Operatiile de forjare libera sunt: - refularea, intinderea, perforarea, indoirea, retezarea (taierea), sudarea. Refularea este operatia prin care se micsoreaza inaltimea initiala a semifabricatului (lungimea), marindu-se sectiunea transversala (fig.2.21). Numarul de faze necesare pentru a obtine piesa depinde de materialul cerut si de dimensiunile capului de refulare. In functie de raportul L d se poate ajunge la maximum 5 faze de refulare. Se va evita refularea completa a unei piese daca: L d > 2,5 spre a inlatura defectul de flambare. Fig.2.21 Schema operatiei de refulare a unui semifabricat (h 1 <h 0 ;d 1 >d 0 ) Prin refulare se obtin piese cu sectiune mare si inaltime mica, cum sunt: flanse, discuri, pinioane, discuri perforate. Piesele au o structura compacta si caracteristici mecanice superioare. Intinderea este operatia de marire a lungimii semifabricatului si de reducere a sectiunii transversale la diferite profile (fig.2.22). Fig.2.22 Schema de principiu a operatiei de intindere prin forjare Aplicatiile operatiei de intindere sunt multiple: forjarea pieselor tubulare lungi, forjarea pe dorn a inelelor cu diametru mare (fig.2.23). a - intinderea simpla; b - intinderea profilata; c - intinderea pe dorn; d - largirea pe dorn Fig.2.23 Variante de operatii la intindere Se foloseste si ca operatie preliminara la obtinerea pieselor matritate de dimensiuni mari. Se poate realiza fie prin rotirea semifabricatului cu 90 0 dupa fiecare lovitura, fie prin rotirea in spirala, in functie de deformabilitatea materialului. Gradul de forjare (K) este dat de raportul intre sectiunea semifabricatului initial S 0 si sectiunea piesei dupa forjare, S 1 conform relatiei: K S S = 0 1 (2.51) Gaurirea este operatia de forjare prin care se obtine intr-un semifabricat un gol, cu ajutorul unui dorn (fig.2.24, fig.2.25). Gaurile executate pot fi patrunse sau nepatrunse. Este mai productiv ca piesele prevazute cu gauri cu diametrul mai mare de 400 mm sa fie in prealabil gaurite prin forjare si apoi finisate prin aschiere. a - semifabricat dupa refulare; b - gaurirea dintr-o parte; c - gaurirea din partea cealalta. Fig.2.24 Gaurirea prin forjare 1 - semifabricat; 2 - masa presei; 3 - perforator tubular; 4 - inel de perforare Fig.2.25 Gaurirea cu ajutorul perforatorului tubular Semifabricatele de inaltime mica (h < 0,5 d , unde h este inaltimea semifabricatului, iar d este diametrul gaurii) se gauresc pe o singura parte pe un inel suport. In schimb, semifabricatele cu inaltimi mai mari se gauresc din ambele parti. Indoirea este operatia de forjare prin care se da semifabricatului o forma curba dupa un anumit contur, in vederea obtinerii directe sau in combinatie cu alte operatii a diferitelor piese de forma indoita. Materialul este deformat prin curbarea sectiunii transversale (fig.2.26). Fig.2.26 Schema de principiu a operatiei de indoire prin forjare Indoirea are loc cu modificari de sectiune, care se produc fara ca acestea sa reprezinte scopul operatiei in sine. Sectiunea transversala a semifabricatului se modifica subtiindu-se la exteriorul indoirii si ingrosndu-se la interiorul ei (fig.2.27). Indoirea efectuata in matrita inlatura acest neajuns. a - modificarea formei; b - modificarea sectiunii; c - semifabricatul obtinut Fig.2.27 Modificarea dimensiunilor semifabricatului supus indoirii prin forjare Prin indoire se obtin piese cum sunt: coltarele, cornierele, clemele, bridele, scoabele, crligele. In partea interioara a piesei pot sa apara cute, cu att mai accentuate cu ct raza de indoire este mai mica. Taierea este operatia de detasare a unei parti din piesa forjata. Se obtin astfel desprinderea bavurilor, retasurilor, maselotelor, crestarea in lungime a semifabricatelor (fig.2.28 si fig. 2.29). Fig.2.28 Schema de principiu a taierii prin forjare a - din doua directii; b - din trei directii; 1,2,3, ordinea de realizare a tehnologiei Fig.2.29 Metode de debitare a sectiunii rotunde Rasucirea este operatia prin care o portiune a unei piese este rotita in jurul axei sale fata de o alta portiune a aceleiasi piese care ramne fixa. Se aplica la semifabricatele de sectiune uniforma sau la piesele cu profile speciale. Ca exemple se pot da burghiele spirale si arborii cotiti cu manetoanele decalate la unghiuri diferite unul fata de celalalt (fig.2.30 si 2.31). Fig.2.30 Schema de principiu a operatiei de rasucire prin forjare Fig.2.31 Executia rasucirii prin forjare a unui arbore cotit Sudarea prin forjare este operatia de imbinare cap la cap a doua piese in anumite conditii de presare sau lovire cu ciocanul. Se executa la cald si se favorizeaza astfel imbinarea, adica restabilirea coeziunii retelei cristaline, la nivelul legaturilor interatomice. Imbinarea este nesigura din cauza impuritatilor inerente de lucru si , mai ales, din cauza oxidarii. (fig.2.32). Fig.2.32 Sudarea prin forjare