Sunteți pe pagina 1din 6

DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Curs nr.

1 COMPETENTE SPECIFICE MODULULUI NURSING IN REUMATOLOGIE Reumatismul este o afectiune care intereseaza predominant articulatiile. Acest termen deriva
de la cuvntul grec rheuma = curgere; termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau schimbator al atingerilor articulare. Bolile reumatismale au o frecventa crescuta si sunt ntalnite la orice etapa de varsta. Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite: cunoscute microbiene sau nemicrobiene! si necunoscute inca. "esi in acceptiunea larga si curenta a notiunii, termenul de reumatism a devenit aproape sinonim cu suferinta articulara, trebuie sa spunem totusi ca exista forme de reumatism si nearticulare, acolo unde este tesut con#unctiv ex. muschii!. "e aici si cea mai acceptabila clasificare, care imparte reumatismul ca boala, in doua mari categorii, si anume: articular si nearticular abarticular!. "escoperirile in domeniul imunologiei, inflamatiei, structurii si metabolismului tesutului cartilaginos au contribuit enorm la dezvoltarea reumatologiei. $atologia reumatismala cuprinde manifestari ale caror mecanisme sunt de natura imunologica, inflamatorie, degenerativa, ischemica si dismetabolica, care afecteaza structurile aparatului locomotor extremitati osoase, tendoane, capsula, muschi, burse!. Aceste procese tulbura functia locomotorie prin aparitita unor fenomene distructive cartilaginoase, osoase, capsulo%ligamentare. Apar astfel pozitii vicioase, achiloze, luxatii, subluxatii, instabilitatii, care au potential invalidant, generand pierderea capacitatii profesionale si autoservirea. Bolile reumatismale nu trebuie privite doar prin prisma afectarii aparatului locomotor, ci si prin cea a numeroaselor si frecventelor determinari viscerale pulmonare, hepatice, cardiace, oculare etc.!. Aceste boli constituie una din cauzele de suferinte fizice si pierderi economice pe motiv de incapacitate temporara de munca pe care o creeaza. &le implica probleme ale individului, familiei si comunitatii. 'tabilirea unui diagnostic precoce (i corect precum (i instituirea unui tratament adecvat sunt principalii factori de care depind, n mare m)sur), remisiunea sau stabilizarea procesului evolutiv al bolii, evitarea complica*iilor (i a sechelelor invalidante, infirmitatea prematur) a bolnavului. +n rol determinant n diagnosticarea unei boli reumatice, al)turi de examenul aparatului locomotor, l are examenul clinic complet al celorlalte aparate (i sisteme, integrnd astfel suferin*a reumatic) n contextul clinic general. Examenul lini !"ie ti# al a$aratului l! !m!t!r &xamenul clinic obiectiv al aparatului locomotor se efectueaz) prin inspec*ie, palpare (i ausculta*ie, la care se adaug) unele manevre specifice acestui aparat. &xaminarea trebuie facut) intr%o camer) mare, spa*ioas), prev)zut) cu un covor, pe care bolnavul s) poat) sta (i merge cu picioarele goale. $entru a ob*ine cele mai corecte date, examenul obiectiv al bolnavului reumatic trebuie efectuat dup) o anumit) metodologie referitoare att la topografia regiunilor articulare afectate, ct (i la ordinea examin)rii acestora. &xamninarea se va efectua att n clinostatism, ct (i n ortostatism. Bolnavul fiind n decubit dorsal, examinarea se face centripet n urm)toarea ordine: minile, coatele, umerii, cutia craniana, fa*a (i articula*iile temporomandibulare. Apoi, cu bolnavul seznd, se examineaz) coloana cervical), dorsal), sacrul (i coccigele. $entru anumite manevre se recomand) decubitul ventral.

