Sunteți pe pagina 1din 2

Cartea scriitorului Romulus Rusan readuce ntr-o nestirbita realitate marturiile l uate acum mai mult de un sfert de secol

unor personalitati ornduite de el, simbol ic, n jurul Mesei Tacerii - evocnd, poate, si peisajul gorjenesc de altadata, dint r-o vreme cnd Jiul curgea prin aceste meleaguri nadins alese de Brncusi, cnd priveli stea avea drept fundal lantul muntilor Vlcan, peisaj astazi brutal obturat de un parapet - si n locul caruia, jos, aflam doar albia rului secata si plina de gunoai e... Discutiile din 1976 si pastreaza interesul si ntreaga lor prospetime, chiar daca f ragmente din ele au mai fost cndva tiparite. Sunt convorbirile lui Romulus Rusan cu doisprezece contemporani, care cu totii au avut privilegiul de a fi stat fata n fata cu Brncusi, de a-l fi ascultat, apoi de a-si reaminti cuvinte cndva rostite de el - iar, n cele din urma, performanta autoului si a cartii este ca acestea f ormeaza un portret viu si unitar (fapt de natura sa strneasca remuscari unor "brnc usologi" care au ratat prilejul de a culege nemijlocit si apoi de a-si publica a mintirile lor si ale altor cunoscuti de odinioara ai sculptorului). "Discutiile la Masa Tacerii" au fost culese de la chiar ultimii supravietuitori romni care efectiv l-au cunoscut pe Brncusi - cei mai multi ntr-o "prima auditie". n scurtele lor popasuri, martorii Gheorghe Nicolcioiu, Mac Constantinescu, Grigor e Popa - precum si toti ceilalti - aduc fiecare nestiute date, amintiri si ntmplar i, cele mai vechi datnd din vara anului 1921, cnd, dupa primul razboi mondial, Brnc usi a cobort dintr-o birja la Hobita si Pestisani ca sa-si revada rudele, tovaras ii de joaca si meleagurile. O cimotie a sculptorului, birtasul Gheorghe Nicolcioiu, istorisea amanuntit cum sculptorul a vrut si a fagaduit sa ridice ntru pomenirea consatenilor lui cazuti n razboiul de ntregire "un monument si o acolada" peste apa Bistritei, necernd nimi c altceva dect sa i se aduca "un vagon de piatra moale" Om de cuvnt, Brncusi s-a rentors n vara anului 1922 pentru realizarea acestui tel, d ar a fost dezamagit aflnd ca "onoratul comitet local de initiativa" n-a facut nim ic si a "lasat-o mai moale". *** Un alt fapt, ignorat nsa chiar si de catre cei mai exhaustivi exegeti ai lui Brncu si, a fost si se afla totusi consemnat n volumul de interviuri al lui Romulus Rus an, si aceasta datorita sculptorului Mac Constantinescu, care se refera la nesti uta faima de care se bucura Brncusi nca de prin preajma anilor 1930 - si nu numai n Europa sau n Statele Unite -, dar pna si n Argentina, unde si avea att admiratorii, ct si detractorii, mpartiti n doua tabere: "brncusienii" si "non-brncusienii"! *** Dupa cum nimeni nu ar fi stiut ca serile, dupa ce terminau ziua de lucru, Brncusi l ruga pe ucenic sa-i citeasca "din dialogurile lui Platon n traducerea lui Stefa n Bezdechi". *** Diversitatea relatarilor celor doisprezece interlocutori (sculptori, muzicieni, poeti, arhitecti, filosofi, pietrari si tarani gospodari), nestiind, desigur, fi ecare din ei ce anume vor fi spus ceilalti, contribuie astfel, involuntar - ca nt r-un puzzle -, la alcatuirea unui portret unitar si plin de farmec al lui Brncusi . Marele merit al lui Romulus Rusan este de a-i fi provocat si tiparit, asa cum si

-au rostit confesiunile n jurul unei simbolice "Mese a Tacerii".