Drept European an 3 sem 2 MULTIPLE CHOICE 1. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea: a de a favoriza cooperarea Est-Vest; .

. b de a realiza un studiu privind necesitatile de import din zona dolarului; . c distribuirea ajutorului american si realizarea unei cooperari intraeuropene. . ANS: !. "arcati enuntul #resit a Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea de a realiza un . studiu privind necesitatile de import din zona dolarului; b la $ mai 1$%& 'obert Sc(uman a propus crearea unei Comisii Europene care sa . dirijeze productia si desfacerea carbunelui si otelului in Europa; c la baza propunerii lui 'obert Sc(uman se afla planul lui )ean "onnet. . ANS: *. "arcati enuntul #resit a +ratatul CEC, viza plasarea productiei franco-#ermane de carbune si otel sub o . -nalta Autoritate comuna. intr-un or#anism desc(is pariciparii celorlalte tari ale Europei; b /rincipiile fundamentale ale +ratatului CEC, prevedeau si ca deciziile vor fi . luate de or#ane compuse din reprezentantii #uvernelor si vor obli#a numai statele care le accepta; c +ratatul CEC, prin art.0 care definea fundamentul economic al CEC, prevedea . posibilitatea restrictiilor cantitative privind circulatia produselor. ANS: A 0. "arcati varianta #resita a +ratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare crea o or#anizatie . supranationala de aparare a celor 1 state fondatoare CEC,; b Conferinta la nivel inalt de la "essina din 1$%% a decis ca viitorul cooperarii . europene sa se bazeze pe inte#rare economica si crearea unei piete comune pe calea unei comunitati europene care sa absoarba CEC,. Comunitatea Economica Europeana 2CEE3 si Comunitatea Europeana a Ener#iei Atomice 2E4'A+,"3 c +ratatul de la 'oma prevedea si constituirea institutiilor sale politice - Comisia. . Consiliul. Curtea de )ustitie. Curtea de Conturi ANS: %. "arcati varianta #resita a /ricipalele institutii politice ale CEC, au fost Comisia. /arlamentul. Consiliul. . Curtea de )ustitie si comisarii dele#ati pentru conturi; b +ratatul de fuziune din 1$15 a unificat e6ecutivele celor * comunitati

. c ale#erile directe pentru /arlamentul European au avut loc pentru prima data in . 1$5$ pe baza Actului pentru ale#erea reprezentantilor in Adunarea cu sufra#iu universal direct din 1$51. desi +ratatul CEC, din 1$%1 prevedea ale#erea membrilor acestuia. ANS: A 1. "arcati varianta #resita a Adunarea comuna a CEC,. responsabila cu controlul politic impartea atributiile . le#islative cu Consiliul de "inistri iar initiativa le#islativa apartinea Comisiei; b Adunarea Comuna responsabila cu controlul /olitic putea initia si aproba . motiune de cenzura privind -nalta Autoritate a CEC,; c Consiliul de "inistiri CEC, era or#an inter#uvernamental si autoritate le#islativa. . ANS: A 5. "arcati varianta #resita a printre prevederile majore ale A4E se afla si introducerea a sase noi domenii de . strate#ie incluzand cooperarea monetara. politicile sociale. piata unica. coeziunea. cercetarea si dezvolatarea. standardele de mediu; b A4E continea si e6tinderea competentelor /arlamentul European. Consiliul . putand trece peste un veto al acestuia numai printr-un vot in unanimitate; c institutionalizarea Consiliului European in care sefii de stat sau de #uvern se . intalnesc pentru a stabili politici. ANS: C 7. "arcati varianta corecta a A4E prevedea ca piata interna urma sa fie competa pana la *1 decembrie 1$$! . b introducerea votului cu majoritate calificata 2V.".C.3 in Consiliu a fost facuta prin . +4E c piata interna asa cum a fost definita prin +4E era o zona fara frontiere interne in . care erau asi#urate cele patru libertati fundamentale. ANS: A $. "arcati varianta #resita: a A4E prevedea o cooperare mai stransa in domeniul )A-; . b +4E prevedea * piloni ai formelor de cooperare; . c +4E prevedea e6tinderea in continuare a competentei CE si la alte domenii . decat cel economic. ANS: A 1&. "arcati varinata #resita a 8conceptul fle6ibilitatii9. introdus prin +ratatul de la Amsterdam. presupune . acceptarea unei 8cooperari mai stranse9 a unui #rup de state (otarate sa atin#a un nivel mai ridicat de inte#rare fara ca pro#resul in aceasta directie sa fie conditionat de celelalte state membre;