&xamenul obiectiv al membrului inferior se desf)soar) centrifug: se ncepe cu articula*ia (oldului, apoi genunchiul, glezna (i piciorul. &xaminarea se efectueaz) att n decubit dorsal, ct (i ventral. ,n urm)toarea etap) se trece la examinarea bolnavului n ortostatism (i n timpul mersului, cnd se pot eviden*ia modific)ri ale membrelor inferioare (i ale coloanei vertebrale. "e un real folos pentru diagnostic este controlul mobilit)*ii articulare active (i pasive. A u%ele "!lan#ului u ! a&e tiune reumat!l!'i a sunt in principal: "urerea articulara artralgia! de tip mecanic-inflamator .edoarea articulara /umefactia articulara "urerea musculara mialgia! 0mpotenta functionala articulara sau musculara 'caderea fortei musculare "ureri osoase "eformare articulara Atrofia musculara Modificarea mobilitatii articulare. Durerea este simptomul dominant care poate avea diferite cauze, asociindu%se unor boli durerea din bolile inflamatorii, durerile din patologia coloanei vertebrale, durerea extrarticulara la nivelul insertiilor tendinoase si musculare, durerea de tip nevralgic!. "e la inceput se precizeaza sediul durerii, adica localizarea care poate fi osoasa sau articulara, la articulatiile mici sau mari, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o articulatie la alta. "urerea aparatului locomotor poate fi directa exprima suferinta structurilor sale!, iradiata gonalgia din coxartoza!, si proiectata in ulcerul gastric, durerea poate apare lombar!. 1onditiile de aparitie ale durerii si caracteristicile durerii: % $ermanent % $oate fi precedata de un episod inflamator amigdalian % $oate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de alcool in accesul de guta, diferentiind% o de durerea din puseul reumatismal. %durere nocturna care te trezeste din somn si cedeaza la miscare spondilita anchilozanta! %durere matinala% trezeste bolnavul dimineata, dureaza cateva ore si este insotita de redoare poliartrita reumatoida! %durere de tip inflamator in care articulatia este inflamata, marita de volum, calda la palpare, de tip mecanic la mobilizare %durerea surda te tine tot timpul cu o senzate de strangere de presiune, apare a mobilizarea articulatiei alaturi de crepitatii si cracmente pocnituri! apare in gonactroza! 2actorii de agravare ai durerii reumatismale sunt frigul, umezeala, schimbarile meteo, efortul, iar factorii de ameliorare sunt repausul si caldura locala. Re(!area arti ulara reprezinta senzatia de intepenire articulara dureroasa3 daca bolnavul o percepe mai ales matinal, cu o durata de cel putin 45 de minute. Bolnavul poate percepe aceasta senzatie numai la debutul miscarii dupa o perioada de reapaus! cu disparitie dupa primele miscari, fapt ce este cunoscut sub numele de deruginirea articulara si se intalneste in artoze. +neori redoarea este permanenta si accentuata stransa! si poate fi localizata la nivelul articulatiilor mici de la maini si picioare in poliartrita reumatoida si in regiunea dorsala si apoi lombara in spondilita anchilopoetica. .edoarea articulara netratata, sau tratata incorect, poate duce la o anchiloza, iar anchiloza este ireversibila.

