Sunteți pe pagina 1din 65

Cresterea contributiei managementului resurselor umane la mbunatatirea activitatii societatii S.C BRICOSTORE ROMANIA S.

Profesor coordonator: Masterand:

Bucureti, !"

CUPRINS CUPRINS.................................................................................................................................................2 Capitolul I Prezentarea general a managementului resurselor umane............................................... !.! Considera"ii generale pri#ind Managementul Resurselor Umane............................................... !.2. Integrarea managementului resurselor umane $n politica general a firmei...............................% !. . Principalele caracteristici organizationale si e#aluarea eficientei managementului resurselor umane...................................................................................................................................................& !.%. 'specte teoretice pri#ind cresterea contri(utiei managementului resurselor umane la $m(unatatirea acti#itatii unei societati comerciale..............................................................................) Capitolul II 'naliza acti#itatii societatii S.C *ricostore Romania S.'...............................................!+ 'naliz,nd organigrama S.C. *ricostore Romania S.' din punct de #edere al structurii organizatorice -i a rela"iilor func"ionale se pot concluziona urmtoarele: . structura organizatoric corespunde necesit"ilor actuale pri#ind conducerea -i controlul acti#it"ilor de ser#icii comerciale -i economice......................................................................................................................................2% Pre#zut.............................................................................................................................................2/ Selec"ia resurselor umane..............................................................................................................&/

Capitolul I Prezentarea general a managementului resurselor umane "." Consi#era$ii generale %rivin# Managementul Resurselor &mane " Managementul resurselor umane accentueaza raporturile de reciprocitate intre patroni si angajati: scopuri reciproce, influente reciproce, respect reciproc, recompense reciproce, responsabilitati reciproce" 0alton In teoria traditionala a organizatiei1 salariatii erau pri#iti din perspecti#a modului in care acestia e2ecutau anumite operatii presta(ilite1 puneau in miscare masini sau indeplineau anumite acti#itati. 'cestia erau pri#iti ca 3forta de munca4 sau 3mana de lucru45 importanta era capacitatea acestora de a pune in #aloare resursele materiale si financiare de care dispunea organizatia. 3In ultimii &6 de ani1 cu precadere in societatea informationala1 intr.o lume aflata in plin proces de glo(alizare1 resursele umane 7personalul81 reprezentand organizatia1 detin rolul primordial in dez#oltarea acesteia5 capitalul uman a inlocuit ca importanta strategica1 capitalul financiar.4! Societatea moderna se prezinta1 dupa cum se poate constata1 ca o retea de organizatii care apar1 se dez#olta sau dispar. In aceste conditii1 9oamenii reprezinta o resursa comuna si1 totodata1 o resursa.c:eie1 o resursa #itala1 de azi si de maine1 a tuturor organizatiilor care asigura supra#ietuirea1 dez#oltarea si succesul competitional al acestora.29 Ma;oritatea preocuprilor asupra condi"iei umane au a;utat la conturarea a(ordrii factorului uman ca o R<SURS'1 resurs care tre(uie $ndrumat1 administrat -i condus. 3Resursele umane sunt singurele resurse capa(ile s produc -i s reproduc toate celelalte resurse aflate la dispozi"ia unei organiza"ii ... sunt #aloroase1 rare1 dificil de imitat -i1 relati#1 de ne$nlocuit.4 =ermenul 9managementul resurselor umane" reflecta cresterea preocuparilor societatii1 precum si ale organizatiilor in ceea ce pri#este pro(lemele oamenilor. Managementul resurselor umane este nu numai un #omeniu stiinti'ic foarte im%ortant1 ci si deose(it de interesant, si in acelasi timp 'ascinant, deoarece se refera la oameni si la natura umana1 implica oameni si are in #edere deciziile in legatura cu acestia. Marea ma;oritate a speciali-tilor $n domeniu consider c managementul resurselor umane1 ca orice alt domeniu -tiin"ific1 este rezultatul cercetrii specializate -i se $nscrie pe traiectoria1 de;a cunoscut1 a unei e#olu"ii -i di#ersificri1 relati# rapide1 $n numeroase domenii de acti#itate. 'stfel1 $n func"ie de scopul urmrit1 de cercetarea $ntreprins1 de pro(lematica a(ordat1 managementul general s.a di#izat $ntr.o multitudine de domenii specializate1 $n r,ndul crora se
! 2

Stefan Stanciu1 Managementul resurselor umane1 edi"ia a patra1 <d. Comunicare1 *ucure-ti1 266!1 pag. & 'urel Manolescu1 Managementul resurselor umane1 edi"ia a patra1 <d. <conomic1 *ucure-ti1 266 1 pag.!& 'urel Manolescu1 Managementul resurselor umane1 edi"ia a patra1 <d. <conomic1 *ucure-ti1 266 1 pag.26

$nscrie -i managementul resurselor umane1 domeniu care1 de.a lungul timpului1 a cunoscut sc:im(ri semnificati#e. Prin urmare1 desprinz,ndu.se de managementul general1 managementul resurselor umane s. a diferen"iat -i s.a automatizat1 restr,ng,ndu.-i pro(lematica sau o(iectul de studiu1 -i1 $n consecin" s.a specializat1 a#,nd $n prezent un loc (ine precizat $n cadrul managementului general. >n literatura de specialitate e2ist1 dup cum se poate constata1 un numr relati# mare de defini"ii ale managementului resurselor umane1 unele dintre acestea fiind destul de dez#oltate. Sintetizand putem spune ca 9managementul resurselor umane este un proces care const $n e2ercitarea a patru func"ii: asigurarea1 dez#oltarea1 moti#area -i men"inerea resurselor umane9%. Sco%ul MR& este s maximizeze productivitatea unei organizaii prin optimizarea eficienei angajailor i simultan mbuntirea calitii muncii i a vieii profesionale a angajailor tratndu-i pe acetia ca resurse valoroase. >n consecin"1 MRU presupune eforturi pentru a promo#a dez#oltarea personal1 satisfac"ia anga;a"ilor -i conformarea cu legisla"ia muncii. ". . Integrarea managementului resurselor umane n %olitica general( a 'irmei Managementul resurselor umane #izeaz asigurarea tuturor posturilor din structura unei organiza"ii cu oameni potri#i"i. 'ceasta presupune identificarea necesarului1 recrutarea personalului selectarea1 anga;area1 aprecierea1 salarizarea1 promo#area1 formarea -i perfec"ionarea1 precum -i acti#it"i cu caracter social. ?epartamentul de resurse umane reprezinta structura organizatiei a(ilitata sa puna in #aloare toate celelatle resurse de care dispune organizatia1 in #edera atingerii o(iecti#elor strategice si imediate. Departamentul de resurse umane are o importan mare ntr-o ntreprindere . Prin natura acti#it"ilor e2istente $n acest departament el este legat de toate celelalte compartimente ale societatii. >n mod tradi"ional1 departamentul de resurse umane a fost considerat ca fiind func"ional. Rolul lui a fost de a sus"ine -i oferi informa"ii conducerii -i nu de a lua decizii. 'cti#itatea desf-urat de acest departament poate fi considerat ca o acti#itate de deser#ire1 deoarece ea nici nu fa(ric1 nici nu comercializeaz1 ci doar $i deser#e-te pe cei ce e2ecut aceste acti#it"i1 $n conformitate cu necesit"ile respecti#e. 'stzi1 concep"ia conform creia acti#itatea de resurse umane este de consultan"1 a $nceput s se sc:im(e1 deoarece speciali-tii din acest domeniu au -i responsa(ilitatea de a impune respectarea legisla"iei muncii. >n tot mai multe $ntreprinderi departamentul de resurse umane capt autoritate1 urm,nd ca deciziile din acest domeniu s corespund pre#ederilor legale.
%

Cornescu1 @.1 Marinescu1 P.1 Curteanu1 ?.1 =oma1 S. Management de la teorie la practica <d.Uni#ersitatii1 266%1

'cti#it"ile desf-urate $n domeniul resurselor umane intr $n sfera de competen" a unui numr mare de persoane. 'cestea pot fi grupate $n: personal executiv 7#icepre-edintele cu resursele umane1 directorul de personal81 personalul funcional 7-eful departamentului salarizare81 personalul de birou 7func"ionarii din cadrul departamentului1 secretarele etc.81 specialiti1 care sunt salaria"i care se ocup cu analiza muncii. 'cti#it"ile de conducere a resurselor umane necesit e2isten"a speciali-tilor. <i pot fi speciali-ti $n pro(leme generale de resurse umane sau speciali-ti $ntr.un anumit domeniu al resurselor umane. >n acti#itatea lor ace-tia tre(uie s respecte o serie de principii specifice -i anume: solu"ionarea pro(lemelor $n func"ie de con;unctur1 ac"iunea la toate ni#elurile de conducere1 consultan" pentru celelalte compartimente -i a(ordarea adapti# a metodelor -i te:nicilor specifice. Arganiza"iile mari au un $ntreg departament de MRU al crui principal o(iecti# este de a $m(ina o(iecti#ele organiza"ionale cu cele indi#iduale. 'stfel1 pentru ca o companie sa.-i ating o(iecti#le1 tre(uie s ai( anga;a"i care s contri(uie la realizarea acestora. )o*i$ionarea fizic a departamentelor de resurse umane este $n mod ideal $n centrul teoretic al organiza"iei1 cu acccesi(ilitate ma2im ctre toate departamentele -i ni#elurile de management. ?epartamentul de resurse umane are responsa(ilitati si organizeaza acti#itati in domenii ma;ore ale societatii. 'cti#itatile care caracterizeaza managementul resurselor umane sunt comple2e: pe de o parte1 datorita naturii speciale a su(iectilor care sunt implicati in procesele de munca si1 pe de alta parte1 datorita intrepatrutrunderii acestor acti#itati cu altele1 proprii managementului general organizational. ".+. )rinci%alele caracteristici organi*ationale si evaluarea e'icientei managementului resurselor umane Principala func"ie1 at$t a -tiin"ei managementului1 c$t -i a managementului -tiin"ific este cre-terea competiti#it"ii firmei. Ultimele decenii au marcat1 de altfel1 numeroase recunoa-teri ale faptului c -tiin"a -i practica conducerii -tiin"ifice reprezint un #ector de (az al cre-terii economice. 'stfel1 specialistul american Peter ?rucBer1 unul dintre cei mai reputa"i oameni de -tiin" $n acest domeniu1 sus"ine c managementul reprezint principala cale de cretere economic. Ca r$ndul su1 Ric:ard Darmer1 unul dintre $ntemeietorii managementului comparat1 su(liniaz poten"ialul economic deose(it al managementului1 afirm$nd c importul de cunotine de management poate fi mult mai productiv dect cel de te!nologii. Profesorul rus 'fanasie#1 cu lucrri traduse $n lim(ile occidentale1 su(linia c pentru o("inerea economiei de timp1 esen"a intensificrii produc"iei1 principalele mi;loace sunt -tiin"a te:nologic1 managementul -i educa"ia. Pentru coordonarea acti#it"ii $n $ntreprindere este necesar de e2aminat principalele elemente ale succesului: supra#e"uirea1 eficacitatea -i eficien"a1 producti#itatea1 realizarea practic.

<ficienta economica a firmei reprezinta 9im(unatatirea raportului #enituri.costuri1 reflectat in sporirea #alorii adaugate a #enitului net si implicit a profitului o(tinut9&. In timp ce 9prin eficacitatea manageriala desemnam ralizarea o(iecti#elor si sarcinilor ce re#in mamagementului in conditii temporare si calitati#e presta(ilite.E9 ?e-i la prima #edere termenul de eficacitate pare identic cu cel de eficien"1 din punct de #edere managerial sensurile sunt diferite. 'stfel sunt acti#it"i eficiente1 dar care nu.-i gsesc finalitatea 7nu se #$nd81 despre care nu se poate afirma c sunt eficace. "Managementul profesionist se caracterizeaza prin realizarea concomitenta a eficacitatii si eficientei organizatiei bazata pe abordarea lor corelativa." # Managementul resurselor umane se refera la o a(ordare glo(ala1 interdisciplinara si profesionala a pro(lemelor legate de personalul unei organizatii. >ntre eficienta organizatiei si eficienta resurselor umane tre(uie sa tre(uie sa e2iste o concordanta c,t mai (una1 deoarece intre ele e2ista o relatie de intercorelare1 intrepatrundere si coe2istenta reciproca. Managementul resurselor umane reprezinta ansam(lul acti#itatilor de ordin operational 7planificarea1 recrutarea1 mentinerea personalului8 si de ordin energetic 7crearea unui climat organizational corespunzator81 care permit asigurarea organizatiei cu resursele umane necesare si utilizarea eficienta a acestora. MRU $si lasa amprenta asupra domeniului managementului performantei 7managementul carierei1 programe de dez#oltarea carierei1 e#aluarea performantelor8 si ;oaca un rol esential $n sc:im(area organizationala. <ficienta managementului resuselor umane . este un concept relati# nou care doreste sa raspunda intre(arilor anga;atorilor referitoare la metode de im(unatatire a acti#itatii organizatiilor pe care le conduc. ?esi nu se asteapta nimeni ca departamentul de resurse umane sa produca (ani1 el fiind eminamente unul dintre departamentele care ofera suport unei organizatii1 e2ista o presiune din ce in ce mai mare in a.si ;ustifica e2istenta prin eficientizarea capitalului uman. Costurile cu personalul sunt deseori componenta cea mai consistenta a c:eltuielilor operationale ale unei companii1 a;ungand deseori la &.%6F din acestea. Pe de alta parte1 capitalul uman este si cel mai dinamic element al organizatiei5 fluctuatia de personal poate dintr.o data sa creasca1 moti#atia anga;atilor poate sa #arieze1 performanta indi#iduala poate sa manifeste sc:im(ari dramatice. Pe cat este de e#ident ca un computer de azi nu #a a#ea cum sa de#ina anul urmator un ser#er si apoi o intreaga retea1 pe atat de e#ident este ca un anga;at performant1 in sc:im( #a putea creste c:iar in acest ritm1 in#estitia in el fiind una e#ident renta(ilaG
& E

@er(oncu1 I.1 Nicolescu1 A. Management1 editia a III.a1 re#izuita1 <d.<conomica1 *ucuresti1 !+++1 pag.&E2 @er(oncu1 I.1 Nicolescu1 A. Management1 editia a III.a1 re#izuita1 <d.<conomica1 *ucuresti1 !+++1 pag.&E ) @er(oncu1 I.1 Nicolescu1 A. Management1 editia a III.a1 re#izuita1 <d.<conomica1 *ucuresti1 !+++1 pag.&E

'sta este ceea ce presupune eficienta HR: masurarea1 e#aluarea1 compararea si im(unatatirea indicatorilor referitori la managementul resurselor umane din organizatie1 pentru a crea premisele dez#oltarii glo(ale a acesteia. ".,. As%ecte teoretice %rivin# cresterea contributiei managementului resurselor umane la mbunatatirea activitatii unei societati comerciale 9>n aceast epoc a informa"iei1 succesul cere anga;a"i inteligen"i1 creati#i -i cu ini"iati#a. '.i piere de#ine din ce $n ce mai periculos1 cci sunt tot mai greu -i costisitor de $nlocuit.9/ Adata cu dez#oltarea societatii rom,nesti si a ne#oilor sale1 se intensifica competitia pe piata ser#iciilor de orice fel. Companiile care ofera aceste ser#icii au ne#oie de anumite atuuri pentru a se impune. A companie poate cauta a#anta;e fata de competitie $n domenii: !. sa foloseasca cea mai (una si cea mai moderna te:nologie5 2. sa foloseasca cele mai eficiente sisteme de lucru si de prezentare5 . sa ai(a anga;ati foarte eficienti. Cum primele doua posi(ilitati pot fi folosite si de concurenta1 atentia tre(uie $ndreptata spre a treia si anume: calitatea angajatilor. Aamenii inteligenti #or putea folosi la ma2imum aparatura1 pot gasi cele mai eficiente moduri de utilizare a aparaturii si pot in#enta aparate foarte performante. '(ilitatea de a $n#ata mai repede dec,t concurenta poate fi singurul a#anta; competitional de urmarit. >n multe cazuri1 departamentul Resurse Umane tre(uie sa manifeste initiati#e $n legatura cu introducerea unor politici noi1 sa le re#izuiasca periodic pe cele e2istente sau daca e cazul sa le elimine. Ionele c:eie ale politicii de Resurse Umane include: !. Recrutare si selectie5 2. <#aluarea performantelor5 . ?ez#oltarea carierei5 %. =raining si dez#oltare5 &. Moti#atia si sistemele de compensatie5 E. Comunicare5 ). Cegislatia si protectia muncii. Managementul $esurselor %mane are o contributie importanta n realizarea obiectivelor organizatiei.
/

'. ?eaconu1 J. Podgoreanu1 C. Rasca1 &actorul uman si performantele organizaiei1 <ditura 'S<1 *ucure-ti1 266%1 p. 2 %

?epartamentul de resurse umane reprezinta structura organizatiei a(ilitata sa puna in #aloare toate celelalte resurse de care dispune organizatia1 in #edera atingerii o(iecti#elor strategice si imediate. 4Structurarea unei firme incepe prin proiectarea departamentului de resurse umane. 'ceasta structura tre(uie proiectata pentru a fi capa(ila sa #alorifice factorul uman in folosul firmei si al indi#idului4+. ".-. Ti%uri #e abor#ari in evaluarea Resurselor &mane #in ca#rul unei organi*atii ?in fericire in zona de HR1 au fost facute preogrese in pri#inta masurarii si e#aluarii. ?in !+E6 pana astazi1 au fost folosite diferite metode de masurare1 a(ordarea sc:im(andu.se in decursul timpului pentru a putea raspunde ne#oilor de e#aluare. In cele ce urmeaza #om identifica trei a(ordari : 1. bordarea !timpurie" se concentreaza pe indicatori su(iecti#i si strategii de implementare usor de e2ecutat: . Managementul %rin obiective in /R cu aceasta a(ordare1 functiunea de HR1 dez#olta o(iecti#e specifice de performanta si.si masoara progresul fata de ele. A(iecti#ele sunt (azate pe ceea ce Managementul #rea sa #ada atins sau pe ceea ce se considera ca tre(uie facut pentru a atinge un ni#el de performanta corespunzator1 inclusi# e2ecutia (ugetului. . Evaluarea atitu#inii anga0atilor de o(icei masoara eficienta functiunii de HR1 e#aluand satisfactia anga;atilor fata de aspecte critice de HR. . Stu#ii #e ca* in /R 1 a#and un format de studiu de caz1 se documenteaza succesele o(tinute de functiunea de HR si se comunica rezultatele catre diferite populatii tinta. ?e e2emplu putem raporta catre toti anga;atii succesul unui program de management al protectiei muncii. Studiile de caz au o #aloare semnificati#a si nu implica costuri semnificati#e. . Au#itul /R 1 un audit in HR este un proces analitic si comparati# care incearca sa reflecte performanta functiunii de HR. 'uditul in HR este o e2tensie a auditului traditional care se limiteaza la performantele financiare ale organizatiei. 'uditul in HR este un proces care poate a;uta la im(unatatirea eficientei functiunii de HR. #. bordarile bazate pe adaugare de $aloare acestea sunt considerate a(ordari reprezentati#e pentru cresterea responsa(ilitatii functiunii de HR. 'ceste a(ordari sunt utilizate constant de organizatiile moderne: . In#icatori c2eie #e %er'ormanta in /R indicatorii c:eie1 dez#oltati sa reflecte eforturile ma;ore ale functiunii de HR sunt un set de masuri cantitati#e ca: rata de accidente1 rata a(senteismului1 fluctuatia de personal sau timpul mediu de raspuns. 'cesti indicatori sunt dez#oltati
+