b prin +ratatul de la Amsterdam Curtea Europeana de )ustitie a primit o . responsabilitate directa privind drepturile omului; c functionalismul sectorial al lui "onnet a stat la baza realizarii CEE. . ANS: C 11. "arcati varianta #resita a CEC, a fost bazat e supranational iar federalismul inter#uvernamental este in . perfecta continuitate cu inter#uvernamentalismul; b neofunctionalismul are ca intemeiere conceptul de 8spilover process9; . c constructia comunitara a evoluat de la economic la politic spre o unitate cu . competente lar#ite. ANS: A 1!. Consiliul Europei a este reuniunea sefilor de stat sau de #uvern ai statelor membre 4E; . b este or#aniztie internationala distincta de 4niunea Europeana; . c este institutie politica a 4E. . ANS: 1*. Consiliul Europei a fost infiintat prin: a +4E; . b A4E; . c Statutul adoptat la % mai 1$0$ la :ondra de 1& state . ANS: C 10. "arcati varianta #resita a Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai . pentru salv#ardarea si realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenitrea lor comuna; b Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai . prin facilitarea pro#resului economic si social; c Consiliul Europei are competente in c(estiunile referitoare la apararea nationala. . ANS: C 1%. ,r#anele Consiliului Europei sunt: a Consiliul "inistrilor. Adunarea /arlamentara si secretariatul; . b Comitetul "inistrilor. Adunarea /arlamentara si secretariatul; .

c Comitetul "inistrilor. /arlamentul European si Secretariatul ;eneral al . Consiliului. ANS: 11. "arcati varianta #resita a Scopul Consiliului Europei se realizeaza prin discutarea c(estiunilor de interes . comun prin or#anele consiliului; b Scopul Consiliului European se realizeaza prin inc(eierea de acorduri si . adoptarea de actiuni; c 'omania a devenit membra in Consiliul Europei in !&&5 . ANS: C 15. "arcati varianta #resita a Competenta 4E priveste dreptul de a le#ifera; . b 4E e6ercita doar competentele care i-au fost repartizate; . c in domeniile de competenta e6clusiva statele le#ifereaza si adopta acte juridice . cu forta obli#atorie. ANS: C 17. Ale#eti varianta corecta: a Competentele 4niunii Europene pot fi: e6clusive. protejate de statele membre. . competente complementare si competente implicite; b Competentele comunitare sunt prevazute e6pres si e6(austiv; . c 4niunea are competenta partajata in domeniul vamal. . ANS: A 1$. "arcati varianta #resita a 4niunea are competenta e6clusiva privind politica comerciala comuna; . b 4niunea are competenta e6clusiva privind concurenta; . c 4niunea are competenta e6clusiva privind domeniul pietei interne. . ANS: C !&. "arcati varianta #resita a Competentele abolite vizeaza situatiile in care nici 4niunea nu a primit . competente si nici statele nu mai au dreptul sa le#ifereze in acel domeniu; b in cazul competentelor complementare 4niunea poate interveni dar . competentele au ramas ale statelor c enumerarea e6presa si e6(austiva a competentelor prin tratatele institutive . cuprinde si competentele implicite ale 4niunii Europene.

ANS: C !1. /lanul /ierre <erner continea a principalele elemente ale 4niunii "onetare Europene si avea ca obiectiv pe . termen lun# totala convertibilitate a monedelor si o completa libertate de circulatie a capitalurilor; b prevederi potrivit carora realizarea 4E" urma sa se faca. potrivit planului /ierre . <erner. in 0 etape in decurs de %& ani; c /lanul /ierre <erner urmarea libera circulatie a serviciilor si persoanelor. . ANS: A !!. Sistemul "onetar European a a fost realizat pe baza Acordului de la retton <oods; . b se baza pe sistemul paritatilor fi6e dar ajustabile intre monedele nationale; . c a luat fiinta prin +ratatul de la Nisa. . ANS: !*. 4niunea Economica si "onetara a a fost realizata in baza planului /ierre <erner; . b a avut la baza raportul )a=ues >elors; . c a avut moneda proprie EC4. . ANS: !0. "arcati raspunsul #resit a independenta bancii centrale nationale este principalul criteriu economic de . conver#enta la 4E"; b deficitul public anual nu trebuie sa fir mai mare de * ? din /- pentru . indeplinirea criteriilor de conver#enta la 4E"; c stabilitatea sc(imburilor este un avantaj al trecerii la Euro. . ANS: A 25. Sunt liberti fundamentale n spaiul Uniunii Europe ne: A. B. C. D. E. F. . libertatea presei libera circulaie a mrfurilor accesul liber la informaii libera circulaie a capitalurilor libera circulaie a serviciilor libera circulaie a persoanelor libera circulaie a informaiilor