Tratamentul re(!rii arti ulare are urmat!arele $rin i$ale !"ie ti#e: % tratarea durerii % tratarea inflamatiei % tratarea imobilitatii % tratarea gesticii uzuale. )inet!tera$ia* terapia prin miscare, folosind mobilizarile articulare, este foarte eficienta in redorile relativ recente, pentru ca in redorile vechi, este necesara artroliza. .edorile au mai intai o indicatie de tratament conservator, mobilizare nesangeranda sub narcoza, vizand indepartarea aderentelor!, dar la nereusita, indicatia devine chirurgicala artroliza!. Mobilizarile sunt miscari pasive executate foarte lent, aplicate progresiv, in pasi mici, evitand fortarea excesiva a mobilitatii la o rezistenta mai mare. 'copul mobilizarilor articulare este in primul rand de%a creste amplitudinea de miscare si de%a reduce durerea. Fi%i!tera$ia este recunoscuta pentru diminuarea redorilor articulare si pentru atenuarea durerilor. $rocedeele de fizioterapie, electroterapia antalgica, laser, unde scurte, diapulse, permit atenuarea durerilor, diminuarea redorilor articulare si restaurarea fortei musculare in #urul articulatiilor. 0mpachetarile sunt extrem de benefice in redori, avand o actiune puternic vasodilatatoare, cu un bun efect antiinflamator, antalgic si relaxant. 1ompresele calde aplicate asupra articulatiilor, sunt la fel de benefice in scopul reducerii redorilor articulare. Masa+ul tera$euti reda supletea tesuturilor, reduce aderentele si combate redorile articulare. Masa#ul ofera importante efecte analgetice, circulatorii si trofice, fapt pentru care se determina cresterea mobilitatii articulare. "atorita efectelor benefice ale masa#ului, redorile articulare sunt combatute, articulatia isi redobandeste intreaga amplitudine de miscare astfel, obtinandu%se unghiurile functionale de miscare. Durerea mus ulara ,mial'ia- este o acuza frecventa si este expresia directa a leziunilor musculare sau are origine osteoarticulara si se poate insoti de contractura musculara. 1ele mai frecvente cauze ale durerii musculare sunt suprasolicitarea musculara, leziunile minore, tensiunea si stresul exercitat asupra muschilor. Mialgia este, deseori, localizata la nivelul uneia sau a mai multor parti ale corpului. "urerea musculara sistemica resimtita in intreg organismul unei persoane este deseori fie rezultatul unei infectii fibromialgie, polimialgia reumatica! sau administrarii unui medicament statina!. Aceasta trebuie evaluata de catre medicul specialist. Printre au%ele !mune ale (urerii mus ulare se enumera: % sindromul de compartiment, rezultat ca urmare a unui efort constant3 % sindromul de oboseala cronica3 % febra musculara3 gripa3 % lupus3 % tratamentul medicamentos, in mod special cu statine3 crampele musculare3 ruptura musculara3 % infectiile stafilococice3 "e obicei, tratamentul la domiciliu amelioreaza durerile musculare minore, rezultate in urma stresului sau exercitiilor fizice. "urerile musculare provocate de rani severe sau boli sistemice, de obicei sunt destul de grave si necesita interventie medicala. C.iar si le%iunile se#ere* a ar!r #in(e are !m$leta $!ate (ura .iar si ate#a luni / ras$un( (estul (e "ine la tera$ia are im$li a: % odihna % se recomanda pauza in timpul activitatilor normale3 % gheata % se va aplica o compresa cu gheata pe zona incordata, pentru 67%85 minute pe zi3 % comprese % pentru reducerea inflamatiei umflaturii! se va utiliza un banda#3 % ridicarea picioarelor la nivelul corpului pentru a se reduce umflarea acestora. Se #a !nsulta me(i ul (a a ! $ers!ana $re%inta: % dureri bruste, musculare, severe, care se repeta in timpul exercitiilor fizice3 % rupturi sau intinderi musculare severe3

% intepaturi de capusa sau eruptii cutanate3 % dureri musculare experimentate dupa administrarea sau cresterea dozelor unui medicamente mai ales a unei statine!. Se re !man(a !nsultul (e ur'enta (a a (urerile mus ulare sunt as! iate u: % ameteli sau tulburari respiratorii3 % slabiciune musculara severa3 % febra ridicata si gat intepenit.

