionale e! Secretariatul (condus de un /irector =eneral) * staf de -.- persoane: unul din cele mai restranse secretariate de organizatii internationale (?0% : +8,, & Eanca 0ondiala : cca 11,,,) * buget de 8, milioane 3!/: mai mic decat al multor 2>= care il critica * rol limitat: ofera membrilor spri$in tehnic si logistic, organizeaza reuniunile comitetelor si grupurilor de luctu, pregateste documentatia de baza. /irectorul general nu are autoritatea de a initia proceduri pri ind solutionarea diferendelor. * princpalii actori ai activitatii curente a 20C sunt oficialii delegatiilor tarilor membre. <4C este o organi'atie retea , in care centul este !ecretariatul. %roceduri deci'ionale sau %rocesul deci'ional in cadrul <4C 6rocesul decizional in cadrul noii organizatii reproduce fidel practicile =A''si se bazeaza pe dialog, consultare si consens %rocedura deci'ionala Tipul de pro#leme vi'ate 1) Unanimitatea *Amendarea unor principii de baza ale sistemului +) 4a,oritatea de Q %nterpretarea unor pre ederi ale 20C si acordarea unor derogari de la principiile fundamentale )) 4a,oritatea de 2.+ * Amendarea pre ederilor referitoare la alte aspecte decat principiile generale&aderarea de noi membrii. A! Consensul * Acolo unde nu se specifica alta procedura. 0etoda principala de luare a deciziilor in cadrul 20C (ca si, anterior, in cadrul =A'') este consensul8 Consensul este de&init drept situatia in care nici un membru prezent [c orum : $umatate plus unuR nu obiecteaza. El nu este, asadar, sinonim cu unanimitatea. %n ma$oritatea cazurilor (interpretari, amendamente, primirea de noi membri!- nu se trece la vot decat dupa ce s*a incercat (si, la capatul unei perioade rezonabile de timp), nu s-a reusit sa se a,unga la consens. %n toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens, daca se impune votarea- ma$oritatea se raporteaza la numarul total de mem#ri ai 20C (fiecare tara are dreptul la un ot) , si nu la numarul de mem#ri pre'enti8 Carte pg8202

Transparenta B noti&icarea si supraveg)erea <4C 1! Transparenta <4C 6re ederile cu pri ire la transparenta dinAcordul de creare a 20C se refera atat la actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. /eciziile adoptate in cadrul 20C sunt publicate in seria Easic %nstruments and !elected /ocuments (E%!/) a !ecretariatului 20C 2! Supraveg)ere O 20C are si o importanta acti itate de supra eghere, nu numai prin mecanismul de re izuire periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre. 2derarea la <4C este mai complexa decat cea la "2TT din urmatoarele motive> 1) !fera de cuprindere a 20C, problematica abordata de 20C este semnificati mai cuprinzatoare decat cea a =A''& +) !*a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale (in special a !3A) fata de problemele economice& )) 0arii actori comerciali percep tot mai e ident procesul de aderare ca un pas esential in integrarea tarii candidate in economia mondiala si de asumare a alorilor economiei de piata& 8) 6rocesul de aderare este un proces asimetric,deoarece negocierile sunt unilaterale& tara candidata are o putere de negociere relati mai redusa neputand solicita a anta$e suplimentare. 3egocieri de aderare /esfasurarea de negocieri pt aderare este o particularitate a 20C care o singularizeaza fata de alte organizatii internationale cu ocatie uni ersala. 6atiunea acestor negocieri consta in perceptia ca ar fi inechitabil ca o tara admisa in 20C sa bene&icie'e de avanta,ele create de /0 de ani de sc)im#uri negociate de concesii, fara a se anga$a sa se supuna la obligatii echi alente. 3egocierile sunt unilaterale- in sensul ca solicitari sunt adresate doar candidatului, nu si ice ersa (de reme ce acesta are acces automat, in irtutea C>?, la ansamblul concesiilor acordate anterior de membrii existenti). 3egocierile devin tot mai indelungate (media duratei a depasit - ani), iar cererile adresate candidatilor sunt tot mai exigente si presupun anga$amente mai oneroase decat cele asumate de membrii existenti. Cea mai dura pozitie este adoptata de !.3.A Ca'ul special al C)inei - >egocierile au stabilit un record de durata (1- ani) si s*au soldat cu destule rezultate atipice. 