Sunteți pe pagina 1din 5

I.

INTRODUCERE Conceptul de calitate a vietii este relativ nou in vocabularul stiintelor socio-umane,el dobandindu-si cetatenia abia in a doua jumatate a secolului XX,c and a patruns deja adanc nu numai in terminologia,dar si in tematica majora a nu mitelor discipline.Cel care a asezat termenul de calitate a vietii in focarul un or preocupari teoretice si sistematice,legate totodata de cercetarea viitorului societatii omenesti , a fost omul de stiinta francez Bertrand de Jouvenel,in 195 8.Acest autor avea urmatoarele idei de baza : calitatea vietii priveste modul de ,,amenajare a existentei umane? iar cresterea economica poate si trebuie sa duca la amenitate-caracterul agreabil,atractiv al conditiilor de existenta. Un prim domeniu special in care s-a pus problema calitatii vietii l-a con stituit cel legat de degradarea mediului ambiant , de poluarea tehnologica a ace stuia , ca rezultat al revolutiei tehnico-stiintifice si al cresterii economice intemeiate pe aceasta. II. ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII VIETII Evolutia economiei moderne inscrie intre orientarile sale fundamentale dezvoltarea si diversificarea serviciilor. Constituie astazi intr-un sector dis tinct al economiei, caracterizate printr-un dinamism inalt, serviciile isi pun a mprenta asupra activitatii desfasurate in celelalte compartimente, asupra modulu i de valorificare a resurselor umane si natural-materiale, avand o contributie m ajora la progresul economic si social. Expansiunea serviciilor, cresterea rolului lor in viata societatii se manifesta ca trasaturi ale evolutiei in majoritatea tarilor lumii, argumentand, pentru etapa actuala, denumirea de societate a serviciilor . Prezenta serviciilor in structura tuturor economiilor, rolul lor stimu lator, dezvoltarea aproape fara limite a unora dintre ele reclama cercetarea ate nta a acestora, a legitatilor si mecanismelor de functionare a sectorului tertia r, a impactului asupra celorlalte sectoare. III. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII Conceptul de calitate a vietii si cercetarile circumscrise acestuia s-au afirmat in urma cu cateva decenii in sfera stiintelor sociale; intre cauzele maj ore ce au favorizat initierea si aprofundarea studiilor in aceasta directie s-au numarat: constatarea ca progresul economic nu duce automat la bunastarea genera la, asa cum s-a considerat multa vreme faptul ca, perturbarile mediului provocate de industrializarea si urba nizarea necontrolate au efecte dramatice asupra vietii si existentei individului . Pornindu-se de la aceste observatii s-a incercat gasirea unor elemente care sa permita evaluarea nivelului de bogatie, respectiv de saracie, si implici t a unor solutii de eradicare a saraciei, de perpetuare a vietii. Pe de alta par te, poluarea, fenomen mult mai grav si care, spre deosebire de saracie, ce afect eaza numai o parte a populatiei, degradeaza calitatea vietii tuturor, agenerat l a randul ei, preocupari pentru evaluarea dimensiunilor, efectelor si solutiilor de atenuare. Astfel, calitatea vietii se refera la satisfacerea nevoilor materiale, u

mane, biologice, , spirituale, psihice ale omului in corelatie cu conditiile exi stentei societatii si individului, cu relatiile interumane si cele cu mediul nat ural sau creat de societate. Ceea ce reprezinta importanta pentru nivelul de trai este repartizarea ve niturilor pentru satisafacerea diferitelor categorii de trebuinte: ce parte din total se cheluieste pentru trebuintele primare (alimentatie), cele secundare (pr oduse industriale, imbracaminte, locuinta etc.) si cele tertiare (servicii de to t felul, timp liber, cultura etc.). De asemenea modul de viata depinde de natur a activitatilor economice fundamentale si a activitatilor sociale intemeiate pe si legate de acestea, dar include toate activitatile omenesti, toate sferele vie tii sociale. El cuprinde, deopotriva, modul in care oamenii isi produc mijloacel e de existenta, dar si modul in care le folosesc pe acestea, modul in care isi r ealizeaza viata ca membrii ai unei societati. Complexitatea continutului caltitatii vietii se reflecta in numarul impre sionant de indicatori (circa 250) prin intermediul carora se poate asigura o eva luare obiectiva a acesteia; intre acestia pot fi enumerati: calitatea mediului s ocial-politic, nivelul si evolutia veniturilor, nivelul si tsructura consumului, conditiile de munca si satisfactia muncii, calitatea conditiilor de locuit, gra dul de dezvoltare a invatamantului, nivelul de cultura, raportul dintre timpul d e munca si timpul liber precum si modul de utilizare a timpului liber, calitatea mediului inconjurator, starea de sanatate a populatiei etc. Continutul si indicatorii de evaluare a calitatii vietii pun in eviden ta contributia deosebita a serviciilor la realizarea unui anumit nivel al aceste ia. Aproape nu exista componenta a calitatii vietii asupra careia serviciile sa nu aiba un rol determinant. In consecinta, se poate aprecia ca o crestere a cons umului de servicii conduce nemijlocit la o imbunatatire a calitatii vietii. IV. CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI

Consumul, avand ca obiectiv satisfacerea nevoilor materiale si spirit uale ale populatiei, a cunoscut o evolutie ascendenta, rezultat al cresterii si diversificarii trebuintelor, dar si a posibilitatilor tot mai largi ale societat ii de a le satisface. Paralel cu sporurile cantitative, consumul a inregistrat s i o serie de mutatii structurale determinate de procesul de reierarhizare a ceri ntelor, dar si de nivelul si ritmurile dezvoltarii economico-sociale. Masurarea consumului de servicii al populatiei presupune parcurgerea a trei etape si anume: luarea in considerare in prima etapa a serviciilor de pi ata (marfa), in a doua etapa si a serviciilor ne-marfa (obtinandu-se consumul to tal al populatiei) si in a treia etapa si a marjei brute a comertului cu amanunt ul (obtinandu-se consumul largit de servicii). Astfel, una dintre tendintele moderne ale consumului este cresterea v olumului serviciilor, a ponderii detinute de acestea in acoperirea trebuintelor. Prezenta tot mai importanta a serviciilor in structura consumului este expresia elocventa a unui nivel superior al calitatii vietii sugerand nu numai cat consum am ci si cum consumam . Intr-adevar, analiza coeficientilor bugetari, respectiv a partii rela tive a cheltuielilor pentru bunuri si servicii in consumul familiilor, ilustreaz a pentru tarile dezvoltate, ponderea relativ ridicata a cheltuielilor pentru ser vicii si tendinta de crestere a acesteia. In cazul tarilor puternic industrializate partea serviciilor in con sumul final privat se situeaza intre 1/3 si , cu o usoara tendinta de majorare. P

entru tarile est-europene ponderea serviciilor este mult mai modesta circa 15-20 % - explicabila prin nivelul mai scazut de dezvoltare, prin deosebirile de pretu ri sau de obiceiuri de consum, dar si prin neconcordante de ordin metodologic. In tara noastra, la nivelul anilor 1999-2000, serviciile de piata re prezinta cca. 17%, consumul total de servicii are o pondere de aprox. 30%, iar c onsumul largit de servicii inseamna aprox. 47% din totalul cheltuielilor de cons um ale gospodariilor. Cheltuielile pentru locuinte si intretinerea acesteia, impreuna cu c heltuielile pentru transport si telecomunicatii, reprezinta cca. 60% din totalul platilor pentru servicii. In ceeea ce priveste tendinta, dupa 1990 se manifesta o evolutie, flu ctuanta, tendinta dominanta fiind totusi aceea de scadere (in preturi comparabil e) atat pentru serviciile de piata, cat si pentru cele finantate public. Serviciile prestate in turism si alimentatie publica reprezinta in to talul serviciilor de piata grupa cea mai importanta cu o pondere de 46,6% in 200 0. In ultimii ani, a inceput sa fie concurata din ce in ce mai puternic de grupa serviciilor recreative, culturale si sportive, intre care s eremarca pr in dinamism cele de radiofuziune si televiziune. O categorie de servicii, se adreseaza atat populatiei cat si agentilor economici o reprezinta asigurarile si reasigurarile, servicii ce sunt mai putin dezvoltate in tara noastra, dar care in tarile dezvoltate se remarca prin ponde re si dinamisn. Serviciile finantate de la buget cuprind servicii publice: administrat ive, colective si personalizate. Serviciile publice personalizate se refera la activitati social-cultur ale destinate sa asigure starea de sanatate a populatiei, educarea si ridicarea nivelului cultural-stiintific al oamenilor etc. Invatamantul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dintre ser viciile cele mai importante din categoria celor finantate de buget. Nivelul de d ezvoltare a invatamantului poate fi exprimat cu ajutorul unor indicatori cum ar fi : ponderea cheltuielilor cu invatamantul public din PIB sau cheltuielile buge tare, populatia scolara, personalul didactic, baza materiala. Caracterizarea nivelului serviciilor de sanatate publica poate fi realizata cu ajutorul unor indicatori, intre care amintim : proportia cheltuieli lor alocate sanatatii de la buget sau din PIB, numarul locuitorilor care revin l a 1 medic, numarul paturilor de psital la 1000 locuitori. Alte domenii importante care pot fi incluse in categoria serviciilo r publice personalizate sunt : activitatile din domeniul asistentei sociale si s erviciile culturale si de arta. Din categoria serviciilor publice destinate colectivitatii in ansam blul sau se remarca prin importanta: serviciile de aparare nationala, ordine pub lica si siguranta nationala, ale autoritatilor publice, dedezvoltare publica, lo cuinte, mediu si ape. In tara noastra, pozitia detinuta de servicii in bugetele de famili e nu numai ca este foarte modesta, dar, in ultima vreme, a inregistrat si o curb a descrescatoare. Straduinta de modernizare a structurilor economico-sociale ale