a A@ @C@> . b @>@E@A . c C@>@E@A . ANS: !1. Serviciile sunt definite: a ca fiind ansamblul prestaiilor care nu cad sub incidena . re!lementrilor privitoare la libera circulaie a mrfurilor" capitalurilor sau persoanelor# b orice activitate lucrativ desf$urat n spaiul Uniunii Europene# . c prestaiile efectuate n beneficiul instituiilor Uniunii Europene. . ANS: A 2%. &ibera circulaie a serviciilor este definit ca' posibilitatea oricrui prestator de servicii de a efectua servicii ce intr n obiectul su de activitate# posibilitatea de a presta servicii ctre instituiile Uniunii Europene de ctre orice a!ent economic av(nd sediul principal" filial" sucursal pe teritoriul Uniunii Europene# c dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricrui stat membru" plec(nd de . la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene. a . b . ANS: C 2). Sunt criterii de identificare a liberei circulaii a serviciilor stabilite prin *urisprudena Curii Europene de +ustiie' ,. prestatorul de servicii s aib n obiectul de activitate prestarea de servicii n Uniunea European# B. prestatorul serviciilor trebuie s fie stabilit pe teritoriul unui Stat -embru" altul dec(t el al beneficiarului prestaiei" iar prestarea serviciului s se fac cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii# C. prestatorul serviciilor trebuie s fie stabilit pe teritoriul unui Stat -embru" altul dec(t el al beneficiarului prestaiei" iar prestarea serviciului s se fac cu trecerea unei frontiere e.terioare a Uniunii# D. prestatorul s fi fost stabilit n spaiul /ieei Unice a UE# E. prestaia s fie remunerat. a A@C@E . b @>@E . c C@>@E . ANS:

20. &ibera circulaie a serviciilor de tip activ se asi!ur prin' ,. interdicia discriminrii fondat pe naionalitatea sau re1idena prestatorului# B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului n cau1# C. interdicia msurilor naionale restrictive aplicate Bn mod discriminatoriu; D. posibilitatea ca prestarea serviciului s se fac fr trecerea unei frontiere interioare a Uniunii. a A@ . b A@C . c A@> . ANS: 23. Condiiile n care sunt admise msuri naionale restrictive privind libera circula ie a serviciilor sunt: ,. domeniul vi1at s fi fost armoni1at# B. domeniul vi1at s nu fi fost armoni1at# C. msura s nu fie discriminatorie# D. msura s urmreasc un interes !eneral# E. msura s fie n mod obiectiv necesar# F. msura s fie proporional cu scopul urmrit# . msura nu este inut de respectarea reciproc# 4. msura s respecte principiul recunoa$terii reciproce. a A@ @C@>@E@A b @C@>@E@A@; c A@C@>@E@A@; d A@ @>@E@A@; e A@C@>@E@A@C a A@C@>@E@A@C . b @C@>@E@A@; . c A@C@>@E@A@; . ANS: 25. &ibera circulaie a capitalurilor vi1ea1' a . b . c . plasarea $i investirea sumelor n cau1# lata serviciilor $i mrfurilor cu oca1ia deplasrilor cu trecerea frontierelor interne ale Uniunii# deplasarea de capital care corespunde unei obli!aii de plat decur!(nd dintr6o tran1acie.

ANS: A

22. &ibera circulaie a persoanelor const n eliminarea discriminrilor dintre cetenii oricrui Stat membru $i cetenii celorlalte State -embre care stau $i muncesc pe teritoriul su. ,ceste discriminri privesc' ,. condiiile de intrare# B. condiiile de deplasare# C. condiiile de ca1are# D. condiiile de munc# E. condiiile de an!a*are# F. condiiile de remuneraie# . condiiile de recreere. a A@ @C@>@E . b A@ @>@E@A . c @C@>@E@A . ANS: **. Cum este cetaenia european7 a distinct de cea naional# . b abole$te ceteniile naionale# . c asemntoare cu cea naional. . ANS: A 28. /rin ce tratat este introdus cetenia european7 a tratatul de la Amsterdam; . b tratatul de la Nisa; . c tratatul de la "aastric(t. . ANS: C *%. /rin ce tratat sunt acordate dreptul de a ale!e $i de a fi ales7 a tratatul de la Nisa . b tratatul de la "aastric(t . c tratatul asupra 4niunii Europene . ANS: 29. Care sunt proteciile conferite de cetenia european7 a protecia acordat de autoritile diplomatice $i consulare" dreptul de

. b . c .

petiionare# dreptul de a se adresa mediatorului" dreptul de comunicare cu instituiile $i anumite or!ane ale comunitilor# protecia acordat de autoritile diplomatice $i consulare" dreptul de petiionare" dreptul de a se adresa mediatorului" dreptul de comunicare cu instituiile $i anumite or!ane ale comunitilor.