'ermenii aderarii trebuie con eniti intre tara candidata si membrii 20C %n mod normal procesul de aderare parcurge mai multe etape , negocierea fiind faza cea mai importanta !e incepe cu o cerere de aderare, scrisa de catre gu ernul tarii respecti e, adresata /irectorului =eneral al 20C. =u ernul tarii care cere aderarea trebuie sa inainteze un 0emorandum catre =rupul de lucru de negocieri al 20C. !e incep negocierile unilaterale. #a sf negocierilor acest "rup de negociere intocmeste "aportul grupului de lucru pe care il inainteaza Consiliului =eneral impreuna cu un proiect de (eci'ie si un %rotocol de 2ccesiune. 2derarea unui nou mem#ru trebuie aprobata cu o ma,oritate de 2.+ din membrii 20C 6etragerea din "2TT.<4C se putea face de catre orice tara in scris, intrarea in igoare a retragerii efectuandu*se in 9 luni de la inaintarea cererii. +8/8+ Carte pg 210 Solutionarea di&erendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita multilaterala Solutionarea di&erendelor "eferitor la solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita multilaterala, care este monitori'at de <rganismul de Solutionare a (i&erendelor <S() in realitate este de fapt Consiliul "eneral al <4C, care in cazul unor astfel de spete isi schimba doar numele.<rganismul de Solutionare a (i&erendelor are autoritatea sa stabileasca panele de experti, sa adopte rapoartele acestora, sa supra egheze punerea in aplicare a recomandarilor si sa autorizeze masuri de retorsiune daca tara care a pierdut cazul nu pune in aplicare recomandarile panelelor. Etapele mecanismului <4C de solutionare a di&erendelor 1) Consultari si mediere& +) Cererea de constituire a unui panel de experti&

)) Acti itatea propriu*zisa a panelului de experti& 8) Adoptarea deciziilor si apelul& -) %mplementarea Unele Conclu'ii care se desprind in legatura cu <4C 1) 20C trebuie sa ia in considerare 2>=*urile si societatea ci ila& +) 20C trebuie sa de ina o organizatie mai agila prin * Accentuarea dezbaterilor pri ind standardele sociale * Cresterea transparentei interne si externe * %mbunatatirea procesului decizional )) 20C trebuie sa se repozitioneze in cadrul procesului de gu ernare globala. %rincipalele acorduri administrate de <4C 2cordurile vi'ea'a cele mai cuprinzatoare aspecte ale comertului international si se de&inesc prin trei elemente structurale de &ond> 1! (e#utea'a cu principiile de #a'a :=A'' ( Acordul =eneral pt 'arife si Comert), =A'! ( Acordul =eneral pt Comertul cu !er icii), '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) (Acordul cu pri ire la Aspectele Comeriale ale /repturilor de 6roprietate %ntelectuala) si '"%0s& +) #a acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzand cerinte aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului international& )) In &inal exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzand anga,amentele asumate de &iecare tara mem#ra8 2cordurile cadru si anexele la acestea se re&era la> A) %n domeniul comertului cu bunuri: 1) Agricultura +) "eglementarile sanitare si fitosanitare )) 'extile si confectii 8) >ormele tehnice aplicabile produselor -) Aspectele comerciale ale masurilor in estitionale 9) 0asurile antidumping .) 0etodele de e aluare amala 8) %nspectia inainte de expediere 1) "egulile de origine 1,) #icentierea importurilor 11) !ub entii si taxe compensatorii pentru export 1+) !al gardare E) %n domeniul comertului cu ser icii: 1) /eplasarea persoanelor fizice +) !er iciile de transport )) !er iciile financiare 8) 'ransporturile maritime -) 'elecomunicatiile de baza. 2! %n domeniul comertului cu #unuri - deci din prima categorie de acorduri avem> I! 2cordul privind comertul cu produse agricole 1) !*a con enit ca prevederile sale sa &ie puse in aplicare in decurs de 9 ani de catre tarile dez oltate si de 1, ani de catre 'C/ incepand cu 111-& +) <#iectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile in domeniu mai orientate spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial, on egala masura pt exporturi cat si ptr importur& )) 3oile reglementari si anga,amente izeaza: a! 2ccesul la piete ( eliminarea sau atenuarea diferitelor restrictii comerciale din calea importurilor) #! Spri,inul intern ( "enuntarea la sub entii sau alte tipuri de programe care garanteaza eniturile sau preturile la produsele agricole) c! Su#ventionarea exporturilor.(!e preconizeaza reducerea alorii sub entiilor sau a olumului exporturilor sub entionate