Tume&a tia arti ulara / /umefierea tumefactia! reprezinta umflatura, modificare locala de
forma si volum, provocata de tulburari ale circulatiei sangelui, secundare de cele mai multe ori unui proces inflamator local. /estele utile in evaluarea unei tumefactii articulare includ: hemoleucograma, 9':, A';<, 1.$, A=A anticorpi anti%nucleari!, sumar de urina, biochimia, investigatiile pentru artrita, radiografiile articulatiilor implicate. "aca se poate recolta lichid sinovial se pot face analiza microscopica si culturi. 'e poate face un test terapeutic. 'e recomanda consultarea unui reumatolog. &xamenul microscopic in lumina polarizata a lichidului sinovial poate pune in evidenta cristale birefringente care sunt carateristice pseudogutei. In a$a itatea sau im$!tenta &un ti!nala arti ulara si mus ulara este frecventa, ea insoteste procesele inflamatorii, degenerative, abarticulare, mecanice si imbraca aspecte variate, de la simpla #ena articulara pana la pierderea partiala sau totala a functiei segmentului sau aparatului locomotor in intregime. &a se poate localiza la nivelul centurii membrelor sau la coloana vertebrala in spondilita anchilozanta si la nivelul segmentelor distale in poliartrita reumatoida. 'e poate pierde capacitatea de mers, se poate anula autonomia bolnavului transformand bolnavul untr%un depnedent familial si social. C!n'estia: apare o culoare marmorata a tegumentului intr%o articulatie suferinda &x: artroza intr%o articulatie de glezna An .il!%a reprezinta fixarea cu tesut inflamator nou format a uneia sau a mai multor articulatii. $oate fi in cadrul unei boli%ex: spondilita anchilozanta%sau chirurgical cand se fixeaza o articulatie%ex:artrodeza de genunchi, la nivelul soldului in coxartroza de stadiul 09 pe fondul luxatiei congenitale sau a displaziei de sold. De&!rmarea arti ulara este cauzata de prezenta osteofitelor sau a exostozelor osoase si apare in poliartrita reumatoida la maini si la picioare. Atr!&ia mus ulara se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa si incepe la muschii interososi ai mainilor. Fe"ra in reumatologie apare cresterea temperaturii centrale datorita inflamatiei reumatismale O"!seala si sla"i iune, cu pierderea functiei artic. Cre$itatiile >?scrtiala??! sunt date de frecarea suprafetelor articulare Insta"ilitate arti ulara = miscari posibile n alte planuri dect cele fiziologice S a(erea &!rtei mus ulare. IN0ESTIGA1II PARACLINICE 1. EX. radiografic este o foarte importanta metoda de dg. n reumatologie, oferind informatii att despre elementele osoase, ct si despre elem. moi periarticulare: @ 'patiul articular poate fi ngustat dat. inflamatiiei cartilagiului! sau largit dat. distrugerii cartil. artic. sau dat. acumularii de lichid sinovial!, poate prezenta eroziuni poliartrita reumatoida!, chisturi guta! @ 1alcifieri ale capsulei, tendoanelor si burselor, calcifieri subcutanate

@ "eformari articulare $.! @ Masurarea densitatii osoase, leziuni osteolitice @ <steofite proliferare osoasa! 2. Analiza lichidului sinovial: fizic, chimic, bacteriologic, imunologic. =ormal, el este limpede, clar, vscos, galben deschis3 celularitatea lui este redusa. +neori prezinta mici corpi fragmente detasate din sinoviala!. 3. Artroscopia si biopsia articulara3 artroscopia permite vizualizarea cavitatii sinoviale si se face mai ales la genunchi. 4. Determinari serice .eactantii fazei acute ai inflamatiei 9':, fibrinogen, proteina 1 reactiva, alfa%8%globulina! "iversi anticorpi specifici: ex. factorul reumatoid n poliartrita reumatoida! 1omplementul seric $robe specifice pt. functiile organismului renale, hepatice, etc!. MEDICATIA FOLOSITA IN REUMATOLOGIE 6. A=/00=2;AMA/<A.