Sunteți pe pagina 1din 2

Ion este un roman social, obiectiv, realist ?i modern scris de Liviu Rebreanu ?i aparut n anul 1920.

Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul rom an obiectiv din literatura romna, Ion ?i primul roman de analiza psihologica din proza romneasca, Padurea Spnzura?ilor. Ion este primul roman obiectiv din literatura romna, fiind aparut n anul 1920, dup a o lunga perioada de elaborare, a?a cum nsu?i autorul men?ioneaza n finalul opere i, ntre martie 1913 - iulie 1920. Apari?ia romanului a strnit un adevarat entuzias m n epoca, mai ales ca nimic din crea?ia nuvelistica de pna atunci nu anun?a aceas ta evolu?ie spectaculoasa: Nimic din ce e publicat nainte nu ne putea face sa prev edem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a nceput ?i a continuat vreo zec e ani, nu numai fara stralucire, dar ?i fara indica?ii de viitor , nota Eugen Lovi nescu. Criticul prime?te romanul Ion ca pe o izbnda a literaturii romne, iar satis fac?ia sa este consemnata n studiul Crea?ia obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion . Pentru ini?iatorul modernismului romnesc, al carui principiu de baza era sincronismul li teraturii romne cu cea europeana, romanul Ion este cel care rezolva o problema ?i curma o controversa . Aceasta afirma?ie a lui Lovinescu se refera la faptul ca apa ri?ia primului roman obiectiv direc?ioneaza literatura romna catre valoare europe ana ?i stinge polemica pe care criticul o avea cu samanatori?tii epocii. Glasul pamntului Romanul ncepe cu descrierea drumului catre satul Pripas, la care se ajunge prin ?o seaua ce vine de la Crlibaba, ntovara?ind Some?ul pna la Cluj, din care se desprinde un drum alb mai sus de Armadia ?i dupa ce lasa Jidovi?a n urma, drumul urca nti anevo ie pna ce-?i face loc printre dealurile strmtorate (...), apoi cote?te brusc pe su b Rpile Dracului, ca sa dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitura de coline . La int rarea n sat, te ntmpina (...) o cruce strmba pe care e rastignit un Hristos cu fa?a s palata de ploi ?i cu o cunini?a de flori ve?tede aga?ata de picioare . Imaginea es te reluata simbolic nu numai n finalul romanului, ci ?i n desfa?urarea ac?iunii, n scena licita?iei la care se vindeau mobilele nva?atorului, sugernd destinul tragic al lui Ion ?i al Anei, precum ?i via?a tensionata ?i necazurile celorlalte pers onaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc. Ac?iunea romanului ncepe ntr-o zi de duminica, n care to?i locuitorii satului Pripa s se afla aduna?i la hora tradi?ionala, n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea . Nu lipsesc nici frunta?ii satului, nva?atorul Herdelea cu familia lui, preotul Belciug ?i bocotanii care cinstesc cu prezen?a lor sarbatoarea. Hora este o pagina etnografica memorabila prin jocul tradi?ional, vigoarea flacailor ?i candoarea fetelor, prin lauta ?iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: De tropote le jucatorilor se hurduca pamntul. Zecile de perechi bat some?ana cu atta pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se nvltore?te, se a?aza n straturi groase pe fe?ele brazdate de sudoare, luminate de oboseala ?i de mul?umire . Lui Ion i place Florica, dar Ana are pamnt, a?a ca el i face curte acesteia, spre d isperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se cearta cu Ion ?i-l face de rsul s atului, spunndu-i sarantoc . Alexandru Glaneta?u, tatal lui Ion, a risipit zestrea Z enobiei, care avusese avere cnd se maritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al sa tului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea ?i se gndea sa-i asigure fetei o zestre atunci cnd se va marita. Ion, flacau harnic ?i mndru, dar sarac o necinste?te pe Ana ?i l obliga astfel pe Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta mpreuna cu o parte din pamnturi. Ob?innd avere, Ion dobnde?te situa?ie sociala, demnitate umana ?i satisfacerea propriului orgoli u. n celalalt plan, familia nva?atorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea ?i zid ise casa pe lotul ce apar?inea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Rela?iile nva?atorului cu preotul se degradeaza cu timpul, de aceea Herdelea se teme ca ar putea pierde toata agoniseala ?i i-ar ramne familia pe drumuri. Preotul Belciug, ramas vaduv nca din primul an, are o personalitate puternica, este cel mai respe ctat ?i temut om din sat, avnd o autoritate totala asupra ntregii colectivita?i. n sat, domina mentalitatea ca oamenii sunt respecta?i daca au oarecare agoniseala

, fapt ce face ca rela?iile sociale sa fie tensionate ntre sarantoci ?i bocotani , ntre chibzuin?a rosturilor ?i nechibzuin?a patimilor, ceea ce face sa se dea n perman en?a o lupta apriga pentru existen?a. Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca fam iliile nu se ntemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea ?arane asca, femeia reprezinta doua bra?e de lucru, o zestre ?i o producatoare de copii . Odata criza erotica trecuta, ea nceteaza de a mai nsemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei, nu (G. Calines cu). Batuta de tata ?i de so?, Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata ?i r espinsa de to?i, se spnzura. Florica, parasita de Ion, se casatore?te cu George ? i se bucura de norocul pe care l are, de?i l iubea tot pe Ion. Glasul iubirii Casatorit cu Ana ?i a?ezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patima?e, nu se poate mul?umi cu averea pe care o dobndise ?i rvne?te la Florica. Sfr?itul lui Ion este naprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevast a lui, a?adar Rebreanu propune pentru sfr?itul patima?ului Ion o crima pasionala. Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfin?irii noii biserici, descrie drumul care iese din satul pripas, via?a urmndu-?i cursul firesc: Pripasu l de-abia ?i mai arata cteva case. Doar turnul cote?te, apoi se ndoaie, apoi se ntin de, iar dreapta ca o panglica cenu?ie n amurgul racoros. (...) Satul a ramas napoi acela?i, parca nimic nu s-ar fi schimbat. C?iva oameni s-au stins, al?ii le-au l uat locul. (...) Drumul trece prin Jidovi?a, pe podul de lemn, acoperit, de pest e Some?, ?i pe urma se pierde n ?oseaua cea mare ?i fara nceput ... .

S-ar putea să vă placă și