ANS: C 2%.Cum a . b . c . poate fi petiia7 individual colectiv individual si colectiv

ANS: C *7. /rin ce tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatoruluiD a prin tratatul 4niunii Europene . b prin tratatul de la Nisa . c prin tratatul de la Amsterdam . ANS: A *$. CEnd Bncepe mediatorul studiul problemeiD a c(nd consider pl(n!erea admisibil# . b c(nd i este adresat pl(n!erea# . c oricEnd. . ANS: A 83. Cror instituii transmite mediatorul raportul7 a /arlamentului European; . b :nstituiei vi1ate# . c :nstituiei vi1ate $i /arlamentului European. . ANS: C 85. Ce presupune dreptul de a comunica cu instituiile $i or!anele comunitare7 a dreptul de a scrie; .

b dreptul de a primi un rspuns la petiie# . c dreptul de a scrie $i dreptul de a primi un rspuns. . ANS: C 82. Care sunt instrumentele *uridice ale politicii e.terne $i de securitate a Uniunii Europene7 a po1iiile comune $i aciunile comune# . b acordurile internaionale $i strate!iile comune# . c po1iiile comune" aciunile comune" acordurile internaionale $i . strate!iile comune. ANS: C 82. Ce include politica e.tern si de securitate comun7 a ansamblul problemelor relative la securitatea 4.E.; . b definirea unei politice de aprare comun si ansamblul problemelor . relative la securitatea U.E.# c aprarea comun. . ANS: 88. Ce includ politicile comune ale Uniunii n asi!urarea spaiului de libertate" securitate $i *ustiie7 a politica n domeniul controlului frontierelor" politica comun n . domeniul a1ilului $i protecia temporar" politica comun de imi!raie# b politica comun de imi!raie" politica n domeniul frontierelor# . c politica comun n domeniul a1ilului $i proteciei temporare" politica . comun de imi!raie. ANS: A 85. /e ce principiu sunt re!lementate politicile Uniunii n domeniul controlului frontierelor" a1ilului $i emi!raiei7 a pe principiul solidaritii# . b pe principiul distribuirii ec;itabile a responsabilitilor statelor . membre" inclusiv pe plan financiar# c pe principiul solidaritii $i distribuirii ec;itabile a responsabilitilor . statelor membre" inclusiv pe plan financiar. ANS: C 01. Ce respect Uniunea privit din perspectiva unui spaiu de libertate" de securitate $i de *ustiie7

10

a . b . c .

drepturile fundamentale" diversitatea tradiiilor de orice fel" sistemele *uridice ale statelor membre# sistemele juridice ale statelor membre; drepturile fundamentale.

ANS: A 8%. Care sunt !araniile oferite de U.E. plec(nd de la principiile care !uvernea1 spaiul de liberate" securitate $i *ustiie7 a neefectuuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne; . b dezvoltarea unei politici comune n domeniul a1ilului" emi!rrii $i . controlului la frontierele e.terne# c neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne" . de1voltarea unei politici comune n domeniul a1ilului" imi!rrii $i controlului la frontierele e.terne ntemeiat pe solidaritatea ntre statele membre care este ec;itabil fa de resortisanii rilor tere. ANS: C 8). /e ba1a crui principiu Uniunea facilitea1 accesul la +ustiie7 a al recunoa$terii reciproce a ;otr(rilor *udectore$ti $i . e.tra*udectore$ti n materie civil# b al autoritii de lucru *udecat# . c al e!alitii. . ANS: A 80. Ce fa1e a cunoscut procesul de unificare a politicilor economice $i monetare7 a $arpele monetar european. sistemul monetar european . b $arpele monetar european" sistemul monetar european" Uniunea . Economic $i monetar c Uniunea Economic si -onetar" <arpele monetar european . ANS: 53. De cine este definit $i pus n aplicare politica monetar7 a de bncile centrale ale statelor membre# . b de Uniunea Economic $i monetar# . c de Sistemul European al Bncilor Centrale. . ANS: C 55. Care este obiectivul Sistemului European al Bncilor Centrale7