& =&'/&.<0"0&=& A0='!: medicamente ce reduce raspunsul inflamator. &le sunt cotraindicate la bolnavii cu ulcer gastro%duodenal, la cei cu boli hepatice si renale severe, la cei cu tulburari hematologice sau la alergici. ,n timpul tratamentului se recomanda regim alimentar desodat, datorita riscului de retentie hidrosalina. &le se gasesc sub forma de tablete, supozitoare, unguente si solutii in#ectabile. Aspirina are eficienta mare, toxicitate redusa si pret mic. 1el mai frecvent efect advers este iritatia gastrica, fenomen ce poate fi atenuat prin administrarea postprandiala, dispersata n lichid sau sub forma tamponata. "atorita efectului sau antiagregant poate produce sngerari digestive. Alte efecte nedorite sunt reactiile alergice si criza de astm ce apar la bolnavii atopici. ;a doze foarte mari peste 65 gr.! provoaca fenomene toxice numite salicilism ameteli, cefalee, somnolenta, varsaturi!. "erivati ai acidului acetic: indometacinul si diclofenacul. &le sunt foarte bune antiinflamatoare superioare aspirinei!, bune antipiretice si moderate analgezice. &fectele secundare sunt mai ales digestive. "erivatii acidului propionic: ibuprofen este mai bun analgezic decat antiinflamator. /rece usor n lichidul sinovial, loc unde persista mai mult decat n sange. "erivatii pirazolinici: fenilbutazona. &ste un puternic antiinflamator, un bun uricozuric eliminarea prin urina a acidului uric!, un moderat antipiretic si antialgic. $oate avea efecte secundare severe: retentie hidrosalina edeme, :/A!, iritare gastrica deseori hemoragii! si mai ales anemia aplastica. "erivati de oxicam: piroxicam. "intre reactiile adverse sunt de retinut cele digestive, alterarea functiei trombocitare si declansarea crizei de astm. 8. A=/00=2;AMA/<A.& '/&.<0"0&=& = corticoizii ce au proprietati antiinflamatoare si imunosupresive. ,n inflamatie ei intervin att n fazele precoce dilatare capilara, edem, migrare leucocitara, fagocitoza! ct si n fazele tardive proliferarea capilara, depunere de colagen, cicatrizare!. .eactii adverse: 'caderea capacitatii de aparare a organismului prin inhibarea fagocitozei. 'caderea productiei de interferon cu cresterea susceptibilitatii la infectii virale, micotice si parazitare 1reste catabolismul proteic si favorizeaza osteoporoza 1reste glicemia cu posibilitatea instalarii diabetului zaharat .etantie hidrosalina 1resterea eliminarii urinare de calciu si fosfor Mobilizarea lipidelor din depozite si redistribuirea lor n alte zone gt, ceafa, fata! 1reste aciditatea gastrica si scade secretia de mucus cu riscul aparitiei ulcerului 'timuleaza sistemul nervos central cu inducerea de tulburari de comportament

$rincipalii corticoizi sunt: cortizonul prednison! sub forma de tablete si unguent folosit n dermatologie!, hibrocortizonul si prednisolonul ce se administreaza numai intravenos. /ratamentul nu se va ntrerupe brusc,ci treptat, deoarece da fenomenul numit>?rebound?? revenire la simptomele initiale, dar mai exagerate!. 4. M&"01AA0A 0M+=<'+$.&'<A.& citostatice!: are rol n deprimarea reactiilor imune, actionnd asupra celulelor implicate n raspunsul imun limfocite, macrofage, monocite, plasmocite!. &a se foloseste dupa insuccesul altor terapii. &fectele secundare sunt numeroase: Anemie, leucopenie, trombocitopenie /ulburari digestive ulcer, diaree, hemoragii!, hepatice, renale Alopecie 'terilitate 0nfectii severe $otential cancerigen &xemple: ciclofosfamida, metotrexat, azatioprina, ciclosporina. B. M&"01AM&=/& '$&10201&: saruri de aur tratamentul poliartritei reumatoide!, antimalarice clorochina n lupusul eritematos!, "%penicilamina reduce concentratia factorului reumatoid!.