Sunteți pe pagina 1din 1

Suedia

Suedia (suedez Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gotland, land .a.). Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului mpreun cu strmtorile daneze la sud-vest i Marea Baltic la est. Are o suprafa de 449.964 km. Capitala Suediei este Stockholm.

Relief
Relief predominant de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti: n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern (1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii. Capitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii Norrstrm, care leag lacul Mlaren de Marea Baltic i pe cteva insule ale lacului Mlaren, legtura ntre cartierele -insule fcndu-se prin intermediul a nu mai puin de 50 de poduri. Lacul Mlaren a fost cndva un golf al Mrii Baltice care ptrundea adnc n interiorul rii. Micrile de ridicare care au antrenat peninsula au nlat pamnturile desprind apele golfului de cele ale Balticii, formnd lacul Malaren. ntre lac i mare se formeaz un cordon litoral care nu mai permite accesul corbiilor spre interior i oblig crearea unui punct de tranzit pe uscat. Aa a aprut oraul Stockholm la zona de contact dintre mare i uscat cu un dublu rol: economic (asigurnd tranzitul mrfurilor pe continent) i strategic (constituind un obstacol n cale a pirailor care urmreau i prdau corabiile negustoreti). Legtura lacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului Norrstrm fiind vital