11

a de a menine stabilitatea preurilor# . b eliminarea avanta*elor concureniale pe piaa comun# . c respectarea principiului unei economii de pia desc;is. . ANS: A 52. =n ce tratat sunt prev1ute obiectivele $i principiile directoare ale politicii economice $i monetareD a tratatul de la Nisa; . b tratatul Constituional# . c tratatul de la Amsterdam. . ANS: 52. Ce includ obiectivele $i principiile directoare ale politicii Economice $i -onetare prev1ute n >ratatul Constituional7 a adaptarea unei politici economice ba1ate pe str(nsa coordonare a . politicilor economice ale statelor membre# definirea de obiective comune# respectarea principiului unei economii de pia desc;is# b definirea de obiective comune. eliminarea avantajelor concureniale pe piaa . comun# c respectarea principiului unei economii de pia desc;is" acces . reciproc la pieele financiare. ANS: A 58. Ce necesit pieele Comune ale U.E.7 a aplicarea unui tarif e6tern comun; . b eliminarea total a ta.elor aferente" a restriciilor cantitative $i . normative# c politici comerciale comune. . ANS: C %%. Ce a constituit obiectivul central al politicii comuneD a nfiinarea unei uniuni vamale# . b nfiinarea unei uniuni vamale $i a unui tarif vamal comun; . c nfiinarea unui tarif e.tern comun. . ANS: %1. Care a fost scopul politicii Comerciale ComuneD

12

a . b . c .

de a institui o Uniune ?amal n spaiul comunitar# aplicarea unui tarif e6tern comun; e.istena unei liberti totale n circulaia mrfurilor pe teritoriul Uniunii.

ANS: A %5. CEnd a fost atins scopul politicii Comerciale ComuneD a ! au#ust 1$5&; . b 1 iulie 1$17; . c 0 septembrie 1$15. . ANS: 5). Care sunt fa1ele n care se reali1ea1 procesul decizional al 4niunii EuropeneD a stabilirea obiectivelor ne#ocierilor. adoptarea rezultatelor; . b stabilirea obiectivelor. purtarea ne#ocierilor; . c stabilirea obiectivelor $i purtarea ne!ocierilor" adoptarea re1ultatelor. . ANS: C %$. Cui aparine competena de a stabili obiectivele ne!ocierilor n procesul deci1ional al UE asupra comerului7 a Consiliului 4niunii Europene la propunerea Comisiei Europene; . b Comisiei Europene Bn numele 4niunii Europene; . c 4niunii Europene. . ANS: A 93. Cui aparine competena de a purta ne!ocierile n procesul deci1ional al U.E. asupra comerului7 a Comisiei Europene Bn numele 4niunii Europene; . b 4niunii Europene; . c Consiliului 4niunii Europene. . ANS: A 95. Cui aparine competena de a adopta re1ultatele finale n procesul deci1ional al U.E. asupra comerului 7

13

a Consiliului 4niunii Europene; . b Comisiei Europene; . c 4niunii Europene. . ANS: A 92. /rin ce se stabilesc msurile necesare pentru punerea n aplicare a politicii comerciale comuneD a le#i europene; . b le#i comune statelor membre 4niunii Europene; . c le#i sau le#i-cadru europene. . ANS: C 92. Care a fost scopul declarat de /olitica ,!ricol Comun @/,CA7 a meninerea unui sector economic instituional $i social distinct# . b meninerea unui sector economic instituional economic $i social . distinct" multifuncional $i orientat ctre fermele de familie" cu re!lementri stufoase pentru intrea!a uniune# c adoptarea unor acte normative cu re!lementri pentru ntrea!a . Uniune European. ANS: 10. Care sunt obiectivele /oliticii A#ricole ComuneD a cre$terea productivitii a!riculturii" asi!urarea unui nivel de trai . ec;itabil# b asi#urarea unui nivel de trai ec;itabil" stabili1area pieelor# . c cre$terea productivitii a!riculturii" asi!urarea unui nivel de trai . ec;itabil" stabili1area pieelor. ANS: C 95. Care au fost premisele elborrii politicii a!ricole comune7 a caracterul special al activitii a!ricole# necesitatea de a opera treptat . modificrile necesare# faptul c" n statele membre a!ricultura este un sector str(ns le!at de ansamblul economiei# b necesitatea de a opera treptat modificrile necesare n domeniul . a!riculturii# caracterul special al activitii a!ricole# c caracterul special al activitii a!ricole# asi!urarea unui nivel de trai . ec;itabil pentru populaia a!ricol. ANS: A