Stefan Stanciu1 Managementul resurselor umane1 edi"ia a patra1 <d. Comunicare1 *ucure-ti1 266!1 pag.%E

pentru zone ca recrutare si selectie1 compensatii si (eneficii1 training sau relatiile dintre anga;ati . Monitori*area costurilor in /Rin timp ce marea ma;oritate a mem(rilor =op Managementului cunoaste care este costul cu salariile anga;atilor ei nu inteleg ca sc:im(arile in practicile de HR se pot constitui in cresteri semnificati#e a costurilor. <2emple ar putea fi costul unei noi anga;ari1 costurile cu training.ul1 costul a(senteismului1 sau costul fluctuatiei de personal. . Re%utatia /R aceasta a(ordare pleaca de la premisa ca eficienta functiuniii de HR ar tre(ui ;udecata de cei pe care ii ser#este1 asa numitii 3clienti interni4. Cei care contesta aceasta a(ordare sustin ca e#aluarea eficientei este o ;udecata de #aloare si ca cine#a tre(uie sa determine1 su(iecti#1 care este ni#elul o(iecti# de performanta pentru care functiunea de HR este considerata eficienta respecti# ineficienta. . Anali*a com%etitivao parte din organizatii au dez#oltat indicatori c:eie de performanta care masoara rezultatele asteptate de la functiunea de HR in comparatie cu organizatii care sunt recunoscute ca a#and 3cele mai (une practici4. %. bordarile de $iitor & c:iar daca inca in faza de dez#oltare in ma;oritatea organizatiilor1 din ce in ce mai multe organizatii im(ratiseaza aceste a(ordari . In#e3ul #e e'icienta in /R o parte dintre organizatii au incercat sa dez#olte un inde2 consolidat in pri#inta eficientei functiunii de HR1 un e2emplu fiind Jeneral <lectric 7!+&68. Inde2ul relatiilor anga;atilor 7<mploKee Relations Inde28 s.a (azat pe opt indicatori selectati in urma unui studiu al comportamentului anga;atilor. 'ceasta a(ordare este atragatoare din perspecti#a faptului ca este usor de inteles si aplicat. Poate fi util sa compari organizatiile intre ele si poate fi folositor sa sta(ilesti o(iecti#e si sa controlezi acti#itatea functiunii de HR pe aceasta (aza. . Masurarea valorii Ca%italului &man conceptual aceasta a(ordare plaseaza o #aloare monetara in dreptul capa(ilitatilor si calitatilor anga;atilor. Im(unatatirile sau sc:im(arile acestora sunt monitorizate si con#ertite in #aloare monetara folosind principii conta(ile. Practic anga;atii sunt pri#iti ca un (un al organizatiei iar programele de HR ca in#estitii. ?atorita importantei capitalului de cunoastere si a celui intelectual ca si a#anta; competiti#1 aceasta a(ordare de#ine un aspect de e#aluare si masurare din ce in ce mai important. . Ran#amentul Investitiei 4ROI5 pro(a(il cea mai con#ingatoare a(ordare pentru e#aluarea programelor de HR1 este sa compari costurile programului cu (eneficiile monetare nete care au deri#at din implementarea lui. ?e cele mai multe ori aflarea costurilor nu reprezinta o pro(lema1 dificultatea aparand la calcularea (eneficiilor monetare. Comparati# cu alte a(ordari1 procesul RAI pare a fi cea mai promitatoare metoda de e#aluare pentru organizatiile din zilele noastre. . /R ca Centru #e )ro'it este cea mai noua a(ordare in e#aluarea functiunii de HR. 'ceasta a(ordare necesita o sc:im(are de mentalitate fata de a(ordarea traditionala unde functiunea de HR este un centru unde se acumuleaza costuri catre o a(ordare unde functiunea de HR este o

in#estitie care poate aduce impact in profitul organizatiei si in anumite cazuri c:iar poate fi c:iar pri#ita ca un centru de profit. Premisa ca o astfel de a(ordare sa functioneze este ca functiunea de HR sa factureze 3clientul intern4 care (eneficiaza de ser#iciile acesteia1 managerii de departamentelor interne a#and optiunea sa apeleze la ser#icii e2terne. ".6. Anali*a i gestiunea resurselor umane Munca reprezint ca factor de produc"ie1 o acti#itate specific uman desf-urat $n scopul o("inerii de (unuri economice. Dunc"ionarea oricrei acti#it"i economico.sociale este de neconceput fr prezen"a -i inter#en"ia omului1 care nu este numai purttorul unor ne#oi de consum1 ci -i posesor al unor a(ilit"i ce.i permit s ac"ioneze $n scopul satisfacerii acestor ne#oi. Principala (og"ie a societatii o constituie resursa uman1 ca unic factor capa(il de a #alorifica creator toate celelalte resurse -i a organizatiei $ns-i. 'spectele analizei poten"ialului uman #izeaz: numrul -i numrul mediu de salaria"i1 structura 7pe #,rste1 competen"1 dinamism1 capacitate de adaptare81 climat social -i moti#are1 competen" -i adapta(ilitate1 mo(ilitate1 utilizerea timpului de munc1 eficien"a utilizrii resursei umane. Performan"ele organiza"iei1 capacitatea acesteia de a se adapta rigorilor pie"ei concuren"iale1 de a satisface $n totalitate cerin"ele acesteia -i 1 $n acela-i timp de a.-i ma2imiza profitul sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane1 materiale -i financiare1 precum -i eficacitatea folosirii lor. ?e aceea1 asigurarea la timp a organizatiei cu for"a de munc necesar su( aspect cantitati#1 calitati# -i structural1 precum -i folosirea ra"ional a acesteia1 influen"eaz $n mod :otr,tor $ndeplinirea sarcinilor de plan $n cele mai (une condi"ii1 c,t -i rezultatele economico. financiare o("inute de catre aceasta.. A(iecti#ele principale ale analizei asigurrii -i folosirii for"ei de munc $ntr.o organizatie: analiza gradului de apro#izionare cu personal din punct de #edere cantitati#1 structural -i calitati#5 analiza gradului de sta(ilitate a personalului5 analiza utilizrii timpului de munc5 analiza conflictualit"ii $n rela"iile de munc5 analiza eficien"ii utilizrii personalului5 analiza costurilor cu recrutarea1 selectia si integrarea personalului analiza costurilor e#aluarii performantelor

ela(orarea (ilan"ului social ca instrument modern de analiz a poten"ialului uman al organiza"iei Influen"a factorul uman se regse-te $n ma;oritatea consecin"elor economico.financiare1 a#,nd o contri(u"ie esen"ial la #aloarea economic a societatii comerciale. '. naliza gradului de asigurare cu personal din punct de $edere cantitati$, structural (i calitati$. Necesarul de personal al $ntreprinderii se sta(ile-te $n func"ie de o(iecti#ele pe care aceasta le urmre-te1 de strategia pe care o aplic1 cunoscut fiind faptul c pre#iziunea resurselor tre(uie s fie $n concordan" cu strategia de ansam(lu al firmei. ?imensionarea ra"ional al numrului de salaria"i constituie o pro(lem deose(it de important $n utilizarea eficient -i crearea condi"iilor materiale pentru ac"iunea $ntregului comple2 de factori moti#a"ionali. Cerin"a este ca dinamica numrului de salaria"i s se realizeze $n conformitate cu urmtoarea corela"ie: (' L ( )

>n condi"iile $n care aceast corela"ie este respectat1 managerii pot a#ea certitudinea c numrul de salarial"i contri(uie la cre-terea ofertei firmei concomitent cu cre-tere producti#it"ii muncii. Pentru ca entitatea economic1 s poat determina $n ce msur dispune de for"a de munc necesar realizrii o(iecti#elor sale este necesar o analiz concomitent -i cumulati# a urmatoarelor aspecte: . . . cantitati# sau numrul persoanelor e2istente $n cadrul $ntreprinderii5 structural5 calitati# sau ni#elul de calificare al personalului e2istent.

'naliza gradului de asigurare cu personalul din punct de #edere cantitati# Pentru a.-i desf-ura acti#itatea $n condi"ii optime1 una din cerin"ele de (az este asigurarea numrului de personal necesar n conformintate cu $olumul pre$izionat al produciei, structura acesteia, resurse te)nice (i te)nologice disponibile. 'naliza cantitati# al personalului se realizeaz prin utilizarea urmtoarelor informa"ii: a8 Numrul total de salaria"i 7N8 care include totalitatea personalului e2istent $n cadrul organiza"iei1 indiferent de tipul contractului inc:eiat 7pe perioada nedeterminat sau determinat8. Afer informa"ii referitoare la $ntregul disponi(il de personal ce poate participa la acti#itatea $ntreprinderii1 ne"in,nd cont dac au fost prezen"i la lucru sau au a(sentat $n perioada de calcul. ?in aceste moti#e se apreciaz c fiind un indicator de 3stoc4 al resurselor umane5

(8

Numrul mediu al salaria"ilor7 ) 8 7cu contract de munc -i con#en"ie ci#il81

reprezint disponi(ilul mediu de personal e2istent pentru o perioad determinat 7lun1 trimestru1 an8. c8 d8 e8 f8 Numrul permanent de salaria"i 7Np8 se refer doar la personalul care lucreaz $n Numrul temporar de salaria"i 7Nt8 cuprinde titularii unui contract de munc $nc:eiat Numrul efecti# de salaria"i prezen"i la lucru 7Ne8 e2prim,nd numrul personalului Numrul ma2im de salaria"i 7Nma281 e#iden"iaz limita superioar $n care se poate cadrul $ntreprinderii pe (aza unui contract de munc $nc:eiat pe perioad nedeterminat. pe o perioad nedeterminat. prezent la lucru $ntr.o anumit zi indiferent de timpul de lucru efecti#. $ncadra $ntreprinderea1 $n func"ie de #olumul de acti#itate -i producti#itatea muncii. Pentru analiza asigurrii $ntreprinderilor cu personal su( aspect cantitati# este necesar s se calculeze modificarea a(solut -i procentual a personalului1 at,t pe total1 c,t -i pe fiecare categorie ) !66 !66 ) pl

$n parte1 conform rela"iilor: $n care:

M) N ) !. )

pl

) F N

M ) . modificarea a(solut a numrului mediu de personal5 M ) F . modificarea procentual a numrului mediu de personal5 ) ! numrul mediu efecti# al personalului5 ) pl numrul mediu planificat al personalului. >n func"ie de modificrile inter#enite $n mrimea fiecrei categorii de personal se fac aprecieri asupra modului de asigurare a $ntreprinderii cu for" de munc1 sta(ilindu.se cauzele care au determinat dep-irea sau nerealizarea personalului planificat. 'naliza gradului de asigurare cu personal din punct de #edere structural Pentru o in#estigare mai comple2 a gradului de asigurare cu personal1 se impune utilizarea unor criterii de structur1 astfel : . structura dup rolul deinut 1 a;ut la determinarea numrului de salaria"i implica"i $n acti#it"ile de (az ale organizatiei 7personal direct producti#1 personal te:nic.operati#1 ingineri1 personal financiar.conta(il etc.81 astfel $nc,t managerii s poat ac"iona $n consecin" $n cazul implementrii unor decizii strategice. . structura pe se*e1 permite o analiz a profilului acti#it"ii $ntreprinderii1 a raportului dintre solicitarea fizic -i cea intelectual etc.5

. .

structura pe categorii de $+rst1 permite nu numai cunoa-terea flu2ului normal al structura dup $ec)imea n munc 1 a;ut la sta(ilirea gradului de fidelitatea -i

mo(ilit"ii1 ci -i dimensiunea e2perien"ei1 ca element al poten"ialului economic al resurselor umane5 mo(ilitate al personalului fa" de $ntreprindere 7$n situa"ii $n care ne referim la #ec:imea $n cadrul acelea-i $ntreprinderi81 determinarea ni#elului de pregtire1 capacit"ii de promo#are1 e2perien"ei acumulate 7$n situa"ii $n care analizm #ec:imea pe post sau pe profesie85 'naliza gradului de asigurare cu personal din punct de #edere calitati# C,nd #or(im de calitatea personalului facem referire la ni#elul de calificare al acestuia1 ca o pro(lem deose(it de important $n dimensionarea produc"iei -i e#olu"ia producti#it"ii -i muncii. 'naliza calificrii salaria"ilor presupune urmrirea urmtoarelor aspecte: . e#iden"ierea situa"iei calificrii la un moment dat1 ce poate fi realizat prin structurarea personalului pe forme de pregtire -i perfec"ionare5 . e#olu"ia gradului de calificare a pesonalului5 . urmrirea concordan"ei dintre gradul de calificare a personalului -i comple2itatea lucrrilor e2ecutate1 modul $n care este utilizat for"a de munc calificat. Pentru aprecierea ni#elului ni#elului mediu de calificare al muncitorilor se calculeaz coeficientul calificrii medii ,-m., sta(ilit ca o medie aritmetic ponderat $ntre numrul salaria"ilor din fiecare categorie de calificare -i cifra care arat categoria respecti# de calificare1 astfel:
*m =
n

(n
i= ! n

* i )
i

n
i= !

unde: ni N nr. salaria"ilor pe categorii de calificare5 Oi N categoria de calificare 'cest coeficient se determin pe grupe de profesiuni -i e#iden"iaz preocuparea $ntreprinderii pentru cre-tere gradului de calificare a salaria"ilor1 prin organizarea unor cursuri de perfec"ionare la locul de munc sau $n cadrul unor institu"ii specializate. Pentru a o("ine o producti#itate c,t mai ridicat -i a.-i $ndeplini o(iecti#ele propuse1 $ntreprinderea tre(uie s utilizeze munca cu efien" ma2im1 respecti# calificarea salaria"ilor angrena"i $n e2ecutarea lucrrilor s fie $n conformitate cu gradul de comple2itate al acestora. >n analiza acestei situa"ii1 $n ceea ce pri#e-te modul de folosire a for"ei de munc calificat se poate utiliza coeficientul de concordan" Oc 7calculat ca raport $ntre coeficientul de comple2itate a lucrrilor 7 Ol8 -i coeficientul calificrii medii 7Om88. II. Anali*a stabilit($ii %ersonalului

Cre-terea sta(ilit"ii for"ei de munc permite ridicarea calificrii i specializrii personalului1 creterea productivitii muncii i mbuntirea rezultatelor economico-financiare ale societatii. Mo(ilitatea for"ei de munc aparea at,t su( forma intrrilor1 c,t -i a ie-irilor1 indiferent de cauza generatoare. =otu-i1 tre(uie s se fac distinc"ie $ntre circula"ie -i fluctua"ie. Circula"ia for"ei de munc1 reprezint mi-carea personalului $n cursul unei perioade 7intrri -i plecri8 determinat de cauze social.economice sau o(iecti#e 7pensionare1 decese1 transferuri1 restr,ngerea acti#it"ii1 plecri la studii sau pentru satisfacerea stagiului militar etc.8. >n cadrul plecrilor poate fi remarcat fluctua"ia for"ei de munc1 ca un fenomen anormal1 reprezent,nd plecrile din $ntreprinderi determinate de cauze su(iecti#e: plecri fr apro(area conducerii $ntreprinderii1 demisii1 desfacerea contractului de munc pentru a(sen"e nemoti#ate etc. Prin mi-carea for"ei de munc au a#ut loc anumite modificri de ordin calitati# -i cantitati# $n structura personalului $ntreprinderii. Pentru caracterizarea for"ei de munc este necesar s cunoa-tem: . numrul e2istent la $nceputul perioadei analizate5 . total intrri 7noi anga;a"i8 $n cursul perioadei analizate5 . numrul e2istent la sf,r-itul perioadei analizate. Utiliz,nd aceste informa"ii1 se pot calcula o serie de indicatori1 cum ar fi: a8 coeficientul intrrilor 7Ci81 calculat ca raport $ntre numrul intrrilor din cursul perioadei analizate 7lun1 trimestru1 an8 -i numrul mediu de salaria"i5 (8 coeficientul ie-irilorPplecrilor7Ce81 calculat ca raport $ntre numrul plecrilor din cursul perioadei -i numrul mediu efecti# de salaria"i5 c8 coeficientul mi-crii totale 7Ct81 calculat ca raport $ntre suma intrrilor -i plecrilor $n cursul perioadei -i numrul mediu de salaria"i5 d8 coeficientul de fluctua"ie 7Cf81 calculat caraport $ntre numrul celor pleca"i numrul celor pleca"i din proprie ini"iati# sau din moti#e ne;ustificate -i a celor ce li s.a desfcut contractul de munc pentru a(ateri disciplinare -i a(sen"e nemoti#ate5 <fectuarea unor studii cu caracter sociologic1 pot pune $n e#iden" -i aspecte pri#ind inten"iile personalului $n ceea ce pri#e-te rm,nerea sau nu $n cadrul $ntreprinderii1 cu moti#a"ia respecti#. 'semenea aspecte tre(uie cunoscute de conducerea $ntreprinderii1 $n formularea politicii de personal. Cu c,t #ec:imea medie #a fi mai mare 7"in,nd cont de data la care s.a $nfiin"at $ntreprinderea81 cu at,t sta(ilitatea for"ei de munc este mai (un.

A mare importan" $n studierea circula"iei -i fluctua"iei personalului muncitor reprezint indicatorii structurii plecrilor1 care caracterizeaz categoriile de plecri pe cauze1 pe profesii -i pe locuri de munc $ntr.o anumit perioad de timp. Sta(ilitatea for"ei de munc mai poate fi apreciat -i pe (aza vec!imii medii n munc personalului $ntreprinderii1 determinat ca o medie aritmetic ponderat dintre #ec:imea $n munc -i numrul personalului din categoria respeci# de #ec:ime. Ridicarea sta(ilit"ii for"ei de munc are consecin"e poziti#e asupra acti#it"ii $ntreprinderii1 $n timp ce cre-terea circula"iei -i $ndeose(i a fluctua"iei are urmri negati#e1 duc,nd la scderea producti#it"ii muncii1 $nrut"irea calit"ii produc"iei1 folosirea nera"ional a timpului de lucru1 cre-terea c:eltuielilor de produc"ie etc. III. Anali*a utili*(rii tim%ului #e munc( 'naliza utilizrii resurselor umane #izeaz pe de.o parte latura e2tensi# cantitati#1 respecti# utilizarea integral a timpului de munc1 iar pe de alt parte latura intensi# calitati#1 respecti# economisirea timpului de munc necesar realizrii unui produs1 prestrii unui ser#iciu1 e2ecutrii unei lucrri. 'naliza cantitati# a personalului pe (aza indicatorului 3numr mediu de salaria"i4 nu ia $n calcul timpul de munc utilizat sau neutilizat $n acti#itatea desf-urat de $ntreprindre1 datorit faptului c acesta se refer la persoanele aflate $n e#iden"a societ"ii1 indiferent dac sunt prezente sau nu la lucru1 dac lucreaz sau nu integral $n cadrul programului de lucru. >n acest sens1 timpul de munc1 ma2imizarea eficien"ei folosirii lui reprezint o dimensiune strategic pri#ind resursele umane necesare realizrii o(iecti#elor $ntreprinderii. >n #ederea utilizrii timpului de lucru este necesar s se studieze modul de folosire a fondului de timp de munc $n fiecare $ntreprindere1 precum -i efectele utilizrii incomplete a timpului de lucru asupra principalilor indicatori ai acti#it"ii $ntreprinderii. ?e asemenea1 tre(uie s se precizeze cauzele pierderilor de timp1 $n #ederea lurii unor msuri corespunztoare pentru eliminarea lor. I7. Anali*a con'lictualit($ii n rela$iile #e munc( >n general analiza conflictualit"ii se regse-te $n literatura de specialitate ca parte integral a analizei utilizrii timpului de lucru. 'cest lucru se ;ustific prin faptul c utilizarea timpului de lucru este influenat de conflictele din cadrul organizaiei1 conflictele de munc constituindu.se astfel ca un factor determinant al neutilizrii timpului de munc. '#,nd $ns $n #edere actualele condi"ii ale economei $n tranzi"ie1 cre-terea numrului celor disponi(iliza"i1 -i implicit cre-terea -oma;ului1 e2isten"a unor nemul"umiri legate de ni#elul salariilor1 condi"iilor de munc etc.1

considerm c analiza conflictualit"ii poate fi considerat parte separat $n analiza gestiunii resurselor umane. >n cadrul oricrei organiza"ii1 rela"iile dintre oameni1 dintre sindicate -i patronatul genereaz o stare de conflict continuu1 stare ce tre(uie aplanat pentru a nu genera $n conflicte desc:ise sau gre#e1 ca form uzual de manifestare. Ca tipuri de gre#e se au $n #edere cele colecti#e1 su( forma $nteprinderii colecti#e a lucrului -i cele indi#iduale1 su( forma unor litigii $ntre salaria"i. Diecare din aceasta manifestare a gre#elor afecteaz direct tipuri de munc -i implicit performan"ele economico.financiare ale $ntreprinderii1 gradul de sta(ilitate al personalului -i randamentul acestuia. Ca indicatori $n analiza conflictulit"ii se pot utiliza: . numrul de gre#e desf-urate $m cursul perioadei analizei 7JR85 . numrul de zile afectate gre#ei 7JRz817durata gre#ei $nmul"it cu numrul de gre#i-ti85 scderea acestui indicator marc:eaz o cre-tere a gradului de satisfacere a re#endicrilor sindicale ;ustificate -i $n consecin" o $m(unt"ire a climatului social de munc1 cu efectele poziti#e care decurg. . . gradul de importan" al gre#ei 7JRi81 determinat ca raport $ntre numrul de salaria"i ce gradul de intensitate al gre#ei 7JRin81 e2primat prin raportul dintre numrul zilelor particip la gre# -i numrul total de salaria"i al $ntreprinderii5 afectate gre#ei -i numrul de salaria"i participan"i la gre#. 7. Anali*a e'icien$ei resurselor umane %e ba*a %ro#uctivit($ii muncii /roducti$itatea muncii este definit $n literatura de specialitate ca fiind for"a producti# a muncii1 adic su( forma capacit"ii 7posi(ilit"ii8 for"ei de munc de a crea1 $ntr.o perioad de timp1 un anumit #olum de (unuri -i de a presta anumite ser#icii. Producti#itatea muncii 708 este o categorie economic1 comple2 -i dinamic1 care $n primul caz1 se e2prim ca raport ntre volumul produciei +,- i c!eltuielile de munc +.- efectuate $n cursul perioadei de calcul: 0 N QP=1 iar cel de.al doilea1 utilizeaz raportul in#ers: 0 N =PQ. Cre-terea ne$ntrerupt a producti#it"ii muncii constituie cel mai important factor de sporire a #olumului produc"iei1 de reducere a costurilor de produc"ie -i de o("inere a unor acumulri (ne-ti tot mai mari1 ceea ce permite asigurarea unui ritm $nalt de dez#oltare a economiei na"ionale -i ridicarea ni#elului de trai al popula"iei. ?e aceea1 fiecare $ntreprindere tre(uie s se preocupe $n permanen" pentru descoperirea -i mo(ilizarea tuturor rezer#elor interne de cre-terea a producti#it"ii muncii >n analiza eficien"ei resurselor umane este necesar s folosim doi indicatori deri#a"i: producti#itatea medie a muncii -i producti#itatea marginal a muncii.