#! Spri,inul intern %n legatura cu spri$inul intern, exista + categorii de baza de masuri interne de spri$ini in fa oarea producatorilor agricoli: 1) 0asuri interne de spri$in care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verde-green box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putand fi chiar amplificate; a) 6rogramele gu ernamentale prestatoare de ser icii& b) 6latile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile producti e& c) 0asuri destinate dez oltarii, d) 0asurile adoptate in cadrul programelor de limitare a productiei (Elue Eox)& e) 0asurile agregate de spri$in& +) 0asuri interne de spri$in cu efecte distorsionante notabile (amber box cutia de chihlimbar); (cumpararea produselor de la fermieri) 2cordul privind Comertul cu textile si con&ectii 1) A fost permanent un sector deosebit de prote$at& +) /in 11.8 acest segment al comertului a fost gu ernat de A0?, un aran$ament de comercializare ordonata a produselor, compus dintr*o retea de acorduri bilaterale si de anga$amente unilaterale bazate pe contingente& )) #a "unda 3ruguaB s*a con enit ca A0? sa nu mai fie renegociat, si pana in +,,- comertul cu textile sa fie reintegrat sub incidenta regulilor !C%& B! In domeniul comertului cu servicii- deci din a doua categorie de acorduri avem> 2cordul privind comertul cu servicii 1) 6rin adoptarea =A'! (Acord =eneral pentru Comertul cu !er icii) se spera promo area cresterii economice la scara internationala& +) !e face o distinctie intre barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si restrang accesul prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge obiecti e legitime de politica economica si pentru asigurarea functionarii adec ate a pietelor& )) 3n principiu de baza al Acordului este asumarea unor anga$amente specifice de catre fiecare tara semnatara intr*o maniera comensurabila& 8) 0asurile izate pot imbraca forma de: legi, regulamente, decizii administrati e, linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afecteaza comertul Continutul 2cordului privind comertul cu servicii 1) <#ligatii neconditionate Bse aplica tuturor sectoarelor prestatoare de ser icii independent de faptul ca o tara si*a asumat sau nu anga$amente specifice& acestea se refera la C>0?, la transparenta, la reglementari interne, la monopoluri, practici de afaceri si la cresterea participarii 'C/& +) <#ligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care anga$eaza tarile semnatare doar in sectoarele la care si*au asumat anga$amente specifice. )) (erogari si exceptii- cand participa la aran$amente de integrare sau urmaresc prote$area sanatatii si a ordinii publice 8) %osi#ilitatea unor reglementari ulterioare8 +8/8/ Carte pg 201 <4C si guvernarea glo#ala 1) /esi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a a ea perspecti e fa orabile, este supusa la numeroase critici& +) Este criticat faptul ca 20C pare a nu rezol a adec at problemele pe care le ridica noua economie globala si e olutiile sociale tot mai sensibile& )) 'C/ apreciaza ca 20C le negli$eaza in continuare problemele specifice& 8) 2 parte tot mai mare a mediului de afaceri considera ca deciziile adoptate sunt contradictorii si este nemultumita de rezultatele negocierilor& %ro#leme sensi#ile pe agenda <4C 1) =ruparile economice regionale& +) Comert si mediu& )) Comert si in estitii&

8) 6oliticile in domeniul concurentei& -) 'ransparenta in domeniul pietelor publice& 9) !implificarea practicilor si procedurilor comerciale& .) Comertul electronic& 8) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda !"C, dar intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata# (e la Singapore la "eneva 199;-1990 1) %n /eclaratia de la !ingapore se titra 4cresterea comertului global facilitata de liberalizarea acestuia printr*un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca mai multe si mai bine platite in multe tari. Acumularile obtinute de 20C in acesti doi ani sustin dorinta comuna de a lucra impreuna pentru a face posibil ca !C% sa ofere o crestere economica sustenabila si o dez oltare accentuata contribuind la un climat mai stabil si mai sigur la ni elul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la ni elul economiei internationale, inclusi cresterea comertului cu ser icii sia %!