14

99. Ce vi1ea1 msurile necesare pentru ndeplinirea obiecti velor /oliticii A#ricole ComuneD a re!lementarea preurilor# sisteme de depo1itare $i de report# subvenii . at(t pentru producerea c(t $i pentru comerciali1area diferitelor produse# b re!lementarea preurilor# subvenii at(t pentru producerea c(t $ i pentru . comercializarea diferitelor produse; sisteme de depozitarea si de report. mecanisme comune de stabilizarea a importurilor si e6porturilor; c re!lementarea preurilor# mecanisme de stabili1are a importurilor $i . e.porturilor. ANS: C 15. Ce presupune or!ani1area comun a pieelor a!ricole 7 a s se limite1e la urmrirea obiectivelor politicii a!ricole comune# . b s e.clud orice discriminare ntre productorii din cadrul Uniunii# . c s se limite1e la urmrirea obiectivelor politicii a!ricole comune" s . e.clud orice discriminare ntre productorii $i consumatorii din cadrul Uniunii. ANS: C 9). C(nd a fost atins scopul politicii comerciale comune de a institui Uniune ?amal n spaiul comunitar7 a 1 iulie 1$17; . b 0 decembrie 1$5&; . c 15 ianuarie 1$5$. . ANS: A 90. Care au fost obiectivele ma*ore mai profunde ale Uniunii Europene n ceea ce prive$te politica comercial comun7 a eliminarea total a ta.elor aferente" a restriciilor cantitative $i . normative" aplicarea unui tarif e.tern comun" e.istena unei liberti totale n circulaia mrfurilor" pe teritoriul Uniunii" oricare ar fi proveniena lor# b aplicarea unui tarif e.tern comun" e.istena unei liberti totale n . circulaia mrfurilor pe teritoriul Uniunii# c aplicarea unui tarif e.tern comun# eliminarea total a ta.elor aferente" . a restriciilor cantitative $i normative. ANS: A 5&. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale 4niunii Europene B n ceea ce prive$te politica comercial comun7 a eliminarea total a ta.elor aferente" a restricilor cantitative $i . normative" aplicarea unui tarif e.tern# e.istena unei liberti totale n circulaia mrfurilor" pe teritoriul Uniunii" oricare ar fi proveniena lor#

15

b . c .

aplicarea unui tarif e.tern comun" e.istena unei liberti totale n circulaia mrfurilor pe teritoriul Uniunii# aplicarea unui tarif e.tern comun# eliminarea total a ta.elor aferente" a restriciilor cantitative $i normative.

ANS: A %5. C(nd au fost atinse obiectivele ma*ore mai profunde ale U.E. privind politica comercial comun7 a 1 ianuarie 1$$*; . b !& februarie 1$$$; . c 0 decembrie !&&1. . ANS: A 5!. Care sunt elementele c(eie ale politicii comerciale comuneD a elaborarea deci1iei n Uniunea European" stabilirea obiectivelor . ne!ocierilor# b elaborarea deci1iei n U.E. $i competenele instituionale# . c competenele instituionale" purtarea ne!ocierilor. . ANS: %2. Cum este evideniat importana consacrat /oliticii Comerciale Comune7 a prin atribuirea competenei re!lementrii msurilor de aplicare a . politicii comerciale comune numai le!ilor europene sau a le!ilor6cadru europene# b prin nc;eierea de acorduri tarifare $i comerciale# . c prin uniformi1area msurilor de liberali1are. . ANS: A %8. Cui aparine competena ne!ocierilor acordurilor cu unul sau mai multe state sau or!ani1aii internaionale n ceea ce prive$te politca comercial comun7 a Consiliului de -ini$tri# . b Comitetului Special; . c Comisiei. cu consultarea Comitetului Special. . ANS: C %5. Cu cine suprave!;ea1 Comisia" ca acordurile ne!ociate @privind politica comercialA s fie compatibile cu politicile $i normele interne ale U.E.7 a cu Comitetul Special; .

16

b cu Consiliul 4niunii; . c cu Consiliul de -ini$tri. . ANS: C %9. Ce presupune principiul Bpreferina pentru produsele comunitareC7 a s fie favori1at consumul produselor ori!inare din Europa n raport cu . cele din alte ri" iar ptrunderea acestor produse pe piaa comunitar s fie descura*at prin ta.e pro;ibitive# b circulaia liber a produselor a!ricole# . c or!ani1area comun a pieei. . ANS: A %%. Ce presupune principiul Bo or!ani1are comun a pieeiC7 a favorizarea consumului produselor ori#inare din Europa; . b nlocuirea sistemelor naonale cu un pre unic n interiorul Uniunii" . fi.at pentru fiecare produs# c circulaia liber a produselor. . ANS: %). Ce presupune principiul Bcirculaia liber a produselor9: a favorizarea consumului produselor; . b fi.area unui pre unic n interiorul Uniunii pentru fiecare produs# . c constituirea unui spaiu unic comun fr ta.e vamale" impo1ite sau . subvenii" dar cu re!lementri administrative" sanitare $ i veterinare armonizate pro#resiv. ANS: C %0. Care a fost scopul adoptrii sistemului !arantrii preurilor7 a !arantarea veniturilor productorilor . b meninerea costului vieii n limite re1onabile# de1voltarea unor . produse anume# c de a favori1a o anumita perioad de1voltarea unor produse anume# . !arantarea veniturilor productorilor $i meninerea costului vieii n limite re1onabile. ANS: C )3. Ce presupune sistemul !arantrii preurilor7 a stabilirea unui pre orientativ care se aplic importurilor la intrarea n .