Producti#itatea medie a muncii 70m8 poate fi definit ca fiind produc"ia o("inut 7e2primat $n cifr de afaceri1 #aloare adugat1 produc"ie fa(ricat8 $n medie prin utilizarea unui singur salariat. Pe (aza producti#it"ii medii a muncii se ppot calcula o serie de indicatori #alorici1 astfel: )ro#uc$ia me#ie anual( 48m59 . . . pe salariat: zilnic orar 'ma = 'mz = 'm! = ,m ) ,m .z ,m .! ,ml )

)ro#uc$ia me#ie #estinat( van*arii 48ml5 . . . pe salariat: zilnic orar


n

'ma = 'mz = 'm! =

,ml .z ,ml .!

unde ,ml = ( /i pi )
i =!

Ri N cantitatea din produsul 3i4 destinat #,nzrii5 pi N pre"ul de #,nzare unitar corespunztor produsului 3i4. Ci'ra #e a'aceri me#ie 4CAm59 . . . pe un salariat: zilnic: orar: 'm! = 'ma = 01m ) 'mz = 01m .! 01m .z

unde: 01m N

( /v
i =!

pi ) 5

/vi N cantitatea din produsul 3i4 #,ndut5 pi N pre"ul de #,nzare unitar corespunztor produsului 3i4. Producti#itatea marginal a muncii 70m81 reflect cre-terea produc"iei o("inute 7e2primat $n cifr de afaceri1 #aloarea adugat1 produc"ie fa(ricat8 prin suplimentarea cu o unitatea a for"ei de munc utilizate

Producti#itatea marginal 70mg8 se determin ca raport $ntre sporul de produc"ie 7MQ8 -i cantitatea suplimentar de munc utilizat 7M=8. unde: MQ N Q! Q6 M= N =! =6 'naliza eficien"ei utilizrii resurselor umane pe (aza producti#it"ii medii -i marginale a muncii are drept scop: . . . . . analiza situa"iei generale a producti#it"ii muncii5 analiza #olumului produc"iei ca efect al utilizrii resurselor umane5 analiza producti#it"ii medii a muncii5 analiza producti#it"ii marginale a muncii5 e#iden"ierea consecin"elor economice ale modificrii producti#it"ii muncii

7I. Anali*a e'icien$ei utili*(rii resurselor umane %e ba*a %ro'itului %e un salariat Profitul pe un salariat 7se are $n #edere profitul aferent cifrei de afaceri81 pin capacitatea sa informa"ional1 reprezint un indicator semnificati# pentru rele#area eficien"ei muncii. >n analiza eficien"ei utilizrii resurselor umane pe (aza acestui indicator1 se pot a#ea $n #edere modele ca: a8 (8 Pr , 01 Pr = = 'ma Pr ) ) , 01 Pr 01 Pr = ) ) 01

7II. Anali*a e'icien$ei utili*(rii %ersonalului Ca momentul actual1 se pare c nu e2ist un consens $n ceea ce pri#e-te definirea conceptului de eficien" a utilizrii resurselor umane. Cel mai adesea se face referire la modul de folosire a timpului de munc1 eficien"a resurselor umane fiind definit din punct de #edere cantitati#. Utilizarea eficient tre(uie s "in seama -i de aspectul calitati#1 ceea ce include procesele de recrutare selecia pregtirea repartizarea organizare i folosirea resurselor umane.

Capitolul II 'naliza acti#itatii societatii S.C *ricostore Romania S.' ." )re*entarea :eneral( a Organi*a$iei Istoricul com%aniei Bresson =imp de mai (ine de !E6 ani1 cinci generatii ale familiei *resson au dez#oltat si au adaptat compania la cerintele pietei1 a#and la (aza un sistem al actiunii si implicarii transmis din generatie in generatie1 dez#oltat in ;urul #alorii umane si a dorintei de a creste afaceri de succes. 'stfel1 in !++! compania *resson a luat o decizie strategica de a infiinta o retea de magazine do.it.Kourself cu numele de *RICAS=AR<1 iar din !++/ a inceput e2pansiunea in <uropa de <st. )re*entarea com%aniei Bricostore *ricostore un lan" francez de magazine cu specific de (ricola; care apar"ine grupului *resson 7dupa cum am spus si mai sus81 un grup de familie cu tradi"ii de cinci genera"ii in domeniul comer"ului. Cansarea primului magazine *ricostore in Rom,nia a fost in martie #00# si atunci a fost pentru prima data oferit conceptual .otul pentru 0asa si 2radina. ' fost un concept nou care a fost repede asimilat de ctre romani si a cunoscut o dez#oltare uimitoare. In momentul de fata1 magazinele *ricostore sunt prezente in Ungaria1 Rom,nia si Croa"ia si in cur,nd in alte tari din <uropa de <st. *ricostore de"ine !E magazine iar planul sau de dez#oltare in urmtorii cinci ani pre#ede inaugurarea a pana la & magazine in fiecare an. Magazinele *ricostore se afla in zonele parcurilor comerciale si au o suprafa"a cuprinsa intre /666 si !%666 mp.. Cultura Jrupului *ricostore este e2primata de urmtoarele #alori umane: $ncredere in om1 respectul pentru cu#,ntul dat1 transparenta informa"iei si a ac"iunii. ;omeniul #e activitate si obiectivele com%aniei <sen"a conceptului *ricostore este de a oferi clien"ilor sai un magazin unde pot gsi tot ceea ce este necesar pentru construit1 decora"iuni1 grdinrit si (ricola; alturi de consultanta acordata de speciali-tii no-tri. *ricostore pune la dispozitia clientilor sai peste %6.666 de produse pentru construirea1 reno#area si amena;area casei. Printre acestea se numara cele mai noi te:nologii si materiale de constructii1 o gama larga de articole sanitare1 unelte si scule1 feronerie1 #opsele1 produse electrice1 produse din lemn1 decoratiuni interioare1 plante si mo(ilier de gradina. Pe langa oferta di#ersificata de produse si utilitati1 alaturi de un raport calitate . pret e2celent1 *ricostore aduce si o gama completa de ser#icii: dri#e.in pentru materiale de constructii1

inc:iriere de unelte si scule1 mi2are #opsele1 inramare de ta(louri1 confectionare de perdele si decupare placi din lemn si sticla. =oti clientii *ricostore (eneficiaza inca din prima zi de un sistem de recompensare a fidelitatii1 materializat in cele 2 carduri de fidelitate *onus Card si Partener Card. Clientii fideli *ricostore sunt anuntati periodic despre oferta curenta *ricostore1 noutatile aparute1 promotiile care se desfasoara in magazin si alte e#enimente importante special create pentru acestia. Cuna de luna1 *ricostore pune la dispozitia celor interesati un catalog cu produse la preturi speciale. 'stfel clientii *ricostore (eneficiaza in permanenta de cea mai (una oferta si de cele mai mici preturi. In plus1 *ricostore #ine si cu o serie de cataloage speciale1 dedicate unei anumite acti#itati de (ricola;. <2emple in acest sens sunt cataloagele tematice tiparite in 266): gradina1 sali de (aie1 materiale de constructii si decoratiuni1 cu un format 9glossK91 un design modern si cu cele mai (ogate si complete oferte pentru amena;area casei si a gradinii. )o*i$ia Concuren$ial( a Organi*a$iei >n prezent1 *ricostore Romania este unul #in lea#erii n bricola0 #in Rom<nia. Compania s.a (ucurat de o dez#oltare solid $n ultimii & ani1 numr,nd la ora actual aproape 2666 de anga;a"i 'nul 266/ a adus o premiera pentru *ricostore pe piata din Romania9 a fost primul an cand reteilerul francez a inaugurat cinci magazine. SIn mai am desc:is un magazin in 'rad1 iar in septem(rie in *raila1 urmand ca in ultimul trimestru al anului sa mai desc:idem inca trei locatii1 a;ungand astfel la o retea de ! unitati41 declara ea. 'sfel1 *ricostore #a inaugura pe !% noiem(rie un nou magazin in Suce#a1 in Iulis Mall1 pe 2E noiemrie in Docsani1 iar pe decem(rie in Aradea. SIn#estita medie intr.un nou magazine este in medie de !6 mil. euro1 e2ceptie facand unitatea din *aneasa1 in care am in#estit circa !% mil. euro1 deoarece aceasta se intinde pe o suprafata mai mare1 de !%.666 mp1 in timp ce celelalte au doar !6.666 mp41 !6 e2plica Isa(elle PlesBa. In prezent a;ungand la un numar de !E magazine. Pe o piata estimata de reprezentanta *ircostore la 2 miliarde de euro, principalii competitori ai retailerului francez sunt PraBtiBer1 Mr. *ricola;e1 *auMa21 Horn(ac:1 ?edeman1 'm(ient. ;ate generale #es%re S.C Bricostore Romania S.A Sediul societatatii comerciale S.C *RICAS=AR< RAM'NI' S.' este in *ucuresti1 Calea Jiulesti1 nr.!. . In *ucuresti sunt desc:ise % magazine 7Ar:ideea1 *aneasa1 Pantelimon si C:ia;na8 iar in tara sunt desc:ise alte !2 puncte de lucru1 in marile orase ale tarii. 7Constanta1 'rad1 *raso#1 Pitesti1 Ploiesti1 Aradea1 *raila1 Sucea#a1 ?e#a1 ?ro(eta =urnu Se#erin1 Docsani1 Calarasi8.

!6

:ttp:PPTTT.Tall.street.ro

Numrul de ordine al societ"ii $n registrul comer"ului este U%6P!+++6P266.Dirma are desc:is cont la *R?. Societatea comercial *ricostore Romania este administrat de ctre Consiliul de administra"ie. In Romania directorul general este PlesBa Isa(elle. Media de #,rst a personalului direct personalului direct producti# se situeaz $n ;urul #alorii de & de ani1 a personalului =.<.S.'.1 apro2imati# 6 de ani1 iar media de #,rst a managerilor este de 6. & de ani. <c:ipa (ricostore este o ec:ipa tanara1 cu potential. <ste demn de re"inut faptul c salariul mediu (rut pe organizatei este !.%66 lei1 mai mare dec,t salariul mediu pe economie. >n prezent1 S.C *ricostore Romania are un efecti# de aproape 2666 de anga;a"i -i o cifr de afaceri de apro2imati# !6 milioane de euro1 $n cre-tere cu &F fa" de anul trecut. Structura organi*atorica S.C. *ricostore Romania S.'. prezinta o structura organizatorica si functionala relati# constanta in ultimii ani1 a#and ca trasatura de (aza caracteristica omogenitatea si corelare. Ca for suprem al societatii se prezinta 'dunarea Jenarala a 'ctionarilor. 'dunarea generala a 'ctinarilor se poate aduna de cel mult doua ori in cursul unui e2ercitiu financiar1 in restul perioadei acti#itatea fiind tinuta su( control si o(ser#atie de Consiliul de 'dministratie. Potri#it organigramei apro(at de 'J'1 structura organizatoric a societ"ii ceste urmtoarea 7ane2a nr.!8 : ?irectorul general1 care are $n su(ordine direct: ?irectori de magazin5 ?irectorul MarBeting5 ?irector Cumparari5 ?irectorul Sistem Informatic ?irectorul economic; ?irectorul 'udit ?irectorul Resurse Umane5 ?irector 'dministrati#

In su(ordinea acestora se afla sefii de departamente care au in su(ordine personalul e2ecuti#. ?eci1 fiecare acti#itate a societ"ii constituie $n sine un su(sistem $n care e2ist ser#icii1 (irouri sau compartimente. In cadrul magazinelor organizarea este apro2imati# aceeasi. ?irectorul de magazin are in su(ordine managerii de departamente care pun in aplicare strategia organizatiei cu a;utorul personalului e2ecuti# aflat in su(ordine. 7ane2a nr....8 Circula"ia datelor -i informa"iilor din $ntregul sistem de acti#it"i fac posi(il luarea deciziilor la ni#elul cel mai de #,rf al structurii organelor societ"ii . decizii care merg $n e2ecu"ie la directorii e2ecuti#i care1 pe (aza lor1 ating rezultatele dorite $n acti#itatea societ"ii. . . Anali*a economico='inanciara

A prezentare c,t mai o(iecti# -i mai complet a situa"iei reale a firmei #a furniza toate informa"iile necesare pentru e#iden"ierea cauzal a principalelor puncte forte -i disfunc"ionalit"i 7sau puncte sla(e8 $nt,lnite la ni#elul societ"ii. Modalitatea cea mai (un de e#iden"iere a situa"iei economico.financiare o constituie sistemul de indicatori1 ce cuprinde indicatorii cantitati#i 7de #olum8 de eforturi -i de efecte1 precum -i indicatorii calitati#i 7de eficien"8. 'cti#itatea economico.financiar din cadrul societ"ii comerciale *ricostore Romania este e2ercitat de directorul financiar -i direc"ia financiar.conta(il. >n ceea ce pri#este S.C *ricostore Romania S.'.1 dinamica situatiei economico.financiare inregistrata in perioada =7t.21 t.!1 t8 este e#identiata prin intermediul unor indicatori economici dupa cum se arata in ta(elul nr.!.!. din ane2a nr.2 A(iecti#ele analizei financiare sunt comple2e -i se indi#idualizeaz $n func"ie de su(iect -i scopul urmrit. In func"ie de situa"ia dat #or adopta msurile corespunztoare referitoare la politica de in#esti"ii1 di#idende -i nu $n ultim instan" la modul de administrare a firmei. Pe (aza acestor date1 se formuleaz concluzii referitoare la pozi"ia particular a firmei $n raport de situa"ia general a ramuri din care face parte -i a concuren"ei. Prin efectuarea acestei analize1 conducerea $ntreprinderii poate determina tendin"ele de e#olu"ie -i poate lua msuri $n timp util. Pentru inter#alul analizat 7 ani81 situatia economico.financiara a S.C. *ricostore Romania S.' este fa#ora(ila1 daca a#em in #edere faptul ca in fiecare an a inregistrat profit. Informatiile utilizate in ane2a nr.2 sunt rele#ante pentru a ilustra1 pe ansam(lu1 aspecte poziti#e ce au marcat1 in dinamica1 acti#itatile firmei. ;iagnosticarea economico='inanciara a societatii comerciale a conturat mai multe sim%tome negative si %o*itive9 a5 sim%tome negative calitatea deficitara a unor produse reprezentati#e pentru societate dotarea te:nica insuficienta din punct de #edere al performantelor pierderea unor clienti traditionali pe plan intern si e2tern b5 sim%tome %o*itive o(tinerea de profit in inter#alul analizat im(unatatirea ni#elului unor indicatori de eficienta e2istenta posi(ilitatiilor de apro#izionare cu materii si materiale de calitate din tara Pentru anul urmator inter#alului analizat1 firma si.a propus ca o(iecti#e fundamentale: a8 cresterea profitului cu min.26F fata de realizarile anului precedent

(8 patrunderea pe piata est europeana1 ceea ce #a reprezenta 6F din #anzari si peste %6F din profit c8 o(tinerea de a#anta;e copetiti#e pe piata romaneasca prin im(unatatirea calitatii produselor1 conform standardelor europene Rezult c1 $n ultimi trei ani firma a inregistrat profit intr.un ritm crescator. Concluzia1 este aceea c1 firma este renta(il1 cu o mar; (rut accepta(il. .+. Activitatea manageriala a societatii S.C. Bricostore Romania S.A Subsitemul meto#ologico=managerial sistemele de management sunt utilizate partial1 in formule metodologice simplificate: !. managementul prin o(iecti#e1 regasit su( forma unor liste de o(iecti#e: = o mai (una politica de promo#are a imaginii societatii si a di#erselor produse #andute de aceasta . mentinerea pe piata1 facand fata concurentei ca si pana in acest moment 2. managementul prin (ugete1 concretizat doar la ela(orarea1 realizarea si urmarirea (ugetului de #enituri si c:eltuieli . managementul participati#1 e2ercitat la ni#elul Consiliului de administratie. metode si te:nici de management utilizate cu precadere: ". #iagnosticarea, regasita su( forma unor analize periodice 3comandate4 de managerii de ni#el superior1 ce insoteste (ilanul conta(il. . se#inta, metoda larg raspandita la *ricostore Romania1 nu numai la ni#elul celor doua organisme participati#e de management1 ci si la alte esaloane organizatorice1 su( forma sedintelor ad.:oc ori periodice +. #elegarea1 utilizata pentru rezol#area unor pro(leme de catre su(ordonati ,. meto#e #e control asupra derularii acti#itatilor conduse -. anali*a valorii pentru reducera costurilor si im(unatatirea calitatii produselor 'precierea poten"ialului managerial s.a fcut din urmtoarele perspecti#e: . din punct de #edere al #,rstei ec:ipa de conducere este dinamic -i cointeresat $n introducerea progresului te:nic -i te:nologic5 . din punct de #edere al studiilor de (az1 acestea sunt specifice acti#it"ii societ"ii -i func"iei ocupate de fiecare5 . din punct de #edere al snt"ii nu se ridic pro(leme care s afecteze realizarea acti#it"ilor manageriale impuse de func"ia de"inut5 . din punct de #edere al #ec:imii $n societate1 ec:ipa de conducere7in mare parte8 este de la $nfiin"area societ"ii.