Romaniei, de construire a unei societati industriale, cu economie de piata, imp lica ridicarea nivelului de viata si modului de viata inspre cele specificate ta rilor dezvoltate. Pentru aceasta insa este nevoie de o economie prospera, de o p roductivitate a muncii de acelasi ordin cu a societatilor avansate. Cu toate acestea, diferentele intre categoriile socio-profesionale (salariati, patroni, lucratori neagricoli, tarani, someri, pensionari) in favoar ea celor cu venituri mai ridicate sugereaza ca, o crestere a veniturilor va cond uce si la o sporire a consumului de servicii. De altfel, o asemenea relatie a fost pusa in evidenta inca de la sf arsitul secolului al XIX-lea cand statiscianul E. Engel a observat ca, cu cat ve niturile familiilor erau mai ridicate cu atat partea cheltuielilor pentru marfur i alimentare era mai mica iar partea serviciilor in crestere, in totalul consumu lui. Orientarea tot mai accentuata spre servicii reprezinta o trasatura majora a evolutiei actuale a consumului, atestand satisfacerea la un nivel mai inalt a nevoilor de baza, fundamentale si trecerea spre acoperirea, in proportie mai mare, a unor trebuinte de ordin superior. Expresie a progresului in consum, tendinta de servicizare a acestuia reflecta, pe langa aspectele deja mentionate, intensificarea eforturilor pentru satisfacerea unor cerinte noi, legate de nivel ul de civilizatie. In concluzie, se poate aprecia ca srviciile reprezita o componenta ma jora a sistemului economiei contemporane, ca locul si importanta lor se afla in continua crestere, ca intreaga dezvoltare economica si sociala sta sub semnul ter tiarizarii .

V.CONCLUZII

Ca un rezumat al tuturor celor mentionate , viata de calitate buna depinde d e un ansamblu de factori : -un mediu nepoluat , prielnic vietii sanatoase a omului; -un nivel de viata ridicat , care presupune satisfacerea completa a nevoilor ali mentatiei calitativ bune precum si asigurarea belsugului de produse industriale de buna calitate si a serviciilor complete; -un mod de viata in pas cu modernizarea continua a conditiilor tehnologice , eco nomice si social-politice ale vietii sociale; -un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a persoanei umane

BIBLIOGRAFIE IONCICA, MARIA; MINCIU, DODICA; STANCIULESCU,GABRIELA: RANUS, BUC 1997 ECONOMIA SERVICIILOR , ED. U

IONCICA, MARIA, ECONOMIA SERVICIILOR. TEORIE SI PRACTICA - EDITIA A3A REVAZUTA S I ADAUGITA , ED. URANUS, BUC 2003

ROTH, ANDREI, MODERNITATE SI MODERNIZARE SOCIALA , IASI, ED. POLIROM, 2002