17

b . c .

Uniune# stabilirea unui pre pra! care se aplica importurilor la intrarea :n Uniune# stabilirea unui pre orientativ" un pre de pra! care se aplica importurilor $i un pre de intervenie" corespun1 tor unui minim #arantat.

ANS: C 71. Ce constituie /olitica A#ricola ComunaD a un mecanism politic $i economic# . b un mecanism politic av(nd ca obiect central inte!rarea populaiei . naionale a fermierilor n politica naonal $i n cea comunitar# c un mecanism economic $i politic av(nd ca obiect central inte!rarea . populaei naionale a fermierilor n politica naional $i in cea comunitar" protecionismul a!ricol" reflectat n preurile alimentelor interne" fiind instrumentul de ba1. ANS: C 7!. Care sunt obiectivele majore ale /oliticii a#ricole Comune fi6ate prin +ratatul C.E.D a !arantarea securitii aprovi1ionrii $i preuri re1onabile pentru . cumprtor# b asi!urarea unui nivel de trai ec;itabil pentru productori $i prin . meninerea $i securitatea veniturilor fermierilor" stabili1area cursului $i a pieelor" ameliorarea productivitii" !arantarea securitii aprovi1ionrii $i preuri re1onabile pentru cumprtori# c ameliorarea productivitii" stabili1area cursului $i a pieelor. . ANS: )2. Care dintre urmtoarele condiii trebuie ndeplinite" printre altele" pentru a fi admise msuri naionale restrictive n domeniul circulaiei serviciilor' ,. B. C. D. a A@C . b A@ . c @C . ANS: )8. De!ulile comunitare privind combaterea monopoli1rii inter1ic' A. . acordurile restrictive; practica concertat# domeniul s nu fi fost armoni1at# msura s fie proporional cu scopul urmrit; msura s fie aprobat de Consiliul European# msura s se ia cu respectarea contin!entelor aprobate.

18

C. v(n1area condiionat. a A@ . b A@C . c @C . ANS: A )5. De!ulile concureniale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care s asi!ure o concuren nedistorsionat pe piaa intern $i vi1ea1' ,. combaterea monopoli1rii; B. combaterea splrii banilor# C. combaterea evaziunii fiscale; D. abu1ul de po1iie dominant# E. ajutoarele de stat. a C@>@E . b @>@E . c @C@> . ANS: )9. /otrivit >ratatului CEE" o serie de e.cepii au fost considerate a*utoare de stat compatibile cu piaa intern a Uniunii' ,. a*utorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub !arania nediscriminrii le!ate de ori!inea produselor n cau1# . ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de de1astre naturale sau n situaii e.cepionale# C. a*utoarele date pentru reconversia profesional# D. a*utorul dat 1onelor din ermania afectate de divi1area rii dup reunificarea acesteia# E. ajutoarele de stat pentru sectorul minier $i ener!ia electric produs n centrale nucleare. @C@>

a . b A@ @> . c @C@E . ANS:

)%. &ibera circulaie a mrfurilor se aplic' a. tuturor produselor ori#inare din Statele "embre; b. tuturor produselor ori!inare din Statele -embre $i tuturor produselor din tere ri cu drept de liber circulaie n spaiul comunitar#

19

c. tuturor produselor ori!inare din tere ri cu drept de liber circulaie n spaiul comunitar. a tuturor produselor ori#inare din Statele "embre; . b tuturor produselor ori!inare din Statele -embre $i tuturor produselor din . tere ri cu drept de liber circulaie n spaiul comunitar# c tuturor produselor ori!inare din tere ri cu drept de liber circulaie . n spaiul comunitar. ANS: 77. Care sunt criteriile de identificare a liberei circulatii a serviciilor conform *urisprudenei Curii de +ustiie' a. /restatorul serviciilor trebuie s fie stabilit pe teritoriul unui Stat -embru" altul dec(t cel al beneficiarului prestaiei" iar prestarea serviciului s se fac cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii# b. /restatorul s fi fost stabilit n spaiul /ieei unice a UE# c. /restaia s fie remunerat. a a@b . b a@c . c a@b@c . ANS: C )0. &ibera circulaie a serviciilor poate fi' a3 activa; b3 pasiva; c3 interactiva. a a@c . b a@b@c . c a@b . ANS: C 03. &ibera circulaie a serviciilor de tip activ se asi!ur prin' a :nterdicia discriminrii fondat pe naionalitatea sau re1idena . prestatorului# b ,plicarea discriminrii fondat pe naionalitatea sau re1idena . prestatorului# c ,plicarea msurilor naionale restrictive aplicate n mod . nediscriminatoriu. ANS: A $1. &ibera circulaie a serviciilor de tip activ se asi!ur prin' a :nterdicia msurilor naionale restrictive aplicate Bn mod nediscriminatoriu; .