Subsistemul organi*atoric Se regaseste su( forma organizarii procesuale si a organziarii structurale. In ceea ce pri#este organziarea procesuala semnalam e2istenta celor & functiuni de (aza ale intreprinderii: cercetare.dez#oltare1 productie1 cimerciala1 personal si financiar conta(ila.si a ma;oritatii acti#itatilor ce le compun. 1rganizarea structurala este e#identata in documntele de formalizare a structurii organizatorice1 respecti# regulamentul intern de organizare1 organigrama si fisele de post. Disele de post sunt ela(orate1 atat pentru manageri cat si pentru e2ecutatnti1 dupa modelul clasic al fiselor de post.. Dirma are !+ compartimente1 din care: > com%artimente 'unctionale 7departamentul financiar.conta(il1 departamentul resurse umane1 departamentul ac:izitii1 departamentul informatic1 departamentul administrati#1 departamentul audit1 departamentul logistica8 " coma%rtimente o%erationale 7departamentele: lemn1 unelte1 gradina1 decoratiuni1 materiale de constructii1 sanitare1 feronerie1 #opsele1 electrice1 S'@1 manipulare marfa1 receptie marfa Arganigrama este una piramidala1 specifica unei structuri organizatorice de tip ierar:ic. functional.7ane2a nr. 8 'naliz,nd organigrama S.C. *ricostore Romania S.' din punct de #edere al structurii organizatorice -i a rela"iilor func"ionale se pot concluziona urmtoarele: . structura organizatoric corespunde necesit"ilor actuale pri#ind conducerea -i controlul acti#it"ilor de ser#icii comerciale -i economice. Subsistemul #eci*ional ?ecizia este condi"ia succesului economic1 comercial -i managerial al firmei1 -i $n acelatimp1 3produsul managerial4 cel mai important al celor care conduc. 'cesta este moti#ul pentru care este necesar s se asigure deciziilor parametri calitati#i de $nalt ni#el1 mai ales printr.o implicare corespunztoare a managerilor. Calitatea deciziilor adoptate este influen"at1 deci de ni#elul calitati# al conducerii. Se poate spune c societatea S.C. *ricostore Romania S.'. dispune de o ec:ip managerial competent1 capa(il s o(ser#e1 s sintetizeze -i s sta(ileasc strategii. Se remarc $n cadrul acestei ec:ipe foarte (una cooperare1 ca de altfel -i dorin"a de afirmare -i impunere pe pia"a intern -i e2tern. Managerul te:nic acoper sfera deciziilor cu specific te:nic1 de proiectare -i produc"ie1 managerul comercial sfera celor cu specific de apro#izionare -i desfacere1 iar managerul economic sfera celor cu specific financiar.conta(il -i de gestionare a patrimoniului. Subsistemul in'ormational

Pentru realizarea o(iecti#elor societ"ii au o deose(it importan" informa"iile aflate at,t la (aza fundamentrii deciziilor c,t -i la (aza fundamentrii ac"iunilor necesare pentru aplicarea acestora. >n cazul S.C.*ricostore Romania S.'.1 su(sistemul informa"ional se completeaz $n cadrul analizelor sptm,nale ce se realizeaz de ctre conducere $mpreun cu -efii de departamente -i cu -efii de compartimente. Un rol deose(it de important $n perfec"ionarea acti#it"ii firmei $l are transmiterea informa"iilor prin intermediul calculatoarelor electronice1 care1 de-i costisitoare -i.au do#edit eficacitatea. =ransmiterea informa"iilor se realizeaz prin intermediul situa"iilor informa"ionale. 'cestea se diferen"iaz prin con"inut1 traseu informa"ional specific1 frec#en" a $ntocmirii1 numr de e2emplare1 particularit"i ale su(di#iziunilor organizatorice implicate -i form de prezentare. .,. ;e%artamentul Resurse &mane Managementul resurselor umane este realizat de compartimentul de resurse umane1 format din (irourile: Personal.Salarizare5 Recrutare1 =raining si Protectia muncii. Compartimentul este su(ordonat direct managerului general -i este condus de managerul de resurse umane. 'cesta are un numr de !2 anga;a"i1 un numr mediu1 a#,nd $n #edere dimensiunile societ"ii. ?epartamentul Resurse Umane este format 7dup cum reiese si din ane2a nr. 8 din : director resurse umane conduce si coordoneaz acti#itatea de resurse umane din punct de #edere al recrutrii1 integrrii1 formarii si dez#oltrii profesionale. Pregte-te si pune in practica strategia de resurse umane in coerenta cu politica *ricostore. specialistul resurse umane recrutare. Identifica si e#alueaz candida"i pentru posturile disponi(ile si propunerea celor potri#i"i ctre persoanele de decizie in organiza"ie. specialistul resurse umane & salarizare 2 administrare dosare personal. Arganizeaz si deruleaz opera"iunile de e#identa a personalului in cadrul organiza"iei5 e#identa si pstrarea in ar:i#a organiza"iei a tuturor documentelor care se creeaz in societate conform reglementarilor in #igoare1 organizeaz si derularea opera"iunilor de salarizare personal. trainer intern cre-terea gradului de pregtire si specializare a anga;a"ilor din cadrul magazinelor *ricostore Rom,nia. Realizarea si implementarea programului de pregtire a anga;a"ilor pe magazine. s%ecialist %rotectia muncii = instuirea permanenta a anga;atilor cu pri#ire la normele de protectia muncii5 asigurarea ec:ipamentelor de protectie5 controlul pri#ind respectarea pre#ederilor legale si a normelor de protectia muncii5 aplicarea de sanctiuni disciplinare personale #ino#ate de producerea accidentelor de munca

<ficienta ?epartamentului Resurse Umane se (azeaza pe o (una cola(orare pe orizontala si #ericala1 atat intre departamentul Resurse umane si celelalte departamente1 cat si la ni#el superior. Specialistii1 traineri1 inspectorii de resurse umane1 specialistii protectia muncii isi desfasoara acti#itatea coordonati de ?irectorul Resurse Umane. Rolul ?irectorului Resurse Umane este e2treme de important deoarece: tre(uie sa asigure pentru companie forma de organizare optima realizarii o(iecti#elor5 prin intreaga sa acti#itate tre(uie sa asigure contiunua dez#oltarea potentialului tre(uie sa formuleze si sa creeze un sistem de recrutare si de selectie care sa duca la tre(uie sa e#alueze corect performanta anga;atilor pentru a.i moti#a si recompesa.

anga;atilor1 concomitent cu im(unatatirea microclimatului5 cresterea eficientei si eficientizarii muncii5 'cest departament a e#oluat treptat o data cu dez#oltarea companiei. Ca inceput a fost alcatuit dintr.un numar mai mic de persoane1 insa in prezent a a;uns sa atinga un numar de !2 persoane. 'cest departament si.a do#edit importanta pentru societate1 contri(utiile pe care le aduce acesteia precum si indispensa(ilitatea de care a dat do#ada in timp. 'flandu.se1 deci in legatura directa cu toate departamentele societatii.

Ca%itolul III Cresterea contributiei managementului resurselor umane la mbunatatirea activitatii societatii S.C Bricostore Romania S.A Managementul resurselor umane din cadrul societatii S.C. *ricostore Romania S.' este realizat 7dupa cum am #azut mai sus8 de catre departamentul de resurse umane1 format din !2 persoane. ?e.a lungul timpului departamentul a luat amploare1 s.a dez#oltat atat din punct de #edere cantitati# 7ca numar81 cat si calitati# 7calitatea personalului1 dez#oltarea personalului8. Se incearca o dez#oltare continua a acestuia1 o crestere continua a contri(utiei resurelor umane la im(unatatirea acti#itatii societatii. Sistemul #e in#icatori %entru calcularea e'icientei managementului resurselor umane in ca#rul societatii S.C BRICOSTORE ROMANIA S.A Im(unatatirea acti#itatii societatii de catre managementul resurselor umane poate fi

o(ser#ata prin analizarea unor indicatori de eficienta economica . Pentru a putea su(linia contri(utia managementului resurselor umane la im(unatatirea acti#itatii companiei S.C. *ricostore Romania S.' #oi analiza eficienta resurselor umane cu a;utorul indicatorilor economici. 'stfel ca in cadrul acestui capitol #oi realiza o analiz economic a resurselor umane din cadrul societatii S.C. *ricostore Romania S.'. 'naliza eficien"ei utilizrii resurselor umane #a fi realizata pe doua planuri: din punct de #edere canitati$, se face referire la modul de folosire a timpului de munc1 la dinamica personalului pe total -i anumite categorii1 la producti#itatea muncii1 si din punct de #edere calitati$ cand eficient include procesele de recrutare selecia pregtirea repartizarea organizare i folosirea resurselor umane. '. naliza gradului de asigurare cu personal din punct de $edere cantitati$, structural (i calitati$. 'naliza gradului de asigurare cu personalul din punct de #edere cantitati# 'naliza cantitati# a personalului se realizeaz prin utilizarea urmtoarelor informa"ii: a5 Num(rul total #e salaria$i 4N5 care include totalitatea personalului e2istent $n cadrul organiza"iei1 indiferent de tipul contractului inc:eiat 7pe perioada nedeterminat sau determinat8. 'cest indicator ofer informa"ii referitoare la $ntregul disponi(il de personal ce poate participa la acti#itatea $ntreprinderii1 ne"in,nd cont dac au fost prezen"i la lucru sau au a(sentat $n perioada de calcul. ?in aceste moti#e se apreciaz c fiind un indicator de !stoc" al resurselor umane5

b5 Num(rul me#iu al salaria$ilor4 ) 5 7cu contract de munc -i con#en"ie ci#il81 reprezint disponi(ilul mediu de personal e2istent pentru o perioad determinat 7lun1 trimestru1 an8. Ne"in,nd cont dac ace-tia particip sau nu la acti#itatea $ntreprinderii. Se calculeaz diferen"a1 $n func"ie de categoria de personal 7muncitori sau personal de conducere -i administra"ie8 ?inamica efectului de personal pe total -i categorii are menirea de a pune $n e#iden" dimensiunea poten"ialului te:nic.economic legat de acest factor de produc"ie1 $n raport de realizrile perioadelor anterioare -i necesarul presta(ilit. >n consecin" se sta(ile-te modificarea a(solut 7?N8 pe total personal. ?NNN!.No N!. numrul de personal 7mediu sau scriptic8 realizat5 No. numrul de personal din (aza de compara"ie. Nr. salaria$i total 266E 266) 266/ ?N266EN+/2.+%+ N pre#zut -i anume cu Me#iu #e

)rev(*ut +%+ ! &) !/!6

Reali*at +/2 ! &2 !/&%

?N266)N! &2.! &)N.& ?N266/N!/&%.!/!6N%%

>n anii 266E -i 266/ se constat o cre-tere a numrului de salaria"i fa" de ceea ce s.a de salaria"i -i respecti# %% de salaria"i. >n 266) se constat c numrul de salaria"i a fost mai mic dec,t ceea ce se pre#zuse. >n anul 266) numrul de salaria"i a crescut fa" de anul 266E cu )6 salaria"i1 iar $n anul 266/ a crescut cu &62 salaria"i. Pe (aza datelor furnizate direc"ia de resurse umane din cadrul societatii1 informa"iile necesare analizate pot fi structurate astfel: N r crt Reali*(ri %erioa#a %rece#ent( !!6 N r. ! Muncitori #in care9 ' direct 6 & 6 %F & E /%) )%/ !66 2F & E ?,@ )%+ 2 F !66 & E F )erioa#a curent( !!> )rev(*ut Nr. F Reali*at Nr. F

Categoria #e %ersonal

producti#i * indirect producti#i Personal tesa Personal de % conducere administra"ie =otal personal Cifra de afaceri mil. lei -i

E) & + + , +

/F E F F ))

&F ) F E F >>

&F ) F E F

F + /2 / ! %& +66 66F V %2& &/) !

%2%

2F ! 66F V 2

, 6 ! &

2F ! 66F

& E

! &) !2

!!2 %6 E %

Comparati# cu perioada precedent se pre#ede o crestere a personalului cu )& persoane $n condi"iile estimrii unei cre-teri a cifrei de afaceri 7$n pre"uri compara(ile8. A asemenea situa"ie este urmarea desc:iderii a noi magazine1 de sporire a eficien"ei economice. Comparati# cu perioada precedent numrul muncitorilor 7direct producti#i -i indirect producti#i8 a crescut cu 22!. ?e asemenea1 personalul de conducere -i administra"ie a crescut $n perioada curent 7266)8 fa" de cea precedent 7266E81 precum si personalul =esa a crescut.

N r. cr t. Categoria #e %ersonal

Reali*(ri %erioa#a %rece#ent( !!> N r. F E 2F ) %+ &F ! 66 > > F , 6 ! &2 66F ! !2 E % %6 V &%& E2! 2F ! 6 F E ) & ) /

)erioa#a curent( !!? )rev(*ut Nr. !!) &F !6 )F !%! F +6 & F 2 +F ! 66F !/) V % !+ %/% 266 +& / & ) !&6 F & F 2 +F ! 66F V F E ) !6E /F / Reali*at Nr. !2! %F & F E

Muncitori din care: ! A. %ro#uctivi *. indirect producti#i Personal tesa Personal % conducere de -i #irect ,@

&%6 !/!

&%2 !/&

&

administra"ie =otal personal Cifra de

E afaceri mil. lei

Comparati# cu perioada precedent se pre#ede o crestere a personalului cu %&/ persoane $n condi"iile estimrii unei cre-teri a cifrei de afaceri 7$n pre"uri compara(ile8. A asemenea situa"ie este urmarea unor msuri preconizate de desc:idere de magazine noi1 de marire a societatii prin urmare de sporuri eficiente. >n compara"ie cu perioada precedent 7266)8 numrul muncitorilor 7direct producti#i -i indirect producti#i8 a crescut. ?e asemnea si numarul personalului de conducere -i administra"ie a crescut $n anul 266/ $n compara"ie cu 266). Ani or 266E 266) &/) 266/ E2! !/) &%& %/% 266 Cifra de afaceri !2& !2 %2& %6 E % !+ /6 !&%) %& +66 !!2 In#icat )rev(*ut *at /! Reali

'naliz,nd pe (aza pre"urilor curente rezult o crestere a #,nzrilor $n 266) fa" de 266E cu 6+%+) % lei -i o cre-tere a #,nzrilor cu /!6/6&EE mil. lei $n anul 266/. '#,nd $n #edere faptul c pre"urile au crescut1 $n principal ca urmare a infla"iei s.a impus sta(ilirea cifrei de afaceri $n pre"uri compara(ile. Wtiind C' $n pre"uri compara(ile constatm o cre-tere constant a #,nzrilor anual. 'naliza structurii personalului poate #iza gruparea acestuia $n func"ie de #,rst1 se21 #ec:ime total $n munc. )ersonal 1 vec2ime total( n munc( Su( & ani &.!6 ani !6.!& ani !&.26 ani 26.2& ani %12F !6F !612F ! 1!F 2!1%F

)ersonal n 'unc$ie #e v<rst( Su( 2& ani 2&. 6 ani !.%6 ani %!.&6 ani peste &6 ani F !6 F !6 F F 6 &F %&

Pentru personalul producti#1 dinamica acestuia poate fi urmrit $n corela"ie cu e#olu"ia producti#it"ii muncii1 sta(ilindu.se o modificare relati# pe (aza rela"iei: N 1 NAIB Comparati# cu perioada precedent 7266E8 s.a pre#zut 7266)8. &E) E2+X!!2 %6 E %P/! %& +66N .2E6 persoane Realizrile sunt urmtoare: )%+./%+X!!2 %6 E %P!2 %2& &/)NY2% persoane1 comparati# cu pre#ederile1 ceea ce $nseamn c producti#itatea muncii nu a crescut $n conformitate cu pre#ederile. Comparati# cu perioada precedent 7266)8 s.a pre#zut 7266/8: /%+ )%+X!/) &%& E2!P!!2 %6 E % N .%66 persoane Realizrile sunt urmtoarele: !6E).!2!)X!+ %/% 266P!!2 %6 E %N .!62/ persoane fa" de perioada precedent !2!).)%+X!+ %/% 266P!/) &%& E2!N Y %/E persoane1 comparati# cu pre#ederile1 ceea ce $nseamn c producti#itatea muncii nu a crescut $n conformitate cu pre#ederile. 3tructura personalului dup sex n anii 4556 455# i 4557

Catego rii #e %ersonal rsoane Demei *ar(ati =otal

!!6 Nr.pe ondere 62 !F E/6 +F +/2

P r.pers

!!> N ondere & 62 )F / &6 F !

P r.pers

!!? N ondere ) &6 6F ! !6% 6F !

P % E !

E !

E !

66 F &2 66 F /&% 66 F Se o(ser# o pondere u-or superioar a personalului masculin at,t $n 266E E+F1 266).E F c,t -i $n 266/ E6F. Comparati# cu 266E ponderea personalului feminin in 266/ a crescut de la ! F la %6F. In cadrul societatii S.C *ricostore Romania nu se fac discriminari de nici un fel1 cu atat mai putin de se2. Iar crestera semnificati#a a persoanelor de se2 feminin in inter#alul analizat demonstreaza acest fapt. 'naliza gradului de asigurare cu personal din punct de #edere calitati# Ni#elul de calificare a personalului reprezint o pro(lem deose(it de important $n dimensionarea produc"iei -i e#olu"ia producti#it"ii muncii. Structura personalului pe forme de pregtire: N r. C rt ! . 2 . . . Studii superioare 22 Studii medii tesa Muncitori. Studii medii % Muncitori studii generale =otal E) & + + /2 66F F ! &2 % & /F E 66 ! 66F F F & %+ ! F ! /&% 2E ) ) ) &F ) &6 ! 66F F & 6E) ! F ! % 2F E & ! /F / %2 + F & & +F & 2 Corma %reg(tire r. #e N on#ere !!6 ) r. !!> N on#ere !!? ) r. N on#ere )

Numrul salaria"ilor cu studii superioare a sczut de la an la an. Numarul salariatilor cu studii generale muncitori a crescut de la an la an1 iar celelalte categori au ramas apro2imati# constante.

''. naliza stabilitii personalului Circula"ia for"ei de munc1 reprezint mi-carea personalului $n cursul unei perioade 7intrri -i ie-iri8 determinate de cauze social.economice 7pensionare1 decese1 restr,ngerea acti#it"ii etc.8. Pentru caracterizarea acestui fenomen se folosesc indicatorii:
Coeficient ul intrarilor
C o e fic ie n t u l p le c a rilo r

Intrari in cursul perioadei Numarul mediu de personal


= P le c a ri N u m a ru l in c u r s u l p e rio a d e i m e d iu d e p e rs o n a l

C oeficient

ul m iscarii

totale =

Intrari +iesiri N um arul m ediu de personal

Ani 266 E 266 ) 266 /


0oef intrarilor =

Intr(ri %ersonal 266 2)6 &62

Ieiri %ersonal 26! 26 &&6

266E

266 X!66 = 6126 E X!66 = 26 1 E F +/2

0oef iesirilor
0oef intrarilor

266E

26! X!66 = 6126%E X!66 = 26 1%E F +/2


2)6 X !66 = 61!++) X !66 =!+ 1+) F ! &2

266)

0oef iesirilor 266) =


0oef intrarilor
266/

26 X !66 = 612 EE X !66 = 2 1EEF ! &2


&62 X!66 = 612)6) X!66 = 2) 16) F !/&%

0oef iesirilor

266/

%&6 X !66 = 6162%2 X!66 = 2% 12) F !/&%

>n anul 266) a a#ut loc o u-oar scdere a intrrilor de personal $n compara"ie cu anul 266E1 pentru ca $n anul 266/ intrrile de personal s creasc cu )1! F1 fata de 266). >n anul 266) a a#ut loc o crestere a ie-irilor de salaria"i fa" de 266E1 situa"ie care s.a men"inut $n anul 266/. In 266/ fata de anii precedenti analizati se inregistreaza o crestere de personal mare deoarece s.au desc:is & magazine noi1 iar ne#oia de personal a fost e#identa.

'''. naliza utilizrii timpului de munc >n acest scop1 se are $n #edere e#olu"ia ponderii timpului efecti# $n fondul de timp ma2im disponi(il1 comparati# cu perioadele precedente1 calcul,ndu.se gradul de utilizare a fondului ma2im disponi(il 7Jmf8 raport,nd timpul efecti# lucrat 7=e8 la fondul de timp ma2im disponi(il 7=ma28. 2mf = .e X!66 . ma2 Ti Ore ! +E% 666 2 )6% 666 % 66% E%6 E 266 ) 266 / ) ) EE% m% e'ectiv total 266 e ! ) + !22 2 E E %66

Tim% ma3. #is%onibil 266E 266) 266/

Or

2mf 266E =
2mf 266) =
2mf 266/ =

!) +!22 X!66 = //1&F !+E%666


2E E%66 X!66 = +)1&F 2)6%666
) )EE% X !66 = + 1 F %66%E%6

Jradul de utilizare a fondului de timp ma2im disponi(il a crescut de la un an la altul. I7. Anali*a con'lictualit($ii n rela$iile #e munc( In cadrul companiei S.C *ricostore Romania nu au a#ut loc conflicte de munca care sa degenereze in gre#e. 7. Anali*a e'icien$ei resurselor umane %e ba*a %ro#uctivit($ii muncii Producti#itatea muncii este definit $n literatura de specialitate ca fiind for"a producti# a muncii1 adic su( forma capacit"ii 7posi(ilit"ii8 for"ei de munc de a crea1 $ntr.o perioad de timp1 un anumit #olum de (unuri -i de a presta anumite ser#icii. >n ultim instan"1 caracterizeaz eficiena cu care este c!eltuit o anumit cantitate de munc. Producti#itatea muncii 708 este o categorie economic1 comple2 -i dinamic1 care $n primul caz1 se e2prim ca raport $ntre #olumul produc"iei 7Q8 -i c:eltuielile de munc 7=8 efectuate $n cursul perioadei de calcul: 0 N QP=1 iar cel de.al doilea1 utilizeaz raportul in#ers: 0 N =PQ.