/ si cresterea integrarii economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice, crearea de locuri de munca si dez oltare5. TIn 1990 s-au aniversat /0 de ani de la lansarea "2TT fiind in primul rand un prile$ de 4mar7eting politic5& 1) !*au exprimat preocupari cu pri ire la: * %mpactul !C% asupra dez oltarii, pauperitatii si managementului problemelor ecologice& * "ele anta !C% asupra comertului global, inalt informatizat in care granitele isi pierd semnificatia& * Echilibrul dintre concesii si castigurile deri ate din acordurile rumdei 3ruguaB& * >ecesitatea promo arii 4brand*ului5 20C +) !*a con enit sa se organizeze o sesiune speciala a C= care sa inceapa in sept 1118 pentru a se pregati consensul cu pri ire la: O6roblemele deri ate din implementarea acordurilor de la 0arra7esh& OElaborarea agendei pro izorii izand negocierile si re izuirea mandatelor de la 0arra7esh (continuarea negocierilor in domeniul agriculturii si ser iciilor, re izuirea '"%6!('"A/E*"E#A'E/ A!6EC'! 2? %>'E##EC'3A# 6"26E"'M "%=D'!) si a mecanismelor de solutionare a diferendelor& OElaborarea unui program de lucru pri ind aspectele identificate la !ingapore& O3n program de urmarire a recomandarilor reuniunii la ni el inalt cu pri ire la 'C06" =or#ind in &ata %E- 48 4oore spunea> * 4ce doresc de fapt t. in c.d. /e la !C%<... %n primul rand, completa implementare a anga$amentelor de liberalizare de$a asumate. Aceasta este o preocupare pentru toti membrii 20C, dar pentru o serie de t. in c.d in particular aceasta este o problema care le influenteaza atitudinea in cursul negocierilor iitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu probleme deosebite in ce pri este implementarea anga$amentelor luate la ".3ruguaB, si ca o serie de acorduri au deficiente care au de enit manifeste doar pe parcursul punerii lor in aplicare. 6e de alta parte, au acuzat ca o serie de a anta$e scontate au esuat sa se materializeze pentru ca '/ nu respecta spiritul acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa respecte principiul '/0?. %n concluzie aceste tari ad acest lucru ca pe o problema de ointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice5. Con&erinta 4inisteriala de la Seatle 1999 1) /upa criza asiatica din 111.*1118 s*a produs incetinirea cresterii economice si a dinamicii C%, scaderea cererii globale si slabirea dolarului. +) "euniunea a fost un esec de an ergura care a transmis lectia ca 4nu se poate negocia o agenda foarte larga cuprinzand multe aspecte sensibile care nu au fost pregatite in prealabil5. )) !*a con enit la !eatle : O!a se re izuiasca acti itatile 20C si sa se e alueze implementarea acordurilor& O!a se adopte un text si orice actiune necesara pentru iitoarea acti itate a 20C& O!a se aleaga moderatorii pentru noua C0 O!a se decida asupra datei si locatiei noii C0 (rumul catre (o)a 1999-2001 1) A fost ne oie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse negocierilor&

+) 20C a trebuit sa*si recompuna echilibrele, sa mentina progresele in directiile fixate la 0arra7esh, !ingapore si =ene a si sa demonstreze membrilor sai si societatii ci ile ca !C% trebuie sa ramana o componenta esentiala a raspunsului la pro ocarile globale si nu o parte a problemei& )) Esecul de la !eatle nu afectat notabil acti itatile 20C&C=, comitetele si grupurile de lucru au gestionat corect acti itatile, solutionarea diferendelor s*a imbunatatit, asistenta tehnica a sporit si aderarea de noi membri a ramas o prioritate& 8) 'otusi, increderea membrilor a fost scutcircuitata& -) C= a adoptat un 6rogram de lucru structurat pe mai multe parti: O>egocierile in doemniul agriculturii si ser iciilor& O%mplicarea /= si a presedintelui C= intr*un program de consultare cu cu gu ernele tarilor membre& OA$ungerea la un acord pri ind problemele implementarii acordurilor de catre ' in c d & O'ransparenta si participarea&acordurile regionale& comert si pauperitate& asistenta tehnica& mecanismul de implementare& Con&erinta 4inisteriala de la (o)a 2001 1) %n +,,1 productia si comertul mondial au inregistrat cele mai slabe performante din ultimii 1, ani& +) !