20

b ,plicarea discriminrii fondat pe naionalitatea sau re1idena . prestatorului# c ,plicarea msurilor naionale restrictive aplicate n mod . nediscriminatoriu. ANS: A 02. Condiiile in care sunt admise $i msuri naionale restrictive care pot fi *ustificate prin raiuni de ordin !eneral sunt' a. domeniul vi1at s nu fi fost armoni1at# b. msura s urmreasc un interes !eneral# c. msura s nu fie discriminatorie# d. msura s fie n mod obiectiv necesar# e. msura s fie proporional cu scopul urmrit# f. msura s respecte principiul recunoa$terii reciproce. a a@b@c@d@e@f . b a@b@c@d . c a@c@d@f . ANS: A 02. =n ca1ul liberei circulaii a serviciilor pasiv' a eneficiarul care se deplasea1 la prestator" renun(nd astfel la . protecia dreptului su naional" trebuie s aib acces la toate serviciile" fr s fie supus unor restricii pe criteriul naionalitii sau re1idenei# b beneficiarul care se deplasea1 la prestator" renun(nd astfel la . protecia dreptului su naional" nu trebuie s aib acces la toate serviciile" fr s fie supus unor restricii pe criteriul naionalitii sau re1idenei# c nici o varianta nu este corecta. . ANS: A $0. Beneficiarii liberii circulaii a serviciilor pot fi' a doar persoanele fizice; . b doar persoanele juridice; . c atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. . ANS: C 05. Beneficiarii liberei circulaii a capitalurilor sunt' a doar cetenii Statelor "embre; . b doar cetenii unor state tere care au re$edina pe teritoriul unui Stat . -embru UE# c cetenii Statelor -embre" dar $i cetenii unor state tere care au

21

re$edina pe teritoriul unui Stat -embru UE.

ANS: C $1. Conceptul de liber circulaie a persoanelor are dou componente' aA dreptul de a e.ercita o profesie ca lucrtori salariai sau care desf$oar o activitate independent" ntr6un alt stat mebru dec(t cel n care $i6a obinut calificrile profesionale# b3 dreptul de stabilire 2libertatea de stabilire3; cA dreptul de a e.ercita o profesie ca lucrtori nesalariai sau care nu desf$oar o activitate independent" ntr6un alt stat mebru dec(t cel n care $i6a obinut calificrile profesionale. a a@b . b a@c . c b@c . ANS: A 0%. &ibera circulaie a lucrtorilor implic dreptul' aA de a accepta ofertele reale de ncadrare n munc# b3 de a circula liber Bn acest scop pe teritoriul statelor membre; cA de $edere ntr6un stat membru pentru a desf$ura o activitate salari1at n conformitate cu actele cu putere de le!e $i actele administrative care re!lementea1 ncadrarea n munc a lucrtorilor statului respectiv. a a@b . b a@c . c a@b@c . ANS: C 0). &e!islatorul comunitar s6a mr!init a fi.a elementele caracteristice eseniale care servesc la identificarea a*utoarelor de stat " respectiv' a a*utorul s nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat" . indiferent de form# b a*utorul amenin s distorsione1e concurena prin favori1area . anumitor ntreprinderi sau a produciei anumitor bunuri# c a*utorul s nu afecte1e comerul ntre statele membre. . ANS: 00. &e!islatorul comunitar s6a mr!init a fi.a elementele caracteristice esenial e care servesc la identificarea ajutoarelor de stat . respectiv: a a*utorul s fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat" . indiferent de form# b a*utorul nu amenin s distorsione1e concurena prin favori1area . anumitor ntreprinderi sau a produciei anumitor bunuri#

22

c a*utorul s nu afecte1e comerul ntre statele membre. . ANS: A 533. &e!islatorul comunitar s6a mr!init a fi.a elementele caracteristice eseniale care servesc la identificarea a*utoarelor de stat " respectiv' a ajutorul s nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat" . indiferent de form# b a*utorul nu amenin s distorsione1e concurena prin favori1area . anumitor ntreprinderi sau a produciei anumitor bunuri# c a*utorul s afecte1e comerul ntre statele membre. . ANS: C

23