>n analiza eficien"ei resurselor umane1 nu ne referim la producti#itatea muncii $n general1 ci este necesar s folosim doi indicatori deri#a"i: producti#itatea medie a muncii -i producti#itatea marginal a muncii. )ro#uctivitatea me#ie a muncii >n cazul utilizrii indicatorilor #alorici1 producti#itatea muncii poate fi determinat pe (aza #alorii produc"iei marf1 #alorii adugate -i cifrei de afaceri1 la ni#elul unui salariat 7anual1 zilnic -i orar8. Utiliz,nd #aloarea produc"iei marf1 rela"ia de calcul a producti$itii medii a muncii anual pe un salariat , ' ma . se poate determina raport,nd produc"ia marf #anduta din perioada analizat 7an8 la numrul mediu de salaria"i astfel : ' ma N

, )

Raport,nd formula de calcul la cazul analizat1 #om a#ea urmtoarele rezultate: >n anul 266E 0ma N 266) 0ma N 266/ 0ma N
,266E &2)+ &66 = = & )E! 12 RAN +/2 ) 266E

,266) +%6)EE&6 = = E+&/ 1 2 RAN ! &2 ) 266)

,266/ !&&&6 /&6 = = / /)%1)/ RAN1 se arat eficien"a cu !/&% ) 266/

care organiza"ia a utilizat m,na de lucru $n perioada anilor 266E.266/ pentru cre-terea ni#elului #anzarilor. 'stfel ca rezulta o crestere mai mare in ultimul an cand numarul anga;atilor practic s.a du(lat fata de anul 266E1 de asemenea producti#itatea aproape s.a du(lat. /roducti$itatea medie zilnic a muncii pe un salariat , ' z. se determin raport,nd #anzarea realizata $n perioada respecti# la c:eltuielile de munc care acum sunt e2primate prin consumul zilnic de timp om.zile astfel: ' mz N QP= Pentru anul 266E ' mz N
,266E &2)+ &66 = =2 .z 266E 2 6
,

1)% RAN

266) = 266) ' mz N . z 266)

+%6)EE&6 = 2)/ 1 2&6

RAN

266/ ' mz N

,266/ !&&&6 /&6 = = .z 266/ 2&2

21/ RAN

/roducti$itatea medie orar a muncii pe un salariat , ' ). influen"at de produc"ia realizat se determin $mpr"ind produc"ia fa(ricat1 destinat li#rrii la c:eltuielile de munc1 reprezentate de consumul de timp om.ore dup urmtoarea formul: ' m: N
, .!

'stfel $n anul 266E ' m: N 266) ' m: N

,266E &2)+ &66 = = 61 E RAN .! 266E )1) ,266) +%6)EE&6 = = & 1E/ RAN .! 266) )1/

266/ ' m: N

,266/ !&&&6 /&6 = = %!1E RAN .! 266/ /

Ca folosirea cifrei de afaceri pentru determinarea producti$itii medii a muncii anual , ' ma., se procedeaz asemntor modelului de mai sus la numrtor a#,nd #aloarea cifrei de afaceri1 astfel: ' ma N

01 )
01266E /!%& +66 = = /2+%E 1+% RAN +/2 ) 266E
01 266) !!2%6 E % = ! &2 ) 266) = / ! / 1)/

>n cazul anului 266E ' ma N 266) ' ma N 266/ ' ma N

RAN

01266/ !+ %/%266 = = !6% E6 1%6 RAN !/&% ) 266/

Ca calcularea producti$itii medii zilnice a muncii pe un salariat , ' mz. se utilizeaz raportul cifra de afaceri numr mediu de salaria"i aferen"i perioadei analizate astfel: ' mz N C' P=z >n anul 266E ' mz N

01266E /!%& +66 = = &%!%)1 + RAN .z 266E 2 6


!!2%6 E % 2&6 = %%+E!% 1&

266) = 266) ' mzN . z 266)

01

RAN

266/ ' mzN

01266/ !+ %/%266 = = )E))+%1%% RAN .z 266/ 2&2

/roducti$itatea medie orar a muncii pe un salariat n funcie de cifra de afaceri se calculeaz raport,nd #aloarea adugat la numrul mediu de salaria"i dup urmtoarea e2presie: ' N
01 .!

m:

Pentru anul 266E ' m:N

01266E /!%& +66 = = !6))21 2 RAN .! 266E )1)

266) ' m: N

01266) !!2%6 E % = = !6E&/ 1/! RAN .! 266) )1/

266/ ' m: N

01266/ !+ %/%266 = = +&+)%1+6 RANgata .! 266/ /

Pentru analiza situa"iei generale a producti#it"ii -i al #olumului produc"iei ca efect al utilizrii resurselor umane pe perioada celor trei ani 7266E1 266)1 266/8 se folosesc datele din din ane2a nr.%. ?in analiza datelor cuprinse $n ta(el rezult c ni#elul producti#it"ii medii a muncii anuale 7pe un salariat8 a $nregistrat dep-iri $n toate cazurile 7calculat pe (aza productiei marfP#anzari1 a cifrei de afaceri8. C,nd producti#itatea medii a muncii anuale a fost calculat pe (aza produc"iei marf se o(ser# o modificare in sens cresctor al ni#elului acesteia cu !&/22.!2 RANPpersoan in anul 266) fat de anul 266E si cu !%2+!1%E RANPpersoan in anul 266/ fat de anul 266). Ca analiza producti#itatii medii a muncii anuale determinat pe (aza cifrei de afaceri in inter#alul 266E. 266/ ani se o(ser# de asemenea o crestere a ni#elului acesteia1 in anul 266) fat de anul 266E se ma;oreaz cu !+!1/% RAN pe persoan1 iar in anul 266/ fat de anul 266) se ma;oreaz cu 2!22!1E% RAN pe salariat. Urmrind situatia ni#elului producti#itatii muncii determinat pe (aza productieiP#anzarii marf1 pe salariat1 zilnic si orar1 constatm I0aLI0zLI0:1 adic: !2616 FL!!61% FL!6+16!F in anul 266) fat de anul 266E1 iar in anul 266/ fat de anul 266) se intampl la fel I0aLI0zLIT: fiecare1 adic !! 16EFL!!21!EFL!6+1 &F. ?e aici reiese utilizarea complet a timpului de munc la ni#elul zilelor -i durata zilei de lucru. In continuare pornim prin a e#identia influenta modificrii numrului de zile lucrtoare pe salariat asupra producti$ittii medii a muncii prin urmtoarea relatie de calcul: 'ma 7.z 8 = 7.z 266) .z 266E 8 'mz 266E = 72&6 2 68 2)/1 = &&EE1E RAN pe salariat

A(ser#m c :otrarea de a ma;ora numrul zile lucrtoare in anul 266E cu 26 de zile $n medie a influentat poziti# ni#elul modificrii producti#ittii medii a muncii1 acesta crescand cu apro2imati# &&EE1E RAN pe salariat. Influenta modificrii producti#ittii medii a muncii anuale se e#identiaz prin: 'ma 7'mz 8 = .z 266) ('mz 266) 'mz 266E ) = !!!%) 1& RAN pe salariat. Cresterea ni#elului producti#ittii medii zilnice pe salariat in perioada 266E.266) cu %%1&+ RAN pe salariat a influentat fa#ora(il si direct modificarea producti#ittii medii a muncii anuale1 conducand la ma;orarea acesteia cu apro2imati# !!!%)1& RAN pe salariat. Dactorii cu influent indirect care actioneaz asupra modificrii ni#elului producti#ittii medii a muncii anuale sunt modificrile atat a duratei medii a zilei de lucru1 cat si a producti#ittii medii orare pe salariat. 'cestea1 prin inmultirea lor1 compun producti#itatea medie zilnic pe salariat.

Modificarea duratei medii a zilei de lucru1 si actiunea ei asupra modificrii ni#elului producti#ittii medii a muncii anuale se reflect mai ;os: 'ma7.!8 = .z 266) 7.! 266) .! 266E 8 'm! 266E N /+2 RAN pe salariat. Cresterea cu 61! ore a duratei medii a zilei de lucru a condus la modificarea in sens crescator a producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat1 aceasta ma;orandu.se cu /+2 RAN pe persoan in anul 266) fat de anul 266E. Modificarea producti#ittii medii orare a muncii pe salariat influenteaz si ea producti#itatea medie a muncii anuale1 iar aceast influent o putem urmri in relatia care urmeaza: 'ma 7'm! 8 = .z 266) .! 266E 7'm! 266) 'm! 266E 8 = 2&6 )1/7 &1E/ 6. E8 = !6 )%RAN salariat. Cresterea ni#elului producti#ittii medii orare pe salariat cu E1 2 RAN pe salariat in anul 266) fata de anul 266E a influentat poziti$ modificarea ni$elului producti$ittii medii a muncii anuale1 conducand la cresterea acestuia cu !6 )% RAN pe salariat. ?up cum rezult din calculele de mai sus1 depsirea ni#elului producti#ittii medii a muncii pe un salariat in anul 266) fata de anul 266E este rezultatul cresterii ni#elului producti#ittii medii orare a muncii pe salariat. In acelasi timp se constat c unitatea a utilizat complet timpul de munc ridicand ni#elul producti#ittii pe salariat cu !6 )% RAN. Utilizarea complet a timpului de munc reprezint o rezer# deose(it de important pentru orice agent economic1 in #ederea sporirii #olumului productiei1 #anzrilor si profitului1 fr a creste capacittile de productie si a anga;a noi salariati. Ne intoarcem din nou la ultimul ta(el si analizm modificarea producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat in anul 266/ ft de anul 266) si folosim e2presia : 'ma = 'ma 266/ 'ma 266) = / /)%1)/ E+&/ 1 2 = !%2+!1%E RAN pe salariat. ?e aici putem concluziona ca trendul producti#ittii medii a muncii anuale in anul 266/ fat de anul 266) a fost unul cresctor1 iar ni#elul acesteia s.a ma;orat in anul 266/ cu !%2+!1%E de RAN pe salariat. =otusi1 pentru a putea lua anumite decizii pentru mentinerea sau sporirea acestui spor al producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat in #iitor1 societatea tre(uie sa cunoasc cauzele care au determinat ma;orarea acesteia1 iar in acest sens se #a realiza analiza factorial a factorilor care influenteaz modificarea ridicarea sau scderea nivelului productivittii medii a muncii anuale pe un salariat. 'stfel1 incepem prin a arta dependenta modificrii producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat in anul 266/ fat de anul 266) de modificarea factorului numrul de zile lucrtoare pe un salariat prin relatia de mai ;os: pe

'm a 7.z 8 = 7.z 266/ .z 266)8 'mz266) = 72&2 2&68 2)/1 = &&E1EE RAN pe salariat.
Cresterea cu doua zile a numrului de zile lucrtoare pe un salariat a influentat direct si in sens poziti# modificarea producti#ittii medii a muncii anuale pe un salariat1 conducand la ma;orarea ni#elului acesteia in anul 266/ fata de anul 266) cu &&E1EE mii de lei pe salariat. Influenta modificrii producti#ittii medii zilnice a muncii pe un salariat asupra modificrii ni#elului producti#ittii medii a muncii anuale pe un salariat ia urmtoarea forma:

'm a7'm z 8 = .z 266/7'm z266/ 'm z266)8 = 2&2 7 21/ 2)/1 8 = ! ) %RAN
persoana.

per

Ma;orarea producti#ittii medii orare a muncii pe salariat in anul 266/ fata de anul 266) cu &%1& a influentat direct si fa#ora(il modificarea producti#ittii medii a muncii anuale1 conducand la ma;orarea acesteia cu ! ) % RAN pe salariat. Dactorii indirecti1 componentele producti#ittii medii zilnice pe salariat1 modificrile si influenta lor asupra modificrii producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat tre(uiesc de asemenea studiate pentru a se putea distinge mai (ine care au fost cauzele sc:im(rii de trend a ni#elului producti#ittii medii a muncii pe salariat in anul 266/ fata de anul 266). 'stfel1 primul factor cu influent indirect asupra modificrii productivittii medii a muncii anuale este durata zilei de lucru pe salariat1 influent o(ser#a(ila in e2presia urmatoare: 'ma ( .! ) = .z 266/ 7.! 266/ .! 266) 8'! 266) = 2&2 7/ )1/8 &1E/ = !)+/12) salariat. Ma;orarea duratei zilei de lucru cu 612 ore pe salariat a condus la sporirea modificrii ni#elului producti#ittii medii a muncii anuale pe salariat in anul 266/ fat de anul 266) cu !)+/12) de RAN per salariat. 'l doilea factor cu influent indirect asupra modificrii ni#elului producti#ittii medii a muncii anuale in anul 266/ fat de anul 266) este modificarea productivittii medii orare pe salariat care se e#identiaz astfel: 'ma 7'm! 8 = .z 266/ .! 266/ 7'm! 266/ 'm! 266) 8 = 2&2 / 7 %!1E &1E/8 = !!+ %1)2 de RANPsalariat. Cre-terea ni#elului producti#it"ii medii orare pe salariat a influen"a indirect -i $n sens poziti# modificarea ni#elului producti#it"ii medii a muncii anuale1 conduc,nd la ma;orarea acestuia cu !!+ %1)2 RANPsalariat. ?up efectuarea calculelor de mai sus1 se o(ser# c producti$itatea medie a muncii anuale pe salariat a fost influenat poziti$ de modificrile tuturor factorilor, at,t a celor cu influen" direct1 c,t -i a celor cu influen" indirect1 timpul necesar desf-urrii acti#it"ii de de RAN per

#anzare s.a utilizat integral1 ideea scderii numrului de zile lucrtoare pe salariat concomitent cu o ma;orare a zilei de lucru a condus la un spor de producti#itate Modificarea numrului de salariai are o influen" direct asupra modificrii produc"iei marf $n anul 266) fa" de anul 266E1 iar determinarea se e#iden"iaz $n urmtorul fel:
,7 ) 8 = 7 ) 266) ) 266E 8 'ma 266E N (! &2 +/2 ) & )E!12 = Y !+/+!E%1% RAN

Modificarea numrului de salariati cu

)6 persoane a influentat fa#ora(il ni#elul

modificrii productiei fa(ricate1 duc,nd la crestera acesteia cu !+/+!E%1% RAN pe salariat. Influen"a direct a modificrii producti#it"ii medii a muncii anuale pe un salariat indus modificrii produc"iei marf se e#iden"iaz prin formula de calcul de mai ;os: ,('ma ) = ) 266) ('ma 266) 'ma 266E ) = ! &2 ( E+&/ . 2 & )E!12 ) = 2! +!&6E 12% $8) Influen"a modificrii producti#it"ii medii a muncii anuale asupra ni#elului produc"iei din anul 266) fa" de anul 266E este direct -i fa#ora(il1 conduc,nd la cre-terea ni#elului acesteia cu 2! +! &6E12% RAN. Influen"a modificrii numrului mediu de zile lucrate pe un salariat asupra produc"iei marf o("inute de societatea analizat $n anul 266) fa" de anul 266E se e#iden"iaz prin urmtoarea rela"ie ,7.z 8 = ) 266) ( .z 266) .z 266E ).! 266E 'm! 266E = ! &2( 2&6 2 6 ) )1) 61 E = E 2!!+% 1// mii lei Mrirea numrului de zile lucrate pe un salariat a a#ut o influent fa#ora(il asupra modificrii productiei in anul 266) fata de anul 266E1 ni#elul acesteia crescand cu E 2!!+%1// RAN. Modificarea duratei zilei de lucru pe salariat are -i ea influen" asupra modificrii ni#elului produc"iei destinat li#rrii1 iar aceast influen" se poate o(ser#a mai (ine $n urmtoarea ecua"ie:

,( .! ) = ) 266) .z 266) ( .! 266) .! 266E )'m! 266E = ! &2 2&6 7)1/ )1)8 61 E = !62E!E/mii lei
Psalariat. Ma;orarea zilei de lucru pe un salariat in anul 266) fat de anul 266E a influent in sens poziti# modificarea productiei cu apro2imati# !62E!E/ RAN. Modificarea ni#elului producti#it"ii medii orare a muncii influen"eaz modificarea produc"iei din anul 266) fa" de produc"ia din anul 266E1 iar aceast dependen" a produc"iei de producti#itatea medie orar se regse-te $n formula de mai ;os:
, 7'm! 8 = ) 266) .z
266E

.! 266) ('m! 266) 'm! 266E ) = ! &2 2&6 )1/7 & 1E/ 6 1 E 8 =

= !%62&E%/ $8) pe salariat

Producti#itatea medie a muncii orar in anul 266) fat de anul 266E a crescut1 iar acest fapt a influentat fa#ora(il modificarea productiei destinat li#rrii1 ducand la cresterea acesteia cu aproape !%62&E%/ RAN. @om analiza in continuare modificrile petrecute in anul 266/ fat de anul 266) in ceea ce pri#este #aloarea productiei marf.

Modificarea a(solut a #anzarii de marf sur#enit in anul 266/ fat de anul 266) se calculeaz prin diferent dintre #anzarea de marfa inregistrat in anul 266/ si #anzarea de marf realizat in anul 266) astfel: , = ,266/ ,266) = !&&&6 /&6 +%6)EE/6 = E!%2)!)6 $8) .

'ceast crestere a #anzarii are ca si cauze sc:im(rile de ni#el a urmtorilor determinanti: numrul mediu de salariati1 numrul mediu de zile lucrtoare pe un salariat1 durata zilei de lucru si producti#itatea medie orar pe salariat. Influenta modificrii numrului mediu de salariati se e#identiaz prin urmtoarea formul:
, ) = 7 ) 266/ ) 266) 8 .z 266) .! 266) 'm! 266) = 7!/&% ! &2 8 2&6 )1/ &1E/ = = %+2)!&2 $8)

( )

Crestrea numrului de salariati a condus in anul 266/ fa" de anul 266) la o modificare in sens fa#ora(il ni#elului modificrii #anzarilor1 ni#elul #alorii acesteia crescand cu %+2)!&2 RAN fat de anul 266). Studiul efectuat mai sus rele# faptul c #aloarea #anzarilor in anul 266/ fat de anul 266) a crescut simtitor 7E!%2)!)681 fat de %!2/ !/6 RAN care s.a petrecut in anul 266) fa" de anul 266E. Prin analiza pe care am efectuat.o ne putem da seama care au fost moti#ele cresterii ni#elului #anzarilor. 'stfel1 putem spune c marirea numarului salariatilor a fost unul din moti#ele cresterii ni#elului #alorii #anzarilor1 dar totusi se poate o(ser#a ca aceast crestere a fost insotita de cresterea numrului de zile lucrtoare si de prelungirea duratei zilei de munc . Se poate o(ser#a deci ca timpul de munc si in acest caz a fost folosit integral. In am(ele cazuri modificarea ni#elului producti#ittii medii orare a muncii este cea care are cea mai mare mare influenta asupra sporirii ni#elului #anzarilor. Conform acestei structuri1 modificarea producti#it"ii medii anuale se poate e2plica pe seama influen"ei modificrii timpului e2primat $n zile -i producti#it"ii medii zilnice. Producti#itatea medie zilnic poate fi influen"at de modificarea timpului e2primat $n ore -i a producti#it"ii medii orare. Producti#itatea medie orar se poate modifica datorit structurii produc"iei -i a producti#it"ii orare pe produs. >n mod similar se determin sc:ema analizei factoriale a producti#it"ii medii a muncii calculat pe (aza cifrei de afaceri medie. 'naliza producti#it"ii medii a muncii poate fi a(ordat -i prin prisma legturii dintre eficien"a muncii -i gradul de $nzestrare te:nic al salaria"ilor. ?otarea te:nic corespunztoare are ca efect u-urarea condi"iilor de munc1 cre-terea producti#it"ii muncii1 $m(unt"irea calit"ii produselor. >n analiza economic aprecierea de ansam(lu a eficien"ei $nzestrrii te:nice se face prin corela"ia dintre dinamica gradului de $nzestrare te:nic a personalului 7ca raport $ntre totalul mi;loacelor fi2e -i numrul mediu de salaria"i8 -i indicele producti#it"ii muncii 7e2primat prin cifra

de afaceri medii anual pe un salariat8. Utilizarea eficient a m;loacelor fi2e impune1 ca o cerin" o(ligatorie1 de#ansarea indicelui $nzestrrii te:nice de ctre indicele producti#it"ii muncii. )ro#uctivitatea marginal( a muncii Producti#itatea marginal a muncii 70mg8 realizat de societatea S.C. *ricostore Romania S.' poate fi analizat a#,ndu.se $n #edere raportul dintre sporul de produc"ie 7MQ8 -i cantitatea suplimentar de munc7M=8 depus de personalul $ncadrat $n cadrul organizatiei. Producti#itatea marginal a muncii cuantific sporul de produc"ieP#anzare o("inut cu a;utorul unei cantit"i suplimentare din factorul munc1 cu condi"ia men"inerii constante a capitalului organizatiei. ?e asemenea1 producti#itatea marginal reflect cre-terea ciferei de afaceri o("inut prin folosirea unei unit"i suplimentare de resurse umane. Se utilizeaz raportul dintre #aria"ia cifrei de afaceri -i #aria"ia cantit"ii de munc. Producti#itatea marginal $nregistrat de societate se refer doar la consecin"ele suplimentrii cu o unitate a resurselor umane utilizate -i nu modul de utilizare a resurselor umane $n ansam(lu. Punctul de ec:ili(ru se atinge $n momentul $n care producti#itatea medie este egal cu cea marginal1 de la acest punct orice suplimentare cu resurse umane a#,nd un efect negati# asupra producti#it"ii medii a muncii. In cazul societtii S.C. *ricostore Romania S.'1 producti$itatea marginal a muncii tre(uie de asemenea si ea analizat pentru a se putea :otri pe #iitor ce c)eltuial de timp si in ce msura $a fi folosit pentru sporirea ni$elului productiei. 'stfel1 incepem cu studiul acestei producti#itti in inte#alul anilor 266E.266) si folosim formula care urmeaz:
, ,266) ,266E +%6)EE&6 &2)+ &66 = = . .266) . 266E 2E E%66 !) +!22 = %!2/ !/6 /+)2)/ = %E 16! RANPor.

Diind un raport supraunitar1 rezult faptul c ma;orarea c:eltuielii de munc e2primat in timp om.ore cu o unitate conduce la o crestere a ni#elului productiei fa(ricate destinate li#rrii cu %E16!Ron. Continum prin a analiza perioada cuprinsa intre anii 266) si 266/.

, ,266/ ,266) !&&&6 /&6 +%6)EE/6 E!%2)!)6 = = = N&&1)/ RANPor. . .266/ .266) ) )EE% 2E E%66 !!6!2E%
In anul 266/ productiaP#anzarea a crescut fat de anul 266)1 de asemenea si fondul de timp e2primat in om.ore a crescut1 cauza cea mai important a acestei cresteri fiind marirea numrului de salariati in 266/ fat de anul 266)1 acesta a;ungand de la ! &2 la !/&% de muncitori1 o

crestera de &66 muncitori1 mai mare decat cea :otrat in anul 266) in raport cu anul 266E1 de numai )6 muncitori. ?esi diferenta dintre 266/ si 266) e destul de (una1 nu este insa suficienta tinand cont de numarul de salaiati dintre cei doi ani. Modificarea producti#it"ii muncii are un comple2 de efecte1 care se e#alueaz cu a;utorul unei metodologii sta(ilite $n func"ie -i de modul de calcul -i e2primare a acesteia. 'stfel1 $n cazul determinrii pe (aza indicatorilor #alorici1 efectele modificrii producti#ittii medii a mucii se reflect in principal asupra ci'rei #e a'aceri1 potri#it rela"iei: =!70:!. 0:68 , 1 unde: =! reprezint c:eltuiala de timp necesar realizarii productiei in 6 anul curent5 0m:!10m:6 sunt producti#itatile medii orare inregistrate in anul curent1 respecti# precedent5 C'6 semnific cifra de afaceri a anului anterior5 iar Q6 reprezint productia e2ercitiului aferent anului precedent. Dolosind relatia de mai sus1 o sa e2emplificm aceste efect amintit al modificrii producti#ittii medii a muncii $n cazul firmei S.C *ricostore Romania S.' 'tfel1 in anul 266) fata de anul 266E1 e2presia #a arta in felul urmator: =266)70m:266).0m:266E8
01 6

01266E /!%& +66 = 2!E +/&& 1/& RAN N 2E E%66 7 &1E/ 61 E8 ,266E &2)+ &66 01266) !!2%6 E % = ) )EE% 7 %!1E &1E/8 = 2)2%! +1)2 RAN ,266) +%6)EE/6

In anul 266/ fat de anul 266)1 relatia #a arta atfel:

.266/ 7'm!266/ 'm!266/ 8

>n am(ele cazuri1 at,t pentru modificarea din anul 266) fa" de anul 266E1 c,t -i pentru cea din anul 266/ fa" de anul 266) a ni#elului cifrei de afaceri1 influen"a modificrii producti#it"ii medii orare a muncii a fost una poziti#1 ma;orarea ni#elului acesteia conduc,nd la sporirea cifrei de afaceri1 #,nzrile cresc,nd -i ele. . #alorii produc"iei o("inute: =! 2 70m: !. 0m: 68 Pentru anul 266) fat de anul 266E1 modificrile e2emplificate in relatia de mai sus se aplic in felul urmator: =266)70m:266E.0m:266E8 N 2E E%667 &1E/. 61 E8 N !% 62& E%/RAN In anul 266/ fat de anul 266)1 relatia #a arta in felul urmtor: =266/70m:266/.0m:266)8 N ) )EE%7%!1E. &1E/8 N 22 !2E +)6 RAN Sc:im(area trendului producti#it"ii medii orare a muncii a condus -i $n aceste cazuri1 at,t $n a anul 266)1 c,t -i $n anul 266/ la ridicarea ni#elului indicatorului pe care $l influen"eaz. . ratei c:eltuielilor salariale la !666 lei produc"ie fa(ricat:

3a6 3a 6 !666 1 unde Sao reprezint c)eltuielile salariale aferente anului ' ' ma ma ! 6

precedent5 0ma! si 0ma6 sunt producti#ittile medii ale muncii anuale aferente anului curent1 resecti# anului precedent. Relatia de mai sus mai poate fi scris si in felul urmtor:

3a6 3a6 !666 !666 'ma! 'ma 6


Pentru anul 266) fat de anul 266E1 modificrile e2emplificate in relatia de mai sus se aplic in felul urmtor:

3a266E 3a266E & 2 ! & 2 ! !666 !666 = !666 !666 = 2&!%1 & RAN 'ma 266) 'ma 266E E+&/ 1 & )E!1!
In anul 266/ fat de anul 266)1 relatia arat in felul urmtor:

3a266) 3a266) !6 !&622 !6 !&622 !666 !666 = !666 9 !666 = !%)%!1 RAN 'ma 266/ 'ma 266) / /)%1)/ E+&/ 1
3)eltuielile cu salariile s-au redus (i ele datorit majorrii producti$itii muncii 1 at,t $n anul 266) fa" de anul 266E1 c,t -i $n perioada 266)P266/. . #alorii adugate: =!70m: ! 0m: 68 @'m 6 'plicm formula de mai sus pentru modificrile sur#enite in anul 266) fat de anul 266E a producti#ittii medii a muncii asupra #alorii adugate astfel: =266)70m:266).0m:266E8 @am266EN2E E%667 &1E/. 61 E8 266)!6!N 2/!&6/+2! RAN Pentru modificrile inter#enite asupra producti#it"ii medii a muncii in anul 266/ fat de anul 266) asupra #alorii adugate1 formula #a arta in felul urmtor: =266/70m:266/.0m:266)8 @a266)N ) )EE%7%!1E. &1E/8 !6 !&622N 22/2%6!+!%6 RAN ?up cum reiese din formulele de calcul de mai sus1 societatea a $nregistrat o cre-tere a #alorii adugate $n am(ele perioade analizate1 eficien"a utilizrii complete a timpului lucrati# reflect,ndu.se $n ridicarea trendului acesteia. sumei totale a c:eltuielilor la !666 lei #enituri:=! 2 70ma ! 0ma 682RC= 6 2 !P!6661unde RC=6 reprezint rata c)eltuielilor la 1000lei $enituri pentru anul precedent. Influenta modificrii producti#ittii medii a muncii asupra c:eltuielilor la !666 lei #enituri in anul 266) fata de anul 266E se arat prin calcularea relatiei de mai ;os: =266)70ma266).0ma266E8 RC=266E !P!666N2E E%667E+&/ 1 .& )E!1!8 61+6&2EE&
6166! N %!%)!!1E+ RAN

Influenta modificrii producti#ittii medii a muncii asupra c:eltuielor la !666 lei #enituri in anul 266/ fat de anul 266) este o(ser#at dup rezol#area e2presiei :

=266/70ma266/.0ma266)8 RC=266) !P!666N ) )EE%7/ /)%1)/.E+&/ 1 8


61+E6%&6/ !P!666N 626E21/+ RAN

. sumei totale a profitului (rut aferent cifrei de afaceri

.! ('ma ! 'ma 6 ) Pr6 6 1 unde Pr 6 reprezint profitul (rut la ! leu cifra de afaceri in
anul precedent1 iar o semnific gradul de #alorificare al productiei in anul precedent. Pentru modificrile aprute in anul 266) fat de anul 266E asupra profitului (rut aferent cifrei de afaceri datorit modificrilor producti#ittii medii a muncii anuale relatia de mai sus o aplicm in felul urmtor:

.266) ('ma 266) 'ma 266E ) Pr266E 266E N2 E E %66 7E+&/ 1 .& )E!1!8

2! %6& / /!%& +66

/!%& +66 N!E/&&E %2/ RAN &2)+ &66

Pentru modificrile aprute in anul 266/ fat de anul 266) asupra profitului (rut aferent cifrei de afaceri datorit sc:im(rilor de trend a ni#elului producti#ittii medii a muncii e2presia de mai sus arat in felul urmtor:

.266/ ('ma 266/ 'ma 266) ) Pr266) 266) N ) )EE% 7/ /)%1)/.E+&/ 1 8

2%%)&%2/ !!2%6 E %

!!2%6 E % N%%! 2 E2!6 RAN 2%%)&%2/

Se poate o(ser#a at,t $n anul 266) fa" de anul 266E1 c,t -i $n perioada 266)P266/ o ma;orarea a ni#elului profitului (rut aferent cifrei de afaceri -i se poate trage concluzia c organizaia desf(oar o acti$itate de producie mulumitoare, $+nzri pe msur, iar ni$elul stocurilor fiind de dimensiuni reduse, sau poate c)iar ine*istent. . eficien"ei acti#elor de e2ploatare:

.! ('m! ! 'm! 6 ) Pr6 1 unde 'e! reprezint acti#ele de e2ploatare din e2ercitiul 1e!
curent. 'stfel1 formula de mai sus in ceea ce pri#este modificrile aferente producti#ittii medii a muncii in anul 266) fat de anul 266E o #om e2emplifica mai ;os folosind datele din ane2a nr.% in felul urmtor: .266) 7'm! 266) 'm! 266E 8Pr 266E = 1e266) 2E E%66 7 &1E% 61 E8 +E 6!& 2! %6& / /!%& +66 = E%)62%1) = 1)/)6+ +E 6!&

In anul 266/ fat de anul 266) modificrile producti#ittii medii a muncii regsite in eficienta acti#elor de e2ploatare se e2emplific folosind datele din ta(el prin urmtoarea relatie: .266/ 7'm! 266/ 'm! 266) 8Pr 266) = 1e266/ ) )EE% 7%!1E &1E/8 /&2))/ !6 !&622 !!2%6 E % = 21 /&/&

Modificarea producti#it"ii medii orare a muncii pe salariat induce o cre-tere a eficien"ei folosirii ecti#elor de e2ploatare $n anul 266) fa" de anul 266E1 c,t -i $n anul 266/ fa" de anul 266) . rezultatului poten"ial aferent produc"iei fa(ricate . c:eltuielilor fi2e la !666 lei produc"ie marf

&6 &6 !666 . !666 1 unde D6 sunt c:eltuielile fi2e aferente anului precedent .! '!! .! '!6
Modificarea producti#ittii medii a muncii in anul 266) fat de anul 266E asupra ni#elului c:eltuielilor fi2e se poate o(ser#a dupa calcularea e2presiei matematice urmtoare:

&266E &6 !/ /&)E6 !/ /&)E6 !666 . !666 N !666 = !!)) 1&! .266) '!266) .266) '!266E !%6)E&E 12& !2+!2%) 1!
Modificarea producti#ittii medii a muncii in anul 266/ fat de anul 266) indus ni#elului c:eltuielilor fi2e o studiem cu a;utorul formulei de calcul urmtoare:

&266) &266) !666 . !666 N .266/ '!266/ .266/ '!266/


%2+&E+&E %2+&E+&E !666 !666 = 2+)E1/&2 ! &6 %+ 16&E !2 %/66 Cre-terea producti#it"ii medii a muncii orare pe salariat $n anul 266) -i 266/ au condus la o eficien" a c:eltuielilor fi2e. . ratei renta(ilittii capitalului propriu

.! 7'm !! 'm !6 8 * p!
curent.

0 16 Pr6 ,6 1unde *p! reprezint capitalul propriu aferent e2ercitiului financiar

Modificarea producti#ittii medii a muncii in anul 266) fat de anul 266E cu influenta asupra ratei renta(ilittii capitalului propriu se regseste in cadrul relatiei urmtoare de calcul:

.266) 7'm! 266) 'm! E 8 *p266)

01266E Pr 266E ,266E

!66

E% &6 72!1/)& 2616EE8

%% &+// E% &6 !1/6+ !.!%+ +E 61!6%6) = !66 = 6166 ! !66 = 1!+ / % &+//
Modificarea producti#ittii medii a muncii in anul 266/ fat de anul 266) cu influenta asupra ratei renta(ilittii capitalului propriu se o(ser#a cel mai corect dac rezol#m urmtoarea formul:
.266/ 7'm! 266/ 'm! 266) 8 *p 266/ 01266) Pr 266) ,266) N

!%)6%/! !2)+ &6 !66 =

!E!%/+& !& 6 / !%6)EE& !E!%/+& !66 = &6+2E+ &E%%/ 1/&E !1!%)2!& 616+%)EE = !66 = %1E%EE &6+2E+ &E%%/7 2 1+22 2!1/)&8
Ma;orarea ni#elului producti#it"ii medii orare a muncii pe salariat $n perioada 266EP266) -i 266)P266/ a condus la cre-terea eficien"ei utilizrii capitalului propriu1 asta datorit $n special folosirii complete -i eficiente a timpului lucrati#. . ratei renta(ilitatii capitalului permanent 016 Pr 6 ,6 1 unde * per reprezint capitalul permanent detinut de societatea

.! 7'm!! 'm! 6 8 *per

S.C *ricostore Romania S.'. Capitalul permanent N Capital propriu Y Capital social Y Rezer#e Y Rezultatul e2ercitiului Y Repartizarea profitului Y ?atorii pe termen lung datorate de intreprindere 7Imprumuturi pe termen lung8 Y Prime de capital Rezultatul raportat Dirma nu are o(ligatii de plat pe termen lung in anul 266) astfel incat capitalul propriu este egal cu capitalul permanent. Pentru a arta influenta modificrii producti#ittii medii a muncii in anul 266) fat de anul 266E asupra ratei renta(ilittii capitalului permanent se calculeaza relatia:

.266) 7'm! 266) 'm! 266E 8 * per 266) N 1!+ /

01266E Pr 266E ,266E

!66 =

.266) 7'm! 266) 'm! E 8 *p266)

01266E Pr 266E ,266E

!66

Pentru a arta influenta modificrii producti#ittii medii a muncii in anul 266/ fat de anul 266) asupra ratei renta(ilittii capitalului permanent se foloseste urmtoarea relatie de calcul:
.266/ 7'm! 266/ 'm! 266) 8 *per266/ 01266) Pr 266) ,266) 01266) Pr 266) ,266)

!66

.266/ 7'm! 266/ 'm! 266) 8 *p266/

!66

N %1E%EE 7 deoarece si in cazul anului 266/ nu e2ist imprumuturi pe termen lung1 astfel capitalul propriu este egal cu capitalul permanent8. ?e asemenea se o(ser#1 ca -i $n cazul analizei ratei renta(ilit"ii capitalului propriu c ridicarea ni#elului producti#it"ii muncii orare pe salariat a condus $n anul 266) fa" de anul 266E -i $n anul 266/ fa" de anul 266) la o cre-tere a ni#elurilor ratelor renta(ilit"ii capitalului permanent1 ceea ce denot un aport eficient al capitalului permanent la (una $ndeplinire de ctre organiza"ie a planului de produc"ie Prin intermediul acestor indicatori se pot sta(ili -i efectele propagate asupra altor indicatori economico.financiari. Costul necesar unui %roces #e recrutare si selec$ie In cadrul companiei S.C *ricostore Romania S.' recrutarea si selectia personalului este realizata de catre departamentul de resurse umane1 respecti# de catre specialistii de recrutare. Pe parcursul perioadei analizate 7266E1 266)1 266/8 c:eltuielile cu recruarea au fost: In anul 266E au fost anga;ate 2&6 de peroane1 in 266) )61 iar un 266/ au fost &66 de persoane anga;ate. In analiza ce urmeaza #om incerca sa analizam costul procesului de recrutare. Posturile pentru care s.a facut recrutarea au fost de diferite grade de dificultate1 de la lucratori comerciali1 personal adminsitrati# la manageri de departament1 manageri de magazin. 'stfel ca1 in cele ce urmeaza #oi incerca sa aflu costul de recrutare si selectie in cei trei ani anlizati1 un cost mediu necesar procesului de recrutare. ?e asemenea #oi incerca e#identierea eficientei recrutarii ca o analiza comparati#a in cei trei ani. 'stfel ca1 posturile pentru care s.a realizat recrutarea si selectia sunt posturi di#erse pentru care s.au alocat di#erse costuri1 un timp de analiza si de inter#iu diferit1 insa anali*a se ba*ea*a %e un %ost me#iu, un tim% me#iu #e anali*a. Pentru a determina costurile legate de procesul de recrutare1 selectie si integrare a personalului1 #om aduna costurile pentru fiecare etapa din cadrul procesului. 'ceste etape corespund

unui ni#el de calitate e2celent in ce pri#este candidatii selectati. Aricare dintre aceste etape pot fi reduse din punct de #edere al perioadei alocate1 dar cu efecte asupra calitatii procesului. !. 4impul alocat analizei postului si elaborarii fisei de post timpul mediu de lucru este de apro2imati# !2 ore pentru analiza postului si intocmirea fisei de post. 3osturile legate de analiza si elaborarea fisei de post #005 N numarul de ore de lucru 2 salariul orar la personalului angazat N !2 2 7salariul mediu al unui managerP!)E ore8 N !2 22&6 2 7 &66P!)E8 N 666 2 !+1// N &+ E&+ 3osturile legate de analiza si elaborarea fisei de post #006 N !2 2 7salariul mediu al unui managerP!)E ore8 N !2 2 )6 2 7 666P!)E8 N%%%62!)16% N )& E/! 3osturile legate de analiza si elaborarea fisei de post #007 N !2 2 7salariul mediu al unui managerP!)E ore8 N!22&6627 666P!)E8 N !).6%& 2 E666 N !62 2)6 7pentru calcularea salariului orar s.a luat in calcul un numar de 22 de zile lucratoare pe luna si / ore de lucru pe zi1 ceea ce inseamna un total de !)E ore lucratoare lunar8. Mentionez ca aceasta etapa este esentiala pentru a o(tine un ni#el ridicat de calitate a procesului deoarece fisa de post este cea care arata specificatiile necesare pentru anga;area candidatului potri#it 7educatie1 a(ilitati1 atitudini1 e2perienta8. #. nuntarea posturilor $acante in e*teriorul organizatiei & se alege metoda anunturile in ziar1 se opetaza pentru un numar mediu de anunturi P anga;at1 Cost anunturi %osturi !!6 N 2&6 7nr anga;ati 266E8 2 !66 7pret ! anunt la ziar8 2 7nr anunturi pentru un post8 N )& 666 Cost anunturi %osturi !!> N )6 2 !26 2 N !!/ /66 Cost anunturi %osturi !!? N &66 2 !%6 2 N 2!6 666 %. 8electia aplicatiilor primite . luam un numar mediu de aplicatii primite de apro2imati# &6Ppost si consideram un timp de & minute pentru analiza fiecarei aplicatii1 rezulta ca specialistul resurse umane #a analiza un numar mediu de % aplicatii pe ora. In acest caz1 costurile legate de selectarea aplicatiilor #or fi date de urmatoarea ecuatie: Costurile legate de selectarea aplicatiilor primite N 7Numarul total aplicatiiPNumarul aplicatii analizate pe ora8 2 Salariul orar al specialistului de resurse umane N 7&6aplicatiiP!28 2 ....P ora Costurile legate de selectarea aplicatiilor primite 266EN7&622&68P!2 2 !!Pora N 2&6P!! N!! %&/ Costurile legate de selectarea aplicatiilor primite 266)N7&62 )68P!2 2 !!Pora N P!!N!E +&/

Costurile legate de selectarea aplicatiilor primite 266/N7&62&668P!2 2 !!Pora N P!!N22 +!E 9. /reselectia candidatilor in aceasta etapa managerul de resurse umane #a sustine inter#iuri cu candidatii ale caror aplicatii au fost selectate. Numarul acestor inter#iuri poate #aria intre 2 si 26. Ca aceasta etapa sunt incluse si costurile legate de timpul necesar anuntarii si programarii candidatilor pentru inter#iuri1 anuntarea celor ale caror aplicatii nu au fost selectate1 re#izuirea protocoalelor de inter#iuri pentru a genera lista scurta de candidati si timpul alocat pentru anuntarea candidatilor care au participat la inter#iuri1 dar nu au fost selectati. In acest caz1 costurile totale ale acestei etape #or fi date de urmatoarea ecuatie: Costurile legate #e %reselectia can#i#atilor !!6 N 7timpul alocat pentru toate inter#iurile 7ore8 Y timpul alocat pentru pogramarea candidatilor 7ore8 Y timpul alocat pentru anuntarea celor ale caror aplicatii nu au fost selectate 7ore8 Y timpul alocat pentru re#izuirea protocoalelor de inter#iuri 7ore8 Y timpul alocat pentru anuntarea candidatilor respinsi la inter#iu8 2 salariul orar al managerului de resurse umane N 7!&622&68 Y 7222&68 Y 722!&668 Y 722!)&68 Y 7!2!&668 N %E 2&6 Costurile legate #e %reselectia can#i#atilor !!> N 7!&62 )68 Y 72Y )68 Y 72226&68 Y 7222%268 Y 7!226&68 N E) 2 6 Costurile legate #e %reselectia can#i#atilor !!? N7!&62&668 Y 722&668 Y 7222&668 Y 722 6668 Y 7!22&668 N /+ &66 :. 8electia candidatilor candidatii care au fost selectati in urma inter#iului de preselectie #or fi prezentati managerului care are in su(ordine posturile #acante. Un numar de 2 candidati. ?e o(icei1 fiecare inter#iu dureaza apro2imati# o ora1 la final fiind necesara inca o ora pentru re#izuirea protocoalelor de inter#iu si luarea deciziei1 precum si anuntarea candidatilor care nu au fost acceptati. Cuarea deciziei de anga;are se realizeaza de o(icei in cola(orare cu un alt mem(ru al ec:ipei. Pentru aceasta etapa costurile sunt urmatoarele: Costurile legate de selectia candidatilor 266E N 7Numar inter#iuri 2 durata inter#iului8 2 salariul mediu orar al directorului Y timpul necesar pentru luarea deciziei 2 7salariul orar al directorului Y salariul orar al coordonatorului8 N 72&62 2!ora8 Y 666P!)E Y ! ora 2 7 &66Y26668P!)E N )+/E+ Costurile legate de selectia candidatilor 266) N 7 )6 2 2 !ora8 Y &66P!)EY!ora 2 7 &66Y2&668P!)E N !!E%%% Costurile legate de selectia candidatilor 266/ N 7&66 2 2 ! ora8 Y %666P!)E Y ! ora 2 7%666Y2&668P!)E N !&&+E& 'stfel #aloarea totala a procesului de recrutare si selectie este urmatoarea :

;aloarea totala a procesului de recruare, selectie N timpul alocat analizei posturilor si ela(orarii fisei de post Y anuntarea posturilor #acante in e2teriorul companiei Y Selectia aplicatiilor primite Y preselectia candidatilor Y selectia candidatilor ;aloarea totala a procesului de recruare si selectie #005 N &+ E&+ Y )& 666 Y !! %&/ Y %E 2&6 Y )+ /E+ N 2)2 2 2 ;aloarea totala a procesului de recruare si selectie #006 N )& E/! Y !!/ /66 Y !E +&/ Y E) 2 6 Y !!E %%% N +& !! ;aloarea totala a procesului de recruare si selectie #007 N !62 2)6 Y 2!6 666 Y 22 +!E Y /+ &66 Y !&& +E& N &/6 E&! BENECICIIDE Pentru a calcula rata de returnare a in#estitiei in cei 2&61 )61 respecti &66 de noi anga;ati1 #a tre(ui sa determinam (eneficiile pro(a(ile pe care le.am o(tinut de pe urma lor. ?in cifrele o(tinute reise faptul ca #olumul total al #anzarilor pentru persoanele anga;ate in cei trei ani analizati a fost de: 266E N & % 2 )&65 266)N !6 +/ !!6 si 266/N!/ %%2 666 RENTABIDITATEA IN7ESTITIEI Renta(ilitatea in#estitiei #a fi data de urmatoarea formula: Rentabilitatea investitiei !!6 N @olumul #anzarilor P 7Costurile de recrutare1 selectie si integrare Y Salarii Y *onusuri Y C:eltuieli administrati#e8 N & % 2 )&6P72)2 2 2 Y ! %+! +6+8 N & % 2 )&6 P ! )E% !%! N 16)+&%% Rentabilitatea investitiei !!>N !6 +/ !!6 P 7 +& !! Y 2 /22 /+/8 N 12 !22 Rentabilitatea investitiei !!? N !/ %%2 666 P 7&/6 E&! Y % &+/ !)E8 N 1&E!6 / 'ceasta este o rata reala a in#estitiei in procesul de recrutare1 selectie si integrare a noilor anga;ati si arata cat de profita(ila poate fi aceasta in#estitie in cazul in care calitatea procesului este ridicata. In situatia in care se merge pe un ni#el calitati# mai redus1 costurile legate de proces sunt mai reduse1 dar si riscul ca o(iecti#ele propuse sa nu fie atinse este mai mare. Conclu*iile stu#iului #e ca*9 numrul mediu de salaria"i a crescut anual5 cre-terea cifrei de afaceri a societatii S.C. *ricostore Romania S.' $n ansam(lu indic se constat c ;umtate din persoane are #,rsta cuprins $ntre 6.%6 ani ceea ce poate

o $m(unt"ire a #,nzrilor realizate de organizatie5 influen"a poziti# $n #iitor situa"ia societatii S.C. *ricostore Romania S.'5

au fost anga;a"i un numr mare de persoane ceea ce a dus la cresterea numrului gradul de utilizarea a fondului de timp ma2im disponi(il a $nregistrat o cre-tere cifra de afaceri si #anzarea produselor a crescut de la an la an5 au crescut $n fiecare an producti#itatea anual1 zilnic -i orar.

mediu de personal5 datorit $m(unt"iri modului de utilizare al timpului de munc5

>n anii 266E -i 266) producti#itatea muncii a influen"at poziti# #aloarea #anzarilor1 iar in anul 266) a a#ut1 de asemena o influen" poziti#1 insa crestera a fost mult mai mare.

Ca%itolul ,. )ro%uneri #e imbunatatire a cresterii e'icientei resurselor umane : 3uccesul performana competitivitatea organizaiilor depind n mare msur de coninutul si calitatea managementului resurselor umane " 1urel Manolescu Cre-terea eficien"ei economice impune1 $n primul r,nd1 s%orirea %ro#uctivit($ii muncii. Sporul de producti#itate se poate o("ine cu c:eltuieli minime prin #alorificarea rezervelor existente n domeniul resurselor umane din cadrul societatii 3.0.;ricostore $omania 3.1. Una din rezer#ele proprii este for"a de munc. Pentru utilizarea corespunztoare a acesteia fiind necesar s se sta(ileasc timpul de munc real necesar pentru efectuarea opera"iilor1 lucrrilor1 ser#iciilor sau a altor acti#it"i utile. Sta(ilirea timpului de munc real necesar asigur o mai (un programare a produc"iei -i utilizarea complet a timpului de munc al e2ecutan"ilor. Performan"ele organiza"iei1 capacitatea acesteia de a se adapta rigorilor pie"ei concuren"iale1 de a satisface $n totalitate cerin"ele acesteia -i1 $n acela-i timp de a.-i ma2imiza profitul sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane1 materiale -i financiare1 precum -i eficacitatea folosirii lor. In continuare #oi prezenta o serie de propuneri de im(unatatire necesare eficientizarii companiei 3.0.;ricostore $omania 3.1. 'sigurarea la timp a organizatiei cu for"a de munc necesar su( aspect cantitati#1 calitati# -i structural1 precum -i folosirea ra"ional a acesteia1 influen"eaz $n mod :otr,tor $ndeplinirea sarcinilor de plan $n cele mai (une condi"ii1 c,t -i rezultatele economico.financiare o("inute de catre organizatie. naliza cantitati$ a personalului societatii 3.0.;ricostore $omania 3.1. s.a do#edit a fi una poziti#a1 numarul anga;atilor a crescut de la an la an. A pro(lema deose(it de importanta in utlizarea eficienta este dimensionarea ra"ional a numrului de personal. Compania tre(uie sa preconizeze numarul necesar de personal cat mai aproape de numarul real. C,nd #or(im de calitatea personalului facem referire la ni#elul de calificare al acestuia1 ca o pro(lem deose(it de important $n dimensionarea produc"iei -i e#olu"ia producti#it"ii -i a muncii. ?upa cum am #azut in analizarea studiului de caz in cadrul societatii noastre personalul calificat este in numar mai mic fata de cel mai putin calificat. Cauza acestei constatari este numarul mare de lucaratori comerciali1 pentru care nu sunt necesare studiile superioare.

Pentru a o("ine o producti#itate c,t mai ridicat -i a.-i $ndeplini o(iecti#ele propuse1 3.0.;ricostore $omania 3.1 tre(uie s utilizeze munc cu efien" ma2im1 respecti# calificarea salaria"ilor angrena"i $n e2ecutarea lucrrilor s fie $n conformitate cu gradul de comple2itate al acestora. ?e aceea se recomanda formarea angajatilor prin participarea la cursuri de #anzari1 de management1 de dez#oltare profesionala. ?upa urmare cursurilor necesare dez#oltarii a(ilitatilor anga;atilor se recomanda1 de asemenea evaluarea cursului prin e#aluarea cunostintelor o(tinute de catre anga;atii participanti la cursuri. 3irculaia forei de munc1 reprezint mi-carea personalului $n cursul unei perioade 7intrri -i plecri8 determinat de cauze social.economice sau o(iecti#e. In cadrul companiei fluctuatia este semnificati#a. Numarul mare de anga;ari si de plecari rele#a acest fapt. Se recomanda urmatoarele metode de stopare a fluctuatiei personalului: folosirea de metode de rmunerare periodice discutii periodice cu anga;atii referioare la satisfacti in munca1 precum si gasirea de solutii la posi(ilele pro(leme ela(orarea unui program de instruire pentru anga;atii firmei planificarea resurselor umane introducerea unor programe pentru integrarea noilor anga;ati apelarea la e2it inter#iT1 necesar analizei moti#elor plecarii anga;atilor 'nga;atorul tre(uie sa inteleaga ca aceasta reprezinta o foarte gra#a pro(lema care are impicatii ma;ore atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Costurile pe care le implica fluctuatia de personal nu sunt deloc de negli;at1 pentru fiecare anga;at care paraseste o companie ele insumand1 pe de.o parte1 costurile aferente plecarii acestuia1 cum ar fi timpul alocat pentru gasirea unei solutii de a acoperi postul pana la anga;area unui inlocuitor1 supraincarcarea cu sarcini a colegilor1 dar si costurile pe perioada cat postul este #acant1 adica producti#itatea pierduta de companie1 costuri aferente recrutarii1 anga;arii unui inlocuitor si formarii acestuia. <tilizarea integral a timpului de munc constituie laturile importante de folosire eficient a for"ei de munc. Utilizarea timpului de lucru este influen"at de conflictele din cadrul organiza"iei1 iar rela"iile dintre oameni1 dintre sindicate -i patronatul agentului economic genereaz o stare de conflict continuu1 stare ce tre(uie aplanat pentru a nu genera $n conflicte desc:ise sau gre#e. Creterea %ro#uctivit($ii Cre-terea producti#it"ii muncii este o component decisi# $n comple2ul cilor pentru realizarea dez#oltrii S.C *ricostore Romania S.'. -i implicit a economiei na"ionale.

Sursa principal de cre-tere a producti#it"ii muncii o constituie factorul uman spre care tre(uie s.-i $ndrepte aten"ia fiecare manager. Un rol :otr,tor $n o("inerea de rezultate $l constituie calitatea forei de munc 1 ni$elul de cuno(tine (i de pregtire a acesteia1 eficacitatea cu care reu(e(te s-(i $alorifice pregtirea profesional. ?ezideratul ma;or al managerului este de a asigura utilizarea timpului de lucru programat ra"ional -i complet de ctre toate categoriile de personal. 'cest o(iecti# se poate realiza numai $n condi"iile c,nd managerul este capa(il s ia msuri :otr,te -i sus"inute de un $nalt profesionalism1 pentru $m(unt"irea organizrii muncii. >n aceste condi"ii1 eficacitatea -i rodnicia muncii se reflect $n cantitatea de produse1 ser#icii sau lucrri realizate de fiecare anga;at $ntr.o unitate de timp 7or1 zi1 sptm,n sau lun8. '-adar1 producti#itatea muncii reprezint un indicator de eficien" determinat de eficacitatea muncii corecte1 a personalului anga;at1 creator de noi #alori de $ntre(uin"are. ?eci sursa principal de cre-tere a producti#it"ii muncii o constituie factorul uman -i asupra utilizrii -i organizrii acti#it"ii acestuia este necesar s se $ndrepte aten"ia managerilor. Mai mult fiecare persoan trebuie ncadrat la locul unde poate oferi cele mai bune rezultate1 aceasta conduc,nd la a#anta;e pentru manager -i la satisfac"ie respecti# $mpliniri profesionale pentru e2ecutant. >n analiza eficien"ei resurselor umane1 nu ne referim la producti#itatea muncii $n general1 ci este necesar s folosim doi indicatori deri#a"i: producti#itatea medie a muncii -i producti#itatea marginal a muncii Ni#elul producti#it"ii medii a muncii anuale 7pe un salariat8 la S.C *ricostore Romania S.' a $nregistrat dep(iri $n toate cazurile la calcularea pe (aza productiei marf1 cifrei de afaceri. Ritmul ni#elului producti#ittii muncii medii anuale1 determinat pe (aza cifrei de afaceri1 de#anseaza ritmul producti#ittii muncii medii anuale determinat pe (aza productiei destinat li#rrii1 tocmai ca urmare a asigurrii desfacerii productiei e2ecutate si reducerii productiei stocate. Reiese astfel faptul c timpul lucrati$ la ni$elul organizaiei a fost complet utilizat1 aceast eficien" conduc,nd la o cre-tere a produc"iei marf destinat li#rrii -i ulterior la o cre-tere a cifrei de afaceri -i a profitului. >n anul 266) ni#elul producti#it"ii medii anuale a muncii s.a ma;orat fa" de ni#elul $nregistrat $n 266E1 ma;orare care a influen"at fa#ora(il modificarea $n sens poziti# a ni#elului profitului pe salariat1 astfel ca acest trend cresctor tre(uie men"inut1 ceea ce dealtfel s.a -i $nt,mplat $n anul 266/1 producti#itatea medie a muncii anuale continu,nd s cresc $n (eneficiul eficien"ei pe salariat.

Cauza principala a cre-terii profitului pe salariat a fost determinat de ma;orarea continu producti#it"ii medii anuale a muncii pe salariat at,t $n anul 266) fa" de anul 266E1 c,t -i $n anul 266/ fa" de anul 266)1 disponi(ilizrile de personal nu sunt sunt deloc necesare1 cre-terea (eneficiului pe salariat nefiind influen"at $ntr.o msur at,t de mare de diminuarea ni#elului acestuia1 astfel1 societatea tre(uie s.-i men"in actuala acti#itate de produc"ie1 s organizeze cursuri de pregtire -i perfec"ionare pentru personalul necalificat concomitent cu desf-urarea unui program de practic $n cadrul unit"ii1 randamentul acestora ne$nt,rziind s apar1 c:iar dac ini"ial1 acest fapt o s ma;oreze costurile societ"ii. Ni#elurile product#it"ii medii anuale1 zilnice -i orare au cunoscut fiecare un trend poziti# $n decursul a celor ani studia"i1 moti#ul cre-terii acestor indicatori de masurare a eficien"ei folosirii timpului -i m,inii munc fiind folosirea integral a timpului lucrati#1 e2primat $n om.ore -i om.zile. l"i factori de cre-tere a producti#it"ii muncii $i constituie: %rogresul te2nic i organi*area %ro#uc$iei i a muncii. Ca ni#elul locurilor de munc la care se introduc ma-ini -i utila;e noi1 sau se aplic msuri importante de modernizare1 %rogresul te2nic ;oac un rol :otr,tor. Dr a su(estima sau a negli;a rolul progresului te:nic este necesar s se pun accent deose(it pe perfec"ionarea organizrii produc"iei -i a muncii1 folosindu.se c,t mai eficient mi;loacele de produc"ie e2istente -i timpul de munc. Arganizarea produc"iei -i a muncii integreaz -i influen"a progresului te:nic la locurile de munc unde s.a introdus. 'pare necesitatea de a e#iden"ia -i #alorifica superior rezer#ele de cre-tere a producti#it"ii muncii fr sau cu minim de c:eltuieli. Arganizarea muncii urmre-te reducerea cantit"ii de munc pentru oricare acti#itate1 pornind de la o metod ini"ial -i a;ung,nd la o metod perfec"ionat1 prin eliminarea risipei de timp1 prin reducerea eforturilor fizice -i intelectuale $n timpul e2ecu"iei -i prin eliminarea mi-crilor inutile -i o(ositoare. >n completarea acestor ac"iuni msurarea muncii urmre-te $nregistrarea timpului de munc strict necesar pentru efectuarea de ctre e2ecutan"i a opera"iilor -i lucrrilor. 'ceste dou laturi ale cercetrii analitice a proceselor de munc1 sunt interdependente1 iar ac"iunea lor comun se concretizeaz $n ela(orarea de norme de munc fundamentale. Normarea muncii contri(uie: la asigurarea unei repartizri ec:ili(rate a sarcinilor de munc5 la mo(ilizarea personalului pentru aplicarea celor mai ra"ionale msuri care s asigure

$ndeplinirea -i dep-irea sarcinilor sta(ilite 7cantitati# -i calitati#85

la cre-terea #eniturilor din munc -i la $m(inarea armonioas a intereselor personale

cu interesele generale ale societ"ii. Anali*a %osturilor com%aniei Bricostore 'naliza posturilor este un procedeu aplicat de ctre departamentul resurse umane 7prin metoda o(ser#rii8 -i a crui importan" este recunoscut1 deoarece constituie (aza recrutrii1 selectrii1 anga;rii personalului1 planificrii carierei1 o("inerii de performan"e 7$n func"ie de cerin"ele posturilor respecti#e8 -i1 prin acestea1 poate duce la crearea unei ec:ipe optime1 performante de personal. >n #ederea o("inerii de informa"ii #alide1 fidele referitoare la posturi1 se recomand ca metoda aplicat s fie corelat cu metoda inter#iurilor 7inter#iu nestructurat81 mai ales $n cazul acti#it"ilor comple2e 7de-i necesit un timp mai $ndelungat1 este u-or de pus $n aplicare5 $n plus1 cei inter#ie#a"i sunt ocupan"ii posturilor respecti#e1 cei mai $n msur s propun sc:im(ri $n definirea posturilor8. >ntruc,t organiza"ia acti#eaz $ntr.un mediu dinamic1 at,t intern1 c,t mai ales e2tern1 se recomand ca efectuarea analizei tuturor posturilor s se fac periodic1 pe o perioad de cel mult doi ani1 sau ori de c,te ori este ne#oie1 a#,nd $n #edere modificrile permanente ce se pot i#i $n numeroase posturi din structura organizatoric. Embun(t($irea recrut(rii i selec$iei %ersonalului Recrutarea personalului reprezint procesul de cutare1 de localizare1 de identificare -i de atragere a candida"ilor poten"iali1 din care urmeaz s fie ale-i candida"i capa(ili care1 $n cele din urm1 prezint caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai (ine cerin"elor posturilor #acante actuale -i #iitoare. Pentru $m(unt"irea recrutrii personalului la S.C.*ricostore Romania S.'. trebuie s se elaboreze o serie de strategii (i politici de recrutare prin care se sta(ilesc o(iecti#ele urmrite sau se desemneaz concep"iile1 codul de conduit al societ"ii $n domeniul recrutrii personalului -i comportamentele specifice acestei acti#it"i1 precum -i ansam(lul de atitudini1 inten"ii -i orientri pri#ind recrutarea personalului. ?eciziile manageriale care opera"ionalizeaz strategiile -i politicile de recrutare a personalului tre(uie s ai( $n #edere urmtoarele aspecte: identificarea -i atragerea unui numr ct mai mare de candidai pentru a se o("ine $n ce msur posturile #acante sunt ocupate din interiorul organiza"iei1 din r,ndul asigurarea concordan"ei $ntre acti#it"ile de recrutare ale organiza"iei -i #alorile -i necesarul numeric -i calitati# de anga;a"i5 propriilor anga;a"i1 din e2teriorul organiza"iei sau prin com(inarea acestor dou posi(ilit"i5 strategiile acestuia1 fr a negli;a -i alte aspecte1 ca1 de e2emplu: situa"ia sau concuren"a pe pia"a muncii1 reputa"ia sla( a societ"ii1 posi(ilit"ile de plat5

msura $n care S.C.*ricostore Romania S.'. prefer s atrag candida"i cu calificri

satisfctoare1 care sunt $n cutarea unui loc de munc -i care sunt interesa"i $n ocuparea rapid a posturilor #acante1 sau $ncearc s atrag pe acei candida"i competiti#i care au un real interes pentru posturile li(ere1 care au $n #edere o carier pe termen lung. luarea $n considerare a o(iecti#elor a#ute $n #edere dup anga;area personalului inclusi# efectele post.recrutare1 ca de e2emplu: asigurarea $n procesul de recrutare a unui personal eficient -i competiti# de $nalt performan"1 care #a fi men"inut $n cadrul organiza"iei o perioad mai mare de timp1 fr a fi e2pus -oma;ului5 eforturile de recrutare a personalului s duc la efectele a-teptate inclusi# $m(unt"irea imaginii de ansam(lu a societ"ii $n a-a fel1 $nc,t c:iar candida"ii respin-i s.-i dez#olte imagini sau atitudini poziti#e fa" de S.C.*ricostore Romania S.'.5 ocupate5 Pentru ocuparea posturilor #acante principala surs la care se apeleaz este $ns-i S.C.*ricostore Romania S.'.1 ceea ce $nseamn c posturile li(ere sunt oferite prioritar propriilor anga;a"i care percep promo#area ca fiind deose(it de stimulati#. Prin urmare1 $n acest caz1 se realizeaz o recrutare intern care1 de fapt1 nu este o anga;are1 ci numai o sc:im(are de post1 dar care presupune parcurgerea de candida"i respecti# a acelora-i etape ca -i pentru candida"ii e2terni. Selec$ia resurselor umane Selec"ia personalului este acea acti#itate care const $n alegerea1 potri#it anumitor criterii1 a celui mai competiti# sau mai potri#it candidat pentru ocuparea unui anumit post. Pentru $m(unt"irea selec"iei personalului pot fi folosite urmtoarele metode: metode empirice: care nu se (azeaz pe criterii riguroase1 ci pe recomandri1 impresii1 metode -tiin"ifice: care se (azeaz pe criterii -tiin"ifice -i folosesc mi;loace sau modul de prezentare la o discu"ie a candida"ilor1 aspectul fizic al acestora etc. metode -i te:nici specifice de e#aluare a personalului. Principalul o(iecti# al selec"iei personalului tre(uie s fie acela de a o("ine pe acei anga;a"i care se afl cel mai aproape de standardele de performan" dorite -i care au cele mai multe -anse de a realiza o(iecti#ele indi#iduale -i organiza"ionale. Procesul de selec"ie a personalului tre(uie s se desf-oare la S.C.*ricostore Romania S.'. $n mai multe etape: alegerea preliminar a solicitan"ilor5 completarea formularului de cerere de anga;are5 realizarea recrutrii personalului $ntr.un timp c,t mai scurt -i cu cele mai mici c:eltuieli posi(ile a#,nd permanent $n #ederea particularizrii posturilor care urmeaz s fie

inter#iul pentru anga;are5 testarea pentru anga;are5 #erificarea referin"elor5 e2amen medical5 inter#iu final5 decizia de anga;are5 instalarea $n post.

Diecare etap a procesului de selec"ie a personalului tre(uie s fie proiectat $n #ederea o("inerii unor informa"ii specifice1 rele#ante -i utile pentru alegerea candidatului considerat cel mai corespunztor sau pentru a fundamenta decizia de anga;are. Elaborarea unui sistem #e evaluare a %ersonalului <#aluarea performan"elor este o acti#itate de (az a managementului resurselor umane desf-urat $n #ederea determinrii gradului $n care anga;a"ii S.C.*ricostore Romania S.'. $ndeplinesc eficient sarcinile sau responsa(ilit"ile care le re#in. >n sens mai larg1 e#aluarea performan"elor este considerat o ac"iune1 un proces sau un tip de acti#itate cogniti# prin care un e#aluator apreciaz sau estimeaz performan"ele unei persoane $n raport cu standardele sta(ilita1 precum -i cu reprezentarea sa mental1 propriu su sistem de #alori sau cu propria sa concep"ie pri#ind performan"a o("inut. Ca S.C.*ricostore Romania S.'. tre(uie s se desf-oare acti#it"i distincte $n ceea ce pri#e-te e#aluarea personalului: e#aluarea poten"ialului -i a capacit"ii de e#olu"ie sau dez#oltare a unei persoane5 e#aluarea comportamentului5 e#aluarea performan"elor.

<#aluare poten"ialului -i a capacit"ilor de e#olu"ie sau de dez#oltare a unei persoane tre(uie s se realizeze la S.C.*ricostore Romania S.'. pe (aza unor trsturi1 sau caracteristici personale ale acestora1 precum -i pe (aza unor date -i informa"ii despre ceea ce este persoana respecti# -i mai pu"in despre comportamentul $n munc1 despre ceea ce face aceasta $n cadrul postului de"inut1 sau despre acti#itatea sa. <#aluarea comportamentului 'ceast e#aluare tre(uie s e#iden"ieze conduita anga;a"ilor1 ce fac anga;a"ii $n e2ercitarea atri(u"iilor comparati# cu ceea ce ar tre(ui s fac. <#aluarea comportamentului tre(uie s estimeze gradul $n care un anga;at se integreaz $n specificul unui post1 comport,ndu.se $n modul cerut de acesta.

<#aluarea performan"elor tre(uie s ai( $n #edere e#aluarea rezultatelor o("inute1 formulate sau e2primate diferen"iat pe posturi $n func"ie de specificul acestora. A(iecti#ele care tre(uiesc urmrite la S.C.*ricostore Romania S.'. $n ceea ce pri#e-te e#aluarea performan"elor sunt: desf-urarea corespunztoare a unor acti#it"i din domeniul resurselor umane1 ca de e2emplu: anga;ri1 promo#ri1 transferuri1 retrogradri1 concedieri sau disponi(ilizri5 datele -i informa"iile pri#ind e#aluarea performan"elor tre(uie s permit ela(orarea unor decizii manageriale ra"ionale $n legtur cu acti#it"ile respecti#e1 precum -i e#itarea desf-urrii la $nt,mplare sau pe (aze o(iecti#e a acestora. recompensarea ec:ita(il a personalului5 e#aluarea performan"elor c:iar dac nu #izeaz $n mod direct ni#elul salariilor1

tre(uie s permit ca recompensarea anga;a"ilor s fie perceput ca ec:ita(il -i totodat1 intrinsec1 deoarece e#aluarea rezultatelor duce la recunoa-terea eforturilor depuse. tre(uie s asigure anga;a"ilor informa"iile necesare pentru propria lor dez#oltare1 d,ndu.le astfel $ncredere $n propriile for"e. <#aluarea performan"elor poate fi folosit $n mai multe moduri pentru $ncura;area sau stimularea dez#oltri anga;atului1 a#,nd un rol important $n consolidarea -i $m(unt"irea performan"ei precum -i $n determinarea o(iecti#elor carierei sau a ne#oilor de pregtire. . identificarea ne#oilor indi#iduale de pregtire -i dez#oltare a personalului1 precum -i e#aluarea rezultatelor programelor de pregtire -i dez#oltare a acestuia. Un sistem adec#at de e#aluare a performan"elor poate semnala unele carene n pregtirea personalului poate furniza date i informaii privind punctele slabe sau potenialul angajailor care urmeaz s beneficieze de perfecionarea pregtirii profesionale< permite de asemenea stabilirea capacitilor i aptitudinilor necesare ocuprii diferitelor posturi precum i a nivelului minim de performan. A alta propunere interesanta si demna de luat in seama este apelarea la benc2marFing. *enc:marBing reprezinta o estimare a performantei unei companii fata de o alta companie din acelasi domeniu. Raspunde la intre(area 3ce punct de referinta folosim atunci cand e#aluam performantele unei organizatiiZ4 *enc:marBing.ul este un proces de sc:im(are organizationala directionat catre o continua im(unatatire1 respecti# catre corectarea lipsurilor. @izeaza modul de implemetarae a celor mai (une practici pentru o(tinerea performantei. *enc:marBing.ul este eficient din punct de #edere al costului -i al timpului. Pentru c[ procesul implic[ mai mult imitare -i adaptare dec,t pur[ in#en"ie1 timpul -i (anii sunt sal#a"i.

Partenerii unui (enc:marBing promo#eaz[ un model eficient1 care reduce unele eforturi referitoare la planificare1 testare -i creare de prototipuri. Pentru func"ionare1 firmele tre(uie s[ ino#eze -i s[ imite deopotri#[ 7fapt ce este dificil $n misiunile de afaceri8. *enc:marBing.ul spore-te ino#a"ia cer,nd celor care practic[ aceast[ metod[ s[ scaneze constant mediul e2tern -i s[ foloseasc[ informa"ia astfel o("inut[ $n $m(un[t["irea procesului. 'stfel ca poten"ialele pierderi pot fi localizate -i adaptate din timp. Dirmele care practic[ (enc:marBing.ul adapteaz[ procesul astfel $nc,t s[ se potri#easc[ cel mai (ine cu ne#oile culturii proprii. O abor#are com%le3a a motivarii umane Suntem in prezent (eneficiarii foarte numeroaselor teorii despre moti#are. Arice curs de management1 de la cele de initierie1 pana la cele 3a#ansate41 ne in#ata ca indi#izii sunt moti#ati de factori intrinseci si e2trinseci. 'stfel1 managerii dispun de un ade#arat instrumentar moti#ational. S.C *ricostore Romania practica di#erese metode de moti#are1 unele eficiete1 altele mai putin eficiente. In continuare #oi formula cate#a propuneri necesare im(unatatirii acestei proceduri: A noua metoda de moti#are1 pe care as #rea sa o propun societatii S.C *ricostore Romania este Motivatia Non=Cinanciara. 'ceasta se (azeaza pe reglarea tuturor factorilor personali1 de munca si de corporatie care influenteaza energia1 tenacitatea si entuziasmul salariatilor si ii determina sa munceasca la parametrii cat mai inalti. In continuare am prezentat o serie de metode si te:nici de moti#are non.financiara: se recomanda crearea de scurte programe de rela*are si energizare la locul de munca 1 menite sa elimine stresul si sa creeze noi asociatii mentale intre locul de munca si starea de spirit a salariatului sarbatorirea si recompensarea succeselor pentru a dez#olta am(itia si setea de succes a ec:ipei1 orice reusita tre(uie sar(atorita. profesionale oferirea de diplome, trasee, pacjete, medalii sau obiecte personalizate pentru recompensarea salariatilor cu rezultate (une descrieri ale reusitelor anga;atilor si anunturi de promo#ari pu(licate in a#izierul companiei felicitari personale trimiterea1 prin toate mi;loacele de comunicare interna de care dispuneti1 4semne4 #izi(ile ale increderii managerului1 adresate tuturor mem(rilor ec:ipei pe care o conduce. organizarea de petreceri sau serate scurte pentru sar(atorirea unor reusite

dez$oltarea ambitiei prin competitii interne pe teme profesionale . 'm(itia este catalizatorul succesului si tre(uie e2ersata ca orice am(itieG =ransformam o(iecti#ele de ser#iciu in 3linii de sosire41 munca in concurs si primele de o(iecti# in trofee si diplome. 'ceasta propunere de moti#are non.financiara poate sa conduca la efecte neasteptat de (une. 'nga;atii moti#ati sunt cele mai (une arme ale unei organizatii competiti#e. Un alt aspect pe care as #rea sa.l discut este propunerea de a utiliza in cadrul societatii analizate o forma de comunicare cu anga;atii relati# noua: coac)ing-ul. <ste un proces de e2plorare si descoperire personala1 de sta(ilire a scopurilor si de implementare a unui plan de actiune specific1 urmat de un feed(acB adec#at. Un coac: nu te in#ata1 ci iti ofera suport sa descoperi singur. Iti pune e2act intre(arile pentru raspunsurile de care ai ne#oie in acel moment al dez#oltarii tale. Prin coac:ing intelegi ce limitari ai1 care este sursa insucceselor tale1 iti ofera suport in descoperirea perceptiilor care te tin pe loc si din cauza carora nu poti e#olua intr.un anume domeniu sau perioada de timp. Aricine #rea sa se dez#olte are ne#oie de un coac:. Un coac: are puterea de a ne arata directia1 de a ne scoate din cutia in care traim1 de a ne face sa #edem alte perspecti#e. Un coac: poate sa iti sc:im(e paradigmele care te tin pe loc1 poate sa iti ofere suport sa descoperi noi moduri de a #edea1 a asculta si a comunica. <l nu iti #a oferi niciodata te:nici de a fi manager mai (un. @ei descoperi tu1 cu suportul lui1 cum anume sa fii mai mult decat atat. @ei in#ata sa asculti in asa fel incat con#ersatiile ulterioare sa conduca catre actiuni de #aloare1 #ei e2perimenta ce inseamna responsa(ilitate !66F1 ce inseamna pasiune.

CONCD&GII Pro(lema $n"elegerii -i cunoa-terii capitalului uman1 a cilor -i proceselor de formare a salaria"ilor $n #ederea perfec"ionrii randamentului dez#oltat de ace-tia ocup astzi un loc tot mai important $n ansam(lul practicilor de analiz economic -i management. ?ificultatea aplicrii analizei economice este dat de faptul c implic un e2erci"iu comple2 -i greu de stp,nit1 necesit o aten"ie deose(it1 neluarea $n seam a unor factori considera"i gre-it mai pu"in importan"i put,nd conduce la indeplinirea unei pierderi imense1 datorit :otr,rilor -i propunerilor manageriale eronate1 decizii care se adopt dup consultarea departamentului de management cu anali-tii economici1 cei $nsrcina"i $n studierea cauzelor modificrii anumitori indicatori1 la r,ndul lor1 folosindu.se -i ei de documentele -i c:iar sfaturile #enite din partea departamentului de conta(ilitate. 'naliza economic este instrumentul unic de diagnoz1 reglare -i optimizare a acti#it"ilor din sfera produc"iei -i a ser#iciilor. Studiul de fa" trateaz pe plan primordial -i c,t mai actualizat importan"a asigurrii -i men"inerii cu personal de ctre o organiza"ie1 c,t -i pa-ii necesari de urmat $n efectuarea unei analize c,t mai detaliate -i corecte a resurselor umane1 una dintre cele mai importante in#esti"ii ale unei societ"i1 ale crei rezultate de#in tot mai e#idente $n timp. Unele din moti#ele care m.au determinat $n alegerea aceste tematici a fost considerentul c este necesar o mai (un cunoa-tere a unui anumit su(sistem al organiza"iei -i anume1 departamentul de resurse umane1 a argumentelor referitoare la cre-terea eficien"ei folosirii acestei resurse #itale1 a rolului -i particularit"ilor acestuia. Cucrarea Cresterea contri(utiei managementului resurselor umane la $m(unatatirea a acti#itatii S.C *RICAS=AR< RAM'NI' S.' cuprinde % capitole pe parcursul carora am incercat prezentarea principalilor indicatori necesari masurarii cresterii eficientei companiei studiate. 'stfel ca in primul capitol sunt prezentate cate#a considerente generale referitoare la managementul resurselor umane1 la integrarea lui in cadrul companiei1precum si cate#a a(ordari ale eficientei resurselor umane. Capitolul doi prezinta analiza societatii S.C. *ricostore Romania S.'.1 a departamentului de resurse umane1 a analizei financiare si manageriale a acesteia.

In capitolul trei studiul de caz. am incercat sa prezint modalitatea de crestere a contri(utiei managementului resurselor umane la $m(unatatirea acti#itatii societatii S.C *ricostore Romania S.' Iar in ultimul capitol am prezentat propunerile de im(unatatire a eficientei contri(utiei resurselor umane in cadrul societatii analizate. >n centrul tuturor afacerilor st[ omul. =oate celelalte resurse1 terenuri1 cl[diri1 mecanisme1 utila;e1 auto#e:icule sau (ani sunt doar de importan"[ secundar[. D[ra oameni nu se pot face afaceri. 'facerile nu au alt scop dec,t s[ ser#easc[ ne#oile oamenilor. cuno-tin"ele indi#iduale1 talentele1 imagina"ia -i creati#itatea pentru (inele comun. Cumea se sc:im([ cu o #itez[ f[r[ precedent -i ca s[ "in[ pasul1 fiecare organiza"ie are ne#oie de salaria"i cmpeten"i1 (ine informa"i1 loiali1 fle2i(ili -i talenta"i. Managerii tre(uie s[ se g,ndeasc[ (ine la ceea ce le ofer[ anga;a"ilor -i la ce a-teapt[ de la ei dac[ doresc ca performan"ele s[ fie ridicate iar firmele lor competiti#e. Prin lucrarea de fa"[ am $ncercat1 deci s[ scot $n e#iden"[ rolul resurselor umane $n managementul unei organiza"ii -i implicit $n eficien"a -i eficacitatea acesteia.

BIBDIO:RACIE

!. @er(oncu1 I.1 Nicolescu1 A. =undamentele managementului organizatiei1 <d. <conomica1 *ucuresti1 266 2. 'urel Manolescu1 Managementul resurselor umane1 edi"ia a patra1 <d. <conomic1 *ucure-ti1 266 . Stanciu1 Stefan Managementul resurselor umane1 *ucuresti1 266!1 pag %. <milian1R.1 =igu1J.1 State1A.1 =uclea1C.1 . Managementul resurselor umane1 <d. 'S<1 *ucuresti 266 &.<milian1 Radu =igu1 Ja(rielaState1 Alimpia =uclea1 Claudia .Managementul resurselor umane1 <d. '.S.<.1 *ucuresti1 266 E. Moldo#anu . Sc:olz1 Maria - Managementul resurselor umane1 <d. <conomica1 *ucuresti1 2666 ). Pa-a1 Dlorin1 Pa-a Mi:aela . /roducti$itatea, indicator de eficien a muncii"1 <ditura Polirom41 *ucure-ti1 266 /. Petre *urloiu - >conomia (i organizarea ergonomic a muncii1 <ditura ?idactic -i Pedagogic1 *ucure-ti !++6