*au creat 9 grupuri de lucru pri ind: agricultura implementarea relatia comert-mediu regulile ,+" aspectele de la !ingapore )-I/!()-*#3--34*)3# *!/3")! ,5 I6)3443")$*4 /-,/3-)7 -I.8)!) si alte aspecte )) =rupurile de lucru s*au reunit la momente diferite pentru a putea permite participarea tuturor membrilor& (eclaratia de la (o)a a vi'at> 1) Aspectele legate de implementare& +) Agricultura& )) !er iciile& 8) Accesul la piete pentru produsele non*agricole& -) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights)& 9) 6roblemele !ingapore& .K"egulile 20C& 8) Aran$amentele regionale& 1) !olutionarea diferendelor& 1,) Comert O mediu& 11) 'ratamentul diferentiat si mai fa orabil& Con&erinta 4inisteriala de la Cancun 1) "euniunea a inceput cu desemnarea 4facilitatorilor5 care sa conduca consultarile in cele - grupuri de lucru pentru princpalele aspecte O agricultura, aspectele !ingapore, 6*+*, problemele dezvoltarii, alte aspecte +) =rupurile au lucrat in paralel nu sec ential ca la /oha& )) Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola& 8) 6entru ca !0 nu au agreat proiectul de text inaintat de !tuart Darbinson, !3A si 3E au inaintat un proiect propriu in iulie +,,) pe care il doreau ca baza pentru /eclaratia 0inisteriala& -) =rupul celor +, a respins textul& 9) "euniunea a esuat in a ansarea in ce pri este agenda rundei. In activitatea <4C sunt de retinut urmatoarele pro#leme 1) 6articiparea in crestere a 'C/ la acti itatile organizatiei si la definirea agendei acesteia& +) Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale apartinand unei noi generatii& )) %nfluenta in crestere pe care o exercita grupurile societatii ci ile asupra agendei comerciale si a politicilor sectoriale din tarile membre. %este 10 ani de &unctionare a <4C 1) 20C s*a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de anga$amente nationale si dispune de un mecanism conolidat de !/ si de re izuire a politicilor comerciale&

+) 6rimele semnale pri ind capacitatea 20C de a gestiona !C% sunt poziti e& )) %ntrebarea care se poate pune este* 0ai este sigur iitorul sistemului comercial multilateral< 8) 6rimii 1, ani indica*progrese notabile& e olutii poziti e dar si stagnari sau esecuri& 2lte Conclu'ii 1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a pro ocarilor deri ate din procesul de globalizare& +) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de gu ernare globala, care implica in perspecti a o re izuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale& )) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor gu ernarii globale poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul de care dispune.

CU6S B C<4E6TU1 CU (%I Comertul cu dreptul proprietatii industriale (%I particularitati %rotectia dreptului proprietatii intelectuale este reglementata de 1) Con entia de la 6aris cu pri ire la protectia proprietatii industriale& +) Con entia de la Eerna cu pri ire la prote$area lucrarilor literare si artistice& )) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) (is&unctionalitati in administrarea T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! 1) 3n mare numar de 'C!.si in tranzitie nu detin sistemele $uridice adec ate sarcinii dificile de intarire a /6% si nici nu indeplinesc alte conditii necesare aplicarii acordului& +) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) nu ia in considerare ca administratiile publice si institutiile care ofera si garanteaza protectia 6% ,in multe tari, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce la: O 6ersonal insuficient calificat& O #ipsa de performanta a sistemelor de informare& O "ezultate deformate )) "educerea alorii /6% prin masuri cum ar fi: licentele obligatorii& limitarea posibilitatii de consolidare a /6%, exceptarea de la exercitarea drepturilor in fa oarea tertilor& 8) 6roblema noilor tehnologii (protectia nu poate precede noile tehnologii). E&ectele T6I%s trade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! asupra economiilor 1) %ncura$area %!/& +) !timularea transferului de tehnologie& )) Crearea de structuri stimulati e pentru in estitori& 8) Atenuarea diferendelor comerciale: