BREF Non Ferrous Metals Industries RO PDF

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA
AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro
Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalelor Neferoase Decembrie 2001
Executive Summary
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile ).
Realizarea traducerii in limba romana: s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: ancarma@yohoo.com
II
Version October, 1998
FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1
Executive Summary
Rezumatul Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru industria metalelor neferoase reflect informatii n legtur cu Articolul 16 ( 2) al Directivei Consiliului 96 / 91 / EC. Acest document trebuie s fie neles n baza prefatei care descrie obiectivul acestui document i folosirea acestuia. Pentru a trata aria complexa a productiei de metale neferoase, o aproximare a fost adoptat ntrun document pentru a acoperi producia metalelor din grupele materialelor crude primare i secundare i de a trata metalele din 10 grupe. Aceste grupe sunt: cupru (incluznd Staniu i Beriliu) i aliajele lui aluminiu zinc, plumb si cadmiu (inclusiv Stibiu, Bismut, Indiu, Germaniu, Galiu, Arseniu, Seleniu, Telur) metale preioase mercur metale refractare feroaliaje hidroxizi i metale alcaline nichel i cobalt carbon i grafit.
Producia de carbon i grafit a fost deasemenea inclus ca i o grup separat, desi astfel de procedee sunt asociate cu topitoriile de aluminiu primar. Procedeele pentru arderea i sinterizarea minereurilor i a celor concentrate i ct i pentru producia de aluminiu au fost de asemenea incluse n cadrul acestor grupe. Mineritul i tratarea minereurilor din regiunile miniere nu sunt tratate n acest document. In acest document, informaia este prezentat n 12 capitole i anume: Capitolul 1 - informaii generale, Capitolul 2 - procedee comune, Capitolele 3 12 - procedeele folosite n industria metalurgic pentru 10 grupe de metale, Capitolul 13 prezint concluzii i recomandri. n anexe sunt de asemenea incluse costurile i regulamentele internaionale. Procedeele comune din Capitolul 2 sunt mprite n urmtoarele: Instalaii complexe Folosirea i raportarea datelor de emisii Management, descriere i pregtire Recepia, depozitarea i manipularea materialelor crude Pre-procesarea i pre-tratarea materialelor crude i transferul acestora ctre procesele de producie Procesele de producie a metalelor - tipuri de cuptoare i procedee tehnice de control Colectarea gazelor i tehnici de epurare a acestora Tratarea efluenilor i refolosirea apelor Reducerea, reciclarea i tratarea reziduurilor rezultate din procese ( incluznd produse i deeuri) Recuperarea caldurii din energie i deseuri Zgomot i vibraii Miros Aspecte de protecie si siguranta Autorizare.
Fiecare din capitolele de la 2 la 12 include seciuni privind procedeele aplicate n tehnici, prezint nivelurile de emisii i consum, tehnici considerate pentru determinarea BAT - urilor i concluziile BAT- urilor. Pentru capitolul 2 concluziile BAT - urilor sunt descrise numai pentru
Non Ferrous Metals Industries i
Executive Summary
administrarea i depozitarea materialelor, controlul procesului, colectarea gazelor, eliminarea dioxinelor, recuperarea dioxidului de sulf i tratarea efluenilor / refolosirea apelor. Concluziile BAT - urilor coninute n toate capitolele trebuie s fie consultate pentru o nelegere complet. 1. Industria metalelor neferoase Cel puin 42 metale neferoase plus fero - aliaje si carbon i grafit sunt produse n Uniunea European i sunt folosite ntr-o varietate de aplicaii n industriile : metalurgic, chimic, producerea i transportul / distribuirea energiei .De exemplu cuprul de nalt puritate este esenial pentru producerea i distribuirea energiei i cantiti mici ale nichelului sau metalelor refractare mbuntesc rezistena la coroziune sau alte proprieti ale oelului. Acestea sunt de asemenea folosite n cteva tehnologii avansate de dezvoltare, n special n industriile : de aprare, de calculatoare, electronic i telecomunicaii. Metalele neferoase sunt produse dintr- o varietate mare de materiale crude (materii prime) primare i secundare. Materiile prime primare sunt derivate ale minereurilor care au fost scoase din min i apoi tratate nainte ca ele s fie introduse n procesele metalurgice pentru producerea metalului crud. Tratarea minereurilor este realizat dup ce acestea au fost scoase din min. Materialele secundare sunt resturi sau reziduuri i pot de asemenea suferi acelai tratament la ndeprtarea nveliurilor materialelor. n Europa, depozitele de minereuri coninnd metale n concentraii mari au fost progresiv golite i au rmas cteva surse specifice. Multe dintre aceste minereuri au fost importate din diverse surse din lume. Reciclarea constituie o component important n cazul nlocuirii materialelor crude pentru un numr de metale. Cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, metalele preioase i metalele refractare, i altele, pot fi recuperate din produsele sau reziduurile lor i pot fi reintroduse n circuitul productiv prin reciclare fr s-i piard calitile. Astfel, introducerea materialelor secundare ntr-o proporie foarte mare n procesul de producie, duce la reducerea consumului de materiale crude i a energiei. Produsul rezultat din industrie este fiecare metal purificat sau care este tiut ca si instalatiat sau semiinstalatiat, de exemplu metale sau aliaje de metale turnate n lingouri sau forme, extrudate, foi subiri, foi, benzi, tije, etc. Structura industriei variaz de la metal la metal. Nu toate companiile produc metale neferoase, cu toate c n Europa sunt cteva companii de producere a mai multor metale, de exemplu cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc. Mrimea companiilor de producere a metalelor i a metalelor neferoase din Europa, variaz de la un numr de 5000 de salariai pn la chiar 50 - 200 angajai. Proprietatea variaz la nivel european i naional, companiile fiind constituite ca grupuri naionale, grupuri de proprieti industriale, companii publice nesubvenionate i companii private. Anumite metale sunt eseniale ca i elemente de baz dar la concentraii mari pot s determine toxicitatea metalului, ioni sau componente i multe altele care sunt incluse n diverse liste de toxicitate a materialelor. Plumbul, cadmiul i mercurul sunt cel mai mult afectate. 2. Probleme de mediu n industrie Cele mai importante probleme de mediu ntlnite n producia celor mai multe metale neferoase obinute din materialele crude le constituie concentraiile de emisii n aer i praf i ai compuilor metalici i ai dioxidului de sulf, rezultai n urma activitilor de topire - turnare sau folosirii combustibililor pe baz de sulf sau altor materiale. Captarea sulfului i conversia sau eliminarea acestuia este de asemenea un factor important n producia metalelor neferoase. Procesele
ii Non Ferrous Metals Industries
Executive Summary
pirometalurgice sunt surse poteniale de emisii provenite de la cuptoare ( furnale ), reactoare i de la transferul metalului topit. Consumarea energiei i recuperarea cldurii i a energiei sunt factori importani n producia metalelor neferoase. Acetia depind de folosirea eficient a energiei coninut de minereurile sulfuroase, energia cerut n etapele procesului de producie, tipul i metodele folosite pentru nlocuirea energiei folosite i metodele efective pentru o nalt recuperare a energiei. Exemple sunt date n capitolul 2 al acestui document. Principalele probleme de mediu asociate cu producia de metale neferoase obinute din materiale crude sunt de asemenea n legtur cu gazele de ieire de la diverse furnale i de la transfer, care conin praf, metale i n anumite faze ale procesului de producie, acizi gazoi. Acetia determin formarea dioxinelor din cauza prezenei clorului n cantiti mici n materialele crude secundare; distrugerea i / sau captarea dioxinelor i a compuilor organici volatili este o problem care ar trebui s fie urmrit. Principalele probleme de mediu n producia de aluminiu sunt producerea de hidrocarburi polifluorurate i a fluorurilor n timpul electrolizei, producerea de deeuri solide de la celulele galvanice i producerea de deeuri solide din timpul producerii aluminiului. Producerea deeurilor solide este de asemenea o problem pentru producia de zinc i alte metale n timpul etapelor de ndeprtare a fierului. Alte procese folosesc adesea reactivi periculoi cum ar fi acidul clorhidric, amoniacul, clorul i ali solveni organici pentru splare i purificare. Tehnicile de producie avansate pot s rein aceste materiale, s le recupereze i s le refoloseasac. Etanarea reactorului este o problem important n aceast privin. n majoritatea cazurilor aceste gaze rezultate din procesele de producie sunt curate n camerele de filtrare i emisiile i compuii metalelor ca de pild plumbul, sunt reduse. Curarea gazelor se face prin folosirea scruberelor umede i scruberelor electrostatice n special pentru gazele rezultate din procesele de producie dintr-o uzin, care transform sulful recuperat n acid sulfuric. n astfel de cazuri unde praful este gros i dificil de filtrat, astfel de scrubere umede sunt foarte eficiente. Folosirea etaneizrii furnalelor este important pentru prevenirea emisiilor. Sumarul principalelor probleme de mediu pentru procesele de producie pentru fiecare grup de metale cuprinde urmtoarele componente: Pentru producia de cupru : dioxid de sulf, praf, compusi metalici, compusi organici, ape uzate coninnd componente metalice, reziduuri cum ar fi resturi de la cptueala furnalelor, nmoluri ( lam ), praf de la filtre i zgur. Formarea dioxinelor n timpul tratrii materialelor secundare din cupru este de asemenea o problem. Pentru producia de aluminiu : fluorurile ( incluznd acidul fluorhidric ) , praf, componente metalice , dioxid de sulf, compui organici volatili, gaze de ser ( dioxidul de carbon ) , dioxine ( secundare ), cloruri i acid clorhidric. Reziduuri cum ar fi reziduuri de bauxit, rebuturi ale pieselor turnate, praf de la filtre i zgur i ape uzate cu produse petroliere i amoniac. Pentru producia de plumb, zinc i cadmiu: praf, componente metalice, compui organici volatili ( incluznd dioxine), mirosuri, dioxid de sulf, ale gaze acide, ape uzate ( coninnd componente metalice ), lamuri, reziduuri bogate n fier, praf de la filtre i zgur. Pentru producia de metale preioase : compui organici volatili, praf, componente metalice, dioxine, mirosuri, oxizi de azot, alte gaze acide ca i clorul sau dioxidul de sulf, lam, praf de la filtre i zgur i ape uzate coninnd componente metalice i organice.
Non Ferrous Metals Industries
iii
Executive Summary
Pentru producia de mercur: vapori de mercur, praf, componente metalice, mirosuri, dioxid de sulf, alte gaze acide, ape uzate ( coninnd componente metalice ), lamuri, praf de la filtre i zgur. Pentru producia de metale refractare, pudr de metale grele i carburi de metal: praf, componente metalice i de metale grele, ape uzate coninnd componente metalice, praf de la filtre, lamuri i zgur. Produsele chimice din procese ca i acidul fluorhidric sunt folosite pentru tratarea tantalului i niobiului i au o nalt toxicitate. Acestea au nevoie a fi luate n considerare n timpul manipulrii i depozitrii acestor materiale. Pentru producia de feroaliaje: praf, componente metalice, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, recuperarea energiei, ape uzate coninnd componente metalice, reziduuri ca praf de la filtre, lamuri i zgur. Pentru producia de hidroxizi i metale alcaline: cloruri, acid clorhidric, dioxine, sulfur de fluor, praf, componente metalice, dioxid de carbon, dioxid de sulf, ape uzate coninnd compui metalici, lamuri, praf de la filtre i zgur . Pentru producia de nichel i cobalt : compui organici volatili, monoxid de carbon, praf, compui metalici, mirosuri, dioxid de sulf, cloruri i alte gaze acide, ape uzate coninnd compui metalici i organici, lamuri, praf i zgur de la filtre. Pentru producia de carbon i grafit : hidrocarburi, praf, mirosuri, dioxid de sulf, ape uzate, reziduuri ca praf de la filtre.
3. Procedee aplicate Domeniul materialelor crude pentru instalaii diverse este variat i aceasta nseamn c o varietate de procese metalurgice de producie este folosit. n cteva situaii procesul ales este determinat de tipul materialelor crude. Urmtorul tabel cuprinde cuptoarele folosite pentru producia de metale neferoase: Cuptor Metalele folosite Materialele folosite Minereuri preparate Observaii
Cupru i alte metale Serpentin de uscare cu abur Uscare n pat fluidizat Uscare prin pulverizare Cuptor rotativ Majoritatea metalelor pentru uscare. Oxid de zinc fumans. Calcinare aluminei, nichelului i feroaliajelor. Arderea filmelor fotografice pentru producia metalelor preioase . Degresarea deeurilor din cupru i aluminiu Strat fluidizat Cupru i zinc, oxid de aluminiu Sinterizare mecanic cu tiraj direct Sinterizare mecanic cu tiraj invers Sinterizare mecanic
iv
Minereuri, minereuri preparate i diverse deeuri i reziduuri
Domenii de aplicare : uscare, calcinare i fumans Folosit ca incinerator un
Zinc i plumb Zinc i plumb Fero aliaje, mangan,
Minereuri concentrate, hidroxid de aluminiu Minereuri preparate i secundare Minereuri preparate i secundare Minereuri
Calcinare i ardere
Sinterizare Sinterizare Alte aplicri posibile

Executive Summary
cu transportor cu eclise Cuptor Herreshoff
niobiu Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui) Ardere, calcinare
Minereuri i minereuri preparate Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare i calcinare
Executive Summary
Cuptor / Furnal Creuzete capsulate cptuite refractare Groap de turnare Cuptoare cu arc electric Ciclon Cuptoare cu arc electric acoperite Cuptor rotativ Cuptor rotativ nclinat Cuptor cu reverberaie Cuptor Vanyiucov
Metale utilizate Metale refractare, n special feroaliaje Metale refractare, n special feroaliaje Cupru Feroaliaje Cupru Metale preioase, cupru, feroaliaje Aluminiu, plumb, cupru, metale preioase Aluminiu Aluminiu, cupru, altele Cupru Cupru, plumb Plumb Plumb, cupru Cupru Cupru Cupru (TRBC ) Metale preioase Cupru / plumb / staniu Plumb, plumb / zinc, cupru, metale preioase, feromangan de carbon Cupru, nichel Cupru, nichel Cupru Cupru ( convertoare), feroaliaje, metal oxidant Cupru ( convertoare ) Cupru ( convertoare ) Cupru Cupru
Materiale utilizate Metale oxidante Metale oxidante Minereuri preparate Minereuri i minereuri preparate Minereuri preparate Zgur, materiale secundare, minereuri preparate Fier vechi i alte materiale secundare, cupru brut Fier vechi i alte materiale secundare Fier vechi i alte materiale secundare, cupru negru Minereuri preparate Materiale secundare, auxiliare i minereuri preparate Minereuri preparate i secundare Minereuri preparate i secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Majoritatea lamurilor secundare Fier vechi Minereuri preparate i majoritatea materialelor secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Minereuri preparate i deeuri de anozi Anozi brui i deeuri din anozi Mat i deeuri din anozi Mat Mat Mat
Observatii
Pentru producia de feroaliaje tipurile deschi, semi-nchis i nchis sunt utilizate Reacie de oxidare cu suprafaa Diminueaz fluxul de sudur folosit
QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Cuptor de topit ( mic ) Furnal i ISF
Pentru producia de feromangan este folosit numai mpreun cu recuperarea energiei
Cuptor cu scnteie Cuptor de topit cu scnteie Outokumpu Procedee Mitsubishi Pierce Smith Hoboken Convertoare cu scnteie Outokumpu Convertor Noranda Convertor Mitsubishi
vi
Executive Summary
Cuptoare de topire i rafinare Cuptor Cuptor de inducie Metale folosite Majoritatea Materiale utilizate Observaii
Metale pure i fier Amestecarea indus vechi ajut alierea. Vidarea poate fi aplicat pentru cteva metale Cuptor cu fasciculi de Metale refractare Metale pure i fier electroni vechi Cuptor rotativ Aluminiu, plumb Fier vechi de diferite Fluxurile pentru caliti sudur i srurile folosite pentru combinaia matricial Cuptor cu reverberaie Aluminiu ( primar i Fier vechi de diferite Configuraia bia sau a secundar ) caliti creuzetului pot s varieze . Topirea i meninerea metalului topit la temperatura necesar Contimelt Cupru Cupru anodic, fier Sistem integrat la vechi de calitate cuptorului superioar i cupru brut Cuptor cu cuv Cupru Cupru electrolitic i , Condiii reductoare fier vechi de calitate superioar i cupru brut Cuptor tambur Cupru Deeu cupru Vatr de topire i ( Thomas ) afinare Creuzet cu nclzire Plumb, zinc Fier vechi de calitate Topire, afinare, aliere indirect superioar Direct heated crucibles Precious metals Clean metal Melting, alloying. Cuptoare de topire Procesele hidrometalurgice sunt de asemenea utilizate. Acizii i bazele ( hidroxidul de sodiu, uneori i carbonatul de sodiu ) sunt folosite la dizolvarea ( topirea ) coninutului de metal a unei varieti de minereuri sau minereuri preparate nainte de rafinare i extracia electrolitic a metalelor. Materialul supus ndeprtrii substanelor alcaline este de obicei sub form de oxid, fiecare ca minereu oxidic sau oxid produs prin calcinare. Dezalcalinizarea direct pentru anumite minereuri preparate sau mate este de asemenea realizat la presiune atmosferic mare. Anumite sulfuri de minereu de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte mijloace, uneori folosindu-se bacterii naturale pentru dizolvare i oxidare accelerat, dar durata de reinere utilizat este foarte lung. Aerul, oxigenul, clorul i soluiile care conin clorur feric pot fi adugate n sistmele de dezalcalinizare pentru a asigura condiii corespunztoare pentru dizolvare. Soluiile care sunt produse i tratate pe mai multe ci duc la rafinarea i extragerea metalului. Practica obinuit este de a nlocui soluiile epuizate folosite n faza de dezalcalinizare i de a conserva soluiile acide i alcaline.
vii
Executive Summary
4. Emisii curente i consum Domeniul materialelor crude este de asemenea un factor important care duce la consum de energie, volum mare de reziduuri produse i cantiti de alte materiale utilizate. Un exemplu este separarea impuritilor, ca de pild fierul de zgur; cantiti mari de impuriti duc la producerea de cantiti mari de zgur i energie folosit. Emisiile evacuate n mediu depind de sistemele de colectare sau depoluare care sunt utilizate. Domeniile actuale pentru un numr de procedee de depoluare n timpul schimbului de informaii sunt cuprinse n urmtorul tabel: Tehnici de depoluare Emisii prezentate minim Emisii specifice (cantitate / ton de metal produs ) 100 - 6000 g/t
Componen
maxim
Filtru cu esturi, usctor EP i ciclon (instalaie de desprfuire ) Filtru cu electrozi din carbon Arztor (incluznd temperatura de stingere pentru dioxine ) Scruber umed sau semiuscat
Praf ( metale n funcie de compoziie ) Total C Total C Dioxin (TEQ)
< 1 mg/Nm3
100 mg/Nm3
< 20 mg/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 0.1 ng/Nm3 100 mg/Nm3 5 ng/Nm3 10 - 80 g/t 5 - 10 g/t
PAH (EPA) HCN SO2 Hydrocarbon Chlorine Scruber pentru Dust alumin Hydrocarbon PAH (EPA) Recuperator de Cloruri clor Optimised NOx combustion Low NOx burner Scruber oxidare NOx Instalatie de acid Dublu contact sulfuric exprimat in conversia SO2 Contact simplu Instalaie de rcire, filtre textilei pentru adsorbia oxidului de calciu / carbon PAH (EPA) Hidrocarburi
< 1 g/Nm3 2500 g/Nm3 3 < 0.1 mg/Nm 10 mg/Nm3 < 50 mg/Nm3 250 mg/Nm3 3 <10 mgC/Nm 200 mgC/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 1 mg/Nm3 20 mg/Nm3 < 1 mgC/Nm3 50 mgC/Nm3 2000 g/Nm3 < 20 g/Nm3 < 5 mg/Nm3 10 mg/Nm3 500 mg/Nm3 < 100 mg/Nm3 99.3 % 95 0.1 mg/Nm3 20 mgC/Nm3 99.7% 99.1% 6 mg/Nm3 200 mgC/Nm3
500 - 3000 g/t
1 - 16 kg/t
Emisiile curente i domeniul de raportare Gazele rezultate urmare a proceselor de producie sunt captate i apoi purificate prin filtre cu esturi pentru a reduce emisiile de praf i compuii metalici ca de pild cei de la plumb. Filtrele moderne instalatiate ofer progrese nsemnate n domeniul performanei, siguranei n
viii
Executive Summary
funcionare i durabilitii .Arztoarele i instalaiile de absorbie a carbonului sunt folosite pentru a elimina dioxinele i compuii organici volatili. Gazele necaptate i emisiile fugitive nu sunt tratate. Emisiile de praf rezultate n urma depozitrii, manipulrii i tratrii materialelor crude au de asemenea un rol important. Acest lucru se ntmpl pentru producia primar i secundar, a cror nsemntate poate fi mai mare dect emisiile captate sau epurate. Descrierea atent a instalaiei i a procedeelor de operare necesit captarea i tratarea gazelor rezultate n care emisiile fugitive sunt nsemnate.
ix
Executive Summary
Urmtorul tabel arat c emisiile fugitive i necaptate constituie o problem: Emisii de praf kg / a nainte de colectarea nainte de colectarea secundar auxiliar a secundar auxiliar a gazelor ( 1992 ) gazelor ( 1992 ) 220000 325000 66490 56160 7990 2547 32200 17020 7600 2116
Producia de anozi t / a Emisii fugitive Total topitorii Cosuri de topitorii Gaze arse de la topirea primar Topitorie / Instalaie de acizi Hote secundare la cos
Compararea coninutului prafului epurat i fugitive la o topire primar a cuprului Multe procedee folosesc sisteme de rcire etane i cu ap, dar exist nc posibilitatea ca metalele grele s corodeze n ap. Metodele de a elimina folosirea apei i generarea de ape uzate ct i procedeele de tratare a apei sunt prevzute n capitolul 2. Generarea de reziduuri este de asemenea un factor semnificativ n aceast industrie, dar mari cantiti de metale pot fi recuperate din reziduuri, care pot fi folosite pe antier sau n alte instalaii de recuperare a metalelor. Multe zguri produse sunt inerte, nedegradabile i care sunt folosite n multe lucrri de construcii civile. Alte zguri, cum ar fi zgurile srate, pot fi tratate pentru recuperarea altor componente pentru folosirea lor n alte industrii, dar industria care le recupereaz trebuie s dein instalaii la standarde nalte de mediu. 5. Concluziile de baz ale celor mai bune tehnici disponibile Schimbul de informaii n timpul pregtirii BREF pentru producia de metale neferoase au inut seama de concluziile celor mai bune tehnici disponibile de a fi luate n considerare pentru procesele de producie. Seciunile din fiecare capitol care descriu cele mai bune tehnici disponibile trebuie deci s fie atribuite cu bun nelegere a BAT - urilor i a emisiilor i a procedeelor asociate. Criteriile sunt prezentate mai jos. Activiti anterioare
Procedeele de managemnt, supervizare i control ale sistemelor de producie i epurare sunt factori foarte importani. Metodele bune de instruire profesional i instruirea operatorului i a motivaiilor sunt importante n special pentru a preveni poluarea mediului. Tehnicile bune pentru manipularea materialelor crude pot preveni emisiile fugitive. Alte tehnici importante cuprind: Luarea n considerare a implicaiilor de mediu pe care le creeaz noile procese sau materialele crude nc din primele faze ale proiectului cu revizuirea la intervale regulate de timp. Schema procesului pentru a accepta domeniul previzibil al materialului brut (materiei prime). Probleme grave pot rezulta de exemplu : dac volumul gazelor este prea ridicat sau dac energia folosit a materialului este mult prea mare dect cea anticipat. Etapa de proiect este perioada cea mai propice din punct de vedere a costurilor pentru a introduce imbunatatiri in performanta generala de mediu. Realizarea unui control ulterior al proiectului i al proceselor de decizie - desfurare arat c procedee variate i soluii de depoluare sunt luate n considerare. Procedurile de planificare i dare n exploatare pentru instalaii noi sau modificate.
Executive Summary
Urmtorul tabel cuprinde tehnologiile pentru depozitarea materialelor brute i manipularea acestora pe baza tipului i caracteristicilor materialului. Material brut (materie prim)
Minereuri preparate :
Grupul de metale
Toate - dac se formeaz praf Toate - dac nu se formeaz praf Metale refractare
Metodele de manipulare
Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite ncrctor mecanic Schipuri de incarcare Capsulat aglomerat
Metodele pentru depozitare

Construcii acoperite Depozit acoperit
Observaii
Prevenirea afectrii calitii apei
Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal) Materii prime secundare :
Recipiente, rezervoare i magazii nchise Deschis Platform acoperit
Prevenirea afectrii calitii apei i a eliminrii emisiilor fugitive n aer Prevenirea contaminrii apei sau a reaciei cu apa. Drenarea Lubrifianti de racire uzati uleiosi Prevenirea contaminrii apei
Agenti de topire:
Combustibili solizi i crbuni Combustibili lichizi i gaz petrolier lichefiat Gaze rezultate n urma proceselor
Toate piese mari Toate piese mici Toate material de bun calitate Toate - dac formeaz praf Toate - dac nu formeaz praf Toate
sau
Capsulat rezult praf Construcii acoperite
dac
Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportoare acoperite Dac nu formeaz praf Conducte supraterane Conducte de suprafa Presiunea n conduct redus ( clor, monoxid de carbon ) Conducte de suprafa Manual Depinde de condiii Depinde de condiii
Depozit acoperit Depozit acoperit Dac nu formeaz praf Depozit autorizat Depozit autorizat Ventilare liniilor de alimentare Monitorizarea pierderilor de presiune . Alarme pentru gaze toxice Ventilarea liniilor de distribuire Sistem de drenaj obinuit Sistem de drenaj obinuit
Toate Toate
Solveni Produse : catozi, agle, lingouri, blocuri, srme etc. Reziduuri de la procese de producie de recuperare Deeuri pentru recuperare ( ex: cptueli furnale )
Cupru, Nichel, Zinc, Carbon Toate Toate
Canistre, cisterne Suprafa betonat deschis sau depozit acoperit Deschis, acoperit sau capsulat depinznd de formarea prafului i reacia cu apa Platforme deschise, acoperite sau capsulate sau recipieni depinznd de material
Toate
Depinde de condiii
Sistem de drenaj obinuit
xi
Executive Summary
Cuprinsul materialelor brute ( materii prime ) i tehnici de manipulare Metodele de proiectare a furnalului, folosirea corespunztoare a pretratrii i controlul procesului sunt identificate ca caracteristici importante ale BAT - urilor. Folosirea mixturilor de materiale brute ( materii prime ) de a optimiza procesul mpiedic folosirea materialului nepotrivit i creterea eficienei procesului. Segregarea i analizarea materialului primar i segregarea a anumitor materiale sunt factori importani n aceast tehnologie. Proiectul bun, mentenana i monitorizarea sunt importante pentru toate procesele i etapele de depoluare. Segregarea i monitorizarea emisiilor din mediu trebuie s fie n concordan cu metodele standard naionale i internaionale. Parametrii importani care pot fi folosii pentru controlul procesului sau depolurii trebuie s fie monitorizai. Monitorizarea continu a parametrilor cheie trebuie s fie realizat dac este posibil. Controlul procesului de producie
Tehnologiile de control al proceselor de productie care sunt proiectate sa masoare si sa mentina parametrii optimi cum ar fi temperatura, presiunea, compusii gazosi si alti parametri sunt considerate a fi BAT - uri. Segregarea si analizarea materialelor brute pentru a verifica conditiile de exploatare, mixarea diferitelor materiale primare trebuie sa fie realizate pentru a avea o eficienta de conversie optima si de a reduce emisiile si rebuturile. Folosirea sistemelor de cantarire si masurare a materialelor primare, a microprocesoarelor pentru a controla viteza de avans, conditiile de ardere si ale procesului de productie si ale gazelor auxiliare ajuta ca operatiile procesului de productie sa fie optimizat . Mai multi parametri pot fi masurati pentru a permite acest lucru si prevazuti cu alarma pentru parametrii critici, care include: monitorizarea continua a temperaturii, presiunea la cos ( sau subpresiunea ) si volumul sau debitul gazelor; monitorizarea componentilor gazosi ( oxigen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, praf, oxizi de azot , etc ); monitorizarea continua a vibratiilor pentru a preveni infundarile si posibile defectiuni ale echipamentului; monitorizarea continua a curentului electric si a tensiunii electrice pentru procesele electrolitice; monitorizarea continua a emisiilor pentru a controla parametrii critici ai procesului de productie; monitorizarea si controlul temperaturii cuptoarelor de topit pentru a preveni producerea de fum de oxizi de metal prin supraincalzire.
Operatorii, inginerii si altii trebuie sa fie evaluati si instruiti permanent privind instructiunile de exploatare, tehnologiile de control moderne si importanta functionarii alarmelor, acolo unde acestea exista. Optimizarea nivelelor de verificare constituie un avantaj pentru cresterea si mentinerea responsabilitatii operatorului. Colectarea i depoluarea gazelor
xii
Executive Summary
Sistemele de colectare a fumului folosite trebuie sa exploateze sistemele de etansare a cuptorului sau reactorului si pot fi proiectate pentru a mentine o presiune redusa care sa evita scurgerile sau emisiile fugitive. Sistemele care mentin etanseitatea cuptorului sau deschiderea capotelor trebuie sa fie utilizate. Exemple cum ar fi : resturi de materiale de electrozi; resturi de la blocuri de duze si bare si folosirea valvelor rotoarelor pe sistemul de incarcare. Colectarea fumului secundar este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesar in cazul a mai multor cuptoare de topit. Sistemul folosit trebuie sa fie un sistem foarte avansat care sa programeze captarea fumului de la sursa cat si durata cat aceasta are loc. Colectoarele de praf si de la aschiere, de la filtrele de saci ( dup recuperarea termica sau racirea gazului ) pot arata cea mai buna rezistenta la uzura a acestor saci folositi, particulele sunt retinute si monitorizarea este continua pentru a depista unele avarii. Filtrele de saci moderne ( filtru membrana ) arata imbunatatirea functionarii, perioadei si sigurantei de functionare si prin urmare economisesc costurile. Ei pot fi utilizati in instalatii existente si pot fi montati in timpul intretinerii. Ele sunt caracterizate prin sistemele de depistare a rupturilor survenite si metodele de curatare continua . Pentru epurarea de prafuri lipicioase si abrazive, pot fi utilizate epuratorul sau scruberul electrostatic umed, care au fost proiectate pentru astfel de aplicatii. Tratarea gazelor din cadrul fazelor de topire si ardere trebuie sa includa faza de eliminare a dioxidului de sulf si / sau de ardere finala daca aceasta este considerata necesara pentru a evita problemele de afectare a calitatii aerului la nivel local, regional sau la mare distanta sau daca dioxinele pot fi prezente . Pot fi variatii in materialul neprelucrat ce influenteaza domeniu componentelor sau starea fizica a anumitor componente cum ar fi granulatia si proprietatile prafului produs. Acestea trebuie sa fie stabilite local. Prevenirea si distrugerea dioxinelor
Prezenta dioxinelor sau formarea lor in timpul unui proces este nevoie a fi luata in considerare pentru multe procese pirometalurgice folosite la producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate in capitolele referitoare la diferite metale si in aceste cazuri urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT - uri pentru prevenirea formarii dioxinelor si distrugerea acestora . Aceste tehnici pot fi utilizate in combinatie. Anumite metale neferoase au proprietatea de a cataliza sintezele si uneori este necesar de a avea un gaz curat la o epurare suplimentara. Controlul de calitate al fierului vechi intrat depinde de procesul utilizat. Folosirea materialului primar pentru cuptoare sau procese obisnuite. Selectarea si sortarea este pentru a preveni impuritatea materialului care este contaminat cu materii organice sau precursori ce pot reduce potentialul formarii dioxinelor. Folosirea unor arztoare corect proiectate si construite si o calire rapida a gazelor calde la o temperatura < 250 o C. Folosirea conditiilor de ardere optime. Folosirea injectarii oxigenului in partea superioara a cuptorului pentru a asigura o ardere completa a gazelor de la cuptor daca este necesar de realizat acest lucru. Absorbtia activata a carbonului pe un reactor cu suport fixat sau in miscare sau prin injectarea prin curent de gaz si indepartarea prafului de pe filtru. O eficienta inalta pentru indepartarea parafului o au filtrele de ceramica, filtre cu saci sau o curatare initiala a gazului la instalatiile de acid sulfuric. Folosirea unei faze de oxidare catalitica sau a filtrelor cu saci care au un invelis protector catalitic. Tratarea prafului colectat de la cuptoarele cu temperatura inalta pentru a distruge dioxinele si a recupera metalele.
xiii
Executive Summary
Concentratiile de emisii care au fost asociate cu fazele anterioare ale tehnologiei de la <0,1 la 0,5 nanogram / Nm3 depind de materialul pentru topire, de procedeele de topire si turnare si de tehnologii sau combinatii ale acestora care sunt folosite pentru eliminarea dioxinelor. Procedee metalurgice
Domeniul materialelor brute care sunt prelucrate in instalatii este variat si inseamna ca este nevoie de a introduce o varietate de procese de productie metalurgice pentru sectiunea BAT pentru majoritatea grupelor de metale. In multe situatii procedeul ales este in functie de tipul materialul brut neprelucrat, cat si de tipul cuptorului care are un efect minor asupra BAT, si prevede ca cuptorul bine proiectat pentru materiale brute cu recuperarea energiei sa fie folosit unde este posibil. Sunt cateva exceptii. De exemplu, folosirea mai multor puncte de incarcare a aluminei catre centrul de celule a fost identificat ca si BAT pentru aluminiu primar, ca si folosirea cuptoarelor capsulate in productia anumitor feroaliaje de a permite colectarea gazelor cu valoare calorifica mare. Pentru cupru primar cuptorul cu reverberatie nu este considerat ca BAT. Alte influente majore sunt amestecarea materialelor brute, controlul proceselor de productie, gestionarea si colectarea fumului. O ierarhie a alegerii proceselor noi sau modificate este urmatoarea: Pretratarea termica si mecanica a materialului secundar pentru a micsora contaminarea organica a materialului de alimentare a cuptorului ; Folosirea cuptoarelor capsulate sau a altor instalatii industriale de prelucrare pentru a preveni emisiile fugitive, permit o recuperare si colectare a gazelor de proces pentru alta utilizare ( ex: monoxidul de carbon ca si combustibil si dioxidul de sulf ca si acid sulfuric ) sau pentru depoluare; Folosirea cuptoarelor semicapsulate acolo unde cuptoarele capsulate nu se permit ; Micsorarea transferarii materialului intre procese ; Acolo unde asemenea transferuri sunt obligatorii , folosirea jgheaburilor de scurgere sunt preferate in loc de oalele de turnare pentru materialul topit ; In asemenea cazuri exista restrictii ale acestor tehnologii care evita tranferul materialului topit si pot preveni recuperarea anumitor materiale secundare care ar putea intra in componenta deseurilor rezultate. In aceste cazuri folosirea colectarii secundare si tertiare a fumului este obisnuita deci aceste materiale pot fi recuperate; Hotele si retelele de conducte sunt proiectate pentru a capta fumul rezultat de la incalzirea metalului, evacuarea matei sau a zgurei; Cuptoarele si reactoarele cu acoperitoare pot fi utilizate pentru a preveni pierderea fumului in atmosfera; Acolo unde insertia si extractia primara sunt la fel de ineficace, atunci cuptorul poate fi complet inchis si ventilatia aerului aspirat poate fi intrerupta prin ventilatoarele de extractie ale sistemelor de tratare si descarcare corespunzatoare; Utilizarea la maxim a continutului energetic din minereurilor bogate in sulf.
Emisii in aer
Emisiile in aer provin de la fazele de productie pirometalurgice si hidrometalurgice, de la depozitare si pretartare. Transferul materialelor este de obicei foarte important. Datele obtinute au confirmat importanta deosebita a emisiilor fugitive in multe procese si ca emisiile fugitive pot fi mult mai mari decat cele care sunt captate sau epurate. In aceste cazuri este posibil de a reduce impactul asupra mediului prin urmatoarele tehnici de colectare a gazelor rezultate in urma depozitarii si manipularii materialelor , a functionarii reactoarelor sau cuptoarelor si de la alte puncte de transfer. Emisiile potentiale fugitive pot fi luate in considerare la toate etapele de
xiv
Executive Summary
proiectare sau de imbunatatire a proceselor. O ierarhie a colectarii gazelor de la fazele proceselor este urmatoarea: Optimizarea si micsorarea emisiilor Inchiderea etansa a reactoarelor si cuptoarelor Colectarea fumului;
Colectarea gazelor la cos se face cu mare consum de energie si trebuie sa fie ultima varianta. Sursele potentiale de emisii in aer sunt cuprinse in urmatorul tabel, care ne arata o situatie a metodelor de prevenire si tratare. Emisiile in aer sunt raportate pe baza emisiilor colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua din timpul perioadei de functionare. Conditiile standard care sunt folosite : temperatura 273 0K, presiunea 101,3 kPa, continut de oxigen masurat si gaz uscat cu nediluarea gazelor. Sulphur capture is an important requirement when sulphidic ores or concentrates are roasted or Captarea sulfului este o cerinta importanta unde minereurile brute si cele preparate bogate in sulfuri sunt incalzite si topite. Dioxidul de sulf rezultat din procesul de productie este colectat si poate fi recuperat ca sulf, gips sau dioxid de sulf si poate fi transformat in acid sulfuric. Procedeul ales depinde de existenta pietelor locale de dioxid de sulf. Productia acidului sulfuric intr-o instalatie cu dublu contact de producere a acidului sulfuric cu patru canale, sau intr - o instalatie cu simplu contact cu producerea gipsului de la gazele reziduale si folosirea unui catalizator modern, sunt considerate a fi BAT - uri. Configuratia instalatiei va depinde de concentratia dioxidului de sulf rezultat din fazele de ardere si topire. Faza procesului Depozitarea si manipularea materialelor Macinare, uscare Sinterizare / Ardere Topire Transformare Rafinare Componenta gazelor la cos Praf si metale Metoda de tratare Depozitare, manipulare si tranferare corecta. Colectarea prafului in filtre cu saci daca este necesar. Operatii de tratare. Colectarea gazului si folosirea de filtre cu saci Ardere cu arzator, adaugare carbon activat sau adsorbant Colectarea gazului, curatarea gazului cu filtre cu saci, recuperarea caldurii Ardere daca este necesar Instalatie de acid sulfuric sau scruber Colectarea gazului, racire si folosire filtre cu saci Scruber Arzator Colectarea gazului si reutilizarea lui, scruber umed chimic Procese etanse, recuperare si refolosire . Arzator si eliminarea prafului cu filtre cu saci pentru gazele reziduale Siguranta, colectarea gazului, recuperaqrea solventului. Adsorbtia carbonului daca este necesar
Praf si metale Compusi organici volatili, dioxine Praf si compusi metalici Monoxid de carbon Dioxid de sulf
Tratarea zgurei
Praf si metale Dioxid de sulf Monoxid de carbon si Cloruri Monoxid de carbon Hidrogen
Tratare cu lesie rafinare chimica Rafinare carbonil
Extragerea solventilor
Compusi organici volatili (depinde de solventul folosit si trebuie sa fie determinat local pentru a evalua posibilul impact )
xv
Executive Summary
Rafinare termica .
Praf si metale Dioxid de sulf Electroliza cu saruri Fluor, clor, compusi topite polifluorurati Coacerea electrozilor, Praf, metale, dioxid de sulf, grafitizare fluor, hidrocarburi aromatice policiclice Producere pulbere Praf si metale metalica Producere pulbere Praf, amoniac Reducerea temperaturii Hidrogen inalte Recuperare electrica Clor, acid pulverizat Topire si turnare .
Colectarea gazului in filtre cu saci Scruber daca este necesar Procedee de tratare. Colectarea gazului, scruber si filtre cu saci Colectarea gazului, condenasare, arzator sau scruber si saci cu filtru Colectarea gazului si saci cu filtru Colectara gazului si resuperarea acestuia. Scruber cu mediu acid Procese etanse, refolosire Colectarea gazului si refolosire. Scruber umed. Separator de picaturi Gas collection and fabric filter. Arzatoare ( injectare de carbon )
Praf si metale . Compusi organici volatili, dioxine (materie organica) Nota : Oprirea prafului folosind un filtru cu saci necesita eliminarea particulelor fierbinti pentru a preveni un incendiu. Precipitatiile electrostatice fierbinti pot fi utilizate in sistemele de curatare a gazului cu prioritate la instalatiile de acid sulfuric sau pentru gaze umede.. Cuprinsul surselor si variantele tratarii / epurarii
xvi
Executive Summary
Un sumar al nivelurilor de emisii asociate cu sistemele de epurare care sunt considerate a fi BAT - uri pentru procedeele pentru metale neferoase este aratata in tabelul de mai jos. Mai multe detalii sunt date in capitolul privind concluzii ale BAT - urilor pentru metale specifice. Domeniul asociat Tehnici epurare Filtre cu saci de Depinde de caracteristicile prafului Fenol < 0,1 mg / Nm 3 Proiectat pentru volumul gazelor. Alte tehnici sunt valabile pentru a reduce dioxinele suplimentare prin injectarea carbonului / varului , reactoare / filtre catalitice Praf 1 - 5 mg / N m3 Depinzand de compozitia prafului Filtru de carbon si Total carbon organic < 20 mg / Nm 3 filtru biologic Arzator ( incluzand Total carbon organic < 5 - 15 mg / temperatura de Nm 3 calire pentru Dioxine < 0,1 - 0,5 ng / Nm 3 TEQ eliminarea Hidrocarburi poliaromatice policiclice dioxinelor ) < 200 micro grame / C Nm 3 Acid cianhidric < 2 mg / Nm 3 Conditii de Total carbon organic C < 5 - 50 mg / combustie Nm 3 optimizata Electrofiltru praf < 5 mg/Nm3 Filtru ceramic Sruber umed sau SO2 < 50 - 200 mg/Nm3 scruber alcalin semi gudron< 10 mg/Nm3 uscat cloruri < 2 mg/Nm3 Scruber de alumina Praf < 5 mg / Nm 3 Hidrocarburi < 2 mg / Nm 3 Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgramC / Nm 3 Recuperarea Clor < 5 mg/Nm3. clorului Scruber de oxidare NOx < 100 mg/Nm3 Arzator cu NOx redus Arzator cu oxicombustibil Instalatie cu acid sulfuric Racitor, Filtru electrostatic, adsorptie de var / carbune si filtru textile < 100 mg/Nm3 < 100 - 300 mg/Nm3 > 99.7% Conversie (dublu contact) > 99.1% Conversie (contact simplu) Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgram C / Nm 3 Hidrocarburi ( volatile ) < 20 mg C / Nm 3 Hidrocarburi ( condensate ) < 2 mg C / Nm 3 Observaii
Depinde de caracteristici prafului, umiditate sau temperatura inalta
Clorul este refolosit. Posibile degajari fugitive accidentale . De la folosirea acidului nitric recuperare urmata de elininare totala . Valori inalte sunt asociate cu oxigen imbogatit pentru a reduce utilizarea energiei. In aceste cazuri volumul gazului si masa emisiilor sunt reduse. Introducerea scruberului cu mercur folosind procedeele Boliden / Norzink sau scruberul cu tiosulfat de mercur < 1 ppm in acid produs
Nota : Numai pentru emisiile colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de functionare si in conditii standard de 273 0 K, 101, 3 K Pa, continutul de oxigen masurat si gaz uscat fara amestecarea gazelor cu aerul. In cazurile unde monitorizarea continua nu este posibila valoarea va fi valoarea obtinuta dupa perioada de segregare. Pentru sistemele de epurare folosite, caracteristicile gazului si prafului vor fi luate in calcul in proiectele sistemelor si folosind o temepratura de functionare corecta . Pentru anumiti compusi, variatia in concentratia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinui pot afecta performanta de epurare a sistemului.
Emisii in aer asociate cu folosirea BAT - urilor
xvii
Executive Summary
Mai multi reactivi specifici sunt utilizati in tratarea chimica a solutiilor de metale sau in diverse procedee metalurgice. Anumiti compusi, surse si metode de tratare a gazelor rezultate de la folosirea acestor reactivi, sunt prezentate mai jos : Procedeul / Reactivul utilizat Folosirea arsenicului sau oxidului de antimoniu (rafinarea zincului / plumbului) Rasini, etc Componenta gazelor de iesire la cos Arsina / Stibina Metoda de tratare Spalare cu permanganat
Gudron si Hidrocarburi Ardere in arzator, aparat poliaromatice policiclice frigorific si galvanizator sau filtru uscat Solventi, compusi organici Compusi organici Colectare, condenasare. volatili volatili, mirosuri Carbon activat, filtru biologic. Acid sulfuric ( sulf in Dioxid de sulf Scruber umed sau semiuscat. combustibil sau in Instalatie de acid sulfuric . materialele brute ) Apa tare Oxiclorura de azor, oxizi Sistem scruber cu lesie de soda de azot caustica Clor, acid clorhidric Clor Sistem scruber cu lesie de soda caustica Acid azotic Oxizi de azot Oxidare si absorbtie, recirculare, scrubere Sodiu sau cianura de potasiu Acid cianhidric Oxidare cu peroxid de hidrogen si hipoclorit Amoniac Amoniac Recuperare, scruber Clorura de amoniu Aerosoli Recuperare prin sublimare, scruber Hidrazina Hidrura de azot Scruber sau carbon activat Borohidrida de sodiu Hidrogen ( explozie A se evita pe cat posibil in periculoasa ) procedeul PGM, in special Osmiu si Ruthiu Acid formic Formaldehida Sistem scruber cu lesie de soda caustica Clorura de sodiu / acid Oxizi de clor ( explozie Controlul procedeului la sfarsit clorhidric periculoasa ) Cadrul metodelor de tratare chimica pentru anumite gaze componente Emisii in apa
Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente . In general apele uzate pot contine compusi metalici solubili sau insolubili, uleiuir si materiale organice. Urmatorul tabel cuprinde apele uzate tipurile de ape uzate, metalele componente, metodele de reducere si tratare .
xviii
Executive Summary
Surse de ape uzate

De proces
Procese
-Productia aluminiului -Dezmembrarea acumulatorilor cu placi de plumb -Decaparea -Racire/ cuptoarele de calcinarea pentru majoritatea metalelor -Racire electrolit pentru zinc Turnare aluminiu, cupru, zinc Electrozi de carbon Cu, Ni, Pb , Zn, metale pretioase si feroaliaje Cu, Ni, Zn Zn, Cd Scrubere spalatoare
Metode de reducere
Recirculare pe cat posibil
Metode de tratare
Neutralizare si precipitare. Electroliza
Racire cu apa indirect
Folosirea sistemului de racire cu aer sau etans Monitorizare pentru detectare scurgeri Decantare Sistem de racire inchis
Decantare
Racire cu apa (direct) Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurgie Revenire
Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Neutralizare si precipitare Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Filtrare
Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor Sistem inchis
Reutilizarea pierderilor de acid slab daca este posibil Ape de suprafata Toate Depozitare corespunzatoare a materiilor prime si prevenirea emisiilor fugitive Privire de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuarile de ape uzate
Sistemele de tratare ape uzate pot mari cantitatea metalelor extrase folosind decantarea si posibil filtrarea . Reactivii folositi pentru precipitare pot fi hidroxizi, sulfuri , sau combinatii ale acestora, aceasta depinzand de amestecul de metale prezent. Se practica de asemenea in multe cazuri pentru recircularea apeor tratate. Principalele componente [mg/l] As Ni Cd <0.01 <0.1 <0.05
Ape de proces
Cu <0.1
Pb <0.05
Zn <0.15
Nota: Emisiile aferente in apa se bazeaza pe o prelevare aleatoare de probe sau probe la 24 ore. Extinderea tratamentelor apelor uzate depinde de sursa si metalele continute in apele uzate. Exemplu of emissions to water associated with the use of BAT
Reziduuri de proces
Reziduurile de proces sunt produse in diferite faze ale procesului tehnologic si depind de constituientii din materiile prime. Minereurile brute si minereurile preparate contin cantitati de metale, altele decat metalul care trebuie obtinut. Procesele sunt destinate sa obtina metalul pur si de a recupera de asemenea si alte metale de valoare. Aceste metale de valoare tind sa se concentreze in reziduurile din procesul tehnologic, in schimb aceste reziduuri vor constituii materia prima pentru alte procese de recuperare a metalelor. Tabelul urmator da o imagine a catorva reziduuri de proces si optiunile posibile pentru fiecare dintre ele.
xix
Executive Summary Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile
Prelucrarea Toate metalele materiei prime Cuptoarele de Toate metalele topire
Praf, pulberi Zgura
Alimentarea proceselor principale Material de constructie dupa procesarea zgurii. Industria materialelor abrazive. Componente ale zgurii folosite ca material refractar(ex. zgura de la producerea cromului) Materie prima pentru alte procese pentru producerea de fero-aliaje. Reciclare in cuptoarele de topire Reciclare in cuptoarele de topire Recuperarea altor metale de valoare Reciclare interna
Feroaliaje Convertizor Cuptoare rafinare Cu.
Zguri bogate Zgura neprocesata Zgura Cruste, zgura Cruste, zgura Zgura
de Cu. Pb. Metale pretioase Procesare zgura Cu. Ni .
Material de constructie, mata produs Cuptor de topire Toate metalele Cruste, zguri si Recuperarea metalelor, recuperarea zguri sarate sarurilor si altor materiale. Recuperatrea nichelui, Rafinare Cu. Reziduuri reintroducere in convertizor, electrolitica purjare recuperarea metalelor pretioase electolitica Reziduuri anodice, slamuri anodice Extractie Zn, Ni, Co, Electrozi Reutilizare pentru procesele in electrolitica a metale consumati solutie metalelor pretioase Depozitare Electroliza cu Al Captuseli saruri topite Exces de baie Vanzare ca electrolit Recuperare Catalizatori uzati Materiale Fier vechi dupa curatare Na, Li celulare Distilarea Hg Reziduuri Reutilizare ca materie de proces
Zn, Cd
Reziduuri Reziduuri feritice Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizatori Namol acid Acid slab Materiale refractare Gudroane si alte deseuri continand carbune
Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Instalatia H2SO4 pentru
Zn Cu Ni/Co
Reintroducere in tehnologic Depozitare in siguranta Reutilizarea lesiei Depozitare in siguranta Recuperare, depozitare
procesul
Captusirea Toate metalele cuptorului Macinare Carbon (debavurare a pieselor turnate
Regenerare Depozitare in siguranta Depozitare Depozitare si utilizare ca material de zgurificare Materii prime in alte procese
xx
Executive Summary
Decapare Cu, Ti, Sisteme de In majoritatea epurare uscata cazurilor de utilizare a filtrelor Sisteme de In majoritatea epurare umeda cazurilor de utilizare a scruberelor Tratarea Majoritatea namolurilor din ape uzate Asimilare Alumina
Acid uzat praf
Recuperare Reintroducere in proces Recuperarea altor metale Reintroducere in procesul tehnologic Recuperarea altor metale (ex. Hg) Depozitare pe Depozitare in siguranta, reutilizare de si Depozitare in siguranta
Namoluri
Namoluri baza hidroxizi sulfuri Noroi rosu
Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea
Deseurile solide de la epurarea gazelor, pot fi reciclate in cadrul aceleasi instalatii sau utilizate pentru recuperarea altor metale in cadrul altor instalatii de producere a metalelor feroase sau neferoase, de catre terti sau pentru alte aplicatii. Reziduurile si zgurile pot fi tratate pentru a recupera metalele utile si a extrage reziduurile care se preteaza pentru alte utilizari (ex. ca material de consructii). Unele componente pot fi transformate in produse vandabile. Reziduurile rezultate de la tratarea apelor pot contine metale de valoare care pot fi recuperate in unele cazuri. Autoritatea si titularul activitatii vor urmari ca recuperarea reziduurilor de catre terti sa fie realizata la cele mai inalte standarde din punct de vedere al protectiei mediului si sa nu produca efecte negative colaterale. Compusi toxici
Toxicitatea unor compusi care pot fi emisi (impactul si consecintele asupra mediului inconjurator) variaza de la grup la grup.Unele metale au componente toxice care pot fi enise din procesul tehnologic si trebuie sa fie reduse. Recuperarea energiei
Recuperarea energiei inainte sau dupa revenire este aplicabila in majoritatea cazurilor, dar circumstantele locale sunt importante, de exemplu unde nu exista iesire pentru energia recuperata.Concluziile celor mai bune tehnici disponibile pentru recuperarea energiei sunt : Producerea de abur si electricitate din caldura degajata in cazanele recuperatoare Folosirea caldurii de reactie pentru topire si ardere a deseurilor metalice topite sau concentrate in convertizor Utilizarea gazelor de ardere rezultate din procesul tehnologic pentru uscarea materialelor primare Preincalzirea sarjei utiliznd energia continuta in gazele de ardere sau gaze fierbinti din alta sursa Utilizarea arzatoarelor recuperatoare pentru preincalzirea aerului de combustie Folosirea gazului de combustie (din Co produs) Incalzirea solutiei de lesiere din produsele de ardere sau in solutie Utilizarea materialelor plastice drept combustibil pentru unele materii prime, cu asigurarea in prealabil ca materiale plastice de calitate nu pot fi recuperate si nu se emit COV-uri si dioxine
xxi
Executive Summary
Utilizarea materialelor cu refractare redusa, unde este practicabila
6. Consensul si recomandarile pentru activitatile viitoare Acest BREF a primit un inalt sprijin din partea TWC si participantilor la cea de a 7-a intalnire a Forumului privind schimbul de informatii. Remarcile (breviatiile) critice au fost cu prioritate in legatura cu bresele in informatii si imagini (pt multe din emisile asociate pentru cele mai bune tehnici disponibile si nuvelele de consum pentru a fi incluse in sumar). Se recomanda ca acest document sa fie revizuit la fiecare 4 ani. Domeniile in care eforturile suplimentare trebuie sa fie realizate pentru a stabili o baza solida de informatii includ, mai presus de tot, emisiile fugitive si de asemenea emisiile specifice si datele de consum, procese reziduuale, ape uzate si aspecte raportate la intreprinderile mici si mijloci. Capitolul 13 contine recomandari suplimentare.
xxii
Preface
PREFA
1. Statutul documentului
Daca legea nu prevede altfel, datele ce se refera la DIRECTIVA au in vedere prevederile Directiva 96/61/CE asupra prevederii si controlului integrat al poluarii. Cu exceptia acestui paragraph, acest cuvant document oglindeste documentul de referinta respective publicat de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. Acest document este oferit in limba engleza in scopul traducerii asistate si diseminarii informatii aflata in el. In cazul in care exista diferenta ale interpretarilor prin traducerea textelor, versiunea orginala publicata de Comisie este prioritara. Pentru a va asigura ca documentul apare corect, este esential de a mentine documentul scris in word in pozitia relativ corecta, legata de diferitele fisiere si paragrafe. Nu toate documentele au imagini legate de alte fisiere, insa daca acesta este cazul, este esential sa mentineti numele fisierelor si directoarelor pentru fiecare legatura (link). Acest document si fisierele aferente au fost initial disseminate prin CD-rom cu o structura ierarhica a fisierelor necesare pentru aparitia corecta a documentului Word. Daca apar probleme la aparitia imaginilor, trebuie sa se verifice locul fisierelor in directorul active. 2. Obligatiile legale relevante prevazute de DIRECTIVA IPPC si definitia celo mai bune tehnici disponibile
Pentru a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat unele din cele mai importante prevederi stipulate in Directiva IPPC (privind controlul integrat al poluarii) incluzand definitia termenului cele mai bune tehnici disponibile sunt descrise in aceasta prefata.. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data numai pentru informare. Nu are valoare legala si nu poate modifica in nici un fel actualele prevederi ale Directivei. Scopul Directivei este de a asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, pentru activitatiile prezentate in Anexa I, care conduc la un inalt nivel de asigurare al protectiei mediului in ansamblu sau. Baza legala a Directivei este raportata la asigurarea protectiei mediului. Implementarea acestuia trebuie sa ia in considerare si alte obiective ale CE, cum ar fi competivitatea industriilor comunitare pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Mai specific, stabileste un sistem preventiv pentru anumite categorii ale instalatiilor existente care cer atat operatorului cat si regulatorului sau intretinatorului instalatiei sa aiba o privire de ansamblu, integrata asupra poluarii si consumul potential al instalatiilor. Scopul final al unei astfel de abordari integrate este de a imbunatati exploatarea si controlul proceselor industriale pentru a asigura o protectie ridicata a mediului in ansamblul sau. Principiul general este prevazut in Articolul 3 care prevede ca operatorul (titularul activitatii) sa adopte totalitatea masurilor de prevenire adecvate pentru reducerea poluarii in particular prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru imbunatatirea performantelor in domeniul protectiei mediului. Termenul cele mai bune tehnici disponibile este definit in Art. 2 (11) al Directivei drept stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Art. 2( 11) detalieaza aceste definitii dupa cum urmeaza : tehnici include atat tehnologia utilizata, cat si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din functiune. disponibile acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea in sectorul industrial respectiv, in conditii tehnice si economice viabile, luand in considerare
xxiii
Preface
costurile si avantajele, indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate in statele membre in chestiune, astfel incat operatorul, titularul activitatii, sa aiba acces in conditii rezonabile. cele mai bune se intelege tehnicile cele mai eficiente pentru atinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau. Mai mult, ANEXA IV a Directivei contine o lista a obligatiilor care trebuie luate in considerare in general sau in cazuri particulare prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile luanduse in calcul costurile si beneficiile, ca masura principiul precautiei si prevenirii poluarii. Aceste observatii includ informatiile publicate de Comisie in conformitate cu Art. 16 (2). Autoritatile competente dispun masurile necesare pentru indeplinirea principiilor stabilite in Art. 3 atunci cand stabilesc conditiile autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa incuda valorile limita de emisie, suplimentate sau echivalente cand este cazul cu parametri echivalenti si masuri tehnice specifice.In concordanta cu Art. 3 (4) al Directivei, aceste valori limita de emisie, parametri specifici trebuie sa asigure un nivel echivalent. Valoarea limita de emisie prezentata de standardele si normativele de calitate, sa fie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, fara sa fie prescrisa utilizarea unei tehnici sau tehnologi speciale, dar luandu-se in consideare caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasamentul prevazut pentru operare dar si conditiile de mediu locale.In toate cazurile, conditiile de autorizare trebuie sa includa masuri pentru reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera, astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau. Statele membre au obligatia in conformitate cu Art. 11 al Directivei, sa asigure ca autoritatile competente sau sunt informate in dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivele documentului
Articolul 16 (2) al Directivei solicita Comisiei Europene sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, cu luarea tuturor masurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor si dezvoltarile ulterioare si sa publice rezultatele schimbului de informatii. Scopul schimbului de informatii este dat in Art. 25 al Directivei, care statueaza ca dezvoltarea si schimbul de informatii la nivelul comunitar in legatura cu cele mai bune tehnici disponibile vor ajuta la redresarea tehnologiilor neperformante in Comunitate, sa promoveze raspandirea in intreaga lume a tehnicilor si valorilor limita utilizate in Comunitate si sa ajute statele membre in implementarea Directivei. Conisia (Departamentul General pentru Mediu) a stabilit ca Forumul pentru schimbul de informatii sa asiste la implementarea Art. 16 (2), precum si un numar de grupuri tehnice de lucru sub umbrela Forumului. Ambele au reprezentanti din randul Statelor Membre si industriilor reprezentative asa cum este stabilit de Art. 16 (2). Scopul seriilor de documente este de a reflecta cu exactitate schimbul de informatii care are loc cerinta a Art. 16 (2) si de a asigura informatiile de referinta autoritatiilor competente pentru a fi luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare. Asigurand informatiile relevante bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente vor actiona ca instrumente de valoare pentru asigurarea performantelor in domeniul protectiei mediului. 4. Surse de informare
Acest document reprezinta sumarul informatiilor culese dintr-un numar de surse, incluzand in particular studiul de specialitate (expertiza) grupurilor stabilite sa asiste Comisia in munca desfasurata si sa fie verificate de Serviciile de Specialitate din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt primite cu recunostinta.
xxiv
Preface
5.
Cum trebuie inteles si folosit acest document
Informatiile asigurate in acest document se intentioneaza sa fie utilizate ca o introducere in stabilirea cele mai bune tehnici disponibile in cazuri speciale. Cand sunt determinate cele mai bune tehnici disponibile, conditiile de autorizare bazate pe aceasta, trebuie luat in considerare atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau. Restul acestei sectiuni descrie tiparul de informatie care este asigurat in fiecare sectiune a Documentului. Capitolul 1 prevede informatii din sectorul industrial. Capitolul 2 da informatii asupra proceselor industriale comune, sisteme de reducere si tehnici generale utuilizate in cadrul sectorului. Capitolele de la 3 la 12 sunt despre procesele aplicate, folosite, emisiile curente, nivelul de consum specific, tehnologii care trebuie sa fie in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile si tehnicile aparute pentru grupul de metale reprezentate de aceste capitole. Pentru fiecare din capitolele de la 3 la 12 datele sunt asigurate pt grupele de metale din fiecare capitol cu urmatoarele sectiuni: Sectiunea 1 descrie procese si tehnici aplicate pentru fiecare grup de metale. Sectiunea 2 asigura date si informatii asupra datelor de emisii si nivelurile de consum, reflectand situatia in instalatiile existente, la momentul redactarii. Sectiunea 3 descrie in detaliu reducerea emisiilor si alte tehnici ce trebuie luate in considerare a fi relevante in determinarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor realizate pentru asigurarea conditiilor de autorizare. Aceste informatii includ nivele de consum si de emisie considerate realizabile utilizand o anumita tehnica, estimari asupra costurilor, costuri asociate cu tehnicile utilizate, domeniul in care tehnica respectiva este aplicata pentru Instalatiile ce necesita autorizare integrata de mediu, de ex. pentru instalatiile noi, existente, mai mari sau mai mici. Tehnicile care sunt considerate a fi invechite nu sunt incluse. Sectiunea 4 prezinta tehnicile, nivelurile de emisie si de consum care sunt considerate a fi compatibile cu cele mai bune tehnici disponibile, in general. Scopul este acela de a asigura indicatiile generale din punct de vedere a nivelurilor de emisie si de consum care pot fi considerate ca punct de referinta pentru Determinarea cele mai bune tehnici disponibile pentru Autorizarea integrata de mediu sau pentru Stabilirea regulilor generale in concordanta cu prevederile Art. 9 (8) . Acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare va lua in considerare factorii specifici locali, cum ar fi caracteristicile tehnice ale instalatiilor respectiv, amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, va fi luata in considerare viabilitatea masurilor tehnice si economice care trebuie intreprinse. Chiar si un singur obiectiv pentru Asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in ansamblu sau, implica luarea in considerare a tuturor informatiilor si concluziilor pertinente din studiul de impact asupra mediului si care sunt deseori influentate de consideratii locale. Chiar daca se incearca sa se abordeze la cateva din aceste aspecte, nu este posibil sa fie luate in considerare complet in acest document. Tehnologiile si nivelurile prezentate in sectiunile celor mai bune tehnici disponibile nu sunt in mod necesar valabile pentru toate instalatiile. Pe de alta parte obligatia de a asigura un nivel de protectie a mediului incluzand reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera implica faptul ca pentru stabilirea conditiilor de autorizare nu pot fi stabilite numai pe baza consideratiilor conditiilor locale existente. Este deci de maxima importanta ca informatia continuta in acest document sa fie luata in considerare de autoritatiile competente. Cum cele mai bune tehnici disponibile se schimba mereu, acest document va fi revizuit si actualizat in consecinta. Toate comentariile si sugestile vor fi aduse biroului european pt Controlul Integrat Al Poluarii pt Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa :
Non Ferrous Metals Industries xxv
Preface
Edificio Expo-WTC, C/Inca Garcilaso, s/n, E-41092 Sevilla,- Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail eippcb@jrc.es Internet: http://eippcb.jrc.es
xxvi
Document de Referinta pentru Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Procesului de Productie a Metalelor Neferoase
PREFA ...............................................................................................................................................xxiii 1 INFORMATII GENERALE ..................................................................................................................... 1 1.1 Procese acoperite in scopul activitatii ................................................................................................ 1 1.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei.................................................................................................... 2 1.2.1 Metale neferoase si aliaje ............................................................................................................ 2 1.2.2 Scopul industriei.......................................................................................................................... 2 1.2.3 Structura industriei ...................................................................................................................... 3 1.2.4 Aspectele economice ale industriei ............................................................................................. 3 1.2.5 Performanta de mediu ................................................................................................................. 4 1.3 Cupru si aliajele sale .......................................................................................................................... 5 1.3.1 Generalitati .................................................................................................................................. 5 1.3.2 Surse materiale ............................................................................................................................ 5 1.3.3 Productie si consum .................................................................................................................... 6 1.3.4 Fabricile producatoare................................................................................................................. 7 1.3.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 10 1.4 Aluminiul ......................................................................................................................................... 12 1.4.1 Generalitati ................................................................................................................................ 12 1.4.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 12 1.4.3 Productie si consum .................................................................................................................. 12 1.4.4 Fabricile producatoare............................................................................................................... 13 1.4.5 Probleme de mediu.................................................................................................................... 14 1.5 Zincul, Plumbul si Cadmiul ............................................................................................................. 15 1.5.1 Zincul ........................................................................................................................................ 15 1.5.1.1 Generalitati ......................................................................................................................... 15 1.5.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 16 1.5.1.3 Productia si consumul ........................................................................................................ 16 1.5.1.4 Fabricile producatoare........................................................................................................ 18 1.5.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator............................................................................. 19 1.5.2 Plumbul ..................................................................................................................................... 19 1.5.2.1 Generaliti ......................................................................................................................... 19 1.5.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 20 1.5.2.3 Productie si consum............................................................................................................ 21 1.5.2.4 Fabrici de productie............................................................................................................ 21 1.5.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator............................................................................. 22 1.5.3 Cadmiu ...................................................................................................................................... 23 1.5.3.1 General ............................................................................................................................... 23 1.5.3.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 23 1.5.3.3 Productie si consum............................................................................................................ 23 1.5.3.4 Probleme legate de mediul inconjurator............................................................................. 24 1.6 Metalele pretioase ............................................................................................................................ 26 1.6.1 Generalitati ................................................................................................................................ 26 1.6.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 26 1.6.3 Productia si consumul ............................................................................................................... 27 1.6.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 28 1.6.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 28 1.7 Mercurul........................................................................................................................................... 29 1.7.1 Generalitati ................................................................................................................................ 29 1.7.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 29 1.7.3 Productie si consum .................................................................................................................. 29 1.7.4 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 30 1.8 Metale refractare .............................................................................................................................. 31 1.8.1 Generalitati ................................................................................................................................ 31 1.8.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 32 1.8.3 Productie si consum .................................................................................................................. 34 1.8.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 34 1.8.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 35 1.9 Fero-Aliaje ....................................................................................................................................... 37 1.9.1 Generalitati ................................................................................................................................ 37 Non Ferrous Metals Industries xxvii
1.9.2 Surse de material........................................................................................................................38 1.9.3 Productie si consum ...................................................................................................................39 1.9.4 Fabrici de productie ...................................................................................................................42 1.9.5 Probleme legate de mediul inconjurator ....................................................................................42 1.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase...........................................................................................43 1.10.1 Generalitati ..............................................................................................................................43 1.10.2 Surse de materiale....................................................................................................................43 1.10.3 Productie si consum .................................................................................................................44 1.10.4 Fabrici de productie .................................................................................................................46 1.10.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................46 1.11 Nichelul si Cobaltul ........................................................................................................................48 1.11.1 Nichelul....................................................................................................................................48 1.11.1.1 Generalitati........................................................................................................................48 1.11.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................48 1.11.1.3 Productie si consum ..........................................................................................................49 1.11.1.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................50 1.11.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................50 1.11.2 Cobaltul....................................................................................................................................52 1.11.2.1 Generalitati........................................................................................................................52 1.11.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................52 1.11.2.3 Productie si consum ..........................................................................................................52 1.11.2.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................53 1.11.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................54 1.12 Carbon si grafit ...............................................................................................................................55 1.12.1 Generalitati ..............................................................................................................................55 1.12.2 Surse de materiale....................................................................................................................55 1.12.3 Productie si consum .................................................................................................................56 1.12.4 Fabrici de productie .................................................................................................................57 1.12.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................58 2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE .............................................................................................61 2.1 Organizarea capitolului.....................................................................................................................61 2.1.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament................62 2.2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei ..................................................................................63 2.2.1 Masurarea emisiilor ...................................................................................................................63 2.2.1.1 Localizarea selectiei............................................................................................................63 2.2.1.2 Componente si parametrii ...................................................................................................64 2.2.1.3 Conditiile de referinta .........................................................................................................64 2.2.1.4 Masuratorile continue .........................................................................................................64 2.2.2 Date privind raportarea emisiilor ...............................................................................................65 2.2.2.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. ...................................................................66 2.2.2.2 Utilizarea datelor emisiilor .................................................................................................67 2.3 Sisteme de management....................................................................................................................68 2.3.1 Politica de management si angajamentul ...................................................................................68 2.3.2 Constructie si revizie .................................................................................................................69 2.3.3 Pregatirea ...................................................................................................................................69 2.4 Primirea, depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor...........................................70 2.4.1 Procese si tehnici aplicate ..........................................................................................................70 2.4.1.1 Minereuri si concentrate .....................................................................................................70 2.4.1.2 Materii prime secundare .....................................................................................................71 2.4.1.3 Combustibili .......................................................................................................................72 2.4.1.4 Chimicalele si gazele de proces ..........................................................................................74 2.4.1.5 Reziduurile..........................................................................................................................74 2.4.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum.................................................................75 2.4.3 Tehnici de luat n considerare n determinarea celor mai bune tehnici......................................75 2.5 Pre-procesarea i transferul materiilor prime....................................................................................77 2.5.1 Procese i tehnici aplicate ..........................................................................................................77 2.5.1.1 Dezghearea ........................................................................................................................77 2.5.1.2 Uscarea ...............................................................................................................................77 2.5.1.3 Concasarea i reducerea dimensiunilor...............................................................................77 2.5.1.4 Spargerea bateriilor.............................................................................................................78 2.5.1.5 Amestecul ...........................................................................................................................78 2.5.1.6 Brichetarea, granularea i alte metode de aglomerare.........................................................78 2.5.1.7 Sinterizarea i calcinarea.....................................................................................................79 xxviii Non Ferrous Metals Industries
2.5.1.8 Procesele de transformare n vapori ................................................................................... 80 2.5.1.9 Descoperirea i extragerea uleiurilor.................................................................................. 80 2.5.1.10 Incinerarea i piroliza ....................................................................................................... 80 2.5.1.11 Proceduri de solubilizare .................................................................................................. 81 2.5.1.12 Tehnici de separare........................................................................................................... 81 2.5.1.13 Sisteme de transfer i de ncrcare ................................................................................... 81 2.5.2 Emisiile prezente i nivelul de consum ..................................................................................... 82 2.5.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT ................................................................. 82 2.6 Tehnici de producere a metalului i de control a procesului ............................................................ 85 2.6.1 Cuptoare de coacere, calcinare, etc ........................................................................................... 86 2.6.1.1 Cuptor rotativ tubular ......................................................................................................... 86 2.6.1.2 Cuptoare cu pat fluidizat .................................................................................................... 87 2.6.1.3 Cuptorul Herreshoff ........................................................................................................... 87 2.6.1.4 Cuptoare pentru sinterizare................................................................................................. 88 2.6.2 Cuptoare de topire ..................................................................................................................... 89 2.6.2.1 Cuptor de topire cu reverberatiee ....................................................................................... 89 2.6.2.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial)............................................................................. 90 2.6.2.3 Cuptoare cu arc electric ...................................................................................................... 91 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie)............................................................................................... 93 2.6.2.5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar ................................................................. 94 2.6.2.6 Cuptoare de topire de tip ISA............................................................................................. 94 2.6.2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica ..................................................................................... 95 2.6.2.8 Procese Noranda, El Teniente, Baiyin si Vanyucov........................................................... 96 2.6.2.9 Procesul Mitsubishi ............................................................................................................ 97 2.6.2.10 Cuptorul QSL ................................................................................................................... 98 2.6.2.11 Cuptoare de topire tip ciclon ............................................................................................ 99 2.6.2.12 Cuptorul rapid Outokumpu............................................................................................. 100 2.6.2.13 Cuptorul INCO............................................................................................................... 101 2.6.2.14 Cuptorul Kivcet (KSS) ................................................................................................... 101 2.6.3 Convertizoare .......................................................................................................................... 102 2.6.3.1 Convertizor Pierce Smith .............................................................................................. 102 2.6.3.2 The Hoboken Converter ................................................................................................... 103 2.6.3.3 Alte convertizoare ............................................................................................................ 104 2.6.4 Cuptoarele de topire si rafinare ............................................................................................... 104 2.6.4.1 Cuptoarele de inductie...................................................................................................... 104 2.6.4.2 Cazan incalzit indirect ...................................................................................................... 105 2.6.4.3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului ............................................................................ 105 2.6.4.4 Procesul Contimelt ........................................................................................................... 106 2.6.4.5 Cuptoare cu fascicul electronic ........................................................................................ 107 2.6.4.6 Cuptorul rotativ ................................................................................................................ 107 2.6.4.7 Cuptor cu reverberatii....................................................................................................... 107 2.6.5 Tipurile de cuptoare ................................................................................................................ 108 2.6.6 Procese electrochimice ............................................................................................................ 110 2.6.6.1 Dezvoltare electrolitic..................................................................................................... 110 2.6.6.2 Electro rafinare .............................................................................................................. 110 2.6.6.3 Electroliza srii topite....................................................................................................... 111 2.6.7 Procesri hidrometalurgice...................................................................................................... 111 2.6.7.1 Tratare n vrac cu leie ..................................................................................................... 111 2.6.7.2 Leierea atmosferic (rezervor deschis) ........................................................................... 111 2.6.7.3 Instalaii de tratare cu leie sub presiune (autoclave) ....................................................... 112 2.6.7.4 Extracia cu solveni ......................................................................................................... 112 2.6.8 Tehnici de control al procesului .............................................................................................. 112 2.7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale ........................................................................................ 114 2.7.1 Tehnicile aplicate .................................................................................................................... 115 2.7.1.1 Utilizarea energiei ............................................................................................................ 115 2.7.1.2 Criterii de proiectare......................................................................................................... 115 2.7.2 Tehnici considerate n determinarea BAT............................................................................... 115 2.7.2.1 Cteva exemple de tehnici demne de a fi luate n considerare ......................................... 115 2.7.2.2 Emisiuni fugitive .............................................................................................................. 118 2.8 Reducerea aerului i tehnici de recuperare ..................................................................................... 121 2.8.1 Procese tehnologice i tehnici aplicate .................................................................................... 121 2.8.1.1 Eliminarea pulberilor i a particulelor .............................................................................. 121 2.8.1.1.1 Electrofiltre................................................................................................................ 121 Non Ferrous Metals Industries xxix
2.8.1.1.2 Precipitator electrostatic umed...................................................................................122 2.8.1.1.3 Cicloane .....................................................................................................................123 2.8.1.1.4 Filtre textile sau filtre saci.........................................................................................124 2.8.1.1.5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice................................................................127 2.8.1.1.6 Scrubere umede..........................................................................................................128 2.8.1.1.7 Arztoare finale i facle .............................................................................................129 2.8.1.2 Sisteme de epurare a gazelor.............................................................................................130 2.8.1.2.1 Purificarea umed a gazelor.......................................................................................130 2.8.1.2.2 Epuratoare de gaze uscate i semiuscate....................................................................131 2.8.1.3 Sisteme de recuperare a gazelor........................................................................................131 2.8.1.4 Captura sulfului.................................................................................................................132 2.8.1.5 Carbon total i COV-uri....................................................................................................135 2.8.1.6 Dioxine .............................................................................................................................136 2.8.1.7 ndeprtarea altor impuriti .............................................................................................136 2.8.1.7.1 Metale neferoase ........................................................................................................137 2.8.1.7.2 Mercur........................................................................................................................137 2.8.1.8 Utilizarea mbogirii cu oxigen n sistemele de ardere ....................................................138 2.8.1.9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare i reducere ...............139 2.8.2 Emisiile curente i nivele de consum.......................................................................................140 2.8.3 Tehnici de a fi luate n considerare la determinarea BAT........................................................142 2.8.3.1 Principii generale ..............................................................................................................142 2.8.3.2 ndeprtarea particulelor ...................................................................................................143 2.8.3.2.1 Precipitatoare electrostatice .......................................................................................143 2.8.3.2.2 Filtre textile sau filtre saci..........................................................................................143 2.8.3.2.3 Filtre ceramice ...........................................................................................................144 2.8.3.2.4 Scruberele umede.......................................................................................................144 2.8.3.2.5 Arztoare finale i facle .............................................................................................144 2.8.3.3 Sisteme de epurare a gazelor.............................................................................................147 2.8.3.3.1 Scrubere umede..........................................................................................................147 2.8.3.3.2 Epuratoare uscate sau semiuscate ..............................................................................147 2.8.3.4 Sisteme de recuperare a gazelor........................................................................................147 2.8.3.5 Captarea sulfului ...............................................................................................................148 2.8.3.6 Dioxine .............................................................................................................................151 2.8.3.7 ndeprtarea altor impuriti .............................................................................................151 2.8.3.8 Utilizarea oxigenului n sistemele de ardere .....................................................................151 2.8.3.9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaia de colectare i reducere .................151 2.9 Tratarea efluenilor i reutilizarea apei ...........................................................................................152 2.9.1 Principalele surse de lichizi eflueni care apar.........................................................................152 2.9.1.1 Efluenii de la purificarea gazelor reziduale .....................................................................152 2.9.1.2 Efluenii de la granularea zgurei i de la producia de alice metalice i separarea dup densitate ........................................................................................................................................153 2.9.1.3 Apa de rcire.....................................................................................................................154 2.9.1.4 Ape evacuate de la suprafa.............................................................................................155 2.9.1.5 Efluenii de la procesul hidrometalurgic ...........................................................................155 2.9.1.6 Ape de la alte procese tehnologice....................................................................................156 2.9.1.7 Surse diverse .....................................................................................................................157 2.9.2 Tehnici de tratare aplicate........................................................................................................157 2.9.2.1 Masuri integrate n procesele tehnologice.........................................................................157 2.9.2.2 Tehnici de capt de conduct ............................................................................................159 2.9.2.2.1 Precipitarea chimic ...................................................................................................159 2.9.2.2.2 Sedimentarea..............................................................................................................160 2.9.2.2.3 Filtrarea......................................................................................................................161 2.9.2.2.4 Electroliza ..................................................................................................................161 2.9.2.2.5 Osmosa invers ..........................................................................................................162 2.9.2.2.6 Ion exchange ..............................................................................................................162 2.9.2.2.7 Carbunele activ ..........................................................................................................163 2.9.2.3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenilor .........................163 2.9.3 Niveluri de consum i emisii prezente .....................................................................................163 2.9.4 Tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT ........................................................166 2.10 Minimalizarea i manipularea deeurilor......................................................................................171 2.10.1 Reziduuri i deeuri de la producia de metale neferoase ......................................................171 2.10.2 Procese i tehnologii aplicate.................................................................................................174 2.10.2.1 Reziduuri din procesul de topire .....................................................................................174 xxx Non Ferrous Metals Industries
2.10.2.2 Reziduuri de la sistemele de reducere ............................................................................ 176 2.10.2.3 Reziduuri de la tratarea efluenilor lichizi ...................................................................... 177 2.10.2.4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase ................................... 177 2.10.2.5 Alte reziduuri de la producia de metale neferoase ........................................................ 178 2.10.3 Tehnici de luat n seam n determinarea BAT ..................................................................... 178 2.10.3.1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice ................................................... 178 2.10.3.2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere........................................ 179 2.10.3.3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului .............................................. 179 2.10.3.4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producia de metale neferoase .......................... 179 2.10.3.5 Reciclarea i reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase..... 180 2.11 Recuperarea energiei .................................................................................................................... 183 2.11.1 Tehnici aplicate ..................................................................................................................... 183 2.12 Probleme de efecte colaterale....................................................................................................... 186 2.13 Zgomot i vibraie ........................................................................................................................ 186 2.14 Mirosuri........................................................................................................................................ 187 2.15 Aspecte de securitate.................................................................................................................... 188 2.15.1 Principiul prevenirii............................................................................................................... 188 2.15.2 Consideraii asupra sistemelor complexe n industriile de procesare .................................... 188 2.15.3 Corespunderea semnificaiei ................................................................................................. 188 2.16 Operaii de fabric i scoterea din functionare ............................................................................. 189 2.17 Cele mai bune tehnici disponibile ................................................................................................ 190 2.17.1 Manipularea i depozitarea materialelor................................................................................ 191 2.17.2 Controlul proceselor .............................................................................................................. 194 2.17.3 Colectarea vaporilor i gazelor.............................................................................................. 194 2.17.4 ndeprtarea dioxidului de sulf.............................................................................................. 195 2.17.5 Prevenirea i distrugerea dioxinelor ...................................................................................... 196 2.17.6 ndeprtarea mercurului ........................................................................................................ 197 2.17.7 Tratarea efluenilor i reutilizarea apei.................................................................................. 197 2.17.8 Alte procese obinuite ........................................................................................................... 198 2.18 Tehnici aparute............................................................................................................................. 199 2.18.1 ndeprtarea sulfului.............................................................................................................. 199 3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI I ALIAJELOR SALE (INCLUZND SN I BE) DIN MATERII PRIME I SECUNDARE............................................................................. 200 3.1 Procese i Tehnici Aplicate ........................................................................................................... 200 3.1.1 Cupru primar ........................................................................................................................... 200 3.1.1.1 Procesul de pirometalurgie ............................................................................................... 200 3.1.1.1.1 Concentrat pentru topirea pietrei ............................................................................... 200 3.1.1.1.2 Convertirea ................................................................................................................ 204 3.1.1.1.3 Rafinarea la cald........................................................................................................ 206 3.1.1.1.4 Rafinarea electrolitic................................................................................................ 207 3.1.1.1.5 Tratarea zgurii ........................................................................................................... 208 3.1.1.2 Procedura hidrometalurgic.............................................................................................. 208 3.1.2 Producie secundar................................................................................................................. 209 3.1.2.1 Etapa de topire secundar ................................................................................................. 210 3.1.2.2 Convertirea, afinarea cu foc, tratarea zgurii i electro-afinarea, procesarea deeurilor de aliaje pure ..................................................................................................................................... 211 3.1.3 Staniu....................................................................................................................................... 213 3.1.4 Producerea srmelor ................................................................................................................ 213 3.1.4.1 Procesul Southwire........................................................................................................... 214 3.1.4.2 Procesul Contirod ............................................................................................................. 215 3.1.4.3 Procesele Properzi i Secor .............................................................................................. 215 3.1.4.4 Procesul prin aruncare ...................................................................................................... 216 3.1.4.5 Procesul de formare prin cufundare.................................................................................. 216 3.1.5 Producerea produselor semifinite din cupru i aliaje de cupru................................................ 216 3.1.5.1 Procese de topire .............................................................................................................. 217 3.1.5.2 Turnarea ........................................................................................................................... 218 3.1.5.3 Instalatiarea tuburilor, a profilelor i sarmelor ................................................................. 218 3.1.5.4 Instalatiarea plcilor i a benzilor..................................................................................... 219 3.1.6 Lingouri de cupru i aliaje de cupru ........................................................................................ 220 3.1.6.1 Aliaje Master .................................................................................................................... 221 3.1.7 Operaii de decapare................................................................................................................ 222 3.1.7.1 Decapare neacid a barelor de cupru................................................................................ 222 3.1.7.2 Decaparea acid a barelor, semiinstalatiatelor i aliajelor de cupru ................................. 222 Non Ferrous Metals Industries xxxi
3.2 Nivele de emisie i de consum n prezent .......................................................................................224 3.2.1 Folosirea energiei n producia de cupru..................................................................................224 3.2.2 Date de emisie i consum.........................................................................................................225 3.2.2.1 Intrri i ieiri cupru primar ..............................................................................................225 3.2.2.2 Intrri i ieiri de cupru secundar......................................................................................227 3.2.2.3 Emisii n aer ......................................................................................................................228 3.2.2.3.1 Monoxidul de carbon .................................................................................................229 3.2.2.3.2 Praf i compui metalici.............................................................................................230 3.2.2.3.3 Componeni organici ai carbonului............................................................................231 3.2.2.3.4 Dioxine ......................................................................................................................232 3.2.2.3.5 Dioxid de sulf.............................................................................................................232 3.2.2.3.6 Oxizi de azot ..............................................................................................................233 3.2.2.3.7 Trecerea n revist a emisiunilor n aer ......................................................................233 3.2.2.4 Emisii n ap .....................................................................................................................235 3.2.2.4.1 Particule n suspensie i componeni metalici............................................................236 3.2.2.4.2 Ulei ............................................................................................................................237 3.2.2.5 Produse auxiliare, reziduuri din procese i deeuri ...........................................................238 3.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT ......................................................................242 3.3.1 Depozitarea materialelor, procese de manipulare i pretratare ................................................243 3.3.1.1 Materii prime primare .......................................................................................................243 3.3.1.2 Materii prime secundare ...................................................................................................244 3.3.2 Procesul de topire primar .......................................................................................................246 3.3.3 ndeprtarea dioxidului de sulf ................................................................................................247 3.3.4 Procese de topire secundare .....................................................................................................251 3.3.5 Convertirea ..............................................................................................................................254 3.3.5.1 Convertoare de cupru primar ............................................................................................254 3.3.5.2 Convertoare de cupru secundar.........................................................................................256 3.3.6 Afinarea cu foc ........................................................................................................................256 3.3.7 Afinare electric.......................................................................................................................256 3.3.8 Procese de tratare a zgurilor.....................................................................................................257 3.3.9 Procese hidrometalurgice.........................................................................................................257 3.3.10 Staniu i alte metale ...............................................................................................................257 3.3.11 Sarme de cupru ......................................................................................................................258 3.3.12 Brame, tuburi i produse semiinstalatiate ..............................................................................258 3.3.13 Colectarea de vapori/gaze i reducerea..................................................................................258 3.3.14 Controlul procesului i management......................................................................................263 3.3.15 Ape uzate ...............................................................................................................................263 3.3.16 Reziduuri de proces ...............................................................................................................265 3.4 Cele mai bune tehnici disponibile...................................................................................................266 3.4.1 Manipularea i depozitarea materialelor ..................................................................................268 3.4.2 Selectarea procesului ...............................................................................................................270 3.4.2.1 Topirea primar a cuprului................................................................................................270 3.4.2.2 Topirea secundar de cupru ..............................................................................................273 3.4.2.3 Conversie primar i secundar ........................................................................................273 3.4.2.4 Alte procese i etape de proces .........................................................................................275 3.4.3 Colectarea gazelor i reducerea ...............................................................................................275 3.4.3.1 Emisiuni n aer asociate cu folosirea BAT........................................................................277 3.4.4 Ape uzate .................................................................................................................................280 3.4.5 Reziduuri de proces .................................................................................................................282 3.4.6 Costuri asociate cu tehnicile ....................................................................................................282 3.5 Tehnologii aparute ..........................................................................................................................284 4 Procesele de producere a aluminiului din materie prima primara si secundara .....................................285 4.1 Procese si tehnici utilizate...............................................................................................................285 4.1.1 Aluminiul primar .....................................................................................................................285 4.1.1.1 Producerea aluminei .........................................................................................................285 4.1.1.2 Producerea aluminiului prin electroliza ............................................................................286 4.1.1.3 Afinarea ............................................................................................................................288 4.1.1.4 Turnarea............................................................................................................................289 4.1.2 Aluminiul secundar..................................................................................................................289 4.1.2.1 Procesele de productie ......................................................................................................289 4.1.2.2 Procesele de afinare si turnare ..........................................................................................290 4.1.2.3 Spuma (crusta) si zgura.....................................................................................................291 4.1.2.4 Recuperarea zgurei de sare ...............................................................................................291 xxxii Non Ferrous Metals Industries
4.2 Emisii si niveluri de consum actuale .............................................................................................. 293 4.2.1 Aluminiu primar...................................................................................................................... 293 4.2.1.1 Energia si alte intrari in proces......................................................................................... 293 4.2.1.2 Emisii in aer ..................................................................................................................... 295 4.2.1.2.1 Captarea gazelor ........................................................................................................ 295 4.2.1.2.2 Floruri........................................................................................................................ 296 4.2.1.2.3 PFCs .......................................................................................................................... 297 4.2.1.2.4 Gudroane si hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) ............................................. 298 4.2.1.2.5 Bioxidul de sulf si compusii sulfului........................................................................ 298 4.2.1.2.6 Pulberile (praful) ....................................................................................................... 298 4.2.1.2.7 Metalele..................................................................................................................... 299 4.2.1.2.8 Oxizii de azot ............................................................................................................ 299 4.2.1.2.9 Monoxidul de carbon................................................................................................. 299 4.2.1.2.10 Dioxidul de carbon .................................................................................................. 299 4.2.1.2.11 Rezumatul principalilor poluanti ai aerului ............................................................ 300 4.2.1.2.12 Gaze cu efecte climatice.......................................................................................... 302 4.2.1.3 Emisii in apa..................................................................................................................... 302 4.2.1.4 Reziduuri de proces si deseuri.......................................................................................... 303 4.2.1.4.1 Namolul rosu ............................................................................................................. 303 4.2.1.4.2 Captuseala uzata a cuvei............................................................................................ 303 4.2.1.4.3 Alte materiale ............................................................................................................ 305 4.2.2 Aluminiul secundar ................................................................................................................. 306 4.2.2.1 Emisiile in aer................................................................................................................... 308 4.2.2.1.1 Captarea gazelor ........................................................................................................ 308 4.2.2.1.2 Praf si metale ............................................................................................................. 309 4.2.2.1.3 Materiale organice (COV , dioxine) si CO................................................................ 309 4.2.2.1.4 Bioxidul de sulf si oxizi ai azotului ........................................................................... 309 4.2.2.1.5 HF, HCl si Cloruri ..................................................................................................... 310 4.2.2.1.6 Sumarul emisiilor in aer ............................................................................................ 310 4.2.2.2 Emisii in apa..................................................................................................................... 312 4.2.2.3 Reziduuri de proces si deseuri.......................................................................................... 312 4.3 Technici de luat in considerare la determinarea BAT .................................................................... 315 4.3.1 Depozitarea materialelor, manipularea si procesele de pretratare ........................................... 315 4.3.1.1 Materii prime primare ...................................................................................................... 315 4.3.1.2 Materii prime secundare................................................................................................... 316 4.3.2 Tehnici considerate in determinarea BAT............................................................................... 318 4.3.3 Primary aluminium smelting processes................................................................................... 318 4.3.4 Furnalele secundare de topitories ............................................................................................ 322 4.3.5 Procese de afinare.................................................................................................................... 330 4.3.6 Procese de turnare ................................................................................................................... 330 4.3.7 Crusta ...................................................................................................................................... 330 4.3.8 Producerea anodului integrat................................................................................................... 330 4.3.9 Reducerea si colectarea gazului/fumului................................................................................. 330 4.3.9.1 Aluminiu primar ............................................................................................................... 330 4.3.9.2 Aluminiul secundar .......................................................................................................... 331 4.3.10 Controlul procesului.............................................................................................................. 331 4.3.11 Apa reziduala......................................................................................................................... 331 4.3.12 Reziduurile de proces ............................................................................................................ 331 4.3.12.1 Aluminiu primar ............................................................................................................. 331 4.3.12.2 Aluminiul secundar ........................................................................................................ 332 4.4 Cele mai bune tehnici disponibile .................................................................................................. 333 4.4.1 Manipularea si stocarea materialelor....................................................................................... 335 4.4.2 Selectia procesului................................................................................................................... 337 4.4.2.1 Separarea prin topire a Al primar .................................................................................... 337 4.4.2.2 Separare prin topire a Al secundar ................................................................................... 338 4.4.2.3 Alte stadii ale procesului .................................................................................................. 341 4.4.3 Colectarea si reducerea gazului ............................................................................................... 341 4.4.3.1 Emissions to air associated with the use of BAT ............................................................. 343 4.4.4 Apa reziduala........................................................................................................................... 345 4.4.5 Reziduurile de proces .............................................................................................................. 346 4.4.6 Costs associated with the techniques....................................................................................... 347 4.5 Emerging Technologies.................................................................................................................. 348
xxxiii
5 PROCESE DE PRODUCERE A PLUMBULUI, ZINCULUI I CADMIULUI. (+ Sb, Bi, In, Ge, Ga, As, Se, Te) ................................................................................................................................................349 5.1 Procese i tehnici aplicate ...............................................................................................................349 5.1.1 Plumb primar ...........................................................................................................................349 5.1.1.1 Sintetizare/topire utiliznd cuptorul de topire cu cuv sau furnal I.S.P. (Imperial Smelting Furnace - furnal de topire Imperial)..............................................................................................349 5.1.1.2 Topirea direct ..................................................................................................................351 5.1.2 Plumb secundar........................................................................................................................351 5.1.2.1 Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclai ...........................................................352 5.1.2.2 Valorificarea plumbului din alte deeuri i reziduuri........................................................354 5.1.3 Rafinarea plumbului primar i secundar ..................................................................................354 5.1.4 Procesele de topire i aliere pentru plumb ...............................................................................356 5.1.5 Zincul primar ...........................................................................................................................356 5.1.5.1 Calea pirometalurgic .......................................................................................................356 5.1.5.2 Metoda hidrometalurgica ..................................................................................................357 5.1.6 Zincul secundar........................................................................................................................362 5.1.6.1 Procesul general................................................................................................................362 5.1.6.2 Cuptoare Waelz.................................................................................................................363 5.1.6.3 Procesele de evacuare a zgurii ..........................................................................................365 5.1.7 Procesele de topire i aliere pentru zinc...................................................................................365 5.1.8 Procesele de turnare pentru zinc ..............................................................................................366 5.1.9 Producerea de praf de zinc.......................................................................................................366 5.1.10 Cadmiul..................................................................................................................................366 5.1.10.1 Producerea de cadmiu din procesele pentru plumb i zinc .............................................366 5.1.10.2 Producerea de cadmiu din acumulatori ...........................................................................367 5.1.11 Producerea altor metale (In, Ge, Ga, As, Te, Sb, Bi).............................................................367 5.2 Present Emission and Consumption Levels ....................................................................................368 5.1 Niveluri actuale de emisii i consum ........................................................................................368 5.2.1 Energie.....................................................................................................................................373 5.1.1 Emisii n aer ......................................................................................................................373 5.1.1.1 Dioxidul de sulf i ali compui ai sulfului ...................................................................375 5.1.1.2 Oxizii de azot ................................................................................................................376 5.1.1.3 Praful i metalele ..........................................................................................................376 5.1.1.4 Compuii organici volatili (VOC) i dioxinele .............................................................377 5.1.2 Emisiile n ap ..................................................................................................................378 5.1.2.1 Apele reziduale din instalaia de reducere ....................................................................378 5.1.2.2 Valorificarea acumulatorilor .........................................................................................379 5.1.2.3 Efluentul electrolitic......................................................................................................379 5.1.2.4 Surse diverse .................................................................................................................379 5.1.3 Reziduuri i deeuri de procesare......................................................................................383 5.1.3.1 Reziduurile de tratare cu leie.......................................................................................383 5.1.3.2 Zgurile piro-metalurgice i reziduurile .........................................................................384 5.1.3.3 Alte materiale................................................................................................................386 5.3 Tehnici de considerat in determinarea BAT ...................................................................................391 5.3.1 Depozitarea, manevrarea si procesele de pre-tratare a materialelor.........................................391 5.3.2 Procesele de topire a plumbului primar ...................................................................................394 5.1.4 Topitoare de plumb secundar............................................................................................395 5.1.5 Tratarea zgurii...................................................................................................................398 5.1.6 Rafinarea plumbului .........................................................................................................398 5.1.7 Zincul primar ....................................................................................................................398 5.1.7.1 Rafinarea chimic .........................................................................................................399 5.1.7.2 Ctigul de electroni .....................................................................................................399 5.1.8 Zincul secundar.................................................................................................................400 5.1.8.1 Cuptoarele de ardere Waelz i cuptoarele de evaporare a zgurii...................................400 5.1.9 Cadmiul i alte metale.......................................................................................................402 5.1.10 Colectarea i reducerea de vapori/gaze .............................................................................402 5.1.11 Instalaiile de acid sulfuric ................................................................................................404 5.1.12 Controlul asupra procesului ..............................................................................................407 5.1.13 Apa rezidual ....................................................................................................................408 5.1.14 Reziduurile de proces........................................................................................................408 5.2 Cele mai eficiente tehnici disponibile.......................................................................................409 5.2.1 Manipularea i depozitarea materialelor ...........................................................................411 5.2.2 Selectarea procesului ........................................................................................................411 xxxiv Non Ferrous Metals Industries
5.2.2.1 Topirea plumbului primar............................................................................................. 411 5.2.2.2 Topirea de plumb secundar .......................................................................................... 413 5.2.2.3 Procesele de rafinare a plumbului ................................................................................ 414 5.2.2.4 Zincul primar................................................................................................................ 414 5.2.2.4.1 Purificarea electrolitic .......................................................................................... 414 5.2.2.5 Zincul secundar ............................................................................................................ 414 5.2.2.6 Cadmiul i alte metale .................................................................................................. 415 5.2.2.7 Alte etape de procesare................................................................................................. 415 5.2.2.7.1 Ctigul de electroni .............................................................................................. 415 5.2.2.8 Colectarea i reducerea gazelor .................................................................................... 415 5.2.2.9 Emisiile n aer asociate cu utilizarea BAT ................................................................... 417 1.1.1 Apa rezidual.................................................................................................................... 422 1.1.2 Reziduurile care rezult din proces .................................................................................. 423 1.1.3 Costurile asociate tehnicilor ............................................................................................. 423 1.2 Tehnologiile de vrf ................................................................................................................. 424 6 ProcesE DE PRODUCERE A METALELOR PREIOASE ............................................................... 426 6.1 Procese i tehnici aplicate .............................................................................................................. 426 6.1.1 Argintul ................................................................................................................................... 429 6.1.1.1 Materialele fotografice ..................................................................................................... 429 6.2.1.1 Cenua, resturile etc. ........................................................................................................ 429 6.1.1.2 Recuperarea din producia de metale de baz................................................................... 431 1.2.1.1 Rafinarea ...................................................................................................................... 432 1.2.2 Aurul ................................................................................................................................ 432 1.2.2.1 Procesul Miller ............................................................................................................. 432 1.2.2.2 Electro-rafinarea........................................................................................................... 433 1.2.2.3 Alte procese.................................................................................................................. 433 1.2.3 Metalele din grupa platinei............................................................................................... 433 1.3 Nivelurile curente de emisie i consum.................................................................................... 434 1.3.1 Buclele materiale din industria de reciclare a metalelor preioase ................................... 434 1.3.1.1 Ciclurile nemetalice...................................................................................................... 435 1.3.1.2 Buclele de metale nepreioase ...................................................................................... 435 1.3.2 Emisiile n aer................................................................................................................... 436 1.3.2.1 Praf i metale ................................................................................................................ 438 1.3.2.2 Dioxidul de sulf ............................................................................................................ 438 1.3.2.3 Clorul i HCl ................................................................................................................ 439 1.3.2.4 Oxizii de azot ............................................................................................................... 439 1.3.2.5 Compuii organici volatili (VOC) i dioxinele............................................................. 439 1.3.3 Emisii n ap ..................................................................................................................... 440 1.3.4 Reziduurile de proces i deeurile .................................................................................... 441 1.3.5 Utilizarea energiei ............................................................................................................ 441 6.2 Tehnicile care trebuie luate n considerare n determinarea BAT .................................................. 442 1.3.6 Manipularea materiilor prime........................................................................................... 442 1.3.7 Procesele de producere de metale..................................................................................... 444 1.3.8 Colectarea i reducerea de vapori/gaze ............................................................................ 446 1.3.9 Controlul procesului ......................................................................................................... 451 1.3.10 Apa rezidual.................................................................................................................... 452 1.3.11 Tehnicile generale ............................................................................................................ 452 1.3.12 Utilizarea energiei ............................................................................................................ 453 6.3 Cele mai bune tehnici disponibile .................................................................................................. 454 6.3.1 Manipularea i depozitarea materialelor.................................................................................. 456 6.3.2 Selectarea procesului............................................................................................................... 456 6.3.2.1 Procese de pre-tratare ....................................................................................................... 456 2.4.2.2 Etape piro-metalurgice ..................................................................................................... 457 2.4.2.3 Etape hidro-metalurgice ................................................................................................... 457 2.4.3 Colectare i reducere de gaz .................................................................................................... 457 2.4.3.1 Emisii ctre aer asociate cu utilizarea BAT...................................................................... 460 2.4.4 Ap rezidual........................................................................................................................... 464 2.4.5 Reziduuri procesuale ............................................................................................................... 464 2.4.6 Costuri asociate cu tehnici....................................................................................................... 464 2.5 Tehnologii inovatoare .................................................................................................................... 465 7 PROCESE PENTRU PRODUCERE DE MERCUR ............................................................................ 467 7.1 Procese i Tehnici Aplicate ............................................................................................................ 467 7.1.1 Producie primar .................................................................................................................... 467 Non Ferrous Metals Industries xxxv
7.1.1.1 Producie din Cinabru .......................................................................................................467 3.1.1.2 Producie din minereuri i concentrate din alte metale .....................................................467 3.1.2 Producie secundar .................................................................................................................468 7.2 Emisia prezent i nivelurile de consum.........................................................................................469 3.2.1 Mercur primar ..........................................................................................................................469 3.2.2 Mercur secundar ......................................................................................................................469 3.2.3 Reziduuri procesuale................................................................................................................469 7.3 Tehnici ce trebuie luate n considerare n determinarea BAT.........................................................471 3.3.1 Emisii ctre aer ........................................................................................................................471 3.3.2 Ap rezidual ...........................................................................................................................473 3.4.1 Manipularea i depozitarea materialelor ..................................................................................476 3.4.2 Selectarea procesului ...............................................................................................................476 3.4.3 Colectare i reducere de gaz ....................................................................................................476 3.4.3.1 Emisii ctre aer asociate cu utilizarea BAT ......................................................................477 3.4.4 Ap rezidual ...........................................................................................................................478 3.4.5 Reziduuri procesuale................................................................................................................479 3.5 Tehnologii Inovatoare.....................................................................................................................479 8 METALE REFRACTARE ....................................................................................................................481 8.1 Procese i tehnici aplicate ...............................................................................................................481 8.1.1 Crom ........................................................................................................................................481 4.1.1.1 Producerea metalului cromat prin reducere metal-termic. ..............................................481 4.1.1.2 Producia de metal crom prin electroliz ..........................................................................483 4.1.2 Mangan ....................................................................................................................................484 4.1.2.1 Electroliza srurilor apoase de mangan.............................................................................485 4.1.2.2 Descompunere electro-termal a minereurilor de mangan................................................485 4.1.3 Wolfram...................................................................................................................................485 Tungsten ore minereu de wolfram .............................................................................................136 4.1.3.1 Producia de pudr de metal wolfram din materiale prime primare..................................136 4.1.3.2 Procesarea materialelor prime secundare de wolfram.......................................................139 4.1.4 Vanadiu....................................................................................................................................139 4.1.4.1 Producia de metal vanadiu din material prim primar.......................................................140 4.1.4.2 Procesarea vanadiului ca i materiale prime secundare ....................................................140 4.1.5 Molibden..................................................................................................................................141 4.1.5.1 Producia de pudr de metal molibden..............................................................................142 4.1.5.2 Prelucrarea molibdenului ca i material prim secundar ....................................................142 4.1.6.1 Producia buretelui din metal titan ....................................................................................143 4.1.6.2 Prelucrarea materiei prime secundare de titan i a buretelui de titan ................................144 4.1.7 Tantalul....................................................................................................................................144 4.1.7.1 Producia tantalului metalic din materia prim primar ....................................................145 4.1.7.2 Producia materiei prime secundare de tantal ...................................................................146 4.1.8 Niobiul .....................................................................................................................................146 4.1.8.1 Producia niobiului din material prim primar....................................................................147 4.1.9 Reniul.......................................................................................................................................148 4.1.9.1 Recuperarea reniului prin calcinarea molibdenitului ........................................................148 4.1.9.2 Producerea metalului reniu ...............................................................................................149 4.1.10 Zirconiul i Hafniul................................................................................................................149 4.2 Emisiile actuale si nivelele de consum ...........................................................................................150 4.2.1 Consumul de materie prim i energie.....................................................................................150 4.2.2 Emisii.......................................................................................................................................151 4.2.2.1 Emisiile n aer ...................................................................................................................151 4.2.2.2 Emisiile n ap ..................................................................................................................152 4.2.2.3 Produse derivate, deeuri i reziduuri rezultate din prelucrare .........................................152 4.2.2.4 Rezumatul emisiilor n urma producerii metalelor refractare ...........................................152 4.3 Tehnici care trebuie luate n consideraie n determinarea BAT.....................................................160 4.3.1 Materiale, depozitare i manipulare .........................................................................................162 4.3.2 Procesele de topire, ardere, reducere a hidrogenului i de carburare .......................................163 8.1.1 Colectarea gazului i reducerea ...............................................................................................166 4.3.4 Controlul procesului ................................................................................................................166 4.3.5 Apa rezidual ...........................................................................................................................167 4.3.6 Reziduurile proceselor .............................................................................................................167 8.2 Cele mai bune tehnici disponibile...................................................................................................168 8.2.1 Manevrarea i depozitarea materialelor ...................................................................................169 8.2.2 Selectarea procesului ...............................................................................................................169 xxxvi Non Ferrous Metals Industries
8.2.2.1 Topirea, ionizarea, reducerea hidrogenului i procesul de carburare ............................... 169 8.2.2.2 Controlul procesului ......................................................................................................... 171 8.2.3 Colectarea i reducerea gazelor ............................................................................................... 171 8.2.4 Apa rezidual........................................................................................................................... 173 8.2.5 Reziduurile de proces .............................................................................................................. 173 8.3 Tehnici aparute............................................................................................................................... 174 9 FEROALIAJELE .................................................................................................................................. 175 9.1 Procesele i tehnicile aplicate......................................................................................................... 176 9.1.1 Ferocrom ................................................................................................................................. 176 9.1.1.1 Materiile prime ................................................................................................................. 176 9.1.1.2 Tehnicile de tratare prealabil .......................................................................................... 176 9.1.1.3 Producerea ferocromului i a silicromului........................................................................ 177 9.1.1.3.1 Ferocrom cu coninut mare de carbon ....................................................................... 177 9.1.1.3.2 Ferocromul cu coninut mediu de carbon .................................................................. 179 9.1.1.3.3 Ferocromul cu coninut sczut de carbon .................................................................. 179 9.1.1.3.4 Silicocromul .............................................................................................................. 179 9.1.2 Aliajele din siliciu i ferosiliciu............................................................................................... 180 9.1.2.1 Materiile prime ................................................................................................................. 180 9.1.2.2 Producerea ferosiliciului a metalului pe baz de siliciu, a calciului-siliciu ...................... 180 9.1.3 Feromanganul i aliajele din mangan ...................................................................................... 183 9.1.3.1 Materiile prime ................................................................................................................. 183 9.1.3.2 Tehnicile de pre-tratare .................................................................................................... 183 9.1.3.3 Producerea feromanganului i silicomanganului.............................................................. 183 9.1.3.3.1 Feromanganul cu coninut mare de carbon................................................................ 183 9.1.3.3.2 Feromanganul cu coninut mediu de carbon.............................................................. 186 9.1.3.3.3 Feromanganul cu coninut sczut de carbon.............................................................. 186 9.1.3.3.4 Silico-manganul......................................................................................................... 187 9.1.4 Feronichelul............................................................................................................................. 187 9.1.4.1 Materiile prime ................................................................................................................. 187 9.1.4.2 Producerea feronichelului din materie prim primar ...................................................... 187 9.1.4.3 Producerea feronichelului din materie prim secundar................................................... 189 9.1.5 Ferovanadiul............................................................................................................................ 189 9.1.6 Calcinarea molibdenului i producerea feromolibdenului....................................................... 190 9.1.6.1 Calcinarea molibdenului................................................................................................... 190 9.1.6.2 Producerea feromolibdenului ........................................................................................... 191 9.1.6.2.1 Materiile prime .......................................................................................................... 191 9.1.6.2.2 Producerea carbo-termic a feromolibdenului........................................................... 191 9.1.6.2.3 Producerea metalo-termic a feromolibdenlui........................................................... 191 9.1.7 Ferotungstenul......................................................................................................................... 193 9.1.7.1 Producerea ferotungstenului i a bazei topite din tungsten............................................... 194 9.1.7.1.1 Ferotungstenul........................................................................................................... 194 9.1.8 Ferotitanul ............................................................................................................................... 194 9.1.9 Feroborul ................................................................................................................................. 195 9.1.10 Feroniobiul ............................................................................................................................ 197 9.1.11 Producerea feroaliajelor din materie prim secundar .......................................................... 197 9.1.11.1 Materia prim i pregtirea materiei prime .................................................................... 197 9.1.11.2 Prelucrarea prealabil ..................................................................................................... 198 9.1.11.2.1 Amestecarea i uscarea (Numai procesul de desprfuire cu plasm)) ..................... 199 9.1.11.3 Procesul n cuptorul cu arc acoperit ............................................................................... 199 9.1.11.4 Procesul de desprfuire cu plasm.................................................................................. 200 9.2 Emisiile prezente i nivelele de consum......................................................................................... 202 9.2.1 Consumul de materie prim i energie .................................................................................... 202 9.2.2 Emisiile ................................................................................................................................... 207 9.2.2.1 Emisiile de aer.................................................................................................................. 207 9.2.2.1.1 Emisiile de fum i praf .............................................................................................. 207 9.2.2.1.2 Alte emisii de aer....................................................................................................... 212 9.2.2.2 Emisiile de praf la producerea ferosiliciului i metalului Si pe tona de aliaj produs........ 215 9.2.2.3 Emisia de ap ................................................................................................................... 215 9.2.2.4 Produse secundare, rezidurile din proces i deeuri ......................................................... 217 9.2.3 Recuperarea energiei ............................................................................................................... 220 9.3 Probleme care trebuie avute n vedere la alegerea BAT (Tehnici Optime Posibile) ...................... 224 9.3.1 Materiale, depozitare i manevrare.......................................................................................... 224 9.3.2 Tehnici de pre-tratare .............................................................................................................. 224 Non Ferrous Metals Industries xxxvii
9.3.3 Sinterizarea ..............................................................................................................................227 9.3.4 Pre-reducerea i prenclzirea ..................................................................................................228 9.3.5 Procese de topire......................................................................................................................228 9.3.6 Colectarea i evacuarea gazului ...............................................................................................232 9.3.7 Controlul procesului ................................................................................................................235 9.3.8 Operaii post ardere..................................................................................................................235 9.3.9 Tratarea apei ............................................................................................................................236 9.3.10 Reducerea reziduurilor de proces...........................................................................................236 9.3.11 Tehnici pentru reducerea consumului de energie pe ansamblu..............................................236 9.4 Cele mai bune tehnici disponibile...................................................................................................244 9.4.1 Depozitarea i manevrarea materialelor...................................................................................245 9.4.2 Alegerea procesului .................................................................................................................245 9.4.2.1 Tehnici de pre-tratare........................................................................................................245 9.4.2.2 Sinterizarea .......................................................................................................................245 9.4.2.3 Pre-reducerea si pre-incalzirea..........................................................................................245 9.4.2.4 Procesul de topire..............................................................................................................246 9.4.2.5 Controlul procesului .........................................................................................................249 9.4.2.6 Operatii post-topire ...........................................................................................................249 9.4.3 Colectarea si evacuarea fumului ..............................................................................................249 9.4.4 Ape reziduale ...........................................................................................................................251 9.4.5 Reziduri de proces ...................................................................................................................251 9.4.6 Recuperarea energiei................................................................................................................253 9.5 Tehnologii aparute ..........................................................................................................................256 10 Procese de producere a metalelor alcaline i alcalino-pmntoase......................................................257 10.1 Procese i tehnici aplicate .............................................................................................................257 10.1.1 Sodiu metalic .........................................................................................................................257 10.1.2 Litiu metalic...........................................................................................................................259 10.1.3 Potasiu metalic.......................................................................................................................259 10.1.4 Calciu i stroniu metalice......................................................................................................259 10.1.4.1 Calciu metalic .................................................................................................................260 10.1.4.1.1 Procesul electrolitic..................................................................................................260 10.1.4.1.2 Procesul metalo-termic ............................................................................................260 10.1.4.2 Stroniu metalic...............................................................................................................261 10.1.5 Magneziu metalic...................................................................................................................262 10.1.5.1 Producia de magneziu primar prin reducere termic .....................................................262 10.1.5.2 Producerea electrolitic de magneziu primar ..................................................................263 10.1.5.3 Producerea magneziului din materii prime secundare ....................................................264 10.2 Niveluri din prezent ale consumului i emisiilor ..........................................................................267 4.4.1 Consumul materiei prime i a energiei ....................................................................................268 4.4.2 Emisiile n aer ..........................................................................................................................268 4.4.3 Emisii tipice ctre ap ..............................................................................................................270 4.4.4 Produse secundare, reziduuri i deeuri de proces ...................................................................271 10.3 Tehnici ce trebuie luate n considerare la determinarea BAT.......................................................273 4.5.1 Materiale, depozitare i manipulare .........................................................................................273 4.5.2 Tehnici de pre-tratare...............................................................................................................273 4.5.3 Principalele procese .................................................................................................................275 4.5.4 Colectare i reducere de gaz ....................................................................................................277 4.5.5 Control proces..........................................................................................................................278 4.5.6 Operaii dup clire..................................................................................................................278 4.5.7 Tratarea apei ............................................................................................................................279 4.5.8 Reducerea numrului de reziduuri rezultate din procese .........................................................281 4.6 Cele mai bune Tehnici Disponibile.................................................................................................282 4.6.1 Depozitarea i manipularea materialelor..................................................................................283 4.6.2 Selectarea procesului ...............................................................................................................283 4.6.2.1 Tehnici de pre-tratare........................................................................................................283 4.6.2.2 Procese principale .............................................................................................................283 4.6.2.3 Procesul de control............................................................................................................285 4.6.2.4 Operaiuni post cuptor ......................................................................................................285 4.6.3 Colectarea i slbirea arderii gazului .......................................................................................286 4.6.4 Ape reziduale ...........................................................................................................................287 4.6.5 Reziduuri procesuale................................................................................................................287 4.7 Tehnologii aparute ..........................................................................................................................289 11 . PROCESE PENTRU PRODUCIA DE NICHEL I COBALT ......................................................291 xxxviii Non Ferrous Metals Industries
11.1 Procese i Tehnici Aplicate .......................................................................................................... 291 5.1.1 Minereuri de oxid .................................................................................................................... 292 5.1.2 Minereuri sulfidice .................................................................................................................. 293 5.1.2.1 Procesul de topire rapid convenional ........................................................................... 294 5.1.3 Procese de rafinare a matei...................................................................................................... 297 5.1.3.1 Solubilizarea clorurat a matei urmat de extracia pe cale electrolitic .......................... 298 5.1.3.2 Solubilizarea sulfurii bazate pe presiunea atmosferic urmat de extracia pe cale electrolitic/reducia hidrogenului................................................................................................ 299 5.1.3.3 Solubilizarea prin presiune a amoniacului i reducia hidrogenului................................. 300 5.1.3.4 Solubilizarea clorurii ferice .............................................................................................. 301 5.1.3.5 Procesul carbonilic ........................................................................................................... 301 5.1.3.6 Electro- rafinarea matei .................................................................................................... 302 5.1.3.7 Extracia solventului......................................................................................................... 303 5.1.4 Producerea de aliaj de nichel din materiale secundare ............................................................ 303 5.1.5 Producia de cobalt .................................................................................................................. 304 5.2 Niveluri actuale de emisie i consum ............................................................................................. 306 5.2.1 Consumul de energie ............................................................................................................... 306 5.2.2 Emisiile n aer.......................................................................................................................... 306 5.2.2.1 Bioxid de sulf i alte gaze acide ....................................................................................... 307 5.2.2.2 VOC ................................................................................................................................. 308 5.2.2.3 Praf i metale .................................................................................................................... 308 5.2.2.4 Clor................................................................................................................................... 309 5.2.2.5 carbonili i monoxizi de carbon i hidrogen..................................................................... 309 5.2.2.6 Oxizi de nitrogen .............................................................................................................. 309 5.2.2.7 Emisiile ocazionale........................................................................................................... 309 5.2.3 Emisii n ap ............................................................................................................................ 310 5.2.3.1 Apele reziduale din instalaia de atenuare ........................................................................ 311 5.2.3.2 Diferite surse .................................................................................................................... 311 5.2.4 Resturi i reziduuri rezultate n urma procesului..................................................................... 312 5.2.4.1 Precipitai rezultai n urma proceselor de purificare........................................................ 313 5.2.4.2 Zguri piro-metalurgice i reziduuri................................................................................... 313 5.2.4.3 Alte materiale ................................................................................................................... 314 5.3. Tehnici care trebuie avute n vedere n determinarea BAT ........................................................... 315 5.3.1 Depozitarea materialelor, manipularea i pre-tratarea............................................................. 315 5.3.2 Procesele primare de topire ..................................................................................................... 316 5.3.3 Procesele de rafinare i transformare ...................................................................................... 317 5.3.3.1 Solubilizarea, rafinarea chimic i extragerea solventului ............................................... 317 5.3.3.2 Extracia pe cale electrolitic............................................................................................ 317 5.3.3.3 Alte metale ....................................................................................................................... 318 5.3.3.4 Fabricarea de lingouri de praf de metal i alte produse .................................................... 318 5.3.4 Colectarea i atenuarea fumului/gazului.................................................................................. 319 5.3.5 Managementul i controlul procesului .................................................................................... 319 5.3.6 Apa rezidual........................................................................................................................... 320 5.3.7 Reziduuri ale procesului.......................................................................................................... 320 11.2 Cele mai bune tehnici disponibile ................................................................................................ 321 5.4.1 Depozitarea i manipularea materialelor ................................................................................. 323 11.2.1 Alegerea procesului............................................................................................................... 325 11.2.1.1 Proces pirometalurgic..................................................................................................... 325 11.2.1.2 Procesul de rafinare si transformare ............................................................................... 325 11.2.2 Colectarea gazelor si reducerea acestora ............................................................................... 325 11.2.2.1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT ........................................................................ 326 11.2.3 Ape reziduale......................................................................................................................... 330 11.2.4 Reziduuri de proces ............................................................................................................... 330 11.2.5 Costurile asociate tehnicilor .................................................................................................. 331 11.3 Tehnologii aparute........................................................................................................................ 332 12 PROCESE DE PRODUCTIE A ELECTROZILOR DE CARBON SI GRAFIT ETC. ...................... 333 12.1 Procese si tehnici aplicate............................................................................................................. 333 12.1.1 Procedeul de producere a electrozilor ................................................................................... 333 12.1.1.1 Pasta cruda , pasta Sderberg, electrozi Sderberg si forme verzi (crude)..................... 334 12.1.1.2 Anozi sinterizati, forme de carbon si electrozi ............................................................... 334 12.1.1.3 Electrozi de grafit ........................................................................................................... 338 12.1.2 Procedeul de producere a altor produse din carbon si grafit.................................................. 340 12.1.2.1 Amestecarea si formarea ................................................................................................ 341 Non Ferrous Metals Industries xxxix
12.1.2.2 Coacere si recoacere .......................................................................................................342 12.1.2.3 Impregnarea ....................................................................................................................342 12.1.2.4 Grafitizarea .....................................................................................................................342 12.1.2.5 Formarea produsului .......................................................................................................342 12.1.2.6 Procese speciale ..............................................................................................................342 12.2 Niveluri de consum si emisii prezente ..........................................................................................343 12.2.1 Emisii in aer...........................................................................................................................344 12.2.1.1 COV -uri, hidrocarburi si PAH-uri .................................................................................344 12.2.1.2 Pulberi.............................................................................................................................345 12.2.1.3 Gazele de combustie ......................................................................................................345 12.2.1.4 Dioxid de sulf..................................................................................................................345 12.2.1.5 Fluoruri (rezulta din anozii uzati folositi la producerea anozilor)...................................345 12.2.1.6 COV rezultate la fabricarea carbonului special si a produselor din grafit.......................345 12.2.1.7 Cianuri ( poliacrilonitril, PAN, rezultate la producerea fibrelor de carbon) ...........346 12.2.1.8 Dioxinele.........................................................................................................................346 12.2.1.9 Sumar al principalilor poluanti din aer............................................................................346 12.2.2 Apa reziduala .........................................................................................................................350 12.2.3 Reziduuri de proces ...............................................................................................................351 12.3 Metodele de luat in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile ............352 12.3.1 Depozite de materiale, manipulare si procese de pretratare...................................................352 12.3.2 Alte etape de proces...............................................................................................................353 12.3.2.1.1 Reactiv folosit ..........................................................................................................354 12.3.3 Ape reziduale .........................................................................................................................357 12.3.4 Reziduuri de proces ...............................................................................................................357 12.4 Cele mai bune tehnici disponibile.................................................................................................358 12.4.1 Manipularea materialelor si depozitarea ................................................................................360 12.4.2 Selectarea procesului .............................................................................................................361 12.4.3 Colectarea si reducerea gazelor .............................................................................................361 12.4.3.1 Emisii in aer asociate cu folosirea BAT..........................................................................362 12.4.4 Emisii in apa ..........................................................................................................................366 12.4.5 Reziduuri de proces ...............................................................................................................366 12.4.6 Costurile asociate cu tehnicile ...............................................................................................366 12.5 Tehnologii recente .......................................................................................................................367 13 CONCLUZII SI RECOMANDARI.....................................................................................................369 13.1 Contorizarea, programarea timpului de lucru ...............................................................................369 13.2 Surse de informatie .......................................................................................................................369 13.3 Recomandari pentru activitatea de viitor ......................................................................................370 References ................................................................................................................................................373 Annex I Specific Cost Data for Metal Production and Abatement .....................................................395 I.1 Influente asupra costurilor ........................................................................................................395 I.2 Costuri specifice de investitie pentru uzinele de procesare a cuprului......................................396 I.3 Costuri specifice de instalare pentru procesul primar i secundar de aluminiu ........................400 I.4 Costuri de investii specifice pentru procese Pb-Zn...................................................................402 13.3.1 An ..........................................................................................................................................402 I.5 Informatii despre cost privind tehnicile de reducere.................................................................404 I.5.1 Reducerea poluarii aerului in industria cuprului ...............................................................404 I.5.2 Reglarea aerului-industria de aluminiu .............................................................................414 I.5.3 Instalatii de productie a acidului sulfuric ..........................................................................419 I.5.4 Sisteme de tratare a efluentilor..........................................................................................421 Anexa ii Norme internationale (Privire de ansamblu) ..............................................................................422 II. 6. Tratarea pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP)............................................................422 II. 7. Conventiile de la Basel .........................................................................................................422 II.3 Decizia Consiliului OECD privind circulatia transfrontaliera a deseurilor periculoase.................422 II. 4 Protectia mediului acvatic......................................................................................................423 II. 5. Sistemul global de monitorizare a mediului (WHO/UNEP) .................................................423 II. 6. Valori limita in statele membre.............................................................................................424
xl
Lista imaginilor
Figura 1.1: Productia mondiala de Cu in 1997....................................................................................................6 Figura 1.2: Fabricile producatoare din Europa....................................................................................................9 Figura1.3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995. Total pe 1995 = 470000 t..........................................10 Figura 1.4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes)...............................................13 Figura 1.5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994.........................................................................17 Figura 1.6: Productia de metal zinc in UE (1994).............................................................................................19 Figura 1.7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului ..............................................................................22 Figura 1.8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa..................................................................27 Figura 1.9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 .............................................37 Figura 1.10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 ...........................38 Figura 1.11: Producia de fero-aliaje n Europa ................................................................................................39 Figura 1.12: Utilizarea la scar mondial a magneziului ..................................................................................44 Figura 1.13: Utilizarea n 1996 a nichelului n tarile occidentale......................................................................49 Figura 1.14: Producia european de nichel ......................................................................................................50 Figura 1.15: Producia mondial de cobalt........................................................................................................53 Figura 1.16: Locurile de producia a carbonului i grafitului n Europa ...........................................................58 Figura 2.1: Cuptor rotativ..................................................................................................................................87 Figura 2.2: Cuptorul Herreshoff........................................................................................................................88 Figura 2.3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel ....................................................................................89 Figura 2.4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru materiale secundare.....90 Figura 2.5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar...............................................................................91 Figura 2.6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric ...................................................................92 Figura 2.7: Cuptor rotativ cu arc electric .........................................................................................................93 Figura 2.8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate .........................................94 Figura 2.9: Procesul de topire ISA ....................................................................................................................95 Figura 2.10: Cuptor rotativ cu suflare puternica ...............................................................................................96 Figura 2.11: Reactorul Noranda ........................................................................................................................97 Figura 2.12: Reactorul El Teniente ...................................................................................................................97 Figura 2.13: Procesul Mitsubishi ......................................................................................................................98 Figura 2.14: Procesul QSL ................................................................................................................................99 Figura 2.15: Procesul Contop............................................................................................................................99 Figura 2.16: Cuptorul Outokumpu ..................................................................................................................100 Figura 2.17: Cuptorul INCO ...........................................................................................................................101 Figura 2.18: Cuptorul Kivcet ..........................................................................................................................102 Figura 2.19: The Peirce-Smith Converter .......................................................................................................103 Figura 2.20: Convertizorul Hoboken...............................................................................................................104 Figura 2.21: Cuptoare de inductie ...................................................................................................................105 Figura 2.22: Proces de topire continua............................................................................................................106 Figura 2.23: Etapele procesului de extracie prin solveni ..............................................................................112 Figura 2.24 Celul cu alimentare punctual cu anod presinterizat ..................................................................116 Figura 2.25: Sistem de ncrcare i evacuare coincident.................................................................................117 Figura 2.26: Colectare de fum prin patru orificii ............................................................................................117 Figura 2.27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor...................................................................................118 Figura 2.28: Schia unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primar a cuprului ..........119 Figura 2.29: Colectarea fumului la gura de evacuare......................................................................................120 Figura 2.30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) ...............................122 Figura 2.31: Decantor electrostatic umed........................................................................................................123 Figura 2.32: Dispunerea ciclonului .................................................................................................................124 Figura 2.33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment n ciclul de purificare) ..................125 Figura 2.34: Sistem de curire cu jet pulsator inversat (tm 198, Lurgi 1999) ................................................126 Figura 2.35: Epurator de gaze cu curgere radial ............................................................................................129 Figura 2.36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaie de acid sulfuric ..............................134 Figura 2.37: Instalaie tipic de acid sulfuric cu absorbie dubl ....................................................................135 Figura 2.38: Clasificarea efluenilor................................................................................................................152 Figura 2.39: Granularea metalului topit ..........................................................................................................154 Figura 2.40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de rcire ......................................................................158 Figura 2.41: Purificarea zgurii de cupru ntr-un cuptor electric ......................................................................174 Figura 2.42: ci de reciclare n concordan cu cantitatea de reziduuri generate prin cteva fabrici de producie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia .....................................................182 Figura 2.43: Bilanul energetic al procesului Contimelt..................................................................................185 Non Ferrous Metals Industries xli
Figura 2.44: Schia unui biofiltru simplu........................................................................................................ 187 Figura 3.1: Linie tehnologic pentru producerea cuprului primar .................................................................. 206 Figura 3.2: Schema tehnologic a procesului de leiere n vrac ..................................................................... 209 Figura 3.3: Schem tehnologic general pentru producia de cupru secundar ............................................. 212 Figura 3.4: Exemple de proces Southwire ...................................................................................................... 214 Figura 3.5: Exemplu de proces Contirod ........................................................................................................ 215 Figura 3.6: Schema tehnologic general a fabricrii a produselor semifinite ............................................... 217 Figura 3.7:Principiul turnrii continue sau semicontinue ............................................................................... 218 Figura 3.8: Diagram general de intrri i ieiri pentru cupru primar........................................................... 225 Figura 3.9: Tratarea gazelor din topitor i convertor ...................................................................................... 226 Figura 3.10: Diagram general de intrri i ieiri pentru topitor de cupru secundar ..................................... 227 Figura 3.11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb .......................................................................... 228 Figura 3.12: Organizarea general a sistemului.............................................................................................. 259 Figura 3.13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar.............................................................................. 260 Figura 4.1: Producerea aluminei procesul Bayer ......................................................................................... 285 Figura 4.2: Celulele electrolitice de aluminiu primar ..................................................................................... 287 Figura 4.3: Schema producerii aluminiului secundar ..................................................................................... 290 Figura 4.4: Input si output din productia primara de aluminiu ....................................................................... 293 Figura 4.5: Intrari si iesiri dintr-o productie de aluminiu secundar ................................................................ 307 Figura 4.6: Exemplu pentru sistem cu material pompat ................................................................................. 325 Figura 4.7: O diagrama pentru un sistem integral de colectare a fumului ...................................................... 329 Figura 5.1: Diagram a unui proces tipic de topire Imperial pentru producerea de zinc i plumb.................. 350 Figura 5.2: Schema unui proces tipic de valorificare a acumulatorilor........................................................... 353 Figura 5.3: Diagrama proceselor de rafinare a plumbului .............................................................................. 356 Figura 5.4: Diagrama distilrii zincului/cadmiului ......................................................................................... 357 Figura 5.5: Diagrama procesului hidrometalurgic al zincului ........................................................................ 358 Figura 5.6: Schema simplificata a unor procese de inlaturare a fierului......................................................... 360 Figura 5.7: Procesul de spalare (lesiere) a concentratului............................................................................... 361 Figura 5.8: Waelz Kiln ................................................................................................................................... 364 Figura 5.9: Waelz Oxide leaching process ..................................................................................................... 365 Figura 5.5: Sistem cu dispozitiv de post-combustie utilizat cu un topitor pentru acumulatori ntregi............ 396 Figura 5.6: Diagrama unui circuit de splare a oxidului Waelz...................................................................... 401 Figura 5.7: Sistem de colectare de vapori co-incident .................................................................................... 403 Figura 5.8: Diagrama procesului WSA........................................................................................................... 406 Figura 6.1: Flux tehnologic general pentru recuperarea metalelor preioase .................................................. 427 Figura 6.2: Exemplu de flux tehnologic pentru tratarea nmolului anodic..................................................... 428 Figura 6.3: Recuperarea argintului din producia de zinc i plumb ................................................................ 432 Figura 6.12: Incinerator pentru film fotografic............................................................................................... 445 Figura 6.13: Sistem de colectare de vapori co-incident .................................................................................. 447 Figura 8.1: Producia de metal crom din procesul metalo-termic. .................................................................. 483 Figura 9.4: Producerea Hc FeMn ntr-un furnal ............................................................................................. 184 Figura 9.5: Cuptor nchis cu arc electric pentru feromangan, cu electrozi Soderberg [tm 107, Ullmanns 1996]].......................................................................................................................................... 185 Figura 9.6: Procesul de producere a feronichelului n cuptorul electric cu arc cuptorul de uscare rotativ .. 188 Figura 9.7: Diagrama de flux a calcinrii molibdenului ................................................................................. 190 Figura 9.8: Compactizarea metalo-termic [tm 107, Ullmanns 1996]............................................................ 192 Figura 9.9: Producerea feromolibdenului prin reducer metalo-termic .......................................................... 193 Figura 9.10: Diagrama de flux pentru producerea ferotitanului...................................................................... 195 Figura 9.11: Procesul de producere a feroborului i aliajului de bor .............................................................. 196 Figura 9.12: Diagrama de flux pentru producerea feroaliajelor indicnd punctele poteniale ale emisiilor de aer [tm 35, ECE 1995]............................................................................................................ 207 Figura 9.13: Fluxul de energie ntr-un furnal de 10 MW pentru siliciu.......................................................... 221 Figura 9.14: Sistem de curare a gazului pentru o instalaie de degresare..................................................... 226 Figura 9.15: Cuptorul de sinterizare cu band de oel .................................................................................... 227 Figura 9.16: Colectarea fumului de evacuare i turnare ................................................................................. 233 Figura 9.17: Sistem de hote pentru un cuptor cu aer suflat............................................................................. 234 Figura 9.18: Folosirea direct a CO pentru producerea de energie electric. ................................................. 239 Figura 9.19: Recuperarea energiei de la un cuptor semi-nchis ...................................................................... 240 Figura 9.20: Sistem de recuperare a energiei pentru cuptor cu aer ................................................................. 242 Figura 10.1: Diagrama produciei de sodiu..................................................................................................... 257 Figura 10.2: Celula Downs ............................................................................................................................. 259 Figura 10.3: Diagrama producerii de calciu metalic....................................................................................... 261 xlii Non Ferrous Metals Industries
Figura 10.4: Diagrama caracteristic a producerii de stroniu metalic ............................................................262 Figura 10.5: Diagrama caracteristic a procesului de reducere termic pentru producerea de magneziu metalic .........................................................................................................................................263 Figura 10.6: Diagrama caracteristic a producerii de magneziu metalic prin electroliz ................................264 Figura 10.7: Diagrama caracteristic a procesului de producie a magneziului secundar ...............................265 Figura 12.1: Schema fazelor procesului tehnologic ........................................................................................334 Figura 12.2: Schema generala a unui cuptor de ardere deschis pentru anozi ..................................................336 Figura 12.3: Profilul temperaturii in timpul coacerii anozilor.........................................................................337 Figura 12.4: Cuptor de grafitizare Castner ......................................................................................................338 Figura 12.5: Cuptor de grafitizare Acheson ....................................................................................................339 Figura 12.6: Producerea formelor de grafit .....................................................................................................341 Figura 12.7: Diagrama de emisii generate din procedeele utilizate.................................................................343 Figura 12.8: Distrugerea fractiunilor de gudron de huila ................................................................................344 Figura 12.9: Exemplu de Bio-filtru .................................................................................................................354
xliii
Lista tabelelor
Tabelul 1.1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997 .................................................. 7 Tabelul 1.5: Gamele de zinc primar.................................................................................................................. 15 Tabelul 1.6: Calitatile secundare ale Zn ........................................................................................................... 16 Tabelul 1.9: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala, 1994......................... 18 Tabelul 1.10: Calitati plumb ............................................................................................................................. 20 Tabelul 1.11: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume ............................................................................. 20 Tabelul 1.12: Capacitati anuale pentru procese plumb europene...................................................................... 21 Tabelul 1.13 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996............................................................... 24 Tabelul 1.14: Metale pretioase resurse primare 1997 .................................................................................... 26 Tabelul 1.15: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone ) ........................................................................ 27 Tabelul 1.16 Cererea de metale pretioase 1996 ................................................................................................ 28 Tabelul 1.20: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare ............................ 33 Tabelul 1.21: Capacitatea de productie internationala metal crom................................................................... 34 Tabelul 1.22: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal.................................................................... 35 Tabelul 1.23: Producia european de fero-aliaje, n tone/an............................................................................ 40 Tabelul 1.24: Producia mondial de fero-aliaje............................................................................................... 41 Tabelul 1.25: Capacitatea mondial de producie pentru magneziu, pe ri ..................................................... 45 Tabelul 1.26: Producia de magneziu primar i secundar, t/an ......................................................................... 46 Tabelul 1.27: Locurile de producie a nichelului .............................................................................................. 50 Tabelul 1.28: Repartizarea produciei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare ............................................. 53 Tabelul 1.29: Producia anual de carbon i grafit n UE i Norvegia.............................................................. 56 Tabelul 1.30: Producia de carbon i grafit din UE pentru 1998 n mii tone .................................................... 57 Tabelul 2.1: Procesele ce pot forma instalatii integrate .................................................................................... 62 Tabelul 2.2: Exemplu de date prioritare ........................................................................................................... 67 Tabelul 2.3: Sumarul metodelor de pretratare .................................................................................................. 84 Tabelul 2.4: Aplicaii tipice pentru cuptoare .................................................................................................... 86 Tabelul 2.5: Cuptoare de uscare, ardere, sintetizare i calcinare .................................................................... 108 Tabelul 2.6: Cuptoare de topire i convertizare .............................................................................................. 110 Tabelul 2.7: Cuptoare de topire ...................................................................................................................... 110 Tabelul 2.8: Comparaia dintre ncrcri de praf reduse i fugitive la un topitor de cupru primar ................. 114 Tabelul 2.9: Comparaia ntre diferite sisteme de filtrare cu saci ................................................................... 126 Tabelul 2.10: Exemple de emisii curente de la cteva aplicaii de reducere a prafului (praf mg/Nm3) .......... 141 Tabelul 2.11: Un exemplu de concentraii de constitueni principali n gazul purificat de la instalaia de acid sulfuric................................................................................................................................. 142 Tabelul 2.12: Exemple de performan a unor instalaii de acid sulfuric existente ........................................ 142 Tabelul 2.13: Trecere n revist a tehnicilor de reducere a prafului ............................................................... 146 Tabelul 2.14: Performanele msurate ale sistemului de ndeprtare a prafului cnd se utilizeaz tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite ........................................................................................... 146 Tabelul 2.15: Surse poteniale de eflueni lichizi de la producerea electrolitic a metalelor neferoase.......... 155 Tabelul 2.16: Privire de ansamblu a reciclrii i refolosirii ............................................................................ 158 Tabelul 2.17: Concentraia unor metale dup tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS............. 160 Tabelul 2.18: Treceri tipice ale ionilor prin membran de osmos invers .................................................... 162 Tabelul 2.19: Exemple de coninutul de metale n apele uzate nainte i dup tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru ............................................................................................. 164 Tabelul 2.20: Tratarea a ctorva cureni de ap uzat de la instalatiarea cuprului.......................................... 165 Tabelul 2.21: Privire de ansamblu asupra curenilor de ape uzate.................................................................. 166 Tabelul 2.22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate................... 169 Tabelul 2.23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate ................ 170 Tabelul 2.24: Materiale rezultate din producia de metale neferoase ............................................................. 174 Tabelul 2.25: cantitatea de reziduuri reciclate, refolosite, evacuate care au fost raportate n 1996 pentru cteva fabrici de metale neferoase n Westphalia Nord-Rhin ..................................................... 176 Tabelul 2.26: Cantitatea de reziduuri reciclate, refolosite, evacuate raportate n 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia................................................................... 177 Tabelul 2.27: Deseuri si utilizarea potentiala.................................................................................................. 182 Tabelul 2.28: Rezumarea tehnicilor de manipulare i depozitare ................................................................... 193 Tabelul 2.29: Trecerea n revist a curenilor de ape uzate............................................................................. 198 Tabelul: 3.1: Tehnologii de topire a cuprului primar...................................................................................... 203 Tabelul 3.2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire ................................................................................ 204 Tabelul 3.3: Exemple de ndeprtare a impuritilor prin afinare electrolitic ............................................... 208 xliv Non Ferrous Metals Industries
Tabel 3.4: Materii prime secundare de la producerea cuprului .......................................................................210 Tabla 3.5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aram ............................................................220 Tabelul 3.6: Comparaia ntre ncrcrile de praf reduse i fugitive la un topitor primar de cupru.................224 Tabelul 3.10: Constituenii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru ..............................231 Tabelul 3.12: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate ...........................................................235 Tabelul 3.13: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate ...................................................................235 Tabelul 3.14: Semnificaia emisiunilor poteniale n ap de la procesele de producere a cuprului.................236 Tabelul 3.15: Exemple de coninuturi metale n diferite ape uzate dup tratare .............................................237 Tabelul 3.27: Metode de reducere de luat n considerare................................................................................258 Tabelul 3.28: Datele de performan ale sistemului ........................................................................................259 Tabelul 3.45: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie.................................................................................284 Tabelul 4.1: Nivelurile intrarilor pentru productia de alumina........................................................................294 Tabelul 4.2: Nivelurile intrarilor pentru electroliza.........................................................................................294 Tabelul 4.3: Date de consum pentru turnatorie ...............................................................................................295 Tabelul 4.5: Importanta emisiilor potentiale de la obtinerea aluminiului primar ............................................300 Tabelul 4.7: Camera de turnare aluminiu primar- emisii in aer ......................................................................302 Tabelul 4.8: Emisii in apa de la uzinele de electroliza a aluminiului primar...................................................303 Tabelul 4.9: Compozitia captuselii epuizate a cuvei .......................................................................................305 Tabelul 4.12: Semnificatia emisiilor potentiale in aer.....................................................................................308 Tabelul 4.13: Compozitia tipica a prafului filtrat din aluminiul secundar.......................................................309 Tabelul 4.14: Uscarea spanului .......................................................................................................................310 Tabelul 4.15: Cuptor de topire prin inductie ( dupa epurare) ..........................................................................310 Tabelul 4.16: Cuptor de topire rotativ (dupa epurare)....................................................................................311 Tabelul 4.17: Cuptor cu reverbatie si alimentare laterala ( dupa epurare) ......................................................311 Tabelul 4.18: Cuptoare de topire cu miez inclinat (dupa epurare) ..................................................................311 Tabelul 4.19: Reziduuri tipice din productia de aluminiu secundar ................................................................313 Tabelul 4.20: Prepararea crustelor...................................................................................................................313 Tabelul 4.21: Compozitia tipica a zgurii de sare .............................................................................................314 Tabelul 4.22: Emisiile tipice din aer colectate la reciclarea zgurii ( cu exceptia exaustarii daca se filtreaza) 314 Tabelul 4.23: Depozitarea materiilor primare, procesul tehnologic i metodele de pre-tratare a aluminiului.316 Tabelul 4.25: Overview of secondary smelting furnaces ................................................................................323 Tabelul 4.26: Sumarul tehnicilor de manipulare si stocare pentru Al .............................................................337 Tabelul 4.27: Furnale considerate ca fiind BAT pentru productia Al secundar ..............................................339 Tabelul 4.28: Alte faze ale procesului considerate ca BAT pentru productia primara Al...............................341 Tabelul 4.33: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT pentru electroliza aluminiului primar ........................344 Tabelul 4.34: Emisii in aer asociate cu BAT pentru degazarea metalului topit din Al primar si secundar .....344 Tabelul 4.35: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT pentru pretratarea materialelor (inclusiv uscare Spanuri ),topire si separare prin topire a Al secundar..................................................................345 Tabelul 4.36: Emisii in apa asociate cu BAT pentru productia de Al primar cu o fabrica de anod asociata...346 Tabelul 4.37: Options for residues from a primary aluminium smelter ..........................................................347 Tabelul 4.38: Options for residues from secondary aluminium production ....................................................347 Tabelul 5.1: Procese de topire direct .............................................................................................................351 Tabelul 5.2: Composition of typical lead-acid automotive battery scrap ........................................................352 Tabelul 5.2: Compoziia deeurilor tipice de acumulatori cu plumb pentru autovehicule ..............................352 Tabelul 5.3: Date intrare i ieire pentru o fabric ISP (1998)........................................................................368 Tabelul 5.4: Date intrri i ieiri pentru furnalul de topire ISA Smelt (plan i date preliminare) ...................368 Tabelul 5.5: Date intrri i ieiri pentru fabrica QSL (1997) ..........................................................................369 Tabelul 5.6: Date intrri i ieiri pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor fr desulfurare (1998)...369 Tabelul 5.7.: Date intrri i ieiri pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu desulfurare (1998) ....370 Tabelul 5.8: Date intrare i ieire pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu nlturarea pastei (1998) ..........................................................................................................................................370 Tabelul 5.9: Date intrare i ieire pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu topire integral a acumulatorilor (1998)..................................................................................................................370 Tabelul 5.10: Date tipice pentru o fabric de obinere a zincului prin electroliz. Calcinare - Filtrare Purificare - Electroliz .................................................................................................................371 Tabelul 5.11: Compoziia tipic a ncrcturii i produsele pentru o fabric de obinere a zincului prin electroliz ....................................................................................................................................371 Tabelul 5.12: Date intrri i ieiri pentru un cuptor de ardere Waelz care folosete un proces de filtrare a oxizilor n dou etape ..................................................................................................................372 Tabelul 5.13: Date intrri i ieiri pentru o fabric Waelz (1996/97)..............................................................372 Tabelul 5.14: Necesarul de energie pentru diverse procese de obinere a plumbului......................................373 Tabelul 5.15: Necesarul de energie pentru diverse procese de obinere a zincului .........................................373 Tabelul 5.16: Importana emisiilor poteniale n aer rezultate din producerea de plumb, zinc i cadmiu .......374 Non Ferrous Metals Industries xlv
Tabelul 5.17: Importana modernizrii fabricilor asupra emisiilor fugitive.................................................... 375 Tabelul 5.18: Producie de dioxid de sulf din mai multe procese de producere de zinc i plumb .................. 376 Tabelul 5.19: Emiterea n mas de metale din unele procese din Europa (numai emisii controlate).............. 377 Tabelul 5.20: Eflueni tipici de epurare a gazelor........................................................................................... 379 Tabelul 5.21: Analize tipice ale apei reziduale ............................................................................................... 380 Tabelul 5.22: Tabel sumar al potenialelor surse de ape reziduale i al opiunilor ......................................... 382 Tabelul 5.23: Exemplu de compoziii ale unor diverse tipuri de reziduuri..................................................... 384 Tabelul 5.24: Valori de eluat din zgura din furnalul IS .................................................................................. 385 Tabelul 5.25: Valori de eluat pentru zgura acid Waelz................................................................................. 385 Tabelul 5.26: Valori de eluat pentru zgura din procesul QSL ........................................................................ 385 Tabelul 5.27: Material solid din rafinarea lingoului de plumb ....................................................................... 386 Tabelul 5.28: Reziduuri din procesele de producere a zincului ...................................................................... 387 Tabelul 5.29: Reziduuri din procese de producere a plumbului ..................................................................... 389 Tabelul 5.30: Reziduuri din procese de topire direct a plumbului ................................................................ 390 Tabelul 5.31: Storage, handling and pre-treatment methods for lead, zinc and cadmium .............................. 393 Tabelul 5.31: Prezentare general a topitoarelor de plumb primar ................................................................. 395 Tabelul 5.32: Date privind performana pentru post-combustie ..................................................................... 396 Tabelul 5.33: Prezentare general a cuptoarele de topire secundar............................................................... 397 Tabelul 5.34: Prezentare general a topitoarelor de zinc primar..................................................................... 398 Tabelul 5.35: Efectul splrii.......................................................................................................................... 401 Tabelul 5.36: Ap rezidual din procesul de splare ...................................................................................... 401 Tabelul 5.37: Metode de tratare chimic pentru componente gazoase ........................................................... 404 Tabelul 5.38: Performana sistemului WSA ................................................................................................... 406 Tabelul 5.39: Performana procesrii acidului sulfuric................................................................................... 407 Tabelul 5.40: Topitoare de plumb primar considerate a fi BAT..................................................................... 413 Tabelul 5.41: Topitoare de plumb secundar considerate a fi BAT ................................................................. 414 Tabelul 5.42: Prezentare sumar a altor etape de procesare considerate a fi cele mai eficiente tehnici disponibile................................................................................................................................... 415 Tabelul 5.43: Prezentare sumar a opiunilor de reducere pentru componentele din gazele reziduale........... 417 Tabelul 5.44: Emisii n aer din topirea primar, calcinarea i sintetizarea asociate cu utilizarea BAT n sectorul pentru plumb i zinc ...................................................................................................... 418 Tabelul 5.45: Emisii n aer din rafinarea chimic, ctigul de electroni i extracia cu solveni .................... 419 Tabelul 5.46: Emisii n aer pentru topirea de materiale curate, aliere i producerea de praf de zinc.............. 420 Tabelul 5.47: Emisii n aer din tratarea preliminar a materialelor, topirea secundar, rafinarea termic, topire, evaporarea zgurii i operarea cuptoarelor de ardere Waelz ............................................. 421 Tabelul 5.48: Coninutul de metal din unele prafuri din diverse procese de producere a plumbului i zincului........................................................................................................................................ 422 Tabelul 5.49: Prezentare sumar a emisiilor asociate n ap pentru unele procese......................................... 423 Tabelul 6.50: Omogenizarea categoriilor pentru eantionare ......................................................................... 426 Tabelul 6.2: Importana potenialelor emisii n aer n urma produciei de metale preioase .............................. 438 Tabelul 6.3: Emisii n aer n urma unor procese majore ................................................................................. 438 Tabelul 6.4: Emisii n aer din intervale de procese minore............................................................................. 440 Tabelul 6.5: Importana posibilelor emisii n ap n urma produciei de metale preioase ............................. 440 Tabelul 6.55: Emisii n ap n urma a 5 procese majore................................................................................. 441 Tabelul 6.56: Exemplu de cantiti de deeuri................................................................................................ 441 Tabelul 6.57: Manipularea i tratarea preliminar a materialului ................................................................... 443 Tabelul 6.58: Tehnici care trebuie luate n considerare pentru producerea de metale .................................... 444 Tabelul 6.59: Cuptoare de topire i cupelaie ................................................................................................. 446 Tabelul 6.60: Metode de tratare chimic pentru unele componente gazoase.................................................. 448 Tabelul 8.12: Cuptoarele luate n considerare ca fiind BAT pentru producere a metalelor refractare............ 171 Tabelul 8.13: Niveluri de emisie de aer asociate cu utilizarea BAT............................................................... 172 Tabelul 8.14: Reciclarea i refolosirea rezidurilor la preoducerea metalelor refractare ................................. 173 Tabelul 9.1: Materia prim pentru producerea ferosiliciului, a metalului pe baz de siliciu, a calciuluisiliciu........................................................................................................................................... 180 Tabelul 9.2: Valorile tipice de oxizi de metal n materia prim secundar ..................................................... 198 Tabelul 9.3: Consumul brut de materie prim i energie pentru producerea ferocromului............................. 203 Tabelul 9.4: Date privind consumul pentru recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oelrii ca factori statici pentru o ton de metal recuperat....................................................................................... 204 Tabelul 9.5: Consumul de materie prim i energie pentru producerea ferosiliciului, Si i CaSi ct i factorii de intrare specifici .......................................................................................................... 204 Tabelul 9.6: Date privind consumul pentru producerea sinterului, feromanganului i silicomanganului din minereul de Mn ca factori de intrare specifici............................................................................. 205 Tabelul 9.7: Datele privind consumul pentru producerea feroaliajelor ca factori de intrare specifici ............ 206 xlvi Non Ferrous Metals Industries
Tabelul: 9.8 Dust emissions by producing ferro-chrome based on one tonne of produced alloy....................208 Tabelul 9.9: Dust emissions by producing ferro-silicon and silicon-metal based on one tonne of produced alloys ...........................................................................................................................................209 Tabelul 9.10: Dust emissions by producing ferro-manganese and silico-manganese based on one tonne of produced alloy .............................................................................................................................210 Tabelul 9.11: Dust emissions to air (after abatement) by producing ferro-alloys ...........................................211 Tabelul 9.12: Emissions to air (after abatement) by producing bulk ferro-alloys ...........................................214 Tabelul 9.13: Emissions to air from Ferro-nickel ...........................................................................................215 Tabelul 9.14: Emission concentration Figuras by producing secondary ferro-alloys .....................................215 Tabelul 9.15: Emisiile de ap prin recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oelrii utiliznd procesul de desprfuire cu plasm ce epurator conform tehnicii de epurare utilizate.....................................217 Tabelul 9.16: Emissions to water by roasting molybdenite.............................................................................217 Tabelul 9.17: Generarea, reciclarea, refolosirea i descrcarea cenuei de feroaliaj.......................................219 Tabelul 9.18: Generation, recycling, reuse and discharge of dust and sludge from the air abatement system..........................................................................................................................................220 Tabelul 9.19: Privire general asupra recuperrii energiei n industria norvegian a feroaliajelor n 1989 ....223 Tabelul 9.20: Energie recuperat prin producerea de feroaliaje vrac ..............................................................223 Tabelul 9.21: Rezumat al avantajelor i dezavantajelor sistemelor de topire utilizate n industria feroaliajelor. ................................................................................................................................231 Tabelul 9.22: Energie recuperabil i energie recuperat total ......................................................................237 Tabelul 9.23: Balana energiei totale pentru o topitorie de FeCr ....................................................................237 Tabelul 9.24: Comparaie a consumului de energie electric i din combustibili ...........................................238 Tabelul 9.25: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje ......................................247 Tabelul 9.26: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje ......................................248 Tabelul 9.27: Nivele de emisii n aer asociate cu folosirea BAT ....................................................................250 Tabelul 9.28: Reciclarea i refolosirea zgurii din producia de feroaliaje .......................................................252 Tabelul 9.29: Reciclarea i refolosirea prafului de filtru i a reziduurilor lichide colectate din producia de feroaliaje......................................................................................................................................253 Tabelul 9.30: BAT pentru recuperarea energiei n producia de feroaliaje ....................................................254 Tabelul 10.1: Clasificarea deeurilor i materialelor reciclabile care conin magneziu ..................................265 Tabelul 11.15: Sumarul optiunilor de reducere cosiderate cele mai bune tehnici disponibile ........................326 Tabelul 11.16: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din pretratarea materialelor prin incinerare sau postardere, coacere, turnare, rafinare termala si topire pentru productie de nichel si cobalt .......328 Tabelul 11.17: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din solubilizare, extractie chimica si rafinare, castigare de energie si extractie de solventi pentru productie de nichel si de cobalt ...................329 Tabelu11.18: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT de la coacere si turnarea concentratelor de sulfuri si productia de auxiliari, de nichel si cobalt.................................................................................330 Tabelul 12.1: Gaz brut din productia de anozi dintr-o uzina asociata cu o topitorie de aluminiu primar........346 Tabelul 12.2: Cantitati eliberate din productia de anozi prearsi......................................................................347 Tabelul 12.3: Cote de emisie pentru diferite procese de carbon si grafit ......................................................348 Tabelul 12.4: Specificarea emisiilor potentiale in aer din procesele de obtinere a carbonului si grafitului ....349 Tabelul 12.5: de anumite concentratii PAH raportate , folosindu-se diferite grupe de compusi*) VDI- I+II fara benzo(b)naftol(2,1-d) tiofen. ...............................................................................350 Tabelul 12.6: Tehnici valabile pentru depozitare, manipulare si metode de pretratament ..............................353 Tabelul 12.7: Metode de tratament al compusilor gazosi................................................................................354 Tabelul 12.8: Metode de depozitare, manipulare si pretratare considerate BAT ............................................361 Tabelul 12.9: Surse si tratament pentru emisiile fugitive reduse rezultate din productia de carbon si grafit ..362 Tabelul 12.10: Raportarea conventiilor pentru PAH-uri .................................................................................363 Tabelul 12.11: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in depozitarea si manipularea cocsului si a smoalei 364 Tabelul 12.12: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de macinare si mixare..............................364 Tabelul 12.15: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de prelucrare si grafitizare.......................366 Tabelul I.1: Rate de schimb curente................................................................................................................395 Tabelul I.2: Topitorie primara de cupru / complexe de productie de acid.......................................................397 Tabelul I.3: Turnatorie secundara de cupru.....................................................................................................398 Tabelul I.6: Procese in industia plumbului......................................................................................................402 Tabelul I.7: Procesul zincului..........................................................................................................................403 Tabelul I.8: Procesul zinc si plumb .................................................................................................................403 Tabelul I.9: Reziduuri de zinc .........................................................................................................................403 Tabelul I.10: Racire indirecta de gaz- Recuperare de energie.........................................................................404 Tabelul I.11: Purificare uscata EP de gaz........................................................................................................405 Tabelul I.12: Filtre cu tesatura ........................................................................................................................405 Tabelul I.13: Purificare de gaz EP-umeda.......................................................................................................406 Tabelul I.14: Curatare gaz cu EP umeda .........................................................................................................407 Non Ferrous Metals Industries xlvii
Tabelul I.15: Postarzator, reactor si filtru cu tesatura ..................................................................................... 408 Tabelul I.16: Postarzator................................................................................................................................. 409 Tabelul I.17: Desulfurizare umeda ................................................................................................................. 410 Tabelul I.18: Semi-dry scrubber ..................................................................................................................... 411 Tabelul I.19: Filtru de carbon activ ................................................................................................................ 412 Tabelul I.20: SCR ........................................................................................................................................... 413 Tabelul I.21: Scruber uscat si filtru de tesatura .............................................................................................. 414 Tabelul I.24: Scruber umed EP....................................................................................................................... 417 Tabelul I.25: Scruber semi-uscat si filtru cu tesatura...................................................................................... 418 Tabelul I.26: Uzina acid sulfuric in uzina de producere a cuprului ................................................................ 419 Tabelul I.27: Uzine de acid sulfuric................................................................................................................ 420 Tabelul I.28: Neutralizarea acidului diluat ..................................................................................................... 421 Tabelul II.2: Atmospheric pollution - Emission limits for non-metallic contaminants .................................. 427 Tabelul II.3: Poluarea apei -valori limita pentru deversare in apa ........................................................... 433
xlviii
Glosar termeni Emisiile asociate in aer sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua si pe conditiile standard de temperatura de 273 0 K si presiune de 101,3 kPa, continutul de oxigen masurat si gazul uscat fara dilutia gazelor cu aerul. In cazurile unde monitorizarea continua nu este practicabila valoarea va fi medie peste perioada de proba. Emisiile sunt cotate ca si valori medii zilnice mai putin stabilite in caz contrar. Valorile pentru emisiile de carbon total in aer nu includ monoxid de carbon (CO). Emisiile asociate in ap sunt bazate pe probe determinate aleator sau probe compuse la 24 ore. ppm reprezinta parti pe milion. Concentratiile de metale sau alte substante in apa sau apa uzata sunt date de materiile totale solubile sau insolubile. ppb reprezinta parti pe miliard. Un arzator este - un element anume proiectat cu ardere suplimentara cu sistem de ardere ( nu este necesar a fi folosit tot timpul ) care prevede timp, temperatura si turbionare cu suficient oxigen pentru a oxida compusii organici ai dioxidului de carbon. Instalatiile pot fi proiectate sa foloseasca continutul energetic al gazelor primare de a furniza cea mai mare parte a caldurii de intrare necesara si sa aiba un randament energetic mai bun. BAT reprezinta cele mai bune tehnici disponibile conform cu articolul 2 ( 11 ) al Directivei. B(a)P este benzopirenul si este folosit ca si indicator al continutului Hidrocarburilor Poliaromatice Policiclice. Cuptoarele de topit cu cuva sunt cuptoare verticale folosind conducte de aer pentru insuflarea aerului cald sau rece in interiorul cuptorului pentru a topi continutul pentru topit. ( de asemenea sunt cunoscute ca si cuptor cu cuva cu vatra de forja, cuptor cu manta de apa si cuptor cu cuva de plumb). CWPB este centrul de precoacere a elementelor anodice. DEVS4 - Testarea instalatiilor de tratare cu lesie conform DIN German 38 414. Dioxinele inseamna para dioxine di-benzo policlorinate si para furani di-benzo clorinati (PCDD si PCDF). I-TEQ reprezinta toxicitatea echivalenta a PCDD si a PCDF- urilor. EU inseamna Uniunea Europeana EFTA este Zona Libera Europeana de Comert EP inseamna Precipitator electrostatic. Emisii fugitive sunt emisiile necaptate sau difuze . GWP este potentialul de incalzire global. Materialul feros (aluminiu, cupru) este materialul care include componente de fier in mici procente. " daca este necesar " - inseamna daca un poluant este prezent si are un impact asupra mediului.
Non Ferrous Metals Industries xlix
Launder - un canal utilizat de transportare a metalului topit sau a zgurei . Lichefierea este o tehnologie de rafinare ce implica incalzirea metalului topit la o temperatura la care solubilitatea impuritatilor scade astfel incat ele pot fi separate. n.a. inseamna nedisponibil n.d. inseamna nedescoperit PFC inseamna hidrocarburi polifluorurate Recuperarea inseamna recuperarea caldurii. . In acest sector, pot fi folosite procedeele de incalzire sau preincalzire a matrerialelor brute primare, a combustibilului sau aerului de combustie. Arztoarele pentru recuperarea sunt proiectate astfel incat sa se obtina circularea gazelor incinse in cadrul sistemului de ardere. PB este anod precopt SPL este captuseala uzata de cazane. Semis are semi finished products such as rod, wire, extrusions, ingots etc that are used as an input for the production of other finished products. Cuptorul cu cuva este un cuptor vertical folosit pentru topirea metalului. SWPB is a side worked pre-baked anode cell. Deschiderea orificiului de golire a cuptorului se fac in cazul transvazarii metalului topit sau zgurei . VSS este suport vertical cu miez din element anodic Soderberg. Unitati de masura Microgram g a cm Cts (US) d DM g GJ h Euro An Centimetru kWh l Kilowatt ora Litru ng ppm
kg
Kilogram
Nm3
Normal metru cub (NTP) 273 K (0 C) 101.3 kPa (1 atmosfera) Nanogram Parts per million Rotatii per minut Tona Procent in greutate Grade Celsius Temperatura absoluta - Kelvin
Centi (Statele lb Unite) Zi Marca Germana Gram Gigajoule Ora m3 mg mm MJ MWh
Greutate pound Rpm (avoirdupois) Metru cub Miligram Milimetru Megajoule Megawatt ora t Wt.-% C K
Simboluri chimice Ag Al Al2O3 As Au B Be Bi C Ca CaO Co Cd Cl Cr Cs Cu F Fe FeO Ga Ge Argint Aluminiu Oxizi de aluminiu Arsen Aur Bor Beriliu Bismut Carbon Calciu Oxid de calciu, Var nestins Cobalt Cadmiu Clor Crom Cesiu Cupru Flor Fier Oxid de Fier Galiu Germaniu HCl HF Hf Hg Ir H2SO4 K K2O Li Mg MgO Mn MnO Mo Na Nb NO2 Ni NOx Os Pd Pt Acid clorhidiric Acid fluorhididric Hafniu Mercur Iridiu Acid sulfuric Potasiu Oxid de potasiu Litiu Magneziu Oxid de magneziu, Magnezie Mangan Oxid de Mangan Molibden Natriu Niobiu Dioxid de azot Nichel Suma de oxizi de azot Osmiu Paladiu Platina Pb PbO S SO2 SO3 Se Sn Sr Sb Si SiO2 Ta Ti Tl Re Rh Ru V W Zn ZnO Zr Plumb Oxid de Plumb Sulf Dioxid de sulf Trioxid de sulf Seleniu Staniu Strontiu Stibiu Siliciu Cuart, siliciu Tantal Titan Telur Reniu Radiu Ruteniu Vanadiu Wolfram Zinc Oxid de Zinc Zirconiu oxid de
PM sunt metale pretioase Au, Ag si grupa metalelor platina PGM este grupa metalelor platina: - Ir, Os, Pd, Pt, Rh, Ru
li
Chapter 1
1 INFORMATII GENERALE 1.1 Procese acoperite in scopul activitatii

Exista multe similaritati la producerea metalelor neferoase primare si secundare in unele cazuri este imposibil sa se faca distinctia intre tehnicile folosite. Producerea de metale neferoase secundare include producerea metalului din materii prime secundare (inclusiv deseuri) si procesele de retopire si de aliere. Acest document BREF prezinta tehnicile pentru producerea atat a metalelor neferoase primare cat si secundare. Este inclusa productia de anozi din carbune si grafit (Sectiunea 6,8 a Anexei 1 din Directivele IPPC) din cauza producerii anozilor in unele fabrici de aluminiu ca parte integrala a procesului de productie. Producerea a 42 de metale neferoase si producerea de fero-aliaje a fost identificata in tarile care sunt obligate sa transpuna in practica IPPC-ul. S-au identificat 10 grupuri de metale cu metode de producere similare. Studiul a adunat date pe baza acestor grupuri si acest document este structurat pe aceasta baza. Grupurile sunt: Cu si aliajele sale, Sn si Be Al si aliajele sale Zn, Pb, Cd, Sb si Bi Metale precioase Mercur Metale refractare de ex. Cr, W, V, Ta, Nb, Re, Mo. Aliaje feroase de ex. FeCr, FeSi, FeMn, SiMn, FeTi, FeMo, FeV, FeB. Alcali Alcaline Metale ale solului Na, K, Li, Sr, Ca, Mg si Ti Ni si Co Electrozi de carbon si grafit
Producerea metalelor radioactive este exclusa din lucrare. Producerea componentelor cum ar fi cea a semiconductorilor este de asemenea exclusa. Instalatiile de la 2.1 din Anexa I a directivelor sinterizarea si calcinarea sunt prezentate de acest document. Operatiile de sinterizare (aglomerare) si calcinarea sunt prezentate in doua parti: a) cele care fac parte din 2.5 a) procesul de producere a met5alului, b) in care calcinarea si sinterizarea sunt facute independent, de ex. calcinarea sulfatului de molibden. Exista interfate cu Sectorul Produse Chimice dar exista probleme specifice si diferente care trebuie sa se ia in consideratie cand aceste procese sunt asociate cu producerea metalelor, sau cand compusii metalici se produc ca produse secundare ale productiei de metal. Urmatoarele produse sunt incluse in cadrul acestei lucrari: Instalatiarea produselor de sulf ca sulf element, dioxid de sulf si acid sulfuric cand s-a asociat cu producerea metalului neferos. In cazul acidului sulfuric, se produce din dioxidul de sulf din gazele emise in diferite etape ale procesului. Concentratia gazului, temperatura si urmele de substante contaminante influenteaza dizainul procesului si alegerea catalizatorului. Producerea oxidului de Zn din gaze in timpul producerii altor metale, Producerea compusilor de Ni din solutiile produse in timpul producerii unui metal, Producerea CaSi si a Si care are loc in acelasi cuptor ca productie de:fero-siliciu,
1
Chapter 1
Producerea de oxid de Al din bauxita anterior producerii Al primar.Aceasta este o etapa de pretratare, care se poate efectua la mina sau la instalatia de AL. Este parte intrgrala a producerii metalului cand se face la instalatia si este inclusa in BREF.
Laminarea, trefilarea si presarea metalelor neferoase cand sunt integrate direct cu productia de metal vor fi acoperite de un permis si astfel sunt incluse de acest document. Procesele de turnatorie nu sunt incluse in aceasta lucrare si vor fi discutate cu alta ocazie.
1.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei

Industria euriopeana de metale neferoase are o importanta economica si strategica mai mare decat indica statisticile angajarilor, capitalului si cifrei de afaceri.De ex. Cu de inalta puritate este esential pt generarea si distribuirea electricitatii, iar cantitatile mici de Ni imbunatatesc rezistenta la coroziune a otelului. Metalele neferoase si aliajele lor sunt deci in centrul vietii moderne si multe dezvoltari ale tehnologiei inalte, mai ales in industriile de calculatoare, electronica, telecomunicatii si transport sunt dependente de ele.
1.2.1 Metale neferoase si aliaje

Toate metalele neferoase analizate in acest document enumerate la 1.1 de mai sus au propriile lor caracteristici individuale si aplicatii. In anumite cazuri, ex. Cu si Al, aliajele sunt folosite in mai multe aplicatii decat metalele pure deoarece pot fi proiectate sa aiba o rezistenta specifica, compactitate, etc, ca sa se conformeze cerintelor aplicatiilor speciale. Metalele sunt reciclabile si pot fi reciclate mereu fara a-si pierde vreuna dintre proprietati. Astfel, pot sa aduca o contributie semnificativa la dezvoltarea sustinuta. In mod normal nu este posibil sa se faca distinctia intre metalul rafinat care a fost produs din materii prime primare si cel produs din materii prime secundare (ex. deseuri, etc).
1.2.2 Scopul industriei

Productia industriei este derivata dintr-o varietate de materii prime primare si secundare. Materiile prime primare sunt derivate din zacaminte care sunt extrase din mina si tratate mai departe inainte sa fie prelucrate metalurgic pentru producerea metalului brut. Tratarea minereurilor este executata in apropierea minelor intrucat, in mod cresctor, este producerea de metal. Materiile prime secundare sunt deseuri indigene si reziduuri. In Europa, depozitele de minereuri care contin metale in concentratie viabila au fost secatuite in mod progresiv si au mai ramas numai cateva surse indigene. Astfel, cele mai multe concentrate sunt importate in Europa dintr-o diversitate de surse din toata lumea. Productia industriei este fie metal rafinat, sau ceea ce se cunoaste ca semiinstalatiate, ex. lingouri turnate din metal sau din aliaj de metal sau forme forjate, forme extrudate, folie, banda, sarma, etc. Pentru acest document BREF turnatoriile de neferoase care instalatia produse din metal turnat nu au fost incluse, dar sunt cuprinse in Documentul BREF al Turnatoriilor si Forjelor. Colectarea, sortarea si furnizarea materiilor prime secundare pt industrie se bazeaza pe industria de reciclare a metalelor, care din nou, nu este analizata in acest BREF.
Chapter 1
Desi este o contradictie aparenta a termenilor, productia de fro-aliaje care sunt folosite in principal ca prealiaje in industria Fe-ului si a otelului, este considerata parte a industriei metalelor neferoase. Elementele lor de aliere, ex. metalele refractare, Cr, Si, Mn si Ni toate sunt metale neferoase. Sectorul metalelor pretioase de asemenea este considerat parte a industriei metalelor neferoase pentru scopul acestui document.
1.2.3 Structura industriei

Structura industriei variaza de la metal la metal. Nu exista societati care sa produca toate, sau macar majoritatea, metalelor neferoase desi exista cateva societati pan Europene care produc cateva metale, ex. Cu, Pb, Zn, Cd, etc. Marimea societatilor care produc metale si aliaje de metale in Europa variaza de la cateva societati cu peste 5000 de angajati la un numar mai mare care au intre 50 si 200 de angajati. Patronatul difera intre grupurile pan Europene si cele metalurgice nationale, holdingurile industriale, societatile publice singure si societatile private.
1.2.4 Aspectele economice ale industriei

Statisticile cheie ale industriei metalelor neferoase Europene asa cum sunt definite pt scopul acestui document sunt: Productie Vanzari Angajati 18 - 20 mil. t 40 - 45 mild. Euro mai mult de 200 000
Multe metale neferoase rafinate sunt marfuri internationale. Metalele principale (Al, Cu, Pb, Ni, Sn, Zn) sunt comercializate pe una din doua piete viitoare, Bursa de Metale de la Londra si COMEX din New York. Metalele numite colectiv minore nu au un loc central pe piata; nivelele de pret sunt impuse fie de producatori, fie de vanzatorii carecomercializeaza pe pietele libere. In majoritatea aplicatiilor, metalele neferoase sunt in competitie cu alte materiale, mai ales ceramica, plasticul si alte materiale ferose si neferoase. Profitabilitatea fiecarui metal sau grup de metale si astfel viabilitatea economica a industriei variaza, atat absolut cat si pe termen scurt, in functie de pretul curent al metalului si de domeniu larg de alti factori economici. Regula economica generala se aplica totusi, respectiv cu cat este mai apropiat un material sau un produs abordeaza conditiile de piata globale si statutul international al marfurilor, cu atat este mai mic venitul la capitalul investit. Exista astfel constrangeri mari asupra disponibilitatilor de capital pt cheltuiala neproductiva pt imbunatatirile de protectie a mediului. Acestea sunt in general parte a procesului general de dezvoltare si imbunatatire. Investitiile in imbunatatirile procesului si mediului in general trebuie sa fie competitive intr-un mediu global deoarece industria europeana este in competitie cu fabricile similare din alte tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare.
Chapter 1
1.2.5 Performanta de mediu

A fost o imbunatatire stabila, si in unele cazuri foarte semnificativa, a performantei mediului si a randamentului energiei industriei in ultimii 25 de ani de la adoptarea Directivei 84/360/EEC Asupra controlui poluarii de la instalatiile industriale. Cerinta de a se folosi cele mai bune tehnici disponibile pentru minimalizarea poluarii este bine inteleasa de industrie in majoritate fiind state membre. Performanta la reciclare a industriei nu se potriveste nici unei alte industrii.
Chapter 1
1.3 Cupru si aliajele sale

1.3.1 Generalitati
Cuprul a fost folosit de multe secole; are o conductivitate termica si electrica foarte mare si este relativ rezistent la coroziune. Cu folosit poate fi reciclat fara pierderea calitatii. Aceste proprietati inseamna ca Cu este folosit in diferite sectoare cum ar fi ingineria electrica, automobile, constructii, instalatii, masini, constructii navale, avioane si instrumente de precizie. Cupru este aliat frecvent cu Zn, Sn, Ni, Al si alte metale pt a realiza o gama de sortimente de alama si bronz (tm 36, Panorama 1997). Productia de Cupru se bazeaza pe catozii de Cupru calitate A, respectiv 99,95% Cu. Denumirea de calitatea A vine din vocabularul LME pt catozi si se refera la un Standard Britanic. Acesta a fost inlocuit recent de Standardul european CEN EN 1978, unde calitatea este desemnata drept CuCATH1 sau in noul sistem european alfanumeric CR001A. Impuritatile max. admise in % sunt dupa cum urmeaza: Ag 0.0025 - As 0.0005 - Bi 0.00020 - Fe 0.0010 - Pb 0.0005 - S 0.0015 - Sb 0.0004 - Se 0.00020 Te 0.00020 with As+Cd+Cr+Mn+P+Sb 0.0015 Bi+Se+Te 0.0003 Se+Te 0.0003 Ag+As+Bi+Cd+Co+Cr+Fe+Mn+Ni+P+Pb+S+Sb+Se+Si+Sn+Te+Zn 0.0065
1.3.2 Surse materiale

Cu rafinat se produce din materii prime primare si secundare de un numar relativ mic de rafinarii de Cu; ele produc Cu catodic. Acesta este topit, aliat si mai departe prelucrat in vergea, profile, sarma, tabla, banda, tevi, etc. Acesta etapa poate fi integrata cu rafinarea dar in mod frecvent este realizata in alt loc. Cca. 55% ale furnizarilor catre rafinariile de Cu sunt cumparate pe piata internationala sub forma de concentrate de Cu, brut, anozi sau deseuri. Restul de 45% provine din concentratele de Cu indigene care comporta reziduuri sau deseuri. UE poseda cateva resurse de Cu primar, dar activitatile sale metalurgice legate de Cu sunt foarte semnificative.Productie miniera de Cu mare poate fi gasita numai in Portugalia (demararea mineritului la Neves Corvo in 1989, 106500 t de Cu in 1997) si in Suedia (86600 t) Cu cca. 239000 t de Cu extrase din minele interne in 1997, UE reprezinta cca. 2% din totalul productiei miniere de Cu din lume. Posibilitatile de instalatiare a produselor semiinstalatiate si rafinate s-au devzoltat in acelasi mod cu cerintele consumului mare, folosindu-se materii prime importate si de pe pietele interne precum si deseuri importate. Accesul la livrarile cu materiale primare a devenit din ce in ce mai dificil in ultimii cativa ani, deoarece tarile cu industrie miniera a Cu-ului au dezvoltat propriile lor facilitati de rafinare in apropierea minelor, astfel reducandu-se disponibilitatile de materii prime pe piata internationala. Reciclarea constituie un component important al livrarilor de materii prime catre facilitatile de rafinare si instalatiare. Desi materiile prime secundare constituie cca.45% din utilizarea Cu-ului si a aliajelor sale in Europa, fie prin rafinarii ca tot sau parte a alimentarii sale sau direct prin producatorii de semiinstalatiate.
Chapter 1
Calitatea materiilor prime secundare variaza foarte mult si multe surse ale acestor materii nu sunt potrivite pt utilizarea directa de catre producatorii de semiinstalatiate. Industria deseurilor pe care se bazeaza pt furnizarea unui material de calitate cu puritate adecvata pt industrie si desi sunt convenite specificatii pt deseuri, se intalnesc variatii mari. Ar putea fi necesar un tratament aditional sau sistem de reducere.
1.3.3 Productie si consum

Productia anuala de catozi de Cu la data scrierii este de 959000 t din surse primare si 896000 t din surse secundare. Be nu se produce in UE si nu se crede ca se afla in cantitati suficiente in deseuri ca sa prezinte probleme de mediu. Trei din fabricile secundare si aproape toate fabricile de primar si-au crescut capacitatea de productie. Aceasta crestere semnificativa a capacitatii de productie s-a facut simultan cu imbunatatirile de mediu. Deseurile de la calculatoare si panourile de comanda devin sursele secundare cele mai obijnuite chiar daca continutul de Cu este mic. Deseurile sunt tratate atat de industria pt deseuri cat si de unele fabrici. Aceasta furnizeaza o sursa pentru aceste materiale. Reciclarea este la un nivel inalt astfel incat Cu poate fi reprocesat fara pierderea proprietatilor sale intrinsece si sunt disponibile multe materiale secundare. Activitatea de rafinare a Cu din UE a putut sa se dezvolte prin asigurarea materiilor primepe piata internationala si folosindu-se de deseuri de Cu sau alama si de reziduuri generate de consumatori si prelucratori. Producatorii UE de cupru au o productie mai mare de trei ori decat productia rafinariilor UE. Se foloseste piata internationala pentru asigurarea volumelor de livrari adecvate pt Cu si alama, impreuna cu materialele de aliere (mai ales Zn, Pb si Ni). Aceast domeniu al industriei este un exportator net de cca. 500 000 t/an.
X 1 0 0 0 T O N N E S C U
8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 MINE 239 1135 642 1884 6952 672 SMELTER 1168 1310 562 3330 4586 208 REFINERY 1854 1271 531 3630 6000 271 SEMIS 4700 500 20 5600 3900 150
EU NON EU EUROPE AFRICA ASIA AMERICA OCEANIA
Figura 1.1: Productia mondiala de Cu in 1997
Chapter 1
ara Austria Belgia Danemarca Finlanda Frana Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia Elveia
Nota: * Productia
Producie minier
Catozi (anozi) din Cu primar 203 (35)
Catozi (anozi) din Cu secundar 77 183 (126)
Semiinstal atiate 58 392 120 684 1406 81 990
116 (171) 6 296
29 378
80
108 37 87
229 (+61) 95 9 33
63 (+28) 34 58
268 206 483
7*
70
curenta de minereu va inceta in 2000.
Tabelul 1.1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997

Productia de minereu in Europa reprezinta cca. ~ 30% din materialul de alimentare primara
1.3.4 Fabricile producatoare

Exista 10 mari rafinarii in UE. Cinci folosesc materii prime secundare si primare si celelalte folosesc numai materii prime secundare. S-a estimat ca industria care realizeaza rafinarea Cu a angajat mai mult de 7500 de persoane in 1997. Trei societati au capacitati de peste 250 000 t/an catozi de Cu rafinat : Atlantic Copper (E), Union Minire (B) si Norddeusche Affinerie (D). Alte patru societati, MKM Hettsted (D), Httenwerke Kayser (D), Boliden (SW) si Outokumpu (FIN), fiecare produce mai mult de 100000 t/an. Capacitatea de productie la celelalte facilitati din Italia, Spania, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii si Belgia se situeaza intre 35 000 si 100 000 t de catozi de Cu/an. Exista mult mai multe societati in industria producerii semiinstalatiatelor. Ele folosesc Cu rafinat si materii prime secundare de calitate superioara ca materiale cu care se alimenteaza. In toata Europa sunt implicate cca. 100 de societati avand cca. 40 000 de angajati. Industria poate sa sufere din cauza supra-capacitatii si este vulnerabila la miscarile ciclice ale cererii. Cererea de Cu din UE urmeaza modelul cresterii incete a unei piete mature. Sectorul sarmei electrice reprezinta cam din productia de semiinstalatiate. Cam 20 de societati, cu cca. 3000 de angajati, sunt implicate in acest sector. O parte insemnata din aceasta activitate este atasata sectorului de cabluri ca o sursa de intrare integrata in aval (Alcatel, Pirelli,BICC, etc) in timp ce alta parte este anexata sectorului de rafinare ca o productie integrata in aval (Deutsche Giessdraht, Norddeusche Affinerie, Union Minire, Atlantic Copper, etc). Exista mult mai multe societati in alte sectoare industriale de instalatiare a semiinstalatiatelor de Cu, care produc vergea de Cu si din aliaje de Cu, bare, sarma, tevi, placi, tabla si benzi: cca. 80
Non Ferrous Metals Industries 7
Chapter 1
de societati sunt implicate in toata Europa, avand angajate cam 3500 de persoane. Totusi industria este dominata de trei mari grupuri: KME-Europa Metal (D), cu majoritatea activitatilor de productie in Franta, Germania, Italia si Spania; Outokumpu (FIN) in Finlanda, Suedia, Olanda si Spania; si Wieland Werke (D) in Germania si UK. Alte societati principale independente include Boliden (S), cu fabrici in Suedia, Olanda, Belgia si UK, Carlo Gnutti (I), si IMI (UK). A fost o rationalizare considerabila a investitiei ulterioare in industria Cu din Europa in ultimele doua decenii. Acesta a fost raspunsul la crearea unei singure piete in UE si a presiunilor economice, cum ar fi costurile crescute la energie, nevoia unei investitii substantiale pt reducerea poluarii si schimbarile frecvente ale schimbului valutar.
Chapter 1
% " # &
PRIM ARY SECONDARY WIREROD SEM IS PRODUCTION
%1 & %2 & &5354 &

23 # 55 #11 & 56 " 58 & & 57 & & 59 #24 22 52 51
PRIMARY 1 Boliden, Rnnskr 2 Outokumpu, Harjavalta 3 Norddeutsche Affinerie, Hamburg 4 Union Miniere, Olen 5 Atlantic Copper, Huelva SECONDARY 11 IMI Refiners, Walsall 12 Norddeutsche Affinerie, Hamburg 13 Httenwerke Kayser, Lnen 14 MKM, Hettstedt 15 Metallo-Chimique, Beerse 16 Montanwerke Brixlegg 17 Union Miniere, Hoboken 18 Enirisorse, Porto Marghera WIREROD 21 Electrokoppar, Helsingborg 22 BICC, Prescott 23 RODCO, Skelmersdale 24 BICC, Enfield 25 Norddeutsche Affinerie, Hamburg 26 Lacroix & Kress, Bramsche 27 MKM, Mansfeld 28 Deutsche Giessdraht, Emmerich 29 Kemper, Duisburg 30 Union Miniere, Olen 31 Alcatel, Lens 32 Alcatel, Chauny 33 SIA, Santa Barbara 34 Lacambra, Barcelona 35 Metalcable (Atl.Copper), Cordoba 36 Cavi Rivest, Padova 37 Metalrame, Avelino 38 Colata Continua, Pizzighetone 39 Halcor, Inofita 40 Fulgor, Athens
#
12
21
33
& 76
25 # " % 3 26 14 63 60 & 28 # 61 &62 & " & 15 13 # 27 17 # 4 " 29 # % "" 31 30 &66 32 # # 69 67 #& &64 68 && & 72 70 & 65 & 71 & 82 &" 16 73 74 & & 79 80 18 78 "36 & &# 38 & # &81
# & 35 %#
5 75
34
# 37
39
SEMIS (with foundry) 51 Outokumpu, Pori 52 Outokumpu, Vasteras 53 Outokumpu, Finspang 54 Boliden, Gusum 55 IMI Copper Tubes, Kirkby 56 Boliden MKM, Walsall 57 Wednesbury, Bilston 58 Delta Extr., W.Bromwiich 59 B. Mason, Birmingham 60 HME, Drunen 61 KME, Osnabruck 62 MKM, Hettstedt 63 KME, Berlin 64 Diehl, Rothenbach 65 Wieland Werke, Ulm 66 Sundwiger, Hemel 67 Trefimetaux, Givet 68 Trefimetaux, Boisthorel 69 Trefimetaux, Serifontaine 70 Griset, Villers Saint Paul 71 Lego, La Fert Bernard 72 CLAL-MSX, Bornel 73 Trefimetaux, Pt deCheruy 74 Bonmartin, Domene 75 Locsa, Cordoba 76 Outokumpu, Zaratamo 77 Halcor, Athens 78 Europa Metalli, Serravalle 79 Carlo Gnutti, Chiari 80 Eredi Gnutti, Brescia 81 Europa Metalli, Fornaci di Barga 82 Buntmetall, Amstetten
& 40 # #
77
Figura 1.2: Fabricile producatoare din Europa
Chapter 1
Alloy 8% Cu 7% Alloy 2% Cu 11% Alloy 2% Alloy 22% Cu 2% Cu 46%
Figura1.3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995. Total pe 1995 = 470000 t
1.3.5 Probleme legate de mediul inconjurator

Din punct de vedere istoric principala problema de mediu asociata producerii Cu din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratelor de sulfuri. Aceasta problema a fost efectiv rezolvata de fabricile producatoare din UE care in prezent realizeaza in medie 98,9% fixarea sulfului si produc acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Principalele probleme de mediu asociate producerii Cu secundar se refera la gazele emise de la diferite cuptoare in functiune. Aceste gaze sunt curatite in filtre textile si astfel se pot reduce emisiile de praf si compusi metalici cum ar fi Pb. Exista de asemenea potentialul formarii dioxizilor datorita prezentei cantitatilor mici de Cl in materiile prime secundare si distrugerea dioxizilor intr-o problema care este urmarita. Emisiile fugitive si emisiile necaptate este de asemenea o problema care devine importanta atat pt productia de metal primar car si secundar. Proiectarea atenta a instalatiei si functionarea procesului trebuie sa capteze gazele de proces. Controlul emisiilor din aer si descarcarile in apa de la producerea sarmei de Cu si a semiinstalatiatelor de Cu este bine pus la punct. Controlul emisiilor de monoxid de la cuptoare in special de la cele care functioneaza in conditii de reducere se realizeaza prin optimizarea arzatorului. Reciclarea constituie o compomenta importanta a livrarilor de materie prima pt facilitatile de rafinare si instalatiare a Cu. Cu poate fi recuperat din cea mai mare parte a aplicatiilor sale si returnat in procesul de productie fara pierderea calitatii la reciclare. Avand un acces foarte limitat la sursele primare de Cu de pe pietele interne, industria UE in mod traditional a dat multa atentie asa numitelor mine de suprafata bazandu-se in mare masura pe alimentarea cu deseuri pt reducerea deficitului diferentei comerciale mari de materii prime pt Cu. Aproape 100% a deseurilor noi sau din procesul de instalatiatie sunt reciclate si conform unor studii s-a estimat ca 95% din vechile deseuri de Cu care sunt disponibile de asemenea sunt reciclate.
10 Non Ferrous Metals Industries
Chapter 1
In general, materiile prime secundare reprezinta din productia UE de Cu cca. 45% , dar in unele cazuri, cum ar fi vergelele de alama, produsul este realizat in intregime din Cu si alama reciclate, doar cu o cantitate mica de Zn primar. Industria de Cu a UE a pus la punct tehnologii avansate si a facut investitii considerabile ca sa poata prelucra o gama larga de deseuri de Cu, inclusiv reziduri complexe si de calitate inferioara, si sa se conformeze in acelasi timp constangerilor de mediu tot mai mari. Abilitatea industriei de a creste aceasta rata ridicata de reciclare depinde de un numar de factori compleci.
11
Chapter 1
1.4 Aluminiul
1.4.1 Generalitati
Aluminiul [ tm 36, Panorama] este un material cu un domeniu mare de aplicatii, in transporturi, constructii si industria ambalajelor, in sectorul electricitatii, in toate sistemele de distribuire a electricitatii cu inalta tensiune, aplicatiile electrocasnice, si in sectorul mecanic si agricol. Este usor, are o conductivitate electrica buna si formeaza un strat de oxid de suprafata cand este expus la aer ceea ce previne mai departe coroziunea. AL Este foarte reactiv sub forma de pulbere si este folosit in reactiile alumino-termice pt producerea unei diversitati de alte metale. Industria Al este cea mai recenta si cea mai mare dintre industriile neferoase, obtinerea Al a inceput abia acum un secol. Industria de Al a UE reprezinta in mod direct o forta de munca de cca. 200 000 oameni si cifra sa de afaceri anuala este de ordinul a 25 mild. . Productia totala a unui metal nemaleabil a ajuns la 3,9 mil. t in 1997. Cca. 43% din aceasta productie reprezinta deseurile procesate care au crescut in mod constant.
1.4.2 Surse de materiale

Aluminul primar se produce din bauxita care este transformata in alumina. 100 t de bauxita produce 40-50 t de alumina (oxid de aluminiu) care apoi produce 20-25 t de Aluminiu. Cea mai mare parte a bauxitei nu este extrasa din Europa, dar exista mai multe fabrici de alumina in Europa. Industria de metal secundar este dependenta de sursele de deseuri. Deseurile pot fi desemnate cu termenul de Deseuri Noi care sunt generate in timpul producerii si instalatiarii produselor maleabile si de turnatorie sau cu Deseuri Vechi care sunt recuperate din articole care nu se mai utilizeaza. Rata de reciclarea a Deseurilor Noi este de 100% din cantitatea produsa. Furnizarea de materii prime pt industria UE de Al primar si secundar in cea mai mare parte este realizata din productia de alumina europeana si din reciclarea deseurilor. Totusi, productia totala de metal, nu este suficienta pt nevoile industriei de prelucrare in prezent acopera numai 55% din cererea UE.

Industri de Al europeana schiteaza extractia si producerea aluminei, obtinerea Al primar si secundar si prelucrarea metalului in produse semi-finite (ex. bare, profile, sarma, tabla, folie, tevi, conducte) sau produse speciale (ex. pulberi, aliaje speciale). Localizare Europea USA Rusia Canada China Australia Brazilia Venezuela Productie 3216 3603 2907 2327 1776 1495 1189 643 Consum 5603 5390 509 642 2013 362 479 193
Tabelul 1.2: Productia de Al primar pe tari in 1997 (mii tone)
12
Chapter 1
6000 5000 4000 3000 2000 1000 0
Ca na da
Eu ro pe
na
US A
Ru ss i
Ch i
Au st ra
Br az i
Production
Consumption
Figura 1.4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes)
Multe din aceste activitati sunt integrate, dar un numar de producatori din UE isi concentreaza activitatea numai asupra unui anumit segment, cum ar fi reciclarea si obtinerea de metal secundar sau de semiinstalatiate. UE reprezinta 10% din productia totala mondiala din 1997. Productia de Al din materii prime secundare in UE este una din cele mai mari din lume de cca. 1,7 mil. t in 1997. Ea reprezinta 23% din productia tarilor occidentale obtinuta din materiale reciclate.
1.4.4 Fabricile producatoare

La inceputul lui 1998, in UE functionau 22 de fabrici de Al, si inca 8 in zona est europeana (EEA). Numarul societatilor producatoare este de fapt mult mai mic: principalele sunt Aluminium Pechiney (F), VAW aluminium (D), Alcoa Spania (E), Alcoa Italia (I), Hoogovens (NL), British Alcan (UK), Hydro (N) si Alusuisse (CH). Unele dintre aceste societati au in functiune fabrici in diferite tari europene sau au filiale sau societati afiliate in alte parti ale lumii, sau fac parte din corporatii internationale. Numarul societatilor implicate in producerea Al secundar este foarte mult marit. Sunt 200 de societati a caror productie anuala de Al secundar este mai mare de 1000 t/an [tm 116, Alfred 1998]. Este o buna integrare a activitatii de laminare cu procesul de productie, dar industria de extrudare este mult mai putin integrata, cu cca. 200 locuri de productie pe teritoriul UE.
Ve ne z
ue la
lia
13
Chapter 1
Tara
Productia de bauxita n o mie de tone
Productia de alumina n o mie de tone
Aluminiu primar n o mie de tone
Aluminiu secundar n o mie de tone 98 14 33 233 433 10 443 150 3 154 26 257 59 6 1803
Austria Belgia Denmarca Finlanda Franca Germania Grecia Irlanda Italia Luxembourg Olanda Portugal Spain Suedia UK Island Norvegia Elvetia Total Europa
2211
600 750 640 1250 880
399 572 133 188 232
Productia de semiinstalatia te n o mie de tone 189 353 18 35 741 1797 213 862 200 330 131 507 250 131 5757
1110 120
2211
5350
360 98 248 123 919 27 3216
Tabelul 1.3: Productia de Al din Europa in 1997
1.4.5 Probleme de mediu

Principalele probleme de mediu pt Al primar sunt producerea hidrocarburilor polifluorinate si a fluorurilor in timpul electrolizei, producerea resturilor solide de la cuve si producerea resturilor solide in timpul producerii aluminei. Similar, la producerea Al secundar exista emisii potentiale de praf si dioxizi de la cuptoarele care nu functioneaza corect si de la arderea proasta si producerea resturilor solide (zgura de saruri, captuseala uzata a cuptoarelor, zgura si praf de filtru). Industria a facut progrese privitor la reducerea acestor emisii. Au fost reduse in ultimii 15 ani cu un factor intre 4 si 10, in functie de tipul emisiei si de procesul folosit. Principalul cost de producere a Al primar este electricitatea si productia tinde sa se concentreze unde este disponibil un cost scazut la electricitate, aceasta influenteaza distributia fabricilor. Industria europeana de Al a facut eforturi considerabile sa-si reduca consumul de electricitate, scazandu-l de la 17 kWh/kg produs in 1980 la 15 kWh/kg in 1998. Producerea si rafinarea Al secundar necesita mult mai putina energie si consuma mai putin de 5% din energia necesara producerii Al primar. Exista multe initiative implicate in imbunatatirea returnarii deseurilor de aluminiu si industria este un jucator activ in acest domeniu. Reciclarea cutiilor goale de bauturi (CGB-urile) este un exemplu. Materialul colectat este reciclat intr-un circuit inchis pt producerea mai multor cutii pt bauturi din aliaj cu aceeasi specificatie. Mai multa atentie este acordata de industria Al secundar producerii aliajului cu compozitia corecta, iar pre-sortarea tipurilor de deseuri este importanta. Un ex. este separarea deseurilor de la extrudare pt pastrarea aliajului special.
14
Chapter 1
1.5 Zincul, Plumbul si Cadmiul

1.5.1 Zincul
1.5.1.1 Generalitati Zincul [tm 36, Panorama 1997; tm 120, TU Aachen 1998] are cea de-a 3-a mare utilizare dintre metalele neferoase dupa Al si Cu. Are un punct de topire relativ mic si se foloseste la producerea unui numar de aliaje cum ar fi alama. Se poate aplica cu usurinta pe suprafata altor metale cum ar fi otelul (galvanizarea) si cand este folosit ca metal pt captusire, Zn corodeaza preferential ca o captuseala de sacrificiu. Zn mai este folosit in industria farmaceutica, ca element nutritiv, in constructii, la baterii si in industria chimica. Utilizarea comerciala a Zn Galvanizare Alama Turnare matrite Produse semiinstalatiate Produse chimice Altele Mondial 1975 [%] 38.0 19.8 18.3 8.5 12.7 2.8 Mondial 1984 [%] 48.5 17.6 14.3 7.3 9.6 2.7 Mondial 2005 [%] 54.8 16.6 10.5 6.4 8.0 3.7 Europa 1995 [%] 43 23 13 12 8 1
Tabelul 1.4: Utilizarile Zn in lume si in Europa Zn este livrat pe piata cu calitati diferite, cea mai buna calitate este o puritate speciala (CPS) sau Z1 care contine 99,9995% Zn in timp ce marfa cu calitatea cea mai proasta este o marca obijnuita (MMO) sau Z5 care are puritate cca. 98%. Se instalatia produse de extrudare cum ar fi barele, vergeaua si sarma (mai ales alama); produse de laminare cum ar fi tabla si benzile, aliajele de turnatorie, pulberi si compusi chimici, cum ar fi oxizii. Clasifi-carea Cod Continut sortimentului culoare nominal de Zn max. alb 99.995 Z1 galben 99.99 Z2 verde 99.95 Z3 albastru 99.5 Z4 negru 98.5 Z5 1 Pb max. 0.003 0.005 0.03 0.45 1.4 2 Cd* max. 0.003 0.005 0.01 0.01 0.01 3 Fe max. 0.002 0.003 0.02 0.05 0.05 4 Sn max. 0.001 0.001 0.001 5 Cu max. 0.001 0.002 0.002 6 Al max. 0.001 Total de 1 la 6 max. 0.005 0.01 0.05 0.5 1.5
Notes: *Pentru o perioada de de 5 ani dupa data ratificarii acestui standard continuturile max. de Cd al
sortimentelor Z3, Z4 si Z5 vor fi respectiv: 0,020; 0,050 si 0,050

Tabelul 1.2: Gamele de zinc primar
15
Chapter 1
1 Gradu Continut Pb l nominal max. de Zn max. 98.5 1.4 ZS1 98 1.6 ZS2 97.75 1.7 Z3S ZSA 98.5 1.3
2 Cd* max. 0.05 0.07 0.09 0.02
3 Fe max. 0.05 0.12 0.17 0.05
4 Sn max. *) *) -
5 Cu max. -
6 Al max. -
Total de 1 la 6 max.
Observatii
1.5 **) Calitate produsa 2.0 **) mai ales din deseuri 2.25 si produse folosite Calitate produsa 1.5 mai ales din reziduuri si cenusi care contin Zn
Nota: *) Sn max. 0,3% pt producerea alamei; 0,7% pt galvanizare. Cand este prezent la aceste niveluri continutul actual de Zn poate fi mai mic decat continutul nominal de Zn. **) Excluzand Sn cand este prezent la nivelurile date in *).
Tabelul 1.3: Calitatile secundare ale Zn
Utilizarile finale include un domeniu larg de aplicatii, cel mai important fiind protejarea otelului impotriva ruginirii la automobile, instalatiile si industria constructiilor. Aliajele de Zn (ex. alama, bronzul, aliajele pentru matrite) si semiinstalatiatele de Zn sunt respectiv cel de-al 2-iea si cel de-al 3-lea domeniu principal de consum cu aplicatii si in constructii, instalatii si industria de autoturisme. 1.5.1.2 Surse de materiale Metalul este produs dintr-o gama de concentrate de Zn prin procesul pirometalurgic sau hidrometalurgic. Unele concentrate contin o proportie mare de Pb si aceste metale de asemenea sunt recuperate. Zincul mai este asociat cu Cd, iar concentratele constituie o sursa pt acest metal. Concentratele din UE acoperea mai mult de 45% din necesarul rafinariilor UE acum 10 ani, dar acum reprezinta mai putin de 25% din acestea. Deficitul este completat cu importuri marite, deoarece capacitatea de productie a minelor creste in mod curent in America de Nord, Australia si in unele tari din America de Sud. Materiile prime secundare cum ar fi reziduurile de la galvanizare (cenusi, zgura, reziduurile lichide), praful de la otelarii si deseurile de alama si de la turnarea sub presiune de asemenea sunt surse de Zn. Productia de metal din surse secundare reprezenta mai mult de 8% din productia totala de Zn rafinat a UE in 1994. Reciclarea Zn si a produselor care contin Zn este o problema cheie pt industrie. 1.5.1.3 Productia si consumul Productia miniera a UE a contat in mod deosebit pt Irlanda si Spania si a fost de 383 000 t concentrate de Zn in 1994. Aceasta a fost o scaderea de la 397000 t in 1993, ca rezultat al secatuirii rezervelor si a sortimentelor de minereu inferioare in unele exploatari miniere. Productia de metal s-a redus sub 1,8 mil. t limita care atrebuit sa se depaseasca in 1992 in timp ce consumul de Zn rafinat a crescut de la 1640 000 t la 1 770 000 t, reprezentand 30% din cererea de Zn in tarile cu economie de piata.
16
Chapter 1
Tara Canada Australia Peru USA European Union
Productia in 1992 (in mii de tone) 1325 1014 626 551 500
Tabelul 1.7: Productia de concentrate din Zn

[tm 36, Panorama 1997]
Production in 1994.
('000s tonnes as zinc content) European Union 11% USA 17%
Canada 27%
Peru 19%
Australia 26%
Figura 1.5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994
UE este lider mondial la productia de Zn, cu mult inaintea Canadei si Japoniei, care sunt respectiv a-II-a si a-III-a. In 1994, productia UE a fost inregistrata la 1 749 000 t metal, reprezentand aproape 33% totalul de 5374000 t al tarilor cu economie de piata. De asemenea, UE este principala zona consumatoare de Zn dintre tarile cu economie de piata. Cele 1770000 t Zn consumate in 1994 au fost cu 49% mai mult decat cea de-a doua mare piata consumatoare, (SUA) si cu 14% mai mare decat cea de-a treia (Japonia).
17
Chapter 1
Tara Uniunea Europeana Canada Japonia USA Australia CIS
Productia in 1993 (in mii de tone) 1819 662 696 382 317 431
Productia in 1994 (in mii de tone) 1749 693 666 356 318 390
Tabelul 1.8 Productia de Zn rafinat
1.5.1.4 Fabricile producatoare

Zincul este produs prin procesul de extractie si tratare cu lesie a produselor calcinate si prin procesul de distilare cu ajutorul cuptorului de elaborare. Urmatoarele tabele indica localizarea si capacitatile fabricilor din UE. Tara Belgia Germania Societatea Union Minire Ruhr-Zink MIM Httenwerke Duisburg Metaleurop Weser Zink Asturiana de Zinc Espaola del Zinc Union Minire France Metaleurop Outokumpu Zinc Oy Enirisorse Pertusola Sud Budelco (Pasminco) Norzink Britannia Zinc (MIM Holdings) Localizarea Balen-Wezel Datteln Duisburg-Wanheim Nordenham Sun Juan de Nieva Cartagena Auby Noyelles Godault Kokkola Porte Vesme (Sardegna) Porte Vesme (Sardegna) Crotone (Calabria) Budel-Dorplein Avonmouth Procesul E E ISF-RT E E E E ISF-RT E ISF-RT E E E E ISF-RT Capacita tea (t/an) 200000 96000 100000 130000 320000 60000 220000 100000 175000 75000 100000 80000 210000 140000 105000
Spania Franta Finland Italy Netherlands Norway UK
Notes: E = electrolytic plant; ISF= imperial smelting furnace; RT = fire refining. Source: industry statistics
Tabelul 1.4: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala, 1994
18
Chapter 1
NL 11%
UK 5%
B 10% D 17%
I 13%
FIN 9% F 16% E 19%
Figura 1.6: Productia de metal zinc in UE (1994)
1.5.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator

Istoric, problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf. Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Solubilizarea calcinelor si a altor materiale produce o solutie care contine fier. Indepartarea rezultatelor de fier in productia de cantitati semnificative de deseuri solide care contin o varietate de metale. Aruncarea acestor deseuri necesita recipienti la standarde inalte si monitorizare. Emissile ocazionale de la calcinare sunt de asemenea foarte importante si trebuie sa fie considerate pentru toate stadiile procesului. Emisiile ocazionale de ceata de acizi de la extractia electrolitica a zincului este un exemplu . Zincul si produsele care contin zinc pot fi reciclate pe scara larga. Estimarile bazate pe experienta de consumul si ciclul de viata al produsului indica ca o rata de recuperare de 80 % de zinc recuperabil a fost atinsa. Sistemul de reciclare este foarte avansat, nu numai ca zinc metal dar de asemenea in cateva forme diferite.
1.5.2 Plumbul
1.5.2.1 Generaliti Plumbul (tm 36, Panorama 1997) este cel mai greu metal in crusta pamantului si a fost folosit de multe secole. Este gasit in minereuri de sulfuri sau in zilele noastre in minereuri mixte und este asociat cu zincul si cantitati mici de argint si cupru. Plumbul este metal soft, are un punct de topire scazut si este rezistent la coroziune. Aceste proprietati ii confera o valoare functionala mare, atat in forma s apura cat si in aliaje sau compusi. Plumbul este clasificat in termeni de compozitie a produsului, urmatorul tabel arata compozitia chimica a plumbului conform noului Standardului European.
Chapter 1
Calitat ile
PB 990 PB 985 PB 970 PB 940
Pb min.
99.990 99.985 99.970 99.940
1 Bi max.
0.010 0.015 0.030 0.060
2 Ag max.
0.0015 0.0025 0.0050 0.0080
3 Cu max.
0.0005 0.0010 0.0030 0.0050
4 Zn Max.
0.0002 0.0002 0.0005 0.0005
5 Ni max.
0.0002 0.0005 0.0010 0.0020
6 Cd max.
0.0002 0.0002 0.0010 0.0020
7 Sb max.
0.0005 0.0005 0.0010 0.0010
8 Sn max.
0.0005 0.0005 0.0010 0.0010
9 As max.
0.0005 0.0005 0.0010 0.0010
Total of 1 to 9 max.
0.010 0.015 0.030 0.060
Notes: Standardul German DIN 1719 sta la baza noului Standard European Standard EN 12659,
Tabelul 1.5: Calitati plumb
Au fost ateva schimbari majore in modul de folosire al plumbului. Industria bateriilor creeeaza pana la 70 % din cererea si este relativ stabila dar altele intrebuintari pentru plumb care includ pigmenti si compusi, protectie impotriva radiatiilor, produse rulate si extrudate pentru industria de constructii, invelis cablu, alice si aditivi benzina sunt in declin. Uz comercial Baterii Chimice Produse semi-instalatiate si turnare Cabluri Aliaje Altele 1973 % 38 24 17 15 2 4 1983 % 48 27 17 5 3 1993 % 56 22 16 2.5 1.1 1.6 1994 % 59 22 16 2.0 0.8 0.2
Tabelul 1.6: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume
1.5.2.2 Surse de materiale

Plumbul rafinat este derivat din material primar in forma de minereuri de plumb si concentrate, si material secundar in forma de rebuturi si deseuri. Productia primara necesita topirea minereurilor de plumb pentru producerea lingourilor de plumb este atunci redefinita. Economia productiei de minereu de plumb primar este legata de continutul de argint si zinc ale minereurilor. Productia de plumb metal necesita ca continutul de sulf al minereurilor sa fie tratate pentru a produce acid sulfuric. Cei mai multi producatori de plumb au un proces de rafinare complex asociat cu ele si procese asociate pentru recuperarea continutului de argint ca aliaj Ag-Au. Rafinarea primara este in consecinta legata de economia zacamintelor de minereuri de plumb zinc. Continutul de zinc si argint ale minereurilor sunt principalele surse de profit. UE poseda cateva resurse de plumb dar productia de plumb este o industrie mare si importanta. In timpul ultimilor 10 ani, consumul si productia UE au cunoscut o evolutie modesta, rezultand in scaderea actiunilor UE pe piata mondiala. Industria de rafinare secundara furnizeaza acum mai mult de 50 % din plumbul consumat. Acumulatorii cu plumb acid la masini sunt principala sursa de deseuri pentru rafinarea secundara. Industria face pasi pozitivi pentru a incuraja reciclarea acestor baterii, aceasta proportie creste pe masura ce numarul de masini din lume creste si rata de returnare a vechilor baterii creste. Productia secundara necesita de asemenea facilitati de rafinare daca materiile prime secundare contin compusi nedoriti.
20
Chapter 1
1.5.2.3 Productie si consum Productia de plumb UE este mare, fiind prima pe piata tarilor cu economie de piata cu 13980000 tone in 1994, din care 52 % au fost din materiale secundare. Industria raspunde la problemele ecologice prin recuperarea cantitatilor din ce in ce mai mari de plumb astfel incat productia primara este in declin constant. UE este cel mai mare producator de plumb din lume, inaintea Statelor Unite. In 1994 aceste doua regiuni impreuna au avut 59 % intre tarile cu economie de piata in totalul productiei de 4,5 milioane tone. Uk, Germania, Franta si Italia sunt producatorii majori si in medie, 49 % din productia lor este bazata furnizori secundari. Media UE este de 52 % in aceasta privinta semnificativ mai scazuta decat media SUA de 72 % care este cea mai mare din lume, da ramane mult peste media multor tari cu economie de piata. UE se situeaza pe locul doi dupa SUA in termeni de consum cu 28 % din consumul in 1994 dintre tarile cu economie de piata, in timp ce partea SUA este de aproape 30 %. Cei patru membri producatori majori din UE sunt de asemenea cei mai mari consumatori. 1.5.2.4 Fabrici de productie In cadrul UE sunt 7 rafinarii/ producatori primari a caror capacitate de productie variaza de la 40.000 tone pe an pana la 245.000 tone pe an. Rafinariile primare sunt multinationale in mare parte, si sunt impartite in Marea Britanie ( Britannia refined metals ), Franta ( Metaleurop ), Germania ( Ecobat, Metaleurop ), Belgia ( Union Miniere ) si Italia ( Enirisorse). Toate fabricile topesc plumb sau concentrati plumb si zinc inainte de rafinarea plumbului si de asemenea plumbul brut din alte surse pentru a recupera metal pretios. Britannia refined metals rafineaza de asemenea plumb importat de la compania sa mama MIM in Australia. Cu exceptia Union Miniere, toate aceste rafinarii primare sunt implicate si in reciclarea/ rafinarea. Industria secundara este caracterizata printr-un numar mare de rafinarii mici, din care multe sunt independente. Sunt aproximativ 30 de topitori/ rafinarii in UE care produc de la 5.000 la 65.000 tone pe an. Ei recicleaza si rafineaza deseuri generate in zonele lor. Numarul acestor rafinarii scade pe masura ce companiile multinationale si majoritatea grupurilor producatore de baterii achizitioneaza fabrici mai mici sau isi infiinteaza propriile lor operatii de reciclare. Tara Capacitate anuala cuptor topit plumb * t/a Capacitate anuala topire directa * t/a Capacitate anuala cuptor rotire secundar t/a 32000 20000 162000 130000 12000 125000 20000 62000 107000 Capacitate de rafinare totala plumb t/a 32000 175000 299000 507000 12000 235000 20000 76000 155000 307000
Austria Belgia Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Suedia Marea Britanie
115000 110000 35000
220000 90000
14000 50000
65000 40000 (200000 t/a capacitate de rafinare)
Nota : * materii prime primare si/sau secundare
Tabelul 1.7: Capacitati anuale pentru procese plumb europene
21
Chapter 1
Total Lead refining capacity t/a Capacitatea totala de rafinare a plumbului

UK 17% Austria 2%
Belgium 10% France 16%
Sweden 9% Spain 4% Netherlands Italy 1% 13% Greece 1%
Germany 27%
Figura 1.7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului
1.5.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator Istoric, problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf. Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Principala problema legata de mediul inconjurator asociata cu productia de plum secundar sunt de asemenea legate de gazele de evacuare de la diferite cuptoare in folosinta. Aceste gaze sunt curatate in filtre din tesatura si astfel se reduc emissile de praf si compusi metale. Este de asemenea potential pentru formarea de dioxine datorate prezentei cantitatilor mici de clorine in materiile secundare si distrugerea dioxinelor este o problema care trebuie urmarita. Plumbul este o mare problema de mediu inconjurator si multi compusi de plumb sunt clasificati ca fiind toxici. Politica generala este in mod normal de a restrange emisiile pana la cele mai mici nivele practicabile data fiind starea tehnologiei, si reciclarea este in mod normal facuta cand este potrivit si este economic. Cele mai multe masuri de control privesc in special expunerea umana ( oamenii sunt cei mai afectati de expunerea la plumb ) desi sunt imprejurari in care animalele pot fi expuse la plumbul din mediul inconjurator. Legislatia mediului inconjurator va necesita investitii pentru a reduce plumbul in emisiile din atmosfera. In ultimii anii cateva tehnologii noi au fost dezvoltate si implementate care ofera mai multe metode eficiente de topire a concentratilor de plumb. Aceste procese au redus de asemenea emisiile in atmosfera. Procesele existente au fost imbunatatite prin folosirea controlului la zi si sisteme de atenuare. Bateriile, care au creat 52 % din consumul de plumb in 1994 in UE, sunt reciclate cu peste 90 % eficienta. Regulile care afecteaza caderea plumbului in cele trei categorii principale : expunere ocupationala, emisii ( calitate aer ambiental ) si control asupra apei potabile si produselor. Expunerea ocupationala este adresata sub directiva UE 82/605/EEC din 28 Iulie 1992, asupra protectiei muncitorilor de la riscurile legate de expunerea la plumbul metalic si compusii sai ionici la lolul de munca. Aceasta directiva stabileste limitele asupra nivelului de plumb in aer la
Chapter 1
locul de munca si asupra unor indicatori biologici care reflecta nivelul expunerii muncitorilor individuali. Valorile limita sunt completate de reguli asupra protectiei fortei de munca asigurand folosirea de imbracaminte de protectie, respiratori, facilitati de spalare sai reguli specifice asupra mancarii, bauturii, fumatului etc. Plumbul in atmosfera generala este limitat sub directiva 82/844/EEC din 3 Decembrie 1982, care stabilieste limitele pentru nivelele de plumb in atmosfera prin UE. Aceste valori limita sunt in prezent revizuite. Nivelele de plumb in apa sunt de asemenea controlate intr-un numar de directive care se refera la apa in functie de tipul sau si de uz adica papa pentru consum uman, apa pentru baie, apa de pescuit, etc.
1.5.3 Cadmiu
1.5.3.1 General Cadmiul apartine subgrupei zincului din tabelul periodic si a fost descoperit de Strohmeyer in 1817 in timpul unei investigatii in ZnCO3. Este asociat cu zincul in minerale la o proportie de 1 : 200 Cd la Zn. Este fizic similar cu zincul dar este mai dens, mai moale si poate fi lustruit. Spre deosebire de zinc este de asemenea rezistent la alkaline. Cadmiu este un bun absorbant de neutroni si in consecinta este folosit in reactoare nuclare. In compusii sai are o stare de oxidare de 2+. Cadmiu este distribuit pe scara larga cu un continut intre 0,1 si 1 ppm in stratul superior. 1.5.3.2 Surse de materiale Sunt numai cateva minerale de cadmiu, cum ar fi Greenockite ( CdS ) sau Otavite ( CdCO3 ) si ca CdO. Niciunul din aceste minerale nu este important industrial. Mineralele zinc, care contin cadmiu ca un component izomorfic la concentratii de aprox. 02 % au semnificatie economica pentru recuperarea cadmiului. In plus, minereurile de plumb si cupru pot contine cantitati mici de cadmiu. 1.5.3.3 Productie si consum Spre deosebire de alte metale grele, cadmiul a fost rafinat si utilizat relativ recent ; productia si uzul au aparut numai in ultimii 40-50 ani. Aceste intrebuintari astazi sunt : electroplacarea cu strat de cadmiu baterii nichel cadmiu cativa pigmenti si stabilizatori pentru plastice aliaje pentru sudura, in protectia la foc, pentru tije de control in reactoare nucleare, pentru conductori electrici
Cantitati mici sunt folosite pentru celule solare. Din 1970 productia de cadmiu in lumea Vestica a ramas relativ constanta intre 12000 si 16000 tone pe an. Productia mondiala a fost in jur de 20000 tone pe an. Folosirea cadmiului in diferite aplicatii a variat din 1971 si a fost afectata de catre factori tehnici, economici si de mediu. Aceasta a influentat pretul metalului. Preturile metalului in anii 70 la 3 $ / lb si in anii 80 a variat de la 1,1 la 6,9 US $/lb. de atunci pretul cadmiului a scazut de la 1 $/lb si chair mai jos de 0,45 $/lb care este echivalent cu pretul zincului.
23
Chapter 1
Producatorii principali sunt aratati in urmatorul tabel. ara Canada Japonia Belgia PR China Statele Unite Germania Finlanda Franta Producie (t/an) 2832 2357 1579 1300 1238 1145 600 205 Consum (t/an) 107 6527 2017 600 1701 750 1276
Tabelul 1.8 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996
Cadmiul este recuperat: de la recuperarea piro-metalurgica a Pb-Cu in cenusa zburatoare de la operatia de topire. de la recuperarea piro-metalurgica Pb-Zn in cenusa zburatoare de operatia de sinterizare/calcinare si din zinc brut.
Cenusele zburatoare sunt in general solubilizate cu H2SO4 pentru a separa cadmiul care este dupa aceea precipitat ca CdCO3 sau redus la burete de cadmiu cu mai mult de 90 % cadmiu. Buretele poate fi topit sub forma de NaOH, sau distilat in vacuum, sau dizolvat si electrolizat pentru a produce cadmiu de inalta puritate. [ 99.99% cadmiu]. Zincul brut poate fi distilat in coloanele din coloanele New Jersey pentru a produce zinc pur si aliaj Cd-Zn cu mai mult de 60 % cadmiu. Aliajul Cd/Zn din operatia de distilare New Jersey trebuie sa fie distilat de doua ori, inainte ca cadmiul pur sa fie produs. Are loc reciclarea, dar numai cateva companii iau parte. Bateriile folosite sunt reciclate in principal pentru a recupera cadmiu si Ni. 1.5.3.4 Probleme legate de mediul inconjurator Starea compusilor de cadmiu are un impact semnificativ asupra estimari emisiilor si nichelul este listat in Directiva 76/464 Directiva pentru Substante Periculoase pentru Apa in List. II. Un grup de lucru tehnic sub Directiva 96/62/EC Managementul si Evaluarea Calitatii Aerului dezvolta standard de calitate a aerului pentru cadmiu. Acesti factori trebuie sa fie luati in considerare. Cadmiul a fost distribuit constant in mediul inconjurator timp de milioane de ani. Productia industriala a afectat distributia totala numai nesemnificativ, dar in cateva zone restranse problemele legate de mediu au aparut. Un process tipic de productie de zinc poate produce 600 tone pe an de cadmiu. Productia cadmiului este controlata strans pentru a preveni emisiile ocazionale si indepartarea prafului la standarde foarte inalte. Mai mult de 90 % din inhalarea de cadmiu de catre nefumatori este prin mancare. In consecinta contaminarea cu cadmiu in solurile cultivate trebuie sa fie scazuta si controlata. Valorile limita de emisie pentru cadmiu sunt < 0,2 mg/Nm3 si pentru apa < 0,2 mg/l.
24
Chapter 1
Efectul critic al cadmiului este disfunctia renal tubulara. Avarierea tubulara este ireversibila, astfel incat prevenierea este mai importanta decat diagnosticul. Durata de viata lunga a cadmiului poate duce la o crestere continua a nivelelor renale de-a lungul anilor si astfel expunerea trecuta este mai importanta decat expunerea prezenta. In multe aplicatii, aliajele de cadmiu sunt esentiale si nu pot fi substituite cu alte materiale. In mod similar folosirea cadmiului in baterii reincarcabile poate fi un beneficu pentru mediul inconjurator.
25
Chapter 1
1.6 Metalele pretioase

1.6.1 Generalitati
Metalele pretioase (tm 36, Panorama 1997) include metale binecunoscute cum ar fi aur si argint ca si sase grupuri de platina : platina, paladiu, rodiu, iridium, ruteniu si osmium. Ele sunt metale pretioasa din cauza raritatii lor si rezistentei la coroziune. UE are ca mai mare capacitatea de instalatiatie si de rafinare pentru metale pretioase din lume, chiar daca resursele sale minerale prezente sunt foarte limitate. Reciclarea metalelor pretioase din rebuturi si reziduuri industriale a fost intotdeauna o materie prima importanta pentru industria UE. Consumul de aur in UE este in principal pentru bijuterii, cu cantitati mici folosite in electronica si alte aplicatii industriale si decorative. Principalele intrebuintari ale argintului sunt fotografia si industria bijuteriilor. Metalele din grupul platina sunt folosite pe cale extinsa ca catalizatori si impunerea emisiilor stricte la vehicule vandute in UE a stimulat cererea pentru folosirea lor in convertoare catalitice.

Minele in toata lumea ofera cantitati mari de metale pretioase, in minereuri brute sau sau produse secundare, in rafinariile din UE. Rafinariile cu capacitate de metal seminificativa sunt in Belgia, Germania, Suedia, Finlanda si UK. Acestea recupereaza metalele pretioase din plumb si zinc, minereuri de cupru si zinc, ca si materiale deseuri de toate felurile, si ei furnizeaza metale pure in bare sau placi, strutura fibrilara sau spongioasa. Sunt depozite mici minereuri de metale pretioase in Europa, urmatorul Tabelul arata resursel primare in 1997. Aceste resurse sunt aproximativ 4,5% din argintul din toata lumea, 1,1 % din aur si 0,08 % din grupul de platina primar. Depozite de aur sunt in Grecia si contributia lor va fi seminificativa in urmatorii ani. ara Finlanda Frana Grecia Irlanda Italia Portugal ia Spania Suedia Argint (t/an) 11.0 0.1 1.2 0.4 0.3 1.1 6.2 8.8 Aur (t/an) 1.0 5.7 Grup Metale Platina (t/an) 0.1
5.4 6.3
Tabelul 1.9: Metale pretioase resurse primare 1997
Europa are un numar de companii care sunt specializate in colectarea, pre-procesarea si comercializarea de deseuri si materiale secundare inainte ca probele propriu-zise si etapele de rafinare sa aiba loc. Reperele caracteristice sunt placi circuite integrate respinse, computeri vechi, film fotografic vechi, solutii si placi raze X, bai electro-placare folosite. etc.
26
Chapter 1
1.6.3 Productia si consumul

Costul recuperarii si reciclarii este mai mult decat justificat de valoarea intrinseca mare a metalelor pretioase continute in aceste deseuri si reziduuri. Nu e numai aspectul economic care incurajeaza reciclarea metalelor pretioase dar de asemenea si problemele mediului inconjurator acolo unde sunt stabilite limite stricte asupra continutul de metal tolerabil de deseuri trimise pentru descarcarea de deseuri. Rafinarea aururlui, argintului si metalelor din grupa platina in UE are loc ori la companiile care instalatia si rafineaza metalul pretios specializate sau la rafinariile de metal baza. Capacitatea totala de rafinare metale pretioase la firmele din UE este cea mai mare din lume. ara Argint (t/an) 190 2440 1520 2700 1050 130 830 250 2320 620 50 Aur (t/an) 70 60 135 193 115 15 30 15 300 565 10 Grup Metale Platina (t/an) 1 45 12 92 15 1 5 1 100 14 5
Austria Belgia Frana Germania Italia Luxemburg Olanda Spania Suedia Marea Britania Elveia Alte ri UE
Tabelul 1.10: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone )
Argint t/at/a + Gold aur t/a Silver t/a + PGM t/a

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0
Ita Lu ly xe m bo ur Ne g th er la nd s Sp ai n Sw ed en
Figura 1.8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa
U Sw K O it z th er er la EU nd Co un tri es
Au st ria Be lg iu m Fr an ce G er m an y
27
Chapter 1
Capacitatea de rafinare este aproximativ dubla cantitatea procesata in present astfel incat o turnura rapida in metalul procesat poate fi mentinuta. Cea mai mare parte din metalele pretioase sunt instalatiate usor ca metale pure sau aliaje. Aurul in particular este in general transformat in aliaje specifice pentru bijuterii sau scopuri dentare pentru a imbunatati rezistenta la uzura sau culoare. Din cauza valorii intrinseci mari mari si a gamei largi de forme si aliaje cerute, aceste metale sunt instalatiate in general instalatiate sau procesate in cantitati relativ mici comparat cu metalele de baza. Unul din cele cateva produse de metale pretioase produse in cantitati mari este nitratul de argint pentru industria fotografica. Cererea Europeana pentru metale pretioase este mare. Comertul cu bijuterii are cel mare consum de aur si comertul fotografic pentru argint. Cel mai mare consum de platina este in productia de auto catalizatoare. Alte intrebuintari principale sunt chimicale, denstist sau investitii cum ar fi baterea de moneda. Cererea in 1996 pentru metale pretioase este aratata mai jos. Argint (t/an) 5710 19600 Aur (t/an) 881 2621 Grup Metale Platina (t/an) 85 360
Total cerere europeana Total cerere mondiala
Tabelul 1.11 Cererea de metale pretioase 1996
1.6.4 Fabrici de productie

Principalii instalatianti si rafinarii de metale pretioase din UE opereaza pe scara internationala si sunt lideri mondiali in domeniul lor. Nume importante sunt Degussa si Heraeus in Germania si Johnson Matthey in UK. Compania de metale pretioase din USA, Englehard Corporation, au operat in UE timp de multi ani si in 1994 au anuntat un joint venture cu compania franceza de metale pretioase CLAL. Majoritatea rafinariilor de metal de baza din UE cu semnificative ale metalului pretios include Union Miniere in Belgia, Norddeutsche Affinerie in Germania, Outokumpu in Finlanda si Boliden in Suedia.

Rafinariile de metale pretioase din UE formeaza o tehnologie avansata, o industrie de inalta performanta care este concentrata puternic pe cercetarea si dezvoltare. Procesele folosesc des reactivi periculosi cum ar fi HCl2, HNO3, Cl2 si solventi organici. Tehnici de procesare avansate sunt folosite pentru a cuprinde aceste materiale si scala mica de productie permite ca aceste tehnici sa fie folosite eficient pentru a minimaliza si atenua potentialele emisiuni. Aceasta contine nu numai noile intrebuintari pentru metale pretioase dar de asemenea descoperirea de tehnici pentru economisirea cantitatilor de metale pretioase folosite in aplicatiile existente. Materiile prime sunt subiectul mostrarii intensive si probelor si orice deseuri rezultate din procese sunt analizate la acelasi standard. Recuperarea acestor metale din materii prime secundare este importanta si multe din aceste materiale sunt clasificate ca deseuri din alte industrii. Exista intarzieri in mutarea materiilor prime din cauza legislatiei asupra deseurilor pentru transportul peste granita si acesta poate fi un obstacol pentru reciclare.
28
Chapter 1
1.7 Mercurul
1.7.1 Generalitati
Mercurul este singurul metal care este lichid la temperature camerei si are cea mai mica temperatura de fuziune si de fierbere din toate metalele. Este de asemenea inalt conductor electric si aceste caracteristici sunt folosite intr-o varietate de aplicatii cum ar fi productia de baterii si instalatie de distributie electrica. Mercurul formeaza aliaje usor cu un numar de alte metale si acestea sunt cunoscute ca Amalgami care sunt folositi pe scara larga in dentistica. Intrebuintarea majora a mercurului este ca catod curgator in procese clor alcaline. Acest proces exploateaza conductivitatea mare a mercurului si formarea unui amalgam cu sodiu. Mercurul este caracterizat prin toxicitate si vaporii sai si toxicitatea extrema a catorva din compusii sai. Rezultatul poate fi acela ca mercurul este inlocuit de catre materiale alternative in multe din intrebuintarile sale astfe incat cererea si productia de mercur a scazut rapid. Sunt multe implicatii in viitor si este posibil ca cateva inventare existente de mercur sa vina pe piata sau chiar sa devina deseuri.

Mercurul apare in natura in forma de cinabru ( sulfura de mercur ), care este asociat cu gangele foarte tari cum ar fi quartite si bazalt. Este de asemene prezent in forma de alti compusi cum ar fi oxizi , sulfati , cloride sau seleniuri. Acestea sunt rare si sunt intotdeauna asociate cu cinabru si in general au o importanta scazuta. Sunt exceptii cum ar fi livinstonita (HgSbS) care a fost folosit in Mexic. Calitatea minereurilor primare variaza considerabil de la 0.1% mercur pana la mai mult de 3%. Alte surse de mercur sunt minereurile si concentratele altor metale cum ar fi cupru, plumb, zinc, etc. Mercurul este produs din purificarea gazelor emise in timpul productiei acestor metale. Mercurul este de asemenea recuperat din materiale secundare cum ar fi amalgamul dentar si baterii si este de asemenea obtinut din rafinarea uleiului.

Descompunerea cinabrului este completa la temperaturi de 6000 C aratate de catre formula de mai jos. Metalul mercur este condensat la temperatura camerei. Caldura poate fi realizata prin Herreschoff, iar Muffle sau cuptoare rotative. Ultimele doua nu sunt frecvent folosite. HgS + O2 Hg + SO2 Sursa Almaden, Spania Mc Dermitt, SUA Nikitovska, Ucraina Tabel 1.17: Surse de mercur n caz de minereuri bogate, peste 2% mercur, numai pre-tratamentul prin zdrobire si amestecare este necesar si minereul zdobit poate fi alimentat apoi direct in cuptor. In caz de minereuri sarace cu 0.5% mercur, flotarea diferentiala este folosita pentru a separa rocile de silica pentru a obtine concentrati cu continut de mercur in medie de 70%. Pentru minerale cu mai putin de
Continut mercur in minereu [%] >3 0.5 0.1
Producie [t/an] 390
Chapter 1
0.1% mercur minereul este calcinat dupa zdrobire. Sunt folosite cuptoare de mare capacitate (1000 tone pe zi). Productia de mercur din productia de alte metale neferoase in Europa in 1997 este estimata la 350 tone. Aceste procese produc in general mercur sau calomel de la 0.02 la 0.8 kg. de mercur pe tona de metal produs in functie de continutul de mercur al concentratului. Declinul in productia de mercur poate fi vazut in productia europeana pentru 1960, 1970 si 1980. Anul 1960 1970 1980 Producie [t/an] 4250 3700 1100
Tabelul 1.18: Productia de mercur in Europa de Est

Toxicitatea mercurului si a compusilor sai este un factor semnificativ. Mercurul in mediul incojurator poate interactiona cu diversi compusi organici pentru a produce compusi organomercur foarte toxici. Legislatia actuala impune in consecinta standarde mai stringente in industrie pentru a preveni emisiile, pentru a reduce intrebuitarea sa in diferite procese si de indeparta mercurul dim mediu. Mercurul este o Substanta din Lista 1 sub Directiva de poluare 76/464 cuprinsa in sectiunea Deversarea de Substante Periculoase in Mediul Acvatic din Comunitate. Directiva 84/156 stabileste multa valori limita de deversare pentru mercur in UE.
30
Chapter 1
1.8 Metale refractare

1.8.1 Generalitati
Termenul de materiale refractare se refera la grupul de metale (in unele cazuri metale rare) care se caracterizeaza in general prin aceleasi proprietati fizice. Aceste proprietati sunt pentru majoritatea materialelor refractare un punct inalt de topire, o densitate mare, proprietati electrice speciale, inertie si in particular abilitatea de a conferi in cantitati mici la otel sau alte metale cresteri exceptionale in performanta fizica. Proprietatile fizice selectate ale catorva materiale refractare sunt prezentate mai jos. Metalul Crom Mangan Wolgfram Vanadiu Molibden Tantal Titan Niobiu Reniu Hafniu Zircon Simbol
Cr Mn W V Mo Ta Ti Nb Re Hf Zr
Numr atomic
24 25 74 23 42 73 22 41 75 72 40
Masa atomic
51.99 54.94 183.85 50.94 95.94 180.95 47.88 92.90 186.2 178.4 91.22
Punct de topire (0C)

1857 1220 3410 1929 2610 2996 1725 2468 3180 2230 1857
Punct de fierbere(0 C)
2672 2150 5900 3450 5560 5425 3260 4927 5900 4602 3580
Densitat e [g/cm3]
7.19 7.44 19.3 6.11 10.22 16.65 4.5 8.57 21.02 13.09 6.5
Tabel 1.19 : Proprietati fizice ale materialelor refractare Metalele refractare si pudrele metal greu sunt folosite pentru o gama larga de aplicatii industriale. Metalul crom este important in aliajele de otel si ca strat de metal in industria galvanica. Printre o varietate de alte intrebuintari cum ar fi aliajele de otel, manganul este componenta cheie a catorva aliaje de aluminiu folosite pe scara larga si este folosit in forma de oxizi in celulele de baterii uscate (tm 174, T.S.Jones USGS 1997). Intrebuintarea pe scara larga a tungstenului sunt carburile cimentate care sunt numite de asemenea metale grele. Carburile cimentate sunt materiale rezistente la uzura folosite de industria constructiilor, miniera si metalurgica. Sarmele de metal din tungsten, electrozii si/sau contactele sunt folosite in electronica, incalziri si aplicatii de sudura (tm 175, K.S. Shedd USGS 1997). Molibdenul are o intrebuintare semnificativa ca metal refractar in numeroase aplicatii chimice inclusiv catalizatori, lubrifianti si pigmenti (tm 176, J.W. Blossom USGS 1997). Tantalul si elementul sau geaman niobiul sunt folosite ca pudre de tantal si niobiu si carburi. Pudra de tantal este folosita in principal pentru productia de condensatori electrici tantal. Niobiul si columbiul sunt nume similare pentru acelasi element. Columbiul a fost primul nume dat si niobiul a fost primul nume oficial desemnat de Uniunea Internationala a Chimiei Aplicate si Pure in 1950 (tm 172, L.D. Cunningham USGS 1997). Ca metal titaniul este bine cunoscut pentru rezistenta sa la coroziune si de raportul inalt duritate-greutate. Oricum, aproximativ 95% din titaniu este consumat in forma de dioxid de titaniu (TiO2), un pigment alb in vopseluri, hartii si plastice (tm 177, J. Gambogi USGS 1997). Reniul este folosit in catalizatorii reformare petrol pentru productia de hidrocarburi cu cifra octanica inalta care sunt folositi in productia de benzina fara plumb (tm 178, J.W. Blossom USGS 1997). Zirconiul este al 18- lea cel mai abundent element din scoarta terestra cu abundenta de cristal medie de 165 parti la milion. Martin Heinrich Klaroth a descoperit elementul in 1979 prin analiza zirconiului. Zirconiul fara hafniu este folosit ca protectie pentru tijele nucleare. Zirconiul comercial spre deosebire de cel nuclear contine afnuim si este folosit in procesele chimice din
Chapter 1
industrie din cauza excelentei sale rezistente la coroziune. Hafniul este un argint stralucitor, ductil, element metalic lucitor cu un foarte inalt punct de topire. Metalul hafniu a fost prima data produs in 1925 de Anton Edward van Arkel si Jan Hendrik de Boer prin trecerea tetraclorurii de hafniu peste un filament de tungsten. Hafniul este folosit in tijele de control nuclear din cauza inaltei sale absorbtii neutronice termice de-a lungul sectiuni (tm 179, J.B. Hedrick USGS 1997). Alte aplicatii ale metalelor refractare includ folosirea ca elemente de amestec pentru productia de metale care contin ceramice. Datorita naturii lor refractare metalele sunt uneori procesate in moduri diferite de metalele obisnuite. Productia in general necesita metode hidrometalurgice pentru extragere si purificare (tm 8, HMIP 1993) si reducerea hidrogenului si carburizare pentru producerea de pudre metale grele si carburi metale grele. Metalele refractare brute si pudrele de metal necesita adesea tehnici metalurgice de pudra pentru a produce produse finite sau semiinstalatiate. Procesele pentru producerea metalelor refractare care includ producerea de pudre metale grele si carburi de metal vor cuprinde crom metal, mangan, tungsten, vanadiu, molibden, titaniu, tantal, niobiu, reniu ca si productia de zirconiu si hafniu.

Metalele refractare pot fi produse dintr-o gama larga de materii prime secundare si primare. Metalele refractare sunt produse din materii prime primare prin tratamentul hidrometalurgic al minereurilor de sulfuri si oxizi si concentrati si mai departe reducerea hidrogenului si carburizarea pentru a produce carburi cimentate. Productia din materii prime secundare este in mod normal bazata pe deseuri de metale grele si reziduuri de la alte procese cum ar fi catalizatori uzati. Faptul ca reciclarea joaca un rol important poate fi demonstrat prin faptul ca aproximativ 30% din productia mondiala de tungsten este din materii prime secundare. Industria de procesare a tungstenului este capabila sa trateze aproape fiecare tip de tungsten care contine deseuri si sa recupereze tungstenul si daca sunt prezente, alte materiale valoroase. Urmatorul tabel da o privire de ansamblu asupra celor mai importante materii prime primare si secundare care sunt folosite pentru producerea metalelor refractare. Ofera de asemenea informatii despre depozitele de minerale in cadrul Uniunii Europene. Un numar de alte materii prime cum ar fi cocsul, carbunele, mangal, siliciu, aluminiu, calciu si magneziu ca agenti de reducere sunt de asemenea folosite. Diferite chimicale acide sulfurice sunt necesare pentru solubilizare, purificare, precipitare, schimb de ioni si operatii electrolitice.
32
Chapter 1
Metale Minerale
Crom Mangan Cromit Piroluzita Braunita Manganita Psilomelan Wolframite Scheelite Ferberite Hbnerite Titanomagnetite3 Montroseita Corvusita Roscoelit
Materii prime primare (Resurse) Continut Alte metale

Cr < 50% Mn 63% Mn 66% Mn 62% Mn 45 - 60% WO3 76% WO3 80% WO3 76% WO3 76% V 1.5% V 45% V 40% V < 14% Fe, Mg, Al Si Ba Fe, Mn Ca Fe Mn Fe, Al, Ti, Cr Fe Al, Si
Materii secundare Depozite in cadrul UE

Finland and Greece Greece 2 and Italy 2 Austria, France, Portugal and UK Deseuri crom
prime
Tungsten
deseu tungsten ( piatra polizor si praf) deseuri metale grele reziduuri boilere reziduuri de la incineratori catalizatori folositi din industria petrochimica si chimia deseuri saruri din productia de alumina molibden continand catalizatori folositi din rafinare petrol deseu de titan cea mai mare parte din productia de produse semiinstalatiate aschii de titaniu deseuri tantal metal ne-oxidat anozi tantal condensator electric peleta sinterizata deseu tantal oxidat legat de alte metale oxidate anozi de tantal acoperiti cu mangan oxidat deseu metal greu catalizatori reniuplatina folosite in industria petrolului
Vanadiu
Molibden
Titaniu
Tantal
Molybdenite Wulfenite Powelite Ferrimolybdite Chalocpyrite4 Rutile Ilmenite Leucoxene TiO2 rich slag from ilmenite Tantalite Wodginite Microlite Columbite (Cassiterite)5
Re Pb Ca, W Fe Cu TiO2 94% TiO2 < 70% TiO2 80% Ta2O5 42 - 84% Ta2O5 60 - 70% Ta2O5 1 - 40% Fe, Mn, Nb Nb,Sn,Mn,Fe Na,Ca,Nb Fe,Mn,Nb
Niobiu Reniu
Tantalite Columbite Microlite Molybdenite
Nb2O5 2 - 40% Nb2O5 40 - 75%
Fe, Mn, Ta Fe, Mn, Ta Na, Ca, Ta Mo
Zircon 6 Hf Zirconi Zircon 6 Zr Hafniu Note : 1 Lista nu contine toate materiile prime posibile, asigura numai o vedere de ansamblu a celor mai importante surse 2 Depozitele de mangan din Grecia si Italia contin minerale cu calitate scazuta si au fost folosite numai din cand in cand 3 Depozitele de titanomagnetit care contin si straturi de vanadiu sunt de origine magmatica si apar in cea mai mare parte a lumii (tm 107, Ullmans 1996 ). Din minereu titanomagnetic poate fi produsa zgura de vanadiu, care este prima sursa de a produce compusi de vanadiu. 4 Un concentrat sulfura molibden cupru care este folosit ca un minereu secundar 5 Productia de cositor din minereu de casiterit duce la o zgura care contine tantal si niobiu, care este principala materie prima pentru productia de tantal si niobiu 6 Zirconiul si hafniul uneori sunt produse secundare din depozite de nisip greu, care contin mereu titaniu si alte metale rare.
Tabelul 1.12: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare
33
Chapter 1

Productia si piata de metale refractare in Europa este foarte sensibila la situatia economica si politica a tarilor producatoare de materii prime. Consumul mondial de tungsten primar de exemplu a fost mare in 1997 si a ramas mult peste productia de minierit mondiala. Aproximativ o treime din productia mondiala a fost din tungsten mineral luat din haldele din Rusia si Kazakstan. Degajarile din halde au mentinut o piata supra aprovizionata si a pastrat pretul pentru tungsten primar sub costul de operare a celor mai multe mine. In consecinta, multe mine s-au inchis si capacitatea de productie mondiale de tungsten a scazut la aproximativ 75 % din consumul mondial. De asemenea China continua sa fie un puternic competitor in cazul cresterii procductiei lor de metale reafractare. Oricum, datorita proprietatilor avantajoase ale metalelor refractare si a cresterii cunostintelor asupra folosirii metalelor refractare productia va creste cel putin pe termen lung. Consumul viitor de carburi cimentate de tungsten de exemplu, cel mare sector de uz-final, este estimat ca va creste cu mai mult de 5 % fata de 1998. ( tm 175, K.B. Shedd USGS 1997 ). Productia mondiala de metal crom este prezentata in urmatorul tabel. ara Brazilia China France Germany India Japan Kazakhstan Russia United Kingdom USA Capacitatea de producie [t/an] 500 4000 7000 1000 500 1000 1000 13000 10000 3000
Tabelul 1.13: Capacitatea de productie internationala metal crom
[tm 173, J.F. Papp USGS 1997]

Productia de metale refractare in Uniunea Europeana este bazata pe un numar limitat de companii. De exemplu, in principal doua companii majore produc metal crom. Acestea sunt London and Scandinavian Metallurgical Co Limited care opereaza o uzina de crom noua construita in 1997, si Delachaux in Franta care tocmai a raportat terminarea fabricii de metal crom in Valenciennes. Urmatoarele companii, Kennametel Hertel AG, si Plansee AG in Austria, Sandvik si Seco Tools in Suedia si Eurotunstene Poudres in Franta ( tm 182, ITIA 1999 ) care produc pudra metal tungsten si carburi in Europa. Companiile mentionate mai sus pentru productia de pudra metal tungsten produc alte cateva metale refractare. O vedere de ansamblu a celor mai mari companii care produc tantal si niobiu si produsele lor sunt prezentate in tabelul 1.22. Din pacate nu exista nici o informatie asupra producatorilor chinezi si in consecinta lipseste din tabel.
34
Chapter 1
Tara Austria Brazilia
Canada Estonia Germania:
Compania Treibacher Chemische Werke AG Cia. Brasileira de Metalurgia e Mineracao (CBNM Cia. Industrial Fluminense (N 2) Mineracao Catalao de Goias S.A. (Catalao) Cainbior Inc., and Teck Corp. (Niobec) Silmet Gesellschaft Fur Elektrometallurgie mbH (GFE) (N 2) H.C. Stark GmbH & Co. KG Mitsui Mining & Smelting Co. Showa Cabot Supermetals (N 3) H.C. Stark-V Tech Ltd. (N 4) Ulba Metallurgical Irtysh Chemical & Metallurgical Works Solikamsk Magnesium Works H.C. Starck (Thailand) Co. Ltd. (N 4) Cabot Corp. H.C. Starck Inc. (N 5) Kennametal, Inc. Reading Alloys, Inc. Shieldalloy Metallurgical Corp. (N 2) Wah Chang (N 6) H.C. Starck-TTI, Inc. (N 4)
Produsele (N 1) Nb si Ta oxizi/carbid, FeNb, NiNb. Nb oxizi/metal, FeNb, NiNb. Nb si Ta oxid. FeNb. FeNb. Nb oxid/metal. FeNb, NiNb. Nb si Ta oxid/metal/carbid, sare K, FeNb, NiNb, Ta capacitor powder. Nb si Ta oxid/metal/carbid. Ta pulbere prin condensare. Ta pulbere prin condensare. Ta oxide/metal. Nb oxide/metal. Nb and Ta oxide. K-salt, Ta metal. Nb and Ta oxide/metal, K-Salt, FeNb, NiNb, Ta pulbere prin condensare. Nb and Ta metal, Ta pulbere prin condensare. Nb and Ta carbide. FeNb, NiNb. FeNb, NiNb. Nb oxide/metal, FeNb, NiNb. Ta pulbere prin condensare.
Japan
Kazakstan Russia Thailand United States
Note:
N1) Nb, niobiu ; Ta, tantal, FeNb, feroniobiu; NiNb, nichel niobiu; sare de potasiu N2) o sucursala in completa proprietate a New York N3) un joint venture intre Showa Denko and Cabot Corp. N4) o sucursala a H.C. Starck GmbH & Co. KG N5) in proprieate comuna a Bayer USA si H.C. Starck GmbH & Co. KG N6) o sucursala a Allegheny Teledyne Inc.
Tabelul 1.14: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal [tm 172, L.D. Cunnigham USGS 1997]

Principalul impact asupra mediul inconjurator prin producerea de metale refractare este metal continand praf si pudra de metal greu ca si fum de la procesele de topire de exemplu prin producerea metalului crom. Emisiile de praf apar din depozitare, operarea cu materii prime si produse si operare cuptoare, acolo unde ambele cosurile de fum si emisiile ocazionale joaca un rol important.
35
Chapter 1
Folosirea hidrogenului ca agent de reducere contine riscul posibil de incendiu. Fluorura de hidrogen, care ste folosita in cateva procese, este toxic puternic si trebuie sa fie manipulata cu atentie pentru a evita cateva probleme de sanatate pentru personalul fabricii. Alte probleme legate de mediu ale productiei de metale grele este nivelul de radioactivitate mare al catorva materii prime ( Pyroclore ), si toxicitatea compusilor metalicicum ar fi cobalt si nichel. Rezidurile si produsele secundare rezultate din procese sunt zgura, metale care contin zgura, praf filtru si refractare folosite. Aceste materiale sunt deja reciclate si refolosite intr-o mare masura acolo unde este posibil. Datorita nivelului mare de radioactivitate al catorva materii prime, reziduurile acestro procese metalice pot fi radioactive. Emisiile de apa sunt produse din racire, granulare si alte procese si apa uzata. O problema importanta este apareziduala care este generata prin sisteme de reducere curatire la umed. Emisiile in aer, apa si solul si in consecinta impactul asupra mediului inconjurator este relativ comparata cu alte sectoare ale industriei neferoase. Aceasta se datoreaza cantitatilor mici de metale refractare produsa si a valorii mari a acestor metale. Aceasta face ca colectarea, filtrarea si reciclarea cat mai mult posibil din punct de vedere economic, sa fie foarte importanta. Tratamentul volumelor mici de gaze evacuate este de asemenea mai putin dificila deoarece pot fi folosite filtre foarte performante.
36
Chapter 1
1.9 Fero-Aliaje
1.9.1 Generalitati
Fero aliajele sunt aliaje intermediare care contin ceva fier sau mai multe metale neferoase ca elemente de aliere. Fero aliajele dau posibilitatea elementelor de aliere cum ar fi crom, siliciu, mangan, vanadiu, molibden etc sa fie introduse in siguranta si economic in procesele metalurgice, dand astfel anumite proprietati dorite la metalul de aliere, de exemplu cresterea rezistentei la coroziune, duritate sau rezistenta la uzura. Importanta lor a crescut odata cu metalurgia, otelului care a implicat elemente de aliere mai diversificate, in cantitati mai bine controlate, in otel mai pur. Industria fero-aliajelor a devenit un furnizor cheie in industria otelului. Fero-aliajele sunt clasificate in doua grupe : fero aliaje vrac ( fero crom, fero siliciu impreuna cu siliciu metalic, fero mengan si siliciu mangan ) care sunt produse in cantitati mari in cuptoare electrice cu arc; fero aliaje speciale ( fero-titaniu, fero vanadiu, fero tungsten, fero-niobiu, feromolibden, fero-bor si aliaje ternarte sau quarternare ) care sunt produse in cantitati mai mici, dar cu importanta mai mare.
Fero-aliajele vrac sutn folosite exclusiv in instalatiarea otelului sau turnatorii de fier sau hotel. Intrebuintarile fero-aliajelor speciale sunt mult mai variate si proportia folosita in instalatiarea otelului s-a diminuat in ultimii ani in favoarea celor folosite in industria aluminiului si chimica, in special produse siliconice. Urmatoarel figuri prezinta intrebuintarea fero-aliajelor, feroaliajelor speciale si vrac ca un sector in scadere in 1994.
Ferroalloys. Breakdown by sector, 1994
Miscellaneous 1.6% Chemicals 2.3% Aluminium 5.3%
Iron Foundries 4.1%
Steel Production 86.7%
Figura 1.9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36, Panorama 1997]
37
Chapter 1
Bulk alloys. Breakdown by sector, 1994
Iron Foundries 1.7%
Miscellaneous 0.9%
Steel production 97.4%
Special Alloys. Breakdown by sector, 1994

Miscellaneous 6.4% Chemicals 16.4%
Aluminium 37.4%
Iron Foundries 18.7% Steel production 21.1%
Figura 1.10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36, Panorama 1997]
1.9.2 Surse de material

Materiile prime ( elemente de aliere ) pentru productia de fero-aliaje sunt extrase prin minierit ( quartite pentru siliciu, crom pentru crom ) sau produse secundare din alta productie ( molibden din minierit cupru ). Bineinteles cel doua surse pot exista simultan. Ele pot fi recuperate din deseuri, care este cel mai adesea cazul pentru partile fier din compozitie, care vine din fier si deseuri de otel, dar de asemenea pentru alierea elementului in sine, titaniu de exemplu. Reziduurile din topitorii de otel cum ar fi cuptorul cu arc electric si filtru convertor praf, ca si improscare prin alice si praf provenit de la slefuire este o importanta materie prime secundara cu o importanta crescanda. Principalele surse de materii prime si depozite minerale pentru elementele de aliere sunt : cromit care este concentrat in doua mari depozite, care sunt localizate in principal in Africa de Sud si Kazakstan. Depozite mai mici sunt gasite in alte locuri din lume, si in special in Europa ( finlanda, Turcia, Albania, Grecia); materii prime pentru a produce fero-siliciu este disponibil peste tot in lume, desi nu toate sursele permit productia, in conditii economice si de calitate, ale tuturor gamelor de aliaje de siliciu;
38
Chapter 1
Minereu de mangan se gsete, n principal, n Africa de Sud, Ucraina, Gabon i Australia.n cantiti mai mici au fost descoperite zcminte n Brazilia, India, Mexic i Burma.Calitatea (coninutul de mangan ct i nivelul/natura impuritilor) minereului poate influena ntr-o proporie nsemnat eficiena produciei de fero-aliaje; Prealiajele utilizate ca elemente de aliere snt concentrate n doar cteva ri (molibdenul n America de Nord, Chile i China, niobium n Brazilia)preul i disponibilitatea acestora depinznd n mare msur de condiiile economice.

n ultimii 15 20 de ani, evoluia mondial pe piaa fero-aliajelor s-a modificat n mod deosebit: Consumul n rile n curs de dezvoltare a crescut n mod semnificativ, proporional cu creterea produciei de oel; Producia acestor ri a crescut i pentru c au ctigat importante segmente de pia n detrimentul rilor industrializate, a cror producie a stagnat sau a nregistrat o rat de cretere sczut; Industria de fero-aliaje se confrunt cu fenomenul de cretere a importurilor, n primul rnd din noile ri industrializate, iar n ultimii ani, din rile Est-Europene i CIS.
Prin urmare, producia UE de fero-aliaje a trebuit s fac fa unei dificile competiii, al crei rezultat s-a concretizat n scderea produciei totale de fero-aliaje.Dei n ultimii ani s-a conturat o anume stabilitate, chiar o uoar cretere a produciei, producia european rmne deosebit de sensibil la evoluia pieei.Actuala producie de fero-aliaje, n Europa, exprimat n tone, este prezentat att grafic ct i sub form tabelat.Ca surs s-a utilizat USGS M. Tenton 1997, material ntocmit de analiti ai domeniului respectiv.
Ferroalloys Production by country in volume
800 700 Thousand tonnes 600 500 400 300 200 100 0 1990 1991 1992 Espaa Sverige 1993 1994 Italia Others 1995
Deutschland Suomi/Finland
France United Kingdom
Figura 1.11: Producia de fero-aliaje n Europa [tm 36, Panorama 1997]
Producia total de fero-aliaje, defalcat pe elemente de aliere i turntoriile unde se produc este prezentat n tabelul urmtor.Cifrele referitoare la capacitile de producie, au caracter informative.
39
Chapter 1
Productia
Austria: Arc electric: Ferronichel 1/ Altele e/ Total Belgiua: Arc electric, ferromanganese e/ Finlanda: Arc electric, ferrochromium France: Furnal, ferromanganese Arc electric: Ferromanganese Ferrosilicon Siliconmanganese e/ 2/ Silicon metal Altle e/ Total e/ Germania: e/ Furanla, ferromanganese 3/ Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese 4/ Ferrosilicon Silicon metal Other 5/ Total Grecia Ferronickel Islanda: Arc electric, ferrosilicon Italia: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Siliconmanganese Silicon metal Other 6/ Total Norvegia: Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Altele e/ 2/ Total e/ Spania: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Other e/ 10/ Total e/ Suedia: Arc electric Ferrochromium Ferrosilicon Total Elvetia: Arc electric Ferrosilicon Silicon metal Total Marea Britanie: Furnal, ferromanganese Arc electric, altele e/ Total e/ 1993 8000 5900 13900 25000 218370 300000 57000 84000 80000 59000 29000 609000 100000 16400 6/ 20000 20000 500 30000 187000 10930 67375 53504 6/ 17000 50000 10000 12000 143000 80000 226018 399559 218566 81000 14000 1020000 2390 6/ 40000 30000 35000 5000 5000 117000 127543 20381 147924 3000 2000 5000 45000 10000 55000 1994 5250 5900 11150 25000 229000 294000 66200 111000 66000 r/ 66000 20000 623000 r/ -17283 6/ 20000 20000 500 30000 87800 16190 66003 22650 6/ 16000 40000 -12000 90700 120000 248648 452984 197328 92000 14000 1120000 2300 6/ 35000 25000 35000 3000 4000 104000 134076 21392 155468 -----1995 6200 5900 12100 25000 232300 384000 r/ 46000 r/ 108000 71000 r/ 71450 r/ 20000 664000 r/ -21665 r/6/ 20000 20000 500 30000 92200 r/ 17170 71410 51017 6/ 20216 r/6/ 103961 r/6/ 10000 r/ 12000 197000 r/ 148000 r/ 213000 r/ 474875 r/ 210000 r/e/ 101000 15000 1160000 r/ 1320 6/ 25000 30000 50000 5000 5000 116000 130170 21970 152140 -----1996 5000 5900 10900 25000 236100r/ 337000 r/ 65000 r/ 130000 r/e/ 61000 r/ 73800 r/ 20000 687000 r/ -25303 r/6/ 20000 20000 500 30000 95800 r/ 17800 70520 r/ 29915 6/ 25143 r/6/ 100353 r/6/ 14000 r/ 10000 179000 r/ 108900 r/ 215000 r/ 462423 r/ 210000 r/e/ 110000 e/ 15000 1120000 805 6/ 30000 r/ 30000 70000 r/ 5000 5000 141000 r/ 138110 21287 r/ 159397 r/ -----1997 5000 5900 10900 25000 236652 6/ 326000 60000 130000 66000 74000 20000 676000 -25856 6/ 20000 20000 500 30000 96400 17610 71000 11295 6/ 16000 100000 15000 10000 152000 145124 6/ 215000 470000 210000 110000 15000 1170000 490 6/ 35000 30000 100000 15000 5000 185000 101842 6/ 22000 124000 ------
Note: e/ estimat; r/ revizuit; 1/ valoare raportat; 2/ include font silicoas, dac exist; 3/ include font silicoas dac exist; 4/ include silico-mangan, dac exist; 5/ include ferocrom siliciu i feronichel dac exist; 6/ Seriile exclud calciu-siliciu.
Tabelul 1.15: Producia european de fero-aliaje, n tone/an [tm 180, M. Tenton USGS 1997] 40 Non Ferrous Metals Industries
Chapter 1
Producia mondial de fero-aliaje, defalcat pe elemente de aliere, furnale i capaciti de producie, este prezentat n tabelul de mai jos. Este posibil ca cifrele prezentate sa nu dea exact capacitatile de productie si ar trebui sa fie luate doar ca indicatii.
Furnace type, 1/2/ and alloy type 3/ Grand total: Of which: Blast furnace: Ferromanganese 4/ Spiegeleisen 5/ Other 28/ Total, blast furnace Electric arc furnace: Ferrochromium 6/ Ferrochromiumsilicon Ferromanganese 7/ 8/ Ferronickel Ferrosilicon Silicomanganese 8/ 9/ Silicon metal Other 10/ Total, electric furnace 1993 15700000 r/ 1994 16300000 r/ 1995 17700000 r/ 1996 17900000 r/ 1997 e/ 17600000
1210000 12000 225000 1450000 3270000 r/ 62500 2320000 755000 r/ 4010000 r/ 2740000 r/ 564000 575000 r/ 14300000 r/
1010000 10000 230000 1250000 3530000 r/ 89500 2770000 r/ 772000 r/ 3830000 r/ 2850000 r/ 559000 635000 r/ 15000000
874000 r/ 9500 230000 1110000 r/ 4550000 r/ 90700 2780000 r/ 964000 r/ 4070000 r/ 3010000 r/ 588000 r/ 589000 r/ 16600000 r/
927000 r/ 9500 220000 1160000 r/ 4010000 r/ 52200 3050000 r/ 923000 r/ 4370000 r/ 3110000 r/ 649000 r/ 589000 r/ 16700000 r/
871000 9500 220000 1100000 4470000 50000 2900000 913000 4130000 3000000 662000 383000 16500000
Note: (tone, cantitate brut). e/ Estimat, r/ Revizuit 1/ Producia de feroaliaje de mangan, ferosiliciu i siliciu metalic a nceput n 1996 pentru Arabia Saudit, dar datele de producie real nu au fost disponibile. 2/ Pe ct posibil, producia de feroaliaje a fiecrei ri a fost separat funcie de tipul de cuptor utilizat pentru a o obine; (cuptor cu vatr, respectiv cuptor electric); producia ce se obine prin operaii metalo-termice este inclus n cea provenit din cuptorul electric. 3/ Pe ct posibil, producia de feroaliaje a fiecrei ri a fost separat pentru a arta tipurile majore de feroaliaje: ferocrom, ferocrom siliciu, fero-mangan, fero-nichel, fero-siliciu, siliciu-mangan, siliciu metalic i font silicoas. Au fost identificate i alte feroaliaje n afara celor listate care sunt prezentate la punctul altele. n cazul c unul sau mai multe dintre feroaliajele listate separat n aceast not de subsol nu au putut fi separate de alte feroaliaje care fceau parte din sistemul de raportare al unei naiuni, deviaiile sunt indicate prin note de subsol individuale. 4/ Pentru Germania, dac exist font silicioas aceasta este inclus cu fero-manganul obinut n cuptorul cu vatr. 5/ Include fero-fosforul i datele coninute n Cuptor cu vatr: Altele. 6/ Dac exist, ferocrom-siliciul este inclus n fero-crom, pentru Japonia, Africa de Sud i SUA. 7/ Dac exist silico-mangan acesta este inclus n fero-mangan pentru rile crora le corespunde nota 12 din linia Fero-mangan. 3I/ producia SUA sub Altele. 8/ Include i fonta silicoas, dac exist, pentru Frana. 9/ Include calciu-siliciu, fero-molibden, fero-vanadiu i datele coninute la Cuptor electric. 10/ Altele sunt indicate pentru fiecare ar
Tabelul 1.16: Producia mondial de fero-aliaje [tm 180, M. Tenton USGS 1997]
Datorit dezvoltrii unor procedee tehnologice i metalurgice moderne, consumul de fero-aliaje n industria siderurgic s-a modificat, n special, n rile industrializate: A stagnant carbon steel production is increasingly produced in electric arc furnaces from scrap, which allow recovery of the alloying elements, reducing the relative consumption of ferro-alloys; Aplicarea unor procedee eficiente n siderurgie, a condus la scderea drastic a consumului specific de mangan n ultimii 20 de ani (de la 7 kg/tona de oel, la 5 kg/t oel) si de ferosilciu (de la 5 kg/tone otel, la 3.5 kg/tone in 20 ani). Necesitatea utilizrii unor prealiaje pretenioase cum ar fi pe baz de niobium i molibden i a elementelor de tratare (calciu), au condus la creterea consumului de aliaje speciale; Creterea produciei de oel inoxidabil a condus la creterea consumului de aliaje pe baz de crom (n special, fero-crom cu un coninut ridicat de carbon).
41
Chapter 1
Lund n considerare cele de mai sus, consumul n Europa Occidental, a fost mai mult sau mai puin constant, situndu-se n jur de 4,2 milioane tone/an, producia scznd de la 4 milioane la 3 milioane tone, n ultimii 10 ani.

Exist un numr destul de mare de capaciti de producie fero-aliaje, n Europa, aprox. 60 amplasamente. Cele mai mari ri productoare snt Norvegia, pentru producia de fero-aliaje i Frana i Spania n special aliaje pe baz de mangan i siliciu. Finlanda este principalul productor de fero-crom obtinut din exploatarea minereurilor locale de crom. Suedia, n special, produce fero-crom i fero-siliciu, iar n Anglia, Belgia, Austria i Germania, se produc feroaliaje de tipul fero-molibden, fero-vanadiu i fero-titan.

Producia de fero-aliaje este obinut n special, n cuptoare cu arc electric i n oal, utiliznduse materiale brute (cuar, var, diverse minereuri, lemn, etc.) avnd compoziii diferite. De aceea, aspectul principal legat de protecia mediului n reprezint emisiile de pulberi i gazele rezultate din procesele de elaborare. Pulberile provin att din depozitare ct i din manipulare dar n mod special, de la pretratarea materiilor prime. n funcie de materia prim i de procedeul utilizat, printre emisiile eliberate n atmosfer snt, SO2, NOx, CO, CO2, PAH, VOCs i metale volatile. Este posibil i formarea dioxinei, n zona de combustie i n zona de rcire a sistemului de tratare gaz. Reziduurile de proces i produsele secundare, prezente n proporie nsemnat, snt formate din zgur, finul de la filtre, lam i zidrie refractar uzat. Aceste materiale snt reciclate i unde se poate, snt reutilizate. De ex. zgura mbogit rezultat la obinerea fero-mangan reprezint principala materie prim n producia de silico-mangan. Efluenii rezult n procesul de rcire, granulare ct i din alte procese n care se utilizeaz ap.De asemenea, ap uzat rezult i din sistemul de splare a abatajului. Industria de fero-aliaje, care are la baz procedee n cuptoare de elaborare arc electric, n care oxizii metalici snt redui utilizndu-se drept reductor carbonul, reprezint un important consumator de energie electric, dezvoltnd n atmosfera de lucru, o cantitate important de CO2.De aceea, reducerea consumului de energie, a reprezentat o important problem i considerat o prioritate vital. Legile termodinamicii, care guverneaz reaciile specifice, limiteaz reducerea consumului doar la procesul de elaborare. Prin urmare, reducerea global a consumului energetic, poate fi posibil, doar utilizndu-se un sistem eficient care s permit transformarea energiei sub form de cldur recuperat. CO degajat n cuptoare poate fi utilizat drept combustibil secundar sau materie prim pentru diverse procese chimice. Recuperarea energiei electrice reduce ntr-o proporie nsemnat gradul de utilizare al altor resurse energetice, ceea ce reduce incalzirea globala a mediului.
42
Chapter 1
1.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase

1.10.1 Generalitati
Metalele alcaline aparin d.p.d.v. chimic primei grupe a tabelului periodic al elementelor, din care fac parte litiu, sodiu, potasiu ct i franciul, un element radioactiv rar. Metalele alcaline snt caracterizate de punct de topire i densitate sczute. Au un aspect asemntor argintului i snt mai uoare dect alte metale. Metalele alcaline au doar un electron pe stratul electronic exterior. Din acest motiv, snt deosebit de reactive n special n prezena oxigenului i a apei, cu care reacioneaz violent, dezvoltnd hidrogen i cldur. Metalele alcalino-pmntoase se aseamn, d.p.d.v. chimic, metalelor alcaline, dar reacioneaz mai puin violent cu apa. Metalele alcalino-pmntoase fac parte din grupa a doua a sistemului periodic al elementelor. n ordinea creterii numrului atomic i al importanei/utilizrii tehnice i metalurgice, acestea snt magneziul, calciul i stroniul.

Sodiul, att ca element ct i ca metal este utilizat pe scar larg n industria de produse chimice i farmaceutice, n procesele metalurgice ;i o varietate de alte produse de strict necesitate. Sodiul metalic se obine prin electroliza clorurii de sodiu. Litiul metalic este obinut ntr-un mod similar sodiului metalic, prin topire la punctul de eutectic, a unui amestec format clorur de litiu i potasiu la aprox. 450 grade C ntr-o cuv tip Downs. Potasiul a fost descoperit n 1807 de ctre chimistul englez Humphry Davy, acest element aprnd n silicai i n minerale, cele mai importante surse de exploatare constituindu-le depozitele de sruri. Potasiul metalic are aspect argintiu, fiind primul metal depus prin electroliz. La scar industrial, se obine doar prin electroliza clorurii de potasiu cu sodiul metalic. Ca i potasiul, magneziul metalic a fost obinut tot de Humphry Davy, n 1808. Are aspect argintiu, un metal activ d.p.d.v. chimic, bun conductor, aparinnd grupei metalelor alcalino. Magneziul poate fi obinut prin electroliza clorurii de magneziu, obinut din dolomit i ap de mare, magnezit carnalit sau din dolomit redus cu fero-siliciu i/sau aluminiu printr-un proces electrolitic. Magneziul se obine i ca magneziu secundar din deeuri pe baz de magneziu. Magneziul este un important element de aliere pentru aliajele pe baz de aluminiu, pentru aplicaii n domenii care utilizeaz piese turnate din metale uoare, ca de ex. industria de automobile. Un alt domeniu de aplicare l reprezint desulfurarea oelului, unde se utilizeaz pulberea de magneziu. Utilizarea tot mai frecvent a magneziului secundar la desulfurarea oelului, a redus consumul de pulbere de magneziu. Domeniile de utilizare a magneziului metalic sunt prezentate mai jos [tm 1,HMIP 1993]
43
Chapter 1
Chemical 2.9% Gravity Cast 1.3% Other 2.8%
Wrought 2.7% Electro-chemical 3.8% Metal Reduction 3.5% Nodular 5.7%
Aluminium Alloying 51.8% Desulphurisation 11.1% Die Casting 14.4%
Figura 1.12: Utilizarea la scar mondial a magneziului
Calciul i stroniul metalic sunt utilizate ntr-o varietate de domenii. Calciul ca element de aliere mbuntete calitatea oelului n special proprietile mecanice cum ar fi prelucrabilitatea i trefilarea. Din cauza afinitii sale fa de reacia de formare a oxizilor i sulfurilor, calciul este un element foarte important n obinerea unui oel superior calitativ, oelului inoxidabil. Calciul metalic poate fi utilizat scoaterea plumbului din bismut. Stroniul metalic este necesar/utilizat la modificarea aluminiului ca i la rafinarea zgurii rezultat la obinerea oelului.

Producia de metale alcaline i alcalino-pmntoase, n special obinerea sodiului, litiului, calciului i stroniului are loc n doar cteva companii. Capacitatea mondial pentru magneziu primar este de aprox. 400000 t/an, din care n Europa se produc aprox. 57000 t/an. n tabelul urmtor este prezentat capacitatea de producie pentru magneziu primar ct i producia anual de magneziu primar i secundar, pe ri [tm 189, D. Kramer, USGS 1997].
44
Chapter 1
Continent i ar America de Nord: Canada Statele Unite Europe: France Kazakhstan (N 3) Norway Russia (N 3) Serbia and Montenegro Ukraine (N 3) Others China India Brazil Israel World total (N 1,2)
Capacitate
Numr de productori 2 2 1 1 1 2 1 1 ~200 1 1 1 ~215
49000 80000 17000 10000 35000 45000 5000 24000 ~150000 - 200000 900 10000 27500 503400
Note: N 1 Include capacitatea uzinelor n funciune, ct i a celor n conservare. N 2 Datele sunt rotunjite la trei cifre semnificative; s-ar putea s nu dea prin adunare totalul prezentat. N 3 Excluznd capacitatea de producie a magneziului care este folosit exclusiv pentru producerea titanului. Tabelul 1.17: Capacitatea mondial de producie pentru magneziu, pe ri
45
Chapter 1
Tara Productia primara: Brazilia e/ Canada e/ China e/ France Israel Japan Kazakstan e/ Norway Russia e/ 4/ Serbia and Montenegro Ukraine e/ United States Total Productia secundara: Brazil e/ Japan USSR e/ 5/ Marea Britanie e/ 6/ Statele Unite Total
1993 9700 23000 11800 10982 7471 2000 27300 30000 - e/ 14900 132000 269000 1600 13215 6000 1000 58900 80700
1994 9700 28900 24000 12280 -3412 - 3/ 27635 35400 12000 128000 282000 1600 19009 5000 1000 62100 88700
1995 9700 48100 93600 14450 9000 r/ 28000 e/ 37500 2560 10000 r/ 142000 395000 r/ 1600 11767 6000 1000 65100 85500
1996 9000 54000 73100 r/ 14000 e/ -9000 r/ 28000 r/ e/ 35000 2500 e/ 10000 r/ 133000 368000 r/ 1600 21243 r/ 6000 1000 70200 r/ 100000 r/
1997 e/ 9000 57700 92000 12000 8000 --3/ 8972 3/ 28000 39500 2500 10000 125000 3/ 392000 1600 22797 3/ n.a. 1000 80200 3/ 106000
Note: 1/ Totalurile mondiale i datele estimate sunt rotunjite la 3 cifre semnificative; s-ar putea ca suma lor s nu dea totalurile prezentate. 2/ Tabelul include date disponibile la 22 iulie 1998. 3/ Valori raportate. 4/ Include metal secundar 5/ Dizolvat n decembrie 1991; totui nu exist informaii adecvate pentru a face estimri credibile pentru rile foste membre ale URSS. 6/ Include aliaje. r/ revizuit e/ estimat
Tabelul 1.18: Producia de magneziu primar i secundar, t/an

Exist doar cteva capaciti de obinere a sodiului, litiului i potasiului n UE. Sodiul metalic este produs de Associated Octel, o companie din Anglia i de o alt companie din Frana. Magneziul primar se obine n 2 companii din Europa. Hydro magnesium (NHM) exploateaz o uzin de electroliz a magneziului n Porsgrunn, Norvegia, utiliznd dolomit i ap de mare ca materii prime. Pechiney Electrometallugie (PEM) exploateaz o instalatie termica de reducere n Marignac, Frana, avnd la baz procedeul Magnetherme, dezvoltat de Pechiney. Cele mai multe mici companii n UE produc magneziu secundar. n UE doar o companie produce calciu i stroniu metalic. Ambele instalatii sunt exploatate de Pechiney lectromtallurgie, instalatia fiind amplasat n La Roche de Rame din Frana.

Cele mai importante aspecte legate de impactul produciei de metale alcaline i alcalinopmntoase asupra aerului i apei.Emisiile de noxe n atmosfer snt generate de procesele din care se dezvolt pulberi, utilizate n obinerea metalelor alcaline i alcalino-pmntoase.Procese
Chapter 1
care genereaz emisii de pulberi snt descrcarea, mcinarea i calcinarea materiilor prime. O alt problem principal de mediu este emisia clorului i a compuilor acestuia precum hidrocarburile clorurate i dioxine. Hidrocarburile clorurate i dioxina sunt n principal emise n procesul de clorurare care este folosit in electroliza magneziului. Aceti poluani trebuie s fie ndeprtai din gazele evacuate, lucru care se poate face prin intermediului unui sistem de epurare umed. Acest lucru duce la ap de splare de poluat care la rndul ei are nevoie de un tratament eficient. Emisii n ap apar i prin splarea stratului de colmatare din procesul sodat. Pentru a preveni reoxidarea magneziului metalic de ctre aerul nconjurtor, n echipamentul de turnare se folosete SF6, care este de asemenea emis n atmosfer.
47
Chapter 1
1.11 Nichelul si Cobaltul

1.11.1 Nichelul
1.11.1.1 Generalitati Nichelul [tm 36, Panorama 1997; tm 94, Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprieti metalice tipice. Dei a fost descoperit ca metal de abia n 1751, aliajele sale sunt utilizate de cteva secole; de exemplu chinezii produceau cupru alb care semna cu argintul. ntre 1870 i 1880 s-a demonstrat utilitatea nichelului n aliajele de oel i acoperirea electrolitic cu nichel a fost dezvoltat cu succes. Marea importan a nichelului const n abilitatea sa, atunci cnd este aliat cu alte elemente, de a crete rezistena, reziliena i rezistena la coroziune a aliajului pe un domeniu larg de temperatur. De aceea nichelul este un element comercial extrem de important. Datorit acestor proprieti pozitive nichelul este folosit ntr-o gam larg de produse. Cea mai mare parte din nichelul primar este folosit n aliaje, dintre care cel mai important este oelul. Alte utilizri includ electroacoperirea, topiturile, catalizatori, baterii, producerea de monede i alte diverse aplicaii. Nichelul se gsete n produsele de transport, echipamente electronice, chimicale, materiale de construcie, produse petroliere, echipamente aerospaiale, bunuri de folosin ndelungat, vopsele i ceramice. Nichelul este un metal vital pentru societile industrializate. Chimic, nichelul se aseamn cu fierul i cobaltul, precum i cu cupru. Nichelul poate forma diveri compui ca de exemplu sulfat, clorur, oxid sau hidroxid. O proprietate a nichelului este abilitatea de a reaciona direct cu CO pentru a forma un complex carbonil care este volatil la temperatura ambiant. La temperatur moderat nichelul este rezistent la coroziunea aerului, a apei de mare i a acizilor neoxidani. Alt proprietate a sa este rezistena la alcalii. n contrast, nichelul este atacat de soluiile apoase de amoniac. 1.11.1.2 Surse de materiale Nichelul este un element ce apare n natur n principal sub form de sulfur, oxid sau minerale silicioase. Zcmintele sunt de doua feluri principale: Sulfurile de nichel se gsesc adesea mpreun cu cantiti exploatabile de cupru, cobalt, aur argint, metale din grupa platinei i cteva alte metale. Cele mai importante zcminte se afl n Africa, Australia, Canada i Siberia. Lateritele de nichel sunt produse de dezagregare a rocilor alcaline care conineau iniial cantiti foarte mici de nichel. De-a lungul timpului impuritile au fost ndeprtate de ctre ap i nichelul este prezent sub form de oxid complex de siliciu, fier i magneziu. Cobaltul i fierul sunt, de obicei, asociate cu nichelul, dar lateritele nu conin ali constitueni valoroi. Cele mai importante zcminte sunt n ariile tropicale din Asia de Sud-Est, Australia, America de Sud, Oceanul Caraibean i n zona Balcanilor n special Grecia, care este singura surs de minereu de nichel n Europa la timpul scrierii acestui articol.
Metalurgia complex a nichelului este reflectat ntr-o gam larg de procese de extracie n exploatare. Fiecare fabric are un set unic de caracteristici de proces i probleme de mediu. Coninutul de nichel al minereurilor sulfuroase poate fi concentrat de mai multe ori prin tehnici de mbogire relativ economice nainte de a extrage din concentrat i rafina nichelul. Minereurile de laterit, n contrast, pot fi mbogite doar limitat prin metode fizice, ca de exemplu tehnici magnetice sau de concentrare n medii dense i de aceea aproape toat masa de minereu trebuie s mearg direct la uzinele metalurgice. Astfel procesarea tinde s fie cost
48
Chapter 1
intensiv, dar costurile de extracie sunt de obicei mai sczute dect cele pentru minereurile sulfuroase. Aceste diferene, plus disponibilitatea produsului secundar, poate avea o important influen asupra viabilitii unui anumit zcmnt i asupra utilizrii acestui la producerea metalului rafinat sau a fero-nichelului. 1.11.1.3 Productie si consum Pe baza clasificrii industriale, care este recunoscut internaional, produsele de nichel se pot mpri n trei grupuri: Clasa I Nichel rafinat de puritate 99% sau peste. Grupul include nichelul electrolitic, pastile, brichete, granule, rondele i pulbere/fulgi. Clasa a II-a nichel arj, cu puritate mai mic de 99%. Grupul include fero-nichelul, oxid de nichel sinterizat i nichel utilitar. Clasa a III-a oxid, sulfat, clorur, carbonat, acetat, hidroxid de nichel. Producia mondial de nichel a fost sub 1000 tone/an pn n 1876; actualmente este de aprox. 1 mil. tone pe an. Producia mondial primar de nichel a fost n 1996 de aprox. 950.000 tone iar capacitatea de producie de 1.200.000 tone. n Europa capacitatea de producie este de aprox. 200.000 tone iar consumul de aprox. 330.000 tone, de aceea nichelul se import.
Foundry 4% Alloy Steel 5% Plating 8% Non-Ferrous Alloys 11%
Others 6%
Stainless Steel 66%
Figura 1.13: Utilizarea n 1996 a nichelului n tarile occidentale
Consumul de nichel n Occident a crescut cu o medie de 6,5% pe an din 1945 pn n 1974. Consumul a sczut drastic n 1975 i cererea de nichel a rmas constant n urmtorii 10 ani. n 1987 consumul a crescut din nou. Cererea refcut de nichel nceput n 1993 a crescut cu aprox. 15% n 1995 i continu s creasc pn n prezent. Consumul mondial de nichel n 1996 a fost de aprox. 940.000 tone i se ateapt ca cererea s rmn puternic.
49
Chapter 1
1.11.1.4 Fabrici de productie n Europa nichelul este produs n urmtoarele locuri. Productor Outokumpu, Finland Eramet, France Falconbridge, Norvegia INCO, UK Treibacher, Austria Larco, Greece Total
Tabelul 1.19: Locurile de producie a nichelului
Sursa de materie prim Finland, Norway and Australia New Caledonia Canada & Botswana Canada Secundar Grecia
Capacitatea de producie (t/an) 36000 16000 85000 41000 (Ni pulbere si peleti) 4000 20000 202000
Prin produsul Cu, Co Acid sulfuric Cobalt Chloride, Ferric Chloride. Cu, Co, Acid sulfuric Nichel Sulfat Este produs FeNi Este produs FeNi
Producia total, real, n locurile de mai sus a fost 167900 tone n 1996 comparativ cu 144800 tone n 1994.
Larco, Greece 10% Treibacher, Austria 2%
Outokumpu, Finland 18% Eramet, France 8%
INCO, UK 20%
Falconbridge, Norway 42%
Figura 1.14: Producia european de nichel
1.11.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator Emisiile de dioxid de sulf n aer provenite de la coacerea i topirea concentratelor de sulfuri este o potenial problem serioas de mediu. Aceast problem a fost eficient rezolvat de productorii din UE care actualmente realizeaz o retenie de 98,9% a sulfului i produc acid sulfuric i SO2 lichid. Emisiile discontinue de praf, metale i solveni sunt de asemenea o
50
Chapter 1
problem i trebuie prevenite i controlate. Folosirea clorului n anumite procese este combinat cu msuri deosebite de prevenire a scurgerilor i alarme. Problemele de mediu asociate cu producia de nichel secundar sunt legate de gazele provenite de la diferitele tipuri de cuptoare utilizate. Aceste gaze sunt curate n filtre textile putnd reduce emisia de praf i compui metalici precum plumbul. Exist, de asemenea, posibilitatea de formare a dioxinelor, datorit prezenei unei cantiti mici de clor n materiile prime secundare, distrugerea acestora fiind o problem n urmrire. Starea anumitor compui de nichel are un impact semnificativ asupra evalurii emisiilor i nichelul este listat n Directiva 76/464: Substane periculoase pentru ap, n lista II. Sub Directiva 96/62/EC: Evaluarea i managementul calitii aerului, un grup de lucru tehnic dezvolt un standard pentru evaluarea calitii aerului pentru nichel. Pe de alt parte, nichelul a fost prezentat ca un element esenial n anumite organisme, animale i plante. Nichelul este o marf reciclabil. Oelurile inoxidabile i alte aliaje cu coninut de nichel sunt sursele primare de nichel secundar. Se estimeaz c aprox. 80% din nichel este reciclat din deeurile noi sau vechi de oel inoxidabil i se rentorc la utilizarea final. Alte materiale cu coninut de nichel sunt reciclate n producia primara. n multe aplicaii, aliajele de nichel sunt eseniale i nu pot fi nlocuite cu alte materiale. Folosirea nichelului n aplicaii n care sunt exploatate proprieti lui precum rezistena mecanic, rezistena la coroziune, nalta conductivitate, caracteristicile magnetice i proprietile catalitice este privit ca un beneficiu pentru mediu. n mod similar, folosirea nichelului n bateriile rencrcabile este un beneficiu n ceea ce privete mediul.
51
Chapter 1
1.11.2 Cobaltul
1.11.2.1 Generalitati Cobaltul [tm 36, Panorama 1997; tm 94, Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprieti metalice tipice, care a fost izolat pentru prima oar n 1735. Cobaltul metalic pur are puine aplicaii, dar este folosit ca element de aliere pentru aplicaii de nclzire sau rezisten la uzur i ca o surs de substane chimice, fiind un metal de importan strategic. Dei pn n secolul al XX-lea s-a folosit puin cobalt, minereurile sale sunt folosite de mii de ani ca ageni de colorarea n albastru pentru sticl i ceramic, ca de exemplu la ceramica egiptean din anul 2600 .e.n i cea ceramica chinez din jurul anului 700 e.n. Folosirea cobaltului ca metal dateaz din 1907 cnd E. Haynes a brevetat o serie de aliaje cobalt-crom numite Stelite care au fost precursorii superaliajelor moderne. Capacitatea sa de a mbunti proprietile magneilor permaneni a fost descoperit n 1930. Cobaltul este folosit n aliaje ce includ superaliaje pentru motoarele aeronavelor, aliaje magnetice pentru magneii permaneni puternici, aliaje dure pentru echipamente de tiere, carburi cimentate, aliaje rezistente la coroziune i sudur i aliaje de electro-depunere care se folosesc pentru obinerea de acoperi metalice rezistente la coroziune i uzur. Utilizarea sa n bateriile rencrcabile este o aplicaie cu o dezvoltare rapid n ultimii ani. Compuii de cobalt sunt folosii n bateriile rencrcabile; ca pigmeni n sticl, ceramice i industria vopselelor; drept catalizatori n industria petrolului; ca ntritori pentru vopsea; ca aditivi metalici pentru agricultur i uz medicinal. 1.11.2.2 Surse de materiale De la nceputul sec. al XX-lea sursa principal de cobalt s-a mutat din Europa n Africa, Australia, Rusia i Canada. Astzi producia este n jur de 30.000 t/an. Cobaltul este obinut, n principal, ca un produs din extracia i procesarea minereurilor de cupru i nichel. Minereurile de argint, aur, cupru i zinc pot, de asemenea, conine cantiti importante de cobalt, dar procesarea lor nu duce ntotdeauna la recuperare. Sursele de minereuri sunt: zcmintele de cupru-cobalt din Congo i Zambia zcmintele de sulfur de nichel din Australia, Canada, Finlanda i Rusia zcmintele de oxid de nichel din Cuba, Noua Caledonie, Australia i Rusia.
Recuperarea din surse secundare se poate efectua prin introducerea materialului reciclat n stadiul corespunztor al rafinrii primare sau al procesului de transformare, depinznd de capacitatea tehnico-economic a acestuia. Pot fi necesari pai adiionali sau de pretratare. Produii finali pot fi catozi, pudre, oxizi, sruri sau soluii. 1.11.2.3 Productie si consum Cobaltul primar apare ntotdeauna asociat cu alte metale, n special cupru i nichel, care, de obicei, predomin. n funcie de materia prim s-au dezvoltat anumite procese care implic etape pirometalurgice, ct i etape hidrometalurgice. Prin aceste etape se produc: o soluie mbogit n cobalt n fabrici integrate; o sulfur mbogit n cobalt, hidroxid sau carbonat, dac rafinarea ulterioar se face n alt parte; un aliaj mbogit n cobalt.
52
Chapter 1
Rafinarea ulterioar este hidrometalurgic, dei stadiul final, manufacturarea produsului comercial, poate fi un proces de nalt temperatur; n special cnd produsul este o pulbere i activitatea de rafinare este integrat n procesul de transformare. Capacitatea mondial de producie este de cca. 30000 tone. Cobaltul este folosit n diferite scopuri care sunt prezentate n tabelul de mai jos. Utilizare Aliaje Ceramice Metal dur Magnei Cataliz Unelte pentru tiat Baterii Benzi magnetice ALtele Procent din producia total de cobalt 34% 12% 11% 10% 8% 6% 6% 4% 9%
Tabelul 1.20: Repartizarea produciei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare
Cererea de cobalt n lumea vestic este in jur de 25000 t/an, Europa contribuind cu 25% din aceast valoare. Folosirea cobaltului n baterii este n cretere i pentru aceasta sunt necesare cobalt metalic, pulbere de oxid i hidroxid, morfologia pudrei fiind un factor important. 1.11.2.4 Fabrici de productie Cobaltul i compuii acestuia sunt, n general, produse n acelai locuri ca i nichelul. Aceste locuri sunt prezentate n tabelul 1.27 (sub nichel). n plus, i Uniunea Minier din Belgia produce cobalt. Producia mondial este prezentat n figura urmtoare.
Cobalt refined production 1996

China 4% Finland 15% France 1% Norway 11% South Africa 3% Congo (1) 21%
total 28500 tonnes
Russia 14% Canada (2) 13% Japan 1% Zambia 17%
(1) incl. Belgium (2) incl. UK
Figura 1.15: Producia mondial de cobalt
53
Chapter 1
1.11.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator Starea anumitor compui de cobalt are un impact semnificativ asupra aprecierii emisiilor i este listat n Directiva 76/464 Substane periculoase pentru ap, Lista II. Exist emisii poteniale de praf i metal din operaiile de mcinare i la un nivel mai mic pentru operaiile hidrometalurgice; clorul n extracia electrolitic i VOC n extracia cu solveni; metalele n solventul rezidual al purificrii hidrometalurgice i al operaiei de recuperare; deeul solid de la purificare i tratamentul rezidual. Industria folosete o varietate de tehnici pentru a recupera i a produce cobalt n funcie de materia prim i de produsele finale dorite i de aceea apariia i importana acestor probleme depinde de locul unde se produce cobaltul. Folosirea cobaltului n bateriile rencrcabile este un beneficiu de mediu.
54
Chapter 1
1.12 Carbon si grafit

1.12.1 Generalitati
Exist un domeniu vast de produse de carbon i grafit n uz la momentul scrierii acestui articol, de la electrozi mari pn la buce i rulmeni. De asemenea, industriile cu nalt tehnologie produc produse specializate precum fibre i compozite din carbon care necesit o foarte mare rezisten i o greutate sczut a acestor materiale. Carbonul exist sub trei forme: diamant, grafit i carbon amorf. Diferena dintre aceste forme alotropice este dat de structur atomilor de carbon, structura determinnd i proprietile materialului rezultat. Produsele de carbon i grafit sunt utilizai n multe aplicaii pentru c pot fi proiectate astfel nct s aib rezistene specifice, rezilien, proprieti electrice i mecanice i, n mod special nalt puritate i rezisten chimic la oxigen care corespund necesitilor diferitelor aplicaii [tm 207, TGI 1999]. Materialele din carbon i grafit sunt folosite n special pentru trecerea curentului electric (catozi i electrozi din grafit) i drept ageni de reducere n industria aluminiului (anozi). Produsele de carbon i grafit pot fi mprite n 4 grupe:

Amestec brut i past folosite n principal n industria aluminiului a feroaliajelor i n furnalele din industria oelului; Anozi folosii, n principal, n industria aluminiului ca i ageni reductori; Carbon i grafit Folosite n special pentru reciclarea oelului n cuptoarele cu arc electric i drept catozi ca electrod neconsumabil n industria aluminiului. Carbon & grafit special tip A o gam larg de produse de la cele cu puritate foarte nalt pn la cele cu rezisten mecanic i termic ridicat.
Folosirea produselor speciale din carbon poate fi divizat n:

grafit i carbon de nalt puritate; aplicaii cu rezisten mecanic i termic ridicat; produse tehnologice precum fibre de carbon i grafit; folii de grafit i echipamente de proces.
Anozii de carbon i grafit i cptueli de cuptoare sunt realizate pentru o varietate de procese de producie ce implic metalele feroase i neferoase i sunt consumate n timpul procesului de producie a acestor metale. Mai mult de 2000 de alte produse cu diferite forme, dimensiuni i proprieti sunt produse pentru alte aplicaii. Materialele din carbon i grafit de nalt puritate sunt eseniale pentru producerea de semiconductoare i microcipuri, electrozi de grafic pentru reciclarea deeurilor de oel, iar carbonul i grafitul cu nalt rezisten chimic sunt folosite pentru recuperarea reziduurilor i tratamentul poluanilor.

Producerea de materiale din carbon i grafit se bazeaz pe cocs de petrol, huil i cocs de gudron de huil. Smoala de petrol i smoala de huil sunt folosite ca liant, care n final este convertit la carbon solid inert sau grafit. Sisteme liant pe baz de rini sunt folosite, acestea fiind tratate nainte de a fi folosite. Calitatea cocsului depinde de sursa de provenien, dar factorul cel mai important este coninutul de cocs, deoarece acesta va fi eliminat ca SO2 n timpul manufacturrii sau utilizrii. Cocsul de petrol cu coninut mediu sau sczut de sulf este folosit pentru produsele principale precum past, anozi i electrozi.
Chapter 1
Proprietile materiilor prime trebuie s fie foarte constante i sunt controlate prin analize fizice i chimice. Noile materiale sunt testate prin ncercri n producie pentru a li se dovedi conformitatea i pentru a ajusta parametrii de producie la noul material. Calitatea final a materiilor prime se bazeaz numai pe performana i acceptarea produselor de carbon i grafit. Alte materiale sunt folosite pentru producerea de carbon special, aici fiind incluse metale, pudre metalice i o gam variat de rini.

n mod uzual cocsul i carbonul sunt liate cu smoal (14-18% n greutate) pentru a produce o past brut. Aceast past sufer apoi procese de presare, coacere, impregnare i grafitizare pn la obinerea produsului final. Pasta brut este folosit, de asemenea, i direct n electrozii Soderberg. Procesul de coacere duce la o scdere cu 5% a masei materialului. Cocsul de mpachetare se folosete la unele cuptoare i, n aceste cazuri, consumul acestuia este de aprox. 14 kg/t de produs. Carbonul i grafitul sunt consumate n mare parte n timpul folosirii fiind convertite n CO2 (de exemplu anozii pentru industria Al i electrozii pentru ind. oelului). Producia de oel consum electrozi cu o rat de 1,5-3kg pe tona de oel. Datorit reducerii semnificative a ratelor de consum n anumite industrii, cantitatea de carbon i grafit folosit pentru producia aluminiului i oelului s-a redus. Fazele de procesare i dimensiunea procesului variaz funcie de produs. Industria de aluminiu este pe departe cel mai mare utilizator de materiale carbonice sub form de anozi precopi, past Soderberg i blocuri catodice. n general, producia de produse specializate din grafit este mai mic dect cea de electrozi. Tabelul urmtor arat dimensiunea diferitelor arii de producie. Tipul de produs Past sau amestec brut pentru electrozii Soderberg Anozi pentru Al primar Electrozi Produse speciale din carbon i grafit Producie (t/an) 410000 1380000 420000 25000
Tabelul 1.21: Producia anual de carbon i grafit n UE i Norvegia
56
Chapter 1

Produsele din carbon i grafit sunt manufacturate n 88 de locuri n UE cu o capacitate anual de aproximativ 2 mil. tone. ara
Austria
Past brut
Anozi
Belgia Denmarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia UK Island Norvegia Elvetia Not:
Electrozi, de dim. mari 15(1) 18(1)
Produse speciale 0.2(1)
214(1) 450(4) 77(1) 85(1) 479(2) 81(1) 37(1) 7(1) 221(3) 100(1) 13(1) 148(3) 162(2)
62(2) 117(3)
16(3) 6.2(4) 81 0.2(1)
89(2)
52(2) 34 11(1)
2.2(1)
Numrul din paranteze reprezint numrul de productori in UE
Tabelul 1.22: Producia de carbon i grafit din UE pentru 1998 n mii tone
Figura urmtoare arat distribuia acestei industrii n Europa.
57
Chapter 1
Green M ix / Paste 410 Kt/a Anoden for Al 1380 Kt/a 420 Kt/a Elektroden (l.s.) Spec. Carbon (s.s.) 25 Kt/a
Figura 1.16: Locurile de producia a carbonului i grafitului n Europa
Exist o tendin predominant de renunare la producia proprie de anozi i de a cumpra anozi produi n alt parte. O parte din productorii de aluminiu cu capaciti de producia a anozilor de pn la 150.000 t/an furnizeaz anozi i pentru productorii mai mici de aluminiu. Cel mai mare productor de carbon din Europa i probabil din lume este localizat n Olanda i are o capacitate de producie de 340000 t/an, ce va fi extins la 375000 t/an. Cu toate acestea, mare parte din cantitatea de anozi este produs la uzinele de electroliz a aluminiului. Doar cteva firme produc catozi deoarece industria aluminiului cere un ciclu de via foarte ridicat. Ciclul de viata al unui bloc de catozi se situeaz ntre 6 i 10 ani. Proprietile trebuie s garanteze o foarte bun comportare n ceea ce privete durata de via, rezistena electric i abraziunea.

Impactul principal al acestor procese asupra mediului este emisia n aer de gudroane, hidrocarburi poliaromatice, SO2 din cocs i componente volatile din agenii de impregnare. S-au dezvoltat o varietate de procese pentru distrugerea gudroanelor i a hidrocarburilor poliaromatice folosind sisteme de ardere. Problema principal de mediu pentru producia carbonului i a grafitului o reprezint folosirea amestecurilor complexe, poliaromatice, de smoale de liere i impregnare. n timpul carbonizrii smoalele elibereaz hidrocarburi polinucleare. Benzopirenul este folosit drept substan de referin pentru a monitoriza caracterul emisiilor. Emisiile au loc n timpul
Chapter 1
depozitrii, amestecrii i formrii, n timp ce carbonizarea are loc n cuptoarele de coacere i n timpul impregnrii. Dac se folosete cocs cu coninut ridicat de sulf sau aditivi cu sulf la producerea de produse speciale din carbon, se poate forma i elibera SO2. Emisiile de praf i particule sunt potenial semnificative. Materialele cu granulaie mic nu sunt folosite n mod normal pentru producerea de past, anozi sau electrozi, dar sunt folosite pentru alte produse. Progresul n tehnicile aplicate pentru a controla impactul asupra mediului a fost semnificativ. Poluarea apei este, n general, o problem minor n industria carbonului, procesele de producie fiind uscate i folosesc n general sisteme cu ap nchise. n mod excepional, se poate folosi pentru rcire apa de suprafa, acolo unde acest lucru este potrivit, datorit condiiilor locale. Cele mai pline de succes sunt eforturile industriei de carbon i grafit n reciclarea materialelor de carbon (folosite sau nu) i cele de gsire a noi domenii de aplicaie pentru aceste materiale, nlocuind astfel alte resurse naturale.
59
Chapter 2
2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE 2.1 Organizarea capitolului

Exista o multime de procese,variatii in echipamentele si tehnicile care sunt folosite in producerea materialelor neferoase. Aceste procese si variatii trebuie sa fie tratate de o maniera logica astfel incat informatia sa fie prezentata clar. Multe dintre tehnicile si stadiile individulale ale proceselor de productie sunt comune pentru majoritatea metalelor neferoase produse si aceste stadii pot fi descrise impreuna pentru a evita repetarea. Aceste stadii comune pot fi impartiten dupa cum urmeaza : Conducerea,proiectarea si pregatirea Primirea,pastrarea si manuirea materiei prime Pre-procesarea si pre-tratarea materiilor prime si transferul catre procesele de productie Tipuri de furnale si tehnici de control ale proceselor Colectarea fumului si tehnici de risipire a acestuia Refolosirea apei si tratamentul apelor reziduale Prevenirea,minimalizarea,reciclarea si tratamentul reziduurilor (inclusiv produsele derivate si deseurile)
In plus, urmatoarele chestiuni comune sunt parcurse in acest capitol : Masurarea emisiilor si folosirea datelor privind emisia Recuperarea energiei si a caldurii pierdute Implicarea dezbaterilor media Zgomotul si vibratiile Mirosul Inutilizarea
Tehnicile de reducere a impactuui instalatiei asupra mediului se pot imparti in trei categorii: Tehnici de administrare:-legate de sistemele si de procedurile de proiectare si operare a procesului si pentru pregatirea operatorilor si personalului Tehnici de integrare a procesului :-legat de folosirea tehnicilor de prevenire sau de reducere a emisiilor din activitati ca pastrarea,reactia,separarea si purificarea Reducerea energiei si tehnici de risipire a fumului :-legat de tehnicile pentru pentru capatul palniei de aerisire,de reducere a emisiilor in aer,apa si pamant. Acest capitol descrie pe scurt tehnicile comune celor trei categorii anterioare care sunt folosite in acest sector.Acolo unde este posibil,se dau indicatii privind tehnicile care pot reduce emisiile in fiecare dintre elementele mediului inconjurator.acest capitol indica,de asemenea si unde pot fi folosite aceste tehnici de-a lungul stadiilor diferitelor procese pentru a le imbunatati. Aceasta tema este dezvoltata in capitolul ce urmeaza, dedicat in intregime metalelor. Procesele de productie metalurgice pentru cele 10 grupe identificate de catre Grupul de Lucru Tehnic sunt acoperite in capitolele de la 3 pana la 12 fiecare.tehnicile de luat in considerare in determinarea celor mai bune tehnici disponibile in aceste capitole includ descrieri ale proceselor mai detaliate ,exemple si diagrame. Sunt de asemenea furnizate mai multe detalii despre cum opereaza procesul de integrare si unde sunt folosite diversele tehnici descrise incap.2. aceasta abordare a folosita pentru a minimiza la maxim descrierea repetitiva si pentru a permite transferul de informatii si tehnici la cele 10 grupe.
61
Chapter 2
Cele mai bune tehnici disponibile nu sunt specificate pentru toate procesele comune descrise in acest capitol dar aceste procese si tehnici variate vor face parte din cele mai bune tehnici disponibile descrise in capitolele 3-12. Capitolul 2 ar trebui folosit impreuna cu capitolele 3-12 pentru a reda ciclul de productie complet,de ex. cap.2 si 3 vor oferi procesul complet al producerii cuprului si aliajelor sale.
2.1.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament
Un numar important de instalatii produc un numar de metale din grupe diferite sau pot avea asociate procese integrate. Ca exemple avem procesarea bauxitei intr-un topitor de aluminiu,prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu ,prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu sau producerea unei game de diferite metale din materii prime complexe ca cupru,plumb,zinc si metale pretioase. Elementele Instalatiei Integrate pot fi gasite in diferite locuri,de ex. detalii despre precipitatul anodic la metale pretioase ;detalii despre anozii pre-copti in capitolul 12 si alte metale in capitolul lor specific.Capitolul care descrie metalul principal va contine referinte la aceste procese ,de ex. producerea precipitatului anodic in capitoul referitor Cu si prezenta unei instalatii de anozi in capitolul Al. Sectiunea despre integrare va va explica unde se afla aceste referinte si sectiuni si va va explica cum se abordeaza o instalatie complexa. Materiale produse Capitole continand in aceeasi instalatie procesul si alte detalii Alumina din bauxita Capitolul 4 Aluminiu intr-un cuptor de Al Anozi pre-copti Capitolul 12 Carbon produsi intr-un topitor si grafit de Al Plumb,Zinc,metale Capitolul 5 pretioase Plumb,Zinc,metale pretioase Nichel,Cobalt si Capitolul 3 Cu si Cupru Capitolul 11 Ni,Co Mercurul in timpul Capitolul 7 Mercur producerii altor Capitolul 2 metale FeCr,FeSi,FeMn etc Capitolul 9 Feroaliaje Capitole continand Comentarii rezumatul Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 3 Cupru Capitolul 11 Ni,Co Capitolul 3 Cu, Capitolul 5 Pb,Yn Extragerea Mercurului din topitorul de gaze inaintea instalatiei acide Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare. Recuperarea energiei. Integrate cu cateva instalatii Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare Unele duplicari intre Cu si celelalte capitole
Capitolul 9
Materiale refractare
Capitolul 8 Metale Capitolul 8 Refractare Fero aliaje si metale Capitolele 8 si 9 Capitolele 8 si 9 refractare
Tabelul 2.1: Procesele ce pot forma instalatii integrate
62
Chapter 2
2.2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei

Aceasta sectiune intentioneaza sa se asigure ca emisiile raportate in acest document sunt masurate astfel incat rezultatele sunt reprezentative,comparabile si sa descrie in mod clar starea relevanta ainstalatiei. Metodele si instrumentele folosite trebuie sa fie Metodele Nationale sau Internationale9de ex.Comitetul European de standardizare [CEN] ; ISO ;VDI ;Richtlinien ;Regulile Olandeze-Ch4[NER] ; UK ; Note de indrumare : Standardele Britanice. Principiile generale sunt aratate mai jos.
2.2.1 Masurarea emisiilor

Masurarea emisiilor este folosita pentru determinarea substantelor in gaz pur sau ape reziduale,astfel incat sa fie raportate ,folosite pentru controlarea procesului sau instalatiei de risipire a fumului sau folosite pentru prezicerea impactului asupra mediului. Emisiile necaptate pot fi si ele estimate folosind masuratorile. Anterior planurilor de masurare ,trebuie sa se tina seama de : Modul de operare Starea operanta a purificarii gazelor reziduale sau instalatiile de tratare a apei reziduale Conditiile de operare in instalatie(continue,discontinue,operatii de inchidere, deschidere ,variatii ale sarcinii ) Efectul factorilor termodinamici de interferenta.
Acesti factori pot forma apoi baza pentru selectia conditiilor de operare la care trebuie inregistrate cele mai marei emisii,alese numarul si durata masuratorilor ,aleasa cea mai potrivita mtoda de masurare ,determinata pozitia locatiilor si punctelor masurarii. Pentru emisiile de ape reziduale pot fi folosite aceste mostre calificate aleatorii,sau pot fi luate mostre de compozitie de 24 h bazate pe probe proportionale ca timp continuu,sau probe de timp mediu. Pentru operatiile continue este necesar un timp de colectare a mostrelor minim sau masurarea timpului la o jumatate de ora. Daca volumul de praf este scazut sau daca trebuie determinate PCDD sau PCDF ,ar putea fi necesari timpi de masura mai lungi sau alte referinte de timp din cauza limitarii detectarii. Luarea de probe si masurarea ar trebui sa aiba loc doar in timpul operarii procesului si aerul de diluare ar trebui exclus. Pentru operatiile continue cu fluctuatii mici ale caracteristicilor emisiilor se pot efectua trei masuratoti individuale la cel mai inalt nivel al emisiei. Daca se anticipeaza ca nivelul emisiei va fi variabil in timpul operatiei continue ,se vor face mai multe masuratori ,esantionarea si timpul de mediere fiind limitat la faza de emisie. Pentru operatia de dozare, timpul de masurare si timpul mediu trebuie modificate astfel incat sa fie luate mostre din intreaga dozare. Aceste rezultate pot fi folosite pentru calcularea mediilor sau pentru a evidentia momentele de varf din timpul ciclului. Din nou,esantionarea si masurarea trebuie realizate doar in timpul perioadelor de operare iar dilutia in aer ar trebui exclusa.
2.2.1.1 Localizarea selectiei

Punctele de selectie trebuie sa indeplineasca cerintele Ghidului National. In mod normal, punctele de selectare trebuie : Sa fie clar marcate Daca este posibil,sa aiba nivelul liber de perturbatii in sectiunea de masurare
63
Chapter 2
Sa aiba puncte de monitorizare clar marcate Sa aiba sursele de energie cerute Sa aiba platforme de lucru suficient de largi Sa se asigure ca sunt intrunite conditiile de securitate a muncii.
2.2.1.2 Componente si parametrii Cele mai comune componente care sunt masurate in Sectorul Metalelor Neferoase include praful, metalele, dioxidul de sulf, carbonul complet, dioxizii, oxizii de carbon si oxizii de azot. Acizii ca HCl si HF sunt determinati pentru procese cum sunt clorurile si fluorurile.Determinantii specifici includ PFC SI PAH pentru aluminiu primar,PAH pentru carbon si grafit si unii determinanti specifici unor reactivi folositi pentru producerea metalelor pretioase. Componentele sunt raportate in capitolele specifice metalelor, iar metodele de analiza sunt date in ghidurile relevante nationale si internationale elaborate asupra monitorizarii si analizei. Analizele unor parametri pot fi acoperite de catre alte organizatii ca de exemplu OSPARCOM. In acest caz particular, la momentul scrierii , cateva dintre metodele folosite in esantionizarea si masurarea emisiiilor din productia de aluminiu primar si productia de anozi pre-copti sunt definate de OSPARCOM sau sunt subiectul unei evaluari .Masurarea si determinarea PAH sunt subiectul unei revizuiri. Numarul de PAH ce trebuie determinat si prcesul verbal pentru raportarea unora sau a tuturor dintre acestea, nu este cunoscut sigur la momentul scrierii, astfel ca recomandarile viitoare ale OSPARCOM vor rezolva acest aspect. 2.2.1.3 Conditiile de referinta Pentru emisiile de aer, urmatorii parametri de gaze reziduale trebuie de asemenea sa fie determinati pentru a transforma concentratiile emisiilor obtinute la conditiile standard de 273 K, 101,3 kPa, continutul de oxigen masurat si gaz uscat: Fluxul volumetric al gazelor reziduale Temperatura gazelor reziduale Presiunea statica in conducta de gaze reziduale Presiunea atmosferica.
Ritmul de productie poate fi prezentat astfel incat emisiile pot fi raportate ca emisii specifice pe tona de metal. Volumul de gaz specificat pe tona de metal poate fi si el calculat. 2.2.1.4 Masuratorile continue Masurarea continua a catorva componente a catorva componente in gaze sau in ape reziduale este posibila si in unele cazuri concentratii precise pot fi raportate continuu sau ca valoare medie la perioade de timp convenite (la jumatate de ora, zilnic etc.). In aceste cazuri , analiza mediilor si folosirea procentelor ,poate permite o metoda flexibila de a demonstra acordul cu conditiile din autorizatie iar valorile medii pot fi evaluate in mod usor si automat. Sunt disponibile metode de masurare continua a:
64
Praf SO2 NOX CO Fluor si compusii sai Clor si compusii sai

Chapter 2
Carbon total.
Autoritatile competente pot cere masurarea continuadepinzand de curgerea masei fluidizate a poluantului. Conductivitatea ,turbiditatea, pH si unele categorii de ioni pot fi monitorizate continuu pentru apa. Chiar in unele cazuri in care valorile absolute nu sunt convenite ca sigure, folosirea monitorizarii continue poate fi folosita pentru a oferi directii in emisii si ca parametri de control pentru procesul de risipire a fumului. Unii parametri fizici pot fi utilizati pentru a da indicatii despre prezenta anumitor componente in cursul de gaz. De exemplu prezenta influentei unui anod poate indica producerea de PFC in producerea de aluminiu primar si temperatura si continutul de oxigen si de praf al gazului poate da indicatii asupra distrugerii dioxizilor . PH poate fi de asemenea folosit pentru a indica precipitarea efectiva a metalului.
2.2.2 Date privind raportarea emisiilor

Orice raport de masurare si orice protocol de masurare redactat trebuie sa se conformeze Ghidului National si International. Acest raport poate contine: Obiective Informatii generale asupra masuratorilor Descrierea unei instalatii ,structura ei si datele de operare Conditiile de masurare in timpul masurarii Informatii asupra planului de masuratori Locatiile mostrelor Metode de masurare Prezentare tabulara a masuratorilor individuale incluzand temperaturi,rata fluxului de gaze sau volume Evaluarea rezultatelor Luarea in considerare a greselilor Prezentarea masurilor de asigurare a calitatii Sumar Datele emisiilor prezente in acest document sunt prezentate ca medii orare sau zilnice sau ca masa emisiilor pe tona de produs. Dilutia gazelor sau a apelor reziduale nu este considerata ca fiind acceptata. Ambele metode sunt folositoare in definirea realizarii si impactului procesului. Autoritatile competente folosesc unitati de concentratie (mg/Nm3 sau mg/l) si/sau factori ai emisiilor specifice(g/t de metal) in datele raportate pentu emisii. Cele doua forme de date pot fi furnizate impreuna si sunt valabile pentru volumele de gaz in toate stadiile procesului. In acest document, emisiile asociate cu folosirea celor mai bune tehnici disponibile sunt date in mod normal ca medii ale concentratiei zilnice bazate pe monitorizare continua in perioada operatiei. Se folosesc continutul de oxigen masurat si gazul uscat in conditiile standard de 237k,101,3 kPa. n cazutile in care monitorizarea continua nu este posibila,valoarea va fi media pe perioada de esantionare. Concentratiile de metal sau alte substante in apa sau apa reziduala sunt date ca un total al materialului solubil sau insolubil. Emisiile in apa care au fost raportate sau care sunt asociate cu cele mai bune tehnici disponibile ,se bazeaza pe o mostra aleatorie calificata sau pe o mostra compozita la 24 h.
65
Chapter 2
In momentul redactarii nu au existat suficiente date sigure raportate pentru a permite emisiilor specifice asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sa fie raportate sa fie raportate in paralel cu concentratiile. 2.2.2.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. Acolo unde informatiile sunt disponibile, se poate realiza o legatura pentru transformarea unitatilor de concentratie in factori de emisie specifici. Datele de emisie in ambele forme sunt foarte folositoare. Oricum in compararea si conversia datelor in aceste forme trebuie sa se aiba grija la considerarea emisiilor fugitive (emisiile necaptate). Emisiile fugitive pot forma majoritatea emisiilor totale, in functie de proces. In urmatorul exemplu, o conversie simpla a mediei emisiilor anuale este folosita pentru a arata cum se transforma concentratia poluantului (mg/Nm3) in incarcatura volumetrica specifica ( m3/t de metal) si in factorul specific de emisie (g/t din metal). Pentru o situatie complexa, totalul metalelor produse va fi folosit pentru prezentarea emisiilor specifice.
a) Concentratia de praf masurata pe an, care este disponibila ca o serie de monitorizari continue (mg/Nm3) b) Concentratia medie anuala de praf (mg/Nm3) c) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) d) Timpul de operare manual (h/a) e) Volumul de gaze rezidual (Nm3/a) cd=e
b e = f mg/a f) Emisia anuala de praf (kg de poluant/a) g) Capacitatea anuala de productie (t de metal /a) eg=h h) Volumul de gaze reziduale specifice (Nm3/t) i) f g = i kg/t Factor de emisie specific (kg/t de metal)
Acest calcul se bazeaza pe cunostinte sigure asupra urmatoarelor date: Concentratia de praf ca medie anuala (mg/Nm3) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) Timpul de operare anual (h/a) Capacitatea anuala de productie (t of metal /a)
Relatiile de mai sus sunt bazate pe cunoasterea valorilor masurate ,de exemplu seria concentratiilor anuale de praf si rata debitului volumetric actual care trebuie transformate apoi in medii anuale. Rezultatele acestor calcule sunt valabile doar pentru emisiile captate si se bazeaza pe mediile anuale. In cazul unei instalatii noi sau a unei modificari substantiale in instalatia existenta relatia de mai sus se poate baza pe valori calculate teoretic sau estimate. Datele trebuie sa tina seama de masuratorile nesigure ,de exemplu volumul de gaze reziduale poate varia cu compozitia
Chapter 2
concentratului. Bazarea pe capacitatile de ventilare poate duce la erori intrucat ventilatoarele rapide variabile sunt des intalnite. Aceasta problema a masuratorii volumului se intalneste si in estimarea emisiilor necaptate. 2.2.2.2 Utilizarea datelor emisiilor Acolo unde informatiile sunt disponibile ,calcularea emisiilor anuale de praf (kg/a) si factorii specifici de emisie a poluantului (g/t de metal produs) permit: Identificarea magnitudinii surselor individuale in aer si apa in instalatie sau intre instalatii. Raportarea emisiilor necaptate ca emisii in masa pe unitatea de timp sau ca masa pe tona de material produs. Vezi sectiunea 2.7. Conditia unei baze pentru stabilirea prioritatilor pentru managementul viitor de mediu viitor al unei instalatii sau aplicarea unui concept bucla pentru emisiile in aer sau apa asupra unui amplasament complex, daca este necesar.
Urmatorul tabel prezinta cifrele emisiei anuale de praf din unele parti ale procesului primar de producere a cuprului [tm 213, PRAM 1999] producand,170000 t/a cupru brut. Sistem Uscator Cuptor de calcinare Filtru cuptor conversie Granulare Granularea zgurii Turnare de anozi Ventilarea halei
Tabelul 2.2: Exemplu de date prioritare
Factor de emisie specific pentru praf (g/t de cupru) 0.2 1.5 0.7 0.1 7.2 36.7 19.3
In acest caz particular ecuatia [b e =f] permite emisiilor specifice de praf sa fie calculate si duce la concluzia ca ventilarea halei si turnarea anozilor sunt cele mai mari surse ale emisiilor de praf. . Efectele pe termen lung si pe scara larga ale emisiilor pot fi determinate prin modelarea dispersiei si alte tehnici.
Folosirea cosurilor inalte imbunatateste dispersia gazelor si aceasta poate avea impact asupra mediului mult deasupra instalatiei. Componentele ca dioxidul de sulf pot avea efecte variate, cumulative si pentru unele cazuri concentratiile critice pentru unele specii pot creste pentru anumiti poluanti . Dispersia nu este deci un substituent pentru emisiile scazute. Folosirea concentratiilor bazate pe parametrii definiti si metode de masurare permite multor parametri sa fie monotorizati continuu. Acesti parametri pot fi pusi in relatie cu sistemul de risipire al fumului care este folosit. Masurarea concentratiei permite: Demonstrarea si intelegerea usoara. Demonstrarea performantei in timp real. Un grad inlt de control al risipirii fumului si o avertizare timpurie a problemelor echipamentului.
67
Chapter 2
2.3 Sisteme de management

Administrarea efectiva este importanta pentru o buna protectie a mediului. Ea este o componenta importanta a celor mai bune tehnici disponibile si formeaza partea definitiei tehnicilor in articolul 2 al Directivei. Munca sustinuta in pregatirea acestui document a aratat ca sunt multe diferente semnificative intre realizarea ambientala a unui proces care este condus si organizat bine si un proces identic care este condus si organizat prost. Sistemele de administrare si comunicare sunt unii dintre cei mai importanti factori in aceasta diferenta. Realizarea unei performante bune cere angajament la toate nivelele in companie incepind la nivelul consiliului sau al politicii si include administratorii santierului, supervizorii si operatorii. Sistemul trebuie sa-si stabileasca obiectivele, sa-si fixeze tintele si sa comunice instructiuni si rezultate. Sistemele de administrare a mediului ca ISO 14001 si EMAS sau o administrare de calitate ca ISO 9000 pot asista prin formalizarea sistemului. Desi nu constituie o prevedere a Directivelor, ar trebui sa se ia in considerare beneficiile care pot aparea la adoptarea unui astfel de sistem. Tehnicile folosite pot imbunatati performanta economica prin imbunatatirea eficientei operative, reducerea costurilor si imbunatatirea produselor din metal. Aceste tehnici sunt deci factori esentiali pentru o instalatie moderna.
2.3.1 Politica de management si angajamentul

Un sistem administrativ efectiv poate include urmatorii factori: Identificarea impactului asupra sanatatii, sigurantei si mediului a activitatilor, produselor si proceselor. Angajamentul in dezvoltarea si implementarea masurilor identificate. Comunicarea politicii angajatilor si contractorilor pentru a se asigura ca acestia sunt constienti de angajamentul si implicarea in desfasurarea ei. Folosirea unei anumite structuri pentru rezolvarea problemelor de mediu care sa fie perfect integrata in companie si in sistemele de decizie. Realizarea ambientala a procesului este puternic dependenta de atentia si constiinta operatorului de proces . Intreaga grija fata de mediu poate fi monitorizata si rezultatele pot face parte din procesul de evaluare al administrarii. Indicatorii de mediu pot fi impartiti si diseminati catre operatorii ale caror pareri pot fi utilizate Planurile pentru intimplarile neprevazute identifica tipurile de incidente ce pot avea loc si pot furniza asistenta, aratind solutiile si vinovatii posibili. Procedura poate fi pregatita sa identifice, sa raspunda si sa afle toate nemultumirile si incidentele Acolo unde se dau in functiune noi procese sau unde procesele existente sunt reluate dupa alterari, se poate pregati un plan de dare in functiune care identifica clar problemele si persoanele responsabile de mediu in timpul acestei perioade.
68
Chapter 2
2.3.2 Constructie si revizie

Directivele cer realizarea unui nivel inalt de protectie a mediului ca intreg. Crearea si mentinerea au rolul principal in indeplinirea acestei cereri prin evaluarea efectelor instalatiei existente si a unor procese noi sau schimbate substantial in gradul de protectie a aerului, apei si pamantului. Urmatoarele cerinte pot fi realizate dupa cum urmeaza: Implicatiile asupra mediului unui proces nou sau substantial modificat sau materia prima trebuie luate in considerare in stadiile de inceput ale proiectului si trebuie revazute dupa aceea la intervale regulate. O pista de control a procesului de crearea si luarea deciziilor este o metoda utila pentru a demonstra modul in care sunt luate in consideratie diferite procese si optiunile de raspindire a fumului. Chestiunile legate de darea in folosinta trebuie planificate pentru instalatiile noi sau modificate. Potentialele emisii necaptate trebuie luate in considerare in toate stadiile. Un program de mentinere preventiva trebuie folosit si inregistrat. El poate fi utilizat impreuna cu teste diagnostice atunci cind este cazul. Sistemele de extractie locala trebuie sa fie examinate in mod regulat si defectiunile sau pagubele reparate prompentru Intregul personal poate fi constient de rolul pe care-l joaca in mentinerea vigilentei de exemplu in legatura cu defectarea capacelor protectoare sau stricarea utilajului. Trebuie folosite proceduri potrivite pentru a incuraja implicarea si raspunsul personalului. Trebuie folosita o procedura interna care sa autorizeze modificarile si sa preia verificarile dupa modificari inainte ca procesul sa inceapa.
2.3.3 Pregatirea
Intregul personal trebuie sa fie constient de implicarile in mediu ale procesului si ale activitatii lor de lucru. Trebuie sa existe o formulare clara a aptitudinilor si competentelor cerute pentru fiecare functie. Pregatirea personalului implicat in proces trebuie sa includa si implicatiile de mediu ale muncii lor si modul in care sa faca fata incidentelor. Dari de seama ale pregatirii personalului operational pot fi folositoare in asigurarea unei pregatiri progresive si complete. Pregatirea altor departamente in problemele de mediu si consecintele care afecteaza instalatia pot fi efective in prevenirea conflictelor. De exemplu echipele de la finante si vinzari pot avea influiente semnificative. Masurile de contabilitate pot identifica excesul de folosire a materiei prime si pot identifica adevarata energie si costurile disponibile pentru fiecare stadiu al procesului; livrarile neplanificate si vanzarile pot duce la producerea de lipsuri si pot cauza incidente.
69
Chapter 2
2.4 Primirea, depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor

Principalele materii prime folosite in productia de metale neferoase sunt minereurile si minereurile preparate, materii prime secundare, combustibili (petrol, gaze si combustibil solid) si gaze de instalatiatie (ca oxigenul, clorul si gazele inerte). Alte materiale ca substantele fondante, aditivii si chimicalele preparate (de ex. pentru instalatiile de risipire a fumului) sunt de asemenea folosite. Aceasta varietate de materiale presupune multe probleme de manuire si pastrare si tehnicile specifice utilizate depind de proprietatile fizice si chimice ale materialului. Studiul a identificat urmatoarele tehnici folosite.
2.4.1 Procese si tehnici aplicate

2.4.1.1 Minereuri si concentrate Minereurile si minereurile preparate (concentratele) pot fi livrate pe santier cu autovehicule, pe calea ferata sau pe apa. Colectarea prafului si sistemele de risipire a prafului sunt foarte folosite in aceste momente. Controlul procesului devine mai important pentru imbunatatirea eficientei conversiei, reducerea consumului de energie si reducerea emisiilor, si se bazeaza de cele mai multe ori pe esantionarea efectiva, analiza si inregistrarea materiei prime pentru stabilirea conditiilor optime ale procesului de operare. Aceasta influienteaza alegerea tehnicilor de pastrare si manuire. Descarcarea, pastrarea si distributia materialului solid este indeplinita de tehnici similare celor folosite pentru combustibilii solizi. In general, metodele mai riguroase de siguranta sunt adoptate pentru aceste materiale pentru ca sunt in general mai reactive, particulele au o marime mai mica si sunt mai usor suspendate in aer sau spalate cu apa. Mecanismele automate de sigilare rapida sunt folosite foarte des. Agentii fondanti si cei zgurifianti sunt si ei primiti pe santier si sunt manuiti de o maniera similara minereurilor si minereurilor preparate. Minereurile si minereurile preparate (daca formeaza praf) si alte materiale sub forma de praf, sunt de obicei pastrate in cladiri inchise. Se folosesc haldele inchise si acoperite si silozurile. Haldele deschise se folosesc pentru o cantitate mare de material dar de obicei se formeaza pe o suprafata dura si neregulata, ca betonul, pentru a preveni pierderile de material, contaminarea solului sau contaminarea minereului. Unele cantitati mari de material nu sunt pastrate pe o suprafata dura pentru ca pot interveni stricaciuni si cauza probleme ascunse. Baile se folosesc pentru a segrega diferitele tipuri de minereu. Minereurile si minereurile preparate sunt folosite de instalatii mari si de aceea silozurile nu sunt folosite frecvent pentru pastrarea primara dar pot fi folosite pentru pastrarea intermediara si pregatirea amestecurilor de minereuri sau fondanti. Sistemele de silozuri cu pierdere in greutate si cantarire pe banda sunt folositi pentru masurarea minereurilor sau fondantilor pentru a obtine un amestec efectiv optim si imbunatatirea procesului de control. Sprayurile cu apa sunt frecvent utilizate pentru a suprima praful dar unii operatori cer alimentarea uscata a operatiei si sunt reticenti la folosirea sprayurilor cu apa. Metode alternative ca sprayurilor cu atomizor pentru crearea unor vapori de apa fini, folosite pentru suprimarea prafului fara a uda prea tare materialul. Unele minereuri contin suficienta apa pentru a preveni formarea prafului. Agentii de etansare (ca molasa, oxidul de calciu sau acetatul de polivinil) pot fi folositi pentru prevenirea formarii prafului in conditii de vant. Etansarea poate preveni oxidarea straturilor de suprafata si in consecinta scurgerea materialului catre pamant sau catre apele de suprafata.
70
Chapter 2
Descarcarea mineralelor poate fi o sursa potentiala de emisii de praf importante. Principala problema apare cand un vagon sau alt vehicul basculant descarca prin gravitatie. Rata descarcarii nu este controlata si rezulta un volum mare de aer si praf imprastiat, care poate coplesi sistemele de extragere a prafului. Se folosesc deci compartimentele de livrare etansate cu usi cu inchidere automata. Ecranele de policarbonat care etanseaza impotriva prafului facut de masinile basculante sunt folosite si ele. In acest caz, aerul format este trecut printr-un balansier si un recipient tampon absoarbe energia descarcarii. Cresterea volumului de aer este amortizata permitand sistemului de extractie. Materialul poate fi recuperat printr-un transportor cu alimentare la partea inferioara, o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala, transportorii total inchisi sunt folositi pentru transportarea materialului care formeaza praf. Transferul prin sisteme pneumatice este de asemenea folosit. Pentru materialele care formeaza praf, sistemele de extractie si de filtre pot fi folosite sa faca fata prafului din punctele de descarcare si cele de transfer. In cazul folosirii transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda functioneaza pre repede (mai mult de 3.5 m/s). Cand se foloseste un incarcator cu cupa frontala se poate genera praf pe intreaga distanta a transportului. Corpurile solide pot adera la roti sau alte parti ale autovehiculului si vor contamina drumul atat inauntrul cat si in afara santierului asa ca se vor folosi tehnici de decontaminare a vehiculelor. Masinile de maturat sau alte echipamente specializate care folosesc combinatia jet de apa si colector de praf sunt uzual folosite pentru a curata drumurile interioare. Materialele care contin componente cu risc sporit pentru mediu, de exemplu plumb si cadmiu, sunt tratate cu cele mai eficace masuri. 2.4.1.2 Materii prime secundare Aceasta industrie este foarte activa in recuperarea metalului dintr-o varietate de surse si in consecinta foloseste o gama larga de materii prime secundare. Deseurile de metal, indepartarea spumei, tirajul cuptorului sau filtrele de praf si zgura de metal sunt folosite ca surse de materiale neferoase si acest materiale contin un numar de compusi metalici. Materiile prime secundare sunt de asemenea folosite in unele din procesele tehnologice primare. Sursa materiilor prime secundare poate oferi informatii despre potentialele emisii datorate prezentei acizilor, uleiurilor si impuritatilor organice (care pot produce dioxizi in timpul procesului de topire), anioni si componente ca amoniu formeaza reactiile zgurii cu umiditatea. Aceasta influenteaza in mod direct emisiile potentiale in aer, apa si sol si oricare din componentele acestor materiale poate fi emise. Materialele sunt verificate (prin inspectie si sortare) impotriva impuritatilor neprevazute si a contaminarii si aceasta poate actiona costuri in mentinerea unui produs mai curat si reducerea emisiilor. Starea fizica a materialului afecteaza metodele de pastrare si manuire. Aceste materiale pot fi sub forma de praf sau uleioase si pot fi de la prafuri fine pana la componente intregi. Acesti factori afecteaza metodele de livrare, manuire si pastrare folosite. Tehnicile folosite pentru materiile prime si secundare sunt folosite impreuna cu cele de mai jos. Materiile prime secundare pot fi livrate pe santier neambalate, in cutii de tabla de otel sau in butoaie. Starea fizica a materialului dicteaza metodele de livrare si pastrare folosite. Sursa materialului are de asemenea un impact important si exista cateva metode disponibile pentru sortarea materialului. Controlul calitatii si analiza materialului transportat se practica in majoritatea cazurilor.
Chapter 2
Componentele si materialele mari sunt pastrate pe zone de ciment care pot fi in aer liber, acoperite sau in interiorul cladirilor. Unele materiale mari nu sunt pastrate pe suprafete dure caci pot avea loc deteriorari ale suprafetei. Materialul este de obicei stocat in gramezi separate pentru a tine separat diferitele categorii si aliaje produse. Materialele sub forma de praf si zgurile, sunt si ele pastrate in gramezi separate care pot fi in aer liber, acoperite sau in interiorul cladirilor. Aceste materiale pot fi piroforice sau pot reactiona cu umezeala pentru a forma amoniu si alte gaze ca arsina sau stibiniu in functie de compozitie. De aceea metodele de pastrare iau acesti factori in considerare. Materialul sub forma de praf poate fi acoperit cu materiale ca molasa pentru a forma o crusta uscata maruntita. Materialul de acoperire nu afecteaza procesele pirometalurgice. Materiile prime secundare pot fi contaminate cu o varietate de alte materiale ca uleiuri, acizi si materii organice care pot fi spalate in sistemul de drenaj. Potentiala contaminare a apei de ploaie sau a altor ape cu asemenea impuritati este luata in considerare in crearea metodelor de pastrare si tratamentul apei reziduale din aceste zone. Ariile inchise, podelele etansate sau interceptorii de ulei sunt folositi pentru a preveni emisiile in apa. Materialele sunt manevrate printr-o varietate de metode depinzand de modul de pastrare. Se pot folosi graifare, transportoare si lopeti. Materialele secundare au adesea nevoie sa fie amestecate inaintea procesului sau pre-tratarii si se foloseste pastrarea intermediara. Materiile secundare care contin componente cu risc de mediu, ca plumb si cadmiu sunt tratate cu cele mai eficace masuri. 2.4.1.3 Combustibili Combustibilii pot fi folositi direct ca sursa de caldura, ca agent reducator sau ca ambele. Acest lucru trebuie identificat pentru fiecare instalatie. Combustibilii pot fi livrati pe santier prin conducte, pe sosea, pe calea ferata sau pe vapor. Metoda de livrare nu face parte din gama de interese a acestui document. Livrarea si pastrarea combustibilului este de obicei controlata de un operator pentru a prevedea scurgerile si infiltrarile. Tehnicile folosite includ urmatoarele: a) Combustibili lichizi Autocisternele si vagoanele cisterna sunt cele mai frecvent folosite pentru livrari. Sistemele de pastrare de pe santier presupun folosirea cisternelor cu capac flotant, care sunt asezate in zone etanse sau in arii inchise care au o capacitate suficienta sa contina cea mai mare cisterna de pastrare (sau 10% din volumul total al cisternei daca este mai mare). Se folosesc si interceptorii de ulei pentru a preveni descarcarea uleiului in apele reziduale de pe santier. Evacuarea gazelor din cisterna de pastrare inapoi in cisterna de livrare este frecvent practicata daca nu se folosesc cisterne de pastrare cu acoperis flotant. Etansarea automata a furtunului de conectare este folosita cand lichidele sau gazele lichefiate sunt livrate. Conectarile de livrare se afla in interiorul transportului. Verificarea regulata a continutului cisternei pentru a identifica scurgerile si volumul sigur pentru receptie, este o practica sigura. Conductele pot fi de asemenea folosite pentru livrarea combustibilului lichid si pot incorpora cisterna de pastrare intermediara. Distributia combustibilului in cisternele de pastrare ale santierului se realizeaza de obicei prin conducte la suprafata, prin rigole de serviciu sau, mai
Chapter 2
putin obisnuit prin conducte ingropate. Pentru conductele exterioare se folosesc bariere pentru protectia impotriva stricaciunilor. Folosirea conductelor ingropate impiedica identificarea rapida a scurgerilor de combustibil care pot duce la contaminarea solului si a panzei freatice. Daca exista riscul contaminarii apelor subterane, zona de pastrare trebuie sa fie impermeabila si rezistenta la materialul pastrat. b) Combustibili gazosi Conductele sunt cel mai obisnuit mijloc de transport pentru combustibilii gazosi. Desi LPG poate fi clasificat ca lichid, se folosesc aceleasi tehnici. De gazele de proces ne vom ocupa mai tarziu. Unele dintre procesele pirometalurgice (producerea carbo-termica a fero-aliajelor in cuptor inchis cu arc electric) produce monoxid de carbon bogat in gaze reziduale ca produs secundar. Cantitatea de CO variaza in functie de metal si de procesul de productie. Gazul rezidual poate contine CO de la cantitati mici pana la 90%. Gazul este curatat si apoi distribuit in santier ca si combustibil secundar sau vandut uzinelor invecinate. Excesul de gaz poate fi utilizat la producerea electricitatii sau la facle. Livrarea de gaze este deseori asociata cu echipamentul de reducere a presiunii sau ocazional cu echipamentul de compresie. In orice caz, monitorizarea volumului si al folosirii presiunii este practicata frecvent pentru a identifica scurgerile de gaze si monitoarele de gaz sunt folosite uneori pentru a veghea locul de lucru si vecinatatea cisternelor de pastrare. Inca o data, distributia prin conducte la suprafata sau prin conducte in rigole de serviciu este uzuala, si sunt adoptate astfel metodele de protectie impotriva pagubelor. c) Combustibilii lichizi Se foloseste transportul pe sosele, calea ferata si vapor, pastrarea in silozuri, halde inchise, halde deschise si in cladiri in functie de tipul de combustibil si de tendinta sa de a forma praf. Haldele deschise nu sunt frecvent utilizate, dar acelea care exista sunt create cu un plan neted, inclinat contra vantului si poate avea pereti de retinere pentru a reduce efectul vantului. Materialul poate fi transportat folosind un transportor cu alimentare la partea inferioara, o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala. Sistemele de transport sunt create pentru a minimiza numarul de schimbari de directie si schimbarile de nivel ca sa se reduca formarea de praf si scurgerile. Transportorii inchisi, deschisi sau acoperiti sunt folositi in functie de potentialul de formare a prafului. Extractia si filtrarea prafului se folosesc in caz de nevoie. In cazul transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda merge prea repede (mai mult de 3.5 m/s). Banda lineala este folosita la curatarea partii care se intoarce a benzii pentru a preveni pierderile prin scurgere. Continutul umed al combustibilului poate fi controlat pentru a preveni formarea de praf. Exploziile de praf sunt posibile in cazul materialelor uscate si fine. Unele halde deschise sunt tratate cu sprayuri cu apa sau cu agenti de etansare pentru a preveni formarea prafului in conditii de vant, asa cum agentii de etansare pot preveni si oxidarea la suprafata a combustibilului. Materia solida poate fi spalata in sistemele de drenaj. Combustibilul solid poate fi distribuit pe santier in camioane, transportori sau prin sistemul pneumatic. Pastrarea de o zi sau pastrarea neregulata se practica frecvent in silozuri sau buncare. Aceste sisteme incorporeaza, de obicei extragerea de praf sau echipamentul de filtrare.
73
Chapter 2
2.4.1.4 Chimicalele si gazele de proces Acizii si substantele alcaline sau alti reactivi chimici sunt folositi adesea in procesele importante, in echipamentele de risipire a fumului si pot fi produse in timpul procesului. Ele se pot folosi pentru metalele alcaline, compusii precipitati sau se pot folosi pentru gazele reziduale sau procesele de tratare a apei reziduale. Compusii chimici pot fi produsi ca parti ale proceselor principale. Furnizorul specifica, in general, modul de pastrare pentru aceste materiale. Multi din acesti reactivi pot reactiona impreuna si metodele de pastrare si manevrare de obicei iau in considerare acest lucru prin segregarea materialelor reactive. Lichidele sunt pastrate de obicei in butoaie sau cisterne in zone inchise sau deschise, si se folosesc invelisuri rezistente la acizi sau chimicale. Combustibilii solizi sunt in general pastrati in butoaie sau in saci mari cu sisteme de drenaj izolate. Silozurile sunt folosite pentru materiale ca oxidul de calciu. Se folosesc de asemenea sistemele de transport pneumatice. Gazele sunt folosite pentru o varietate de scopuri in producerea metalelor neferoase. Industria poate folosi cantitati mari de gaze de proces si consumarea anumitor gaze inflenteaza metoda de transport si de distributie. Oxigenul este folosit pentru imbunatatirea combustiei, furnizarea de oxigen si imbunatatirea proceselor de conversie si gazul natural sau propanul sunt folosite pentru reducerea oxizilor metalici. Dioxidul de carbon, azotul si argonul sunt folosite pentru furnizarea atmosferelor inerte si pentru degazarea metalului topit. Clorul este folosit pentru pasul de clorinare al producerii magneziului electrolitic, degazarea metalului topit si extragerea componentelor metalice nedorite. Monoxidul de carbon si hidrogenul sunt folosite in procesele principale. Hidrogenul si dioxidul de sulf sunt folosite pentru reducerea oxizilor si sarurilor. Clorul si oxigenul sunt folosite in procesul de solubilizare. Unele santiere folosesc oxigen pentru a imbunatati combustia si azot pentru suprimarea scanteilor metalelor piroforice. Aceeasi schimbare criogenica sau de presiune produce ambele gaze si azotul sarac produs poate fi potrivit pentru operatiile de inertanta. In acelasi fel gazele de combustie care au continut de oxigen scazut, sunt folosite pentru a preveni auto-aprinderea. Gazele pot fi transportate prin conducte sau autocisterne. Clorul este de obicei pastrat ca lichid in butoaie sau cisterne si este distribuit prin evaporare si conducta de aspiratie, fiind astfel prevenite scaparile de gaze. Inventarierea si controlul presiunii si monitorizarea pot furniza detectari ale scaparilor pentru toate gazele. Procesul de neutralizare si decantarea presiunii sunt folosite pentru amestecurile de gaze. Pentru volumele mici se pot furniza gaze deja amestecate. Distributia gazelor in interiorul santierului este in mod normal realizata prin conducte de exterior cu sisteme de protectie contra stricaciunilor. Regulile de sanatate si siguranta guverneaza folosirea si distributia clorurilor. 2.4.1.5 Reziduurile In acest sector se produc o varietate de reziduuri . Multe dintre ele formeaza baza materiei prime pentru alte parti ale industriei. Sectiunea de mai sus care descrie materiile prime secundare, acopera majoritatea tehnicilor care sunt folosite. Capitolele ulterioare descriu mai detaliat specificul reziduurilor de la procesele si tehnicile de manevrare si pastrare.
74
Chapter 2
2.4.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum

Consumul materiilor prime este dependent de metalul produs si aceste date sunt incluse in capitolele 3-12. Exista emisii potentiale de VOC in aer si de uleiuri in apa sau pamant in timpul incarcarii, pastrarii, descarcarii, si transferului lichidelor si gazelor. Exista emisii potentiale de VOC in aer de la respiratia cisternelor si scurgerilor din conducte. Exista potentiale emisii de praf si metal in aer si sol de la operatiile de incarcare si descarcare, transferul si pastrarea materialului solid si re-suspensiile de praf din zonele de pastrare si transportori. Materialele solide in suspensie, metale, ulei si diferiti anioni ca sulfatul pot fi emisi in apa. Emisiile din aceste surse sunt de obicei fugitive si de aceea greu de cuantificat. Se pot face unele estimari din mostrele de mediu ca indicatorii de nivel de depozit pentru praf sau mostrele din apa de suprafa. De aceea acest capitol se concentreaza asupra tehnicilor folosite in manevrarea materiei prime.
2.4.3 Tehnici de luat n considerare n determinarea celor mai bune tehnici

Aceasta sectiune preznta un numr de tehnici pentru prevenirea si reducerea reziduurilor ca i tehnici de reducere a consumului de energie. Ele sunt toate disponibile din punct de vedere comercial. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustreaza o mare grij fat de mediu. Tehnicile care sunt date ca exemple depind de informaiile furnizate de industrie, Statele Europene Membre i evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile aplicate discutate mai sus sunt toate capabile s previn scprile n mediul nconjurtor, ntr-o anumit msur. Tehnicile care sunt folosite depind ntr-o mare msur de tipul de material folosit. De exemplu piesele mari i grele sunt tratate n mod diferit de seris de tehnici folosite pentru materialul fin care produce praf. Aceste probleme sunt specifice antierelor individuale i materialelor. Oricum exist cteva tehnici care sunt considerate mai eficace n prevenirea scprilor de la mnuirea materiei brute. Aceste tehnici sunt: Folosirea sistemelor de pstrare a lichidului care au capacitatea de a conine cel puin volumul celei mai mari cisterne de pstrare. Exist diferite indicaii n fiecare stat membru i ele trebuie urmate n conformitate. Zonele de pstrare trebuie create astfel ca scurgerile din prile superioare ale cisternelor i din sistemele de livrare s fie colectate. Coninutul containerelor trebuie expus i asociat cu sisteme de alarm. Folosirea livrrilor planificate i sistemelor de control automat previn suprancrcarea cisternelor de pstrare. Acidul sulfuric i alte materiale reactive trebuie s fie de asemenea pstrate cu perei dubli sau n cisterne plasate n containere rezistente chimic de aceeai capacitate. Dac exist riscul contaminrii pnzei freatice zona de pstrare trebuie s fie impermeabil i rezistent la materialul stocat. Punctele de livrare trebuie coninute nuntrul containerului pentru a colecta scurgerile de materiale. Ventilarea anterioar a gazelor deplasate spre vehiculul de livrare trebuie practicat pentru areduce emisiile de VOV. Folosirea etanrii automate a legturilor de livrare trebuie luat n considerare pentru a preveni scurgerile. Materialele incompatibile (de ex. materialele organice si oxidante) trebuie segregate i trebuie folosite gaze inerte pentru cisternele sau zonele de pstrare dac este necesar.
75
Chapter 2
Folosirea interceptorilor de ulei i materiale solide, dac este necesar pentru drenajul din zonele de stocare deschise. Pstrarea materialului care poate elibera ulei pe zonele betonate care au limitatori sau alte dispozitive de oprire. Folosirea metodelor de tratament a apelor reziduale pentru produsele chimice care sunt stocate. Transferul transportorilor i conductele plasate n zonele deschise, sigure, deasupra pmntului astfel nct s se poat detecta rapid scurgerile i s se poat preveni stricciunile vehiculelor sau ale altor echipamente. Dac sunt folosite conducte ngropate trebuie stabilit i marcat cursul lor i trebuie adoptate sisteme de escavare sigure. Folosirea unor vase de presiune robuste i bine create pentru gaze (incl. GPL) cu monitorizarea presiunii cisternei i sisteme de livrare prin conducte pentru a preveni rupturile i scurgerile. Monitorii de gaz trebuie folosii n zone sigure i n apropierea cisternelor de pstrare. Unde este necesar, sistemele de livrare etanat, de stocare, pot fi folosite pentru materialele care creeaz praf i silozurile pot fi folosite pentru pstrarea pe zi. Cladirile complet inchise pot fi utilizate pentru depozitarea materialelor sub forma de pulberi si pot sa nu solicite dispozitive speciale de filtrare. Agenii de etanare ( ca molasa i PVA ) pot fi folosii unde sunt necesari i unde sunt compatibili pentru reducerea tendinei materialului de a forma praf. Unde este cerut, se pot folosi la punctele de livrare, silozuri, transportori nchii cu echipamente de extracie i de filtrare robuste, sisteme de transfer pneumatice pentru a preveni formarea prafului. Materialele insolubile i care nu creeaz praf pot fi pstrate pe suprafee etane, cu drenaje i colectori de golire. Materialele uleioase trebuie pstrate acoperite pentru a preveni splarea lor de ctre ploaie. Sistemul de transport raionalizat poate fi folosit pentru minimizarea generrii i transportului prafului n antier. Apa de ploaie care spal praful trebuie colectat i tratat. Folosirea sistemelor de curare pentru curarea vehiculelor folosite pentru livrarea i manevrarea materialului, surse de praf. Condiiile locale influeneaz metoda , de exemplu formarea gheii. Se pot folosi campanii de mturare a drumurilor. Controlul de inventar i sistemele de inspecie pot fi adoptate pentru a preveni scurgerile i identifica pierderile. Eantionarea materialului i sisteme de verificare pot fi ncorporate n sistemul de manevrare i stocare a materialului pentru a identifica calitatea materiei prime i planifica procesul. Aceste sisteme pot fi create i pot opera la aceleai standarde ca i sistemele de manevrare i stocare. Zonele de pstrare pentru agenii reductori ca :crbunele, cocsul sau talajul trebuie s fie supravegheai pentru a detecta incendiile produse prin autoaprindere. Folosirea unor practici bine create i construite i meninerea adecvat.
76
Chapter 2
2.5 Pre-procesarea i transferul materiilor prime

2.5.1 Procese i tehnici aplicate
Minereurile , preparate i materiile prime secundare sunt uneori ntr-o form ce nu poate fi folosit direct n procesele principale.Uscarea/dizolvarea pot fi folosite pentru motive de control i siguran. Dimensiunea materialului poate avea nevoie s fie crescut sau micorat pentru a promova reaciile sau reduce oxidarea. Agenii reductori ca : crbunele, cocsul i agenii fondani sau alte materiale care produc zgur pot fi adugate pentru a controla procesul metalurgic. Inveliul ar trebui scos pentru a evita problemele legate de procesul de risipire a fumului i mbuntirea punctelor de topire. Toate aceste tehnici sunt folosite pentru a produce o alimentare mai bun i mai controlabil a proceselor principale, i sunt deasemenea utilizate n recuperarea materialului preios pentru evaluarea materiei prime astfel nct s se poat calcula cheltuielile de recuperare. 2.5.1.1 Dezghearea Dezghearea se realizeaz pentru apermite materialului ngheat s fie manevrat. Aceasta are loc de exemplu cnd minereurile sau combustibilii fosili solizi (crbunele ) sunt descrcai dintr-un tren sau vapor n timpul iernii. Dezghearea se realizeaz prin folosirea jeturilor de aburi pentru topirea gheii i pentru dezghearea materiei prime. 2.5.1.2 Uscarea
Procesele de uscare sunt folosite pentru a produce materie prim potrivit pentru procesul de producie principal. Prezena apei este evitat adesea pentru cteva motive:
Este periculos cnd se produc volume mari de aburi n furnalele fierbini. Apa poate produce cereri de cldur variabil ntr-un arztor concentrat lucru care deranjeaz controlul procesului i poate inhiba operaia auto-termal. Uscarea separat la temperaturi joase reduce cererea energiei. Aceasta se datoreaz energiei cerute aburului supra-ncins i creterii semnificative a volumului de gaz, ceea ce crete datoria ventilatorului. Efectele coroziunii . Vaporii de ap pot reaciona cu carbonul s formeze H2 i CO.
Uscarea este de obicei realizat prin aplicarea cldurii directe dintr-un arztor sau prin jeturi sau indirect folosind aburi sau aer fierbinte. Cldura generat de procesele pirometalurgice este i ea adesea utilizat pentru acest scop dca i CO bogat n gaze reziduale care poate fi ars pentru a usca materia prim. Cuptoarele de ardere rotative i usctorii cu strat fluidizat sunt de asemenea folosite. Materialul uscat eman de obicei praf i sistemele de exctracie i de risipire a fumului sun folosite pentru colectarea gazelor cu praf. Prafurile colectate sunt rentoarse n proces.Minereurile i minereurile prelucrate uscate pot fi piroforice i designul sistemului de risipire a fumului ine de obicei cont de acest lucru. Stratul de ozon sau oxigenul rezidual srac n gazele de combustie poate fi folosit pentru suprimarea aprinderii. Usctorul de gaze reziduuale poate s conin SO2 i se poate lua n considerare tratarea gazelor.
2.5.1.3 Concasarea i reducerea dimensiunilor

Concasarea i reducerea dimensiunilor este practicat pentru a reduce dimensiunea produselor, reziduurilor sau materiei prime astfel nct s fie potrivit pentru vnzare sau pentru o procesare
Chapter 2
viitoare. Se folosesc multe tipuri de concasoare inclusiv concasorul conic i moara cu bile. Se zdrobesc materialele uscate sau ude i poate include i un stadiu de amestecare. Echipamentul specific va depinde de mater8ia prim care trebuie tratat. Concasarea uscat este o surs major de emisie de praf i se folosesc, din aceast cauz, sistemele de extracie i de risipire a prafului, iar praful colectat se ntoarce n proces. Materialele se pot zdrobi umede acolo unde formarea prafului poate cauza probleme i unde urmeaza stadiile de granulare. Granularea este folosit pentru producerea de particule mici de zgur care sun folosite ca material de mproxcare, rambleu rutier sau ca material care poate fi reprocesat pentru a recupera continutul de metal. Zgura topit este aruncat ntr-o baie de ap sau turnat printr-un curent de ap. Granularea mai este folosit i pentru producerea de alice metalice. Procesele de granulare au potenialul de a forma prafuri fine i aerosoli care trebuie controlai. Componentele electronice sunt sursa ctorva metale neferoase i acestea pot fi puse n mrunitori sau mori pentru a elibera circuitul imprimat i alte materiale de componentele metalice astfel nct s aib loc separarea. 2.5.1.4 Spargerea bateriilor Tierea bateriilor este folosit pentru recuperarea plumbului, nichelului, cadmiului i a altor materiale din baterii. Pentru bateriile cu plci de plumb i acid sulfuric, morile cu ciocane pot fi folosite pentru spargerea carcasei bateriei pentru eliberarea plumbului i componentelor din plumb i permite recuperarea carcasei din material plastic (n special polii-propilen). Electrolitul este scos i el i tratat sau folosit. Concasarea n dou stadii poate fi folosit pentru controlul dimensiunilor particulelor i preveni impactul oxidului de plumb cu plasticul n timpul unui singur stadiu de mcinare. Materialul plastic este separat i splat pentru mbuntirea calitii i producerea plasticului pregtit pentru reciclare. Coninutul de acid al bateriilor poate contamina solul i apa dac nu este colectat i manevrat cum trebuie. Sistemele de drenaj atne rezistente la acid pot fi folosite cu containere de colectare i stocare. Etapele de mcinare pot produce vapori acizi care pot fi colectai n filtre de vapori. Bateriile din Ni/Cd sunt pirolizate pentru a scoate carcasa de plastic i ale deschide. Piroliza este realizat la temperaturi joase i gazele sunt tratate ntr-un arzator final i apoi un sac de filtru. Cadmiul i nichelul sunt recuperate din electrozi i oelul din carcasa de metal.
2.5.1.5 Amestecul
Amestecul este realizat pentru mixarea minereurilor sau minereurilor preparate de diferite caliti i a fondanilor i agenilor reductori cu minereul pentru a produce o alimentare stabil a procesului principal. Amestecul poate fi realizat n echipamentul de mixtur, n stadiul de mcinare sau n timpul stadiilor de transformare, uscare i pstrare. Amestecurile exacte sunt produse folosind sistemele de pstrare cu pierdere n greutate, cntririle pe band sau prin volumul din echipamentul de ncarcare. Amestecul poate produce praf i se folosesc colectarea impuritilor i extracia. Praful colectat se rentorce n proces. Amestecul ud este deasemenea folosit pentru evitarea producerii prafului. Din pasta produs se extrage apoi apa i este folosit n procesul de granulare. Agenii de acoperire i lianii pot fi deasemenea folosii pentru acest scop. In funcie de proces, materialul amestecat poate s aib nevoie de granulare naintea unor procese ca sinterizarea.
2.5.1.6 Brichetarea, granularea i alte metode de aglomerare

Se folosesc multe tehnici de tratare a minereurilor preparate, prafurile emise de cuptoare i alte materiale secundare i ele include balotarea srmei sau deeurile comprimarea brichetelor de
Chapter 2
material i extrudarea sau laminarea pastelor pentru producerea bilelor de material. Agenii de acoperire i lianii sunt folosii n acst scop pentru a reduce dezvoltarea prafului n urmtorele etape ale procesului. Brichetele i granulele care conin o mixtur fin de minereu sau minereu prelucrat, praf reciclat i materiale adiionale ca agenii reductori sau adesea produse pentru a asigura condiii eficiente de topire. Dup adugarea lianilor sau a apei mixtura este aezat ntr-o pres care produce pachete sub form de pern, sau granulat cu un disc de granulare sau ntr-un tambur rotativ de granulare. Liantul trebuie s aib astfel de proprieti nct pachetele s aib suficient trie pentru a fi manevrate uor i a rmne nestricate cnd sunt ncrcate n furnal. Se pot folosi diferite tipuri de liani ca: molasa i oxidul de calciu,silicatul de sodiu, cenu de oel sau ciment i acetia au i rolul de a reduce formarea prafului. Se poate aduga rina pentru a mbunti fora verde. Fraciunile brute ale filtrului de praf din sacul de filtru al furnalului i fltrul de praf din operaiile de zdrobire i sortare pot fi amestecate cu alte materiale pentru a fi brichetate.
2.5.1.7 Sinterizarea i calcinarea

Aceste procese sunt folosite pentru creterea dimensiunii materiei prime sau a compoziiei chimice astfel nct s fie pregtite pentru procesele urmtoare. Aglomerarea i Sinterizareapermit o curgere mai plan a gazului ntr-un cuptor i reduc formarea de praf, volumul gazului i emisiile fugitive [tm 109, UNEP 1993]. Sinterizareai calcinarea sunt, de asemenea folosite pentru acest scop i adiional, sunt folosite pentru ajustarea formei chimice a mixturii sau pentru a transforma orice sulf prezent. Pincipalul mecanism de legtur n Sinterizareaminereurilor este realizat prin aducerea minereului la o temperatur la care masa filonian ncepe s se topeasc n timp ce particulele individuale fuzioneaz ntr-o matrice de cenu topit. In unele cazuri,recristalizarea adic formarea de cristale noi n fostele limite, va juca un rol important n procesul de aglutinare. Sinterul este de obicei zdrobit i clasificat i materialele fine se ntorc la procesul de aglutinare, uneori, materialul rentors poate fi de 2-4 ori mai mare dect sinterul produs. Particulele create sunt trimise apoi n topitor. Sinterizareai calcinarea minereurilor sulfuroase sunt deseori realizate mpreun la temperaturi nalte i n acest caz, gazele produse au un coninut mare de dioxid de sulf. Oxidarea sulfului furnizeaz cldura necesar procesului. In general, minereul este amestecat cu sinterul care se ntoarce i agenii de topire, i poate fi granulat naintea aglutinrii. In cazul oxizilor se adaug cocs. Instalaiile de aglutinare folosesc o vatr mobil, o vatr continu sau o band de oel pentru a transporta materialul prin zonele de nclzire i rcire.. Gazele sunt trase n sus sau n jos prin strat ( aglutinare cu tiraj ascendent sau tiraj invers ). Se folosete i o main de aglutinat care folosete o combinaie de etape cu tiraj ascendent i tiraj invers, i poate micora volumul de gaz sau al emisiilor necaptate i recupereaza eficient cldura. Uneori un strat de material aglutinat este folosit ntre vatr i amestec pentru a proteja plasa de oel. Sinterizareaminereului sulfuros este exo-termic, alte materiale folosind gazul natural ca combustibil. Sinterul este rcit cu un curent de aer sau n rcitor cu ap. Sinterul este apoi cernut i uneori zdrobit pentru a produce un material final de mrime constant. Materialele fine sunt ntoarse n procesul de aglutinare. Calcinarea se realizeaz n cuptoare rotative, cu pat lichid sau cu mai multe vetre,i nu exist n mod normal adugri de carbon n timpul procesului. Calcinarea minereurilor preparate sulfurose realizeaz faza de coacere i este discutat n capitolul despre producerea metalului.
79
Chapter 2
2.5.1.8 Procesele de transformare n vapori Aceste procese sunt folosite la transformarea metalelor volatile ca plumbul sau zincul. Procesul utilizeaz temperaturi nalte i o surs de carbon pentru a produce cenu inert prin transformarea n vapori sau volatilizarea materialelor din material. Aceasta permite metalelor s fie recuperate mai uor ca oxid pentru o procesare viitoare. Cuptoarele Waelez i cuptoarele cu vapori de cenu sunt folosite. Transformarea n vapori este realizat n timpul preceselor de conversie a arjei i metalele volatile sunt extrase n timpul procesului. 2.5.1.9 Descoperirea i extragerea uleiurilor Aceste operaii sunt de obicei realizate la materiile prime secundare pentru a reduce continutul organic pentru nite procese principale. Procesele de splare i piroliz sunt utilizate. Centrifugarea poate extrage uleiurile i reduce ncrctura la sistemul termal. Variaiile majore n coninutul organic pot cauza combustii ineficiente n unele cuptoare i produce volume mari de gaze de combustie care conin compui organici reziduali. Prezena unui nveli poate de asemenea reduce rata de topire n mod semnificativ. Aceste evenimente pot cauza emisii importante de fum, dioxizi i praf de metal n aer dac colectorul de gaze i sistemele de combustie nu sunt suficient de robuste. Scnteile sau particulele care ard pot fi produse i pot cauza pagube semnificative echipamentului de risipire a fumului. In cuptor, descoperirea deeurilor contaminate este adesea mai puin eficient dect descoperirea deeurilor ntr-un cuptor separat datorit producerii unei cantiti mai mari de zgur de metal, dar exist i unele cuptoare special create pentru a primi impuritile organice. Extragerea uleiului i descoperirea se realizeaz ntr-un cuptor special creat. In majoritatea cazurilor un cuptor cu vatr rotativ este utilizat la temperatur sczut pentru volatilizarea uleiului i a apei. Se folosete nclzirea direct i indirect a materialului. Un arztor final care opereaz la o temperatur nalt (mai mult de 850 grade celsius) este folosit pentru distrugerea produselor anorganice n cuptor i gazele sunt de obicei filtrate ntr-un filtru cu esturi. Ruperea mecanic este frecvent utilizat pentru ndeprtarea izolaiei de pe cabluri i nveliului de pe alte materiale. Unele procese folosesc tehnici criogenice pentru a face nveliul casant i de aceea mai uor de ndeprtat. Splarea cu solveni sau cu detergeni poate fi de asemenea folosit. Sistemele cu vapori solveni cu condensatori integrali sunt cele mai comune. Aceste procese sunt folosite pentru degresarea unor produse. Sistemele de tratament pentru prevenirea contaminrii apei sunt folosite n aceste cazuri. 2.5.1.10 Incinerarea i piroliza Aceasta este folosit n mod normal pentru tratarea filmului fotografic, catalizatori i alte materiale pentru a concentra metalele preioase i recuperarea nichelului. Este de asemenea folosit pentru pre-tratarea catalizatorilor sau pentru ndeprtarea coninutului organic naintea altor tratamente. Aceste procese sunt de obicei realizate la o temperatur sczut pentru a preveni transferul metalelor. Gazele produse de incinerator sunt apoi tratate ntr-un arztor final i ntr-un sac de filtru. Formarea potenial a dioxizilor trebuie luat n considerare pentru toate aceste procese. Cuptoarele cu cutie simpl i cele cu vatr rotativ sunt utilizate pentru etapa incinerrii i pirolizei. Materia prim este introdus n cutiile furnalelor n cuv. Cenua de metal este colectat sau rcit naintea altor procese.
80
Chapter 2
2.5.1.11 Proceduri de solubilizare Solubilizarea sau presolubilizarea este folosit pentru ndeprtarea impuritilor ca substane alcaline i alcalino-pmntoase, magneziu, sulf sau clor din minereurile preparate i materiile prime secundare naintea altor procese. Solubilizarea este folosit pentru reducerea consumului de cadmiu, clor i sulf n reziduuri sau pentru recuperarea lor ca produse secundare. Exemple sunt oxidul WAELZ poate fi splat pentru a produce material potrivit pentru folosirea n procesele primare; - cadmiul n filtrul de praf poate fi ndeprtat nainte ca praful s fie reciclat ntr-un cuptor. Presolubilizarea este folosit i pentru ndeprtarea metalelor din matrice complexe sau pentru concentrarea metalelor preioase care sunt folosite pentru nvelirea catalizatorilor. Minereurile ca cuarul sunt splate i cernute nainte de folosire. Sunt folosite circuite nchise sau deschise de splare iar apa rezidual este tratat. 2.5.1.12 Tehnici de separare Aceste procese sunt folosite pentru ndeprtarea impuritilor din materia prim anterior folosirii acestora. Tehnicile de separare pentru minereuri i minereurile preparate sunt folosite n general la min unde materialul este concentrat, dar aceste tehnici sunt folosite i n cteva antiere de producie pentru tratarea zgurii, pentru extragerea fraciilor metalelor. Separarea magnetic este folosit pentru a ndeprta bucile de fier. Tehnicile de separare sunt mai frecvente pentru materiile prime secundare, i cea mai comun este separarea magnetic. Media greutii i separarea densitii este folosit pentru industria procesrii deeurilor dar poate fi ntlnit i n industria metalelor neferoase spre exemplu procesarea unei baterii pentru a ndeprta materialul plastic. n acest caz diferena de densitate i de mrime a diferitelor fracii este folosit pentru separarea metalului, oxizilor de metal i componente plastice folosind apa ca suport. Clasificarea este de asemenea folosit pentru separarea metalelor de materialele mai puin dense ca plasticul i fibrele de la deeurile electronice. Plutirea este folosit pentru a mbogi solubilizarea reziduurilor. Separarea magnetic este folosit pentru a ndeprta bucile de fier i pentru a reduce contaminarea aliajelor. In general magneii sunt utilizai deasupra transportorilor. Deplasarea gravitaional a sarcinii ntr-un cuptor cu reverberaie este folosit pentru a topi zinc, plumb i aluminiu s lase impuriti mari i cu punct de topire ridicat pe vatr pentru procesele viitoare. Cmpurile electromagnetice mobile sunt folosite pentru a separa aluminiu de alte materiale. O variaie a cestei tehnici folosete acest cmp electromagnetic mobil pentru a pompa aluminiu topit sau alte metale fr un contact direct ntre metal i componentele mecanice. Alte tehnici de separare implic folosirea culorii, UV, IR, raze X, laserul i alte sisteme de detectare n combinaie cu mainile de sortat mecanice sau pneumatice. Acestea sunt folosite de exemplu pentru separarea bateriilor Ni/Cd de alte tipuri de baterii i tehnicile se dezvolt i pentru alte aplicaii. 2.5.1.13 Sisteme de transfer i de ncrcare Aceste sisteme sunt folosite pentru transportul materiilor prime ntre etapele de pre-tratare i apoi n procesul principal. Tehnicile similare celor folosite pentru materiile prime sunt folosite i similare problemelor de producie a prafului de colectare i extracie. Materialul colectat este refolosit. Materialele pre-tratate pot fi mai uscate dect materiile prime i sunt folosite metode mai stringente de prevenire a emisiilor de praf. Sistemele cu sray de ap nu sunt n general folosite. Transportorii materialelor care formeaz praf sunt n general etan i n aceste cazuri sunt
Chapter 2
angajate sisteme de extracie eficient i de risipire a fumului. O alternativ este folosirea sprayurilor cu ap fin sau vapori. Racletele de la capt sunt folosite pe transportori pentru a preveni re-aducerea materialului pe seciunea de ntoarcere a benzii.
2.5.2 Emisiile prezente i nivelul de consum

Emisiile poteniale ctre mediul ambiant sunt similare acelora din manevrarea materiilor prime. n plus exist eliberri n aer de fum, gaze acide, vapori i praf de la procesele termale i praf de la procesele mecanice i eliberri de metale n ap de la sistemele de filtrare i granulare. Emisiile acestor procese sunt de obicei colectate.
2.5.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT

Aceast seciune prezint o serie de tehnici de prevenire i reducere a emisiilor i reziduurilor, ca i tehnicile pentru reducerea consumului total de energie. Toate acestea sunt disponibile din punct de vedere comercial. Exemplele sunt date pentru a demonstra tehnicile care ilustreaz o grij mare pentru mediu. Tehnicile care sunt date ca exemplu depind de informaiile utilizate de industrie, Statele Europene Membre i evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile care sunt folosite depind n mare msur de materialul care este folosit, de exemplu piesele mari i grele sunt tratate de o manier diferit fa de cele de material fin. Aceste probleme sunt specifice antierelor individuale i materialelor. Operaiile de pre-procesare i transfer au de a face cu materiale care sunt uscate i care produc probabil emisii n mediu. De aceea este necesar un design mai detaliat al echipamentului de proces folosit n acest stadiu iar procesele trebuie s fie monitorizate i controlate efectiv. Natura materialului trebuie luat n considerare i trebuie evaluate emisiile poteniale de COV i dioxizi n procesele termale. Sistemele de extracie i reducere a prafului trebuie s fie create, construite i meninute cu grij. Sumarul tehnicilor aplicate n acest seciune include problemele care vor fi ntlnite. Trebuie s ne referim i la tehnicile pentru materiile prime. Oricum urmtoarele probleme sunt considerate a fi cele mai importante. Folosirea proceselor de pre-tratare i transfer cu echipamente de risipire a fumului i de extracie bine create pentru prevenirea emisiilor de praf i alte materiale. Designul acestui echipament ar trebui s in cont de natura emisiilor, de rata maxim a emisiilor i de toate sursele poteniale. Folosirea sistemelor de transport etane pentru materialele care produc praf. Aceste sisteme trebuie dotate cu echipamente de extracie i de risipire a prafului acolo unde este posibil emisia de praf. Folosirea sfrmrii, amestecului i granulrii umede dac alte tehnici de control a prafului nu sunt disponibile. Curirea termal i sistemele de piroliz care folosesc echipamente de ardere final robuste pentru a distruge produsele de combustie de exemplu COV i dioxizii. Gazele trebuie pstrate la temperaturi mai mari de 850 oC (1100oC dac este mai mult de 1% material organic halogenat), n prezena a cel puin 65 oxigen pentru un minimum de 2 secunde. Timpii de rezisten mai mici pot rezulta n distrugerea complet a COV i dioxizilor, dar aceasta trebuie demonstrat la nivel local. Gazele trebuie rcite rapid prin fereastra de temperatur a reformrii dioxizilor. Pentru a reduce impactul COV, procesele de splare pentru ndeprtarea uleiului i altor impuriti trebuie s foloseasc solveni benigni. Trebuie folosite sisteme eficiente de recuperare a solvenilor i vaporilor. Benzile de oel, tirajul ascendent sau procesul de aglutinare cu tiraj invers etan sunt tehnici care trebuie luate n considerare. Sinterizareape benzi de oel are cteva avantaje pentru anumite grupe de metale i poate minimiza volumul de gaze, reduce emisiile
82
Chapter 2
necaptate i recupera cldura. Sistemele de extracie a gazelor reziduale ar trebui s previn emisiile necaptate. Folosirea cuptoarelor rotative cu rcirea cenuii umede pentru procesele ce implic reducerea volumului de material. Instalaiile mai mici pot folosi un cuptor mobil cu grtar. n ambele cazuri gazele de combustie ar trebui curate pentru ndeprtarea prafului i a gazelor acide dac sunt prezente. Dac se cere minimalizarea generrii de fum i vapori i mbuntirea ratelor de topire, trebuie create procese de separare pentru producerea de materiale curate care sunt potrivite pentru procesul de recuperare. Colectarea i tratamentul apelor reziduale pentru ndeprtarea metalelor neferoase i a altor componeni.
83
Chapter 2
Metode de pretratare Uscarea Concasarea Amestecarea
Materiale Minereuri prelucrate fondani Zgura / baterii
Grupe de metale i Toate Toate Toate
Comentarii Alimentarea uscat a unui cuptor Bazat pe ap sau procese mecanice/ Mecanice n stadiile 1 sau 2. Emisii poteniale de acid n mediu. Folosirea stadiilor de transport i de amestec Acoperirea i granularea. SO2 i emisiile de praf Filtrele de praf dintr-o varietate de procese conin Pb i Zn Emisii de COV i dioxizi din sistemele termale. Sistemele mecanice i criogenice sunt disponibile. Emisii de COV i dioxizi Sisteme bazate pe aer sau lichid Potenial pemtru hidrocarbonul clorinat Alimentarea uscat a unui cuptor
Minereuri prelucrate i fondani Aglomerarea Aglutinarea Vaporii de metal Minereuri prelucrate fondani; reziduuri Minereuri prelucrate fondani Filtre de praf, zgur i Toate (mai rar Cu i Ni) i Pb, Zn i feroaliaje Pb, Zn
Cu, Al, Ti. e.t.c. Descoperirea i Cablu Prin centrifugare se poate extragerea uleiului recupera uleiul i reduce ncrctura n sistemul termal Film, catalizatori Metale preioase Incinerarea Solubilizarea Separarea Degresarea Uscarea Materii prime Reziduuri Material plastic Metale Produi folosind sisteme bazate pe solveni i ap Minereuri prelucrate i fondani Pb, Zn, PMs Pb, Cd, PMs, Al Cu. e.t.c. Toate
Tabelul 2.3: Sumarul metodelor de pretratare
84
Chapter 2
2.6 Tehnici de producere a metalului i de control a procesului

Metal Cupru Tipul de cuptor care poate fi ntlnit Cuptor de topire cu vaporizare brusc Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu vatr rotativ i convertor Cuptor cu cuv Cuptor cu aer suflant Cuptor cu inducie Cuptor cu reverberaie Celule electrolitice topite Cuptor cu reverberaie Cuptor cu cuv i vatr rotativ Cuptor cu inducie Cuptor imperial de topit Cuptor cu vaporizare Cuptor cu baie Cuptor scurt cu vatr rotativ nclzitor KEETLE Main de aglutinare Cuptor cu pat fluidizat Main de aglutinare Cuptor cu inducie i creuzet Cuptor cu vapori de zgur Cuptor electric Cuptor cu aer suflant Cuptor cu creuzet Incinerator rotativ i static Cuptor cu pelaie Distilare n vid Cuptor cu vatr rotativ Cuptor tubular Cuptor Herrehoff Cuptor cu mpingtor Cuptor cu band Cuptor cu arj Cuptor cu vatr rotativ Cuptor cu fascicul electronic Cuptor cu inducie n vid Cuptor cu aer suflant Cuptor cu arc electric, cuptor electric Cuptor Herrehoff Cuptor cu topire reactiv cu creuzet Reactori metalo-termici Celule electrolitice topite Cuptor electric, cuptor cu inducie Cuptor de topire cu vaporizare brusc Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu reverberaie Convertori Cuptor cu vatr rotativ Cuptor cu inducie Comentarii O varietate de aplicaii depinznd de materia prim i stadiul procesului.
Aluminiu
Celulele electrolitice topite doar pentru stadiul primar.
Plumb
Zinc
Controlul temperaturii topirii este vital O varietate de aplicaii n funcie de materia prim i de stadiul procesului
Metale preioase
Mercur Metale refractare
Feroaliajele
Cuproarele cu mpingtor, cu band, cu arj i cu vatr rotativ sunt folosite pentru producerea pulberilor. Cuptorul cu fascicul electronic este folosit pentru topirea lingourilor. Cuptor cu arc electric este folosit ca cuptor deschis, seminchis i nchis Cuptoarele cu inducie sunt folosite pentru retopire. O varietate de aplicaii n funcie de materia prim i de stadiul procesului.
Metale alcaline Nichel i cobalt
85
Chapter 2
Carbon i grafit
Cuptor cu pu Cuptor cu vacuum, cuptor electric
Tabelul 2.4: Aplicaii tipice pentru cuptoare
Sunt cateva procese sau combinatii de procese folosite pentru producerea metalelor topite. Procesele pirometalurgice si hidrometalurgice sunt aratate mai jos. Ordinea in care ele apar nu este semnificativa si nu necesita o clasificare semnificativa. Tehnicile descrise in capitolele specifice metalului dau mai multe detalii despre procesele piro si hidrometalurgice, metalele care sunt folosite si avantajele si dezavantajele specifice in aceste aplicatii. Cuptoarele sunt folosite pentru o varietate de aplicatii in aceasta industrie cum ar fi coacerea sau calcinarea materiilor prime, topirea si rafinarea metalelor, precum si topirea minereurilor si concentratiilor. Acelasi tip de cuptor sau proces poate fi folosit pentru o varietate de aplicatii in acest domeniu si aceasta revista incearca sa dea si o imagine de ansamblu a acestor aplicatii [tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996; tm 35, LRTAP 1995]. Un aspect important de alegere a procesului este relatia cu evacuarea gazului si fumului; etansarea, semiinchiderea si deschiderea proceselor sunt nenumarate. Proiectarea sistemelor de evacuarea fumului este puternic influentata de configuratia geometrica care in ultima instanta poate face dificila aceasta operatie. Folosirea sistemelor de transfer care solicita capace de colectare pentru a fi deplasate in cuptor este o ilustrare a acestui factor. Un alt factor important in aplicabilitatea fiecarui tip de proces este tipul si varietatea materiilor prime folosite. Unele procese permit o varietate de materiale pentru a fi folosite, dar altele necesita un anumit tip de materiale. Aceste consideratii sunt descrise in capitole individuale privind productia de metal, luind in consideratie alegerea celor mai bune tehnici. Intr-o maniera similara operatia in sine si mentenanta acestor sisteme este de asemenea descrisa.
2.6.1 Cuptoare de coacere, calcinare, etc

2.6.1.1 Cuptor rotativ tubular Cuptoarele tubulare rotative folosesc aceeasi amenajare (aranjament) ca si cuptoarele rotative, dar opereaza fara topirea incarcaturii.
Stack
Filter
Gas cooling
Feed
Air (Oil, gas) Rotary kiln Exhaust fan
slag
Water basin
86
Chapter 2 Figura 2.1: Cuptor rotativ [tm 124, DFIU Cu 1999]
Aceste cuptoare sunt folosite pentru o varietate de procese de calcinare si fumigare. Principalul exemplu este productia de oxid de zinc prin fumigare in cuptoare Waelz, in procesul de calcinare pentru ferro-nichel; in calcinarea hidroxidului de aluminiu si a hidroxidului de magneziu pentru oxidul de magneziu ars usor in productia electrolitica a magneziului. Alte aplicatii sunt de pretratament pentru o varietate de materii prime la temperaturi inalte, pentru incinerarea filmelor fotografice si a hirtiei de uscare a amestecurilor de material la temperaturi joase. 2.6.1.2 Cuptoare cu pat fluidizat Aceste cuptoare sunt in special indicate cind temperatura de control este ceruta; de exemplu pentru coaceri sulfatice si arderea completa a concentratiilor de zinc, precum si pentru calcinarea oxidului de aluminiu. Aerul de combustie este suflat prin duze in sita in partea de jos a cuptorului si apoi stratul de fluid al materialului calcinat trece prin sita. Concentratia este mica la partea superioara a stratului. Oxigenul reactioneaza cu sulfurile in strat pentru a produce oxizi. Bioxidul de sulf ( SO2) este format la aproximativ 900-1000 grade C prin oxidarea sulfurilor pentru producerea oxidului. La aceasta temperatura, practic tot otelul se combina cu oxizii de metale grele formind ferita in prezenta oxigenului in exces. O parte din calcinat este evacuat mecanic din cuptor, dar o parte este evacuat in fluxul de gaz si este evacuat intr-un boiler de recuperare a caldurii cu sistem E.P. Prin ardere se antreneaza cantitati mici de impuritati ca: Cl, F, Se si Hg in faza gazoasa. Caldura dezvoltata in timpul arderii este recuperata ca vapori de sistemul de racire ( in forma de serpentina) in strat si in boilerul de recuperare a caldurii. Utilizarea aburului depinde de necesitatile fabricii, dar o parte este intotdeauna utilizata in procesul de incalzire. 2.6.1.3 Cuptorul Herreshoff Cuptorul consta intr-un turn care contine un numar de 8-12 vetre de caramida refractara, aranjate vertical si inchise intr-o manta de tabla refractara cilindrica. Alimentarea cuptorului se face din afara prin partea superioara a vetrei si materialul este antrenat in centrul vetrei de brate de malaxare care actioneaza din centrul celei de-a doua vetre. Materialul curge in cea de-a doua vatra si se formeaza in centru si de aici cade in cea de-a treia vatra. Aceasta curgere in zigzag este repetata pina cind materialul copt este descarcat. Bratele de amestecat sunt plasate la centru, cu rotire pe verticala, tubul fiind racit cu aer. Arzatoarele de gaz si ulei sunt plasate in puncte diferite ale cuptorului in functie de caracteristicile de combustie ale materialului. Aerul racit care este folosit in procesul de racire a tubului central, in mod normal se foloseste pentru preincalzirea aerului de combustie din cuptor.
87
Chapter 2
Figura 2.2: Cuptorul Herreshoff
Acest cuptor este folosit pentru calcinarea minereurilor de sulfura, pentru a produce metal direct in cazul mercurului sau un oxid ca oxidul de molibden. Reniul vaporizat care este eliberat in procesul de ardere al molibdenitei poate fi recuperat din iesirea gazelor din cuptor, folosind un sistem de purificare umeda impreuna cu un sistem de recuperare secventiala a reniului. Furnalele Herreshoff sunt de asemenea folosite pentru a regenera carbon activ. 2.6.1.4 Cuptoare pentru sinterizare Materiile prime pentru instalatia de sinterizare sunt concentrate, minereuri fine, prafuri fine si alte materiale secundare. In instalatia de sinterizare, materialul este prima data aglomerat la dimensiunea ceruta si poate fi brichetat. Materialul aglomerat este alimentat in cuptor, in strat sau in toata incarcatura, gazele neincalzite sunt trecute sus sau jos prin strat. In masina de sinterizare in banda a otelului, cuptorul multicompartimentat este folosit pentru fiecare aglomerat, este transportat intr-un performant convertor de otel. Aglomeratul este uscat intr-un compartiment de uscare prin circulatia gazului de la ultimul compartiment de racire. In compartimentul de preincalzire temperatura aglomeratului este in crestere, astfel incit materialul este calcinat si carbonul din strat este ars. Gazul incalzit este preluat din cel de-al doilea compartiment de racire. In compartimentul de sinterizare, temperatura de sinterizare este atinsa.
88
Chapter 2
Gazul de incalzire impreuna cu energia de ardere a carbonului, precum si oxidarea fierului sunt preluate de primul compartiment de racire. Compartimentul frontal este curbat in jos, aerul racit din cel de-al treilea compartiment de racire este suflat prin strat. In cazul energiei suplimentare este ceruta controlarea temperaturii in compartiment, gazul CO din procesul de topire sau gazele naturale sunt arse in compartimentele de sinterizare si preincalzire. O parte din produsul sinterizat sau brichetat este utilizat ca strat inferior in armatura de otel pentru a proteja acestea de temperaturi inalte. Gazele degajate sunt filtrate in cascade in instalatia de epurare si / sau in sacii de filtrare. Prafurile sunt recirculate in granule.
Figura 2.3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel
Cuptoarele de sinterizare sunt folosite pentru sinterizarea unei varietati de minereuri, prafuri si slamuri. Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel este folosit pentru brichetarea cromatilor, minereurilor de mangan si concentrate de niobiu, dar pot avea si alte aplicatii.
2.6.2 Cuptoare de topire

2.6.2.1 Cuptor de topire cu reverberatiee Cuptorul de topire cu reverberatie este folosit pentru topirea concentratiilor si a materialului secundar. Exista doua tipuri, un cuptor cu baie simpla pentru topirea concentratiilor calcinate sau concentrate si un cuptor cu reverberatie cu vatra pentru topire si rafinare. Cuptoarele pot fi uneori basculate pentru turnarea sau purjarea metalului. Diuzele pot fi folosite pentru injectia gazelor din tratament sau pentru aductia materialului fin. Cuptoarele sunt construite intr-un numar de configuratii in functie de particularitatile metalului si aplicatiei, varietatile cuprind alimentarea vetrelor inclinate si a creuzetelor pentru topirea propriu-zisa, diuzele si lancile pentru aducerea gazelor. Zgura este de obicei evacuata prin scurgere. Cand minereurile de sulf sunt topite in cuptorul de topire cu reverberatie, concentratia bioxidului de sulf este normal joasa datorita volumului mare de gaze de combustie si procentului scazut de sulfuri eliminate in cuptor.
89
Chapter 2
Figura 2.4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru
materiale secundare
[tm 124, DFIU Cu 1999; tm 226, VDI 2102 1999]
Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei varietati de materii prime, primare si secundare si pentru rafinare la cald. 2.6.2.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial) Acesta este un tip de cuptor cu cuva. Foloseste un aer cald de la diuze in partea de jos a cuptorului pentru arderea cocsului, care este amestecat cu incarcatura din cuptor a oxidului de metal sau a materialului secundar si agentilor din flux; materialele sunt brichetate inainte de incarcare. Combustia unei parti de cocs ridica temperatura din cuptor si reziduurile de CO, care cu hidrogenul produs de reactia gaz- apa reduce oxizii de metal la metal. Reactia produce un gaz bogat in CO. Acesta poate fi colectat, filtrat si ars pentru preincalzirea aerului din furnal sau poate fi ars in final intr-un arzator separat sau intr-o parte bogata in oxigen din cuptor. In alta ordine de idei, materiile prime ca si prafurile de oxid de zinc sunt alimentate prin diuze. Materialele colectate pe vatra sau creuzet la partea de jos a furnalului, pot fi evacuate in mod continuu sau intr-o sarja de baza. La evacuarea sarjei, zgura pluteste deasupra metalului care este evacuat printr-un orificiu de golire. Evacuarea si risipirea gazelor se face in timpul procesului de evacuare. Mantaua cuptorului este racita in mod normal cu apa pe toata inaltimea sau numai in partea de jos, furnalul poate fi numit un cuptor cu manta de racire. Acolo sunt doua varietati de cuptoare cu furnal in functie de metoda de incarcare si temperatura de operare folosita pentru topirea metalului. Cuptoarele pot fi: a) de temperaturi inalte, unde incarcatura de material este alimentata printr-un clopot sau un transportor prin clapeta sau b) de temperaturi joase unde cuptorul ests incarcat dintr-un buncar si incarcatura din stoc asigura autoetansarea.
Chapter 2
Camera Cazan Afterburning Waste -heat Cooler Racitor post-ardere recuperator chamber boiler Burner Inputmaterials Steam apa Abur Materiale de intrareAer de air ardereWater Furnal Blastfurnace
Offgas
Filter
Filter
Var/cocs Lime/coke
Hoodoffgas Gaz evacuat
Gaz evacuat
Natural gas
Oxide
Air (Input to blast furnace ) Intrare in furnal
Pulberi Flue dust zburatoare (inputto blast (intrare furnace )in furnal)
Ventilation Stack cos
Slag Zgura Cu) Metal (70 - 80 %
Figura 2.5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar [tm 124, DFIU Cu 1999; tm 226, VDI 2102 1999]
Furnalele sunt folosite pentru topirea si extragerea unei varietati de metale incluzand metale pretioase, cupru si plumb din materiile primare si secundare precum si feromagneziu cu carbon ridicat. Descoperirile recente demonstreaza ca incarcarea materialelor fine in cuptor prin duze permite brichetarea si reduc manipularea prafului de material. O aplicatie specifica a furnalului este cuptorul Imperial de topire, care este folosit pentru mixarea concentratiilor de plumb-zinc. Aceste cuptoare folosesc o ploaie condensata de plumb topit intr-un sector al furnalului pentru colectarea vaporilor de zinc din gaze ca si depunerea pe vatra prin plumbuire. Zincul si cadmiul colectate in condensator sunt purificate intr-un sistem de distilare fractionat (New Jersey Distillation Column). 2.6.2.3 Cuptoare cu arc electric Cuptoarele cu arc electric opereaza in principiu prin trecerea unui mare curent electric alternativ printr-o serie de 3 electrozi de carbon (pentru trei faze electrice cerute) pentru a produce arcuri electrice. Curentul electric cerut poate fi folosit si in acest caz se produce arcul electric dintr un numar de electrozi si incarcatura din cuptor. Cuptorul cu arcelectric poate fi impartit in urmatoarele componente: Echipament pentru alimenterea minereului si concentratiilor sau a mixturilor de materie prima in cuptor; Echipament pentru furnizarea energiei electrice in cuptor, constand intr-o retea electrica, transformator, bara colectoare si electrozi: Corpul cuptorului sau cuva constand dintr-o manta, captusala refractara si capacul cuptorului care protejeaza echipamentul de caldura si incarcatura chimic; Echipament pentru evacuarea metalului si a zgurei din cuptor.
91
Chapter 2
Materiile prime pot fi incarcate in furnal in moduri diferite. Pentru cuptoarele mai mici, materia prima poate fi incarcata manual folosind masina de incarcat. Masina de incarcat poate fi uneori folosita pentru spargerea custrei formate in partea de sus a incarcaturii cuptorului. Cuptoarele mari cu arc electric in mod normal sunt incarcate prin tuburile de incarcare unde incarcatura curge de la tuburi la vatra, astfel incat materialul din tuburi formeaza in cazul inchiderii cuptorului o etansare ermetica a gazului. Sistemul de alimentare cu energie electrica va transforma energia electrica care in mod normal este la tensiune mare si se coboara la tensiune mica si intensitate ridicata care este ceruta de proces. Trei transformatoare de cuptor sunt situate in jurul cuptorului pentru a obtine o "simetrie electrica". Operatiunea de separare a transformatoarelor are cateva avantaje pentru a controla cuptorul. Electrozii pot fi precopti sau de tipul soderberg. Sunt instalatiati din grafit sau material carbonic si se consuma in timpul procesului, necesitand o inlocuire continua.
Electrod nou Cilindru carbon cu pasta de
Turnare electrod Inel superir Sistem mobil Inel inferior Tubul suspensiei Elevator hidraulic Papuci de contact electrici Inel suport Suport electrod Acoperis furnal
Figura 2.6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric
Sistemul Sderberg care este aratat in figura 2.6. se bazeaza pe un electrod de otel exterior in care se formeaza pasta de carbon. Pasta de carbon este coapta cu scopul de a fixa electrodul in interiorul mantalei de otel cand electrodul este fierbinte, in functie de caldura cuptorului. O parte din caldura este data de curentul electric din electrod. Carbonul din electrozi poate fi consumat pentru a reduce oxizii din metal sau poate fi uzat pe parcursul functionarii arcului. Se pot produce concentratii insemnate ale monoxidului de carbon. Unele instalatii folosesc electrozi perforati care permit trecerea materialului pentru alimentarea cuptorului prin electrod. Materia prima asigura o parte a rezistentei din circuit electric si permit formarea arcului electric care produce temperaturi ridicate. Adancimea insertiei electrozilor vegheaza rezistenta. Exista cuptoare cu arc electric care folosesc anozi portizolatori sau conductia vetrelor. Cuptorul cu arc electric poate functiona in sarja sau continuu. Cuptoarele pot fi deschise, semi-etanse (cu extractia din al IV-lea orificiu din capac) sau total etanse folosind jgheaburi si valve etanse pentru incarcare. In ultimul caz toate gazele de la cuptoare sunt eliminate, sunt filtrate si pot fi folosite la preincalzirea materialelor incarcate sau folosite ca combustibil. Capacele si, ocazional corpurile cuptoarelor pot fi racite cu apa pentru a controla procesul si a preveni deteriorarile.
Chapter 2
Raw Materials Materii prime Electricalelectrica Energy Energie Ferro-Alloy Aliaj feros Off-gas (dust and fume) Gaz evacuat
Figura 2.7: Cuptor rotativ cu arc electric
Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei game de aliaje de fier. Sunt de asemenea folosite pentru topirea si rafinarea metalelor refractare si a aliajelor la temperatura inalta, in aceste cazuri ele functionand sub vid. Cuptorul poatre fi folosit in sarja sau continuu cu incarcatura topita. In ultimul caz electrozii sunt "cu arc acoperit" in zgura si nu intrerup arcul (exceptand inceputul) dar opereaza ca un cuptor cu rezistenta electrica. 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie) Acest tip de cuptor foloseste aranjari similare ca cel al cuptorului cu arc electric. In functie de marimea cuptorului, trei pana la sase electroz Soderberg sau precopti sunt imersati in stratul de lichid. Temperatura de topire este mentinuta de temperatura rezistentei electrice. Cuptorul functioneaza continuu. Materia prima solida sau lichida este alimentata printr-o serie de canale de turnare, tevi de alimentare sau prin electrod perforat. Conditiile de etansare sau semietansare sunt usor de mentinut. In procesele de topire deseurile de minereuri concentrate sunt transferate in lichid topit prin partea de sus a cuptorului sau prin lateral prin incarcari individuale si electrozii sunt imersati sub stratul de zgura topit.
Chapter 2
Gaz evacuat Alimentare Curent electric uscata sau calcinata Electrozi
conducte Jgheab zgura de convertor
mata zgura
mata alimentare
Zgura
Figura 2.8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate
Pot fi folosite pentru cocs si agenti de zguraa in functie de aplicatie. Electrozii de carbon sunt consumsti cu oxidare redusa, volumul de gaz produs in timpul operatiei este tinut la minim, asa incat acolo nu se produc gaze datorita arderi combustibilului. Aceste cuptoare sunt de obicei etansate, iar gazele sunt usor colectate si tratate cu posibilitatea de a refolosi praful, oxidul de carbon si dioxidul de sulf. Cuptoarele sunt folosite in producerea unui numar de metale din materiale primare si secundare, incluzand metale pretioase, plumbul si cupru si pentru evacuarea zgurii [tm 124, DFIU Cu 1999]. Anumite zguri, din topirea primara (cupru), sunt tratate in cuptoare circulare. Sunt folosite de asemenea pentru acoperirea metalelor pretioase, in particular argint. 2.6.2.5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar Sunt cuve simple formate din oxid de aluminiu sau alte materiale refractare si cilindrii de otel captusit refractar care sunt plasati pentru formarea creuzetelor care participa la proces. Sunt folosite pentru reactiile metalo-termice. Acestea sunt folosite pentru productia aliajelor speciale de fier, ca ferovanadium, feromolibden, precum metale refractare. 2.6.2.6 Cuptoare de topire de tip ISA Aceste cuptoare folosesc o tija de otel pentru injectia combustibilului gazos, petrolului sau carbunelui si si oxigenului sau aerului in baia unui cuptor cilindric. Tija este scufundata in baia topita si realizeaza topirea sub o manta de zgura prevenind o uzura rapida. Alte materii prime sunt alimentate in cuptor prin transportor etans unde reactioneaza puternic si sunt topite. Tija de combustie agita baia si produce zgura deasupra metalului sau matei. Separarea fazelor de topire implica o depunere separata in cuptor, de unde fazele sunt evacuate separat. Cuptorul poate fi folosit pentru o sarja de baza, cand conditiile in cuptor sunt schimbate la sfarsitul sarjei (cum ar fi suflarea de gaz prin tije). Exemple de operatii pe sarje: a) topirea cuprului (plumbului) a materialului secundar din cupru (plumb), manta in prima faza, urmand conversia acestuia in cupru pur prin suflaree cu oxigen. b) Tratament cu reziduri de zinc. Operatia continua este posibila folosind doua cuptoare in serie ca de exemplu productia plumbului prin procedeul ISA.
Chapter 2
Process Aer de procesair Oxygen Oxigen Natural gas Gaz natural

Gaz evacuat (catre sistemul de Off-gas epurare a gazului) (to gas cleaning system)
Lance (inpozitie raisedridicata) position) Lance (in Sistem ridicare Lance lifting gear tub (lance)
Process gas (catre sistemul de Gaz de proces (to gas cleaning epurare a gazului) system)
Input charge Incarcare (pelletized) (peletizata)
Burner (gaz Arzator (natural gas) natural)

Lance Lance (in (inoperation pozitie de position) operare)
Hood Hota GazeleOff-gas evacuate (to gas cleaning) (catre epurare)
Hood Hota
Gazele evacuate Off-gas (catre epurare) (to gas cleaning)
Slag zgura
Plumb brut Crude lead (to (catre separatorul de cupru) decopperisation)
Figura 2.9: Procesul de topire ISA [tm 124, DFIU Cu 1999]
Cuptorul foloseste un capac mare si un sistem mare de extractie prin colectare si tratarea fumului din cuptor si pentru operatia de evacuare. Cand concentratiile sulfuroase sunt topite, gazele sunt trecute in sistemul de evacuare a sulfurii. Exista multe aplicatii pentru acest tip de cuptoare, incluzand productia matei de cupru din concentratii (ISA Smelt) convertizoare, productia plumbului din materiale primare si secundare (ISA Smelt), tratamentul oalei uzate si fumului de zinc (Ausmelt) [tm 38 - 45, Ausmelt 1997]. Cuptorul ISA Smelt furnace este folosit pentru topirea directa continua precum si pentru sarja si operatii discontinui. La topirea cuprului concentrat in mata. Procesul foloseste incarcatura umeda si este alimentat continuu cu fluxuri in cuptor. 2.6.2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica Acest tip de cuptor rotativ inclinat care foloseste tije de incalzire si suflare propriuzisa. Cuptorul este mic si cadrul laminorului este construit asa incat sa inmagazineze emisiile secundare care sunt tratate. Rotatia cuptorului permite buna mixare a incarcatirii si reactia completa a componentelor, dar poate fi etansat cu abraziuni din captusala refractara.
95
Chapter 2
Flue combustibil
Tub incarcare cu Water-cooled racire pe apa charging chute
Track ring Cursa inel
Lance pentru oxigen racit Water-cooled cu apa/ gaz natural oxygen/natural gas lance
Hood hota
Motor cu actionare Rotate drive motor prin rotatie
Thrust roller Cilindru basculare
Figura 2.10: Cuptor rotativ cu suflare puternica
Oxigenul si combustibilul sunt adaugate prin tije, care sufla pe suprafata topiturii. Folosirea oxigenului conduce la producerea de gaze reziduale si dioxid de sulf ridicat cand culfurile sunt topite. Procesul se desfasoara in sarja de baza si este indicat sa se foloseasca un numar de astfel de cuptoare de topire, convertizoare si curatare a zgurei. Cuptorul este folosit pentru topire, convertizare si tratamentul zgurei. Se foloseste pentru producerea cuprului si plumbului primar si secundar, a aliajelor feronichel si pentru acoperirea cu metale pretioase. Alte conceptii de cuptoare rotative basculante sunt de asemenea folosite pentru topirea si sunt exemple de minitopitoare, cuptoare basculante si cuptoare rotative oxigaz (TROF). 2.6.2.8 Procese Noranda, El Teniente, Baiyin si Vanyucov Concentratiile aglomerate si aditivii sunt incarcati in baia de zgura topita la partea superioara a cuptorului. Arzatoarele de gaz natural sau de petrol la ambele capete produc caldura necesara procesarii. Aerul imbogatit in oxigen este suflat intr-o baie de topire, prin duze, cauzand oxidarea sulfurilor si a fierului.
96
Chapter 2
Hota gaz Mecanism rotativ Carcasa otel Arzator alimentare cu Gura Fondant, concentrate peletizate si carbune maruntit Arzator final de zgura
cupru Evacuare cupru
Evacuare zgura
Figura 2.11: Reactorul Noranda
In timpul topirii continue in cuptor se separa in doua faze lichide : zgura si mata. Acestea dau densitati variate stabilind formarea a doua cruste. Mata este evacuata periodic de pe fundul cuptorului si zgura curge afara, in mod continuu, pana la terminarea incarcaturii. Cuptorul este etans si golit prin canale de scurgere. Acest proces este folosit pentru topirea concentratiilor de cupru si pot produce cupru pur cand se folosesc concentratii cu nivel scazut de impuritati sau grad mare de mata. Operatia practica normala este de a produce mata bogata in cupru pentru convertizarea ulterioara. Procedeul El Teniente, Baiyin si Vanyucov este similar cu procedeul Noranda. In procesul El Teniente, sunt adaugate concentratii umede in cuptor folosind un sistem radiator si concentratiile uscate sunt adaugate prin duze. Initial, mata a fost distribuita in cuptor pentru a ajuta procesul si a produce metal alb. Procesul Baiyin foloseste un cuptor rectangular care este divizat in zone de topire si decantare. In procesul Vanyucov aerul imbogatit cu oxige este suflat din stratul de zgura aflat peste stratul de mata.
Figura 2.12: Reactorul El Teniente
2.6.2.9 Procesul Mitsubishi Procesul folosete trei cuptoare interconectate, o baie n cuptorul de topire, cuptor electric curare a zguri i cuptor de convertizare. Curgerea gravitaional este folosit ntre cuptoare i permite transferul prin oal. Toate cuptoarele sunt etane i evacuate,
Chapter 2
cldura din procesarea gazelor este recuperat i tratat pentru nlturarea prafului i a dioxidului de sulf. Concentratele uscate, aerul, oxigenul i aditivii sunt ncrcai n baia cuptorului prin tije, consecutiv topirii pentru formarea matei (60 65 % coninut de cupru) i a zgurii. Aceast mixtur cade n mod continuu printr-un canal n vatra cuptorului electric, vatra servind ca decantor pentru separarea zgurii. Mata este descrcat continuu din cuptorul de decantare printrun sifon n cuptorul de convertizare.
Cocentrate, silica, aer, oxigen Zgura de cuptor, granulatie si reciclare arzator Zgura si mata Resturi si mata Cupru spumos brut, Aer, oxigen
Cuptor de topire
Cuptor cu curatare electrica a zgurei Granulare evacuare
Furnal conversie zgura si
Figura 2.13: Procesul Mitsubishi n convertizor aerul, oxigenul i aditivii sunt suflai n baia lichid prin tije cu ap rcit pentru producerea cuprului pur. Zgurile de convertizor sunt reciclate n cuptorul de topire care de asemenea poate fi alimentat cu deeuri de anozi. Este posibil ca o treapt a convertizorului s poat fi folosit cu alte cuptoare de topire. Procesul produce cupru brut n mod continuu. 2.6.2.10 Cuptorul QSL Cuptorul este un cilindru orizontal divizat ntr-o zon de oxidare i o zon de reducere. Cuptorul este cptuit cu crmizi de Cr - Mg pentru etanare la o temperatur de 1250 0C. Duzele de la vatra cuptorului furnizeaz oxigen pentru zona de oxidare i amestecul de aer i praf de crbune pentru zona de reducere a zgurii. Materia prim poate fi umezit i sortat de la bulgri mari la material mrunt. Bulgrii sunt alimentai din partea de sus a cuptorului i amestecai cu crbune i fondai. Zona de oxidare produce plumb pentru lingouri, dioxid de sulf i zgur mbogit cu plumb. Acestea curg n zona de reducere astfel nct se produce o cantitate suplimentar de plumb pentru lingouri, iar prin inversarea direciei de curgere se evacueaz plumbul prin gura de evacuare. Zgura este evacuat la terminarea reducerii, apoi este granulat. Pklumbul pentru lingouri este evacuat la sfritul oxidrii i apoi este rafinat. Capacele i nchiderile complete astup canalele i orificiile de scurgere. Gazele eliminate sunt folosite pentru recuperarea cldurii i la desprfuire nainte de trecerea la instalaia de acid sulfuric. Alte gaze din proces sunt filtrate n filtre cu saci.
98
Chapter 2
Reduction zone Oxidation zone
Air injection (if required) Burner
Oxygen lance
Concentrate + fluxes + flue + (coal)
Oxygen lance
Burner SO 2 -off gas dust
0.5% inclination
Slag
Coal + carrier air + oxygen + shield gas
Oxygen
Lead bullion
Figura 2.14: Procesul QSL [tm 102, DFIU Zn 1999]
Procesul QSL a fost proiectat pentru producerea plumbului din concentraii i alte materii secundare ntr-o singur baie i cu maximizarea energiei recuperate. 2.6.2.11 Cuptoare de topire tip ciclon Cuptoarele includ reactorul ciclon cu flacr i reactorul Contop. Cu aceste procedee de topire rapid cu intensitate ridicat, concentraiile de cupru i fondantele sunt topite cu oxigen n camera de combustie tip ciclon. n procesul Contop, ciclonul este dispus vertical i amestecul produs merge n camera de depunere de sub ciclon. n procesul PRC, combustia are loc ntr-o cuv de reacie vertical i separarea matei de zgur se produce ntr-un reactor orizontal suplimentar. Zgura i metalul alb sau mata mbogit n cupru sunt separate n antecreuzet i evacuate. Metalul alb sau mata sunt procesate n convertorul standard.
Gaz de reducere
Gaz de reducere Grad evacuat Grad evacuat
Cupru anodic Mata de grad inalt zgura
Figura 2.15: Procesul Contop
Aceste procese sunt folosite n principal pentru topirea concentraiilor de cupru.
99
Chapter 2
2.6.2.12 Cuptorul rapid Outokumpu Acesta este un proces rapid de topire. Concentraii uscai sunt topii folosind coninutul energetic al concentrailor pentru producerea cldurii necesare topirii concentrailor i fondantului. Amestecul concentratului este alimentat continuu cu aer mbogit n oxigen prin arderea concentratului ntr-o cuv de reacie vertical a cuptorului etanat , unde reaciile dintre oxigen i concentrat au loc rapid n suspensie. Cldura reaciei topete particulele. Particulele topite produc mata i zgura. Dioxidul de sulf se formeaz n acelai timp. Instalaiile mai vechi care proceseaz aer prenclzit la 200 800 0C au fost folosite la obinerea operaiilor autogene dar cu timplu majoritatea instalaiilor au obinut oeraii autogene folosind oxigen mbogit pn la 30 90 % oxigen n aerul procesat. Gradul de mbogire cu oxigen este determinat de calitatea concentratului i de cerinele bilanului termic. Debitul continuu de gaze reziduale prsete cuptorul prin canalul cuvei pentru recuperarea cldurii i evacuarea particulelor. Are o concentraie ridicat, constant de dioxid de sulf i sulful este recuperat din gaz n principal prin conversia acidului sulfuric dup recuperarea particulelor. Zgura topit i particulele de mat sunt sedimentate dup evacuarea gazului ntr-o parte decantoare orizontal a cuptorului formnd o baie topit unde fazele sunt separate n afara decantorului extern. Mata este evacuat n afara cuptorului la oale sau prin canale de scurgere, n funcie de granulaie, acestea depinznd de metoda de conversie folosit. Zgura este evacuat n mod continuu / semicontinuu n afara cuptorului i poate fi procesat suplimentar n cuptorul de zgur sau n circuitul de flotaie al zgurei pentru recuperarea cuprului. In unele instalaii coninutul sczut de cupru din zgur permite producerea zgurii n topitul primar pentru a fi folosit direct sau rebutat.
Concentrat si nisip Arzatorul concentratului Aer preincalzit sau aer imbogatit cu O2 Turn reactie de Ulei
Gaz evacuat
mata
Figura 2.16: Cuptorul Outokumpu
Zgura
Decantor
Zgura
Cuptorul rapid este proiectat s produc cupru, mat de nichel i cupru brut direct din concentrai. Cuptorul produce o calitate superioar de mat, iar o parte important din sulful concentrat este degajat n gazele de topire i declaneaz procesul de conversie pentru eliminarea reziduurilor de sulf mult mai uor. Cuptorul a fost folosit la o scar demonstrativ pentru producerea lingoului de plumb i pentru degazarea deeurilor.
Chapter 2
Cuptoare asemntoare sunt de asemenea folosite n procesul de conversie rapid pentru conversia sedimentelor granulate de mat n cupru brut. Procesul are caracteristici similare cu procesul de topire rapid adic operaii autogene cu aer srcit n oxigen i o curgere continu a gazelor reziduale cu un coninut ridicat de dioxid de sulf. 2.6.2.13 Cuptorul INCO Acesta este un cuptor rapid similar cu cuptorul rapid Outokumpu, dar folosete oxigen pur pentru operaia autogen. Minereul concentrat de cupru amestecai cu ageni de zgur sunt suflai orizontal n cuptor prin ambele capete i gazele reziduale sunt colectate n centrul cuptorului.
Concentrat de calcopirita si nisip Gaz evacuat Alimentare cu cantitate constatnta Concentrat de calcopirita si nisip
zgura
Reciclare zgura de convertor zgura
Figura 2.17: Cuptorul INCO
Concentraiile sunt coapte i topite n suspensie n cuptor i trec n decantor n aceeai manier ca i cuptorul rapid tip Outokumpu. Cldura produs la coacere este suficient pentru un proces de topire autotermic. Zgura care are un coninut mediu de cupru curge n afar continuu la unul din capetele cuptorului, iar mata este evacuat periodic pe la centrul unui perete lateral. Gazele reziduale conin pn la 75 % dioxid de sulf. 2.6.2.14 Cuptorul Kivcet (KSS) Acesta este un cuptor rapid similar cuptorului rapid tip Outokumpu. Componentele uscate i amestecate ale ncrcturii i oxigenul sunt alimentate continuu prin arztoare pe partea superioar n cuva de oxidare. In acelai timp este adugat cocsul mrunit. ncrctura este aprins cnd intr in cuva de reacie, temperaturi mai mari de 14000 C sunt atinse i desulfurizarea complet are loc imediat. Cocsul mrunit este doar nclzit i cobort n cuv. Cocsul plutete n baia de zgur i reduce oxidul de plumb. Reducerea parial a zgurii i cuptorul pentru lingou curge sub diafragma peretelui n zona de reducere a cuptorului care este nclzit electric i unde cocsul sau crbunele este adugat entru reducerea final.
101
Chapter 2
a) electrozi b) arzatorul concentratelor c) turn de topire; d) pereti de partitie; e) cureaua de elemente racite cu apa) f)linie refractara racita cu apa g) turn de indepartare a gazului Figura 2.18: Cuptorul Kivcet
Plumbul pentru lingou este trimis pentru rafinare, zgura poate fi trimis la cuptorul Waelz(de uscare). Fluxul de praf de oxidare este trimis napoi n cuptor. Fluxul de praf de la faza de reducere este tratat n ISF. Procesul este de asemenea folosit pentru producerea cuprului.
2.6.3 Convertizoare
2.6.3.1 Convertizor Pierce Smith Aceste convertizoare funcioneaz n arje (discontinuu) i folosesc duze pentru suflarea aerului sau oxigenului n mat pentru a reaciona cu aceasta n dou etape i produce cupru brut sau mat de nichel de o calitate superioar precum i zgur. Sunt de asemenea folosite n producerea de fero-nichel i ali oxizi metalici. Volumul mare al gazelor nclzite este produs n timpul perioadei de suflare i este colectat cu ajutorul capacelor care nchid convertizorul. Spaiul dintre camera convertizorului i capac permite accesul aerului de recirculare care produce diluarea dioxidului de sulf bogat n gaze uzate. Variaiile concentraiei de dioxid de sulf depind de ciclul procesului. In timpul suflrii iniiale a dioxidului de sulf concentraia poate fi considerabil mrit peste 10%, n timpul suflrii secveniale i cnd convertizorul este nclinat ctre capac, concentraiile de dioxid de sulf sunt mult mai mici i chiar nule. Variaia concentraiei de dioxid de sulf nu produce o alimentare satisfctoare a instalaiei de acid care necesit o curgere relativ stabil. Acesta este mpins n instalaia multiconvertizor n convertizorul secvenional pentru a atinge o curgere relativ lina.Gazele pot fi de asemenea amestecate cu gazele de la un topitor mai puternic. Folosirea oxigenului pentru saracirea aerului insuflat va creste continutul de bioxid de sulf intotdeauna cand saracirea este limitata, ducand la o crestere rapida a uzurii materialelor refractare. Capacele racite cu apa sunt acum folosite la unele instalatii. Convertizorul este incarcat prin oale cu masa lichida, iar zgura produsa in timpul conversiei masei si a producerii cuprului brut este saracita secventional in oalele de convertizor. In timpul acestor procese de evacuare se realizeaza emisii rapide. Folosirea facilitatilor suplimentare de
Chapter 2
evacuare a gazelor (ex: capacele secundare si perdelele de aer) si controlul pozitionarii convertizorului pentru prevenirea suflarii in timpul bascularii acestuia pot reduce aceste emisii. Capacul strapuns si sistemele de incarcare prin duze sunt de asemenea folosite astfel ca nu este intotdeauna necesar sa basculeze convertizorul catre capac in timpul incarcarii cu deseuri de metal si fluxuri (fondante). Formatul general tip tambur al cuptorului adoptat la acest tip de convertizor este de asemenea folosit la cuptoarele pentru anozi unde cuprul brut sau negru produs de convertizor este rafinat. Aceste cuptoare folosesc duze pentru suflarea ulterioara a aerului urmata de adaugarea de agent de reducere (de obicei gaz natural sau propan) pentru a evacua elementele nedozabile finale de sulf si cand are loc conversia oxidului de cupru in cupru.
Gaz evacuat
hota
Fondant de siliciu
tevi
Actionare fondant
Actionare pneumatica
Figura 2.19: The Peirce-Smith Converter
Acesta este de departe cel mai intalnit convertizor pentru obtinerea masei si este folosit la producerea cuprului si a masei de nichel de calitate superioara si pentru rafinarea feronichelului. 2.6.3.2 The Hoboken Converter Acesta opereaza pe acelasi principiu de suflare ca si convertizorul Pierce- Smith dar cu pierderi mari de gaz care apar frecvent cand convertizorul este basculat pentru incarcarea si evacuarea zgurii si cuprul impur este evitat. Gazul rezultat este evacuat prin conducta la capatul convertizorului. Conducta de aspiratie minimizeaza scaparile de gaz in timpul tuturor fazelor operatiei. Convertizorul este incarcat printr-o mica deschizatura la partea de sus a mantalei si incarcarea este apoi posibila in timpul suflarii fara bascularea convertizorului intrucat procesul dureaza putin. Dilutia gazelor evacuate
Chapter 2
conduce la infiltrari mici astfel incat stabilizarea concentratiei medii de bioxid de sulf este mai mare decat la convertizorul Pierce- Smith. Oricum concentratia de bioxid de sulf va ramane variabila in timpul ciclului. Rezultatul final este ca pierderea de bioxid de sulf este mai mica din convertizor. Deschiderea mai mica folosita pentru incarcare poate crea probleme datorita coagularii zgurii. Conducta
ascendenta gura
Flux de gaz Cantarire greutate
Figura 2.20: Convertizorul Hoboken
2.6.3.3 Alte convertizoare

Cuptoarele de topire tip ISA si cuptoarele Ausmelt,cuptoarele TBRC,faza de convertizare a procesului Mitsubishi si convertizorul Noranda sunt de asemenea folosite ca si convertizoare. Aceste furnale folosesc masa topita ca material de incarcare.Convertizorul OBM este folosit pentru feronichel. Convertizorul rapid (Kennecott/Outokumpu) este de asemenea folosit ,in acest caz sedimentul de masa fiind folosit ca material de incarcare. Convertizorul Mitsubishi si convertizorul rapid sunt singurele convertizoare continui in metalurgie la aceasta data.
2.6.4 Cuptoarele de topire si rafinare

2.6.4.1 Cuptoarele de inductie Ele sunt creuzete simple sau cu canale care sunt incalzite prin bobina electrica externa , cuptoarele de inductie cu canale fiind in principal folosite pentru topirea produselor de dimensiuni mari. Intr-un singur caz cuptorul cu canal este utilizat la topirea aluminiului in oale.
Crucible induction furnace Channel induction furnace
104
Chapter 2 Figura 2.21: Cuptoare de inductie
Curentul este indus in metalul care a fost incarcat in cuptor si caldura este generata .Cuptoarele sunt echipate cu capace de extractie a gazelor si a prafului rezultat care pot fi folosite in timpul operatiilor de indepartare a zgurii si turnarii.Accesul la cuptorul de inductie pentru incarcare si evacuare presupune ca sistemul mobil de capace este adesea folosit.Capacele sunt robuste asa incit ele pot rezista unui impact mecanic.In acelasi timp fixarea sau extractia capacului este folosita eficient.Eficienta acestui cuptor poate fi scazuta pentru anumite materiale dar poate fi crescuta daca materialul folosit este mic. Materialele mari pot fi taiate pentru a aduce eficienta si de asemenea pentru a permite capacelor de colectare a gazelor sa se desfasoare corespunzator. Cateva procese continue retin de asemenea o cantitate de material topit pe fundul cuptorului intre incarcari, daca operatia o permite. Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea de capacitati mici de pana la 30t, de obicei pentru cupru,alama,zinc si aluminiu.Ele pot lucra de asemenea sub vid,de exemplu cand se topesc superaliaje,hotel inalt aliat,metale pure si in cateva cazuri pentru distilarea metalelor.Temperatura cuptoarelor poate fi controlata automat pentru a minimiza emisia de gaze cand se topesc metale volatile sau oxidabile cum ar fi zincul sau aliajele care contin zinc. Aceste cuptoare sunt de asemenea folosite pentru mentinerea metalului topit in stare lichida , pentru aliere si turnare. Curentul indus in aceste cuptoare necesita ca metalul sa fie agitat electromecanic pentru a produce amestecarea incarcaturii si a oricaror materiale de aliere care sunt adaugate. 2.6.4.2 Cazan incalzit indirect Acestea sunt creuzete simple care sunt incalzite din afara prin combustia gazelor sau petrolului prin curent electric sau la temperaturi joase prin energia termica data de fluide termice.Contactul direct cu flacara este evitat pentru a preveni supraincalzirile locale la baza creuzetului si un bun control al temperaturii care poate fi mentinuta in topitura astfel ca oxidarea si vaporizarea metalului este prevenita. Aceste cazane sunt folosite in principal in principal pentru topirea curata a plumbului , a aliajelor de plumb , a zincului si aliajelor de zinc . 2.6.4.3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului Acesta este un cuptor vertical simplu cu o vatra de colectare (inauntrul sau in afara cuptorului) si un sistem de arzatoare la capatul de jos , un sistem de incarcare a materialului la partea de sus . Arzatoarele utilizeaza de obicei gaze preincalzite si sunt proiectate sa lucreze in atmosfera oxidanta sau reducatoare .Acesta permite metalului sa se topeasca cu sau fara oxidare . Metalul este introdus pe la partea superioara a cuptorului si este topit trccand astfel sub cuva .Controlul independent al combustibilului sau aerului este de obicei asigurat pentru fiecare arzator. Monitorizarea continua a oxidului de carbon sau a hidrogenului este de asemenea asigurata pentru fiecare rand de arzatoare si este monitorizata combustia gazelor pentru fiecare arzator . Gazele de combustie sunt de obicei extrase si curatate . Un arzator suplimentar este folosit uneori pentru descompunerea monoxidului de carbon , petrolului , VOC sau dioxizilor emanati . Adaugarea oxigenului deasupra zonei de topire a fost folosita pentru asigurarea arderii suplimentare la nivelele suplimentare ale cuvei sau furnalelor . Cuptorul este folosit la topirea metalelor pure dar si a metalelor care contin materiale organice . Daca metalele unsuroase sunt introduse in cuptor este depasit gradientul de temperatura care exista intre zona de incarcare si arzatoare . Temperatura joasa poate produce o pacla de la
Chapter 2
arderea partiala a materialului organic . Cuva cuptorului este utilizata de asemenea la preincalzirea materialului incarcat inainte de topire . 2.6.4.4 Procesul Contimelt Procesul comprima doua cuptoare interconectate , o vatra de cuptor si un cuptor tip tambur. Primul este cuptor rectangular vertical cu o camera orizontala de colectare care este alimentata cu cupru brut sau negru si alte materiale brute.Arzatoarele oxigaz furnizeaza caldura si incarcatura este topita pentru a produce cupru rafinat si o cantitate mica de zgura care este separata.
Off-gas Gaz evacuat
Cooler racire Poling Furnace
Filter filtru
Cuptor Anode anodic furnace
Copper cupru Charging incarcare
Figura 2.22: Proces de topire continua [tm 124, DFIU Cu 1999]
Cuprul topit este preluat printr-un sifon si jgheab de cuptorul cilindric orizontal unde este dezoxidat utilizandu-se gaz natural.Cuprul rafinat se fixeaza pe anozi.Gazele din cuprul secundar trec spre prearzator.Aici se combina cu gazele extrase din primul cuptor si trec in cazanul recuperator, aerul este preincalzit de arzator ,racindu-se in final in filtrul mare. Conditiile operationale ale cuptorului pot fi controlate minimalizandu-se oxidarea metalului.Aranjamentul permite recuperarea caldurii prin generarea de abur sau prin incalzirea sarjei. Acesta este un proces continuu, obtinerea anozilor din cupru in doua etape de topire si tratarea cuprului negru si a cuprului brut, din care rezulta un inalt grad de crapaturi ale cuprului si fisuri in anod. O dezvoltare similara in industria aluminiului este procesul Meltomer (tm 116,ALFED 1998).Acest proces foloseste un turn de amestec vertical si sarje incorporate preincalzite utilizand gaze externe fierbinti.
106
Chapter 2
2.6.4.5 Cuptoare cu fascicul electronic Temperatura foarte inalta de amestec a metalelor refractare ca tungsen,tantal si niobiu nu permit amestecarea in cuptoare normale de amestec.Pentru punctul cel mai ridicat de topire a metalelor cuptorul cu fascicul electronic a fost imbunatatit folosind electrozi accelerati ca sursa de energie care sa fie degajata in interiorul sarjei din furnal (cuptor).Topirea cu fascicul electronic este folosita pentru a produce metale cu inalta puritate ,fara incluziuni.Abilitatea topirii de metale cu inalta se datoreaza puritatii perfecte a sursei de producere a temperaturii ridicate(electroni) si racirii cu apa a miezului de cupru. Amestecul metalic se solidifica pe cupru ,deci amestecul este doar in contact cu el insusi solid. Topirea cu fascicul electronic si rafinarea este un proces bine definit de producerea metalelor refractare ultrapure, cum ar fi vanadiu, niobiu, tantal, molibden si wolfram. 2.6.4.6 Cuptorul rotativ Acesta este un cilindru rotativ captusit cu materiale refractare filetat la un capat cu arzator. O usa de incarcare este prevazuta la un capat si arzatorul poate fi uneori asezat in aceasta.Se poate folosi pentru aprindere osci-combustibil.Cuptoarele pot fi lungi sau scurte si exista multe variante: Cuptoare rotative scurte: Extragerea de produse secundare ,metale pretioase ,etc. Cuptoare rotative lungi: Topirea si recuperarea deseurilor de aluminiu Cuptoare Thomas: Topirea si rafinarea deseurilor de cupru Cuptoare rotative cu bloc de duze cu imersie: Rafinarea cuprului negru sau brut, purificarea zgurii,etc.
Rotatia furnalului poate fi variabila pentru a da o reactie completa a sarjei de material si o mare eficienta . Materiile prime sunt de obicei incarcate pe usa de la capat , care este de obicei inchisa si colectoare pentru a preveni emisia de fum . Cuproarele folosesc de obicei petrol sau combustibil gazos si osci-arzatoare , temperatura de la arzaror este transferata pretelui refractar si sarja este incalzita de la refractare in timpul rotatiei . Zgura si metalul produs in timpul procesului pot fi colectate printr-o gura de scurgere la capatul cu usa sau in punctul central al furnalului .
Gura de scurgere este orientata printr-o rotatie partiala a cuptorului pentru a obtine separarea dintre metal si zgura . Scurgerea catre usa de capat permite fumului sa fie colectat de la o singura inchidere si sistem de extragere . Cuptorul basculant rotativ este de asemenea folosit , demonstrand imbunatatirea ratei de recuperare pentru anumite stocuri de aprovizionat si poate avea mai putine pierderi pe fluxuri . O varietate de metale poate fi extrasa si topita in aceste furnale . 2.6.4.7 Cuptor cu reverberatii Este un cuptor cu baie de forma rectangulata sau circulara , captusit refractar si care are aprindere printr-un arzator montat in perete sau acoperis . Diversele varietati de combustibili sunt folosite si arzator cu osci-combustie poate fi folosit pentru a creste rata ed topire . Colectarea si tratarea gazelor de combustie este aplicata si cuptoarele sunt partial murdare . Capota (capacul de acoperire) si materialele de acoperire asigura colectarea in timpul scurgerii si incarcarii. Zgura sau cenusa pot fi indepartate prin evacuare sau prin scurgere .
107
Chapter 2
Multe proiecte au usa de acces larga deci permit sa fie incarcate obiecte mari .Aceasta provoaca probleme la etansarea si colectarea in timpul incarcarii . Apa de racire a usilor poate reduce aceasta problema prin reducerea incovoierii usilor . Se folosesc incarcaturi etanse si de asemenea se pot folosi tevi (tuburi) de incarcare pentru a concentra continutul . Intr-un mod similar , usa etansata poate fi afectata de materialele care au fost incorect incarcate in cuptor . In unele cazuri , bucati de metal sau zgura se pot solidifica la deschidere sau in alte cazuri sarma sau cabluri pot folosi pentru a inchide corect usa . Eficienta amestecului la cuptorul cu reverberatie de obicei nu este mare din cauza transferului mic de temperatura de la arzator . Eficienta a fost imbunatatita in practica prin folosirea de oxigen imbogatit sau prin folosirea combinatiilor de gaz si combustibil solid pentru a mari lungimea flacarii .
2.6.5 Tipurile de cuptoare

Cuptorul Metale folosite Usctor de abur cu Cupru i alte metale serpentin. Usctor cu strat fluid. Usctor cu aprindere Cuptor rotativ Mai multe metale pentru uscare. Degazeificarea oxidului de zinc. Calcinarea aluminei, a nichelului i feroaliajelor. Arderea peliculei n metale preioase. Deuleierea deeurilor de cupru i aluminiu. Strat de fluidizare Cupru i zinc Oxid de aluminiu Main de sintetizare Zinc i plumb cu flacr ascendent Main de sintetizare Zinc i plumb cu flacr descendent Main de sintetizare Feroaliaje, Mn i Nb cu band de oel Herreshoff Mercur i materiale refractare de Mo (recuperarea reniului) Materiale folosite Concentrare Observaii
Minereuri, Aplicaii de uscare concentrate i diferite calcinare i fumizare. spturi i reziduuri.
Se folosete incinerator. Concentrate. Calcinare i ardere Hidroxid de aluminiu Concentrate i Sinterizare secundare Concentrate i Sinterizare secundare Minereuri Minereuri concentrate
un
Alte aplicaii posibile i Ardere, calcinare
Tabelul 2.5: Cuptoare de uscare, ardere, sintetizare i calcinare
108
Chapter 2
Cuptorul Cuptorul Creuzete refracate nchise Cuv nchis Baiyin Cuptor electric cu ardere Contop/instalaie desprfuire Cuptor cu arc electric acoperit Rotitor Cuptor rotativ basculant Reverberator Vanyucov ISA Smelt/Ausmelt QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Minitopitor Furnal i ISF
Metale folosite Metale folosite Metale refractare, feroaliaje speciale Metale refractare , feroaliaje speciale Cupru Feroaliaje Cupru Metale preioase, cupru, feroaliaje Aluminiu, plumb, metale preioase Aluminiu Aluminiu, cupru, altele Cupru Cupru, plumb Plumb Plumb Cupru Cupru Cupru Cupru (TBRC) Metale preioase Cupru/plumb/cositor Plumb, plumb/zinc, cupru, metale preioase, feromagneziu cu coninut de carbon ridicat Cupru, nichel Cupru, nichel Cupru Cupru (convertor), feroaliaje, metale oxidante Cupru (convertor) Cupru (convertor) Cupru (convertor)
Materiale folosite Materiale folosite Oxizi metalici Oxizi metalici Concentrate Concentrate, minereu Concentrate Zgur , materiale secundare, concentrate Deeuri i alte materiale secundare Deeuri i alte materiale secundare Deeuri i alte materiale secundare Concentrate Intermediare, concentrate i materiale secundare Concentrate i materiale secundare Concentrate i materiale secundare Concentrate Concentrate lamuri secundare Deeuri Concentrate, materiale secundare
Observaii Observaii
Pentru producia de feroaliaje se folosesc cuptoare deschise i seminchise i nchise Oxidare i reacie cu substraturi Minimizarea srurilor n flux Topirea oxizilor de cupru, rafinare
Pentru producia de feromangan folosit numai mpreun cu energia recuperat
Cuptor cu aprindere Inco Topitor cu aprindere Outokumpu Procese Mitsubishi Peirce Smith Hoboken Convertor cu aprindere Outokumpu Convertor Noranda
Concentrate Concentrate Concentrate i deeuri de anozi Mat i deeuri de anozi Mat i deeuri de anozi Mat Mat
109
Chapter 2 Tabelul 2.6: Cuptoare de topire i convertizare
Cuptorul Inducie
Metale folosite Metale optime
Materiale folosite Metal pur i deeuri
Observaii Aliere indus prin agitare. Vidarea poate fi aplicat pentru cteva metale Fluxurile i srurile folosite pentru matrici complexe Baia i miezul configuraiei poate varia. Topire sau conservare Sistem integrat al furnalului Condiii de reducere Topire i rafinare Topire, rafinare, aliere Topire, aliere
Fluid electronic Rotativ Reverberator
Metale refractare Aluminiu, Plumb Auminiu (primar i secundar) Cupru Cupru Cupru Plumb, Zinc Metale preioase
Metal pur i deeuri Diferite tipuri de deeuri Diferite tipuri de deeuri Anozi de cupru i deeuri pure Catozi de cupru i deeuri pure Deeuri pure de cupru Deeuri pure Metal pur
Topire continu Bar Tambur (Thomas) Creuzete nclzite indirect Creuzete nclzite direct
Tabelul 2.7: Cuptoare de topire
2.6.6 Procese electrochimice

2.6.6.1 Dezvoltare electrolitic O celul electrolitic este alctuit dintr-un anod inert din plumb sau titan i un catod aezat ntr-o soluie electrolitic ce conine soluia metal. Catodul este de altfel un lingou de metal pur (bar de pornire) sau o foi fcut din oel inoxidabil sau aluminiu (placa catodic permanent). Ionii de metal trec prin soluie i se depoziteaz pe catod , gazele cum ar fi clorul sau oxigenul sunt evacuate ctre anod. Clorul este colectat n compartimentul etan al anodului iar oxigenul este de obicei eliminat i poate antrena electrolitul i s produc amestecul acidului, ceea ce poate determina nevoia de a fi colectat i returnat procesului. Electrolitul srcit este n mod normal restituit procesului. Cuprul, cobaltul, nichelul, staniul, zincul i metalele preioase sunt produse n acest fel. Cnd se folosesc bare permanent, ca i catod, metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat , turnat i matriat n forma cerut. 2.6.6.2 Electro rafinare Celula electrolitic folosit const dintr-o matri de anod din metalul de rafinat i un catod , plasate ntr-un electrolitic coninnd soluia de metal. Catodul este un lingou din metal pur (bara de pornire) sau o foi din oel inoxidabil (placa catodic permanent). Ionii de metal sunt dizolvai din anodul impur i trec prin soluie pn acolo unde sunt depozitai pe catod.
110
Chapter 2
Cuprul, metalele preioase, plumbul, staniul sunt rafinate n acest mod. Cnd acest mod. Cndtodul din bar permanent metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat , turnat i matriat n forma cerut. n timpul rafinrii electrice celelalate metale coninute n anozi sunt separate, metalele solubile sunt dizolvate n electrolit i metalele insolubile lucreaz de asemenea cu precizie. Seleniul i teluriul formeaz o depunere pe anod care decanteaz celula electrolitic. Depunerile anodice sunt periodic colectate de pe celule i metalele corespunztoare sunt recuperate. n anumite cazuri sacul anodic este folosit pentru coninutul de depuneri. O poriune a electrolitului este separat din sistem i alte metale sunt recuperate din el. 2.6.6.3 Electroliza srii topite O celul electrolitic este construit utiliznd catozi ineri i anozi (oel sau carbon) aa nct temperatura nalt electrolitic s poat fi suficient de rezistent. Metalul topit este depozitat pe catod i recuperat periodic prin vacuum sau deplasare din locul ei. Gazele cum ar fi clor i oxigen sunt dirijate ctre anod; clorul este colectat i reciclat sau vndut. Pentru aluminiu, oxigenul reacioneaz cu anodul de carbon, care se consum continuu. Electroliza de topire sare poate fi folosit pentru producerea de aluminiu, litiu, sodiu i magneziu.
2.6.7 Procesri hidrometalurgice

Acizii i NaOH , uneori chiar i carbonuatul de sodiu sunt folosite pentru a dizolva metalul dintr-o varietate de minereuri i concentrate nainte de rafinare i electroobinere. Materialul dezalcalinizat este de obicei n form de oxid fie ca un minereu oxidic sau un oxid produs prin calcinare [tm 137, Copper Expert Group 1998]. Directa dezalcalinizare a concentratului de zinc este de asemenea fcut la presiune atmosferic i la presiune ridicat. Anumite minereuri de sulfat de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte medii, uneori folosind materii naturale pentru a obine oxdarea i disoluia, dar necesit foarte mult timp. Aerul sau oxigenul sau clorul pot fi adugate n sistemul de dezalcalinizare pentru a fi obinute condiiile potrivite i soluiile coninnd clorur feric sunt de asemenea utilizate. Soluiile care sunt produse sunt tratate de mai multe ori pentru a rafina i obine metale. Practica comun este s se revin la soluia epuizat pentru stadiul de dezalcalinizare care este potrivit pentru conservarea acizilor i soluiilor alcaline. 2.6.7.1 Tratare n vrac cu leie Procesul de tratare n vrac cu leie ncepe din min. Materialul este spart i granulat pentru a permite unirea particulelor /acidului de contact i formarea de aglomerri naturale ntr-o coloan neprevzut. Acidul este pulverizat peste aglomerri i filtrat din masa rezultat. Este colectat pe coloan i este recirculat pentru a permite coninutului de metal s se adune. Timpul de ieire al unei aglomerri poate varia de la 100 zile pentru minereul de oxid de cupru la 500 de zile pentru minereul de sulfit de cupru. 2.6.7.2 Leierea atmosferic (rezervor deschis) La ieirea atmosferic a oxizilor i concentratelor const n deschiderea sau extragerea parial n rezervoare prin recircularea amestecului cu meninerea temperaturii i concentraiei acidului. Acest sistem este de obicei operaional ntr-un sistem de mai multe rezervoare nseriate. Acesta este urmat prin sedimentare de separarea reziduului i purificarea i obinerea soluiei de metal.
Chapter 2
Unele reziduuri de leie pot fi leiate n continuare cnd puterea acidului i temperatura cresc. Folosirea mai multor etape de leiere pot realiza eficiena leierii dar poate rezulta ntr-o disoluie de mai mare impurificare a particulelor de fier, care n continuare trebuie s fie nlturate. 2.6.7.3 Instalaii de tratare cu leie sub presiune (autoclave) Tratarea cu leie sub presiune sau autoclavarea poate fi desfurat ca un proces de macerare complet sau ca o parte a unei serii de etape de macerare. Sunt utilizate vase sub presiune rezistente la acizi i baze i se recirculeaz lichidul pentru a permite producerea reaciilor. Se adaug oxigen, aer sau clor pentru a spori oxidarea. Pot rezulta etape de reducere a presiunii la producerea vaporilor de acizi i ele sunt proiectate pentru a-i conine. 2.6.7.4 Extracia cu solveni Metalele pot fi extrase din soluii apoase cu anumii solveni organici care nu sunt solubili n ap. Fazele apoas i organic se disperseaz una n alta i la controlul pH-ului mixturii i al agentului complexant utilizat metalul int poate fi extras selectiv n faza organic. Dup separarea fazelor se obine o soluie de metal pur la reextragerea metalului din faza organic ntr-o secundar faz apoas (stripare), din care metalul poate fi obinut pe ci diferite. Figura urmtoare arat principiul unui asemenea proces.
Rafinat
Extracie
Organic stripat Organic ncrcat
Stripare
Electrolit consumat Electrolit dozat
Extracie electrolitic
Soluie de macerare Concentrat
Cu2+ + 2 LH CuL2 + 2H+ Apos Org. Org. A
CuL2 + 2H+ Cu2+ +2LH Org. Apos Apos
Figura 2.23: Etapele procesului de extracie prin solveni
2.6.8 Tehnici de control al procesului

Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepia proiectrii, operrii, controlului, ncadrrii cu personal i a ntreinerii procesului. Aceti factori permit atingerea unei performane bune n termenii prevenirii i minimalizrii emisiilor, eficienei i economicitii procesului. Se utilizeaz un control bun a procesului pentru realizarea acestor ctiguri i pentru a menine condiii de securitate.Au fost dezvoltate recent n acest sector procese de operare i control i sunt aplicate la o varietate de procese. Sunt utilizate urmtoarele tehnici:Prelevarea i analiza materiilor prime sunt utilizate curent pentru controlul instalatiaiei. Buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare trebuie s se obin pentru a optimiza eficiena conversiei i pentru a reduce emisiile i rebuturile. Se utilizeaz n mod extensiv sisteme de cntrire i contorizare a alimentrii. Silozuri prevzute cu cntare, cntare de band i cntare cu cadran sunt utilizate n mod extensiv n acest scop.
Se utilizeaz microprocesoare pentru controlul ratei alimentrii cu materiale, a proceselor critice i a condiiilor de ardere i a adaosurilor de gaze. Civa parametri
112
Chapter 2
sunt msurai pentru a permite controlul proceselor, sisteme de alarmare sunt prevzute pentru parametri critici:Se utilizeaz monitorizarea on-line a temperaturii, a presiunii din cuptor (sau a scderii de presiune) i a volumului de gaze sau a debitului Se monitorizeaz componenii gazoi (O2, SO2, CO) Se utilizeaz monitorizarea on-line a vibraiilor pentru a detecta blocajele sau eventuale defectri ale echipamentelor Se monitorizeaz on-line intensitatea de curent i tensiunea proceselor electrolitice Monitorizarea on-line a emisiilor pentru a controla parametri critici ai proceselor
Monitorizarea i controlul temperaturii cuptoarelor de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal i oxizi de metal la supranclzire. Colectarea gazelor din proces folosind sisteme de cuptoare etanate sau semietanate. Se utilizeaz ventilatoare interactive, cu vitez variabil, pentru a se asigura c se menin rate optime de colectare a gazelor i se pot minimaliza costurile de energie. Vaporii de solveni se colecteaz i se recupereaz ct este de posibil. Se practic ndeprtarea ulterioar a vaporilor de solveni pentru a preveni emisiile COV i a mirosurilor. Operatorii, inginerii i alii trebuie s fie pregtii i evaluai n continuu n folosirea instruciilor, n folosirea tehnicilor de control moderne descrise i semnificaia aciunilor care trebuiesc ntreprinse cnd se d alarma. Se optimizeaz nivelul controlului pentru a beneficia de cele de mai sus i pentru a menine responsabilitatea operatorului. Se utilizeaz sisteme de management al mediului i calitii. Se efectueaz studii de pericol i operabilitate la toate etapele de proiectare a schimbrilor tehnologice. Se utilizeaz sisteme de ntreinere robuste. Se utilizeaz din ce n ce mai mult personal de ntreinere ataat, formate din echipe de operatori, care suplimenteaz echipe de ntreinere ataate. Se dau comentarii generale despre unele aspecte de proiectare de proces n diferitele seciuni ale acestui document; aceste aspecte de proiectare sunt utilizate n mod curent n acest sector. La proiectarea proceselor complete se procedeaz cu grij folosind ingineri profesioniti care au cunotine i experiene privind procesul i a impactului i cerinelor de mediu. Se analizeaz zgura, metalul i mata pe baza eantioanelor luate la intervale. Analiza on-line a acestor fluxuri este o tehnic de securitate. Pentru unele procese trebuie s fie considerate reglementri speciale ca de pild Seveso sau Directiva Incinerrii Deeurilor.
113
Chapter 2
2.7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale

Etapele proceselor incluse n producerea metalelor neferoase implic producerea potenial a prafului, a fumului i a altor gaze provenite din depozitarea, manipularea i procesarea materialelor. Tehnicile de prevenire a emisiilor fugitive de la etapele de depozitare i manipulare au fost tratate mai nainte n acest capitol, iar aceast seciune se ocup de gazele de proces. Tehnicile implicate urmeaz ierarhic prevenirea, minimalizarea i colectarea fumului. Etanarea cuptoarelor (sau utilizarea cuptoarelor etanate) combinat cu controlul proceselor este tehnica care va trebui aplicat oriunde este posibil pentru a preveni sau a reine emisiile de la instalaiile tehnologice. Seciunea referitoare la cuptoare indic n ce cazuri este posibil etanarea cuptorului i unde se pot utiliza alte tehnici de colectare pentru a realiza colectarea integral a gazelor. Sunt disponibile alte tehnici pentru a colecta emisiile care nu sunt previzibile sau reinute (tm 75, Theodore 1994; tm 76, Scapa 1998; tm 78, IEA 1997; tm 79, Soud 1995). Gazele i fumul care scap din proces se emit n spaiu de lucru i pe urm scap n mediul nconjurtor. Acestea afecteaz sntatea i securitatea operatorului i contribuie la impactul de mediu al procesului. Tehnicile de colectare a gazelor de proces se utilizeaz pentru a preveni i minimaliza aceste emisii fugitive. Emisiile fugitive sunt foarte importante dar greu se pot msura i cuantifica. Metodele de stimare a volumelor ventilate sau a ratei de depunere pot fi utilizate pentru a le estima. O metod fiabil a fost utilizat de-a lungul anilor ntr-un loc (tm 163, Steudtner 1998). Metoda care utilizeaz msurarea volumului i compoziiei emisiilor de pulberi fugitive s-a dovedit a fi fiabil (tm 161, Petersen 1999) iar rezultatele exerciiului de monitorizare sunt reproduse mai jos. Rezultatele arat c mrimea emisiilor fugitive poate s fie mult mai semnificativ dect a emisiilor colectate sau micorate. Emisiile fugitive pot s fie de 2-3 ori cantitatatea emisiilor controlate. Emisii de pulberi, kg/an naintea colectrii naintea colectrii secundare de gaz secundare de gaz adiionale (1992) adiionale (1992) 220000 325000
Producia anodic, t/an Emisii fugitive:total topitor 66490 32200 Plafonul topitorului 56160 17020 Emisii controlate (topitor primar):7990 7600 topitor/instalaia pentru 2547 2116 acid coul hotelor secundare Not* Emisiunile dup o investiie de 10 milioane Euro pentru a realiza un sistem de captare i tratare mbuntit a gazelor fugitive. Energia suplimentar = 13,6 GWh/an
Tabelul 2.8: Comparaia dintre ncrcri de praf reduse i fugitive la un topitor de cupru
primar
[tm 161, Petersen 1999]
Tehnici de detecia luminii i semnalizare (LIDAR) pot fi utilizate de asemenea pentru a msura unele componente de gaze fugitive cum ar fi SO2 i COV.
114
Chapter 2
2.7.1 Tehnicile aplicate

Pulberile, fumul i gazele se colecteaz utiliznd sisteme de cuptoare etanate, prin nvelire parial sau total sau prin utilizarea hotelor (tm 75, Theodore 1994). Cuptoarele etanate pot fi ncrcate de la sistemele de alimentare sau ardere etanate, prin electrozi cavitari, prin hote sau prin gurile de vnt sau sistemele de docare care etaneaz cuptorul n timpul ncrcrii. Hotele se proiecteaz s fie ct posibil de aproape de sursele de emisie, de ieirea halei de operare a procesului. Se utilizeaz hote mobile n cteva aplicaii iar cteva procese utilizeaz hote pentru a colecta fumul primar i secundar. 2.7.1.1 Utilizarea energiei Colectarea gazelor implic micarea unui volum semnificativ de aer. Acesta poate s consume cantiti mari de energie electric iar sistemele moderne focalizeaz proiectarea pentru sisteme de capturare care s permit creterea ratei de capturare i minimalizarea volumului de aer micat (tm 124, DFIU Cu 1999). Proiectarea colectrii sau a sistemului de hote este foarte important pentru c acest factor poate s menin eficiena capturii fr un consum excesiv de putere n restul sistemului. Sistemele etanate cum sunt cuptoare etanate permit s se ating o eficien de capturare foarte nalt. Conductele i ventilatoarele sunt utilizate pentru a transporta gazele colectate spre procese de reducere sau tratament. Eficacitatea colectrii depinde de eficiena hotelor, de integritatea conductelor i de utilizarea unui sistem bun de control al presiunii/debit. Se utilizeaz ventilatoare cu vitez variabil pentru a realiza rate de extracie potrivite pentru condiii schimbate i de asemenea volumul de gaze, cu consum de energie minim. Sistemele pot fi proiectate innd cont de caracteristicile instalaiilor asociate de exemplu instalaii de reducere sau instalaii de acid sulfuric. Se practic buna proiectare i ntreinere a sistemelor. 2.7.1.2 Criterii de proiectare Sistemele de colectare i ratele de extracie se proiecteaz pe baza unei informri bune despre caracteristicile materialelor care se colecteaz (mrime, concentraia, etc.), forma norului de praf ca extreme de operare i efectelor de schimbare a volumului, temperaturii i presiunii asupra sistemului. Se efectueaz msurarea sau estimarea corect a volumului temperaturii i presiunii gazului pentru a se asigura c rate suficiente de extracie se menin pe timpul debitelor maxime. Cteva caracteristici ale gazului i ale pulberilor sunt critice pentru o proiectare bun pentru a evita problema uzurii, depunerii, coroziunii i a condensrii i acestea sunt msurate. Alt factor semnificativ este prevederea accesului la zonele de ncrcare i evacuare ale cuptorului meninnd o rat bun a colectrii, utiliznd experiena operatorilor n faza de proiectare pentru realizarea acestora.
2.7.2 Tehnici considerate n determinarea BAT

2.7.2.1 Cteva exemple de tehnici demne de a fi luate n considerare Tehnicile demne de a fi luate n considerare se bazeaz pe aplicarea principiilor bunei practici ctigate mai sus. Practica bun se bazeaz pe proiectarea i ntreinerea profesional ale sistemelor de colectare ct i pe monitorizarea on-line a emisiilor n tractul de gaz curat. Se utilizeaz urmtoarele exemple pentru ilustrarea bunei practici, care nu este o list exhaustiv i alte exemple pot fi, de asemenea, aplicabile.
115
Chapter 2
Utilizarea cuptoarelor etane care pot s rein gazele i emisiunile fugitive. Sunt menionate cuptoare de topire etane, cuptoarele cu arc electric etane i celulele cu alimentare punctual etane pentru producia primar de aluminiu. Etanarea cuptoarelor se bazeaz pe o rat de extracie suficient pentru a preveni presurizarea cuptorului. Celula cu alimentare punctual ilustrat, de obicei, este conectat cu un sistem de extracie bine dimensionat care asigur o rat de extracie suficient pentru a preveni scprile de gaze pe timpul deschiderii capacului celulei pentru perioade scurte de exemplu schimbarea anozilor. Aceast tehnic este utilizat numai pentru tehnologii noi sau esenial modificate.
Buncr de alumin Alimentat or Evacuarea gazelor Sprgtor de crust Flux ngheat i alumin Bar de fier pentru catod nveli din oel
Cilindru pentru aer Flux anodic Alumin Hote de colectare a gazului Flux topit Aluminiu topit Catod de crbune Izolaie
Anod de carbon
Celul cu alimentare punctual cu anod presinterizat
Figura 2.24 Celul cu alimentare punctual cu anod presinterizat
Utilizarea sistemelor de ncrcare etane la cuptoare pentru a preveni emisiile fugitive pe timpul deschiderii cuptorului. Sunt exemple utilizarea elevatoarelor de ncrcare care etaneaz fa de ua de alimentare a cuptorului i utilizarea sistemelor de ncrcare prin hot. Aceste tehnici pot fi aplicabile pentru cteva tehnologii noi sau existente, n particular pentru procese necontinue. O important practic pus la punct pentru a atinge o extracie bun este utilizarea controlului automat al evaporrilor n aa fel ca s se vizeze efortul de extracie la sursa de fum fr s se utilizeze prea mult energie. Controlul permite ca punctul de extracie s fie schimbat n mod automat pe timpul diferitelor etape ale procesului. De exemplu ncrcarea i evacuarea cuptorului de obicei nu are loc n acelai timp, astfel punctele de ncrcare i evacuare pot fi proiectate s fie aproape unul de cellalt n aa fel nct s fie necesar un singur punct de extracie. Punctul de extracie este proiectat, de asemenea, n aa fel nct s permit un acces bun la cuptor i s asigure o rat bun a extraciei. Hotele se construiesc robust i se ntrein corespunztor Un exemplu din acesta este o adaptare pentru un cuptor rotativ scurt. Orificiile pentru ua de alimentare i de evacuare sunt la acelai capt al furnalului i hota de colectare a fumului permite un acces deplin la cuva de zgur i la banda de alimentare, el este de asemenea suficient de robust pentru a rezista impactelor minore pe timpul utilizrii.
116
Chapter 2
nveli de colectare Fume collection a fumului enclosure
Guri de Tapping evacuare

holes
Usa de incarcare Charging

door
nveli de colectare a collection fumului Fume enclosure
Gaz evacuat de Burner arzator exhaust
Orificii de evacuare Tapping

holes
Usa de incarcare door
Charging
arzator
Burner
Figura 2.25: Sistem de ncrcare i evacuare coincident
Acest principiu se aplic uor pentru un cuptor rotativ scurt dar principiul care vizeaz efortul de extracie la o surs de fum variabil poate fi de asemenea atins la controlul automat al vaporizatorilor pentru a extrage sursa de fum principal pe timpul ciclului de operare de exemplu ncrcarea, evacuarea, etc. Cuptorul rotativ scurt i TBRC-ul de asemenea pot fi nchise total. Aceste tehnici pot fi aplicabile la toate procesele noi i existente n special pentru procese necontinue. Dac cuptoarele etane nu sunt disponibile, de exemplu, la revizuirea unui furnal deschis existent, poate fi utilizat o etanare maxim pentru reinerea gazelor de cuptor.
turnare casting
tapping evacuare additions
bag-filter Filtru sac
Figura 2.26: Colectare de fum prin patru orificii
Un exemplu din acesta este utilizarea a patru orificii la plafonul unui cuptor cu arc electric pentru a extrage gazele de proces ct se poate de eficient posibil i care este artat n figura de mai sus. ntreinerea hotei colectoare a conductelor, a sistemului de filtrare i a ventilatorului, este vital pentru a asigura c ratele de colectare i de extracie rmn la nivelul proiectat. Deteriorarea fizic datorit lovirii sau uzurii, a depunerilor n conducte sau de pe paletele ventilatorului sunt cteva din problemele care pot fi ntmpinate. Inspecia regulat i
117
Chapter 2
ntreinerea preventiv asigur realizarea acestuia. Aceast tehnic este aplicabil la toate procesele noi sau existente. Colectarea gazelor de la un convertor cu funcionare discontinuu poate s fie dificil ntruct ncrcarea prin elevator interfer cu colectarea prin hote. Unele instalaii colecteaz tot fumul de la tavan la costul de energie foarte mari. Alt instalaie utilizeaz un sistem de pn la 3 hote ca o completare a hotei principale. Aceste hote pot fi legate sau la instalaia de acid sulfuric (hota 1) sau la un sistem de purificare secundar (hota 2 i 3). Pe timpul operaiilor de ncrcare i golire hotele individuale sunt vehiculate cu motor la poziiile care s asigure o eficien de colectare optim. Sistemul de tratare a gazelor este artat n figura 2.28.
aspiratie
Hota secundara
Hota principala
Figura 2.27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor [tm 201, Velten 1999]
2.7.2.2 Emisiuni fugitive
Pentru a preveni emisiile fugitive, se utilizeaz o bun extracie cum este ilustrat mai sus, dar unele sisteme nu pot s colecteze toate gazele de proces i ele sunt emise n spaiul de lucru i dup accea exhaustate prin ventilele din acoperi. Aceste emisiuni sunt deosebit de greu msurabile dar exist tehnici care pot fi utilizate eficient.
Se pot lua eantioane de mediu pentru a msura impactul emisiilor fugitive. n acest caz se colecteaz eantioane de aer sau pulberi la o serie de puncte determinate la un exerciiu de modelare atmosferic. Este necesar corelarea cu condiiile atmosferice pentru estimarea evacurilor.
118
Chapter 2
Evacurile fugitive de la o cldire cum este hala unui cuptor pot fi msurate lund eantioane de la ventilatoarele cldirii. Debitul de gaze de la ventilatoare poate fi estimat prin msurarea diferenei de temperatur dintre debitul de la ventilator i aerul ambiental (tm 163, Steudtner 1998). Aa cum s-a relatat mai sus, emisiile fugitive pot fi foarte semnificative, de aceea dac emisiile fugitive nu pot fi prevenite sau minimalizate la un nivel acceptabil, pot fi folosite sisteme auxiliare de colectare a fumului aa cum se ilustreaz prin exemplele de mai jos. a) Unele cuptoare pot fi echipate cu hote auxiliare n scopul de a preveni emisiile fugitive pe timpul ncrcrii i evacurii aa cum s-a descris mai sus. Aspiraia ventilatorului se localizeaz direct la sursa de fum pentru a optimiza reducerea emisiilor fugitive. n mod alternativ, aerul poate fi extras prin ventuilatorul de tavan, dar va fi manipulat un mare volum de aer care nu poate fi purificat eficient ntr-un filtru de pnz. Un alt dezavantaj este un consum mare de energie, investiii mari i mai multe deeuri (mediul filtrant uzat). Sistemele se proiecteaz pentru cazuri speciale, sisteme auxiliare de colectare a fumului. Consumul de energie poate fi minimalizat prin controlul automat al punctului de extracie folosind ubere i controlul ventilatoarelor n aa fel ca sistemul este folosit atunci i acolo unde este necesar, de exemplu pe durata ncrcrii sau pe durata golirii convertorului.
Hote secundare pentru Secondary hoods of Secondary hoods furnalul de topire flash smelting of flash smelling furnace rapida furnace (c.f. .....)
Mediu de pulberi i filter utilizate reciclate la media cuptorul Dust and used filter de topire prin smelting scnteiefurnace recycled to flash
Evacuare gaz Cleaned epurat

off-gas
Hote secundare Secondary hoods of Secondary hoods electric furnace of flash smelling pentru furnalul furnace (c.f. .....) electric
Secondary hoods of Secondary hoods Hote secundare of flash smelling converters furnace (c.f. .....) pentru convertor
Conditionarea Off-gas conditioning gazului emanat and fabric filter si filtrul textil
Ca(OH)2
Evacuare Mediu de pulberi i filter Cleaned epurat utilizate reciclate la cuptorul off-gas Dust and used filter media de topire recycled toprin flashscnteie smelting furnace
gaz
Hote Off-gassecundare and secondary si gazule din hoods of evacuat anode furnace cuptorul cu anod Hote pentru dispozitive Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e.g. loading of flash smelling auxiliare de ex. statiile station furnace (c.f. .....) de comanda Hote secundare Secondary hoods of la Secondary hoods flash smelting furnalul cu furnace topire of flash smelling furnace (c.f. .....) rapida
Fabric filter Filtru textil
Mediu de pulberi i filter utilizate la Dust andreciclate used filter media recycled to flash smeltingprin furnace cuptorul de topire scnteie
Fabric filter Filtru textil
Figura 2.28: Schia unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primar a
cuprului
[tm 124, DFIU Cu 1999]
n procesul de mai sus debitul de aer este controlat printr-un sistem de control al unui ciclu nchis, prin ubere de reducere. Se utilizeaz controlul vitezei ventilatoarelor pentru a minimaliza consumul de energie. Se colecteaz i se purific prin filtre din esturi 580000 Nm3/h gaze secundare. Consumul de energie este de 13,6 GWh/an i se colecteaz 700 kg pulberi/h (tm 124, DFIU Cu 1999). b) Urmtorul exemplu arat cum poate s fie colectat printr-un sistem auxiliar de colectare a fumului fumul provenit de la evacuarea unui cuptor de topit cu aer suflat (cu cuv). Echipamentul de deprfuire este compus din diferite hote aezate deasupra gurii de evacuare a cuptorului de topit cu aer suflat al canalului principal de scurgere i deasupra dispozitivului unde metalul lichid este turnat ntr-o lingur de turnare tip torpil. Fumul colectat este purificat i separat ntr-un filtru-sac. Sistemul de hote vzut de deasupra cuptorului de topit cu suflare de aer este artat n figura urmtoare.
119
Chapter 2
Filtru sac
Figura 2.29: Colectarea fumului la gura de evacuare [tm 195, SFPO 1999]
120
Chapter 2
2.8 Reducerea aerului i tehnici de recuperare

Gazele colectate sunt transferate spre instalaiile de reducere unde poluanii sunt ndeprtai i unele componente recuperate. Pulberile i gazele acide se ndeprteaz n mod uzual iar componentele de metale toxice i valoroase se recupereaz pentru a fi folosite n alte procese. Proiectarea procesului de reducere este critic, factori ca eficiena, potrivnicia metodei i intrrile i ieirile de materiale care se colecteaz sunt considerate.
2.8.1 Procese tehnologice i tehnici aplicate

The following abatement techniques are used in the non-ferrous metal industry, their operating principles are given. 2.8.1.1 Eliminarea pulberilor i a particulelor n diferitele procese variate utilizate de industrie se folosesc urmtoarele tehnici pentru ndeprtarea particulelor ca praful i fumul.
2.8.1.1.1 Electrofiltre
Precipitatorul electrostatic (PE) este utilizat extensiv n industrie i este capabil s funcioneze n condiii de domenii largi de temperatur, presiune i ncrcare cu pulberi. Nu este sensibil n mod deosebit la mrimea particulei, i colecteaz pulberile att n condiii umede ct i uscate. Rezistena la corodare i la erodare este conceput n proiect (tm 75, Theodore 1994; tm 78, IEA 1997; tm 79, Soud 1995; tm 222, VDI 3678 1998). EP const dintr-o serie de electrozi de descrcare de nalt tensiune respectiv din electrozi de colectare. Particulele sunt ncrcate i ulterior separate din fluxul de gaze sub influena cmpului electric generat ntre electrozi. Cmpul electric este aplicat prin electrozi la curent continuu dar de tensiune nalt (100 kV). n practic PE-ul este mprit ntr-un numr de zone discrete (de obicei se utilizeaz pn la 5 zone). Particulele se ndeprteaz din fluxul de gaz n 4 etape. Aplicarea unei sarcini electrice asupra pulberilor Introducerea prafului ncrcat ntr-un cmp electric Colectarea prafului pe electrozi colector ndeprtarea prafului de pe suprafaa electrozilor Electrozii de descrcare trebuie s fie ciocnite sau vibrate pentru a preveni depunerea prafului iar rezistena lor mecanic trebuie s fie compatibil cu ocul de lovire sau de vibrare transmis. Fiabilitatea mecanic a electrozilor de descrcare i a cadrului suport este important ntru-ct un singur fir rupt poate s scurtcircuiteze ntregul cmp electric al precipitatorului. Performana PE-lui corespunde cu Formula German, care raporteaz eficiena la suprafaa total a electrozilor de colectare, debitul volumetric al gazului i viteza de migrare a particulelor. De aceea, pentru un praf dat, maximalizarea suprafeei electrozilor colectori i n practica curent, se utilizeaz electrozi pe spaii mari. Aceast practic, n schimb, se bazeaz la proiectarea i controlul bun al redresorului. Industria utilizeaz proiectare bun pentru redresoare care utilizeaz secii separate de redresare pentru fiecare zon sau pri ale unei zone pentru precipitator. Aceasta permite aplicarea unei tensiuni variabile n zonele interioare i exterioare s se considere reducerea ncrcrii cu pulberi spre exterior i d abilitatea operrii zonelor cu tensiuni progresiv mai mari fr scnteiere. Proiectarea bun de asemenea este practicat i la utilizarea sistemelor automate de
Chapter 2
control. Ei menin o tensiune nalt optim (T) aplicat electrozilor ntr-o anumit zon fr scnteiere. Se utilizeaz un monitor automat pentru aplicarea tensiunii maxime fr scnteiere i pentru varierea constant a naltei tensiuni. Surse de putere cu T fixat nu sunt capabile s produc o eficien de colectare optim.
Comanda sistemului de lovire a electrozilor de descrcare
Suport izolator cu fundaie
Campul electric 1
Campul electric 2 Acoperire etan la ploaie Acoperire etansa la gaz
Plac suport
Tub de suspensie
Placa de distribuire gaz Directia de curgere a gazului
Electrozi de Consol de suport descarcare Cadru suport Dispzitiv de lovire al electtrozilor
Cadru de descarcare
Electrod de colectare Fereastra inspectie
Conducta legatura gaz rezidual
Bare lovire placi Culoar intern Separator pulberi
Culoar intern
Separator buncar
Conducta legatura gaz curat
Figura 2.30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) [tm 198, Lurgi 1999]
Rezistivitatea (inversul conductivitii) prafului este deosebit de important. Dac ea este prea sczut, particolele care ajung la electrozii colectori pierd uor sarcinile i poate s se produc o tulburare a prafului. Dac rezistivitatea prafului este prea mare, un strat de izolare se formeaz pe electrod care mpiedic descrcarea n coroan normal i care duce la o micorare a eficienei de colectare. Cele mai multe prafuri au o rezistivitate n domeniul necesar i colectarea poate fi mbuntit prin condiionarea prafului. De obicei sunt utilizate amoniac i trioxid de sulf. Rezistivitatea poate fi redus, de asemenea, prin scderea temperaturii gazului sau prin umectarea gazului.
EP, de regul, nu ating concentraii finale de pulberi att de reduse ca cele atinse de filtrele din esturi. Pentru a realiza cea mai bun performan la precipitatoare, scurgerea gazelor prin subansamble se optimizeaz pentru a realiza o scurgere uniform mpiedicnd trecerea gazului pe lng cmpul electric. Proiectarea corect a conductelor de intrare i utilizarea dispozitivelor de distribuire n cadrul gurilor de introducere sunt folosite pentru a atinge o scurgere uniform de la intrare ctre decantor. n aceste circumstane pot fi atinse emisiuni de praf n domeniul 515 mg/Nm3.
2.8.1.1.2 Precipitator electrostatic umed
Precipitatoarele electrostatice umede opereaz pe baza acelorai principii. n acest caz praful colectat este ndeprtat de pe plcile de colector prin splare cu un lichid potrivit, n mod curent ap, sau intermitent, sau prin udare continu de tip spray. Acestea ofer avantaje pentru unele
Chapter 2
tipuri de pulberi care ader la plcile convenionale sau atunci cnd ali componeni n curentul de gaz interfer n operare, de ex. n cazul gazului rece umed. Efluentul lichid rezultat necesit un tratament ulterior.
Figura 2.31: Decantor electrostatic umed [tm 198, Lurgi 1999] 2.8.1.1.3 Cicloane
Cicloanele au fost instalaten n multe procese tehnologice n anii 1980 i sunt nc n larg folosin.Ciclonul este un dispozitiv inerial de epurare a gazului. Praful este separat din curentul de gaz atunci cnd direcia scurgerii gazului este schimbat iar praful continu direcia sa original prin virtutea ineriei i este depozitat pe suprafaa de colectare. Gaz epurat
Gaz brut
Imagine plana
Plan view
123
Chapter 2 Figura 2.32: Dispunerea ciclonului [tm 198, Lurgi 1999]
Gazul introdus este canalizat ntr-o scurgere spiral. Forele centripete care acioneaz n spiral produc schimbarea direciei i particolele cu peste o mas critic vor fi depuse pe pereii ciclonului.
Cicloanele , n general , nu sunt potrivite pentru controlul emisiilor directe din procesele tehnologice n acest sector industrial. Eficiena colectrii prafului fin este prea sczut pentru a face fa eficient evacurilor din cuptor. Experiena de producie a artat c ele nu sunt capabile s fac fa standardelor moderne de evacuare. Totui, cicloanele sunt utilizate eficient ca colectoare principale laolalt cu alt tehnici, n mod particular n procese tehnologice mari unde debitul poate varia [tm 75, Theodore 1994; tm 220, VDI 3476 1990].
2.8.1.1.4 Filtre textile sau filtre saci
Sisteme de filtre textile sunt utilizate pentru multe aplicaii din acest sector industrial datorit eficienei lor nalte n controlul particulelor fine ntlnite la operaiile de topire (tm 75, Theodore 1994; tm 79, Soud 1995; tm 221 VDI 3677 1997). Totui, datorit tendinei lor de nfundare n anumite circumstane i sensibilitii lor la foc, ele nu sunt potrivite pentru toate aplicaiile. Camere de decantare i rcire, de asemenea, boilere de recuperare a pierderilor cldurii sunt plasate naintea camerelor cu saci pentru a reduce posibilitatea aprinderii pentru condiionarea particulelor i pentru a recupera coninutul de cldur al gazelor reziduale nainte de deprfuire.
1- Conducta de gaz nepurificat 2- Filtre saci 3- Compartiment carcas 4- Conduct de gaz purificat
5- Ventilator de aer de evacuare 6- Valv de control 7- Buncr de praf 8- Valv rotativ
124
Chapter 2 Figura 2.33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment n ciclul de
purificare)
[tm 198, Lurgi 1999]
Principiul de baz al filtrrii prin esturi este de a utiliza membrane esute, care sunt permeabile la gaze, dar care vor reine praful. Sacii, de obicei, sunt montai pe cadre metalice, i fiecare sac dispune de o metod de etanare n structura camerei sacilor. La nceput praful se depune att pe suprafaa fibrelor ct i n adnciema esturii, dar pe msura ce se formeaz stratul de suprafa, el nsi devine mediul de filtrare dominant. Aa cum restul de praf se ngroa, rezistena la curgerea gazului crete. Curirea periodic a mediului de filtrare este necesar prin controlul scderii de presiune a gazului la trecerea gazului prin filtru. Direcia curgerii gazului, care urmeaz s fie tratat, poate s fie dinuntru sacului spre afar sau din afara sacului spre nuntru. Filtrele textile sunt clasificate n mod normal n concordan cu metoda prin care mediul filtrant este curat. ndeprtarea n mod regulat a prafului textile este important, n vederea meninerii efective a eficienei de extracie, care de asemenea, influeneaz durata de utilizare a esturii.
Metodele de curire cele mai uzuale includ insuflare de aer n sens invers, scuturare mecanic, vibrare i aer comprimat pulsator. Hupa acustic este, de asemenea, utilizat pentru curirea sacilor. Mecanisme de curire normal nu readuc sacii n condiia lor iniial, dat fiind c particulele depuse n adncimea materialului ajut la reducerea mrimii porilor ntre fibre, astfel permind obinerea unei eficiene nalte pentru fumuri submicronice.
1- Intrarea gazului nepurificat

Chapter 2
23456789-
Plac de deflecie Saci de filtrare Spaiul pentru gazul curat Conduct de gaz curat Valv diafragm Rezervor de aer comprimat Bare cu duz Buncr pentru pulberi
Figura 2.34: Sistem de curire cu jet pulsator inversat (tm 198, Lurgi 1999) [tm 198, Lurgi 1999]
Filtrele textile sunt proiectate pe baza vitezei de filtrare anticipate care este definit ca viteza gazului maximum acceptabil care curge prin unitatea de suprafa a esturii (m3/sm2 exprimat n m/s). n general vitezele de filtrare se situeaz n domeniul de la 0,01 la 0,04 m/s potrivit cu aplicaia, tipul i materialul filtrului. La selectarea esturii se ine cont de compoziia gazelor, natura i mrimea particulelor de praf, metoda de curire care se folosete, eficiena dorit i economicitatea. Temperatura gazului de asemenea este luat n seam, mpreun cu metodele de rcire a gazului, dac e cazul, i vaporii de ap rezultani i punctul de condensare al acizilor. Carcteristicile esturilor considerate includ rezistena chimic, forma fibrelor i tipul firului de a, a esrii esturii, finisajul, rezistena la abraziune i la ncovoiere, stabilitate, eficiena de colectare, neteditatea i permeabilitatea materialului. O comparaie ntre parametri cei mai uzuali, pentru diferite sisteme de filtrare, este artat n tabelul urmtor [tm 144, Elkem 1998].
Parametru Raport aermaterial Limite de temperatur Tipul sacului Mrimea sacului Suprafaa materialului/sac Carcas Scdere de presiune Durata de viaa a sacului
Filtru prin jet pulsator 80-90 m/h 200 C Polyester/Nomex 0,126 x 6,0 m 2,0 m2 Da 2,0 kPa Pn la 30 luni
Filtre membranFiltre sticl 70-90 m/h 280 C Gore-Tex Membran/fibr de sticl 0,292 x 10 m 9,0 m2 Nu 2,0 kPa 6 10 ani
Filtre fibre de sticl 30-35 m/h 280 C Fibre de sticl 0,292 x 10 m 9,0 m2 Nu 2,5 kPa 6 10 ani
Tabelul 2.9: Comparaia ntre diferite sisteme de filtrare cu saci [tm 144, Elkem 1998]
126
Chapter 2
Uzura sacilor de filtrare are ca rezultat reducerea treptat a performanei, care poate fi msurat. Deteriorarea sau defectarea ctorva saci este periculoas atunci cnd poate s produc coroziune, cnd sunt filtrate materiale abrazive sau atunci cnd este pericol de foc. Monitoring on-line simplu, ca indicatori de scdere a presiunii sau dispozitiv de semnalizare a prafului, indic grosier performana. Dispozitive triboelectrice sau optice sunt utilizate pentru a msura tendina emiterii prafului din carcasa sacului pentru a identifica defeciunile posibile i care pot fi utilizate pentru a detecta picuri de pulbere pe timpul ciclului de curare. Atunci cnd aceste msurtori sunt integrate n sistemul de curire a zonei, zona care conine sacii deteriorai poate fi identificat i se pot efectua reparaii locale (tm 126, Robson 1998). Msurtori de temperatur i alarmarea sunt de asemenea, utilizate. Exist un numr de proiecte de diferii saci de filtrare folosind diferite tipuri de material filtrant, care n principiu toate ating valori de emisie sczute, ceea ce nseamn emisii de pulberi sub 5 mg/Nm3. Utilizarea tehnicilor de filtrare prin membrane (filtrare de suprafa) are ca rezultat n plus o durat de via prelungit a sacului, limite de temperaturi nalte (pn la 260 C) i costuri de ntreinere relativ sczute. Sacii de filtrare cu membran constau dintr-o membran PTFE ultrafin expandat laminat pe un material suport. Particulele din curentul de gaz rezidual sunt capturate pe suprafaa sacului. n loc de a se forma o turt n interiorul sau s penetreze n estura sacului, particulele sunt respinse de membran astfel formnd o turt mai mic. Aceast tehnic este aplicabil pentru toate instalaiile noi i existente i poate fi utilizat pentru rehabilitarea filtrelor textile existente (tm 144, Elkem 1998). Aceste materiale sintetice pentru filtru ca Gore-Tex i Tefaire (teflon/fibre de sticl) au permis ca filtrele de esturi s fie utilizate ntr-un domeniu larg de aplicaii i s aib o via extins. Performana materialelor de filtre moderne la temperaturi nalte sau condiii abrazive a fost mbuntit recent iar instalatianii de materiale pot ajuta la specificarea materialelor pentru aplicaii specifice. Cu proiectare corect i praf potrivit se obin emisii de praf foarte sczute (<1 mg/m3), iar viaa prelungit i fiabilitatea rspltesc cheltuielile pentru esturile moderne. Filtre de saci n carcase, n cteva procese tehnologice pentru feroaliaje, utilizeaz filtre cu ventilatoare pe partea fumului murdar/gaz. Dezvoltrile recente au condus la filtre nchise de aspiraie cu ventilatoare pe partea gazului purificat. Aceast tehnic este utilizat n majoritatea celorlalte sectoare metalurgice i combin avantajele epurrii line prin saci care nseamn durat de via mai lung pentru saci, costuri de operare i meninere reduse i, datorit filtrelor nchise, un volum de gaz definit[tm 144, Elkem, 1998]. 2.8.1.1.5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice Exist cteva exemple unde aceste filtre sunt utilizate n aplicaii corecte n aceast industrie (tm 76, Scapa 1998) i se ating eficiene foarte mari n eliberarea pulberilor. Particule fine inclusiv PM10 sunt eliminate. Filtrele ceramice de densitate mic opereaz n mod similar cu filtrele sac n ceea ce privete principiile de operare i operaiile de amplasarea general i curaire. n locul sacilor din materiale i suporturile lor metalice se utilizeaz elemente rigide care seamn cu filtrele lumnare. Ele au o rezisten termic nalt iar frecvent limitrile privind carcasa sunt cele care determin temperatura de funcionare maxim. Extinderea temperaturii de funcionare pentru sistemul de susinere poate s ridice i problema unui factor major cum este etaneitatea elementelor filtrante n carcas, care poate fi afectat, rezultnd scpri de la curentul de gaz murdar ctre curentul de gaz curat. Se utilizeaz sisteme de detectare on-line ale defeciunilor n mod similar ca i la filtrele cu saci.
127
Chapter 2
Filtrele ceramice sunt confecionate din silicai de aluminiu i pot fi preacoperite cu o varietate de materiale pentru a mbunati rezistena lor chimic sau fa de acizi. Elementele filtrante sunt relativ uor de manevrat cnd sunt noi, dar devin fragile dup expunerea lor la cldur i de aceea pot s se sparg pe timpul ntreinerii sau la ncercri violente de a cura. Prezena pulberilor aderente este o problem potenial ntruct ele nu pot fi curite de pe element pe timpul ciclului normal de curire i vor produce o schimbare important n scderea presiunii. Efectul temperaturii asupra materialului care urmeaz s fie colectat este, de asemenea, un factor important n proiectarea instalaiei. Cu o proiectare corect i praf potrivit, pot fi atinse emisiuni de pulberi foarte reduse pn la 0,1 Nm3. Performane similare la temperaturi nalte au fost raportate i la utilizarea filtrelor cu ochiuri metalice reproiectate. Dezvoltarea permite stabilirea stratului de turt de praf dup curire ntruct zona este off-line
2.8.1.1.6 Scrubere umede Colectarea particulelor la epurarea cu lichide are loc prin trei mecanisme principale: impactul inerial, intercepia si difuzia. Mrimea particulelor, care urmeaz s fie colectate, este un factor important (tm 75, Theodore 1994; tm 223, VDI 3679 1998), iar abilitatea de a fi umezit a materialului, care urmeaz s fie colectat, poate fi, de asemenea, semnificativ.
Experiena arat c eficiena epuratoarelor umede este puternic dependent de energia total utilizat de ele, n particular, prin scderea presiunii la tercerea prin zona de colectare. Mai mult de att, presupunnd c lichidul este dispersat uniform nuntrul epuratorului, cderi de presiune similare adesea dau eficien similar la acelai tip de praf pentru proiectri de epuratoare destul de diferite. De aceea, nu este posibil s se proiecteze un epurator de gaze umed care are eficien nalt fr un consum mare de energie atta timp ct praful considerat n mod particular este uor de umezit. Exist o varietate de proiecte pentru epuratoare de energii nalte, bazate pe principiul curgerii radiale, n jeturi, difuzarea aerului i cascade, iar epuratoarele au aplicaii pentru pulberi, care sunt dificil de ndeprtat cu alte tehnici. n general gazele sunt utilizate dup epurare, n alte procese tehnologice (de ex. ca gaz de combustie) i nu sunt emise. Ei de asemenea sunt utilizate n combinaie cu PE-uri umede pentru rcirea i curirea gazelor naintea instalaiei de acid sulfuric de contact i pentru a absorbi gazele acide. Acesta se vor prezenta mai trziu n 2.8.1.2.
128
Chapter 2
1- Intrare gaz nepurificat 2- Ieire gaz purificat 3- Alimentare cu lichidul de epurare epurare 4- Evacuare lichid de epurare epurare 5- Inel reglabil 6- Difuzor
7- Palete rotative
Figura 2.35: Epurator de gaze cu curgere radial [tm 198, Lurgi 1999]
1- Intrare gaz nepurificat 2- Ieire gaz purificat 3- Alimentare cu lichidul de 4Evacuare lichid de
5- Inel reglabil 6- Difuzor

7- Palete rotative
Epuratoarele de gaze umede n cascad sunt adesea folosite pentru deprfuirea gazelor reziduale bogate n CO de la cuptoarele electrice etanate, gazul este utilizat ca gaz CV. El este de asemenea utilizat pentru tratarea gazelor de la instalaia de sinterizare a benzilor de oeluri, praful fiind foarte abraziv dar umezit uor, au fost obinute valori < 4 mg/Nm3, iar utilizarea epuratorului permite rcirea gazului n acelai timp cu ndeprtarea prafului. Durata de via a filtrelor saci este strict restricionat i se produce uzura rapid a esturii odat cu o performan slab.
2.8.1.1.7 Arztoare finale i facle
Sistemele de combustie sunt utilizate n industrie pentru a oxida CO, particulele i materiale gazoase cu coninut de carbon n curentul de gaz (tm 217, VDI 2442 1987: tm 218, VDI 2443 1995: tm 220, VDI 3476 1990). Se utilizeaz trei tipuri:
Chapter 2
Arztoarele finale de temperatur nalt n care gazele n mod uzual sunt nclzite de la 850 pn la 1000 C i meninute pentru cel puin 0,5 sec (presupunnd c nu conin componente cu coninut de clor), iar rezultatele confirm distrugerea a COV prezente. Arztoarele finale utilizeaz sisteme de ardere (nu sunt neaprat utilizate n mod continuu) i pot folosi un sistem regenerativ pentru a utiliza energia termic din gaz i compuii carbonului aplicnd un pat rezistent la temperatur. Un sistem de distribuire este necesar pentru a schimba direcia de curgere a gazului la curirea patului. Incineratoarele catalitice, n care are loc o descompunere pe o suprafa catalitic din metal, la temperaturi joase, n mod tipic ntre 350 400 C. Facle, destinate pentru arderea gazelor uzate, de ex. excesul de CO. Arztoarele finale distrug componentele organice incluznd dioxinele prin oxidaie termic i produc pulberi, dioxid de carbon, ap, oxizi de azot i sulf, i alte produse de combustie. Reducere ulterioar este necesar pentru a ndeprta aceste produse. Arztoarele finale sunt deosebit de utile n operaiile de dezuleiere i dezacoperire, care pot produce o concentraie nalt a componentelor organice. Prezena acestor componente n cuptoare produce un mare volum de produse de combustie i va rezulta un timp de prezen foarte scurt n cuptor i emiterea gazelor parial arse. 2.8.1.2 Sisteme de epurare a gazelor Gaze ca NH3, SO2, HF, HCl i NOx sunt produse n cteva procese, de ex. dioxidul de sulf este produs pe timpul topirii iar fluorura de hidrogen se produce pe timpul electrolizei. Sunt disponibile tehnici de prevenire i reducere pentru aceste gaze (tm 224, VDI 3927 1998). Reducerea acestor gaze adesea este posibil prin controlul procesului sau prin fixarea materialelor n zgur sau mat. Utilizarea arztoarelor cu NOx redus i dozarea aerului pentru arderea treptat la cuptoare i alte instalaii de ardere pot s previn formarea acestor gaze. Componentele organice i dioxinele, i unii componeni metalici pot fi emise, de asemenea, din unele procese care pot fi absorbite utiliznd tehnici similare. Urmtoarele tehnici sunt utilizate pentru a ndeprta componentele gazoase. Mai multe informaii sunt date n capitolele specifice pentru metale.
2.8.1.2.1 Purificarea umed a gazelor
Sisteme de epurare umed a gazelor sunt utilizate n industrie pentru a ndeprta componentele gazoase la concentraii sczute, pentru a ndeprta particulele i, de asemenea, de a controla temperatura (la rcirea adiabatic). n timp ce tehnologia de baz pentru aceste aplicaii este similar, criteriile de proiectare pentru ndeprtarea particulelor i a componentelor gazoase sunt foarte diferite. Sisteme umede de epurare a gazelor sunt utilizate adesea simultan pentru trei procese, iar proiectarea este inevitabil un compromis, ca i efectul interferenelor importante, cum este producerea apelor uzate suplimentare, rezultate n funcie de aplicaie. Cteva procese utilizate peste tot n lume pentru ndeprtarea SO2 au un mediu alcalin dual i utilizeaz oxid de calciu ca mediu auxiliar pentru regenerarea bazelor i ndeprtarea sulfatului ca ipsos care poate fi vndut. Diferite medii de epurare sunt utilizate mergnd de la apa de mare pn la soluii alcaline. Aplicaia pentru care este utilizat epurarea gazelor determin factorii care va trebui msurai pentru a monotoriza performana. Parametri care sunt utilizai includ scderea de presiune i curgerea de lichid, temperatura, turbiditatea, conductivitatea i pH (tm 12, HMIP Zn 1993; tm 14 HMIP Pb 1993). Exist procese de interferen potenial importante care trebuiesc luate n calcul pe plan local.
130
Chapter 2
2.8.1.2.2 Epuratoare de gaze uscate i semiuscate Tehnicile de absorbare, cum de pild epurarea uscat, sunt utilizate pentru absorbia gazelor acide i a componentelor metalice i organice. Oxid de calciu, hidroxid de magneziu, carbonatul de calciu, oxidul de zinc i alumina sunt utilizate frecvent att pentru aplicaii ct i pentru purificatori alcalini peste tot n lume. Carbonul activ (sau cocsul) este utilizat pentru a ndeprta metalele (mercur) i substanele organice pentru care de obicei este mult mai eficace. Adsorbia este realizat prin utilizarea coloanelor cu umplutur sau prin injectarea reactivului n curentul de gaz i utiliznd un reactor turn. Filtrele cu saci sunt utilizate pentru pentru partea cobortoare a curentului de gaz pentru a colecta mediul de epurare care a reacionat parial i pentru a oferi o suprafa ulterioar pentru ca absorbii ulterioare s aib loc. Mediul de epurare poate fi reciclat de cteva ori n cadrul reelei de epurare pentru a permite utilizarea deplin a capacitii de absorbie i adsorbie. n cazul aluminei i al oxidului de zinc ele sunt utilizate consecutiv n procesele principale. Fluorul absorbit de alumina se recupereaz prin procesul electrolitic. O variant a epurrii uscate este epurarea semiuscat. n acest caz o suspensie a reactantului (de obicei oxid de calciu) este injectat n reactor cu curentul de gaz. Apa este evaporat presupunnd c temperatura este suficient de nalt iar componentele gazoase reacioneaz cu particulele, particulele reactivului care reacioneaz dup aceea sunt ndeprtate din curentul de gaz. Epurarea uscat adesea este mai puin eficient dect epurarea umed sau semiuscat, n special cu mai puine gaze care reacioneaz cum este SO2. Eficacitatea reactantului se raporteaz adesea la reactivitatea reactivilor i a adaosului de oxid de calciu care poate s produc materiale n condiii de reactivitate potrivite pentru anumite aplicaii. Atunci cnd aceste procese sunt utilizate pentru ndeprtarea SO2 ele sunt cunoscute ca desulfurizarea gazelor de ardere (FGD). Ele sunt utilizate pentru reducerea coninutului de SO2 la cuptoare cu anod sau la alte surse mai puin puternice i pentru splarea gazelor reziduale din gazele provenite de la instalaia de acid sulfuric. Se produce ipsos care poate fi vndut n anumite circumstane. 2.8.1.3 Sisteme de recuperare a gazelor
n plus fa de utilizarea sistemelor de epurare umed, uscat i semiuscat pentru a elimina componentele gazoase amintite mai sus, aceast industrie utilizeaz pe scar larg sisteme de recuperare, pentru recuperarea curenilor de gaze din procese tehnologice. HCl poate fi absorbit n ap, iar NOx poate fi absorbit n ap sau peroxid de hidrogen.
Exemplele urmtoare sunt utilizate pentru a nchide ciclul materialelor: a) Bucla acidului clorhidric:- Pentru procese care implic dizolvri, acidul clorhidric HCl este utilizat n combinaie cu clor n exces. La utilizarea evaporrii i colectrii n ap se obine un acid azeotropic (concentraii cca. 20 % w/w), acesta este reutilizat n diferite pri ale procesului. b) Bucla acidului azotic:- Argintul i paladiul se dizolv frecvent n acid azotic, HNO3. O cantitate nsemnat de gaze reziduale de oxid de azot (NO i NO2) pot fi capturate cu oxigen sau peroxid de hidrogen n epuratoare speciale n cascad. Se ntmpin probleme la oxidarea cantitilor mici de NO care cer timp mult i la scderea absorbiei de gaze la reaciile exoterme. De aceea este necesar rcirea i combinarea a ctorva epuratoare pentru a atinge limita valorilor care suprim ieirea fumului brun din co. Acidul azotic rezultat de la primul epurator
131
Chapter 2
n mod obinuit are o concentraie n jurul 45 % de greutate i poate fi reutilizat n cteva procese. c) Bucla clorului:- Clorul este utilizat n procesele umede pentru dizolvarea metalelor i n etapele de clorinare uscat la temperaturi ridicate pentru a le rafina. n amndou cazuri se utilizeaz sisteme nchise folosind tuburi U cu ap i celule electrolitice etane. Gazul clor poate fi recuperat sau se produce soluii de hipoclorit. Hipocloritul este de asemenea folosit ca agent oxidant n soluiile de epurare pentru diferite procese de rafinare. d) Bucla clorurii de amoniu:- Solubilitatea relativ mic a clorurii de amoniu, NH4Cl, n soluiile evaporate la temperatura camerei face posibil reutilizarea precipitatelor cristaline a acestei sri. 2.8.1.4 Captura sulfului Sulful prezent n materiile prime poate fi ncorporat n zguri sau mat, utiliznd reactivi potrivii, mata poate fi utilizat n procese. Sulful care nu a fost ncorporat n mata sau n zgura de la procesul de topire, n mod uzual este prezent ca SO2 i poate fi recuperat ca sulf elementar, SO2 lichid, ipsos sau acid sulfuric. Existena pieii pentru acest produs influeneaz alegerea produsului final dar opiunea cea mai sigur din punct de vedere al mediului nconjurtor este de a produce ipsos sau sulf elementar n absena producerii fiabile a altor produse. Dioxidul de sulf este produs la prjirea i topirea concentartelor sulfuroase i n procesul de conversie asociat. Aceste procese sunt astfel operate ca s se obin concentraia maxim de dioxid de sulf pentru a mbunti eficiena recuperrii sulfului. Recuperarea sulfului elimin problemele de interferen. Tehnicile urmtoare sunt disponibile pentru recuperarea sulfului (tm 24, DFIU Sulphur 1996):: a) Gaze cu pn la 1 % dioxid de sulf. Procesul de regenerare Wellman-Lord implic reavia gazelor slabe cu sulfid de sodiu i ap pentru a produce bisulfid de sodiu. Dioxidul de sulf concentrat poate fi stripat din aceasta soluie i se produce dioxid de sulf lichid sau se pot face alte produse, ca sulful. La epurarea cu 2-3 dimetil-amin (DMA) (procedura Asarco) dioxidul de sulf poate fi absorbit, care este ndeprtat prin reacia cu ap pentru a produce acid sulfuric sau dioxid de sulf lichid. Procesul peracidos, oxidarea cu peroxid de hidrogen pentru a produce acid sulfuric. Procedura sulfacid, oxidarea pe catalizatorul de crbune activ pentru a produce acid sulfuric. Desulfurizarea gazelor de ardere (FGD) ntr-un epurator uscat sau semiuscat, utiliznd oxid de calciu pentru a produce ipsos. Acest sistem este utilizat extensiv n centralele de putere. Epurarea alcalin dubl cu absorbia pe sod caustic i precipitarea ipsosului. Absorbia pe alumin i precipitarea ipsosului (procedura Dowa). Precipitarea sulfatului de magneziu. b) Gaze cu concentraie mai ridicat n dioxid de sulf. i) Absorbia dioxidului de sulf n apa rece (de ex. apa de mare rece) urmat de stripare n vacuum i recuperare ca dioxid de sulf lichid. Aceste procese sunt utilizate n combinaie cu instalaia de acid sulfuric pentru a recupera dioxidul de sulf nedizolvat. Potenialul de producere a dioxidului de sulf lichid depinde de existena pieii locale.
132
Chapter 2
ii) Producerea acidului sulfuric . Producerea acidului sulfuric, prin arderea sulfului, pentru a produce dioxid de sulf, este un proces chimic bine definit. Aceste instalaii au o concentraie de gaz constant i nalt i de aceea au puine limitri de proces. Gazele de la prjire sau topire nu au aceste caracteristici i sunt mult mai greu operabile i nu se pot atinge aceleai nivele de conversie. Gazele de la topirea n cuptor sunt purificate, rcite i pot fi uscate. Dioxidul de sulf din gaz este convertit dup aceea n trioxid de sulf printr-o procedur de contact n care gazele sunt trecute printr-un pat catalitic de pentoxid de vanadiu. Uneori catalizatorul este dopat cu oxid de cesiu, care poate s mbunteasc performana n special atunci, cnd concentraia de SO2 este sczut sau variabil sau cnd temperatura este sczut. Catalizatori mbuntii pot fi folosii pentru a ridica eficiena conversiei n instalaii de contact simple i duble. ntr-o instalaie de contact simplu gazele trec printr-o serie de patru sau mai multe paturi catalitice pentru a obine o eficien de conversie nalt. Producerea de dioxid de sulf este exotermic i dac coninutul de dioxid de sulf este suficient de mare pentru a genera destul cldur, gazele sunt rcite naintea fiecrei treceri. Trioxid de sulf format este absorbit dup aceea, n acid sulfuric de 98 % care dup aceea, este diluat pentru a avea acid sulfuric. Procedura WSA este dezvoltarea unei instalaii de contact simpl. Prezena trioxidului de sulf inhib conversia dioxidului de sulf, de aceea procedura de contact dublu este folosit n mod curent pentru a obine mai eficient conversia dioxidului de sulf atunci cnd coninutul dioxidului de sulf n gaz este suficient de ridicat. n acest caz trioxidul de sulf este absorbit dup o a doua sau a treia trecere, permind conversia unei cantiti mai mari de dioxid de sulf n trecerile urmtoare. Acesta este urmat de o etap ulterioar de absorbie a trioxid de sulf. Utilizarea instalaiei de dublu contact crete eficiena eliminrii dioxidului de sulf de la < 98 % la > 99,5 % . S-a raportat, de asemenea, c un catalizator dopat cu cesiu poate s mbunteasc aceasta la 99,9 %, dar aceste date se refer la un proces care are o concentraie uniform, nalt de dioxid de sulf ca gaz de alimentare (tm 140, Finland Cu 1999). ndeprtarea prafului nainte de procesul de contact este esenial pentru a proteja catalizatorul i pentru a produce acid curat. Aceast reduce concentraia multor metale, de ex. a zincului, la nivele acceptabile n acidul care se produce i previne otrvirea catalizatorului. Pretratarea curentului de gaz, n mod uzual, implic cteva etape, depinznd de prezena contaminatorilor n curentul de gaz. Etapele pot s includ rcirea cu recuperarea cldurii, decantor electrostatic cald, epurarea gazelor pentru eliminarea mercurului, etc. i decantor electrostatic umed. Acidul slab generat n compartimentul de purificare a gazului conine, de regul, 1-50 % H2SO4. Halogenii sunt prezeni ca HCl (10-1000 ppm) i HF (10-1000 ppm incluznd i H2SiF6). Acidul de asemenea poate s conin metale ca cupru, zinc sau fier (individual pn la 2500 ppm), mercur (pn la 1900 ppm) i plumb (pn la 50 ppm). Arsenul poate s fie prezent pn la nivele de 10000 ppm. Alte elemente ca aluminiu, nichel, crom, cadmiu, bismut, stibiu, etc. pot fi prezente, de asemenea, depinznd de contaminanii prezeni n alimentarea topitorului. Acidul slab se satureaz , de asemenea, cu SO2 (n mod tipic ntre 2000-5000 ppm depinznd de tria SO2). Acest acid poate fi separat i gazele pot fi tercute ntr-o instalaie pentru acid, pot fi tratate i evacuate sau utilizate, de ex. n apropiere este o instalaie de macerare. NOx, care sunt prezeni n gazele tratate, n instalaia de acid sulfuric, sunt absorbii n acidul produs. Dac concentraia este nalt, acidul produs este brun i acesta poate nu va fi acceptat de cumprtorii poteniali. Problema este, de aceea, una de vnzri poteniale.
133
Chapter 2
Off-gas from flash smelting furnace

Hot-gas ESP Scrubbing and cooling unit (multistage) Wet electrostatic precipitator Mercury removal (absorption)
Off-gas from Pierce-Smith converter (primary plant) Gas cleaning
Drying tower (Absorption in conc. sulphuric acid)
Catalysis
Absorption
Cleaned off-gas
Sulphuric acid plant
Sulphuric acid
Figura 2.36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaie de acid sulfuric
Gazele reziduale de Eliminarea la un cuptor de topire mercurului prin scnteie (absorbie) Gaz rezidual de la Converorul Pierce-Smith (instalaia principal)
Gaz fierbinte
Unitate de epurare i rcire (n mai multe trepte)
Decantor electrostatic umed
Purificarea gazului
Turn de uscare (absorbia n acid Gaz rezidual sulfuric concentrat) Instalaia de acid sulfuric
Cataliz
Absorbie purificat
Acid sulfuric
Procesul de producie al acidului sulfuric elimin tot praful i metale reziduale i ele sunt transferate ctre acidul produs. Eliminarea prafului i metalelor naintea procedurii prin contact nseamn c acestea nu sunt componente semnificative ale gazelor emise n aer. Acid pulverizat poate fi emis prin co i filtrele lumnare sunt utilizate acolo unde este necesar pentru a elimina aceti vapori. S-a raportat c coninutul ridicat de fluor n gaze crete probabilitatea producerii acizilor pulverizai [tm 106, Farrell 1998] Instalaiile de acid sulfuric sunt folosite pentru eliminarea dioxidului de sulf produs cu ocazia sinterizrii, prjirii sau topirii unei varieti largi de minereuri i concentrate sulfuroase. Metalele produse sunt cupru, nichel, plumb, zinc i cteva suite de metal n amestec.
134
Chapter 2
a) Turn de uscare b) Schimbtor de cldur 4 c) Schimbtor de cldur 3 d) Schimbtor de cldur 2 e) Convertor
f) Supranclzitor g) Aborbant intermediar h) Schimbtor de cldur i) Absorbant final
Figura 2.37: Instalaie tipic de acid sulfuric cu absorbie dubl
2.8.1.5 Carbon total i COV-uri Carbonul total i COV-urile sunt produse la combustie slab i pe timpul diferitelor operaii cum sunt degresarea componenilor, procese de extracie a solvenilor i de la respirarea rezervoarelor utilizate pentru depozitarea solvenilor i a combustibililor. Solvenii pot fi aromatici, alifatici, organo-clorurai sau pe baz de ap, ecotoxicitatea variaz printre solveni i acesta este luat n considerare pentru utilizarea solventului propice i pentru determinarea sistemului de reducere utilizat una lng alta. Se folosesc containere de siguran pentru a preveni emisiile de solveni i pot fi utilizate mixere/ decantoare pentru a minimaliza contactul cu aerul. Vaporii de solveni sau de combustibili pot fi extrase i eliminate din gazele exhaustate. Tehnicile utilizate pentru eliminarea sau distrugerea COV-urilor sunt arztoarele finale i epuratoarele de gaze descrise n detaliu mai sus i pot fi atinse concentraii < 10 mg/Nm3. Filtre bio i reactoare sunt de asemenea utilizate (tm 159, VDI 1996). Capcane de crbune activ i sisteme de cristalizare/condensare sunt folosite pentru recuperarea materialelor pentru reutilizare. n procesul de extracie a unui solvent aerul ventilat este rcit i elimin solvenii pn la un nivel de jos de 0,2 kg/to cobalt produs. COV-urile pot fi emise i la furnizarea solvenilor, etc. Returnarea gazelor scpate este utilizat pentru a minimaliza emisiile de COVuri.
135
Chapter 2
2.8.1.6 Dioxine Dioxinele sunt relevante la producerea metalelor (tm 225, VDI 3460 1997) n special la producerea lor din materii prime auxiliare sau n procesele care necesit clorinare cum este prducerea electrolitic a magneziului din apa de mare sau dolomit. Dioxinele sau precursorii lor pot fi prezente n cteva materii prime i exist posibilitatea sintetizrii lor de-novob n cuptoare sau sistemele de reducere. Dioxinele sunt uor absorbite n materiale solide i pot fi colectate de mediile cum sunt pulberile, particule solide de la epuratoare i praful de la filtrare. Aceast industrie se bazeaz pe surse de materii prime auxiliare, provenite din industria deeurilor. Totui, sunt convenite nivele de deeuri, impuritile prezente pot s conduc la formarea dioxinelor n timpul arderii incomplete sau la sinteze de-novo. Prezena dioxinelor n prafuri EAF i prezena bifenilelor policlorurai la deeurile de transformator sunt surse poteniale directe de dioxine. Prezena uleiurilor i a altor materiale organice n deeuri sau alte surse de carbon (combustibili i reductori parial ari, ca de ex. cocsul), pot s produc particule fine de crbune care intr n reacie cu cloruri anorganice sau cu clorul legat organic n domeniul de temperatur ntre 250500 C pentru a produce dioxine. Acest proces este cunoscut ca sintez de-novo i este catalizat de prezena metalelor cum sunt cuprul i fierul. Preselecia sau tratarea materialelor de alimentare pentru a minimaliza cantitatea precursorilor materiilor organice este de aceea o msur foarte important pentru prevenirea formrii dioxinelor. Cu toate c dioxinele sunt distruse la temperaturi nalte (peste 850 C) n prezena oxigenului, procesul sintezei de-novo este nc posibil dup ce gazele sunt rcite prin fereastra de reformare. Aceast fereastr poate s fie prezent n sistemele de reducere i n prile mai reci ale cuptorului, de ex. zona de alimentare. Trebuie avut grij la proiectarea sistemului de rcire s se minimalizeze timpul de prezen n fereastr pentru a preveni sinteza de-novo. Trebuie s fie prezent suficient oxigen n gazele fierbini i poate fi folosit i insuflare de oxigen pentru a asigura o combustie deplin. Crbune activ poate fi injectat n curentul de gaz n care dioxinii sunt absorbii pe suprafa. O filtrare de praf de nalt eficien se folosete pentru eliminarea prafului i a dioxinilor. Dioxinele pot fi absorbite pe materia de particule i pot fi eliminate folosind filtrare de praf eficient. Praful colectat poate avea concentraii mari de dioxin i el trebuie depozitat sau tratat cu grij. Sisteme de oxidare catalitic sunt de asemenea disponibile pentru distrugerea dioxinelor i s-a raportat c se folosesc filtre textile cu strat de catalizator inclus. Toate aceste tehnici enumerate depind de modul de aplicare i pot fi incluse n procese existente. Tehnica cea mai viabil economic i cea mai eficace va depinde de specificul locului, de aspectele de securitate i de stabilitatea operaional, cum i de factorii economici care trebuiesc luai n calcul. Nivele de emisii mai bune de 0,5 ng/m3 TEQ pot fi atinse utiliznd una sau mai multe din aceste tehnici pentru purificarea prii gazoase a sistemului. Valori mai coborte mai bune de 0,1 ng/m3 TEQ pot fi atinse prin una sau o combinaie a acestor tehnici.
2.8.1.7 ndeprtarea altor impuriti

n plus fa de interferena lor la recuperarea acidului sulfuric i a dioxidului de sulf, alte metale neferoase prezente n minereuri i concentrate au un impact nedorit asupra mediului. Ele trebuiesc eliminate dac deja n-au fost. Ele , de asemenea, sunt valoroase i trebuiesc recuperate separat de metalul de interes primar. Se utilizeaz etape de purificare adiional pentru a le elimina i a le recupera i la acestea se vor face referiri n capitolele speciale despre metale.
136
Chapter 2
2.8.1.7.1 Metale neferoase
Procesele pirometalurgice sunt utilizate pentru a ndeprta impuritile din metalul n cauz prin volatilizarea i/sau trecerea n zgur a altor metale. De ex. Zn, Bi, Pb, Sn, Cd, As i Ga pot fi volatilizate n condiiile de funcionare ale cuptorului i evaporate din topitur. Alegerea temperaturii de funcionare influeneaz aceast etap a procesului i aceti oxizi de metale pot fi colectate utiliznd o tehnic potrivit pentru ndeprtarea prafului. Metalele sunt recuperate dup aceea din praful de ardere colectat prin diferite ci. Cuptoare de purificare a zgurii i procese de evaporare a zgurii sunt utilizate pentru a elimina metalele volatile care au fost colectate ca prafuri de ardere. Aceste pulberi din procesul de ardere i alte reziduuri constituie materie prim pentru un numr mare de metale. Metalele volatile i oxizii lor se gsesc, de asemenea, n praful i reziduurile provenite din alte procese tehnologice, de ex. n praful produs la elaborarea oelului. Aceste reziduuri reprezint materie prim pentru alte procese pentru recuperarea zincului i a altor metale volatile. n aceste procese este utilizat un cuptor de prjire rotativ (Waelz Kiln) sau un cuptor de topire ISA pentru a vaporiza metalele i a mbogi zincul i plumbul n oxizi mixte care pot fi dup aceea recuperate n alte procese pirometalurgice. Cuve i alte echipamente utilizate n instalaiile hidrometalurgice sunt ventilate pentru a asigura o atmosfer de siguran la locul de munc. Acest aer ventilat poate s conin picturi de acizi care conin amestecuri de metale din soluie. Tehnicile de ndeprtare cuprind epuratoare de gaze umede sau separatoare de picturi. Elementele de separare a picturilor sunt pasate n curentul de gaz n coul de tiraj sau la vrful turnului de rcire iar soluai separat curge napoi n bazinul principal.
2.8.1.7.2 Mercur
Mercurul este volatil la temperatura ntlnit n multe procese de reducere i sunt necesare alte tehnici pentru a-l elimina (tm 26, PARCOM 1996; tm 139, Finland Zn 1999; tm 225, VDI 3460 1997). n cazul ndeprtrii mercurului naintea instalaiei de acid sulfuric mercur rezidual va fi prezent n acidul produs n specificaia produsului n mod normal st < 0,1 ppm i care este echivalent la 0,02 mg/Nm3 n cazul curat i toate procesele trebuie s ating acesta. Procesul Boliden/Norzink. Acesta este bazat pe epurarea umed a gazelor utiliznd reacia ntre clorura mercuric i mercur pentru a forma clorur mercuroas (calomel) care se precipit din lichid. Procesul este plasat dup etapa de splare i rcire n instalaia de acid astfel c gazul este lipsit de pulberi i SO3 iar temperatura este n jur de 30 C. Gazul este epurat ntr-o coloan cu pat cu umplutur cu o soluie care conine HgCl2. Acesta reacioneaz cu mercurul metalic din gaz i-l precipit sub form de calomel, Hg2Cl2. Calomelul este ndeprtat din soluia de epurare n circulaie i parial regenerat cu gazul clor la HgCl2, care este, dup aceea, recirculat n etapa de splare. Produsul mercuric purjat este folosit sau n producia de mercur sau este depozitat. Clorura mercuric este un compus foarte toxic al mercurului i trebuie avut mare grij n asigurarea condiiilor de funcionare a acestui proces. Procesul Bolchem. Etapa acestui proces se situeaz n instalaia de acid ca i la procesul Boliden/Norzink, dar ndeprtarea se realizeaz prin acid sulfuric de 99 %. Acest acid vine din partea de absorbie a instalaiei de producere a acidului i oxideaz mercurul la temperatura ambiant. Acidul cu coninut de mercur rezultat este diluat la 80 % iar mercurul este precipitat ca sulfur cu tiosulfat. Dup ndeprtarea prin filtrare a sulfurii de mercur, acidul este recirculat pentru absorbie. Prin urmare, n proces nu se consum acid. Procesul Outokumpu. n acest proces mercurul este ndeprtat nainte de trapta de splare n instalaia de acid. Gazul la temperatura de cca. 350 C se conduce ntr-o coloan cu pat cu
Chapter 2
umplutur unde este splat contra curentului cu acid sulfuric n jur de 90 %, n jur de 190 C. Acidul este format n situ din SO3 din gaz . Mercurul este precipitat ca un amestec de clorur de seleniu. Nmolul de mercur este ndeprtat din acidul rcit, este filtrat i splat i trimis pentru producerea mercurului metalic. O parte din acid este recirculat dup aceea la treapta de epurare. Procesul cu tiocianat de sodiu. Acest proces este utilizat la prjirea zincului. Gazul SO2 este splat cu o soluie de tiocianat de sodiu iar Hg este ndeprtat ca sulfur. Tiocianatul de sodiu este regenerat. 3Hg + 8SCN- + 4 H + + SO2 => 2[Hg(SCN)4]2- + HgS + 2H2O Filtru de crbune activ. Un filtru de absorbie de crbune activ este utilizat pentru ndeprtarea vaporilor de mercur din curentul de gaz.
Dou procese sunt disponibile pentru a reduce coninutul de mercur din acidul sulfuric produs n timpul producerii metalelor neferoase. Procesul Superlig cu schimbtori de ioni. Acest proces utilizeaz schimbtori de ioni pentru a nltura mercurul din produsul acid, i se atinge o concentraie a mercurului < 0,5 ppm. Se adaug iodur de potasiu la acid care trebuie s fie de tria cel puin 93 %, la temperatura n jur de 0 C. Iodura mercuric, HgI2 este precipitat dup aceea. Procesele Norzink i Outukumpu sunt utilizate n mod curent iar procesele celelalte sunt utilizate n alt parte (tm 26, PARCOM 1996) Epurator cu seleniu. Acesta este , de asemenea, bazat pe metoda epurrii umede i utilizeaz reacia dintre seleniu amorf din acid i mercurul pentru a ndeprta concentraii mari de vapori de mercur. Filtru de seleniu. Procesul de epurare uscat care folosete seleniu amorf pentru a reaciona cu vaporii de mercur i a forma selenur mercuric. Procesul cu sulfur de plumb. Un proces de epurare uscat care utilizeaz noduli de sulfur de plumb ca mediu pentru a ndeprta mercurul din curentul de gaz.
2.8.1.8 Utilizarea mbogirii cu oxigen n sistemele de ardere Sistemele de ardere/oxidare utilizate n producia metalelor neferoase adesea sunt caracterizate prin utilizarea oxigenului din spaiul de ncrcare direct sau pentru mbogirea cu oxigen a aerului sau la vatra cuptorului. Aceast mbogire este utilizat pentru oxidarea autotermal a minereurilor pe baz de sulfuri, pentru a crete capacitatea sau viteza de topire la cuptoare speciale i pentru a produce zone discrete, bogate n oxigen n cuptor pentru a permite arderea complet n mod separat de zona de reducere. Oxigenul poate s realizeze urmtoarele mbuntiri (tm 125, ETSU 1994): Creterea de cldur transmis la vatra cuptorului permite creterea capacitii sau a vitezei de topire. Abilitatea de a conduce unele procese autotermal i a varia cantitatea de mbogire de oxigen on-line pentru a controla procesul metalurgic i a preveni emisiunile. O reducere semnificativ a volumului gazelor de proces produse n timp ce este redus coninutul de azot. Aceasta permite o reducere semnificativ a volumului
138
Chapter 2
conductelor n sensul curentului i a sistemelor de reducere i previne pierderile de energie implicate n nclzirea azotului. Creterea concentraiei dioxidului de sulf (sau a altor produse) n gazele de proces permind ca procesele de conversie i recuperare s fie mult mai eficace fr s se utilizeze catalizatoare speciale. Utilizarea oxigenului pur la arztor conduce la reducerea presiunii pariale a azotului n flacr i de aceea formarea termic a NOx este redus. Aceasta nu poate s fie cazul cu mbogirea cu oxigen n arztor sau n preajma arztorului pentru c temperatura mai nalt a gazului poate s faciliteze formarea NOx termic. n cazul din urm oxigenul poate fi adugat n sensul curgerii curentului de gaz de la arztor, pentru a reduce efectul acesta i a menine o mbuntire a vitezei de topire. Producerea oxigenului de ncrcare pe loc este asociat cu producerea gazului de oxigen separat de aer (tm 127, ETSU 1994). Acesta este utilizat ocazional pentru cerine de gaz inert la faa locului. Gazele inerte sunt utilizate pentru sistemele de reducere atunci cnd sunt prezente materiale piroforice (de ex. concentrate uscate de Cu), pentru degazarea metalului topit pentru zonele zgurii i a rcirii zgurii de metal i controlul fumului la operaiile de evacuare i turnare.
Insuflarea de oxigen n locuri discrete din cuptor n sensul curentului de gaz de la arztorul principal permite controlul temperaturii i a condiiilor de oxidare separat de operaiile principale din cuptor. Acesta permite creterea vitezei de topire fr o cretere inacceptabil a temperaturii. Un exemplu este prevederea unei zone cu ardere final total n cuptorul cu cuv.
2.8.1.9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare i reducere Controlul funcionrii proceselor este larg utilizat n acest sector. Se utilizeaz urmtoarele tehnici: Sisteme de dozare a reactivilor sunt utilizate pe scar larg.
Se utilizeaz controlul prin microprocesoare a alimentrii cu reactivi i a performanei instalaiei. Se utilizeaz monitorizarea on-line a temperaturii, a scderii de presiune, a particulelor sau altor poluani emii, a intensitii de curent i tensiunii la PE, debitul lichidului de epurare i a pH-ului. Sunt prevzute sisteme de alarm pentru a indica deficienele de funcionare. Operatorii sunt antrenai i evaluai n utilizarea instruciunilor de operare i n utilizarea tehnicii moderne de control descrise. Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele de mai sus i pentru a menine responsabilitatea operatorului. Se utilizeaz sistemele de management al calitii i mediului. Se utilizeaz sisteme de ntreinere robuste. Este din ce n ce mai rspndit folosirea unui personal de ntreinere ataat, fcnd parte din echipele de operatori i care suplimenteaz echipele de ntreinere specializat.
139
Chapter 2
2.8.2 Emisiile curente i nivele de consum

Datele de emisiuni i consumuri principale pentru HF, HCl, COV-uri, dioxini, NOx i CO se gsesc n paragrafele speciale pentru metale, dar emisiuni atinse se dau n tabelele de mai jos pentru un numr de exemple de reducere i tratare.
140
Chapter 2
Tehnica
PE fierbinte
Mrimea particulelo r m < 0.1
PE umed
0.01
Eficiena de colectare la 1 m, % > 99 Depinznd de proiectare. < 99
Temperatura de funcionare maxim, C 450
Domeniul emisiilor care pot fi atinse, mg/Nm3 < 5 - 15 (prereducere> 50) < 1 - 5 Curat optic 100 - 300
Comentarii
4 sau 5 zone. Aplicaia curent este prereducerea PE cu 2 zone n serie. n principal precipitarea picturilor Particule grosiere. Utilizat pentru ajutarea altor metode Performan bun cu tipuri de praf potrivite Performan foarte bun cu tipuri de praf potrivite Performan bun cu pulberi potrivite. Reducerea gazului de acid
80
Cicloane
10
40
1100
Filtre cu esturi Filtre ceramice
0.01 0.001
> 99.5 99.5
220 900
<1-5 0.1 - 1
Scruber umed
1-3
> 80 - 99
Inlet 1000 Outlet 80
< 4 - 50
Tabelul 2.10: Exemple de emisii curente de la cteva aplicaii de reducere a prafului (praf mg/Nm3)
Substan
SOx (as SO2) SO3 NOx (as NO2) Cl- (as HCl) F- (as HF) Cd Hg Tl As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF
Unitatea
mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm ng TEQ/m
Valori msurate
100 1100 20 40 20 45 27 14 0.001 - 0.02 0.001 - 0.07 0.001 - 0.02 < 0.01 - 0.02 < 0.01 - 0.02 < 0.01 - 0.5 < 0.01 - 0.5 < 0.01 - 0.5 0.001 - 0.01
Gazele de la cuptorul cu scnteie i convertor Pierce Smith 290000 Nm3/h Intrare SO2 6-8,4 %, conversie > 99,6 %, producnd 2000 to acid/zi
141
Chapter 2 Tabelul 2.11: Un exemplu de concentraii de constitueni principali n gazul purificat de la instalaia de acid
sulfuric
[tm 124, DFIU Cu 1999]
Metoda
Contact dublu - 4 treceri Contact simplu dopaj Cs2O n trecerea final Contact simplu dopaj Cs2O + condensare WSA Contact dublu 5 treceri Contact dublu 5 treceri dopare cu Cs2O a catalizatorului gazul de alimentare cu coninut mare de O2
Intrare SO2, %
> 5% < 3% < 3% 15% 14%
Ieire SO2, mg/Nm3

450 750 850 (300 ppm) 500 - 1000 < 285 (100 ppm)
Observaii
> 99,5 % conversie > 99 % conversie Cobort/intrare SO2 variabil > 99 % conversie 99,8 % conversie. Intrare SO2 foarte mare 99,9 % conversie. Intrare SO2 foarte mare constant
Tabelul 2.12: Exemple de performan a unor instalaii de acid sulfuric existente
2.8.3 Tehnici de a fi luate n considerare la determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i a reziduurilor ct i tehnici pentru reducerea consumului de energie totale. Ele toate sunt disponibile comercial. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care se caracterizeaz cu o performan de mediu nalt. Tehnicile date ca exemple sunt n funcie de informaiile provenite de la industrie, de la rile membre din Europa i conform evalurii Biroului European IPPC. 2.8.3.1 Principii generale Alegerea i proiectarea unei tehnici potrivite de reducere este de importan special. Exist cteva tehnici, i cu toate c unele pot s par c ofer o performan foarte mare, poi s apar probleme dac caracteristicile ca ncrcarea i natura gazelor, pulberile i ali componeni sunt considerate pe deplin. De ex. un filtru textile care utilizeaz materiale moderne, este considerat c ofer cele mai bune performane de mediu dect alte tehnici pentru eliminarea prafului, totui el nu poate fi considerat s fie aplicabil peste tot, datorit problemelor de aderen i de abrazivitate, pentru unele tipuri de pulberi. Aceste probleme sunt specifice pe plan local i de materiale, iar operatorul trebuie s ia n considerare toi aceti factori ntr-un instructaj profesional. Volumul, presiunea, temperatura i coninutul de umezeal a gazului sunt parametri importani i au o influen major asupra tehnicilor sau combinaiilor de tehnici folosite. n particular punctul de condensare va fi afectat de toi aceti parametri i variaia lor n timpul ciclului de producie trebuie s fie luat n considerare. Caracterizarea naturii prafului i a fumului este foarte important pentru identificarea unor proprieti neobinuite (higroscopicitatea, piroforicitatea, aderena, abrazivitatea, etc). Mrimea i forma particulelor, abilitatea de a fi umectate i densitatea materialelor sunt, de asemenea, factori care optimizeaz alegerea tehnicii. Concentraia pulberilor i variabilitatea lor trebuie luat, de asemenea, n calcul pentru a realiza o proiectare robust, fiabil. Aceste probleme sunt
Chapter 2
discutate mpreun cu altele n seciunea despre tehnicile care se iau n calcul pentru zece grupe de metale dac variaiile n caracteristicile pulberilor sunt relevante. Muli operatori au constatat c performanele se pot deteriora cu timpul, odat cu uzura echipamentului i este necesar o revizie. Sistemele moderne vor fi utilizate la performanele de monitorizare continue, prin msurtori directe ale gazelor emise (de ex. pulberi, CO, SO2). n mod alternativ parametri de control critici pot fi monitorizai. n aceste sisteme pot fi ncorporate sisteme de alarm. 2.8.3.2 ndeprtarea particulelor
2.8.3.2.1 Precipitatoare electrostatice
PE-uri, proiectate corect, construite i dimensionate pentru o anumit aplicaie, sunt tehnici de a fi luate de seam (tm 75, Theodore 1994; tm 78, IEA 1997; tm 79, Soud 1995; tm 222, VDI 3678 1998). Precipitatoarele electrostatice fierbini se utilizeaz ca etape de prepurificare, naintea eliminrii dioxidului de sulf. Precipitatoarele electrostatice umede sunt utilizabile n special, pentru gaze umede, ca cele de la sistemele de granulare sau de la reducere final. Performane diferite sunt cerute de aceea pentru aceste aplicaii care afecteaz parametri de proiectare, cum este mrimea i numrul cmpurilor i a metodelor de epurare. Urmtoarele caracteristici se consider ca importante: Utilizarea unui numr adecvat de cmpuri. Numrul depinde de coninutul de pulberi reziduale, rezistivitatea pulberilor i criteriile de proiectare cum sunt viteza i distribuia gazelor i proiectarea electrozilor. Se consider utilizarea a patru sau mai multor cmpuri pentru treapta de reducere final. Utilizarea materialelor de construcii care s fie potrivite pentru materialul considerat. Trbuiesc luate n calcul prencrcarea , energizarea prin pulsuri i surse de alimentare cu polaritatea alternativ. PE-uri umede sau PE-uri cu electrozi mobili pot fi folosite pentru pulberi grele sau pentru gaze umede. Aceste caracteristici de mai sus pot fi aplicate numai PE-urilor noi. Condiionarea gazului , utilizarea unei distribuii bune a curentului de gaz i pulberi, utilizarea ciocnirii cu alimentarea deconectat, controlul automat (microprocesor) al sistemului de alimentare pentru fiecare cmp, sunt caracteristici care pot fi ncorporate. Aceste caracteristici sunt valabile pentru cele mai multe instalaii existente. 2.8.3.2.2 Filtre textile sau filtre saci Filtrele care sunt proiectate corect construite i dimensionate pentru aplicaii sunt tehnici care intr n considerare (tm 75, Theodore 1994; tm 79, Soud 1995; tm 221, VDI 3677 1997). Ele includ urmtoarele trsturi: O atenie particular se acord alegerii materialului de filtrare i fiabilitii montrii i sistemului de etanare. Se va practica ntreinere bun. Materiale moderne de filtru, n general, sunt mult mai robuste i au o via mai lung. Extracosturile pentru materialele moderne sunt mai mult dect compensate prin extraviaa lor n cele mai multe cazuri. Adugarea oxidului de calciu i a altor reactani (de ex. carbon activ) cu scopul de a captura componentele gazoase ca SOx sau pentru a elimina dioxinele. Temperatura de funcionare deasupra punctului de condensare a gazului. La temperaturi de funcionare nalte se folosesc saci i montaj rezisteni la temperatur. Monitorizarea continuu a a evacurilor de praf, aparate optice sau triboelectrice pentru a detecta defectele sacilor de filtrare. Aparatele trebuie s interacioneze, dac este posibil, cu sistemele de purjare a filtrelor, astfel ca sectoare individuale care conin saci uzai sau deteriorai, pot fi identificate.
143
Chapter 2
Utilizarea rcirii gazelor i oprirea scnteilor, unde este necesar, cicloanele sunt considerate ca fiind metode potrivite pentru oprirea scnteilor. Multe filtre moderne sunt aranjate n compartimente multiple iar compartimentele deteriorate fot fi izolate, dac este necesar. Monitorizarea temperaturii i a scnteilor pot fi utilizate pentru detectarea focului, gaze inerte pot fi prevzute sau se pot aduga materiale inerte (de ex. oxid de calciu) la gazul rezidual, acolo unde exist pericol de aprindere. Scderea de presiune poate fi monitorizat pentru controlul mecanismului de purificare.
Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procese noi. Ele sunt, de asemenea, aplicabile la filtrele textile existente i pot fi adaptate. n special sistemul de etanare a sacilor poate fi mbuntit pe durata ntreinerii periodice anuale iar filtrele saci pot fi schimbate cu cele cu esturi mult mai moderne pe timpul schemei de nlocuire normale iar costurile ulterioare pot fi reduse. 2.8.3.2.3 Filtre ceramice Filtrele care sunt proiectate, construite i dimensionate corect pentru aplicaie sunt tehnici care pot fi luate n considerare (tm 79, Soud 1995). Ele pot reuni urmtoarele caracteristici: Trebuie acordat atenie special la alegerea i fiabilitatea carcasei, montrii i a sistemului de etanare. Utilizarea carcasei i monturii rezistente la temperatur. Monitorizare continu a pulberilor la evacuarea pulberilor, dispozitive optice i triboelectrice sunt utilizate pentru a detecta defeciunile la filtre. Dispozitivul trebuie s interacioneze n sistemul de curire a filtrelor, dac este posibil, n aa fel, ca sectoare individuale care conin elemente uzate sau deteriorate pot s fie identificate. Se prevede condiionarea gazului acolo unde este necesar. Utilizarea scderii de presiune pentru monitorizarea i controlul mecanismului de curire. Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procesele noi. Ele de asemenea pot fi aplicate la filtrele ceramice existente i pot fi adaptate. n special sistemul de etanare poate fi mbuntit pe durata perioadelor de ntreinere normale.
2.8.3.2.4 Scruberele umede
Epuratoarele care sunt proiectate, construite i dimensionate corect pentru aplicaie, sunt tehnici care pot fi luate n considerare atunci cnd natura prafului sau temperatura gazului exclude utilizarea altor tehnici (tm 79, Soud 1995) sau atunci cnd pulberile sunt n special potrivite pentru ndeprtarea lor n epurator. Utilizarea lor este justificat i atunci cnd gazul trebuie eliminat mpreun cu pulberea sau atunci cnd ei fac parte dintr-un lan de tehnici de reducere, de ex. deprfuirea naintea instalaiei de acid sulfuric. Se va asigura suficient energie pentru umezire i interceptarea particulelor. Epuratoarele umede pot include i siste,me de monitorizare pentru scderea de tensiune, debitul lichidzului i (dac gazele acide sunt reduse) pH. Gazele epurate trebuie s prseasc epuratorul spre un separator de cea. Aceste caracteristici pentru controlul epuratorului pot fi aplicate la cele mai multe instalaii existentes. 2.8.3.2.5 Arztoare finale i facle
Instalaiile care sunt proiectate, construite i dimensionate corect pentru aplicaie, sunt tehnici de luat n considerare pentru ndeprtarea COV-urilor, dioxinelor, a particulelor organice sau de carbon, sau gazele combustibile, cum sunt CO sau H2.
Chapter 2
Se va utiliza recuperarea cldurii acolo unde este posibil. Cerinele principale pentru o ardere eficace n arztorul final, sunt:Durata de reinere n camera de ardere sau n sistemul regenerativ trebuie s fie suficient de lung n prezena oxigenului suficient, pentru a asigura arderea complet. Eficiena de distrugere de 99 % n mod obinuit cere o durat de reinere de 2 secunde la o temperatur relevant, depinznd de prezena compuilor cu clor. Durate de reinere i temperaturi mai sczute pot s rezulte pentru completa distrugere a COV-urilor i dioxinelor dar aceasta trebuie experimentat pe plan local sub conditii de funcionare reale. Gazele se vor rci rapid pe durata ferestrei de temperatur de reformare a dioxinelor. Curgerea tulburent este necesar pentru a asigura cldur eficient i transferul amsic n zone de ardere i pentru a preveni punctele reci. Acesta se obine de obicei prin utilizarea arztoarelor care genereaz o flacr de ardere turbionar i prin incorporarea deflectoarelor n camera de ardere. O temperatur de funcionare de 200 C - 400 C deasupra temperaturii de autoaprindere a celor mai multe substane stabile temperaturile de funcionare minime sunt peste 850 C. Acolo unde curentul de gaz conine substane clorurate, temperaturile pot s creasc pn la 1100 C 1200 C i se cere o rcire rapid a gazelor de ardere pentru a preveni reformarea dioxinelor. Uniti catalitice funcioneaz la temperaturi mai sczute iar faclele cer curente turbionare n aer i n sursa de ardere. Dac este necesar, se adaug combustibil suplimentar. Arztoarele trebuie s aib un control prin microprocesor al raportului aer/combustibil pentru a optimiza arderea . Performana combinaiei echipamentului, temperaturii de funcionare i a duratei de reinere, se va demonstra prin observarea distrugerii eficace a materialelor prezente n gazul de alimentare.
Aceste caracteristici, de asemenea, pot fi aplicate la foarte multe instalaii de ardere total existentente. Temperaturile de funcionare pot fi optimizate, i dac este posibil, utilizarea mbogirii n oxigen, va crete durata de reinere fa de aer (volume de gaze mai mici) i de asemenea creterea temperaturii de funcionare (tm 217, VDI 2442 1987; tm 218, VDI 2443 1995; tm 220, VDI 3476 1990).
145
Chapter 2
Tipul de reducere
Filtre textile
Utilizri posibile
Cel mai mult cu etanare bun i esturi moderne Performan mbuntit pentru gaze umede Cel mai mult cu sisteme de control i distribuie bun a gazelor Numai cteva pulberi sunt potrivite. Purificarea gazelor de ardere i a gazelor pentru instalaia de acid Temperaturi de funcionare mai ridicate Prereducere
Probleme poteniale
Infundare, incendii, etaneitate Ruperea firelor i scurtcircuitare Variaii de particule, ruperea firelor i scurtcircuit Performan sczut i blocaje
Emisia asociat mg/Nm3

1-5
Motive de alegere
Performan pentru pulberi potrivite dac sunt bine monitorizate. Posibilitatea reciclrii prafului ctre proces Performane pentru pulberi potrivite, scdere de presiune mic dar se produce efluent Scdere de presiune mic, fiabil, ntreinere puin Prepurificarea gazelor naintea altor metode. ndeprtarea gazelor i a ceii acide
Precipitator electrostatic umed Precipitator electrostatic Epuratoare umede
<5 Optic clar 5-10 (< 50 ca prereducere) < 20
Filtre ceramice
Fragilitate, nfundare, etaneitate Performan slab. Eficacitate limitat pentru particule fine.
<1
Cicloane
< 50
Praful terbuie s fie potrivit, materialul carcasei limiteaz temperatura superioar Prepurificarea gazelor naintea altor metode
Emisiile sunt date ca medii zilnice, bazate pe monitorizarea continu pe timpul perioadei de funcionare
Tabelul 2.13: Trecere n revist a tehnicilor de reducere a prafului Tipul de reducere Filtru de esturi (180000-250000 Nm3/h) Filtru de esturi (26000 Nm3/h) Epurator n cascad Filtre de esturi Cicloane + PE + PE umed Filtre de esturi Arztor final, rcitor i filtre cu esturi Aplicaia Baterii de plumb secundare ndeprtare PE Reciclarea bateriilor de Cd Instalaie de sinterizare ferro-crom Evaporator de zinc, New Jersey Baterii de plumb n instalaia Ausmelt Producia de ferro-aliaje Industria cuprului (secundar) Emisii de pulberi msurate mg/Nm3 0,7-3,4 (media lunar) < 1 (media lunar) <4 3-10 1-2 1-5 1-5 Pulberi foarte abrazive defeciuni la filtrele de esturi Observaii Cuptoare rotative scurte, Frana
Tabelul 2.14: Performanele msurate ale sistemului de ndeprtare a prafului cnd se utilizeaz tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite
Nivelele msurate sunt considerate ca domenii. Ele pot varia cu timpul n funcie de starea echipamentului, ntreinerea lui i procesul de control al instalaiei de reducere. Funcionarea
Chapter 2
procesului surs va influena, de asemenea, performana ndeprtrii prafului pentru c exist posibilitatea variaiilor de temperatur, a volumului de gaz i chiar a caracteristicilor prafului pe timpul funcionrii sau a discontinuitilor. Emisiile care pot fi atinse sunt de aceea numai o baz de la care performana actual a instalaiei poate fi judecat iar emisiile asociate care pot fi atinse, care se vor discuta n capitolul specific pentru metale, in cont de potrivirea pulberilor ntlnite i de raportul costul-beneficii pentru aplicaie anume a tehnicii. Probleme ca dinamica procesului i altele specifice pentru situaia dat se vor lua n calcul la nivel local. 2.8.3.3 Sisteme de epurare a gazelor Trebuie considerat mai nti utilizarea tehnicilor de prevenire i reducere. Reducerea acestor gaze este adesea posibil prin controlul bun al procesului, selectarea materiilor prime (de ex. excluderea contaminrii organice) utilizarea buclelor de recuperare sau fixarea materialului n zgur sau mat. Folosirea arztoarelor cu NOx cobort i dozarea aerului necesar arderii pentru cuptoare i alte instalaii de ardere pot preveni formarea acestor gaze. Au fost raportate valori mai mici de 100 mg/Nm3 NOx (tm 160, Winter Cu 1999).
2.8.3.3.1 Scrubere umede
Epuratoarele proiectate, construite i dimensionate corect sunt tehnici care pot fi considerate pentru eliminarea concentraiilor sczute de dioxid de sulf (mai puin de 2 %) i alte gaze acide cum sunt HF i HCl care se pot produce (tm 79, Soud 1995). Epuratoarele umede vor ncorpora , dac este posibil, un sistem de monitorizare pentru scderea de presiune, curgerea lichidului i pH. Gazele purificate trebuie s prseasc epuratorul spre un eliminator de cea. Lichidele slab acide produse la epurare vor fi reutilizate, dac este posibil.
Aceste trsturi pot fi aplicate la cele mai multe instalaii de epurare existente.
2.8.3.3.2 Epuratoare uscate sau semiuscate Epuratoarele care au fost proiectate, construite i dimensionate corect, i care utilizeaz un reactiv corect, pot fi considerate, pentru o aplicaie de eliminare a concentraiilor sczute de dioxid de sulf (mai puin de 2 %) i a altor gaze de acid cum este HF i HCl, care pot fi produse (tm 79, Soud 1995; tm 224, VDI 3927 1998). Epuratoarele uscate care utilizeaz carbon activ sunt tehnici care pot fi considerate pentru ndeprtarea materiilor organice cum este dioxina sau pentru eliminarea mercurului. Epuratoarele uscate sau semiuscate vor ncorpora camera de amestec i de reacie potrivit. Particulele generate n camere de reacie pot fi eliminate printr-un filtru cu esturi sau PE. Mediul de epurare care a reacionat parial poate fi reciclat ctre reactor. Mediul de epurare uzat poate fi utilizat n procesul prioncipal dac este posibil, de ex. alumina i oxidul de zinc pot fi utilizate n procesele lor respective. Epuratoarele semiuscate trebuie s ncorporeze un eliminator de cea dac se produce cea.
Aceste trsturi pot fi aplicate la cele mai multe instalaii existente. 2.8.3.4 Sisteme de recuperare a gazelor
147
Chapter 2
Sisteme care sunt proiectate, construite i dimensionate corect pentru aplicaie, sunt tehnici de luat n considerare pentru ndeprtarea componentelor gazoase de diferite concentraii. 2.8.3.5 Captarea sulfului Tehnicile care sunt examinate, sunt producerea acidului sulfuric i absorbia dioxidului de sulf n apa sau apa de mare rece, urmat de striparea n vacuum i recuperarea ca dioxid de sulf lichid. Recuperarea ca dioxid de sulf depinde de piaa local pentru material. Instalaiile de acid sulfuric de dublu contact funcioneaz cu o eficien de conversie mai ridicat dect cele cu simplu contact. Conversia la dublu contact este complex i costisitor dar instalaiile de simplu contact cu desulfurizarea gazelor reziduale pentru producerea ipsosului pentru vnzare, poate permite economisirea de energie i generarea deeurilor mai puine. Urmtoarele instalaii sunt exemple pentru buna practica curent: EXEMPLU 2.01. PROCES DE ACID SULFURIC DE GAZ UMED (WSA) PENTRU PRODUCEREA ACIDULUI SULFURIC DIN GAZE REZIDUALE CU UN CONINUT SCZUT DE SO2.
Descrierea. Procesul este bine potrivit pentru producerea acidului sulfuric din gaze reziduale n care coninutul de SO2 este sczut. n proces pn la 99,3 % SO2 este convertit catalitic n SO3, care reacioneaz cu apa din gaz formnd prin acesta acid sulfuric gazos. Acidul este condensat ntr-un condensor WSA. Potrivit cu economia de cldur i sensibilitatea mic pentru balana apei, nu se cere o ardere suplimentar la nici o concentraie de SO2. O schem tipic pentru o instalaie WSA pentru prjirea molibdenitului este artat n figura de mai jos.
Catalizatorul utilizat n tehnologia WSA este vanadiu, activat cu potasiu i sodiu, extrudat n inele de 10 i 20 mm. Principale beneficii de mediu. Conversia SO2 n acid sulfuric reduce emisiile de SO2 i prin urmare efectul ploilor acide.
Date de funcionare. Datele de performan tipice pentru o instalaie WSA sunt prezentate n tabelul urmtor.
148
Chapter 2
Debit, Nm3/h Temperatura de intrare, C Temperatura de ieire, C H2O, intrare, % vol O2, intrare, % vol Coninutul SO2, % vol Conversia, % SO3 n gazul purificat, mg/Nm3 H2SO4 produs, wt% Temperatura produsului, C Producia de acid, to/zi Consum de energie (electricitate combustibil), kW Consum de ap de rcire, Gcal/h/to acid
Sinterizarea plumbului 100000 30 - 35 105 5.5 14.2 2.0 - 3.5 > 99 < 28 > 97.5 21 ~290 i 850 (at 2.7% SO2) 0.25 (T = 5 C)
Efecte asupra mediului. Procesul WSA nsi nu genereaz deeuri (cu excepia catalizatorului uzat) sau ape uzate i nu utilizeaz nici un absorbant sau alte chimicale. Dac instalaia WSA este folosit pentru conversia SO2 de la prjitorul de molibdonit n acid sulfuric, gazul rezidual trebuie purificat. Purificarea poate fi fcut utiliznd un PE umed sau epurator umed unde praful respectiv nmolul este generat ca un reziduu de proces. Economicitatea. Nu sunt date disponibile. Aplicabilitatea. Procesul WSA este aplicabil la toate instalaiile noi i existente n mod special pentru instalaiile de prjire pentru molibdenit i sulf, unde coninutul de SO este mai mic de 5-6 %. Literatur de referin. (tm 165, Bendixen, Haldor Topsoe 1996; tm 166, Bendixen, Haldor Topsoe 1996; tm 167, Bendixen, Haldor Topsoe 1996; tm 205, SADACI 1999).
EXEMPLUL 2.02. INSTALAIE DE ACID SULFURIC CARE FUNCIONEAZ SUB CONDIII DE GAZ VARIATE. Descrierea. Secia de purificare i splare a gazelor. Instalaie de acid sulfuric de dublu contact, 4-5 treceri, catalizator modern. Acid slab pentru neutralizare 2-15 m3/h cu 5 % H2SO4 precum i descompunerea termic a acidului splat ( 50 %) concentraie de acid. Principale beneficii de mediu. Rate de conversie nalte pentru dioxid de sulf. S-a atins mai mult de 99,6 % cu instalaii recente: Componente
Volumul gazului rezidual SOx SO3 NOx (ca NO2) Cl- (ca HCl) F- (ca HF) Media - pulberi reziduale Domeniul - pulberi reziduale
Domeniul componeni: Cd Hg Tl
Valori masurate Nm/h 320000 mg/Nm3 100 1100 20 40 mg/Nm3 20 45 mg/Nm3 27 mg/Nm3 14 mg/Nm3 <2 mg/Nm3 17 mg/Nm3 < 0.01 0.02 < 0.01 0.07 < 0.01 0.02 < 0.01 0.1 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3
149
Chapter 2
As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF
< 0.01 0.02 < 0.01 0.03 < 0.01 0.15 < 0.01 0.09 0.001 0.01
mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 ng ITE/Nm3
Efecte asupra mediului. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf la acid sulfuric, recuperarea cldurii de la gaze i a celei implicate n conversie. Economicitatea. Vezi anexa privind costurile. Aplicabilitatea. Gaze reziduale de la topitorul principal (concentraii de SOx > 6 %; combinarea cu gazele reziduale de la topitorul auxiliar este posibil). Aceste trsturi pot fi de asemenea aplicabile la cele mai multe instalaii existente. Instalaie exemplu: Germania Literatura de referin: - [tm 124, DFIU Cu 1999] EXEMPLUL 2.03 INSTALAIE DE FUNCIONEAZ N CONDIII IDEALE. ACID SULFURIC MODERN CARE
Descrierea. Instalaie de acid sulfuric de dublu contact, 4 treceri cu absorbie intermediar dup a 3-a trecere, catalizator modern proiectat de Monsanto, sistem de recuperare a cldurii (aburi) dup prima trecere, tratarea gazului rezidual de la topitorul cu scnteie i cuptorul convertizor prin scnteie Outokumpu cu 30-40 % SO2. Principale beneficii de mediu. Conversia maxim a dioxidului de sulf. Date de funcionare. Diluia la 14 % SO2, la intrarea coloanei de uscare, debitul mediu annual 171300 Nm3/h. Cu instalaia recent se atinge o conversie pn la 99,9 %. n media anual n gazul rezidual 150 mg/m3 SO2. Instalaia se bazeaz pe o alimentare constant de debit ridicat de dioxid de sulf i utilizeaz catalizator dopat cu Cs. Efecte asupra mediului. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf. Economicitatea. Nu este evaluat. Aplicabilitatea. Cazuri specifice pentru condiii ideale de alimentare cu gaz. Instalaie exemplu: USA Literatura de referin. (tm 140, Finland Cu 1998)The emission of sulphur dioxide from sulphuric acid plants is proportional to the sulphur dioxide content of the feed gas and the conversion rate. A 99.8% conversion of a feed gas that contains 15% SO2 results in the emission of approximately 900 mg/Nm3 SO2. These processes therefore use tall chimneys to assist the dispersion of the gases, the chimney height also takes into account the likely emissions during start up and shut down of the plant when full efficiency is not attained. Local, site specific factors are involved in these issues. The use of candle filters before the final stack is a technique to consider if an acid mist is produced. Further sulphur dioxide removal from the final exit gas using a wet or semi-dry scrubber should be considered if specific environmental requirements are to be met.
150
Chapter 2
2.8.3.6 Dioxine Aceast problem a fost tratat mai sus, n capitolele precedente, despre tehnica aplicat. Tehnicile discutate n sectorul acela sunt toate tehnici care pot fi luate n considerare n determinarea BAT-ului n funcie de sursele de material i de potenialul pentru o sintez denovo.
2.8.3.7 ndeprtarea altor impuriti

Aceast problem a fost tratat mai sus, n capitolele precedente, despre tehnica aplicat. Tehnicile discutate vor fi aplicabile n domeniile specifice. Alte discuii vor avea loc sub capitolul relevant despre metale.
2.8.3.8 Utilizarea oxigenului n sistemele de ardere

Aceast tehnic poate fi considerat pentru aplicaii la cele mai multe procese de ardere i pirometalurgice folosite (tm 125, ETSU 1994). Utilizarea oxigenului poate s asigure beneficii financiare i de mediu presupunnd c instalaia poate s fac fa la cldura excesiv eliberat. Este posibil s se produc concentraii mai ridicate de oxizi de azot la mbogirea cu oxigen dar reducerea asociat n volumul de gaz de obicei reprezint i o reducere de mas. Discuii ulterioare se vor face n capitolul relevant pentru metale.
2.8.3.9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaia de colectare i reducere

Tehnicile cuprinse n subcapitolele precedente pot fi aplicate la procesele existente. Exist un numr de cazuri (de ex. cuptoarele cu cuv) unde este nevoie de implementarea i folosirea unui proces de control modern. Sunt necesare multe eforturi pentru identificarea parametrilor i sistemelor de control relevante.
151
Chapter 2
2.9 Tratarea efluenilor i reutilizarea apei

2.9.1 Principalele surse de lichizi eflueni care apar
Acest sector d o privire de ansamblu despre generarea efluenilor lichizi n procesele obinuite. Se vor discuta cile de reducere a apei uzate, practicile de reciclare a apei i tratarea efluenilor ntr-o instalaie de tratare a apei uzate la nivel local sau central pentru a face cunoscute cteva concepte care pot fi transferate ntre grupuri de metale (tm 28, VRC 1993). Producerea metalelor neferoase prin metode pirometalurgice sau hidrometalurgice este asociat cu generarea diferitelor eflueni lichizi care apar. Sursele cele mai importante cureni-eflueni, pot fi clasificate aa cum este artat n tabelul urmtor. Spalarea umeda a wet off-gas cleaning gazului rezidual
slag granulation Granularea zgurei

Procesul Production productiei Process
cooling Apa de water racire surface Apa de run-off suprafata
miscellaneous sources Surse diverse water) (de ex. (e.g. sanitary apa menajera)
Figura 2.38: Clasificarea efluenilor
Hydro-metallurgy Hidrometalurgia Other process waters Alte ape de proces
Curenii de ap uzat de mai sus pot fi contaminai cu compui metalici de la procesele de producie i pot avea un mare impact de mediu. Chiar la concentraii mici unele metale, cum este mercurul i cadmiul, sunt foarte toxici. Acest lucru poate fi ilustrat i prin faptul c mercurul i cadmiul se situeaz pe capul listei substanelor periculoase, stabilit de Conferina Mrii Nordului din 1984 care face apel la reducerea cu 50 % a emisiilor n Marea Nordului. Efectul toxic al ctorva compui metalici se datoreaz i faptului c n condiii chimice corecte metalele pot s intre uor n cursurile naturale de ap ca elemente solubile i s fie asimilate rapid i ireversibil n lanul de alimentare (tm 169, J.H.Clark 1995). Acest paragraf prezint mai nti o privired e ansamblu despre sursele de eflueni care se pot gsi ntr-o instalaie de producere a metalelor neferoase. Partea a doua a paragrafului prezint tehnicile care sunt utilizate n mod normal pentru tratarea curgerilor de ape uzate contaminate. 2.9.1.1 Efluenii de la purificarea gazelor reziduale Echipamentele de control al polurii cu aer umed sunt treptat nlocuite prin tehnuici de control uscate. Tehnici de reducere uscate, cum sunt filtrele cu saci, au avantajul c nu trebuie tratat nici apa uzat, nici nmolurile, iar praful colectat poate fi adesea reciclat direct n procesul principal iar problemele privind mediul sunt de aceea reduse n comparaie cu sistemele umede. Sunt cazuri cnd este necesar folosirea tehnicilor de purificare cu aer umed, de ex. epuratoare umede sau precipitatoare electrostatice umede. Acestea sunt utilizate n special atunci, cnd alte sisteme de reducere nu sunt adecvate, i exist riscul exploziei sau arderea particolelor inflamabile, i dac substanele gazoase (de ex. dioxidul sau trioxidul de sulf) ca i particulele,
Chapter 2
trebuiesc ndeprtate din curentul de gaz rezidual. Precipitatoarele electrostatice umede sunt necesare atunci cnd gaze umede saturate, cu coninut mare de particule, sunt de purificat. De ex. pe timpul producerii zincului i cuprului primar, gazul rezidual din proces, care conine pulberi i dioxid de sulf, este purificat utiliznd un epurator i un precipitator electrostatic umed. Precipitatoarele umede se utilizeaz, de asemenea, pentru a colecta ceaa de gudron n gazele uzate de la un cuptor de prjire cu electrozi. n epuratoarele umede acceleraia i deceleraia curentului de gaz i lichidul de epurare atomizat produc turbulene mari ntre gaze, pulberile i picturile de lichid. Particulele de praf sunt umezite foarte rapid iar reaciile chimice ctig n vitez. Colectorul urmtor extrage picturile de lichid i praful umezi din curentul de gaz. Efluentul contaminat poate fi ndeprtat pentru un tratament ulterior. Dac nu exist o mbogire a componentelor solubile n lichidul de splare, ndeprtarea particulelor solide n suspensie prin diluare face posibil reutilizarea apei de splare. Totui, n unele cazuri, se folosete decantarea componentelor solubile cu scopul de a reutiliza lichidul de splare. n general, efluentul lichid are nevoie de un tratament ulterior , de ex. pentru neutralizarea i/sau sedimentarea pentru separarea solid-lichid. Cteodat se folosesc procedee specifice de tratare, cum este schimbtorul de ioni, pentru a ndeprta componeni metalici, periculoi sau valoroi. De ex. schimbtori de ioni se folosesc pentru recuperarea reniului din efluentul epuratorului, care este generat prin purificarea gazului rezidual de la un prjitor de molibdenit. Acest proces este folosit att pentru ndeprtarea componentelor metalice din apele uzate ct i pentru a servi ca cea mai important surs pentru producerea reniului metalic. Lichidul tratat poate fi trimis napoi n mod normal la sistemul de purificare umed dar o purjare este necesar pentru controlul compoziiei lichidului. Acizi slab de la acest proces pot fi, de asemenea, reutilizai n alte procese, dac ele sunt disponibile. Alt curent de eflueni principali apare la ndeprtarea mercurului din gazele reziduale de la unele instalaii de prjire. Etapa de ndeprtare a mercurului implic un rezervor de contact gaz-lichid, cu o soluie de clorur mercuric (HgCl2). Aceast clorur mercuric reacioneaz cu mercurul metalic din gaz pentru a forma un precipitat solid de Hg2Cl2 (calomel). lamul precipitat este ndeprtat i oxidat cu clor pentru a forma soluia de splare de HgCl2. O parte din lam este dehidratat printr-o pres de filtrare i vndut ca Hg2Cl2 pentru recuperarea mercurului sau dispus ca deeu special. Efluenii din proces sunt pretratai pe plan local pentru ndeprtarea mercurului prin reacia cu pulberi de zinc sau prin precipitare ca HgS nainte de procesarea n instalaia de tratare final a efluentului. 2.9.1.2 Efluenii de la granularea zgurei i de la producia de alice metalice i separarea dup densitate Pe timpul producerii a metalelor neferoase, zgura i metalul produs sunt evacuate din cuptor. Metalul topit i zgura pot fi granulate separat prin turnare n ap, folosind un jet de ap de presiune nalt sau alte sisteme de rcire pentru a forma particole cu dimensiuni omogene. Metalul granulat poate fi vndut dup aceea ca alice metalice. Zgura granulat poate fi folosit pentru alte scopuri. O etap de granulare tipic este artat n figura urmtoare.
153
Chapter 2
Metal lichid
palnie
Iesierea apei
Intrarea apei uscare
cernere
Silozuri
Figura 2.39: Granularea metalului topit [tm 152, Schei, Tuset,Tveit, 1998]
Efluentul lichid care se produce de la treapta de granulare, de obicei este reciclat ntr-un circuit nchis. Pentru a preveni formarea particulelor solide n suspensie i a compuilor metalici o purjare le elimin din apa circulant n mod continuu. Efluentul de purjare poate fi trimis la instalaia central de tratarea apelor uzate sau poate fi tratat separat. Separarea dup densitate (scufund i plutete) este, de asemenea, utilizat pentru separarea metalelor i compuilor de la contaminatori uori, de ex. ndeprtarea componenilor plastici dup mrunire. Efluentul lichid care apare de obicei este reciclat iar materialul care plutete, este ndeprtat. Pentru a preveni formarea corpurilor solide i a metalor n suspensie, ele se elimin prin purjare din apa circulant, efluentul sau lichidul provenit din purjare este de obicei, trimis spre instalaia central de tratare a apelor uzate.
2.9.1.3 Apa de rcire

Apa de rcire este folosit pe scar larg pentru diferite necesiti de rcire n industria de producere a metalelor. Se poate diviza n apa de rcire fr contact i apa de rcire cu contact direct. Apa de rcire fr contact este utilizat pentru rcirea cuptoarelor, a hotelor de cuptor, a mainilor de turnat, etc. n funcie de amplasarea instalaiei, rcirea poate fi realizat printr-o trecere singur sau un sistem de recirculare cu turnuri de rcire cu evaporare. Apa de la sistemul de rcire cu o singur trecere n mod normal se descarc napoi la sursa natural, de ex. un ru, sau un iaz de rcire. n acest caz se ia n considerare creterea temperaturii naintea descrcrii apei ntr-un mediu de ap natural. Apa de rcire fr contact poate fi, de asemenea, reciclat prin turnuri de rcire. Rcirea cu contact direct este utilizat n cursul unor operaii de turnare. Aceast ap de rcire n mod normal, este contaminat cu metale i particule solide n suspensie i adesea apare n cantiti mari. Datorit matricei specifice i cu scopul de a ocoli efectele diluiei, apa de rcire cu contact direct n principiu, va trebui tratat n mod separat de alte ape uzate.
154
Chapter 2
Cu scopul de a minimaliza impactul rcirii asupra mediului, se pot utiliza cele mai bune documente de referin tehnic pentru sistemele de rcire.
2.9.1.4 Ape evacuate de la suprafa

Ape evacuate de la suprafa apar prin contaminarea apei de ploaie care este colectat de la acoperiurile cldirilor i a suprafeelor pavate din incinta de producie. Contaminarea apei de ploaie se produce atunci cnd materiale ca praful care conine metale din depozitare sau depuneri pe suprafee, etc. sau uleiurile sunt splate n sistemele de evacuare. Contaminarea apei de suprafa poate fi prevenit sau minimalizat prin folosirea bunelor practici pentru depozitarea materiilor prime ca i prin ntreinerea i curirea ntregii instalaii de producie. Apele de evacuare de la suprafa se pot colecta separat. Dup o treapt de sedimentare sau tratare chimic, ele pot fi reutilizate pentru alte scopuri n procesul de producie, de ex. ca ape de rcire sau ca pulverizatoare de ap pentru a preveni formarea prafului. 2.9.1.5 Efluenii de la procesul hidrometalurgic Efluenii lichizi principali care apar de la producerea hidrometalurgic a metalelor neferoase sunt listai n tabelul de mai jos. Proces tehnologic Purificarea gazului de prjire Macerarea Purificarea Electroliza Funcionare/surs Purificarea umed a gazelor de prjire Utilizarea opiunilor Instalaie de tratare a apelor uzate, cuprinznd din trepte de decantare cteodat cu ndeprtarea metalelor grele, folosind schimbtori de ioni. Returnare la macerare Returnare la macerare sau al treapta urmtoare a procesului Returnare la macerare. Returnare la electroliz dup tratare.
Operaii generale incluznd curirea gazului umed Operaii generale Curirea cuvelor, anozilor i catozilor. Electolit uzat. Electrolit purjat.
Tabelul 2.15: Surse poteniale de eflueni lichizi de la producerea electrolitic a metalelor
neferoase Procesul de producie metalurgic pornete, n mod obinuit, cu operaia de macerare. Pe timpul macerrii, metalele dorite i alte elemente sunt dezagregate din minerale i intr n soluie. Reactivi de macerare tipic i reaciile sunt artate mai jos (tm 107, Ullmans 1996). Ap pentru componeni solubili n ap (sulfat de cupru) Acid sulfuric, clorhidric i azotic sau hidroxid de sodiu pentru oxizi de metale Ageni de complexare, de ex. cianuri (aur, argint) sau amoniac (minerale de cupru i nichel) Reducerea mineralelor cu un gaz adecvat sau oxidare, de ex. dioxidul de mangan cu dioxid de sulf i nichelul mat prin clor Reacie acid-baz, de ex. recuperarea wolframului complex din wolfram la pH mare
155
Chapter 2
Pentru a crete proporia metalului dorit n lichidul de macerare, pot fi utilizate un numr de tehnici de purificare i mbogiri metalurgice. Metalul int poate fi recuperat din soluia purificat prin folosirea diferitelor tehnici ca cimentarea, reacii gazoase, decantare selectiv, schimbtori de ioni, extracie de solveni, cristalizare, concentrare prin evaporare sau electroliz. Pentru a asigura un echilibru corect n cteva din aceste procese, n mod normal este necesar ndeprtarea n mod constant a unei pri din lichid. n cursul produciei de zinc, de exemplu, electrolitul poate fi evaporat pentru a controla formarea magneziului care poate avea un impact vtmtor asupra funcionrii cuvelor de electroliz. Curenii din cuvele de electrolize aparin de acelai circuit de ap (nchis) ca etapele de macerare i purificare: acidul sulfuric format pe timpul electrolizei este transmis spre procesul de macerare iar lichidul rmas este purificat i se alimenteaz electroliza. Efluentul purjat al circuitului electroliz-macerare-purificare este puternic acid i conine zinc i particole n suspensie de mare concentarie. Volumul lichidului purjat depinde de compoziia concentratului de zinc care este folosit n prjire. Componeni care au tendina s se formeze n circuit (adic nu sunt ndeajuns ndeprtai din soluie), n special magneziu, vor determina curentul de purjare. La multe utilaje s-a demonstrat deja c efluenii generai ca purjatul de la electroliz pot fi reciclai pentru operaia de macerare n funcie de contaminani prezeni. Purjatul de la electroliz poate fi reciclat, de asemenea, spre electroliz, dup ndeprtarea contaminanilor sau elementelor de valoare minor. 2.9.1.6 Ape de la alte procese tehnologice
Sunt cteva eflueni de proces direct ntlnii n producerea metalelor neferoase care nu sunt acoperii de subcapitolele de mai sus. Cele mai importante sunt lichidele pe timpul procesului Bayer la procesul de producere a aluminei i apele uzate acidulate produse pe timpul bateriilor plumb-acid sau la producerea metalelor preioase, acidul sulfuric slab de la instalaia de la acid sulfuric i apele uzate de la rafinarea germaniului sau galiului. Aceste ape uzate sunt tratate mai detailat n paragraful special pentru metale dar procesele folosite permit cteodat reciclarea lichizilor n proces sau utilizarea acizilor n alte procese.
Operaiile de decapare sunt de asemenea surse pentru ape din procese tehnologice iar urmtoarele exemple arat cum poate fi folosit o decapare neacidic i cum poate fi minimalizat impactul de la o decapare acidic. a) Decapare fr acid Acest proces funcioneaz n circuit etan. Barele pot fi decapate ntr-un sistem in-line care const dintr-un tub de oel orizontal compartimentat. Este utilizat o soluie de 2,5 % pn la 3,5 % de alcool izopropilic (IPA) n ap. n procesul de decapare oxidul de cupru este convertit n faz de vapori pentru a forma cupru (care rmne pe bar), este cunoscut ca procesul Burns (tm 92, Copper Expert Group 1998). IPA este recuperat de la soluia uzat pentru reutilizare iar nmolul, cu coninut de metal, este, de asemenea, recuperat. Apa de la treapta de recuperare IPA de obicei se trimite la tratarea apelor uzate. b) Decapare cu acizi Decaparea acid folosete un sistem orizontal compartimentat (tm 92, Copper Expert Group 1998). n prima etap materialul este decapat cu acid sulfuric diluat; dup aceea acidul rezidual este splat n cteva etape de la suprafaa metalului cu ap pulverizat, urmat de uscare,
Chapter 2
folosind aer comprimat. Decaparea de suprafa , n mod obinuit, se execut cu acid sulfuric, dar pentru cteva aliaje i metale, cum este titanul, este folosit acidul azotic, cteodat n amestec cu acid sulfuric n linii continue sau sisteme automate. Pentru recuperarea i ndeprtarea vaporilor de acid azotic se folosete purificarea gazelor, acidul fiind schimbat din cnd n cnd. Acidul uzat este trimis la tratare i recuperare a metalelor. Sistemele de decapare sunt bine ventilate pentru protejarea lucrtorilor. Produsele sunt cltite i apa de cltire este trimis pentru tratare, nmolul este reciclat, dac este posibil. Pentru degresarea superficial a produselor laminate, se utilizeaz ape coninnd detergent. Apa uzat este purificat prin ultrafiltrare. Dac se utilizeaz solveni organici pentru degresarea suprafeelor, se utilizeaz un sistem de degresare cu vapori. n acest caz, pot s apar hidrocarburi clorinai n nmolul produs la tratarea apelor uzate. Un proces alternativ este folosit la producerea barelor de cupru. Dup o rcire parial ntr-un tub lung umplut cu ap, bara se formeaz n spirale corespunztoare la diametrul rolei. Aceste spirale sunt rspndite pe o mas mobil unde temperatura este redus la 20C prin stropire cu ap. O band rulant din aliaje rezistent la acizi transport aceste spirale n rezervoare de decapare unde bara este decapat cu soluie de acid sulfuric de 20%. Sistemele de decapare n straturi cu acizi asigur ndeprtarea perfect a oxizilor de pe suprafaa barei. Buclele, dup accea, sunt splate cu ap de cltire, i n final, protejate cu o soluie de cear. Extracia electrolitic poate fi utilizat pentru recuperarea metalelor dizolvate n acidul de decapare. Soluia de splare, de asemenea, poate fi tratat prin schimbtori de ioni. 2.9.1.7 Surse diverse ntr-o instalaie industrial pentru producerea metalelor neferoase, sunt implicate un mare numr de alte surse. De exemplu, efluenii lichizi de la staiile de curire a camioanelor, care transport materiile prime, ape de etanare de la pompe, operaii generale incluznd curirea echipamentelor, a platformelor etc. Aceti eflueni lichizi, n mod normal, sunt colectai i tratai. Apa de la instalaiile sanitare, n mod normal, este evacuat n sistemul de canalizare public.
2.9.2 Tehnici de tratare aplicate

Metodele de tratare aplicate care vor fi discutate n aceast parte a seciunii, sunt de asemenea, tehnici care pot fi considerate n determinarea BAT. n cazul msurilor de tratare a apelor uzate i a instalaiilor de tratare, n aceast parte a documentului este foarte dificil definirea unui nivel de BAT. Metodele de tratare i n consecin, nivele de emisii care se pot atinge, depind foarte mult de procesul specific i de metalele implicate (tm 211, Noyes 1993). Datorit acestei probleme, n aceast parte tehnicile vor fi descrise n general, accectund avantajele i dezavantajele lor. Pentru informaii mai detailate, n special a nivelelor de emisii de realizat, vor fi utilizate capitole speciale de la diferitele metale neferoase. 2.9.2.1 Masuri integrate n procesele tehnologice
Tehnici i metode pentru reutilizarea apelor, se folosesc deja cu succes n industria metalor neferoase, pentru a minimaliza cantitatea efluenilor lichizi, care se descarc ca ape uzate. Reducerea apei uzate cteodat este viabil economic, pentru c, cu reducerea cantitii de ap uzat, se reduce i cantitatea de ap proaspt care trebuie s fie luat de la mediul acvatic. Acesta are i un efect benefic asupra problemelor de mediu.
157
Chapter 2
Tabelul urmtor arat de exemplu, pentru cteva metale neferoase, etapele procesului de la care efluenii lichizi sunt deja reciclai i reutilizai n mod extensiv. Reciclarea i/sau refolosirea efluenilor n industria metalelor neferoase Procesul de producie Sursa Cupru Cupru Plumb Plumb Zinc Ferroaliaj primar secundar primar secundar primar e Granularea zgurii Controlul polurii
aerului umed Efluentul de la splarea gazului de prjire Ap de rcire Apa de cltire a anozilor i catozilor Electrolitul uzat Concasarea bateriilor Clasificarea bateriilor Desulfatarea pastei de plumb
n.r n.r.
Tabelul 2.16: Privire de ansamblu a reciclrii i refolosirii
Tehnicile de reciclare i reutilizare sunt msuri integrate n proces. Reciclarea implic recircularea lichidului ctre proces unde a fost generat. Refolosirea unui efluent nseamn recircularea apei de la o surs pentru alte scopuri, de ex. scurgerile de suprafa pot fi reutilizate ca ap de rcire.
n mod normal, un sistem de reciclare necesit o tehnic de tratare de baz sau o purjare a cca. 10 % din lichidul circulant pentru a preveni formarea particulelor solide n suspensie a metalelor i a srurilor n sistemul de recirculare. De exemplu, apa de rcire, n mod normal, este reciclat i condus n sistemul de recirculare aa cum se arat mai jos. Trebuie s se asigur o intrare biocid.
Evaporative Losses
Pierderi prin evaporare
Sistemul Process procesul System ui (Furnace (racirea Cooling) cuptorul
retur Return
Supply alimentare
Turn Cooling de Tower racire
ApaMake de proces Water Up

Biocide Treatment Tratare cu biocide
Colector apa
Figura 2.40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de rcire
Sump
158
Chapter 2
Dac sunt disponibile cantiti mari de ap, de ex. n zona de coast, poate fi utilizat un sistem de rcire cu ap curgtoare presupunnd c impactul de mediu este neglijabil. Totui, efectele n mediul marin, n zona de absorbie a sistemului apei de rcire curgtoare trebuie s fie luat n seam. Pentru aceast soluie trebuiesc considerate n fiecare caz n parte iar costurile de energie pentru pompare i sistemul de rcire trebuie s fie echilibrate. Minimalizarea apelor uzate poate fi sprijinit i prin gospodrire bun, care poate s se bazeze avantajos pe un plan de management al apei. 2.9.2.2 Tehnici de capt de conduct Toate cantitile de ap nereciclabile i nerefolosibile trebuie s fie tratate n scopul de a minimaliza concentraiile poluanilor ca metale grele, substane acidulate i particole solide din efluenii finali descrcai n mediu acvatic. Pentru a reduce concentraia poluanilor din ap, se utilizeaz tehnici de capt de conduct ca precipitarea chimic, sedimentarea sau flotarea i filtrarea. Aceste tehnici, n mod normal, sunt utilizate mpreun n partea final sau central a instalaiei de tratare a apelor uzate dar cteodat este preferabil s se precipite metalele din fluxul tehnologic nainte s se amestece cu ali eflueni. 2.9.2.2.1 Precipitarea chimic Precipitarea chimic este utilizat n principal pentru a ndeprta ionii metalici solubili din efluentul lichid. Metalele solubile pot fi precipitate din apa uzat prin reglarea valorii pH-ului. Un reactiv ca hidroxid de calciu, hidroxid de sodiu, sulfura de sodiu sau combinaia reactivilor se adaug la efluent i se formeaz compui insolubili cu metal pentru a forma precipitate. Aceti compui insolubili dup aceea pot fi ndeprtai din ap prin filtrare i sedimentare. Adugarea unui coagulant sau floculant, care ajut la formarea floculelor mai mari, care se pot separa mai uor, este utilizat frecvent pentru a mbunti performana sistemului. Precipitarea este folosit, de obicei, pentru a ndeprta metalele grele din curentul de ap uzat cum este ndeprtarea fierului, plumbului, zincului, cromului, manganului, molibdenului, etc. Hidroxizii metalelor grele sunt, de regul, insolubili, aa c hidroxidul de calciu este utilizat n mod curent pentru a le precipita. n mod similar, sulfurile metalelor sunt, de asemenea, insolubile i se utilizeaz n condiii alcaline reactivi ca sulfur de sodiu, hidrogen sulfurat de sodiu i triazin-sulfo-trimercaptan (TMS). Se poate aduga, dup precipitare, sulfat ferric pentru a ndeprta excesul de sulfur. Precipitarea sulfurilor poate s aib loc n concentraii mult mai mici, n efluenii epurai pentru anumite metale, depinznd de pH i de temperatur. n anumite cazuri precipitarea mixturilor metalice poate fi nfptuit n dou etape; prima dat cu hidroxid urmat de o precipitare prin sulfuri (tm 171, Steil&Hahre 1999). n scopul de a maximaliza eficiena ndeprtrii metalelor, n proces se utilizeaz , la diferite valori pH, reactivi diferii. Alegerea reactivului i a valorii pH este principalul considerent pentru precipitarea metalelor grele. Solubilitatea este , de asemenea, afectat de temperatur i aceasta va trebui, de asemenea, luat n calcul. Alt factor important este starea de valen a metalului n ap. De exemplu, pentru crom, al crui form hexavalent, cromatul, este considerabil mai solubil dect forma trivalent. n acest caz cromatul terbuie s fie redus de obicei cu SO2 la un pH sczut, pentru ndeprtarea cromului printr-un proces de precipitare. Ca aspect final este posibil formarea ionilor compleci care sunt mult mai solubili n general. Acesta este cazul pentru apele uzate care conin amoniac, cloruri, fluoruri sau cianuri mpreun cu metalele grele (tm 149, Kemmer 1987). n multe instalaii, n care metalele grele sunt ndeprtate, una din problemele principale n realizarea limitelor dorite pentru eflueni, este starea coloidal a materialelor precipitate. Acesta poate s rezulte din neutralizarea incomplet i din floculare. Se pot utiliza floculani i
159
Chapter 2
coagulani diferii pentru a mbunti proprietile materialului precipitat, iar furnizorii acestor materiale pot s testeze precipitatele i s specifice coagulantul potrivit. Eficiena epurrii apelor uzate utiliznd precipitarea chimic, n principal este influenat de urmtorii factori: Alegerea reactivului de precipitare Cantitatea precipitantului adugat Eficiena cu care metalul precipitat este eliminat din soluie Meninerea unui pH corect pe durata procesului de tratare Utilizarea srurilor fierului pentru a ndeprta anumite metale Utilizarea reactivilor floculani i coagulani.
Component Ap de proces tehnologic primar i secundar al cuprului dup tratare cu hidroxid de calciu i sulfat de fier i sedimentare Ap de suprafa i de proces tehnologic secundar al cuprului dup tratare cu NaHS, sedimentare i filtrare prin nisip
pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l
9.5 0.2 0.5 0.2 0.5 0.1 0.1 0.05
0.04 0.04 0.07 0.13 < 0.01 0.004
S-a inut cont de variaia compoziiei efluentului.
Tabelul 2.17: Concentraia unor metale dup tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS
Pentru a asigura o eficien maxim n ndeprtarea metalelor grele, factorul cel mai important, meninerea alegerii precipitantului, tabelul de mai sus arat c folosirea reactivilor pe baz de sulfuri pot s ating concentraii mai joase pentru unele metale. Meninerea pH-ului corect pe timpul procesului de tratarea efluentului este, de asemenea, de importan primar din cauza faptului c unele metale sunt insolubile ntr-un domeniu foarte restrns de valori pH. n afara acestui domeniu eficiena ndeprtrii metalelor descrete rapid, de exemplu, zincul formeaz un anion solubil, zincat, la valori nalte pentru pH [tm 12, HMIP Zn 1993]. 2.9.2.2.2 Sedimentarea
Sedimentarea este tehnica de separare a solizilor de lichizi care utilizeaz fora gravitaional pentru a separa complecii metalici insolubili i particule solide din efluentul lichid. Sedimentarea poate s aib loc ntr-o varietate de vase de sedimentare diferite ca bazine de sedimentare, lagune, sau rezervoare de sedimentare speciale (ngrotori, limpezitori) cu un dispozitiv de ndeprtare a nmolului de la fundul rezervorului. Bazinele de sedimentare care se utilizeaz n mod obinuit, sunt de form rectangular, ptratic sau circular n plan. Nmolul, care este ndeprtat din etapa de sedimentare , poate fi dehidratat, prin utilizarea de exemplu, a unei prese de filtrare n vacuum. Filtratul rezultat poate fi retrimis la nceputul procesului de tratare a efluentului sau la treapta de proces, la care el a fost produs, depinznd de procesul de tratare. Sedimentarea poate fi folosit pentru a separa particolele solide din apa uzat, care a fost utilizat pentru granularea zgurii sau pentru producerea alicelor metalice.
O alternativ la sedimentare poate s fie flotarea. Tehnicile de flotare sunt folosite pentru a separa flocule mari sau particole care plutesc ca pri de plastic din efluent prin aducerea lor la
Chapter 2
suprafaa suspensiei. Flotarea poate fi realizat prin flotare cu aer dizolvat (DAF). Aerul este dizolvat n mediul suspensiv sub presiune i iese din soluie cnd presiunea scade, formnd bule de aer de care se ataeaz particulele n suspensie. Acesta face ca particulele s pluteasc la suprafa iar floculele pot fi luate uor de pe suprafaa lichidului. 2.9.2.2.3 Filtrarea Tehnicile de filtrare sunt utilizate, n mod normal, pentru separarea solid/lichid i ca treapta final de limpezire n procesul de tratare a apelor uzate. Unitatea de filtrare este situat, de obicei, ntre treapta de sedimentare i controlul final pentru a ndeprta particulele solide aduse de la treapta precedent de purificare. Filtrarea poate s aib loc ntr-o varietate de diferite sisteme de filtrare, depinznd de particulele solide care urmeaz s fie ndeprtate. O unitate de filtrare obinuit const dintr-un pat de material sau materiale prin care curge lichidul efluent. Particulele fine care nu pot s treac prin filtru formeaz o turt de filtrare care poate s fie ndeprtat fie n mod continuu sau din cnd n cnd, de ex. prin splare din sens contrar, cu scopul de a pstra sczut pierderea de presiune. Dac pierderea de presiune este sczut, acesta permite ca filtrarea s fie alimentat cu apa uzat n curgere gravitaional. Filtrele cu nisip sunt destinate pentru ndeprtarea mecanic a particulelor solide n suspensie sau a materialelor semisolide, de ex. sedimente sau hidroxizi metalici. Purificarea apelor uzate prin utilizarea filtrrii prin nisip se datoreaz efectului combinat al filtrrii, absorbiei chimice i a asimilrii. Filtrele cu nisip, cteodat, funcioneaz ca vase sub presiune umplute cu nisip n straturi care crete n grosime cu adncimea. Iniial turta de filtrare poate s conduc la eficiena filtrrii n mod particular, pentru particulele mai mici. Dup o perioad de timp, patul de nisip trebuie s fie splat din sens contrar. Filtrele de nisip adesea sunt utilizate pentru lustruirea purjatului dintr-un ciclu de ap nchis sau pentru a permite ca efluentul s fie utilizat ca ap tehnologic. Hiperfiltrarea sau osmosa invers este utilizat pentru a obine rezultatul dorit cu particule foarte fine. Hiperfiltrarea permite trecerea particulelor cu o mas molecular de cca. 100 pn la 500, n timp ce ultrafiltrarea este utilizat n domeniul de la 500 pn la 100000. Ultrafiltrarea este metoda simpl i eficace de tratare a apelor uzate dar necesit mult energie. Efluentul este adus n contact cu o membran de ultrafiltrare. Aceast membran conine pori mici care permite trecerea particulelor moleculare ca apa i mpiedic particule moleculare mai mari. Cu o membran foarte fin este chiar posibil filtrarea solubililor mici ca metale. Procesul de filtrare bazat pe membrane produce un produs curat care a trecut prin filtru i un concentrat care cere o tratare ulterioar.
2.9.2.2.4 Electroliza
Tehnicile de electroliz sunt utilizate pentru a ndeprta metalele ca cupru, metale preioase, crom, mangan, cadmiu, etc. din curgerile de ap din procesele tehnologice. Din cauza concentraiilor mici de metale electroliza este cea mai eficient pentru curenii de ape uzate naintea ca ele s fie diluate cu ali eflueni. Electrozi speciali, ca electrozi cu pat fluidizat sau electrozi tridimensionali, se utilizeaz pentru a mbunti eficiena (tm 148, EA Tehnology 1998). Eficiena maxim n celul se obine atunci cnd densitatea curentului variaz cu concentraia substanei dizolvate iar transferul de mas are loc n apropierea densitii de curent limit. Cu alte cuvinte, catodul necesit totdeauna o alimentare proaspt cu ioni care s fie redui. O alternativ cu succes n utilizarea metodelor electrochimice pentru a purifica metalele este de a oxida metalele din eflueni n aa fel, ca ele s pot fi reciclate. Un exemplu este tratarea efluenilor care conin crom (III). Utilizarea cea mai mare a cromului este ca agent de oxidare atunci cnd cromul este n starea sa de oxidare (VI). Produsul secundar al oxidrii este crom
161
Chapter 2
(III) care n mod obinuit este evacuat cu apa uzat. Oxidarea anodic a efluentului de crom (III) a fost utilizat pentru a regenera crom (VI) care poate fi refolosit (tm 169, JH Clark 1995). Diferena din poziia relativ n seria electrochimic sau potenialul redox al elementelor poate fi utilizat prin controlul curentului i tensiunii celulei de electroliz pentru a recupera metale mult mai nobile. Aceste proprieti pot fi folosite utiliznd cimentarea n care de exemplu, cuprul poate fi precipitat prin adugarea fierului. O alt metod de tratare electrochimic este dializa. Celula de electrodializ const din doi electrozi separai printr-o membran de schimbtor de ioni. Teoria desigur este foarte naintat. Cationii sub influena unui potenial de electrod migreaz prin membrana schimbtoare de ioni unde ei sunt schimbai pentru cationi mai puin toxici (de ex. cadmiul este schimbat cu sodiu). Aceast metod vizeaz combinarea avantajelor schimbtorului de ioni cu avantajele tratrii electrochimice [tm 169, J.H. Clark 1995]. 2.9.2.2.5 Osmosa invers Osmosa invers este folosit n mod extensiv pentru ndeprtarea metalelor dizolvate, n special n industria de acoperiri galvanice. Osmosa este difuzia natural a unui solvent cum este apa cauzat de diferena de concentraie a dou soluii separate printr-o membran. Solventul curge n direcia de reducere a concentraiei a soluiei mai tari. n osmosa invers o for de direcionare este aplicat pentru a inversa sensul de curgere a solventului. O diferen de presiune aplicat ntre compartimentele separate prin membran provoac ca apa s curg de la soluia mai tare spre soluia mai slab. Presiunea cerut trebuie s depeasc presiunea osmotic. Date tipice despre trecerea ionilor prin membran prin osmos invers sunt prezentate n tabelul urmtor. Osmosa invers cteodat este utilizat pentru recuperarea metalelor preioase n industria de metalizare.
Ioni
Amoniu Sodiu Potasiu Magneziu Stroniu Calciu Nitrai Bisilicai Cloruri Fluoruri Bicarbonai Sulfai Fosfai
% Trecere
8 5 5 3 3 2 15 10 5 5 5 3 1
% Refuz
92 95 95 97 97 98 85 90 95 95 95 97 99
Tabelul 2.18: Treceri tipice ale ionilor prin membran de osmos invers [tm 149, Kemmer 1987]
2.9.2.2.6 Ion exchange
Schimbul de ioni este utilizat, cteodat, n treapta final de purificare pentru ndeprtarea metalelor grele din apele uzate de la procesul tehnologic. Prin utilizarea schimbtorilor de ioni , ionii metalici nedorii pot fi ndeprtai din curentul de ap uzat prin transferarea lor ntr-o matrice solid odat cu eliberarea unui numr echivalent de ali ioni nmagazinai n structura schimbtorului de ioni. Procesul de schimbare a ionilor este utilizat n mod obinuit atunci cnd concentraia metalelor este sub 500 mg/l.
Chapter 2
Procesul de schimbare a ionilor, n mod normal, are loc n coloane umplute cu granule din rina schimbtoare de ioni. Schimbarea ncepe mai nti la vrful coloanei i pe urm trece prin coloan cu scopul de a menine echilibrul condiiilor de schimbare. Depinznd de cantitatea ionilor nmagazinai n structur, capacitatea schimbtorilor de ioni este limitat. De aceea, schimbtorul de ioni trebuie s fie regenerat cu acid clorhidric sau cu sod caustic. n unele cazuri, cum este ndeprtarea seleniului i reniului din gazul rezidual de la un prjitor de molibdenit, schimbtorii de ioni sunt nlocuii periodic astfel ca metalul s fie recuperat prin ei nii sau de instalaii specializate. Unii schimbtori specifici sunt capabili s ndeprteze metale specifice din apa uzat. Acest proces de schimbare selectiv a ionilor este mult mai eficient n ndeprtarea metalelor toxice din efluent. Mai mult de att, coloana este capabil pentru purificare de nivel nalt care este de asemenea capabil s funcioneze eficient pentru eflueni cu coninut mixt.
2.9.2.2.7 Carbunele activ
Carbunele activ, o substan din crbune cu nalt porozitate, este utilizat de obicei, pentru ndeprtarea substanelor organice din apele uzate dar se aplic i pentru ndeprtarea mercurului i a metalelor preioase. Aceste filtre sunt utilizate sub form de paturi sau cartue funcionnd n multiplu aa c funcia unui filtru deteriorat este preluat de alt filtru. Filtrul uzat este nlocuit i devine filtru de ieire. Aceast funcionare depinde de o metod adecvat de a detecta deteriorarea filtrelor. 2.9.2.3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenilor Au fost dezvoltate procese de funcionare i control n acest sector. Se utilizeaz urmtoarele tehnici (tm 106, Farrell F 1998): Se utilizeaz n mod extensiv sisteme de dozare a reactivilor Se utilizeaz controlul prin microprocesoare a alimentrii cu reactivi i a randamentului instalaiei. Se utilizeaz monitorizarea on-line a temperaturii, turbiditii, pH-ului, conductivitii, REDOX, TOC, a metalelor i a debitului Operatorii sunt instruii i evaluai n folosirea instruciunilor de funcionare i n utilizarea tehnicilor de control moderne descrise Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele celor de mai sus i pentru a menine responsabilitatea operatorului Se utilizeaz sistemele de management al mediului i calitii Se utilizeaz un sistem de ntreinere solid. Se utilizeaz din ce n ce mai mult un personal de ntreinere devotat care face parte din echipele de operatori.
2.9.3 Niveluri de consum i emisii prezente Compoziia efluenilor lichizi de la procedeele pirometalurgice precum i hidrometalurgice depind foarte mult de metalul care este produs, de procesul de producie i de materia prim care este folosit. Totui, efluenii lichizi de la o instalaie de producere a unui metal neferos conin metale grele, de ex. cupru, plumb, zinc, staniu, nichel, cadmiu, crom, arsen, molibden i mercur, i particule solide n suspensie.
n tabelul urmtor sunt prezentate cteva exemple de rata de purificare a diferitelor cureni de ap uzat i a proceselor de producie. Consumul de ap, cantitatea i compoziia efluenilor lichizi i valorile de emisii care pot fi atinse, se vor discuta cu mai multe detalii n paragraful dedicat metalelor neferoase individuale.
163
Chapter 2
Sursa Cu Pb
Componenta principal (mg/l) As Ni 10000 001-0.1 1000 0.004-0.15
Cd 500 0.0001-0.1
Zn 1000 0.01-0.2
Ap din procese tehnologice (100000 m3/an) nainte de tratare Dup tratare Ap de precipitare nainte de tratare Dup tratare
Ap de rcire direct (16000000 m3/an) nainte de tratare Dup tratare Rata general a poluantului (g/to de Cu produs)
2000 0.01-0.2
500 0.001-0.04
15 30 0.01-0.4
<5 0.005-0.2
<2 0.003-0.007
<2 0.002-0.4
< 0.5 0.0002-0.1
<2 0.03-0.4
<3 0.01-0.25 2.3
< 0.5 0.001-0.1 0.3
< 0.1 0.001-0.1 0.23
< 0.1 0.002-0.6 0.1
< 0.5 < 0.05 0.0001-0.003 0.020.5 0.05 0.8
Tabelul 2.19: Exemple de coninutul de metale n apele uzate nainte i dup tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru [tm 124, DFIU Cu 1999]
164
Chapter 2
Componenta Ap de proces tehnologic pentru cupru primar i secundar. Tratare cu hidroxid de calciu i sulfat de fier, sedimentare 9.5 0.2 0.5 0.2 0.5 0.1 0.1 0.05 Ap de proces tehnologic pentru cupru secundar i ap de suprafa dup tratare cu NaHS, sedimentare i filtrare prin nisip 0.04 0.04 0.07 0.13 < 0.01 0.004
Sursa i metoda de tratare Ap de rcire direct dup reglarea pH-ului i sedimentare Ape de scurgere de suprafa dup reglarea pH-ului i sedimentarea Ap de proces tehnologic pentru srm i bare de cupru dup tratare Ap de proces tehnologic pentru semiinstalatiate din cupru dup tratare Ap de proces tehnologic pentru semifabriacate din aliaje de cupru dup tratare
pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l

Uleiuri sau hidrocarburi, mg/l Particule solide n suspensie, mg/l
8.5 9.5 0.01 0.25 0.001 0.1 0.002 0.06 0.02 0.5 0.001 0.1 0.0001 0.003
6.5 8.5 0.01 0.4 0.005 0.2 0.002 0.4 0.03 0.4 0.003 0.07 0.0002 0.1
6.5 95 0.2 0.3
6.5 - 9.5 0.3 - 0.4 0.02 0.03 0.09 0.1 0.7 0.8 0.01 - 0.03 0.001 < 10 < 100
< 10 <5
6.5 - 9.5 0.2 - 0.4 0.2 - 0.3 0.3 - 0.4 0.8 - 1.0 < 0.1 < 0.2 < 0.05 < 10 < 100
Indicaiile iau n calcul variaiile n compoziia efluentului. Tabelul 2.20: Tratarea a ctorva cureni de ap uzat de la instalatiarea cuprului
165
Chapter 2
O privire de ansamblu a ctorva surse de ap uzat i metodele de tratare i minimalizare sunt redate mai jos. Surse de ap uzat Ap de procese tehnologice Producerea metalelor nsoitoare Producere de alumin Concasarea bateriilor acid-plumb decaparea Rcirea cuptorului pentru cele mai multe metale Rcirea electrolitului pentru Zn Turnarea Cu&Al Electrozi de crbune Ferroaliaje Crom metalic Cu, Ni, Pb, metale preioase, ferroaliaje Cu, Ni, Zn, Mg Metode de minimalizare Refularea la procesul tehnologic ct mai mult posibil Metode de tratare Neutralizarea i precipitarea Electroliza
Ap de rcire indirect
Ap de rcire direct
Utilizarea sistemelor de rcire etane Sistem de monitorrizare pentru detectarea scurgerilor Sedimentare sau alt tratament Sistem de rcire nchis Refolosire ntr-un sistem etan Sistem etan Extracie prin electroliz din purjarea electrolitului Sistem etan Tratarea evacurii de la purjare Tratarea evacurii de la purjare reutilizarea curenilor de acizi slabi, dac este posibil Depozitarea corect a materiilor prime
Sedimentarea
Sedimentare Precipitare, dac este necesar Sedimentare Precipitare, dac este necesar Neutralizare i precipitare Sedimentare Precipitare, dac este cazul Sedimentare Precipitare, dac este cazul Sedimentare Precipitare, dac este cazul Filtrare
Granularea zgurii Electroliza
Hidrometalurg ia (purjare) Sistem de reducere (evacuare) Ape de suprafa
Zn, Cd
Epuratoare umede PE uri umede i purjatoare pentru instalaiile de acid Toate
Tabelul 2.21: Privire de ansamblu asupra curenilor de ape uzate
2.9.4 Tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT Aa cum s-a explicat deja, metodele de tratare a apelor uzate sunt i tehnici care pop fi luate n considerare la determinarea BAT. Cea mai bun tehnic de tratare disponibil sau o combinaie a diferitelor metode de tratare poate fi aleas pe baza specificului de la faa locului lund n calcul factorii specifici. Factorii cei mai importani, pentru a decide care este soluia cea mai bun ntr-un caz specific, n scopul de a minimaliza cantitatea de ap uzat i concentraia poluanilor sunt: Procesul n care apa uzat este generat Cantitatea de ap Poluanii i concentraia lor Nivelul de purificare cerut, adic standarde locale sau regionale de calitate a apei Disponibilitatea resurselor de ape
166
Chapter 2
Tabelul urmtor prezint avantajele i dezavantajele tehnicilor de tratare celor mai uzuale [tm 169, J.H.Clark, 1995].
FF-LF/ EIPPCB / nfm_draft_3
Version January 2000
167
Chapter 2
Tehnic de tratare Precipitare
Avantaje Tehnic simpl i ieftin Istorie lung a utilizrii Nu necesit mari cheltuieli ntr-o nou fabric Capabili s trateze o gam larg de impuriti de metale, n particular dac dou faze de precipitare cu hidroxid i sulfid sunt utilizate n condiii corecte poate rezulta o excelent nlturare a metalelor (eliminare) Precipitanii specifici sunt disponibili n comer Permite precipitare absorbtiv Precipitatul poate fi returnat adesea la alimentare Tehnic simpl i ieftin Istorie lung a utilizrii succesive Tehnic simpl i ieftin Istorie lung a utilizrii succesive De exemplu, filtrele de nisip sunt utilizate cel mai bine la particule bine cunoscute Tehnic simpl i ieftin Istorie lung a utilizrii succesive Tehnic simpl Particule foarte fine, chiar molecule pot fi eliminate din ape uzate Membrane foarte fine pot filtra substane dizolvate mici ca metalele Emisii de particule virtual zero Poate fi utilizat pentru recuperarea i reciclarea metalelor Poate fi utilizat pentru tratarea efluenilor concentrai de metale ntr-o singur treapt Tehnologia cea mai disponibil ncercat i testat cu rezultate record n industria de galvanizare
Dezavantaje Efluenii acizi pot fi tratate cu greu Neselectiv: rezult nmol ce conine mult ap, nmolul coninnd metale toxice i netoxice n amestec Nmolul trebuie depozitat uneori cu mari costuri Prezena altor sruri, ageni compleci organici i solveni pot compromite mult eficiena de precipitare Nu pot fi utilizai mereu la concentraii mici de metale Unii hidroxizi precipit n mod ineficient
Sedimentare
Filtrare
Poate elimina numai particulele solide Pentru particulele de mic densitate, sedimentarea necesit mult timp i necesit bazine cu mari dimensiuni Poate elimina numai particule solide Eficiena de filtrare descrete dac particulele sunt foarte mici Eficiena de filtrare scade cu creterea vitezei Poate nltura doar complexe de particule solide flotabile Mai nainte aerul trebuie dizolvat n ap sub presiune pentru a fi dispersat n ap Vitez de filtrare i debit limitat Membranele pot fi repede descompuse n eflueni corozivi Nu realizeaz separarea metalelor Membranele vechi se pot rupe, sparge, pot fi neetane Membranele pot fi uor murdrite, pot fi defecte Curenia mai bun dect nivelul de ppm este dificil Celule neefective sunt scumpe pentru operare Potenialele electrice nalte sunt periculoase Electroliza nu este selectiv Necesit monitorizare constant
Flotare
Ultrafiltrare
Electroliz
168
Chapter 2
Poate fi utilizat simultan pentru a elimina impuriti organice Poate fi utilizat n arj sau alimentare continu
Tabelul 2.22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate
Srac n tratarea coninutului variabil, le eflueni cu mare volum
Tehnic de tratare Electrodializ
Avantaje Poate fi utilizat pentru recuperarea i reciclarea metalelor Poate fi selectiv Este deja folosit n desalinare i galvanizare Poate cura sub nivelul ppm Emisie virtual zero Exist tehnologie i echipament disponibil n comer Poate fi utilizat la reciclarea metalelor Poate fi utilizat la alimentare continu sau n arj Poate opera cu o gam larg de metale i cu concentraii de metale Poate fi utilizat pentru a elimina substane organice din efluent (ap uzat) Eficacitatea nu depinde foarte mult de concentraia impuritilor necorozive din efluent Relativ ieftin Produse comerciale disponibile ncercat i testat n aplicaii industriale (ex. eliminarea i recuperarea de reniu i seleniu) Capabil de a cura pn la nivelul ppm (schimbare de ioni selectiv la nivelul ppt) Poate fi uor utilizat mpreun cu alte tehnici (ex. precipitare) ca parte ntr-o tratare integral de ape uzate Poate fi selectiv pentru metale grele Poate fi aplicat la multe tipuri de debit: interminent, continuu, volum relativ mare
Dezavantaje Sufer de aceleai dezavantaje ca i metoda de schimbtori de ioni (de ex. defectarea membranei) Necesit monitorizare constant Srac n tratarea coninutului variabil, la eflueni cu mare volum Debit i vitez de filtrare limitate Membranele se pot descompune uor n eflueni corozivi Nu separ metalele Membranele se pot defecta, rupe Membranele pot uor scurge Membranele necesit monitorizare frecvent i repunere Echipamentul este special i scump Utilizeaz presiuni nalte Debit minim de cca. 200 l/min Nu se poate folosi la mari concentraii de metal Solidele i unele substane organice pot uor s creeze probleme Schimbarea de ioni tradiional nu este selectiv Schimbtorii de ioni folosii trebuie depozitai ca deeuri toxice Matriele se pot descompune cu timpul Performane sensibile la pH-ul efluentului Volume mari de eflueni necesit coloane de schimbtori de ioni cu dimensiuni mari Schimbarea de ioni selectiv nu are utilizare industrial extensiv Regenerarea coloanelor de schimbtori de ioni selectivi necesit timp
169
Osmoz revers
Schimbtori de ioni
Chapter 2
Carbon activ
A fost utilizat n cazuri izolate cum ar fi tratarea efluenilor industriei nucleare Poate fi utilizat ntr-o gam larg de aplicri (eliminarea de mercur sau dioxin din efluent) Poate fi utilizat dup coagulare sau sedimentare ca un strat la filtrele de nisip Exist tehnologie i echipament disponibil n comer
Necesit timp pentru contactul cu efluentul Este scump Poate deveni un substrat de respiraie pentru microorganisme Emisii mari de SO2 de la procesele de nclzire n industria carbonului
Tabelul 2.23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate
170
Chapter 2
2.10 Minimalizarea i manipularea deeurilor

2.10.1 Reziduuri i deeuri de la producia de metale neferoase
Producia de metale neferoase din materii prime primare i secundare este raportat la generarea unei game largi de produse secundare, produse intermediare i reziduuri. Aceste reziduuri se produc n diferitele stadii ale procesului de producie, cum ar fi operaiile metalurgice, procese de topire sau tratarea gazelor reziduale i a apelor reziduale (tm 85, MURL Dusseldorf 1997). Coninutul i valoarea elementelor coninute n reziduu influeneaz potenialul de reutilizare de ex. lamul anodic este o viabil materie prim pentru recuperarea metalelor preioase. Orice indicare a unui reziduu ca deeu pentru depozitare ia acest lucru n considerare. Chiar i nite prafuri de filtrare cum ar fi fum de siliciu rezultat din procesele de topire a ferro-siliciului sau a siliciului metalic este recomandat astzi ca produs secundar. Conform legislaiei UE , n prezent multe din aceste reziduuri sunt considerate drept deeuri. i totui, industria metalelor neferoase de multe decenii utilizeaz multe reziduuri drept materie prim pentru alte procese i a fost stabilit o reea extensiv a operaiilor metalurgice pentru a crete recuperarea metalelor i pentru a reduce cantitatea de deeuri de depozitat pe rampele de deeuri. S-a semnalat c unele msuri legislative de control al micrii deeurilor ngreuneaz reciclarea reziduurilor la operaiile metalurgice (tm 99, Bontoux 1997). Este bine tiut i faptul c industria de producere a metalelor obine una dintre cele mai nalte rate de reciclare n toate tipurile de industrii. Acest fapt ajut la reducerea problemelor Cross Media la minim. n orice caz problema reziduurilor rezultate din producie i desemnarea ctorva din aceste materiale va juca un rol important n viitor la tehnicile care tind s se concentreze asupra acestui aspect. Urmtorul tabel ofer exemple asupra deeurilor poteniale n concordan cu Catalogul European de Deeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC) i Lista Deeurilor Periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC). n termeni generali, deeurile sunt definite de ctre reeaua de directive ca orice substan sau obiect din categoria aflat n Anexa I pe care proprietarul l arunc sau vrea s-l arunce sau este necesar a fi aruncat. O a doua definiie a deeurilor coexist cu cel prezentat mai sus. Aceasta provine din Convenia de la Basel, adoptat de UE n 1993: Deeurile sunt substane sau obiecte care sunt depozitate sau se cere s fie depozitate prin dispoziiile legilor naionale [tm 99, Bontoux 1997]. Deeuri din producia de metale neferoase
EWCCode 01 03 03 10 03 00 10 03 01 10 03 02 10 03 03 10 03 04 10 03 05 10 03 06 10 03 07 10 03 08 10.03 09 10 03 10 Descriere lam rou de la producerea aluminei lamuri de la staii de epurare a apelor uzate Gudron si deeuri de la metalurgia termic a aluminiului Gudroane sau alte deeuri cu coninut de carbon de la procese anodice Anozi uzai ndeprtarea spumei lam primar de topitorie/zgur alb Praf de alumin Buci de carbon uzat i materiale rezistente la foc din procesele anodice Cptueli de cuptor lam de sruri din topirea secundar Zgur neagr de la topire secundar Deeuri periculoase Origine Proces bauxit Epurarea apelor Fabrici de calcinare a anozilor Camera cazanelor Topitorii Topitorii Topitorii Fabrici de calcinare a anozilor Camer cazane, cuptoare Topire Topire
171
Chapter 2
Deeuri din producia de metale neferoase

EWCCode 10 03 11 Descriere Deeuri de la tratarea lamurilor de sruri i de la tratarea zgurilor negre Praf de la gazele de ardere Alte particule i praf (inclusiv praf de la moar cu bile) Deeuri solide de la tratarea gazelor lamuri de la tratarea gazelor Deeuri nespecificate altfel Deeuri de la metalurgia termic a plumbului lamuri (de la topire primar i secundar) Zgur i spum (topire primar i secundar) Arseniat de calciu Praf de la gazele de ardere Alte particule i prafuri Deeuri solide de la tratarea gazelor lamuri de la tratarea gazelor Cptueli i materiale refractare Deeuri nespecificate altfel Deeuri de la metalurgia termic a zincului lamuri (topire primar i secundar) Zgur i spum (topire primar i secundar) Praf de la gaze de ardere Alte particule i prafuri Deeuri solide de la tratarea gazelor lamuri de la tratarea gazelor Cptueli i materiale refractare uzate Deeuri nespecificate altfel Deeuri de la metalurgia termic a cuprului lamuri (topire primar i secundar) Zgur i spum (topire primar i secundar) Praf din gazele de ardere Alte particule i prafuri Deeuri de la rafinare electrolitic Deeuri solide de la tratarea gazelor lamuri de la tratarea gazelor Cptueli i materiale refractare uzate Deeuri nespecificate altfel Deeuri periculoase Origine Fabrici recuperare lamurilor sruri Sistem de reducere Mcinare, depozitare Sistem de reducere Sistem de reducere de a de
10 03 12 10 03 13 10 03 14 10 03 99 10 04 00 10 04 01 10 04 02 10 04 03 10 04 04 10 04 05 10 04 06 10 04 07 10 04 08 10 04 99 10 05 00 10 05 01 10 05 02 10 05 03 10 05 04 10 05 05 10 05 06 10 05 07 10 05 99 10 06 00 10 06 01 10 06 02 10 06 03 10 06 04 10 06 05 10 06 06 10 06 07 10 06 08 10 06 99 10 07 00 172
Topitorii Topitorii Sistem de reducere Sistem de reducere Depozitare, manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare
Topire Topire Sistem de reducere Depozitare, manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare
Topire Topire Sistem de reducere Depozitare, manipulare Camera recipiente Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare
Chapter 2

EWCCode 10 07 01 10 07 02 10 07 03 10 07 04 10 07 05 10 07 06 10 07 99 10 08 00 10 08 01 10 08 02 10 08 03 10 08 04 10 08 05 10 08 06 10 08 99 11 02 00 06 05 01 11 02 01 11 02 02 11 02 03 11 02 04 13 01 00 13 01 01 13 01 02 13 01 03 13 01 06 13 03 00 13 03 01 13 03 02 13 03 03 13 03 04 13 03 05 15 02 00 Descriere Deeuri din metalurgia termic a argintului, aurului i a platinei Zgur (topire primar i secundar) Cruste i spum (topire primar i secundar) Deeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule i prafuri lamuri de la tratarea gazelor Cptueli i materiale refractare uzate Deeuri nespecificate altfel Deeuri de la metalurgia termic a altor metale neferoase lamuri (topire primar i secundar) Zgur i cptueli (topire primar i secundar) Deeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule i prafuri lamuri de la tratarea gazelor Cptueli i materiale refractare uzate Deeuri nespecificate altfel Deeuri i lamuri de la procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase lamuri de la hidrometalurgia cuprului lamuri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosit, goethit) Deeuri de la producerea anozilor pentru procese apoase electrolitice lamuri nespecificate altfel Deeuri de uleiuri hidraulice i lichide de frnare Deeuri de uleiuri hidraulice cu coninut de PCB i PCT Alte uleiuri hidraulice clorurate Uleiuri hidraulice neclorurate Uleiuri hidraulice ce conin numai uleiuri minerale Deeuri de uleiuri de izolare i transmitere a cldurii i alte lichide Uleiuri de izolare i transmitere a cldurii Alte uleiuri clorurate de izolare cu coninut de PCB i PCT Uleiuri neclorurate de izolare i de transmitere a cldurii i alte lichide Uleiuri sintetice de izolare i de transmitere a cldurii i alte lichide Uleiuri minerale de izolare i de transmitere a cldurii Absorbani, materiale de filtrare, mbrcminte de protecie i de tergere Deeuri periculoase Origine
Topire Topire Sistem de reducere Depozitare, manipulare Sistem de reducere Cuptoare
Topire Topire Sistem de reducere Depozitare, manipulare procese de metale Sistem de reducere Cuptoare
Instalaia de tratare cu leie Tratare cu leie Fabrici producere anozilor de a
Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare
Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare
173
Chapter 2

EWCCode 15 02 01 Descriere Absorbani, materiale de filtrare, mbrcminte de protecie i de tergere Deeuri periculoase Origine Sistem de reducere (desprfuire uscat)
Tabelul 2.24: Materiale rezultate din producia de metale neferoase
Cea mai mare parte a materialelor prezentate mai sus sunt reciclate sau refolosite n industria metalelor neferoase chiar ca i n alte industrii, de ex. n industria cimentului, a abrazivelor i de construcii. Scopul nu este de a le depozita final sau de a nltura. Ei sunt rezultatul de separarea metalelor care estwe necesar pentru recuperarea lor i pentru a produce metale pure din surse complexe. Cteva exemple sunt date mai jos.
2.10.2 Procese i tehnologii aplicate

2.10.2.1 Reziduuri din procesul de topire Cele mai importante reziduuri provenite de la topirea metalelor neferoase sunt crusta, zgura i spuma, nlturate n timpul proceselor pirometalurgice. Zgura este generat de reacia elementelor de formare a zgurii, cu fondani adugai. n procesul de topire zgura este lichid i are o densitate diferit fa de metalul topit i de aceea poate fi separat. Cele mai multe zguri generate de operaiile de rafinare i operaiile de aval n procesele de producere a metalelor neferoase, pot fi de obicei, reciclate sau refolosite pentru viitoarea recuperare a metalelor. Urmtoarea figur arat reciclarea zgurii produse n timpul producerii cuprului primar. n acest exemplu, zgura topit obinut din convertor, care are un coninut nalt n cupru, este returnat n topitor. Zgura ce prsete topitorul este decuprat ntr-un cuptor de curare. Acest cuptor funcioneaz n continuu cu un debit aproape continuu de zgur. n funcie de posibilitile locale, zgura curat rezultat ori este granulat n vederea producerii de abrazive, ori rcit treptat i spart n vederea obinerii materialelor de construcii.
zgura slag (10 % Cu)
Pierce-Smith Converter Outokumpu Matte Matte Electric Slag de Cuptor electric Cleaning curatare a zgurei Furnace
Cupru brut blister copper Pt. rafinare to refining
Cuptor cufurnace scanteie cu flash topire rapida
zgura slag (<1 % Cu)
zgura slag (1-1.5 % Cu)
Figura 2.41: Purificarea zgurii de cupru ntr-un cuptor electric
Este o diferen ntre zgura cu coninut mare de metal , care este reciclat n cadrul procesului i ntre zgura final cu un coninut sczut de metal. Cteva faciliti n industria metalelor neferoase au demonstrat c exist o pia n care ei sunt capabili de a vinde zgur pentru utilizare ulterioar. Utilizarea zgurii drept material de construcie este posibil numai atunci cnd cantitatea componenilor de metal este sczut. Sunt variate teste pentru a demonstra acest
174
Chapter 2
lucru. Zgura ce nu poate fi folosit ca abraziv sau n inginerie civil sau construcii, este trimis la depozitare final la rampa de deeuri. Zgurile de sruri sunt generate prin topirea metalelor uoare (aluminiu, magneziu). Utilizarea unui flux srat previne oxidarea metalului topit i fixeaz impuritile procesului. Exist metode diferite pentru a minimaliza fluxul srat folosit ca i diferite tehnici de tratare pentru recuperarea srii i a metalului care sunt disponibile i care sunt discutate detailat n capitolul 4 al acestui document. Zgurile metalice i spuma sunt generate de oxidarea metalelor la suprafaa cuvei sau prin reacia cu materialele rezistente la foc folosite pentru cptueala cuptorului. Coninutul de metal n spum este relativ mare (20-80 %), de aceea se pot recicla n procesul de producie sau se pot folosi drept materii prime secundare la alte fabrici de metale neferoase. Alt surs de reziduuri sunt cptuelile i materialele refractare uzate. Acestea rezult cnd materialele refractare se desprind de la cptueala cuptorului sau cnd cptueala cuptorului necesit o rennoire complet. Durabilitatea unei cptueli este de la cteva sptmni pn la civa ani, depinznd de metal i proces (ex. producerea cuprului primar de la Outokumpu 6-10 ani). Cantitatea de materiale de cptueal poate crete la 5 kg/to metal produs conform metalului produs (tm 85, MURL Dusseldorf 1997). Urmtoarele practici sunt utilizate pentru cptueli: - tratare ntr-un topitor pentru a forma o zgur inert, de ex. cptuelile dintr-un proces de topirea alamei sunt trimise direct la un topitor secundar de cupru, folosindu-l ca un component n nmas; sau trimindu-l la o ramp de cptueli inerte. Tabelul urmtor d o privire n ansamblu asupra cantitii de reziduuri reciclate, refolosite sau evacuate din cuptoare de topire a ctorva metale neferoase din Germania. n acest sens reciclarea nseamn c reziduul este returnat n procesul din care a rezultat. Reutilizare nseamn c reziduul este folosit pentru alt scop, de ex. zgura se poate refolosi ca material de construcii.
175
Chapter 2
Reziduu
Cantitate de reziduu traportat n tone pentru 1996 Reciclat sau Reciclat sau refolosit refolosit
21 1655 637 16869 1903 45904 615 112438 348 188 1145 728 3 0 927 81 0 0 209 2800 1365 16871 1903 46831 696 112438 348
Deeuri de refractare (dioxid de siliciu) Deeuri de refractare Deeuri de refractare cu componeni nocivi Zgur Zgur, crust de la topirea plumbului Cptueli cu coninut de aluminiu Zgur, crust cu coninut de magneziu Zgur srat de la topirea aluminiului Alte reziduuri
Tabelul 2.25: cantitatea de reziduuri reciclate, refolosite, evacuate care au fost raportate n 1996 pentru cteva fabrici de metale neferoase n Westphalia Nord-Rhin [tm 83, MURL Dsseldorf 1999]
2.10.2.2 Reziduuri de la sistemele de reducere Sistemul de reducere este o alt surs major de materiale solide. Acestea sunt paraful din gazele reziduale i nmol recuperat din echipamentele de control al polurii aerului ca i alte deeuri solide ca materiale de filtrare uzate. Praful de la depozitarea i manipularea materiilor prime din procesele de pre-proces este colectat de sistemul de desprfuire (de obicei, sac filtru) i trimis napoi n procesul principal sau alt topitor. n unele cazuri praful trebuie aglomerat nainte de a fi reciclat la staia de manipulare i depozitare a materiilor prime. Gazele reziduale saturate de praf provenite de la tehnologiile de topire sau rafinrie (descrise la seciunea 2.8.) pot fi curate prin folosirea diferitelor tehnici de reducere. Praful colectat din curarea gazelorreziduale poate fi aglomerat i trimis napoi la topitor sau folosit ca materie prim pentru recuperarea metalelor n alte faciliti. Un exemplu este praful bogat n zinc dintrun convertor sau un curtor electric de zgur n procesul primar de topire a cuprului care poate fi tratat ca un produs secundar i refolosit ca materie prim la uzina de recuperare a zincului (tm 92, Cu Expert Group 1998). Alt exemplu este folosirea bioxidului de siliciu n suspensie n gaze colectat n filtru-sac de la topirea de metal de siliciu sau ferro-siliciu i vndut ca un produs secundar valoros ctre industria de construcii. Nmolul, ce conine metal, dintr-un epurator este condus, de exemplu, ntr-o camer de filtrupres i trimis napoi n topitor. Cnd curarea gazelor de ardere are loc ntr-un sistem de desprfuire uscat, materialele de filtru trebuie nlocuite ocazional. Filtrul conine componente metalice i particule din proces. Sunt multe exemple cnd materialul de filtru eset folosit n procese pirometalurgice. Dac aceasta nu este posibil, ele sunt trimise pentru o ultim incinerare sau depozitare final. Urmtorul tabel d cteva informaii asupra cantitii de reziduuri reciclate, refolosite sau evacuate de la sistemele de reducere din cteva fabrici de metale neferoase din Germania.
176
Chapter 2
Reziduu
Cantitatea de reziduuri raportate n tone pentru 1996
Reciclat sau refolosit

Metal neferos cu coninut n praf Praf Reziduuri minerale din sisteme de reducere Nmol Praf cu coninut de aluminiu
Evacuat pe o ramp
1886 13 1752 4 66
Cantitatea total
8436 214 4390 511 1543
6550 201 2638 508 1477
Tabelul 2.26: Cantitatea de reziduuri reciclate, refolosite, evacuate raportate n 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia [tm 84, MURL Dsseldorf 1999]
2.10.2.3 Reziduuri de la tratarea efluenilor lichizi Procesele pirometalurgice la producerea metalelor neferoase nu rezult ape uzate nocive. Apa este folosit pentru rcirea direct sau indirect a cuptorului, de exemplu, pentru anodul de cupru sau turnare continu. Aceast ap este nclzit prin rcirea echipamentului dar n mod normal nu este poluat cu impuriti chimice sau particule metalice. De aceea, apa de rcire, de obicei, este evacuat direct dup depunere sau la alt faz napoi la surs. Materialul solid este returnat apoi n cuptor. Dac se folosete un epurator umed pentru a cura gazele reziduale, se genereaz ape uzate. Aceast ap uzat trebuie tratat pentru a reduce cantitatea de metale coninute. Din acest tratament lamul produs poate fi bogat n metal i poate fi uneori reciclat n proces dac coninutul n metal este destul de mare. Apele tehnologice rezultate din operaii hidrometalurgice prezint un risc mare de poluare a apelor. Trebuie deci, curat ntr-o staie de epurare ape uzate. Curirea are loc prin neutralizarea sau precipitarea ionilor specifici. Cel mai important reziduu din aceste sisteme de tratare este gipsul (CaSO4) i sulfai i hidroxizi metalici. Nmolul cteodat este reciclat n procesul de producie cnd neutralizarea nu prezint probleme pentru elementele minore dar mai des este depozitat final. 2.10.2.4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase
Producerea metalelor neferoase prin procedee hidrometalurgice este o alt surs de reziduuri solide. Procesul cu leie poate genera relativ mari cantiti de nmol (cca. 0,3-0,5 to solide bazate pe fier pe ton de zinc, n funcie de calitatea concentratului). Aceste reziduuri, de obicei, sunt depozitate final n lagune.
Att procesul cu leie i procesele de purificare ct i procesele electrolitice genereaz alte solide bogate n metal. Ei sunt, de obicei, bogai ntr-un metal specific i pot fi uneori reciclai n procesul de producie sau trimise la recuperarea metalelor sau alte faciliti de metale neferoase (ex. la producerea de metale preioase, plumb, cupru, cadmiu). De exemplu, nmolul de la anod din camera cuprului este o important materie prim la recuperarea metalelor preioase i deci, este considerat un valoros produs secundar n producerea cuprului. Aceste probleme sunt discutate n capitolele ce trateaz grupele de metale individuale.
177
Chapter 2
2.10.2.5 Alte reziduuri de la producia de metale neferoase Sunt diferite alte tipuri de reziduuri ca uleiurile hidraulice sau de transmiterea cldurii care rezult din meninerea echipamentelor, de exemplu, transformatoarele pentru cuptoare electrice. Acestea, de obicei, se trimit la o rafinrie de ulei uzat (sau n cteva ri, de ex. Italia, obligatoriu, la o firm specializat sau agenie), sau se pot folosi ca surs de energie pe teren.
2.10.3 Tehnici de luat n seam n determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor sau reziduurilor ca i tehnici care reduc consumul de energie. Acestea sunt disponibile comercial. Sunt date exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustreaz o nalt performan de protecia mediului. Tehnicile ce sunt date ca exemple depind de informaiile provenite din industrie, statele membre Europene i de IPPC Bureau European. 2.10.3.1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice
Menionat n seciunea 2.10.2.1., cantitatea de zgur i spum produs la topirea metalelor este influenat mai ales, de impuritile materiei prime, astfel ca materialele de curire trebuie s reduc generarea acestor solizi. n unele cazuri acesta poate fi asigurat prin selectarea materiei prime ce va fi utilizat. De exemplu, civa concentrai de zinc pot conine mai puin fier (tm 101, NL Zn 1998), i procesele dezvoltate pentru a folosi aceti concentrai pot minimaliza producia de fier bazat pe reziduuri. Disponibilitatea limitat i costul nalt al acestor concentrai nseamn c aceasta nu este o soluie global. Pentru Al secundar, pretratarea deeurilor sau utilizarea materialelor de curire rezultate la reducerea sau eliminarea fondantului de sruri utilizate, depinznd de cuptorul folosit. Economiile pretratrii trebuie evaluate. Pe de alt parte, depozitarea sau manipularea nepotrivit poate duce la umezirea materialelor. De exemplu, ntr-un proces de retopire al Al, apa este vaporizat cu consecine de explozie. Generarea spumei poate fi minimalizat prin optimizarea operaiilor din cuptor, de ex. scderea arderii prin evitarea supranclzirii topiturii. Tehnicile moderne de control al proceselor se folosesc pentru a optimiza condiiile de operare. Pentru a evita oxidarea suprafeei bii sau a topiturii, poate fi folosit o operaie cu cuptor nchis. De exemplu, prin topirea aluminiului sub o atmosfer de reducere (a clti cuptorul cu gaz inert), reduce cantitatea de spum generat. n mod similar, utilizarea unui sistem de pompare i a unui pu lateral este o alt msur care poate reduce oxidarea. Cum a fost demonstrat, cenua de plumb i o mare cantitate de zgur generat n procesele de topire poate fi reciclat sau refolosit ntr-un larg domeniu. Cptuelile uzate i materialele refractare nu pot fi evitate complet, dar o scdere a cantitii lor poate fi obinut prin urmtoarele msuri: Construcai grijulie a cptuelii de crmid a cuptorului Folosirea continu a cuptorului i astfel, minimalizarea variaiilor de temperatur Scurt timp de impact al agenilor din flux Evitarea agenilor agresivi din flux Curarea cu grij a cuptoarelor i creuzetelor Reducerea rotrii cuptoarelor
178
Chapter 2
Sub condiii cerute, n funcie de compoziia cptuelilor i a refractarilor uzai, refolosirea este posibil. De exemplu: refractarii sunt refolosii n topirea primar i secundar a cuprului, dup mcinare, ca i turnabil sau ca un flux pentru ajustarea compoziiei zgurii sau ca mas de evacuare. Coninutul de metale se poate separa alternativ din material prin mcinare i cptuelile i refractarii uzai pot fi refolosii pentru scopuri constructive. Coninutul de metal poate fi reciclat n topitor sau condus spre alte faciliti de metale neferoase. 2.10.3.2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere Aa cum a fost descris mai sus, sursa cea mai important a reziduurilor generate de sistemele de reducere este praful din gazele de ardere i nmolul, n funcie de tehnologia de reducere. Volumul de gaze din proces care urmeaz s fie purificate, este puternic dependent de tipul de cuptor. De exemplu, un cuptor total etan genereaz mult mai puin praf din gaze dect un cuptor semi-nchis sau deschis. Cum deja a fost menionat, praful cu coninut de metal poate fi reciclat normal ctre topitorsau vndut ctre viitori beneficiari pentru uzul altor faciliti de metale neferoase. Reutilizaera direct a prafului ca materie prim adesea necesit o treapt de aglomerare ca un proces de pretratare. Praful i nmolul din gazele de ardere pot fi procesate n procese variate de pirometalurgie i hidrometalurgie. Uscarea la alimentarea topitorului poate duce la reducerea SO2, mai ales atunci cnd minereurile sulfidice sau concentratele sulfidice sunt folosite ca materie prim (alt surs este coninutul de sulf din combustibil). Ipsosul (CaSO4) produs n epurator de SO2 poate fi reciclat spre usctor ca parte a fluxului de alimentare a cuptorului, depinznd de procesul folosit. Cantitatea de saci de filtrare uzate poate fi redus prin folosirea de materiale de filtrare moderne care sunt mai robuste. Sacii de filtrare sunt caracterizai ca o tehnic de reducere care nu necesit prea mult meninere. n cazul vtmrii filtrului, acel compartiment de filtru poate fi izolat cu plci acoperitoare pn ce se poate repara n siguran. Normal, un schimb de filtru este necesar, cnd 10-20 % a compartimentelor de filtru au fost scoase din funciune. nlocuirea sacilor filtru cu esturi moderne fiabile este de multe ori este uoar, dar necesitile tehnice i investiiile asociate pentru fiecare caz trebuiesc luate n considerare. Sacii-filtru uzai pot fi reciclate spre topitor. n cazul conversiei sau rennoirii sistemului de filtrare, durata de via i susceptibilitatea filtrului pot genera mai puini saci. Dac acest rezultat n instalaii adiionale cost , acest lucru poate fi compensat prin scderea numrului de saci distrui. 2.10.3.3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului Evitarea evacurilor apelor de rcire ncrcate termal se poate realiza prin folosirea a ctorva sisteme de rcire, cum ar fi sisteme de rcire nchise, semi-nchise i prin tehnici de rcire cu ciclu deschis (turnuri de rcire). Dac un sistem nchis de rcire (de ex. rcitor de aer) este folosit, apa de rcire poate fi redus, fiind nevoie de purjare pentru a evita depunerea srurilor. Trebuie notat c alegerea celui mai bun sistem de rcire depinde de o varietate de parametri specifici n domeniu. n vederea minimalizrii impactului rcirii asupra mediului, ar trebui consultat Documentul de Referin BAT pentru Sisteme de Rcire. Cantitatea de ape uzate generate ntr-un epurator umed poate fi redus dac apele uzate sunt reciclate napoi n epurator. Pentru evitarea creterii coninutului de sruri din apele de splare, o mic cantitate de ap trebuie trecut continuu din sistem i nlocuit cu ap proaspt. 2.10.3.4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producia de metale neferoase Toate echipamentele care sunt utilizate ntr-o instalaie industrial folosesc ulei ca lubrifiant. Acesta trebuie schimbat, datorit reaciilor chimice n uleiuri i a aderentei metalelor. Meninerea regulat, reparaiile i meninerea preventiv pot reduce pierderile de ulei cauzate de
179
Chapter 2
scurgeri i pot mri intervalelentre schimburile de ulei. Reducerea cantitii de ulei uzat se poate realiza i prin folosirea filtrrii, care d o extindere a duratei de via. De exemplu, filtrele by-pass pot fi instalate pentru curirea continu unei mici pri a uleiului. Aceste msuri rezult o mrire a duratei de via ctre factorul 10 , n funcie de sistemul de filtrare specific. Dac filtrele de ulei sunt colectate separat, ele pot fi sfrmate ntr-un toctor. Metalul poate fi reutilizat ntr-un topitor ca materie prim secundar, uleiul poate fi centrifugat i trimis la rafinria de ulei. 2.10.3.5 Reciclarea i reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase Aa cum a fost artatn aceast seciune, reziduurile de metale neferoase pot fi reciclate i reutilizate ntr-o larg extensie. Tabelul urmtor arat posibilitile diferite de reciclare i refolosire ale acestor reziduuri.
180
Chapter 2
Sursa reziduului
Manipularea materiilor prime Cuptor de turnare
Metale asociate
Toate metalele Toate metalele
Produs intermediar sau reziduu

Praf, mturtur Zgur
Opiuni de reutilizare sau reciclare

Alimentare pentru procesul principal Returnare la topire Materiale de construcii dup tratarea zgurii Industrie abraziv Pri ale zgurii pot fi folosii ca material refractar (ex. zgur de la producerea metalului de crom) Materie prim pentru alte procese de ferro-aliaje Reciclare ctre topitor Reciclare ctre topitor Recuperarea altor metale valoroase Reciclare intern Material de construcie Recuperare de metal Returnare la proces dup tratament Recuperare metale Recuperare de metal, zgur i sruri Recuperare Ni Returnare spre convertor Recuperare Ni Reutilizare n procese cu leie Carburant sau depozitare finala Vnzare ca electrolit Recuperare Reutilizare n procese cu leie Reutilizare la alimentarea procesului Returnare la ISF Depozitarea final, reutilizarea lichidului Depozitare final Recuperare, depozitare final Regenerare Depozitare Extracie, descompunere, neutralizare Folosire ca agent de zgur, depozitare Folosit ca materie prim n alte procese Recuperare Returnare spre proces Recuperarea altor materiale Returnare n proces sau recuperarea altor metale (ex. Hg). Depozitare Depozitare, reutilizare Reutilizare Depozitare, reutilizarea lichidului
Ferro-aliaje Cuptor de convertire Cuptoare de rafinare Cu Cu Pb Metale preioase Tratarea zgurii Cuptor de topire Cu i Ni Toate metalele Aluminiu secundar Cu Cu
Zgur bogat Zgur Zgur Spum Spum i zgur Zgur curat Mat Spum Zgur Zgur srat Migrare electrolit Resturi de anod Migrare electrolit Electrolit uzat SPL Baie in exces Suport anod Material celular Reziduuri Reziduuri Reziduuri de ferit Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizator Nmol de acid Acid slab
Rafinare electric Rafinare electric
Extracie electrolitic Electroliza srurilor topite
Zn, Ni, Co, PMs Al Na and Li
Distilare Macerare
Hg Zn, Cd Zn Cu Ni
Fabrici sulfuric
de
acid
Cptueli de cuptor Mcinare, mrunire Decapare Sisteme de reducere uscat Sisteme de reducere umed Nmol de la tratarea apelor reziduale Fierbere
Toate metalele carbon Cu, Ti La filtrele de esturi sau la PE Epuratoare sau PE Cele mai multe Alumin
Material refractar Praf de carbon i de grafit Acid uzat Praf de filtru Nmol de filtrare Nmoluri de hidroxizi sau sulfizi Nmol rou
181
Chapter 2 Tabelul 2.27: Deseuri si utilizarea potentiala
Conform unui proiect de cercetare privind ndeprtarea i reciclarea deeurilor dintr-un numr larg de fabrici de turnare a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia, urmtoarea defalcare poate fi prezentat pentru a demonstra importana diferitelor ci de reciclare [tm 83, MURL Dsseldorf 1999] [tm 168, W. Neuhaus 1999].
Cai de reciclare in industria metalica neferoasa Recycling routes in the non-ferrous metal industry
7 13% 6 2%
8 6% 1 Salt slag recovery 1-Recuperarea zgurii srate 2 2-Flux Flux 3 3-Industria Construction deindustry construcii fierului i al oelului 4 4-Industria Iron & Steel industry 5-Retopirea NFM 5 6-Reumplerea Remelting of NFM minelor de crbune 6 7-Recuperare Backfilling of coal mines de metale 8-Altele 7 Metal recovery 8 Others 3 7% 2 1%
5 16% 4 1%
1 54%
Figura 2.42: ci de reciclare n concordan cu cantitatea de reziduuri generate prin cteva fabrici de producie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia
Pentru a atinge minimalizarea efectiv a deeurilor i pentru reducerea lor, trebuie luate n considerare urmtoarele:
Revizuirea minimalizrii deeurilor pot fi conduse periodic n acord cu un program Participarea activ a personalului poate fi ncurajat n acest domeniu Monitorizarea activ a materialelor amintite i balana de materii potrivit trebuie s fie corespunztoare. Monitorizarea trebuie s cuprind apa, energia i cldura.
Trebuie s se neleag foarte bine costurile, asociate cu producia de deeuri n cadrul procesului. Acesta poate fi atins prin folosirea practicilor de contabilitate care asigur faptul c depozitarea final a deeurilor sau alte costuri importante pentru protecia mediului sunt atribuite procesului implicat i nu sunt tratate simplu ca o latur suplimentar.
182
Chapter 2
2.11 Recuperarea energiei

Articolul 3(d) din Directiva IPPC cere ca energia s fie folosit eficient i aceast not include comentarii despre utilizarea energiei i locul ei n evaluarea BAT pentru fiecare capitol de producere a metalelor. Utilizarea energiei n industria metalelor neferoase este acoperit de o serie de rapoarte realizate de Centrul pentru Analiza i Rspndirea Tehnologiilor Energiei Demonstrate (CADDET). Aceste rapoarte au fost folosite extensiv n tehnicile comparative.
2.11.1 Tehnici aplicate

Recuperarea energiei i cldurii este practicat intens n producia metalelor neferoase. Procesele pirometalurgice sunt intensive din punct de vedere termic i gazele de proces conin mult energie termic. n concluzie se utilizeaz arztoare de recuperare, schimbtori de cldur i boylere pentru recuperarea cldurii. Aburul sau electricitatea pot fi generai pentru a putea fi utilizai i gazele de proces sau de combustie pot fi prenclzite (tm 118, ETSU 1996). Tehnica de recuperare a cldurii variaz de la amplasament la amplasament. Este decis de o serie de factori, cum ar fi: utilizarea potenial a cldurii i a energiei pe amplasament sau aproape de amplasament, amploarea operaiilor i potenialul gazelor sau al constituenilor lor de a defecta schimbtoarele de cldur sau a se depune pe acestea. Urmtoarele exemple sunt tipice i constituie tehnici de luat n considerare pentru utilizare n procesul de producere a metalelor neferoase (tm 118, ETSU 1996).b Tehnicile descrise pot fi ncorporate n multe procese existente: Gazele fierbini, produse n timpultopirii sau prjirii minereurilor de sulf sunt trecute aproape de fiecare dat prin cazane de abur. Aburul produs poate fi folosit pentru a produce energie electric i/sau pentru necesiti de nclzire. Un exemplu: un topitor de cupru produce 25 % din cerinelesale electrice (10,5 MVA) din aburul rezultat dintr-un cazan de cldur a unui cuptor. n adiie cu generarea electricitii, aburul este folosit ca abur tehnologic, n concentrat cldura de uscare i cea rezidual este folosit la prenclzirea aerului de combustie. Alte procese pirometalurgice sunt, de asemenea, exoterme n particular cnd mbogirea cu oxigen a aerului de combustie este folosit. Multe procese folosesc excesul de cldur produs n timpul topirii sau conversiei pentru a topi materiale secundare, fr a folosi combustibil n adiie. De ex. cldura redat n convertorul Pierce-Smith este folosit la topirea resturilor anodice. n acest caz materialul deeu este folosit pentru rcirea procesului i adiiile sunt controlate cu grij, aceasta evit necesitatea de a rci convertorul n alt mod n timpul ciclului. Multe alte convertoare pot folosi adiii de resturi pentru rcire, cele care nu sunt capabile de aceasta, sunt subiectul proceselor de dezvoltare n domeniu. Folosirea aerului mbogit cu oxigen sau oxigenului n arztori reduce consumul de energie, permind topirea autogen sau arderea complet a materialului carbonifer. Volumele gazelor reziduale sunt reduse semnificativ permind s se utilizeze exhaustoare mai mici. Materialul de cptueal a cuptorului poate, de asemenea, influena balana ntr-o operaie de topire.n acest caz refractoarele LOW MASS sunt considerate c au efect benefic prin reducerea conductivitii termice i de stocare ntr-o instalaie (tm 106, Farrell 1998). Acest factor trebuie pus n balan cu durabilitatea cptuelii i cu infiltraia metalului n cptueal i poate c nu este aplicabil n toate cazurile. Uscarea separat a concentratelor la temperaturi joase reduec cerinele de energie. Acesta se ntmpl datorit cerinelor de energie pentru a supranclzi aburul n topitor i datorit creterii semnificative a volumului de gaze, ce necesit mrirea dimensiunii exhaustorului. Producia acidului sulfuric din SO2 emis la topire i prjire este un proces exoterm i implic un numr de pai de rcire a gazului. Cldura generat n gaze n timpul conversiei i cldura coninut n acidul produs pot fi folosite la generarea aburului sau apei calde. Cldura este recuperat prin folosirea gazelor fierbini din treptele de topire n vederea prenclzirii arjei la alimentarea cuptorului. n mod similar, gazele de combustie i aerul de combustie pot fi prenclzite sau un arztor de recuperare poate fi folosit n cuptor. Eficiena termal este mbuntit n aceste cazuri. De ex. aproape toate cuptoarele de catod/cupru sunt nclzite cu gaze naturale, proiectarea ofer o eficien termic (utilizare de combustibil) de 58-
183
Chapter 2
60 % n funcie de diametrul i nlimea cuptorului. Consumul de gaze este de cca. 330 kWh/tona de metal. Eficiena cuptorului cu cuv este mare, mai ales pentru c arja a fost prenclzit n cuptor. Poate exista suficient cldur n gazele reziduale pentru a putea fi recuperat i refolosit la arderea gazelor i aerului. Recuperarea cldurii necesit devierea gazelor la cuva cuptorului printr-un schimbtor de cldur dimensionat corespunztor, un exhaustor i conduct. Cldura recuperat este aproximativ 4-6 % al consumului cuptorului. Rcirea, nainte de o instalaie de filtrare cu saci este o tehnic important care asigur protecia filtrului i permite o larg utilizare. Uneori este posibil recuperarea cldurii n aceast faz. De ex. ntr-o instalaie tipic utilizat la un cuptor cu cuv de topire a metalelor, gazele din partea de sus a cuptorului sunt conduse spre primul sau al doilea schimbtor de cldur. Care produce aer prenclzit. Temperatura gazelor dup acest schimbtor de cldur poate fi 200-450 C. Al doilea schimbtor de cldur reduce temperatura gazului al 130 C nainte de sacul de filtru. Schimbtorii de cldur, n mod normal, sunt urmate de un ciclon care elimin particulele mai mari i acioneaz ca un extinctor. Monoxidul de carbon produs ntr-un cuptor este colectat i ars ca un combustibil pentru diferite procese sau pentru a produce abur sau alte energii. Cantitatea semnificativ a gazului poate fi produs, i exemple exist unde proporii majore ale energiei folosite de o instalaie, sunt produse de o instalaie ce colecteaz CO dintr-un cuptor cu arc electric. n alte cazuri, CO format n cuptorul cu arc electric arde n cuptor i asigur o parte a cldurii necesare procesului de topire. Recircularea gazelor reziduale contaminate ctre un arztor combustibil-oxigen a rezultat importante economii de energie. Arztorul recupereaz cldura rezidual din gaz, folosete coninutul de energie din impuriti i le elimin pe acestea (tm 116, Alfed 1998). Un proces ca acesta poate reduce i oxizii de azot. Folosirea coninutului de cldur n gazele de proces sau folosirea aburului pentru a crete temperatura lichidelor de leie este practicat frecvent. n unele cazuri, o parte a debitului de gaze poate fi condus spre un epurator pentru a recupera cldura n ap care este utilizat apoi pentru scopuri de tratare cu leie. Gazul rcit este returnat apoi la alte procese. n timpul topirii resturilor electronice sau de baterii, n vasele metalurgice coninutul de cldur din plastic este folosit pentru topirea metalului i a altor resturi i de formare a zgurii. Avantajul prenclzirii aerului de combustie folosit n arztoare este bine documentat. Dac o prenclzire de aer la 400 C este folosit, duce la o cretere a temperaturii de 200 C a flcrii, dac prenclzirea este 500 C, flacra crete la 300 C. Aceast cretere a temperaturii flcrii rezult o eficien mai mare de topire i o reducere a consumului de energie. Alternativa la prenclzirea aerului de combustie este prenclzirea materialului ncrcat n cuptor. Teoria arat c 8 % economie de energie poate fi obinut pentru fiecare 100 C prenclzit, iar n practic este atins 400 C , prenclzirea duce la 25 % economie de energie, la 500 C, prenclzirea duce la 30 % economie de energie. Prenclzirea este practicat ntr-o varietate de procese. De ex. prenclzirea ncrcturii de cuptor folosind gazele fierbini reziduale n timpul producerii ferro-cromului. Figura urmtoare ilustreaz balana de energie a procesului Contimelt, care folosete gazele fierbini ntr-un cuptor cu cuv pentru prenclzirea ncrcturii.
184
Chapter 2
Poling Furnace 0.06 Gcal/t 19 % Anode Shaft Furnace 0.27 Gcal/t 79 %
Heat of formation slag oxides 100 %
2%
Poling furnace Superheat copper 2%
Shaft furnace Copper 53 %
Radiation and convection 1%
4.5 % Air preheater Slag 5%
Radiation, convection and cooling water 5%
Waste heat boiler Steam 15 %
Air preheater
Stack losses
19 %
Figura 2.43: Bilanul energetic al procesului Contimelt [tm 124, DFIU Cu 1999]
Recuperarea cldurii i energiei este deci un factor important n aceast industrie i reflect proporia mare de costuri pe care reprezint energia. Multe tehnici de recuperarea energiei sunt relativ uor de reprofilar (tm 118, ETSU 1996), dar sunt probleme ocazionale de depunere a componenilor metalici n schimbtorii de cldur. Proiectarea bun este bazat pe o cunoatere a componenilor comportarea lor la temperaturi variate. Mecanismele de curire a schimbtoarelor de cldur sunt, de asemenea, folosite pentru a menine eficiena termal. Aceste ctiguri sunt exemple de componeni individuali ai instalaiilor, ei sunt critic dependeni de amplasament i condiiile specifice de proces incluznd economicitatea.
185
Chapter 2
2.12 Probleme de efecte colaterale

Probleme de interaciune rezult din reducerea emisiilor dintr-un mediu producnd emisii n alt mediu. IPPC ncurajeaz prevenirea emisiilor prin proiectarea proceselor i bun operare i ntreinere. Acest factor va minimaliza impactul de protecia mediului n toate mediile. Cteva procese pot fi operate cu emisie zero dar cteva tehnologii curate sunt sugerate ca tehnici de luat n seam la determinarea BAT. Principiile minimalizrii i reutilizrii deeurilor i apei, i tehnicile de recuperarea energiei discutate mai sus sunt primele exemple ale acestui lucru. n mod similar utilizarea oxigenului, minimalizarea transferului de materiale topite n oala de turnare i colectare, recircularea sau conversia gazelor sunt , de asemenea, factori importani n minimalizarea problemelor de interaciune. Exemple comune sunt colectarea clorului din electroliz cu reutilizarea n faz de lichefiere i recuperarea SO2. Alegerea procesului de reducere este, de asemenea, un factor important i ca un prim exemplu, este o comparaie a unui epurator umed cu un filtru textil. Epuratorul umed va genera un efluent din lichid i un nmol umed. Nmolul umed poate fi reutilizat mai greu i poate cauza probleme la o depozitare final dar nu va forma praf n timpul manipulrii. Pe aceast baz un epurator umed este mai puin atractiv dect un filtru textil i sufer de la eliminarea particulelor inferioare a instalaiilor. Cu toate acestea, epuratorul este aplicat, cnd praful de eliminat este foarte abraziv i des sau higroscopic. n astfel de cazuri, uzura rapid sau colmatarea sacului poate face un filtru textil foarte greu de operat, i poate rezulta emisii semnificative n cazul defectrii. Scruberele cu controlul pH-ului sunt foarte eficiente n absorbia SO2 din gaze cu concentraii joase de SO2. Factorii trebuie pui n balan pe o baz de specificitate. Costul producerii de energie pentru procese i pentru reducere este un alt efect important de interaciune. Acest factor este luat n considerare n exemplele folosite n acest document. Sunt dificulti n realizarea comparaiilor directe i probleme cum ar fi sursa de energie, ntr-un caz particular poate fi o evaluare complicat. Evaluarea problemelor de interaciune este un factor important i este identificat n capitolul specific de metale unde sunt ilustrate tehnicile specifice.
2.13 Zgomot i vibraie

Zgomotul i vibraiile sunt probleme comune, i se pot ntlni n toate sectoarele i sursele industriale. Zgomotul de proces emis dintr-o instalaie spre veciniti este un factor ce a cauzat multe plngeri n trecut, i au fost primite informaii despre cauzele i ncercrile de prevenire i minimalizarea zgomotului i vibraiilor. Efectul zgomotului asupra operatorilor ntr-o instalaie nu este obiectul acestei note. Sursele importante sunt tarnsportul i manipularea materiilor prime i a produselor; procesul de producie implicnd pirometalurgia, operaiile de mcinare, utilizarea pompelor i exhaustoarelor; conducerea aburului i existena sistemelor de alarm nentreinute. Zgomotul i vibraiile pot fi msurate n multe moduri dar n general detaliul este dependent de specificul amplasamentului i ia n considerare frecvena sunetului i localizarea centrelor populate. Fabricile noi pot fi realizate cu nivel sczut de zgomot i vibraii. Buna meninere poate preveni ca echipamentele, cum sunt ventilatoarele i pompele, s devin neechilibrate. Interconeciunile ntre echipamente pot fi proiectate pentru a preveni sau minimaliza transmisia zgomotului. Tehnicile comune de reducere a zgomotului sunt: Folosirea de paravane pentru a filtra zgomotul Amplasarea uzinei zgomotoase n structuri de absorbie a sunetului Folosirea suporturilor anti-vibraii i a interconexiunilor pentru echipament
186
Chapter 2
Orientarea instalaiilor de producere a zgomotului i

Schimbarea frecvenei sunetului.
2.14 Mirosuri
Sunt cteva surse poteniale de mirosuri n industria de metale neferoase. Cel mai important este fumul de metale, uleiuri i solveni organici, sulfizi de la rcirea zgurii i de la tratarea apelor reziduale, reactivi chimici folosii n procese hidrometalurgice i de tratarea apelor uzate i a gazelor acide. Mirosurile pot fi prevenite prin ptroiectare bun, alegerea reactivilor i manipulare corect a materialelor. De ex. producerea amoniacului din spum de Al poate fi prevenit prin inerea uscat a materialului. Tehnicile de reducere descrise nainte n acest capitol contribuie toate la preveniera i eliminarea mirosurilor. Principiile generale ale bunului gospodar i meninerea bun au o mare contribuie la prevenire i control. Hierarhia de baz a principiilor de control al mirosurilor este: A preveni i minimaliza materialele mirositoare A extrage materialele mirositoare i gazele nainte ca ele s fie dispersate i diluate A le trata dac este posibil dup ardere sau filtrare
Utilizarea mediilor biologice ca turba sau materiale care acioneaz ca substrat pentru specii biologice a avut succes n eliminarea mirosurilor (tm 159, VDI 1996). Eliminarea mirosurilor poate fi un proces foarte complex i scump dac materialele puternic mirositoare sunt diluate. Tratamentul volumelor mari de gaze cu concentraii sczute n materiale cu miros necesit instalatii mari de proces.
DEODORISED AIR
Aer dezodorizat
Structura impermeabila
IMPERVIOUS STRUCTURE
Compost mentinerea umiditatii COMPOST - KEPT MOIST
PLENUM patului AREA AND BED SUPPORT
Camer de distribuire i suportul
Aer odorizant Odorous air suflantaFAN
Figura 2.44: Schia unui biofiltru simplu
187
Chapter 2
2.15 Aspecte de securitate

Politica general pentru prevenirea, pregtirea pentru, i responsabilitatea n cazul accidentelor industriale este bazat pe urmtoarele principii: -
2.15.1 Principiul prevenirii

Construcia uzinei i operarea n aa fel ca s se previn dezvoltarea necontrolat a operaiilor abnormale Construcia uzinei i operarea n aa fel ca consecinele accidentelor s fie reduse Construcia uzinei i operarea n acord cu tehnicile de securitate cele mai bune disponibile (starea i modul de desfurare a tehnologiei de securitate)
2.15.2 Consideraii asupra sistemelor complexe n industriile de procesare Sistemele complexe pot fi examinate numai sistematic, prin metode logice. Acesta este luat n considerare prin aplicarea: Metodelor de analitic sistematic, cum ar fi studii de periculozitate i de operabilitate (HAZOP)
Analizelor de securitate detaliate considernd condiiile cazului individual.
2.15.3 Corespunderea semnificaiei Necesitile de securitate sunt gradate conform tipului i anvergurii de pericol ce se
ateapt. Pentru acest scop, regulile n Statele Membre sunt pentru: Substane relevante pentru accidente (criterii de substane, lista substanelor) Activiti industriale relevante pentru accidente (lista fabricilor)
Obiectivul dependent de potenialul dezastrului pe cantitatea de substane periculoase este considerat de o cantitate de concepte ce definete cerinele de securitate n trepte ca o funcie a cantitii.
188
Chapter 2
2.16 Operaii de fabric i scoterea din functionare

Articolul 3(7) al Directivelor IPPC cere s fie luate msuri necesare la sistarea definitiv a activitilor pentru a evita orice risc de poluare i de a readuce amplasamentul de operare la o stare satisfctoare. Protecia solului i a apelor au o importan major, iar rencrcarea aerului cu particule n suspensie din sol i cu praf trebuie prevenit. O abordare integrat semnific faptul c mcar urmtoarele msuri trebuie luate: Minimalizarea cantitii de sol ce trebuie excavat sau repus datorit construciilor i s se asigure ca solul excavat este tratat cu grij (n ordine de a evita schimbrile nocive a proprietii solului) Minimalizarea posibilitii ajungerii n sol a substanelor prin scurgere, a depunerilor din aer i depozitarea necorespunztoare a materiilor prime, a produselor i a reziduurilor pe timpul funcionrii instalaiilor Evaluarea contaminrii n timp pentru a le lua n considerare nainte de reglementare pentru a asigura o nchidere curat a unei instalaii, de ex. curirea i reabilitarea cu privire la viitorul uz al terenului. Funciunile solului natural trebuiesc protejate dac este posibil.
189
Chapter 2
2.17 Cele mai bune tehnici disponibile

Pentru nelegerea acestei seciuni i a coninutului ei, atenia cititorului este condus napoi la prefaa acestui document i n particular, la a cincea seciune a prefeei: Cum s se neleag i s se foloseasc acest document. Tehnicile i emisiile asociate i/sau nivelele de consum sau clasificarea nivelelor, prezentate n aceast seciune, au fost evaluate ntr-un proces iterativ, incluznd urmtorii pai: Identificarea problemelor-cheie de mediu pentru sector Examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru acele probleme-cheie Identificarea nivelurilor cele mai bune cu performane de mediu, pe baza datelor disponibile din UE i ntreaga lume Examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost atinse; cum sunt costurile, efectele cross media, cele mai importante fore implicate n implementarea acestei tehnici Selecia celor mai disponibile tehnici (BAT) i a emisiilor asociate i/sau nivelelor de consum pentru acest sector n sens general conform Art.2(11) i Anexa IV al Directivelor. Judecarea expert a Biroului European IPPC i de Technical Working Group (TWG) a jucat un rol cheie n fiecare din aceste trepte i n modul n care informaia este prezentat aici. Pe baza acestei evaluri, tehnicile, i att ct este posibil, emisiile i nivelele de consum asociate cu folosirea BAT, sunt prezentate n aceast seciune i sunt considerate cele mai potrivite pentru acest sector n ansamblu, i n multe cazuri reflect performana curent a ctorva instalaii din acest sector. Unde emisiile i nivelele de consum asociate cu cele mai disponibile tehnicisunt prezentate, acesta trebuie neles ca acele nuivele reprezint performana de mediu care poate fi anticipat ca un rezultat al aplicrii, n acest sector, a acestor tehnici descrise, punnd n balan costurile i avantajele n cadrul definiiei de BAT. Cu toate c ele nu sunt valori limit nici pentru emisii, nici pentru consum, ele nu trebuie nelese astfel. n unele cazuri, tehnic este posibil atingerea nivelelor de emisii i de consum mai bune, dar, datorit costurilor implicate sau considerentelor cross media, ele nu sunt att de potrivite ca BAT pentru sector ca un ntreg. n orice caz, nivele ca acestea pot fi considerate justificate n cazuri mai specifice unde sunt fore speciale de conducere. Nivelele de emisii i consum, asociate cu folosirea BAT, trebuie vzute mpreun cu fiecare condiie de referin specificat (de ex. perioade medii). Conceptul nivele asociate cu BAT descris mai sus este pentru a-l distinge de termenul nivel care poate fi atins folosit n alte pri ale acestui document. Unde un nivel este descris ca poate fi atins, folosind o tehnic particular sau combinaii de tehnici, acesta trebuie neles ca nivelul poate fi atins ntr-o perioad substanial de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat sau la procese care utilizeaz acele tehnici. Unde a fost posibil, costurile au fost date mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Acestea dau o indicaie aproximativ asupra magnitudinii costurilor implicate. ns, actualul cost de aplicare a tehnicilor va depinde de situaia specific n cauz, de ex. taxe, onorarii i caracteristicile tehnice a instalaiei n cauz. Nu este posibil evaluarea factorilor amplasament-specifici n acest document. n absena costurilor, concluziile de viabilitate economic a tehnicilor sunt descrise din observaiile asupra instalaiilor existente. Este plnuit ca BAT general din aceast seciune s fie punct de referin pentru judecarea performanelor curente asupra instalaiilor existente sau pentru judecarea unei propuneri pentru o nou instalaie. n acest mod ele vor asista la determinarea condiiilor potrivite bazate pe BAT la instalaie sau la stabilirea a regulilor generale de legtur de la Art.9(8). Este prevzut ca instalaiile noi pot fi proiectate s funcioneze la acelai nivel, sau mai bine, dect BAT-urile generale, prezentate aici. Este gndit de asemenea, c instalaiile existente se pot muta ctre nivelele generale BAT sau mai bune, subiectul aplicabilitii economice i tehnice al tehnicilor n fiecare caz.
190
Chapter 2
Ct timp BREF-urile nu stabilesc standarde legal obligatorii, ele sunt menite s dea informaii n ghidarea industriei, Statelor Membre i publicului asupra emisiilor i nivelelor de consum atingibile, atunci cnd se utilizeaz tehnici specificate. Valorile limit potrivite pentru fiecare caz specific va trebui determinate innd cont obiectivele Directivelor IPPC i considerentele locale. Nu este posibil deciderea BAT pentru orice treapt a proceselor comune din cauza influenei grupurilor de metale specifice. De ex. procesele de producie de selecie pot fi realizate numai pe baza de la un metal la alt metal, innd cont de influenele variate ale materiilor prime, care sunt disponibile. BAT-urile incluse n aceast seciune pentru procesele comune sunt: Manipularea i depozitarea materialelor Control de proces Colectare de gaze i fum Eliminarea sulfului Prevenirea i distrugerea dioxinelor Eliminarea mercurului din gazele de proces.
2.17.1 Manipularea i depozitarea materialelor Tehnicile utilizate depind de o gam larg de tipuri de materiale ce sunt folosite. De ex. materialele mari, grele sunt tratate cu complet diferite tehnici ca materialele fine, prfoase. Aceste chestiuni sunt specifice la materiale i amplasamente individuale. Sunt cteva tehnici care sunt considerate a fi BAT n prevenirea emisiilor la manipularea i depozitarea materialelor. Aceste tehnici sunt listate n acest capitol mai nainte ca tehnici de luat n seam la determinarea BAT. Sunt cteva tehnici considerate mai efective, n prevenirea scprilor la manipularea materiilor prime. Aceste tehnici sunt: Utilizarea sistemelor de depozitare a lichidelor care sunt coninute n batale impermeabile, care au o capacitate capabil s conin cel puin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalei. Exist variate ndrumri n fiecare Stat Membru i ele trebuie s fie urmate ca potrivite. Terenurile de depozitare trebuie proiectate astfel ca scurgerile de pe prile superioare ale containerelor i de la sistemele de expediere, transport s fie interceptate i coninute n acel batal. Coninutul containerelor trebuie evideniate i folosite sisteme de alarm asociate. Utilizarea expedierilor planificate i a sistemelor automate de control pentru a preveni suprancrcarea containerelor de depozitare. Acidul sulfuric i alte materiale reactive trebuie, de asemenea, depozitate n containere cu perei dubli sau containere amplasate n batale cu rezisten chimic de aceeai capacitate. Uzul detectorilor de scurgere i a alarmelor este sensibil. Dac exist risc de contaminare a apelor subterane, terenul de depozitare trebuie s fie impermeabil i rezistent la materialul depozitat. Punctele de expediere trebuie s fie n cadrul batalului pentru a colecta pierderile de material. Trebuie practicat rentoarcerea gazelor n vehiculul de livrare pentru a reduce emisia de COV. Va trebui luat n considerare folosirea nchiztoarelor automate ale sistemelor de livrare, pentru a preveni pierderile prin scurgere Materialele incompatibile (de ex. oxidabile, materiale organice) ar trebui separai i gazele inerte ar trebui folosite pentru containere de depozitare sau terenuri de depozitare Uzul uleiului sau a interceptorilor solizi dac este necesar pentru drenare de la terenuri de stocare deschise. Depozitarea materialelor care pot scpa ulei pe terenuri
191
Chapter 2
concrete ce au piedic sau alte dispozitive de reinere. Uzul metodelor de tratare a efluenilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate Benzile rulante i conductele puse n siguran, terenuri deschise peste pmnt astfel ca scurgerile s poate fi detectate repede i paguba produs de vehicule i alte echipamente s fie prevenite. Dac se folosesc conducte ngropate, cursul lor poate fi documentat i marcat i s fie adoptate sisteme sigure de excavare Uzul vaselor sub presiune robuste, bine proiectate pentru gaze (incluznd LPG) cu monitorizarea presiunii containerului i a conductelor de livrare pentru a preveni ruperea sau scurgerea. Monitoarele de gaz trebuie folosite pe terenuri de grani i nchise n containere. Unde se cere, sistemele de livrare, depozitare i de alarm pot fi folosite pentru materiale prfoase i silouri pot fi folosite pentru depozitare zilnic. Pot fi folosite cldiri complet nchise pentru depozitarea materialelor prfoase i nu sunt necesare aparaturi speciale de filtrare. Ageni de reinere (ca melasa, PVA) pot fi folosii cnd sunt potrivii i compatibili pentru a reduce tendina materialului de a forma praf Unde este necesar, benzi rulante bine nchise cu echipamente de extracie i filtrare bine proiectate, robuste, pot fi folosite la punctele de livrare, la sistemele de transfer pneumatic pentru prevenirea emisiilor de praf Materialele neprfoase , nesolubile pot fi depozitate pe suprafee de reinere cu drenaj i colectarea drenului Materialelel uleioase trebuie depozitate sub acoperi pentru a preveni splarea lor de apa de ploaie Sistemele de transport raionalizate pot fi folosite pentru minimalizarea generrii i transportului de praf pe un teren. Apele meteorice ce spal praful trebuie colectate i tratate nainte de evacuare Uzul sistemelor de splare maini (roat, corp) care manipuleaz materiale prfoase. Condiiile locale vor influena metoda, de ex. formarea gheii. Pot fi utilizate companii pentru mturarea strzilor Sisteme de control i inspecie pot fi adoptate pentru prevenirea scurgerilor i identificarea scurgerilor Materialele de la sistemele de luarea probelor i de analiz pot fi ncorporai n sistemele de depozitare i manipulare a materialelor pentru a identifica calitatea materiilor prime i pentru planificarea metodelor de proces. Aceste sisteme ar trebui proiectate i operate la standarde att de nalte ca i sistemele de manipulare i depozitare Suprafeele de depozitare pentru reductori ca, crbunele, cocsul sau achii de lemn, necesare s fie supravegheate pentru detectarea focului cauzat de autoaprindere Uzul bunei proiectri i practicilor de construcie i meninere adecvat.
Tabelul urmtor sumeaz tehnicile pe baza tipului i caracteristicilor materialelor. Materie prim
Concentrate: - de formare a prafului - care nu formeaz praf Materiale cu granulaie fin, ca pulberi de metale
Grupa metalelor
Toate
Metoda de manipulare
Benzi rulante nchise sau pneumatice Benzi rulante acoperite Benzi rulante nchise sau pneumatice
Metoda de depozitare
Cldire nchis Depozit acoperit
Comentarii
Prevenirea contaminri i apei
Metale refract oare
Containere nchise, buncre, silozuri
Prevenirea contaminri i apei i a
192
Chapter 2 Benzi rulante acoperite Materii prime secundare: - cantiti mari - cantiti mici - fine - deeuri de achiere Fluxuri: - care genereaz pulberi - care nu genereaz pulberi Combustibil solid i cocs Combustibil lichid i LPG Gaze de proces Oxigen Clor, CO Toate Toate Toate Benzi transportoare nchise sau pneumatice Benzi transportoare acoperite Benzi transportoare acoperite Conducte suspendate Conducte suspendate Conducte cu presiune redus Conducte suspendate Manuale Cldiri nchise Depozit acoperit Toate ncrctoare mecanice Bascule de ncrcare nchise sau aglomerate Deschise Bazine acoperite nchise n cazul pulberilor Acoperite emisiilor fugitive de aer Prevenirea contaminri i apei Reacii cu ap
Drenaj uleios Prevenirea contaminri i apei
Depozit acoperit Depozitare autorizat Suprafee ngrdite Depozitare autorizat
Toate Al, PM, Ni
Solveni
Produse: catozi, srme-bare, lingouri, brame, agle, etc. Reziduuri din proces de recuperat
Grupur i Cu, Ni, Zn, metale preioa se, carbon Toate
Recipieni, rezervoare
Dac nu se genereaz pulberi Ventilarea invers a liniilor de transport Monitorizar ea pierderii de presiune Alarmare pentru gaze toxice Ventilarea invers a liniilor de livrare
Depinde de condiii Depinde de condiii
Toate
Deeuri disponibile (de ex. cptueala cuptorului)
Toate
Depinde de condiii
Spaiu betonat deschis sau depozitare acoperit Deschis, acoperit sau nchis n funcie de generarea pulberilor i a reaciei cu ap Deschise, acoperite sau nchise ermetic (recipieni) depinznd de material
Sistem de drenaj corespunzt or Sistem de drenaj corespunzt or Sistem de drenaj corespunzt or
Tabelul 2.28: Rezumarea tehnicilor de manipulare i depozitare
193
Chapter 2
2.17.2 Controlul proceselor Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepia proiectrii, operrii, controlului, incadrrii cu personal i al ntreinerii procesului. Aceti factori permit obinerea unor performane bune n termenii prevenirii i minimalizrii emisiilor a eficienei procesului i a economisirii costurilor. Se utilizeaz un bun control de proces pentru a atinge aceste ctiguri i, de asemenea, pentru a menine condiii de securitate. Procese de operare i control au fost dezvoltate recent n acest sector i sunt aplicate pentru o varietate de procese tehnologice. Se utilizeaz urmtoarele tehnici: Prelevarea eantioanelor i analiza materiilor prime pentru controlul condiiilor de instalatiaie. Trebuie s se obin buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare cu scopul de a obine o eficien de conversie optim i pentru a reduce emisiile i rebuturile. Utilizarea sistemelor de cntrire i contorizare a alimentrii. Utilizarea microprocesoarelor pentru controlul debitului de alimentare cu materiale pentru procesele critice i condiiilor de combustie i a adaosurilor de gaze. Se pot msura civa parametri pentru a permite controlul proceselor, se prevd alarmri pentru parametri critici: Se folosete monitorizarea on-line a temperaturii i presiunii (sau a depresiunii) din cuptor, a volumului i a debitelor de gaz Se monitorizeaz componenii gazoi (O2, SO2, CO) Se folosete monitorizarea on-line a vibraiilor pentru a detecta blocajele sau defectarea posibil a echipamentelor Monitorizarea on-line a intensitii de curent i a tensiunii din procesul de electroliz Monitorizarea on-line a emisiilor pentru controlul parametrilor critici ai procesului. Monitorizarea i controlul temperaturii cuptorului de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal i a oxizilor de metal prin supranclzire. Operatorii, inginerii i alii trebuie s fie instruii i evaluai n continuu n utilizarea instruciunilor de funcionare, utilizarea tehnicilor moderne de control deschise i semnificaia msurilor care trebuiesc luate atunci cnd se d alarma.
Optimizarea nivelului de supraveghere pentru a beneficia de avantajele celor de mai sus i pentru a menine responsabilitatea operatorilor.
2.17.3 Colectarea vaporilor i gazelor Emisiunile n aer apar datorit etapelor de depozitare, manipulare, pretratare, pirometalurgice i hidrometalurgice. Transferul materialului este de o importan special, datele disponibile au confirmat importana emisiilor fugitive foarte mari n multe procese i c emisiile fugitive pot fi mult mai mari dect cele captate i reduse. n aceste cazuri este posibil reducerea impactului de mediu respectnd hierarchia tehnicilor de colectare a gazelor de la depozitarea i manipularea materialelor, reactoare i cuptoare i de la punctele de transfer ale materialelor. Trebuie avut n vedere emisiunile fugitive poteniale la proiectarea i dezvoltarea tuturor etapelor procesului tehnologic. Hierarchia colectrii gazelor din toate procesele este: Optimizarea i minimalizarea emisiilor din proces, cum este pretratarea termic sau mecanic a materialelor secundare pentru a minimaliza contaminarea organic a alimentrii. Utilizarea cuptoarelor etane sau a altor elemente de proces pentru a preveni emisiunile fugitive, pentru a permite recuperarea cldurii i colectarea gazelor de
194
Chapter 2
proces pentru alte scopuri (de ex. CO, ca combustibil i SO2 ca acid sulfuric) sau pentru a fi reduse. Folosirea cuptoarelor semietane acolo unde cuptoarele etane nu sunt disponibile. Minimalizarea transferului de materiale ntre procese. Acolo unde asemenea transferuri sunt inevitabile, este preferat utilizarea jgheaburilor de scurgere n locul lingurilor de turnare pentru materialele topite. n unele cazuri, tehnicile restrictive de a transfera materialul topit vor preveni recupearea ctorva materiale secundare care de altfel ar fi luat calea deeurilor. n aceste cazuri sunt recomandate colectri de vapori secundare i teriare. Proiectarea hotelor i a conductelor pentru captarea vaporilor degajai de metalul fierbinte, transferul de mat sau zgur i evacuarea. Se poate cere etanarea cuptoarelor sau reactoarelor pentru a preveni degajarea pierderilor de vapori n atmosfer. Acolo unde extracia primar i etanarea vor fi probabil ineficace, cuptorul poate fi nchis complet iar aerul de ventilaie extras prin ventilatoare este supus unui sistem potrivit de tratare i descrcare.
Colectoarele de vapori de tavan sunt foarte mari consumatoare de energie i trebuie lsate ultimele.
2.17.4 ndeprtarea dioxidului de sulf Cele mai bune tehnici disponibile pentru ndeprtarea dioxidului de sulf depind de gradul de fixare a sulfului din mat sau zgur pentru a preveni formarea dioxidului de sulf i de tria gazului produs. Pentru gaze de trie foarte sczut un epurator umed sau semiuscat, care produce ipsos pentru vnzare, dac este posibil, este considerat tehnica cea mai bun disponibil. Pentru gaze cu trie mai mare, recuperarea dioxidului de sulf utiliznd absorbia n ap, urmat de o instalaie de acid sulfuric pentru gazul remanent i striparea i producerea dioxidului de sulf lichid din lichidul absorbit este considerat tehnica cea mai bun disponibil acolo unde exist pia local pentru material. Utilizatea unei instalaii de acid sulfuric cu dublu contact, cu minim de 4 trepte, este considerat tehnica cea mai bun disponibil. Principiul maximalizrii concentraiei gazului de intrare este considerat, de asemenea BAT, aa c procesul urmtor de ndeprtare poate fi operat cu eficien maxim. Factorii urmtori sunt considerai BAT pentru o instalaie de acid sulfuric care utilizeaz gazele reziduale de la un topitor. O instalaie cu dublu contact, dubl absorbie, cu un minim de 4 treceri, poate fi utilizat ntr-o instalaie nou. Poate fi utilizat un catalizator dopat cu cesiu pentru mbuntirea conversiei. Este posibil mbuntirea catalizatorului existent pe perioada ntreinerii prin ncorporarea catalizatorului dopat cu cesiu cnd se fac adaosuri la catalizator. Acestea pot fi eficace cnd se folosesc n trecerile finale unde coninutul de dioxid de sulf este mai cobort dar pentru a obine o eficacitate deplin, trebuie s fie nsoit de mbuntiri n alte zone. Gazele sunt diluate nainte de etapele de contact pentru a optimiza coninutul de oxigen pentru a realiza un coninut de dioxid de sulf de 14 % sau uor deasupra pentru a se potrivi limitelor termice ale materialelor purttoare de catalizatori. Se cere un dopaj cu oxid de cesiu pentru concentraii de intrare att de nalte, aa cum permite o temperatur de intrare mai cobort din prima trecere. Pentru concentraii de dioxid de sulf variabile mai joase (1,5-4 %), o singur instalaie de absorbie cum este procesul WSA, poate fi utilizat pentru instalaiile existente. Utilizarea catalizatorului dopat cu oxid de cesiu n ultima trecere permite obinerea performanelor optime i poate fi ncorporat pe durata schimbrii de rutin
195
Chapter 2
a catalizatorului sau pe durata ntreinerii. pentru a fi deplin eficace, acestea trebuie s fie nsoite de mbuntiri n alte zone cum este epurarea gazelor pentr a proteja catalizatorul de otrvire. Converisa la dublu contact este complex i costisitoare, dar utilizarea unei singure instalaii de contact cu desulfurizarea, dac este necesar, a gazelor reziduale, pentru a produce ipsos pentru vnzare, poate s permit economisiri de energie i generarea deeurilor mai puine. Fluorurile i clorurile pot fi ndeprtate pentru a preveni deteriorarea structurii instalaiei urmtoare. Praful din curentul de gaz trebuie ndeprtat nainte de etapa de catalizare realiznd n final, o calitate de gaz < 1 mg praf/Nm3 (optic clar). Mercurul va trebui, de asemenea, ndeprtat n aceast etap dac coninutul de mercur al materialului de alimentare garanteaz acesta. Instalaiile existente fr ndeprtarea mercurului ar futea folosi un proces de schimbtori de ioni sau precipitare, de ex. ca tiosulfat de mercur, pentru a ndeprta mercurul din acid, dac este necesar. Trioxidul de sulf va trebui redus pentru a realiza o concentraie de intrare a gazelor sub 15-25 mg/Nm3. Acidul slab produs poate fi descompus i utilizat pentru producia de acid. Pot fi utilizate sisteme de nclzire a gazelor cu control automat acolo unde gazul este foarte slab iar cldura de reacie este insuficient pentru a menine temperatura patului de catalizator. Gazele sun rcite la o temperatur care s satisfac balana de ap a instalaiei de acid. Temperatura este dependent de conecntraia de SO2 al gazului i de concentraia acidului produs. Un gaz cu coninut de 4-6 % SO2 cere o rcire la temperatura sub 30 C iar un gaz cu coninut de SO2 peste 10 % poate s tolereze o temperatur de apr. 35-40 C, cnd se produce un acid cu calitatea de 98,5 %.
Utilizarea filtrelor tip lumnare pentru ndeprtarea vaporilor de acizi nainte de coul de fum, este considerat BAT n cazul n care se produc vapori de acizi.
2.17.5 Prevenirea i distrugerea dioxinelor Trebuie avut n vedere prezena dioxinelor i formarea lor pe durata unui proces pentru foarte multe procese pirometalurgice folosite n producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate n capitolele specifice pentru metale iar n aceste cazuri factorii urmtori sunt considerai a fi BAT pentru prevenirea i formarea dioxinelor i distrugerea lor dac sunt prezente. Aceste tehnici pot fi utilizate combinat. Unele metale neferoase sunt considerate ca catalizatoare pentru sinteze de-novo i cteodat este necesar s avem un gaz curat nainte de urmtoarea reducere. Utilizarea depinznd de proces a controlului calitii deeurilor de alimentare. Utilizarea alimentrii cu materiale potrivite pentru cuptoare sau procese specifice. Selectarea i sortarea pentru a preveni adaugarea materialelor care sunt contaminate cu materiale organice sau precursoare i se pot reduce potenialul de formare a dioxinelor. Utilizarea arztoarelor finale corect proiectate i operate i rcirea rapid a gazelor fierbini la < 250 C. Utilizarea condiiilor optime de combustie. Folosirea injectrii de oxigen n poartea superioar a cuptorului pentru a asigura arderea complet a gazelor de cuptor, dac este necesar realizarea acestuia. Absorbia pe carbon activ ntr-un pat de reactori fix sau mobil sau prin injectare n curentul de gaz i ndeprtarea ca praf de filtru.
196
Chapter 2
Concentraiile emisiilor asociate cu procesele de mai sus sunt < 0,1-0,5 ng/Nm3, depinznd de procesul de topire i de tehnicile sau combinaii de tehnici utilizate pentru ndeprtarea dioxinelor.
Eficiena foarte mare a ndeprtrii prafului, de ex. prin filtre ceramice, prin filtre din esturi de nalt eficien sau prin dispozitiv de epurare a gazelor spre instalaia de acid sulfuric. Utilizarea etapelor de oxidare catalitic sau filtrelor din esturi care ncorporeaz un nveli catalizator. Tratarea prafului colectat n cuptoare cu temperatur nalt pentru distrugerea dioxinelor i recuperarea metalelor.
2.17.6 ndeprtarea mercurului ndeprtarea mercurului este necesar atunci cnd se utilizeaz materii prime care conin metalul. Exemple specifice sunt tratate n capoitolul special pentru metale i n aceste cazuri urmtoarele tehnici sunt considerate BAT. Procesul Boliden/Norzink cu recuperarea soluiilor de epurare i producerea mercurului metalic. Procesul Bolchen cu filtrarea sulfurii mercurice pentru a permite returnarea acidului la etapa de absorbie. Procesul Outokumpu. Procesul cu tiocianur de sodiu. Filtru cu carbon activ. Un filtru de absorbie folosind carbon activ este utilizat pentru ndeprtarea vaporilor de mercur precum i a dioxinelor din curentul de gaz. Pentru procesele n care ndeprtarea mercurului din gaze nu este practicabil, dou procese de reducere a coninutului de mercur din acidul sulfuric produs pe timpul producerii metalelor neferoase, este considerat BAT. Procesul de schimbtor de ioni Superlig Procesul cu iodur de potasiu
Emisiile care nsoesc procesele de mai sus sunt prezentate ca mercurul rezidual ce va fi prezent n acidul produs, specificaia produsului, n mod normal, este < 0,1 ppm (mg/l) i este echivalent cu 0,02 mg/Nm3 n gazul purificat.
2.17.7 Tratarea efluenilor i reutilizarea apei

Tehnicile cele mai bune disponibile sunt o combinaie de diferite metode de tratare i pot fi alese la faa locului lund n calcul factorii specifici locului. Factorii cei mai importani pentru a decide care va fi cea mai bun soluie ntr-un caz special cu scopul de a minimaliza cantitatea apelor uzate i a concentraiei poluanilor sunt: Procesul n care apa uzat este generat Cantitatea de ap Poluanii i concentraia lor Poluanii cei mai obinuii sunt metalele i compuii lor iar tratamentul iniial se focalizeaz pe precipitarea metalelor ca hidroxizi sau sulfuri utiliznd una sau mai multe etape urmate de ndeprtarea precipitatelor prin sedimentare sau filtrare. Tehnicile variaz n funcie de combinaiile de poluani dar urmtorul tabel rezum metodele descrise mai nainte.
197
Chapter 2
Surse de ape uzate

Ape de proces
Metale asociate produse
Metode de minimalizare
Metode de tratare
i
producerea aluminei concasarea bateriilor plumb-acid decaparea Ap de rcire rcirea cuptorului pentru indirect cele mai multe metale rcirea electrolitului pentru Zn
ntoarcere la proces pe neutralizarea, ct posibil precipitarea sedimentarea electroliza utilizarea unui sistem de sedimentare rcire etan sistem de monitorizare pentru detectarea scurgerilor Ap de rcire turnarea cuprului sedimentare sau alt sedimentare direct electron de crbune tratament precipitare dac sistem de rcire nchis necesar Granularea Cu, Ni, Pb, metale sedimentare zgurii preioase, aliaje feroase precipitare, dac necesar Electroliza Cu, Ni, Zn sistem etan neutralizare extracie electrolitic a precipitare purjatului de electrolit Hidrometalurgi Zn, Cd sistem etan sedimentare a (evacuare) tratarea purjatului precipitare, dac necesar tratarea purjatului, sedimentare Sistem de epuratoare umede reutilizarea curenilor de precipitare, dac reducere precipitatoare (evacuare) electrostatice umede i acizi slabi, dac este necesar epuratoare pentru posibil instalaiile de acid Ape de toate depozitarea bun a sedimentare suprafa materiilor prime precipitare, dac necesar filtrarea
Tabelul 2.29: Trecerea n revist a curenilor de ape uzate
este este i
este este
este
2.17.8 Alte procese obinuite Tehnicile cele mai bune posibile pentru toate celelalte procese, care au fost discutate n acest capitol, sunt acelea cuprinse n tehnicile, care au fost considerate pentru determinarea BAT n diferitele subseciuni. Se consider c se va face referire la aceste tehnici. Detalii ulterioare se dau n capitolele specifice pentru metale, atunci cnd factori individuali, care pot afecta alegerea tehnicii, se discut acolo unde este prilejul potrivit.
198
Chapter 2
2.18 Tehnici aparute

Tehnicile rezultante sunt prezentate aici numai pentru procesele comune descrise mai sus n seciunile cele mai bune tehnici disponibile. Tehnici rezultante pentru alte procese sunt raportate n capitolele urmtoare. Nu au fost raportate tehnici adiionale pentru manipularea materialelor i depozitare, ndeprtarea mercurului i prevenirea i distrugerea dioxinelor.
2.18.1 ndeprtarea sulfului

Urmtoarele tehnici rezultante au fost identificate (tm 209, JOM 1999). S-a raportat, c prin combinarea unei instalaii de acid sulfuric simplu contact i a unei instalaii de acid tip turn modificat, s-a obinut o eficien de ndeprtarea sulfului cu dou ordine de mrime mai mare dect n procesul convenional. Se raporteaz o concentraie de gaz rezidual SO2 < 3 ppm. Un proces de desulfurizare biologic a gazelor arse care convertete SO2 din emisiile n aer sau ap la sulf elementar cu o eficien de ndeprtare mai bun dect 95 %.
199
Chapter 3
3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI I ALIAJELOR SALE (INCLUZND SN I BE) DIN MATERII PRIME I SECUNDARE
3.1 Procese i Tehnici Aplicate 3.1.1 Cupru primar
Cuprul primar poate fi produs din concentrate primare i alte materiale prin procese tehnologice pirometalurgice i hidrometalurgice (tm 22, EC 1991; tm 27, HMIP Cu 1993; tm 26, PARCOM 1996). Concentratele conin cantiti variabile de alte metale pe lng cupru, iar etapele procesului de producere sunt utilizate pentru a le separa pe acestea i a le recupera pe ct este posibil (tm 92, Copper Expert Group 1998). Procesele de instalatiaie sunt discutate mai jos. 3.1.1.1 Procesul de pirometalurgie Acesta cuprinde un numr de etape depinznd de concentartul utilizat. Majoritatea concentratelor sunt sulfuri iar etapele implicate sunt prjirea, topirea, convertirea, afinarea i afinarea electric. Priviri de ansamblu despre cuptoarele menionate n aceast seciune sunt date n Capitolul 2 iar mai multe detalii sunt furnizate n acest capitol despre tehnici [tm 92, Copper Expert Group 1998].
3.1.1.1.1 Concentrat pentru topirea pietrei
Prjirea parial transform sulfurile complexe de fier i cupru din concentrat n sulfuri simple prin nclzirea minereului sau concentratului n condiii de oxidare. Gazele provenite din sulfuri, provenite din acest proces, sunt dirijate spre instalaiile de acid pentru a fi folosite ca materie prim n producerea acidului sulfuric i producerea SO2 lichid. Etapa de topire este dup aceea folosit pentru a separa sulfura de cupru de ali solizi prezeni n minereu prin formarea de silicai, n particular silicai de fier. Aceast reacie depinde de marea afinitate a cuprului fa de sulf n comparaie cu alte impuriti metalice. Prjirea parial nu se utilizeaz n mod normal. Prjirea i topirea se execut de obicei, simultan ntr-un singur cuptor, la temperatur nalt pentru producerea topiturii care poate fi separat ntr-o mat (sulfur de cupru cu ceva sulfur de fier) i o zgur bogat n fier i silice. Un agent fondant care conine silice i dac se cere, calcar (oxid de calciu), se adaug de obicei, la topitur pentru a ajuta la formarea zgurii. Sunt dou procese de topire uzuale, topirea n vatr i topirea prin scnteie. Procesul de topire prin scntei utilizeaz mbogirea n oxigen pentru a asigura o funcionare autotermal (autogen) sau aproape autotermal. Procesele de topire n vatr folosesc n general, un grad mai cobort de mbogire cu oxigen. Utilizarea oxigenului realizeaz , de asemenea, o concentraie de dioxid de sulf mai mare, care face colectarea gazului mult mai eficace, utiliznd un sistem de recuperare a sulfului (de obicei, producerea acidului sulfuric sau producerea dioxidului de sulf lichid).
Topirea n vatr se execut ntr-o serie de cuptoare cu particulariti cum sunt cuptoarele cu reverberaie, electrice, topitori ISA, Noranda, Mitsubishi, Teniente, Baiyin, Vanyucov (tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996; tm 137, Cu Expert Group 1998). Toate aceste procese se bazeaz pe procesele de prjire i topire care au loc ntr-o vatr topit cu separare de zgur i
200
Chapter 3
mat, iar evacuarea are loc pe ci diferite. Unele cuptoare pot s funcioneze fr preuscarea concentratelor dar vaporii de ap supranclzii mresc volumul de gaze.
201
Chapter 3
Procesul de topire
Stadiul de dezvoltare Stadiul de Performan funcionare de mediu: pe scar poteniale industrial sau constrngeri
Limitat la anumit extindere Bun
Aspecte economice Fezabilit Nivelul de atea producie: economi limitri i/sau c poteniale
Observaii
Topire n cuptor cu Stabilit reverberaie Prjire parial i topire n cuptor electric Topire prin scntei Outokumpu i convertire Peirce-Smith
Topire Inco
prin
scnteie
Aplicarea Contop
Convertorul Teniente, procesul Noranda
Topitor ISA Procesul Vanyukov
Procesul Baiyin
o Acceptabi Limitri privind l viteza de topire a unei uniti Stabilit Bun Limitri privind rata Factor de limitare produciei posibil volumul instalaiei de prjire? Stabilit Bun Bun Sunt posibile rate de n toat lumea topire foarte nalte conceptul de ntr-o unitate topire primar depinznd de standard a proiectul cuptorului cuprului nc se i de tipul supune unei concentratului mbuntiri poteniale Stabilit Bun Bun Limitri pentru rata Dimensiunile de topire pe unitate cuptorului probat consacrate. nc potenial pentru viitor Funcionare Probabil bun Probabil Limitri impuse de Numai arztoare ntr-o acceptabil volumul de ciclon. instalaie amplasare. Cuptorul Caracteristicile i numrul procesului arztoarelor posibil a aplicate pe scar fi instalate industrial Stabilit Bun Bun Limitarea ratei de n comparaie cu topire prin volumul alte procese este reactorului i necesar un limitele mbogirii volum de aer de cu O2 intrare mai mare, efort crescut pentru captarea gazelor de proces n funcionare Bun Bun Rata de producie Potenial pentru n 3 instalaii superioar nu este mbuntiri testat ulterioare 6 cuptoare de Potenial bun Probabil Nu st la dispoziie Informare pentru scar bun nici o analiz o judecat industriale n definitiv argumentat nu Rusia i st la dispoziie, Kazahstan n general tehnologia poate s dispun de un potenial considerabil Numrul Potenial bun Nu este Nu st la dispoziie Informaiile nu exact nu este cunoscut nici o analiz sunt disponibile cunoscut. Cel definitiv. pentru puin 2 uniti Informaiile argumentare. industriale disponibile Poate avea funcionale sugereaz rate de potenial producie atinse de considerabil. pn la 75000 to/an
202
Chapter 3 Cu Topitor direct prin Stabilit scntei de cupru brut Outukumpu Procesul Mitsubishi pentru topire continu de cupru Convertor continuu cu scntei Kennecott/ Outokumpu Stabilit Bun Bun Aplicabil pentru concentrate cu rate sczute de fier/ zgur Potenial pentru dezvoltare ulterioar Potenial pentru dezvoltare ulterioar substanial Potenialul efectiv disponibil va fi evaluat atunci cnd vor fi disponibile date de funcionare
Bun
Bun Bun
Convertor Noranda
Funcioneaz Bun ntr-o instalaie. S-a comandat o a doua instalaie continuu naugurat Bun recent pe scar industrial n Horne
Pn acum nivelul de producie realizat >200000 to/an Rate de producie nalte pentru justificarea investiiei
Nu sunt Nu sunt date de date de analize finale analize disponibile disponibil e
Tabelul: 3.1: Tehnologii de topire a cuprului primar [tm 137 Copper Expert Group 1998]
Diferenele dintre aceste procese pot fi mari, de ex. n punctele de introducere aer/oxigen i a combustibilului, unele procese funcioneaz pe principii discontinue. Topitorii cu funcionare discontinuu funcioneaz, de obicei, cu un cuptor pentru meninerea metalului topit la temperatura necesar sau ca decantoare separate. Descrierea general s-a fcut n capitolul 2 i n alt parte (tm 137, Cu Expert Group 1998). Topirea prin scntei se efectueaz n topitoare cu scntei Outokumpu sau tip INCO (tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996) sau n cuptoare cu flacr turbionar (Contop). Procesele Outokumpu i prin cicloane utilizeaz mbogire cu oxigen iar procesul INCO folosete oxigen tehnic. Topirea prin scntei se bazeaz pe prjirea i topirea concentratelor uscate din particulele purtate de aer. Particulele reacionate cad ntr-o camer de sedimentare unde are loc separarea matei i a zgurii, cteodat utilizndu-se combustibil adiional n separator pentru meninerea temperaturii. Mata i zgura sunt evacuate consecutiv i procesate n continuare iar gazele trec de la cuptor printr-o camer vertical la un schimbtor de cldur. n plus la tehnicile prezentate mai sus, se pot ntlni alte tehnici n toat lumea, ca procese de topire n vatr sau cu scntei (tm 137, Copper Expert Group 1998). Convertoare rotative cu purjare din vrf (TBRCs) au fost utilizate n trecut, de asemenea, n topirea primar a cuprului. Nu mai este utilizat, n mare parte datorit costurilor nalte de funcionare.
Cuptorul cu reverberaie easte, de asemenea utilizat pentru topirea matei, dar nu n cadrul UE. El nu folosete coninutul de energie al sulfului i fierului din concentrat, i se bazeaz pe combustibili fosili pentru a topi concentratul prin gazele de combustie fierbini plutind deasupra vetrei. Procesul, de aceea, nu este att de eficient, ca celelalte procese descrise. Gazele de combustie se adaug la volumul de gaze generate i rezult un coninut de dioxid de sulf sczut, care este foarte dificil de ndeprtat eficient. Utilizarea cuptoarelor cu reverberaie a sczut semnificativ dup 1970. Coninutul de SO2 al gazelor reziduale n mod normal este foarte sczut, astfel ele nu pot fi tratate ntr-o instalaie de acid.
203
Chapter 3
Procesul tehnologic
Numrul topitoarelor utiliznd aceast tehnologie 26 Topitor prin scntei Outokumpu 2 Topitor prin scntei Outokumpu, metal brut 27 Cuptor cu reverberaie 7 Reactor El Teniente 6 Cuptor electric 14 Cuptor cu cuv 4 Procesul Mitsubishi 3 Topire prin scntei INCO 3 Procesul Vanyukov 3 Topitor ISA 2 Reactor Noranda 1 Contop 1 Procesul Baiyin 1 Kivcet
Tabelul 3.2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire
Numrul Producia de cuptoare de metal brut n 1998, to/an 26 2 37 12 8 29 4 3 5 3 2 1 1 1 3801 238 1604 1344 560 548 497 448 448 269 197 116 57 15
3.1.1.1.2 Convertirea
Se utilizeaz dou tipuri de convertizoare : procesul discontinuu convenional care este mult mai larg utilizat i procesul de convertire continuu (tm 137, Copper Expert Group 1998). a) Convertire discontinu Procesul de convertire discontinu cuprinde dou etape. Se produce prin suflarea unei mixturi de aer/oxigen prin mat, recuperat de la procesul de topire. Un cuptor cu vatr cilindric se utilizeaz de obicei (tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996) i se adaug fondani. n prima etap fierul i o parte din sulf se oxideaz i se formeaz zgura i gazul dioxid de sulf; zgura este ndeprtat periodic i este procesat mai departe pentru recuperarea cuprului. n mod normal, purjarea din prima etap este efectuat n cteva trepte cu adugiri dozate de mat. n etapa a doua cuprul evacuat, sulfura de cupru este oxidat la cupru brut (98,5 % Cu) i se formeaz mai mult dioxid de sulf gaz. Cuprul brut este evacuat la sfritul purjrii de cupru. n funcionarea procesului se controleaz sulful i oxigenul rezidual n cuprul brut. Dioxidul de sulf format este tratat mai departe pentru recuperarea sulfului n mod normal, ntr-o instalaie de acid sulfuric. Reacia este puternic exoterm iar impuritile metalice, ca plumbul i zincul, sunt volatilizate, care sunt capturate ntr-o instalaie de reducere i recuperate. Cldura din proces poate fi utilizat pentru topirea deeurilor de anod i alte deeuri de cupru, fr adugarea cldurii primare. Pot s aib loc variaii ale concentraiei de dioxid de sulf pe timpul diferitelor etape de conversie depinznd de tipul cuptorului folosit. Convertoarele de tip Peirce-Smith (PS) i Hoboken funcioneaz n mod discontinuu (s-a referit la acestea - PS - sau convertoare similare pe oparcursul acestui capitol). Ele sunt cuptoare cu vatr cilindrice, cu guri de aer dispuse lateral pentru insuflarea aer/oxigen (tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996). Cuptorul de topire ISA a fost, de asemenea, utilizat n convertire discontinu a matei n cupru brut. Convertizorii TBRC au fost utilizai n trecut pentru convertirea n mod discontinuu a materialului primar de cupru n cupru brut, dar nu mai sunt utilizai. b) Convertire continu Procesele de convertire continu care sunt n folosin industrial sunt: cuptorul de convertire cu scntei Kennecott/Outokumpu (tm 53 i tm 67 Kennecott 1997; tm 63, Outokumpu 1995),
Chapter 3
cuptorul Mitsubishi (care face parte din procesul Mitsubishi integrat) i foarte curnd convertorul Noranda (tm 137, Copper Expert Group 1998). Convertizorii Mitsubishi i Noranda primesc se alimenteaz cu topitur pentru conversie. n contrast, procesul Kennecott/Outokumpu are urmtoarele caracteristici:- Mata de la cuptorul de topire este mai nti granulat n ap, concasat i uscat. Materialul dup aceea este tratat cu ageni pentru formarea zgurii i alimentat ntr-un arztor de concentrat a unui cuptor cu scntei special, folosind o atmosfer bogat n oxigen; conversia avnd loc n particulele aeropurtate. Procesul produce o concentraie nalt i constant de dioxid de sulf care este recuperat. Zgura i cuprul brut sunt evacuai pentru o procesare ulterioar. Utilizarea matei mcinate permite ca, calitate de mat s fie echilibrat cu rata de alimentare i gradul de mbogire n oxigen pentru a realiza o eficien de conversie optim i de asemenea, permite ca etapele de producie a matei i conversia s fie decuplate. Sunt diferene semnificative ntre conceptele de conversie discontinu i continu, n operarea variaiei de dioxid de sulf rezultat din ciclul de conversie. Sunt , de asemenea, variaii n uurina colectrii fumului pe timpul ncrcrii i n abilitatea de a topi anozii deeu. Unele cuptoare se bazeaz pe cuve pentru transferarea matei, a zgurii i a cuprului brut, i pot s rezulte emisiuni fugitive. ntr-un caz, gazele de ventilaie de la conducta convertorului sunt colectate i tratate , n alt caz este folosit un sistem de colectare inteligent de fum [tm 201, Velten 1999].
Concentrate prin scntei Fondani electric Reciclri interne: zguri, fum de vatr co, prafuri, etc. Material cupru secundar Concentrat primar pentru mat Topire Cuptor de topire cu Zgur Mat curire zgur Teniente SO2 acid sulfuric, oleum Producere de SO2 lichid, Curire zgur Rcire lent i flotare Cuptor electric, Cuptor de topire Prjire + Cuptor
Deeuri anod Deeuri cupru Reciclare intern: zgur, praf, etc.
Conversie
Convertor PS Ali convertizori
Cupru brut
Deeuri de cupru anod rotativ
Contimelt
Afinare cu foc i Turnare anod
Cuptor cu
Cuptor cu cuv /
205
Chapter 3
Anozi de cupru Afinare electrolitic Convenional Tehnologia cu catozi permaneni de ex. procesul ISA
Catozi de cupru Catozi de cupru Deeuri de cupru pur inducie electric Srm, bar Cuptor rotativ Topire Turnare n form Cuptor cu cuv Cuptoare cu
Figura 3.1: Linie tehnologic pentru producerea cuprului primar
3.1.1.1.3 Rafinarea la cald
Acesta este un pas pentru purificare ulterioar aplicat metalului brut (cupru brut) produs prin etapa de conversie. Etapa de afinare implic adugarea aerului i pe urm a reductorului (de ex. hidrocarburi) pentru a reduce orice oxid prezent (tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996; tm 92 Copper Expert Group 1998). Afinarea cu foc se realizeaz prin suflarea mai nti a aerului prin metalul topit pentru oxidarea impuritilor i pentru nlturarea urmelor de sulf producnd o mic cantitate de zgur. Se adaug pe urm un agent reductor ca gaz natural sau propan pentru a reduce orice oxid de cupru format. Amoniul poate fi de asemenea folosit ca reductor dar s-a raportat c crete nivelul de NOx (tm 215, Mining Engineering July 1999). Mai de mult au fost utilizate prjin sau butuci de lemn ca o surs de reductor (i nc se mai folosesc ntr-un numr mic de cazuri) i procedura de aceea este folosit persaj. Cteva instalaii utilizeaz un arztor final pentru a trata gazele pe durata etapei de persaj. Se utilizeaz pentru afinare prin foc, pentru topirea primar i secundar cuptoare rotative cilindrice (cuptoare cu anozi). Aceste cuptoare sunt asemntoare cu convertoarele Peirce-Smith i utilizeaz guri de aer pentru adugarea gazelor. Ele sunt ncrcate cu cupru topit. Cteva procese secundare folosesc cuptoare cu reverberaie, cu lnci pentru adugare de aer fiind alimentate cu cupru de convertor i deeu de cupru. Cteva cuptoare cu reverberaie sunt basculabile i sunt prevzute cu guri de aer. Sistemul Contimelt este de asemenea folosit pentru afinare atunci, cnd alimentarea este solid i trebuie s fie topit mai nti. Pe timpul producerii semiinstalatiatelor se practic cteodat, de asemenea, afinarea cu foc. Se utilizeaz combinarea cuptoarelor cu cuv (pentru topire discontinu) i a cuptoarelor rotative (pentru reducere discontinu). Aceste sisteme pot fi aplicate pentru amteriale primare (cupru brut) i secundare (deeuri). Metalul de la cuptorul cu anod este turnat dup aceea n anozi. Cea mai mult utilizat metod este roata de turnare care se compune dintr-o serie de forme cu dimensiunile anodului pe circumferina unei mese rotative. Metalul topit este dozat n aceste forme pentru a obine o greosime de anod consistent iar roata prin rotire poart aceti anozi printr-o serie de jeturi de ap pentru a-i rci.
Ca o metod alternativ pentru modul de turnare n forme prin sistemul de roat, anozii de cupru se produc, de asemenea, n mod continuu folosind un aparat de turnare cu dou benzi Hazelett.
Chapter 3
Se produce o fie de cupru cu grosimea dorit pentru anozi. Din fie anozii pot fi obinui prin tiere cu foarfec ntr-o form de anod tradiional sau prin sistemul Contilanod prin turnarea pieselor polare anodice n blocuri de forme speciale ndeprtate la intervale definite n aparatul de turnare. Plcile anodice preformate vor fi tiate un jet de plasm sau foarfeci speciale. Avantajul metodei este uniformitatea anozilor produi; totui sistemul cere o ntreinere grijulie iar costurile de funcionare sunt relativ mari.
3.1.1.1.4 Rafinarea electrolitic
Se utilizeaz o celul de electroliz constnd dintr-un anod de cupru turnat i un catod plasat ntr-un electrolit constnd din sulfat de cupru i acid sulfuric. Catodul este sau un material subire de cupru pur (placa de ncepere) sau o plac din oel inoxidabil - o plac catodic permanent (Mount ISA process and Noranda /Kidd Creek System)(tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996; tm 92, Copper Expert Group 1998). La densitate de curent mare i tensiune sczut, ionii de cupru sunt dizolvai din anodul impur i trec n soluie de unde ei sunt depui pe catod. Cuprul este ndeprtat din anod n msura n care anodul rmas este nc suficient de solid din punct de vedere mecanic pentru a preveni colapsul. Anodul rmas este reciclat pe urm n procesul de producie de obicei n converter pentru a rci reacia i a recupera cuprul. Atunci cnd se utilizeaz plci de catod permaneni, depunerile de cupru pur se stripeaz i vor fi topite i turnate n forme dorite ca plci catodice de cupru solide. Pe durata afinrii electrice sunt separate alte metale coninute n anod, metale solubile ca nichel, se dizolv n electrolit iar metalele insolubile, cum sunt metalele preioase, seleniul i telurul, formeaz un nmol la anod care se depune n celula de electroliz. Nmolul de pe anozi se ndeprteaz periodic din celul iar metalele valoroase sunt recuperate (vezi Capitolul 6, Metale preioase). O parte din electrolit se pierde din sistem. Cuprul este eliminat prin extracie electrolitic sau n instalaii, o parte este recuperat ca sulfat de cupru. Prin evaporare, cristalizare i afinare ulterioar se recupereaz nichelul ca sulfat de nichel. Se utilizeaz urmtoarele tehnici pentru tratarea i eliminarea arsenului: extracie prin solveni; precipitare pe durata extraciei finale prin electroliz; precipitare din acidul negru. n unele cazuri se produce arseniat care este convertit n arseniat cromo-cupric pentru a fi folosit ca substan conservant pentru lemn. ndeprtarea impuritilor prin afinare electric are ca scop produecrea cuprului catodic de o calitate cel puin egal sau mai bun dect sortul A de calitate la Bursa de Metal din Londra. n tabelul urmtor este dat un exemplu privind compoziia anodului i calitatea obinut a catodului. Trebuie notat c nivelul impuritilor din anod afecteaz calitatea catodului; nivelul impuritilor din anod depinde de asemenea, de sursa concentratului sau a materialului secundar. Element Coninut n Coninut n anod, g/to catod, g/to Argint 600-720 9-10 Seleniu 50-510 < 0,5 Telur 20-130 < 0,5 Arsen 700-760 <1 Stibiu 330-700 <1 Bismut 60 < 0,5 Plumb 990-5000 <1 Nichel 1000-5000 <3 Not: Calitatea anodului depinde de coninuturile din materia prim
Chapter 3 Tabelul 3.3: Exemple de ndeprtare a impuritilor prin afinare electrolitic [tm 124, DFIU Cu 1999]
Tendina actual este utilizarea celulelor mai mari cu numr mai mare de electrozi n rezervoare, iar pentru formatori de catozi s se utilizeze oel inoxidabil (tm 92, Copper Expert Group 1998). Este considerat un ctig de eficien cn aceti factori se cupleaz cu controlul bun de calitate ai anozilor. Controlul de calitate este necesar pentru a se asigura c anozii sunt drepi, plai, au un contact electric bun i au fost afinai potrivit prin foc. n mod similar o mbuntire n calitatea catodului este folosirea blocurilor din oel inoxidabil pentru c se transport mecanic mai puine impuriti i prin urmare, se ncorporeaz mai puine n catod. Aceste blocuri de catozi asigur o cretere pn la 97 % sau chiar mai mult n eficiena curentului. Rezervoare moderne utilizeaz un grad nalt de automatizare pentru schimbarea anozilor i catozilor i striparea depunerilor de pe catod, de pe plcile catodice permanente tm 22, EC 1991; tm 26, PARCOM 1996). Plci de cupru de ncepu confecionate mecanic se pot utiliza, de asemenea, n locul blocurilor de oel inoxidabil.
3.1.1.1.5 Tratarea zgurii
Zgurile produse din topirea primar cu nalt calitate de mat i etape de convertire sunt bogate n cupru i sunt supuse unui numr de procese de tratare a zgurii (tm 92, Copper Expert Group 1998). Una dintre proceduri este utilizarea cuptorului electric pentru reacia dintre zgur i cocsul mrunit sau electrozii nsi, i pentru sedimentarea matei de cupru format pentrzu a produce o zgur inert. Cuptorul electric poate s funcioneze n mod continuu sau discontinuu. Zgura de la convertor poate fi de asemenea, returnat direct la cuptorul electric de purificare a zgurii sau la cuptorul de topire. n mod alternativ se utilizeaz i procese de flotare dup ce zgura a fost rcit lent, concasat i mcinat, concentratul de flotaie obinut este un fragment bogat n cupru i este returnat spre topitor. Aceast metod este utilizat numai acolo unde este disponibil spaiu suficient i unde reziduurile pot fi tratate i evacuate n mod adecvat. Se practic, de asemenea tratarea n cuptorul electric a zgurii de cuptor de topire i manipularea separat a zgurii de convertizor prin rcire lent i flotare. Zgurile de la procesul de tratare a zgurii se folosesc n proiecte de inginerie civil, construcii de drumuri, diguirea rurilor i aplicaii similare ca i pentru curirea cu jeturi de alice avnd adesea proprieti superioare fa de materialele alternative.
Alte zguri bogate n cupru, cum este zgura de la afinare, n mod normal sunt recirculate la etapa precedent a procesului, n principal la convertire sau n topitoare secundare n etapa de topire. 3.1.1.2 Procedura hidrometalurgic Acest proces tehnologic se aplic n mod obinuit pentru minereuri de oxizi sau mixturi de oxizi-sulfuri n apropierea minei unde este loc suficient pentru amenajarea leierii i a tratrii. Procesul este folosit n particular pentru minereuri a cror concentrare este dificil prin metode convenionale i care nu conin metale preioase (tm 55 i tm 56 Outokumpu 1997; tm 137, Copper Expert Group 1998). Cteva procese brevetate sunt n stadiu de dezvoltare i acestea se vor prezenta mai trziu printre tehnicile naintate. Procedura hidrometalurgic implic concasarea minereului urmat de leiere folosind acid sulfuric, cteodat n prezena speciilor biologice folosind tratarea n vrac, n cad sau procese de agitare (tm 137, Copper Expert Group 1998). Lichidul produs de la leiere, dup aceea, este clarificat, purificat i concentrat, prin extracie cu solveni. Schema tehnologic a procesului hidrometalurgic este schiat mai jos.
208
Chapter 3 AlimentareaRun cu of minereuri din min mine ore feed
PRIMARY CRUSHING Concasare primar
SEC.& secundar TERT. CRUSHING Concasare i teriar
sulphuric acid
LeHEAP iereLEACHING n vrac

PREGNANT SOLUTION Bazin pentru soluia POND concentrat
SOLVENT EXTRACTION Extrac ie cu solveni
RAFFINATE SOLUTION solu ia de rafinare POND
STRIPPING Stripare
ELECTROWINNING Extractie cu electroliza
cathodes
Figura 3.2: Schema tehnologic a procesului de leiere n vrac [tm 140, Finland Cu 1999].
Cuprul dup aceea, este ndeprtat prin extracie electrolitic. Procesul de extracie electrolitic difer de procesul de afinare electrolitic n forma anodului. Extracia electrolitic utilizeaz un anod inert cum sunt plumbul sau titanul, iar ionii metalici sunt deprtai din soluie i depui pe catod n acelai mod ca i n afinarea electrolitic. Catozii sunt stripai dup aceea, n acelai fel, dac se utilizeaz blocuri de catozi permaneni. Electrolitul este circulat printr-o serie de celule i n final este srcit n cupru. Electrolitul este returnat dup aceea spre circuitul de extracie cu solveni. O cantitate de electrolit scap de controlul impuritilor care poate fi realizat prin extracie cu solveni.
3.1.2 Producie secundar Cuprul secundar este produs prin procese pirometalurgice. Etapele procesului utilizat depind de coninutul de cupru al materiei prime secundare, de distribuia sa n spaiu i de ali constitueni (tm 92, Cu Expert Group; tm 124, DFIU Cu 1999). Ca i n cazul cuprului primar, diferiteleetape ale procesului sunt utilizate pentru a ndeprta aceti constitueni i pentru a recupera metalele pe ct de mult posibil din reziduurile care se produc. Materialele de alimentare secundare pot conine materiale organice ca nveliuri, sau s fie de natur uleioas iar instalaiile in cont de acestea prin utilizarea metodelor de deuleiere sau de dezvelire sau prin proiectarea corect a cuptorului i a sistemului de reducere. Scopul este de a se potrivi creterea n volum a gazelor de combustie, distrugerea COV-urilor, minimalizarea formrii dioxinelor i distrugerea lor. Tipul de pretratare aplicat sau cuptorul folosit depinde de prezena materialelor organice,
Chapter 3
de tipul alimentrii adic de coninutul de cupru i de alte materiale coninute att oxizi ct i metale. Dac un cuptor cum este un converter, este utilizat pentru a topi deeuri de alam impure, pentru a separa metalele coninute ca elemente de aliere, sunt evaporate din cupru pentru aproduce cupru negru i un praf de pe filtru bogat n zinc.
Se utilizeaz o gam larg de materii prime secundare i unele din ele sunt descrise n tabelul urmtor. Tipul materialului Coninutul de cupru (wt %) Zguri mixte de cupru 2-25 Deeuri de computer 15-20 Zguri de cupru mono 2-40 Material cupru fier (n bulgri sau 10-20 mrunit) de la armturi, rotoare, statoare, etc. Zguri metalice de alam, cenui i zguri 10-40 cu coninut de cupru Zguri metalice de alam roie, cenui i 10-40 zguri cu coninut de cupru Material mrunit 30-80 Radiatoare din cupru alam 60-65 Deeuri de alam roie mixte 70-85 Deeuri de cupru uoare Deeuri de cupru grele Deeuri de cupru mixte Granule de cupru Deeuri de pur nr.1 88-92 90-98 90-95 90-98 99 Sursa Acoperiri galvanice Industria electronic Acoperiri galvanice Industria electrotehnic Turntorii, uzine de producere semiinstalatiate Turntorii, uzine de producere semiinstalatiate Instalaii de mrunire Automobile Contoare de ap, roi de ambreaj, supape, robinei, componente de maini, carcas de rulmeni, palete, fittinguri Plci de cupru, burlane, strreaini, nclzitoare de ap, nclzitoare Plci, tanarea cuprului, ine de alunecare, srme, evi Deeuri de cupru uoare i grele De la mrunirea cablurilor Produse semifinite, srme, tieturi, benzi
Tabel 3.4: Materii prime secundare de la producerea cuprului [tm 124, DFIU Cu 1999]
Etapele folosite pentru producerea cuprului secundar sunt n general, asemntoare cu cele pentru producia primar, dar materia prim, de obicei, este de oxizi sau de metale i de aceea condiiile proceselor variaz. Topirea materiilor prime secundare, de aceea, utilizeaz condiii de reducere. 3.1.2.1 Etapa de topire secundar Un numr de cuptoare cum sunt cel cu cuv, Mini-Smelter, TBRC, cuptor cu arc electric acoperit etan, ISA-Smelt, de reverberaie i rotativ, sunt utilizate cu material de calitate slab i medie (tm 27, HMIP Cu 1993; tm 92, Cu Expert Group 1998; tm 124, DFIU Cu 1999). Tipul cuptorului i etapele procesului utilizat depind de coninutul de cupru al materiei prime secundare, de volum i de ali constitueni. De aceea, topirea i afinarea cuprului secundar este complex, iar tipul materialului secundar, care poate fi prelucrat, depinde de facilitile particulare i de cuptoarele disponibile (tm 92, Copper Eypert Group 1998). Detaliile cuptoarelor sunt date n seciunea 2-a.
210
Chapter 3
Se adaug fier (n forma cuprului feric, deeuri de fier normale, etc), carbon (n forma cocsului sau a gazului natural) i ageni fondani pentru a reduce oxizii metalici dac este necesar, iar funcionarea se asigur innd cont de materialul de alimentare. Fumul de la cuptoare conine metale volatile i oxizi metalici ca acela al zincului, plumbului i staniului, care pot fi recuperai ca metale afinate, aliaje sau oxizi, de asemenea conine pulberi , dioxid de sulf, dioxine i COVuri, depinznd de materia prim. Mini-Smelterul este, de asemenea utilizat pentru producerea cuprului secundar, folosind deeuri care conin fier i staniu. n aceast aplicaie, fierul este reductor n prima trapt de producere a cuprului metalic iar oxigenul este suflat n topitur pentru a oxida fierul i alte metale (Pb, Sn) prezente care sunt recuperate n zgur. Oxidarea coninutului de fier utilizeaz cldura pentru conducerea procesului. 3.1.2.2 Convertirea, afinarea cu foc, tratarea zgurii i electro-afinarea, procesarea deeurilor de aliaje pure Cuptoarele de convertire i afinare sunt foarte asemntoare cu cele utilizate pentru producia primar i sistemele de tratare a zgurii, uiar procesele de electro-afinare sunt aceleai. Diferena principal este c convertizoarele utilizate pentru producia secundar trateaz metale i nu mat. Ele utilizeaz cocsul ca combustibil pentru topire i pentru a compensa deficitul de cldur pentru proces n timp ce n convertizoare primare mata furnizeaz cldura necesar procesului (tm 92, Copper Expert Group 1998). Convertizoarele secundare oxideaz, de asemenea, elementele minore din zgur, ca fierul i separ alte metale, ca zincul sau staniul, prin volatilizare. Ei produc un cupru de convertizor cu calitatea potrivit pentru afinare prin foc. Cldura de reacie produs prin introducerea aerului n converter este utilizat pentru volatilizarea componentelor metalice iar agenii de zgurificare sunt folosii pentru a ndeprta fierul i ceva plumb. Cuptoarele cu afinare prin foc sunt utilizate, de asemenea, pentru topirea deeurilor de calitate mai nalt. Comentariile fcute despre emisiunile potenial fugitive se aplic de asemenea, i pentru procesele secundare. Nmolurile de la afinarea electrolitic i soluiile uzate sunt de asemenea, surse de metale preioase i alte metale, ca nichelul. Acestea sunt recuperate n acelai mod ca cele din producia primar. Aliajele de cupru, cum sunt bronzul i alama, sunt de asemenea utilizate ca materii prime secundare ntr-un numr de procese. Dac sunt impure sau n amestec cu alte diferite aliaje, ele sunt procesate n circuite de topire i afinare secundar, aa cum s-a descris mai sus. Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. Cuptoarele cu inducie se folosesc pentru topirea materialului curat urmat de turnarea n forme potrivite pentru treapta de instalatiaie urmtoare. Analiza i controlul arjei se practic pentru a produce aliajul dorit fr adaosuri majore de metal nativ. Oxidul de zinc poate fi colectat de pe filtrele de praf.
Zguri Diferite reziduuri Fier din cupru, reciclri interne zguri, praf
Topire sub condiii de reducere
Cuptor cu cuv Mini smelter Cuptor electric TBRC ISA Smelt
Cupru negru
Deeuri de cupru din aliaje
Conversie
P.S. converter TBRC
211
Chapter 3
Cupru din convertor
Deeuri de cupru Cupru brut
Afinare cu foc i & Turnare anod
Cuptor cu reverberaie Cuptor cu anod rotitor Cuptor cu cuv / Contimelt
Anozi de cupru
Afinare electrolitic
Conventional Permanent cathode technology, e.g. ISA process
Catozi de cupru Cuptor cu turn Cuptoare cu inducie electric Cuptor rotativ
Catozi de cupru Deeuri de cupru pur
Topire, Turnare n form Srm, bar
Figura 3.3: Schem tehnologic general pentru producia de cupru secundar
212
Chapter 3
Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. Cuptoarele de inducie sunt folosite pentru topirea materialului curat, urmat de turnarea n forme adecvate pentru urmtoarea treapt de instalatiaie. Se practic analiza i controlul arjei pentru a produce aliajul dorit frr adaosuri majore de metal nativ. Oxidul de zinc poate fi colectat de la filtrul de pulberi.
Depinznd de tipul materialului de alimentare, n cteva instalaii preful din fumul de ardere se produce n prima etap, i este bogat n zinc i plumb, de ex. pe timpul topirii n cuptorul cu cuv din materiale de calitate inferioar. Acest praf conine pn la 65 % zinc combinat cu plumb i este un material de alimentare foarte potrivit pentru a fi prelucrat n Imperial Smelting Furnace pentru producerea plumbului i zincului.
3.1.3 Staniu Staniul este recuperat din reziduurile produse cu ocazia procesului de afinare secundar a cuprului, din destanierea cutiilor din oel acoperite i din minereuri. Pe timpul scrierii acestei lucrri nu se produce staniul n UE direct din minereuri. La un topitor de cupru secundar se utilizeaz o treapt secundar de reducere (tm 92, Cu Expert Group 1998). Plumbul i staniul sunt reduse cu deeuri de oel sau cutiile din staniu n TBRC. Se adaug deeuri de plumb/staniu , zgur i reziduuri i se produce un aliaj staniu/plumb. Aliajul trece spre o cuv vibrant pentru a ndeprta cuprul rezidual, nichelul, silicea, i aliajul decupriat, este tratat dup aceea ntr-un sistem de distilare n vacuum cu 3 trepte pentru separarea staniului i plumbului. Staniul este afinat prin cristalizare nainte de treapta a doua de distilare n vacuum. Alt metod practicat n alte topitoare de cupru folosete praful evacuat de la converterul de cupru secundar (cteodat i de la cuptorul cu cuv) ca material de alimentare. Sub condiii de reducere, zincul este volatilizat i recuperat ca oxid, n timp ce plumbul i staniul sunt produse sub forma unor aliaje. Deeurile de oel sunt destaniate sau prin procese electrolitice sau leiere chimic folosind sod caustic i nitrit de sodiu (tm 9, HMIP-Sn 1993). n cazul din urm se degajeaz amoniu (0,048 kg/kg staniu). Staniul este dizolvat i apoi recuperat prin electroliz, staniul este ndeprtat de pe catod prin cufundarea catodului ntr-o baie de staniu topit. Se produc lingouri sau pulberi de staniu iar acestea sunt folosite pentru a instalatia o serie de aliaje i materiale de nvelire. Staniul este topit n cazane n mod similar cu cele utilizate pentru plumb i se produc aliaje. Deeurile de staniu sunt recuperate de asemenea, n procesul de topire. Cea mai cunoscut gam de aliaje sunt aliajele de lipit i folosesc ca material de aliere plumbul. Se folosesc i alte cuptoare de topire dar controlul temperaturii nu este att de uor.
Pentru afinarea staniului se utilizeaz un numr de procese. Se lucreaz cu catozi de oel la afinarea electrolitic i se utilizeaz de asemenea, procesul pirometalurgic de afinare, n mod similar cu afinarea plumbului. n cazul afinrii staniului fierul este ndeprtat prin lichefiere, cuprul este ndeprtat prin adugarea sulfului, iar arsenul sau stibiul se ndeprteaz prin adugarea aluminiului sau a sodiului.
3.1.4 Producerea srmelor

Srmele se fabric din cupru catodic afinat de puritate electrolitic nalt, prin aceea asigurnduse, ca impuritile, care pot s afecteze conductivitatea, maleabilitatea i fragilitatea la cldur, s fie minimalizate. Se acord mare atenie la controlul condiiilor de funcionare ale cuptorului pentru a minimaliza absorbia oxigenului n metal. Se utilizeaz urmtoarele procese (tm 117, Cu Expert Group 1998):
213
Chapter 3
3.1.4.1 Procesul Southwire
Cuptoarele cu cuv sunt folosite pentru topirea catozilor de cupru i a altor materiale de deeuri de cupru pur. Sunt uzuale viteze de topire pn la 60 to/ore.
Materialele de alimentare se topesc utiliznd arztoare aranjate n ir de-a lungul carcasei cuptorului, folosind gaz natural, propan sau similare. Combustibilul este ars sub condiii de combustie, contolate de aproape, pentru a menine atmosfera uor reductoare (mai puin de 0,5 pn la 1,5 % CO sau H2) n zonele n care gazul intr n contact cu cuprul pentru a minimaliza coninutul de oxigen al cuprului. Acesta se realizeaz prin controlul independent al raportului combustibil/aer pentru fiecare arztor, prin monitorizarea coninutului de CO sau H2 a gazelor de combustie de la fiecare arztor pe rnd.
Catozi de la cuvele electrolitice
Cathodes from tankhouse
Shaft Cuptor turn furnace
melanjor Holding furnace arzator Burner Linia de decapare, Pickling, cooling rcire , Parafinare Stand 6-13
and waxing line
Stand1
Stand 2-5
Caster turnare
water Apa Cooling de racire
Mill
Coiler
Steel strip Band de oel
Stand
Caster turnare Roughing Suprafata type) Tipul(Wheel de roata pass flat degrosare
Oval
Circular Oval Circular Oval Circular
Etc.
Figura 3.4: Exemple de proces Southwire [tm 124, DFIU Cu 1999]
Gazele de la cuptor sunt rcite iar praful este ndeprtat utiliznd filtre din esturi. Poate fi utilizat un arztor final pentru a distruge CO dac concentraia este mare.
Chapter 3
Cuprul topit este evacuat de la baza cuptorului cu cuv i curge spre un melanjor cilindric pentru reglarea temperaturii i echilibrarea metalului i pentru tratare metalurgic. Se folosesc arztoare alimentate cu gaz natural pentru meninerea temperaturii cuprului topit i a atmosferei reductoare din jgheabul de scurgere. Melanjorul care este, de asemenea, alimentat cu gaz sau cu un combustibil similar servete ca un rezervor pentru asigurarea unui debit constant al metalului la procesul de turnare i dac se cere, poate fi folosit pentru supranclzirea metalului.
Cuprul topit curge din melanjor prin jgheab, echipat cu contor de debit, spre roata de turnare. O band de oel, rcit cu ap, nchide jumtatea circumferinei roii formnd o cavitate de turnare n care cuprul topit se solidific formnd o bar trapezoidal turnat, variind ntre 5000 i 8300 mm2. Acetilena ars cu aer este folosit pentru a produce un nveli de funingine pentru roata de turnare i banda de oel. Bara turnat, dup nivelare i rzuire, se aduce prin valuri de alimentare la laminor, constituind dintr-o secie de degroare i finisare care reduc bara la diametrul su final. Se folosete o emulsie de ulei mineral sau soluie sintetic n ap ca fluid de laminare. 3.1.4.2 Procesul Contirod
Un cuptor cu cuv, aa cum s-a descris mai sus, este folosit pentru a topi cuprul. Cuprul topit de la cuptor curge prin jgheabul de scurgere , echipat cu sifoane ntr-un melanjor rotativ nclzit cu gaz. Dup aceea, cuprul curge ctre plnia de turnare care controleaz n mod automat ratele de alimentare spre aparatul de turnare (tm 117, Cu Expert Group 1998).
Se utilizeaz maina de turnat cu band dubl Hazelett (tm 124, DFIU Cu 1999). Cele dou benzi sunt rcite cu ap, cu un fir continuu de ap, care se mic cu mare vitez de-a lungul suprafeei lor. Blocurile laterale sunt rcite automat ntr-o zon de rcire special proiectat, localizat pe partea de ntoarcere a buclei. Depinznd de dimensiunile instalaiei, seciunea barelor turnate poate varia ntre 5000 mm2 i 9100 mm2, iar capacitile de producie ntre 25-50 to/an. Bara rectangular este rcit, cele patru coluri sunt laminate pentru a ndeprta bavurile dup aceea intr n laminorul prevzut cu treceri orizontale i verticale dispuse alternativ, pentru a produce produsul final. O emulsie de ulei mineral sau soluie sintetic n ap se folosete ca fluid de laminare.
Shaft Cuptor furnace turn
Catozi de cupru de la instalaia de Copper cathodes from electroliz electrolytic plant
Holding Melanjor furnace
Vas deMetering dozare vessel turnare Caster laminare

Mill
infasurator galvanizare Coiler Pickler
Figura 3.5: Exemplu de proces Contirod [tm 124, DFIU Cu 1999]
3.1.4.3 Procesele Properzi i Secor
215
Chapter 3
Procesele continue Properzi i Secor sunt asemntoare cu conceptul Southwire cu variaie n geometria de turnare (tm 117, Cu Expert Group 1998). Caracteristicile descrise pentru procesul Southwire sunt, deci, valabile pentru aceste do sisteme de instalatiare a srmelor-barelor de cupru. 3.1.4.4 Procesul prin aruncare Cuprul este topit ntr-un cuptor cu inducie canelar. Topitura este transferat discontinuu ntr-un cuptor inductiv de meninerea temperaturii. Pentru capaciti mici de producie este suficient un singur cuptor de topire-meninere a temperaturii (tm 117, Cu Expert Group 1998). Maina de extracie Upcast este situat deasupra melanjorului. Matrie de grafit, rcite cu ap, sunt scufundat pn la o anumit adncime n topitur, iar cuprul topit curge n mod continuu n matri, unde se solidific i este ridicat pn la valurile de alimentare. Barele solidificate sunt mpinse n sus prin valurile de alimentare. 3.1.4.5 Procesul de formare prin cufundare Materialul de alimentare prenclzit este evacuat ntr-un cuptor de topire canular. Cuprul trece n cuptorul de meninerea temperaturii i n creuzetele ataate de melanjor. O bar mam, de 12,5 mm diametru, este tras prin matria de intrare de la baza creuzetului. Trgnd srma miez prin bazinul cu metal i controlnd diametrul prin matria superioar, se crete diametrul. Bara turnat prin rolele de reglare, este transmis spre un laminor cu trei tranduri, producnd sarme de 8,0 mm i 12,5 mm [tm 117, Copper Expert Group 1998].
3.1.5 Producerea produselor semifinite din cupru i aliaje de cupru Cuprul i aliajele de cupru sunt topite n mod continuu sau discontinuu i se toarn pentru producerea unor forme adecvate pentru trapta urmtoare de instalatiaie. Produsele turnate sunt precursoare pentru o varietate de materiale cum sunt: plci, benzi, profile, bare, vergi, srm i tuburi. Se utilizeaz, n general, urmtoarele tehnologii (tm 117, Cu Expert Group 1998) 1. Se fac lingouri, n principal din cupru i aliajele de cupru, pentru producerea tuburilor sau a profilelor i barelor 2. Bramele i aglele sunt turnate din cupru i aliajele de cupru pentru producerea plcilor i a benzilor
3. Pentru procese speciale se utilizeaz produse specifice din cupru i aliaje de cupru: procesul Upcast pentru srme i tuburi, turnarea continu orizontal pentru benzi i profile, turnarea vertical a benzilor i procesul de laminare pentru instalatiarea tuburilor de cupru.
216
Chapter 3
Catozi de cupru Copper De euriCathodes de cupru de nalt calitate High gradecopper scrap Cupru afinat prin foc Fire-refined copper Metale aliere, aliaje Master Alloy metals ;de Master alloys Alloy scrap Deseuri de aliaje
Gas
Deseuri interne Internal scrap
Melting Topire
Epurarea gazului Gas cleaning
to Zgura spre topire Dust Pulberi catre smelters smelters topire Casting of shapes Turnare in forme
Slag to
Billets, cakes Tagle, resturi
Actionare la cald si rece
Extrudare sidrawing trefilare sau (Extrusion and or rolling ) laminare
Hot & cold working
Semi-Finished Produse semi Products finite
Figura 3.6: Schema tehnologic general a fabricrii a produselor semifinite [tm 124, DFIU Cu 1999]
3.1.5.1 Procese de topire
Cuprul sau aliajele de cupru pot fi topite discontinuu ntr-un cuptor electric sau inductiv. Dac se cer viteze de topire mari, cuprul este topit n mod continuu i n cuptoare cu cuv. Cuptoarele cu creuzete sau de reverberaie sunt, de asemenea, utilizate pentru topirea i afinarea prin foc a cuprului. Sistemele de colectare a fumului i de reducere se aleg potrivit cu materia prim i gradul de contaminare prezent. Gazul colectat de la cuptorul electric, n mod normal este purificat n cicloane, urmate de filtre din esturi. La cuptoarele cu cuv, cu nclzire cu gaz, controlul arztoarelor este factor critic de minimalizare a coninutului de CO al gazului emis. Se utilizeaz un arztor final urmat de un sistem de recuperare, dac coninutul de CO este destul de mare (de ex. mai mare de 5 % CO); filtrele cu esturi sunt utilizate, de asemenea, pentru deprfuire la cuptoarele cu cuv. Se utilizeaz catod de cupru i deeuri de cupru i aliaje ca materie prim pstrate pe platforme deschise, astfel ca diferitele aliaje s fie amestecate pentru a produce aliajul final. Aceast preamestecare este un important factor de reducere a timpului necesar preparrii topiturii care minimalizeaz energia utilizat i reduce investiia n Master Alloys scumpe. Cu cuptoarele de inducie deeurile sunt tiate n buci mici pentru a mbunti eficiena de topire i pentru a permite amplasarea mai uoar a hotelor, etc. Materiile prime sunt, de asemenea, alam, panuri de cupru de la strungrie i gurire, care n acest caz sunt acoperite cu lubrifiani. Trebuie avut grij pentru prevenirea scurgerii uleiului de pe spaiile de depozitare, contaminrii solului i a apelor de suprafa. Usctoare similare pentru achi-metalice sau alte cuptoare i metode de deuleiere cu solveni sau cu ap sunt utilizate pentru ndeprtarea lubrifianilor i altor contaminri organice.
Chapter 3
Cnd se topete alama sau bronzul, zincul este volatilizat din cuptor, un control bun al temperaturii poate s minimalizeze acesta. Fumul este colectat n sistemul de extracie a gazelor i ndeprtat printr-un filtru de esturi. Oxidul de zinc este recuperat n mod normal. Se procedeaz i la o anumit afinare prin foc iar fumul rezultat este luat n calcul n proiectarea sistemului de colectare i reducere a fumului. 3.1.5.2 Turnarea n mod normal, metalul topit de la furnal sau melanjor poate fi turnat n mod continuu sau discontinuu (tm 117, Cu Expert Group 1998). Turnarea continu utilizeaz moduri orizontale sau verticale, dar turnarea discontinu n mod normal, folosete metoda vertical. Tehnicile Upcast sunt de asemenea, utilizate. Se produc lingouri, agle/brame care se prelucreaz n continuare.
Stopper Rod Bar de oprire
Cuptor deCasting turnare i melanjor Holding and Furnace

covered by carbon SuprafeSurface e acoperite cu carbon
Ap
dePrimary rcooling cire water
Out Casting FormeMould de turnare
In
Rcire secundar (prin Secondary (spray) cooling stropire)
Forma piesei (lingouri, sau Cast Shape (Billet turnate or Cake /Slab) agle/brame)
Stripping Val de Roller stripare
Start Head
Capul de pornire
Figura 3.7:Principiul turnrii continue sau semicontinue [tm 124, DFIU Cu 1999]
n cazul producerii lingourilor, bramelor sau aglelor, metalul este topit i trece prin cuptorul de meninerea temperaturii ntr-un aparat de turnare de lingouri, vertical sau orizontal. Se taie profiluri de lingouri pentru prelucrare ulterioar.
Se aplic procedee speciale pentru produse specifice din cupru i aliaje de cupru: procedura Upcast pentru srme i tuburi, turnarea orizontal continu pentru benzi i profile, turnare de benzi verticale i laminare pentru instalatiarea tuburilor din cupru. 3.1.5.3 Instalatiarea tuburilor, a profilelor i sarmelor Lingourile de cupru sau din aliajele de cupru sunt prenclzite, extrudate sau trase n tuburi ntro varietate de diametre i grosimi, ntr-un numr de treceri. Mainile de tras folosesc o varietated e uleiuri i spunuri ca lubrifiani, care contamineaz tuburile i deeurile de la tiere. Produsele sunt, n mod normal, maleabilizate i degresate nainte de transport iar deeurile din
218
Chapter 3
tiere sunt deuleiate n cuptori sau n alte procese de degresare nainte de a fi returnate n cuptor pentru topire. Tuburi de cupru pot fi produse, de asemenea, utiliznd o pres de extrudere cu perforator, n care buci de lingouri sunt extrudate ca piese de coaj de tub. Piesele de tub sunt laminate dup aceea ntr-un laminor degrosior (laminor Pilger) i n final sunt trase n form n blocurile de tras. Uleiul utilizat (n cantiti mici) pentru operaia de tras este neutralizat ntr-un sistem inline de degresare-decapare, adesea cuplat cu secia de maleabilizare. Produsele sunt maleabilizate ntr-o varietate de cuptoare sub condiii de reducere, folosind gaze de protecie exogaz sau amestecuri de hidrogen/azot. Copper tubes may be also produced utilising an extrusion press with piercer in which billet sections are extruded to tube shell pieces; the tube shell pieces are then rolled in a breakdown roller (Pilger mill) and finally drawn to size in drawing blocks. The oil utilised (in small quantities) for the drawing operations is neutralised in in-line degreasing/pickling systems often connected with the annealing section. Products are annealed in a variety of furnaces under reducing conditions using as protection gas exogas or hydrogen/nitrogen mixtures. 3.1.5.4 Instalatiarea plcilor i a benzilor Bramele i aglele din cupru sau aliaje de cupru sunt materiale de pornire pentru instalatiarea plcilor i benzilor. Materialul este prenclzit n cuptoare cu combustie cu gaz sau ulei, laminat la cald i la rece i dup aceea trimis pentru operaiile de finisare, care include relaminarea, tierea dup lungime i lime. Laminarea suprafeei, maleabilizarea, decaparea, splarea i uscarea sunt prevzute ca pai intermediari pentru a produce plci i benzi de nalt calitate (tm 117, Cu Expert Group 1998). Laminarea la cald se execut de obicei cu un laminor dublu echipat cu bancuri de pn la 200 m i un dispozitiv final de nfurare. Apa de rcire pentru role conine cantiti mici de lubrifiani adaugat pentru a mbunti ataarea de rolele de oel. Aburul generat este ventilat iar din gazul ventilat se elimin ceaa nainte de a elibera n atmosfer. Se execut dup aceea alte operaii de laminare la rece. Dup laminare la rece rezult un metal dur. n cele mai multe cazuri ruloul de band este maleabilizat nainte de laminare la rece. Maleabilizarea se execut sub condiii de reducere pentru a evita oxidarea. Se utilizeaz un gaz de protecie exogaz sau amestec de nitogen/hidrogen. Expgazul este produs la faa locului din gaz natural ntr-un reactor special care este ars indirect. Se capteaz N2 i H2 i se nmagazioneaz la faa locului n trezervoare speciale. Mixtura de gaz de protecie N2/H2 se produce din rezervoarele de depozitare prin amestecarea componenilor ntr-un raport dorit. Pentru maleabilizare nainte de laminare la rece se folosesc cuptoare de tip clopot cu nclzire electric sau nclzite indirect prin arderea gazului sau a uleiului combustibil. Se folosesc cuptoare tip turn pentru maleabilizarea intermediar a rolelor prelaminate. Grosimea plcilor se va reduce n continuare prin operaie treptat de laminare la rece pe diferite laminoare reversibile. Pentru laminarea la rece se utilizeaz diferite tipuri de laminoare numite Duo, Quarto, Sexto, Sendzimir (12 valuri). Se folosesc, de asemenea, aranjamente de laminare cu un singur stand combinate n linie pentru realizarea unui laminor multistand. Combinaia aplicat depinde de grosimea plcii de pe rulou i de stadiul final atins deja de rulou. Pe timpul laminrii la rece se utilizeaz o emulsie sau ulei pentru protecia valurilor. De aceea, standurile cu valuri sunt ventilate iar gazele de ventilaie sunt purificate prin filtre mecanice, precipitatoare electrostatice umede sau prin epurare. Emulsia i uleiul sunt curite de pe metal iar particulele de ulei cracate sunt ndeprtate prin filtre din band de hrtie sau textile.
219
Chapter 3
Laminare la cald Tipul laminorului Dimensiunile la pornire Dimensiuni finale
Temperatura Fora de laminare Laminare de suprafa Prima laminare la rece Tipul laminorului Mai mult Quarto Fora de laminare 15-20 kN/mm lime plac Reducerea dimensiunilor Reducerea de la 15 mm la 4 mm n grosime n treceri i viteza de laminare multiple, viteza 100-200 m/min Rata de conversie 70-80 % Maleabilizare* (recristalizare) Temperatura 550-600 C Laminare secundar i final Tipul laminorului Mai mult Quarto, alternativ depinznd de grosimea plcii, Sexto sau standuri cu 20 valuri sunt utilizate Fora de laminare 2-10 kN/mm lime plac, depinznd de tipul laminorului folosit Viteza de laminare Reducere de la 4 la 1 mm: 300-500 mm/min, n treceri multiple Reducere de la 1-0,1 mm: 500-1000 mm/min, n trecerei multiple Tierea plcilor n benzi Tipul echipamentului Main de tiat benzi longitudinal Not: * Maleabilizarea este cerut dup fiecare rat de conversie mai mare de 70 %80 %. Temperaturile de maleabilizare selectate depind de proprietile pe care trebuie s le posede materialul
Tabla 3.5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aram [tm 124, DFIU Cu 1999]
Mai mult Duo 250-130 mm grosime 450-1000 mm lime 15-12 mm grosime 450-1000 mm lime 750-800 C 10-12 kN/mm lime plac 0,3-0,7 mm tiere pe amndou suprafee
3.1.6 Lingouri de cupru i aliaje de cupru Lingouri din cupru sau a aliajelor sale sunt produse pentru industria de turntorie folosind un proces de turnare n forme fixe. Se produc o mare varietate de aliaje cu alte metale cum sunt Ni, Sn, Zn Al, etc. Producerea lingourilor presupune o producere de aliaje cu compoziie precis. Acesta se obine la recepia materiilor prime i la stadiul de depozitare, la separare i sortare. Deeurile vechi n mod normal, se pstreaz n platforme deschise, astfel ca s fie amestecate diferite aliaje pentru producerea aliajului final. Preamestecarea este un factor important pentru a reduce timpul necesar pentru pregtirea topirii care minimalizeaz energia utilizat i reduce investiia n prealiaje scumpe. Cuprul i aliajele de cupru pot fi topite n cuptoarele rotative sau de inducie cu funcionare discontinu. Cuptoarele rotative sunt utilizate n mod normal pentru deeuri murdare i se folosesc frecvent arztoare-oxidant-combustibil. Pot fi adugai fondani pentru a separa componentele nedorite, n particular fierul, iar zgura este evacuat separat
Chapter 3
de metal. Ctigul n metal este n domeniul de la 70 pn la 97 %, dar depinde de materia prim folosit (tm 106, Farrell 1998). Colectarea gazelor i sistemul de reducere se aleg potrivit cu materia prim i cu gradul de contaminare prezent. Pentru a asigura accesul la un cuptor cu inducie pentru ncrcare i evacuare, se utilizeaz un sistem de hote mobile. Hotele sunt robuste ca ele s poat rezista la eventuale impacturi mecanice. Gazul colectat de la cuptoarele cu inducie n mod normal este curit prin cicloane urmate de filtre din esturi. Poate fi folosit un arztor final urmat de un sistem de recuparare a cldurii n cazurile de contaminare cu materii organice, alternativ sistemul de control al arderii n cuptor trebuie s fie capabil s se acomodeze la arderea contaminanilor. Atunci cnd se topete alama sau bronzul, zincul este vaporizat din cuptor, iar un control bun al temperaturii cuptorului poate s minimalizeze acesta. Fumul este colecta n sistemul de extracie a gazelor i este eliminat ntr-un filtru din esturi. Oxidul de zinc este recuperat n mod normal. Se execut, de asemenea, o anumit afinare cu foc, pentru a ajusta compoziia aliajului, iar se ine cont de vaporii rezultani n proiectarea sistemelor de colectare a vaporilor i de reducere. Se iau eantioane din topitura din cuptor care se analizeaz i se face o ajustare final a aliajului. Metalul este evacuat n jgheaburi de scurgere acoperite care alimenteaz un lan de forme de turnare pentru lingouri. Formele sunt tratate cu un ulei mineral pentru a preveni aderarea i se produc vapori de ulei. Acetia pot fi colectai i ari.
Lingourile rcite sunt stivuite, legate i pstrate n spaii deschise n form de palei. 3.1.6.1 Aliaje Master
ncrcarea furnalului, n mod normal, este potrivit ca s corespund la aliajul care va fi folosit, iar metalul topit poate fi transferat la o cuv de turnare sau cuptor melanjor n aa fel nct compoziia s fie ajustat nainte de turnare. Aliajele intermediare ca CuP, CuNi, CuZnPb, CuBe, etc. sunt folosite n aceste scopuri. Aceste aliaje intermediare sunt produse n cuptoare similare cu cele descrise mai sus, natura vaporilor i a pulberilor de la producerea aliajelor intermediare influeneaz procesul de control, colectarea i sistemul de reducere utilizat. Se utilizeaz sisteme de funcionare i de reducere mult mai riguroase atunci cnd se folosesc materiale extrem de periculoase, cum este Be, sau se adaug materiale care reacioneaz, cum este fosforul, pentru producerea aliajului. De ex. aliajul intermediar CuP este instalatiat pe calea urmtoare: Dou cuptoare (se folosesc n mod obinuit cuptoare de inducie) funcioneaz n serie. Cuprul este topit n primul cuptor i transferat n cel de al doilea unde se injecteaz printr-o lance, fosfor topit pentru a forma aliajul. Rata injecie este controlat pentru a minimaliza fumul de pentoxid de fosfor, n special, n stadiul final cnd metalul este aproape de saturaie (mai mic de 14 % fosfor). Fosfo-cuprul este dup aceea, evacuat n forme de turnare. Vapori de pentoxid de fosfor sunt emii n continuare la rcirea aliajului dac coninutul de fosfor este prea mare.
Pentoxidul de fosfor este foarte higroscopic vaporii nu pot fi filtrai folosind un filtru din esturi convenionali din cauza c vaporii vor absorbi umezeala i acoper sacii cu acid fosforic. Epurarea umed convenional are un efect limitat avnd n vedere c vaporii fini formeaz o cea fin i nu intr n contact cu mediul de epurare. Reducerea efectiv a concentraiei compuilor fosforici din curentul de gaz se poate realiza prin utilizarea epuratoarelor cu difuzarea aerului de mare energie sau filtre din fibr mat. Teoretic s-ar putea forma acid slab prin procesare ulterioar dar acesta n practic este dificil.
221
Chapter 3
3.1.7 Operaii de decapare

Srma, tuburile, benzile i cteva alte materiale sunt decapate pentru a aduce un produs finit curat nainte de mpachetare sau n cazul srmei de cupru, pentru ndeprtarea oxidului de la suprafa nainte de tragere a srmei. Se utilizeaz soluii de acid sulfuric i cteodat un amestec de acid sulfuric i acid azotiv diluat , n cazul din urm se pot emite vapori nitroi dac se utilizeaz acid mai concentrat. 3.1.7.1 Decapare neacid a barelor de cupru
Acest proces funcioneaz n circuit nchis. Barele pot fi decapate ntr-un sistem inline care const dintr-un tub de oel orizontal compartimentat. Se folosete o soluie de 2,5-3,5 % de alcool izopropilic (IPA) n ap. Procesul transform nveliul de oxid cupros cu alcool pentru a forma cupru (parial lsat pe bar) i este cunoscut sub form de procesul Burns (tm 117, Cu expert Group 1998). n instalatiarea barelor de cupru o practic normal este reciclarea soluiei pentru decapare dup ndeprtarea nmolului de cupru prin sedimentare i filtrare; concentraia IPA se ajusteaz, dac este necesar.
Dup decapare, bara este uscat, folosind aer comprimat. Dup aceea I se d o acoperire cu cear, aplicat ca un spray de emulsie de cear de 4 %, care previne oxidarea suprafeei barei. Srma este nfurat pe palete de lemn fixat i mpachetat ntr-o nvelitur plastic. 3.1.7.2 Decaparea acid a barelor, semiinstalatiatelor i aliajelor de cupru a) Sarma de cupru
Decaparea acid a srmei-bar cupru folosete un tub orizontal compartimentat din oel inoxidabil (tm 117, Cu Expert Group 1998). n prima etap bara este decapat cu acid sulfuric diluat; dup aceea acidul rezidual este splat n cteva etape de pe suprafaa barei prin stropire cu ap, urmat de o uscare cu aer comprimat i o acoperire cu cear. n mod alternativ, dup o rcire parial ntr-un tub lung umplut cu ap, srma este format n spiral adecvat cu diametrul rolei. Spiralele sunt ntinse pe o mas de laminor unde temperatura este redus la 20 C prin stropitoare cu ap. O band rulant din aliaj rezistent la acizi transport aceste spirale n rezervoarele de decapare unde srma este decapat cu soluie de acid sulfuric de 20 %. Sistemul de decapare cu acizi n straturi asigur o ndeprtare perfect a tuturor oxizilor de pe suprafaa srmei. Buclele sunt splate dup aceea, cu ap de cltire i n final, protejate cu o soluie de cear.
Extracia electrolitic este utilizat pentru a recupera cuprul dizolvat de acidul de decapare sau de soluia de splare care poate fi transferat n sala cuvelor din acelai loc sau tratat prin schimbtori de ioni. b) Semiinstalatiate din cupru i aliaje de cupru
Decaparea de suprafa plcilor i benzilor se execut n mod obinuit cu acid sulfuric (8-10 %) dar pentru cteva aliaje speciale se utilizeaz amestecul de acid sulfuric i acid azotic, n linii continue sau n sisteme automate. Se folosete purificarea gazelor pentru ndeprtarea vaporilor de acid azotic. Acidul este schimbat din cnd n cnd pentru a se asigura c nu este afectat calitatea suprafeei.
Acidul uzat este trimis pentru tratare i recuperare a metalului n instalaii de tratare interne sau externe. Sistemul de decapare este ventilat pentru protejarea muncitorilor. Produsele sunt cltite
Chapter 3
iar apa de cltire este trimis pentru tratare, nmolurile sunt reciclate, dac este posibil. Pentru degresarea produselor laminate, se folosete ap cu coninut de detergeni. Apa uzat este purificat prin ultrafiltrare.
223
Chapter 3
3.2 Nivele de emisie i de consum n prezent

Probleme principale de mediu ale industriei de cupru rafinat sunt poluarea aerului i apei (tm 28, WRC 1993; tm 210, Cu Expert Group 1999). Instalaiile, n general, au utilaje proprii de tratare a apelor uzate i se practic n mod obinuit reciclarea apelor uzate. Deeurile poteniale n cea mai mare parte sunt reutilizate. Cteva aspecte locale ca zgomotul, sunt relevante pentru industrie. Datorit naturii periculoase a ctorva curente de deeuri solide i lichide, exist, de asemenea, i un risc semnificativ pentru contaminarea solului dac ele nu sunt depozitate i manipulate corect.
Emisiunile fugitive pot fi foarte semnificative. S-au efectuat msurtori la un mare topitor de cupru care produce cupru primar i secundar. Rezultatele arat clar c emisiunile fugitive predomin chiar i dup ce s-au fcut mbuntiri la sistemul de captare a vaporilor secundari (tm 161, Petersen 1999). n acest exemplu, ncrcrile cu praf, care au fost msurate, sunt urmtoarele. Emisiuni de praf, kg/an nainte de colectoare secundare de gaz adiionale (1992) 220000 Dup colectoare secundare de gaz adiionale (1996)* 325000
Producia de anozi, to/an Emisiuni fugitive Total topitor 66490 32200 Tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni prin coul topitorului primar Topitor/instalaia de acid 7990 7600 Co - hote secundare 2547 2116 Not.* Emisiunile dup o investiie de 10 milioane de Euro, pentru a realiza un sistem mbuntit de captare i tratare a gazelor fugitive. Energia adiional = 13,6 GWh/an
Tabelul 3.6: Comparaia ntre ncrcrile de praf reduse i fugitive la un topitor primar de cupru [tm 161, Petersen 1999]
3.2.1 Folosirea energiei n producia de cupru Producerea cuprului necesit energie n cele mai multe etape, utilizarea energiei n procesul electrolitic este cea mai semnificativ (tm 26, PARCOM 1996). Necesarul de energie (net) pentru un numr de procese de poducie , folosind concentrate de cupru, se situeaz n domeniul 14-20 GJ/to catod de cupru (tm 210, Cu Expert Group 1999). Cifra exact depinde n mare parte de concentrat (% S i Fe), dar i de unitatea de topire utilizat, de gradul de mbogire n oxigen io de colectarea i utilizarea cldurii din proces. Date comparative bazate numai pe tipul de topitor sunt de aceea, supuse inexactitilor. Utilizarea coninutului de energie al concentratului este foarte important i topitoarele care realizeaz funcionare autogen, au un consum de energie mai mic.
Energia consumat la etapa de rafinare electrolitic a producerii cuprului se raporteaz a fi 300400 kWh pe cupru (tm 137, Cu Expert Group 1998). Tipul catodului orb utilizat (oel inoxidabil sau cupru) influeneaz eficiena instalaiei (tm 92, Cu Expert Group 1998) i aceasta poate s fie de la 92 pn la 97 % , n termenii eficienei curentului.
224
Chapter 3
3.2.2 Date de emisie i consum

Sursele principale pentru emisii i consum la producerea cuprului sunt urmtoarele: 3.2.2.1 Intrri i ieiri cupru primar
Datele de intrare i ieire pentru un topitor de cupru primar depind de coninutul de cupru al concentratului, de concentraia altor metale (As, Se, Hg, Ag, Au, etc) i de utilizarea deeurilor de cupru sau a altor materiale cu coninut de cupru n diferitele pri ale procesului.
Urmtoarea diagram ilustreaz intrrile i ieirile poteniale de la un proces tipic de producere a cuprului primar.
INPUT Concentrates, Fluxes, Oxygen
Slag Roasting Smelting
POTENTIAL OUTPUT
Air emissions - SO 2 to acid plant Dust, Metal oxide fume Land emissions Furnace linings
Matte Air emissions, Land emissions, Depending on Process: Furnace lining, dust
Slag Treatment
Slag concentrate or matte Converter
Air emissions - SO2 to acid plant, metals, Flux, Scrap, Air Oxygen Land emissions, Filter dust, Furnace linings Slag Reductant, Scrap, Air Anode furnace
Blister copper
Anodes
Anode scrap
Electrolytic Refining
Ni, etc.
Final slag
Construction
Slime PM Cathodes
Figura 3.8: Diagram general de intrri i ieiri pentru cupru primar
225
Chapter 3
Smelter gases Converter gases
GAS COOLING
+
DRY CLEANING WET GAS CLEANING
Dust to Smelter
SLUDGE WEAK ACID
ACID PLANT
SOX to AIR
Sulphuric acid/ Oleum/ Liquid SO2

Figura 3.9: Tratarea gazelor din topitor i convertor
Unele topitoare primare de cupru sunt integrate cu utilaje de topire secundar sau cu producerea pulberilor de plumb sau oxid de zinc din concentrate mixte, etc. datele de intrare i ieire sunt, de aceea, foarte greu de comparat. Valorile pentru procesele complexe sunt date mai jos. Trebuie s fie reinut c influena principal asupra datelor de intrare i ieire o are coninutul de cupru al concentratului sau altor materii prime aa c pot s fie variaii privind datele i compararea lor nu este semnificativ. Recuperarea cuprului pe durata topirii i rafinrii este mult mai important i este mai mare de 96 %.
Materiale de intrare Concentrate de cupru Deeuri de cupru Material mrunit din deeuri electronice Produse intermediare externe
Cantitatea (to/an) 690000 95000 1200 86000
Produse Catod de cupru Sruri de cupru Sulfat de nichel Metale preioase Plumb rafinat Acid sulfuric Zguri
Cantitate a (to/an) 370000 6500 1800 150 9000 660000 410000
Tabel 3.7: Exemple de date de intrare i ieire pentru un topitor/afinator de cupru primar [tm 124, DFIU Cu 1999]
226
Chapter 3
3.2.2.2 Intrri i ieiri de cupru secundar
Aa cum s-a relatat mai sus, materia prim secundar poate s fie alimentat n diferitele pri ale proceselor secundare depinznd de puritatea, coninutul de alte metale i de contaminarea de suprafa. Gradul de contaminare organic afecteaz emisiunile poteniale i n cteva etape ale procesului se folosesc arztoare finale pentru a distruge componenii organici cum sunt dioxinele, depinznd de gradul de contaminare organic existent. Urmtoarea diagram arat o diagram general de intrare i ieire pentru cuprul secundar.
INPUT POTENTIAL OUTPUT
Lower grade residues, Fluxes, Coke Oxygen
Smelting Reduction
Air emissions - CO Dust, Metal oxide fume - Recycled, Dioxins, VOC, Land emissions Furnace linings Slag
Black Copper Air emissions SO2 , metals, dust Land emissions, Filter dust (recycled) Furnace linings
Flux, Scrap, Air Oxygen
Converter Converter copper
Slag
Clean scrap Reductant, Air
Anode furnace
Anodes
Anode scrap
Ni, etc.
Final slag
Slime PM
Cathodes
Construction
Figura 3.10: Diagram general de intrri i ieiri pentru topitor de cupru secundar
Multe reziduuri sunt reciclate n cadrul procesului i a altor procese asociate.productorii metalelor neferoase, de ex. plumb, zinc i staniu, folosesc multe din reziduuri ca materii prime pentru procesele lor. n unele locuri sunt ncorporate procese on-site pentru a recupera alte metale din aceste reziduuri.
Urmtoarea diagram arat un exemplu cum poate fi un proces complex integrat la producerea cuprului i a altor metale din materii prime secundare. Tabelul urmtor arat cantitile de intrare i ieire legate de acest exemplu particular.
227
Chapter 3
Secondary raw materials, e.g. slags, ashes, drosses, dusts, sludges, copper-iron material SiO2- and CaO-additives Spent linings
Blast furnaces Sn-Pb-oxides and -residues
Blast Furnace etc.
Lump slag Granulated slag Zinc oxide
Black copper Cu-alloy scrap Converters Slag Dust
TLA plant
Tin-lead alloy Slag
Converter copper
Slag, Dust
Electrolysis (Tankhouse)
Copper cathodes
Copper scrap Blister copper
Anode furnaces
Copper anodes Electrolyte purification Anode slime Copper sulphate Nickel sulphate
Cu-Ni-salts and -solutions
Figura 3.11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb [tm 124, DFIU Cu 1999]
Intrri Deeuri de cupru* Cupru brut Deeuri aliaje de cupru Materiale intermediare externe (de ex. zguri, pulberi, cenui, nmoluri, mturturi, etc) Material cupru-fier* Calcar Silice Cocs Crbune Combustibil (ulei)
Note. *)
Cantitate a (to/an) 130000 20000 35000 40000
Ieiri Catozi de cupru Sulfat de cupru Sulfat de nichel Oxizi de zinc
Cantitate a (to/an) 176000 2200 2400 9000
25000 13000 11000 25000 15000 11000
Aliaje plumb-staniu Nmol anodic Zgur
3700 1000 80000
incluznd deeuri electronice
Tabel 3.8: Date de intrare-ieire pentru diagrama de mai sus a procesului de cupru secundar [tm 124, DFIU Cu 1999]
3.2.2.3 Emisii n aer
Pot fi emii n aer praf, compui metalici, carbon organic (care poate s rezulte din formarea dioxinelor) i dioxid de sulf (tm 124, DFIU Cu 1999). Sursele poteniale i relevana emisiilor poteniale n aer sunt artate n tabelul urmtor i vor fi discutate mai trziu n acest paragraf: 228 Non Ferrous Metals Industries
Chapter 3
Sursa de emisie Manipularea materialelor Depozitare Uscare Tratarea deeurilor Topire
Praf i compui metalici
Dioxine
Carbon organic
Compui de sulf
(secundar ) (secundar )
(secundar) (secundar)
Convertire
(secundar )
(secundar)
Rafinare Topire/turnare
( pentru aliaje)
(secundar )
(secundar) (secundar) + CO
(tratat ntr-o instalaie de recuperar e) (tratat ntr-o instalaie de recuperar e)
Transfer cu oala de turnare Electroliz Tratarea zgurii Not. mai semnificativ mai puin semnificativ
CO
Tabel 3.9: Semnificaia emisiilor poteniale n aer de la un proces de producere a cuprului
Oxizii de azot sunt relativ nesemnificativi (tm 24, DFIU 1996), dar ei pot fi absorbii n acidul sulfuric produs n procesul primar; folosirea mbogirii n oxigen poate s reduc cteodat formarea oxizilor de azot pe traseul termic. Acesta depinde de punctul unde este adugat oxigenul, cteodat se produce o concentraie mai nalt de oxizi de azot datorit creterii temperaturii cu toate c volumul de gaz este mai mic n cantitate total. Se pot utiliza arztoare cu NOx sczut. Este posibil formarea dioxinelor n zona de ardere i a prii de rcire a sistemului de tratare a gazelor reziduale (sinteza de-novo). Emisiunile care pot scpa din proces sau ca emisiuni prin co, sau ca emisiuni fugitive, depind de sistemul de reducere folosit i de calitatea ntreinerii instalaiei. Emisiunile prin co, n mod normal, sunt monitorizate n mod continuu sau periodic i sunt raportate de personalul propriu sau consultani din afar ctre autoritile competente.
3.2.2.3.1 Monoxidul de carbon
229
Chapter 3
n afar de emisiunile enumerate mai sus, procesele de topire care folosesc cuptoare, necesitnd meninerea unei atmosfere reductoare, pot produce monoxid de carbon de concentraie semnificativ. Acesta este cazul particular pentru topirea cuprului de calitate nalt n cuptoarele cu cuv, n combinaie cu turnarea n form sau producerea srmelor-barelor avnd n vedere c produsele necesit un nivel de oxigen controlat pentru a obine conductivitate mare. Procesul, de aceea, este operat n condiii de reducere i coninutul de monoxid de carbon poate s creasc, nivele specifice sunt 5000 mg/Nm3. Sistemul de control al arztoarelor care este utilizat, poate s minimalizeze coninutul de CO i s menin calitatea produsului. Pot fi ncorporate n proces sisteme de alarm pentru CO. Se ating n producerea srmelor sau semiinstalatiatelor, la un cuptor cu cuv, valori de CO de la 2000-11000 g/to de cupru (tm 117, Cu Expert Group 1998). n cteva instalaii se utilizeaz arderea final pentru a ndeprta hidrocarburile din gaze atunci cnd sunt procesate deeuri nvelite cu materiale organice. CO este de asemenea, distrus n acelai timp iar emisiunile raportate sunt 45 g/to cupru (tm 124, DFIU Cu 1999). Este posibil s se prevad un nivel de baz pentru concentraia CO iar acesta poate fi utilizat pentru determinarea efectului CO asupra calitii locale a aerului (exist un EU AQS propus pentru CO) aa c necesitatea reducerii ulterioare poate fi evaluat local. Eliminarea CO prin arderea gazelor de la cuptorul cu cuv, cu aceste niveluri de CO, va necesita combustibil adiional aa c emisiunea de CO2 va crete exponenial.
Monoxidul de carbon este, de asemenea, produs i pe timpul funcionrii cuptoarelor de purificare a zgurii i a cuptoarelor cu cuv i n unele mprejurri poate fi emis n gazele reziduale. Se poate folosi arderea final pentru a elimina CO dnd concentraii specifice n domeniul 10-200 mg/Nm3. Acesta este cel puin un exemplu, unde oxigenul este nsuflat n partea superioar a cuptorului cu cuv deasupra zonei de reacie, pentru a crea o zon de ardere final n corpul cuptorului. Aceast msur distruge, de asemenea, i compuii organici, cum este dioxina. Cuptoarele electrice utilizate pentru curirea zgurii i procesele de reducere funcioneaz n mod normal cu arztoare finele sau n cuptor sau ntr-o camer de reacie special.
3.2.2.3.2 Praf i compui metalici
Acetia pot fi emii din cele mai multe etape ale procesului. Tehnicile care se ocup cu emisiile din etapele de manipulare, depozitare, uscare i tratare sunt nirate n Capitolul 2 i aplicarea acestor tehnici va trebui folosit pentru a preveni i minimaliza aceste emisii. Emisiile de praf directe sau fugitive din etapele de topire, convertire sau rafinare sunt potenial mari. Semnificaia emisiilor este, de asemenea, mare, atunci cnd aceste etape de proces sunt utilizate pentru ndeprtarea metalelor volatile cum sunt Zn i Pb, ceva As i Cd din cupru i aceste metale sunt prezente n gaz i n parte n praf. Topitorii primari, de obicei, conin praf de-a binelea i sunt etanai eficient pentru a minimaliza emisiunile fugitive, se utilizeaz arztoare concentrate sau suflante i de aceea sunt mai uor de etanat. Se practic buna ntreinere a cuptoarelor i a conductelor pentru a minimaliza scprile fugitive iar gazele colectate sunt tratate n sisteme de ndeprtare a prafului nainte de procesul de recuperare a sulfului. Topitorii secundari sunt mult mai expui scprilor fugitive pe timpul ciclurilor de ncrcare i evacuare. Aceste cuptoare au ui de ncrcare mari i deformarea i lipsa de etanare a acestor ui este un factor semnificativ. Gazele colectate, n mod obinuit, sunt rcite iar praful este ndeprtat din curentul de gaz prin precipitatoare electrostatice sau prin filtre cu saci. Se atinge, n mod obinuit, o eficien de filtrare
Chapter 3
nalt iar concentraiile de praf dup reducere sunt n domeniul < 1-10 mg/Nm3 (tm 210, Cu Expert Group 1999; tm 160, Winter Cu 1999). Datorit caracterului discontinuu al etapelor de conversie i rafinare, acestea nu pot fi etanate att de bine ca etapa de topire. Alimentarea i transferul matei, a zgurii i metalului este o surs potenial semnificativ a vaporilor fugitive. Mult mai importanta utilizare a unei cuve de turnare sau unui sistem de transfer cu navet poate s compromit eficiena hotelor de colectare a vaporilor n particular, la convertorii Peirce-Smith sau de tip similar. Se utilizeaz sisteme variate de colectare secundar a vaporilor pentru a minimaliza aceste emisiuni fugitive pentru o funcionare cu succes. Adugarea fondantului i a altor materiale prin hot pot minimaliza aceste durate de scpri. Producerea matei de nalt calitate reduce numrul transferurilor cu cuv i de aceea se reduce potenialul de evaporare. De aceea, emisiunile fugitive sau necolectate sunt foarte importante. Aceste probleme sunt dependente de o colectare primar i n cteva cazuri secundar, de colectare efectiv i eficient de fum. Etapele de topire i de turnare pe durata producerii srmelor, a semiinstalatiatelor, etc. sunt, de asemenea, surse poteniale de praf i de metale. La producerea aliajelor de cupru, cum este alama, rezult vapori semnificativ (ZnO) n etapa de turnare, iar acetia necesit o colectare eficient. ncrctura de praf este, n general, redus dar poate fi utilizat dac este posibil, recuperarea cldurii/energiei. Se utilizeaz colectarea eficient a vaporilor i filtre din esturi (tm 117, Cu Expert Group 1998).
Emisiunile metalelor sunt puternic dependente de compoziia prafului produs n proces. Compoziia variaz larg i este influenat de: a) prin procesul care este sursa prafului i b) prin materia prim care este procesat. De ex. praful produs de la un convertor de deeuri este complet diferit de cel produs de un convertor de mat. Tabelul urmtor indic domeniile de msurare a metalelor din praf de la un numr de procese tehnologice pentru cupru.
Component Concentrat Praf de la pentru mat cuptor cu la cuptorul cuv de topire Praf PE Praf de la convertorul pentru deeuri Convertor pentru mat Praf de la PE Praf de la cuptorul electric pentru purificarea zgurii 2 - 15 25 - 60 Praf de la cuptorul cu anozi
Pb% Zn% Sn% Cu% As% Ni%
0.1 5 0.1 10 0.1 1 5 30 0.1 4 0.1 1
5 40 20 60 0.2 5 2 12 0.1 - 1
5 30 25 70 1 20 2 - 15
2 25 5 70 0.1 4 10 25 0.1 - 1
2 20 5 40 15 25 0.5 10
0.5 2.5
Tabelul 3.7: Constituenii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru
3.2.2.3.3 Componeni organici ai carbonului
Acetia pot fi emii pe timpul producerii primare de la etapa de uscare depinznd de materialul folosit pentru tratarea minereului i de combustibilul utilizat pentru uscare. Pentru producia secundar sursele cele mai importante sunt de la etapele de tratarea deeurilor, topirea i rafinarea. Etapa de conversie pentru cupru secundar este, de asemenea, o surs potenial dac se adaug n convertor deeuri contaminate cu materiale organice i nu se realizeaz arderea complet, acesta este cazul pentru emisiile fugitive n particular. COV pot fi emii la producerea srmei i a semiinstalatiatelor de cupru dac se utilizeaz la alimentare materiale uleioase i ele pot fi ntre 5-100 g/to cupru. COV-uri pot fi emii, de asemenea, de la degresarea cu solveni sau procese de extracie cu solveni.
231
Chapter 3 3.2.2.3.4 Dioxine
Compuii organici ai carbonului care pot fi emii include dioxinele rezultate din arderea slab a uleiului i a materialelor plastice din materialul de alimentare i din sinteza de-novo dac gazele nu sunt rcite ndeajuns de repede. Poate fi practicat tratarea deeurilor pentru a ndeprta contaminarea organic, dar n mod obinuit se folosesc arztoare finale pentru a trata gazele produse n urma rcirii rapide. n cazurile n care nu este posibil tratarea gazelor de la cuptoare ntr-un arztor final, ele pot fi oxidate prin adugarea oxigenului deasupra zonei de topire. Este de asemenea posibil identificarea contaminrii organice a materiilor prime secundare n aa fel ca s se foloseasc combinarea cuptorului i a reducerii potrivite pentru a preveni emisiunile de fum i vapori i a dioxinelor asociate. S-au raportat la Grupul de Lucru Tehnic c n cazul topirii primare i a conversiei temperaturile de funcionare nalte distrug componenii organici iar prezena dioxidului de sulf mpiedic sinteza de-novo a dioxinelor. Deeurile topite care sunt contaminate cu materiale organice sunt, de asemenea, o surs potenial de dioxine n industria semiinstalatiatelor.
Capitolul 2 descrie civa factori care influeneaz emisia dioxinelor. Tehnicile utilizate pentru reducerea dioxinelor din acest sector include arderea final, manipularea controlat a gazelor i rcirea i ndeprtarea eficace a prafului; se utilizeaz i absorbia pe crbune activ.
3.2.2.3.5 Dioxid de sulf
Sursele cele mai semnificative de dioxid de sulf sunt etapele de prjire, topire i conversie a produciei primare de cupru, utiliznd concentrate de sulfuri (tm 24, DFIU 1991). Sunt de ateptat emisiuni fugitive, dar pot fi colectate pe cteva ci (tm 24, DFIU Cu 1999). Dioxidul de sulf poate fi emis, de asemenea, i din etapa de uscare a concentratului (n principal din combustibilul folosit la arztor), i din etapele de rafinare primar acolo unde cuprul brut conine 0,03-0,1 % sulf dizolvat. Concentraia n gaz este, n mod obinuit, foarte sczut i se utilizeaz o epurare simpl a gazelor, dac este necesar. Dac nu se aplic o prjire parial i o topire de calcinare la mat, n uniti separate, din cauza materialului de alimentare specific, prjirea concentratelor de cupru se execut simultan cu topirea. Utilizarea cuptoarelor etane pentru topire permite colectarea eficient a dioxidului de sulf. Toate topitoriile n UE utilizeaz mbogirea n oxigen care produce o concentraie nalt de dioxid de sulf. Acesta permite de aceea, minimalizarea volumului gazelor reziduale i sistemul de manipulare a gazelor, incluznd instalaia de acid sulfuric, pot fi reduse ca volum. Nivele foarte mari de mbogire cu oxigen pot s creasc concentraia trioxidului de sulf n gazele care trec spre instalaia de acid. Aceast cantitate crescut de trioxid de sulf n gazul de la cuptor este absorbit de epuratoare i crete cantitatea acidului slab tratat, are alte utilizri sau este la dispoziie. Instalaiile de acid sulfuric de contact cu 4 sau 5 treceri sunt utilizate pentru conversia gazelor. n cteva cazuri se utilizeaz instalaii cu un singur contact, dac coninutul de dioxid de sulf este sczut (<6%), altfel se utilizeaz instalaii cu dublu contact (tm 92, Cu Expert Group 1998). Dac este necesar, se poate instalatia dioxid de sulf lichid dintr-o parte a dioxidului de sulf coninut n gaze. Etapa de conversie a matei produce, de asemenea, o concventraie semnificativ a dioxidului de sulf. Exist dou probleme poteniale cnd se utilizeaz convertori cu alimentare discontinu cum este Peirce-Smith sau convertoare de stil similar. n primul rnd, colectarea gazelor nu este total eficient i aceeai remarc se aplic la procedura pentru praf. n al doilea rnd, concentraia dioxidului de sulf n gaze
Chapter 3
variaz semnificativ depinznd de etapa de conversie i poate cauza probleme la sistemele de ndeprtare a dioxidului de sulf dac ele nu sunt destinate n mod special pentru a ine cont de aceste variaii. Aceste gaze sunt amestecate cu gaze staionare mult mai concentrate provenite de la topitorul primar pentru a menine o funcionare autoterm a instalaiei de acid sulfuric. Folosind cteva convertoare n funcionare secvenional n faz, combinnd gazele reziduale se poate reduce, de asemenea, acest efect. Procesele continui, cum sunt procesele Mitsubishi i topire prin scnteie/conversie prin scnteie Kennecott-Outokumpu, menin o concentraioe nalt i constant a concentraiei de dioxid de sulf i nu necesit transferul cu oal de turnare (tm 67, Kennecott 1997; tm 73, Mitsubishi 1993). Volumele de gaz care sunt produse, sunt n consecin, mai sczute. Aceast nseamn o concentraie mai mare de dioxid de sulf n efluent dar masa este mult mai mic, cel puin pe durata manipulrii, purificrii i rcirii. n instalaia cu contact raportul SO2/O2 este ajustat i concentraia de SO2 se dilueaz pn la o concentraie maxim tolerabil. Dup recuperarea cldurii i purificarea n PE dioxidul de sulf din gazul de la etapele de topire easte convertit n trioxid de sulf (SO3). Instalaiile de acid sulfuric din Industria European a Cuprului au o eficien de conversie raportat de 99,599,8 % (excluznd pornirea, etc)(tm 92, Cu Expert Group 1998). O cantitate foarte mic de SO3 nu este absorbit i este emis mpreun cu SO2 rezidual (tm 124, DFIU Cu 1999). Pe durata pornirii i nchiderii pot fi ocazii cnd gaze slabe sunt emise. Aceste evenimente trebuie s fie identificate pentru fiecare instalaie n parte, multe companii au fcut mbuntiri semnificative n controlul procesului pentru a reduce aceste emisii. nlimea coului folosit pentru gazele de la instalaia de acid iau n considerare aceti factori pentru a reduce impactul local.
Dioxidul de sulf poate fi prezent, de asemenea, i n gazele produse pe durata etapelor de topire secundar, datorit coninutului de sulf al combustibilului sau al materiilor prime. n cteva cazuri se utilizeaz epuratoare pentru ndeprtarea SO2 i ntr-un caz gazele de la cuptorul electric (i un convertor Cu/Pb) sunt dirijate la instalaia de acid sulfuric a topitorului de primar cupru atunci cnd anumite materii prime sunt prezente.
3.2.2.3.6 Oxizi de azot
Etapele de producere ale cuprului n mod obinuit, au loc la temperaturi nalte, dar sunt nsoite i de utilizarea oxigenului. Acesta reduce presiunea parial a azotului din flacr i reduce formarea oxidului de azot presupunnd c azotul nu este prezent n cantiti mari n zonele foarte fierbini. Nivele tipice pentru emisiuni de oxizi de azot pentru cupru secundar sau raportat a fi n domeniul 50-500 mg/Nm3 depinznd de cuptor i de tipul funcionrii. Pentru NOx utilizarea proceselor de eficien nalt (de ex. Contimelt) cere s se stabileasc un echilibru local ntre consumul de energie i valorile atinse.
Oxizii de azot din procesul primar sunt absorbii n principal n acidul sulfuric produs. De aceea oxizii de azot nu sunt o problem major de mediu la o instalaie.
3.2.2.3.7 Trecerea n revist a emisiunilor n aer
Tipul procesului
Cu primar Cu secundar Atelier de
Praf g/to Dioxid de Cu g/to Pb g/to As g/to metal produs sulf g/to metal metal metal metal produs produs produs produs 160 1000 6600 16000 30 250 7 - 35 3 - 20 100 1000 500 3000 8 100 10 - 60 0.5 - 5 1 3.5 0.1 - 1 0.01 0.2
233
Chapter 3
topire, producerea semiinstalatiate lor Producerea srm-bar
20 500
10 50
12 260
Tabel 3.11: Emisii n aer specifice pentru cteva procese primare i secundare [tm 124, DFIU Cu 1999; UK Chemical Release Inventory 1998; tm 160 Winter Cu 1999]
234
Chapter 3
Unitate de proces Atelier de topire Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuv (ASARCO)
Praf mg/N m3 < 10 < 10 < 10
CO mg/Nm 3
< 100*
Laminor Laminare < 10 Not.* ) cu arztor final (arderea final depinznd de tipul alimentrii ulei/coninut organic-) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.8: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]
TOC mg/N m3 < 20 < 50 < 20 < 50
Unitate de proces
Praf mg/N m3
CO Mg/N m3
TOC mg/N m3
Atel ier de topi re
Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuv (ASARCO) Fr arztor final Cu arztor final
< 70 < 50 < 12
< 10000 < 45
< 80 < 11
PCD D/F g/t o (ITEQ ) <5 < 10 < 10
Laminor Laminare < 20 Not.*) arderea final depinznd de tipul alimentrii ( ulei/coninut organic) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.9: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]
<9 < 100
3.2.2.4 Emisii n ap
Procesele pirometalurgice folosesc o cantiatate important de ap de rcire (sistemele de rcire sunt tratate n capitolul 2 i ntr-un BREF orizontal separat despre sistemele de rcire). Alte surse de ap de proces sunt prezentate n tabelul de mai jos. Pot fi emise n ap particule solide, compui metalici i uleiuri din aceste surse. Toate apele uzate sunt tratate pentru a ndeprta metalele solubile i particule solide. ntr-un numr de instalaii apa de rcire i apa uzat tratat, incluznd i apa de ploaie, este reutilizat sau reciclat n cadrul procesului (tm 210, Cu Expert Group 1999). Sursele poteniale i relevana emisiunilor poteniale n ap sunt artate n tabelul urmtor i ele vor fi discutate mai trziu n aceast seciune.
235
Chapter 3
Sursa de emisie
Particule solide n suspensie
Compui metalici
Ulei
Drenaj de suprafa Ap de rcire pentru rcire direct Ap de rcire pentru rcire indirect Ap de la granulator Macerarea (dac nu este circuit nchis) Decaparea Van (dac nu este circuit nchis) Sisteme de epurare Not. mai semnificativ.. mai puin semnificativ Circuitele de macerare deschise i circuitele deschise din vane nu sunt utilizate n UE
Tabelul 3.10: Semnificaia emisiunilor poteniale n ap de la procesele de producere a cuprului
3.2.2.4.1 Particule n suspensie i componeni metalici
Acestea pot fi emise din cteva etape ale procesului, cele mai semnificative pot s fie apele uzate i apele de cltire de la operaiile de decapare. Tehnicile care privesc emisiunile de la zonele de manipulare i depozitare a materiilor prime sunt tratate n Capitolul 2 i aplicarea acestor tehnici este utilizat pentru a preveni i minimaliza aceste emisiuni. Apele de suprafa pot s provin sau de la ploaie sau de la umectarea materialului depozitat pentru a preveni formarea prafului. Surse poteniale de particule n suspensie i compui metalici sunt sistemele de rcire, granulare i macerare. n general, aceste sisteme sunt nchise etan, i apa este recirculat sau nu intr n contact.
Apele de splare, electrolitul uzat i efluenii din proces sunt produse, de asemenea, n vane, linii de decapare i de la epuratoare. Aceti eflueni conin cantiti semnificative de compui metalici n soluie i sunt tratate mpreun cu lichidul scurs de la sistemele de rcire etan i sistemele de granulare nainte de a fi descrcate n ap ( tm 28, WRC 1993). Poate s aib loc fisurarea sistemului i sunt necesare instrumente de monitorizare pentru sistemul de conducte i recipienii de depozitare, n special pentru conductele din afara instalaiei i atunci cnd ele se afl n zone fr sisteme de colectare. Procesele de tratare ale apelor uzate sunt descrise nb Capitolul 2, iar metodele folosite depind de contaminanii care sunt prezeni, de destinaia apelor tratate i de calitatea mediului local.
236
Chapter 3
Zn Ap 0.01-0.2 proces Curgeri 322000 0.01-0.4 0.005-0.2 0.003-0.07 0.002-0.4 0.0002-0.1 0.03-0.4 de suprafa Ap de 11300000 0.01-0.25 0.001-0.1 0.001-0.1 0.002-0.06 0.0001-0.003 0.02-0.5 rcire direct Ap de 82000000 rcire (total) Not. Tabelul se refer la un complex combinat de topitor/afinator de cupru primar/secundar situat pe lng un ru , n apropierea mrii, producnd 370000 to/an cupru catod pe an.
Tabelul 3.11: Exemple de coninuturi metale n diferite ape uzate dup tratare [tm 124, DFIU Cu 1999]
Debit [m/a) de 72000
Cu 0.01-0.2
Componeni principali [mg/l] Pb As Ni Cd 0.001-0.04 0.01-0.1 0.004-0.15 0.0001-0.1
Substana
Cu Ni Zn Pb Cr As Cd Hg Sn
Valoarea, kg/an
11 3 25 1 1 0.01 0.01 0.01 1
Note. Effluent discharge 35000m3/a.
Tabel 3.16: ncrcri anuale evacuate n ap de la o fabric de producere a semiinstalatiatelor din cupru [tm 124, DFIU Cu 1999]
Nmolurile sunt produse n toate procesele i acestea sunt trimise, n mod obinuit, n depozite controlate, n unele cazuri ele sunt retrimise la topitor pentru a recupera fraciunea metalic.
3.2.2.4.2 Ulei
Acesta poate fi prezent n materiile prime secundare i poate fi splat din zonele de depozitare. Tehnicile utilizate pentru depozitare sunt prezentate n seciunea 2-a. ceara i uleiurile sunt utilizate n procesele de nvelire i tragere asociate de procesele de producere a barelor i a altor profile iar prezena lor este luat n calcul pentru a preveni contaminarea apei.
237
Chapter 3
3.2.2.5 Produse auxiliare, reziduuri din procese i deeuri
Cteva produse intermediare generate n cursul producerii cuprului pot fi coninute n lista deeurilor periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC) prezentat n seciunea 2.10.1. Multe din aceste materiale conin totui cantiti recuperabile de cupru i alte metale neferoase i de aceea, sunt utilizate ca materii prime ca atare, de ex. zgura de la producerea staniului din casiterit este sursa principal pentru tantal i niobiu. Pulberile din co de la toate sursele pot fi reutilizate n procesele de topire, pentru a preveni formarea pulberilor pe timpul manipulrii, manipularea se produce cu grij n mod curent, n sisteme proiectate special sau deja pretratate pentru cerine de proces ulterioare. Cteva cptueli din cuptoare pot fi, de asemenea, reutilizate ca pentru nchiderea gurii de evacuare sau n proces i pot fi ncorporate n zgur, n alte cazuri, cptueala este disponibilizat. Surse de proces Produse Utilizare final intermediare, produse auxiliare, reziduuri Sisteme de reducere Pulberi de pe filtre. Materie prim pentru cupru (returnat pentru retopire), Pb, Zn i Compui alte metale. mercurici. Materie prim pentru Hg. Catalizator uzat i Industria chimic. acid. Neutralizare. Nmoluri de acid Alte utilizri, de ex. macerare, sulfuric. descompunerea SO2. Acid slab. Topitor Zgur Utilizare la cuptorul pentru zguri sau alt separare reciclare intern Cptueala Recuperare sau disponibilizare cuptorului Convertor Zgur La retopire reciclare intern Zgur de cuptor Zgur Materiale abrazive i de construcie Cuptor (anodic) de Zgur La retopire reciclare intern afinare Recipient van Purjatul Sruri de Ni, recuperarea Cu, electrolitului. recuperarea acidului sau alte utilizri. Rmie anodice Reciclare intern: convertori (rcire) sau cuptor cu anozi. Nmol anodic Recuperarea metalelor preioase. Topire/retopire Zguri de suprafa Materie prim pentru recuperarea i zguri metalelor. General Uleiuri Recuperarea uleiului Hidrometalurgia Electrolit uzat Macerare Producerea Soluii i cltiri de Depozitare ca deeuri dac semiinstalatiatelor la decapare acid coninutul de metale neferoase este sczut sau vndut pentru recuperarea metalelor Producerea barelor Soluii de la Recuperare ntr-o celul de decapare acid electroliz separat (dac se aplic)
238
Chapter 3
Tabel 3.17: Produse intermediare, produse auxiliare i reziduuri de la producerea cuprului Deeurile destinate pentru depozitare se pstreaz n cantiti minime i n mare parte constau din nmoluri acide de la instalaiile de acid sulfuric care sunt tratate i sunt trimise pentru depozitare sau cptueli de cuptor din care cteva nu pot fi recuperate n proces. n cteva cazuri se produc reziduuri de la procesarea zgurii de la retopire sau de la convertor prin flotaie, aceste reziduuri sunt depozitate ntr-un loc sau chiar la min, dac acestea sunt nchise. Alte deeuri sunt sau menajere, sau de la demolare. Tabelul de mai sus arat utilizarea potenial a reziduurilor de proces. Multe din aceste reziduuri sunt utilizate ca materie prim pentru producerea altor metale sau ca materiale reciclate n cadrul liniei de producie a cuprului (tm 210, Cu Expert Group). Tabelul urmtor arat exemple de cantiti de reziduuri i produse intermediare i auxiliare generate n procesele primare i secundare. Rezidu Cantitate Opiunea de utilizare/tratare uri de a (to/an) la produse auxiliar e Instalaie primar: producia anual de catozi: cupru primar 220000 to/an Cuptor de topire Pulberi 100000 Utilizare intern la cuptorul de prin scnteie topire prin scntei Zgur 400000 Procesare ultrerioar n cuptorul electric Cuptor electric Pulberi 400 Utilizare extern pentru producerea Zn/Pb Zgur 400000 Utilizare extern ca material de construcie Convertor de Pulberi 4000 Reciclare intern ctre topitorul cupru cu scntei sau cuptor electric (instalaia secundar) Zgur 150000 Utilizare intern la cuptorul de topire prin scntei Cuptor anodic Pulberi 200 Utilizare intern la cuptorul de topire prin scntei Zgur 20000 Utilizare intern la convertorul de cupru Instalaia de acid Acid 656000 Produs auxiliar pentru vnzare sulfuric sulfuric Instalaia secundar: producia anual de catozi: cupru secundar 150000 to/an Cuptor electric Pulberi 10000 Produs auxiliar de vnzare pentru recuperarea Zn Zgur 40000 Utilizare extern ca material de construcie Convertor Pulberi 400 Utilizare intern la cuptorul electric Zgur 10000 Utilizare intern la cuptorul electric Unitate de proces
239
Chapter 3
Procesul Contimelt Convertor de rebuturi/instalaie TLA Altele : Electroliz
Pulberi Zgur Pulberi Zgur Nmol anodic (masa umed) Lichidul final
1000 2000 1000 2000 3000
Utilizare intern la topitorul prin scntei/cuptorul electric Utilizare intern la convertorul de cupru Procesare ulterioar n instalaia TLA Utilizare intern la cuptorul electric Utilizare intern la instalaia chimic pentru recuperarea metalelor preioase i a Se, Te, Pb Utilizare intern la instalaia chimic pentru producerea sulfatului de nichel, As2O3, H2SO4 Depozitare ca deeuri periculoase
35000 m3
Nmol 1500 (masa umed) Deeuri 400 menajer e Tabel 3.18: Exemple de cantiti de reziduuri produse la o instalaie primar i secundar complex (tm 124, DFIU Cu 1999) Unitatea Reziduuri Cantitate Opiunea de utilizare/tratare de proces de la a (to/an) produse auxiliare Cuptor cu Zgur 30000Se vinde ca material de construcie cuv 35000 Oxid de la 700-800 Utilizare intern la cuptorul cu camera de cuv ardere final, boyler i rcitor Oxizi de pe 1000-1300 Utilizare extern pentru recuperare filtru Zn, Pb, etc. Convertori Zgur 17000Utilizare intern la cuptorul cu 19000 cuv Oxid de la 250-300 Utilizare intern la cuptorul cu camera de cuv ardere final Oxid de la 100 Utilizare intern la cuptorul cu rcitor cuv Reziduuri 300 Utilizare intern la cuptorul cu cuv Oxizi de pe 3500-3700 Utilizare extern pentru recuperare filtru Zn, Pb, etc. Cuptor cu Reziduuri de 7000-8000 Utilizare intern la cuptorul cu anozi anozi de cuv cupru
Instalaia de tratare a apelor uzate din proces General
Chapter 3
Oxizi de pe 150 Utilizare intern la cuptorul cu filtru cuv Reziduuri din 200 Utilizare intern la cuptorul cu cuptor cuv Electroliz Nmol 360 Utilizare extern anodic Sulfat de 700 Utilizare extern nichel General Deeuri Fr date menajere Not: producia anual de catod 60000 to/an Tabel 3.19: Exemple de cantiti de reziduuri produse la o instalaie secundar (tm 124, DFIU Cu 1999) Zgurile conin cantiti variabile de cupru i multe sunt reutilizate sau tratate pentru a recupera coninutul de metal. Tratarea zgurilor se execut adesea n procese termice pentru a produce zgur inert. Component Cuptor cu scntei Convertor Peirce-Smith Zgur combinat dup purificarea zgurii n cuptor electric 0,3-0,8 40-43 28-32 <2
Cupru Fier (total) Silice Magnetit
1-2,5 38-45 30-33 4-18
% de greutate 3-5 40-45 25 25
Tabel 3.20: Compoziia ctorva zguri de la topirea cuprului nainte de tratamentul pentru purificarea zgurii (tm 124, DFIU Cu 1999)
Multe dintre zguri, produse prin procesele de tratare ale zgurii, conin cantiti mici de metale solubile i sunt stabile. Ele sunt vndute frecvent pentru industria construciilor i a materialelor abrazive i au proprieti mecanice excelente care sunt cteodat superioare celor minerale naturale, competitive. Uleiurile din sursele diferite din cadrul procesului pot fi recuperate.
241
Chapter 3
3.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru a preveni sau a reduce emisiunile i reziduurile ct i tehnicile generale de reducere a consumului de energie. Ele toate sunt disponibile din punct de vedere comercial. Se dau exemple cu scopul de a demonstra tehnicile care se caracterizeaz printr-o performan nalt de mediu. Tehnicile date ca exemplu depind de informaiile furnizate de industrie, de statele membre a UE i de evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise n capitolul 2 Procese comune se aplic n mare msur la procesele din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale i asociate sunt controlate i operate. Controlul parametrilor de funcionare a cuptorului i prevenirea emisiilor fugitive din cuptoare i procesele de evacuare i elaborare sunt, de asemenea, importante. Tehnicile folosite n alte sectoare sunt, de asemenea, aplicabile, n special cele referitoare la utilizarea sistemelor de recuperare a sulfului.
Tehnicile potrivite pentru fiecare caz n parte sunt puternic influenate de materiile prime procesate, n particular tipul i varietatea concentratelor i a materiilor prime secundare pot fi cruciale pentru alegerea procesului. La nivel mondial cteva operaii au o singur surs de materii prime consacrat, dar pentru majoritatea instalaiilor din Europa se cumpr concentrate pe piaa liber i este necesar meninerea flexibilitii de procesare n domeniul materiilor prime. n mod similar, standardele sistemelor de colectare i reducere, utilizate la nivel mondial n industrie, reflect standarde locale i regionale sau de calitate de mediu de lung durat, iar compararea direct a performanelor de mediu a combinaiilor de procese este, de aceea, dificil. Este posibil totui judecarea modului cum un proces particular poate s realizeze, prin tehnicile potrivite de reducere moderne [tm210, Copper Expert Group 1999].
Sulphur Fixation in %
100 90 80 70 60 50 40
Japanese Smelters
(operating costs
0.434)
EU Smelters (operating costs 0.394)
American Smelters (operating costs 0.438)
Smelters with Partial S-Fixation (operating costs 0.324)
Not: Fixarea sulfului: japonez 98,6 %, alii 52 %
european 98,3 %,
american 96,8 %,
(Costurile se bazeaz la 1 EUR = 1,06 USD (16-6-99))

Tabel 3.21: Fixarea medie a sulfului fa de costurile de operare n EUR/kg, realizate de topitori pe plan mondial. Sursa - Brook Hunt 1998 CRU Copper Studies 1997
Utiliznd gradul de fixare a sulfului ca un exemplu, tabelul de mai sus ilustreaz efectele privind performana de mediu i realizrile instalaiilor europene. Tabelul de mai sus indic faptul c fixarea bun a sulfului n UE poate fi atins n cadrul limitelor economicitii. Acestea sunt artate n termenii costurilor de operare directe ale instalaiilor cu procese tehnologice moderne comparabile, dar cu deosebiri n sistemele de reducere.
242
Chapter 3
3.3.1 Depozitarea materialelor, procese de manipulare i pretratare

3.3.1.1 Materii prime primare
Materiile prime sunt concentrate, fondanii i combustibilul. Aspecte importante sunt prevenirea scurgerii prafului i a materialelor umede, colectarea i tratarea prafului i a lichidelor i controlul parametrilor de funcionare, de intrare ale proceselor de manipulare i alimentare. Problemele specifice pentru aceast grup sunt: Natura potenial de pulberi a ctorva concentrate i a ctorva fondani (de ex. calcar) nseamn c se va ine cont de tehnicile n sistemele nchise de depozitare, manevrare i tratare n aceste cazuri. Praful generat de cteva operaii de concasare a zgurii nseamn c se pot aplica colectarea i reducerea pentru aceste procese. n mod similar, apa pentru granularea zgurii poate fi supus decantrii sau altor tratamente nainte de evacuare. Concentratele se amestec cu fondanii pentru a realiza o alimentare constant, de aceea, n practica general a prelevrii i analizrii necesare caracterizrii concentratului i a depozitrii separate a concentratelor individuale n aa fel, ca s se prepare un amestec optim pentru topire, sunt tehnici de luat n considerare. Amestecurile de alimentare preparate din instalaiile din batale sau din sisteme de silozuri de dozare utiliznd sisteme de cntrire, cum sunt cntarele de band, sau sisteme cu pierdere de greutate, sunt tehnici de luat n considerare. Ele formeaz o mixtur de sandvich pe banda de extracie. Amestecarea final i omogenizarea are loc n sistemele de transport i uscare. Se utilizeaz benzi transportoare sau sisteme de transport pneumatice nchise. Se pot usctoare rotative cu gaze fierbini, batale fluidizate, usctoarele cu scntei i cu aburi n inel, etc., usctoarele cu aburi n inel utilizeaz cldura uzat din celelalte pri ale procesului, presupunnd c balana de cldur o permite. De aceea, usctorul i etapa de reducere asociat a prafului depind de condiiile specifice locale, cum este fiabilitatea furnizrii aburului. Filtre din esturi sau ceramice asigur o eficien mai bun de ndeprtare a prafului dect PE-uri. n cteva cazuri s-a raportat c materialul uscat are o temperatur de aprindere ntre 300-400 C, dar acest factor poate fi atins ntr-un numr de ci. De ex. coninutul de oxigen din gazele din usctorul de aer fierbinte este sczut i temperatura de funcionare este controlat, la un nivel maxim tolerabil, utiliznd n mare parte amestecarea cu aer rece sau azot, autoaprinderea nu poate s constituie o problem n aceste cazuri. n mod similar, usctoare cu aburi n inel pot s menin o temperatur sczut n concentrat i o rat sczut a debitului de aer, prin care se poate atinge acelai efect. Cteva tehnici, de asemenea, sunt utilizate pentru a preveni autoaprinderea. Detectarea cldurii i a scnteilor pot identifica punctele fierbini i aceste dispozitive pot fi utilizate pentru dozarea azotului. Toate acestea sunt tehnici care pot fi considerate depinznd de faa locului.
Depozitarea acidului produs n proces n rezervoare cu perei dubli sau n rezervoare amplasate n nveliuri rezistente chimic, sunt tehnici de luat n consdiderare. Tratarea nmolurilor acide de la instalaiile de acid sulfuric i a acidului slab de la sistemele de epurare depind de cerinele locale de procesare i depozitare, dac nu exist o utilizare local pentru materiale. Nmolurile anodice i alte reziduuri cu coninut de metal care sunt destinate pentru o recuperare n alt parte, trebuie s fie depozitate n buncre sau alte ci potrivite, depinznd de material.
243
Chapter 3
Exemplu 3.01 Sistemul de prelevarea eantioanelor i recepionarea materiilor prime Descriere: Sistemul de recepionare i prelevarea eantioanelor pentru concentrate. Teren nchis pentru descrcarea vehiculelor, sistem de transfer etan i prelevarea computeruizat a eantioanelor. Teren de depozitare i amestecare nchis, benzi transportoare nchise. Principale beneficii pentru mediu: Prevenirea pulberilor fugitive. Alimentare precis pentru proces. Date de funcionare: Nu sunt disponibile, dar indicatoarele vizuale sunt de standarde foarte nalte. Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea utilizrii energiei i reducerea emisiilor principale. Economicitatea: Nu sunt date disponibile, dar se poate concluziona din practica obinuit c aceste tehnici sunt viabile din punct de vedere economic. Eficiena produciei crescut. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese primare. Exemple de instalaii: Cele folosite n mod curent la instalaiile din spania, Belgia i Germania.
Literatur de referin: (tm 106, Farrell 1998) 3.3.1.2 Materii prime secundare
Exist o varietate de materii prime secundare utilizate pentru producia secundar i ele se ntind de la pulberile fine pn la particule mari singulare. Coninutul de cupru variaz pentru fiecare tip de material i aa se ntmpl i cu coninutul altor metale i a contaminanilor. Volumul i coninutul de cupru (sczut, mediu i mare) poate fi utilizat pentru clasificarea materialelor. Tehnicile utilizate pentru depozitare, manipulare i pretratare va varia potrivit cu volumul de material i de mrimea contaminrii. Aceti factori variaz de la un loc la altul, iar tehnicile discutate n volumul 2 sunt tehnici demne de luat n considerare. Problemele specifice locului practicate pentru aceast grup sunt: Depozitarea pulberilor fine n cldiri nchise sau n ambalaje etane. Depozitarea materiilor prime care conin componente solubile n ap sub acoperi. Depozitarea materialelor neprfoase i insolubile n hlzi deschise, iar articolele mari n mod individual n aer liber Piesele mari incluznd bulgri sau zgura, metal (cupru brut, etc.) pot deteriora suprafeele din beton cauznd crpturi ascunse iar cazurile specifice influeneaz tehnica utilizat. Etapele de pretratare sunt adesea utilizate pentru ndeprtarea componenilor organici cum sunt izolaia cablurilor i rmiele din plcile cu circuite imprimate i pentru separarea altor metale, de ex. staniu sau plumb. Utilizarea concasoarelor i a tehnicilor de mcinare cu extracia i reducerea bun a prafului sunt tehnici demne de luat n considerare. Pulberile fine produse pot fi tratate pentru recuperarea metalelor preioase, sunt utilizate tehnici de separare pneumatice i dup densitate. Pot fi considerate, de asemenea, tehnicile criogenice ca tehnici pentru a face friabile nveliurile cablurilor pentru a fi mai uor de separat. Procesele termice de decojire i de deuleiere sunt de asemenea, tehnici demne de luat n considerare i se utilizeaz o etap de ardere final pentru distrugerea tuturor materialelor organice din gazul efluent.
244
Chapter 3
Pulberile fine sunt depozitate i manipulate ntr-o manier care previne emisiunea pulberilor. Ele sunt adesea amestecate i aglomerate pentru a crea o alimentare consistent pentru cuptor. Materia prim Depozitarea
Bazine silozuri nchise,
Manipulare a
Benzi transportoare acoperite dac nu se produce praf. Pneumatic. evi sigure sau sisteme manuale Benzi transportoare nchise cu colectarea pulberilor . Pneumatic. nchis cu colectarea puilberilor. Pneumatic.
Pretratarea
Comentarii
Crbune sau cocs
Combustibil i alte uleiuri Fondani Dac formeaz pulberi Concentrate
Rezervoare, recipiente compacte Deschis pe platouri din beton sau similare. (Silozuri) nchise dac este necesar nchise dac nu se formeaz pulberi Platou din deschis depozitare acoperit. nchis beton sau
Amestecarea cu concentrate sau alte materiale Amestecare utiliznd benzi transportoare. Uscare.
Produse de cupru catozi, srme-bare, lingouri i agle din cupru Pulberi fine
Pulberi brute (materie prim sau zgur granulat) Bulgri (materie prim sau zgur) Articole ntregi Deeuri de achiere Cabluri Plci cu circuite
Bazine acoperite. Deschis. Deschis sau bazine nchise Depozitare acoperit Deschis Bazine acoperite
nchis colectarea pulberilor. Pneumatic. ncrctoare mecanice. ncrctoare mecanice. ncrctoare mecanice. Basculante ncrctoare mecanice. ncrctoare mecanice.
cu
Amestecare. Aglomerare. Deuleiere dac este necesar. Colectarea uleiului dac este necesar. Colectarea uleiului dac este necesar. Colectarea uleiului dac este necesar. Colectarea uleiului dac este necesar.
Uscarea deeurilor de achiere sau deuleiere Dezvelire Mcinare+separare dup densitate
Deschise, acoperite Depinde de condiii sau nchise, depinznd de generarea prafului Deeuri disponibile Bazine deschise, Depinde de condiii Sistem de drenaj (de ex.cptueala acoperite sau corespunztor cuptorului) nchise sau (recipieni) etane, depinznd de material Tabel 3.22: Tehnici de depozitare, manevrare i pretratare de luat n considerare pentru cupru
Reziduuri procese recuperare
din pentru
Coninutul de materiale plastice poate produce cldur la intrare Sistem de drenaj corespunztor
245
Chapter 3
3.3.2 Procesul de topire primar Procesele de topire pentru cupru practicate n UE sunt (tm 92, Cu Expert Group 1998): Topirea prin scntei Outokumpu care folosete mbogirea nalt cu oxigen pentru concentrat normal de cupru pentru topirea matei. Conversia matei n convertoare Peirce-Smith pentru a produce cupru brut. Purificarea zgurii n cuptor electric sau prin flotare. Prjirea parial a concentratelor ntr-un prjitor cu pat fluid, cuptorul electric pentru topirea matei. Conversia matei la cupru brut n convertoare Peirce-Smith. Purificarea zgurii prin evaporare. Materiile prime procesate conin zinc i ceva plumb, de asemenea cupru. Topirea i conversia la cupru brut a plumb/cupru primar i secundar i a materiilor prime cu ceva coninut de zinc ntr-un cuptor ISA Smelt. Producerea plumbului prin purificarea zgurii ntr-un cuptor cu cuv. Toate aceste tehnici sunt demne de luat n considerare. Cuptorul cu scntei Outokumpu produce o mat de calitate nalt care ajut i simplific procesul de conversie. n cteva cazuri cuptorul poate s produc cupru brut direct, fr etapa de conversie. Utilizarea cuptorului cu scntei Outokumpu n aceast manier este caracterizat prin producerea cuprului brut ntr-o treapt de topire folosind concentrate cu coninut sczut de fier de nalt calitate (se produce puin zgur)(tm 137, Cu Expert Group 1998). De ex. acest proces este folosit n Polonia pentru producerea cuprului brut din concentrate cu coninut sczut de fier. Procesul de topire prin scntei Outokumpu se caracterizeaz prin recuperarea de cldur n form de aburi i electricitate i de asemenea, i colectarea i recuperarea dioxidului de sulf ca acid sulfuric. Durata de via a cptuelii cuptorului este de aproximativ 5-10 ani (depinznd de factori variai, cum este volumul cuptorului, rata de producie i parametrii de funcionare practicai, etc,.). n plus fa de cele de mai sus se utilizeaz pe plan mondial cteva alte cuptoare pentru etapa de topire (tm 137, Cu Expert Group 1998) iar cteva din acestea sunt demne, de asemenea, de luat n considerare. Utilizarea cuptorului cu reverberaie pentru concentrate primare de cupru nu este inclus n tehnicile care pot fi considerate. Exist o distincie dintre aceste procese i anume dou procese, procesul Mitsubishi i Kennecott/Outokumpu, care combin etapele de topire i conversie. Procesul Mitsubishi folosete trei cuptoare interconectate cu curgerea gravitaional a materialului topit ntre cuptoare. Procesul Kennecott/Outokumpu folosete procesul de granulare i mcinarea matei ntre cuptoarele de topire i de conversie prin scnteie astfel c unitile de funcionare nu sunt cuplate. Toate cuptoarele menionate au fost descrise mai nainte i sunt listate n tabelul urmtor care totalizeaz avantajele i dezavantajele variatelor procese.
Capacitatea folosit, x 1000 to/an Colectarea gazelor Avantaje Dezavantaje Comentarii
Cuptor
Procesul de topire Topitor cu 150-370 scnteie (adesea ntre Outokumpu 200-300)
Cuptor etanat
Electric
246
(cu
40-220
Cuptor
Rate de topire nalte. Calitatea nalt a matei. Viaa lung a cptuelii cuptorului. Primar i secundar.
Investiie comparativ mare dar costuri de funcionare mai mici Proces cu dou
Cunoaterea vast a procesului disponibil.
Chapter 3
prjire parial) ISA Smelt
170-230
etanat Cu hot
Noranda i El Teniente (pentru 1 unitate) Inco Flash
120-150 /i 70-190 120-200
Cu hot
Compact. Primar i secundar Rate de topire nalte. Varietatea combustibililor. Compact. Costuri sczute Rat de topire nalt. Mat de calitate nalt. ndeprtare eficaec a Bi i Zn Similar cu Noranda Similar cu Noranda. Cuptor mprit pentru a asigura decantare integral. Poate s topeasc deeuri cumprate sau anodice. Rate de topire nalte. Fr transfer prin oal de turnare.
etape Necesit un decantor pentru separarea matei i a zgurii Viaa cptuelii cuptorului 2 ani Autogen, se utilizeaz 100 % O2 n fereastr de deservire ngust Randament sczut
Umiditatea la alimentare poate s mreasc volumul gazelor Procesele se dezvolt rapid i calitatea lor se va mbunti n timp
Cuptor etanat Cuptor etanat Cu hot Cu hot
Contop Procesul Vanyucov Procesul Baiyin
120 100 sau mai mult 70
Numai o singur instalaie Prea puine date pentru evaluare Prea puine date pentru evaluare
Procese continue cuplate Mitsubishi 120-240
Cuptor etanat
Cteva limitri n alimentare. Operarea cuplat a unitii are efect asupra liniei ntregi. Coninut de sulf al cuprului brut. Costuri de investiii comparativ mai mari, dar costuri de operare mai mici.
Se construiete al 3-lea instalaie.
Procese continue necuplate Topitoatre prin 300 scntei Kennecott/Outo kumpu i procesele de conversie
Cuptor etanat
Depozitare tamponat a matei. Nu se face transfer cu oala de turnare
A fost comandat a doua instalaie. Singura concepie de proces cu uniti de operare necuplate. Funcionare posibil n diferite locuri.
Tabel 3.23: Trecerea n revist a cuptoarelor de topire pentru cupru primar
3.3.3 ndeprtarea dioxidului de sulf Dioxidul de sulf produs pe timpul etapelor de topire i conversie poate avea un impact de mediu important i este ndeprtat din gaze spre instalaia de acid sulfuric sau prin recuperare ca dioxid de sulf. Variatele procese folosite pentru ndeprtarea dioxidului de sulf sunt descrise n capitolul 2 al acestui document. Procesele folosite depind de piaa local pentru dioxidul de sulf lichid , se utilizeaz conversia general la acid sulfuric (tm 92, Cu Expert Group 1998). Exist civa factori specifici pentru industria cuprului. Toate acestea sunt tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT. Folosirea mbogirii cu oxigen n topitoarele de cupru rezult n coninuturi mari de dioxid de sulf n gazele cuptorului de topire. Totui, acesta este mai nti diluat la 14 % SO2 pentru conversie, iar reducerea volumului de gaz permite s se fac economii importante n volumul conductelor, a sufltoarelor i a instalaiei de reducere (tm 140, Finland Cu 1999; tm 107, Ullmanns 1996). Cellalt factor care este prezent la o mare concentrare de gaz este potenialul utilizrii excesului de cldur prezente n
Chapter 3
gaz n mod specific dup etapa de cataliz, care este puternic exotermic; totui ele pot reduce flexibilitatea de a accepta variaii n debitul i compoziia gazelor. Diluarea gazelor menionate mai nainte d, de asemenea, posibilitatea asigurrii cu oxigen suficient al procesului catalitic. Cellalt factor care afecteaz coninutul de dioxid de sulf este coninutul variabil al gazelor de la convertorul de cupru care a fost descris mai sus. Aceast variaie a coninutului de bioxid de sulf nseamn c la proiectarea instalaiei de acid trebuie s se ia n considerare acestea la epurator i la etapele de purificare i transferul de cldur i la alegerea catalizatorului. Cum s-a prezentat mai nainte, alegerea catalizatorului acum este de importan mai mare i catalizatorii dopai cu oxid de cesiu pot s fie capabile s mbunteasc performana. Performana instalaiei de acid metalurgice este dependent de performana seciei de purificare a gazelor. Dac sistemul de purificare nu este eficace n ndeprtarea impuritilor din gazele intrate, performana seciei de contact va fi deteriorat. Totui, proiectarea sistemului de purificare a gazelor umede poate fi mult diferit, dar ele au n comun urmtoarele cerine i trsturi: Contaminatori solizi trebuie s fie ndeprtai realiznd o calitate de <1 mg solid/Nm3 (optic clar) Coninutul de trioxid de sulf al gazelor trebuie redus la un nivel de 15-25 mg/Nm3 Fluorurile i clorurile trebuie s fie ndeprtate pentru a preveni deteriorarea crdriei turnului de evacuare a gazelor i a catalizatorului convertorului Gazul trebuie rcit la o temperatur care s satisfac balana de ap a instalaiei de acid. Temperatura este dependent de concentraia de SO2 a gazului din acidul produs. Un gaz cu 4-6 % SO2 necesit o rcire la temperaturi sub 30 C n timp ce un gaz cu coninut de SO2 bine peste 10 % poate s tolereze temperaturi de aproximativ 35-40 C atunci cnd se produce acid de calitatea 98,5 %. Rata conversiei dioxidului de sulf la trioxid de sulf se raporteaz n general pentru aceste procese i poate fi n domeniul 99,5-99,9 % pentru gazele produse de la topirea i conversia cuprului primar. Exist totui civa factori care afecteaz rata conversiei i acestea trebuiesc luate n seam la nivel local. Factorii sunt: Puritatea gazului de intrare pentru reducerea otrvirii catalizatorului, de ex. ndeprtarea mercurului n funcie de coninut n alimentare. Tria i consistena gazului de intrare. O trie mai mare a gazelor i concentraii de SO2 mai consistente tind s permit atingerea unei eficiene de conversie mai nalte. Aceasta se datoreaz n parte de consistena rcirii gazelor dintre treceri care poate fi atins atunci cnd exist anumite variaii n concentraie. Alegerea catalizatorului. Catalizatorul dopat cu oxid de cesiu tinde s creasc rata de conversie presupunnd c factorii ceilali sunt controlai pentru a preveni otrvirea. Schimbarea de rutin a catalizatorului poate s permit s se fac mbuntiri pentru catalizatori pe durata ntreinerii, dar pentru a fi pe deplin eficace, trebuie s fie nsoit de mbuntiri n alte domenii. Temperaturi corecte a gazelor de intrare, coninutul de oxigen i balana de ap (vezi mai sus). Reglarea corect a condiiilor gazelor, n particular, temperatura, ntre trecerile prin catalizator. Ratele conversiei, de aceea, variaz cu timpul iar valori de stare fixe poate fi duntoare, totui, exemplele urmtoare ilustreaz performanele care pot fi atinse la instalaiile bine proiectate care funcioneaz cu caracteristici diferite ale gazelor de intrare.
248
Chapter 3
Exemplu 3.02 Instalaie de acid sulfuric care funcioneaz n condiii variabile pentru gaze Descriere: Secia de purificare i splare a gazelor. Trei linii de instalaii de acid sulfuric dublu contact Lurgi, 4 i 5 treceri, catalizator modern. Acid slab pentru neutralizare, 12-15 m3/h cu 5 % H2SO4, i descompunerea termic a acidului evacuat cu mai mult de 50 % concentraie de acid. Principale beneficii pentru mediu: Rate de conversie nallte pentru dioxid de sulf. Mai mult de 99,6 % realizat cu o instalaie recent. Date de funcionare: Component Valori msurate Volumul gazelor 320000 Nm3/h reziduale 100-1100 mg/Nm3 SOx 20-40 mg/Nm3 SO3 20-45 mg/Nm3 NOx (ca NO2) 2-7 mg/Nm3 Cl- (ca HCl) 1-4 mg/Nm3 F (ca HF) < 2 mg/Nm3 Media pulberi 1-7 mg/Nm3 reziduale Domeniul pulberilor < 0,001-0,002 mg/Nm3 reziduale < 0,01-0,07 mg/Nm3 Domeniul < 0,01-0,02 mg/Nm3 componeni: < 0,01-0,1 mg/Nm3 Cd < 0,01-0,02 mg/Nm3 Hg < 0,01-0,03 mg/Nm3 Tl < 0,01-0,15 mg/Nm3 As < 0,01-0,09 mg/Nm3 Se 0,001-0,01 ng ITE/Nm3 Sb Pb Cu PCDD/PCDF Tabel 3.24: date de performane a unei instalaii de acid sulfuric care funcioneaz n condiii variate pentru gaze Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf prin conversia la acid sulfuric, recuperarea cldurii din gaze i a celei dezvoltate prin conversie. Economicitatea: 55 milioane de EUR pentru o linie de instalaie de acid. Vezi de asemenea, anexa pentru costuri. Aplicabilitatea: Gazele reziduale din topitorul primar (concentraia de SOx > 6 %; combinarea cu gazele reziduale dintr-un topitor secundar este posibil. Aceste proprieti pot fi folosite la cele mai multe instalaii existente. Exemple de instalaii: Utilizat n mod curent la o fabric din Germania. Literatur de referin: (tm 124, DFIU Cu 1999; tm 210, Cu Expert Group 1999). Exemplu 3.03 Instalaie de acid sulfuric care funcioneaz n condiii ideale Descriere: Instalaie de acid sulfuric cu dublu contact, 4 treceri, catalizator modern cu cesiu. Monsanto Enviro Chem 3:1 Proces IPA.
Chapter 3
Principale beneficii pentru mediu: Recuperarea maxim a dioxidului de sulf Date de funcionare: Tratarea gazelor combinate de FSF i FCF cu 30-40 % SO2 diluate la 14 % la intrarea n instalaia de contact, la un debit mediu anual de 171300Nm3. S-a atins o conversie pn la 99,9 %. Instalaia se bazeaz pe o alimentare constant puternic cu dioxid de sulf, purificarea sofisticat a gazelor, rcirea ntre treceri i catalizator dopat cu Cs. Emisia de dioxid de sulf n gazul rezidual ca medie anual este n jur de 150 mg/Nm3. Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf, recuperarea energiei. Economicitatea: Nu este evaluat, dar procesul este pornit recent i funcioneaz economic. Aplicabilitatea: Caz specific pentru condiii ideale de gaze de alimentare. Exemple de instalaii: n funciune ntr-o instalaie n USA. Literatur de referin: (tm 140 Finland Cu 1998).
Cellat factor care este important cnd se folosesc gaze cu concentraie nalt n instalaie de acid este coninutul rezidual de SO2 n gazele de evacuare. Cele mai multe instalaii europene ating o eficien de conversie n domeniul 99,5-99,8 % cu o concentraie de intrare de 8,4; 10; 11 sau 13 % SO2 la instalaia de contact. Conversia procentual exclud perioadele operaiilor de pornire i oprire i evenimentele de urgen.
250
Chapter 3
3.3.4 Procese de topire secundare Gama materialelor secundare i variaia n coninutul de cupru i gradul de contaminare a condus la dezvoltarea unui ir de topitori pentru materiale secundare (tm 137, Cu Expert Group 1998). n Europa Mini Smelter, cuptorul cu cuv, cuptorul ISA Smelt, TBRC, cuptorul electric cu arc electric acoperit sunt utilizate pentru un domeniu larg de materiale. Acestea toate sunt tehnici de luat n considerare, n funcie de tipul materiei prime. Mini Smelter-ul este folosit pentru materiale secundare i zgur utiliznd fier i reziduuri cu coninut nalt de fier ca reductor. Convertorul este utilizat pentru tratarea cuprului negru care conine fier, de la cuptoarele de topire i pentru topirea deeurilor de aliaj. Cuptorul cu vatr cu reverberaie este folosit pentru afinarea cuprului de convertor i a deeurilor cu coninut de cupru mare. Tabelul 3.24 d o privire de ansamblu despre avantajele i dezavantajele cuptoarelor de topire secundare pentru materiale de alimentare de calitate sczut. Cteva tehnici descrise n capitolul 2 sunt aplicabile pentru extracia vaporilor i reducere i pentru sistemele de control ale proceselor folosite la aceste cuptoare. Aceste tehnici nu sunt utilizate de rutin la toate instalaiile n momentul elaborrii acestui material. Sistemul de control al procesului pentru cuptorului cu cuv este considerat potrivit pentru dezvoltare iar includerea problemei prezint subiect potenial pentru material. Gazele de la topitorii secundari, n mod obinuit, conin dioxid de sulf puin sau deloc, presupunnd c materialele cu coninut de sulf sunt evitate, dar pot conine cantiti semnificative de materiale mult mai volatile cum sunt plumbul i zincul, etc. Ele de asemenea pot conine i COV-uri, dioxine, CO i pulberi, i de aceea etapele de reducere pentru topirea secundar implic rcirea gazului (cu recuperarea cldurii/energiei) arderea final pentru a distruge carbonul organic i dioxinele, separarea particulelor brute, dac este necesar i filtrarea prin esturi. Praful colectat este reciclat pentru recuperarea acestor metale. Exemplu 3.04 Distrugerea dioxinelor Descriere: Injectarea oxigenului n partea superioar a cuptorului cu cuve. Procesul considerat nu are spaiu pentru a permite adaptarea unui arztor final. Sunt cteva restricii n gradul de amestecare atins al gazului, dar performana general este acceptabil. Se pot dezvolta sisteme de control pentru sistem. Principale beneficii pentru mediu: Distrugerea dioxinelor. Distrugerea CO i a altor compui carbonici. Date de funcionare: Se atinge dioxine < 0,5 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot reducerea emisiilor principale. Costurile de energie pentru producerea oxigenului. Economicitatea: Nu sunt disponibile, dar tehnica este cu modificare minor a costurilor i funcionarea este viabil. Aplicabilitatea: Mai mult cuptoarele cu cuv cu capac nalt i poate alte procese. Exemple de instalaii: n mod curent utilizat la instalaiile din Germania. Literatur de referin: (tm 124 DFIU Cu 1999).
Dezavantaje Cerine pentru Avantaje colectarea gazelor i reducere Cuptor cu 150-200 Semietan, Materiale cu Lipsa Cuptor Domeniul de capacitate
Comentarii
mbuntirea
251
Chapter 3
cuv
to/zi/cuptor
rcirea gazelor*, calitate ardere final i sczut purificare (filtre cu esturi)
dezvoltrii controlului proces
Cuptor electric cu arc acoperit
Pentru un cuptor 8 MVA: 8-25 to/h rat de topire
Etan. Ardere final, rcirea gazelor i purificare**
Destinat pentru deeu de computer. Volum de gaz sczut
Mini Smelter TBRC
nchis. Rcirea gazelor i purificare (filtre din esturi) Pn la nchis. Rcirea gazelor* i 40-70 purificare (filtre to/arj din esturi)
Rate nalte de topire. Compact.
controlul de proceselor pentru implicare. Rata produciei depinde de tipul alimentrii i de coninutul de cupru. Cteva restricii CO format arde n de alimentare cuptor pentru a furniza cldur. Rata produciei depinde de coninutul de cupru al alimentrii i de debitul cuptorului. Cteva restricii de alimentare
ISA Smelt
Domeniul de Costisitor materiale. Rate de topire nalte.Compa ct Rotire. Rcirea Domeniul de n dezvoltare 30000- Hote. gazelor* i materiale. 40000 purificare** Rate de to/an topire nalte.
Convertor
15-35 Cu hot. Rcirea i purificarea** to/arj/ gazelor (filtre din convertor esturi)
Cuptor cu 250 to/zi vatr
Etanat i cu hot. Ardere final, rcire i purificare (filtre din esturi)
Procesul Contimelt
50-100 to/h
Ardere fiinal (cuptor de reducere), WHB, purificare (filtre
Utilizat pentru topirea afinarea metalelor, eficiena energetic bun Rate de Cteva restricii producie la alimentare nalte. Utilizare
Nu este ncercat pentru materiale de calitate mai slab n condiii reductoare. Etapa de dare n exploatare pentru funcionare discontinu pentru materiale cu coninut de sulf n vederea producerii matei i a conversiei matei Pentru tratarea cuprului negru de la cuptorul de topire i topirea aliajelor de cupru. Cteva restricii Afinare prin foc la alimentare deeurilor de i calitate mai nalt, anozi i cupru brut
Afinare prin foc deeurilor de calitate mai nalt, anozi i cupru brut
252
Chapter 3
din esturi) Cuptor cu 250-400 vatr cu to/zi reverberai e Semietan cu hot, rcirea gazelor* , ardere final i purificare (filtre din esturi)
bun energiei Utilizare pentru conversie afinare
a Etanarea. Poate s utilizeze Cteva resticii guri de vnt i la alimentare mpreun cu sistemul de basculare, rafinare prin foc a deeurilor de calitate nalt i a cuprului brut.
Not: *) - Dac nivelul temperaturii este suficient de nalt, recuperarea cldurii poate fi luat n calcul; pentru purificare n filtrele din esturi este necesar rcire ulterioar. **) La instalaiile din UE gazul rezidual poate s conin dioxid de sulf pe timpul unor anumite proceduri, i de aceea, este tratat n epurator sau trimis n instalaia de acid n aceste cazuri.
Tabel 3.25: Trecerea n revist a cuptoarelor pentru topire secundar
253
Chapter 3
3.3.5 Convertirea
3.3.5.1 Convertoare de cupru primar
La etapa de conversie utilizat n Europa se folosesc convertoare Peirce-Smith (sau similare). El este, de asemenea, utilizat i pe plan mondial n mod curent (tm 92, Cu Expert Group 1998). Acest tip de convertor are un nivel de performan foarte solid i eficient. Ele sunt capabile la un tratament metalurgic de uin nalt nivel i pot fi utilizate pentru vaporizarea metalelor incluse cum este plumbul i zincul, care pot fi dup aceea, recuperate.cldura generat pe parcursul procesului st la dispoziie pentru topirea deeurilor de cupru (de ex. deeuri de anod) iar acest factor este un avantaj important. Ele sufer de dezavantajul c se procedeaz la alimentare i transferul materialului prin oal de turnare, bascule sau forme. Acesta este o surs potenial de vapori fugaci care conin praf, metale i dioxid de sulf. Oala sau bascula folosit pentru alimentare poate s interfere cu poziionarea eficient a hotelor colectoare de vapori. Operarea bun a convertorului, de aceea, se bazeaz pe utilizarea hotelor primare i secundare de colectare a vaporilor pe durata ncrcrii i golirii pentru a colecta ct mai muli vapori fugaci posibili. Pulberile, fondanii, carburanii, deeurile, etc. pot fi adugate prin hot. Controlul automat previne exploziile pe perioada cnd convertorul este oprit sau pornit din nou. Aceste procese i tehnicile pentru control i colectarea vaporilor sunt potrivite pentru folosire la instalaiile noi i existente i sunt demne de luat n considerare. Alte procese de convertire sunt utilizate, de asemenea, pe plan mondial (tm 137, Cu Expert Group 1998) i sunt tehnici de luat n considerare. Etapele de conversie care sunt utilizate n procesele de conversie continue Mitsubishi i de procesele de topire prin scntei/conversie prin scntei Otokumpu/Kennecott nu necesit tranferul prin cuve de turnare i de aceea se elimin aceast surs de vapori secundari. Totui, amndou din aceste procese necesit nc colectri de vapori la jgheaburile de scurgere i la gurile de evacuare, iar procesul de conversie prin scntei este dependent de mata din cuptor, de conversia matei din zgura granulat, mcinat i manipulat, care poate s fie o surs potenial pentru cteva emisii n aer i ap. Cu toate acestea, aceste procese sunt, prin natur, mai curate i nu se bazeaz att de mult pe ntreinerea i grija operatorului. n cuptorul de conversie Mitsubishi mata curge ntr-un bazin cu cupru topit i reacioneaz formnd zgur i metal; datorit acestei reacii cuprul brut care prsete convertorul i intr n cuptorul cu anozi conine mult sulf. Gazele reziduale, de aceea, conin comparativ mult dioxid de sulf i necesit ndeprtarea SO2 la etapa de afinare prin foc. Gazele colectate din ciclul de conversie sunt rcite, purificate i trimise la sistemul de recuperare a sulfului. Cum s-a raportat mai nainte, coninutul de SO2 al gazelor din operaia de conversie variaz ntre 6-12 % pe durata ciclului de conversie iar gazele sunt amestecate cu gazele puternice din etapa de topire. Procesele de conversie continue se caracterizeaz prin concentraii mari constante de SO2 i de aceea permit o manipulare comparativ mai redus a gazelor, sisteme de purificare i rcire i se folosesc etape mai reduse de conversia sulfului. La cuptorul ISA Smelt se folosete un proces combinat de topire discontinu i de conversie a matei cupru/plumb la cupru brut.
Convertor Domeniul de Colectare capacitate a gazelor Convertoare cu funcionare discontinuu Avantaje Dezavantaj e Comentarii
Peirce100-250 Smith sau (primar)

254
Hote Tehnologie simpl, Se bazeaz Disponibil sau primare i verificat. Topirea pe transferul cunoaterea
Chapter 3
similare
fundamental a procesului. Utilizarea n procesul de producie primar i secundar. Se folosete ncrcarea prin hot. Hoboken Sifon Colectarea gazelor Blocare n n principal 50-100 este mai uoar gtul de primar. Utilizat, to/arj de pentru colectarea gsc. de asemenea, i cupru primar de Transfer cu pentru conversia gaze cup matei cupru/plumb. Topirea secundar Utilizare n TBRC 40-70 to/arj nchis a deeurilor producia de cupru secundar ISA Smelt Hote, Primar i 40000 to/an rcirea i secundar. Nu este purificarea verificat n gazelor general. n momentul scrierii lucrrii se utilizeaz pentru conversia discontinu a matei Cu/Pb Convertoare integrate Mitsubishi Pn la Etan Concentraie mare Instalare Numai primar. Se dificil n practic tratarea de SO2 240000 to/an fabricile adiional a cupru existente. deeurilor de Cu. Cuplat Poate fi folosit strns cu pentru alte procesul de topitoare. topire Kennecott/ 300000 to/an Etan Concentraie nalt Pentru Numai primar Outokumpu cupru de SO2. topirea Depozitarea n deeurilor valuri a matei de anozi nu este nc disponibil. n prezent se aplic ntrun topitor i al doilea este n construcie.
Tabel 3.26: Trecerea n revist a convertoarelor pentru producia primar i secundar de cupru
secundare 15-35 (secundar) to/perioad de elaborare cupru
anozilor i altor cu cup deeuri. Robust i flexibil. Performan metalurgic bun. Evaporarea a ctorva incluziuni metalice.
255
Chapter 3
3.3.5.2 Convertoare de cupru secundar
Aa cum s-a prezentat (tm 137, Cu Expert Group 1998), etapa cea mai uzual de conversie pentru producia secundar utilizeaz Pierce-Smith (sau convertoare similare), TBRC i cuptoare ISA Smelt. TBRC , dac este utilizat ca convertor, este compact i n mod normal, complet nchis, permind colectarea vaporilor secundari. Se adaug deeuri de aliaje de cupru n convertor. Se fac adaugiri de crbune pentru balana cldurii i pentru separarea elementelor ca zincul sau staniul, prin volatilizare n condiii reductoare. Aceleai remarci sunt valabile pentru sistemele de colectare a vaporilor care sunt utilizate n producia primar de cupru. Funcionarea bun a convertorului se bazeaz, de aceea, pe utilizarea hotelor de colectare a vaporilor primari i secundari pe durata ncrcrii i golirii, pentru a colecta ct mai mult posibil, vapori fugaci, pulberi, cum sunt fondanii i se pot aduga i carburant prin hot. Controlul automat poate s previn exploziile pe perioada cnd convertorul este n faza de golire. Gazele de la procesele secundare de conversie a cuprului secundar sunt tratate prin rcirea gazelor (cu recuperare de cldur/energie, dac este practicabil), separarea particulelor brute i ndeprtarea dioxidului de sulf dac este necesar i filtrarea prin esturi. Aceste procese i tehnici de control i colectare a vaporilor sunt adecvate pentru utilizare la instalaiile noi i existente i sunt tehnici de luat n considerare.
3.3.6 Afinarea cu foc Afinarea cu foc a fost descris mai nainte. Cuptoarele rotative, cuptoarele cu vatr de reverberaie, cuptoarele cu cuv i procesul Contimelt sunt tehnici de luat n considerare pentru topitoare primare i secundare. Se caracterizeaz prin adugarea gazelor prin gurile de vnt i doze de aer. Cuptorul cu vatr i procesul Contimelt sunt destinate pentru alimentare solid. Cuptorul cu vatr cu reverberaie se alimenteaz cu cupru solid i topit iar cuptorul rotativ, n principal, se alimenteaz cu cupru topit. Alimentarea cu cupru topit n mod normal, folosete transferul cu cup pentru umplere, iar cteva emisiuni fugitive sunt de luat n considerare ca probleme poteniale la acest punct. Adugarea deeurilor la cuptoarele de afinare pot da natere la vapori fugaci iar deeurile contaminate cu materiale organice trebuiesc evitate. Rata de adugare a deeurilor poate fi controlat. Sistemele de colectare ale vaporior sunt utilizate pentru cuptoarele cu afinare prin foc iar sistemele de reducere cerute pot varia depinznd de materialul folosit. Gazele i vaporii de la cuptor sunt colectate, arse n arztoarele finale pe durata etapei de reducere, rcite i purificate n filtre din esturi sau epuratoare. Depinznd de transportul de sulf de la convertor, poate fi necesar ndeprtarea dioxidului de sulf, de ex. prin epurare caustic. De ex. cnd se afineaz prin foc cuprul brut de la cuptorul de conversie Mitsubishi, gazele reziduale pot fi comparativi de conentraie mare n dioxid de sulf i se cere ndeprtarea SO2. Recuperarea cldurii de la afinarea gazelor reziduale din cuptor este tehnica de luat n considerare la unitile de topire cu vitez mare a materialelor solide. Turnarea cuprului topit de la cuptorul anodic ntr-o roat de turnare sau ntr-un turntor continuu sunt tehnici de luat n considerare.
Procesele i tehnicile pentru control, colectarea vaporilor i ndeprtarea dioxidului de sulf sunt potrivite pentru utilizare la instalaiile noi i cele existente.
3.3.7 Afinare electric
256
Chapter 3
Procesele de afinare electric care se caracterizeaz prin dimensiuni de celul optimizat (amplasare, volumul celulei, etc.) i utilizarea catozilor din oel inoxidabil sau plci de cupru pentru pornire sunt tehnici de luat n considerare. Pentru ansamblul de cuve existente cheltuielile pentru conversia catozilor preformai din oel inoxidabil pot s nu fie potrivite, i n aceste cazuri se folosesc plci de cupru pentru pornire. Recoltarea i striparea mecanizat (i automatizat), i de asemenea, i detectarea sofisticat a scurt-circuitelor, sunt, de asemenea, demne de luat n considerare, depinznd de scara de funcionare. Recuperarea cuprului din soluii implic extracia electrolitic iar n aceste cazuri, gazele se dezvolt la anod i pot s produc vapori de acizi. Colectarea i ndeprtarea acestor vapori este o tehnic de luat n considerare.
Sisteme de drenare a sistemelor de cuve etane i recircularea soluiilor colectate, recuperarea nmolurilor anodice i a purjatului de la electroliz sunt, de asemenea, tehnici de luat n considerare.
3.3.8 Procese de tratare a zgurilor Exist surse variate de producere a zgurilor din procese. Considerarea acestor tehnici depinde de surs dar n principiu, zgurile de la topitorii i de la cteva convertoare pot fi tratate n cuptoare de tratare a zgurilor (electrice) adugnd carbon, zgura este decuprificat pentru a produce mat i zgur curat. Cteva zguri care sunt bogate n cupru, cum este zgura de la convertor, pot fi returnate la cuptorul de topire sau pot fi rcite ncet i se separ partea bogat n cupru, de ex. ntr-o unitate de flotare a concentratului. Purificarea zgurii prin injectarea crbunelui n baia de zgur, utiliznd un cuptor rotitor este, de asemenea, o tehnic de luat n considerare; evaporarea zgurii i recircularea zgurii n cuptorul de topire n prima etap (etapa de reducere sau de topire a matei) sunt, de asemenea, tehnici de luat n considerare.
Zgura decuprificat are un coninut foarte sczut de metal macerabil i are cteva proprieti folositoare care permit utilizarea lor n construcii sau pentru curire cu jet de alice. Utilizarea sau reciclarea zgurii i reciclarea pulberilor de la filtre sunt considerate ca pri din procese.
3.3.9 Procese hidrometalurgice

Tratarea hidrometalurgic a oxizilor de cupru i a minereurilor de sulfuri de calitate sczut, nu este practicat n Europa n momentul scrierii lucrrii, dar poate avea utilizare n viitor, de ex. la locurile de amplasare a minelor. Procesul de baz, schiat mai nainte i n Capitolul 2, pot avea cteva variante depinznd de caracteristicile minereului. Trebuiesc consultate rapoartele de referin (tm 130, Chadwick 1994; tm 137, Cu Expert Group 1998). Deoarece procesul hidrometalurgic implic macerarea, etapele de extracie cu solveni i electrolitic, depozitarea adecvat a materialului macerat trebuie luat n considerare precum i mixerele i decantoarele de siguran a solvenilor de extracie. Tehnicile discutate n Capitolul 2 pentru prevenirea emisiilor de ap, de ex. sistemele de drenaj de siguran, sunt relevante cum sunt i tehnicile de recuperare a COV-urilor i utilizarea solvenilor necorozive.
3.3.10 Staniu i alte metale

Procesele discutate mai nainte sunt tehnici disponibile i tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT. Materialele de alimentare specifice vor influena alegerea final a procesului. Tehnicile discutate n Capitolul 2 vor fi, de asemenea, considerate mpreun cu aceste procese.
Chapter 3
3.3.11 Sarme de cupru

Procesele discutate mai nainte sunt tehnici disponibile i tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT. Utilizarea controalelor dezvoltate la arztoarele din cuptoarele cu cuv pentru optimizarea arderii i meninerea la nivelul minim al CO meninnd calitatea produsului, trebuiesc considerate.
3.3.12 Brame, tuburi i produse semiinstalatiate

Materialele de alimentare specifice i produsele finite vor influena alegerea procesului i factorii discutai la srme-bare se vor aplica. Dac aliajele de cupru se utilizeaz n proces, temperatura de topire va fi controlat, orice vapori produi pe durata topirii i turnrii vor fi colectai n mod eficient i tratai n filtre de esturi, ZnO poate fi recuperat din vapori. Tehnicile de control ai temperaturii i procesului discutate n Capitolul 2 pot fi, de asemenea, considerate mpreun cu aceste procese.
3.3.13 Colectarea de vapori/gaze i reducerea Tehnicile de colectarea gazelor i de reducere, discutate n seciile 2.7 i 2.8 ale acestui document sunt tehnici de luat n considerare pentru etapele variate din procese implicate n producia cuprului, etc.
Identificarea oricrei contaminri organice ale materiilor prime secundare este deosebit de important de considerat n aa fel ca s se utilizeze pretratarea i combinarea de cuptor i de reducerea cea mai adecvat, pentru a preveni emisiunile fugitive i a distruge dioxinele i alte componente organice n gazul rezidual. Folosirea hotelor secundare este, de asemenea, de considerat n utilizarea sistemului inteligent, care vizeaz colectarea vaporilor i reducerea consumului de energie a acestor sisteme. Exist cteva probleme specifice locului care se aplic i cteva din acestea sunt discutate n seciunea 3.3.1.1. al acestui capitol. Proiectarea sistemului de hote trebuie s ia n seam accesul pentru ncrcare i alte operaii la cuptor i cile pe care le schimb sursele de gaze de proces n ciclul procesului. n mod esenial, tehnologiile de proces discutate n acest capitol combinate cu reduceri corespunztoare, vor ndeplini cerinele stringente ale proteciei mediului.
Sursa Componenta din Metoda de tratare gazul rezidual Ardere slab, materiale organice n CO, COV, dioxine Controlul procesului de ardere alimentare final. Injectarea carbonului activ Sulf n combustibil sau materie Dioxid de sulf Sisteme de epurare umede sau prim semiuscate, injectarea calcarului Condiii de combustie NOx Controlul procesului, folosirea corect a oxigenului. Reducere catalitic Cuptorul i manipularea materialului Praf Epurator i /sau filtre din esturi topit Vapori de oxizi de metal
Tabelul 3.12: Metode de reducere de luat n considerare
258
Chapter 3
Exemplu 3.05: Tratare de vapori secundari vizat

Descriere: Tratarea vaporilor secundari i a gazelor de ventilaie prin absorbia SO2 i filtre din esturi.
Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting of flash smelling furnace
furnace (c.f. .....)
Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace
Cleaned off-gas
Secondary hoods of Secondary hoods furnace of electric flash smelling

Off-gas conditioning and fabric filter
Secondary hoods of Secondary hoods of flash smelling converters

Ca(OH)2
Cleaned off-gas Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace
Off-gas and secondary hoods of anode furnace
Fabric filter
Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e.g. loading of flash smelling furnace station (c.f. .....) Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting of flash smellingfurnace
Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace
Fabric filter
Figura 3.12: Organizarea general a sistemului
Hote secundare de la convertor, hote de la Gaze secundare de la spaiile de cuptorul electric de purificare a zgurii, gaze ventilaie reziduale de la cuptorul electric de purificare a zgurii, sisteme de ventilaie la cuptorrul cu scntei, czuptorul cu anozi, manipularea i prepararea reciclatelor Condiii de intrare: Volum maxim proiectat: 580000 Nm/h Variaia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm/h Absorbant pentru ndeprtarea SO2: Var stins Coninut mediu de pulberi i 1500 mg/Nm absorbant: 1 5 g/Nm Domeniu de pulberi: 100 1500 mg/Nm Domeniu SO2 intrare: Condiii de ieire: Variaia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm/h Praf rezidual mediu: < 2 mg/Nm Domeniu de praf rezidual: 1 - 7 mg/Nm Domeniu pentru componeni: Cd < 0.01 0.1 mg/Nm As < 0.01 0.8 mg/Nm Ni < 0.01 0.3 mg/Nm Se < 0.01 0.9 mg/Nm Sb < 0.01 0.5 mg/Nm Cu < 0.02 2 mg/Nm Absorbia de sulf ~50 to 70 %
Tabelul 3.13: Datele de performan ale sistemului
Instalaia utilizeaz un sistem de 3 hote secundare n plus fa de hota principal. Aceste hote pot fi cuplate sau la instalaia de acid sulfuric (hota 1) sau la sistemul de purificare secundar (hotele 2 i 3). Pe timpul operaiilor de ncrcare i golire hotele individuale sunt deplasate cu
Chapter 3
ajutorul motoarelor la poziiile ca s se asigure eficiena optim de colectare. Se utilizeaz controale inteligente. Instalarea hotei convertorului este reprezentat mai jos: -
Figura 3.13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar [tm 201, Velten 1999]
Principalele beneficii de mediu: Colectarea i tratarea emisiilor fugitive. Minimalizarea consumului de energie. Date de funcionare: Se atinge o captare de 99 % a vaporilor. Emisii de pulberi, kg/an naintea colectrii Dup colectarea auxiliare de gaz auxiliar de gaz secundar (1992) secundar (1996)* Producia de anozi, to/an 220000 325000 Emisiuni fugitive: total topitor 66490 32200 tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni controlate (topitor primar): 7990 7600 topitor/instalaia de acid sulfuric 2547 2116 co cu hote secundare Not:* - Emisiunile dup o investiie de 10 milioane EUR pentru realizarea unui sistem mbuntit de captare i tratare a gazelor fugitive. Energie adiional = 13,6 GWh/an Tabel 3.29: Performana capturii mbuntite a vaporilor secundari Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea consumului de energie n comparaie cu captare total de aer ventilat, reducerea emisiilor principale. Economicitate: 23 milioane de DM pentru sistemul complet incluznd hotele, conductele i controlul. Consumul de energie 13,6 GWh/an. Vezi, de asemenea, anexa despre datele costurilor. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie. Aplicabile la o serie de cuptoare cum sunt cuptoarele El Teniente i Noranda.
260
Chapter 3
Exemple de instalaii: Germania Literatutra de referin: (tm 161, Petersen 1999; tm 92, Cu Expert Group 1998). Exemplu 3.06: Colectarea gazelor de ventilaie la tavan Descriere: Culoar de la convertor pentru sistemul de colectare a vaporilor i de tratare a gazelor de ventilaie. Toate gazele de ventilaie sunt ciolectate la tavan. Ele sunt tratate pentru ndeprtarea prafului, metalelor i a dioxidului de sulf. Principalele beneficii de mediu: Colectarea emisiunilor fugitive de la culoarul convertorului Date de funcionare: Se atinge o captare de vapori de 99,9 % de la cldirea topitor/convertor, producnd 170000 to/an anozi, gazele sunt purificate n combinaie cu usctoarele de gaz. Este posibil ndeprtarea limitat a SO2 utiliznd sistemul curent PE. Emisii Punctul de emisie Captare Fugitive Captare secundar primar 200000 1000000 Nm3/h Nm3/h Dioxid de sulf 523 to/an 2242 to/an 147 to/an Tabel 3.30: Performana tratrii gazelor dup captare la tavan Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot consum mare de energie dar reducere total a emisiunilor Economicitate: Nu sunt disponibile dar 2 instalaii funcioneaz viabil. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie. Exemple de instalaii: Suedia, Finlanda. Literatutra de referin: (tm 140, Finland Cu 1999; tm 106, Farrel 1998). Utilizarea hotelor pentru evacuare i turnare este, de asemenea, o tehnic de luat n considerare. Vaporii de la evacuare const din vaporii de la injectarea oxigenului, praful de la gurire, vaporii de la nmolurile vaporizate dac se utilizeaz un tun de evacuare i vaporii de la toate suprafeele de metal i zgur expuse. Vaporii vor consta n principal din oxizii metalelor implicai n procesul de topire. Gazele de cuptor colectai sunt foarte fierbini n mod obinuit, i se folosete rcirea sau recuperarea de energie pentru a preveni deteriorarea echipamentului de reducere. Conversia la acid sulfuric sau producerea dioxidului de sulf este tehnica pentru cupru primar. Sunt folosite filtre din esturi i/sau epuratoare pentru cupru secundar i pentru etapele de uscare i afinare prin foc, metode de epurare sau de desulfurizare a gazelor uscate pentru ndeprtarea dioxidului de sulf de concentraie mic, sunt tehnici de luat n considerare. Urmtoarele 2 exemple ilustreaz utilizarea arderii finale, a rcirii, a neutralizrii i a filtrrii.
261
Chapter 3
Exemplu 3.07: Ardere final, rcirea gazelor i filtre din esturi

Descriere: Camera de ardere final i tratarea gazelor cuprinznd tratarea cu cocs/calcar urmat de filtrare cu esturi. Sisteme de ardere final utilizat pentru un cuptor cu cuv care produce 15200 to/an cupru negru. Volumul de gaze 32000 Nm3/h.
Blast furnace
Afterburning chamber Water Natural gas
Waste-heat boiler Steam
Cooler
Filter Lime/coke
Filter
Input materials Burner air Offgas
Hood offgas
Oxide of blast furnace Air (Input to blast furnace)
Flue dust (input to blast furnace)
Ventilation
Slag Metal (70 - 80 % Cu)
Figura 3.14: Schema general a unui sistem de ardere final
Principalele beneficii de mediu: Distrugerea dioxinelor. Distrugerea CO i a altor compui ai carbonului. Date de funcionare: Se atinge dioxine < 0,1 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive . reducerea emisiunilor principale. Recuperarea altor metale. Economicitate: Costul de instalare al arztorului final i a filtrelor din esturi 1,5 milioane EUR. Vezi i Anexa pentru costuri Aplicabilitatea: Cele mai multe cuptoare cu cuv, aplicabile i pentru alte cuptoare cu aceleai cerine pentru gaze reci i ndeprtarea CO, SO2 i a prafului Exemple de instalaii: n folosin la instalaiile din Austria i Germania. Literatutra de referin: (tm 124, DFIU Cu 1999; tm 160, Winter Cu 1999; tm 226, VDI 2102 1999). Exemplu 3.08: Rcirea gazelor i filtre din esturi Descriere: Sistem de rcirea gazelor i filtre din esturi. Incorporeaz adaugarea calcarului dac dioxidul de sulf este prezent n gaze. Principalele beneficii de mediu: Tratarea gazelor de la convertor i cuptoarele de afinare prin foc pentru ndeprtarea prafului i a metalelor. Date de funcionare: Pulberi 1-3 mg/Nm3. Cu+Pb+Zn < 0,2 mg/Nm3 Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea eficient a pulberilor i a metalelor. Recuperarea Zn i Pb, etc. Economicitate: Nu sunt disponibile dar s-a realizat o funcionare viabil. Pentru procese similare costurile n Anex. Aplicabilitatea: Cele mai multe convertoare i cuptoare cu anozi. Aplicabil pentru usctoare. Exemple de instalaii: n folosin ntr-o instalaie din Austria.
Chapter 3
Literatura de referin: (tm 160, Winter Cu 1999)
3.3.14 Controlul procesului i management

Principiile controlului de proces i management, cum este folosirea sistemului ISO 9000 discutat n Capitolul 2, sunt aplicabile pentru procesele de producie folosite n aceast grup. Cteva dintre cuptoarele i procesele sunt capabile pentru mbuntire prin adoptarea multora dintre aceste tehnici. Controlul temperaturii cuptorului, folosit pentru topirea aliajelor de cupru, este o tehnic de luat n considerare. Instruirea operatorilor , ntocmirea instruciunilor de funcionare i sistemele de management pentru implementarea acestor factori este vital. Sistemele de ntreinere preventiv va fi luat n considerare, de asemenea, acolo unde acestea sunt justificate sau cerute.
3.3.15 Ape uzate Aceasta este o problem specific local, sistemele de tratare existente se prezint la standarde nalte. Toate apele uzate trebuie s fie tratate pentru ndeprtarea metalelor dizolvate i a particulelor solide. Tehnicile enumerate n Capitolul 2 sunt tehnici de luat n considerare. La un numr de instalaii apa de rcire i apa uzat tratat, incluznd apa de ploaie, sunt reutilizate sau reciclate n cadrul procesului. Apele de ieire, dac se colecteaz i se pstreaz separat, vor fi tratate prin sedimentare i/sau reglarea pH-lui nainte de evacuare. Exemplu 3.09: Tratarea apelor uzate Descriere: Tratarea acizilor slabi de la instalaia de acid sulfuric, diferite ape de splare acidice, folosind calcar i sulfat de fier. Principalele beneficii de mediu: Evacuare minim de ape uzate, reducerea consumului de ap.
Date de funcionare:
Condiii de intrare: Debit: Coninut: H2SO4 Cu Hg As Pb Ni Cd Particule n suspensie Apa efluent*: Debit pH Cu Hg As Pb Ni Cd Nmol de ipsos: - cantitatea - compoziia
35 m/h 60 2100 15 2200 2600 7 110 200 31.2 9.5 0.2 - 0.5 0.05 0.1 0.2 0.5 0.1 67 40 50 ~ 30 - 35 g/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l m/h mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l t/h %umezeala %CaSO4
263
Chapter 3
~ 1 %As (ca compus ~ 1 arsenului), ~ 1 2 % Cu, ~ 0.01 % Fe, ~ 1 % Hg, ~ < 0.1 Pb, ~ < 0.1 % Ni, % Cd. * Datele de proiectare iau n considerare variaii n efluent
Tabel 3.31: Datele de performan pentru tratarea acizilor slabi
si al
Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea descrcrilor principale n ap, reutilizarea posibil a apelor uzate i a nmolurilor. Economicitate: Costul echipamentului 2,5 milioane EUR, costurile de instalare 4,55,2 milioane EUR. Electricitate 200 kW. Lapte de var (10 %); 15 m3/h . H2SO4 (10 %); 0,8 m3/h . FeSO4.7H2O; 80 kg/h. Aplicabilitatea: Cele mai multe sisteme de ape de proces. Exemple de instalaii: Proiect n realizare n UE. Literatutra de referin: (tm 210, Cu Expert Group 1999). Exemplu 3.10: Tratarea i reutilizarea apei uzate Descriere: Sistem de colectare a apelor de suprafa i a efluenilor din proces i tratare. Include tratarea cu NaHS urmat de sedimentare i filtrare. Apa este reutilizat n cadrul procesului i pentru umezirea terenurilor de depozitare. Principalele beneficii de mediu: Descrcri minime de ape uzate, reducerea consumului de ape. Date de funcionare: Se atinge un maxim la refolosirea apei. Evacuare 110000 m3/an. Componenta Ap de proces pentru cupru secundar dup tratare cu NaHS, sedimentare i filtrare prin nisip Cu, mg/l 0,04 Pb, mg/l 0,04 Ni, mg/l 0,07 Zn, mg/l 0,13 As, mg/l < 0,01 Cd, mg/l 0,004 Particule n suspensie, 1,0 mg/l
Tabel 3.32: Date de performan pentru un sistem de tratare care folosete NaHS
Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea evacurilor principale n ap, reutilizarea apei uzate. Economicitate: Nu sunt disponibile dar sunt n funciune i viabile din punct de vedere economic. Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hlzii de deeuri Exemple de instalaii: Belgia.
Chapter 3
Literatutra de referin: (tm 106, Farrell 1998). Exemplu 3.11: Tratarea apei de rcire Descriere: Tratarea apei de rcire direct de purjare ntr-un sistem de turnare a anozilor Principalele beneficii de mediu: Evacuare minim de ape uzate, reducerea consumului de ap. Date de funcionare: Tipul de tratare Sedimentare, reglarea pHlui i precipitare Ap brut: Cantitatea 350000 m3/an Componeni principali: nainte de n efluent - PH tratare - mg/l Cu 8,5-9,5 < 30 - mg/l Pb 0,01-0,25 < 2,5 - mg/l As 0,001-0,1 < 2,0 - mg/l Ni 0,001-0,1 < 0,5 - mg/l Cd 0,002-0,06 < 0,01 - mg/l Zn 0,0001< 1,0 0,003 0,02-0,5 Tabel 3.33: Date de performan pentru un sistem de tratare a apei de rcire de purjare Efecte asupra mediului: Efecte pozitive reducerea evacurilor principale n ap. Economicitate: Nu sunt disponibile dar sistemul funcioneaz viabil. Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hlzii de deeuri. Exemple de instalaii: O instalaie n folosin n Germania.
Literatutra de referin: (tm 210, Cu Expert Group 1999)
3.3.16 Reziduuri de proces

Tehnicile disponibile care cuprind recuperarea metalelor din reziduuri i minimalizarea deeurilor destinate depozitrii finale, sunt tehnici de luat n considerare.
265
Chapter 3

Pentru nelegera acestei seciuni i al coninutului, se ndreapt napoi atenia cititorului la prefaa acestui document i n special, la seciunea 5-a a prefaei: Cum s nelegem utilizarea i s utilizm acest document. Tehnicile i emisiile asociate i/sau nivele de consum sau domenii de nivele, prezentate n aceast seciune, au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat urmtorii pai: Identificarea problemelor de mediu-cheie pentru sector; care sunt cantitile de SO2, pulberi, vapori de oxizi de metal, compui organici, ape uzate, reziduuri ca cptueala cuptorului, nmoluri, pulberi din filtrare i zguri pentru producia de cupru. Formarea dioxinilor pe durata tratrii materialelor pentru cupru secundar, este de asemenea, o problem; Examinarea tehnicilor celor mai relevante care vizeaz aceste probleme cheie; Identificarea celor mai bune nivelele de performane de mediu, pe baza datelor disponibile n UE i pe plan mondial; Examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost atinse; cum sunt costurile, efectele asupra mediului, forele motrice principale implicate n implementarea acestor tehnici,; Selecia celor mai bune tehnici disponibile (BAT), i nivele de emisie asociate i/sau consum pentru acest sector n sensul general n concordan cu Art. 2(11) i Anexa IV din Directiv. Judecata experilor de la Biroul European IPPC i a relevantului Grup de Lucru Tehnic (TWG) a jucat un rol cheie n fiecare din aceti pai i a cilor n care informaia este prezentat aici. Pe baza acestei evaluri, tehnicile i pe ct este posibil, nivele de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT, sunt prezentate n aceast seciune care sunt considerate a fi corespunztoare pentru acest sector, n ansamblu, i n multe cazuri reflect performane curente a ctorva instalaii din cadrul sectorului. Acolo, unde nivelele de emisie i de consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate, acestea se vor nelege n sensul c aceste nivele reprezint performane de mediu, care pot fi anticipate ca rezultat al aplicrii n acest sector, a tehnicilor descrise, avnd n vedere echilibrul costurilor i avantajele inerente n cadrul definirii BAT. Totui, nu exist valori limit pentru nivele de emisie sau de consum i nu vor fi nelese ca atare. n cteva cazuri poate s fie posibil, din punct de vedere tehnic, s se ating nivele de emisie sau de consum mai bune dar datorit costurilor implicate sau din considerente de impact asupra mediului, ele nu sunt considerate a fi potrivite ca BAT pentru sector n ansamblu. Totui, asemenea nivele pot fi considerate ca justificate n multe cazuri specifice, unde exist fore motrice speciale. Nivele de emisie i de consum, asociate cu folosirea BAT trebuiesc privite mpreun cu condiii de referin specifice (de ex. perioade de mediere). Concepia nivele asociate cu BAT descrise mai sus trebuie s fie privite n mod distinct de termenul nivel care poate fi atins folosit peste tot n acest document.acolo unde nivelul este descris ca poate fi atins utiliznd o tehnic particular sau o combinaie a tehnicilor, acesta va fi neles s nsemne c nivelul poate fi ateptat s se ating pe o perioad important de timp ntr-o instalaie sau proces bine ntreinut i funcionabil care utilizeaz aceste tehnici. Acolo unde sunt disponibile date referitoare la costuri, acestea sunt date mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea precedent. Acestea dau o indicaie brut despre magnitudinea costurilor implicate. Totui, costul actual al aplicrii tehnicii va depinde puternic de situaia specific privind de ex. taxele, tarifele i caracteristicile tehnice ale instalaiei considerate. Nu este posibil evaluarea deplin,
266
Chapter 3
n acest document, a acestor factori specifici locului. n absena datelor referitoare la costuri, concluziile despre viabilitatea economic a tehnicilor se trag din observaiile de la instalaiile existente. Se intenioneaz ca BAT-ul general din aceast seciune s fie puncte de referin fa de care se pot judeca performanele curente ale instalaiilor existente sau se pot judeca propunerile pentru o instalaie nou. Pe aceast cale ele vor asista n determinarea condiiilor potrivite bazate pe BAT pentru o instalaie sau n stabilirea regulilor impuse de Articolul 9(8). Se prevede ca o instalaie nou s fie proiectat s la o performan sau mai bun dect nivelele generale BAT prezentate aici. De asemenea se consider ca instalaiile existente s evolueze spre nivelele generale BAT sau mai bune, o chestiune de aplicabilitate tehnic i economic a tehnicilor n fiecare caz. Avnd n vedere c BREF-urile nu impun standarde legal obligatorii, ele intenioneaz s dea informaii de ghid pentru industrie, statele membre i public despre nivele de emisie i consum care se pot atinge cnd se utilizeaz tehnicile specifice. Valorile limit potrivite pentru fiecare caz specific se vor determina lund n calcul obiectivele Directivei IPPC i considerentele locale. Tehnicile cele mai bune disponibile sunt influenate de un numr de factori n acest subsector i este necesar o metodologie de examinare a acestor tehnici. ncercarea care a fost folosit este dat mai jos. nainte de toate, alegerea procesului depinde puternic de materia prim disponibil ntr-un loc anume. Factorii cei mai importani sunt: compoziia, prezena altor metale incluse, distribuia lor n volum (incluznd posibilitatea formrii prafului) i gradul de contaminare cu materiale organice. Pot fi materiale primare disponibile din surse unice sau multiple, materii prime secundare de calitate variat sau o combinaie de materii prime primare i secundare. n al doilea rnd, procesul trebuie s fie potrivit pentru folosirea sistemelor de colectare i reducere a gazelor celor mai bune disponibile. Procesele de colectare i reducere a vaporilor utilizate vor depinde de caracteristicile procesului principal, de ex. cteva procese evit transferul cu cup i sunt de aceea, mai uor de etanat. Alte procese pot fi n stare s trateze mult mai uor materiale reciclate, i de aceea, reduc un impact de mediu mai larg prin prevenirea evacurii. n final, problemele de ap i de deeuri au fost luate n considerare, n particular minimalizarea deeurilor i potenialul de reutilizare a reziduurilor i a apei n cadrul procesului sau la alte procese. Energia utilizat la procese i la reducere este de asemenea, un factor care trebuie luat n considerare la alegerea procesului. Alegerea BAT-ului, n sensul general, este, de aceea, complicat i depinde de factorii mai sus. Cerinele variate nseamn c BAT-ul este influenat, n principal, de materiile prime disponibile la faa locului i de capacitatea de producie a instalaiei, problemele de aceea sunt specifice locului. Exist avantaje pentru cteva procese primare care sunt capabile s accepte cteva materiale secundare. Punctele urmtoare ntrunesc metodologia recomandat care a fost folosit n aceast lucrare: Procesul este verificat industrial i este fiabil? Exist limitri n materialul de alimentare care poate fi procesat? de ex. n topirea primar cteva procese sunt adecvate pentru concentrate curate iar altele pentru topire cu alimentare complex. Tipul alimentrii i alte metale coninute n ea (de ex. Pb, Zn) influeneaz selectarea procesului Exist constrngeri ale nivelului de producie? de ex. economicitatea recomand o limit superioar verificat sau o capacitate de producie minim Pot fi aplicate n proces ultimele tehnici de colectare eficient i de reducere?
267
Chapter 3
Pot atinge combinarea procesului i a reducerii cele mai joase nivele de emisie? Emisiunile asociate se vor prezenta mai trziu. Alte aspecte, cum este securitatea, sunt considerate n proces? Pe timpul scrierii lucrrii, cteva combinri de proces i de reducere pot funciona la standarde cele mai nalte de mediu i s satisfac cerinele BAT. Procesele variaz dup capacitile de producie care pot fi atinse i de materialele care pot fi folosite, i sunt incluse astfel cteva combinaii. Toate procesele maximalizeaz refolosirea reziduurilor i minimalizeaz emisiile n ap. Economicitatea proceselor variaz. Cteva necesit o funcionare la capacitatea de producie nalt, pentru a realiza o funcionare economic, n timp ce altele nu sunt capabile s ating capaciti de producie nalte. Tehnicile de colectare i de reducere folosite la aceste procese au fost discutate n Capitolul 2 i ca tehnici de luat n considerare n determinarea BAT-lui n acest capitol, iar atunci cnd sunt aplicate n combinaie cu procesele metalurgice, va rezulta ntr-o protecie de mediu de nivel nalt. Aa cum s-a indicat n prefaa general a acestui document, aceast seciune propune tehnici i emisiuni care sunt considerate compatibile cu BAT n general. Scopul este s prevad indicaii generale pentru nivele de emisii i consum care pot fi considerate ca un reper de performan bazat pe BAT. Acesta este fcut prin citarea nivelelor care pot fi atinse n domenii care sunt aplicabile att pentru instalaii noi ct i pentru cele mbuntite. Instalaiile existente pot avea factori cum sunt limitri n spaiu i nlime, care mpiedic adoptarea total a acestor tehnici.
Nivelul va varia, de asemenea, cu timp depinznd de condiiile de echipament, ntreinerea lui i controlul proceselor al instalaiei de reducere. Funcionarea procesului surs va influena, de asemenea, performana pentru c ele sunt asemntoare ca variaii de temperatur, volumul de gaze i chiar caracteristicile materialelor din proces sau la ntrerupere. Emisiile care pot fi atinse, sunt, de aceea, baza de la care performana unei instalaii poate fi judecat. Dinamica procesului i alte probleme specific locale, necesit s fie luate n calcul la nivel local. Exemplele date n seciune despre tehnicile care trebuiesc considerate n determinarea BAT-lui dau concentraiile asociate cu cteva procese existente [tm 137 Cu Expert Group 1998].
3.4.1 Manipularea i depozitarea materialelor Concluziile trase pentru tehnicile cele mai bune disponibile pentru etapele de manipulare i depozitare a materialelor sunt date n seciunea 2.17. a acestui document, i sunt aplicabile pentru materialele n acest capitol. Aceste tehnici sunt: Folosirea sistemelor de depozitare lichid care sunt coninute n batale impermeabile care au capacitatea capabil s conin cel puin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalului. Exist diferite ghiduri pentru fiecare Stat Membru, iar ele vor fi urmate ca adecvate. Suprafeele de depozitare trebuiesc proiectate n aa fel ca scurgerile de la poriunile superioare ale recipienilor i a sistemelor de transport s fie interceptate i meninute n batal. Coninutul recipienilor trebuie s fie afiat i s se utilizeze avertizare nsoitoare. Se folosesc transporturi planificate i sisteme de control automate pentru a preveni supraumplerea recipienilor de depozitare. Acidul sulfuric i ali reactivi de asemenea vor fi depozitate n recipieni cu perei dubli sau n recipieni plasai n batale rezistente chimic de aceeai capacitate. Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor i alarmrii este practic. Dac exist riscul contaminrii apelor subterane, terenul de depozitare trebuie s fie impermeabil i rezistent la materialul depozitat.
268
Chapter 3
Punctele de livrare trebuie s fie coninute n cadrul batalelor pentru a colecta materialul picurat. Trebuie s se practice refularea gazelor emise spre vehicolul de transport pentru a reduce emisiunile de COV-uri. Utilizarea reetanrii automate a cuplajelor de livrare pentru a preveni picurrile, trebuie s fie luate n considerare. Materiale incompatibile (de ex. materialele oxidante i organice) vor trebui separate i se vor folosi gaze inerte pentru recipientele de depozitare sau terenuri, dac este necesar. Folosirea uleiurilor i a interceptoarelor solide dac este necesar pentru drenajul de pe arii de depozitare deschise. Depozitarea materialelor care pot s degaje ulei pe terenuri betonate care au ngrdiri sau alte dispozitive de siguran. Folosirea metodelor de tratare a efluenilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate. Benzile de transport i conductele tubulare se vor plasa pe terenuri sigure deschise deasupra solului aa ca scurgerile s pot fi detectate rapid i s se previn deteriorrile de la vehicole i alte echipamente. Dac se utilizeaz conducte tubulare subterane, traseul lor trebuie documentat i marcat i trebuie adoptat un sistem de excavare sigur. Utilizarea vaselor sub presiune pentru gaze bine proiectate (incluznd LPG-uri) cu monitorizarea presiunii recipienilor i a sistemului de conducte de transport pentru a preveni rupturile i scurgerile. Se vor utiliza monitoare pentru gaz pentru arii delimitate i aproape de recipienii de depozitare. Unde este necesar, se pot folosi sisteme de transport, de depozitare i de recuperare etane i pentru materiale prfoase, de asemenea silozuri pentru depozitri zilnice. Cldiri complet nchise pot fi folosite pentru material prfos i poate s nu necesit dispozitive de filtrare speciale. Ageni de etanare (cum ar fi melasa i PVA) pot fi utilizate dac sunt adecvate i compatibile pentru a reduce tendina de formare a prafului din material. Unde se cere, se pot folosi transportoare nchise cu echipament de filtrare i extracie robust bine proiectat la punctele de livrare, silozuri, sisteme de transfer pneumatic i punctele de transfer pentru benzi transportoare pentru a preveni emisiunile de pulberi. Materiale neprfoase, insolubile pot fi depozitate pe suprafee etane cu drenaj i colectoare de efluent. Achiile de la prelucrarea metalelor i de la strunjire i alte materiale uleioase se vor depozita sub acoperi pentru a preveni splarea lor de apa de ploaie. Se pot folosi sisteme de transport raionale pentru a minimaliza generarea i transportul pulberilor la faa locului. Se va colecta apa de ploaie care a splat pulberile i va fi tratat nainte de evacuare. Utilizarea splrii autovehiculelor i a caroseriei sau a altor sisteme de curire pentru curirea vehiculelor utilizate la transportul i manipularea materialului prfos. Condiiile locale vor influena metoda, de ex. formarea gheii. Se pot folosi campanii planificate pentru mturarea drumurilor. Pot fi adoptate sisteme de control al stocurilor i de inspecie pentru a preveni scurgerile i identifica crpturile. Sisteme de prelevare i analiz a eantioanelor pot fi ncorporate n sistemele de manipulare i depozitare pentru a identifica calitatea materiilor prime i pentru a planifica metoda de procesare. Aceste sisteme vor fi proiectate i vor funciona la aceleai standarde nalte ca i sistemele de manipulare i depozitare. Terenurile de depozitare pentru reductori cum este carbonul, cocsul sau achiile de lemn, terbuie supravegheate pentru a detecta focul cauzat de autoaprindere. Utilizarea practicilor de buna proiectare i construcie i a unei ntreineri adecvate.
269
Chapter 3
Un tabel sumar pentru manipularea i depozitarea materialelor este reprodus mai jos:
Materia prim Crbune sau cocs Depozitare Bazine silozuri
acoperite,
Combustibil alte uleiuri Fondani
Dac formeaz pulberi concentrate
Recipieni sau rezervoare n terenuri cu batale Deschis pe beton sau platforme similare. nchise (siloz) dac se cere nchise dac nu formeaz pulberi Teren deschis betonat sau depozitare acoperit nchis Bazine acoperite
Manipulare Benzi transportoare acoperite pentru materiale neprfoase. Pneumatic Conducte de transport sigure sau sistem manual Benzi tarnsportoare nchise cu colectarea prafului Pneumatic
Pretratare
Comentarii
Amestecare cu concentrate sau alte materiale Amestecare utiliznd benzi transportoare. Uscare .
nchise cu colectare pulberi. Pneumatic.
de
Produse cuprifere catozi, srm, lingouri i agle Pulberi fine Pulberi brute (materie prim sau zguri granulate) Bulgri (materie prim sau zguri) Piese ntregi Achii de la prelucrarea metalelor Plci cu circuite imprimate
nchis cu colectare pulberi. Pneumatic. ncrctoare mecanice
de
Amestecare, aglomerare Deuleierea dac este necesar
Colectarea uleiului dac este necesar Colectarea uleiului dac este necesar Colectarea uleiului dac este necesar Colectarea uleiului dac este necesar Coninutul de materiale plastice poate livra cldur la intrare Sisteme de drenaj adecvate Sisteme de drenaj adecvate
Deschis Deschis acoperite sau bazine
ncrcare mecanic ncrcare mecanic Basculante de ncrcare ncrcare mecanic Uscarea achiilor sau deuleierea Mcinare separare densitate + dup
Depozitare acoperit Bazine acoperite
Reziduuri din Deschis, acoperit sau Depinde de condiii procese pentru nchis depinznd de recuperare formarea pulberilor Deeuri pentru Bazine deschise, Depinde de condiii depozitare (de acoperite sau nchise sau ex.cptueala etane (rezervoare), cuptorului) depinznd de material Tabel 3.34: Sumarul tehnicilor de manipulare i depozitare pentru cupru
3.4.2 Selectarea procesului

Nu este posibil s se trag concluzia c se poate aplica un singur proces de producie pentru aceast grup de metale. Tehnicile pentru urmtoarele etape de proces sunt considerate a fi BAT pentru materiile prime care satu la dispoziie.
3.4.2.1 Topirea primar a cuprului
270
Chapter 3
Lund n considerare aceti factori, urmtoarele combinaii, dac sunt utilizate cu tehnici de colectare i de reducere adecvate, sunt considerate a fi BAT pentru producia de cupru. Procesele continue de la Mitsubishi i Outokumpu/Kennecott sunt considerate a fi BAT pentru etapele de topire i conversie n producia primar de cupru. Avnd n vedere c n clipa de fa sistemeul Outokumpu/Kennecott proceseaz numai materii prime primare, sistemul Mitsubishi folosete i materii prime secundare de cupru i zguri, dar poate avea emisii de dioxid de sulf mai mari de la cuptorul cu anozi. Aceste procese folosesc cuptoare etane, nu depind de transferul cu cup a matei topite i a altor materiale i de aceea, inerent, sunt mai curate. Colectarea i tratarea vaporilor de la etapele de granulare i de la jgheaburile de scurgere rmne o surs potenial aa cum este i topirea separat a deeurilor (anozi), acolo unde este necesar. Aceste procese au costuri de capital, costuri de funcionare i capaciti diferite diferite, iar alegerea final depinde de condiiile locale cum este materia prim care st la dispoziie i capacitatea de producie dorit. O performan de mediu similar utiliznd amestecul de concentrate din surse variate poate fi atins utiliznd cuptorul de topire prin scntei Outokumpu. Pentru capaciti de producie mai mici cuptorul ISA Smelt a fost ncercat n zone miniere. Aceste cuptoare sunt utilizate n combinaie cu convertorul Peirce-Smith (sau similar). Combinarea prjirii pariale ntr-un prjitor cu pat fluidizat, cuptor electric pentru topirea matei i convertorul Peirce-Smith ofer avantaje pentru tratarea materialelor de alimentare complexe, permind recuperarea altor metale coninute n concentrat cum sunt zincul i plumbul. Utilizarea cuptorului de topire prin scntei Outokumpu pentru topirea direct la cupru brut folosind concentrate specifice, cu un coninut de fier sczut sau concentrate de calitate foarte bun (cu producere de zgur sczut). Pentru atingerea standardelor nalte de mediu, etapa de conversie pentru procesele necontinue, de ex. convertorul Peirce-Smith (sau similare), necesit s fie prevzut cu un sistem avansat de colectare a gazelor primare i secundare. Sistemele de hote trebuie s fie proiectate ca s permit accesul pentru transferul cu cup asigurnd meninerea unei colectri bune a vaporilor. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem de control inteligent care vizeaz emisiile de vapori n mod automat cnd ele se produc pe durata ciclului fr o risip mare de energie a funcionrii continue. Este prezentat un exemplu de tehnic de luat n considerare pentru determinarea BAT. Ciclul de suflare al convertorului i sistemul de colectare a vaporilor trebuie controlat n mod automat pentru a preveni insuflarea atunci cnd convertorul se amortizeaz. Trebuie s foloseasc adugarea materialelor prin hote sau guri de vnt dac este posibil. Combinaia prevede o flexibilitate posibil mai mare, permite folosirea att a materiilor prime primare ct i secundare i utilizeaz cldura generat de procesul de conversie la topirea deeurilor. Convertorul Norada, El Teniente i cuptorul Contop sunt considerate ca tehnici care pot s ating aceleai performane de mediu ca cele enumerate mai sus. Ele funcioneaz la standarde de mediu n mod obinuit mai sczute, dar dotate cu un sistem bun de colectare i reducerea gazelor, aceste procese pot oferi avantaje n eficiena energetic, costuri, capacitatea de producie i recondiionare uoar. Cuptorul cu scntei INCO , de asemenea, poate avea avantaje, dar funcioneaz cu 100 % oxigen, rezultnd o fereastr ngust de operare. Informaiile disponibile pentru procesele Baiyin i Vanyucov sunt limitate. n momentul de fa nu permite s se fac o evaluare n privina potenialului lor ca BAT (tm 137, Cu Expert Group 1998).
271
Chapter 3
Gazele de procesele de topire primar i conversie vor fi tratate pentru a ndeprta pulberile i metalele volatile, pentru recuperarea cldurii sau a energiei i dioxidul de sulf convertit n acid sulfuric ntr-o instalaie de acid sulfuric cu dublu contact, n concordan cu tehnicile luate n considerare pentru determinarea BAT. Producia de dioxid de sulf lichid n combinaie cu o instalaie de contact, pentru a converti dioxidul de sulf rezidual n acid, este BAT dac exist pia local pentru material.
Tehnica aplicat Materii prime Topire prin Concentrate i scntei deeuri de Outokumpu/ cupru convertor PeirceSmith Tehnici de reducere Comentarii
Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor.
Prjire parial/cuptor electric/convertor Peirce-Smith
Concentrate normale i complexe, material secundar de calitate slab, deeuri de Cu Procesul continuu Concentrate i Mitsubishi deeuri de cupru
Conceptul de topitor standard cu un nalt nivel de maturizare, flexibilitate i performan de mediu, n combinaie cu o tehnic de reducere adecvat. Capaciti ncercate pn la 370000 to/an Cu Concepie de proces verificat, capaciti practicate pn la 220000 to/an Cu. Pentru recuperarea zincului procesul esate combinat cu evaporarea zgurii. n prezent 2 instalaii n funciune i nc 2 n construcie. Capaciti verificate pn la 240000 to/an Cu n aceast combinaie ntr-o instalaie cu o singur surs de alimentare n funciune, capacitatea (convertorul prin scntei) 300000 to/an Cu. O a doua instalaie pe o baz similar se afl n construcie 2 instalaii n funciune. Capaciti ncercate pn la 230000 to/an Cu El Teniente eset folosit pe scar larg n America de Sud. n principal pentru concentrate de o singur surs. Capaciti verificate pn la 190000 to/an cupru realizat Numai o instalaie. Potenial pentru materiale de alimentare complexe. Capacitatea atins 120000 to/an cupru Dac sunt n folosin, n instalaii n principal cu o singur surs de alimentare cu concentrat. Capaciti verificate pn la 200000 to/an Cu
Topire prin Concentrate scntei OutokumpuKennecott/ procesul de conversie prin scntei Cuptorul ISA Concentrate i Gaze din proces: instalaia Smelt/ convertor secundare pentru acid. Tehnici de Peirce-Smith colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor. Procesul Noranda Concentrate Gaze din proces: instalaia i El Teniente/ de cupru, pentru acid. Tehnici de convertor Peirce- deeuri de colectare i purjare pentru Smith cupru vapori. Instalaii de tratare a (Noranda) apelor. Contop/convertor Peirce-Smith Concentrate de cupru Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaia pentru acid. Tehnici de colectare i purjare pentru vapori. Instalaii de tratare a apelor.
Inco Flash/ Concentrate convertor Peirce- de cupru Smith
Tabel 3.35: Topitori primari de cupru considerai ca BAT 272 Non Ferrous Metals Industries
Chapter 3
3.4.2.2 Topirea secundar de cupru
Pentru producerea cuprului din materii prime secundare, variaia n stocul de alimentare i controlul calitii trebuiesc luate , de asemenea, n calcul la nivel local i acesta va influena combinarea cuptoarelor, pretratarea i sistemele de colecie i reducere asociate care se utilizeaz. Procesele care sunt considerate ca BAT sunt cuptoarele cu cuv, Mini-Smelter, TBRC, cuptor electric cu arc acoperit etanat, ISA Smelt i convertorul Peirce-Smith. Cuptorul electric cu arc acoperit este o unitate nchis etan, i de aceea, inerent, mai curat dect celelalte cuptoare, presupunnd c sistemul de extracie a gazelor este proiectat i dimensionat n mod adecvat. Pe timpul scrierii lucrrii cuptorul electric este folosit, de asemenea, pentru materiale secundare cu coninut de sulf i este cuplat pe durata funcionrii cu o instalaie de acid sulfuric. Volumul de gaz produs se raporteaz a fi mai sczut dect la alte cuptoare (tm 92, Cu Expert Group 1998) i volumul instalaiei de reducere, prin urmare, poate s fie mai mic.
Pentru deeuri de cupru de calitate nalt, fr contaminare organic, cuptorul cu vatr cu reverberaie, cuptorul cu cuv cu vatr i procesul Contimelt sunt considerate de a fi BAT n conjuncie cu sisteme adecvate de colectare i reducere a gazelor.
3.4.2.3 Conversie primar i secundar
Etapa de conversie care poate fi folosit cu aceste cuptoare este una dintre tehnici care sunt enumerate ca tehnici de luat n considerare. Dac sunt utilizate convertoarele care funcioneaz discontinuu, cum este convertorul Peirce-Smith (sau similare), ele trebuiesc folosite cu acoperire total sau cu un sistem eficient de colectare a vaporilor primari i secundari. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem inteligent de control, cu intirea automat a emisiunilor de vapori la locul producerii pe durata ciclului, fr o pierdere mare de energie a operrii continue. Un exemplu este prezentat n Figura 3.13. Ciclul de suflare al convertorului i sistemul de colectare a vaporilor trebuie s fie controlate n mod automat pentru a preveni suflarea atunci cnd convertorul este dezamorsat. Trebuie s foloseasc adugarea materialelor prin hote sau guri de vnt dac este posibil. Combinaia prevede o flexibilitate posibil mai mare, permite folosirea att a materiilor prime primare ct i secundare i utilizeaz cldura generat de procesul de conversie la topirea deeurilor. Cuptorul ISA Smelt poate s funcioneze i n mod discontinuu. Topirea are loc n prima etap urmat de conversia matei la cupru brut, sau dup o topire secundar, n condiii de reducere, pentru oxidarea fierului i eliminarea zincului sau a staniului n a doua etap este, de asemenea, considerat ca BAT. Tehnica Materii prime Tehnica de Comentarii aplicat reducere
Cuptor cu cuv Mini Smelter (nchis total) TBRC (nchis total) Cuptor electric cu arc acoperit etan Materiale oxidice Secundar, incluziuni de Fe, Pb i Sn Secundar (mai multe caliti) Secundar, incluziuni Sn i Pb (exceptnd Ardere final, rcirea gazelor* i epurare** (filtre din esturi) Rcirea gazelor i epurare (filtre din esturi) Rcirea gazelor i epurare (filtre din esturi) Ardere final, rcirea gazelor i epurare** Eficien energetic nalt, capacitate normal 150-250 to/zi Integrat cu procesul secundar TBRC Etapa de conversie TBRC (nchis total), capaciti pn la 70 to/arj Etapa de conversie Peirce-Smith (cu colectarea vaporilor
273
Chapter 3
calitile slabe) ISA Smelt (nu este ncercat pentru materiale de calitate slab n condiii de reducere) Cuptor cu vatr cu reverberaie Cuptor cu vatr cu cuv Contimelt Secundare (mai multe caliti) Rcirea gazelor* i epurare **
Secundare (caliti nalte), cupru brut, cupru negru Secundare (caliti nalte), cupru brut, cupru negru Secundare (caliti nalte), cupru brut
Ardere final, rcirea gazelor i epurare (filtre din esturi)** Ardere final, rcirea gazelor i epurare (filtre din esturi)** Ardere final, cuptor de reducere, VHB i epurare (filtre din esturi)** Rcirea i epurarea gazelor** (filtre din esturi)
primari i secundari), capacitate pn la 25 to/h rata de topire Etapa de conversie Peirce-Smith sau Hoboken (cu colectarea vaporilor primari i secundari) , capacitatea pentru materiale sulfuroase 40000 to/an Folosit pentru afinare prin foc i topirea materialelor secundare de calitate bun Utilizat pentru topire i afinare prin foc Utilizat pentru topire i afinare prin foc
Tipul de Deeuri de aliaje de Abilitatea de a evapora convertor cupru, cupru negru alte metale, capacitatea Peirce-Smith din cuptorul cu 15-35 to/arj (sau similare) cuv Not: * - dac nivelul de temperatur este destul de ridicat, recuperarea cldurii pierdute poate fi luat n considerare; pentru epurae prin filtre din esturi este necesar rcire n continuoare ** - gazele reziduale pot conine dioxid de sulf pe durata anumitor proceduri i pot fi tratate n epuratoare sau n instalaiile de acid n momentele respective Tabelul 3.36: Topitori de cupru secundar considerai ca BAT
274
Chapter 3
3.4.2.4 Alte procese i etape de proces
Aplicarea metodologiei schiate mai sus pentru alte etape de proces rezult urmtoarele concluzii. Alte procese care sunt considerate BAT sunt: Uscarea concentratelor, etc. n tamburi cu combustie direct i usctoare prin scntei, n pat fluid i usctoare prin aburi. Tratarea zgurii prin cuptori electric de epurare a zgurii, evaporarea zgurii, concasare/mcinare i flotarea zgurii. Afinarea prin foc n cuptoare rotative sau de reverberaie basculante. Turnarea anozilor n forme pregtite sau prin turnare continuu. Afinarea electrolitic a cuprului prin tehnologia optimizat a catozilor permaneni convenional sau mecanizat. Procesul hidrometalurgic schiat n 3.1.1.2. sunt considerate BAT pentru minereuri oxidice i de slab calitate, pentru minereuri complexe i minereuri de sulfuri de cupru fr metale preioase. Tehnicile se rspndesc repede. Procesul pentru producia srmelor, a semifebricatelor, etc. prin procese de turnare continu i similare tip Southwire, Contirod, Properzi &Secor, Upcast, Dip Forming, formeaz baza pentru BAT, pentru producerea acestor materiale presupunnd c s-a atins un nalt standard de reducere. Procesul de producie pentru brame, staniu, etc. care sunt descrise ca tehnici care sunt considerate ca formnd baza pentru BAT pentru producerea acestor materiale presupunnd c s-a atins un standard nalt de reducere.
Tehnicile specifice utilizate depind de materiile prime i alte faciliti la dispoziie la/sau n apropierea instalaiei.
3.4.3 Colectarea gazelor i reducerea Cele mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de tratare a gazelor i vaporilor sunt acelea, care folosesc rcirea i recuperarea cldurii, dac sunt practicabile nainte de epurare. Filtrele din esturi, care folosesc materiale moderne de performan nalt ntr-o structur bine construit i ntreinut, sunt aplicabile. Ele se caracterizeaz prin sisteme de detecie a aprinderii sacilor i metode de epurare on-line. Tratarea gazelor pentru etapa de afinare cu foc poate s includ etapa de eliminare a dioxidului de sulf i/sau arderea final dac acesta este considerat necesar pentru a evita probleme de calitate a aerului locale, regionale sau de lung durat. Sistemele de colectare a vaporilor urmresc practicile cele mai bune schiate n tehnicile descrise mai nainte n acest capitol, i n seciunea 2.7. Producerea vaporilor de la materiile prime secundare poate fi minimalizat prin alegerea cuptorului i a sistemelor de reducere. Cteva materii prime sunt contaminate cu materiale organice i pot fi pretratate nainte de topire pentru a minimaliza producerea vaporilor. Sistemele de colectare a vaporilor folosit poate utiliza sistemele de etanare ale cuptorului i pot fi proiectate pentru a menine o depresiune potrivit n cuptor pentru evitarea scurgerilor i a emisiunilor fugitive. Pot fi utilizate sisteme care menin etanarea cuptorului sau deplasarea hotelor. Exemplele sunt pentru adugarea materialelor prin hot, adugri prin gurile de vnt sau tuburi i utilizarea supapelor rotative robuste la sistemele de alimentare.
275
Chapter 3
Etape de proces
Componente n gazul Opiunea de reducere rezidual Manipularea Pulberi i metale Depozitare, manipulare i transfer corect. Colectarea materiilor prime pulberilor i filtre din esturi Pretratarea Pulberi i metale. Pretratare corect. Colectarea gazelor i filtre din termic a Materiale organice* i esturi. materiilor prime monoxid de carbon Operarea procesului, ardere final i rcirea corect a gazelor Topire primar Pulberi i metale Operarea corect a procesului i colectarea gazelor. Dioxid de sulf Epurarea gazelor urmat de rcirea gazelor/epurare final i instalaia de acid sulfuric sau recuperarea dioxidului de sulf (n mod normal urmat de instalaia Hg de acid sulfuric) Dac prezint valori ridicate n alimentare: ndeprtarea dup epurarea gazelor de SO2 Topire secundar Pulberi i metale Operarea procesului i colectarea gazelor. Rcirea i epurarea prin filtre din esturi. Materiale organice* i Operarea procesului, ardere final dac este necesar i monoxid de carbon rcirea corect a gazelor. Dioxid de sulf** Epurarea, dac este necesar. Conversie Pulberi i metale Operarea procesului i colectarea gazelor. Epurarea primar Dioxid de sulf gazelor urmat de instalaia de acid sulfuric. Conversie Pulberi i vapori sau Operarea procesului i colectarea gazelor. Rcirea i secundar compui metalici. epurarea prin filtre din esturi sau epuratori. Materiale organice* i Operarea procesului, ardere final, dac este necesar, monoxid de carbon*** i rcirea corect a gazelor. Dioxid de sulf** Epurarea, dac este necesar Afinare cu foc Pulberi i metale Operarea procesului i colectarea gazelor. Rcirea i epurarea prin filtre din esturi sau epuratori. Materiale organice* , Operarea procesului, ardere final (dac este necesar monoxid de pe timpul persajului) i rcirea corect a gazelor. carbon**** Epurarea, dac este necesar Dioxid de sulf** Topirea i Pulberi i metale Operarea procesului i colectarea gazelor. Rcirea i turnarea epurarea prin filtre din esturi. Materiale organice* , Operarea procesului, ardere final, dac este necesar, monoxid de carbon i rcirea corect a gazelor. Turnarea anozilor Vapori de ap Epurator umed sau dezaburizare, dac este necesar i granularea zgurii Procesul de Pulberi i metale Operarea procesului i colectarea gazelor. Rcirea i tratare a zgurii epurarea prin filtre din esturi. pirometalurgice Monoxid de carbon Ardere final, dac este necesar. Dioxid de sulf Tratare pentru eliminare.
Not: * - Materialele organice includ COV-uri raportai ca, carbon total (excluznd CO) i dioxine, coninutul exact depinde de materia prim folosit.. **- Dioxidul de sulf poate fi prezent dac se folosesc materii prime sau combustibili cu coninut de sulf. Monoxidul de carbon poate fi produs prin ardere incorect, de prezena materialelor organice sau intenionat pentru a micora coninutul de oxigen. ***- Pentru procese discontinue, CO numai la nceperea insuflrii. ****- CO numai dac nu este ardere final.
Tabel 3.37: Sumarul metodelor de reducere pentru componenii din gazul rezidual
Colectarea vaporilor secundari este costisitoare i consum o cantitate de energie dar este necesar n cazul unor convertori cu funcionare discontinu i pentru ventilarea gurilor de evacuare, pentru jgheaburi, etc. Utilizarea unor sisteme inteligente, capabile pentru extracii int de vapori la surs i de o anumit durat pentru orice vapori, este mult mai eficient energetic.
276
Chapter 3
Tabelul 3.37. cuprinde opiunile considerate BAT pentru procesele de reducere pentru componeni probabil prezeni n gazele reziduale. Pot s existe variaii de materii prime care influeneaz domeniul componenilor i starea fizic pentru civa componeni ct i volumul i proprietile fizice ale pulberilor produse care trebuiesc evaluate local.
3.4.3.1 Emisiuni n aer asociate cu folosirea BAT
a) b) c) d) -
Emisiunile n aer cuprind emisiunile captate/reduse de la surse variate, n plus emisiunile fugitive i necaptate de la aceste surse. Sisteme moderne bine operate realizeaz ndeprtarea eficient a poluanilor i informaiile la momentul scrierii indic faptul c emisiunile fugitive pot contribui n cea mai mare msur la emisiunile totale n aer. Pentru cupru primar emisiunile totale n aer se compun din emisiuni de la: recepia, depozitarea, amestecarea i prelevarea materialelor cuptoarele de topire, conversie i afinare prin foc i turnarea anozilor cu transferul de metale asociat i sistemele de manipulare i epurare a gazelor fierbini cuptorul de epurare a deeurilor, sisteme de granulare i manipulare a zgurii secia de rcire i epurare a gazelor umede i instalaia de acid sulfuric afinarea electrolitic a cuprului Pentru cupru secundar emisiunile totale n aer cuprind emisiile de la: recepia, depozitarea, amestecarea i prelevarea materialului cuptoarele de topire, conversie i afinare prin foc i turnarea anozilor cu transferul de metale asociat i sistemele de manipulare i epurare a gazelor fierbini sistemul de manipulare a zgurii afinarea electrolitic a cuprului Pentru instalatiarea srmei de cupru emisiunile totale n aer cuprind emisiunile de la: cuptoarele de topire, afinare (dac se aplic) i de meninere cu sistemele asociate de manipulare i epurare a gazelor fierbini echipamentul de turnare, laminorul i instalaiile auxiliare Pentru instalatiarea semiinstalatiatelor din cupru i producia de brame emisiunile totale n aer cuprind emisiile de la: recepia i depozitarea materialului cuptoarele de topire, afinare i meninere/turnare cu sistemul asociat de manipulare i epurarea gazelor fierbini i sistemul de transfer cu cup echipamentul de turnare, unitile de instalatiare i instalaiile auxiliare Emisiunile fugitive sunt foarte semnificative i terbuiesc evaluate pe plan local. Ele pot fi prognozate de la eficiena capturii gazelor de cuptor i pot fi estimate prin monitorizare (vezi seciunea 2.7.) Tabelul urmtor cuprinde emisiile captate asociate cu utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru emisiunile colectate.
Poluant
Domeniul asociat cu utilizarea BAT Cureni de gaze Factor de reziduale conversie > 99,7 bogate n SO2 > % 5%
Tehnicile care pot fi folosite Comentarii pentru a atinge aceste nivele
Instalaia de acid sulfuric dublu contact (coninutul de SO2 a gazelor reziduale depinde de tria gazelor de alimentare). Un deaburizator poate fi potrivit pentru eliminarea final a SO3
Se vor atinge nivele foarte sczute pentru poluanii purtai n aer datorit tratrii intensive a gazelor nainte de instalaia de contact (epurare umed, PE umed i dac este necesar, eliminatrea mercurului, pentru a asigura calitatea produsului H2SO4
277
Chapter 3
Not: Emisiile colectate numai. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continu pe durata perioadei de funcionare.n cazurile unde monitorizarea continu nu este practicabil valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului i pulberilor vor fi luate n calcul n proiectarea sistemului i se va folosi temperatura de funcionare corect. Factori de conversie > 99,9 % au fost atinse ntr-o instalaie cu alimentare bun constant de dioxid de sulf cu epurare de gaz sofisticat i rcirea ntre treceri.
Tabel 3.38: Emisiuni n aer de la topirea i conversia primar asociat cu folosirea BAT n sectorul cuprului
Gaze cu trie mai mic pot fi produse de la procesele metalurgice complexe folosite pentru producerea cuprului, sulfului i a metalelor preioase. Datele sunt prezentate n capitolele pentru cupru i metale preioase.
Poluant
Domeniul Tehnicile care pot fi folosite Comentarii asociat cu pentru a atinge aceste nivele utilizarea BAT Vapori de acizi < 50 mg/Nm3 Dezaburizator, epurator umed Un dezaburizator sau epurator de ap va permite ca acidul colectat s fie refolosit 3 COV sau < 5-15 mg/Nm Container de siguran, solveni ca, condensator, filtru de crbune carbon sau bio
Not: Emisiile colectate numai. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continu pe durata perioadei de funcionare.n cazurile unde monitorizarea continu nu este practicabil valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului i pulberilor vor fi luate n calcul n proiectarea sistemului i se va folosi temperatura de funcionare corect.
Tabel 3.39: Emisiuni n aer de la procesul hidrometalurgic i extracie electrolitic asociat cu folosirea BAT n sectorul de cupru
Nu exist vapori de acizi de la procesul de afinare electric.

Poluant Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite Comentarii cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu esturi Caracteristicile pulberilor va varia cu materia prim i afecteaz valoarea atins. Filtre de esturi de nalt performan pot atinge nivele sczute de meatle grele. Concentraia metalelor grele este legat de concentraia pulberilor i proporia metalelor n pulberi. Epuratoare alcaline Efecte asupra mediului < 50-200 mg/Nm3 semiuscate i filtre cu poteniale de la folosirea esturi. Epuratoare alcaline energiei, reziduurile de ap umede sau alcaline duble uzat i solide mpreun cu folosind calcar, hidroxid dr abilitatea pentru reutilizarea magneziu, hidroxid de sodiu. produselor de epurare va Combinarea sulfatului de influena tehnica utilizat. sodiu sau alumin/sulfat de aluminiu n combinaie cu calcar pentru regenerarea reactivului i formarea ipsosului. Arztor cu NOx redus Valorile mari sunt asociate cu < 100 mg/Nm3
Pulberi
SO2
NOx
278
Chapter 3
< 100-300 mg/Nm3
Carbon < 5-15 mg/Nm3 organic total, < 5-50 mg/Nm3 ca carbon Dioxine
< 0,1-0,5 TEQ/Nm3
- mbogirea n oxigen pentru a reduce consumul de energie. n aceste cazuri volumul de gaze i emisiunea masic sunt reduse. Arztor final Pretratarea materialului Combustie optimizat secundar pentru ndeprtarea nveliului organic dac este necesar nalt n Sunt disponibile alte tehnici ng Eficien ndeprtarea pulberilor (de ex. (de ex. absorbia de crbune filtre din esturi), arztor pe crbun activ, filtru de final urmat de rcire crbune sau injecie cu calcar/carbon). Se cere tratarea gazului curat desprfuit pentru a atinge nivele joase.
Arztor oxidant
cu
combustibil
Not: Emisiile colectate numai. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continu pe durata perioadei de funcionare.n cazurile unde monitorizarea continu nu este practicabil valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului i pulberilor vor fi luate n calcul n proiectarea sistemului i se va folosi temperatura de funcionare corect. Pentru ndeprtarea SO2 i carbon variaia n concentraia gazului primar pe timpul proceselor discontinui poate afecta performana sistemului de reducere. De ex. insuflrile n convertor pot produce vrfuri de concentraie pentru gazul primar i prin urmare, numrul de ciclu/zi influeneaz domeniul asociat (dat ca medie zilnic), un efect similar poate fi observat i cu alte etape de proces discontinui. Concentraii de vrf pentru gazul tratat pot fi pn la 3 ori domeniul raportat. Pentru NOx folosirea proceselor foarte eficiente (de ex. Contimelt) cere stabilirea unui echilibru local ntre consumul de energie i valorile atinse.
Tabel 3.40: Emisiuni n aer de la topirea i conversia secundar, afinarea cu foc primar i secundar, epurarea i topirea electric a zgurii asociate cu folosirea BAT n sectorul cuprului
Poluant
Pulberi
Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu esturi cu injecie de calcar (pentru colectarea SO2/protecia filtrelor)
Comentarii
SO2
< 500 mg/Nm3
Dioxine
Filtre cu esturi cu injecie de calcar uscat n gazul rece 3 Epurator umed alcalin pentru < 50-200 mg/Nm colectarea SO2 din gaze fierbini (din gaze uscate dup ndeprtarea prafului) Filtre cu esturi cu injecie Se cere tratarea gazelor < 0,1-0,5 ng 3 de calcar pentru protecia curate, deprfuite pentru a TEQ/Nm filtrelor atinge nivele reduse
Recircularea pulberilor poate fi utilizat pentru protecia filtrelor din esturi/captarea particulelor fine. Concentraia metalelor grele este legat de concentraia pulberilor i proporia metalelor n pulberi Pot fi efecte potenial semnificative asupra mediului folosind sisteme de epurare umede sau semiuscate cu gaze reci
Not: Emisiile colectate numai. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continu pe durata perioadei de funcionare.n cazurile unde monitorizarea continu nu este practicabil valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului i pulberilor vor fi luate n calcul n proiectarea sistemului i se va folosi temperatura de funcionare corect.
Tabel 3.41: Emisiuni n aer de la sistemele de colectare secundar a vaporilor i procese de uscare asociate cu folosirea BAT n sectorul cuprului
Coninutul de metal al pulberilor variaz larg ntre procese. n plus, pentru cuptoare similare, exist variaii semnificative n coninutul metalelor datorit folosirii materiilor prime variabile i folosirea cuptoarelor pentru separarea elementelor minore pentru colectarea prealabil i
Chapter 3
mbogirea pentru procesare ulterioar. De aceea, nu este exact detalierea n acest document a concentraiilor specifice care pot fi atinse pentru toate metalele emise n aer. Problema este specific locului dar tabelul urmtor d cteva indicaii asupra efectelor de coninutul de metale n pulberi care pot fi ntlnite pe plan local.
Component Pulberi PE de Pulberi de la cuptorul de la cuptorul topire a cu cuv concentratulu i pentru mat Pulberi de la convertorul de deeuri Pulberi PE de la convertoru l de mat Pulberi de la cuptorul de purificare electric a zgurii 2-15 25-60 Pulberi de la cuptorul cu anod
Pb, % Zn, % Sn, % Cu, % As, % Ni, %
0,1-5 0,1-10 0,1-1 5-30 0,1-4 0,1-1
5-40 20-60 0,2-5 2-12 0,1-1
5-30 25-70 1-20 2-15
2-25 5-70 0,1-4 10-25 0,1-1
2-20 5-40 15-25 0,5-10
0,5-2,5
Tabel 3.42: Coninutul de metale al ctorva pulberi de la variatele procese de producie ale cuprului
Cteva metale au compui toxici care pot fi emii din procese i de aceea este necesar reducerea lor pentru a satisface standardele de calitate ale aerului locale, regionale i de lung durat. Se consider c concentraia sczut a metalelor grele sunt asociate cu folosirea sistemelor de reducere moderne de nalt performan cum sunt filtre din esturi membrane, presupunnd c temperatura de funcionare este corect i caracteristicile gazelor i a pulberilor sunt luate n calcul la proiectare.
3.4.4 Ape uzate Aceast este o problem specific local, s-au raportat sisteme de tratare existente de standarde nalte. Toate apele uzate vor fi tratate pentru a ndeprta solizii i uleiurile/gudron , gaze acidice absorbite (de ex. dioxid de sulf, HCl) vor fi fi refolosite dac este posibil sau neutralizate, dac este necesar. Sursele de emisie spre ap sunt: a) Pentru cupru primar i secundar emisiunile totale n ap se bazeaz pe: sistemul de tratare i garnulare a zgurii afinarea electrolitic a cuprului cu circuitul de purificare a electrolitului i secia de macerare a nmolului anodic sistemul de tratare a apelor uzate i apele de splare prin precipitaii acidul sulfuric slab de la rcirea i purificarea de SO2 n combinaie cu tratarea apelor uzate b) Pentru producia de srm, semiinstalatiate i brame emisia total spre ap se bazeaz pe: Sistemul de tratare a apelor uzate
Exemple de tratare a apelor uzate aplicate n cteva procese sunt date n seciunea despre tehnicile ce pot fi luate n considerare pentru detreminarea BAT mai sus iar apele de proces cuprind tratarea cu precipitani, cu hidroxizi sau sulfuri, depinznd de metalele coninute urmat de sedimentare i dac este necesar, de filtrare. Exemplele indic concentraiile asociate cu aceste procese. Performanele asociate cu tratarea corect a apelor uzate sunt artate mai jos.
Componeni principali [mg/l]
280
Chapter 3
Ap de proces sau de rcire direct
Cu <0.1
Pb <0.05
As <0.01
Ni <0.1
Cd <0.05
Zn <0.15
Not: Emisiile asociate n ap se bazeaz pe o prelevare de eantion aliatoare sau pe un eantion amestec pe 24 ore. Amploarea tratrii apelor uzate depind de surs i de coninutul de metale din apele uzate Tabel 3.43: Domeniul de concentraii pentru metale asociate din variai cureni de ape uzate de la producerea cuprului
281
Chapter 3
3.4.5 Reziduuri de proces Utilizarea sau reciclarea zgurii, a nmolurilor i a pulberilor din filtre easte considerat ca parte din procese. Procesele de producie din acest sector au fost dezvoltate de industrie pentru a maximaliza refolosirea reziduurilor din majoritatea proceselor de la unitile de producie sau pentru a produce reziduuri de a mbogi elementele minore ntr-o form care s permit utilizarea n alte procese de producie a metalelor neferoase.
Proces surs Produse intermediare, Utilizare final produse auxiliare, reziduuri Sisteme de reducere Pulberi din filtre Materie prim pentru cupru (returnat la topitor), Pb, Zn i alte metale Compui cu mercur Materie prim pentru Hg Catalizator uzai i acizi Industria chimic Nmoluri de acid sulfuric Nmoluri de neutralizare pentru depozitare final Acid slab Descompunerea pentru recuperarea SO2, neutralizare (nmol pentru depozitare), alte utilizri de ex. ca mediu de macerare Topitor Zgur La cuptorul de zguri sau alt separare reciclare intern Cptueala cuptorului Recuperat sau depozitat Convertor Zgur La topitor reciclare intern Cuptor pentru zgur Zgur Materiale abrazive i de construcie Cuptor de afinare (cu Zgur La topitor reciclare intern anozi) Recipieni Purjatul de electrolit Sruri de Ni, recuperare de Cu, recuperare de acizi sau alte utilizri Topire / retopire Spum i zguri Materie prim pentru recuperarea metalelor Generale Uleiuri Recuperare ulei Hidrometalurgia Electrolit epuizat Macerare Producia Soluii de decapare i de Dispunere ca deeuri dac coninutul de semiinstalatiatelor cltire acide metale neferoase este sczut sau vndut pentru recuperarea metalelor Producia de bare Soluii de decapare acid Recuperare n celule electrolitice separate (dac se aplic)
Tabel 3.44: Utilizarea potenial a produselor intermediare, a produselor auxiliare i a reziduurilor de la producerea cuprului
Cantitatea de reziduuri i produse auxiliare obinut, este puternic dependent de materia prim n particular, de coninutul de fier al materialelor primare, coninutul de alte metale neferoase n materialele primare i secundare i prezena altor componeni, cum este silicea, etc. Emisiunile spre sol sunt, de aceea, specifice locului i materialului i depind de factorii discutai mai nainte. De aceea nu este posibil ntocmirea unui tabel tipic realist al cantitilor care sunt asociate cu folosirea BAT fr detailarea specificaiilor materiilor prime, acesta poate fi considerat numai local. Principiile BAT include prevenirea i minimalizarea vast i reutilizarea reziduurilor ori de cte ori este practic. Tabelul de mai sus d o privire de ansamblu despre utilizarea potenial a reziduurilor din procesele folosite pentru producerea cuprului, lista nu este exhaustiv, i n plus, cteva opiuni nu sunt disponibile, datorit absenei facilitilor adecvate.
3.4.6 Costuri asociate cu tehnicile
282
Chapter 3
Datele de costuri au fost strnse pentru o serie de procese variate i sisteme de reducere. Datele pentru costuri sunt foarte local specifice i depind de un numr de factori, dar domeniile date permit s se fac unele comparaii. Datele sunt prezentate ntr-o anex la aceast not, aa c costurile pentru procese i sisteme de reducere, pentru tot ansamblul industriei metalelor neferoase, pot fi comparate.
283
Chapter 3
3.5 Tehnologii aparute
S-a raportat [tm 137 Cu Expert Group 1999] ca activitatea de dezvoltare are loc in dezvoltarea si imbunatatirea tehnicilor de topire in baie. Topitoriile in baie pot oferi instalatii la preturi reduse datorita cotatiei reactiei ridicate intr-o instalatie moderna legata de cuptoaerle inchise sau semi-inchise. Este nevoie sa se dovedeasca siguranta instalatiei pe termen lung, iar datele de la cateva instalatii chinezesti si rusesti ce utilizeaza Baiyin sau Vanyucov ar trebui verificate in caz ca sunt disponibile.
Tehnica Comentarii
Topirea continua/convertizare: Combinatia reactorului Noranda si a cuptorulului de convertizare Mitsubishi Convertizor continuu Noranda
Rezultatele punerii in functiune in 1999 se asteapta a fi evaluate. Rezultatele punerii in functiune se asteapta a fi evaluate.
Tabelul 3.14: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie
ISA Smelt pentru reducere / oxidare nu este demonstrata inca industrial insa este in dezvoltare. Utilizarea proceselor hidro-metalurgice este de asemenea in dezvoltare si se preteaza pentru minereurile oxidice/sulfidice ce contin concentratii reduse de metale pretioase. Fierul si bacteria ce oxideaza sulfitii pot fi utilizati la lesiere. Unele procese au fost dezvoltate pentru tratarea concentratelor si a pulberilor, cu ajutorul lesierii, ca de ex: lesierea: extragerea de solventi: procesele de obtinere electrica (L:SX:EW) . [tm 137, Cu Expert Group 1999; tm 56, Kojo 1998].
Dezvoltarile din celelalte sectoare industriale pot fi de asemenea vazute ca procese de productie dezvoltate pentru cupru. Dezvoltari deosebite sunt:
Utilizarea textilelor moderne pentru filtrele saci inseamna textile mai effective si mai robuste (si concept propriu) poate sa permita ca durata de functionare sa se extinda semnificant, imbunatatind performanta si reducand costurile, in acelasi timp. Captarea emisiilor fugitive poate fi realizata in mai multe moduri. Utilizarea controalelor inteligente poate imbunatati captarea fumului si reduce marimea suflantei si deci si a costurilor. Incarcaera etansa a masinilor sau skipurilor este utilizata la cuptorul reverbatoriu la topitorul secundar de aluminiu si reduce emisiile fugitive in aer prin captarea emisiilor din timpul incarcarii.
284
Chapter 4
4 PROCESELE DE PRODUCERE A ALUMINIULUI DIN MATERIE PRIMA PRIMARA SI SECUNDARA 4.1 Procese si tehnici utilizate
4.1.1 Aluminiul primar
4.1.1.1 Producerea aluminei
Alumina se produce din bauxita prin procesul stabilizat Bayer. Acest proces este in mod normal desfasurat in apropierea minei dar exista anumite locuri din Europa in care bauxita este transformata in alumina in aceeasi locatie in care se afla cuptorul de topit aluminiul sau intr-o rafinarie de alumina.
Bauxite Raw materials preparation CaO Digestion
Liquor heating
Steam
Liquor Flashing
Water Sand washing

Water
NaOH
Liquor surge
Sand preparation
Impurity removal Impurities
Evaporation
Fine residue separation

Residue washing
Heating
Steam
Cooling
Precipitation
Seed Classification Water Residue disposal
Washing Fuel Calcination
Figura 4.1: Producerea aluminei procesul Bayer
Procesul general este standard indiferent de locul in care se desfasoara si utilizeaza soda caustica pentru a extrage alumina din bauxita la temperaturi si presiuni ridicate in autoclave. Astfel se produce o suspensie care contine aluminat de sodiu dizolvat si o mixtura de oxizi metalici numita noroi rosu care este indepartat in cuve de decantare. Solutia de aluminat este racita si insamantata cu alumina pentru a cristaliza alumina hidratata [ tm 30, Irish EPA 1996]. Cristalele sunt spalate si apoi calcinate in cuptoare rotative sau in cuptoare de calcinat cu straturi fluidizate / cu vaporizare inainte de a fi folosite sau transportate [ tm 77, Al Expert
285
Chapter 4
Group 1998; tm 90 Al Expert Group 1998]. Alte metale, cum ar fi vanadiu, pot sa fie prezente si pot fi, de asemenea, recuperate din solutie. Desi procesul de baza este standard in toata industria, exista totusi mici diferente in ceea ce priveste echipamentele utilizate, in special autoclavele si cuptoarele de calcinat. Aceste mici diferente afecteaza in special energia utilizata in timpul procesului [tm 77, Al Expert Group 1998]. Acest lucru va fi prezentat ulterior.
4.1.1.2 Producerea aluminiului prin electroliza
Aluminiul este produs din materie prima prin reducerea electrolitica a oxidului de aluminiu (alumina) dizolvat intr-o baie lichida de fluoroaluminat de sodiu (criolit) la o temperatura de aproximativ 960O C [tm 6, HMIP Al 1993; tm 100 Al 1998]. Elementele (celulele) electrolitice contin un catod de carbune izolat prin caramizi refractare in interiorul unei cuve dreptunghiulare de otel, si un anod de carbune suspendat de un conductor anodic conducator electric. Celulele sunt conectate in serie pentru a forma o linie electrica reducatoare (potline). Un curent continuu este transferat de la anodul de carbune prin baie catre catod si apoi, printr-o bara colectoare, catre celula urmatoare [tm 6, HMIP Al 1993; tm 100, Nl Al 1998]. Se adauga alumina in celule pentru a mentine un continut de alumina de 2-6% in baia lichida, in fabricile moderne utilizandu-se un sistem de control computerizat. Amestecuri de fluoruri sunt adaugate pentru a scade punctul de topire al baii, permitand utilizarea celulelor la o temparatura scazuta. Fluorura de aluminiu (ALF3) cel mai cunoscut aditiv, neutralizeaza oxidul de sodiu prezent ca si impuritate in sarja de alumina. Majoritatea celulelor sunt utilizate cu un continut in exces de AlF3 al compozitiei criolitice stoichiometrice; totusi, emisiile de fluoruri cresc in aceeasi masura in care creste excesul de AlF3 in baie [tm 6, HMIP Al 1993; tm 77 Al Expert Group 1998; tm 100, NL Al 1998]. Aluminiul lichid se depune la catod in partea inferioara a celulei iar oxigenul se combina cu anodul si formeaza dioxid de carbon. Din aceasta cauza anozii de carbune sunt in permanenta consumati in timpul procesului. Sistemul de celule poate sa difere in functie de tipul anodului si de metoda utilizata pentru alimentarea cu alumina, asa cum este ilustrat in fig 4.2 [ tm 6 & 17, HMIP Al 1993; tm 100, NL Al 1998]. Exista 2 tipuri principale de celule electrolitice: Soderberg si Prebake ( cu precoacere). a) Anozii de tip Soderberg sunt confectionati in instalatia dintr-o pasta de cocs de petrol calcinat si gudron de huila, care este uscat de caldura provenita din baia lichida. Curentul este transferat anodului Soderberg prin contacte care trebuie sa fie extrase si re-asezate mai sus in anod pe masura ce anodul se consuma. Pe masura ce anodul se consuma tot mai multa pasta coboara in cuva anodului, furnizand astfel un proces care nu necesita schimbarea anodului. Alumina este adaugata celulelor Soderberg in mod periodic prin intermediul orificiilor produse prin ruperea crustei de alumina si electrolit solidificat, care acopera baia lichida. In fabricile moderne sunt utilizate sisteme automate punctuale de alimentare, care elimina necesitatea ruperii in mod regulat a crustei. In partea inferioara a anodului este atasata o fanta pentru colectarea gazelor. Gazele sunt colectate si arse in arzatoare pentru a reduce emisiile de gudron si PAH. Gazele rezultate din ventilatia cuvei pot fi de asemenea, colectate si tratate. b) Anozii de tip Prebake (pre-copti) sunt confectionati dintr-un amestec de cocs de petrol calcinat si gudron de huila, in forma de bloc si uscat intr-o instalatia de anozi separata. Instalatia de anozi este deseori parte integrata a fabricii de aluminiu primar si trebuie sa fie inclusa in definirea instalatiilor pentru astfel de utilaje; de asemenea trebuie luata in considerare contributia productiei de anozi la totalul emisiilor. Capitolul 12, carbon si grafit, descrie acest
Chapter 4
proces in mod amanuntit. Anozii sunt suspendati in celule prin bare de sustinere atasate conductorilor anodici, folositi si pe post de conductori electrici. Anozii sunt coborati in mod gradat pe masura ce sunt consumati si sunt schimbati inainte ca barele de sustinere se fie atacate de baia lichida. Reziduurile anozilor, cunoscuti ca anod partial consumat, sunt curatati de materialul baii si reciclati in instalatia de anozi.
Figura 4.2: Celulele electrolitice de aluminiu primar
Celulele Prebake au, in mod normal, 12 40 de anozi individuali, care sunt schimbati la intervale regulate. Intr-o cuva mare, schimbarea anozilor este un eveniment frecvent si implica demontarea capacelor de protectie a celulelor. Cu toate ca, de obicei, exista o scurgere redusa
Chapter 4
din celule aflate in intretinere (depinzand de rata sistemului de extractie), rata generala de extractie din celelalte celule este redusa. Aceasta conduce la o crestere a emisiilor ocazionale, daca mai multe capace sunt demontate in acelasi timp. Celulele pre-coapte pot fi de doua tipuri, in functie de modul in care este adaugata alumina.
Celule anodice pre-coapte, actionate lateral (SWPB) alumina este adaugata in celule dupa ce crusta este rupta in jurul circumferintei. Nisele de colectare a gazelor de-a lungul celulelor trebuie sa fie deschise in timpul acestei operatii. Celule anodice pre-coapte actionate central (CWPB) sunt alimentate cu alumina dupa ce crusta este rupta, in lungul liniei centrale sau in puncte selectate de pe linia centrala a celulelor (alimentare punctuala). Aceste metode de alimentare se pot desfasura fara deschiderea niselor de colectare a gazelor.
Sistemul de colectare a gazelor extrage gazele din proces, printr-un sistem de depoluare care utilizeaza scrubere uscate de alumina pentru a extrage si recupera HF si fluoruri. Scruberul extrage de asemenea, gudronul rezidual, dar nu extrage dioxidul de sulf. Alumina din scrubere este extrasa in filtre cu saci sau electrofiltre si este de obicei pusa direct in celule. Gazele de ventilare din cuva pot fi de asemenea, colectate si tratate intr-un sistem uscat de epurare. Catodul nu este consumat in timpul procesului dar ei se deterioreaza in timp. Blocurile de carbune absorb electrolitul si dupa 5-8 ani trebuie sa fie schimbate din cauza dilatarii si fisurarii care conduc la penetrarea electrolitului lichid si a aluminiului in conductorul catodic si cuva de otel. Cantitati mici de cianuri se formeaza printr-o reactie intre azot si carbon. Reziduurile catodice sunt cunoscute ca si captuseala uzata, existand cateva metode de evacuare si reciclare pentru acest material [tm 42, Ausmelt 1998;tm 77 Al Experts Group 1998; tm 100, NL Al 1998]; acestea sunt descrise in capitolul 4.2.1.4 Aluminiul topit este periodic extras din celule cu sifon cu vacuum in creuzete. Creuzetele sunt transportate la instalatia de turnare iar aluminiul este turnat in melanjoare (cuptoare pentru mentinerea metalului topit) incalzite. Adaosurile de aliere sunt formate in aceste cuptoare iar temperatura este controlata. Spuma formata la suprafata topiturii, prin oxidarea aluminiului lichid, este indepartata; pentru a reduce oxidarea ulterioara a spumei se pot folosi containere etanse, de asemenea fiind folosita si metoda acoperirii cu azot sau argon [tm 106, Farrell 1998]. Throughout this chapter the term skimmings refers to both skimmings and drosses.
4.1.1.3 Afinarea
Metalul este rafinat in acest stadiu pentru a elimina impuritatile, cum ar fi particule de sodiu, magneziu, oxid de calciu si hidrogen. Aceasta faza de rafinare este realizata prin injectarea unui gaz in metalul lichid, in mod normal intr-un reactor liniar. Gazul de tratament folosit depinde de impuritati: se utilizeaza argon sau azot pentru a elimina hidrogen iar amestecuri de clor si argon sau azot pentru a elimina impuritati metalice. Fluorura de aluminiu este utilizata pentru a elimina magneziul. Metalul este apoi filtrat inainte de turnare. In melanjor se fac, de asemenea, ajustari prin adaugarea metalelor necesare (Si, Cu, Mg, Pb, Sn, Zn) sau a unui aliaj intermediar de metal cu aluminiu (Ti, Cr, Fe, Mn, Ni) [tm 116, Secondary Al Expert Group 1998]. Pentru rafinarea granulatiei metalului se fac alte adaosuri, cele mai cunoscute fiind cele de titan sau boruri de titan. In acest faza se produce spuma care este indepartata de pe suprafata metalului lichid si este reciclata in industria de aluminiu secundar.
Chapter 4
4.1.1.4 Turnarea
Bramele, bare in forma literei T sau lingouri sunt turnate in masini de turnare verticala in cochilie, care utilizeaza matrite metalice racite cu apa si mese de fixare in partea inferioara a matritelor. Mesele de fixare sunt coborate dupa ce lingoul este format. Alte metode de turnare includ matrite metalice (fixe sau mobile continuu), turnarea continua de foi subtiri si turnarea continua de bare subtiri [tm 6, HMIP Al 1993]. Mici cantitati suplimentare de spuma sunt produse si in aceasta faza, ele fiind indepartate de pe suprafata metalului lichid.
4.1.2 Aluminiul secundar

4.1.2.1 Procesele de productie
Principala trasatura a productiei de aluminiu secundar este diversitatea materiilor prime folosite si varietatea furnalelor utilizate.Tipul de materie prima si tratamentul ei anterior este de aceea folosit pentru a aprecia cel mai bun tip de furnalpentru un anumit tip de material de o anumita marime continut de oxid si gradul de contaminare intre altele.Acesti factori ,deasemenea,influenteaza alegerea fluxurilor asociate cu procesul de marire la maximum a recuperarii aluminiului.Alegerea tehnologiei de prelucrare folosite va varia de la fabrica la fabrica.Numarul factorilor care determina alegerea procesului inseamna ca exista potential pentru multe strategii viabile care sa se adreseze unor circumstante similare. Furnalele rotative sau cu reverberatie sunt folosite pentru topirea unei largi game de materii prime secundare cuptoarele rotative pot incorpora un mecanism basculant folosit pentru a reduce cantitatea de fondant necesara.Cuptoarele de inductie si procesul Meltower sunt folosite sa topeasca straturi mai curate de aluminiu. Furnalele cu reverberatie adeseori includ un put lateral.Un sistem de pompare(magnetic sau electromagnetic) este adeseori folosit pentru a purta metalul topit prin putullateral si un put de incaracare pentru a ajuta topirea particolelor mici.Pompele electromagnetice nu au parti mobile si se bazeaza pe o spirala externe pentru a induce forta electromagnetica,agitatia este indusa in putul de incarcare si in furnal.Alte pompe,care au componente interne rezistente la caldura si "elice" de metal sunt deasemenea utilizate [tm 145, Winter 1998]. Cuptoarele cu reverberatie pot folosi deasemeni o vatra inclinata in locul de introducere al metalului,unde bucati continand cantitati mari de fier pot fi plasate.Aluminiul este topit in afara stratului de fier care ramane in vatra.contaminarea sarjei cu fier este de aceia minima [tm 77, Al Expert Group 1998; tm 116, ALFED 1998]. Detalii ale unora dintre furnaleeste data in 2.5.2. Surse tipice de aluminiu sunt deseuri de aluminiu, doze uzate de bauturi (UBCs),foite (tabla subtire), extruziuni deseuri comerciale comerciale, span, metal vechi rulat sau turnat in forme.Pe langa aceasta aluminiul este recuperat si din crusta formata precum si din zgura. Variati contaminatori pot fi prezenti si de aceasta se tine cont in alegerea tratamentului anterior sau inproiectarea furnalului.bucatile sunt sortate mai intai dupa tipuri de aliaje pentru a produce aliajul dorit cu minimul de reprocesare [tm 116, ALFED 1998; tm 121, Hoogovens 1998]. Deseurile precum bucatile ca UBcs si strunjiturile sunt surse majore de stoc de material si pot fi contaminate. Acestea cer ca uneori sa fie decapate sau curatate de ulei inainte de topire pentru a imbunatati rata de topire (si eficienta termala) si a reduce potentialul emanatiilor. Topirea materialului curatit poate economisi energie si reduce generarea crustei. Pretratarea anterioara este conturata in tabelul 4.24.
289
Chapter 4
Raw Materials
Pre Treatment
Fluxes
Melting Furnace
Abatement N 2, Ar , Cl 2 Holding Furnace
Skimmings Treatment
Casting
Skimmings
Salt Slag for recovery if possible
Filter Dust
Recovery
Product
Figura 4.3: Schema producerii aluminiului secundar
O gama de fondanti diferiti este folosita in industria secundara pentru a ajuta la procesarea metalului in mai multe feluri.Un exemplu este folosirea de sare topita(un amestec de cloruri de sodiu si potasiu si cateva floruri) pentru prevenirea oxidarii si pentru a absorbi impurutatile.Gazele de furnal contin cloruri si HCl produse din sare. Fondanti refractari si cu flor sunt folositi deasemenea. Zgura de sare este batuta usor de pe metal.Exista variatii in cantitatea de fondant de sare folosit si depinde de furnal si de continutul de oxid al materiei prime .Pretratarea materialului poate reduce utilizarea sarii la jumatate.S-a observat de asemenea ca pana la 1,8 Kg de sare la kilogram de constituenti nemetalici este folosita la un furnal rotativ static si < 0,5 Kg pe kilogram la un cuptor rotativ basculant [tm 145, Winter 1998]. Folosirea unui cuptor cu put lateral,cu put de incarcare si sistem de pompare poate sa creasca numarul de straturi de bucati folosite,inclusiv tabla subtire si resturi mici de strunjitura carepot fi topite in aceste furnale.Se pot reduce pierderile de metal prin oxidare fara folosirea unor cantitati mari de sare sau a unui alt fondant [tm 121, Hoogovens 1998; tm 122 & 123 ETSU 1998].
4.1.2.2 Procesele de afinare si turnare
290
Chapter 4
Metalul poate fi scos din cuptorul de topire in care adaugarile de aliaje sunt facute fie direct printr-un sistem de turnare fie printr-un sistem de transferare intr-un cuptor de pastrare(in care alte aliaje pot fi adaugate).Metalul este atunci purificat fie in cuptorul de pastrare fie intr-un reactor in serie pentru a scoate gazele si alte metale in general in acelasi fel ca aluminiul primar. Magneziul poate fi prezent in aluminiul secundar si poate fi necesar a fi redus.Tratarea aluminiului topit cu amestecuri de clor este folosit pentru a scoate magneziul,desi florura de aluminiu-sodiu si florura de aluminiu-potasiu este deasemenia folosita [tm 116, Al Expert Group 1998; tm 34, US EPA 1995]. Ultimul material mentionat este un produs derivat al unor aliaje intermediare. Lingourile mari,blocuri si zgura sunt turnate in acelasi fel ca aluminiul primar si o serie de lingouri mai mici pot fi produse( de exemplu pentru industria de turnare) intr-o mare varietate de aliaje in functie de utilizarea lor finala .Este de asemenea posibila transportarea aluminiului topit pe drum, in containere speciale izolate termic la locul de folosire.
4.1.2.3 Spuma (crusta) si zgura
Aluminiul este usor oxidat si aceasta este un factor semnificativ in procesele de productie.Topirea aluminiului fara un fondant protector produce un strat oxidant.Acest strat este inlaturat de pe suprafata metalului ininte de turnare.Straturile inlaturate dintr-un furnal contin intre 20-80% aluminiu.Ele sunt cateodata tratate de indata ce sunt scoase de pe furnal pentru a reduce emanatiile si oxidarea in continuare a metalului prezent.Metodele includ racirea gazului inert,presarea fierbinte pentru a scoate aluminiultopit si racirea intr-un racitor construit in acest scop. Crustele reci inlaturate sunt tratate printr-un mare numar de procese pentru recuperarea aluminiului.De exemplu prin topirea in furnal rotativ sub un fondant de sare sau prin folosirea tehnicilor de separare ca macinarea si procesarea pentru a separa oxidul de metal.In ultimul caz metalul poate fi retopit in cuptoare bune si fina fractiune poate fi in continuare procesata ,de exemplu reciclata in industria otelului sau in procesul de recuperarii de zgura .S-a constatat ca generarea finala de zgura si folosirea de energie este mai mica datorita unui rest mai redus de material inert in cuptor[ALSA 1999]. Cuptoarele rotative sunt folosite pentru a recupera aluminiul din straturile de deasupra care sunt indepartate.Un fondant de sare este de obicei folosit pentru a facilita acest proces,sarea reduce oxidarea si promoveaza inlaturarea unor impuritati. (ex. Mg, Ca, Li) Mai multe instalatii Exista mai multe instalatii in care zgura poate fi recuperata folosind un proces de spalare si cristalizare. Procesele pot produce aluminiu granulat reciclat si sare. S-a constatat ca fractiunea de oxid de metal (in special oxizii de aluminiu,calciu si magneziu) poate fi in continuare procesata si spalata pentru a produce oxid fin din aluminiu ce a fost vandut in industria cimentului.
4.1.2.4 Recuperarea zgurei de sare
Blocurile mari de zgura sunt zdrobite pana la o marime utilizabila si "cernuta" pentru a recupera granulele metalice de aluminiu(tipic pana la 10%).Materialul fin zdrobit este apoi dizolvat in apa asa ca clorurile intra in solutie producand o solutie de sare,lasand oxidul insolubil de aluminiu si particulele cele mai fine de aluminiu,care nu sunt in mod normal reciclabile economic ca metal.Gazele sunt evoluate din acest stadiu alprocesului si in principal contin amoniac,metan,hidrogen si fosfine. Exista posibilitati de emanatii de praf in stadiile de zdrobire.Este posibil sa se foloseasca aceste stadii drept combustibil in alte parti ale procesului.Solutia de sare este filtrata prin scoaterea oxidului insolvabil si solutia este apoi trimisa spre evaporare si cristalizare din care sodiul original si clorura de potasiu sa fie recuperate.Aceste cloruri sunt apoireutilizate ca fondant in procesul de topire.Oxidul metalic rezidual cuprinde oxizi de calciu, magneziu, aluminium (pana la 65% Al2O3) si contine sisulfati, cloruri si nitrati. In cazuri in carefractiunea de oxid piete potentiale spalarea este necesara pentru
Chapter 4
a reduce acesti anioni la nivele de operare.Solutia de sare din spalare poate fi dusa la stadiul de disolutie. S-a constatat ca in anumite cazuri este posibil sa se realizeze o recuperare completa a materialelor prezente in zgura de sare [tm 90, Al Experts 1998].
292
Chapter 4
4.2 Emisii si niveluri de consum actuale

4.2.1 Aluminiu primar
Alaturi de CO2 , care este indispensabil legat de proces, exista emisii potentiale in aer de praf, SO2, HF, particule de fluoruri, CO, PFCs si PAHs din sistemul de extractie a gazului din cuva si din sistemul de ventilatie a cuvei. Exista emisii potentiale in aer de praf, metale, cloruri si produsi de combustie de la cuptoarele de melanjare si tratament din turnatorie [tm 6, HMIP Al 1993; tm 100, NL Al 1998]. In apa/ apa maritima exista emisii potentiale de suspensii, SO2 , fluoruri si PAH din scruberele umede si din apele meteorice. Principalele surse de deseuri sunt materialele uzate din captuseala cuvei (SPL). PAHs emise in apa ar trebui raportate ca cele 6 componente ale listei Borneff si acestea emise in aer ca B(a)P [tm 29, PARCOM 1997; tm 128, Nordheim 1997]. Productia de anozi este prezentata, impreuna cu productia de grafit, in capitolul 12 al acestui document. Utilizarea barelor de anozi, ca intrare de materie prima in procesul de productie a aluminiului, produce fluoruri.
INPUT
Bauxite Caustic Soda Lime Energy Alumina Aluminium Fluoride Anodes or paste Electrical Energy Aluminium Electrolysis Alumina production
POTENTIAL OUTPUT
Air emission Calcining - dust, SO2
CO2, NOx
Land emission Extraction Red Mud Alumina Process air emission (fluorides, PFCs, SO2 metal compounds, dust, carbon oxides, PAH) Pot room ventilation (fluorides, PFCs, SO2 metals, dust, PAH), NOx Water emission Scrubbers (fluorides, PAHs, SO 2 , metals, solids) Land emission SPL Skimmings Furnace gasses Dust, chloride, Land emission linings, filters
Degassing Holding
Figura 4.4: Input si output din productia primara de aluminiu
4.2.1.1 Energia si alte intrari in proces
Intrarile de materiale si energie in proces sunt semnificative. Aproximativ 2 tone de bauxita se utilizeaza pentru a produce 1 tona de alumina, care in schimb produce cca. 0,53 tone de aluminiu. Anozii de carbon sunt consumati, aproximativ 0,4 la 0,45 tone de carbon se folosesc
293
Chapter 4
la tona de aluminiu produs. Costul energiei este de asemenea ridicat ajungand la aproximativ 30% din costurile de productie. Productia de alumina necesita energie pentru evaporare si calcinare. Utilizarea energiei este influentata in principal de originea si compozitia chimica a bauxitei, de tipul evaporatorului utilizat si de tipul calcinatorului utilizat. Cantitatea de energie utilizata in uzinele europene este de 8,0 la 13,5 GJ pe tona, cu o valoare medie de 11 GJ pe tona [tm 90, Al Expert Group 1998]. Cantitatea de NaOH si CaO utilizata este de asemenea legata de compozitia bauxitei.
Parametru Consum tipic kg/t alumina 1970 2250 33 160 35 110 1000 6000 8.0 13.5
Bauxita NaOH (50%) CaO Apa Energie GJ/t
Tabelul 4.1: Nivelurile intrarilor pentru productia de alumina
Necesitatea reducerii energiei este in principal influentata de utilizarea autoclavelor, care sunt capabile sa opereze la temperaturi inalte folosind un mediu de transfer cald si sarat. Aceste uzine au un consum de energie de cel putin 10 GJ pe tona. Faza de electroliza are un consum ridicat de energie, osciland de la 53 GJ pe tona pentru cele mai bune celule de operare CWPB (inclusiv productia de anozi) la 61 GJ pe tona pentru unele celule traditionale Soderberg.
Parametru Alumina kg/t Al Anozi net kg/t Al Anozi pasta kg/t Al AlF3 kg/t Al Viata catodului ani Energie pentru electroliza KWh/kg Al Bare de fonta kg/t Al Pasta de colier kg/t Al Energie electrica totala kWh/kg Al * Precoacere 1900 1940 400 440 Soderberg 1900 1940
15 - 25 58 12.9 15.5 1.0 3.0 0 25 14.0 16.5
500 580 15 - 25 58 14.5 17.0
15.0 18
Nota * Incluzand pierderile de , controlul poluarii si consumurile auxiliare. Datele energetice sunt calculate pe baza conventiilor utilizate in industrie. Productia de anozi insumeaza 5500 MJ/t.
Tabelul 4.2: Nivelurile intrarilor pentru electroliza
Productia aluminiului din metal reciclat utilizeaza cu 5% mai putina energie decat productia primara [tm 29, PARCOM 1997]. Parametru Cruste produse kg/t Al Fondanti kg/t Al Gaze kg/t Al Interval 10 25 0 1.5 0 6.0
294
Chapter 4
Span etc kg/t Al Apa kg/t Al Energie de omogenizare MJ/t Al Energie pentru turnatorie MJ/t Al
Nota * nu include retopirea metalului rece.
Tabelul 4.3: Date de consum pentru turnatorie
03 200 12000 500 1200 800 1900 *
4.2.1.2 Emisii in aer
Exista cinci surse distincte din proces:

Gaze de la calcinare si incalzire pentru productia de alumina; Gaze de proces de la coacerea anozilor; Gaze de proces de la celulele de electroliza; Ventilatia cuvei; Degazare si turnare.
Potentialele degajari (emisii) din faza de electroliza sunt:

Fluoruri; Perfluorocarburi (PFCs); Gudroane si hidrocarburi policiclicearomatice (PAHs); Dioxid de sulf (SO2) si alti compusi ai sulfului; Praf: Compusi metalici; Oxizi de azot (NOx); Oxid de carbon (CO); Dioxid de carbon (CO2).
Emisiile care au loc din celulele de electroliza si de la ventilatia cuvei sunt legate de eficienta in care fluxul de gaze de la celule este captat [tm 29, PARCOM 1997; tm 100, NL Al 1998].
4.2.1.2.1 Captarea gazelor
a) Precoacerea anozilor
Celulele CWPB sunt total inchise si au un sistem de extratie a fumului. O valoare tipica a eficientei de captare a gazelor de fum din proces pentru celulele CWPB este de 95 la 99%, depinzand de proiectul sistemului de extractie, de acoperirea efectiva a celulelor si de aranjarea sistemului de filtre si de extractie. Captarea eficienta depinde de o rata buna a extractiei, de o buna proiectare a capacelor si de o practica buna de operare pentru a asigura ca un numar minim de capace sunt deschise la un moment dat. Capace deschise sau capace necorespunzator etasate permit intrarea aerului in sistemul de extractie si astfel reduc eficienta de extractie in restul celulelor. Celulele SWPB sunt de obicei partial inchise si eficienta de captare ajunge la cca. 85 la 95%. Aceasta se datoreaza amenajarilor reduse ale capacelor si de capacitatea straturilor de alumina solida de a contine gaze. Unele celule SWPB sunt total acoperite dar necesita deschideri mai frecvente pentru adaugarea aluminei, schimbarea anozilor si operatii de mentenanta.
295
Chapter 4
b) Sderberg
Pentru electrozii conventionali VSS Soderberg situatia este similara cu SWPB. Spargatorul de crusta si alimentatorul de alumina sunt montate pe vehicule si celulele sunt partial acoperite. Exista un grad redus de automatizare si constant exista probleme cu controlul alimentarii corecte cu alumina a baii la acest sistem de cuva. In timpul spargerii crustei si alimentarii cu alumina, cresc emisiile poluante in aer provenite din cuva. Stifturile de otel care sustin anozii si conduc electricitatea trebuie scoase la intervale regulate si repuse intr-o pozitie mai inalta. In timpul acestei operatii sunt emise nivele ridicate de PAHs. Colectarea gazelor care inconjoara captuseala anozilor este conectata la un arzator simplu de gaze care conduce la tubulatura de exhaustare a gazelor, arzator care are menirea de a arde oxidul de carbon (CO) si hidrocarburile ce sunt emise [tm 6, HMIP 1993]. Au fost aduse cateva imbunatatiri la sistemul conventional cu electozi Soderberg. Obiectivele sunt de a reduce efectul anozilor si emisiile din cuva la un nivel comparabil emisiile totale de la cuvele cu anozi precopti. Principalele aspecte sunt:

Alimentarea automata cu alumina si control al electolizei; Acoperirea completa a crustei din baie; Utilizarea pastei uscate cu un continut redus de smoala; Imbunatatirea arderii gazelor exhaustate din cuva pentru incinerarea PAHs si a altor hidrocarburi; Acoperirea completa a partii superioare a anozilor, care este conectata la un exhaustor separat de gaz si un scruber uscat de alumina sau anod uscat in combinatie cu pasta de umplere si marirea lungimii anodului depinzand de eficacitate.
Rezultatele acestor imbunatatiri se regasesc in cresteri semnificative ale captarii gazelor. Valorile inregistrate in uzinele tipice VSS Soderberg sunt de la 65 la 95%, eficienta captarii depinzand de gradul modificarilor [tm 77, Al Expert Group 1998]. Uzinele HSS Soderberg au o performanta similara celulelor SWPB. Emisiile necontrolate de la cuvele cu celule SWPB si Soderberg sunt astfel semnificative si aceste procese au adesea sisteme de scrubere umede, cum sunt scuberele cu apa de mare pentru indepartarea fluorurilor si a PAHs din gazele de ventilatie a cuvelor. Celulele CWPB sunt indiscutabil mai eficiente in procesul captarii gazelor doar in conditii bune de proiectare, mentenanta si proceduri de operare. Urmatoarele tabele indica concentratia diferitelor componente din gazele din celule. Tipul de celula VSS Soderberg Prebake Fluoruri totale mg/Nm3 700 - 1700 75 - 500 Praf mg/Nm3 500 - 1800 150 - 500 Dioxid de sulf mg/Nm3 500 2000 50 400
Tabel 4.4: Concentratiile gazelor netratate din celulele de aluminiu primar

[tm 29, OSPARCOM 1997]
4.2.1.2.2 Floruri
Gazele de ardere si fluorurile solide sunt emise din cuve in timpul electolizei. Principalul poluant (50 la 80%) este gaz de acid fluorhidric in timp ce restul sunt fluoruri solide (in principal fluorura de aluminiu si criolit). Acidul fluorhidric (HF) se formeaza din reactia fluoruriide aluminiu si a crolitului cu hidrogenul, introdus in cuva ca apa fixata in oxidul de
296
Chapter 4
aluminiu, ca hidrogen rezidual in anozi si ca umiditate in aer. Cuvele moderne opereaza adesea cu un exces stoichiometric de AlF3 (12 13%), generarea de fluoruri a crescut de-a lungul anilor si captarea fumului a devenit tot mai importanta [tm 100, NL Al 1998]. Emisia totala de fluoruri din cuve variaza intre 20 si 40 kg F pe tona de aluminiu. Cu o eficienta de captare mai mare de 98% si o eficienta de epurare de 99,5 la 99,9% in instalatiile de scrubare uscate, cantitatea de emisie poate fi de 0,02 la 0,2 kg F total pe tona de aluminiu. Alumina este utilizata ca mediu de scrubare. Alumina este normal colectata intr-un filtru sac sau in EP si este apoi utilizata direct in celulele de electroliza. Fluorurile colectate in alumina formeaza fluorura de aluminiu si fluorura de sodiu (dupa reactia cu orice oxid de sodiu prezent in alumina) si sporeste cantitatea criolitului in baia celulei. Numeroase uzine care opereaza cu scrubere cu alumina produc exces de criolit din reactia fluorurilor cu sodiul existent in alumina si acesta este vandut ca exces de baie. Emisiile necaptate sunt descarcate in atmosfera cuvei si eliminate prin sistemul de ventilatie. Acestea pot reprezenta 0,4 0,8 kg pe tona de aluminiu, asa cum au fost calculate de PARCOM, dand o emisie totale de fluoruri de 0,4 1,0 kg F pe tona de aluminiu [tm 29, PARCOM 1997]. Majoritatea uzinelor Soderberg care functioneaza in Scandinavia utilizeaza la exhaustarea gazelor scubere umede (utilizand apa de mare sau soda caustica) in completare la scuberele uscate care indeparteaza dioxidul de sulf (SO2) [tm 29, PARCOM 1997; tm 100, NL Al 1998]. Unele uzine utilizeaza de asemenea scrubere cu apa de mare pentru ventilatia aerului pentru indepartarea fluorurilor, dioxidului de sulf si a prafului din aerul de ventilatie a cuvei. Fluorurile si clorurile sunt de asemenea emise in timpul fazelor de degazificare si purificare (rafinare). Cantitatea si compozitia emisiilor depind de agentii de degazificare si purificare utilizati.
4.2.1.2.3 PFCs
PFCs ca tetra-fluor metan (CF4) si hexa-fluor etan (C2F6) se formeaza in timpul efectului de anod. Raportul de emisie intre CF4:C2F6 este de aproximativ 10:1. Odata ce s-au format acestea nu pot fi indepartate din fluxul de gaze cu tehnologia existenta [tm 29, PARCOM 1997]. Efectul de anod apare cand continutul de alumina in electrolit scade 1 2% si in jurul anodului se formeaza un film de gaz. Aceata opreste productia de metal si creste tensiunea celulelor de la 4 5 volti la 8 50 volti. Factori care influenteaza generarea de PFCs sunt frecventa si durata efectului de anod si operarea curenta a celulelor. Controlul tensiunii celulelor si a adausului de alumina sunt un factor major in controlul efectului de anod [tm 6, HMIP 1993]. In uzinele moderne emisiile de PFC pot fi minimizate prin folosirea unui punct de alimentare semicontinua cu alumina si imbunatatirea controlului procesului. Uzinele CWPB pot opera cu o frecventa a efectului de anod de 0,1 la 0,5 pe cuva pe zi, rezultand un nivel al emisiei de la 0,02 la 0,1 kg PFCs pe tona de Al [tm 77, Al Expert Group 1998; tm 100, Nl Al 1998]. Multe uzine vechi utilizeaza efectul de anod ca si control al continutului de alumina in baie si in consecinta emisiile pot fi mult mai ridicate. Utilizarea sistemelor moderne de control si a alimentarii automate cu alumina in ambele tipuri de celule, Prebake si Soderberg, minimizeaza numarul si durata efectului de anod [tm 29, PARCOM 1997; tm 77, Al Expert Group]. Un sistem automat de eliminare a efectului de anod poate fi de asemenea utilizat in combinatie cu un sistem de control, de exemplu prin utilizarea anozilor cu inaltime deferentiata sau aer comprimat. Emisiile de PFCs sunt cheia evacuarilor in mediu provenite din industria aluminiului si cercetarea extensiva este in masura sa imbunatateasca cunostintele incomplete ale problemelor si posibilele solutii.
297
Chapter 4 4.2.1.2.4 Gudroane si hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)
Emisiile de gudroane si PAH-uri in timpul electrolizei in uzinele cu precoacere sunt neglijabile datorita faptului ca anozii sunt copti intr-o operatie separata. Cantitati foarte mici de gudroane si PAH pot fi emise totusi intr-un numar limitat de uzine cu precoacere care folosesc pasta de carbune pentru fixarea picioarelor anozilor si colierele de protectie. Masuratorile la pornirea celulelor noi si cele de la uzinele care folosesc coliere de pasta indica emisii neglijabile.(tm 100, NL AL 1998). Instalatiile care includ fabricarea anozilor sunt surse de gudroane si PAH datorita acestui proces. Productia de anozi este descrisa in Capitolul 12 dar emisiile procesului integrat sunt relevante pentru acest capitol. Exista exemple unde gazele care rezulta din procesul de fabricare a anozilor impart aceleasi scrubere si filtre textile ca si procesul de electroliza. Rezultatele din aceste uzine nu difera in performanta instalatiei de captare de cazul in care gazele sunt rezultatele procesului anodic. Se poate trage concluzia ca scruberul de alumina este eficient la inlaturarea gudroanelor si PAH din fabricile de anozi si celulele Soderberg. Alumina rezultata din scrubere este folosita la alimentarea celulelor de electroliza (dar nu si pentru acoperirea baii). EP-urile sunt deasemenea folosite pentru inlaturarea gudroanelor (vezi Cap. 12). Scruberele umede ale gazelor de ventilatie vor inlatura deasemenea PAH, in special cele sub forma de particule. La fabricile Soderberg gudroanele si PAH sunt emise in timpul electrolizei datorita autocoacerii anozilor. Emisiile au loc prin evaporare la carbonizarea pastei. Operatia la care au loc cele mai importante emisii este extragerea penelor. Emisiile depind de forma anozilor, calitatea pastei si practicile operationale. In general, folosirea scruberelor uscate inlatura eficient gudroanele si PAH din gazele de cuva. (tm 29, PARCOM 1997, tm 77, Al expert group). Folosirea anozilor uscati si a virfurilor de anod reci ajuta la reducerea emisiilor .
4.2.1.2.5 Bioxidul de sulf si compusii sulfului
Anozii folositi in mod obisnuit au un continut de sulf cuprins intre 1 si 3,5%. Sulful va reactiona cu oxigenul rezultand o emisie de bioxid de sulf sau COS (sulfura de carbonil). Datorita diferentelor de continut de sulf a anozilor , emisiile de bioxid de sulf pot fi cuprinse intre 8 si 30 kg pe tona Al, bazat pe consumuri de anozi de 0,4 t pe t Al (cu continut de sulf intre 1 si 3,5%). Pentru COS , s-a constatat ca 10% din sulful din anozi se transforma in COS, respectiv 2 kg/ t Al , pentru anozi care contin 2,5% S. Emisiile de SO2 prin ventilatia salii de electroliza variaza intre 0,2 si 0,6 kg kg pe tona (concentratia intre 0,1 si 3 mg/Nm3). Emisiile prin aerul de proces rezultat din celulele de electroliza au concentratia cuprinsa intre 50 si 400 mg/Nm3 (tm 29, PARCOM 1997, tm 100, NL Al 1998). Cand gazul rezultat este scrubat umed, concentratia de emisii in aer este de obicei cuprinsa intre 5 si 400 mg/Nm3. S-a constatat ca sulful continut in anozi ar avea efect benefic in suprimarea efectelor negative ale sodiului continut in capetele de anod la reciclare.(tm 77, Al Expert Group 1998).
4.2.1.2.6 Pulberile (praful)
Alumina si criolitul sunt principalele pulberi emise in timpul electrolizei. Alumina folosita pentru inlaturarea fluorurilor din emisii (asa numita alumina secundara), este si ea emisa daca sistemul de colectare a prafului nu este eficient. Aceasta alumina secundara va contine HF adsorbit la suprafata. Generarea totala de praf este variabila si depinde de tipul procesului aplicat si de tipul aluminei, dar variaza intre 0,6 si 10 kg pe tona de Al. Concentratia tipica de praf din ventilatia cuvei este
298
Chapter 4
de 0,5 5 mg/Nm3 in timp ce concentratia aerului rezultat din proces este cuprinsa intre150 si 500 mg/Nm3 inaintea instalatiei de epurare si de la 1 la 20 mg/Nm3 dupa epurare. Turnarea este o alta sursa de praf (si de metale) iar gazele din hala de turnare sunt colectate si tratate in filtre textile. Unele studii asupra prezentei dioxinelor in aceste gaze arata ca folosirea clorurii pentru degazare si prezenta carbonului in gazele de combustie ar putea duce la formarea lor. Masuratorile de la topitoriile primare arata valori semnificativ sub 1g/an.
4.2.1.2.7 Metalele
Se stie ca metalele apar in concentratii mici in alumina si in fluorura de aluminiu si pot fi emise in timpul electrolizei. Teluriul este extras din alumina produsa de o instalatie si de aceea este un potential poluant. Alte metale volatile sunt deasemenea prezente in concentratii mici si pot fi emise din cuva sau topitorie. Exista o cantitate limitata de informatii utile despre impactul asupra mediului inconjurator, dar aceste metale nu sunt considerate a fi emisii semnificative [tm 100, NL Al 1998].
4.2.1.2.8 Oxizii de azot
Oxizii de azot (NOx) sunt produsi in timpul electrolizei datorita prezentei azotului la anod, care poate fi oxidat in NOx.Continutul de azot in anozi este cuprins intre 0,2 si 0,4%. Cand azotul este convertit in totalitate in NOx emisia poate fi de la 0,5 la 2 kg NO2 pe tona Al (concentratie de 5 20 mg/Nm3). Cantitatea reala de NOx eliberata este inca subiect de discutie. Masuratorile de control asupra a doua uzine cu precoacere din Norvegia arata un nivel de emisii de la 0,1 la 0,2 kg NO2 pe tona Al (tm 100, NL Al 1998). Gazele de combustie a arzatoarelor de la melanjare si topire din turnatorie contin de obicei oxizi de azot.
4.2.1.2.9 Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon ( CO ) este produs in timpul electrolizei prin reactia inversa intre aluminiul metalic dizolvat in electrolit si CO2 produs la anod ( 2Al + 3CO2 Al2O3 + 3CO ), aceasta scazand eficienta celulei de electroliza. Intr-o topitorie moderna generarea de CO inaintea reoxidarii in CO2 este de ordinul a 100 la 150 kg pe tona Al. Producerea de CO se intensifica deasemenea in timpul unui efect anodic [tm 6, HMIP Al 1993; tm 100, NL Al 1998].
4.2.1.2.10 Dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon ( CO2 ) este format in timpul electrolizei prin reactia anodului de carbune cu oxigenul format prin electroliza si prin reactia secundara cu aerul. O uzina cu precoacere eficienta consuma 0,4 t de anod de carbune pe tona de Al, corespunzator cu 1,4 1,7 tone pe tona de aluminiu. Aceasta emisie este insa mult mai mica decat emisia de CO2 produsa prin arderea combustibililor fosili folositi la generarea curentului electric necesar electrolizei (tm 77, Al Expert Group 1998). Bioxidul de carbon este emis deasemenea de arzatoarele de la turnatorii.
299
Chapter 4
4.2.1.2.11 Rezumatul principalilor poluanti ai aerului
Un rezumat al relevantei principalilor polanti si a surselor lor de emisie , asa cum au fost descrise pe baza surselor bibliografice, este prezentat in urmatorul tabel .
Componentul Fluxurile de evacuat de celulele electroliza gaz la de Ventilatia halei cu cuve Degazare Mentinere si
Fluoruri gazoase si F total PFCs Gudroane si PAH SO2 (fara scrubere)x si COS Dioxid de carbon Pulberi
**
(cloruri)
** *
x Nota . Scruberele umede sunt folosite in general dupa scrubarea uscata in Scandinavia pentru indepartarea SO2 si sunt asociate cu folosirea apei de mare ca mediu de scrubare. xx Gudroanele si PAH sunt relevante in procesele Soderberg si in procesele cu precoacere care au procesul de producere a electrozilor integrat. *** Foarte importante * Putin importante
Tabelul 4.4: Importanta emisiilor potentiale de la obtinerea aluminiului primar
Parametrul
Precoacere
VS
HF kg/t Al 0.15 2.0 Floruri totale -kg/t Al 0.3 4.0 Pulberi kg/t Al 0.6 7.0 SO2 kg/t Al 10 30 SO2 kg/t Al in cazul 1.0 3.5 utilizarii scrubarii umede CF4/C2F6 kg/t Al 0.02 1.0 Carbon dioxide t/t Al 1.4 1.6 B(a)P -g/t Al Nota : cu scrubare umeda inaintea ventilatiei.
Tabelul 4.6 Emisiile gazoase totale la topitoriile de aluminiu primar
0.2* 3.5 0.5* 4.0 1.5* 10.0 10 30 1.0 3.5 0.2 1.0 1.6 1.9 5 20
Relevanta emisiilor necontrolate la ventilatia cuvei se bazeaza in procent de 98% pe captarea gazelor din celule. Obisnuitele celule CWPB pot realiza acest randament, dar cind se atinge o eficienta mai scazuta, spre exemplu in celulele SWPB sau Soderberg relevanta ventilatiei cuvei creste (tm 77, Al Expert Group 1998, tm 100, NL Al 1998). Gazele emise de la aerul de ventilatie in topitoriile primare au fost calculate (tm 29, PARCOM 1997). Calculele s-au bazat pe concentratia componentelor gazelor din celule si pe eficienta captarii din acoperirea baii si a sistemului de exhaustare. Aceste calcule sunt relevante in stabilirea importantei emisiilor necaptate dar atrag aceleasi concluzii privind importanta
300
Chapter 4
eficientei sistemului de captare a gazelor si acest factor este cel mai relevant. Cele mai multe topitorii vor avea deasemenea o monitorizare regulata a emisiilor.
301
Chapter 4
Parametrul
Praf NOx SO2
Emisii kg /tona de aluminiu 0.02 0.3 < 0.1 0.4 03
Tabelul 4.5: Camera de turnare aluminiu primar- emisii in aer
4.2.1.2.12 Gaze cu efecte climatice
Producerea aluminiului primar are drept rezultat emisia de CO2, ca un produs inerent al procesului electrolitic ( de la anozii de carbune) , de la arderea combustibilului pentru a produce alumina si generarea electricitatii acolo unde aceasta se bazeaza pe combustibili fosili. In plus, polifluorocarburi(PFC) cum ar fi CF4 si C2F6 sunt produsi pe durata efectului anodic in celulele de electroliza. Amindoua gazele au un puternic efect de sera cu Potential de Incalzire Globala la 100 de ani de 6500 respectiv 9200. Calculele pentru topitoriile de aluminiu primar Europene arata ca, cantitatea totala de polifluorocarburi emise, calculate ca emisii de CO2 echivalent se situa in jur de 15 milioane de tone in 1990. Imbunatatirea controlului procesului electrolitic a redus semnificativ numarul efectelor anodice si perioada fiecarui efect anodic.De aceea emisiile de polyfluorocarburi au fost reduse considerabil in ultimii 10 ani si calculele arata ca emisiile de CO2 echivalent vor fi de 6 milioane de tone in anul 2000. Imbunatatirile eficiente in alte parti ale procesului au contribuit de asemenea la reducerea directa a emisiilor de CO2, reducandu-se emisiile totale de gaze cu efect de sera.Emisiile specifice de polyfluorocarburi de la diferite tehnologii sunt prezentate in tabelul 4.5 Imbunatatirile si in plus reducerile sunt luate in considerare pentru stabilirea celor mai bune tehnici disponibile. Pentru devoltarea unui anod inert cercetarile progreseaza, astfel incat in timpul electrolizei nu se va produce bioxid de carbon si va apare o tehnica noua. Eliminarea anodului de carbune va preveni si formarea carburilor polifluorurate.
4.2.1.3 Emisii in apa
Producerea aluminiului primar este in mod inerent un proces uscat. Descarcarea de ape uzate se limiteaza la ape de racire, ape meteorice colectate de pe suprafete si acoperisuri si apa de mare rezultata de la scrubarea gazelor deventilatie a cuvei. Apa meteorica poate fi impurificata de la depozitarea deschisa a materiilor prime si depunerile solide. Valorile tipice pentru aceasta contaminare sunt sub 0,03 kg/t Al pentru solide in suspensie si sub 0,02 kg/t Al pentru fluoruri dizolvate. In plus, cantitati importante de ape uzate pot fi descarcate cand sunt folosite sisteme umede pentru controlul poluarii aerului [tm 100, NL Al 1998]. Producerea anozilor poate fi sursa de ape uzate provenite de la sistemul de racire a anozilor sau a gazelor de ardere. Procesul de racire poate fi imbunatatit folosind sisteme indirecte de ape , rezultate la descarcarea apelor de racire. Sistemele indirecte de ape pot fi utilizate deasemenea la racirea gazelor de ardere, pentru a le face corespunzatoare tehnicilor de depoluare (filtre cu saci, precipitatoare electrostatice) [tm 100, NL Al 1998]. Producerea aluminei din bauxita este un proces in care apa eliminata se recircula intr-un sistem inchis. Apa care este continuta in noroiul rosu sau este folosita in tansportul acestuia la locul de
302
Chapter 4
depozitare, foarte alcalina , este pompata inapoi la uzina si reutilizata [tm 77, Al Expert Group 1998]. Electroliza este un proces uscat si nu se produc ape uzate in mod direct. Impurificarea apei pluviale este prevenita prin aplicarea bunelor practici prezentate la sectiunea 2.9.
Parametrul
Fluoruri kg/Al Materii in suspensie kg/t Al PAH (Boneff 6 ) g/t Al
Precoacere
0 3.0 0 - 6.0 0 - 0.01
Soderberg
0 5.0 0 6.0 8 15
Tabelul 4.6: Emisii in apa de la uzinele de electroliza a aluminiului primar
4.2.1.4 Reziduuri de proces si deseuri
Producerea metalelor este in legatura cu generarea catorva subproduse, reziduuri si deseuri listate in Catalogul European de Deseuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC).Cele mai importante reziduuri specifice de proces sunt prezentate mai jos.
4.2.1.4.1 Namolul rosu
Namolul rosu produs in timpul extractiei aluminei din bauxita este un deseu important si necesita conditii deosebite de depozitare. Noroiul din procesul de extractie este in general alcalinsi contine 3 pana la 12 kg de NaOH la tona de alumina produsa. Din aceasta cauza necesita manipulare cu precautie. Practica curenta este de a depozita noroiul in sau langa situri special desemnate, in iazuri etanse. Excesul de apa din iaz este returnat in proces. Deasemenea, pot fi produse saruri cu continut de vanadiu in timpul eliminarii impuritatilor din solutia produsa prin autoclavare. Aceste saruri sunt o sursa majora pentru alte metale ca si vanadiul si teluriul.
4.2.1.4.2 Captuseala uzata a cuvei
Cu o perioada de viata a catodului de 5 8 ani care este comuna pentru uzinele moderne, cantitatea de captuseala epuizata de cuva (SPL) generata este de 20 30 kg la tona de aluminiu produsa. SPL este considerata a fi compusa din doua fractiuni distincte, partea de carbune si partea de material refractar. Partea de carbune este catodul de la celula de electroliza iar restul reprzinta diferite tipuri de materiale izolatoare. Cele doua materiale sunt adesea separate la demontarea catodului. Catodul consumat contine deasemenea cateva materiale din baie, bare de otel folosite pentru conducerea electricitatiila la catodul de carbune si adesea intruziuni de aluminiu din penetrarea metalului in catod. Aceste parti sunt reutilizate direct in uzina sau, in cazul barelor de otel, sunt trimise in afara uzinei pentru reciclare. Partea de carbune este relativ omogena, in timp ce partea refractara poate fi compusa dintr-un numar de tipuri diferite de refractare sau materiale izolatoare.
Tabelul urmator prezinta o analiza tipica a SPL (captuseala epuizata a cuvei) [tm 134, EAA 1998].
303
Chapter 4
304
Chapter 4
Component
Al2O3 C Na F CaO SiO2 Metallic Al CN CN, free Others
Captuseala Izoalatie Carbon Gama wt% 0 10 10 50 40 75 0 20 8 17 6 14 10 20 4 10 1- 6 1- 8 0- 6 10 50 0- 5 0 0.01 0.5 0 - 0.1 0 0.2 0 0.05
Tabelul 4.7: Compozitia captuselii epuizate a cuvei
Componentii problema legati de acest material sunt fluorurile si cianurile solubile. In adaugare, orice umezire a acestui material va produce un levigat alcalin si va elibera cantitati minore de NH3 si PH3. PAH nu este considerat a fi o problema daca captuseala de carbune a fost deja carbonizata la temperaturi mai mari de 1250 C si orice pasta de brascaj a fost deja incalzita la peste 900 C in celula electrolitica. Comnponentii problema mentionati sunt in principal legati de partea de carbon a SPL si de partile refractare aflate in contact imediat cu acestea. Dupa cum reiese si din tabel, continutul acestor componenti este mai scazuta in partea refractara. Captuseala epuizata a cuvei poate fi refolosita, tratata sau depozitata [tm 134, EAA 1998].
Reutilizarea
Reutilizare in cuptoare pirometalurgice. Reutilizare in Productia de criolit. Reutilizare in industria cimentului. Reutilizare ca si combustibil.
Procese de tratare
Procese cuptoare rotative Reynold Metals. Procese piro-hidrioliza Elkem (produce de asemenea si criolit). Procese Comalco Comtor. Procese Vortec/Ormet. Procese Alcoa/Ausmelt
Depozitare
Depozite la malul marii. Depozite la campie ca si deseuri periculoase.

4.2.1.4.3 Alte materiale
Crustele din procesele de extargere si tratare reprezinta 15 pana la 20 de kilograme la per tona din aluminiul produs. Acest material contine 30 pana la 80 % aluminiu iar racirea sub o patura de gas inert previne oxidarea. Ele sunt utilizate ca si materiale brute in indutria secundara de alumniniu. Deseurile filtrate la tratarea metalului sunt de obicei depozitate. Deseurile solide rezultate de instalatiile de purificare a gazelor (praf si mazga) pot fi refolosite {tm 77&90, Al Expert Group 1998}.
Chapter 4
Capetele de anod ale anumitor fabrici pot fi de asemenea depozitate (inlaturate, aruncate) daca nu ating standardele de calitate. Imbracamintea (captuseala) cuptoarelor rezultate din procesele de turnare si coacere anod pot fi recuperate sau aruncate. Un management bun al deseurilor si utilizareametodelor de recuperare pot face posibila o reducere a desurilor pentru pamant. Vezi exemplele: Sursa Namolurile de aluminiu Filtre de praf SPL ( captuseala epuizata) Caramizi Otel Praf carbune (fabrici anod) Optiuni de folosire / tratare Recuperare Reutilizare in proces Carburant, imbracaminte furnale si flux Din cuptoare anodice, reutilizare Recuperare Reutilizare
Tabel 4.10: Optiuni de reducere a deseurilor pentru o topitorie de aluminiu primar
Sursa Namolurile de aluminiu Spl ( captuseala epuizata) Alte deseuri periculoase Alte deseuri nepericuloase
Cantitate in Kg la tona deAluminiu 15 25 20 30 7 15 12 14
Tabel 4.11: Cantitati specifice de deseuri din productia de aluminiu primar
Otelul din uzinele de anod este in mod normal reamestecat intr-un cuptor (furnal) de inductie si returnat pentru utilizare in proces.Topirea otelului care este contaminat cu fluoride este o viitoare sursa potentiala de asemenea emisii, impunandu-se o deviere si colectare a acestora.
4.2.2 Aluminiul secundar

Din cuptoarele de tratare si topire exista emisii potentiale de praf, componente de metale, cloruri, HCL si produse ale combustiei incomplete cum ar fi dioxinele si alte componente organice. Poate fi posibila formarea dioxinelor in zona de combustie si in partea de racire a sistemului de tratare a gazului evacuat ( sintezele de-novo). Emisiile pot sa scape din proces fie ca si emisii la cos fie ca emisii fugitive in functie de vechimea uzinei si de uzura tehnologiei. Emisiile la cos sunt de regula monitorizate continuu sau periodic si raportate de catre personalul de la fata locului sau de catre consultantii din afara catre autoritatile competente.
306
Chapter 4
INPUT
Thermal Pre-Treatment
POTENTIAL OUTPUT
Air emission Organic compounds Smoke, dust, SO2, NOx Land emission Filter dust
Feedstock
Energy
Treated Scrap Process air emission - SO2, metals compounds dust, HF, HCl Organic compounds, NOx Water emission - metals, solids) Land emission -
Fluxes Feedstock Fuel
Melting Furnace
Aluminium
Filter dust, furnace linings

Skimmings 25-80% Al Salt slag ~8% Al,
Argon Nitrogen Chlorine
Degassing Holding
Furnace gasses Dust, HCl Scrubber Solids, HCl
Skimmings
Caster
Ingots
Figura 4.5: Intrari si iesiri dintr-o productie de aluminiu secundar
Fumul NB si praful pot fi asociati cu componente organice ca COV si dioxine
Amoniacul si alte gaze pot fi emise ca urmare a depozitarii, tratarii si transportului necorespunzator al crustei {tm33, Mantle 1988}. De asemenea se va forma praf ca urmare a manipularii si tratarii namolului. Exista potentiale scurgeri in apa de solide suspendate, metale si uleiuri ca urmare a productiei si depozitarii descarcarilor de materiale improprii. Tipul si calitatea deseului are o influenta majora asupra semnificatiei descarcarilor. Aceasta este discutata in detaliu in sectiunea referitoare la tehnicile de luat in considerare. Exista surse potentiale de emisii din fazele pre-tratare, topire, degazeificare si melanjare. Procesele de pre-tratare sunt discutate in sectiunea 2.5, industria aluminiului secundar foloseste in principal uscarea span si decrustare termica, pentru pre-tratarea bucatii si a macinaturii si alte procese mecanice si metode de concentrare pentru smantana si zgura de sare. Zgura de sare apare atunci cand amestecuri de sodiu si clorura de potasiu sunt folosite pentru a acoperi metalul turnat pentru a preveni oxidarea, a creste recolta si a descreste eficienta termica.
307
Chapter 4
Aceste zguri suntproduse in general in cuptoare rotative pot avea un impact asupra mediului inconjurator daca sunt depozitate pe pamant. Cantitatea de zgura de sare produsa variaza considerabil si depinde de tipul materialului, cuptor si de gradul de contaminare al aluminiului, etc. Exista optiuni disponibile pentru topirea fara sare in anumite cuptoare folosind numeroase tipuri de materiale de alimentat, si exista optiuni pentru reciclarea zgurii de sare.
4.2.2.1 Emisiile in aer
Potentialele emisii in aer sunt: praf si fum componente ale metalelor materiale organice (COV si dioxine) si CO. oxizi ai nitrogenului (NOx) bioxid de sulf cloruri, HCl si HF.
O cantitate semnificativa a emisiilor acestor substante este produsa de combustibilul utilizat si de catre impuritatile materialului de alimentare. Unele cantitati de praf pot fi produse de catre deseurile pulverulente si de catre gazele sarurilor [tm 77 & 90, Al Expert Group 1998].
Component Pre tratare Topire Rafinare si degazeificare
HCl, HF si cloruri Metale si componente Oxizi ai nitrogenului SO2
(cu commbustibilul corespunzator)
(cu commbustibilul corespunzator)
(gaze de combustie) (gaze de combustie)
Componenti organici (COV, dioxine) Pulberi Nota. mai semnificativ mai putin semnificativ
Tabelul 4.8: Semnificatia emisiilor potentiale in aer
In plus, exista scapari potentiale de praf si fosfati din tratarea zgurii de sare care ar trebui sa fie considerata ca un efect de mediu colateral
4.2.2.1.1 Captarea gazelor
Capitolul 2.7 acopera tehnicile folosite. Extractia fumului este un element important in productia de aluminiu secundar, intrucat praful si fumul pot fi formate atat din impuritatile din alimentare cat si din fazele de ardere si topire. Prezenta mai multor puncte posibile de emisii intr-un cuptor este de asemenea semnificativ, punandu-se astfel problema colectarii emisiilor din aceste puncte. In plus, sisteme variate pot fi utilizate pentru a reduce emisiile fugitive in timpul fazei de incarcare a procesului. De exemplu, masinile de pe doc care sigileaza usile de incarcare pot fi folosite pentru a preveni emisiile in timpul incarcarii.
308
Chapter 4
Celalalt factor important este arderea invelisului organic in cuptoarele de pretratare sau topire, sistemele de extractie si abatere putand fi proiectate sa faca fata tratarii acestor emisii. Emisiile intamplatoare pot fi semnificative daca sistemele de colectare a fumului nu sunt bine proiectate.
4.2.2.1.2 Praf si metale
Acestea sunt asociate impreuna si sunt produse din arderea gazelor sau din zgurile si fluxurile utilizate. Anumite metale, care sunt prezente ca si contaminatori, vor fi aruncate in afara in timpul topirii si va forma praf. Producerea fumului datorat prezentei carbonului organicsi a clorurilor pot sa conduca la formarea dioxinelor care la randul lor vor fi asociate cu particule. Dupa ardere, de obicei se distrug materialele organice care scapa din zona de combustie, practicandu-se de asemenea si injectarea materialelor de tratare ca varul, bicarbonatul de sodiu sau carbune. Majoritatea instalatiilor utilizeaza filtre sac (eficienta inalta) sau filtre de ceramica pentru a inlatura praful , emisiile incadrandu-se in limitele 0.6 pana la 20 mg/Nm3. Un dispozitiv de oprire a scanteii sau o camera de racire le preced pentru a asigura protectia filtrului. Poate fi practicata recuperarea energiei, folosindu-se cele mai obisnuite arzatoare recuperatorii.
Continut Valoare tipica (%) Domeniu (%)
CaO Al2O3 NaCl, KCl Carbon Metale grele* Al, metalic PCDD/F
25 15 35 6 3 5 g/kg
0 - 50 6 - 25 20 - 50 1-6 0.01 - 10 2-7 3 - 10 g/kg
Note. * Zn, Pb, Cu, Mn, V, Cr, Ni, Sn, (urme de Co, As, Tl, Be, Sb)
Tabelul 4.9: Compozitia tipica a prafului filtrat din aluminiul secundar
Desi procesarea zgurii de sare s-ar putea sa nu fie un proces inclus in intr-o autorizatie pentru productia de aluminiu, emisia potentiala semnificativa de praf din fazele de macinare ale unui proces in afara uzinei este un subiect care poate fi luat in considerare la nivel local.
4.2.2.1.3 Materiale organice (COV , dioxine) si CO
Arderea incompleta a combustibilului sau a continutului organic al materialului de alimentare poate duce la emisii de materii organice. Aprovizionarea de arzatoare si cuptoare eficace la controale este folosita pentru a optimiza combustia. Ratele de ardere inalte ale materialelor organice incluse trebuie luate in considerare daca sunt introduse in cuptoare. S-a stabilit ca prespalarea deseurilor inlatura o mare parte din materiile organice si imbunatateste gradul de topire [tm 122, ETSU 1998]. Folosirea amestecurilor clorurice pentru degazeificare si inlaturarea magneziului, precum si folosirea clorurilor (flux de sare) va furniza o sursa de cloruri pentru formarea potentiala a dioxinelor. Pentru a distruge materialul organic produs in cuptoare sau in fazele de pretratare se utilizeaza post-arzatoare. Poate fi adaugat carbonul si utilizata filtrarea eficienta a prafului pentru a inlatura materiile organice si dioxinele care sunt asociate cu particulemateriale.
4.2.2.1.4 Bioxidul de sulf si oxizi ai azotului
309
Chapter 4
Amandoua componentele sunt produse ca rezultat al sistemelor de ardere utilizate in cuptoare. Emisiile sunt in general nesemnificative. Pentru a minimaliza emisiile pot fi folosite arzatoare NOX scazut sau combustibili saraci in sulfuri. Utilizarea arzatoarelor cu combustibil oxi poate reduce formarea NOx termic, dar exista posibilitatea ca cresterea in oxigen sa duca la efecte opuse datorita temperaturilor de operare mai ridicate, concentratii mai mari fiind oricum asociate cu volume de gaz mai scazute si cantitati obisnuite. Emisiile raportate se incadreaza intre 10 si 900 grame de NOx per tona de metal in functie de cuptor [tm 116, ALFED 1998].
4.2.2.1.5 HF, HCl si Cloruri
Clorul poate fi folosit pentru a trata aluminiul topit inainte de a elimina hidrogenul si magneziul ( indepartarea magneziului ). O folosire a cuptorului rotativ este pentru a extrage magneziul fara folosirea clorului. Daca se foloseste clor in exces, poate fi eliminat ca si clorura de aluminiu si se poate hidroliza in contact cu aerul si produce acid clorhidric. In cateva locuri se folosesc scrubere umede si altele folosite uscat sau semiuscat, scrubere pentru a elimina acesti compusi. Formarea lor poate fi micsorata cu un control bun si prin folosirea de amestecuri de clor si gaze inerte. Folosirea fluxului de sare intr-o turnatorie poate genera emisia unui fum foarte fin care contine clorura metalica. Folosirea fluorurilor pentru indepartarea magneziului sau ca un flux poate rezulta degajarea acidului fluorhidric si fluoruri in cantitati mici.
4.2.2.1.6 Sumarul emisiilor in aer
Emisii Particule mg/Nm3 HF mg/Nm3 Cloruri mg/Nm3 HCl mg/Nm3 SO2 mg/Nm3 NO2 mg/Nm3 Dioxine ng/Nm3 VOC mg/Nm3
Domeniu < 5 - 50 <5 <5 3 - 40 15 - 530 40 - 420 < 0.1 - 1 10 - 57
Energie consumata MJ/t MJ/t spanuri

Tabelul 4.10: Uscarea spanului
3500 - 5200
Emisii Particule mg/Nm3 HF mg/Nm3 Cloruri mg/Nm3 HCl mg/Nm3 Dioxine ng/Nm3 Energia consumata MJ/t
Domeniu < 1 - 35 0.1 - 5 1-5 0.1 - 40 < 0.1 - 1
2000 - 8000
Tabelul 4.11: Cuptor de topire prin inductie ( dupa epurare)
310
Chapter 4
Emisii Particule mg/Nm3 HF mg/Nm3 Cloruri mg/Nm3 HCl mg/Nm3 SO2 mg/Nm3 NO2 mg/Nm3 Dioxine mg/Nm3 VOC mg/Nm3 Energie consumata MJ/t Al
Tabelul 4.12: Cuptor de topire rotativ (dupa epurare)
Domeniu 1 - 30 0.1 - 5 <1-5 0.1 - 40 5 - 520 50 - 450 < 0.1 - 1 5 - 90
4000 - 12000
Emisii Particule mg/Nm3 HF mg/Nm3 Cloruri mg/Nm3 HCl mg/Nm3 SO2 mg/Nm3 NO2 mg/Nm3 Dioxine mg/Nm3 VOC mg/Nm3
Energie consumata MJ/t Al
Domeniu < 0.1 - 35 0.1 - 5 <1-5 0.5 - 40 0.5 - 515 15 - 450 < 0.1 - 1 2 - 55 3300 - 8000
Tabelul 4.13: Cuptor cu reverbatie si alimentare laterala ( dupa epurare)
Emisii Particule mg/Nm3 HF mg/Nm3 Cloruri mg/Nm3 HCl mg/Nm3 SO2 mg/Nm3 NO2 mg/Nm3 Dioxine mg/Nm3 VOC mg/Nm3
Domeniu < 5 - 50 <5 1-5 30 - 40 10 - 530 20 - 420 < 0.1 - 1 5 - 57
Energie consumata MJ/t
2300 - 3800
Tabelul 4.14: Cuptoare de topire cu miez inclinat (dupa epurare)
311
Chapter 4
4.2.2.2 Emisii in apa
Productia de aluminiu din materie prima secundara este cu precadere un proces uscat. Descarcarea de apa uzata este de obicei limitata la apa rece care este adesea repusa in circulatie si apa de ploaie stransa de pe suprafete si acoperisuri. Apa de ploaie stransa poate fi contaminata de depozitul deschis al materiilor brute ca de exemplu bucati unsuroase si solide depozitate.Valorile tipice pentru aceste contaminari sunt <0,03 kg/tona Al pentru pulberi in suspensie. In plus cantitati considerabile de apa uzata pot fi descarcate cand sistemele umede sunt folosite pentru controlul poluarii aerului.
4.2.2.3 Reziduuri de proces si deseuri
Crustele din procesul de melanjare si tratament reprezinta de la 15 la 20 kg/tona de aluminiu produs. Acest material contine cantitati importante de Al si dinaintea tratamentului crustelor spre exemplu prin presarea si racirea in atmosfera de gaz inert reduce oxidarea. In timpul stocarii, crustele pot reactiona cu umezeala ( din aer) pentru a produce amoniac si alte gaze. Crustele sunt folosite ca materii prime in alte procese secundare ale industriei aluminiului si sunt cateodata pretratate prin macinare si sedimentare pentru separarea alumuniului de oxidul de aluminiu. Filtrele consumate din tratamentul metalelor sunt de obicei adunate. In unele cazuri cand bicarbonatul de sodiu este folosit pentru curatirea gazului, reziduurile solide pot fi recuperate cu fluxul de sare [ tm 2, HMIP Al 1993, tm 33, Mantle 1988, tm 145, Winter 1998]. Filtrele alternative de praf pot fi tratate caloric pentru distrugerea dioxinelor. Captuselile cuptorului si praful pot fi recuperate in procesul tratarii zgurii de sare sau adunate.
312
Chapter 4
Reziduu
Comentarii si tratamente Zgura de sare Topire in >500 kg/t Refacere prin tehnica Scopul este cuptor rotativ Al disocierii si prevenirea depozitarii in cristalizarii.Productia de substante halda reutilizabile, daca este posibil Al granulat, amestec de sare, Al2O3. Filtru de praf Curatirea >35 kg/t Al Dispunere cu pretrare Fiind gazelor sau in subteran. Partial interzisa exhaustate reconditionat cu zgura depozitartea de sare sau folosite in pe suprefete in unele tari, (0,1-10 kg/t industria otelului. este posibil Al*) tratamentul termic (neutralizare cu NaHCO3 sau Na2CO3 >zgura de sare) Captuseala Cuptor de ~2 kg/t Al Potential pentru Nu exista cuptorului topire reconditionare cu suprafete crustele, sau dizolvare disponibile in cu soda + depozitare in unele tari. halda S-a raportat producerea de forme pentru injectare. Cruste Toate ~ 25 kg/t Al Topirea in cuptoare Scopul este cuptoarele care rotative. prevenirea nu folosesc 40-80 kg/t Recuperare, peletele depozitarii in sare Curatirea Al*) utilizate in cuptoarele halda topiturii, cu tambur rotativ, turnatului praful de scorie utilizat in recuperarea zgurii de sare. Obs. * folosind furnale cu put inchis ** Productia de nemetale ( oxizi proportional din deseuri de Al)
Tabelul 4.15: Reziduuri tipice din productia de aluminiu secundar
Provenienta
Volum
Tratament
Emisii Particule mg/Nm3 * Praf kg/t Consum de energie MJ/t Obs. Cantitatea de praf depinde metalic din pojghita initiala
Domeniu 10-40 300-700 300-800 de continutul
Tabelul 4.16: Prepararea crustelor
313
Chapter 4
Componenta fluxului de sare este un amestec de NaCl si fluorura de calciu. Unele fluoruri se pot adauga pana la 5%. Cand se foloseste fluxul continuu topitura se scurge din cuptor ( aceasta faza se numeste zgura de sare) si contine mari cantitati de oxid de aluminiu, pe care fluxul l-a separat din materii prime. Peste 8-10% din totalul cantitatii de zgura de sare este aluminiu metalic. Clorurile de aluminiu, sodiu si potasiu pot fi recuperate pentru folosinte ulterioare, utilizand separarea si cristalizarea. In unele uzine, fractia de oxid poate fi vanduta dupa faza de spalare sau folosita ca acoperiri in situatii de acoperirea depozitelor de deseuri. Continut Valoare tipica (%) Domeniu(%) Al, metalic 8 5-20 Parti solubile in apa* 37 20-40 Parti insolubile in apa** 55 45-75 PCDD/F 5ng/kg <10 ng/kg Obs. : * Saruri solubile in apa; ** Oxizi metalici, metal nerecuperat si saruri insolubile
Tabelul 4.17: Compozitia tipica a zgurii de sare
Emisii Particule mg/Nm3 Amoniac mg/m3 Fosfati mg/m3 Hidrogen sulfurat ppm Energie consumata MJ/t
Domeniu 15-40 30-40 0,1-0,5 50-100 300-800
Tabelul 4.18: Emisiile tipice din aer colectate la reciclarea zgurii ( cu exceptia exaustarii daca se filtreaza) Emisii fugitive din multimea de praf din zgura conservata nu pot avea o mare importanta
314
Chapter 4
4.3 Technici de luat in considerare la determinarea BAT

Aceasta sectiune prezinta un numar de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor si reziduurilor cat si tehnici de reducere a consumului energetic total. Acestea sunt toate disponibile comercial. Exemplu este dat pentru a demonstra tehnici care ilustreaza performanta inalta de mediu. Tehnicile date ca exemplu depind de informatiile date de industrie, Statele Membre Europene si evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise in capitolul 2 procese uzuale se aplica in proportii mari, la procese in acest sector si influenteaza modul in care sunt controlate si operate procesele principale si conexe. Tehnicile utilizate de alte sectoare sunt de asemenea aplicabile in special acelea dedicate eliminarii gudronului si PAHs. Tehnicile de luat in considerare, in functie de amplasament, sunt foarte influentate de materiile prime disponibile pe amplasament, de procesul operat si in special de tipul si variabilitatea materiilor prime. De exemplu metalele continute pot fi cruciale in procesul de alegere. Procesele aplicate descrise mai sus aplicate la o scara larga de materii prime secundare de cantitati si compozitie variata si sunt de asemenea reprezentative pentru cele utilizate la nivel global. Procesele primare au fost dezvoltate in timp recent si control al exploatarii, conditii si tehnici de alimentare pentru celule. Tehniciile au fost dezvoltate de companiile din sectorul in care se utilizeaza aceastea.
4.3.1 Depozitarea materialelor, manipularea si procesele de pretratare

Depozitarea materiilor prime depinde de natura materialelor descrise mai sus. Se utilizeaza depozitarea pulberilor fine in cladiri inchise, silozuri sau in buncare etanse. Depozitarea materialelor care nu sunt sub forma de praf si sunt insolubile se face in stocuri deschise si in spatii mari deschise.
4.3.1.1 Materii prime primare
Materiile prime sunt bauxita, soda caustic, varul, amestecurile de clor, alumina, fluxuri, materiale anod, materii secundare i combustibil. Alte materiale importante sunt produsele, evacuarea zgurii, decantarea de zgur i reziduurile procesului. Aspecte importante sunt scurgerea prafului i materialului ud, colectarea i tratarea prafului i lichidelor, i controlul intrrii i parametrilor de operare a proceselor tehnologice i de alimentare. Problemele specifice acestui grup sunt: Natura potenial prfoas a bauxitei, aluminei i fluxurilor nseamn c e necesar depozitarea i procesarea n locuri nchise. Transportoare nchise, sisteme de transfer pneumatice, i silozuri de depozitare sunt tehnici indicate. Praful generat de operaiile de mcinare i separare nseamn aplicarea unor sisteme de colectare i reducere. Filtre din pnz sau ceramic realizeaz o mai bun ndeprtare a prafului dect Eps.
315
Chapter 4
Material Crbune sau cocs
Tehnologie Pre-tratament Transportoare acoperite. Pneumatic Uleiuri Rezervoare sau evi securizate Depozitare i combustibile, i butoaie sau sistem evi nclzite. rin/smoal manual. Bauxita i nchis dac se nchis cu alumina formeaz praf. colectarea prafului. Gaz clorhidric Vase sub Metode aprobate. sau amestecuri presiune cu clor aprobate. Produse brame, Depozitare bilete, folii i deschis. lingouri Reziduuri pentru Deschis sau Depinde de recuperare, ex. nchis, depinde condiii. evacuarea de formarea prafului prafului.
Depozitare Cadru acoperit. Siloz.
Observaii
Ventilarea gazelor deplasate.
Reziduuri nefolosite, deeuri
Cadru nchis sau Depinde deschis sau condiii. butoaie sigilate, depinde de material
de
Evacuarea i decantarea srii inut uscat. Sistem de drenaj aprobat. Sistem de drenaj aprobat.
Tabelul 4.19: Depozitarea materiilor primare, procesul tehnologic i metodele de pre-tratare a aluminiului
Crusta i a alte reziduuri metalice ce sunt destinate recuperrii ar trebui rcite i preferabil sub o atmosfer inert i depozitate n condiii uscate sau alte moduri potrivite n funcie de material, ex reducerea mrimii.
4.3.1.2 Materii prime secundare
Exist o varietate de materii prime secundare, variind de la praf fin la obiecte mai mari. Coninutul de metal variaz n funcie de tipul materialului, la fel i coninutul de alte metale i impuriti. Materiile prime secundare ce conin ulei sau componente solubile n ap se depoziteaz nchis. Zgura se poate hidroliza pentru a produce amoniac. Tehnicile folosite pentru depozitare, proces tehnologic i pre-tratare vor varia n funcie de dimensiunea materialului i impuriti. Aceti factori variaz de la loc la loc i tehnicile discutate n seciunea 2.4 vor fi aplicate locului i pe o baz specific materialului. Problemele specifice acestui grup sunt:

Etapele de pre-tratare sunt deseori folosite pentru a nltura uleiul sau straturile de deasupra sau pentru a separa aluminiul de oxizi. nlturarea uleiurilor i straturilor prin mijloace termice de exemplu ntr-un usctor este o tehnic posibil. Alte etape de pre-tratare pot include granularea, separarea mediilor, separarea magnetic pentru a ndeprta impuritile feroase. Sunt tehnici de luat n considerare. Evacuarea zgurii prin tehnici de mcinare folosite cu o bun extragere i reducere a zgurii este o alt tehnic. Praful fin produs poate fi tratat pentru as recupera alte metale.
316
Chapter 4
Folosirea pneumaticului sau alt tehnic de separare a densitii este de luat n considerare. Depozitarea prafului fin i operarea lui ntr-un fel ce nu permite emisia prafului este de luat n considerare.
Depozitare Proces tehnologic evi securizate sau sistem manual Transportoare nchise cu colectoare de praf nchis cu colectarea prafului. ncrctor mecanic. Pre-tratare Observaii
Material
Uleiuri combustibile Fluxuri i sare
Rezervoare butoaie
Depozitare i Ventilarea evi nclzite gazelor deplasate
Silozuri dac se formeaz praf nchis dac se formeaz praf.
Praf fin (zgur) Spanuri
Praf neprelucrat
Cuve acoperite pentru ulei solubil sau emulsificat. Cuve acoperite ncrctor sau descoperite. mecanic.
Mcinare i separarea densitii. Usctor Colectarea Spanuri. uleiului dac e Centrifugare. necesar. Usctor Spanuri Colectarea dac e necesar. uleiului dac e necesar. Colectarea uleiului dac e necesar. Colectarea uleiului dac e necesar.
Lupa (material Deschis. prim sau zgur)
ncrctor mecanic.
Articole ntregi, Cuve acoperite ncrctor folii i tabl. sau descoperite. mecanic. Gaz clorhidric sau amestecuri de gaz. Produse brame, bilete, folii i lingouri Reziduuri pentru recuperare, ex. evacuarea prafului, decantarea srii, cptuire Reziduuri nefolosite, deeuri Vase presiune aprobate. Depozitare deschis de Metode aprobate.
Pre- nclzire de Separare prin Evacuarea mcinare i/sau zgurii i dizolvare. decantarea srii Potenial mult trebuie inute praf. uscate. Sistem aprobat de drenaj. de Sistem de drenaj aprobat.
Depozitare Depinde nchis sau condiii. deschis depinde de praf
Cuve acoperite Depinde sau containere condiii pentru transport depinde de material.
Tabelul 4.24: Depozitarea materialelor secundare, procesul lor tehnologic, i metodele de pre-tratare pentru aluminiu
317
Chapter 4
4.3.2 Tehnici considerate in determinarea BAT

Procesul Bayer este tehnica standard de luat in considerare. Exista mai multe variatii de proces si ele ar trebui sa fie considerate la determinarea BAT. Acestea sunt:
Manipularea, depozitarea si macinarea bauxitei, varului si a altor materiale pentru a reduce praful. Design and operation of digesters to minimise energy use e.g. the use of tube digesters and thermal heat exchanger oils to allow maximum heat recovery and higher digestion temperature. The use of fluidised bed calciners with preheating to use the heat content of the off gases. The use of fabric filters or EPs to remove calcined alumina and dust. Disposal of red mud in sealed areas with the reuse of transport and surface water from the ponds.
4.3.3 Primary aluminium smelting processes

The electrolysis cells detailed in the section on applied techniques are techniques to be considered in conjunction with the following features to minimise environmental impact:
Automatic multiple point feeding of alumina. Computer control of the electrolysis process based on active cell databases and monitoring of cell operating parameters. Complete hood coverage of the cell, which is connected to a separate gas exhaust and filter system. The use of robust cell covers and adequate extraction rates taking account of fluoride evaporation and carbon burn off. 98 to > 99% fume collection from the cells on a long term basis. If a lower collection efficiency is achieved the collection and treatment of ventilation gases should be considered. Minimisation of the time for changing anodes and other actions that need cell covers to be removed. Butt cooling in an enclosure. Use of a programmed system for cell operations and maintenance. For Sderberg cells: - Complete hood coverage of the anode top, which is connected to a separate gas exhaust and dry alumina scrubber or: - Dry anode top in combination with stud hole paste and an increase in the anode height (depending on the effectiveness that is demonstrated). Well-designed and maintained burners for incineration of CO and low molecular weight PAHs and other hydrocarbons in pot exhaust gas where necessary. Scrubbing of fluoride and HF from the cell fumes using alumina followed by dust removal in a fabric filter system or a combination of this and a wet scrubber to achieve a minimum of 99.9% removal of total fluoride. The alumina should be reused in the process. If sulphur removal is practised using a wet scrubber system, the system should be used with a system to remove fluoride, HF and tars. If there is a combined anode plant, the use of an alumina scrubber and fabric filter system or carbon coated filters to remove tar fume from the milling, blending and baking stages. Use of the alumina in the electrolysis process. The use of established efficient cleaning methods in the rodding plant to recover fluorides and carbon. The collection of fume containing fluoride from the cleaning process and from the melting of the steel components. The use of low sulphur carbon for the anodes or anode paste. The use of rotary gas or flux injection for holding furnaces.
318
Chapter 4
EXEMPLU 4.01 CONTROL OF CELL OPERATING CONDITIONS Description: - The bath temperature, voltage and electrical current are the only parameters for the electrolysis process that can directly be measured. Process control within the electrolysis process is therefore based on the data from this limited number of parameters. The development of microprocessors has made it possible for modern computers to simulate the electrolysis process by calculating complex models for dynamic kinetics and magnetic fields, based on the limited information available. This results in an improved process control and a more smooth operation of the electrolysis. Smooth process operation will in general result in lower emissions of fluorides and dust. Main environmental benefits:- Improved process control can also be applied to reduce the emissions of PFCs. The anode effects, that cause the PFC emissions, are directly related to low alumina concentrations. The alumina concentration in the electrolyte can not directly be measured due to the very aggressive nature of this medium. Anode effects were therefore used as an additional method to control the alumina concentration. The anode effects occur when the alumina concentration has decreased below 1% and are therefore capable to identify a specific alumina concentration. By simulating the electrolysis, modern computers are capable of calculating and correcting the alumina concentration. The correction of the alumina concentration in the electrolyte reduces the number of anode effects. However, anode effects are still required for periodic adjustment of the simulated alumina concentration. Therefore this improved process control is often provided with an automated anode effect killing system. This system automatically disturbs the gaseous layer beneath the anode occurring during the anode effects using compressed air. Operational data: - The emissions of PFCs can be reduced by improved process control. For Exemplu CWPB cells with central point feeding can in general be operated with an anode effect frequency of 0.2 to 0.5 anode effects per pot per day, resulting in a PFC emission of 0.05 to 0.1 kg per tonne aluminium. When modern computers are applied for process control, the number of anode effects can further be reduced to a frequency less than 0.1 anode effects per pot per day. This reduces the emissions of PFCs to less than 0.03 kg per tonne aluminium. Cross media effects: - Improved process control within the electrolysis process results in a reduction of the electricity consumption. The conversion to point feeding is associated with higher fluoride emissions in the cell gases and will affect the size of the cell gas dry scrubbing system. Economics: - Conversion of conventional Sderberg or CWPB plants to point feeder with process controls ~ 100 to 250 per tonne annual capacity. Applicability: - All Sderberg and CWPB plants have computer control but there are differences in the control technology and operating philosophy. There are opportunities for optimisation. Exemplu plants: - Norway, France, Netherlands. Reference literature: - [tm 100, Nl Al 1998]
319
Chapter 4
EXEMPLU 4.02 UTILIZAREA SCRUBERULUI USCAT N ALUMINIU PRIMAR Descriere: Scruberul uscat se bazeaz pe recuperarea florurii prin adsorbia pe alumin utilizat ca agent de scrubare. Alumina proaspt este introdus ntr o treapt a reactorului mpreun cu aerul de proces de la electroliz. Cea mai mare parte a adsorbiei de floruri gazoase(HF) pe alumin are loc n aceast treapt a reactorului. Amestecul de aer de proces cu alumina cnd intr n sistemul de reducere a mirosului unde alumina mbogit cu F- este separat de aerul din proces. n general, se utilizeaz filtru cu saci pentru reducerea mirosului. O adsorbie adiional se atinge pe aceste filtre cu saci datorit turbei filtrate care se produce n filtre. Alumina separat de aerul de proces este utilizat ca alumin de adaos la electroliz (numit alumin de adaos secundar).
Scopul principal al sistemului de scrubare uscat este de eliminare a F- i a mirosului din aerul de proces. O adsorbie adiional a SO2 pe alumin se va produce de asemenea. Acest SO2 este returnat la electroliz cu alumina secundar de adaos. Acest SO2 captat de alumin va fi complet eliberat n timpul procesului de electroliz, cnd alumina este nclzit. Emisia de SO2 nu este redus prin sistemul de scrubare uscat.
Principalele beneficii psntru mediu: Sistemul scruberului uscat cu eliminare mirosului asigur eficiene foarte mari, peste 99% pentru florurile totale. Eficiena exact a epurrii depinde de designul echipamentului, proprietile aluminei, flexibilitatea instalaiei i mentenana ei. Cele mai eficiente instalaii de scruber uscat opereaz cu alumin cu suprafa specific mare ca i prin reciclarea de mai multe ori n reactor a aluminei, rata medie a eficienei fiind >99% pentru fluorurile totale. Date opersionale: Sistemul de scruber uscat este capabil s ating nivele de emisie de: Fluoruri gazoase (HF): 0.03 la 0.2 kg/t aluminiu Fluoruri totale: 0.05 la 0.3 kg/t aluminium Pulberi: 0.2 la 0.5 kg/t aluminiu Efecte de mediu colaterale: scrubarea uscat necesit un consum semnificativ de energie de aproximativ 350 kWh/ t aluminiu. Nici un alt efect secundar nu a fost identificat n literatura de specialitate disponobil. Aspecte economice: - Costuri de investiie de 5 mil. euro au fost identificate ca s ateste eficiene epurrii pentru un sistem de scrubare uscat existent, cu reducerea mirosului. Baza de date de la instalaii anonime, costurile de investiie pentru un nou sistem de scrubare uscat cu reducerea mirosului ajunge de la 10 mil la 50 mil euro. Costuri operaionale de 5 15 euro/t aluminiu au fost identificate la instalaii anononime. Aplicabilitate: Majoritatea instalaiilor Exemplu de uzine: Vasta majoritate a uzinelor de producere a aluminiului primar utilizeaz scrubarea uscat cu alumin i o reducere suplimentar a mirosului cu filtre saci pentru controlul emisiilor acestora. n unele situaii, precipitarea electrostatic este utilizat oentru reducerea mirosului. Literatur de referin: [tm 100, NL Al 1998]
320
Chapter 4
EXEMPLU 4.03 UTILIZAREA SCRUBERULUI UMED N ALUMINIUL PRIMAR Descriere: Emisiile cauzate de electroliz pot fi micorate prin scrubare umed. Aceasta se aplic n general ca o reducere suplimentar dat de scrubarea uscat. Scrubarea umed suplimentar este utilizat mai mult pentru eliminare SO2 dar va reducere de asemenea i emisiile de floururi, cu extinderea i pentru miros. Scrubarea umed poate fi aplicat la fazele de la celulele de electroliz i la gazele de la ventilarea halei.
Procesul de scrubare umed se bazeaz pe principiul c poluanii sunt absorbii i convertii de mediul de scrubare. n industria aluminiului se aplic des apa de mare ca i aplicaiile individuale de hidroxid de sodiu (NaOH) sau carbonat de sodiu (Na2CO3). SO2 este convertit n sulfai dizolvai de ctre acest mediu. O alt posibilitate este de a converti SO2 n ghips, utiliznd ageni de scrubare care conin var cum este varul hidratat, piatra de var sau amestecul de hidroxizi de calciu sau magneziu. Mediul de scrubare trebuie mprosptat i cel folost tehnic trebuie descrcat pentru a permite o absorbie i conversie continu.
Principalele beneficii entru mediu: Eliminarea SO2 i a altor gaze acide pentru reducerea local, reginal i la distan a impactului acestor gaze. Date operaionale: Efiiena eliminrii SO2 este de la 80 pn la peste 90% i a fost identificat pentru scruberele umede. Emisiile de SO2 pot fi reduse la concentraii de 25 50 mg/Nm i ncrcri de 0,6 4 kg SO2/t aluminiu. n plus rezultatele scrubrii umede suplimentare este i reducerea emisiilor de fluoruri i de miros. Nivelele de emisie pentru fluorurile totale (gazoase i particle) de la 0,02 pn la 0,2 kg/t aluminiu au fost identificate cnd se aplic scruberul umed ca eliminare suplimentar. n aceste situaii emisiile de mirosuri se reduc de la 0,1 la 0,3 kg pentru aluminiu. Efecte de mediu colaterale: Toate sistemele de scrubare umed necesit descrcare n sistem a poluanilor absorbii i convertii. Descrcarea se poate face ac ap rezidual (ap de mare), deeu fluid (NaOH i NaCO3) sau ca ghips. a) apa maritima: Efluentul scruberului cu ap de mare (20 la 300 m3/t aluminiu) la o uzin de aluminiu este uor acid i conine fluoruri, sulfuri/sulfai, materii n suspensie i contaminare n urm(ex. nichel) i este deficient n oxigen. Uzinele utiliznd ap de mare au n mod normal instalaii pentru eliminarea particulelor pentru a corespunde legislaiei naionale pentru evacuarea acestor ape reziduale n mare. Epurarea apelor uzte include n mod normal flocularea i sedimentare. Rezultatul epurrii este un nmol care trebuie gestionat. Apa de mareutilizat n scruberul umed poate fi filtrat cu bioacizi i va fi de asemenea descrcat n mare. Scrubare cu ap de mare necesit un sistem adiional de energie de aproximativ 150 kWh/t aluminiu. b) NaOH: Scruberele care opereaz cu NaOH nacesit ca efluentul concentrat(n jur de 1 m3/t aluminiu) s fie descrcat. Poluanii din acest efluent pot fi comparai cu poluani descrcai cu ap de mare dar n concentraii mai mari. Efectul asupra mediului acvatic rmne. Economic: Costul estimat a fost identificat pentru scrubarea umed a aerului din proces. Costurile estimate sunt prezentate pentru sistemul de scrubare operat cu ap de mare ca i pentru cel cu NaOH. a) apa de mare: costurile de invesiii identificate sunt 9 36 mil euro. Bazat pe capaciatea de producie anual, costurile de investiie sunt 75 250 euro/t capacitate. Costurile anuale identificate sunt 2,6 7,5 mil euro. Bazat pe capacitatea anual de producie, costul anual total este 40 70 euro/t aluminiu. b) NaOH: costurile de investiie sunt 12 40 mil euro. Bazat pe capacitatea anual de producie, costurlile de producie, costurile de investiii sunt 100 250 euro/t capacitate Costurile anuale totale identificate sunt 4 7 mil euro. Bazat pe capacitatea anual de producie, costul anual total este 100 200 euro/t aluminiu.
321
Chapter 4
Aplicabilitate: Aceast tehnic este aplicabil cnd concentraiile de dioxid de sulf din aer sunt peste limitele standardelor de capacitate a aerului pentru zone largi, locale sau regionale. Tehnici similare de scrubare pt fi utilizate de asemenea pentru eliminarea fluorurilor, dioxidului de sulf sau PAH uri pentru aerul exaustat prin ventilaie de la unele SWPB sau uzine Soderberg. Costurile pentru investiii i operare sunt diferite n aceste cazuri. Exemple de instalatii: Metoda scruberului umed aplicat pentru aerul de proces de la electroliz este aplicat n Europa doar n Scandinavia. Toate uzinele din Norvegia i Suedia au scrubare umed. Unele din uzinele Soderberg au de asemenea instalat scrubarea aerului ventilat. Aceste scrubere umede sunt operaionale ndeosebi la uzinele de aluminiu de pe malul mrii, tiliznd apa de mare ca mediu de scrubare. n plus o uzin din Norvegia a fost identificat ca utilizndNaOH ca mediu, n timp ce n USA o uzin a fost identificat ca opernd cu Na2CO3 Literatur de referin: [ tm 100, NL Al 1998]
4.3.4 Furnalele secundare de topitories

Mai multe tehnici descrise la seciunile 2.7 i 2.8 sunt aplicabile la extraiile de fum i diminuare, la sistemele de control al procesului utilizate la aceste furnale. Aceste tehnici nu au fost de rutin la toate instalaiile la data ntocmirii materialului. Furnalele deschise cu tehnic disponibil sunt tehnici de luat n considerare la daterminarea BAT. Urmtoarele desscrieri sunt tehnici de luat n considerare pentru determinarea BAT pentru furnale. - Selectarea materialului de alimentare potrivit tipului de furnal i pentru a transfera materia prim improprie altor operatori utiliznd echipamente proiectate pentru ele astfel nct s fie posibi: a) S previn utilizarea srii cnd consistena practic duce la producia maxim b) S minimizeze utilizarea srii n alte cazuri; c) S recupereze ct mai muli produi secundari ca i recuperare oricror zguri care este produs. Scopul este s se evite deponiile. Dac se utilizeaz acestea, este necesar un sistem sogur, izolat, sigilat. [tm 206, TGI 1999]. - Utilizarea unui transportor nchis sau un sistem de nchidere similar dac este posibil. - Utilizarea arztoarelor oxi fuel unde energia i beneficiile pentru mediu sunt stabilite; - Utilizarea ngrdirilor, acoperirilor i sistemelor de extracie a fumului ncrcat pentru colectarea emisiilor fugitive de practic oriunde; - Reducerea uleiurilor i substanelor organice utiliznd evaporarea, centrifugarea i alte metode nainte de etapele de topire i lichefiere, cu excepia cazului cnd furnalul i sistemul de reducere sunt proiectate special pentru a se acomoda la coninutul organic; - Utilizarea furnalelor fr miez de inducie pentru cantiti relativ mici de metal curat; - Utilizarea postarderii cnd este necesar pentru eliminarea carbonului organic incluznd dioxinele; - Injectarea de crbune mpreun cu var pentru a reduce fazele acide i carbonul organic incluznd dioxinele; - Recuperarea cldurii dac este aplicabil; - Utilizarea tehnologiei de filtru corespunztoare, de exemplu filtre textile sau ceramice. Utilizarea pomprii metalului, sistemului nchis de crcare i un control inteligent al colectrii fumului trebuie s fie considerate ca procese existente depinznd de tipul furnalului. Tabelul urmtor d o vedere de ansamblu a avantajelor dezavantajelor furnalelor pentru topirea i lichefierea secundar.
322
Chapter 4
Furnace type Reverberatory
Variations Standard
Principal application Melting larger volumes of clean scraps and primary feedstock
Side well
As above, but enables efficient recovery of some finer feedstocks. Separation of aluminium from higher melting point metal contamination (i.e. iron/steel) Recycling a wide range of feedstocks
Advantages Large metal capacity (100t). Few restrictions on feed stock sizes. Low salt slag use Large metal capacity. Wider range of feedstock possible. Normally no salt slag
Disadvantages Lower thermal efficiency Restricted feedstock types Lower thermal efficiency
Gas collection Semi sealed
Semi sealed
Sloping Hearth
Very efficient at removing high melting point contaminants. No feedstock restrictions Good thermal efficiency Efficient de-magging No skimmings produced Large charge volumes possible(> 65t) As above, but lower usage of salt flux and lower capacity. High yields obtained. No combustion gases No salt flux required. Flexible usage (batch and continuous processing possible) High yields obtained. No combustion gases No salt flux required Better thermal efficiency
Lower thermal efficiency
Semi sealed
Comments High yields due to quality of feedstock Molten metal pumps sometimes used High yields possible depending upon quality of feedstock Molten metal pumps sometimes used Sometimes incorporated into other furnace types. Yield dependant upon level of contamination.
Rotary
Fixed Axis

Relatively high usage of salt flux. Feedstock size may be restricted

Semi sealed
Resultant salt slags can be reprocessed.
Tilting
Induction
As Above Melting of cleaner scraps or primary feedstock
Coreless
Channel
Shaft furnace
As above. Melting clean ingot and process scraps in foundries.
Feedstock size may be restricted Relatively small load (< 10t) Restricted feedstock type Feedstock size may be restricted As above, but able to have larger capacities(~20 - 25t) Restricted feedstock types. Feedstock size may be restricted
Semi sealed Open, hooded
Tends to be used for lower scrap grades.
Semi sealed Semi sealed

Used process.
in
Meltower
Tabelul 4.20: Overview of secondary smelting furnaces
323
Chapter 4
Exemplele urmtoare arat cum folosirea fluxului de sare poate fi virtual eliminat, redus cantitativ sau n ultim instan recuperat. Fiecare opiune trebuie considerat n corelaie cu tehnologia de proces utilizat. Fiecare din aceste obiective are propriile avantaje i dezavantaje inerente, ca de exemplu restricia n material de alimentare sau volum de metal, care trebuie de asemenea luat n considerare.
EXEMPLUL 4.04 UTILIZAREA SISTEMUUI DE POMPARE A METALULUI Descriere: Furnalul reverberant cu rezervor lateral, ncrcare alteral i sistem de pompare metal.
TRANSPORT MULTI CHAMBER FURNACE Overall melting capacity: 5 t/h (Liquid metal + RSI ingots)
SIDE WELL
5 t/h
MAIN HEARTH
5 t/h 2 hot air burners
Charging skip (sealed) - coated, laminated, oily - large pieces
Start-up & exceptional alloy changes Charging scrap & primary ingots - non i pieces d - massive
CHARGING WELL - diameter 1.5 m - turbulence created by metal = rapid submersion of input = minimising melt loss without use of l Normal operation, -h lighti gauge & small sized (shreds/bales/punchings) coated, laminated, oily
5 t/h
INDUCTION METAL PUMP - max 8 t/min - power 65 kW - no moving parts
Figura 4.6: Exemplu pentru sistem cu material pompat
Beneficii pentru mediu: Potenial de eliminare a fluxului de sare. Domeniu mai larg de materie prim dect furnalele cu reverberare simple, captare mbuntit a gazelor de furnal. Date operaionale: mbuntirea obinerii de metal de la 83 la 88%, reducerile costurilor pentru energie Efecte de mediu colaterale: Reducerea cantitilor de deeuri produse care cer tratare. Reducere asociat de utilizarea energiei i de emisii din furnal Economic: Cost(1997) pentru 30 t prin sistemul de furnal i Pompare electromagnetic 1.800.000 lire sterline/an (2,73 mil euro), economiii estimate de costuri (energie, producie obinut, economii de flux i tratamente) 832.000 lire sterline(1,26 mil euro) pe an. Amortizare 2,2 ani. Costul sistemului de pompare i camer de ncrcare ~ 300.000 lire sterline (456.000 euro) Aplicabilitate: Furnale noi i depite de tip reverberatie. Nu se pot utiliza pentru procese discontinue. Alte metode de pompare sunt de asemenea aplicabile. Exemple de uzine: n Europa sistemul cu pompare este larg folosit Literatur de referin: - [tm 123, ETSU 1998]. [tm 122, McLelan 1998]
325
Chapter 4
EXEMPLUL 4.05 MINIMIZAREA FLUXULUI DE SARE Descriere: Minimizarea fluxului de sare prin folosirea furnalului basculant. Beneficii pentru mediu: Reducerea produciei de zgur de la 1,8 t la <0,5 kg sare/kg coninut nemetale Date operaionale: Reducerea factorului de consum de sare de la 1 1,8 la mai puin de <0,5 Efecte de mediu colaterale: Reducerea produciei de deeuri care necesit tratament. Reducerea asociat de energie i de emisii din procesul de tratare. Economic: Costuri necunoscute pentru salvarea de pierderi de cost produse eventual prin achiziie i tratamentul srii. Uzine i cu funcionare viabil Aplicabilitate: Furnale noi sau nvechite. Exist restricii de mrime. Nu se pot aplica pentru toate materiile prime. Exemplu de instalatii: n SUA, Germania, Marea Britanie Literatur de referin: - [tm 145, Winter 1998]. EXEMPLU 4.06 MINIMISATION OF SALT FLUX Descriere: Minimizarea cantitii de deeuri generate prin pretratarea crustelor. Crusta este macinata si strecurata pentru a separa fracia principala din oxid. Fracia de aluminiu este recuperat ntr-un furnal rotativ dar pretratarea reduce cantitate topit att ct cantitatea de sare o cere. Beneficii pentru mediu: reducerea cantitii de deeuri produse 118 kg/100 kg la 66 kg/100 kg de flotat recuperat. Date operaionale: 100 kg de flotat netratat utilizeaz ~ 72 kg de sare pentru flotare(spumare) i produce 45 kg Al i 118 kg de zgur de sare rezidual. Reziduu total ~ 118 kg. 100 kg de flotat, dup pretratarea prin micorare i sitare produce 70 kg de aluminiu granular, 12,5 kg miros de tratat, 12,5 kg material reutlizabil i 5 kg de fier. 70 kg de Al granular utilizeaz 32,5 kg sare pentru topire i produce 45 kg Al i aproximativ 54 kg sare zgur rezidual. Total reziduu ~ 66 kg. Efecte de mediu colaterale: - Reducerea cantitii de zgur sare care duce la reducerea emisiei de cloruri, o mai mic tratare sau a dispozitivului pentru zgur sare.Reduceri asociate de energie i emisii pentru procesele de tratare datorate primei sarje mai reduse n furnal. Economic: Costuri necunoscute costurile de macinare si strecurare sunt mai mici decat costurile economisite la tratarea si depozitarea finala a sarjelor. Multe instalatii opereaza viabil. Aplicabilitate: Majoritatea spumelor cu coninut mare de oxid Exemplu de instalatii: Instalatii din Spania, Italia, Germania i Marea Britanie. Literatur de referin: IDALSA 1999.
326
Chapter 4
EXEMPLU 4.07 RECOVERY OF SALT SLAG Description: - Recovery of salt slag to recover aluminium, salt and oxide portions. Large blocks of salt slag are crushed to manageable size and aluminium granules recovered by sieving (typically up to 10%). The finely crushed material is then dissolved in water so that the chlorides go into solution producing brine, leaving the insoluble aluminium oxide and the finest metallic particles of aluminium, which are not normally economically recoverable as metal. There are some variations in the processes that are used, some use cold water and then concentrate the brine for crystallisation and others use hot water.
Gases are evolved from the dissolution stage of the process and mainly contain ammonia, methane, hydrogen and phosphine. It is possible to use these gases as a fuel for other parts of the process [tm 116, ALFED 1998]. The brine is filtered removing the insoluble oxides and the solution is then sent for crystallisation from which the original sodium and potassium chlorides can be recovered and then re-used as flux in the melting furnaces. The oxides contain Ca, Mg and Al oxides with chloride, fluoride, sulphate and nitrate anions. The washed oxide has been used in the cement industry. Flue dust arising from the treatment of gases from secondary furnaces using sodium bicarbonate are reported to be recovered in the salt recovery process in Austria and Spain
Main environmental benefits: - Reduction of land fill, recovery of salt for reuse, possible production of alumina for use in other industries, recovery of aluminium portion [tm 206, TGI 1999]. Operational data: - Not available. Cross media effects: - Reduction of amount of waste produced that requires disposal. Potential releases of phosphine to air if after-burning is not used. The crushing operations are potentially very dusty and observations show that they can have a significant environmental impact due to fugitive emissions.. Economics: - Not known cost of process equipment. Several plants are operating viably and treatment costs are similar to disposal costs but avoid "future liability". Applicability: - All processes using salt flux. Exemplu plants: - Germany, Spain, France, Italy and UK Reference literature: - [tm 116, ALFED 1998]; [tm 145, Winter 1998].
327
Chapter 4
EXEMPLU 4.08 USE OF SEALED CHARGING CARRIAGE Description: - A charging car or skip is used to transfer scrap into reverberatory furnace. The system is sized so that the skip seals against the open furnace door during the discharge of scrap and so maintains furnace sealing during this period. Main environmental benefits: - Prevention of fugitive emissions during charging of scrap. Operational data: - Not available but observations confirm the effectiveness of the system. Cross media effects: - Positive effect by prevention of fugitive emissions of smoke and fumes. Economics: - Not available but thought to be low-cost for a suitably sized charging skip. Applicability: - Potential for some non-rotating furnaces. Exemplu plants: - The system is operated in Belgium Reference literature : - [tm 121, Hoogovens 1998]. EXEMPLU 4.09 USE OF TARGETED FUME COLLECTION Description: - A fume collection system can be designed so that the collection fan capacity can be directed to sources of fume that change over a charging, melting and tapping cycle. Targeting of fume collection capacity can be achieved by using automatically controlled dampers that are linked to the furnace controls e.g. door opening, burner state or furnace inclination. Damper operation can therefore be initiated by charging, melting and tapping operations and the fume collection effort targeted accordingly. Main environmental benefits: - Prevention and minimisation of fugitive emissions to air. Operational data: - Non available but observations indicate that such systems are very effective if designed and controlled well. Cross media effects: - Positive effect. Prevention of fugitive emissions and optimising fan energy consumption. Economics: - Not available. Relatively low cost of control and damper system. Applicability: - Most installations. Exemplu plants: - UK, France Reference literature: - [tm 106, Farrell 1998]
328
Chapter 4
EXEMPLUL 4.10. COLECTAREA FUMULUI
Descriere : Inchiderea zonei de colectare a fumului la incarcare si inchidere cu robinet pentru un cuptor rotativ , pentru a permite folosirea unui singur punct de extractie.
Fume collection enclosure
Charging door
Tapping hole Burner exhaust Fume collection enclosure
Charging door
Tapping hole
Burner
Figura 4.7: O diagrama pentru un sistem integral de colectare a fumului
In aplicatiile pentru producerea altor metale, s-au folosit orificii inchise (cu robinet) la usa de incarcare ce permit o inchidere mai compacta. Usa cuptorului, desi consolidata cu caramizi din cauza uzurii, nu permite ca tot metalul sa fie retinut.
Beneficiile principale asupra mediului: - Colectarea fumului dintr-un singur punct, mai usoara, mai efectiva. Date operationale : Nu sunt accesibile, dar observatiile indica o retinere efectiva. Efecte colaterale asupra mediului : Colectare buna si cu eficienta , cu reducerea consumului de energie.
Considerente economice : Cost scazut al modificarii, in functionare in mai multe instalatii.

Aplicabilitate : Toate cuptoarele rotative. Exemple de instalatii : Franta, Marea Britanie Literatura de referinta: - [tm 106, Farrell, 1998]
329
Chapter 4
4.3.5 Procese de afinare

Folosirea clorului in amestec cu argon sau azot ca reactiv de degazare a florurii de aluminiu, KF sau Na3AlF6. Colectarea si tratarea gazelor rezultate pentru indepartarea gazelor acide, daca este necesar. - Folosirea celulelor de curgere in linie pentru adausurile de metal topit, daca este practic. - Folosirea filtrelor metalice ceramice in line pentru inalturarea particulelor solide din topitura. Procesele si tehnicile de afinare sunt potrivite in instalatiile noi si cele existente -
4.3.6 Procese de turnare

Procesele detaliate in sectiune pe tehnici aplicate sunt tehnici care se iau in considerare cu extractia efectiva a fumului din jgheaburi si turnatorii.Posibila formare a dioxinei in timpul proceselor de rafinare pentru productia primara si secundara de Al, nu a fost investigata pe deplin. Se recomanda ca aceasta problematica sa fie cuantificata. Procesele si tehnicile de colectare a fumului sunt potrivite pentru instalatiile noi si cele existente.
4.3.7 Crusta
Procesele detaliate in sectiune se aplica impreuna cu urmatoarele cerinte pentru minimizarea impactului asupra mediului inconjurator: Racirea crustei in containere etanse, sub gaz inert. Prevenirea umezirii crustei Tratarea si recuperarea crustei, daca e practic. Minimizarea materialului pentru depozitele permanente
Tehnicile de stocare si tratare sunt indicate pentru folosire cu instalatiile noi si cele existente.
4.3.8 Producerea anodului integrat

Folosirea proceselor din Capitolul 12 trebuie luata in considerare. Folosirea scruberului de alumina si a sistemului de filtre de la tratarea gazelor din celula, s-ar putea folosi pentru gazele din productia anodica. Un filtru de cocs se poate folosi pentru gazele formate si amestecate.
4.3.9 Reducerea si colectarea gazului/fumului

4.3.9.1 Aluminiu primar
Tehnicile discutate mai devreme in acest capitol, de a sigila celulele si intretine eficienta colectarii, sunt tehnici ce se iau in considerare la colectarea fumului din celulele din productia de aluminiu primar. Folosirea unui scruber uscat., urmata de un filtur din tesatura, pentru a indeparta florurile , este, de asemenea, o tehnica de luat in seama. Tot asa si colectarea aerului ventilat, din camerele celula , daca e necesar, trebuie luata in considerare. De asemenea, se ia in considerare folosirea unor hote secundare. Folosirea apei de mare sau a scruberelor caustice pentru inlaturarea SO2, in cazul emisiilor de SO2, se poate lua in considerare. Efectul colateral de mediu asupra nevoilor de apa, se ia in considerare pe baze locale.
330
Chapter 4
4.3.9.2 Aluminiul secundar
Tehnicile discutate in sectiunile 2.7 si 2.8 ale acestui document sunt: etansarea cuptoarelor, colectarea de fum, inlaturarea prefului, a gazelor acide a dioxinei, sunt tehnici pentru diverse etape ale productiei de Al secundar. Folosirea invelitorilor secundare este tot o tehnica pentru etapele de transfer si turnare. Diferite probleme specifice au fost deja discutate mai devreme in acest capitol. Tehnologiile procesului discutat in acest capitol, combinate cu reducerea potrivita a gazelor, vor intruni cerintele unei protectii stringente a protectiei mediului.
4.3.10 Controlul procesului

Principiile procesului de control, din sectiunea 2.6. sunt aplicabile in procesele de productie din acest Grup. Unele procese se pot imbunatati prin adoptarea multora din aceste tehnici. Monitoringul conditiilor de operare a celulei si folosirea bazelor de date comparative pentru a anticipa dereglarile de proces, ca efectele de anod, si a controla adausurile punctuale ale aluminei, se vor considera pentru toate procesele.
4.3.11 Apa reziduala

Aceasta este o problema specifica, sistemele de tratare existente sunt la un standard inalt. Toate apele reziduale se vor trata pentru a inlatura solidale si uleiurile/gudroanele, gazele acide absorbite (ex : SO2, HCl) se vor neutraliza daca e necesar. Tehnicile listate in sectiunea 2.9 sunt tehnici de luat in considerat. Intr-un anumit numar de instalatii, apa de racire si apa uzata tratata inclusiv apa pluviala sunt reutilizate sau reciclate in cadrul procesului.
4.3.12 Reziduurile de proces

Principiile de minimizare si refolosire a reziduurilor de proces sunt tehnici de luat in considerare.
4.3.12.1 Aluminiu primar
Crustele se pot recicla iar captusala oalei poate fi reutilizata.
331
Chapter 4
EXEMPLU 4.11 UTILIZAREA CAPTUSELII UZATE A OALEI Descrierea : - Folosirea carbonului SPL in procesele termice. Beneficiile principale de mediu: - Folosirea continutului de energie a carbonului, folosirea AlF3 rezidual ca flux. Distrugerea oricarui continut de CN. Date operationale: - Nu sunt accesibile detalii, dar au fost aplicate cu succes in arderea cimentului, ca si carburant in productia de otel si ca inlocuitor al cocsului in vatei de sticla. Efecte colaterale de mediu: - Efecte pozitive . Folosirea valorii energetice a SPL. Eliminarea deseurilor depozitate in deponie. Evitarea intrarii si a scaparilor aferente, daca SPL este tratat termic. Economic: - Fara profit net, dar evitarea cheltuielilor de tratare sau depozitare permanenta. Aplicabilitate: - Tot SPL prevede ceea ce permit reglementarile de Transfer de Reziduuri. Exemple de instalatii: - Franta, Norvegia Literatura de referinta [tm 106, Farrell 1998]: 4.3.12.2 Aluminiul secundar
Captuselile cuptorului si praful filtrelor se pot refolosi in anumite procese, folosirea bicarbonatului de sodiu ca mediu uscat de la curatire poate permite trimiterea prafului de pe filtru la un sistem de recuperare a zgurii. Tehnicile de recuperare a sarurilor din zgura sunt accesibile pentru recuperarea sarii, a aluminiului si a oxidului de aluminiului. Crustele se pot refolosi in procese adecvate. Exemple sunt date anterior in acest capitol.
332
Chapter 4

In intelegerea acestor sectiuni si a continutului sau, atentia cititorului este atrasa, inapoi, spre prefata acestui document si, in particular la sectiunea 5 a prefetei: Cum sa intelegi si sa folosesti acest document. Tehnologiile si emisiile asociate si/sau nivelele de consum sau intervalele de nivele, prezentate in aceasta sectiune au fost apreciate printr-un proces iterativ, implicand urmatorii pasi : identificarea problemelor importante de mediu pentru sector, care pentru producerea de Al sunt :florurile, (incl.HF), praful, SO2, COS, PAH, COV, fumul, gazele de sera (PFC si CO2), dioxine (secundar), cloruri si HCl si reziduuri ca: reziduu de bauxita, SPL, praf si zgura de sare ; examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru a aborda aceste probleme ; identificarea celor mai bune nivele de performanta in domeniul mediului inconjurator, pe baza datelor din UE si lumea intreaga ; examinarea conditiilor in care sunt atinse aceste performante, ca : costuri, efecte conexe asupra mediului, principale forte implicate in implementarea acestor tehnici ; selectarea celor mai bune tehnici accesibile (BAT) si nivelele asociate de emisii si/sau consumuri pentruacest sector, in sens general, conform Articolului 2(11) si Anexei IV din Directiva.
Judecata experta a Biroului European IPPC si Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au un rol in fiecare din acesti pasi si in modul in care informatiile sunt prezentate aici. Pe baza acestei evaluari, tehnicile si, pe cat posibil nivelurile de emisie si consum asociate cu folosirea BAT sunt prezentate in aceasta sectiune, care se considera a fi potrivite cu sectorul ca intreg si in multe cazuri, relecta performanta curenta a unor instalatii din interiorul sectorului. Unde sunt prezentate nivelurile de emisii si consum, asociate cu BAT, acesta trebuie inteles ca acele niveluri reprezinta performanta de mediu care poate fi anticipata ca rezultat al aplicatiei, in acest sector, al tehnicilor descrise, avand in minte echilibrul costurilor si avantajele inerente, in cadrul definitiei BAT. Oricum, ele nu sunt valori limita, nici pentru emisii si nici pentru consumuri ,sa nu se inteleaga in acest fel. . In unele cazuri este posibil tehnic, sa se atinga nivele mai bune de emisii sau consumuri, dar din cauza costurilor sau efectelor conexe asupra mediului, nu sunt considerate a fi potrivite ca BAT pentru sectorul ca un tot unitar. Oricum, astfel de niveluri pot fi considerate pentru a se justifica mai mult in cazuri specifice, unde exista forte de antrenare speciale. Nivelurile de emisii si consum asociate cu folosirea BAT au fost studiate deodate cu orice conditii de referinta specificate (ex. : perioade de mediere). Conceptul nivele asociate cu BAT descris mai sus, trebuie vazut separat de termenul nivel de atins folosit in alta parte in acest document. Unde un nivel este descris ca putand fi atins , folosind o tehnica particulara sau combinatie de tehnici, aceasta trebuie inteles ca nivelul se poate astepta sa fie atins pe o perioada substantiala de timp, intr-o instalatie bine mentinuta si operata sau intr-un proces ce foloseste aceste tehnici. Unde sunt accesibile, datele referitoare la costuri s-au dat impreuna cu descrierea tehnicilor prezentate in capitolul anterior. Aceasta da o indicatie groba despre marimea costurilor implicate. Oricum, costul actual al aplicarii unie tehnici, va depinde mult de situtaia specifica, referitor la taxe si caracteristicile tehnice ale instalatiei la care ne referim. In acest document, nu este posibil sa se evalueze complet factorii specifici. In absenta datelor referitoare la costuri, concluziile asupra viabilitatii economice a tehnicilor sunt trase din observatiile despre instalatiile existente. Se intentioneaza ca, in general, in aceasta sectiune BAT sunt un punct de referinta cu care sa se compare performanta curenta a unei instalatii existente sau propunerea unei noi instalatii. In acest fel, se va asista la determinarea unor conditii potrivite bazate pe BAT pt, instalatie sau la stabilirea de reguli de legatura generale Articolul 9 (8). Se prevede
Chapter 4
ca noile instalatii pot fi proiectate sa lucreze la niveluri BAT sau peste cele prezentate aici. De asemenea, se considera ca instalatiile existente se pot modifica inspre nivelurile BAT generale sau/si mai bine, subiect al aplicabilitatii tehnice si economice al tehnicii, in fiecare caz In timp ce BREF nu stabilesc in mod legal standarde de legatura, ele se intentioneaza sa ofere informatii pentrughidare in industrie, in Statele Membre si publicului despre nivelurile de emisie si consum, cand se folosesc tehnici specifice. Valorile limita potrivite pentru fiecare caz specific, vor trebui sa fie determinate, luand in considerare obiectivele Directivei IPPC si consideratiile locale. BAT sunt influentate de un numar de factori si metodologie de examinare a tehniicilor necesare. Aproximarea care s-a facut este dat mai jos. Mai intai, alegerea unui proces secundar depinde mult de materiile prime care sunt accesibile intr-un caz particular. Factorii cei mai semnificativi sunt compozitia lor, prezenta altor metale incluse, distributia marimii lor (inclusiv formarea prafului) si gradul de contaminare cu material organic. In al doilea rand, procesul sa fie potrivit pentru a fi folosit cu cele mai bune sisteme de colectare si reducere a gazului care exista. Procesele de colectare si reducere a fumului vor depinde de caracteristicile principalelor procese, de ex. unele procese sunt mai usor de etansat. Alte procese pot sa trateze matriale de calitate inferioara mult mai usor si astfel reduc impactul marea supra mediului. In fine, s-a luat in considerare problema apei si a deseurilor, in particular minimizarea deseurilor si potentialul de refolosire a reziduurilor si a apei, in cadrul procesului sau in alte procese. Energia folosita este de asemenea un factor care este luat in considerare, in alegerea procesului. In general, alegerea BAT este un proces complicat si depinde de factorii de mai sus. Cerintele diferite inseamna ca BAT este influentat, mai ales, de materiile prime accesibile locului si cerintele pe care fabrica trebuie sa le indeplineasca, problemele sunt astfel specifice locului Urmatoarele puncte rezuma metodologia recomandata ce trebuie folosita in acesta lucrare : - Este procesul demonstrat d.p.d.v. industrial demonstrat si sigur? - Exista limitari la materialele de alimentare care pot prelucra ? - Tipul materiilor de alimentare si a altora continute in ele influenteaza selectia procesului. - Exista constrangeri la nivel de productie o limita superioara demonstrata sau un minim cerut pentru a fi economic ? - Se pot aplica procesului tehnicile cele mai noi si eficiente de colectare se reducere ? Pot combinatiile proces reducere sa duca la cel mai scazut nivel de emisii ? Emisisile de atins se dau mai tarziu? Diferite combinatii de proces si reducere sunt capabile sa opereze la cele mai ianlte satndarde de mediu si sa intruneasca cerintela BAT. Procesele variaza in functie de cerinte si de materialele care se pot folosi si astfel, sunt incluse diferite combinatii. Toate procesele maximizeaza refolosirea reziduurilor si minimizeaza emisiile in apa. Economicitatea proceselor variaza. Unele opereaza la nivel inalt pentru a atinge performanta economica, in timp ce altele nu sunt capabile de asa ceva. Tehnicile de colectare si reducere folosite in aceste procese, au fost discutate prin prisma tehnicilor luate in considerare pentru determinarea BAT si cand s-au aplicat in combinatie cu procesul metalurgic a rezultat un nivel ianlt de protectie a mediului. Dupa cum se indica, in general in prefata acestui document,aceasta sectiune propune tehnici si emisii care sunt considerate compatibile cu BAT. Scopul este oferirea de indicatii generale despre nivelele de emisii si consum, care pot fi considerate ca un reper potrivit a performantei bazate pe BAT. Acesta se face prin fixarea de nivele ce se pot atinge in domenii caree sunt
Chapter 4
aplicabile, in general, fabricilor noi si imbunatatite. Instalatiile existente pot prezenta aspecte, ca limitari de spatiu sau inaltime, care impiedica doptarea intru totul a tehnicilor. Nivelul va vari acu timpul, in functie de conditia echipamentului, intretinerea sa si procesul de control al instalatiei de reducere. Operatiunea procesului de surse va influenta , de asemenea, performanta, caci sunt variatii ale temperaturii, volumului de gaz si chiar ale caracterisricilor materialului in cadrul procesului sau lotului. Emisiile ce trebuiesc atinse sunt numai o baza de pe care trebuie judecata performanta reala a fabricii. Dinamicile procesului si alte probleme specifice trebuie luate in considerare pe plan local. Exemplele date in sectiunea despre tehnicile ce trebuie considerate la determinarea BAT, dau concentratiile asociate cu unele procese existente.
4.4.1 Manipularea si stocarea materialelor

Concluziile trase din BAT pentru fazele de manipulare si stocare a materialelor sunt date in sectiunea 2.17. a acestui document si sunt aplicabile la materialele din acest capitol. Aceste tehnici sunt : - Folosirea sistemelor de stocare a lichidului, in grupe de vase de stocare, care au o capacitate ce poate sa retina cel putin volunul celui mai mare tanc de stocare din cadrul grupului. Exista diferite ghiduri in cadrul fiecarui stat membru si ele trebuie urmate va fiin d adecvate. Ariile de stocare trebuie astfel desemnate incat scurgerile din portiunile de sus ale rezervoarelor si din sistemele de livrare sa fie interceptate. Continutul rezervoarelor trebuie afisat si se folosesc alarme. Se folosesc livrari planificate si sisteme de control automat pentru a preveni supraumplerea rezervoarelor de stocare. Acidul sulfuric si alte materiale reactive trebuie stocate in rezervoare cu pereti dubli sau rezervoare amplasate in locuri rezistente d.p.d.v. chimic, de aceeasi capacitate. Se folosesc sisteme de detectare a scurgerilor si alarme. Daca exista risc de contaminare a apei subterane, aria de stocare trebuie sa fie impermeabila si rezistenta la materialele stocate. Punctele de livrare trebuie sa fie capabile sa colecteze resturile de material. Se va practica transmiterea gazelor inapoi in vehiculul ce le livreaza, pentru a se reduce emisia de VOC. Se ia in considerare reetansarea conexiunilor la livrare pentru a preveni varsarile. - Materialele incompatibile (oxidanti si substante organice) vor fi izolate si se vor folosi gaze inerte pentru rezervoarele de stocare, daca e nevoie. - Folosirea uleiului si a interceptorilor solizi pentru drenarea pt, dreanarea din ariile de stocare. Stocarea materialului care poate elibera ulei pe suprafete betonate care au pante si dispozitive de oprire a acestuia. Folosirea metodelor de tratare a efluentului pentru speciile chimice care sunt stocate, - Transportoarele de transfer si conductele amplasate in siguranta, arii deschise la suprafata pamantului, astfel incat scurgerile sa se poate detecta repede si sa se previna daunele de la vehicule si echipamente. Daca tevile sunt ingropate, traseele trebuie documentate si marcate, iar excavarile sa se faca in siguranta. Folosirea unor vase sub presiune pentru gaze, bine proiectate, robuste (incluzand LPG), cu monitoringul presiunii din rezervoare, pentru a se preveni ruperea si scurgerea. Monitoarele pentru gaze se folosesc in zone limitate si aproape de rezervoarele de stocare. Unde se solicita se pot folosi sisteme etansate de livrare, stocare si reuperare pentru materiale din pulberi si se pot folosi silozuri pentru stocare zilnica. Cladiri complet inchise se pot folosi pentru stocarea materialelor cu praf, astfel se poate sa nu se solicite dispozitive speciale de filtrare. Agenti de etansare ( ca melasa.si PVA) se pot folosi unde sunt potrivite si compatibile, pentru a reduce tendinta materialului de a forma praf. Materialele ce nu produc praf si insolubile se pot stoca pe suprafete etanse cu drenaj si colectarea drenului.
335
Chapter 4
Spanurile, resturile ce contin uleiuri solubile sau emulsifiabile se vor stoca acoperite pentru a preveni spalarea de catre apa de ploaie. - Sistemele de transport rationalizate se pot folosi pentru a minimiza generarea si transportul prafului. Apa de ploaie care spala praful se va colecta si trata inainte de evacuare. - Spalarile rotilor si a caroseriilor sau alte sisteme de curatire pentru vehiculele ce livreaza sua manipuleaza materialul prafos. Conditiile locale vor influenta metoda, ex. formarea ghetii. Se pot folosi campanii planificate pentru maturarea drumurilor. - Sisteme de control al inventarului si inspectie pentru a se preveni deversarile si a identifica scurgerile. - Sisteme de prelevare a materialului si incercare alui se pot incorpora in sistemul de manipularea materialelor si in sistemul de identificare a calitatii materiei prime si planificarea metodei de procesare. Aceste sisteme vor fi proiectate si vor opera la standarde inalte, ca si sistemele de manipulare si stocare. - Ariile de stocare a reducatorilor ca : carbune, cocs, lemn, trebuie supravegheate pentrua detecta eventuale focuri provocate de autoaprindere. Folosirea unui proiect si a unei modalitati de constructie bune si a unei intretineri adecvate.
Tabelul rezumativ pentru manipulare si stocare este dat mai jos
336
Chapter 4
Material Combustibil si alte uleiuri
Stocare Rezervoare sau zone grupate
Fluxuri si sare
Inchiderea (siloz) a prafului format Inchidere daca se formeaza praf Boxe acoperite daca sunt uleiuri solubile sau emulsifiabile Boxe deschise sau acoperite deschis Boxe deschise sau acoperite Vase sub presiune aprobate Stocare in aer liber Acoperit sau inchis in dfunctie de formarea prafului Boxe acoperite sau inchise sau containere acoperite pentru transport, in functie de material
Praf fin Spanuri
Manipulare Teava asigurata sau sistem manual Transportoare inchise cu colectarea prafului Inchidere cu colectarea gazului Incarcator mecanic
Pretratare Stocare incalzita si tevi
Comentarii Ventilare inapoi a gazelor dislocate
Macinare si saparare dupa densitate Uscator spanuri Centrifugare uscator de Spanuri daca e necesar Colectarea uleiului daca e necesar colectarea uleiului daca e necesar Colectarea uleiului daca e necesar Colectarea uleiului daca e necesar
Praf grosier Gramada (materie prima sau zgura) Bucati intregi, folii si foi Clor gazos sau amestecuri ce contin clor Produse -dale, blocuri, foi si lingouri Reziduuri pentru recuperare, ex. :zgura de saruri, caramizi Deseuri pentru vanzare
Incarcator mecanic Incarcator mecanic Incarcator mecanic Metode aprobate
Preincalzire Depinde de conditii Separare prin macinare si/sau dizolvare potebtial foarte prafoase Trebuie tinute uscat Sistem adecvat de dreanare Sistem adecvat de drenare
Depinde deconditii
Tabelul 4.21: Sumarul tehnicilor de manipulare si stocare pentru Al
4.4.2 Selectia procesului

Este posibil sa se stabileasca un proces bazat pe BAT pentru stadiul de topire la Al primar. Celelalte tehnici incluzandu-le pe cele pentru Al secundar, ce trebuie luate in considerare pentru BAT se listeaza.
4.4.2.1 Separarea prin topire a Al primar
337
Chapter 4
Taking these factors into consideration the use of centre worked prebaked cells with automatic multiple point feeding of alumina is considered to be BAT for the production of primary aluminium. The process will have the following features: Luand in considerare acesti factori, folosirea celulelor precoapte cu alimentare automata prin mai multe puncte este considerata a fi BAT pentru producerea Al primar. Procesul va avea urmatoarele trasaturi: -Control computerizat al electrolitultui bazat pe baza de date a celulelor active si monitoringul parametrilor operationali ai celulei pentru a minimiza consumul de energie si a reduce nr. si durata efectelor anodice. - Acoperirea completa a celulelor care sunt conectate la exhaustorul de praf si filtru. Folosirea de adaposturi (copertine) robuste pentru celule si viteze de extractie adecvate. Sitem de racire a capatului gros al anodului captusit. - Mai mult de 99% din fumul din celule colectat, pe termen lung. Minimizarea timpului necesar pentrudeschiderea copertinelor si schimbarea anpzilor. Folosirea unui sistem programat pt, operarea celulei si intretinere. - Folosirea de metode de curatire eficiente in fabrica ....rodding pentru recuperarea florurilor si carcbonului. Folosirea extractiei efective si a sistemelor de filtrare in aceasta arie. - Daca impacturile de mediu locale, regionale, la distanta pretind reduceri de SO2, se va folosi pentru anozi carbon cu sulf redus sau pasta de anod, daca e practic, sau un sistem de spalare a SO2. - Gazele din procesul primar de separare prin topire, se vor trata pentru indepartarea prafului, florurilor si HF, folosind spalator de alumina si filtru din tesatura. Eficienta spalarii pentru florurile totale trebuie sa fie >99.8% si alumina folosita in celulele elctrolitice. - Daca este o fabrica de anozi integrata, gazele de proces se trateaza intr-n scruber de alumina si un sistem de filtre si aluminiul este folosit in celule electrolitice. Gudroanele din procesele de formare si amestecare se pot trata pe un filtru de cocs. Un sistem stabilit pentru management de mediu, control operational si intretinere.
4.4.2.2 Separare prin topire a Al secundar
Pentru producerea Al din materii prime secundare, variatia in stocul de alimentare trebuie sa fie luata in seama la nivel local. Aceasta va influenta combinarea furnalelor, sortarea deseului si pretratarea si sistemele de colectare asociata si reducere, care se folosesc.Procesele de separare prin topire si topire, ce se considera a fi BAT, sunt: furnal cu reverberatie, furnal rotativ cu panta, furnal rotativ, furnal cu inductie, in functie de materiile pentru alimentare.
338
Chapter 4
Furnal Furnal cu reverberatie
Colectare gaze Semietansat
Avantaje Capacitate mare ametalului
Furnal cu reverberatie cu buna incarcare laterala
Semietansat
Furnal rotativ
Semietansat
Furnal rotativ cu panta
Semietansat
Furnal cu inductie
Deschis, acoperit
Incarcarea buna permite recuperarea eficienta a materialului fin.Domeniu larg pentru materialul de alimentare Fara restrictii ale stocului de alimentare. Eficienta termica buna. Eficient pentru alimentare redusa, incluzand separatori. Eficienta termica buna. Fara gaze de combustie
Dezavantaje Eficienta mai scazuta, stoc de alimentare restrictiv Eficienta termica scazuta
Comentarii Foloseste sistem de incarcare etans (masina de incarcare) idem
Folosirea relativ ridicata a zgurii cu sare. Capacitate restrictiva pentru metal
Extratia fumului incarcat
Folosire minima a fluxului de sare, comparativ cu furnalul rotativ fix. Folositor pentru incarcari mici de metal curat pentru metal curat
Capacitate pentru metal si stoc de alimentare restrictive
Furnal cu put (turn de topire)
Semietansat
Preincalzirea incarcaturii
Tabelul 4.22: Furnale considerate ca fiind BAT pentru productia Al secundar
Procesul va avea urmatoarele trasaturi: - Selectia materialului de alimentare pentru a se potrivi cu tipul furnalului si reducerea si transferarea materiilor prime neadecvate la alti operatori ce folosesc echipament destinat pt, acestea, astfel incat este posibil ca: a) Sa se previna folosirea sarii acolo unde nu se atinge randamentul maxim. b) Sa se minimizeze folosirea sarii in alte cazuri. c) Sa se recupereze cat mai multi subprodusi. Scopul este evitarea deponiei, daca este posibil. - Folosirea unui sistem detransport, incarcare etans sau un sistem similar de alimentare. - Pentru a minimiza consumul de energie, folosirea inchiderilor sau acoperirilor pentru alimentare, a sistemelor de extractie a fumului incarcat. - Indepartarea uleiului si materialelor organice folosind centrifuga pentru Spanuri, uscator pentru spanuri sau alte metode termice inainte de faza de separare prin topire sau topire (pentru a reduce potentiala prezneta in emisii a dioxinei sau a substantei organice si a maximiza efiicienta energiei) daca furnalul nu este proiectat specific sa se adapteze la continutul organic. - Folosirea furnalelor de inductie fara inima pentru cantitatile relativ mici de metal curat. - Folosirea post-arzatoarelor unde e necesar sa se inlature carbo organic, incluzand dioxinele.
Chapter 4
Injectarea de carbon activ si var, daca e necesar sa se inlature gaze acide si carbon organic, incluzand dioxinele. Folosirea recuperarii caldurii daca e practicabil. Folosirea filtrelor ceramice sau din tesatura pentru indepartarea prafului
340
Chapter 4
4.4.2.3 Alte stadii ale procesului
Tehnicile care trebuie luate in considerare la determinarea BAT pentru pretratare, rafinare, producere de alumina (4.3.2), fabrica de anod integrat (cap,12) sunt considerate cele mai bune tehnici disponibile si sunt rezumate mai jos. Tehnica particulara folosita depinde de materiile prime si alte facilitati accescibile pe sau langa instalatie.Acestea sunt parte din procesele generale legate de urmatoarele procese. Faza procesului Productie de alumina Tehnica Proces Bayer Comentarii Optimizat sa reduca energia, sa inlature praful si refoloseste namol rosu la transportul apei. Adaos via o celula inline pentru injectie de Cl2, Ar, N2 Tiparele pentru topire depind de produs
Rafinare Degazarea si intretinerea
Folosire de amestecuri de cloruri si Ar/N2 sau flux de saruri (AlF3) Colectarea fumului fin furnale si crustae, racire, filtre din tesatura, daca e necesar
Tabelul 4.23: Alte faze ale procesului considerate ca BAT pentru productia primara Al
Faza procesului Rafinare
Tratarea crustei Degazare
Tehnica Folosirea amestecurilor Cl si Ar/N2 sau flux de sare (AlF3) Gaz inert se acoperire si racire in rezervor etans sau presarea deseului Colectarea fumului din furnale si sscrustai, racire, filtre din tesatura, daca este necesar
Comentarii Gaz inert de acoperire sau presarea deseului Formare de NH3 daca este umed
Tabelul 4.29 Alte faze ale procesului considerate ca BAT pt producerea productia de aluminiu secundar
Se recomanda investigarea formarii potentiale a dioxinei in timpul rafinarii si a fazelor de turnare, la productia Al secundar.
4.4.3 Colectarea si reducerea gazului

Sistemele de colectare a gazului, folosite ata la producerea Al primar, cat si a celui secundar, ar exploata sistemele de celule sau de etansare a furnalului si sunt destinate sa mentina o depresiune potrivita, ce evita pierderile si emisiile fugitive. Se folosesc sisteme ce mentin etansarea furnalului sau desfasurarea hotei. Exemple sunt urmatoarele: acoperirea materialelor, masini de incarcare etansate, folosirea valcelor rotative robuste pe sistemul de alimentare. Colectarea fumului secundar este scumpa si cunsuma multa energie. Se practica adesea, un sistem inteligent, capabil sa preia fumul de la sursa, cu un consum minim de energie. BAT pentru fum si gaze sunt acelea care folosesc recuparare prin racire si incalzire, daca e practic, inainte de filtrul din tesatura. Filtrele din tesatura sau ceramice care folosesc materiale performante, intr-o structura buna, sunt aplicabile. Ele folosesc sisteme de detectie pentru explozii si metode de curatire on-line.
Chapter 4
Sitemele de recuperare a gazului acid, injectarea carbune/var pentru inlaturarea dioxinelor si a prafului asociat si stadiile de recuperare a metalului sunt descrise mai devreme in acest document. Folosirea aluminei ca mediu de spalare pentru floruri si HF, cu folosirea aluminei reactionate la producerea Al primar, este considerata a fi BAT. Sistemele de colectare a fumului vor urma cea mai buna cale, dupa cum este descris in sectiunea 2.7.
Faza procesului Colectare fum Filtru din tesatura *(daca e cu praf) *(cu spalare alumina uscata) * Indepartare PAH Indepartare VOC
Materii prime Separare prin topire primara Fabrica cu anod integrat Producere alumina Degazare
*(daca e cu praf) * * * *
* * *
*(sau EP) *
Tab.4.30 Aplicatii de reducere considerate BAT pentru producere de Al primar Faza Procesului Materii prime Separare prin topire secundara Uscare Spanuri si decoacere Degazare Colectare fum *(daca e cu praf) * *(daca e necesar) Dupa ardere Filtru *(daca e cu praf) * *(daca e necesar) Inlaturare gaz acid *(daca e necesar) *(daca e necesar) Inlaturare VOC *(daca e necesar) *(daca e necesar)
*(daca enecesar) *(daca e necesar)
*(daca e necesar) Zgura cu sare * sau tratarea crustei
*(daca e necesar) *(pentruhidrogen, * fosfina, etc)
Tab.4.3.1. Aplicatii de reducere considerate BAT pentru producerea de Al secundar Folosirea sau reciclarea crustei sau a prafurilor de pe filtur, daca e posibil, este considerata a fi parte din proces. Recuperarea energiei se poate aplica la cele mai multe dintre faze, daca e suficienta caldura disponibila si o utilizare a caldurii recuperate. In forma sa cea mai simpla, recuperarea caldurii, prin folosire de arzatori recuperativi si preincalzirea incarcarii, poate fi folosita in productia de aluminiu secundar. Alte sisteme de reducere se considera a fi aplicabile pentru alte parti ale procesului si sunt redate in tabelul de mai jos:
Faza procesului Manipulare materii prime Component in gazul evacuat Praf optiune de reducere Prevenire si depozitare corecta; Colectare praf si filtru din tesatura Pretratare corecta; colectare a gazului si filtru din tesatura;
Pretratare materii prime
Praf; Materii organice*
342
Chapter 4
Separare primara prin topire (electrolitica)
Praf, florura, PFC (hidrocarburi si PAHuri**) SO2 Praf si metale;Gaze acide/halogenuri Materii organice*
Seoarare secundara prin topire
Rafinare
Praf, halogenuri, metale Materii organice
Procese de tratare a zgurii si crustei
Praf, amoniac, fosfina. si metale
operatie in proces, post ardere si racire corecta a gazului Operatie in proces si colectare gaz; Spalarea aluminei urmata de curatirea filtrului de tesatura; curatirea gazului in scruber umed, daca e necesar; Operatie in proces, colectare de gaz si inlaturare eficienta a prafului;Spalare daca e necesar Operatie in proces, selectie de material si ptretratare postardere si racire corecta a gazului, injectie de carbune, inlaturare eficienta a gazului Operatie in proces si colectare/curatire gaz Operatie in proces, postardere si racire corecta a gazului Operatie in proces si colectare/tratare a gazului
Nota: * Materii organice includ VOC ca carbon total (fara CO) si dioxine ** Daca e integrata o fabrica de anod Tab. 4.32. Sumarul poluantilor potentiali si optiunile de reducere
4.4.3.1 Emissions to air associated with the use of BAT
Emisii in aer inseamna emisii captate/reduse din diverse surse, plus emisiile fugitive si necaptate din aceste surse. Un sistem de reducere modren, ce lucreaza bine, consta in inlaturarea efiicienta a poluantilor, iar informatia, la momentul scrierii documetului, indica faptul ca emisiile fugitive pot avea cea mai mare contributie la emisiile totale in aer [tm 29, PARCOM 1997]. Pentru Al primar, emisiile totale in aer se bazeaza pe emisii din: -Prelevare, amestecare, stocare, receptia de material. -Separare prin topire, rafinare cu transfer de metal si manupulare de gaz fierbinte si curatire. -Sistem de manipulare a crustalor. Pentru Al secundar totalul emisiilor in aer se bazeaza pe emisii din: -Prelevare, amestecare, stocare receptie si pretratare -Separare prin topire, rafinare cu transfer de metal si manipulare de gaz fierbinte si curatire. -Sisteme de manipulare a crustalor si racire a zgurei. Emisiile fugitive pot fi mult mai mari decat cele colectate si reduse si se apreciaza pe plan local. Ele se pot evalua din eficienta caaapturii de fum si prin monitoring (vezi sectiunea 2.7). Eficienta colectarii la celulele electrolitice ale Al primar este de >99% pe termen lung. Caracteristicile gazului din celule netratat este aratat in tab.5.4. si ele pot fi folosite pentru a indica impactul posibil al emisiilor fugitive. Sitemele de acoperire efective si robuste sunt folosite la productia de plumb si metale pretioase, folosind furnale rotative si se reduc emisiile fugitive in aer in mod justificativ. Aceasta tehnica este aplicata la furnalele rotative pentru producerea Al. Se folosesc masini de incarcare etanse la unele furnale cu reflectie si se reduc semnificativ emisiile fugitive din aer. Tabelele urmatoare rezuma tehnicile si emisiile colectate si reduse.
Chapter 4
Poluant
Domeniu asociat cu BAT folosit
Praf
Depinde de caracteristicile prafului SO2 Nu se aplica Controlul continutului de S Dorinta de a minimiza SO2 in anozi Hidrocarburi <0,1efecte de Controlul procesului bazat <0,1 kg/t Al polifluorurate anod/celula/zi pe bazele de date ale celulei active Scruber cu alumina si filtru Pentru procese de HCl, Fluoruri <0,2 mg/Nm3 din tesatura productie cu anod integrat, totale <0,5 mg/Nm3 vezi cap.12 Nota:Numai pentru emisii colectate.Emisiile asociate se dau ca medii zilnice bazat pe monitoringul continuu din timpul perioadei operationale.In cazuri unde monitoringul continuu nu e practicabil,valoarea va fi media perioadei de prelevare.Pentru sistemul de reducere folosit,caracteristicile gazului si ale prafului se vor lua in considerare la proiectarea sistemului si la folosirea temperaturii corecte de lucru.
Tabelul 4.24: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT pentru electroliza aluminiului primar
1-5 mg/Nm3
Tehnici ce se pot folosi pentru a atinge aceste niveluri Filtru din tesatura
Comentarii
Poluant
Domeniu asociat cu folosirea BAT
Praf Cloruri,fluor uri si gaze acide NOx
1-5mg/Nm3 SO2<50-200mg/Nm3 Cloruri<5mg/Nm3 Fluoruri<1mg/Nm3 <100mg/Nm3 <100-300mg/Nm3
Tehnici ce se pot Comentarii folosi pentru a atinge aceste nivele Filtru din tesatura Scruber alcalin umed si semi-uscat
Ardere scazuta a NOx Valori mai mari sunt asociate cu Arderea oxyimbogatirea in O2 pentru a reduce combustibilului folosirea energiei.In aceste cazuri,volumul de gaze si masa emisiilor este redusa
Note. Collected emissions only. Associated emissions are given as daily averages based on continuous monitoring during the operating period. In cases where continuous monitoring is not practicable the value will be the average over the sampling period. For the abatement system used, the characteristics of the gas and dust will be taken into account in the design of the system and the correct operating temperature used.
Tabelul 4.25: Emisii in aer asociate cu BAT pentru degazarea metalului topit din Al primar si secundar
344
Chapter 4
Poluant
Praf
Domeniu asociat cu folosirea BAT 1-5mg/Nm3
Tehnici care se pot folosi pentru a atinge aceste nivele Filtru din tesatura
Comentarii
Cloruri,fluo ruri si gaze acide NOx
SO2<50-200mg/Nm3 Cloruri<5mg/Nm3 Fluoruri<1mg/Nm3 <100mg/Nm3 <100-300mg/Nm3
Filtre din tesatura de inalta performanta pot duce la nivele joase ale metalelor grele.Concentratia in metale grele este legata de concentratia de praf si comtinuturile de metale in praf.
Scruber umed sau semi-uscat alcalin Arzator de NOxscazut Arzator de oxy-combustibil Valorile mari sunt asociate cu imbogatirea in O2 pentru a reduce consumul de energie.In aceste cazuri, se reduce volumul de gaze si masa emisiilor. Pretratare a materialului secundar pentru a indeparta straturile organice.
Total carbon organic ca C Dioxine
<5-15mg/Nm3 <5-50mg/Nm3 <0,1-0,5ng TEQ/Nm3
Arzator ulterior Combustie optimizata Sistem de indepartare a prafului cu eficienta ridicata(filtre tesatura), arzator ulterior urmat de stingere.Alte tehnici sunt accesibile(adsorbtia pe carbune activ,catalizator de oxidare)
Note. Collected emissions only. Associated emissions are given as daily averages based on continuous monitoring during the operating period. In cases where continuous monitoring is not practicable the value will be the average over the sampling period. For the abatement system used, the characteristics of the gas and dust will be taken into account in the design of the system and the correct operating temperature used. For SO2 or total carbon removal, the variation in raw gas concentration during batch processes may affect the performance of the abatement system.
Tabelul 4.26: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT pentru pretratarea materialelor (inclusiv uscare Spanuri ),topire si separare prin topire a Al secundar
4.4.4 Apa reziduala

Aceasta este problema specifica, existind sisteme de tratare la standard inalt.Toate apele reziduale se vor trata pentru a se indeparta solidele si uleiurile/gudroanele,gazele acide absorbite (ex. SO2,HF,HCl) trebuie neutralizate daca e necesar.Tehnicile listate in sectiunea 2.9 sunt de luat in considerare. Intr-un numar de instalatii, apa de racire si apa reziduala tratata, inclusiv apa de ploaie, sunt reciclate. Pentru Al primar si secundar emisiile totale in apa se bazeaza pe: Producerea aluminei
345
Chapter 4
Sistem de stocare a materialului Sistem de racire a transformatorului electrolitic Sistem cu scruber daca e folosit Sistem de tratare a apei reziduale si apa pluviala
Consumul de apa este minim daca procesele sunt uscate, in afara de sistemele cu scrubere umede.Urmatorul tabel da concentratiile care se ating fiind folosite metode de tratare a efluentului.Unde e convenabil, namolurile se pot intoarce in proces..
Component Concentratie mg/l 14 Comentariu
Solide in suspensie
Include instalatia de anod COD 37 Include instalatia de anod Fluorura 17 Include instalatia de anod Hidrocarburi totale 0.8 Include instalatia de anod Nota: Emisiile asociate sunt de la fabrica de Al Dunkirk si sunt date medii zilnice in timpul procesului de operare..
Tabelul 4.27: Emisii in apa asociate cu BAT pentru productia de Al primar cu o fabrica de
anod asociata

Principiile de minimizare si refolosire a reziduurilor sunt tehnici ce fac parte din BAT. Procesele de productie in acest sector au fost dezvoltate in industrie pentru a mari reutilizarea majoritatii reziduurilor din unitatile de productie sau sa produca reziduuri intr-o forma care face posibila folosirea lor in alte procese de productie.Sectiunile 4.2.1.4 si 4.2.2.3 dau o privire generala despre potentialul de folosire a reziduurilor.Unele cantitati se dau ,pentru anumite instalatii, in aceste sectiuni. Exemple particulare sunt: Folosirea SPL in alte procese ca materii prime sau ca si combustibil , daca e posibil Minimizarea folosirii fluxului de sare Reciclarea zgurii de sare pentru recuperarea Al, sarii si oxidului Refolosirea caramizilor din furnal, unde e posibil Refolosirea prafului de pe filtru de la Al primar, in proces Refolosirea prafului de pe filtru de la furnalele de Al secundar, daca e posibil, in proces.Tratarea acestor pulberi de pe filtre, daca e necesara distrugerea dioxinei.
Cantitatea de reziduuri produsa este strins legata de materialele prime, in particular de continutul de sodiu al materiilor prime, continutulde alte metale neferoase(Mg) in materialele secundare si prezenta altor contaminanti ca materiale organice.Emisiile sunt specifice materialelor si depind de factorii discutati anterior. De aceea,nu e posibil sa se faca un tabel real si tipic al cantitatilor care sunt asociate cu folosirea BAT, fara sa se detalieze specificatia despre materiile prime.Principiile BAT includ prevenirea deseurilor si minimizarea si refolosirea reziduurilor oriunde convine din punct de vedere practic.Industria este eficace in aceste practici.
Source
346
Use/treatment options
Chapter 4
Al skimmings Filter dust SPL Bricks Steel Carbon dust (anode plant)
Recovery. Re-use in process. Carburant, flux and furnace linings. From anode furnaces, reuse. Recovery. Reuse.
Tabelul 4.28: Options for residues from a primary aluminium smelter
Residue
Origin
Treatment
Comments on treatment
Salt slag
Melting in rotary drum furnace
Filter dust
Exhaust gas cleaning
Furnace lining Melting furnace Skimmings All furnaces not using salt, Cleaning of smelter, foundries
Recovery via grinding, dissolution and crystallisation techniques. Production of reusable substances if possible Algranulate, mixed salt, Al2O3 (and other oxides). Disposal with pretreatment or underground site, Partly reconditioned with salt slag or Used in the steel industry Potential for reconditioning with skimmings, otherwise Leaching + landfill Smelting in rotary furnace. Recovery, pellets used in rotary drum furnace, dross dust used in the recovery of salt slag
The process should achieve a high environmental standard. Fugitive emissions of dust and gases such as phosphine, hydrogen should be collected and treated. Aim to prevent landfill. Ban on surface disposal in some countries, thermal treatment possible (neutralisation with NaHCO3 or Na2CO3 use with salt slag) No surface disposal in some countries. Production of injection moulding compounds reported Aim to prevent landfill
Note. * using Closed Well furnace ** Non metallic products (oxide proportions from Al scrap)
Tabelul 4.29: Options for residues from secondary aluminium production
4.4.6 Costs associated with the techniques

Cost data has been compiled for a variety of process variations and abatement systems. Some costs are included where available with the Exemplus given earlier in this chapter. The cost data is very site specific and depends on a number of factors but the ranges given may enable some comparisons to be made. Other cost data is provided in an appendix to this note so that costs for processes and abatement systems over the whole of the non-ferrous metal industry can be compared.
347
Chapter 4
4.5 Emerging Technologies
Reuse of filter dust from secondary aluminium production is demonstrated in Spain and Austria. Dust and fume from a rotary furnace is treated with sodium bicarbonate and activated carbon as the scrubbing medium to remove chlorides produced by the salt flux and sodium chloride is formed. The dust is then collected in a fabric filter and can be included with the salt charged to the furnace [tm 145, Winter 1998]. Several processes exist to recover iron from red mud but have not been commercially exploited [tm 212, Noyes 1993]. Research has also taken place in the use of red mud in construction, bricks and concrete. Inert anodes. Development of new carbon free anodes, which would make it possible to construct a completely new electrolytic cell without any directly consumable parts, and producing oxygen at the anode instead of carbon dioxide. This would also eliminate emissions of PAH from the process. The technology for this is at the pilot plant stage, and is not yet satisfactorily documented in a test operation. WetTabelul cathodes. Development of new cathode materials or coatings for existing cathode materials, to achieve better energy efficiency for the electrolysis process. This is at the development stage and has been tested in research cells. Alloy separation. Techniques for separation of aluminium scrap into different types of alloy have been tested using laser and eddy current technology. The benefits of this will be easier selection of materials for recycling and the ability to easier produce desired alloys in recycling plants. Rotary flux or gas injection for refining. This allows for more controlled addition of fluxes to holding furnaces. The technique is already installed at some plants. Catalytic filter bags to control dioxin releases. The catalyst will destroy dioxins rather than simply collecting them. The use of an electric arc furnace for salt free melting of drosses. Processing of salt slag in a dry state. Salt recovery using electro-dialysis rather than concentration. Continuous monitoring of HF in stack emissions to allow abatement failure (alumina scrubber/fabric filter) to be detected.
348
Chapter 5
5 PROCESE DE PRODUCERE A PLUMBULUI, ZINCULUI I CADMIULUI. (+ Sb, Bi, In, Ge, Ga, As, Se, Te) 5.1 Procese i tehnici aplicate
Aceste metale sunt adesea asociate n minereuri i concentrate, iar pentru a obine i separa aceste metale se utilizeaz mai multe tehnici. Starea chimic (sulfidic sau oxidic) i proporia relativ de metale determin, n general, tehnic pirometalurgic sau hidrometalurgic sau combinaia utilizat. Unele tehnici sunt utilizate, de asemenea, pentru materiale primare mixte sau auxiliare i materii prime secundare [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 102, DFIU Zn 1999]. n unele cazuri, materialele auxiliare sunt separate i pri din acestea, precum pasta pentru baterii, sunt trimise altor uniti de prelucrare care pot trata acel materiall.
5.1.1 Plumb primar

Exist dou procese pirometalurgice de baz disponibile pentru producerea de plumb din sulfur de plumb sau concentrate de sulfuri de plumb i zinc amestecate: - sintetizare/topire sau topire direct. Procesele pot fi utilizate, de asemenea, pentru concentratele amestecate cu materii prime secundare.
5.1.1.1 Sintetizare/topire utiliznd cuptorul de topire cu cuv sau furnal I.S.P. (Imperial Smelting Furnace - furnal de topire Imperial)
Concentratele de plumb sunt amestecate cu particule sintetizate, materiale auxiliare i alte materiale procesate i granulate n cilindri rotativi. Granulele sunt introduse ntr-o main de sintetizare cu tiraj ascendent sau cu tiraj invers i aprinse. Granulele fierbini sunt transportate pe deasupra unei serii de cutii de vnt prin care este suflat aer. Sulfura este oxidat n dioxid de sulf, iar reacia genereaz suficient cldur pentru a topi i comasa granulele [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 102, DFIU Zn 1999]. Produsul sintetizat este zdrobit i selecionat la dimensiunea adecvat pentru furnal. Materialul cu dimensiuni prea reduse este rcit prin amestecarea cu nmol deshidratat colectat din echipamentele de curare cu gaz i napoiat n zona de elaborare a amestecului. Dioxidul de sulf este recuperat din gazele reziduale ale mainii de sintetizare care sunt rcite, epurate i recuperate sub form de acid sulfuric. Cadmiul i mercurul sunt, de asemenea, prezente i sunt recuperate din gazele reziduale sau din acidul sulfhidric care este produs. Produsul sintetizat este ncrcat n cuptorul de topire cu cuv cu cocs metalurgic. Aerul i/sau aerul mbogit cu oxigen este introdus prin gurile de vnt ale furnalului i reacioneaz cu cocsul pentru a produce monoxid de carbon. Acesta genereaz suficient cldur pentru a topi ncrctura. Coninutul de mas filonian al ncrcturii din furnal se combin cu fondanii adugai sau cu reactanii pentru a forma o zgur. Monoxidul de carbon reduce oxizii metalici din ncrctur. Zgura i plumbul sunt colectate pe fundul furnalului i sunt evacuate periodic sau continuu. Zgura este stins i granulat folosind ap sau este lsat s se rceasc i apoi este zdrobit, n funcie de destinaia acesteia i de utilizarea ulterioar. Pentru topirea cantitilor mari de concentrate de plumb i zinc i materiale auxiliare, este utilizat un cuptor de topire cu cuv special, furnalul I.S.F. (Imperial Smelting Furnace). Aici se ncarc produsul sintetizat i cocsul nclzit n prealabil, precum i brichete fierbini. mpreun cu aceste materii prime este injectat aer ncins, iar uneori oxigen mbogit. Reducerea oxizilor metalici nu produce numai plumb i zgur, dar i zinc, care este volatil la temperatura de
Chapter 5
funcionare a furnalului i iese din furnalul ISF o dat cu gazele reziduale de furnal. Gazele conin, de asemenea, cantiti reduse de cadmiu i plumb.
Material cu coninut de
zinc i plumb oxidic Concentrate cu coninut de zinc
Depozitare / pregtire ncrctur
Introducere brichete fierbini
Instalaie de sintetizare Epurare gaze de ardere Extragere cadmiu Fracie cadmiu
Cocs, alte elemente introduse
Brichete
Produs sintetizat Instalaie acid sulfuric
Cuptor vertical (Furnal IS) Lingou plumb Rafinare plumb Procesare gaze brute cu vapori de zinc Procesare gaze brute
Zgur
Acid sulfuric
Gaze reziduale
Recuperare cadmiu
Granulare zgur
Zgur granulat
Condensator cu stropire Separator zinc / pulmb Zinc brut
Curare cu gaz a cuptorului cu cuv
Gaz cu putere caloric redus
Rafinare zinc
Zinc rafinat
Figura 5.8: Diagram a unui proces tipic de topire Imperial pentru producerea de zinc i plumb [tm 102, DFIU Zn 1999]
Gazele din furnal trec printr-un condensator cu stropire n care printr-o ploaie de plumb topit intr n reacie, iar metalele sunt absorbite n plumbul lichid. Aliajul rezultat este rcit n momentul n care zincul plutete ctre suprafa i este separat de plumb. Zincul este rafinat prin distilare, iar acest proces este tratat n cele ce urmeaz, n prezentul capitol. Plumbul este reciclat n condensatorul cu stropire [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 102, DFIU Zn 1999].
350
Chapter 5
Dup condensatorul cu stropire, gazele cu putere caloric redus (LCV Low Calorific Value) din furnal, care conin monoxid de carbon i hidrogen, sunt epurate i arse pentru a prenclzi aerul i cocsul.
5.1.1.2 Topirea direct
Pentru topirea direct a concentratelor de plumb i a unor materiale secundare, destinat producerii de plumb brut i zgur, sunt utilizate mai multe procese. Sunt utilizate procese cu topire n baie furnalele de topire ISA/Ausmelt (uneori n combinaie cu cuptoare de topire cu cuv), procesele integrate Kaldo (TBRC) i QSL sunt utilizate n UE i n ntreaga lume. Procesul integrat Kivcet este, de asemenea, utilizat i este un proces de topire rapid. Furnalele sunt descrise n seciunea 2.6 a acestui document. Furnalele de topire ISA /Ausmelt i QSL utilizeaz ncrctur umed, granulat, iar Kaldo i Kivcet utilizeaz ncrctur uscat. n aceast situaie, etapa de sintetizare nu este efectuat separat. Concentratele cu sulfur de plumb i materialele auxiliare sunt ncrcate direct ntr-un furnal i apoi sunt topite i oxidate. Dioxidul de sulf este format i colectat, epurat i transformat n acid sulfuric. Carbonul (cocs sau gaz) i agenii de topire sunt adugai la ncrctura topit, iar oxidul de plumb este redus la plumb i se formeaz o zgur. Cantiti reduse de zinc i cadmiu sunt evaporate n furnal, iar oxizii acestora sunt captai n instalaia de risipire a fumului i recuperai [tm 120 TU Aachen 1999]. n urma tuturor acestor procese se produce o zgur care este bogat n plumb, ns furnalele QSL i Kivcet conin o zon de reducere integral destinat reducerii coninutului de plumb din zgur la un nivel acceptabil; procesul Kaldo utilizeaz un proces adiacent de evacuare a zgurii. Zgura pe baz de siliciu din procesul QSL este acceptat ca material de construcie n momentul redactrii. Recuperarea de cldur i conversia dioxidului de sulf n acid sulfuric sunt, de asemenea, prevzute n aceste procese. Praful colectat n instalaia de reducere este returnat n proces i poate fi splat sau topit n scopul reducerii halogenurilor i a Zn / Cd din praful reciclat [tm 120 TU Aachen 1999]. Pentru ca aceste procese s se desfoare n mod corespunztor i s se obin vitezele anticipate de conversie i de trecere a materialului prin instalaie, a fost nevoie de timp. Kaldo este un proces care const n dou etape [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 35, LRTAP 1995; tm 102, DFIU Zn 1999] i este bine stabilit. S-a raportat c, n cazul procesului QSL, au fost depite toate problemele iniiale, iar acum funcioneaz eficient. Procesul de topire ISA /Ausmelt funcioneaz, momentan, numai n etapa de topire iniial i nu a fost pus n funciune pentru etapa de reducere a zgurii. Furnalul Kivcet funcioneaz cu succes ncepnd din anul 1990 [tm 120 TU Aachen 1999].
Proces Coninut de plumb al zgurii %
<3
Comentarii
QSL Kivcet Ausmelt/topire ISA Furnal Kaldo
35 Nu este disponibil 24
Funcionare eficient. Proces viabil Funcionare eficient Este operaional numai pentru etapa de topire. Funcionare eficient amestec Pb/Cu
Tabelul 5.30: Procese de topire direct
5.1.2 Plumb secundar
351
Chapter 5
5.1.2.1 Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclai
Bateriile reciclate de autovehicule (pentru motoarele cu ardere intern, utilizate ca surse de energie i cele de rezerv) reprezint o surs major de plumb secundar. O compoziie a deeurilor de acumulatori cu plumb este prezentat n tabelul urmtor [tm 102, DFIU Zn 1999]:Element component [wt.-%]
Componente din plumb (aliaj) (grilaj, poli, ...) nveli (particule fine de oxid de plumb i sulfat de plumb) Acid sulfuric (10 20% H2SO4) Polipropilen Alte componente din plastic (PVC, PE, etc.) Ebonit Alte materiale (sticl, ...)
25 30 35 - 45 10 15 48 27 13 < 0.5
Tabelul 5.31: Composition of typical lead-acid automotive battery scrap
Tabelul 5.32: Compoziia deeurilor tipice de acumulatori cu plumb pentru autovehicule
Exist dou tipuri principale de procese de recuperare a plumbului din acumulatorii de autovehicule [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 35, LRTAP 1995; tm 102, DFIU Zn 1999]: a) Acumulatorii sunt golii de acid i introdui n ntregime ntr-un cuptor de topire cu cuv sau ntr-un cuptor vertical (procesul Varta) sau Acumulatorii ntregi i fondanii sunt introdui ntr-un furnal de topire cu cuv printr-un punct de etanare, iar aerul mbogit cu oxigen este utilizat n suflu. Rezult lingouri de plumb cu antimoniu, mpreun cu zgur pe baz de siliciu i o mat de plumb/fier care poate fi recuperat ntr-un topitor de plumb primar [tm 120 TU Aachen 1999]. Componentele organice din gazele reziduale din furnal sunt oxidate ntr-un arztor auxiliar, iar gazele sunt apoi rcite i filtrate ntr-un filtru cu estur. Praful din filtru este declorurat i returnat n furnal. b) Acumulatorii sunt golii de acid, desfcui i mprii n diverse fraciuni cu ajutorul unor echipamente automate brevetate (procese MA i CX). Att pentru procesul MA, precum i pentru procesul CX (Engitec) sunt folosite forje pentru a zdrobi acumulatorii ntregi. Apoi, materialul zdrobit trece printr-o serie de site, clasoare umede i filtre pentru a se obine fraciuni separate care s conin componente metalice, past de sulfat/oxid de plumb, polipropilen, componente din plastic i cauciuc nereciclabile i acid sulfuric diluat [tm 106, Farrell 1998]. n cadrul unor procese este utilizat o a doua etap de zdrobire nainte ca fraciunea de plastic s fie prelucrat definitiv. Polipropilena este reciclat ct mai mult posibil. Acidul sulfuric extras din acumulatori este neutralizat cu excepia cazului n care acesta este destinat utilizrii la nivel local, iar sulfatul de sodiu produs poate fi recristalizat i comercializat. Acestea sunt opiuni care depind n mod semnificativ de pia.
352
Chapter 5
Sunt utilizate mai multe alternative legate de tratarea sulfului coninut n materialele din acumulatori.

Anterior topirii, pasta cu sulfat de plumb poate fi desulfurat prin reacia cu carbonatul de sodiu sau hidroxidul de sodiu (n procesele CX i n cele conexe acestora). Sulfatul de plumb poate fi separat i trimis ctre o instalaie capabil s prelucreze coninutul de sulf din gaze, de exemplu, unul dintre procesele de topire direct cu plumb primar. Sulful poate fi fixat n zgur sau sub form de mat Fe/Pb.
Desulfurarea pastei anterior topirii poate reduce cantitatea de zgur produs i, n funcie de metoda de topire utilizat, cantitatea de dioxid de sulf eliberat n aer.
Acumulatori recilai
Scurgere
Concasor
Acid din acumulator Cernere

Fraciuni fine Past din electrod
Concasor
Separator hidraulic
Separator hidraulic
Polipropilen
Componente metalice (grilaj din plumb)
Ebonit
Figura 5.9: Schema unui proces tipic de valorificare a acumulatorilor [tm 102, DFIU Zn 1999]
Topirea poate fi efectuat n urmtoarele recipient [tm 102, DFIU Zn 1999]:

cuptor cu vatr rotativ, cuptor cu reverberaie i cuptor de topire cu cuv sau cuptor electric, cuptor rotativ, furnal de topire ISA Smelt, cuptor electric. Cuptoarele cu vatr rotativ i cele cu reverberaie pot funciona cu gaze sau combustibil. n mai multe instalaii este utilizat aerul mbogit cu oxigen. Topirea se efectueaz, de obicei, n cuptoare, zgura i metalul sunt evacuate separat, iar cuptoarele de zgur sunt tratate pentru a recupera mai mult plumb i pentru a produce o zgur mai stabil. Cantitatea de sulf din ncrctur este fixat n zgur, care este un compus sulfo-fero-sodic cu coninut redus de plumb i alte materiale.
n cadrul procesului de topire ISA, n furnal se introduc continuu past desulfurat i reductor, iar lingourile de plumb sunt evacuate periodic. Atunci cnd recipientul de procesare conine volumul maxim de zgur, se adaug reductorul i fondanii pentru a produce un lingou bogat n antimoniu i o zgur uzat [tm 41, Ausmelt 1997; tm 102, DFIU Zn 1999]. Zgura poate fi redus, de asemenea, ntr-un furnal separat.
Chapter 5
Cuptorul cu rezisten electric este utilizat pentru materiale secundare complexe i utilizeaz o baie de zgur deschis acoperit cu cocs. Materiile prime sunt introduse prin partea superioar a bii unde se produce reacia cu scopul de a produce metal i zgur, care sunt evacuate periodic. Gazele de furnal conin CO i sunt arse, cenua zburtoare este recuperat, iar zincul este recuperat din aceasta. Aceasta se realizeaz n mod organizat, alternativ cu producerea de cupru secundar ntr-un topitor de cupru. Lingoul brut produs printr-una din metodele de topire este rafinat prin metodele descrise n cele ce urmeaz.
5.1.2.2 Valorificarea plumbului din alte deeuri i reziduuri
Deeurile metalice cu coninut de plumb se pot gsi sub diverse forme, pot fi contaminate cu materiale din plastic sau bitum i se pot gsi n aliaje cu alte elemente, n special staniu, antimoniu i argint. Acest material este valorificat, de obicei, n cadrul proceselor descrise mai sus, deoarece nite simple instalaii de topire nu pot trata materialul ars parial din gazele reziduale. Cuptorul electric este, de asemenea, utilizat pentru valorificarea plumbului din materiale auxiliare complexe cu coninut de plumb/cupru i plumb/metale preioase. Postcombustia gazelor este utilizat pentru a descompune CO i hidrocarburile care conin dioxine. Deeurile curate sunt topite n cazane special amenajate, care sunt nclzite indirect cu combustibil sau gaze. Deeurile sunt introduce printr-o gur de alimentare situat deasupra cazanului. Cenua de plumb i materialele care se gsesc n mod accidental n compus sunt ndeprtate de pe suprafaa metalului topit i apoi trecute printr-o sit care separ fraciunile fine de cele de dimensiuni mari. Cenua de plumb este fraciunea fin i este reciclat ca reziduu nemetalic. Materialul care se gsete n mod accidental n compus este, n majoritatea cazurilor, un metal cu un punct de topire mai ridicat dect plumbul i este prelucrat n alt parte. Reziduurile, n mare msur, cu caracter nemetalic, ns adesea amestecate cu deeuri metalice de plumb, sunt topite cu fondanii n cuptoarele cu vatr rotativ. Reziduurile cu coninut de plumb din producia de tetra-alchil de plumb sunt topite n cuptoare cu reverberaie care funcioneaz cu gaze. Plumbul sau aliajul de plumb din deeuri sau reziduuri este rafinat, dac este cazul, prin intermediul tehnicilor descrise n cele ce urmeaz.
5.1.3 Rafinarea plumbului primar i secundar

Lingoul de plumb poate conine cantiti variabile de cupru, argint, bismut, antimoniu, arsenic i staniu. Plumbul recuperat din surse secundare poate conine impuriti similare dar, n general, predomin, antimoniul i calciul. Exist dou metode de rafinare a plumbului brut: rafinarea electrolitic i rafinarea pirometalurgic. Rafinarea electrolitic utilizeaz anozi de lingou de plumb decuprat i catozi de pornire din plumb pur. Acesta este un proces care implic costuri ridicate i este rareori utilizat. O rafinrie pirometalurgic este format dintr-o serie de cazane care sunt nclzite indirect cu combustibil sau gaze [tm 4, HMIP Pb 1993, tm 102, DFIU Zn 1999]. Cuprul este primul element care urmeaz a fi nlturat i este extras sub form de cenu cu coninut de sulfur. Dac metalul brut nu conine suficient sulfur, aceasta trebuie adugat sub form de pulbere de sulfur sau pirit. Cenua cu coninut de sulfur este nlturat de pe suprafaa metalului cu ajutorul unor separatoare de zgur mecanice care o evacueaz n containere.
354
Chapter 5
Arsenicul, antimoniul i staniul sunt nlturate prin oxidare. Metoda uzual, la care se face referire adesea sub denumirea de nmuierea plumbului, implic o reacie cu un amestec de azotat de sodiu i sod caustic, urmat de o separare mecanic destinat nlturrii cenuii cu coninut de oxizi. Aerul/oxigenul poate fi utilizat, de asemenea, ca agent oxidant. n funcie de compoziia plumbului brut, adic, de cantitatea de impuriti, amestecul topit de sruri poate fi granulat n ap, iar impuritile pot fi separate hidrometalurgic. Dezargintarea se realizeaz prin intermediul procesului Parkes, n care se face uz de solubilitatea preferenial a argintului n zinc. Zincul este adugat n plumb la aproximativ 470 C, iar apoi amestecului este lsat s se rceasc pn la 325 C. Se separ un aliaj de argint, plumb i zinc i, la suprafa, se formeaz o crust. Crusta este nlturat, iar zincul este separat de argint prin distilare n vid. Lingoul de argint este apoi rafinat cu ajutorul oxigenului pentru a se produce argint brut. Excesul de zinc este nlturat din plumbul dezargintat prin distilare n vid i apoi prin tratarea cu sod caustic. Bismutul este nlturat prin tratarea cu un amestec de calciu i magneziu (procesul KrollBetterton). La suprafaa plumbului se formeaz un aliaj de calciu, magneziu i bismut sub form de cenu i acesta este nlturat prin separare. Cenua este, apoi, oxidat cu ajutorul clorurii de plumb, al clorului gazos sau al unui amestec de sod caustic / azotat de sodiu, iar oxidul de calciu magneziu este nlturat prin separare. Se recupereaz un aliaj de bismut i plumb, iar acesta este supus unei rafinri suplimentare pentru a se produce bismut.
Lingou de plumb
Cenu (pentru reciclare) Sulf
Cazan de cenu 1 i 2
Plumb
Cenu de cupru Vapori n depozit
Furnal cu reverberaie Tratare ( produs seundar) NaOH Furnal de plumb dur
Depozit Mat bogat n cupru (la topitorul de cupru)
Aer
nmuiere
Zguri de arseniu / antimoniu
Cazan de rafinare
Plumb (dur) cu antimoniu
Plumb nmuiat Plumb Dezargintare 1 Zguri de plumb Plumb Zinc Dezargintare 2 Zguri
Zgur (retur la pregtirea nc rc turii)
Cenu
Aer
Pres Howard
Lichefiere
Retort
Cupel
Dor
Pres Howard
Zinc (de dezargintate)
Oxid de plumb
Zinc rezidual
Dezincare n vid
Calciu, magneziu
Cazan debismutizare
Cenu de bismut pentru recuperare bismut
NaOH
Cazan rafinare
Cenu caustic cu compui de Zn, Sb, As (retur la pregtirea ncrc turii)
Plumb rafinat
355
Chapter 5 Figura 5.10: Diagrama proceselor de rafinare a plumbului [tm 102, DFIU Zn 1999]
Plumbul pur este turnat n blocuri sau lingouri. Vaporii, cenua, litarga i alte reziduuri sunt topite, de obicei, ntr-un cuptor de topire cu cuv de mici dimensiuni sau ntr-un cuptor cu vatr rotativ pentru a obine lingouri de plumb care sunt reciclate n circuitul de rafinare.
5.1.4 Procesele de topire i aliere pentru plumb

De obicei, topirea i alierea sunt efectuate cuptoare cu creuzet nclzite indirect sau n cazane cu ajutorul electricitii sau al combustibilului sau al gazelor. Plumbul rafinat este topit ntr-un cazan i se adaug elemente de aliere. Controlul temperaturii topiturii poate fi important. De obicei, plumbul i aliajele de plumb se toarn n forme permanente din font [tm 4, HMIP Pb 1993]. Formele statice i mainile de turnare cu conveier sunt utilizate pentru producerea de blocuri, Tabelulte i lingouri. Mainile de turnare continu sunt utilizate pentru producerea de dornuri care s fie transformate n fire. Extragerea vaporilor se utilizeaz la jgheaburile de scurgere i la punctele de evacuare.
5.1.5 Zincul primar

Zincul poate fi produs din materii prime primare prin metode pirometalurgice sau hidrometalurgice. Metodele pirometalurgice sunt utilizate n alte pri ale lumii, ns acestea iau pierdut, treptat, importana i nu sunt utilizate n UE pentru concentrate simple de zinc. Factorii determinani sunt necesitatea pentru o etap suplimentar de distilare n vederea obinerii de zinc rafinat i eficiena relativ sczut a extragerii zincului. Cu toate acestea, procesul pirometalurgic din furnalul I.S.F. (Imperial Smelting Furnace) continu s fie unul important n UE deoarece acesta permite prelucrarea simultan a concentratelor complexe de plumb-zinc i a materialelor auxiliare, prin care se produc plumb i zinc vandabile. Acesta poate utiliza, de asemenea, reziduuri rezultate din alte procese [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]
5.1.5.1 Calea pirometalurgic
Calea pirometalurgic este utilizat pentru concentratele mixte de zinc/plumb i material auxiliar i folosete furnalul I.S.F. (Imperial Smelting Furnace), care este evideniat mai sus n producerea plumbului i este ilustrat n seciunea 2.6. Furnalul electro-termic este utilizat n alte pri ale lumii. Zincul produs n furnalul I.S.F. (Imperial Smelting Furnace) poate conine cantiti variabile de cadmiu, plumb, cupru, arsenic, antimoniu i fier, iar procesul utilizeaz o etap de rafinare. Zincul din ISF este rafinat prin distilare cu reflux n coloane care conin un numr ridicat de tvi rezistente la temperaturi ridicate (Distilare New Jersey). Extremitile inferioare ale coloanelor sunt nclzite extern cu gaze naturale. Extremitile superioare nu sunt nclzite i funcioneaz la temperaturi suficient de sczute pentru a provoca refluxul metalelor cu temperaturi de fierbere mai ridicate nainte ca vaporii s treac printr-un condensator [tm 12, HMIP Zn 1993; tm 102, DFIU Zn 1999]. Coloana de distilare New Jersey este utilizat, de asemenea, pentru materiale auxiliare cu coninut de zinc [tm 120 TU Aachen 1999]. Distilarea se efectueaz n dou etape; mai nti, separarea zincului i cadmiului de plumb, apoi separarea cadmiului de plumb. n prima etap, zincul topit este introdus ntr-o coloan unde se distileaz ntreaga cantitate de cadmiu i o proporie ridicat de zinc. Amestecul este condensat i introdus direct ntr-o a doua coloan. Aceast coloan funcioneaz la o temperatur puin
Chapter 5
mai sczut pentru a distila, n special, cadmiul, care este condensat sub forma unui aliaj de zinc i cadmiu. Aliajul este transferat ctre o rafinrie pentru cadmiu. Metalul evacuat de pe vatra celei de-a doua coloane este zinc rafinat (SHG) cu o puritate de 99.995% [tm 120 TU Aachen 1999]. Metalul evacuat din prima etap este zinc cu impuriti de plumb, staniu, arsenic, fier, antimoniu i cupru. Acest aliaj este rcit pentru a separa plumbul, care este reciclat n condensatorul cu stropire ISF i un compus intermetalic de fier, zinc i arsenic, care este reciclat chiar n ISF. Apoi, zincul este tratat cu sodiu pentru a nltura arsenicul i antimoniul rezidual sub form de arseniuri i antimoniuri de sodiu, care sunt, de asemenea, reciclate n ISF. Zincul produs n acest mod este de calitate inferioar (GOB), ns nu conine cadmiu i este utilizat, n special, pentru galvanizare.
Zinc brut
Distilare etapa 1
Fr cadmiu
Condenser
Zinc i cadmiu vapori Aliaj zinc-cadmiu
Plumb n ISF Cenu n ISF
Lichefiere/ tratare cu sodiu
Distilare etapa 2
Vapour
Condensator
Zinc (GOB) fr Cd
Zinc (SHG)
Aliaj cadmiu-zinc
Figura 5.11: Diagrama distilrii zincului/cadmiului [tm 102, DFIU Zn 1999]
5.1.5.2 Metoda hidrometalurgica
Metoda hidrometalurgica este folosita pentru sulfurile (amestecuri), oxizii, carbonatii si silicatii concentrati de zinc si este responsabila de 80% din productia mondiala [ tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Majoritatea capacitatilor de productie din UE utilizeaza procesul electrolitic, cu o capacitate totala de productie de 1665000 t/an in 1997. Concentratiile de sulfuri sunt prajite mai intai in paturi de prajire fluidizate pentru a produce oxid de zinc si bioxid de sulf. Prajirea este un proces exoterm si nu se foloseste nici un combustibil aditional, iar caldura generata este recuperata. Oxidul de zinc calcinat iese din cuptor si este colectat si racit. Gazele de furnal sunt tratate in filtre fierbinti pentru eliminarea prafului (care a ajuns in masa calcinata). Alte tipuri de praf si metale volatile, cum ar fi Hg si Se sunt eliminate in bateria de curatare a gazelor care incorporeaza sisteme de amestecare si filtre umede. Bioxidul de sulf este apoi convertit in acid sulfuric intr-un sistem de recuperare conventional [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999; tm 12, HMIP Zn 1993; tm 101, NL Zn 1998; tm 120, TU Aachen 1999].
357
Chapter 5
Lesiile de la calcinare sunt evacuate intr-un numar succesiv de etape utilizand o crestere graduala a concentratiei acidului sulfuric fierbinte. Etapele initiale nu dizolva cantitati semnificative de fier, dar urmatoarele o fac. Reziduul de spalare este evacuat in diferite reactoare utilizand rezervoarele deschise, vase sigilate, vase sub presiune sau o combinatie a acestora [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Spalarea poate fi oprita dupa neutralizare. Reziduul este trimis la un ISF si adaugat la intrarea aglomeratorului. Zincul, plumbul si argintul sunt recuperate ca si metale, sulful ca si H2SO4. In locul unui ISF, poate fi utilizat un Waelz Kiln dar absorbtia de SO2 eate necesara in acest caz.
ZnConcentrates & Zn Wastes
Fluidised Bed Roaster
Dedusting
Sulphuric Acid Plant Goethite Jarosite Haemetite
Leaching
Further Treatment
Zinc Solution Purification
NL-Residue to ISF or Waelz Kiln
Electrolysis Stage
Cadmium Refinery
Melting Alloying and Casting
Figura 5.12: Diagrama procesului hidrometalurgic al zincului
Alte metale sunt dizolvate in timpul procesului si sunt eliminate dupa spalare. Fierul este impuritatea majoritara si se gaseste precipitat in 3 forme: Jarosite, Goethite sau Haemetite. In functie de acest precipitat se da si numele procesului [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Stadiile de precipitare sunt: Jarosite foloseste amoniac si zinc calcinat pentru neutralizare. Pana la 3 faze sunt folosite in functie daca se recupereaza Ag/Pb. Un proces cu o singura faza (Proces de conversie) este de asemenea utilizat. Goethite foloseste sulfura de zinc pentru pre-reducere, oxigenul pentru re-oxidare si zincul calcinat pentru neutralizare. Haemetite foloseste bioxidul de sulf sau sulfura de zinc pentru pre-reducere si o autoclava cu oxigen pentru precipitare. In acest caz reziduurile de sulf se produc si ca reziduuri de fier
358
Chapter 5
Principalele diferente dintre precipitatele de fier sunt volumul lor si usurinta filtrarii. De asemenea sunt diferente semnificative in valoarea procesului si a costurilor de operare [ tm 120 Aachen 1999]. Balanta dintre acestea si costurile cu reziduurile poate fi influentata de costurile externe procesului propriuzis. Procesul Haemetite a fost gandit sa fie foarte atractiv din cauza volumului mic de reziduuri iar haemetitul era o potentiala materie prima pentru fier. Procesul nu a fost dovedit a fi viabil si haemetit-ul nu a fost acceptat in industria fierului si otelului. S-a raportat [tm 139, Finland Zn 1999] ca procesul Jarosite este capabil de recuperarea unei mari cantitati de zinc chiar cand concentratele contin 10% Fe. Recuperarile similare cu procesul Goethite se bazeaza pe un continut redus de fier in masa calcinata (sau ZnO) care este folosita pentru faza de precipitare.
359
Chapter 5
Neutral leach ISF-Processes Calcine Spent acid ZnO ZnO Fe 2 O3
Neutral leach Filter, Wash Drying
Sinter plant Imperial Smelting Furnace
Crude Zinc
To further refining
Zn solution
ZnO Fe 2O 3
Lead (with Ag) Slag
NL-leach Waelz Kiln treatment Calcine ZnO ZnOFe2 O3

Neutral leach
Zn solution Coke
Filter, Wash Drying Waelz treatment
Spent acid
Oxide leach
Zn solution
ZnOFe2 O3
ZnO Slag Ag, Pb etc.
The Jarosite Process Calcine Zn solution ZnO ZnOFe2 O3

Neutral leach
Spent acid
High acid leach Jarosite precipitation
Solution
Spent acid
Acid wash of jarosite
Zn solution
ZnOFe2 O3
Ag, Pb. Gypsum, Silicates
Jarosite ZnOFe2O 3
Jarosite
The Conversion Process Calcine ZnO Zn solution ZnOFe2 O3

Neutral leach
Spent acid
Conversion leach
Zn solution
ZnOFe2 O3
Jarosite, Ag, Pb. Gypsum, Silicates Calcine ZnO ZnOFe2O 3 Goethite precipitation Goethite ZnOFe2 O3
The Goethite Process Calcine ZnO ZnOFe2 O3

Neutral leach
Zn solution Spent acid

High acid leach
Concentrate ZnS
Iron redution
Zn solution
ZnOFe2 O3
Ag, Pb. Gypsum, Silicates
Sulphur, ZnS
Figura 5.13: Schema simplificata a unor procese de inlaturare a fierului
Sunt cunoscute doua aplicatii in care concentratul este eliminat direct fara calcinare, la Korea Zinc si Outokumpu Zinc. La Korea Zinc fierul este lasat in solutie in timpul spalarii si este precipitat separat sub forma de goethite, la Outokompu fierul este precipitat ca jarosite simultan cu spalarea sulfurii. Concentratul impreuna cu zgura de la procesul de conversie si acidul de la electroliza, sunt incarcate in reactoare unde are loc procesul de lesiere prin suflare de oxigen. Restul de fier
360
Chapter 5
dizolvat in solutie provenit de la conversie si fierul dizolvat din concentrat precipita sub forma de jarosite: 3ZnS+3Fe2(SO4)3+(NH4)2SO4+9H2O+1.5O2=2NH4[Fe3(SO4)2(OH)6]+3ZnSO4+3H2SO4+3S Un concentrat de sulfura este separat din zgura prin flotatie si stocat separat de reziduul de Jarosite. Sulfura concentrata nu este folosita la prepararea acidului sulfuric si este un deseu periculos sub forma de Goethite si Jarosite. Echipamentul folosit in acest proces este foarte asemanator cu cel conventional folosit in Outokumpu Zinc . Schematic acest proces este urmatorul [tm 139, Finland Zn 1999].
Calcine ZnO ZnOFe2O3

Neutral leach
Zn solution Spent acid

Conversion leach
Concentrate ZnS
Atmospheric leach Flotation precipitation
ZnOFe2O3
Zn solution
Figura 5.14: Procesul de spalare (lesiere) a concentratului
Jarosite, Ag, Pb, gypsum, silicates
Sulphur conc.
Indiferent unde si prin ce proces este produs, eliminarea zincului este maximizata prin spalarea rezisuului. Alte metale solubile pot fi tratate din precipitate, cum ar fi Hidroxizii si sulfurile. Reziduurile sunt stocate pe platforme, de obicei in sau in apropierea amplasamentelor productive si sunt izolate fata de sol si apa de suprafata. Apa de pe suprafata de depozitare este in mod normal reciclata prin reintroducerea in proces. Dezvoltarea are loc in sensul de a evita reziduurile sau cel putin de al le face cat mai inerte prin tehnici de fixare; acest lucru este decris in capitolul tehnici de urgenta. Reziduul din procesul final de spalare (lesiere) este decantat, iar solutia redultata este tratata pentru eliminarea impuritatilor. Solidul din aceasta solutie este filtrat si spalat pe filtru. Concentratul de pe filtru este depozitat iar lichidul rezultat este reciclat prin reintroducerea in proces. Diferite marimi ale filtrelor sunt utilizate in functie de procesul de eliminare a fierului si de cel de recuperare a impuritatilor. De exemplu un tratament mai mult sau mai putin extins are loc in functie de tehnicile de spalare si separare folosite. Acesta se reflecta prin rata de recuperare si prin compozitia posibila de plumb sau plumb/argint a produselor. Purificarea solutiei de zinc are loc in etape succesive. Procesul utilizat este dependent de concentratia diferitelor metale continute in comcentrat si variaza in functie de acestea. Procesul de baza implica utilizarea prafului (pudrei) de zinc pentru a precipita impuritatile, cum ar fi: Cu, Cd, Ni, Co si Tl. Precipitarea Co si Ni implica de asemenea utilizarea unui reactiv secundar cum ar fi As sau oxidul de Sb. Variatia de temperatura difera de la fabrica la fabrica. Alti reactivi cum ar fi hidroxidul de bariu si dimetil glioxime pot fi de asemenea utilizati pentru eliminarea Pb si Ni. Procesul de recuperare a cuprului poate afecta alegerea procesului. Hidrogenul poate fi eliberat iar arsne si stibine sunt monitorizate. Colectarea si tratamentul gazelor eliberate depinde de prezenta acestor gaze, modul de operare; Operatiile in aer liber sau in cladiri pot fi utilizate, dar spalarea gazelor din reactor utilizand o solutie de oxidare pentru inlaturarea arsenului s-a dovedit a fi cea mai utilizata. Solutia purificata trece intr-o cladire celulara unde zincul este separat prin electroliza utilizand anozi de plumb si catozi de aluminiu. Zincul se depoziteaza pr catozi iar oxigenul se formeaza
Chapter 5
la anozi, unde de asemenea se genereaza si acidul sulfuric care se recicleaza in stadiul de spalare. O ceata acida se formeaza in timpul acestui proces si diverse dispozitive de acoperire sunt utilizate pentru a minimaliza acest fenomen. Aerul de ventilatie din camerele celulelor poate fi dezumezit si ceata acida recuperata. Caldura este produsa in timpul procesului de electroliza si este indepartata intr-un circuit de racire, care poate fi proiectat pentru a optimiza echilibrul apei procesului dar care poate fi in continuare o sursa de ceata. Catozii produsi sunt razuiti automat sau manual si apoi sunt topiti in cuptoare electrice formand aliaje. O mica parte a productiei de zinc este produsa sub forma de praf de zinc pentru faza de purificare. Aceasta poate fi produsa prin atomizare in apa, aer sau centrifugala a unui flux de zinc topit sau prin condensarea vaporilor de zinc in atmosfera inerta. Una dintre principalele probleme in procesul hidrometalurgic este eliminarea sau utilizarea precipitatelor de fier. Locuri speciale containerizate sunt utilizate pentru eliminarea momentana, dar presiunea asupra variantei folosirii terenurilor creste, acest factor a fost discutat mai tarziu, iar optiunea a fist insusita. Cateva incercari au fost facute in sensul folosirii acestor reziduuri si sunt descrise in partea de tehnici de urgenta. Restrictionarea procesului doar la neutralizarea lesiilor este o metoda alternativa care poate fi utilizata pentru a evita producerea acestor deseuri. In acest caz fierul ramane in lesiile reziduale impreuna cu o semnificativa cantitate de zinc. Acest reziduu este utilizat ca materie prima pentru procesul pirometalurgic de recuperare a zincului, plumbului, argintului, sulfului si pentru concentrarea fierului in fonta.
5.1.6 Zincul secundar

Aproximativ 30% din consumul annual de zinc in Europa este zinc secundar sau reciclat. Aproximativ 50% din acest zinc secundar este reciclat de consumatori sau industriile utilizatoare. Acesta esteadevarat in sectorul de galvanizare; deseurile rezultate din productia sau procesarea produselor poate fi reciclat aproape imediat. Reziduurile si zgura, care sunt relevante si semnificative in industria secundara a zincului, includ: praf din fabricarea aliajelor de cupru, reziduuri din industrie, cenusi, dozele de varfuri si terminatii din industria de galvanizare, acoperisuri vechi si alte materiale in foi, fractiuni neferoase provenite din taierea masinilor vechi si a altor produse cu continut principal de fier, praful provenit de la otelariile electrice si a fabricarea brichetelor de fier, reziduuri din substantele chimice ce contin zinc si arderea cauciucurilor,
Circuitul tehnologic utilizat pentru recuperarea zincului depinde de forma si concentratia de zinc si de gradul de contaminare [tm 120TU Aachen 1999].
5.1.6.1 Procesul general
Separarea fizica, topirea si alte tratamente la temperatura inalta sunt folosite. Clorurile sunt eliminate iar reziduurile sunt folosite pentru producerea zincului in forma metalica sau a aliajelor pentru reutilizare, a metalelor si oxizilor impuri, care vor fi rafinate mai tarziu in pricesul primar al zincului. Alternativ pot fi tratate in continuare pentru producerea oxizilor de zinc comerciali, pudra sau praf [tm 120TU Aachen 1999; tm 206 TGI 1999]. Detaliile procesului de cele mai multe ori sunt confidentiale dar exemple de astfel de tratamente speciale sunt urmatoarele:
Chapter 5
cenusile de galvanizare produse in timpul galvanizarii pieselor, cablurilor si tuburilor sunt in principal un amestec de zinc metalic si oxid de zinc, contaminate cu amoniac si cloruri de zinc. Ele sunt macinate intr-o moara cu bile pentru a elibera fractiunile. Separarea este insotita de curatarea morii cu un curent de aer pentru a antrena componentele ne-metalice, care apoi sunt colectate de un filtru industrial. Alternativ, sunt incorporate in moara substante ecran, care lasa sa traca fractiunile nemetalice fine, dar retin fractiunile metalice mari. In fiecare caz , fractiunile metalice sunt descarcate din moara, amestecate si comprimate in brichete pentru vanzare, re-utilizare sau pentru tratare ulterioara. Fractiunea inferioara (numita si zinc solid) este un aliaj de zinc si fier, care contine de asemenea urme de plumb, care se formeaza si se acumuleaza in furnale si rezervoare utilizate pentru galvanizare. Pot aparea blocaje si de aceea se utilizeaza un sistem automat de eliminare. Fractiunea superioara este un aliaj de zinc-fier-aluminiu generat de procesul continuu de galvanizare la cald. Alte reziduuri industriale contin un amestec de zinc metalic si oxid de zinc cu putin sau fara clor. Schemele de tratament prezentate in rezumat sunt folosite toate la aceste materiale. Aceleasi se aplica la acoperisurile vechi si alte materiale in foi ca sila reziduurile rezultate de la utilizarea in chimie a zincului sau produselor de zinc. Procesarea vehiculelor uzate intr-o serie de mori produce reziduuri sub forma de span. Dupa indepartarea fractiunilor nemetalice, fractiunile neferoase sunt separate din alte produse bazate pe otel prin separare magnetica. Separarea semigrea si alte tehnici sunt utilizate pentru tratarea lor, urmata de topirea selectiva pentru recuperarea zincului. Reziduul este topit in doua faze intr-un cuptor cu gaz. In prima faza plumbul este topit la 340 C este colectat si turnat in lingouri. In faza a doua, temperatura este crescuta la 440 C si zincul este topit, colectat si turnat in lingouri. Un proces alternativ utilizeaza un arzator rotativ cu ajutaje diferite perforate. Zincul se topeste si curge prin perforatii intr-un cuptor de stocare si apoi este turnat in lingouri. O rafinare ulterioara este necesara.
Oxidul de zinc se produce de asemenea din reziduuri, in particular praful de la furnalele pentru otel cu arc electric.
5.1.6.2 Cuptoare Waelz
Procesul este proiectat pentru separarea zincului (si plumbului) din alte materiale reducand evaporarea si oxidarea zincului (si plumbului) [tm 102, DFIU Zn 1999; tm 120 TU Aachen 1999]. Praful, alte materii prime secundare si cocsul sunt incarcate intr-un siloz. Materialele sunt amestecate si pot fi de asemenea paletate. Sunt apoi trimise direct in sistemul de alimentare cu banda rulanta sau stocate intermediar. Echipamente de cantarire pot fi utilizate pentru a controla cantitatea materialelor de reducere (cocsul) corespunzator continutului de zinc din materialele prime si fluxurile pentru calitatea dorita de zgura. The normal operating temperature inside a Waelz kiln is about 1200 C. Inside the kiln solid materials are first dried and then heated up by the counter current flow of hot gas and contact with the refractory lined walls. Depending on the inclination, length and rotation speed, the material has an average residence time between 4 and 6 hours in the kiln. In the strongly reducing atmosphere of the solid bed, zinc, lead and other heavy metals are reduced. Zinc and lead are evaporated into the gas atmosphere; chlorides and alkalis (depending on the slag basicity) are vaporised together with the heavy metals. As there is a surplus of air in the kiln, the metal vapours are oxidised. The mixed oxides are drawn from the kiln with the process gases and separated in the gas treatment system. The gas treatment system typically comprises a settling chamber for removal of coarse dust that is carried over mechanically, a cooling step for gas cooling with water and an electrostatic
Chapter 5
precipitator to remove the Waelz Oxide. Air-cooling followed by a fabric filter is also used. Techniques to minimise and remove dioxins are used where needed, these are covered in section 2.8.
Stack
Filter
Gas cooling
Coke, fluxes EAF-dusts
Air (Oil, gas) Rotary kiln Exhaust fan Waelz oxide Water basin Waelz slag
Figura 5.15: Waelz Kiln
The slag produced in the kiln is discharged continuously from the end of the furnace into a quench system. After cooling, screening and crushing, the slag can be used as a material in civil engineering e.g. for road construction. In addition, the slag can be suiTabelul as a flux for cement clinker production or as an iron source in the iron and steel industry. The Waelz oxide that is produced can be processed in a number of ways. The most basic process is hot briquetting or sintering for sale to pyrometallurgical zinc plants e.g. Imperial Smelting Process. If the lead oxide content is high, a calcination step can also be used to volatilise the lead. Waelz oxide can also be leached in a two-stage process using sodium carbonate in the first stage and water in the second stage to remove chloride, fluoride, sodium, potassium and sulphur. The purified final product is dried and can be used as a feed material for the zinc electrolysis process.
364
Chapter 5
Waelz Oxide
First Stage Leaching
Na 2CO3
Filtration
Liquor
Precipitation Na HS
Second stage Leaching
Fresh Water
Filtration Filtration
Final Effluent
Leached Oxide
Solid to Waelz Kiln
Figura 5.16: Waelz Oxide leaching process
5.1.6.3 Procesele de evacuare a zgurii
Aceste procese sunt utilizate, de asemenea, pentru valorificarea zincului din reziduuri. Praful din cuptorul electric cu arc, majoritatea cenuilor din operaiunile de topire a plumbului i alte reziduuri din reducerea zincului conin plumb i zinc care se va vor pierde dac nu sunt tratate suplimentar. Aceste materiale pot fi evaporate cu o surs de carbon precum crbunele, cu scopul de a valorifica plumbul i zincul i de a crete temperatura procesului [tm 120 TU Aachen 1999]. Cuptoarele de tip ciclon sau convertor sunt utilizate pentru a crete temperatura la peste 1200 C pentru a volatiliza metalele i apoi formeaz oxizii care sunt apoi recuperai din gazele dintr-o etap de filtrare. Cuptorul ciclon funcioneaz cu aer mbogit cu oxigen, ns convertorul funcioneaz cu aer sub-stoechiometric. Se produce exces de cldur i acesta este recuperat ntr-un cazan recuperator, generndu-se electricitate. Zgura produs este utilizat n construcii.
5.1.7 Procesele de topire i aliere pentru zinc

De obicei, topirea i alierea sunt efectuate cuptoare cu creuzet nclzite indirect sau n cuptoare de inducie; se realizeaz un control al temperaturii pentru a exista sigurana c zincul nu se volatilizeaz formnd vapori. De obicei, combustibilul este fie gazul, fie motorina. Arztorul de gaze sau arztorul cu motorin poate fi situat n exteriorul creuzetului, care este ncasetat n cutia de ardere, sau n interiorul creuzetului sub forma unui cuptor tubular de imersiune [tm 13, HMIP Zn 1993; tm 101, NL Zn 1998]. n ambele cazuri, controlul temperaturii este critic, deoarece temperatura de turnare nu trebuie s depeasc 450 C pentru majoritatea compoziiilor de aliaj n scopul evitrii pierderii de metal prin evaporare.
365
Chapter 5
Adaosurile de aliere sunt, de obicei, sub form de substane solide dar, n anumite operaiuni, dintr-un cuptor de topire adiacent, se adaug aluminiu topit. Atunci cnd aliajele sunt realizate din materii prime impure, sunt necesari fondani care s absoarb impuritile. Fondantul standard utilizat conine clorur de zinc, clorur de magneziu i silico-fluorur de sodiu. Utilizarea acestui fondant are drept rezultat evaporarea de tetrafluorur de silicon gazoas, care este nlturat prin purificare umed. Tetra-fluorura este descompus pentru a forma fluorur de hidrogen care este absorbit de mediul de purificare.
5.1.8 Procesele de turnare pentru zinc

Zincul este topit n cuptoare electrice, iar controlul temperaturii este practicat pentru a mpiedica evaporarea. Crusta de pe suprafaa bii de zinc este nlturat periodic n scopul nlturrii substanelor solide (cenu: oxid de zinc i clorur de zinc). Un fondant este adesea adugat n scopul reducerii pierderii de zinc n cenu. Cenua poate fi reciclat n furnalul I.S.F. sau n cuptorul de calcinare n cadrul procesului de zincare electrolitic. De obicei, metalul este turnat n forme permanente care sunt realizate, n mod obinuit, din font. Se utilizeaz maini de turnare staionare sau cele cu conveier continuu. Formele statice i mainile de turnare cu conveier sunt utilizate pentru producerea de blocuri i lingouri. Mainile de turnare continu sunt utilizate pentru producerea de dornuri care s fie transformate n fire.
5.1.9 Producerea de praf de zinc

Praful de zinc este produs ca urmare a altor procese industriale i ca reactant destinat utilizrii n timpul procesului de purificare a soluiei de tratare cu leie. Zincul topit produs prin tehnicile evideniate mai sus este pulverizat sub presiune printr-o fant de pulverizare i apoi este rcit rapid ntr-o atmosfer inert n scopul producerii de praf [tm 120 TU Aachen 1999]. Aerul, apa sau pulverizarea centrifug a unui jet de zinc topit se poate utiliza, de asemenea, n scopul producerii de praf. Praful este nlturat prin intermediul unui sistem de filtrare cu saci i introdus n proces sau ambalat.
5.1.10 Cadmiul
5.1.10.1 Producerea de cadmiu din procesele pentru plumb i zinc
Cadmiul este produs din numeroase procese de recuperare de metale ca produs secundar. Procesul de producere de zinc i plumb sunt sursele principale [tm 120, TU Aachen 1999]. n furnalul I.S.F. (Imperial Smelting Furnace), cadmiul este recuperat pe dou ci separate. O parte din cadmiu urmeaz zincul i, eventual, este recuperat sub form de condensat din distilarea din etapa a doua. Restul este recuperat din cenua zburtoare din seciunea de curare cu gaze care preced instalaia de acid sulfuric. Acesta este filtrat cu acidul sulfuric i apoi este descompus de aceast leie. Cadmiul cementat, recuperat din purificarea soluiilor de zinc este, de asemenea, rafinat hidrometalurgic. n acest proces, cementatul este filtrat ntr-un mediu cu acid sulfuric, soluia este purificat, iar metalul cadmiu este obinut cu ctig de electroni. Soluia purificat de ZnSO4 este reintrodus n circuitul principal pentru zinc.
366
Chapter 5
Cadmiul este recuperat, de asemenea, sub form de leie cu coninut de clorur de cadmiu prin proces de schimb de ioni. Leia este direcionat ctre o sit rotativ cufundat cu band de zinc rafinat care declaneaz o reacie de schimb i care are drept rezultat producerea de leie cu coninut de cadmiu cu aspect spongios i clorur de zinc. Buretele, care poate fi produs, de asemenea, din soluii sulfuroase, este topit cu fulgi de sod caustic (hidroxid de sodiu) care s nlture restul de zinc, iar produsul este turnat i vndut sau, n cazul n care este impur, trimis spre rafinare suplimentare a cadmiului. De asemenea, cadmiul poate fi recuperat, deoarece tehnicile cu ctig de carbonat i electroni pot fi utilizate n recuperarea acestuia. n rafinarea cadmiului, cadmiul din ambele procese este combinat i distilat la temperaturi ridicate. Condensatul este cadmiu coninnd aproximativ 1% zinc, iar substana evacuat este zinc rafinat. Cadmiul distilat este topit cu sod caustic i azotat de sodiu pentru a nltura reziduurile de zinc. Cadmiul recuperat din procesele hidrometalurgice este tratat n mod similar, dar se utilizeaz, de asemenea, o etap de distilare n vid.
5.1.10.2 Producerea de cadmiu din acumulatori
Cealalt surs principal de cadmiu este reciclarea acumulatorilor Ni-Cd. Exist mai multe iniiative de reciclare, iar acestea furnizeaz acumulatori n industrie n scopul sortrii automate i al valorificrii. Mai nti, acumulatorii Ni-Cd sunt tratai termic n prealabil pentru nlturarea nveliului din plastic i deschiderea cutiilor acumulatorilor. Acumulatorii desfcui sunt apoi nclzii ntr-o retort nchis pentru a volatiliza i, apoi, condensa cadmiul, care este apoi turnat n forme. Ulterior, reziduurile de nichel i fier sunt reciclate. Fiecare dintre etapele procesului utilizeaz sisteme de nalt calitate de extracie i reducere n scopul nlturrii prafului, metalelor i COV (Compui Organici Volatili) precum dioxinele. Procesul este uscat i izolat de sistemul de evacuare.
5.1.11 Producerea altor metale (In, Ge, Ga, As, Te, Sb, Bi)
Uneori, n concentratele care sunt utilizarea pentru producerea de zinc i plumb sunt prezente alte metale. Acestea au tendina de a se concentra n zgur, n cenu, n cenua zburtoare i n reziduurile produse n timpul prelucrrii, iar aceste reziduuri includ materialul primar pentru aceste metale. Procesele de recuperare pot fi complexe i numeroase dintre acestea sunt confideniale din punct de vedere comercial. Procesul combin mai multe tehnici precum filtrarea, cementarea, extracia cu solveni, clorurarea, ctigul de electroni i distilarea n vid. Aceste tehnici pot fi urmate de tehnici de rafinare zonal i de cretere a granulelor cu scopul de produce metale ultra-pure.
367
Chapter 5
5.2 Present Emission and Consumption Levels 5.1 Niveluri actuale de emisii i consum
Principalele probleme legate de mediul nconjurtor ale industriei zincului i plumbului sunt poluarea aerului i a apei i generarea de deeuri periculoase. n general, uzinele au propriile instalaii de tratare a apelor reziduale i, de obicei, se realizeaz reciclarea apelor reziduale. Principalele deeuri sunt reutilizate, ns problema major o reprezint reziduul de leie care are un impact ridicat asupra mediului nconjurtor [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Unele aspecte de la nivel local, precum zgomotul, sunt relevante pentru industrie. Din cauza naturii nocive a unor vapori de deeuri solide i lichide exist, de asemenea, un risc semnificativ de contaminare a solului. Urmtoarele tabele prezint bilanul dintre intrare i ieire pentru cteva fabrici de plumb i zinc din Europa.
Intrare
[t/a] 125000 125000 100000
Ieire
[t/a] 100000 35000 125000 200000 70000 Nu este cazul
Materii prime primare Materii prime secundare Cocs
Zinc Lingou de plumb Acid sulfuric Zgur de furnal IS Carbonat de cadmiu
Tabelul 5.33: Date intrare i ieire pentru o fabric ISP (1998) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrri
[t/a]
Ieiri
[t/a]
Alte paste de plumb pentru acumulatori Concentrate de plumb Cenui zburtoare reciclate Fondani Crbune sau cocs Oxigen
82000 40000 34000 3500 7100 13300
Plumb Acid sulfuric Zgur Reziduu de mercur Cenu zburtoare (reciclat n furnal)
90000 25000 10000 20 34000
Tabelul 5.34: Date intrri i ieiri pentru furnalul de topire ISA Smelt (plan i date preliminare) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrare
[t/a]
Ieire
[t/a]
Materiale cu coninut de plumb Fondani (carbonat de calciu, ...) Azot Oxigen Crbune (praf)
368
130000 20000 12500 46000 12000
Lingou de plumb Zgur Acid sulfuric Argint aurit Calomel
90000 50000 60000 250 25
Chapter 5
Gaze naturale
1300
Carbonat de zinc-cadmiu
100 150
Tabelul 5.35: Date intrri i ieiri pentru fabrica QSL (1997) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrare Materiale de topire

Deeuri de acumulatori
Ieire
[t/t Pb] [%]
2,12 63 21 16 0,14 46 32 22 0,26 1,19 0,04
Alte materiale de topire Lingouri, deeuri de plumb Reactani Achii de oel Cocs petrolier Sod Altele: Energie electric Gaze naturale Fulgi PP (extern)
[%] [%] [t/t Pb] [%] [%] [%] [MWh/t Pb] [MWh/t Pb] [t/t Pb]
Produse Plumb i aliaje de plumb Past de acumulatori
[t/t Pb] [t/t Pb]
1 0,5 0,07 0,10 0,23 70000
Compui de [t/t Pb] polipropilen Reziduuri Materiale plastice [t/t Pb] reziduale Zgur [t/t Pb] Altele Gaze de evacuare [Nm/t Pb]
Tabelul 5.36: Date intrri i ieiri pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor fr desulfurare (1998) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrare Materiale de topire Deeuri de acumulatori Alte materiale de topire Lingouri, deeuri de plumb Cenu zburtoare crematoriu Reactani [t/t Pb] [%]
Ieire
1,41 79,0 3,8 16,6 0,6 0,307 49,8 9,4 17,6 23,1 0,20 0,73
[%] [%] [%] [t/t Pb] [%] [%] [%] [%] [MWh/t Pb] [MWh/t
Produse Plumb i aliaje plumb Sulfat de sodiu
de
[t/t Pb] [t/t Pb] [t/t Pb]
1 0,096 0,051
Fulgi de polipropilen
Reziduuri
:- NaOH Achii de oel Cocs petrolier Sod Altele: Energie electric Gaze naturale
Materiale plastice [t/t Pb] reziduale Zgur metalurgic [t/t Pb] Altele Gaze de evacuare [Nm/t Pb]
0,108 0,18 37000
369
Chapter 5
Vapori
Pb] [MWh/t Pb]
0,84
Tabelul 5.37.: Date intrri i ieiri pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu desulfurare (1998) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrare
[t/a]
Ieire
[t/a]
Deeuri de acumulatori Plci de acumulatori Deeuri de plumb
65000 4000 6000
Plumb rafinat i aliaje Past de acumulatori Granule fine de PP Ebonit i separatori Zgur
28000 32500 2750 3500 3300
Tabelul 5.38: Date intrare i ieire pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu nlturarea pastei (1998) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Intrare
Acumulatori uzai, uscat Alte deeuri de plumb, reziduuri Fondani (carbonat de calciu) Cocs (cocs metalurgic) Alte intrri (fier) Carbonat de plumb (din tratarea cenuii zburtoare) Zgur (retur) Oxigen Gaze naturale Energie electric
[per ton lingou plumb] 1100 kg
Ieire
Lingou de plumb Cenu zburtoare Exces de zgur Retur de zgur Gaze reziduale Mat fier/plumb
[per ton lingou plumb] 1000 kg
320 kg 14 kg 109 kg 67 kg 40 kg 500 kg 43 Nm 15 Nm 107 kWh
32 kg 50 kg 500 kg 18200 Nm 140 kg
Tabelul 5.39: Date intrare i ieire pentru o fabric de valorificare a acumulatorilor cu topire integral a acumulatorilor (1998) [tm 102, DFIU Zn 1999]
Material
Descriere
ncrctur
370
Concentrate (50 - 55% Zn)

Chapter 5
Produse Deeu Produse intermediare Producie tipic
Zinc (99.99%) Cadmiu Acid sulfuric Goethit sau Jarosit 30 - 40000 t/a Zgur acid neutralizat (deeu recirculat) Reziduu Pb/Ag 12000 t/a Cementate Reziduu neutru de leie Zn 100000t/a Acid sulfuric 175000 t/a Cd 300 t/a
special
sau
Tabelul 5.40: Date tipice pentru o fabric de obinere a zincului prin electroliz. Calcinare Filtrare Purificare - Electroliz [tm 102, DFIU Zn 1999]
Metal%
Concentrat Zn
Zn Fe Pb S Cu Cd Ag SiO2
53 7,3 1,6 32 0,6 0,24 0,016 1,7
Reziduu neutru de leie * 16 - 27 15 - 35 3.6 3 - 11 0,3 2,4 0,1 0,3 0,036 4,0
Cupru Cementat*
Reziduu Pb/Ag *
Jarosit **
Goethit **
5,9
55 0,3
5,8 9 10 - 25 4 0,1 0,2 0,115 12
2-6 20 - 32 <2 10 - 13 < 0,2 < 0,1 < 0,01
4-9 31 - 43 <2 2-5 < 0,3 < 0,1 < 0,01
Not. *Compoziia poate varia n funcie de concentraia ncrcturii i de modul de tratare. **Cantitile depind de coninutul de Fe al ncrcturii.
Tabelul 5.41: Compoziia tipic a ncrcturii i produsele pentru o fabric de obinere a zincului prin electroliz
Intrri
t/a
Ieiri
t/a
Reziduuri Zn (praf EAF etc.) Praf de cocs Praf de siliciu Carbonat de sodiu NaHS (m3/a) Ap industrial (m3/a) Gaze naturale (Th 000/a) Energie electric MWh/a Motorin (m3/a)
90000 25000 13000 3300 11 300000 7900 5700 440
Oxid Waelz Zgur Gaze de ardere (m3/a) Ap tratat (m3/a) Oxid tratat Coninut de zinc
33000 70000 30000 150000 30000 19500
371
Chapter 5 Tabelul 5.42: Date intrri i ieiri pentru un cuptor de ardere Waelz care folosete un proces de filtrare a oxizilor n dou etape
Intrri
[t/a]
Ieiri
[t/a]
Reziduu n retort, uscat Purttor de Zinc, uscat (praf EAF, ...) Praf de cocs Siliciu Deeuri, anrocament Aer [Nm/h] Oxid de calciu Energie electric [MWh/a] Gaze naturale [Nm/a]
27700 33700 10800 7500 2100 5000 10000 1000 4620 92000
Oxid Waelz Zgur

Gaze [Nm/h] curate
17000 48200
70000 90000
Tabelul 5.43: Date intrri i ieiri pentru o fabric Waelz (1996/97) [tm 102, DFIU Zn 1999]
372
Chapter 5
5.2.1 Energie
Necesarul de energie pentru diversele procese de obinere a plumbului i zincului variaz ntrun interval larg. Acesta depinde de calitatea ncrcturii i a produselor, de utilizarea cldurii latente sau a celei reziduale i de producerea de produse secundare. Urmtoarele dou tabele indic cerinele medii de energie ale diverselor procese.
Proces
Electric kWh/t Pb Cocs kg/t Pb Crbune kg/t Pb Gaz Nat Nm3/t Pb Combustibil Motorin l/t Pb O2 Nm3/ t Pb Fier kg/t Pb
Cuptor vertical Pb. Primar Cuptor vertical Pb. Secundar Cuptor cu vatr rotativ Secundar cu sistem CX i producie de Na2SO4
QSL
180 - 300 50 160
150 225 100 140 60
50 - 70 35 65 1 90
120 - 170 65 - 110 30
Kivcet TBRC
* 250* 450 - 550
100 105 40
20 25 30
330 450 140
* Total sau parial acoperit de conversia cldurii reziduale
Tabelul 5.44: Necesarul de energie pentru diverse procese de obinere a plumbului
Proces
Electroliza zincului Distilare ISF & NJ Cuptor cu ardere Waelz Evaporarea zgurii
Energie legat Electric de: kW/h per t t zinc 4100
Cocs kg/t
Gaze naturale Nm3/t
t zinc t Metal t WO filtrat t zgur
1050 750 200 150
1100 785 850 250
220 160 20
Tabelul 5.45: Necesarul de energie pentru diverse procese de obinere a zincului
5.1.1 Emisii n aer

Emisiile pot fi degajate n timpul procesului fie sub form de emisii pe coul de tiraj, fie sub form de emisii fugitive, n funcie de vechimea fabricii i de tehnologia utilizat. n mod normal, emisiile pe coul de tiraj sunt monitorizate continuu sau periodic i raportate. Principalele emisii n aer rezultate din producerea de zinc i plumb sunt:
dioxidul de sulf (SO2), ali compui ai sulfului i aerosoli de acid; oxizi de azot (NOx) i ali compui ai azotului; metale i compui ai acestora; praf.
373
Chapter 5
COV i dioxine.
Ali ageni poluani sunt considerai a avea o importan neglijabil pentru industrie, parial, deoarece acetia nu sunt prezeni n procesul de producie i, parial, deoarece acetia sunt neutralizai imediat (de exemplu, clorul) sau apar n concentraii foarte sczute. Emisiile sunt legate n mare msur de praf (cu excepia cadmiului, arsenicului i mercurului care pot fi prezente n faza de vapori) [tm 101, NL Zn 1998]. Sursele de emisii pentru proces sunt:
calcinare (Majoritatea emisiilor se produc n timpul opririlor neprogramate); alt tratament anterior (desfacerea acumulatorului); transportul i manipularea materialului; topire i rafinare; filtrare i purificare; electroliz; turnare; instalaia de acid sulfuric.
Element component Calcinare Sintetizare Topire * Filtrare i purificare Electroliz Desfacerea acumulatorului Turnare etc. Instalaia de acid sulfuric
Oxizi de sulf
(aerosoli de acid)
Oxizi de azot * Praf i * metale COV ()** dioxine Not. mai important .. mai puin important.
*Emisiile directe din etapele de calcinare sau topire sunt tratate i/sau transformate n cadrul etapelor de curare cu gaze i de producere de acid sulfuric; restul de emisii de dioxid de sulf i oxizii de azot din instalaia de acid sulfuric continu s aib importan. Emisiile fugitive i necaptate sunt, de asemenea, relevante din aceste surse. Topirea secundar a pastei din acumulatori reprezint o surs de SO2. ** Dioxinele i COV pot fi prezente dac se utilizeaz materiale auxiliare care conin dioxine sau care sunt contaminate cu materii organice. COV pot fi, de asemenea, prezente n timpul proceselor de extracie cu solveni utilizate pentru producerea de Ga, Ge etc.
Tabelul 5.46: Importana emisiilor poteniale n aer rezultate din producerea de plumb, zinc i cadmiu
Pe lng emisiile din timpul procesului, se produc i emisii fugitive. Sursele majore de emisii fugitive sunt [tm 101, NL Zn 1998]:

praful rezultat din depozitarea i manipularea concentratelor (10 t/y); scurgeri din cuptoarele de calcinare i topitoare; praful din gazele de evacuare din recipientele de filtrare i purificare (1 t/y); gazele de evacuare din turnurile de rcire ale unitilor de filtrare i purificare (0,7 t/y); gazele de evacuare din turnurile de rcire pentru procesul de electroliz (0,8 t/y); praful din gazele de evacuare din cuptoarele de turnare (1,8 t/y); diverse (0,7 t/y).
n ciuda faptului c este dificil msurarea i estimarea emisiilor fugitive, exist cteva metode care au fost utilizate cu succes (seciunea 2.7). n urmtorul tabel sunt prezentate cteva date referitoare la emisii, bazate pe modernizarea unui proces de obinere a plumbului prin cuptorul
374
Chapter 5
de topire cu cuv la topirea ISA [tm 102, DFIU Zn 1999] i este ilustrat nivelul potenial ridicat de emisii fugitive.
Fabric convenional (1990) [kg/a] Fabric ISA Smelt (1997) [kg/a] Viteza de reducere [%]
Total 94,1 99,3 94 97,5 96,7 95 98
Emisii Controlate Fugitive Total Controlate Fugitive Total Controlate Fugitive Plumb 5236 19555 24791 911 540 1451 83 97 Cadmiu 330 242 572 3,81 0,24 4,05 99 > 99 Antimoniu 151 309 460 25,8 1,77 27,52 83 > 99 Arsenic 77,6 141,5 219,1 4,03 1,55 5,58 95 99 Taliu 21,9 16,1 38 1,27 < 0,01 1,27 94 > 99 Mercur 16,7 0,4 17,1 0,87 < 0,01 0,87 95 > 97 Dioxid de 7085 7085 140,4 140,4 98 sulf[t/a] Not Date preliminare pentru fabrica ISA Smelt. Producie de plumb 1990 - 96724t; 1997 - 86941t.
Tabelul 5.47: Importana modernizrii fabricilor asupra emisiilor fugitive
5.1.1.1
Dioxidul de sulf i ali compui ai sulfului
Sursele majore pentru emisiile de dioxid de sulf sunt emisiile fugitive din etapele de oxidare, emisiile directe din instalaia de acid sulfuric i emisia de sulf rezidual n ncrctura din furnal. Extraciile de calitate i etanarea furnalelor previne emisiile fugitive, iar gazele colectate din etapele de oxidare sunt transferate ctre instalaia de curare cu gaze i, apoi, n instalaia de acid sulfuric. Dup epurare, dioxidul de sulf din gazele din etapele de sintetizare, calcinare sau topire direct este transformat n trioxid de sulf (SO3). n general, eficiena se situeaz ntre 95 i 99,8%, n funcie de instalaia de acid sulfuric utilizat (absorbie simpl sau dubl) i de concentraia de dioxid de sulf din gazele de admisie i variaia sau stabilitatea acestora. Pot fi emise gaze reziduale cu concentraii de SO2 situate ntre 200 i 2300 mg/Nm3. O cantitate foarte redus de SO3 nu este absorbit i este emis mpreun cu SO2. n timpul pornirii i opririi, pot exista ocazii n care gazele slabe s fie emise fr conversie. Aceste evenimente trebuie identificate pentru instalaii individuale; numeroase societi au realizat mbuntiri semnificative pentru a procesa, controla, preveni sau reduce aceste emisii [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Zgura de plumb i unele materii prime secundare conin sulf rezidual i sulfai. S-a raportat [tm 129, Madelin 1991] c 10% din coninutul de sulf al concentratului de plumb rmne n materialul sintetizat care este introdus n cuptoare. n mod similar, coninutul de sulfat al deeurilor de plumb poate avea importan, n funcie de modul n care acesta este tratat n prealabil i dac pasta este inclus. n majoritatea cazurilor, sulful este fixat n zgur sau n alte produse secundare. Msura n care acesta este fixat depinde de fondanii utilizai i de celelalte materiale asociate n proces, de exemplu, mata de cupru poate fi produs n momentul tratrii simultane a concentratelor de Pb/Cu. Mata de Pb/Fe este produs n condiii reductoare n momentul adugrii de pilitur de fier. n alte cazuri, este posibil s se degajeze SO2 i s fie necesar o tratare suplimentar. n timpul electrolizei, n hal au loc emisii de aerosoli (acid sulfuric diluat i sulfat de zinc). Aceste emisii prsesc ncperea prin ventilare (natural) sau prin turnurile de rcire. Emisia este redus comparativ cu emisiile din instalaia de acid sulfuric, ns din cauz c sunt sub form de aerosoli, acestea pot fi tratate n separatorul de aerosoli sau n reducerea prafului [tm 101, NL Zn 1998]. Unele procese folosesc izolaii pentru celule, precum spum sau benzi din plastic pentru a reduce formarea de aerosoli [tm 139, Finlanda Zn 1999]. O instalaie a fost modificat recent pentru a mbunti calcinarea i pentru a colecta emisiile fugitive din ntregul proces. Emisiile de dioxid de sulf au fost reduse de la 3000 la 1200 g per ton de metal produs. n cele ce urmeaz sunt indicate emisii din alte procese.
Chapter 5
Proces
Produs
Calcinare & Electroliz Instalaie ISF i de sintetizare. QSL ISA Acumulator ntreg Acumulator past desulfurat Acumulator fr past Acumulatori + Past suplimentar Cuptor vertical i instalaie de sintetizare plumb Acumulatori proces MA
Zinc Zinc + Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb
Producie total de metal Tone pe an 105000 - 235000
Dioxid de sulf produs g/t de metal
2500 - 5500 5000 - 9000 1000 7500 7800 1070 - 2000 3200 210 (sistem FGD) 10000 45000 6600
100000 Zn 45000 Pb 90000 90000 35000 35000 - 40000 35000 10000 110000 Pb 33000
Tabelul 5.48: Producie de dioxid de sulf din mai multe procese de producere de zinc i plumb
Aerosolii din concasoarele de acumulatori pot fi, de asemenea, responsabili pentru emisii similare. Emisiile din topitoarele care utilizeaz material obinut din acumulatori conin SO2, concentraia depinde de topirea sau desulfurarea anterioar a pastei sau de fixarea acesteia cu zgura. Cifrele tipice sunt 50 - 500mg/Nm3 [tm 102, DFIU Zn 1999].
5.1.1.2 Oxizii de azot
Etapele de calcinare i topire reprezint surse poteniale de oxizi de azot (NOx). NOx se poate forma din compui ai azotului prezeni n concentrate sau sub form de NOx termic. Acidul sulfuric produs poate absorbi o mare parte din NOx i, n consecin, aceasta poate afecta calitatea acidului sulfuric. Dac ulterior etapelor de calcinare, sunt prezente niveluri ridicate de NOx, se poate impune tratarea gazelor de prjire din motive legate de calitatea produsului i din motive legate de mediu. Alte furnale n care sunt folosite arztoare cu oxi-combustibili pot indica, de asemenea o reducere a NOx. Intervalul pentru toate procesele se situeaz ntre 20 i 400mg/Nm3.
5.1.1.3 Praful i metalele
Praful de transport care rezult din procesele de calcinare i topire reprezint surse poteniale de emisii directe i fugitive de praf i metale. Gazele sunt colectate i tratate n procesele de epurare a gazelor din instalaia de acid sulfuric. Praful este nlturat n proces. Gazele care prsesc condensatoarele cu stropire din ISF, din coloanele de distilare i din punctele de evacuare reprezint, de asemenea, surse poteniale. La aceste puncte este necesar o
Chapter 5
bun extracie i reducere pentru a preveni emisiile fugitive. Tratarea zgurii i rcirea dau natere, de asemenea, la praf. Intervalul pentru emisiile de praf din aceste surse captate se situeaz ntre < 1 i 20 mg/Nm3. Zgurile i cenuile produse n timpul valorificrii plumbului din acumulatori pot conine Sb, atunci cnd aceste reziduuri devin umede, exist emisii poteniale de stibin, care este un gaz otrvitor.
Proces Produs Producie (tone) Grame zinc per ton de metal 10 45 45 11 30 - 90 Grame Pb per ton de metal
Calcinare Calcinare Calcinare Calcinare Instalaie ISF i de sintetizare QSL Topire ISA Acumulator ntreg Acumulator past desulfurat Acumulator past desulfurat Acumulator past cu oxid vndut Acumulatori + Past suplimentar Acumulator MA Cuptor vertical i instalaie de sintetizare plumb Calcinare
Zinc Zinc Zinc Zinc Zinc Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Plumb Zinc
130000 Zn 215000 Zn 235000 Zn 105000Zn 100000 Zn 45000 Pb 90000 Pb 90000Pb 35000 Pb 40000 Pb 35000 Pb 35000 Pb 10000 Pb 33000 110000 Pb 21000 Zn
5 40 10 20 10 - 30 < 15 10 5 - 25 5 - 25 5 25
7,2 -
< 20 70
20 60 - 130 2
Tabelul 5.49: Emiterea n mas de metale din unele procese din Europa (numai emisii controlate)
Dezaerarea recipientelor din etapele de tratare cu leie i purificare poate conduce la emisia de praf i metale. Din etapele de purificare a zincului se poate emite arsin. Cadmiul poate fi emis din etapele de distilare i din instalaiile de cadmiu. Emisiile de aerosoli se produc n ncpere i concasoarele de acumulatori i pot conine metale. Intervalul de emisii de aerosoli i praf din aceste surse se situeaz ntre 0,1 i 4mg/Nm3. Procesele de topire, aliere, turnare i formare de praf de zinc reprezint surse poteniale de emisii de praf i metale. Intervalul pentru emisiile de praf este raportat a se situa ntre 200 i 900mg/Nm3 n cazul gazelor brute [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Se utilizeaz sisteme de colectare i reducere de vapori, iar valorile gazelor epurate se situeaz sub 10mg praf/Nm3 [tm 102, DFIU Zn 1999]. Metalele se asociaz cu praful emis, iar aproximativ 50% este zinc. Cadmiul i plumbul nu sunt prezente n momentul topirii, alierii i turnrii de zinc pur.
5.1.1.4 Compuii organici volatili (VOC) i dioxinele
Formarea de dioxine n zona de ardere i n partea de rcire a sistemului de tratare a gazelor reziduale (sintez de-novo) poate fi posibil n cadrul unor procese, mai ales dac materialele auxiliare care sunt introduse ntr-un proces conin componente din plastic. S-a demonstrat, de
377
Chapter 5
asemenea, c dioxinele sunt prezente i n unele prafuri din cuptoarele de ardere Waelz unde se trateaz praful EAF.
5.1.2 Emisiile n ap
Metalele i compuii acestora i materialele n suspensie reprezint principalii ageni poluani eliberai n ap. Metalele n cauz sunt Zn, Cd, Pb, Hg, Se, Cu, Ni, As, Co i Cr [tm 26, PARCOM 1996; 28, WRC 1993 tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Alte substane importante sunt fluorurile, clorurile i sulfurile.

metale; materiale n suspensie; fluoruri, cloruri, sulfuri.
Posibili vapori de ape reziduale sunt:

Ape reziduale din epuratoarele de gaze cu lichid; Ape reziduale din filtrele electrostatice cu lichid; Ape reziduale din etapa de ndeprtare a mercurului; Ape reziduale din etapele de concasare a acumulatorilor i de clasare; Ape reziduale din granularea zgurii; Ape reziduale din diverse procese hidro-metalurgice; Efluent de splare a anodului i catodului; Ape de colmatare din pompe; Operaiuni generale, inclusiv curarea echipamentelor, a podelelor etc.; Evacuarea din circuitele cu ap de rcire; Evacuarea apelor pluviale de pe suprafee (n special, zone de depozitare) i acoperiuri.
Apele reziduale din epurarea gazelor din topitor i din etapele de calcinare n pat fluidizat sunt cele mai importante surse. Alte surse sunt efluentul de procesare din electroliz, concasarea acumulatorilor i curarea, plus surse diverse.
5.1.2.1 Apele reziduale din instalaia de reducere
n general, sistemele de epurare cu lichid a gazelor funcioneaz cu reciclarea lichidului. Un lichid de scurgere monitorizat menine solidele suspendate i srurile dizolvate n anumite limite. Lichidul de scurgere este tratat fie separat, fie ntr-o instalaie integrat de tratare a apei n scopul nlturrii solidelor i a preparatelor dizolvate anterior evacurii. Destinaia materialelor separate depinde de originea apelor reziduale. Epuratoarele de gaze cu lichid, dup procesul de calcinare, sunt operate cu o soluie acid saturat cu SO2. Epuratorul de gaze nltur fluorurile, clorurile, majoritatea cantitilor de mercur i seleniu i unele particule care trec de tratarea mecanic a gazelor. Pentru a evita acumularea de impuriti, unele lichide trebuie s fie evacuate continuu din epuratorul de gaze. SO2 dizolvat este nlturat n timpul tratrii, anterior evacurii. Filtrele electrostatice cu lichid vor produce, de asemenea, un lichid acid de epurare a gazelor. Acesta este reciclat dup filtrare. Unele lichide trebuie s fie evacuate din acest circuit pentru a preveni acumularea de impuriti. Aceast leie de scurgere este tratat i analizat anterior evacurii [tm 101, Personal Discussions 1998]. Etapa de nlturare a mercurului implic un rezervor de contact gaz-lichid n care lichidul conine un reactant care se combin cu mercurul i l nltur. Clorura de mercur (HgCl2) este adesea utilizat i reacioneaz cu mercurul metalic din gaze pentru a forma un precipitat solid de Hg2Cl2 (aa-numitul calomel). Lichidul relativ curat este evacuat sub form de ap rezidual pentru tratare suplimentar. Hg2Cl2 solid este vndut n scopul valorificrii
Chapter 5
mercurului sau tratat pentru a produce, din nou, clorur de mercur. Urmtorul tabel prezint indicaii privind compoziia lichidelor de epurare a gazelor anterior tratrii.
Element component Concentraie (dizolvat) Compoziia Solidelor suspendate 250 1500 mg/l
Solide Sulfat Clorur Fluorur Mercur Seleniu Arsenic Zinc Cadmiu Plumb
13 25 g/l 1,3 1,8 g/l 0,3 0,5 g/l 0,1 - 9 mg/l 0,1 - 50 mg/l 5 95 mg/l 0,1 2,5 g/l 1 95 mg/l 1 13 mg/l
5 30% de solide suspendate 10 60% de solide suspendate < 0,05% de solide suspendate 2 6% de solide suspendate 5 50% de solide suspendate
Tabelul 5.50: Eflueni tipici de epurare a gazelor
5.1.2.2
Valorificarea acumulatorilor
Etapele de concasare a acumulatorilor i de splare produc un efluent care este acid i conine plumb i alte metale n suspensie i soluie. Acest efluent este neutralizat i apa este reciclat n cadrul procesului. Dac este posibil, acidul este utilizat n alt parte. De obicei, o parte este evacuat din sistem pentru a controla srurile dizolvate. Aceste procese produc, de asemenea, ape de suprafa contaminate i, n consecin, aceast ap este, de asemenea, tratat i refolosit. Se obinuiete ca acest lichid de scurgere s fie evacuat din acest circuit al apei sigilat dup tratate i analizare suplimentar. Contaminarea terasamentelor i a suprafeelor este minimizat prin curarea umed frecvent a oselelor, a zonelor platformelor de staionare i a camioanelor i prin buna practic n curarea scurgerilor. Calitatea i cantitatea apelor reziduale depinde de procesul utilizat, de compoziia materiilor prime care sunt utilizate n proces i de practicile utilizate de operatori. Reutilizarea apei procesate i a celei pluviale se realizeaz n mod obinuit.
5.1.2.3 Efluentul electrolitic
Electrolitul poate fi scurs din celule pentru a controla acumularea impuritilor, de exemplu, magneziu, care pot avea un impact nociv asupra funcionrii celulelor electrolitice. Pentru producerea de zinc, fluxurile din celulele electrolitice fac parte din acelai circuit (nchis) de ap ca i cei din etapele de tratare cu leie i de purificare. Acidul sulfuric format n timpul electrolizei este introdus n procesul de tratare cu leie, iar restul de lichid este purificat i introdus n electroliz [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Efluentul evacuat din circuitul de electroliz-tratare cu leie-purificare este foarte acid i conine concentraii ridicate de zinc i solide suspendate. Volumul evacuat depinde n mare msur de compoziia concentratelor de zinc care sunt utilizate n calcinare. Componentele care au tendina de a se acumula n circuit, n special magneziul, vor determina fluxul de evacuare i tratamentul necesar.
5.1.2.4 Surse diverse
379
Chapter 5
Electrozii utilizai n timpul electrolizei trebuie cltii periodic n scopul nlturrii materialului depus pe suprafa. Dioxidul de mangan se formeaz pe suprafaa anozilor prin reacia oxigenului cu manganul dizolvat. Dup cltirea anozilor, manganul este separat de apa de cltire n scopul refolosirii externe.
Efluent [m/a] Flux [m/h] 40 - 200 Principalele elemente componente [mg/l] Pb Cd As Zn Ni COD 0,01 0,001 0,01 0,5 0,3 6,0 0,05 0,005 0,005 0,05 0,5 0,035 0,1 1,0 < 0,2 < 0,15 < 0,5 < 3,0 < 2,0
Proces Electroliz
ISP Cuptor de ardere Waelz cu instalaie de tratare cu leie oxid Cuptor de ardere Waelz CX + Cuptor cu vatr rotativ MA + Cuptor cu vatr rotativ Acumulator ntreg Cuptor vertical QSL CX + Cuptor cu vatr rotativ + Rafinrie Pb Ausmelt 150000
380 420 25
60000 190000 124000 150000 17000 90000 46800
9 - 10 12,7
0,3 0,5 0,12 1,4 0,02
0,05 0,2 0,06 0,09 0,07 0,01 < 0,1 < 0,05 0,03
0,05 0,5 < 0,0005 < 0,001
0,8 1,0 0,14 1,6 0,27 0,01 < 0,3
0,1 0,7 0,09 < 0,05
13 - 225
40
0,4 < 0,2
96
10
0,1 0,3
< 0,05 0,037
0,3
< 0,05
20 83
110000
13
0,01 0,09
0,001 0,001 0,01 0,1
0,01 0,2
50 200
Tabelul 5.51: Analize tipice ale apei reziduale
Catozii sunt curai dup nlturarea plcuelor de zinc sau plumb. Efluenii lichizi de splare a anodului i catodului sunt acizi i este probabil ca acetia s conin cupru, zinc, plumb i solide suspendate [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999].
380
Chapter 5
Unitate de procesare
Operaiune/surs
Opiuni folosire/tratare
General
Ap pluvial de pe strzi, din curi, de pe acoperiuri Curare ud a oselelor Curarea camioanelor, ... Pierderi
Instalaie de tratare a apei reziduale/refolosire Instalaie de tratare a apei reziduale Recirculare, instalaie de tratare a apei reziduale
Separare acumulator
Se utilizeaz pentru desulfurare/ Instalaie de tratare a apei reziduale Desulfurare past Pierderi Se utilizeaz n procesul de desulfurare/Instalaie de tratare a apei reziduale Operaiune de Rcirea apei din furnal, main i Recirculare prelucrare metalurgic echipamente i topire Granulare zgur Efluent umed ESP Recirculare, instalaie de tratare a apei Ap de granulare reziduale Recirculare Sistem de epurare a Condensat din rcirea gazelor, ESP nlturarea prafului suspendat i gazelor umed reutilizarea ca material primar, Condensat din nlturarea instalaie de tratare a apei reziduale mercurului Dup nlturarea mercurului, la instalaia de tratare a apei reziduale Scurgeri Recirculare Instalaie de acid Echipamente de rcire a apei Recirculare sulfuric Scurgeri Instalaie de tratare a apei reziduale Instalaie de cadmiu Soluie dup nlturarea cadmiului Instalaie de tratare a apei reziduale Scurgeri Fie la nlturarea cadmiului, fie n instalaia de tratare a apei reziduale Depozitare material Ap de suprafa (ploaie/umezire) Instalaie de tratare a apei reziduale primar Instalaie de Epurator de gaze (rcirea zgurii Instalaie de tratare a apei reziduale sintetizare fine) Epurare gaze de Epurarea cu lichid a gazelor Instalaie de tratare a apei reziduale ardere Tratarea cu leie a Tratarea cu leie a cadmiului Instalaie de tratare a apei reziduale cadmiului Furnal IS Epurarea gazelor Instalaie de tratare a apei reziduale; ncpere nclzit cu cocs pentru recirculare epurarea gazelor Recirculare Granulare zgur Ap rezidual de granulare Recirculare, instalaie de tratare a apei reziduale Epurare gaze de Epurarea cu lichid a gazelor de Instalaie de tratare a apei reziduale calcinare/ardere ardere Tratare cu leie Operaiuni generale, inclusiv Retur ctre tratarea cu leie epurarea cu lichid a gazelor Purificare Operaiuni generale Retur ctre tratarea cu leie Electroliz Curarea celulelor, a anozilor i a Retur ctre tratarea cu leie catozilor Toate unitile de ntreinere Instalaie de tratare a apei reziduale procesare Instalaie de tratare a Tratarea efluentului Refolosire pentru anumite apei reziduale aplicaii/evacuare
381
Chapter 5 Tabelul 5.52: Tabel sumar al potenialelor surse de ape reziduale i al opiunilor
Apa de rcire de la granularea zgurii este, de obicei, recirculat ntr-un sistem cu circuit nchis.
382
Chapter 5
5.1.3 Reziduuri i deeuri de procesare

Producia de metale este legat de generarea mai multor produse secundare, reziduuri i deeuri, care sunt, de asemenea, menionate n Catalogul European al Deeurilor (European Waste Catalogue Decizia Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice procesului sunt menionate n cele ce urmeaz. Reziduurile solide derivate din diverse etape de procesare i reducere pot avea una dintre cele trei destinaii posibile. Reciclarea n cadrul sau naintea procesului; Tratare n aval pentru recuperarea altor metale; Evacuare definitiv, dac este cazul, dup tratare, pentru a asigura o evacuare n condiii de siguran. Urmtoarele deeuri solide rezultate sunt importante: Producerea electrolitic de zinc este una dintre principalele surse de deeu solid din industria neferoas. Prin procesul de tratare cu leie sunt generate cantiti relativ mari de solide pe baz de fier. Jarositul i Goethitul sunt clasificate ca deeuri periculoase din cauza coninutului de elemente care pot fi tratate cu leie, precum Cd, Pb i As. Procesele de tratare cu leie i de purificare i de electroliz a zincului i etapele de rafinare a plumbului genereaz, de asemenea, alte solide bogate n metale. De obicei, acestea sunt bogate ntr-un metal specific i sunt reciclate n procesul de producie corespunztor. Furnalul I.S.F. sau cuptoarele de topire direct reprezint, de asemenea, surse semnificative de zguri solide. Aceste zguri au fost supuse unor temperaturi ridicate i conin, n general, niveluri sczute de metale care pot fi tratate cu leie i care, n consecin, pot fi utilizate, apoi, n construcii. Reziduurile solide pot aprea, de asemenea, ca urmare a tratrii efluenilor lichizi. Principalul flux de deeuri este reprezentat de deeurile de gips (CaSO4) i hidroxizii metalici care se produc n instalaia de neutralizare a apelor reziduale. Aceste deeuri sunt considerate a reprezenta efecte asupra unor medii convergente ale acestor tehnici de tratare, ns majoritatea sunt reciclate n procesul pirometalurgic pentru recuperarea metalelor. Praful sau nmolul rezultat din tratarea gazelor se utilizeaz ca materii prime pentru producerea altor metale, precum Ge, Ga, In i As etc. sau pot fi returnate n topitor sau n circuitul de tratare cu leie pentru recuperarea plumbului i zincului. Reziduurile de Hg/Se apar ca urmare a tratrii preliminare a fluxurilor de mercur sau seleniu din etapa de epurare a gazelor. Acest flux de deeuri solide se ridic la aproximativ 40 - 120 t/y ntro instalaie tipic. Hg i Se pot fi recuperate din aceste reziduuri n funcie de piaa pentru aceste metale.
5.1.3.1 Reziduurile de tratare cu leie
Producia de solide pe baz de fier (goethit, jarosit sau hematit) reprezint cel mai mare volum de deeuri, n funcie de procesul folosit. Compoziia este indicat n tabelul urmtor [tm 101, NL Zn 1998].
383
Chapter 5
Proces
Fe%
Zn%
Pb%
Cu%
Cd%
Hematit (cu tratare cu leie direct, integrat) Hematit (fr tratare cu leie direct) Goethit Para-goethit Jarosit convenional Jarosit cu coninut redus de impuriti Dor jarosit n.d. = nu este disponibil
65 - 67 59 40 - 42 40 20 - 30 32 26
< 0,2 1 5-9 n.d. 2-6 0,3 1
< 0,01 0,01 <2 n.d. 0,2 - 6 0,1 4
< 0,02 0,02 < 0,3 n.d. < 0,2 0,2 0,08
< 0,01 0,02 < 0,1 n.d. 0,05 0,2 0,001 0,05
Tabelul 5.53: Exemplu de compoziii ale unor diverse tipuri de reziduuri [tm 101, NL Zn 1998; tm 120, TU Aachen 1999]
n mod tipic, aceste reziduuri reprezint:
Jarosit - ntre 0,35 i 0,80 tone per ton de zinc produs. Goethit ntre 0,3 i 0,35 tone per ton de zinc produs. Hematit 0,2 tone per ton de zinc produs.
Procesele cu hematit nu au putut rezista concurenei, din punct de vedere economic, deoarece procesul este mult mai complex i costisitor pentru a fi operat. n plus, hematitul nu s-a dovedit a fi acceptabil ca materie prim n alte industrii. n suspensie, mai rmn nc, dup filtrare i splare, unele metale care pot fi tratate cu leie. Reziduul poate fi tratat pn la o form pentru care s fie mai puin necesar tratarea cu leie prin neutralizare i tratare cu sulf. Evacuarea acestor reziduuri poate fi extrem de costisitoare deoarece pentru depozitarea materialului se utilizeaz bazine cptuite construite special sau zone izolate. O atenie deosebit este acordat scurgerilor, iar n cazul acestor bazine se impune n mod imperios monitorizarea apei subterane [tm 101, NL Zn 1998; tm 102, DFIU Zn 1999]. Exist un efect semnificativ asupra unor diverse medii convergente comparativ cu procesele capabile de producere a unui reziduu inert. Dup cum s-a raportat mai sus, n 5.1.5.2, reziduurile de tratare cu leie pot fi prelucrate n furnale I.S.F. sau n cuptoare de ardere Waelz. Tratarea pirometalurgic a acestor reziduuri este practicat, de asemenea, n Coreea cu scopul obinerii de zgur netratabil cu leie i de oxizi metalici recuperabili [tm 41 & 43, Ausmelt 1997]; au fost raportate probleme privind acumularea de impuriti [Zn Expert response to 1st Draft, 1998]. n tehnici noi aprute au fost raportate noi tehnici de perfecionare.
5.1.3.2 Zgurile piro-metalurgice i reziduurile
Zgurile din procesele desfurate n cuptorul de topire cu cuv, n furnalul I.S.F., n cuptorul de topire direct i n cuptorul de ardere Waelz conin, de obicei, concentraii foarte sczute de metale tratabile cu leie. n consecin, acestea sunt adecvate pentru utilizarea n construcii [tm 102, DFIU Zn 1999]. Zgura rezultat reprezint ntre 10 i 70% din masa de metal produs, n funcie de materiile prime utilizate. Zgurile din instalaiile de prelucrare a acumulatorilor reprezint ntre 13 i 25% din masa de plumb produs. Acestea pot fi utilizate n construcii, n funcie de disponibilitatea de tratare cu
Chapter 5
leie a metalelor pe care le conin. Disponibilitatea de tratare cu leie este influenat de fondanii utilizai i de condiiile de funcionare [tm 102, DFIU Zn 1999]. Utilizarea de fondani pe baz de sodiu (Na2CO3) pentru fixarea sulfului n zgur conduce la creterea cantitii de metale tratabile cu leie. Aceste zguri i cenui care rezult din procesele de valorificare a acumulatorilor pot conine Sb. Acesta este recuperat, n mod normal, ns depozitarea n condiii de umiditate poate conduce la emisii de stibin. n Statele Membre se utilizeaz un numr de teste standard privind disponibilitatea de tratare cu leie, iar acestea sunt specifice pentru ara n cauz.
Element component Eluat (n conformitate cu DEVS4) [mg/l] 0,02 0,1 0,005 0,1 0,001 0,02 0,05 0,2 < 0,001 0,05 7 11
Zn Pb As
Fe
Cu pH
Tabelul 5.54: Valori de eluat din zgura din furnalul IS [tm 102, DFIU Zn 1999]
Element component
Eluat (n conformitate cu DEVS4) Zgur Waelz (mg/l)
Zn Pb As Crtot Ni Fe Cu F Cl pH
Tabelul 5.55: Valori de eluat pentru zgura acid Waelz [tm 102, DFIU Zn 1999]
0,05 0,02 0,008 0,002 0,005 0,5 0,05 1 5 9,9
Element component
As Cd Cu Pb FeO
Eluat (n conformitate cu DEVS4) (mg/l) 0,05 0,001 0,005 0,02 0,2 < 0,05
Tabelul 5.56: Valori de eluat pentru zgura din procesul QSL [tm 102, DFIU Zn 1999]
385
Chapter 5
Etapa de rafinare
Ieire solide
Opiuni folosire/tratare
ndeprtarea Cenu de cupru zgurii/decuprare nmuiere (procesul Zgur de Harris Harris/nmuiere cu oxigen) Zgur de antimoniu
Procesare suplimentar pentru a recupera cuprul i plumbul Tratare hidrometalurgic pentru recuperarea metalului Tratare pirometalurgic pentru recuperarea metalului Deargintare Crust zinc-argint Recuperarea de metale nobile Dezincare Metal zinc Refolosire pentru dezargintare Debismutare Crust de bismut Recuperare de bismut nlturarea metalelor alcaline Cenu de oxid Mg- Reciclare intern sub form de fondant i a metalelor alcalino- Ca pmntoase Finisare Cenu caustic Reciclare intern
Tabelul 5.57: Material solid din rafinarea lingoului de plumb
Cenuile i substanele solide, nlturate n timpul etapelor de topire i rafinare a zincului i plumbului, conin metale care sunt adecvate pentru recuperare.
5.1.3.3 Alte materiale
Instalaiile de prelucrare a acumulatorilor produc, de asemenea, polipropilen, din casetele zdrobite de acumulatori. Coninutul total de plastic se situeaz ntre 11 i 20% din masa total de plumb produs [tm 102, DFIU Zn 1999]. Exist un numr de instalaii pentru produse din plastic create special pentru acest material, iar acestea produc polipropilen granulat pentru industria automobilelor. Splarea efectiv a fraciunii de polipropilen i separarea altor componente din plastic precum ebonita sau PVC este esenial pentru producerea de produse care s corespund specificaiilor. Urmtoarele tabele indic opiunile de folosire sau tratare pentru reziduurile produse de mai multe procese.
386
Chapter 5
Etapa de producie
Produs sau reziduu
Cantitate kg/t Zn
Opiune de folosire sau tratament
Tratare cu leie/electroliz. Cuptor de Acid sulfuric vapori calcinare/instalaie de Produs Hg acid sulfuric Zgur acid
1750 2000 0,3 0,8 < 0,5 500 - 600 300 - 650 40 - 120 150 2-4 pn la 10 10* 0,25 0,15 200 1300 18 0,25 180 600 - 900
Instalaie de tratare Reziduu neutru de cu leie tratare cu leie Goethit sau jarosit Concentrat de PbAg Reziduu final conc. Pb/Ag este nlturat Cadmiu Cu cementat apei Zgur precipitat de Zgur acid Produs Hg acid Cenu zburtoare Acid sulfuric Instalaie de cadmiu Carbonat de cadmiu
Vnzare Conversie energie Vnzare Evacuare controlat sau retrimitere la calcinare La ISF, cuptorul Waelz sau leie acid fierbinte Recuperare de Ag cu evacuare controlat Evacuare controlat Vnzare Vnzare Evacuare sau topitorul Pb-/Zn
Purificare Tratarea reziduale ISF Instalaie sintetizare/ instalaie de sulfuric
la
Sulfur de taliu Reziduu de tratare cu leie Furnal I.S.F. Zgur ISF (Imperial Smelting Furnace Furnal de topire Imperial) Tratarea apei Zgur precipitat reziduale Distilare New Jersey Lichidare Plumb Zinc dur nlturare de As Cenu Tratarea gazelor Cenu zburtoare reziduale
Evacuare controlat n funcie de compoziie, vnzare sau evacuarea controlat La instalaia Cd Vnzare Vnzare Evacuare controlat La instalaia de sintetizare Vnzare sau evacuare controlat ** Reciclat n instalaia de sintetizare La rafinarea Pb sau ISF Retur la ISF Retur la ISF Retur la instalaia de sintetizare
30 15*** 25 - 50*** < 1 - 5* 10
Not. *valoare estimat ** n funcie de calitate i regulamente. *** cantitatea poate varia n funcie de ncrctur.
Tabelul 5.58: Reziduuri din procesele de producere a zincului [tm 120, TU Aachen 1999]
387
Chapter 5
Etapa de producie
Produs sau reziduu
Cantitate kg/t Pb
Instalaie de evaporare a zgurii Evaporarea zgurii Zgur
700 2,5 - 25 2500
Mat Vapori
Prelucrarea acumulatorilor rotaie scurt Tratare fizic acumulatorilor
Material de construcie rezistent la ap La topitorul Cu Conversie energie
Topire
a Na2SO4 (CX) Past de acumulator (MA) Polipropilen Materiale plastice reziduale Zgur Cenu zburtoare
140 500 70 - 80 100 - 130 150 - 200 25 - 60 60 - 90
Vnzare La topitorul primar Vnzare Evacuare sau incinerare Evacuare Dup tratare, napoi n topitorul Pb La topitorul primar Retur la topitor
Rafinare Cenu Ap rezidual Zgur precipitat Prelucrarea acumulatorilor cuptor de topire cu cuv Pregtirea Acid mort ncrcturii Cuptor vertical Mat FePb Zgur Rafinare Cenu zburtoare Cenu
100 < 150 50 500 < 50 80
Uz extern neutralizare
sau
Vnzare la topitorul PbCu primar Construcia de drumuri Zgur recirculat Reciclare extern/intern Vnzare la recuperare de metale Dup recirculare leie Cd la maina de sintetizare Retur la maina de sintetizare Vnzare Vnzare sau la evacuare controlat Vnzare Retur la maina de sintetizare Retur parial la maina de sintetizare
Cuptor vertical pentru plumb primar Main de sintetizare Cenu zburtoare
pn la 100 pn la 3000 600
Instalaie H2SO4
Retur sintetizare H2SO4 Calomel Zgur acid Precipitat CdZn Zgur Cenu zburtoare apei Zgur
Instalaie Cd Cuptor vertical Tratarea reziduale
500 + 600 retur pn la 80 3
388
Chapter 5 Tabelul 5.59: Reziduuri din procese de producere a plumbului [tm 120, TU Aachen 1999]
389
Chapter 5
Etapa de producie Procesul Kivcet Topitor
Produs sau reziduu
Cantitate kg/t Pb
Instalaie H2SO4 Tratarea apei Procesul Kaldo TBRC (Kaldo) Instalaie H2SO4 Tratarea apei Procesul QSL Topitor
Zgur Cenu zburtoare I Cenu zburtoare II Vapori H2SO4 Calomel Nmol acid Nmol Zgur Cenu zburtoare Vapori H2SO4 Calomel Nmol acid Nmol Zgur Cenu zburtoare Vapori
700 110 100 1300 1100 < 0,10 0,5 350 160 700 500
Evacuare controlat Retur la topitor La leie-zinc Conversie energie Vnzare Vnzare Evacuare controlat La evaporare Retur la topitor Conversie energie Vnzare
440 60 1300 720 0,02 0,05 0,5 1,1 600 275 250 125 50 350 <1 0,2 1,1 40 <5
Instalaie H2SO4 Instalaie Cd Tratarea apei Furnal ISA/Ausmelt Topitor
H2SO4 Calomel Nmol acid Precipitat CdZn Nmol Zgur prim. Zgur final Cenu zburtoare Cenui Praf ZnO Vapori
Construcia de drumuri Retur la topitor Dup tratarea cu leie a Cd Conversie energie Vnzare Vnzare Retur la topitor Vnzare Retur la topitor Retur la topitor * Retur la topitor sau la instalaia de tratare cu leie Retur la topitor * La topitorul zinc Conversie energie Vnzare Retur la topitor Producere de calomel La topitorul zinc Retur la topitor Retur la topitor
Instalaie H2SO4
H2SO4 Nmol acid Precipitat Hg Tratarea cu leie a Precipitat CdZn prafului Reziduu de plumb Tratarea apei Nmol
Not. * Campanii speciale pentru reducerea zgurii.
Tabelul 5.60: Reziduuri din procese de topire direct a plumbului [tm 120, TU Aachen 1999]
390
Chapter 5
5.3 Tehnici de considerat in determinarea BAT

Considerarea tehnicilor de baza privitoare la fiecare caz sunt puternic influentate de materiile neprelucrate disponibile, in particular de tipul si varietatea concentratelor sau materiilorneprelulcrate secundare (metalele pe care le contin pot fi cruciale in alegerea rpocesului). Unele procese au o singura sursa dedicata de materialele neprelucrate. }nsa majoritatea instalatiilor din Europa isi cumpara concentratele de pe piata libera si trebuie sa mentina o flexibilitate in a procesa o mare varietate de materiale neprelucrate. }ntr-o maniera similara standardul sistemelor de colectare si reducere folosite in industria din intreaga lume se reflecta la nivel local, regional si pe lunga durata in standardele de calitate a mediului. De aceea compararea directa a performantelor in protectia mediului a proceselor combiante este foarte dificila. Este totusi posibil sa apreciezi cum un proces particular poate functiona cu echipamentul modern de reducere potrivit. Procesele descrise mai sus sunt aplicate unei mari varietati de materii neprelucrate de o varietate calitativa si compozitionala si sunt de asemenea reprezentative celor folosite in lumea intreaga. Tehnicile au fost dezvoltate de companiile din acest sector pentru a corespunde acestei varietati. Alegerea tehnicii pirometalurgice sau hidro-metalurgice este in functie de materialele neprelucrate folosite, de cantitatea lor, de impuritatile prezente, de produsul final si de costul operatiunii de reciclare si purificare (tm 120 TU Aachen 1999). Acesti factori sunt specifici fiecarui caz. Procesele de recuperare de baza subliniate mai sus reprezinta din aceasta cauza tehnici de luat in considerare pentru procesul de reciclare cand sunt folosite in etapele de recuperare potrivite. Tehnicile de luat in considerare pentru etapele de colectare si recuperare precum si alte aspecte de control si dirijare a procesului sunt acoperite in sectiunile 2.6, 2.7, 2.8.
5.3.1 Depozitarea, manevrarea si procesele de pre-tratare a materialelor

Materiale neprelucrate sunt concentrate, materiale neprelucrate secundare, fluxuri si combustibili. Alte materiale importante sunt produsele, acidul sulfuric, zgura, noroiul si reziduuri procesuale. Alte aspecte importante sunt prevenirea scurgerilor de praf si materii ude, colectarea si tratarea prafului si lichidelor si controlul parametrilor la intrare si functionare a proceselor de manevrare si alimentare. Problemele specifice acestui grup sunt:Datorita concentratelor si fluxurilor generatoare de praf sunt necesare spatii inchise destinate depozitarii, manevrarii si sistemelor de tratare in aceste cazuri. Praful generat in unele operatiuni de lovire inseamna ca colectarea si reutilizarea pot fi aplicate acestui proces. Asemanator suspensiile din apa necesita un timp de sedimentare sau alt tratament anterior deversarii. Concentratele sunt amestecate cu fluxuri pentru a produce o alimentare aproximativ constanta de aceea in practica se face o examinare si anlizare pentru a caracteriza concentratele si a le depozita in containere individuale separat astfel incat un amestec optim sa fie preparat pentru topire/turnare. Amestecul de alimentare poate fi preparat prin sistemele de dozare folosind banda de cantarire sau sisteme de pierdere in greutate. Mixarea finala si omogenizarea pot avea loc in mixere, in paletoare sau in sistemele de transport si masurare. Benzi de transport inchise sau sisteme de transport pneumatice sunt folosite pentru materiale generatoare de praf. Uscatoarele rotative cu gaze calde sau uscatoarele spiralate de abur pot fi folosite daca procesul necesita o alimentare uscata. Uscatoarele spiralate de abur folosesc caldura pierduta din alte parti ale procesului daca balanta termica a acestora o permite. Uscatorul si stagiile de recuperare a prafului emis depind de conditiile specifice cazului cum ar fi siguranta sistemului de alimentare a aburului. Filtrele de panza sau ceramica au o eficienta mai mare de inlaturare a prafului decat EP-urile cand sunt folosite in aceasta etapa a procesului. Acidul produs in timpul procesului poate fi depozitat in rezervoare cu pereti dublii sau rezervoare plasate in buncare rezistente la actiunea sunstantelor chimice. Tratarea noroaielor de acid rezultate de la instalatia de acid sulfuric si acizii slabi rezultati din sistemele de frecare
391
Chapter 5
depind de procesare locala sau necesitatilor de depozitare in afara cazului in care exista o utilizare locala a materialului. Noroiul si alte reziduuri metalice care sunt destinate pentru recuperare in alte locuri pot fi stocate in rezervoare sau alte variante corespunzatoare in functie de material. Noroaiele produse in timpul proceselor care sunt destinate depozitarii pe situri ar trebui curatate de Zn sau de alte metale si deshidratate pe cat posibil. Facilitatile de depozitare ar trebui sa fie in totalitate garantate impotriva scurgerilor, ele fiind subiectul controlului si legilor locale. Apa din zonele care contin noroi poate fi refolosita in procese. Exista o varietate de materiale secundare neprelucrate folosite care variaza de lap rafuri fine pana la obiecte mari. Continutul de metal variaza in functie de tipul materialului si la fel variaza continutul de alte metale si impuritati. Bateriile sunt o sursa comuna de plumb si pot contine acid, depozitarea si manevrarea trebuie din aceasta cauza sa tina cont de continutul de acid si orice vapori de acid care se pot forma. Bateriile NiCd sunt folosite de obiecei uscate dar alte baterii pot fi prezente si pot exista scurgeri de electroliti, acestea ar trebui luate in considerare in alegerea metodei de depozitare si separare folosite. Tehnicile folosite pentru depozitare, manevrare si pre-tratare vor varia de aceea in functie de marimea materialului si existenta oricaror impuritati. Factorii variaza de la caz la caz, iar tehnicile discutate in sectiunea 2.4 vor fi aplicate in functie de loc si materialul de baza specific. Urmatoarele probleme sunt valabile pentru acest grup de metale. - Depozitarea materialelor neprelucrate depinde de natura materialului descris anterior. Este folosita stocarea prafurilor fine in spatii inchise sau ambalaje dimensionate. Materialele secundare neprelucrate care contin componente solubile in apa sunt stocate in spatii inchise. Depozitarea materialelor nongeneratoare de praf si insolubile (cu exceptia bateriilor) poate fi facuta in depozite deschise, iar obiectele mari individuale mari pot fi stocate in spatii deschise. - Etapele de pre-tratare sunt deseori folosite pentru sintetizare sau indepartarea invelisului si separarea altor metale. Tehnicile de macinare si impingere folosite cu o extragere si recuperare a prafului buna. Praful fin produs poate fi tratat pneumatic sau prin alte tehnici de separare pentru recuperarea altor metale. - Prafurile fine pot fi pastrate si manuite intr-o maniera care previne emisiile de pulberi. Deseori sunt amestecate si aglomerate pentru a da o alilmentare consistenta furnalului.
392
Chapter 5
Material
Primary Raw Materials. Coal or Coke.
Storage
Handling
Pre-treatment
Comment
Covered Bays, Silos. Tanks or drums in bunded areas. Enclosed (Silo)
Fuel and other oils. Fluxes.
Concentrates.
Enclosed
Covered conveyors if non-dusty. Pneumatic. Secure pipeline or manual system. Enclosed conveyors with dust collection. Pneumatic. Enclosed with dust collection. Closed conveyor or pneumatic. Closed conveyor or pneumatic. Mechanical loader. Mechanical loader. Mechanical loader. Mechanical loader and conveyor. Mechanical loader and conveyor.
Blending with concentrates or other material. Blending using conveyors. Drying or sintering
Secondary Materials. Fine Dust
Coarse dust (raw material or granulated slag) Lump (raw material or slag). Whole Items Batteries - Lead Acid - Ni/Cd
Products and Residues. Acids: Waste acid
Enclosed or drummed. Covered Bays Open Open or Covered Bays Covered storage Sealed drums or containers
EAF dust Oil collection if necessary Oil collection if necessary Oil collection if necessary Crushing or whole feed. Plastic removal and pyrolysis Acid collection. Reuse if possible. Separation of Fe and Ni
Product Acid Products -Cathodes, ingots and sows. - Dust Process residues for recovery. Wastes for Disposal.
Acid resistant tanks. Acid resistant tanks. Covered concrete area. Drums or bags. Covered or enclosed depending on dust formation. Covered or enclosed bays or sealed (drums) depending on the material. Mechanical loader Depends on conditions. Depends on conditions.
Use in process or neutralisation. Sale
Appropriate drainage system. Potential of Sb and As to hydrolyse. Appropriate drainage system.
Tabelul 5.61: Storage, handling and pre-treatment methods for lead, zinc and cadmium
393
Chapter 5
Sintering is used to prepare concentrates for some of the smelting processes up draft and down draft sintering machines can be used and recent developments of a steel belt sintering process may be appropriate. Collection of fume and gases is important and the up draft sintering process is inherently easier for fume capture. Gases contain sulphur dioxide and will have abatement and sulphur dioxide recovery processes down stream. The sulphur dioxide content is usually low and variable and this influences the design of the sulphuric acid plant. Zinc concentrates are roasted prior to hydro metallurgical processing. Fluidised bed roasters are almost universally used and need good extraction and calcine removal systems. Gases are treated in an integrated abatement and sulphur dioxide recovery processes.
5.3.2 Procesele de topire a plumbului primar

Procesele de topire cu plumb care trebuie luate n considerare sunt [tm 120 TU Aachen 1999]:
Pentru concentratele mixte de plumb i zinc dup sintetizare furnalul de topire Imperial care conine un condensator cu stropire i coloan de distilare New Jersey pentru purificarea i separarea zincului i cadmiului. Etapele de sintetizare trebuie s colecteze bine gazele. Pentru concentratele de plumb i unele materiale secundare cuptorul de topire cu cuv i cuptorul electric dup sintetizarea sau calcinarea, sau topirea concentratelor. Procesele de topire direct care utilizeaz procesele Kaldo, topire ISA/Ausmelt, QSL sau Kivcet. Pentru concentratele mixte de cupru i plumb cuptorul electric dup calcinarea concentratului ntr-un cuptor de calcinare n pat fluidizat.
Furnal Colectare gaze
Semi-sigilat
Avantaje
Performan metalurgic puternic
Dezavantaje
Tehnologia mai veche necesit control modern al procesului Tehnologia mai veche necesit control modern al procesului Etapa de reducere a zgurii nu a fost pus n folosin nlocuire frecvent a gurii de vnt
Comentarii
nchiztor dublu sub form de clopot n plnia de alimentare sau funcionare la rece n partea superioar nchiztor dublu sub form de clopot n plnia de alimentare Coninut ridicat de SO2 n gazele reziduale. Amestec Cu/Pb. Proces integrat cu recuperare de energie. Coninut ridicat de SO2 n gazele reziduale. Proces integrat cu recuperare de energie. Coninut ridicat de SO2 n gazele reziduale. Materiale cu amestec de Cu/Pb.
Cuptor de topire cu cuv 110000 t/a Pb
Furnal de topire Imperial 100000 t/a Zn 40000 t/a Pb
Sigilat
Topire ISA/Ausmelt 90000 t/a Pb QSL 90000 t/a Pb
Sigilat sau Semisigilat Sigilat
Performan metalurgic puternic. Utilizeaz gaze LCV (cu putere caloric redus). Materii prime primare i secundare Materii prime primare i secundare. Acum, procesul este fiabil. Materii prime primare i secundare. Fiabilitatea procesului nu este raportat. Materii prime primare i secundare
Kivcet 90000 t/a Pb
Sigilat
Coninut ridicat de plumb al zgurii
Furnal Kaldo 65000 t/a Pb
nchis
Costisitor
394
Chapter 5 Tabelul 5.62: Prezentare general a topitoarelor de plumb primar
Sistemul de reducere care trebuie luat n considerare pentru procesele de topire primar este nlturarea prafului i nlturarea altor metale urmate de recuperarea dioxidului de sulf. Aceasta se obine, de obicei, prin conversia la acid sulfuric ntr-un proces cu dublu contact cu patru sau mai multe treceri, uneori se utilizeaz un catalizator cu adaos de cesiu. Poate fi practicat conversia unei pri din SO2 n SO2 lichid restul fiind transformat n acid sulfuric. Utilizarea unei singure instalaii de contact sau a procesului WSA este o tehnic care trebuie luat n considerare pentru curenii slabi de gaze cu dioxid de sulf. Gazele sunt rcite (cu recuperare de cldur/energie) i curate nainte de conversie. Se utilizeaz o combinaie de rcitoare i filtre electrostatice la cald sau o combinaie de epuratoare de gaze (radiale sau cu jet) i filtre electrostatice (EP) cu lichid. Sistemele de recuperare mercur sunt utilizate cu tehnicile discutate n seciunea 2.8. Procesele de sintetizare cu eclise, cu curent ascendent sau complet nchise cu tiraj invers reprezint tehnici care trebuie luate n considerare. Sintetizarea cu eclise prezint mai multe avantaje pentru anumite grupe de metale i poate minimiza volumele de gaze, reduce emisiile fugitive i recupera cldur.
5.1.4 Topitoare de plumb secundar

Gama de materiale auxiliare i variaia n coninutul de metal i n gradul de contaminare a condus la crearea unei game de topitoare pentru materiale auxiliare. Cuptorul de topire cu cuv, furnalul de topire ISA, TBRC, cuptorul electric i cuptorul cu vatr rotativ sunt utilizate pentru o gam larg de materiale [tm 120 TU Aachen 1999]. Furnalele menionate mai sus sunt tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Mai multe din tehnicile descrise n seciunile 2.6, 2.7 i 2.8 sunt aplicabile extraciei i reducerii vaporilor i n sistemele de controlare a procesului utilizate de aceste cuptoare. Aceste tehnici nu sunt utilizate n mod curent de toate instalaiile la momentul redactrii. Sistemul de control al procesului pentru unele cuptoare de topire cu cuv este considerat a fi adecvat pentru dezvoltare. Gazele din topitoarele secundare conine diverse cantiti de dioxid de sulf, n funcie de sursa materialului. n special, este posibil ca desulfurarea pastei de acumulator s fie necesar, cu excepia cazului n care pasta este tratat separat ntr-un topitor primar sau sulful poate fi fixat ntr-o mat plumb/fier sau n zgur utiliznd un fondant pe baz de sodiu sau ali fondani care pot realiza aceeai funcie. Dac sulful nu este fixat, este posibil s fie necesar utilizarea unui sistem epurator de gaze. Gazele pot conine cantiti importante de metale mai volatile precum antimoniul i cadmiul etc. Etapele de reducere pentru topirea secundar implic rcirea gazelor (cu recuperare de cldur/energie), separarea particulelor de dimensiuni mari, dac este cazul, i filtrarea prin estur. Este posibil s se impun evacuarea dioxidului de sulf i post-combustia, n funcie de compoziia gazelor de ardere (de exemplu, COV i dioxine). Praful colectat este reciclat pentru a se recupera metalele. n mai multe situaii, pot exista concentraii semnificative de materie organic (inclusiv dioxine) n funcie de materia prim utilizat. De exemplu, praful EAF va prezenta un coninut ridicat de dioxine, iar ncrctura de acumulator integral (sau separare incomplet) va furniza o cantitate semnificativ de carbon organic i material plastic clorinat. n aceste cazuri este posibil s se impun post-combustia sau adsorbia de carbon i evacuarea cu grad ridicat de eficien a prafului.
395
Chapter 5
EXEMPLUL 5.01 UTILIZAREA UNUI DISPOZITIV DE POST-COMBUSTIE Descriere: - Utilizarea unui dispozitiv de post-combustie, a unui sistem de rcire i a unui filtru cu estur pentru evacuarea COV, a metalelor i a prafului dintr-un gaz rezidual furnal. Exemplul utilizat face parte dintr-un sistem de valorificare a acumulatorilor cu plumb care utilizeaz produsele de piroliz din coninutul de plastic n calitate de combustibil n dispozitivul de post-combustie. Sistemul de reducere include un dispozitiv de post-combustie de distrugere a COV.
Figura 5.17: Sistem cu dispozitiv de post-combustie utilizat cu un topitor pentru acumulatori ntregi
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Distrugerea COV i recuperarea de energie din gazele reziduale. nlturarea prafului i a metalelor din gazele reziduale permite returnarea prafului din filtru n furnal. Date operaionale: Substana din gazele reziduale (65000 m3/h) Praf [mg/Nm] Plumb [mg/Nm] Cadmiu [mg/Nm] Carbontotal [mg/Nm] Dioxid de sulf [mg/Nm] Oxid de azot (NOx as NO2) [mg/Nm] Monoxid de carbon [mg/Nm] Clorur de hidrogen (HCl) [mg/Nm] Fluorur de hidrogen (HF) [mg/Nm] PCDD/PCDF ( TE, NATO) [ngTE/Nm]
Tabelul 5.63: Date privind performana pentru post-combustie
Coninut
< 1,0 < 0,5 < 0,05 < 10 < 500 < 50 < 50 <5 < 0,5 < 0,1
Cantitatea de gaze reziduale se ridic pn la 65000 Nm/h. Emisiile sub form de praf, monoxid de carbon i dioxid de sulf sunt monitorizate continuu. Adaosul de hidroxid de calciu poate fi injectat n canalul pentru gaze reziduale pentru a preveni valorile maxime ale emisiilor de dioxid de sulf. Praful din filtrul cu estur are un coninut de plumb de maxim 65 wt-% i
Chapter 5
poate fi recirculat n cuptorul de topire ca material primar dup evacuarea clorului. Pentru a se obine aceasta, praful din filtru este tratat n exterior ntr-un proces hidro-metalurgic destinat producerii de carbonat de plumb. Carbonatul de plumb este recirculat i introdus ca de materie prim n cuptorul vertical.
Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv de reducerea a emisiilor, utilizarea coninutului organic ca combustibil. Efect potenial negativ prin pierderea materialului plastic i costul de nlocuire a energiei. Economie: - Nu exist informaii disponibile, dar n anexele privind costurile sunt incluse date pentru un sistem similar. Mai multe instalaii funcioneaz viabil. Aplicabilitate: - Majoritatea furnalelor ncrcare cu coninut ridicat de mas organic. Exemplu de instalaii: - Germania, Belgia i Suedia. Literatur de referin: - [tm 102, DFIU Zn 1999, tm 120, TU Aachen 1999]
Tabelul urmtor ofer o prezentare general a avantajelor i dezavantajelor cuptoarelor cu topire secundar pentru diverse metale.
Colectarea gazelor Cuptor cu Sigilat n vatr rotativ timpul funcionrii. Zona de ncrcare este acoperit Furnal Acoperire Ausmelt / de integral, topire ISA sistem de ncrcare sigilat Cuptor de Sigilat printrtopire cu cuv un dublu clopot sau u. Furnal Avantaje Dezavantaje Comentarii
Robust, stabilit.
bine Gam de materii Zon integrat prime. Poteniale alimentare emisii fugitive. evacuare metalului. mbogire oxigen Vitez mare de n continu mbogire topire. Gam dezvoltare oxigen larg de materii prime
de i a cu cu
Cuptor electric
Sigilat
Proces robust. Sistemele de Gam larg de control al materii prime. procesului necesit dezvoltare Volum redus de Unele restricii gaze. privind alimentarea. Compact, vitez Costisitor mare de topire. Rotaia ofer vitez mare de reacie.
Dispozitiv de post-combustie pentru materiile organice i CO Dispozitiv de post-combustie pentru materiile organice i CO mbogire cu oxigen
TBRC
Sistem nchis
Not. n toate cazurile, sistemele de reducere trebuie s ia n considerare materiile prime i tratarea preliminar a acestora. Post-combustia, evacuarea dioxidului de sulf, rcirea gazelor i evacuarea prafului (filtru cu estur) vor fi utilizate n diverse combinaii n funcie de tratarea preliminar aplicat.
Tabelul 5.64: Prezentare general a cuptoarele de topire secundar
S-a realizat compararea tehnicilor de prelucrare a acumulatorilor n vederea evalurii principalelor tipuri de procesare. Exist un echilibru ntre recuperarea de polipropilen din
Chapter 5
carcase i utilizarea coninutului de material plastic ca combustibil n cadrul procesului. Comentariul cel mai evident este acela c coninutul de energie al carcasei de acumulator trebuie comparat cu costul energiei de producere de plastic i de turnare a acestuia. Cu toate acestea, exist efecte locale precum existena unei piee locale pentru PE i alte materiale plastice i poteniala utilizare pe plan local a acidului i cldurii i factori cu raz mare de aciune precum potenialele efecte ale dioxidului de sulf. Aceti factori trebuie evaluai n funcie de situaia de la faa locului. Cellalt factor care trebuie determinat la nivel local este desulfurarea pastei de acumulator, potenialul de fixare a sulfului n mata Pb/Fe sau n zgur i eventualele condiii de topire a pastei de acumulator ntr-o alt instalaie. Este posibil ca zgura alb produs prin utilizarea de fondani pe baz de sod s nu poat fi evacuat pe plan local. Pentru fixarea sulfului n zgur i evitarea componentelor solubile sunt disponibili ali fondani, ns la momentul redactrii nu sunt disponibile detalii.
5.1.5 Tratarea zgurii

Etapele de evaporare a zgurii i de reducere a zgurii care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n seciunea 2.8 care sunt adecvate pentru proces sunt, de asemenea, tehnici care s fie luate n considerare.
5.1.6 Rafinarea plumbului

Procesele discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Coninutul specific al altor metale va influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, n special, controlul temperaturii din cazane i sistemele de colectare i reducere a vaporilor. Cazanele de rafinare nu sunt considerate a fi adecvate pentru topirea deeurilor de plumb care sunt contaminate cu materii organice.
5.1.7 Zincul primar

Coloana de distilare New Jersey este o tehnic care trebuie luat n considerare pentru producere piro-metalurgic a zincului primar utilizat mpreun cu ISF pentru concentratele mixte de plumb i zinc.
Furnal
Ctigarea de electroni de zinc. 105000 235000 t/a Zn Furnal de topire Imperial 100000 t/a Zn 40000 t/a Pb Coloan de distilare New Jersey 20000 100000 t/a Zn
Colectarea gazelor
Cazan de calcinare sigilat Sigilat
Avantaje
Performan dovedit Performan metalurgic robust Integrat cu ISF pentru producerea de zinc. Performan dovedit
Dezavantaje
Precipitat de fier
Comentarii
Utilizare de gaze LCV Probleme de blocaj Necesit controlul procesului i detectarea vibraiilor
Sigilat
Tabelul 5.65: Prezentare general a topitoarelor de zinc primar
398
Chapter 5
Procesele hidrometalurgice sunt foarte importante n producerea de zinc. Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT [tm 120 TU Aachen 1999]. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Dup cum s-a raportat mai sus, procesul cu goethit se bazeaz pe un coninut redus de fier de calcin (sau ZnO) utilizat pentru precipotare, n timp ce procesul cu jarosit poate asigura o bun recuperare a zincului, chiar i n cazul unui coninut ridicat de fier (pn la 10%) [tm 139, Finlanda Zn 1999). n ambele cazuri, este necesar splarea eficient a fierului precipitat. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese. Din cauz c procesele metalurgice implic tratarea cu leie i etapele electrolitice, trebuie luat n considerare o evacuare corespunztoare a materialului tratat cu leie i a lichidului electrolitic de scurgere. Trebuie luat n considerare conectarea reactoarelor i a filtrelor la epuratoare de gaze adecvate sau la separatoare de picturi n scopul prevenirii emisiilor de aerosoli. Tehnicile discutate n seciunea 2.9 destinate prevenirii emisiilor n ap, de exemplu, prin sisteme de reinere a scurgerilor, sunt relevante. Dac este posibil, trebuie utilizate tehnici de neutralizare a reziduurilor de jarosit sau goethit.
5.1.7.1 Rafinarea chimic
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT [tm 120 TU Aachen 1999]. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, de exemplu, evacuarea de arsin i stibin prin gazele de epurare din etapele de tratare chimic cu ageni de oxidare precum permanganatul de potasiu.
5.1.7.2 Ctigul de electroni
Procesele cu ctig de electroni caracterizate prin dimensiuni de celul optimizate (spaiere, numr de celule etc.) i care utilizeaz semifabricate cu catod de aluminiu sunt tehnici care trebuie luate n considerare. Colectarea i striparea mecanic (i automat), precum i detectarea mai elaborat a scurt-circuitului merit, de asemenea, s fie luate n considerare n funcie de gradul de operare. Prin ctigul de electroni sunt produse gaze care sunt emise la anod i care vor produce vapori acizi. Acetia trebuie colectai i evacuai; se realizeaz extracia i eliminarea vaporilor, iar vaporii colectai sunt reintrodui n proces. Epurarea gazelor colectate nu permite reutilizarea vaporilor i contribuie la formarea de ap rezidual. Capacele celulelor pot fi utilizate pentru a reduce cantitatea de vapori formai. Se pot utiliza straturi de solzi de materii organice sau plastice.
EXEMPLUL 5.02 COLECTAREA I TRATAREA VAPORILOR ELECTROLITICI Descriere: - Colectarea gazelor din celul sau a aerului de ventilare a ncperii n vederea eliminrii vaporilor. Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Evacuarea vaporilor acizi care, n sens contrar, ar fi emii n mediul nconjurtor, la nivel local. mbuntirea condiiilor de la locul de munc. Date operaionale: - Nu sunt disponibile, compararea subiectiv cu o instalaie nemodificat a indicat o ameliorare semnificativ n interior i n exteriorul instalaiei.
399
Chapter 5
Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv, prin recuperarea acidului care poate fi reintrodus n proces. Costul energiei pentru ventilatoare. Economie: - Nu s-a realizat o evaluare, dar este viabil din punct de vedere economic n numeroase instalaii. Aplicabilitate: - Toate procesele cu ctig de electroni. Exemple de instalaii: - Spania. Literatura de referin: - [tm 106, Farrell 1998]
Trebuie practicat rcirea prin electroliz, iar cldura recuperat, dac este posibil. Trebuie s se realizeze eliminarea vaporilor din aerul de rcire. Procesele i tehnicile pentru de control, colectare de vapori i evacuare a gazelor acide sunt adecvate pentru utilizarea cu noi instalaii existente. Sistemele de evacuare cu carcas sigilat a rezervorului, recuperarea lichidului electrolitic de scurgere reprezint, de asemenea, tehnici care trebuie luate n considerare.
5.1.8 Zincul secundar

Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese.
5.1.8.1
Cuptoarele de ardere Waelz i cuptoarele de evaporare a zgurii
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT.
EXEMPLUL 5.03 SPLAREA OXIDULUI WAELZ Descriere: - Oxidul Waelz poate fi, de asemenea, tratat cu leie ntr-un proces n dou etape n care, n prima etap, se utilizeaz carbonat de sodiu, iar n cea de-a doua etap se utilizeaz ap pentru nlturarea clorurii, a fluorurii, a sodiului, a potasiului i a sulfului. Produsul final purificat este uscat i poate fi utilizat ca material primar pentru procesul de electroliz a zincului.
400
Chapter 5
Oxid Waelz
Prima etap de tratare cu leie
Na2CO3
Filtrare
Leie
Precipitare Ap proaspt Na HS
A doua etap de tratare cu leie
Filtrare Filtrare
Efluent final
Oxid tratat cu leie
Solid n cuptorul de ardere Waelz
Figura 5.18: Diagrama unui circuit de splare a oxidului Waelz
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Pozitive, n ansamblu Fixarea impuritilor n zgura din furnal sau n noroiul de tratare a efluentului. Costul energiei procesului. Date operaionale: Element component Zn% Pb% S% F% Cl% K2O%
Tabelul 5.66: Efectul splrii
Oxid Waelz nesplat
Oxid Waelz splat
55 - 60 7 - 10 0,5 - 1 0,2 0,5 4-8 1-3
60 - 68 8 - 11 < 0,15 < 0,15 < 0,15 < 0,15
Element component Zn mg/l Pb mg/l Cd mg/l
Ap rezidual dup tratarea cu NaHS 0,1 0,2 0,05 0,15 0,01 0,15
Tabelul 5.67: Ap rezidual din procesul de splare
Efecte asupra mediilor convergente: - Pozitive prin simplificarea utilizrii oxidului Waelz ntr-o etap de tratare cu leie/de electroliz. Economie: - Nu s-a realizat o evaluare, dar procesul este n uz i este viabil din punct de vedere economic. Aplicabilitate: - Majoritatea cuptoarelor de ardere Waelz. Exemple de instalaii: - Spania, Germania.
Chapter 5
Literatura de referin: - [tm 95, Borja Garcia-Egocheaga 1998]
Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, n special, tehnicile de prevenire a formrii i distrugerii de dioxine. Procesele i tehnicile pentru tratarea cu leie a oxidului Waelz sunt adecvate pentru utilizarea cu noi instalaii existente.
5.1.9 Cadmiul i alte metale

Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final, iar separarea taliului va fi pus n practic, dac va fi necesar. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese. Este posibil ca COV i diverse mirosuri s fie, de asemenea, prezente n timpul proceselor de extracie cu solveni utilizate pentru producerea de Ga, Ge etc.
5.1.10 Colectarea i reducerea de vapori/gaze

Tehnicile discutate n seciunile 2.7 i 2.8 din acest document n ceea ce privete evacuarea de SO2, COV, dioxine i praf sunt tehnici care trebuie luate n considerare pentru diversele etape din proces implicate n producerea metalelor din aceast grup. Utilizarea unor capace secundare reprezint, de asemenea, o tehnic care trebuie luat n considerare. Proiectul sistemului de acoperire trebuie s prevad accesul pentru ncrcare i alte operaiuni din furnal i modul n care sursa gazelor de procesare se modific pe durata ciclului de procesare. Acest lucru poate fi obinut prin utilizarea unui sistem de control inteligent care s vizeze emisiile de vapori n mod automat, pe msur ce acestea apar pe durata ciclului fr consecine precum cantitatea ridicat de energie pentru funcionarea continu Utilizarea de capace pentru evacuare i turnare reprezint, de asemenea, o tehnic demn de luat n considerare. Evacuarea vaporilor va consta, n principal, din oxizi ai metalelor care sunt implicate n procesul de topire. Proiectul sistemului de acoperire trebuie s prevad accesul pentru ncrcare i alte operaiuni din furnal i modul n care sursa gazelor de procesare se modific pe durata ciclului de procesare. Un exemplu de capac coincident pentru ncrcare i evacuare este indicat n cele ce urmeaz.
EXEMPLUL 5.04 COLECTAREA VAPORILOR Descriere: - Zon de ncrcare i evacuare co-incident pentru un cuptor cu vatr rotativ.
402
Chapter 5
Incint pentru colectarea de vapori
Orificii de evacuare
U de ncrcare
Gur de evacuare arztor Incint pentru colectarea de vapori
Arztor U de ncrcare
Figura 5.19: Sistem de colectare de vapori co-incident
Uzura cptuelii cuptorului poate nsemna c orificiile de evacuare de la extremitatea dinspre u este posibil s nu permit evacuarea ntregii cantiti de metal.
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - O mai facil colectarea vaporilor dintrun singur punct de vedere. Date operaionale: - Nu sunt disponibile. Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv o mare eficien de colectare cu consum redus de energie. Economie: - Cost redus de modificare. Mai multe exemple funcioneaz n mod viabil. Aplicabilitate: - Toate cuptoarele cu vatr rotativ. Exemple de instalaii: - Frana, Marea Britanie, Germania Literatura de referin: - [tm 106, Farrell, 1998; tm 120, TU Aachen 1999]
Exist mai multe aspecte specifice pentru locaie care se vor aplica, iar unele dintre acestea sunt discutate mai sus, n acest capitol. Tehnologiile de procesare discutate n acest capitol, combinate cu o reducere adecvat sunt capabile s ntruneasc cerinele riguroase de protecie a mediului nconjurtor.
Reactant utilizat.
Element component n gazele reziduale.
Metod de tratare.
403
Chapter 5
Solveni, COV, (pentru In, Ga etc.) Clorur, HCl (pentru In, Ga etc.) Acid azotic (pentru In, Ga etc.) Amoniac (pentru In, Ga etc.)
COV Cl2 NOx NH3
Condensare. Carbon activat, Filtru biologic Colectare. Sistem cu epurator de gaze cu leie de sod caustic Oxidare i absorbie, reciclare, sistem cu epurator de gaze Recuperare, sistem cu epurator de gaze Oxidare i absorbie ntr-un sistem cu epurator de gaze
Oxizi de antimoniu sau Stibin sau arsin arsenic
Tabelul 5.68: Metode de tratare chimic pentru componente gazoase
5.1.11 Instalaiile de acid sulfuric

Dioxidul de sulf produs n timpul etapelor de topire, sintetizare i calcinare poate avea un impact grav asupra mediului nconjurtor i este extras din gaze fie ntr-o instalaie de acid sulfuric, fie prin recuperarea sub form de dioxid de sulf. Diversele procese utilizate pentru nlturarea dioxidului de sulf sunt descrise n seciunea 2.8 din prezentul document i trebuie evaluate n legtur cu concentraia de dioxid de sulf produs in etapa de sintetizare, calcinare sau topire. Procesul utilizat depinde, de asemenea, de pieele locale deoarece, n general, se utilizeaz dioxidul de sulf lichid, transformat n acid sulfuric. Exist mai muli factori care afecteaz producia de acid sulfuric, iar unii sunt specifici pentru aceast grup de metale. Acestea sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Utilizarea mbogirii cu oxigen n unele topitoare directe are drept rezultat un coninut ridicat de dioxid de sulf i, dei, acesta este diluat ulterior pn la sub 14% SO2 pentru conversie, reducerea volumului de gaz permite realizarea de economii n ceea ce privete dimensiunile conductelor, ventilatoarelor i ale instalaiei de reducere. Cellalt factor care este prezent cu o concentraie ridicat de gaze este potenialul de utilizare a a excesului de cldur prezent n gaze, n special, dup etapele de cataliz, care sunt puternic exotermice. Diluarea ulterioar a gazului asigur, de asemenea, prezena unei cantiti suficiente de oxigen pentru procesul catalitic. Cellalt factor care afecteaz coninutul de dioxid de sulf este coninutul redus i variabil al gazelor din unele instalaii de sintetizare. Aceast variaie coninutului de SO2 nseamn c proiectul instalaiei de acid trebuie s ia acest lucru n considerare n etapele de epurare i de transfer de cldur i n alegerea catalizatorului. Dup cum s-a raportat mai sus, acum se poate alege dintr-o gama mai larg de catalizatori, iar catalizatorii cu adaos de cesiu pot fi capabili s mbunteasc performana. Cu o concentraie sczut de gaz, este posibil s fie nevoie de adugare de cldur la gaze pentru a menine temperatura corect pentru trecerea catalizatorului. Performana unei instalaii metalurgice de acid depinde de performana seciunii de epurare a gazelor. Dac sistemul de curare nu este nltur impuritile n mod eficient din gazele de admisie, performana seciunii de contact se va deteriora. Dei proiectul sistemelor de epurare cu lichid a gazelor poate diferi, n mare msur, acestea au urmtoarele cerine i caracteristici n comun:

Impuritile solide trebuie evacuate, oferind o calitate final a gazului de < 1 mg dust/Nm3 (clar din punct de vedere optic). Coninutul de trioxid de sulf din gaz trebuie redus la nivelul de 15 - 25 mg/Nm3. Fluorurile i clorurile trebuie nlturate pentru a preveni deteriorarea zidria turnului de tiraj invers i catalizatorul din convertor.
404
Chapter 5
Gazul trebuie rcit pn la o temperatur care s satisfac echilibrul apei din instalaia de acid. Temperatura depinde de concentraia de SO2 din gaz i de concentraia de acid produs. Un gaz cu 4 - 6% SO2 necesit rcirea pn la temperaturi sub 30 C, n timp ce un gaz cu un coninut de SO2 cu mult peste 10% poate tolera temperaturi ale gazelor de aproximativ 35 - 40 C, n momentul producerii de acid de calitate de 98,5%.
Viteza de conversie a dioxidului de sulf n trioxid de sulf este, n general, raportat pentru aceste procese i se poate situa n intervalul 98,5 99,8% pentru gazele produse din diverse procese. Cu toate acestea, exist mai muli factori care afecteaz viteza de conversie, iar acetia trebuie luai n considerare la nivel local. Factorii sunt:
Puritatea gazului de admisie pentru a reduce contaminarea catalizatorului. Concentraia i consistena gazului de admisie. Gazele cu o concentraie mai ridicat i concentraiile mai mari de SO2 tind s permit obinerea unei eficiene de conversie mai ridicate. Aceasta se datoreaz, parial rcirii constante a gazului ntre etape, care se obine atunci cnd exist variaii foarte reduse n concentraie. Alegerea catalizatorului. Catalizatorii cu adaos de oxid de cesiu tind s amplifice vitezele de conversie cu condiia ca ceilali factori s fie controlai pentru a se preveni contaminarea. Schimbrile curente de catalizatori pot permite realizarea de mbuntiri ale catalizatorului n timpul ntreinerii, ns pentru a avea o eficien deplin, acestea trebuie s fie nsoite de mbuntiri n alte domenii. Temperatura corect a gazului de admisie, coninutul de oxigen i echilibrul din ap (a se vedea mai sus). Reglarea efectiv a condiiilor legate de gaz, n special temperatura, ntre aciunile catalizatorului.
n consecin, vitezele de conversie variaz n timp, iar valorile de stare constante pot induce n eroare, ns urmtoarele exemple ilustreaz faptul c performana poate fi atins de instalaii bine proiectate care funcioneaz cu caracteristici diferite ale gazelor de admisie.
EXEMPLUL 5.05 PROCESAREA CU LICHID A ACIDULUI SULFURIC DIN GAZE (WSA - WET GAS SULPHURIC ACID) PENTRU UN GAZ REZIDUAL CU CONINUT REDUS DE SO2 Descriere: - Procesul este indicat pentru tratarea gazelor reziduale n care coninutul de SO2 este redus. Maxim 99,3% din SO2 este transformat prin cataliz n SO3, care reacioneaz cu apa din gaz formnd acid sulfuric gazos. Acidul este condensat ntr-un condensator WSA. Economia de cldur i sensibilitatea sczut la echilibrul din ap nseamn c nu mai este necesar arderea suplimentar a sulfului. Catalizatorul utilizat n tehnologia WSA este un catalizator cu vanadiu accelerat cu potasiu i sodiu n inele extrudate de 10 i 20 mm.
405
Chapter 5 Figura 5.20: Diagrama procesului WSA
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Conversia SO2 n acid sulfuric reduce emisia de SO2 i, n consecin, efectele ploii acide. Date operaionale: - Datele tipice privind performana unei instalaii WSA sint prezentate n tabelul urmtor.
3
Flux Nm /h T intrare C T ieire C H2O intrare, vol.% O2 intrare, vol.% Coninut de SO2, vol.% Conversie % SO3 n gaz curat mg/Nm3 H2SO4 produs, wt% Temp. produsului C Producere de acid, MTPD Consum de energie (electricitate combustibil) kWh/t Consum de ap de rcire Gcal/h/ton acid
Tabelul 5.69: Performana sistemului WSA
Calcinarea plumbului 100000 30 - 35 105 5,5 14,2 2,0 3,5 99 < 28 > 97,5 21 ~290 & 200 - 300 (la 2,7% SO2)
0,25 (T = 5 C)
Efecte asupra mediilor convergente: - Procesul WSA nu genereaz produse reziduale sau ap rezidual i nu utilizeaz agent de absorbie sau alte substane chimice. Economie: - Nu exist informaii disponibile, ns mai multe instalaii funcioneaz viabil Aplicabilitate: - Procesul WSA este aplicabil tuturor noilor instalaii existente, n special, pentru cuptoarele de calcinare cu molibdenit i plumb unde coninutul de SO2 este mai mic de 5 - 6%. Exemple de instalaii: - Frana Literatura de referin: - [tm/165, Bendixen, Haldor Topse, 1996],[tm/166, Bendixen, Haldor Topse, 1996], [tm/167, Bendixen, Haldor Topse, 1997], [tm/ SADACI 1999] EXEMPLUL 5.06 INSTALAIE DE ACID SULFURIC CARE FUNCIONEAZ N CONDIII DE GAZE VARIABILE. Descriere: - Seciunea de epurare i splare a gazelor. Instalaie de acid sulfuric cu contact dublu, 4 treceri. Acid diluat la neutralizare ~ 12 15 m/h cu 5% H2SO4. Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Vitez de conversie ridicat pentru dioxidul de sulf. Peste 99,6% obinut cu o instalaie recent.
406
Chapter 5
Date operaionale: Condiii de evacuare msurate): Volum de gaze reziduale: SOx SO3 NOx (sub form de NO2) Cl- (sub form de HCl) F- (sub form de HF) (valori
34200 685 28 114 1,1 Nedetectabil 0,02 Nedetectabil Nedetectabil < 0,05 Nedetectabil Nedetectabil 0,17 0,25 Nedetectabil
Nm/h mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm
Concentraie medie: Cd Hg Tl As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF

Tabelul 5.70: Performana procesrii acidului sulfuric
mg/Nm mg/Nm mg/Nm mg/Nm
Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv Reducerea principalelor emisii de dioxid de sulf prin conversia n acid sulfuric, recuperarea de cldur din gaze i evoluarea n timpul conversiei. Economie: - Mai multe instalaii funcioneaz n mod viabil. A se vedea, de asemenea, anexa privind costurile Aplicabilitate: - Gazele reziduale din cuptorul de calcinare sau din topitor. Aceste caracteristici pot fi aplicate, de asemenea, la majoritatea instalaiilor existente. Exemple de instalaii: - Germania Literatura de referin: - [tm 102, DFIU Zn 1999]
Cellalt factor important n cazul utilizrii de gaze cu concentraie ridicat ntr-o instalaie de acid sulfuric este coninutul de SO2 rezidual din gazele de evacuare. Majoritatea instalaiilor din Europa funcioneaz cu o eficien de conversie situat n intervalul 99,5 99,8%. Conversia exclude perioada din timpul operaiunilor de pornire i oprire i evenimentele de urgen.
5.1.12 Controlul asupra procesului

Principiile de controlare a procesului discutate n seciunea 2.6 sunt aplicabile proceselor de producie utilizate n aceast Grup. Unele furnale i procese pot fi perfecionate prin adoptarea
Chapter 5
a numeroase din aceste tehnici. O atenie deosebit trebuie acordat msurrii i controlului temperaturii pentru furnalele i cazanele utilizate pentru topirea metalelor din aceast grup, astfel nct formarea de vapori s fie prevenit sau minimizat. Procesele i tehnicile de control al furnalelor i de control al temperaturii de topire pot fi utilizate cu noi instalaii existente.
5.1.13 Apa rezidual

Acesta este un aspect specific pentru fiecare amplasament, i s-a raportat c sistemele de tratare existente sunt situate la un standard ridicat. ntreaga cantitate de ape reziduale trebuie tratat pentru a nltura metalele i solidele dizolvate; n unele cazuri se utilizeaz un proces cu precipitare n dou etape, cu o etap folosind hidroxid, urmat de o etap folosind sulfat care s asigure nlturarea plumbului i cadmiului [tm 171, Steil & Hahre 1999]. Tehnicile indicate n seciunea 2.9 reprezint tehnicile care trebuie luate n considerare. n numeroase instalaii, apa de rcire i apa rezidual tratat, inclusiv apa pluvial, sunt refolosite sau reciclate n cadrul proceselor.

Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici disponibile sunt, toate, tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese.
408
Chapter 5
5.2
Cele mai eficiente tehnici disponibile
Pentru a nelege aceast seciune i coninutul acesteia, atenia cititorului este ndreptat napoi ctre prefaa acestui document i, n special, ctre seciunea a cincia din prefa: Cum s nelegei i s utilizai acest document. Tehnicile i nivelurile asociate de emisie i/sau consum, sau intervalele de niveluri prezentate n aceast seciune au fost evaluate prin intermediul unui proces iterativ care implic urmtorii pai:
identificarea problemelor cheie legate de mediul nconjurtor pentru acest domeniu; care pentru producerea de plumb i zinc sunt praful, vaporii de metale, COV (inclusiv dioxine), mirosuri, SO2, alte gaze acide, COV, ap rezidual, reziduuri precum nmolul, praful de filtru i zgura; examinarea celor mai relevante tehnici n vederea abordrii acestor aspecte cheie; identificarea celor mai bune niveluri de performan privind mediul nconjurtor, n baza datelor disponibile n Uniunea European i n ntreaga lume; examinarea condiiilor n baza crora au fost atinse aceste niveluri de performan, precum costurile, efectele asupra mediilor convergente, forele principale de acionare implicate n implementarea acestor tehnici; selectarea celor mai eficiente tehnici (BAT - Best Available Techniques) i a nivelurilor asociate de emisie i/sau de consum pentru acest sector, ntr-un sens general, n deplin conformitate cu Articolul 2(11) i Anexa IV din Directiv.
Expertiza realizat de Biroul European IPPC i de Grupul de Lucru Tehnic relevant (TWG Technical Working Group) a jucat un rol cheie n fiecare din aceste etape i n modul n care informaiile sunt prezentate aici. n baza acestei evaluri, tehnicile i, pe ct posibil, nivelurile de emisie i consum asociate utilizrii BAT, prezentate n acest capitol sunt considerate a fi adecvate pentru sector ca ntreg i, n numeroase cazuri, reflect performana actual a unor instalaii din sector. n cazul n care sunt prezentate nivelurile de emisie sau consum asociate celor mai eficiente tehnici, acest lucru trebuie neles ca nsemnnd c acele niveluri reprezint performana legat de mediu care ar putea fi anticipat ca rezultat al aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, avndu-se n vedere bilanul costurilor i avantajelor inerente din definiia BAT. Cu toate acestea, nu reprezint valori limit nici pentru emisie, nici pentru consum i nu trebuie nelese ca atare. n unele cazuri, din punct de vedere tehnic, poate fi posibil obinerea unor niveluri mai bune de emisie sau de consum, dar din cauza costurilor implicate sau ale considerentelor legate de mediile diverse, acestea nu sunt considerate a fi adecvate ca BAT pentru sector ca ntreg. Cu toate acestea, aceste niveluri pot fi considerate a fi justificate n cazuri specifice n care exist fore de acionare speciale. Nivelurile de emisie i consum asociate utilizrii BAT trebuie observate alturi de orice condiii specifice de referin (de exemplu, aproximarea perioadelor). Conceptul de niveluri asociate BAT descris mai sus trebuie deosebit de termenul nivel realizabil utilizat n alt parte n acest document. Atunci cnd un nivel este descris ca fiind realizabil utilizndu-se o tehnic special sau o combinaie de tehnici, acesta ar trebui neles ca nsemnnd c poate fi de ateptat ca nivelul s fie atins dup o perioad de timp semnificativ, n cadrul unei instalaii bine ntreinute i operate sau al procesului care utilizeaz acele tehnici. Dac acest lucru va fi necesar, datele privind costurile au fost furnizate mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Acestea ofer indicaii aproximative privind magnitudinea costurilor implicate. Cu toate acestea, costul real de aplicare a unei tehnici va depinde n mare msur de situaia specific privind, de exemplu, taxele, tarifele i caracteristicile tehnice ale instalaiei n cauz. n acest document nu este posibil evaluarea complet a unor astfel de factori caracteristici pentru amplasament. n absena datelor privind
Chapter 5
costurile, concluziile asupra viabilitii economice a tehnicilor sunt extrase din observaiile asupra instalaiilor existente. Se intenioneaz ca BAT generale din aceast seciune s fie un punct de referin n raport cu care s se evalueze performana curent a unei instalaii existente sau s se evalueze o propunere pentru o nou instalaie. n acest fel, acestea vor ajuta la determinarea condiiilor corespunztoare bazate pe BAT pentru instalaie sau la stabilirea regulilor generale obligatorii n conformitate cu Articolul 9(8). Se prevede c noile instalaii pot fi proiectate pentru a funciona la sau, chiar, mai bine dect nivelurile generale BAT prezentate aici. Se consider, de asemenea, c instalaiile existente pot fi aduse la nivelurile generale BAT sau c pot, chiar, funciona mai bine, ca urmare a aplicabilitii tehnice i economice a tehnicilor, n fiecare caz. n timp ce BREF nu stabilesc standarde obligatorii din punct de vedere legal, scopul acestora este de a furniza informaii cu caracter orientativ legate de industrie, Statele Membre i public asupra nivelurilor realizabile de emisii i consum n cazul utilizrii tehnicilor menionate. Valorile limit corespunztoare pentru cazuri specifice vor trebui determinate lundu-se n considerare obiectivele din Directiva IPPC i considerentele de la nivel local. Cele mai eficiente tehnici disponibile sunt influenate de un numr de factori i este necesar o metodologie de examinare a tehnicilor. Abordarea care a fost utilizat este prezentat mai jos. nainte de toate, alegerea procesului depinde n mare msur de materiile prime care sunt disponibile la un anumit amplasament. Cei mai importani factori sunt compoziia acestora, prezena altor metale incluse, distribuia acestora n funcie de dimensiune (inclusiv potenialul de formare de praf) i gradul de contaminare cu materii organice. Pot exista materiale primare disponibile din surse unice sau multiple, materii prime secundare de calitate variabil sau o combinaie de materiale primare i de materii prime secundare. n cel de-al doilea rnd, procesul trebuie s fie adecvat pentru utilizarea cu cele mai eficiente sisteme de colectare i reducere a gazelor care sunt disponibile. Procesele utilizate de colectare i reducere de vapori vor depinde de caracteristicile proceselor principale, de exemplu, unele procese evit transferurile cu lingura de turnare i, n consecin, sunt mai uor de sigilat. Alte procese pot trata materiale reciclate mai uor i, n consecin, pot reduce impactul mai mare asupra mediului nconjurtor prin prevenirea evacurii. n cele din urm, au fost avute n vedere aspectele legate de ap i deeuri, n special minimizarea deeurilor i potenialul de a reutiliza reziduurile i apa n cadrul procesului sau prin alte procese. Energia utilizat de procese este, de asemenea, un factor care este avut n vedere n alegerea proceselor. n consecin, alegerea BAT, n sens general, este complicat i depinde de factorii de mai sus. Cerinele variabile nseamn c BAT este influenat, n principal, de materiile prime disponibile la amplasament i produsul necesar al instalaiei, deci aspectele sunt caracteristice pentru amplasament. Exist avantaje pentru unele procese primare care pot accepta unele materiale auxiliare. Urmtoarele puncte prezint pe scurt metodologia recomandat care a fost utilizat n aceast lucrare:
410
Procesul este verificat i fiabil din punct de vedere industrial? Exist limitri privind materialul primar care poate fi procesat? de exemplu, n topirea primar, unele procese sunt indicate pentru concentrate simple i altele pentru topirea unei ncrcturi complexe. Tipul de ncrctur i alte metale coninute n aceasta (de exemplu, Cu, Sb, Bi) influeneaz selecia procesului. Exist constrngeri privind nivelul de producie? de exemplu, o limit superioar verificat sau un produs minim necesar s fie economic.
Chapter 5
La proces pot fi aplicate cele mai recente i eficiente tehnici de colectare i reducere? Combinaiile de procesare i reducere pot atinge cele mai reduse niveluri de emisie? Emisiile realizabile sun raportate n cele ce urmeaz. Mai exist i alte aspecte, de exemplu, cele legate de siguran? La momentul redactrii, mai multe combinaii de procesare i reducere pot opera la cele mai nalte standarde de mediu i ndeplinesc cerinele BAT. Procesele variaz n ceea ce privete produsul care poate fi obinut i materialele care pot fi utilizate i, astfel, sunt incluse mai multe combinaii. Toate procesele maximizeaz reutilizarea reziduurilor i minimizeaz emisiile n ap. Economia proceselor variaz. Unele trebuie s funcioneze la o capacitate foarte ridicat pentru a obine o funcionare economic, n timp ce altele nu pot atinge capaciti ridicate. Tehnicile de colectare i reducere utilizate cu aceste procese au fost discutate la tehnici pentru a fi luate n considerare n determinarea BAT i n cazul aplicrii n combinaie cu procesul metalurgic vor avea drept rezultat un nivel ridicat de protecie a mediului nconjurtor. Dup cum s-a indicat n prefaa general la acest document, aceast seciune propune tehnici i emisii care sunt considerate a fi compatibile cu BAT, n general. Scopul este acela de a furniza indicaii generale privind nivelurile de emisie i consum care pot fi considerate a reprezenta un standard adecvat de evaluare a performanei bazate pe BAT. Aceasta se realizeaz prin citarea nivelurilor realizabile care sunt aplicabile, n general, att instalaiilor noi, precum i celor modernizate. Instalaiile existente pot prezenta factori, precum limitri de spaiu sau de nlime, care mpiedic adoptarea total a tehnicilor. Nivelul va varia, de asemenea, n timp, n funcie de starea echipamentelor, ntreinerea acestora i controlul asupra procesului din instalaia de reducere. Funcionarea procesului surs va influena, de asemenea, performana deoarece este probabil s existe variaii ale temperaturii, ale volumului de gaz i, chiar, ale caracteristicilor materialului de-a lungul unui proces sau ntro arj. n consecin, emisiile realizabile reprezint numai o baz n raport cu care poate fi evaluat performana instalaiei. Dinamica procesului i alte aspecte caracteristice amplasamentului trebuie luate n considerare la nivel local.
5.2.1 Manipularea i depozitarea materialelor

Concluziile la care s-a ajuns pentru cele mai eficiente tehnici disponibile privind etapele de manipulare i depozitare a materialelor sunt indicate n seciunea 2.17 a acestui document i sunt aplicabile materialelor din acest capitol.

Nu este posibil s se concluzioneze c acestei grupe de metale i poate fi aplicat un singur proces de producie. Tehnicile pentru urmtoarele etape de procesare sun considerate a fi BAT pentru materiile prime care sunt disponibile.
5.2.2.1 Topirea plumbului primar
Lund n considerare metodologia, urmtoarele tehnici, n momentul utilizrii cu tehnicile adecvate de colectare i reducere, sunt considerate a fi BAT pentru producerea de plumb. Sistemele bune de colectare i reducere de gaze i recuperarea de energie aplicate acestor procese ofer avantaje privind eficiena energetic, costul, produsul i uurina de modificare.
411
Chapter 5
Gazele din procesele de sintetizare, calcinare i topire direct trebuie tratate pentru a nltura praful i metalele volatile, pentru a recupera cldur i energie, iar dioxidul de sulf recuperat sau transformat n acid sulfuric, n funcie de pieele locale pentru dioxid de sulf.
412
Chapter 5
Tehnica aplicabil
Materii prime
Comentarii
Procesul Kaldo TBRC (Total protejat). ISF i distilare New Jersey QSL Furnal Kivcet Furnal Kaldo Furnal de topire ISA Cuptor de topire cu cuv
Pb concentrat i secundar (majoritatea calitilor). Concentrate de Zn/Pb. Concentrat de Pb i material auxiliar. Concentrat de Cu/Pb i material auxiliar. Concentrat de Pb i material auxiliar. Concentrat de Pb i material auxiliar. Materiale primare i secundare cu coninut de plumb complex
ncrctur uscat, dioxid de sulf variabil. Operat ntr-o instalaie complex cu alte topitoare Cu. ncrctur sintetizat. Se impune o etap de sintetizare protejat. ncrctur sub form de vapori, granule ncrctur uscat ncrctur sub form de vapori, granule ncrctur sub form de vapori, granule Se impune un control al procesrii de nalt performan, sisteme de colectare i reducere a gazelor. Etapa de sintetizare protejat este necesar sau combinat cu alt furnal.
Tabelul 5.71: Topitoare de plumb primar considerate a fi BAT
5.2.2.2
Topirea de plumb secundar
Pentru producerea de plumb secundar din materii prime secundare, variai stocului de ncrcare trebuie luat, de asemenea, n considerare, la nivel local, iar aceasta influeneaz combinarea de furnale i sistemele asociate de colectare i reducere care sunt utilizate. Procesele care sunt considerate a fi BAT sunt: - Cuptorul de topire cu cuv (cu un bun control al procesrii), furnalul de topire ISA/Ausmelt, cuptorul electric i cuptorul cu vatr rotativ. Cuptorul electric cu arc cufundat este utilizat pentru materiale amestecate de cupru i plumb. Acesta este o unitate sigilat i este, n consecin, n mod inerent mai curat dect celelalte, cu condiia ca sistemul de extracie a gazului s fie proiectat i dimensionat n mod corespunztor. La momentul redactrii, cuptorul electric este utilizat pentru materiale secundare cu coninut de sulf i este conectat la o instalaie de acid sulfuric. Volumul de gaz produs este raportat a fi mai sczut dect n cazul altor furnale i, n consecin, dimensiunea instalaiei de reducere ar putea fi mai mic.
Tehnica aplicabil Materii prime Comentarii
Cuptor electric cu cufundat, sigilat. Furnal de topire ISA.
arc Materiale cu coninut de Cu/Pb Secundar (majoritatea calitilor). Cuptor cu vatr rotativ Majoritatea materialelor auxiliare. Cuptor de topire cu cuv. Acumulatori ntregi
Furnal sigilat, volume mai sczute de gaz. Etapa de tratare a zgurii trebuie verificat. Proces discontinuu, poate oferi flexibilitate pentru diverse materiale. Eficien energetic ridicat. Necesit control de nalt performan, dispozitiv de post-combustie, reducerea i
413
Chapter 5
Creuzete i cazane de topire
monitorizarea emisiilor. Numai plumb curat Se impune controlul i deeuri curate cazanelor.
temperaturii
Tabelul 5.72: Topitoare de plumb secundar considerate a fi BAT
5.2.2.3
Procesele de rafinare a plumbului
Etapele de rafinare care sunt considerate a fi BAT sunt oricare dintre tehnicile care sunt indicate ca tehnici aplicate, combinarea proceselor de rafinare va depinde de materialele coninute n lingoul de plumb. nlturarea cuprului i separarea sub form de cenu de sulfur. Arsenicul, antimoniul i staniul sunt nlturate prin oxidarea cu un amestec de azotat de sodiu i sod caustic, urmat de prelevarea mecanic a crustei n scopul nlturrii cenuii de oxid. Se poate utiliza, de asemenea, aerul/oxigenul. Deargintare prin procesul Parkes i nlturare a zincului prin distilare n vid. nlturarea bismutului prin tratarea cu un amestec de calciu i magneziu n procesul Kroll-Betterton. Procesele trebuie utilizate cu sisteme eficiente de colectare a vaporilor primari i, dac este cazul, a celor secundari. Controlul temperaturii cazanelor de rafinare prezint o importan deosebit pentru a preveni vaporii de plumb, iar nclzirea indirect este mai eficient n obinerea acestui rezultat.
5.2.2.4 Zincul primar
Sistemele de calcinare i de recuperare a sulfului i procesele hidrometalurgice despre care s-a discutat mai sus ca tehnici care trebuie luate n considerare sunt, toate, considerate a fi BAT. Materialele primare specifice care sunt disponibile pentru operator vor influena alegerea procesului final, n special modul de precipitare a fierului. Tehnicile corespunztoare de monitorizare i nlturare a arsinei i stibinei trebuie luate, de asemenea, n considerare n legtur cu aceste procese.
5.2.2.4.1 Purificarea electrolitic
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici care trebuie luate n considerare sunt, toate, considerate a fi BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. O atenie deosebit trebuie acordat evalurii emisiilor poteniale de arsin i stibin din timpul etapelor de purificare electrolitic cu nlturare de arsin i stibin prin gazele de epurare din etapele de tratare chimic cu un agent oxidant precum permanganatul de potasiu.
5.2.2.5 Zincul secundar
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici sunt, toate, considerate a fi BAT cu condiia existenei unui bun control al procesrii i al unor sisteme de colectare i reducere a gazelor. Procesele includ:

Separarea fizic, topirea i alte tehnici de tratare la temperaturi ridicate urmate de nlturarea clorurilor. Utilizarea cuptoarelor de ardere Waelz, a cuptoarelor de tip ciclon sau convertor pentru creterea temperaturii n scopul volatilizrii metalelor i apoi al formrii de oxizi care sunt apoi recuperai din gaze ntr-o etap de filtrare.
414
Chapter 5
Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, n special, controlul temperaturii din furnal i sistemele de colectare i reducere a vaporilor.
5.2.2.6 Cadmiul i alte metale
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici sunt, toate, considerate a fi BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile adecvate discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, n special, manipularea, depozitarea, tratarea preliminar i sistemele de colectare i reducere a vaporilor. Din cauz c aceste metale i compuii acestora au un grad de toxicitate ridicat, trebuie acordat o atenie deosebit alegerii procesului i sistemelor de control i reducere.
5.2.2.7
5.2.2.7.1
Alte etape de procesare

Ctigul de electroni
Procesele care au fost discutate mai sus ca tehnici care trebuie luate n considerare sunt, toate, considerate a fi BAT. Materialele primare specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile adecvate discutate n Capitolul 2 trebuie luate, de asemenea, n considerare, n legtur cu aceste procese, n special, prevenirea formrii i colectarea i recuperarea de vapori din ncpere.
Etapa de procesare Tehnica Comentarii
Ctigul de electroni
Catod permanent, reducerea formrii de vapori la celul Evaporarea zgurii i Metodele raportate mai sus cuptorul de ardere waelz. capabile s produc un produs cu utilizare direct. Concasarea acumulatorului Proces cu 2 etape care s permit separarea etapelor i minimizarea contaminrii fraciunii de plastic
Colectarea de vapori reintroduce acidul n proces. Recuperare de energie. Distrugerea dioxinelor Colectarea i refolosirea acidului din acumulator. Colectare de vapori.
Tabelul 5.73: Prezentare sumar a altor etape de procesare considerate a fi cele mai eficiente tehnici disponibile
5.2.2.8
Colectarea i reducerea gazelor
Sistemele utilizate de colectare a vaporilor pot exploata sistemele de sigilare a furnalelor i pot fi proiectate pentru a menine o depresiune adecvat n furnal care s evite scurgerile i emisiile fugitive. Pot fi utilizate sisteme care menin etaneitatea furnalului sau deschiderea capacului. Exemple sunt: adugarea de material prin capac, adugarea prin intermediul gurilor de vnt sau al lanetelor i utilizarea unor supape rotative robuste la sistemele de alimentare. Un sistem inteligent de colectare a vaporilor capabil s vizeze extracia de vapori la surs i durata oricror vapori va consuma mai puin energie. Cele mai eficiente tehnici disponibile pentru sistemele de tratare a vaporilor sunt cele care utilizeaz rcirea i recuperarea de cldur, dac este posibil, nainte de un filtru cu estur, cu excepia cazului n care acesta este realizat ca parte a procesului de producere de acid sulfuric, iar acest lucru este discutat n cele ce urmeaz. Sunt aplicabile filtrele cu estur care utilizeaz materiale moderne de nalt performan ntr-o structur bine construit i ntreinut. Acestea prezint sisteme de detectare a arderii cu saci i metode de curare imediat.
Chapter 5
Sistemele de recuperare a sulfului i etapele asociate de recuperare de praf i metal sunt cele descrise n seciunea 2.8 din acest document, iar producia de acid sulfuric este tehnica cea mai aplicabil cu excepia cazului n care exist o pia local pentru dioxidul de sulf. Etapa de epurare a gazelor care este utilizat nainte de instalaia de acid sulfuric va conine o combinaie de EP uscat, epuratoare de gaze cu lichid, nlturarea mercurului i EP cu lichid. Factorii care afecteaz procesele din aceast seciune sunt descrii mai sus, la seciunea de tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Sistemele de granulare a zgurii necesit un epurator de gaze cu difuzor de aer sau un EP cu lichid din cauza cantitii mari de vapori. Gazele rezultate din procesul din furnalul I.S.F. necesit, de asemenea, utilizarea epurrii cu lichid astfel nct gazele s fie rcite anterior utilizrii ca combustibil.
Etapa de procesare Elementele componente din gazele reziduale materiilor Praf i metale Opiune de reducere
Manipularea prime
Depozitare corect Colectare de praf i filtru cu estur Tratare preliminar corect Colectare de gaze i filtru cu estur
Tratarea preliminar a materiilor prime (nlturarea mecanic a nveliului/stripare) (nlturare termic a nveliului) Calcinare primar i topire. Sintetizare ISF
Praf i metale Materie organic *
Operaiune de procesare, post-combustie, injectare de carbon i rcire corect a gazelor. Praf, metale i dioxid Operaiune de procesare, colectare de gaze, de sulf. Hg epurare a gazelor (EP uscat i cu lichid etc.), rcire i instalaie de acid sulfuric. CO, vapor de metale Epurare cu lichid (pentru rcirea gazului) anterior utilizrii ca gaz LCV. Granularea zgurii Vapori, praf, H2S, ESP cu lichid, epurator de gaze SO2, Topire secundar Praf i metale Operaiune de procesare, colectare de gaze, rcire i filtru cu estur. Materie organic * Operaiune de procesare, post-combustie, injectare de carbon i rcire corect a Dioxid de sulf** gazelor. Splare, dac este cazul. Rafinare chimic Vapori i metale (As, Operaiune de procesare i colectare de gaze Sb) cu epurator de gaze cu oxidare. Extracie cu solveni COV i mirosuri Reinere, condensator. Carbon sau filtru biologic, dac este cazul. Ctig de electroni Vapori acizi Colectare i splare/eliminare vapori de gaze. Rafinare termic Praf i metale Operaiune de procesare. Colectare de gaze, rcire i filtru cu estur. Dioxid de sulf ** Splare, dac este cazul. Topire, aliere, turnare i Praf i metale Operaiune de procesare. Colectare de gaze, producere de praf. rcire i filtru cu estur. Materie organic * Operaiune de procesare, post-combustie, injectare de carbon i rcire corect a gazelor. Evaporarea zgurii i Praf i metale Operaiune de procesare. Colectare de gaze, procese sin cuptorul de rcire i filtru cu estur sau EP cu lichid,
Chapter 5
ardere Waelz Materie organic *
n cazul utilizrii clirii. Operaiune de procesare, post-combustie, injectare de carbon sau rcire corect a gazelor.
Not. * Materiile organice includ COV raportat ca fiind carbon total (excluznd CO), dioxine i CO, coninutul exact depinde de coninutul organic al materiilor prime utilizate.** Dioxidul de sulf poate fi prezent dac se utilizeaz materii prime sau combustibili cu coninut de sulf (de exemplu, pasta de acumulatori), iar sulful nu este fixat ntr-o zgur sau ntro mat.
Tabelul 5.74: Prezentare sumar a opiunilor de reducere pentru componentele din gazele reziduale
Sistemele de colectare a vaporilor respect cea mai bun practic evideniat n tehnicile descrise n seciunea 2.7. Sistemele de reducere care sunt considerate a fi BAT pentru elementele componente care pot fi gsite n gazele reziduale sunt prezentate pe scurt n tabelul urmtor. Pot exista variaii ale materiilor prime care s influeneze gama de elemente componente sau starea fizic a unor elemente componente precum dimensiunea i proprietile fizice ale prafului produs, iar acestea trebuie evaluate la nivel local.
5.2.2.9
Emisiile n aer asociate cu utilizarea BAT
Emisiile n aer includ emisiile captate/reduse din diverse surse, plus emisiile fugitive sau necaptate din aceste surse. Sistemele moderne, bine operate au ca rezultat nlturarea eficient a agenilor poluani, iar informaiile deinute la momentul redactrii indic faptul c emisiile fugitive pot contribui cel mai mult la emisiile totale. Pentru toate procesele, emisiile totale n aer se bazeaz pe emisiile rezultate din:

Etapele de manipulare i depozitare a materialelor, uscare, granulare, sintetizare, calcinare i topire. Evaporarea zgurii i procesele din cuptorul de ardere Waelz. Etapele de rafinare chimic, rafinare termic i cu ctig de electroni. Etapele de topire, aliere, distilare, turnare etc.
Emisiile fugitive pot avea o importan ridicat i pot fi prevzute din eficiena de capturare a gazelor rezultate din proces i prin monitorizarea mediului nconjurtor (a se vedea seciunea 2.7). Urmtoarele tabele prezint pe scurt tehnicile i emisiile asociate.
Agent poluant Interval asociat cu utilizarea BAT de > 99,1 Tehnici care pot fi utilizate pentru a atinge aceste niveluri Comentarii
Cureni gaze reziduale cu coninut redus de SO2 (~ 1 4%) Cureni
de Factor
Instalaie de acid sulfuric cu contact unic sau WSA, (coninutul de SO2 din gazul rezidual depinde de concentraia gazului introdus) de Instalaie de acid
Pentru gazele cu coninut redus de SO2 de calitate inferioar. Se combin cu epurator de gaze uscat sau semi-uscat pentru a reduce emisiile de SO2 i pentru a produce gips n cazul existenei unei piee disponibile. Din cauza tratrii intense a gazelor
417
Chapter 5
gaze conversie reziduale cu > 99,7% coninut ridicat de SO2 (> 5%)
sulfuric cu contact dublu (Coninutul de SO2 din gazul rezidual depinde de concentraia gazului introdus). Pentru nlturarea definitiv a SO3 este indicat eliminarea vaporilor.
nainte de instalaia de contact vor fi obinute niveluri foarte reduse pentru ali poluani (epurare cu lichid, EP cu lichid i, dac este cazul, nlturarea mercurului pentru a asigura calitatea produsului H2SO4.
Not. Numai emisii colectate. Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizri continue n timpul perioadei de funcionare. n cazurile n care monitorizarea continu nu poate fi practicat, valoarea va fi aproximat pe perioada de prob. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de gaz i praf vor fi luate n considerare pentru proiectarea sistemului, i temperatura corect de funcionare utilizat.
Tabelul 5.75: Emisii n aer din topirea primar, calcinarea i sintetizarea asociate cu utilizarea BAT n sectorul pentru plumb i zinc
418
Chapter 5
Agent poluant Vapori acizi
Interval asociat cu utilizarea BAT < 50 mg/Nm
Arsin, < 0,5 mg/Nm stibin COV sau < 5 mg/Nm3 solveni precum C
Tehnici care pot fi utilizate Comentarii pentru a atinge aceste niveluri Separator de picturi Un separator de Epurator alcalin cu lichid. picturi va permite acidului colectat s fie reutilizat. Epurator cu oxidare
Reinere, condensator, carbon sau filtru biologic
Tabelul 5.76: Emisii n aer din rafinarea chimic, ctigul de electroni i extracia cu solveni
Agent poluant Praf
Interval asociat cu utilizarea BAT 1 - 5 mg/Nm3
NOx
< 100 mg/Nm3 < 100 - 300 mg/Nm3
Carbon organic total ca C (dac este prezent) Dioxine (dac sunt prezente)
< 5 - 15 mg/Nm3 < 5 - 50 mg/Nm3
Tehnici care pot fi utilizate Comentarii pentru a atinge aceste niveluri Filtru cu estur Filtrele cu estur de nalt performan pot (Controlul temperaturii din conduce la niveluri cazanele de topire sau din reduse de metale grele. recipiente se impune pentru a Concentraia de metale preveni volatilizarea metalelor.) grele este legat de concentraia de praf i de coninutul de metale din praf. Arztor cu cantitate redus de Pentru a reduce NOx. consumul de energie, Arztor cu oxi-combustibil. la adaosul de oxigen sunt asociate valori mai ridicate. n aceste cazuri, se reduc volumul de gaz i cantitatea de emisii. Dispozitiv de post-combustie. Combustie optimizat.
< 0,1 TEQ/Nm3
0,5
ng Sistem de evacuare a prafului cu eficien ridicat (adic, filtru cu estur), dispozitiv de postcombustie urmat de rcire. Sunt disponibile i alte tehnici (de exemplu, adsorbia de carbon activat, catalizatorul de oxidare).
Pentru obinerea de niveluri reduse se poate impune tratarea unui gaz curat desprfuit
419
Chapter 5 Tabelul 5.77: Emisii n aer pentru topirea de materiale curate, aliere i producerea de praf de zinc
420
Chapter 5
Agent poluant Praf
Interval asociat cu utilizarea BAT 1 - 5 mg/Nm3
Tehnici care pot fi utilizate pentru a atinge aceste niveluri Filtru cu estur, EP cu lichid. (Un EP cu lichid poate fi aplicabil gazelor rezultate din granularea zgurii sau rcirea gazelor n lichid.)
Comentarii
Filtrele cu estur de nalt performan pot conduce la niveluri reduse de metale grele. Concentraia de metale grele este legat de concentraia de praf i de coninutul de metale din praf.
Epurator alcalin cu lichid. Epurator alcalin semi-uscat i filtru cu estur NOx < 100 mg/Nm3 Arztor cu cantitate redus de Pentru a reduce < 100 - 300 mg/Nm3 NOx. consumul de energie, Arztor cu oxi-combustibil. la adaosul de oxigen sunt asociate valori mai ridicate. n aceste cazuri, se reduc volumul de gaz i cantitatea de emisii. CO i vapori Nu este emis Epurator cu lichid Pentru a rci i cura de metal gazele dintr-un furnal ISF anterior utilizrii ca combustibil. 3 Carbon < 5 - 15 mg/Nm Dispozitiv de post-combustie. Tratarea preliminar a organic total < 5 - 50 mg/Nm3 Combustie optimizat. materialului auxiliar ca C pentru a nltura nveliul organic, dac este cazul. Dioxine < 0,1 0,5 ng Sistem de evacuare a prafului cu TEQ/Nm3 eficien ridicat (adic, filtru cu estur), dispozitiv de postcombustie urmat de rcire. Sunt disponibile i alte tehnici (de exemplu, adsorbia de carbon activat, injectarea de carbon/calcar).
Not. Numai emisii colectate. Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizri continue n timpul perioadei de funcionare. n cazurile n care monitorizarea continu nu poate fi practicat, valoarea va fi aproximat pe perioada de prob. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de gaz i praf vor fi luate n considerare pentru proiectarea sistemului, i temperatura corect de funcionare utilizat. Pentru nlturarea SO2 sau pentru nlturarea total a carbonului, variaiile n concentraia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinue pot afecta performana sistemului de reducere.
SO2
< 50 - 200 mg/Nm
Tabelul 5.78: Emisii n aer din tratarea preliminar a materialelor, topirea secundar, rafinarea termic, topire, evaporarea zgurii i operarea cuptoarelor de ardere Waelz
Coninutul de metal din praf variaz n mare msur ntre procese. n plus fa de furnalele similare, exist variaii semnificative datorate utilizrii unor materii prime variate. n consecin, nu este indicat s se detalieze, n acest document, concentraiile specifice care pot fi obinute pentru toate metalele emise n aer. Unele metale prezint compui toxici, care pot fi emii din procese i, astfel, trebuie redui pentru a respecta standardele specifice de calitate a aerului la nivel local, regional sau pe termen
Chapter 5
lung. Se consider c concentraiile reduse de metale grele sunt asociate utilizrii de sisteme de reducere moderne, de nalt performan, precum un filtru cu membran de estur, cu condiia ca temperatura de funcionare s fie corect i caracteristicile gazului i prafului s fie luate n considerare n proiect. Emisia depinde de amplasament, dar n tabelul urmtor sunt furnizate indicaii privind efectele asupra coninutului de metale din praf care vor fi ntlnite la nivel local.
Element component Cuptor de Rafinarea calcinare zincului zinc FB Procesul ISF Procese de topire direct a plumbului 30 50 35 35 5 - 10 Procese pentru plumb secundar 20 - 55 0,01 - 10 0,1 - 40 0,01 10 0,01 - 3 Rafinarea plumbului
Pb% Zn% Sb% Cd% As%
0,2 2 50 60
n.d.
0,15 0,86 52 76
n.d.
10 15 20 50
n.d.
14 83 3 28
n.d. n.d. n.d.
0,2 0,004
0,02 0,7 0,01 0,1
0,5
n.d.
n.d. nseamn c nu este disponibil
Tabelul 5.79: Coninutul de metal din unele prafuri din diverse procese de producere a plumbului i zincului [tm 25, DFIU 1996]
1.1.1 Apa rezidual

Acesta este un aspect caracteristic amplasamentului, s-a raportat c sistemele existente de tratare se situeaz la un standard ridicat. Utilizarea precipitatului de sulfur sau al precipitatului combinat de hidroxid/sulfur prezint o relevan special pentru metalele din aceast seciune [tm 171, Steil/Hahre 1999]. Toat cantitatea de ape reziduale vor fi tratate n scopul nlturrii metalelor, solidelor i uleiurilor/gudroanelor. Gazele acide absorbite (de exemplu, dioxidul de sulf, HCl) trebuie refolosite sau neutralizate, dac este cazul. Tehnicile indicate n seciunea 2.9 sunt tehnicile care trebuie luate n considerare. n numeroase instalaii, apa de rcire i apa rezidual tratat, inclusiv apa pluvial, se refolosesc sau se recicleaz n cadrul proceselor. Pentru producia primar i secundar de metale din aceast grup, emisiile totale n ap se bazeaz pe:

Sistemul de tratare sau granulare a zgurii. Sistemul de tratare a gazelor reziduale. Sistemul de tratare cu leie i de purificare chimic. Procesul cu ctig de electroni. Sistemul de tratare a apei reziduale. Drenajul deschis.
Tabelul urmtor prezint emisiile asociate n ap dup tratarea efluentului. Este posibil ca datele furnizate s nu poat fi transpuse n cazul tuturor instalaiilor.
Pb <0,1 Principalele elemente componente [mg/l] As Hg Cd <0,05 <0,01 <0,05 Zn <0,2
Ap rezultat din proces
Not: Emisiile asociate n ap sunt bazate pe o prelevare aleatorie de probe calificate sau pe o prob compus de 24 de ore. Gradul de tratare a apei reziduale depinde de surs i de metalele coninute n apa rezidual.
422
Chapter 5 Tabelul 5.80: Prezentare sumar a emisiilor asociate n ap pentru unele procese
1.1.2 Reziduurile care rezult din proces

Se consider c utilizarea sau reciclarea zgurilor, a noroiului i a prafului din filtru face parte din procese. Metoda utilizat a precipitatului de fier (goethit sau jarosit) depinde de condiiile locale i de compoziia concentratului. Trebuie luate n considerare splarea i precipitarea metalelor tratabile cu leie ca sulfuri nainte de evacuare. Solubilitatea reziduului trebuie monitorizat utiliznd un test standard al levigatului. Evacuarea trebuie s fie conform cerinelor stabilite n directiva privind ngroparea gunoaielor i deeurilor la mare adncime. Procesele de producie din acest sector au fost dezvoltate de industrie pentru a maximiza refolosirea majoritii reziduurilor de proces din unitile de producie sau pentru a produce reziduuri ntr-o form care s le permit s fie utilizate n alte procese de producie de metale neferoase. O prezentare general a potenialelor utilizri finale ale reziduurilor este furnizat mai sus, n acest capitol, iar unele cantiti specimen sunt, de asemenea, furnizate pentru instalaii specifice. Cantitatea de reziduuri produse depinde, n mare msur, de materiile prime, n special, de coninutul de fier din materialele primare, de coninutul de alte metale neferoase din materialele primare i auxiliare i prezena altor impuriti precum materiile organice. n consecin, emisiile n sol difer ntr-o foarte mare msur n funcie de amplasament i de material i depind de factorii discutai mai sus. n consecin, nu este posibil realizarea unui tabel tipic, realist al cantitilor care sunt asociate cu utilizarea BAT fr a detalia specificaii privind materiile prime. Principiile BAT includ prevenirea i minimizarea deeurilor i refolosirea reziduurilor de fiecare dat cnd acest lucru va fi posibil. Trebuie s se ia n considerare producerea de arsin i stibin din reacia apei sau a vaporilor de ap cu unele reziduuri. Industria este extrem de eficient; n aceste situaii, opiunile de utilizare i tratare pentru unele reziduuri rezultate din producerea de plumb i zinc sunt prezentate n tabelele 5.29 - 5.30.
1.1.3 Costurile asociate tehnicilor

Datele privind costurile au fost compilate pentru o gam larg de variaii de proces i de sisteme de reducere. Datele privind costurile sunt specifice pentru fiecare amplasament i depind de un numr de factori, ns intervalele prezentate pot permite realizarea unor comparaii. Datele sunt furnizate ntr-o anex la aceast scurt comunicare astfel nct s se poat compara costurile pentru procesele i pentru sistemele de reducere din ntreaga industrie de metale neferoase.
423
Chapter 5
1.2 Tehnologiile de vrf
Concentratele de zinc din cele mai noi mine i din dezvoltrile propuse, prezint att oportuniti, precum i provocri pentru topitoarele convenionale. Aceste concentrate de praf sunt adesea caracterizate prin cantiti reduse de fier, cantiti mari de siliciu, cantiti ridicate de mangan i niveluri de elemente precum germaniu, care pot reprezenta un motiv de ngrijorare. Noua tehnologie de procesare care este necesar pentru a face fa acestor modificri, include: - deshidratarea i manipularea materialelor de concentrat ultra-fin, sisteme inedite de transport, circuite de tratare cu leie din siliciu, celule de nlturare a manganului i topire iniial [tm 101, NL Zn 1998]. Aceste concentrate nu sunt disponibile tuturor productorilor, iar noua tehnologie necesar pentru tratarea acestora poate produce alte reziduuri care sunt dificil de tratat. Reglementrile de mediu privind evacuarea reziduurilor solide poate reprezenta un imbold de a se trece la tratarea reziduului de fier prin fixare chimic a reziduului de fier sub forma unui ciment (de exemplu, jarofix) sau alte materiale, precum reacia dintre goethit i zgurile de fier (Gravelit). Ambele procese mresc cantitatea de material produs i vor fi eficiente numai dac materialele sunt acceptabile n scopul utilizrii n domeniul construciilor civile. Procesele de tratare cu leie bazate pe clorur pentru recuperarea de zinc i plumb sunt raportate ca fiind n etapa de demonstrare [tm 206, TGI 1999]. Tratarea termic a jarositului i goethitului a fost demonstrat cu ajutorul proceselor Ausmelt i Outokumpu [tm 41, Ausmelt 1997; tm 101, NL Zn 1998]. Zincul i alte metale volatile sunt evaporate i recuperate, zgura produs poate fi adecvat pentru procesele de construcie. Nu sa demonstrat c procesele sunt viabile din punct de vedere economic ca metod general de tratare a reziduurilor. S-a raportat procesarea jarositului i a noroiului rezidual ntr-o autoclav la 260 C [tm 214, Vaartjes 1999]. Sunt disponibile date limitate, iar viabilitatea nu este raportat. Celuloza din noroiul rezidual reprezint sursa de energie, iar produsul este un material topit. S-a raportat c zincul, plumbul i argintul sunt concentrate i vndute, iar produsul pe baz de piatr utilizat pentru construcie. S-a demonstrat, de asemenea, topirea jarositului i a goethitului, ns aceasta nu s-a dovedit a fi economic. Injectarea de material fin prin gurile de vnt ale cuptorului de topire cu cuv a fost utilizat cu succes i reduce manipularea de material prfos i energia implicat n reintroducerea de particule fine ntr-o instalaie de sintetizare. Parametrii de control, precum temperatura, sunt utilizai pentru cuptoarele i cazanele de topire i reduc cantitatea de zinc i plumb care poate fi evaporat dintr-un proces. Sistemele de control al furnalelor din alte sectoare pot fi disponibile pentru cuptorul de topire cu cuv i pentru furnalul I.S.F.. Procesul EZINEX este bazat pe tratarea cu leie de amoniac/clorur de amoniu urmat de cementare i electroliz. Acesta a fost creat pentru tratarea direct a prafului EAF i o instalaie este operaional. Acesta poate fi utilizat pentru o ncrctur mai bogat n zinc secundar [tm 120, TU Aachen 1999]. Procesul BSN a fost dat n folosin n noiembrie 1998 i trateaz praful granulat EAF prin deshidratare i zgurificare urmate de reducere, volatilizare i reoxidare pentru a produce ZnO. Se susine c acest proces nu se produc deeuri [tm 120, TU Aachen 1999].
424
Chapter 5
Furnalul de topire rapid Outokumpu a fost utilizat n mod demonstrativ pentru producerea de plumb prin topire direct. Utilizarea cuptoarelor de topire Waelz n acest scop a fost, de asemenea, raportat. Literatura conine numeroase alte exemple care nu au fost nc dezvoltate dincolo de faza de proiect
425
Chapter 6
6 PROCESE DE PRODUCERE A METALELOR PREIOASE 6.1 Procese i tehnici aplicate

Metalele preioase pot fi clasate n mod corespunztor n 3 grupe; argint, aur i metale din grupa platinei (MGP). Cele mai semnificative surse sunt minereurile de metale preioase, produsele secundare obinute prin procesarea altor metale neferoase (n special nmoluri anodice din producia de cupru, reziduuri de leie i metalul brut din producia de zinc i plumb) i materialele reciclate. Multe materiale brute se supun Directivei referitoare la Deeurile Periculoase iar acest lucru are un impact asupra sistemelor de transport, manipulare i notificare. Procesele de producie sunt comune pentru materiile prime primare i secundare i drept urmare sunt descrise n mod solidar. Au fost dezvoltate numeroase procese care exploateaz proprietile chimice ale acestor metale. Dei sunt relativ inerte, reactivitatea acestora variaz iar diversele stri de oxidare ale metalelor din compuii acestora permit utilizarea a numeroase tehnici de separare [tm 5 & 19 HMIP PM 1993]. De exemplu tetraoxizii de ruteniu i osmiu sunt volatili i pot fi separai uor prin distilare. Multe procese utilizeaz reactivi foarte puternici sau produc produse toxice, iar aceti factori sunt luai n considerare prin utilizarea controlului, a sistemelor de avarie i a zonelor de scurgere etanate. Acest aspect este mpins i mai departe prin valoarea sporit a metalelor. Multe procese sunt confideniale din punct de vedere comercial i sunt disponibile exclusiv descrieri schiate. Procesele se desfoar de obicei n diverse combinaii pentru a recupera metalele preioase care sunt prezente ntr-o anumit materie prim. O alt trstur a industriei const n faptul c n general materialele preioase sunt recuperate contra cost, care poate fi independent de valoarea metalului. O mare parte din procesare este prin urmare menit s eantioneze i s verifice n mod corect materialul ct i s l recupereze. Eantionarea se realizeaz ulterior procesrii fizice a materialului sau din fluxurile secundare n timpul procesrii normale. Exist mai mult de 200 de tipuri de materii prime disponibile pentru industrie i acestea sunt clasate n mod normal n cinci tipuri de omogenizare.
Categoria de omogenizare Original Tipul de materie prim Comentariu
Mturtur Reziduuri Material pentru mrunire Material pentru dizolvare
Catalizatori, mturtur Direct la proces preparat, soluii. Mineral + metal, Incinerare, calcinare catalizatori nefuzibili de mbogire preliminar carbon. Material fuzibil. Film, deeuri electronice. Material care este dizolvat n acid, CN, NaOH etc.
Tabelul 6.81: Omogenizarea categoriilor pentru eantionare
Caracterizarea materiei prime se bazeaz pe cel mai potrivit punct de intrare n fluxul tehnologic de procesare (fig 6.1) i este independent de metalele preioase pe care materialul le conine. Materiile prime sunt de obicei eantionate conform acestei caracterizri i s-a raportat faptul c majoritatea societilor utilizeaz aceast schem. Eantioanele sunt supuse tratamentului pentru a dizolva coninutul de metal preios sau pentru a produce o form ce poate fi analizat. Uneori acest lucru implic tot sau o parte din procesul real de recuperare i astfel sistemele de revenire sunt utilizate pe parcursul procesului de eantionare.
426
Chapter 6
Flux tehnologic general pentru metale preioase secundare
Deeuri Particule metalice, aliaje,
M turtur minerale
Materiale fotografice
Topire
zgur Particule metalice
Incinerare
Frmiare
Omogenizare
strivire, m cinare, mixare
Analiz
Analiz
Analiz
Incinerare
Splare
hidrometalurgie ridicat Au sczut Ag ridicat Ag sczut Au ridicat Au sczut Ag
pirometalurgie ridicat Ag sczut Au clor
Topire (extragere)
PbO or Cu2O lingou
zgur mat (Cu 2S) cenu zburtoare
Topire (Miller) Aur
Cupelaie
Metal aurit - Ag, Au, PM acid azotic
cenu zburtoare
acid azotic
Rafinare chimic soluii

MGP
Tratament chimic
Ag, Pd nmol Au, MGP nmol
Moebius sau Balbach Au, PGM nmol ap tare sau HCl/Cl 2
Electroliz
Argint
rafinarea argintului
Separarea clorurii de argint

Soluie Pd sol tion
Electroliz
sau
Wohlwill
Aur
Rafinare chimic
nmol MGP
Aur
Rafinare MGP
MGP
Figura 6.21: Flux tehnologic general pentru recuperarea metalelor preioase
Exist de asemenea o nevoie de a procesa aceste materii n mod rapid iar acest lucru se reflect n intenia fa de capacitatea de producie din acest sector. Eantionarea i analiza extensive permit de asemenea realizarea unei selecii optime de combinaii de procese. Nmolurile anodice rezultate n urma rafinrii cuprului reprezint o surs semnificativ de metale preioase i acestea sunt tratate pentru a ndeprta i recupera metalele preioase mpreun cu alte metale precum seleniul i teluriul. Detaliile procesului depind de proporia de metale care este prezent. Sunt utilizate metodele piro-metalurgic i hidro-metalurgic iar etapele de extragere a
Chapter 6
solvenilor sunt de asemenea incluse n unele cazuri. Urmtoarea figur ne ofer un exemplu general.
Figura 6.22: Exemplu de flux tehnologic pentru tratarea nmolului anodic
428
Chapter 6
6.1.1 Argintul
Principalele surse de argint sunt concentratele de deeuri (de ex. bijuterii, monede i alte aliaje), nmolurile anodice (sau carcasa rezervorului), filmele, hrtia i sedimentele fotografice i cenua, mturturile, sedimente i alte reziduuri [tm 5 & 19, HMIP PM 1993; tm 105, PM Expert Group 1998].
6.1.1.1 Materialele fotografice
Filmele, hrtia i sedimentele fotografice sunt incinerate intermitent n furnale cu vatr unic sau continuu n cuptoare de ardere rotative pentru a produce o cenu bogat n argint. Reciclatoarele mai mici utilizeaz furnale sub form de cutie. Valoarea caloric a alimentrii este de aa manier nct combustibilul este necesar exclusiv la nceput. Un dispozitiv de postcombustie, situat ntr-o camer distinct, este utilizat pentru a aprinde produsele arse parial din sistemul pentru gazul de ardere, de filtrare i de spltor cu leie de sod caustic. Cenua este recuperat i tratat cu alte materiale care conin argint, gazele sunt filtrate iar praful care este colectat este de asemenea tratat pentru recuperarea argintului. Un proces de degalvanizare chimic n care srurile de argint sunt extrase din stratul de emulsie este de asemenea utilizat. Prin acest proces se trateaz deeurile de filme fotografice cu o soluie de tiosulfat care poate conine de asemenea enzime. Argintul este recuperat din soluia leioas prin rafinare electric iar electrolitul srcit este reciclat n etapa de tratare cu leie. Partea de plastic a filmului fotografic poate fi recuperat, teoretic, dar materialul primar include de obicei cantiti de hrtie cum ar fi plicuri iar acest lucru poate mpiedica recuperarea i poate duce la un flux de reziduuri [tm 5, HMIP PM 1993]. Argintul este recuperat din soluiile reziduale din industria fotografic i alte industrii prin precipitare chimic cum ar fi as sulfura pentru a forma o pudr care este uscat, topit i rafinat. n mod alternativ, soluiile de tiosulfat de argint sunt electrolizate la 2 voli pentru a produce sulfura de argint, care este insolubil (n practic se obin 5 - 10 ppm Ag n soluie).
6.2.1.1 Cenua, resturile etc.
Cenua, mturturile, plcile cu circuite imprimate, particule fine de aglomerat, nmolurile i alte materiale care conin cupru i alte materiale preioase sunt amestecate i topite in furnale electrice, cu aer suflat, rotative, cu reverberaie sau n convertizoare rotative cu suflant n partea superioar. Plumbul sau cuprul sunt utilizate drept colectoare de argint i alte metale preioase; energia electric, cocsul, gazul sau petrolul sunt utilizate drept combustibil pentru a genera o atmosfer reductoare. n unele cazuri, deeurile de plastic selectate pot fi utilizate drept combustibil iar un proces de post-combustie corespunztor este utilizat pentru a preveni emisia de compui organici cum ar fi COV (compui organici volatili) i dioxina. Agenii fondani sunt adugai pentru a colecta compuii nemetalici din materialele, care sunt ndeprtai sub form de zgur. Periodic n furnal este ars o ncrctur de zgur pentru a recupera orice metale preioase din zgur nainte de a fi granulat sau turnat nainte de aruncare, tratare pentru srcire sau utilizare. Argintul i alte metale preioase produse n furnalul de topire sunt colectate n plumb sau cupru topit. Aliajul de plumb este transferat ntr-un furnal cu cupelaie unde plumbul este oxidat devenind litarg (oxid de plumb) utiliznd aer sau oxigen. Aliajul de cupru este tratat n mod similar pentru a produce oxid de cupru [tm 105, PM Expert Group 1998]. Aceste materiale ce includ materiale preioase pot fi de asemenea tratate n topitoare de metale de baz. Aceste metale sunt ulterior recuperate prin procesul cu plumb, Cu sau Ni.
429
Chapter 6
430
Chapter 6
6.1.1.2 Recuperarea din producia de metale de baz
Rafinarea electrolitic a anozilor de cupru produce nmoluri a cror compoziie depinde de materialele i procesele primare utilizate n topitorul de cupru. Nmolurile anodice conin n general cantiti semnificative de argint, aur i MGP i sunt vndute pentru valoarea metalelor preioase coninute [tm 47 to 52, Outokumpu 1997] sau sunt recuperate la locaia topitorului [tm 92 Copper Expert Group 1999]. Procesele de tratament variaz n funcie de compoziia nmolurilor un exemplu fiind indicat mai sus n figura 6.2. etapele pot include ndeprtarea cuprului i a nichelului (i o cantitate esenial de teluriu) prin splarea cu acizi (atmosferic sau cu presiune utiliznd O2), calcinare pentru ndeprtarea seleniului, dac nu a fost ndeprtat prin volatilizare pe parcursul topirii. Topirea se realizeaz cu ajutorul agenilor fondani de siliciu i carbonat de sodiu pentru a produce metale aurite n furnale cu reverberaie, electrice, furnale cu convertor rotativ cu suflant n partea superioar sau creuzet cu oxigen cu suflant n partea inferioar. Metalul aurit (argint sau aur) este metalul care a fost concentrat ntr-o form ce conine peste 60% din respectivul metal [tm 105, PM Expert Group 1998]. Etapele de hidro-metalurgie i de extragere a solventului sunt de asemenea utilizate pentru a recupera metalele preioase din nmolurile anodice, de exemplu procesele Kennecott i Phelps Dodge. n producia hidrometalurgic a zincului posibilele metale preioase din concentrat sunt mbogite n reziduul de leie Pb/Ag, care poate fi procesat n continuare n topitorul de plumb. Pe parcursul topirii plumbului i a rafinrii metalele preioase sunt concentrate ntr-un aliaj de Pb-Zn-Ag.
Concentrai de zinc
Calcinare + Leiere
Soluii de zinc
Reziduu de Pb-Ag R id (Pb + Ag)
Topitor de plumb
Concentrai de plumb
Plumb brut
Rafinare l b Dezargintare Plumb rafinat
Aliaj Ag/Pb Cupelaie (Creuzet, creuzet cu oxigen cu suflant n partea inferioar)
Oxid de plumb
Argint
431
Chapter 6 Figura 6.23: Recuperarea argintului din producia de zinc i plumb
Tratamentul ulterior poate include ndeprtarea cantitii de plumb i zinc prin licuaie i distilrii n vid i n final a cupelaiei ntr-un furnal cu reverberaie, convertor rotativ cu suflant n partea superioar, cuptor basculant rotativ cu oxigen, creuzet sau creuzet cu oxigen cu suflant n partea inferioar. Plumbul este oxidat, transformndu-se n litarg (oxid de plumb), cu ajutorul aerului i oxigenului. Unele instalaii care pun n funciune rafinriile de cupru i plumb combin etapele de metal preios mbogit de la nivelul liniilor de plumb i cupru pe parcursul etapei de cupelaie. La rafinarea nichelului, metalele preioase sunt recuperate din produsul secundar al cuprului. La rafinarea zincului ntr-un furnal cu cuv pentru zinc i plumb metalele preioase pot fi recuperate din produsul de plumb. Aurul i MGP sunt de asemenea recuperate din aceste materiale, procesele variind n funcie de cantitatea de metale dorit i alte metale asociate, ca de exemplu seleniul.
1.2.1.1 Rafinarea
Anozii sunt rafinai des n celule electrolitice Moebius sau Balbach-Thum utiliznd catozi de titan sau oel inoxidabil ntr-un electrolit acidulat de nitrat de argint. Un curent direct aplicat ntre electrozi duce la migrarea ionilor de argint dizolvai de la nivelul anodului s migreze i s se depoziteze sub form de cristale de argint pe catozi. Cristalele sunt n mod continuu rzuite de pe catozi, ndeprtate din celule, filtrate i splate. Nmolurile din celulele electrolitice sunt tratate pentru coninutul lor de aur i materiale din grupa platinei. Cristalele de argint pot fi topite ntr-un furnal cu creuzete i turnate sub form de lingouri sau granule pentru laminare. Acestea pot fi turnate n mod continuu n lingouri pentru laminare n foi sau benzi. Argintul este de asemenea turnat n bloc pentru a fi extrudat n tije i apoi tras n fire. Argintul produs prin topire i reziduurile de argint de calitate superioar rezultate n urma procesului de fabricaie pot fi rafinate prin dizolvare n acid azotic. Soluia rezultat este purificat fie prin recristalizare ca nitrat de argint, utilizat n industria fotografic, fie prin electroliz pentru rafinarea argintului n vederea topirii i turnrii n lingouri.
1.2.2 Aurul
Principalele surse de aur sunt reprezentate de aurul impur rezultat n urma operaiunilor miniere, din industrie, din domeniul bijuteriilor, mturturi i reziduuri stomatologice. Aurul este recuperat mpreun cu argintul din nmolurile anodice prin electro-rafinare cu cupru i alte materiale prin intermediul proceselor descrise mai sus. Materialele reziduale pot conine zinc, cupru i staniu n proporii semnificative.
1.2.2.1 Procesul Miller
Procesul Miller poate fi utilizat pentru a trata materialul preliminar. n cadrul acestui proces, materialele primare sunt topite ntr-un creuzet nclzit indirect sau ntr-un furnal cu inducie electric n timp ce clor gazos este injectat n topitur. La o temperatur de funcionare de aproximativ 1000C, aurul este singurul metal prezent care nu reacioneaz pentru a forma o clorur stabil lichid sau volatil. Clorura lichid de argint se ridic la suprafaa topiturii. Se utilizeaz un agent fondant de borax pentru a ajuta la colectarea i decantarea clorurilor metalice. Zincul din materialul primar este transformat n clorur de zinc care, mpreun cu clorurile metalice volatile, este eliminat ctre un sistem de splare a gazului [tm 5, HMIP PM 1993; tm 105, PM Expert Group 1998].
432
Chapter 6
Procesul Miller este utilizat pentru a produce fie aur de 98%, care este turnat n anozi pentru electrorafinare sau fie aur de 99,5% care este turnat n lingouri.
1.2.2.2 Electro-rafinarea
Anozii de aur sunt rafinai n celule Wohlwill care conin foi de aur sau catozi de titan. Electrolitul utilizat este o soluie acid de clorur de aur meninut la aproximativ 70C. Un curent electric direct aplicat ntre electrozi duce la migrarea ionilor de aur dizolvai de pe anozi i la depozitarea lor pe catozi, rezultatul fiind un produs care conine 99,99% aur.
1.2.2.3 Alte procese
Aurul este de asemenea recuperat i rafinat prin dizolvarea materialelor primare n ap tare sau n acid clorhidric/clor. Aceast operaiune este urmat de precipitarea aurului cu grad mare de puritate potrivit pentru a fi topit i turnat. n cazul n care materialul primar conine cantiti semnificative de impuriti metalice, se poate introduce o etap de extragere cu solveni nainte de etapa de precipitare a aurului. Procesele de extragere cu solveni i precipitarea sunt de asemenea utilizate pentru a recupera aurul din baia alcalin din timpul produciei de platin. Aurul este de asemenea ndeprtat din soluii solide i lichide de cianur cum ar fi bile electrolitice. Soluiile de cianur de sodiu sau potasiu pot fi utilizate pentru ndeprtarea aurului de pe materiale cu suprafee placate, cum ar fi contactele electronice sau materialele placate. Aurul este recuperat din soluiile de cianur prin electroliz. Cianurile reacioneaz cu acizii pentru a forma HCN i drept urmare se realizeaz o segregare atent a acestor materiale. Agenii oxidani, cum ar fi peroxidul de hidrogen sau hipocloritul de sodiu, ct i hidroliza realizat la temperaturi sunt utilizate pentru a distruge cianurile.
1.2.3 Metalele din grupa platinei

MGP includ platina, paladiul, rodiu, ruteniul, iridiul i osmiul. Materiile brute principale sunt reprezentate de concentrai din minereuri, mate i nmoluri rezultate n urma operaiunilor cu nichel i cupru. Materialele secundare cum ar fi produsele chimice reziduale i catalizatorii de gaze de eapament auto, deeurile electronice i electrice reprezint de asemenea surse semnificative. MGP pot fi prezente n nmolurile anodice descrise mai sus i sunt separate de aur i argint prin diverse procese hidrometalurgice. Materialele primare de calitate inferioar pot fi strivite i amestecate n timp ce materialele primare metalice sunt n general topite pentru a furniza un produs omogen pentru eantionare. Etapele principale din recuperarea MGP sunt urmtoarele [tm 5 & 19, HMIP PM 1993; tm 105, PM Expert Group 1998]:

Tratarea preliminar a materiei prime, eantionarea i expertiza; Dizolvarea, separarea i purificarea MGP, de ex. prin precipitare, extragerea lichid/lichid sau distilarea tetraoxizilor; Recuperarea platinei, paladiului, rodiului i a iridiului prin reducie (hidrogen), extragerea lichid/lichid sau procesele electrolitice; Rafinarea MGP prin tehnici hidrometalurgice cum ar fi utilizarea compuilor cu amoniu i clor pentru a produce metal spongios pur prin piroliz.
Procesele specifice au fost create pentru catalizatori pe baz de carbon, utiliznd incinerarea anterior etapei de dizolvare. Catalizatorii i nmolurile pe baz de praf sunt tratate n loturi,
Chapter 6
adesea n furnale cutie. nclzirea cu flacr direct se aplic pe uscat i apoi se aprinde catalizatorul care este lsat s ard natural. Admisia aerului n furnal este controlat pentru modificarea condiiilor de combustie i se utilizeaz un dispozitiv de post-combustie. Catalizatorii de reformare sau hidrogenare pot fi tratai prin dizolvarea bazei ceramice n hidroxid de sodiu i acid sulfuric. nainte de tratarea cu leie, excesul de carbon i hidrocarburi este ars. MGP din catalizatorii auto pot fi colectate separat n Cu sau Ni n plasm, furnale electrice sau convertizoare [tm 105, PM Expert Group 1998]. Operatorii mici utilizeaz cuve deschise pentru a arde catalizatorii prin auto-aprindere sau calcinare, aceste procese pot fi periculoase iar colectarea vaporilor i post-combustia pot fi utilizate pentru a trata vaporii i gazele. Rafinarea MGP este complex i exist posibilitatea ca etapele individuale de proces s trebuiasc s fie repetate pentru a obine puritatea necesar. Numrul i ordinea etapelor depinde de asemenea de agenii contaminani care trebuie ndeprtai i amestecul specific de MGP ce trebuie separat din fiecare lot de materie prim. Procesarea materialelor secundare cum ar fi produsele chimice reziduale i catalizatorii de gaze de eapament auto, deeurile electronice i electrice n topitori de metale de baz sau echipamente specifice produce reziduuri sau precipitai bogai n MGP.
1.3 Nivelurile curente de emisie i consum

Rafinriile de metale preioase sunt reele complexe de procese principale i secundare. Materiile prime utilizate variaz n mare msur n ceea ce privete calitatea i cantitatea i drept urmare echipamentul utilizat are diverse capaciti i utilizri. Furnalele i reactoarele multifuncionale sunt utilizate n mod extensiv iar etapele de procesare sunt adesea repetate. Drept urmare nu este posibil identificarea de etape cu un singur proces i contribuia acestora la emisii i consum. Asupra emisiilor i consumurilor din acest sector se aplic anumite principii generale:
n medie, cantiti de zece ori mai mari de material trebuie s fie tratate pentru a izola metalele preioase. Concentraiile variaz ntre < 1% i metale aproape pure. Sunt utilizate tehnici de macro-energetice, de ex. furnalele electrice. Recuperarea energiei este practicat dac este cazul. Reziduurile care conin metale de baz sunt vndute pentru exploatarea lor secundar. Numeroase tratamente chimice implic utilizarea de cianur, clor, acid clorhidric i acid azotic. Aceti reactivi sunt reutilizai n cadrul procesului dar n cele din urm trebuie supui la oxidare sau neutralizare cu sod caustic i calcar. Nmolurile rezultate n urma epurrii apelor reziduale sunt monitorizate ndeaproape pentru depistarea metalelor i sunt recuperate, dac acest lucru este posibil. Numeroi solveni organici sunt utilizai pentru extragerea lichid-lichid. Sunt utilizai numeroi ageni oxidani i reductori. Gazele acide cum ar fi clorul sau oxizii de azot sunt recuperate pentru reutilizare. Volumele de gaz difer n mare msur de la un ciclu la altul. Scara mic a proceselor permite de obicei reinerea corespunztoare. Se utilizeaz ventilarea de evacuare local.
1.3.1 Buclele materiale din industria de reciclare a metalelor preioase

Una din caracteristicile industriei MP este necesitatea de a menine volumele de soluie mici pentru a diminua pierderile de metale preioase sau de compui ai acestora. Drept urmare se utilizeaz cteva cicluri nchise pentru a recupera materialele iar acestea sunt indicate mai jos.
434
Chapter 6
1.3.1.1 Ciclurile nemetalice
Acidul clorhidric i acidul azotic sunt n principal utilizai pentru dizolvarea metalelor. Acidul sulfuric este utilizat mai puin, n compoziia soluiilor de splare pentru absorbia amoniacului i electrolit n bile de praf de argint. Alte materiale sunt utilizate ca reactivi sau sunt prezente n materiile prime. a) Bucla de acid clorhidric Pentru procesele care implic dizolvare, acidul clorhidric, HCl, este utilizat n combinaie cu clorul n exces. Prin utilizarea evaporrii i a colectrii n ap, se obine un acid azeotropic (n concentraii de aproximativ 20% w/w). Acesta este utilizat n diverse pri ale rafinriei. b) Bucla de acid azotic Argintul i paladiul sunt adesea dizolvai n acid azotic, HNO3. O cantitate semnificativ de gaze reziduale de oxid de azot (NO i NO2) poate fi reinut cu peroxid de oxigen i hidrogen n cascade speciale de splare. Perioada lung de reinere necesar pentru a oxida cantiti mici de NO i reducerea absorbiei de gaz prin reacii exotermice poate produce probleme. Drept urmare, rcirea i epuratoarele combinate sunt necesare pentru a atinge valorile limit i pentru a evita fumurile maronii din courile de tiraj. Acidul azotic rezultat n urma primei splri are de obicei concentraii de pn la 45% raport de greutate i poate fi reutilizat n diverse procese. c) Bucla de clor Clorul este utilizat n procedeele umede pentru a dizolva metale i n etapele de clorurare uscate la temperaturi nalte pentru a le rafina. n ambele cazuri se utilizeaz sisteme nchise, de ex. utilizarea de tuburi n U cu ap pentru a produce soluii de hipoclorit. Hipocloritul este utilizat ca agent de oxidare n soluiile de splare pentru diverse procese de rafinare. d) Bucla de clorur de amoniu Amoniacul i clorura de amoniu sunt utilizate pentru recuperarea MGP. Solubilitatea relativ sczut a clorurii de amoniu, NH4Cl, n soluii evaporate la temperatura camerei face posibil reutilizarea precipitailor cristalini ai acestei sri. e) Bucla de aluminiu Catalizatorii heterogeni pe baz de aluminiu, Al2O3, sunt tratai n rafinriile MP n cantiti mari, de exemplu catalizatorii de reformare din industria de rafinare a petrolului. Catalizatorii sunt dizolvai n sod caustic la o temperatur mai mare de 200 C sub presiune, iar soluia de aluminiu care rezult este vndut ulterior separrii MP ca ajutor de precipitare n epurare apei. Alternativ poate fi returnat industriei aluminiului prin intermediul procesului BAYER (dizolvarea bauxitei). Ciclurile externe similare sunt posibile cu soluiile de sulfat de aluminiu, care rezult n momentul n care catalizatorii sunt dizolvai n acid sulfuric.
1.3.1.2 Buclele de metale nepreioase
Rafinriile de MP proceseaz multe materiale ce conin cupru, plumb, staniu, tungsten, reniu, cadmiu, mercur i alte metale speciale. Pentru separarea tuturor acestor metale sunt stabilite procese speciale care produc concentrai pentru uzine metalurgice externe de metale nepreioase. a) Cupru
435
Chapter 6
Utilizarea cuprului ca material transportor pentru metalele preioase devine din ce n ce mai important iar ulterior procesului de topire rmn oxizi de cupru. n etapele hidrometalurgice cuprul poate fi precipitat de ctre soda caustic, NaOH, i/sau oxid de calciu, CaO. Reziduurile de cupru pot fi recuperate ntr-o rafinrie de cupru sau convertite n sulfat i electro-rafinate n cazul n care volumul permite acest lucru. Pentru ndeprtarea urmelor de cupru, n special n prezena chelailor precum amoniacul, precipitarea cu sulfuri sau compui inofensivi cu mercaptan (de ex. TMT 15, o soluie de 15% de tri-mercapto-triazin) este necesar. b) Plumb Ciclurile de plumb au fost cunoscute nc din evul mediu n rafinarea argintului. Procesul este nc utilizat n extragerea mturturii. Plumbul lichid este un solvent bun pentru MP, n special ntr-un exces de argint. Plumbul mbogit cu MP este oxidat n furnale sau convertoare cu oxigen, producnd o separare cantitativ a plumbului de celelalte MP. Oxizii care rezult sunt redui de carbon, de ex. ntr-un furnal cu aer e.g. iar plumbul este produs i este utilizat din nou n cadrul procesului. Excesul de plumb este vndut rafinriilor de plumb. c) Staniu Staniul este separat ca metalul n soluie sau ca precipitat de hidroxid. d) Tungsten i alte metale Pentru unele metale care rezult din procesele galvanice metalele de baz precum aliajele de nichel, tungstenul, molibdenul pot fi reciclate prin degalvanizare cu cianur. e) Reniu Pentru reniu se utilizeaz schimbtori de ioni. Dup purificare i precipitare sub form de sare de amoniu, NH4ReO4, este unul din produsele rafinriilor MP. f) Cadmiu Concentraia de cadmiu a aliajelor speciale, de ex. aliajele de lipit i aliajele dure de lipit, a sczut n ultimii ani. Cadmiul este mbogit cu cenu zburtoare de campanii speciale i trimise la uzine metalurgice externe. g) Mercur Mercurul poate face parte din anumite materiale speciale n concentraii reduse, de ex. amalgam stomatologic, pudre sau nmoluri, reziduuri provenite de la fabrici de baterii, filme Polaroid speciale. Pentru acest tip de materiale, prima etap a recuperrii const n distilarea la temperaturi nalte, posibil combinat cu un vid slab. Concentraiile medii din deeurile i mturturile distilate sunt mai mici de 0,1% w/w din limitele de concentraie ale mercurului. Aceste bucle i separarea compuilor ce nu conin MP contribuie la evitarea contaminrii i optimizarea rentabilitii.
1.3.2 Emisiile n aer

Emisiile principale evacuate n aer n urma produciei de metale preioase sunt:
436
Chapter 6
dioxid de sulf (SO2) i alte gaze acide (HCl); oxizi de azot (NOx) i ali compui azotici; metale i compuii acestora; praf; clor; amoniac i cloruri de amoniu; COV i dioxine.
Relevana substanelor emise din sursele majore sunt indicate n tabelul de mai jos.
437
Chapter 6
Element component
Incinerare sau topire
Dioxid de sulf i HCl COV Dioxine Clor Oxizi de nitrogen Praf i metale * Not. Mai semnificativ mai puin semnificativ
Emisiile fugitive sau necaptate sunt de asemenea relevante din aceste surse.
Tratarea cu leie i purificare
Electroliz
Extracia cu solveni
Distilare
Tabelul 6.82: Importana potenialelor emisii n aer n urma produciei de metale preioase
Sursele de emisie din proces sunt:
incinerarea; alte tratamente prealabile; furnalele de topire; tratarea cu leie i purificarea; extragerea cu solveni; electroliza; recuperarea final sau etapa de transformare final;
Producie (tone) Kilograme de praf per ton de metal Kilograme de oxizi de azot per ton de metal 154 68 7 Kilograme de dioxid de sulf per ton de metal 232 3,1 9
2155 1200 2500 1110 102
58 4,5 2 18 127
21
Tabelul 6.83: Emisii n aer n urma unor procese majore
1.3.2.1 Praf i metale
Acestea pot fi n general emise din incineratoare, furnale i creuzete ca emisii fugitive sau colectate i reduse. Etaneizarea furnalului i colectarea secundar din jgheaburile de splare reprezint factori importani n prevenirea emisiilor fugitive, iar unele furnale electrice utilizeaz electrozi tubulari pentru adaosurile de material pentru a permite etaneizarea mai bun a furnalului. Cenua din incineratoare este de obicei stins iar pstrarea nchiderii impermeabilizate este un factor important pentru reducerea emisiilor fugitive. Incineratoarele de lot ce utilizeaz cuve deschise sau cutii au probleme n ceea ce privete reinerea prafului i a cenuii. Emisiile colectate sunt de obicei tratate n filtre ceramice sau cu estur, polizoare electrolitice sau spltoare cu lichid [tm 164, Bobeth 1999].
1.3.2.2 Dioxidul de sulf
438
Chapter 6
Aceste gaze sunt formate din combustia sulfului coninut de materiile prime sau de combustibil sau sunt produse n urma etapelor de fierbere acid. Controlarea materialelor primare poate fi utilizat pentru a minimiza emisiile iar spltoarele cu lichid sau semi-uscate sunt utilizate atunci cnd concentraiile o impun. Aerosolii i gazele de electrod pot fi produse n timpul electro-rafinare. Gazele pot fi colectate i reutilizate iar aerosolii pot fi ndeprtai cu separatorii de aerosol i inclui din nou n proces.
1.3.2.3 Clorul i HCl
Aceste gaze se pot forma pe parcursul a diverse procese de fierbere, de electroliz sau purificare. Clorul este utilizat n mod extensiv n cadrul procesului Miller i n etapele de dizolvare cu ajutorul amestecurilor de acid clorhidric/clor. Clorul este recuperat pentru reutilizare ori de ctre ori este posibil, de ex. utiliznd celule electrolitice izolate pentru aur i MP. Spltoarele sunt utilizate pentru ndeprtarea cantitilor reziduale de clor i HCl. Prezena clorului n apa rezidual poate duce la formarea de compui organici ai clorului n cazul n care n apa rezidual mixt exist i solveni etc.
1.3.2.4 Oxizii de azot
Acetia sunt produi ntr-o anumit msur pe parcursul proceselor de combustie i n cantiti semnificative pe parcursul fierberii acide realizate cu acid azotic. Concentraiile mari de oxizi de azot sunt tratate n spltoare astfel nct acidul azotic s poat fi recuperat, iar diveri ageni de oxidare sunt utilizai pentru a promova conversia i recuperarea sub forma acidului azotic. Oxizii azotici reziduali provenii din gazele reziduale din furnale pot i ndeprtai prin metode catalitice precum cataliza selectiv sau neselectiv n cazul n care se produc n continuu concentraii foarte mari de NOx [tm 164, Bobeth 1999]. Selectarea tehnicilor de reducere depinde n mare msur de variaia concentraiei de NOx.
1.3.2.5 Compuii organici volatili (VOC) i dioxinele
COV pot fi emii n cadrul procesului de extragere cu solveni. Scara redus a proceselor permite de obicei etaneizarea sau mprejmuirea reactoarelor, o colectare corespunztoare i recuperarea cu ajutorul condensatoarelor. Solvenii colectai sunt reutilizai. Compuii carbonici organici care pot fi emii pe parcursul etapelor de topire pot include dioxine ce rezult din combustia necorespunztoare a petrolului i plasticului din materialele primare i din sinteza de-novo n cazul n care gazele nu sunt rcite suficient de repede. Se poate realiza tratamentul deeurilor n vederea ndeprtrii contaminrii organice dar cel mai adesea se utilizeaz dispozitive de post-combustie pentru a trata gazele produse, urmate de o rcire rapid. Atunci cnd nu este posibil tratarea gazelor din furnale ntr-un dispozitiv de postcombustie, acestea pot fi oxidate prin adugarea de oxigen deasupra zonei de topire. Identificarea contaminrii materiilor prime secundare este de asemenea posibil astfel nct s poat fi utilizat cea mai corespunztoare combinaie de furnal i reducere pentru a preveni emisiile de fum i vapori i dioxinele aferente. Compuii organici, inclusiv dioxinele, pot fi descompui prin oxidarea catalitic, realizat adesea n reactoare comune.
Procese de incinerare Procese pirometalurgice 150 1200 t/a 4 10 ~200 Procese hidrometalurgice 20 600 t/a
Interval de producie Praf mg/Nm3 Oxizi de azot mg/Nm3
200 1000 kg/d 2 10 50 150
1 370
439
Chapter 6
Dioxid de sulf mg/Nm3 CO mg/Nm3 Clor mg/Nm3 Cl2 mg/Nm3 Fluorur mg/Nm3 TOC mg/Nm3 Dioxine ng ITE/Nm3 HCN mg/Nm3 NH3 mg/Nm3
1 25 10 - 50 2-5 0,03 1,5 2-5 < 0,1
10 100 80 - 100 < 30 <5 2-4 2 - 20 < 0.1
0,1 35 0,4 - 5 2-5
0,01 - 2 0,2 - 4
Tabelul 6.84: Emisii n aer din intervale de procese minore [tm 164, Bobeth 1999]
1.3.3 Emisii n ap
Procesele pirometalurgice i hidrometalurgice utilizeaz cantiti semnificative de ap de rcire. Soluiile din ciclurile de tratare cu leie sunt n mod normal recirculate n sisteme etaneizate. Alte surse ale apei de proces sunt indicate n tabelul de mai jos. Solide suspendate, compui metalici i uleiuri pot fi emise n ap din aceste surse. Toate apele reziduale sunt tratate pentru a ndeprta metalele i solidele dizolvate. Se utilizeaz precipitarea ionilor metalici precum hidroxizi sau sulfuri i se poate de asemenea utiliza o precipitare n dou etape. Schimbul de ioni este corespunztor pentru concentraii i cantiti sczute de ioni metalici. n mai multe instalaii de rcire apa de rcire i apa rezidual tratat, inclusiv apa de ploaie este reutilizat sau reciclat n cadrul proceselor. Au fost create tehnici speciale pentru procesele metalelor preioase pentru a detoxifia azotatul (reducie) i cianura (hidroliz) din apa rezidual. [tm 164, Bobeth 1999].
Sursa emisiei Solide suspendate Compui metalici Petrol
Drenarea suprafeei Ap de rcire pentru rcirea direct. Ap de rcire pentru rcirea indirect. Ap de rcire Tratare cu leie (dac sistemul nu este nchis) Electro-rafinare (dac sistemul nu este nchis) Sisteme de splare
Not. Mai important mai puin important
Tabelul 6.85: Importana posibilelor emisii n ap n urma produciei de metale preioase
Producie t/a
2155
440
Ap rezidual [m/hr] 10
Ag
Principalele elemente componente [mg/l] Pb Hg Cu Ni
COD
0,1
0,5
0,05
0,3
0,5
400
Chapter 6
1200 2500 1110 102
2 100
0,02
<1 < 0,05 3,9 kg/a 1260 kg/a
< 0,05 < 0,05 0,05 kg/a
<2 <5 < 0,3 < 0,02 194 kg/a 24 kg/a 2750 kg/a 1640 kg/a
250
Tabelul 6.86: Emisii n ap n urma a 5 procese majore
Alte posibile emisii n ap pot include ionii de amoniu, clor i cianur n funcie de etapele procesului individual. Nu au fost trimise date pentru determinarea cantitativ a acestor componente.
1.3.4 Reziduurile de proces i deeurile

Producia de metale este legate de generarea a mai multor produse secundare, reziduuri i deeuri care sunt de asemenea enumerate n Catalogul European al Deeurilor (Hotrrea Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice procesului sunt menionate mai jos. Majoritatea reziduurilor de producie sunt reciclate n cadrul procesului sau trimise ctre ali specialiti pentru recuperarea oricror metale preioase. Reziduurile care conin alte metale, de ex. Cu, sunt vndute altor productori pentru exploatarea secundar. Reziduurile finale conin de obicei turte de filtrare de hidroxid.
Deeuri anuale de ndeprtat n tone 1000 Caracterizarea deeurilor
1000 350
Tabelul 6.87: Exemplu de cantiti de deeuri
Hidroxid de fier, 60% ap, (Deeuri industriale Cat 1). Turt de filtrare a apelor reziduale Turt de filtrare a apelor reziduale
1.3.5 Utilizarea energiei

Energia rezidual rezultat n urma procesului de incinerare poate fi utilizat n diverse moduri, n funcie de circumstanele specifice locaiei. Electricitate poate fi produs dac se pot obin mai mult de 0,5 MW/h.
441
Chapter 6
6.2 Tehnicile care trebuie luate n considerare n determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i reziduurilor, precum i tehnici de reducere a consumului total de energie. Toate acestea sunt disponibile din punct de vedere comercial. Exemplele sunt furnizate n demonstrarea tehnicilor care ilustreaz o nalt performan n raport cu mediul nconjurtor. Tehnicile care sunt prezentate cu titlu de exemplu depind de informaiile furnizate de industrie, de Statele Membre europene i de evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise n Capitolul 2 procese comune sunt aplicabile, n mare msur, proceselor din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale i conexe sunt controlate i operate. Tehnicile utilizate de alte sectoare sunt, de asemenea, aplicabile, n special, cele legate de colectarea, reutilizarea i splarea solvenilor organici, a oxizilor de azot i a clorului gazos. Utilizarea capacelor pentru evacuare i turnare reprezint, de asemenea, o tehnic care trebuie luat n considerare. Aceti vapori vor consta, n special, n oxizi ai metalelor implicate n procesul de topire. Proiectul sistemului de acoperire trebuie s prevad accesul pentru ncrcare i alte operaiuni din furnal i modul n care sursa gazelor de proces se modific n ciclul procesului. Procesele aplicate descrise mai sus sunt utilizate pentru a procesa o gam larg de materii prime n diverse cantiti i compoziii i sunt, de asemenea, reprezentative pentru cele utilizate n ntreaga lume. Tehnicile au fost dezvoltate de ctre Societile din acest sector pentru a lua n considerare aceast variaie. Alegerea tehnicii pirometalurgice sau hidrometalurgice este determinat de materiile prime utilizate, de cantitatea acestora, de impuritile prezente, de produsul rezultat i de costul operaiunii de reciclare i purificare. n consecin, aceti factori depind de amplasament. Deci, procesele fundamentale de recuperare subliniate mai sus constituie tehnici care trebuie luate n considerare pentru procesele de recuperare.
1.3.6 Manipularea materiilor prime

Depozitarea materiilor prime depinde de natura materialului descris mai sus. Se obinuiete depozitarea prafului fin n cldirii nchise sau n ambalaje sigilate. Materiile prime secundare care conin elemente componente solubile n ap sunt depozitate n locaii acoperite. Depozitarea materialelor ne-prfoase, nesolubile (cu excepia acumulatorilor) n depozite deschise i articole de mari dimensiuni, individual, n aer liber. Depozitare a materialelor reactive i inflamabile cu segregare separat de materiale cu care acestea sunt capabile s reacioneze.
442
Chapter 6
Material
Crbune sau cocs.
Depozit
Deschis cu etaje sigilate i colectarea apei, Spaii acoperite, silozuri. Rezervoare sau canistre n zone protejate. nchis. Siloz n cazul formrii de praf nchis. Canistre, Saci. n cazul formrii de praf Spaii cutii. acoperite,
Manipulare
Conveiere acoperite, dac nu este prfos. Pneumatic. Sistem sigur de conducte sau manual. Conveiere nchise cu colectare de praf. Pneumatic. nchis cu colectare de praf. Conveier nchis sau pneumatic. n funcie material de
Tratare preliminar
Comentarii
Combustibil i alte produse petroliere. Fondani. Concentrai.
Plcue de circuit. Praf fin. Praf de dimensiuni mari (materie prim sau zgur granulat) Film, mturturi de catalizatori Material placat. Bulgre (materie prim sau zgur). Articole ntregi Materiale reactive Acizi: Acid epuizat Acid recuperat Produse Catozi, deeuri i lingouri. Dorn i cablu. Reziduuri de proces pentru recuperare. Deeuri pentru evacuare.
nchis. n cazul formrii de praf Deschideri acoperite Canistre, saci mari, baloi. Canistre, cutii. Deschis Spaii deschise sau acoperite Depozitare izolat Rezervoare rezistente la acid. Rezervoare rezistente la acid. Zon deschis din ciment sau depozit acoperit. Acoperit sau nchis n funcie de formarea de praf. Spaii acoperite sau nchise, saci mari sau canistre sigilate n funcie de material.
Manipularea
nchis cu colectare de praf. Pneumatic. ncrctor mecanic.
Amestecare cu concentrai sau alte materiale. Amestecare cu ajutorul conveierelor. Deshidratare sau sintetizare Mcinare + separare densitate., incinerare Amestecare, Aglomerare (granulare). Calcinare pentru nlturarea COV. Incinerare, calcinare Stripare cu CN sau acid azotic. Mcinare presare Alimentare zdrobi sau n ntregime. Vnzare neutralizare. Vnzare. sau
Coninutul de plastic poate furniza adaos de cldur.
Colectare ulei, dac este cazul
n funcie material n funcie material n funcie material n funcie material n funcie material
de de de de de
Colectare ulei, dac este cazul Colectare ulei, dac este cazul Colectare de acid
n funcie condiii. n funcie condiii.
de de
Sistem adecvat de scurgere. Sistem adecvat de scurgere.
Tabelul
6.88:
tratarea
preliminar
materialului
443
Chapter 6
1.3.7 Procesele de producere de metale

Dup cum s-a raportat mai sus, exist numeroase procese poteniale i combinaii de procese care sunt utilizate pentru recuperarea de metale preioase. Combinaia exact depinde de materiile prime i de matria care conine aceste metale. Tabelul urmtor indic etapele generice din proces, eventualele probleme i tehnicile care trebuie luate n considerare n determinarea BAT pentru aceste procese.
Proces Incinerare Eventual problem Tehnici vizate Praf, COV, dioxine, Control proces, SO2, NOx dispozitiv de postcombustie i filtru cu estur Zdrobire, amestecare Praf Reinere, colectare de sau deshidratare gaze i filtru cu estur Granulare Praf Reinere, colectare de gaze i filtru cu estur Topire i Praf, metale, COV, Reinere, colectare de gaze i nlturare praf. nlturarea/volatilizare NOx i SO2 Epurator de gaze a seleniului Cupelaie Oxid de plumb Reinere, colectare de gaze i filtru cu estur Digestie acid Gaze acide Reinere, colectare de Scurgere de acid gaze i sistem de recuperare/splare Rafinare Gaze acide, NH3 Reinere, colectare de Scurgere de acid gaze i filtru cu estur Oxidare sau reducere Componente chimice Reinere, colectare de Scurgeri chimice gaze i splare/tratare Topire, aliere i Praf i metale Reinere, colectare de turnare gaze i filtru cu estur Extracie cu solveni COV Reinere, colectare de gaze i recuperare/absorbie Dizolvare HCl, Cl2, NOx Reinere, colectare de gaze i sistem de recuperare/splare Distilare Reinere, colectare de gaze i sistem de recuperare/splare Comentariu Cuptor rotativ de ardere cu excepia unei cantiti foarte reduse.
Epurator de gaze sau ESP cu lichid pentru recuperarea seleniului. Utilizarea cii cupru Vezi, de asemenea, tabelul 6.11 Vezi, de asemenea, tabelul 6.11 Vezi, de asemenea, tabelul 6.11
Vezi, de asemenea, tabelul 6.11 Vezi, de asemenea, tabelul 6.11 Vezi, de asemenea, tabelul 6.11
Tabelul 6.89: Tehnici care trebuie luate n considerare pentru producerea de metale
444
Chapter 6
EXEMPLUL 6.01 INCINERAREA MATERIALULUI FOTOGRAFIC Descriere: - Utilizarea cuptorului rotativ de ardere cu un bon control al procesului, colectare de gaze i tratare a gazelor. Rotirea i controlul procesului permit amestecarea materialului cu aer.
Figura 6.24: Incinerator pentru film fotografic
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - O mai uoar colectare a vaporilor, postcombustie i tratare a gazelor comparativ cu incineratoarele statice sau cu cutie. Date operaionale: - Nu sunt disponibile. Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv o bun eficien la colectare cu consum redus de energie, folosind puterea caloric a filmului comparativ cu sisteme similare. Economie: - Cost total estimat la 450000 pentru instalaie 500 kg/h (date - 1988). Aplicabilitate: - Incinerarea tuturor materialelor fotografice. Exemple de instalaii: - Marea Britanie Literatura de referin: - [tm 005, HMIP 1993]; [tm 106, Farrell, 1998]
445
Chapter 6
Furnal
Procese folosite
Avantaje
Dezavantaje
Cuptor de ardere cu Topire cuv
Cuptor rotativ Cuptor (rezisten, arc)
cu
vatr Topire
electric Topire inducie,
Furnal de topire ISA Cuptor cu reverberaie Cuptor cu vatr rotativ cu tiraj descendent sau Cuptor basculant cu vatr rotativ i oxicombustibil (TROF) Cuptor de calcinare cu recirculare a gazelor Cuptor cu cupelaie cu tiraj ascendent de oxigen
Topire Topire i cupelaie Topire sau cupelaie
Controlul procesului necesit dezvoltare. Este posibil injectarea prin gura de vnt de materii fine. Vitez ridicat de Proces intermitent topire cu oxigen. Rotirea asigur o bun amestecare. Volume reduse de Cost energetic. gaze. Condiii reductoare. Prin alimentare prin electrozi. Gama de materiale. Dimensiune minim. Recuperare cu alte metale, de ex., Cu Stabilit. Procesele Proces intermitent sunt combinate. Compact, uor de Poate fi costisitor. nchis. Combin Proces intermitent procesele.
Stabilit.
Cupel
Calcinarea seleniului, Transfer mbuntit topire de cldur Cupelaie Consum redus de Proces intermitent combustibil. Vitez ridicat de recuperare i procesare. Gazele evaporate sunt splate cu un strat topit de litarg Cupelaie Se bazeaz n mare msur pe colectarea de vapori
Tabelul 6.90: Cuptoare de topire i cupelaie
1.3.8 Colectarea i reducerea de vapori/gaze

Tehnicile discutate n seciunea 2.7 din acest document sunt tehnici care trebuie luate n considerare pentru diversele etape de procesare implicate n producia de metale preioase etc. Utilizarea capacelor secundare pentru clasoare, matrie i ui de ncrcare este, de asemenea, o tehnic care trebuie luat n considerare. Procesele implic, de obicei, o funcionare la scar redus i, astfel, tehnicile precum sigilarea reactorului i reinerea pot ncorporate relativ uor i ieftin.
446
Chapter 6
EXEMPLUL 6.02 COLECTAREA DE VAPORI Descriere: - Zon de ncrcare i evacuare co-incident pentru un cuptor cu vatr rotativ.
Incint pentru colectarea de vapori
U de ncrcare
Gur de evacuare arztor Incint pentru colectarea de vapori
Arztor U de ncrcare
Figura 6.25: Sistem de colectare de vapori co-incident
Uzura cptuelii cuptorului poate nsemna c este posibil ca orificiile de evacuare de la extremitatea dinspre u s nu permit evacuarea ntregii cantiti de metal.
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - O mai facil colectarea vaporilor dintrun singur punct de vedere. Date operaionale: - Nu sunt disponibile. Efecte asupra mediilor convergente: - Efect pozitiv o mare eficien de colectare cu consum redus de energie comparativ cu sisteme similare. Economie: - Cost redus de modificare, viabil n mai multe instalaii. Aplicabilitate: - Toate cuptoarele cu vatr rotativ. Exemple de instalaii: - Frana, Marea Britanie Literatura de referin: - [tm 106, Farrell, 1998]
447
Chapter 6
Exist mai multe aspecte care depind de amplasament care se vor aplica, iar unele dintre acestea sunt discutate mai sus, n acest capitol. n esen, tehnologiile de procesare discutate n acest capitol, combinate cu o reducere adecvat vor putea s ntruneasc cerinele riguroase de protecie a mediului nconjurtor. Tehnicile de nlturare a elementelor componente sin unele gaze reziduale sunt indicate n cele ce urmeaz.
Reactant utilizat Element component n gazele reziduale. COV, mirosuri Metod de tratare.
Solveni, COV
Acid sulfuric (+ sulf n Dioxid de sulf combustibil sau n materia prim) Ap regal NOCl, NOx Clor, HCl Acid azotic Na sau KCN Amoniac Cloruro de amoniu Hidrazin Borohidrat de sodiu Acid formic Clorat de sodiu/HCl
Reinere, Condensare. Carbon activat, Filtru biologic Sistem cu epurator de gaze cu lichid sau semi-uscat.
Sistem cu scruber cu leie de sod caustic Cl2 Sistem cu scruber cu leie de sod caustic NOx Oxidare i absorbie, reciclare, sistem cu epurator de gaze HCN Oxidare cu peroxid de hidrogen sau cu hipoclorit NH3 Recuperare, sistem cu epurator de gaze Aerosol Recuperare prin sublimare, sistem cu epurator de gaze N2H4 (posibil carcinogen) Epurator de gaze sau carbon activat Hidrogen (pericol de A se evita, dac este posibil, n explozie) procesarea MPG (n special Os, Ru) Formaldehid Sistem cu scruber cu leie de sod caustic Cl2 oxizi (pericol de Control al punctului final al explozie) procesului
Hipocloritul nu este admis n unele regiuni.
Tabelul 6.91: Metode de tratare chimic pentru unele componente gazoase
Cuptoarele de topire sunt utilizate, de asemenea, n industrie. Se utilizeaz cuptoarele electrice (inducie, arc, rezisten) i cuptoarele acionate cu gaze/combustibil petrolier. Cuptoarele cu inducie evit producerea de gaze de ardere i creterea n dimensiune asociat a instalaiei de reducere. Procesele hidrometalurgice sunt foarte importante n unele procese de producie. Din cauz c procesele hidrometalurgice implic tratarea cu leie i etapele electrolitice, gazele produse, precum HCl, trebuie recuperate sau tratate. Se impune, de asemenea, evacuarea corespunztoare a materialului tratat cu leie i a electrolitului uzat. Tehnicile discutate n seciunea 2.9 pentru prevenire a emisiilor n ap, de exemplu, prin nchiderea sistemelor de evacuare sunt importante, deoarece sunt tehnici de recuperare COV i utilizeaz solveni benefici.
448
Chapter 6
449
Chapter 6
EXEMPLUL 6.03 UTILIZAREA DE SCR I SNCR Descriere: - Utilizarea de SCR sau SNCR n procesele cu metale preioase.
MTURTURI
COMBUSTIBIL
Tratare termic
Post-combustie
Generare de vapori
Cenu cu metale preioase
Sistem de filtrare
Rcire
Sistem cu epurator de gaze Recuperare de cldur
SCR/Cat. Ox.
Co de tiraj
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - nlturare NOx. Date operaionale: - Nu sunt disponibile. Efecte asupra mediilor convergente: - Utilizare de reactani i energie. Economie: - Viabil ntr-o instalaie. Aplicabilitate: - Nu s-a raportat. Exemple de instalaii: - Germania Literatura de referin: - [Rspuns n limba german la cel de-al doilea Proiect]
450
Chapter 6
EXEMPLUL 6.04 DISTRUGEREA CATALITIC A DIOXINELOR Descriere: - Utilizarea unui reactant catalitic pentru a nltura dioxinele.
TIRC PIRC TIRC O2 QIR CO QIR TIR
TIRC
PDIR Dust QIR
Furnal
Postfurnal
Ciclon multiplu
Filtru ceramic
Catalizator
Curent de aer rezidual: 800 m/h

Filtru ceramic Catalizator Dioxin/Furane: Volum: Flux max.: Durat:
Gaz pur: Zon filtrare: Scdere presiune: Temperatur:
< 10 mg(praf)/m 24 m 15 hPa max. 400 C
< 0,1 ng/m 170 l 1500 m/h > 0,25 s
Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - nlturarea dioxinelor. Date operaionale: - S-a obinut < 0,01 ng/Nm3. Efecte asupra mediilor convergente: - Utilizare de energie. Economie: - Viabil ntr-o instalaie. Aplicabilitate: - Nu s-a raportat. Exemple de instalaii: - Germania Literatura de referin: - [Rspuns n limba german la cel de-al doilea Proiect]

Principiile de control al procesului discutate n seciunea 2.6 sunt aplicabile proceselor de producie utilizate n aceast Grup. Unele dintre furnale i procese pot fi perfecionate prin adoptarea multora dintre aceste tehnici.
EXEMPLUL 6.05 CONTROLUL PROCESULUI PENTRU FURNALUL MILLER Descriere: - n cadrul procesului Miller, aurul este topit la aproximativ 1000 C i clor gazos este suflat prin topitur. Impuritile metalice formeaz cloruri i formeaz o zgur sau sunt evaporate. Absorbia iniial de clor se realizeaz n cantiti ridicate, iar clorul n exces poate fi uor emis. Controlul manual al adaosului de clorur este dificil. Formarea majoritii clorurilor metalice este exotermic, iar msurarea continu a temperaturii poate fi ntreprins pentru a controla viteza de adugare de clorur. Principalele beneficii pentru mediul nconjurtor: - Prevenirea emisiei de cloruri.
451
Chapter 6
Date operaionale: - Emisia liber de clor raportat a se situa la < 1 ppm n aer dup un epurator Venturi i EP cu lichid. Efecte asupra mediilor convergente: - Pozitive Prevenirea consumului excesiv de clor. Economie: - Nu s-a evaluat, dar costurile sunt sczute, funcionarea viabil a fost stabilit. Aplicabilitate: - Toate procesele Miller. Exemple de instalaii: - Marea Britanie Literatura de referin: - [tm 005, HMIP 1993]
1.3.10 Apa rezidual

Acesta este un aspect care depinde de amplasament, s-a raportat c sistemele de tratare existente se situeaz la un standard ridicat. Toate apele reziduale trebuie tratate n scopul nlturrii metalelor i solidelor dizolvate, iar deeurile i soluiile cianice trebuie, de asemenea, tratate. Liniile de alimentare cu ap i cele de eflueni pot fi separate. Tehnicile prezentate n seciunile 2.9 i 6.2.3 sunt tehnicile care trebuie luate n considerare. n numeroase instalaii, apa de rcire i apa rezidual tratat, inclusiv apa pluvial sunt reutilizate sau reciclate n cadrul proceselor.
1.3.11 Tehnicile generale
Caracterizarea materiilor prime, anterior primirii, astfel nct s se poat identifica impuritile neprevzute i contaminarea i dificultile de manipulare, depozitare i procesare s poat fi luate n considerare, iar materialul transferat ctre un alt procesor, dac este cazul. Eantionarea i analiza materiilor prime, n cel mai scurt timp, astfel nct aspectele comerciale s fie confirmate, iar opiunile de proces definite pentru o materie prim particular. Sisteme de manipulare a materiilor prime n vederea minimizrii scurgerii de lichide i a emisiilor de praf. n timpul transportului i pentru depozitare, trebuie utilizat un ambalaj robust. Depozitarea materiilor prime n cldiri nchise, dac este cazul, cu depozitare separat a materialelor reactive. Etape de tratare preliminar pentru filmul fotografice i hrtie cu ajutorul unui cuptor de ardere rotativ i al unui dispozitiv de post-combustie mpreun cu un sistem de rcire a cenuii care este proiectat la un standard ridicat. Este posibil ca HCl s trebuiasc splat din gazul de ardere i utilizat nlturarea prafului. n cazul materiei prime care conine cantiti minore de hrtie, procese de tratare cu leie pe baz de tiosulfat de sodiu i enzime. Etape de tratare preliminar pentru catalizatori i cantiti mai reduse de material cu coninut de MGP n incineratoarele cu cutie care utilizeaz un dispozitiv de post-combustie, dac este cazul, i filtre cu estur, epuratoare de gaze etc. care sunt proiectate n mod profesionist i construite la un standard ridicat pentru a preveni scurgerile. Trebuie ntreprins recuperarea de cldur sub forma producerii sau recuperrii de energie, dac este posibil. Tratarea preliminar a unor cantiti reduse de materiale din incineratoarele sigilate cu cutie care utilizeaz echipamente de colectare i reducere create n mod profesionist, inclusiv dispozitive de post-combustie, dac este cazul. Utilizarea tehnicilor precum calcinarea sau tratarea cu leie/dizolvarea, dac este cazul, destinate recuperrii materialului suport pentru catalizator. Materialul poate fi recuperat sub form de material abraziv, sruri de aluminiu, zgur inert sau material suport de catalizator.
452
Chapter 6
Utilizarea unor procese verificate de recuperare i rafinare a metalelor preioase n legtur cu sisteme verificate i eficiente de reducere care sunt disponibile pentru operator, care ating standardele de mediu discutate n seciunea 2.8 din acest document. Utilizarea cu predilecie a cuprului n detrimentul plumbului n circuitul de topire. Sisteme de extracie cu solveni utiliznd, pe ct posibil, solveni netoxici. Utilizarea de sisteme de reinere i recuperare de COV i de reducere. Controlul funcionrii furnalului n scopul optimizrii condiiilor de operare. Parametrii cheie sunt temperatura la diverse puncte n furnal i sistemul de manipulare a gazelor, concentraiile de oxigen i monoxid de carbon i presiunea din sistem. Acestea trebuie utilizate pentru a controla, pe ct posibil, viteza de alimentare cu material. Controlul procesului din etapele chimice i hidrometalurgice i din instalaia de reducere cu ajutorul unor metode relevant astfel nct s fie posibil meninerea condiiilor de funcionare la un nivel optim i s se declaneze alarme pentru condiiile care sunt n afara intervalului acceptabil de funcionare. Colectarea i reutilizarea de gaze acide precum HCl, HNO3 i Cl2. Tratarea CN n cureni de gaze. Proiectarea profesionist de sisteme de colectare i reducere de praf, gaze acide, CN, COV i vapori de metale. Funcionarea acestor sisteme n scopul prevenirii i reducerii emisiilor n mediul nconjurtor. Standardele de emisie realizabile sunt prezentate n cele ce urmeaz. Utilizarea unor sisteme de evacuare din instalaie, dac este posibil. Eflueni tratai conform coninutului lor i analizai anterior evacurii. Lichidele de splare trebuie tratate, de asemenea, i analizate anterior evacurii. Analiza materialelor czute anterior transferului ctre alte amplasamente astfel nct s se poat realiza o evacuare corect sau s se poat utiliza o cale de recuperare. Operatorii instalaiei trebuie s fie calificai i s li se furnizeze instruciuni privind procedurile corecte de operare i parametrii de control. Utilizarea unei bune practici de ntreinere pentru instalaia de procesare, sistemele de reducere i alte procese conexe. Pentru aceste sisteme trebuie adoptat un sistem de inspectare.
1.3.12 Utilizarea energiei

Reutilizarea energiei sau generarea de electricitate sunt tehnici care trebuie luate n considerare n cazul n care condiiile care depind de amplasament s permit realizarea acestui lucru din punct de vedere economic.
453
Chapter 6

Pentru nelegerea acestei seciuni i coninutului su, atenia cititorului este readus la prefaa acestui document i n special la seciunea numrul cinci a acesteia.: Cum s nelegem i s utilizm acest document. Tehnicile nivelurile de emisie i/sau de consum asociate, sau categoriile de niveluri , prezentate n aceast seciune au fost evaluate printr-un proces reiterat incluznd urmtoarele etape:
identificarea problemelor cheie relaionate cu mediul nconjurtor cu privire la sector; care sunt destinate produciei de metale preioase precum VOCs, praf, fum, bioxid, miros, NOx, alte gaze acide cum ar fi clor i SO2, ape reziduale, reziduuri, precum zpad topit, praf strecurat i zgur; examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru tratarea acestor elemente cheie; identificarea celor mai bune niveluri de performan referitor la mediul nconjurtor, pe baza datelor disponibile n Uniunea European i la nivel mondial; examinarea condiiilor sub care aceste niveluri de performan au fost dobndite; precum costuri, efecte cross-media, implicarea forelor principale de conducere n implementarea acestor tehnici; selectarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) precum i a nivelurilor de emisie i / sau de consum pentru acest sector n general toate aceste fiind n conformitate cu Articolul 2 (11) i Anexa IV din Directiv.
Decizia experilor din Biroul European IPPC i Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol important n fiecare dintre aceste etape precum i n felul n care aceste informaii sunt prezentat aici. n baza acestei evaluri, sun prezentate n aceast seciune tehnici, i pe ct este posibil niveluri de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate adecvate sectorului ca un tot i, care, n multe cazuri reflect performana actual a nor instalaii n cadrul sectorului. Unde sunt prezentate niveluri de emisie sau de consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile, se va nelege c acele niveluri reprezint performana referitoare la mediul nconjurtor care poate fi anticipat ca urmare a aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, innd cont de bilanul de costuri i avantaje inerente n cadrul definiiei BAT. n orice caz, nu exist valori limit nici pentru emisii nici pentru consum prin urmare nici nu trebuie interpretat altfel. n unele cazuri poate fi posibil din punct de vedere tehnic obinerea unui nivel mai bun de emisie sau de consum dar datorit costurilor implicate sau considerentelor cross media, nu sunt considerate adecvate pentru BAT pentru sectorul n totalitate. Oricum, asemenea niveluri pot fi considerate justificate n cazuri mai specifice unde este vorba de fore speciale de conducere. Nivelurile de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT trebuie vzute mpreun cu orice condiii de referin (ex. perioade de totalizare). Conceptul de niveluri asociate cu BAT descris mai jos va fi difereniat de termenul de nivel realizabil folosit n alt parte a documentului. n cazul n care un nivel este descris ca i realizabil utiliznd o tehnic sau o combinaie de tehnici anume, acesta se va nelege faptul c se ateapt realizarea nivelului peste o perioad substanial de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat sau printr-un proces utiliznd acele tehnici. Unde este disponibil, au fost afiate date referitoare la costuri mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Aceste ofer o idee general asupra magnitudinii costurilor implicate. n orice caz, costul actual al aplicrii unei tehnici va depinde ntr-o msur foarte mare de situaia specific referitor la taxe, onorarii, i caracteristicile tehnice ale instalaiei respective, de exemplu. n acest document nu este posibil evaluarea complet a acestor factori specifici. n absena datelor referitoare la costuri, concluziile referitoare la viabilitatea tehnic sunt trase din observaiile derivate din instalaiile existente.
454
Chapter 6
Se intenioneaz ca BAT general din aceast seciune s fie considerate puncte de referin mpotriva crora s se hotrasc performana actual a unei instalaii existente sau s se decid asupra unei oferte pentru o instalaie nou. Astfel vor asista n determinarea condiiilor adecvate "BAT-based" pentru instalarea sau stabilirea regulilor generale de restricie sub Articolul 9(8). Se prevede faptul c noile instalaii pot fi proiectate astfel nct s funcioneze la nivel BAT sau chiar la un nivel mai bun dect acesta. De asemenea, se consider c instalaiile existente se pot mica ctre nivelurile generale BAT i chiar le pot depi pe acestea, tehnicile devenind subiectul aplicabilitii tehnice i economice n fiecare caz. Pe cnd BREFs nu stabilete standarde de restricie n mod legal, aceste sunt menite s acorde informaii de ghidare de industrie, Statele Membre i publicul cu privire la nivelurile realizabile de emisie i de consum la utilizarea tehnicilor specifice. Valorile limit adecvate pentru orice caz specific vor trebui s determine luarea n considerare a obiectivelor Directivei IPPC precum i considerentele locale. Cele mai bune tehnici disponibile sunt influenate de un numr de factori i se necesit o metodologie pentru examinarea tehnicilor. Abordarea implementat se gsete mai jos. n primul rnd alegerea procesului depinde n mare parte de materialele prime disponibile pe un antier anume. Cele mai semnificative factori sunt compoziia acestora, prezena altor metale incluse, mrimea lor de distribuie (incluznd potenialul de a forma praf) precum i gradul de contaminare de ctre materiale organice. Pot exista materiale prime disponibile din surse unice sau multiple, materiale prime secundare de calitate diferit sau o combinaie de materiale prime primare i materiale prime secundare. n al doilea rnd, procesul ar trebui s fie adecvat pentru uz cu ceea mai bun colectare de gaz i cu sisteme de reducere ce sunt disponibile. Colectarea de fumuri i procesele de reducere utilizate vor depinde de caracteristicile procesului principal, de exemplu unele procese evit transferurile de cupe i drept urmare sunt mai uoare de sigilat. Alte procese pot fi capabile de tratarea materialelor reciclate cu mai mult uurin i drept urmare ele reduc impactul amplu asupra mediului nconjurtor prevenind dispunerea. n ultimul rnd, trebuie luate n considerare chestiunile de ap i deeuri, n special minimizarea deeurilor i poteniala reutilizare a reziduurilor i a apei n cadrul procesului sau prin intermediul altor procese. Energia utilizat de procese este de asemenea un factor care trebuie luata n considerare n alegerea procesului. Alegerea BAT n sensul su general este drept urmare complicat i depinde de factorii de mai sus. Cerinele variate nseamn c BAT este influenat n primul rnd de ctre materialele prime disponibile pe antier i cerina de transpunere a instalaiei, chestiunile fiind drept urmare specifice fiecrui antier. Exist avantaje n cazul anumitor procese primare care sunt capabile de a accepta unele materiale secundare. Urmtoarele puncte rezum metodologia recomandat ce a fost implementat n aceast munc:
Este procesul dovedit i de ncredere din punct de vedere industrial? Exist limitri n ceea ce privete materialele de alimentare ce pot fi procesate? Tipul de alimentare i alte metale coninute (ex. Cu, Pb, Zn) care influeneaz procesul de selectare. Exist constrngeri n ceea ce privete nivelul de producie? - ex. o limit superioar dovedit sau o transpunere minim solicitat a fi economic. Pot fi aplicate colectrile cele mai recente i eficiente i tehnicile de reducere n cazul procesului? Combinaiile de proces i de reducere pot duce la nivelurile cele mai mici de emisie? Emisiile ce pot fi obinute sunt specificate mai ncolo.
455
Chapter 6
Mai sunt i alte aspecte cum ar fi sigurana care sunt relaionate cu procesele?
La scrierea a mai multor procese i combinaii de reduceri este posibil operarea la cele mai nalte standarde referitoare la mediul nconjurtor i ndeplinirea cerinelor BAT. Procesele variaz n ceea ce privete transpunerea realizabil precum i n materialele ce pot fi utilizate i astfel sunt incluse mai multe combinaii. Toate procesele maximizeaz reutilizarea reziduurilor i minimizeaz emisia ctre ape. Economica proceselor difer. Unele trebuie s opereze la o transpunere nalt n vederea obinerii operaiunilor economice, pe cnd altele nu sunt capabile de obinerea transpunerilor nalte. Tehnicile de colectare i de reducere utilizate n cadrul acestor procese au fost discutate sub form de tehnici ce trebuie considerate n determinarea BAT i n cazul aplicrii lor n combinaie cu procesul metalurgic va rezulta un nivel nalt de protecie a mediului nconjurtor. Aa cum a fost indicat n prefaa general a acestui document, aceast seciune propune tehnici i emisii care sunt considerate a fi compatibile cu BAT n general. Scopul este furnizarea indicaiilor generale referitoare la nivelurile de emisie i de consum ce pot fi considerate ca i cot de nivel adecvat pentru performana bazat pe BAT. Acest lucru este realizat prin cotarea nivelurilor realizabile n categorii ce sunt n mod general aplicabile att pentru instalaiile noi ct i pentru cele renovate. Instalaiile existente pot avea factori, precum limitri referitoare la spaiu i nlime ce previn adoptarea deplin a tehnicilor. Nivelul va varia de asemenea, i n ceea ce privete timpul, n funcie de condiia echipamentului, ntreinerea acestuia precum i de procesul de control al instalaiei de reducere. Operarea procesului surs va influena de asemenea, i performana deoarece este foarte probabil s apar variaii de temperatur, de volumul de gaz i chiar i caracteristicile materialelor de-a lungul unui proces sau unei serii. Emisiile realizabile reprezint drept urmare doar o baz de la care se poate porni n decizia asupra performanei propriu zise a unei instalaii. Dinamica procesului precum i alte chestiuni specifice antierului trebuie luate n considerare la nivel local. Exemplele specificate n seciunea referitoare la tehnici ce trebuie considerate n determinarea BAT ofer concentraiile asociate cu cteva procese deja existente [tm 137 Copper Expert Group 1998].

Concluziile trase n ceea ce privete Cele Mai Bune Tehnici Disponibile referitoare la etapele de manipulare i depozitare sunt menionate n seciunea 2.17 al acestui document i sunt aplicabile materialelor din acest capitol.

Nu este posibil concluderea faptului c un anumit proces poate fi aplicat unui anumit grup de metale. Procesele piro-metalurgice i hidro-metalurgice care sunt aplicate momentan formeaz baza de BAT dar adiional factorii generali i colectarea de fumuri precum i tehnicile de reducere descrise mai sus i n capitolul 2 ar trebui utilizate n conjunctur cu acestea. Utilizarea rutei de cupru pentru topirea metalelor preioase are un potenial mai mic pentru emisia de plumb n ceea ce privete mediul nconjurtor i ar trebui utilizat doar dac combinaia de materiale prime, echipamentul i produsele permit acest lucru.
6.3.2.1 Procese de pre-tratare
Procesele de pre-tratare au fost descrise mai sus n cadrul acestui capitol i sunt desemnate pentru tratarea i colectarea de mostre referitoare la materialele ce intr. S-a stabilit o gam larg de procese pentru materialele utilizate i nu este posibil alegerea unui singur proces de
Chapter 6
pre-tratare. Principiile BAT pentru pre-tratare sunt drept urmare modul n care materialele sunt manipulate i transferate, modul n care procesul este meninut i controlat precum i utilizarea reducerii efective robuste pentru materialele i re-agenii utilizai. Aceste chestiuni sunt discutate n seciunea 2.3 la 2.10. Metodele chimicale de tratament pentru cteva dintre produsele de reacie sunt artate n tabelul 6.11
2.4.2.2 Etape piro-metalurgice Tehnic aplicat Materiale prime Observaii
Inducie sau combustibil ars. Control temperatur sau msurare clor. Sisteme eficiente de colectare. Cuptor de cupelaie Aliaje de argint (cu Lansare oxigen utiliznd cuptor BBOC Cu, Pb). reverberator sau BBOC cu uz mai mic de electricitate i rat mai mare de recuperare. TBRC i TROF Concentrate mixte, Cu materiale din cupru/plumb. Cuptor lam i materiale ataat. secundare Cuptor de topire Deeuri, cenu i Necesit control modern, arztor final i concentrate reducere eficient. nlturarea gazului acid poate fi necesar. Cuptor de calcinare re- lam anod nlturarea i recuperarea seleniului. circulator de gaze Cuptor cu vatr rotativ Cenui i Se utilizeaz combustibil oxigenat. Se concentrate necesit colectarea eficient de fumuri de-a lungul procesului. Cuptor electric Cenui i Cuptor sigilat. Prin alimentare de concentrate electrozi. Volumele de gaz pot fi mai sczute. ISA Cuptor de topire Concentrate mixte Cu materiale din cupru/plumb. i materiale secundare
Tabel 6.12: Opiuni de cuptoare pentru metale preioase
Cuptor Miller
Aliaj de aur
2.4.2.3 Etape hidro-metalurgice
n mod esenial, tehnologiile de procese discutate n acest capitol, combinate cu reducerea corespunztoare vor ndeplini cerinele riguroase referitoare la protecia mediului nconjurtor. Un exemplu este dat cu privire la colectarea gazului de clor care este degajat ctre anod pe durata extraciei pe cale electrolitic, ndeprtrii substanelor alcaline i rafinrii. Alte tehnici de asemenea, includ coninerea unor aburi solveni, reactoare de extragere a solvenilor nchii i alte materiale. Utilizarea colectrii de buclei de cuplaj descris n 6.2 este n special relevant precum i metodele de tratamente chimicale pentru produsele de reacie artate n tabelul 6.11. Semnificaia oricror componente VOC depinde de solventul utilizat iar acetia pot fi determinate doar local.
2.4.3 Colectare i reducere de gaz

Sistemele utilizate de colectare a fumurilor ar trebui s exploateze cuptorul sau reactorul sigilnd sistemele i s fie proiectate astfel nct s menin o un sinclinal adecvat pentru evitarea scurgerilor i emisiilor fugitive. Ar trebui utilizate sistemele ce menin sigilarea cuptorului sau funcionarea calotei. Exemple sunt prin adugarea de electrozi la material,
Chapter 6
adugri prin intermediul gurii de vnt sau construcie precum i utilizarea valvelor robuste rotative n cazul sistemelor de alimentare. Colecia secundar de fumuri este costisitoare i consum mult electricitate dar este necesar n cazul anumitor cuptoare. Sistemele utilizate ar trebui s fie un sistem inteligent capabil de localizarea extragerii de fum precum i durata oricrei fumegri. Cele mai bune tehnici disponibile pentru sisteme de tratare de gaz i fum sunt cele care utilizeaz recuperare cu rcire i nclzire n cazul n care este compatibil cu filtrul cu estur. Ar trebui utilizate filtrele cu estur care utilizeaz materiale moderne de nalt performan ntr-o structur bine alctuit i meninut. Acestea stimuleaz sistemele de detectare a exceselor din saci precum i metodele on-line de curare. Tratamentul cu gaz pentru etapa de topire sau de incinerare ar trebui s includ o etap de nlturare a bioxidului sulfuric i/sau un arztor final dac acesta este considerat a fi necesar pentru evitarea problemelor locale, regionale sau de lung durat referitoare la calitatea aerului sau dac exist pericolul de prezen a bioxidului.
Etap proces. Component gaze reziduale Praf i metale Opiune reducere
Manipulare materiale prime Pre-tratare materiale prime Incinerare de baleiaj i pelicule Calcinare i topire
Calcinare seleniu Dizolvare i rafinare chimic Distilare Extragere solveni Extracie pe cale electrolitic Rafinare Miller) termic
Depozitare conform. Colectare de praf i filtru cu estur dac este necesar Praf i metale Pre-tratare conform Colectare de gaz i filtru cu estur Material organic* Operare proces, ardere final, rcire de gaz corect i filtru cu estur Praf i metale Operare proces, colectare gaz, rcire i filtru de estur Monoxid de carbon i Arztor final, injectare carbon material organic *. Bioxid sulfuric Epurator de gaze dac este cazul Praf i metale. Operare proces, colectare gaz, rcire i ndeprtare praf. Bioxid sulfuric Epurator de gaze i EP umed Cea, metale i gaze Operare proces i colectare gaz, cu acide epurator de gaze cu oxigen. Alte gaze Vezi tabel 6.11. Clor, brom i trioxid. Zon nchis. Absorbitor/condensator i epurator VOC i Miros Coninere, condensator. Filtru de carbon sau biofiltru dac este cazul. Cea acid Colectare gaz i epurare / dezaburire. Operare proces. Colectare epurare i EP umed. gaz,
(proces Praf i metale Clor. Praf i metale Materiale organice*
Topire, aliaj i casting.
Tratare zgur i cuplaj.
Praf i metale
Operare proces. Colectare gaz, rcire i filtru de estur. Operare proces, arztor final i rcire corect a gazului. Operare proces. Colectare gaz, rcire i filtru de estur.
Meniune. * Metalul organic poate include VOC raportat ca i fiind carbon total (excluznd CO) i bioxid.
458
Chapter 6 Tabel 6.13: Reducerea aplicaiilor considerate ca fiind Cele mai bune tehnici disponibile
Sistemele de recuperare a gazelor acide i a solvenilor i etapele asociate de recuperare de praf i metal sunt cele descrise n seciunea 2.8 al acestui document. Sistemele de colectarea fumurilor ar trebui s urmreasc cea mai bun practic subliniat n cadrul tehnicilor descrise n seciunea 2.7. Utilizarea acidelor reciclabile, zgurilor, detritusurilor i filtrelor de praf sunt considerate pri ale procesului. Alte sisteme de reducere sunt considerate ca fiind aplicabile pentru alte pri ale procesului i o viziune per ansamblu este oferit n tabelul de mai sus.
459
Chapter 6
2.4.3.1 Emisii ctre aer asociate cu utilizarea BAT
Emisiile ctre aer cuprind emisiile capturate /abtute de la mai multe surse, plus cele fugitive sau necapturate din aceste surse. Sisteme modern, bine operate rezult n ndeprtarea eficient a poluanilor iar informaiile constate la timpul scrierii indic faptul c emisia fugitiv poate fi contribuitorul cel mai semnificativ la totalul de emisii. Pentru toate procesele emisiile ctre aer sunt bazate pe emisii de la:

Materialele manipulate i depozitate, precum i etapele de uscare, granulare, aglutinare, ardere i topire. Procese de fumegare de zguri sau metal. Rafinare chimic, termal i etapele de extracie pe cale electrolitic. Etape de topire, aliaj, turnare, etc.
Emisiile fugitive pot avea o semnificaie nalt i pot fi preconizate datorit eficienii de capturare a fumurilor i pot fi estimate prin monitorizare (vezi seciunea 2.7). Acestea pot fi exprimate grame per an sau grame per ton de metal fabricat. De asemenea, emisiile colectate pot fi exprimate n termeni teoretici sau i mai important, n termeni de concentraie. Pentru majoritatea parametrilor emise ctre aer, se vor aplica datele furnizate n seciunea 2.8 pentru diversele tipuri de reducere. (ex. intervalul de emisie realizabil de praf n cazul unui filtru cu estur), ali factori precum concentraia de metal, derivat din acesta. Urmtoarele tabele revizuiesc emisiile colectate i fugitive ctre aer.
460
Chapter 6
Impuriti
SO2 sczut curent gaze reziduale (~ 1 4%) SO2 bogat curent de gaze reziduale (> 5%)
Tehnici ce pot fi utilizate pentru atingerea acestor niveluri > 99.1 Instalaie contact unic cu acid sulfuric sau WSA, (gaz deeu coninutul de SO2 depinde de fora gazului de alimentare) > 99.7% factor Instalaie contact conversie dublu cu acid sulfuric (gaz deeu coninutul de SO2 depinde de fora gazului de alimentare.) O dezaburire poate fi optim n vederea ndeprtrii finale de SO3
Interval asociat cu utilizarea BAT
Comentarii
Pentru gazele cu grad sczut SO2. Combinat cu epurator uscat sau semi uscat pentru a reduce emisia de SO2 i pentru a produce ghips dac exist o pia disponibil. Se vor atinge niveluri foarte sczute pentru alte impuriti derivate din aer datorit tratrii intensive cu gaz anterior instalaiei de contact (epurare umed, EP umed i, dac este cazul, nlturarea mercurului pentru a asigura calitate produsului H2SO4
Meniune. Doar emisiile colectate Emisiile asociate sunt date ca fiind medii zilnice n baza monitorizrii continue pe parcursul perioadei de operare. n cazurile n care nu se poate efectua o monitorizare continu valoare va fi media pe perioada de colectare a mostrelor. n cazul n care se utilizeaz, se vor lua n considerare caracteristicile gazului i prafului la proiectarea sistemului precum i temperatura corect utilizat.
Tabel 6.14: Emisiile ctre aer asociate cu utilizarea BAT din procesele complexe metalurgice se utilizeaz pentru recuperarea metalului preios n conjunctur cu fabricarea de cupru i plumb.
Impuriti
Cea acid Gaze acide SO2 Amoniac
< 50 mg/Nm < 5 mg/Nm < 50 mg/Nm < 5 mg/Nm
Clor, brom, < 2.0 mg/Nm Trioxid NOx < 100 mg/Nm3
Tehnici ce pot fi utilizate Comentarii pentru atingerea acestor niveluri O dezaburire va Dezaburizator Alcalin umed /epurator permite reutilizarea oxidant. acidului colectat. Epurator cu alcalin umed. Epurator acid. Epurator oxidant.
Epurator oxidant.
VOC sau < 5 - 15 mg/Nm3 solveni ca C
Recuperarea acidului nitric urmat de nlturarea urmelor. Intervalul nu este realizabil n cazurile n care se utilizeaz aqua regia.
Coninere, condensator, filtru de carbon sau bio
Meniuni. Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca fiind medii zilnice n baza monitorizrii continue pe parcursul perioadei de operare. n cazurile n care nu se poate efectua o monitorizare continu valoare va fi media pe perioada de colectare a mostrelor. n cazul n care se utilizeaz, se vor lua n considerare caracteristicile gazului i prafului la proiectarea sistemului precum i temperatura corect utilizat.
Tabel 6.15: Emisiile ctre aer asociate cu utilizarea BAT din extracie i rafinare chimic, extracie pe cale electrolitic i extracie de solveni pentru recuperarea metalului preios.
461
Chapter 6
462
Chapter 6
Impuriti
Praf
1 - 5 mg/Nm3
Tehnici ce pot fi utilizate pentru atingerea acestor niveluri Filtru cu esturi Filtru ceramic
Comentarii
Cloruri, SO2 < 100 mg/Nm3 floride i Clor < 5 mg/Nm3 Florid < 1 mg/Nm3 gaze acide NOx < 100 mg/Nm3 < 100 - 300 mg/Nm3
Filtru cu esturi de performan nalt poate realiza niveluri sczute n cazul metalelor grele. Concentraia de metale grele este relaionat cu concentraia prafului i coninutul de metal n praf.
Epurator umed sau semi uscat cu alcalin. NOx sczut, arztor, SCR sau Valorile mai mari sunt SNCR asociate cu mbogire Arztor combustibil oxigenat cu oxigen pentru reducerea utilizrii de electricitate. n aceste cazuri sunt reduse volumul de gaz i emisia n mas. Arztor final. Pre-tratare a Autoaprindere optimizat. materialelor secundare pentru nlturarea straturilor organice dac este cazul. Sistem de nlturare a prafului Tratarea a gazului cu eficien nalt (i.e. filtru cu curat, eliberat de praf estur), arztor final urmat este estimat a realiza de clire. Alte tehnici sunt niveluri sczute disponibile (ex. absorbie prin carbon activat, oxidare catalizator.).
Carbon organic ca C
< 5 - 15 mg/Nm3
Bioxid
< 0.1 - 0.5 ngTEQ/Nm3
Meniuni. Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca fiind medii zilnice n baza monitorizrii continue pe parcursul perioadei de operare. n cazurile n care nu se poate efectua o monitorizare continu valoare va fi media pe perioada de colectare a mostrelor. n cazul n care se utilizeaz un sistem de reducere, se vor lua n considerare caracteristicile gazului i prafului la proiectarea sistemului precum i temperatura corect utilizat. Pentru nlturarea SO2 sau carbonului total, variaia n ceea ce privete concentraia gazului neprelucrat pe durata procedurilor periodice poate afecta performana sistemului de reducere.
Tabel 6.16: Emisiile ctre aer asociate cu utilizarea BAT din pre-tratarea materialelor (incluznd incinerarea), arderea, cuplajul, topirea, rafinarea termic, i topirea pentru recuperarea metalelor preioase.
Emisiile de metale depind n mare parte de compoziia prafului produs de procese. Compoziia variaz ntr-o gam larg i este influenat a) de ctre procesul care este sursa prafului i b) de ctre materialele prime care sunt procesate. De exemplu, praful rezultat din topire este complet diferit de cel rezultat din incinerare. Coninutul de metal poate, drept urmare, varia ntr-o gam larg ntre procese. n adiie pentru cuptoare similare, exist variaii semnificative datorit utilizrii unei game largi de materiale prime. Drept urmare nu este recomandabil detalierea
463
Chapter 6
concentraiilor specifice realizabile pentru toate metalele emise ctre aer, cuprinse n acest document. Chestiunea este specific pentru fiecare antier n parte. Unele metale conine elemente toxice care pot fi emise de la procese i de aceea trebuie reduse pentru a se ridica la standardele locale, regionale sau de lung interval referitor la calitatea aerului. Se consider c concentraiile sczute de metale grele sunt asociate cu utilizarea sistemelor moderne de reducere, de performan nalt, precum un filtru cu estur de membrane cu condiia ca temperatura de operare s fie corect i caracteristicile gazului i prafului s fie luate n considerare pe parcursul proiectrii.
2.4.4 Ap rezidual
Aceasta este o chestiune specific antierelor. Toate apele reziduale vor fi tratate n vederea nlturrii solidelor, metalelor, uleiurilor/rinilor, componente absorbite i vor fi neutralizate dac este necesar. Pentru producie primar i secundar, totalul de emisii ctre ap sunt bazate pe:

Sistemul de tratare a cenuii sau de clire Procesul de extracie pe cale electrolitic, dezalcalizare i seciile de disoluie Sistemul de tratare a apelor reziduale
Urmtorul tabel rezum concentraiile care pot fi realizate cu utilizarea metodelor de tratament efluent corespunztor de exemplu precipitarea ionilor din metal ca fiind sulfine. Componente principale [mg/l] Ag Pb Hg Cu Ni 0.02 0.05 0.01 0.3 0.03
Meniune: - Intervale asociate sunt medii zilnice sau din or n or n funcie de metoda de msurare.
Tabel 6.17: Emisiile ctre ap asociate cu utilizarea BAT
2.4.5 Reziduuri procesuale

Utilizarea sau reciclarea zgurilor i reziduurilor este considerat ca fiind Procesele de producie din acest sector au fost dezvoltate de ctre maximalizarea reutilizrii majoritii reziduurilor procesuale din unitile pentru producerea reziduurilor astfel nct s se ncurajeze utilizarea lor n procese pentru producerea metalului non-feros. parte din proces. industrie pentru de producie sau procese i n alte
Emisiile ctre pmnt sunt drept urmare foarte specifice fiecrui antier i material n parte i depind de factorii discutai mai sus. Drept urmare nu este posibil elaborarea unui tabel realistic, tipic referitor la cantitile asociate cu utilizarea BAT fr detalierea specificaiilor cu privire la materiile prime. Principiile BAT includ prevenirea i minimizarea deeurilor precum i reutilizarea reziduurilor pe cum este posibil.
2.4.6 Costuri asociate cu tehnici

Au fost elaborate datele referitoare la costurile pentru o varietate de procese i sisteme de abateri. Datele referitoare la costuri sunt foarte specifice pentru fiecare antier n parte i depind de un numr de factori dar intervalele furnizate pot ncuraja unele comparaii. Datele sunt
Chapter 6
furnizate ntr-o anex la acest document astfel nct pot fi comparate costurile per totalul de industrie de metale non-feros.
2.5 Tehnologii inovatoare
Procesul 'J' nu este practicat n Europa dar poate funciona cu un inventar mai mic de aur n comparaie cu alte procese de rafinarea a aurului. Acesta utilizeaz o soluie ionic regenerabil pentru dizolvarea aurului impur. (< 99.5%). Aurul este redus prin hidroxid de potasiu, separat, splat i uscat ntr-un format de pudr coninnd 99.995% aur. Lichidul rezultat din etapa de reducere este introdus ntr-o celul electrolitic unde sunt depozitate impuritile solubile i orice iodur de aur pe catod i apoi ndeprtate n vederea recuperrii ntr-un circuit de metale preioase. Soluia este apoi transferat ntr-o celul de diafragm electrolitic fixat cu electrozi ineri. Soluia de iodur produs n compartimentul de anod i soluia KOH produs n compartimentul de catod sunt reciclate [tm 5, HMIP PM 1993]. Ruta de cupru pentru topirea argintului ce conine materiale prime secundare previne emisia de componente de plumb ctre aer. Acest fapt a fost demonstrat la o instalaie din UK i este ruta utilizat n mod inerent n cadrul rafinriilor de cupru. A fost elaborat un proces pentru tratarea concentratului de pirit ce conine particule microscopice de aur (< 1 m) pentru a produce concentrat de aur, cupru/argint i un concentrat de zinc [tm 216, Gryllia 1999]. Tratarea minereului precum i rezultatul investigaiilor sunt artate mai jos.
Old Olym pias tailings ORE CRUSHING GRIN DING FLOTATION
Pyrite concentrate
OXIDA TIVE TREA TME NT
GOLD R ECOVERY
C YAN IDE D ESTRUC TION
BACKFILL M ATERIAL
NEUTRAL IS AT.
SOLIDS DISPOSA L
MINE W ASTE R OCK
GOLD DORE ALLOY

LE AD /SILVER C ONC ENTRA TE ZINC CONCENTRATE
Figura 6.6: Rezultatul investigaiilor referitoare la tratarea minereurilor
Ore minereu Crushing zdrobire Grinding flotation flux mcinare Oxidative treatment tratament oxidant Gold recovery recuperare aur Cyanide destruction eliminare cian Gold ore alloy aliaj minereu de aur Zinc concentrate concentrat de zinc
465
Chapter 6
Ap refractoare BIOX A p De i l Nutritiv Lapte de i Cu l Ap R cire TURN UR I RCIRE Evaporare
RE
A er
Pentru Ap
ngro tor Efluent de l O/F
CCD AR N GRO ARE & RE-DILUARE
BIOREAC TOR TAN KS BIOX Product
CCD N GRO TORI
O/F Acid Solu ie
Reclaim water
OXIDARE PR ESIUNE
Ap Abur O/F
Reclama ie de l Barajul de id i
DISTRUGERE C IAN BIO-DEGRADAR E
CLTIR E N DO U ETAP E
EP URARE ABUR Solu ie Na2S2O5 Aer A er Calcar A er Var
NGRO TORI CCD Stivuire var Zdrobit Zgur reciclat Agen i contra A ir U / F Solide Ap de proces NaCN
REZERVOR OXIDA RE
REZERVOARE NEUTR ALIZAR Solu ie NaOH
REZERVOARE NEUTRALIZAR NEUTR E ALIZAR
N GRO TO
BARAJ DE
Reciclare solu ie steril Solu ie auri-feroas COLOAN ELU IE
CIL CIRC UIT
Carbon nc rcat
Pomp il Ad ugare carbon activ
COLO AN S P LA RE CU AC ID Solu ie acid
CELULE D E EX TRAC IE P E
Carbon activate de steril
Lichid id METAL PR E IOS FILTR U C U
CIL CCD O/F Pomp var A ir Solu ie Na 2S2O5 Solu ie CuSO
CUPTOR DE REGENERAR E
4
Ap proasp t f
DISTRUGERE C IAN INCO TEHNOLO GIE
BIOX AP DE RECICLAR E
METAL PR E IOS EX TRAC IE PRAF O / F = exces U / F = lips
CUPTOR TOPIR E
MIN E REUR I
ZGUR
Figura 6.7: Schema tehnologic a investigaiilor referitoare la procesul metalurgic
466
Chapter 7
7 PROCESE PENTRU PRODUCERE DE MERCUR 7.1 Procese i Tehnici Aplicate

Piaa pentru mercur a sczut n ultimii ani i acest lucru are un impact semnificativ asupra sectorului. Producia primar din minereuri funcioneaz acum pe baza unei campanii timp de cteva luni pe an. Producia din coninutul de mercur din alte procese non-feroase nu poate fi refuzat n aceast form iar productorii de cupru, plumb i zinc care fabric mercur din sistemele de epurare nainte de instalaiile de acid sulfuric pot produce calomel din procesul de Boliden-Norzink, care poate fi depozitat sau eliminat. Producia de mercur secundar din tratarea amalgamului dentar i a felinarelor este acum efectuat n general ca fiind un service eliminator de mercur n vederea producerii mercurului fr alimentare, depozitat pentru recuperarea sau eliminarea metalelor preioase
7.1.1 Producie primar

7.1.1.1 Producie din Cinabru
Exist un singur productor de mercur din minereuri de Cinabru n Europa dar procesul este similar cu cel al productorilor de pretutindeni. Diferena principal este coninutul mai nalt de mercur al Minereurilor Europene, ceea ce nseamn c minereurile nu trebuie concentrate [tm 70, Mercury Expert Group 1998; tm 71, Mercury Congress 1974]. Roca ce conine cinabru (HgS) este zdrobit n 2 etape de cte 25 mm, utilizndu-se u n sistem de extracie i filtre cu sac pentru tratarea prafului derivat din zdrobire i din transportoare. Roca zdrobit este nclzit la 750 C n cuptoare Herreschoff, care au 8 vetre i funcioneaz cu combustibil de propan [tm 206, TGI 1999]. Cinabrul este oxidat i se obine mercur i bioxid sulfuric din curentul de gaz. Mercurul este condensat ntr-un sistem ce cuprinde 32 de condensatori rcii cu ap i este colectat. Gazele sunt descrcate printr-un morman dup ce trec printr-un epurator de ap, ce absoarbe unele bioxid de sulf. Roca calcinat este descrcat de pe fundul cuptorului i rcorit la aer, roca fiind liber de mercur i vndut astfel spre construcia de drumuri. Mercurul condensat este splat cu o sod corosiv i sodiu de sulfat iar materialul este presat ntr-un filtru. Mercurul este apoi distilat pentru a obine puritate 99.9%. Reziduurile din distilare conin 5% mercur i sunt peletizate cu ciment i repuse n cuptor pentru recuperare. [tm 206, TGI 1999]. Apa de rcire i de epurare este recirculat. Exist o debursare din partea sistemului, care este neutralizat cu sod caustic i tratat cu sodiu de sulfat pentru precipitarea sulfatului de mercur. Efluentul trece prin filtrul de carbon nainte de descrcarea sa n ru [tm 70, Mercury Expert Group 1998].
3.1.1.2 Producie din minereuri i concentrate din alte metale
Cealalt surs semnificativ de mercur primar este mercurul recuperat pe parcursul producerii de metale non-feroase. S-a raportat faptul c coninutul de mercur difer de la 0.02 la 0.8 kg per ton de metal (Cu, Zn sau Pb) [tm 120, TU Aachen 1999]. Aceste procese nltur mercurul din calcinator sau topitor sau din curentele de gaz nainte de producerea acidului sulfuric i sunt descrise n seciunea 2.8 precum i n seciunile referitoare la producia acestor metale. [tm 26, PARCOM 1996]. Trebuie menionat c orice mercur ce nu este capturat n etapa de nlturare, va fi gsit n acidul sulfuric ce se va produce, majoritatea proceselor obinnd < 0.1 ppm de mercur n acidul sulfuric. Mercurul este recuperat n mod normal din reziduurile produse din mai multe procese de epurare [tm 120, TU Aachen 1999].
Chapter 7
3.1.2 Producie secundar

n plus multe companii lucreaz cu sisteme de recuperare a mercurului utiliznd amalgamul dentar i baterii de argint oxidat ca i material neprelucrat [tm 16, HMIP Mercury 1993]. Acestea sunt livrate de obicei n tobe la un dulap de recepionare care dispune de extracie de fum. Bateriile i cartoanele sunt ncrcate n recipiente adecvate care s se potriveasc cu suprafaa cuptorului. Temperatura suprafeei este ridicat la 700 C prin nclzire indirect i un termos de ~100-mm mercur este aplicat ce ndeprteaz mercurul de pe substratul complex. Ciclurile de nclzire sunt de pn la 18 ore. Gazele trec printr-un condensator de oel, utilizndu-se un sistem izolat de rcire. Mercurul este condensat n vase sigilate i transferate periodic ntr-un depozit. Termosul poate fi produs de o varietate de mijloace de exemplu un ejector de ap i poate fi utilizat o pomp de ap cu inel care s permit utilizarea materialelor umede de alimentare. Pompele de termos se descarc ntr-un sistem de epurare pentru nlturarea mercurului.
468
Chapter 7
7.2 Emisia prezent i nivelurile de consum

Datele referitoare la emisie i consum cu privire la alte procese de metal non-feros care de asemenea produc mercur, sunt date n capitolele aferente cuprului i zincului/plumbului. Aceste procese produc n general mercur sau calomel n aport de 0.02 la 0.8 kg de mercur per ton de metal produs n funcie de coninutul de mercur al concentratului. [tm 120, TU Aachen 1999].
3.2.1 Mercur primar

Exist emisii poteniale de mercur i componentele sale, bioxid sulfuric precum i chestiuni specifice aerului i apei. roca calcinat i noroiul efluent de tratament cuprind deeurile solide.
Anotimp Hg ctre aer mg/Nm3 Hg kg per ton de Hg produs 5 - 10 10 - 20 Bioxid sulfuric mg/Nm3
Iarn Var
10 - 15 15 - 20
Meniune: Diferena pe anotimpuri se datoreaz variaiei de temperatur la condensatori. Nu exist date disponibile referitoare la SO2.
Tabel 7.1: Emisii ctre aer derivate din producia primar
An
Hg ctre ap ppb.
Volum m3
1993 1994 1995 1996 1997
4 28 66 83 67
31000 11000 32500 29000 45500
Tabel 7.2: Emisii ctre ap derivate din producia primar
3.2.2 Mercur secundar

An Hg ctre aer mg/Nm3 Hg kg per ton de Hg produs Bioxis sulfuric mg/Nm3
1997
0.002
Tabel 7.3: Emisii ctre aer derivate din producia secundar
An
Hg ctre ap ppb.
Volum m3
1997
0.3 g/ton
Tabel 7.4: Emisii ctre ap derivate din producia secundar
469
Chapter 7
Producia de metale este relaionat cu generaia de mai multe produse secundare, reziduuri i deeuri, care sunt listate n Catalogul European de Deeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice proceselor sunt listate mai jos. Roca calcinat care este liber de mercur este utilizat n scopuri de construcie. Reprezint mai mult de 90% din cantitatea de material prim. Noroiul din procesul de tratare a apelor reziduale att n cazul produciei primare ct i n cazul celei secundare conin sulful de mercur sau calomel. Pentru producia primar acest material este peletizat i repus n vederea recuperrii mercurului. Pentru scopurile secundare acest lucru nu este mereu posibil i sunt eliminate cantiti mici.
470
Chapter 7
7.3 Tehnici ce trebuie luate n considerare n determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea reducerii de emisii i de reziduuri precum i tehnici ce reduc consumul total de electricitate. Toate sunt disponibile din punct de vedere comercial. Sunt date exemple pentru a susine aceste tehnici, ce ilustreaz o performan nalt din punct de vedere al mediului nconjurtor. Tehnicile date drept exemple depind de informaiile furnizate de ctre industrie, Statele Membre Europene i de evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise n Capitolul 2 procese comune se aplic unui domeniu mai amplu, proceselor din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale i cele asociate sunt controlate i operate. Procesele descrise mai sus sunt limitate i reprezint tehnologia utilizat la nivel mondial. Drept urmare, ele constituie tehnicile ce trebuie luate n considerare pentru determinarea BAT. n orice caz, exist mai multe tehnici utilizate de ctre alte procese de metal non-feros n vederea reducerii emisiilor de mercur din materialele prime primare i secundare. Tehnicile ce trebuie luate n considerare sunt descrise n Capitolul 2 procese comune i se aplic i materialelor prime manipulate, pre-tratrii, controlului de proces i sistemelor de reducere. Ierarhia prevenirii, coninerii i colectrii/abaterii ar trebui respectat pe ct posibil. Pentru producerea de mercur din materialele prime secundare ex. baterii, scala mic de procese permite ca echipamentul s fie coninut iar gazele s fie condensate i epurate.
3.3.1 Emisii ctre aer

Mercurul este volatil la temperaturile ntlnite n majoritatea proceselor de reducere i drept urmare sunt utilizate alte tehnici pentru nlturarea sa [tm 26, PARCOM 1996]. Urmtoarele tehnici sunt descrise n seciunea 2.8 i sunt utilizate pentru detectarea mercurului n cupru, zinc i gaze de plumb topitoare ca fiind parte a procedurii de curare a gazului dintr-o instalaie de acid sulfuric. S-a raportat c mercurul din gazele condensatoare derivate din producia de mercur din cinabru se regsete sub form de particule fine i nu se poate nltura eficient de unele procese. Aceste date trebuie confirmate la fel i ceea mai bun metod de nlturare. Bioxidul sulfuric este de asemenea emanat pe parcursul oxidrii cinabrului i se poate aplica procesul de nlturare a concentraiilor sczute, proces subliniat n seciunea 2.8. Procesul Boliden/Norzink. Acesta bazat pe un epurator umed utiliznd reacia dintre clorura de mercur i aburul de mercur pentru a forma o clorur mercuric (calomel), care se precipit din lichid. Clorura mercuric poate fi renegat de la calomel n etapa de clorizare iar mercurul poate fi recuperat prin electroliz. Procesul este considerat a avea cel mai sczut capital i cele mai mici costuri de operare [tm 139, Finland Zn 1999]. Clorura mercuric este un element al mercurului i trebuie avut mare grij la efectuarea acestui proces. Procesul sodiu tiocinat. Un proces de epurare umed pentru precipitarea mercurului sulfuric. Sodiul tiocinat este regenerat Procesul Outokumpu process. Gazele sunt splate cu 90% acid sulfuric ntr-un turn izolat pentru a produce sulfat de mercur, care este apoi precipitat i nlturat n vederea recuperrii. Acest proces ndeprteaz i seleniul. Exist sisteme bazate pe reacia dintre mercur i seleniu dar seleniul este i toxic i trebuie avut mare grij la eliminarea materialelor. Procesul Outokumpu nltur att mercurul ct i seleniul utiliznd un epurator cu acid sulfuric [tm 46, Outokumpu 1984]. Ambele metale pot fi recuperate din precipitarea creat. Epuratorul cu sodiu de tiosulfat este de asemenea foarte eficient i utilizeaz un reactor/epurator similar cu cel utilizat n cadrul procesului Boliden Norzink.
471
Chapter 7
Procesul Boliden-Norzink este tehnica cea mai amplu utilizat pentru nlturarea mercurului din emisia ctre aer. Producia de calomel din clorura mercuric este direct dar multe procese se opresc la acest stadiu i acumuleaz calomel. Acest lucru se datoreaz preului n cdere a mercurului, fapt ce descurajeaz recuperarea mercurului. Procesul este capabil de realizarea emisiilor n medie de 0.05 0.1 mg/Nm3 de mercur n aer. Filtru de carbon activat. Se utilizeaz un filtru de adsorbire cu carbon activat pentru nlturarea aburii de mercur din curentul de gaz. Filtrul de carbon activat este utilizat ntr-un numr mare de industrii n vederea reducerii emisiilor de mercur. Scurgerea de mercur din filtru nu este uor de preconizat i drept urmare se utilizeaz un filtru dublu, al doilea fiind responsabil pentru scurgere. La extenuarea primului filtru, acesta este umplut cu carbon proaspt iar al doilea filtru devine unitatea principal. Carbonul poate fi renegat utiliznd cuptorul Herreschoff i mercurul recuperat. Filtrele de carbon activat sunt compatibile cu o concentraie de mercur de 0.002 0.007 mg/ m3 cu condiia ca aranjamentul de filtru dublu s fie utilizat. Utilizarea condensatorului rcorit la aer este raportat a fi capabil de mbuntire prin scderea temperaturii de operare. Pn n prezent nu exist date disponibile referitoare la performana rezultat.
EXEMPLUL 7.01 PROCESUL BOLIDEN-NORZINK Descriere: - Gazul este epurat ntr-un turn izolat cu o soluia coninnd HgCl2. Acesta intr n reacie cu mercurul metalic din gaz i l precipit ca fiind calomel, Hg2Cl2: HgCl2 + Hg => Hg2Cl2 Calomelul este nlturat din soluia circulatoare de epurare i este parial renegat de un gaz clor n HgCl2, care este apoi reciclat n etapa de splare. Debursarea produsului mercuric este utilizat fie pentru producere mercurului fie pentru depozitarea sa. n partea de precipitare a procesului Norzink, calomel este electrolizat pentru obinerea mercurului metalic i gazului clor care este pus n reacie cu restul de calomel pentru a produce reactivului HgCl2, utilizat pentru epurare.
Un proces alternativ utilizeaz sodiul tiocinat drept mijlocul de epurare i mercurul este precipitat ca i sulfatul. Acesta poate fi recuperat printr-o calcinare primar de mercur.
Principalele beneficii referitoare la mediul nconjurtor: - nlturarea mercurului din gaze i recuperarea acestuia. Date operaionale: - n cazul unei instalaii ce are un randament de producie de mercur de 400 ppm, acidul sulfuric este produs cu ~ 0.1 mg/l (ppm) de mercur din acid. Acesta corespunde la aproximativ 0.02 mg/Nm3 n gazul de alimentare al instalaiei de acid. Efecte cross media: - Costurile derivate din consumul de electricitate pentru operarea epurator. Economie: - Unele date referitoare la costuri publicate indic faptul c procesul BolidenNorzink (i probabil i cel Bolchem) are un cost de investiie de 200000 $US de aproximativ 200000 t/a acid n anul 1972. Costurile de operare publicate sunt de 0.5 DEM/ ton n cazul procesului de Boliden-Norzink (1985). Aplicabilitate: - Majoritatea sistemelor de ndeprtare a mercurului depind de reactivul utilizat. Instalaii exemplu: - Germania, Finlanda, Suedia Literatur de specialitate: - [tm 139 Finland Zn 1999]
472
Chapter 7
3.3.2 Ap rezidual
Efluenii deriv din sistemele de epurare i de termos precum i din vrsare i alunecri de pe suprafa. Mercurul este ndeprtat n mod universal de la efluenii apoi prin precipitare ca i n cazul sulfatului de mercur. Sodiul sulfuric este utilizat ca i reactiv iar pH efluentului este controlat. Mercurul sulfuric nu este solubil i este precipitat. De asemenea, se utilizeaz carbonul activat pentru ndeprtarea ultimelor urme de mercur din eflueni. Emisiile ctre ap de 0.05 mg/l sunt uor de realizat cu condiia ca solidele s fie nlturare eficient, n acest scop adeseori se utilizeaz filtre cu nisip. Noroiul i carbonul epuizat din producia primar de mercur sunt repuse n cuptoare. [tm 70, Mercury Expert Group 1998]. Un alt curent de eflueni rezult din ndeprtarea mercurului din unele gaze de calcinare rezidual. Stadiul de ndeprtare a mercurului implic un rezervor de contact cu lichid-gaz cu o soluie de clorur mercuric (HgCl2). Aceast clorur mercuric intr n reacie cu mercurul metalic din gaz pentru a forma apoi un Hg2Cl2 solid precipitare ("calomel"). Barbotina precipitat este ndeprtat i oxidat cu Cl2 pentru alctuirea unei noi soluii HgCl2 de splare. O parte din barbotin este eliminat de ap printr-un filtru de presare i vndut ca i Hg2Cl2 pentru recuperarea mercurului sau eliminat ca fiind deeu special. Eflueni derivai din procese sunt pre-tratate local n vederea nlturrii mercurului prin reacie cu praf de zinc sau prin precipitare ca i HgS anterior procesrii ntr-o instalaie de tratare final a efluenilor. Sulfura mercuric poate fi recuperat n procesul primar.
473
Chapter 7

Pentru nelegerea acestei seciuni i coninutului su, atenia cititorului este readus la prefaa acestui document i n special la seciunea numrul cinci a acesteia.: Cum s nelegem i s utilizm acest document. Tehnicile nivelurile de emisie i/sau de consum asociate, sau categoriile de niveluri , prezentate n aceast seciune au fost evaluate printr-un proces reiterat incluznd urmtoarele etape:

identificarea problemelor cheie relaionate cu mediul nconjurtor cu privire la sector; care sunt destinate produciei de mercur precum aburul de mercur, praf, fum, mirosuri, SO2, alte gaze acide, ap rezidual, reziduuri precum reziduuri lichide, praf din filtre i; examinarea celor mai relevante tehnicilor n vederea abordrii chestiunilor cheie; identificarea celor mai bune niveluri de performan referitoare la mediul nconjurtor, pe baza datelor disponibile din Uniunea European i la nivel mondial; examinarea condiiilor sub care au fost obinute aceste niveluri de performan; cum ar fi costurile, efecte cross-media, fore principale de conducere implicate n implementarea acestor tehnici; selectarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i a emisiei asociate i/sau a nivelurilor de consum pentru acest sector ntr-un sens general, toate acestea conform Articolului 2(11) i Anexei IV din Directiv.
Decizia experilor din Biroul European IPPC i Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol important n fiecare dintre aceste etape precum i n felul n care aceste informaii sunt prezentat aici. n baza acestei evaluri, sun prezentate n aceast seciune tehnici, i pe ct este posibil niveluri de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate adecvate sectorului ca un tot i, care, n multe cazuri reflect performana actual a nor instalaii n cadrul sectorului. Unde sunt prezentate niveluri de emisie sau de consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile, se va nelege c acele niveluri reprezint performana referitoare la mediul nconjurtor care poate fi anticipat ca urmare a aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, innd cont de bilanul de costuri i avantaje inerente n cadrul definiiei BAT. n orice caz, nu exist valori limit nici pentru emisii nici pentru consum prin urmare nici nu trebuie interpretat altfel. n unele cazuri poate fi posibil din punct de vedere tehnic obinerea unui nivel mai bun de emisie sau de consum dar datorit costurilor implicate sau considerentelor cross media, nu sunt considerate adecvate pentru BAT pentru sectorul n totalitate. Oricum, asemenea niveluri pot fi considerate justificate n cazuri mai specifice unde este vorba de fore speciale de conducere. Nivelurile de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT trebuie vzute mpreun cu orice condiii de referin (ex. perioade de totalizare). Conceptul de niveluri asociate cu BAT descris mai jos va fi difereniat de termenul de nivel realizabil folosit n alt parte a documentului. n cazul n care un nivel este descris ca i realizabil utiliznd o tehnic sau o combinaie de tehnici anume, acesta se va nelege faptul c se ateapt realizarea nivelului peste o perioad substanial de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat sau printr-un proces utiliznd acele tehnici. Unde este disponibil, au fost afiate date referitoare la costuri mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Aceste ofer o idee general asupra magnitudinii costurilor implicate. n orice caz, costul actual al aplicrii unei tehnici va depinde ntr-o msur foarte mare de situaia specific referitor la taxe, onorarii, i caracteristicile tehnice ale instalaiei respective, de exemplu. n acest document nu este posibil evaluarea complet a acestor factori specifici. n absena datelor referitoare la costuri, concluziile referitoare la viabilitatea tehnic sunt trase din observaiile derivate din instalaiile existente.
Chapter 7
Se intenioneaz ca BAT general din aceast seciune s fie considerate puncte de referin mpotriva crora s se hotrasc performana actual a unei instalaii existente sau s se decid asupra unei oferte pentru o instalaie nou. Astfel vor asista n determinarea condiiilor adecvate "BAT-based" pentru instalarea sau stabilirea regulilor generale de restricie sub Articolul 9(8). Se prevede faptul c noile instalaii pot fi proiectate astfel nct s funcioneze la nivel BAT sau chiar la un nivel mai bun dect acesta. De asemenea, se consider c instalaiile existente se pot mica ctre nivelurile generale BAT i chiar le pot depi pe acestea, tehnicile devenind subiectul aplicabilitii tehnice i economice n fiecare caz. Pe cnd BREFs nu stabilete standarde de restricie n mod legal, aceste sunt menite s acorde informaii de ghidare de industrie, Statele Membre i publicul cu privire la nivelurile realizabile de emisie i de consum la utilizarea tehnicilor specifice. Valorile limit adecvate pentru orice caz specific vor trebui s determine luarea n considerare a obiectivelor Directivei IPPC precum i considerentele locale. Cele mai bune tehnici disponibile sunt influenate de un numr de factori i se necesit o metodologie pentru examinarea tehnicilor. Abordarea implementat se gsete mai jos. n primul rnd alegerea procesului depinde n mare parte de materialele prime disponibile pe un antier anume. Cele mai semnificative factori sunt compoziia acestora, prezena altor metale incluse, mrimea lor de distribuie (incluznd potenialul de a forma praf) precum i gradul de contaminare de ctre materiale organice. Pot exista materiale prime disponibile din surse unice sau multiple, materiale prime secundare de calitate diferit sau o combinaie de materiale prime primare i materiale prime secundare. n al doilea rnd, procesul ar trebui s fie adecvat pentru uz cu ceea mai bun colectare de gaz i cu sisteme de reducere ce sunt disponibile. Colectarea de fumuri i procesele de reducere utilizate vor depinde de caracteristicile procesului principal, de exemplu unele procese evit transferurile de cupe i drept urmare sunt mai uoare de sigilat. Alte procese pot fi capabile de tratarea materialelor reciclate cu mai mult uurin i drept urmare ele reduc impactul amplu asupra mediului nconjurtor prevenind dispunerea. n ultimul rnd, trebuie luate n considerare chestiunile de ap i deeuri, n special minimizarea deeurilor i poteniala reutilizare a reziduurilor i a apei n cadrul procesului sau prin intermediul altor procese. Energia utilizat de procese este de asemenea un factor care trebuie luata n considerare n alegerea procesului. Alegerea BAT n sensul su general este drept urmare complicat i depinde de factorii de mai sus. Cerinele variate nseamn c BAT este influenat n primul rnd de ctre materialele prime disponibile pe antier i cerina de transpunere a instalaiei, chestiunile fiind drept urmare specifice fiecrui antier. Exist avantaje n cazul anumitor procese primare care sunt capabile de a accepta unele materiale secundare. Urmtoarele puncte rezum metodologia recomandat ce a fost implementat n aceast munc:
Este procesul dovedit i de ncredere din punct de vedere industrial? Exist limitri n ceea ce privete materialele de alimentare ce pot fi procesate? Tipul de alimentare i alte metale coninute care influeneaz procesul de selectare. Exist constrngeri n ceea ce privete nivelul de producie? - ex. o limit superioar dovedit sau o transpunere minim solicitat a fi economic.
475
Chapter 7
Pot fi aplicate colectrile cele mai recente i eficiente i tehnicile de reducere n cazul procesului? Combinaiile de proces i de reducere pot duce la nivelurile cele mai mici de emisie? Emisiile ce pot fi obinute sunt specificate mai ncolo. Mai sunt i alte aspecte cum ar fi sigurana care sunt relaionate cu procesele?
Tehnicile de colectare i de reducere utilizate n cadrul acestor procese au fost discutate sub tema tehnicilor ce trebuie luate n considerare la determinarea BAT i care la aplicarea lor n cominaie cu procesul metalurgic rezult ntr-o protecie de nivel nalt. Aa cum a fost indicat n prefaa general a acestui document, aceast seciune propune tehnici i emisii care sunt considerate a fi compatibile cu BAT n general. Scopul este furnizarea indicaiilor generale referitoare la nivelurile de emisie i de consum ce pot fi considerate ca i cot de nivel adecvat pentru performana bazat pe BAT. Acest lucru este realizat prin cotarea nivelurilor realizabile n categorii ce sunt n mod general aplicabile att pentru instalaiile noi ct i pentru cele renovate. Instalaiile existente pot avea factori, precum limitri referitoare la spaiu i nlime ce previn adoptarea deplin a tehnicilor. Nivelul va varia de asemenea, i n ceea ce privete timpul, n funcie de condiia echipamentului, ntreinerea acestuia precum i de procesul de control al instalaiei de reducere. Operarea procesului surs va influena de asemenea, i performana deoarece este foarte probabil s apar variaii de temperatur, de volumul de gaz i chiar i caracteristicile materialelor de-a lungul unui proces sau unei serii. Emisiile realizabile reprezint drept urmare doar o baz de la care se poate porni n decizia asupra performanei propriu zise a unei instalaii. Dinamica procesului precum i alte chestiuni specifice antierului trebuie luate n considerare la nivel local. Exemplele specificate n seciunea referitoare la tehnici ce trebuie considerate n determinarea BAT ofer concentraiile asociate cu cteva procese deja existente [tm 137 Copper Expert Group 1998]. Procesele piro-metalurgice i hidro-metalurgice utilizate pentru baza BAT dar i factorii adiionali descrii n Capitolul 2 ar trebui utilizate n conjunctur cu acestea. .

Concluziile trase n ceea ce privete Cele Mai Bune Tehnici Disponibile referitoare la etapele de manipulare i depozitare sunt menionate n seciunea 2.17 al acestui document i sunt aplicabile materialelor din acest capitol. n adiie datorit presiunii aburului de mercur, depozitarea produsului se realizeaz n flacoane izolate i sigilate conform BAT.

Pentru producerea de mercur primar din cinabru utilizarea cuptorului Herreschoff este recomandabil conform BAT. Pentru alte producii fie din sistemele de tratare a gazului pentru alte metale non-feroase fie pentru materiale prime secundare nu este posibil conchiderea faptului c un singur proces de producie este BAT.

Sistemele utilizate pentru colectare de gaz sau fum pot exploata sistemele de sigilare a cuptoarelor i pot fi proiectate astfel nct s menin un spaiu adecvat n interiorul cuptorului care s evite scurgerile i emisiile fugitive. Cele mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de tratare a gazului i a fumului sunt acele care utilizeaz BAT pentru nlturarea mercurului descrise n seciunea 2.17. La desfurarea performanelor procesului bazat pe epurator exist incertitudini legate de particulele fine de
Chapter 7
mercur i s-a hotrt c se necesit investigaia ulterioar a tehnicilor din aceast aplicaie nainte ca BAT s fie confirmat i asociat cu emisiile date. n cazul etapelor proceselor de formare a prafului un filtru cu esturi este considerat a fi BAT. Sunt aplicabile filtrele cu esturi care utilizeaz materiale moderne cu performan nalt ntr-o structur bine alctuit i meninut. Acestea sprijin sistemele de detectare a scurgerii din saci precum i metodele de curare on-line. Sistemele de recuperare a sulfului precum i etapele asociate de recuperare a prafului i a metalului sunt cele descrise n seciunea 2.8 al acestui document. Sistemele de colectare a fumului urmresc cea mai bun practic subliniat n cadrul tehnicilor descrise n seciunea 2.7. Sistemele de reducere care sunt considerate a fi BAT pentru componentele ce sunt probabile a fi gsite n gazele reziduale sunt rezumate n tabelul de mai jos. Pot exista variaii n materialele prime ce influeneaz gama de componeni sau starea fizic a unor componente cum ar fi mrimea i caracteristicile fizice ale prafului produs, acestea fiind evaluate local.
Component n gazele reziduale Mcinare minereu i Colectare praf i filtru cu Praf. transportare estur Manipulare material Manipulare protejat, epurarea Praf, abur Hg Manipulare Hg secundar gazelor de ventilare liber i materiale uscate Calcinare primar i Condensator de mercur i Praf, SO2, abur Hg sau cea. secundar sistem de epurare a mercurului Depinde de colectarea de gaze *. ndeprtare bioxid sulfuric. din cuptor i din condensatori. Manipulare produs Central protejat de Abur Hg. Depinde de alimentare, epurare gaze de colectarea de gaze din cuptor ventilare i din spltori
Meniune * S-a raportat c mercurul din gazele de condensarea producerii din cinabru sunt sub form de particule fine i exist posibilitatea ca acestea s nu fie ndeprtate eficient de unele procese. S-a hotrt c se necesit investigaii ulterioare astfel nct s se poat lua n considerare date sigure.
Stadiu proces
Opiune reducere
Tabel 7.5: Rezumat al metodelor de reducere pentru componentele din gazele reziduale
3.4.3.1 Emisii ctre aer asociate cu utilizarea BAT
Tehnicile listate mai jos, atunci cnd sunt utilizate n combinaia adecvat, pot preveni emisiile ctre mediul nconjurtor. Pentru toate procesele emisia total ctre aer este bazat pe emisiile de la:

Materialele manipulate i depozitate, precum i etapele de uscare, peletizare, sinterizare, calcinare i de topire. Etape de rafinare, distilare i de mpachetare
477
Chapter 7
Impuriti
Praf
1 - 5 mg/Nm3
SO2
50 - 200 mg/Nm3
Mercur
Urmeaz determinat
Este posibil aplicarea unui EP umed pentru gazele derivate din mcinarea zgurii Epurator umed sau semi uscat Concentraia de gaz i filtru cu estur neprelucrat precum i temperatura acestuia pot varia ntr-o gam larg pe durata unui proces i pot afecta coninutul final de SO2. fi Urmeaz a fi determinat Se necesit o investigaie n vederea stabilirii celor mai eficiente tehnici n cazul n care exist particule de mercur ntr-o cea fin.
Tehnici ce pot fi utilizate pentru atingerea acestor niveluri Filtru cu estur.
Comentarii
Tabel 7.6: Emisii ctre aer derivate din mcinarea, calcinarea, distilarea minereurilor precum i din procese asociate pentru producia de mercur primar.
Impuriti
Mercur
0.02 mg/Nm
Tehnici ce pot fi utilizate pentru atingerea acestor niveluri Epurator pentru mercur (Boliden, tiosulfat etc.)
Comentarii
Tabel 7.7: Emisiile ctre aer din producii secundare i din produciile de metale de baz asociate cu utilizarea n sectorul de mercur
Tehnicile capabile de ndeprtarea particulelor fine de mercur din curentele de gaz dintr-un sistem de condensare trebuie investigate i raportate. Emisiile fugitive sunt de o importan semnificativ i pot fi deduse din eficiena de capturare a fumului i poate fi estimat prin monitorizare (vezi seciunea 2.7).
3.4.4 Ap rezidual
Emisiile ctre ap sunt datorate unei scurgeri din epurator i din sistemele de rcire.
478
Chapter 7
Apa rezidual este neutralizat cu sod caustic i tratat cu sodiu sulfuric n vederea precipitrii mercurului sulfuric. Efluentul trece printr-un filtru de carbon anterior descrcrii [tm 70, Mercury Expert Group 1998]. Emisia realizabil ctre aer este de < 50 ppb mercur.

Roca calcinat care este liber de mercur este utilizat n scopuri de construcie. Alte materiale prime ce au fost calcinate pentru nlturarea mercurului ex. baterii, sunt utilizate n procesele de recuperare a metalelor preioase. Reziduurile lichide din procesele de tratare a apelor reziduale att pentru producia primar ct i pentru cea secundar conin mercur sulfuric sau calomel. Pentru producie primar acest material este peletizat i repus n cuptor n vederea recuperrii mercurului. n scopuri secundare acest lucru nu este mereu posibil i sunt dispuse cantiti mici.
3.5 Tehnologii Inovatoare

Este dezvoltat un proces integrat cu producie primar de mercur pentru recuperarea mercurului nlturat din procesele ce nlocuiesc alte materiale pentru mercur. Aceast dezvoltare va include reducerea particulelor fine de mercur iar aceast tehnic va fi disponibil i pentru producia primar de mercur. Nu sunt disponibile detalii referitoare la datele elaborrii.
479
Capitolul 8
8 METALE REFRACTARE
Metalele refractare sunt metale cu grad nalt de topire care sunt caracterizate i de alte proprieti fizice i chimice, precum densitate nalt, inerie, coroziune i rezisten la acid etc. Zirconiul are chiar i capacitatea de a captura neutronii minori, ceea ce confer acestui metal un rol important construind reactivi cu putere nuclear. Metalele refractare sunt produse att sub form de lingou metalic (butoane) utiliznd cuptoare cu raze de electron ct i de pudr de metal care servete drept material prim pentru tratamente cu praf metalurgic precum presare i sinterizare.
8.1 Procese i tehnici aplicate

Urmtoarele seciuni vor defini procesele i tehnologiile aplicate pentru producia celor mai comune i celor mai importante metale. Producia de fero-aliaje, care conin n mod normal asemenea metale, i care vor fi discutate detaliat n urmtorul capitol al acestui document.
8.1.1 Crom
n afar de utilizarea cromului ca i element de aliaj n industria oelului, metalul crom este de asemenea utilizat pe raz larg n alte sectoare industriale. n industria chimic de exemplu, cromul este solicitat n cantiti mari pentru fabricarea pigmenilor utilizai pentru producerea vopselelor i cernelilor. O alt cantitate considerabil de crom este consumat ca i nveli protector galvanizat, deoarece cromul este rezistent la coroziune n relaie cu o varietate de materiale corozive la temperatura camerei. Metalul crom poate fi fcut fie din minereu cromite i concentrate din reduceri carbon i metal-termice fie prin electroliz din acid cromic. Pentru a obine acid cromic, minereul cromit este calcinat cu carbonat de sodiu urmat de un proces de solubilizare cu un acid sulfuric n vederea producerii sodiului cromat care poate fi apoi transformat n acid cromic.
4.1.1.1 Producerea metalului cromat prin reducere metal-termic.
Procesul termic utilizeaz carbon, silicon sau aluminiu ca i agent de reducere. ncrctura este cntrit automat i descrcat ntr-un rezervor la o staie computerizat de cntrire. Staia utilizeaz mai multe tehnici de reducere pentru prevenirea emisiilor aeropurtate. Odat ce ncrctura este complet, rezervorul este dus ntr-o camer nchis pentru amestecarea coninutului. Pentru minimizarea prafului la locul de munc, este meninut o presiune negativ prin ventilaia exhaustoare n cadrul camerei de malaxare, care este alimentat printro unitate de filtru pentru ambient. Apoi rezervorul este amplasat pe o platform de alimentare automat la staia de nclzire. Cazanul de nclzire este pregtit prin pilonarea nisipului refractor n jurul ablonului central. Nisipul este furnizat dintr-un depozit tip recipient prin intermediul unui "lansator de nisip " i amestecat cu ap. cazanul este apoi cutremurat pentru omogenizarea nisipului. Recipientul de alimentare este umplut cu extracie din praf integral i o unitate de filtrare. Dup pilonarea cazanului de nclzire, suprafaa interioar este nvelit cu o soluie slab de legtur i uscat sub un recipient nclzit cu gaz nainte de transferarea ntr-o staie de nclzire. Fumurile de combustie rezultate din recipientul de uscare sunt alimentate prin intermediul co de fum pentru ambient utiliznd convecie natural.
481
Chapter 7
Cazanul de nclzire este amplasat n interiorul camerei de nclzire, care are un recipient de fum deplasabil, i cu jgheab integral de alimentare deasupra. Mixtura de materiale prime este alimentat automat la un nivel controlat n interiorul cazanul de nclzire, unde are loc reacia exotermic. Fumul generat de reacie este canalizat ctre instalaia principal de filtru cu sac. Dup ce evoluia fumului nceteaz, se furnizeaz ctre camera de nclzire un volum sczut de extracie. Cnd metalul s-a solidificat ulterior reaciei, cazanul de nclzire este ndeprtat cu o macara ctre un transportor de rcire. Acesta este parial nchis de un recipient i este ventilat de un numr de extracii exhaustoare, care se descarc n atmosfer n afara cldirii. Cile de acces ale ventilaiei sunt protejate de panouri de filtru cu sticl fibroas. La ndeprtarea din transportorul de rcire (cu o macara), cazanul de nclzire este amplasat pe un vagon de stripare n vederea transferrii ntr-o cabin de stripare. n interiorul cabinei nchise, nvelitoarea cazanului este desprins de metalul/zgura solidificat. Epava cptuelii cazanul cade n recipient i este transferat ntr-o sit vibratoare. Unitile de extracie a filtrelor de cartu controleaz emisiile survenite pe parcursul acestor operaii. Metalul/zgura curat precum i nveliul cazanului de nclzire sunt nlturate prin intermediul unui vagon de stripare. nveliul cazanului de nclzire este nlturat i reamplasat n staia de fabricare de cazane n vederea reutilizrii. Zgura este separat de metalul 'buton' Crom i trimis ntr-o zon de depozitare a surplusurilor. Butonul este ridicat cu o macara de la vagonul de stripare i transferat la un rezervor cu ap unde se utilizeaz ap pentru reducerea temperaturii butonului sub 100 C. Extracia aburului generat de amplasarea n rezervor se efectueaz prin intermediul unui ventilator i unui aeraj ce se descarc n atmosfera din afara cldirii. Ulterior rcirii butonului de metal, acesta este transferat ctre alte departamente din antier pentru curare, refracie, zdrobire i mcinare n vederea obinerii mrimii dorite de produs. mpachetarea produsului este efectuat n conformitate cu cerinele clienilor i se pot utiliza butoaie FIBC's i pungi de plastic. n figura urmtoare este prezentat o schem tehnologic referitoare la procesul termic pentru crom.
482
Capitolul 8
Pot preparation pregtire cazan Pot drzing uscare cazan Raw materials materiale prime Weighing cntrire Mixing amestecare Feed the firing pot and ignite the mix alimentarea cazanului de nclzire i aprinderea amestectorului Chromium metal + chrome alumina (slag) metal de crom + alumin de crom (zgur) Cool rcire Separate metal and slag from pot separare metal i zgur din cazan Chrome alumina alumin de crom Packing ambalare Dispatch eliminare Fume plant instalaie de fum Chromium metal metal de crom Water quench clire ap Transfer to further operations breaking, crushing, grinding, sieving transferare ctre alte operaii spargere, zdrobire, mcinare, strecurare Despatch - elimina
Figura 8.26: Producia de metal crom din procesul metalo-termic.
Reducere silico-termic nu este suficient de exotermic pentru a se auto-susine i trebuie drept urmare realizat ntr-un cuptor cu arc electric. Dac se utilizeaz procesul carbontermic, oxidul de crom va fi redus de carbon ntr-un cuptor cu arc electric. Metalul crom produs de acest proces conine cantiti mari de carbon.
4.1.1.2 Producia de metal crom prin electroliz
n procesul electrolitic n mod normal se utilizeaz ferocrom nalt de carbon n calitate de material de alimentare care este apoi transformat ntr-un alaun de crom prin dizolvarea sa cu
483
Chapter 7
acid sulfuric la temperaturi de aproximativ 200 C. Dup mai multe etape de proces utiliznd filtrare de cristalizare pentru maturare, la a dou operaie de filtrare i clarificare, alaunul devine electrolitul pentru o celul de diafragm. Cu toate acestea, procesul este foarte sensibil la anumii parametrii, cele mai importante fiind pH, catolit, temperaturi, recircularea i densitatea catolitului, densitatea actual i prepararea catodului [tm 8 HMIP 1993]. Urmtorul tabel prezint o schem tehnologic a procesului electrolitic cu utilizarea ferocromului drept material prim.
FeCr
M cina H2 SO 4 Solubilizare fi (200C) bi t Cristalizare Filtrare Matura Filtrare Dizolvare
Abur de gaz i de G d
Curare a l i
Solu ie mam
Solu ie mam
Clarificare
Ele ctroliz Rebut Catalizato Splare
Diminuare Degazifica
Anolit Redus Pia
Figura 8.2: Producia metalului crom prin electroliz
Etapa adiional de eliminarea gazului este necesar datorit faptului c coninutul de carbon din cromul electrolitic este uneori prea nalt pentru aplicaii industriale ulterioare. Metalul crom rcit este fragmentat cu un concasor anterior zdrobirii i amplasare n rezervor. Zgura generat poate fi reutilizat ca i cptueal refractare sau vndut ca i material abraziv sau refractor.
4.1.2 Mangan
Metalul mangan este utilizat n principal n industria de fier, oel i de aluminiu. n cazul fabricrii de aluminiu de exemplu, manganul este utilizat ca i element de aliaj mbuntind astfel duritatea produsului. Pentru producia de metal pur de mangan sunt cunoscute mai multe procese. [tm 107 Ullmanns 1996]:

Electroliza srurilor de mangan apoase Descompunere electro-termal a minereurilor de mangan Reducere silico-termic a minereurilor de mangan sau a zgurii Reducere alumino-termic a minereurilor de mangan sau a zgurii Distilarea fero-manganului
484
Capitolul 8
Electroliza srurilor topite
Dintre procesele listate mai sus primele dou sunt cele mai importante. Celelalte procese nu sunt semnificative din punct de vedere economic.
4.1.2.1 Electroliza srurilor apoase de mangan
Producia de metal de mangan prin electroliza srurilor apoase de mangan necesit iniial o frezare a minereului de mangan. Frezarea crete suprafaa activ i asigur reactivitate suficient att n ceea ce privete etapele ulterioare de reducere ct i cele de solubilizare. Dup frezare, minereul de mangan este introdus ntr-un cuptor rotativ unde are loc reducerea i calcinarea. Acest proces este efectuat la aproximativ 850 - 1000 C ntr-o atmosfer de reducere. Ca i agent de reducere, pot fi utilizate mai multe surse de carbon ex. antracit, crbune, mangal i ulei de hidro-carbon sau gaz natural. Minereul calcinat trebuie rcit sub 100 C pentru a evita re-oxidarea ulterioar. Procesul ulterior de solubilizare este efectuat cu electrolit reciclat, mai ales acid sulfuric. Ulterior solubilizrii i filtrrii, coninutul de fier este nlturat din soluie prin precipitare oxidativ iar nichelul i cobaltul sunt nlturate prin precipitare de sulf. Electrolitul purificat este apoi tratat cu SO2 n vederea asigurrii placrii -Mn pe parcursul electrolizei. Electroliza este efectuat n celule de diafragm [tm 8 HMIP 1993]. Catodul este n mod normal din oel inoxidabil sau titani. Pentru anod se poate utiliza aliaj de plumb-calciu sau plumb-argint. Dup un timp adecvat de reacie catodul este nlturat din baia de electroliz. Manganul depozitat pe foaia starter de catod este striat mecanic apoi splat i uscat. Metalul este zdrobit pentru a produce solz, pudr sau granule de metal, n funcie de scopul utilizrii.
4.1.2.2 Descompunere electro-termal a minereurilor de mangan
Procesul electro-termal este cel de al doilea cel mai important proces pentru producerea de mangan pe scal industrial. Procesul electro-termal se realizeaz ca i un proces cu mai multe etape. n prima etap minereul de mangan este topit doar cu o cantitate mic de reductor pentru a reduce marea parte a fierului oxid. Acest lucru produce un grad sczut de fero-mangan precum i o zgur bogat n Mn- oxid. Zgura este apoi topit n a doua etap cu silicon pentru a produce silico-mangan. Silico-manganul topit poate fi tratat cu zgur lichid din prima etap pentru obinerea unui metal de mangan relativ pur. Pentru ultima etap poate fi utilizat o lingur sau o lingur trepidatoare. Metalul mangan produs de procesul electrotermal conine de pn la 98% of Mn.
4.1.3 Wolfram
Wolframul este un metal refractor cu cel mai nalt grad de topire, fapt ce se datoreaz energiei de legtur extrem de nalte. Acest lucru atrage dup sine alte proprieti extinse, cum ar fi o presiune foarte sczut a aburului, comprimabilitate i expansiune termal. Wolframul este utilizat pentru o varietate de aplicaii industriale diferite. Conform cantitii solicitate de metal, wolframul este utilizat mai ales pentru producerea de metal dur i de pudr de metal carbid care poate fi apoi tratat prin metode cu pudr metalurgic n vederea producerii instrumentelor din metal dur. Wolframul este de asemenea consumat n cantiti considerabile ca i element de aliaj n industria de oel. Un alt domeniu major n utilizarea
485
Chapter 7
wolframului este ca i element de aliaj cu late metale non feroase i ca componente n industria chimic. Gradul nalt de topire a wolframului exclude utilizarea tehnicilor de topire. Drept urmare, minereurile i concentratele beneficiate sunt procesate de hidrometalurgie utiliznd acid sau digestie alcalin pentru producerea unui sruri intermediare, rafinate chimic. Acesta este apoi calcinat pentru oxid i redus la pudr de metal. Apoi sunt adoptate tehnicile cu pudr metalurgic, n special compactare i sinterizarea, urmate de o serie de procese de instalare incluznd expulzarea, forjare i laminare. Carburarea pudrei de metal pentru crearea carbidului de wolfram poate fi apoi cptuit cu cobalt n vederea obinerii metalului dur. [tm 8 HMIP 1993]. Datorit materialelor prime disponibile, wolframul poate fi obinut fie din materiale primare fie secundare. O schem tehnologic tipic a wolframului este prezentat n figura urmtoare.
486
Capitolul 8
TUNGSTEN ORE TUNGSTEN CONCENTRATES WOLFRAMITE GROUP SCHEELITE SODIUM TUNGSTATE SYNTHETIC SCHEELITE OXIDISED SCRAP
AMMONIUM PARATUGSTATE TUNGSTEN OXIDE C-REDUCED POWDER H2-REDUCED POWDER
HEAT AND WEAR-RESISTANT ALLOYS (Ni, Co, Fe and Cr BASE)

TUNGS TEN CARBIDES
REFRACTORY ALLOYS (Nb, Ta and Mo BASE)
TUNGSTEN ALLOYS AND COMPOSITES
SUPER ALL OYS
HARDFACING AND WEARRESISTANT ALLO YS (Stellite, e tc)
MILL PRODUCTS CHE MICAL RESISTANT TUB ING NOZZL E P ARTS, BURNT OUT FLAME SHIELDS, ETC. GA S TURB INE VANES, X-RAY TARGETS, ETC
TUNGS TEN ALL OYS
METAL-INFILTRA TED TUNGS TEN
HEAVEY ALL OYS
TUNGS TEN CARBONYL
TUNGS TEN CATALYSTS
DIRECT TO STEEL BATH
GA S TURB INE VANES, COMBUSTIO N TUB ES, ETC.
CUTTING TOOL S AND HARDFACING
SPA CE AND NUCLEA R APP LICATIONS
ELE CTRICAL COUNTER CONTA CTS, WIGHTS, SEMICONDUCTO R SUPPO RTS, ROCKET GY RO SCO PE ROTORS, ETC. NOZZL ES, ETC.
FERRO TUNGSTEN
TUNGS TEN CARBIDES
TUNGS TEN BRONZES, PHOSP HO TUNGS TIC PIGMENTS, PHOSP HO RS, ETC.
CHE MICAL VAP OR DEPOS ITION STAINL ESS COLD WO RK HOT WO RK AND HEAT STEELS STEEL RESISTANT STEELS HIG H SPP ED TOOL STEEL S TIRE STUDS AND MISC. MINING DRILLS , ETC. DIE S A ND WEAR RESISTANT PARTS CUTTING TOOL S COUNTER WEIGHTS , GY RO SCO PE ROTORS, SPA CE CRA FT PARTS, ETC. ELE CTRICAL CONTA CTS. WELDING ELE CTRODES ETC. ELE CTRON EMITTERS AND X- RAY TARGETS, ETC. LAMP AND VACUUM TUB E FIL AMENTS
Figura 8.3: Schem tehnologic pentru wolfram [tm 008, HMIP 1993]
FF-LF/ EIPPCB / nfm_draft_3
Versiunea Ianuarie 2000
8-135
Chapter 7
Tungsten ore minereu de wolfram Tungsten concentrates concentrate de wolfram Scheelite wolframat de calciu Ammonium paratugstate para-wolfram de amoniu Tungsten oxide oxid de wolfram Wolframite group grup de wolframit Sodium tungstate wolfram de sodiu Synthetic scheelite wolframat de calciu sintetic Oxidised scrap raclet oxidat Heat and wear resistant alloys aliaje rezistente la cldur i la epuizare Refractory alloys aliaje refractare Tungsten alloys and composites aliaje de wolfram i componentele acestora
4.1.3.1 Producia de pudr de metal wolfram din materiale prime primare
Primul pas n producerea wolframului, care n mod normal este desfurat n mod direct pe antierele miniere, este zdrobirea i mcinarea materialului prim pentru eliberarea mineralului wolfram din materialul steril. Urmtoarea etap este producerea para-wolframului amoniu prin metode hidro-metalurgice. Concentratele de wolframat din calciu i wolframit care sunt utilizate de cele mai multe ori, sunt dizolvate prin solubilizare sub presiune n vederea producerii unei soluii sodiu-wolfram. Procesul de solubilizare dizolv i alte elemente cum ar fi silicat, tio-molibden precum i elemente cum ar fi As, Sb, Bi, Pb i Co care trebuie nlturate din soluie prin purificare. Soluia purificat de wolframit de sodiu este apoi transformat ntr-o soluie de wolframit de amoniu. Transformarea soluiei de wolframit de sodiu poate fi realizat fie printr-o extracie de solveni fie printr-un proces de schimb de ioni. n etapa urmtoare de cristalizare, sunt distilate apa i amoniul. n paralele cu realizarea distilrii scade valoarea pH iar APT se cristalizeaz din soluie. APT solid este apoi calcinat de obicei ntr-un cuptor rotativ n vederea obinerii oxidului de wolfram. Cele dou forme utilizate de oxid pentru producia pudrei de wolfram sunt galbene respectiv albastre (WO3 i W4O11). Oxidul galben este produs prin nclzirea APT n aer la temperaturi superioare 250 C. Oxidul albastru poate fi produs dac etapele de calcinare sunt efectuate cu excluderea aerului la temperaturi ntre 400 i 800 C. De obicei. este preferat producia de oxid albastru, deoarece n acest caz se necesit o cantitate mai mic de agent de reducere n etapa ulterioar. Reducerea oxidului de wolframit (fie acesta albastru sau galben) n pudr de metal wolframit este n prezent efectuat prin reducerea hidrogenului. Pentru reducere se utilizeaz fie un cuptor rotativ fie unul mpingtor, n cazul celui din urm pudra trecnd prin cuptor n nave. n prezent sunt utilizate i cuptoare moderne cu band automat pentru producia de pudr wolframit. Hidrogenul trece contracurent la oxid prin cuptor, formndu-se abur de ap n procesul de reducere din cuptor. Hidrogenul este parial recirculat. Potenialul praf este recuperat de ex. filtru cu sac, epurator umed sau alte echipamente similare. Parametrii proceselor importante sunt temperatura cuptorului, cantitatea de oxid ncrcat n cuptor per unitate de timp, gradul de circulare a hidrogenului i adncimea precum i porozitatea vasului sau navei. Procesul de producia a pudrei de metal wolframit este prezentat n urmtoare figur.
136
Chapter 8
APT storage depozitare APT
Cooling water ap de rcire Tungsten oxide oxid de wolfram Calcining calcinare BTO weighing, mixing, doping cntrire, amestecare, dopare BTO Reduction diminuare Tungsten powder pudr de wolfram propane propan ammonia combustion combustie amoniu dust abatement - reducere praf process water treatment tratarea apei de proces Water discharge eliminare ap water vapour emitted emitere abur de ap Dust emitted emitere praf
Figura 8.4: Producia pudrei de metal wolframit [tm 182, ITIA 1999]
Majoritatea pudrei de wolfram este transformat n carbid de wolfram. Pudra de wolfram este amestecat cu carbon negru n proporie cu mono-carbid ulterior reaciei. Pentru carburare pot fi utilizate cuptoarele mpingtoare sau cele de ncrcare.
Cuptor mpingtor: Amestecul de W i C este ncrcat n navele din grafit i trecut prin cuptor n mod continuu. Hidrogenul este utilizat ca i o atmosfer de protecie i trece prin cuptor contra-curent i este stins dup ieirea sa utiliznd o eav de propan drept control de aprindere. Cuptoarele sunt nclzite electric i operate la temperaturi de 1100 2000 C. Cuptor de ncrcare: Amestecul de W i C este ncrcat n cilindrii de hrtie sau n alte recipiente adecvate i densificat prin filetare. Materialul este nclzit prin introducerea sa n colac rcit cu ap cu hidrogen ca i atmosfer de protecie. Hidrogenul este stins cnd prsete cuptorul. Procesul are loc la o temperatur de 1800 2000 C.
137
Chapter 7
Procesul de carburare a pudrei din metal de wolfram este artat n schema tehnologic de mai jos.
Tungsten powder pudr wolfram
Carbon carbon Mixing - amestecare Dust abatement reducere praf Dust emitted praf emis Cooling water ap rcire Carburizing - carburare Crushing, mixing zdrobire, amestecare Propane - propan Water discharge eliminare ap Tungsten carbide carbur de wolfram
Figura 8.5: Producia de carbid de wolfram [tm 182, ITIA 1999]
138
Chapter 8
4.1.3.2 Procesarea materialelor prime secundare de wolfram
Disponibilitatea cresctoare a rebutului de wolfram din mai multe surse a dus la dezvoltarea diferitelor procese pentru prelucrarea materialului prim secundar de wolfram. (rebut metal dur wolfram).Cele trei procese principale pentru reciclarea rebutului de wolfram (carbid de wolfram ce conine urme de cobalt ca i liant) sunt procesul Goldsteam, procesul Zinc i cel de solubilizare-mcinare [tm 8 HMIP 1993]. n cadrul procesului Goldsteam, carbidul fragmentat este purtat de un curent de aer cu vitez mare i intr n coliziune cu o int stagnant. Impactul la temperaturi sub cel ambiental creeaz rcire adiabatic i sparge carbidul fragil. Produsele sunt clasificate la aer iar particulele fine sunt colectate, excesul fiind recirculat. Procesul este limitat n aplicarea sa n cazul metalului dur deoarece nivelurile foarte nalte de cobalt confer maleabilitatea materialelor, cu toate c acest lucru poate fi atenuat prin prenclzire i prin clirea rapid a metalului dur. n procesul de Zinc rebutul este combinat cu zinc topit, ceea ce formeaz un amalgam cu cobaltul i sparge cu eficien carbidul cptuit. Dup penetrarea complet a rebutului, zincul este nlturat prin distilare cu vacuum, transformnd metalul dur ntr-un material buretos, care poate fi apoi zdrobit cu uurin. Dup zdrobire, mcinare i strecurare, pudra poate fi utilizat ca i material prim pentru fabricarea de pudr gradat, gata de presare. Limitrile procesului se refer la mrimea elementelor ce urmeaz a fi retratate i la necesitatea de distilare a zincului dublu. Procesul de zinc este realizat sub form de tratament discontinuu, rebutul i zincul fiind amplasate ntr-un reactor sau n grafit creuzet. Dup aproximativ 12 ore la 900 C presiunea este redus i zincul este distilat, necesitnd n mod tipic alte 15 ore. n procesul de Solubilizare-mcinare, elementele de rebut sunt solubilizate cu straturi de acid mineral ntr-o moar aliniat. Reacia de disoluie a cobaltului este nceat iar carbidul recuperat are un coninut nedorit de nalt de oxigen. Sunt necesare procesrile ulterioare pentru recuperarea cobaltului, iar procesul nu face mare uz din instalaiile moderne. Rebutul coninut de carbid cptuit i rebutul de pudr sunt oxidate i prelucrate chimic pentru APT ntr-o modalitate similar procesrii de minereuri de wolfram. Dac este cazul, cobaltul, tantalul i niobiul sunt recuperate n procese separate.
4.1.4 Vanadiu
Vanadiul este consumat n general ca i component de aliaj n producia de fier aliajul de vanadiu numit fero-vanadiu. Dezvoltarea tehnologiei de vanadiu a nceput la nceputul anilor cincizeci i a fost relaionat n mod esenial cu fero-vanadiu i la anumite componente ale vanadiului. O alt aplicaie principal i important a fost dezvoltat n anii 50. Vanadiul a devenit constituentul vital al aliajului de titan cu mai multe componente pentru aplicaii aerospaiale. Cele mai relevante poteniale i aplicaii de aliaj pot fi gsite n reactoare nucleare i n supraconductoare. Utilizarea vanadiului n industria chimic este bazat pe proprietile vanadiului n special pe schimbarea srurilor de vanadiu n cazul stadiilor de oxidare. Astfel poate fi utilizat cel mai important comportament al componentelor de vanadiu din industria chimic pentru catalizare n procesele cheie, cum ar fi producia de acid sulfuric, EPDM, Adipic (Nailon), Maleinic sau acid ftalic. De asemenea, oxidul vanadiu, ca i component activ al catalizelor DeNOx, a fost utilizat pentru reducerea oxidului nitrogen n controlul emisiilor din instalaiile de electricitate. (echipamentul de incinerare). Noi dezvoltri ale srurilor de vanadiu sunt concentrate n producia de pigmeni alternativi galbeni i portocalii n vederea nlocuirii pigmenilor de crom critice din punct de vederea ecologic.
139
Chapter 7
4.1.4.1 Producia de metal vanadiu din material prim primar
Majoritatea metalului de vanadiu utilizat n prezent este produs din zgura de vanadiu, care este obinut dintr-un proces de pre-reducere al minereului magnet-titan ntr-un cuptor cu arc electric. Cuptorul cu arc electric produce font brut care este oxidat ulterior ntr-un convertor cu oxigen n vederea transferrii vanadiului n zgur. Vanadiul ce conine zgur este apoi utilizat ca i sursa ce mai semnificativ de material prim din lume pentru producia de oxid de vanadiu, n special n cazul vanadiului ce conine aliaje. n prima etap a procesului, zgura de vanadiu este mcinat i eliberat de granulele de fier. Dup mcinare, n mod normal srurile de metal alcaic sunt amestecate i alimentate ntr-un cuptor cu mai multe vetre sau cuptor rotativ unde se efectueaz calcinarea i o dezintegrare a zgurii sub condiii de oxidare la aproximativ 700 850 C. Astfel, se poate obine att oxidarea vanadiului la V(V) ct i formarea srurilor solubile n ap. Apoi, zgura de vanadiu calcinat este solubilizat n vederea crerii unui vanadiu cu concentraie mare coninnd past lichid. Etapa de separare i purificare a vanadiului de lichid poate fi efectuat de obicei prin precipitarea unui amoniu ce conine vanadat prin controlarea valorii pH i a temperaturii. Precipitatul obinut este filtrat, uscat i poate fi transformat alternativ prin mai multe etape de proces n oxid de vanadiu cu puritate nalt, precum pentoxid de vanadiu, tetraoxid de vanadiu sau or trioxid de vanadiu n funcie de temperatur i de condiiile de reducere/oxidare. Pentru a obine metal de vanadiu, oxidul de vanadiu poate fi fie tratat cu reducere carbo- sau metalo-termic. Reduciile carbo-termice creeaz metal de vanadiu cu coninut nalt de oxigen i carbon, care este motivul utilizrii rare al acestui proces. Metoda cea mai comun este procesul metalo-termic utiliznd calciu sau aluminiu ca i agent de reducere. Prin utilizarea calciului ca i agent de reducere, reacia are loc ntr-un cuptor cu presiune sczut care este cptuit cu oxid pur de magneziu. Procesul alumino-termic de pentoxid exclusiv de vanadiu este un proces ce se auto susine fr solicitri adiionale de energie. Procesul este efectuat n echipament rezistent la temperatur unde este redus un amestec de pentoxid de vanadiu cu grad nalt de puritate prin pudra de aluminiu. Topirea ntr-un raz cuptor cu raze electronice permite att purificarea direct a metalului de vanadiu ct i utilizarea oxidului de vanadiu prin procesul aluminiu-termic.
4.1.4.2 Procesarea vanadiului ca i materiale prime secundare
Vanadiul este prezent ntr-o varietate de materiale naturale precum vanadiul ce conine petrol brut sau bauxit ce se utilizeaz pentru producerea aluminei. Dac aceste surse sunt utilizate pentru generarea de energie electric sau ca i materiale prime n procese tehnice, vanadiul este uneori transferat la reziduuri ex. cenu boiler sau la produse secundare ex. sruri din producia de alumin. Pe parcursul ultimilor douzeci de ani au fost dezvoltate mai multe tehnologii diferite de procesare n vederea obinerii oxidului purificat de vanadiu din aceste surse de materiale prime. Recuperarea vanadiului din rebut este uneori relaionat cu recuperarea altor materiale refractare, de exemplu utiliznd catalizatori epuizai poate fi recuperat fie vanadiul fie molibdenul. Reziduuri precum vanadiu ce conine ulei sau catalizatori epuizai poate fi digerat cu acid sulfuric iar apoi transformat prin etapa de extracie ntr-o soluie acid de sulfat vanadiu. n etapa urmtoare a procesului, soluia este tratat prin oxidare i precipitare, ceea ce produce un precipitat numit tort rou, un poli-vanadat de vanadiu.. Tortul rou poate fi apoi calcinat pentru crearea unui alcaliu coninnd pentoxid de vanadiu. O alt metod pentru procesarea vanadiului ce conine reziduuri prezint o combinaie a metodelor piro-metalurgice i hidro-metalurgice. Coninutul de vanadiu al reziduurilor este
140
Chapter 8
oxidat la temperaturi ridicate pentru producerea unui metal de vanadiu cu alcaliu solubil n ap. Dup etapa de solubilizare vanadiul este precipitat i calcinat pentru generarea pentoxidului de vanadiu. n producerea de alumin, care este descris detaliat n Capitolul 4 al acestui document, se creeaz o sare ca i reziduu sau produs secundar. Dac producia de alumin este bazat pe bauxit ce conine nivel nalt de vanadiu, sarea poate fi apoi utilizat pentru obinerea pentoxidului de vanadiu. n comparaie cu cealalt producie de pentoxid de vanadiu, cu utilizarea zgur de vanadiu ca i material prim, acest proces cauzeaz o problem cu privire la apa rezidual deoarece sarea conine i arsenic care este transportat n lichidul de solubilizare iar apoi n apa rezidual. Pentoxidul de vanadiu creat fie din materiale prime primare sau secundare poate fi redus printr-o varietate de diferite procese metalurgice n vederea producerii vanadiului metalic. Urmtoarea schem tehnologic demonstreaz diferitele rute de producie al pentoxidului de vanadiu precum i procesele ulterioare pentru producerea metalului vanadiu.
Figura 8.6: Producia de pentoxid de vanadiu i de metal de vanadiu [tm 008, HMIP 1993]
4.1.5 Molibden
Molibdenul n stare pur este un metal strlucitor gri care poate fi utilizat ntr-o gam larg de aplicaii industriale. Utilizarea molibdenului ncepe cu solicitarea sa ca i element de aliaj n
141
Chapter 7
producia de oel combinnd utilizarea componentelor molibdenului n industria chimic i se termin cu un produs utilizat de productorii de lubrifiant. Molibdenul poate fi obinut pn i din surse primare sau secundare de minereuri ceea ce nseamn c molibdenul este produs i ca produs secundar prin miniere de cupru. Molibdenul ce conine minerale este n primul rnd mcinat i scurs n vederea separrii molibdenului de roca gazd. Minereul de molibden este apoi calcinat pentru nlturarea sulfului i transformarea sulfului n oxid. n afar de utilizarea gradului tehnic al trioxidului de molibden (MoO3) n producia de aliaje feroase, este de asemenea componenta principal pentru toate produsele din molibden ce conin produse precum bi- molibden de amoniu, molibden de sodiu i metal de molibden[tm 107, Ullmanns 1996]. Convertirea minereurilor concentrate de molibden (sulfit de molibden) n grad tehnic de trioxid de molibden pentru industria metalurgic i chimic se realizeaz prin calcinare i prjire. Procesul de calcinare a molibdenului este descris detaliat sub producia de aliaje feroase n Capitolul 9 al acestui document.
4.1.5.1 Producia de pudr de metal molibden
Pudra de metal molibden poate fi produs printr-un proces cu dou etape prin reducerea trioxidului de molibden (MoO3) cu hidrogen. n afar de componentele trioxidului de molibden, hexa- molibdenul de amoniu i bi- molibdenul de amoniu poate fi utilizat de asemenea pentru producia de pudr. n prima etap a procesului, MoO3 este redus la aproximativ 600 C ntr-un proces exotermic n dioxid de molibden. (MoO2). A doua etap de reducere, n care se produce pudra de metal, are loc la aproximativ 1050 C. Procesul poate fi efectuat fie ntr-un cuptor mpingtor, un cuptor mobil cu raze sau un cuptor rotativ unde hidrogenul este canalizat ntr-un val contracurent. Apoi poate fi utilizat presarea sau sinterizarea pentru compactarea metalului de molibden n vederea prelucrrii pudrei. Topirea molibdenului ntr-un cuptor cu arc vacuum sau ntr-un cuptor cu raze electrice este o alt posibilitate de producerea metalului compact de molibden.
4.1.5.2 Prelucrarea molibdenului ca i material prim secundar
Molibdenul este utilizat ntr-o gam larg ca i catalizator n industria petrochimic. Catalizatorii epuizai reprezint drept urmare o surs valoroas de material prim secundar, care poate fi utilizat i pentru recuperarea molibdenului. Recuperarea molibdenului i recuperarea coninutului de vanadiu poate urmri urmtoarele etape de procesa [tm 107 Ullmanns 1996].

nclzire iniial n aer de 600 C pentru nlturarea sulfului, carbonului i hidrocarbonarilor reziduali i pentru oxidarea metalelor n molibden i vanadat solubil O etap de solubilizare rezultnd n solubilizare preferenial a molibdenului i a vanadatului, lsnd alumina de nichel cobalt ca fiind solizi. Separarea molibdenului i vanadatului Tratarea reziduului de alumin Ni-Co n vederea recuperrii coninutului de nichel i de cobalt.
4.1.6 Titan
Titanul este consumat n industrie mai frecvent dect dioxidul de titan (TiO2) care este folosit ca pigment n vopsea, mase plastice i hrtie industrial, i ca i metal de titan. Metalul titan att ca metal pur ct ca aliaj este utilizat n aplicaiile unde costul relativ mare al metalului este justificat de proprietile lui remarcabile. Datorit raportului mare dintre rezisten i greutate al aliajelor lui i rezistena la coroziune, titanul este important i este utilizat pe scar larg n construcia motoarelor avioanelor performante i a carcaselor avioanelor.
Chapter 8
n mod normal exist dou procese aplicate, stabilite pentru producerea metalului titan. Procesul Kroll, unde tetraclorura de titan (TTC) este redus cu magneziu topit pentru producerea att a metalului pur de titan ct i a buretelui de titan. Procesul Hunter utilizeaz sodiul topit pentru reducerea TTC. Datorit reactivitii titanului topit producerea lingourilor de titan este apoi realizat n vid n furnale speciale. Tetraclorura de titan poate fi produs din oxid de titan care conine minereu brut i din zgur de titan mbogit care este obinut din tratarea metalurgic a minereului de ilmenit. Clorizarea este astzi realizat exclusiv printr-un proces de tip strat fluidizant. Alegerea unui reactor de tip strat fluidizant este datorat vitezei mari de reacie a lui i de transmiterea de cldur mbuntit i, deci, de temperaturile atinse n cadrul reaciei. Dup clorizare este n mod normal necesar ulterior un proces de separare i purificare pentru obinerea tetraclorurii de titan cu o puritate de aproximativ 99.9%.
4.1.6.1 Producia buretelui din metal titan
Dup cum s-a menionat deja mai sus, producia buretelui de metal de titan poate fi realizat fie prin procesul Kroll sau procesul Hunter. n cadrul procesului Kroll, tetraclorura pur de titan (TTC un lichid incolor, fumans) este redus prin reacia cu magneziul topit ntr-o atmosfer cu gaze inerte. Reacia are loc ntr-un vas de reacie care este construit din oel inoxidabil sau oel de carbon, cteodat acoperit pe interior cu un strat de titan. Un reactor tipic pentru producia buretelui de titan este artat n figura ce urmeaz
143
Chapter 7 Figura 8.7: Vas de reacie pentru producia titanului utiliznd procesul Kroll [tm 008, HMIP 1993]
Finish floor line= Nivelul final al solului Bottom gas-exhaust port= Orificiul de jos de evacuare a gazelor Gas-burner bottom zone= Zona de jos a becului de gaz Gas-burner top zone= Zona de sus a becului de gaz Top gas-exhaust port= Orificiul de sus de evacuare a gazelor CasTabelul refractory lids pneumatically operated= Capace refractare apte pentru turnare mnuite pneumatic Lifting hooks= Crlige pentru ridicare Pipe= eav Operating- floor level= Nivelul de lucru al solului Scale= Scal Inches= (unitate de msur) Mai nti reactorul este umplut cu magneziu fr oxid i gaz argon. Cnd magneziul este topit prin folosirea nclzirii externe, TTC este introdus atent n reactor. Datorit naturii exoterme a reaciei, procesul poate fi operat i controlat pe msura adugrii TTC n reactor. Limitele temperaturii sunt de la 850 la 950 C, unde temperaturile cele mai joase cauzeaz timpuri mai lungi de reacie dar un burete de titan mai pur. Procesul produce buretele de metal titan amestecat bine cu clorur de magneziu i alte impuriti precum magneziu n stare pur, TTC i cteva sub cloruri de titan. Aceste impuriti pot fi ndeprtate folosind urmtoarele tehnici [tm 008 HMIP 1993].

Extracia prin dizolvare a acidului din fluizii acid azotic i acid clorhidric Purificarea vasului de reacie i a coninutului cu argon la temperatura de 1000 C, astfel volatilizndu-se i ndeprtndu-se impuritile. Distilarea n vid la o presiune de 0.2 mm coloan de mercur i la o temperatur de aproximativ 960 - 1020 C timp de 30 60 ore.
Procesul Hunter, n care TTC este redus cu sodiu metalic, i-a pierdut importana i acum este nlocuit n majoritatea cazurilor cu procesul Kroll. Buretele din titan poate fi topit cu scopul de a obine lingouri de titan prin folosirea procesului de topire n vid cu electrozi consumabili.
4.1.6.2 Prelucrarea materiei prime secundare de titan i a buretelui de titan
Ridicarea produciei de titan a mrit, n consecin, i disponibilitatea materiei brute secundare de titan. Operaia de topire, pentru producia lingourilor de titan prin refolosirea materiei brute secundare de titan i de asemenea topirea buretelui de titan sunt dirijate n vid n furnale speciale. Amestecurile dintre deeul de titan i de burete de titan sunt amestecate i presate cu scopul de a forma blocuri. Blocurile sunt sudate ca s se obin un electrod consumabil. Electrodul este instalat n furnal n aa fel nct, un creuzet de cupru rcit, care adun titanul topit, mprejmuiete captul dedesubt al electrodului. Un arc este lovit ntre captul de jos al electrodului i cel de baz al creuzetului i electrodul este micat n jos pe msur ce este consumat. Deeul de titan netratat poate fi de asemenea folosit direct ca un aditiv pentru oel, nichel, cupru, aluminiu i alte metale, i pentru producia fero-titanului.
4.1.7 Tantalul
Metalul tantal joac un rol important n producia componentelor electronice, echipamentului chimic i tehnologiei spaiului aerian, de exemplu n producerea condensatorilor electronici
144
Chapter 8
sau scuturile mpotriva nclzirii pentru amplificatoarele rachetelor. Tantalul este folosit i n instalaia echipamentului folosit n procese, acesta fiind rezistent la coroziune de exemplu ca ageni de schimb pentru lichidele acide, coloane, diafragme etc.
4.1.7.1 Producia tantalului metalic din materia prim primar
Producia tantalului metalic poate fi bazat att pe tantal coninut n minerale ct i pe zgura de tantal mbogit care apare n urma topirii concentratelor de cositor. Recuperarea titanului din zgura de cositor s-a mrit n ultimii ani i astzi reprezint aproximativ 30% (n toat lumea) din totalul produciei de tantal. Producia de tantal i de oxid de niobiu din zgura de cositor este prezentat n figura urmtoare.
1. Reducerea electrotermic r a zgurii de Sn
Zgura de cositor 4-10% Ta205
CaO, Fe2O3, C
Zgura care urmez s fie ndeprtat
2. Oxidarea aliajului de Fe 20-60% Ta + Nb
3. Reducerea electrotermic a aliajului de Fe oxidat C
Deeul de la aliajul de Fe care urmeaz s fie ndeprtat
Concentrat sisntetic40-60% Ta
205 +
Nb2O5
Figura 8.8: Producia tantalului i oxizilor de niobiu di zgura de cositor
Tantalul coninut de mineral este mai nti strivit i tratat prin flotaie i apoi este solubilizat i concentrat prin flotaie sau prin alte procese de mbogire. Concentratul este digerat n acid fluorhidric. Ta i Nb sunt ulterior extrai prin solveni organici cu scopul de a se obine heptafluorur de tantal de potasiu ca i produs intermediar. Hepta- fluorur de tantal de potasiu este apoi redus prin sodiu n pudr de tantal. n mod normal, pentru a produce pudr pur de metal, sunt folosite dou procese. Primul proces este realizat prin di-oxidarea pudrei de tantal cu magneziu sau printr-un tratament termal n vid n prezena unui gaz protector. Al doilea proces are loc prin topirea pudrei ntr-un furnal-grind electron (EBM). Datorit punctului nalt de topire a tantalului, majoritatea impuritilor prezente n pudr sunt volatilizate i
145
Chapter 7
capturate de gazul care este expirat din furnal. Pudra purificat poate fi folosit ulterior pentru producia produselor semi-terminate sau instalaia condensatorilor de tantal. Procesul prin care trece tantalul este rezumat n figura urmtoare.
Minereu zgur Asimilarea HF
Extracia solvenilor
Niobiu -oxid Ta
Cristalizare
K 2Ta F 7
Carburare
Reducerea sodiului
Carburi
Consolidare Metal
Pudr
Topire grind electron
Metal Pudr pur
Fabricare Produse
Deeu
Topire n vid
Aliaje
Figura 8.9: Producia pudrei pure de tantal
4.1.7.2 Producia materiei prime secundare de tantal
Materiile brute secundare folosite n producerea tantalului sunt deeuri care se compun din tantal neoxidat i tantal oxidat nrudit cu alte metale oxidate. Deeul de tantal neoxidat, de exemplu prile sinterizate, pot fi retopite n furnalul tip grind electron sau tratate prin dihidrogenare ntr-un furnal sub vid ca s se mai produc pudra de tantal. Al doilea tip de deeu reprezint tantalul oxidat, de exemplu anozii de tantal oxidat acoperit cu dioxid de mangan sau cu argint conductor [tm 107 Ullmanns 1996]. Acest deeu poate fi tratat cu acid azotic sau cu acid clorhidric i are drept rezultat un reziduu care conine oxid de tantal. Alternativ, deeul care conine dioxid de mangan poate fi topit direct prin reducerea oxizilor n plasm de argon-hidrogen obinndu-se metal de tantal.
4.1.8 Niobiul
Niobiul este un metal refractar care este strns nrudit cu tantalul, i deci, care ofer aproape aceeai rezisten la coroziune dar cu o temperatur de topire, care este apropiat punctului de topire a molibdenului. Niobiul este utilizat ca i conduct n reactoarele nucleare din cauza rezistenei la bombardamentul neutronilor. Niobiul este de asemenea folosit pentru ajutajele rachetelor i pentru motoarele cu reacie din cauza forei extinsei i rezistenei la oxidare la greutatea mic pe care o are niobiul.
146
Chapter 8
4.1.8.1 Producia niobiului din material prim primar
n cadrul materialului prim ca i columbitul i tantalitul niobiul ntotdeauna apare mpreun cu tantalul i alte elemente. Ca s fie separate amndou metalele, producia niobiului necesit acelai proces de separare care este folosit i n cazul produciei tantalului. Dup o serie de operaiuni diferite, procesul de pre-tratare se termin cu pentoxid de niobiu ca i produs intermediar. Pentoxidul de niobiu poate fi folosit n industria chimic sau poate fi redus mai departe pn la pudra de metal niobiu i carbura de niobiu. Componentele prelucrrii niobiului i a tantalului sunt artate n figura urmtoare.
Figura 8.10: Componentele prelucrrii niobiului i a tantalului
Raw materials=Materiale prime Digestion= Asimilare Processing= Prelucrare Raffinate to be discarded= Rafinat ca s fie ndeprtat Hydroxide Precipitation/ Filtration= Precipitarea/ filtrarea hidroxidului Crystallization= Cristalizare Calcination= Calcinare Carburization= Carburare Producia metalului niobiu poate fi realizat prin reducerea carbon-termic i metalo-termic a pentoxidului de niobiu, pe cnd procesul cel mai important este reducerea pentoxidului de niobiu cu aluminiu. Astzi procesul alumino-termic produce aproape 90% din metalul niobiu. Procesul este realizat n vid ntr-un furnal tip arc electric i produce metal niobiu cu puin oxigen i fr carbon. Pentru reducerea carbon-termic, pentoxidul de niobiu este amestecat cu carbon, granulat i redus ntr-un cuptor sub vid. Procesul are loc la aproximativ 1950 C i are ca produs metal de niobiu cu coninut nalt de carbon i cu oxigen care are nevoie de treapt ulterioar de rafinare.
147
Chapter 7
Treapta de rafinare este necesar pentru ndeprtarea impuritilor, care sunt aduse n proces de ctre materialul prim sau introduse pe parcursul procesului. Rafinarea are loc la temperaturi nalte prin folosirea unui furnal de tip arc electric sau de tip grind electron. Datorit punctului nalt de topire al niobiului majoritatea impuritilor sunt ndeprtate din topitur prin vaporizare. Pentru obinerea unui rezultat suficient de rafinat, niobiul brut are nevoie de un al doilea ciclu de rafinare. Rafinarea i procesul de topire de tip grind electron genereaz un metal niobiu extrem de purificat care poate fi folosit pentru super conductoarele de nalt frecven.
4.1.9 Reniul
Reniul, metalul refractar cu al treilea cel mai nalt punct de topire a nceput s fie exploatat recent pentru uz comercial. Mai puin de un sfert din consumul de reniu este sub form de aliaje n care reniul este puin dar un constituent important. Aplicarea cea mai mare este n catalizatorii de platin-reniu folosii pentru producerea screperului de ntreinere fr plumb. Alte utilizri includ termocuplurile, catalizatori de reformare i o varietate de aplicaii electrice. Metalul reniu este creat exclusiv ca i produs derivat din procesul de calcinare, unde reniul este volatilizat i iese cu gazul rezidual din cuptorul de calcinare. Reniul poate fi recuperat dup, din vaporii cu gazele reziduale fiind epuratori cu nalt energie.
4.1.9.1 Recuperarea reniului prin calcinarea molibdenitului
Procesul de calcinare a minereului de molibdenit genereaz o cantitate mare de praf i dioxid de sulf i de asemenea reniu evaporat n forma hepto- oxidului de reniu (Re2O7). Reniul scap odat cu gazul rezidual din cuptorul de calcinare din cauza presiunii mari a vaporilor lui. Hepto- oxidul de reniu i oxidul de seleniu prezeni n gazul rezidual pot fi ndeprtai din irul de gaz, folosindu-se o operaie de frecare ud. Recuperarea reniului din gazele din co n timpul calcinrii molibdenului este artat schematic n figura urmtoare [tm 107 Ullmanns 1996].
Figura 8.11: Recuperarea reniului din gazele din co n timpul calcinrii molibdenului Roasting furnace = Cuptorul pentru calcinare
Dust chamber= camera pentru praf Electrostatic filter = Filtru electrostatic Venturi scrubbers=Scrubere Venturi Ventilator= Ventilator
148
Chapter 8
Secondary washer= Spltor secundar Conversion= Transformare Stack= Co de tiraj Din cauza abilitii hepto- oxidului de reniu de a se dizolva n ap este uor transferabil ntrun lichid de splare a gazelor. Apa de splare a gazelor circul din nou spre scruber ca s se obin un concentrat mai mare de reniu. Lichidul concentrat de epurare care conine aproximativ de la 0.2 pn la 1.5 g/l reniu poate fi apoi tratat cu precipitate chimice sau preferabil prin folosirea agenilor de schimb tip ion ca s se obin metalul reniu.
4.1.9.2 Producerea metalului reniu
Dup retragerea coninutului de reniu din gazul rezidual din cuptorul de calcinare, acesta poate fi recuperat din lichidul de epurare prin precipitare ca i sulfur solubil economic a lui sau folosirea agenilor de schimb de tip ion. Tratarea ulterioar cu acizi puternici de minerale duce la produsul intermediar per-renat de amoniu. Per-renatul de amoniu poate apoi s fie redus cu hidrogen ca s se obin pudr de metal reniu. Procesul de reducere are loc ca un proces cu dou etape. n prima etap care se desfoar la aproximativ 300 350 C se va produce dioxidul de reniu. A doua etap reduce dioxidul de reniu la 800 C n metal reniu care poate fi obinut din proces ca pudr de metal reniu. Pudra de metal poate mai apoi fi comprimat i sinterizat ca s se obin pelete sau piese de prelucrat mari.
4.1.10 Zirconiul i Hafniul

Metalele surori zirconiul i hafniul, au amndou un rol important n industria nuclear din cauza proprietilor lor excelente de rezisten metalurgic i la coroziune n cadrul mediului extrem din partea central nuclear avnd efectul opus asupra neutronilor termali. Exceptnd asta zirconiul este de asemenea folosit n industria chimic aa cum sunt necesare crmizile de azurit la consolidarea furnalelor. Producia metalelor zirconiu i hafniu ncepe cu amestecarea concentratelor de azurit i carbon. Amestecul poate apoi fi clorurat ntr-un reactor tip strat fluidizant. Clorura de zirconiu poate fi extras di gazul rezidual din reactor prin condensare care este controlat prin temperatur. Dizolvarea ntr-o sare eutectic care se topete uor urmat de vaporizarea clorurii de zirconiu-hafniu. Separarea zirconiului i hafniului este realizat prin extragerea solvenilor unde zirconiul sau hafniul pot fi extrase selectiv n funcie de agentul de extracie folosit. n producia metalului se folosete procesul Kroll, unde tetraclorura de zirconiu/hafniu este sublimat i redus cu magneziu i cu clorur de magneziu. Produsul acestei etape de proces poate fi apoi tratat prin limpezire n vid pn la metalul final.
149
Chapter 7
4.2 Emisiile actuale si nivelele de consum

Fabricarea metalelor refractare are loc n mod normal la temperaturi nalte. Impactul asupra aerului, apei i solului poate fi clasificat precum urmeaz.

Consumul materialului prim i a energiei Consumul materialului prim i a energiei Emisiile n aer - Emisiile de praf i fum de la topit, producia de metale dure i a carburii - Alte emisii n aer sunt cele de amoniac (NH3), vapor de acid (HCl), fluorur de hidrogen (HF), VOCs i metale grele. - Emisiile de zgomot i vibraii Reziduuri, deeuri i produse derivate solide - Praf, fum i noroi - Zgur Emisiile de ap rezidual - Apa n exces din sistemul de epurare - Apa rezidual din zgur i granulaia metalelor - Apa de purjare din ciclurile de rcire a apei
4.2.1 Consumul de materie prim i energie

Datele disponibile n ceea ce privete consumul materiei prime i a energiei pentru producia metalelor refractare sunt prezentate n ceea ce privete factorii specifici de alimentare bazai pe o ton de produs gata, urmeaz n tabelele urmtoare.
Cr Oxid de Crom W n.a.
Minereu i concentrate kg/t Consum energie kWh/t Gaz m3/t Ap m3/t Pudr de aluminiu kg/t Pudr de Calciu kg/t Altele kg/t
Note:
(N 1)
139 6 2 (N 1) n.a. n.r. n.a.
1000 - 1500 (producia APT) 3500 - 12000 (Producia carburii) 1500 - 2500 (Prelucrarea Zincului) n.a. n.a. n.r. n.r n.a.
Prezenta figur n ceea ce privete consumul apei poate doar s dea o indicaie.
n.a = date care nu sunt disponibile n.r = nerelevant n acest proces de producie Tabel 8.1: Datele consumului pentru producia metalelor refractare ca i factori specifici de alimentare
Tabelul urmtor prezint cteva informaii despre datele procesului pentru metale refractare care se topesc n furnale de tip grind electronic. n furnalele de tip grind electron,
150
Chapter 8
pistoalele de electron produc electroni cu energie mare, a cror impact al energiei asupra ncrcturii furnalului este topirea. Furnalele de tip grind electron sunt folosite la topirea i/sau a metalelor refractare rafinate precum vanadiul, niobiul i tantalul, metale precum molibdenul i wolframul, ct i metalele reactive precum zirconiul i hafniul [tm 107, Ullmanns, 1996].
Metalul Capacitatea creuzetului [t] 0.5 - 2 0.5 - 2 Puterea furnalului [MW] < 1.2 < 1.2 Transpunere [t/h] Consumul energiei [kWh/t] 6000 - 15000 6000 - 15000 < 5000 < 5000 1000
Niobiul Tantalul Molibdenul Wolframul Titanul
0.02 - 0.4 0.02 - 0.4 0.02 - 0.1 0.02 - 0.1 0.2 - 1
Tabel 8.2: Datele prelucrrii pentru metalele refractare care se topesc ntr-un cuptor de tip grind electronic[tm 107, Ullmanns 1996]
4.2.2 Emisii
4.2.2.1 Emisiile n aer
Conform materialului prim care este necesar i conform operaiilor necesare, de exemplu zdrobirea , uscarea, nceperea topirii, separarea metalului de zgur, calcinarea, reducerea hidrogenului, carbonizarea i mnuirea produsului, una dintre cele mai importante surse de absorbie a mediului este emiterea de praf i fum. Emisiile de praf, fie n mas fie sporadice sunt importante din cauza componentelor duntoare ale metalelor, precum manganul i cobaltul care pot fi parte a prafului. Descrcarea i depozitarea materiei prime poate genera praf cnd materialul este scos din recipientele n care a fost mpachetat precum tobe, saci de plastic sau Container Vrac Intermediar Flexibil (FIBC) n lzi. Praful i fumul sunt generate de topire, de exemplu la metalele crom sau titan, de la producerea pudrei metalului dur, sunt colectate de hote i transferate spre un sistem de reducere i eliminat de praf (exemplu de un filtru de estur sau un epurator umed). Emisiile din coul de tiraj, n mod normal, monitorizate n continuu sau periodic i raportate de personalul de pe antier sau de consultanii din afara antierului autoritilor competente. i pierderile fugitive pot fi msurate dup cum e artat n Capitolul 2, care ofer o privire de ansamblu asupra tehnicilor comune folosite la producerea metalelor neferoase. Metalele grele sunt bgate n proces ca elemente de localizare n materialul prim primar sau secundar. Metalele cu punctul de fierbere sub temperatura procesului vor evada precum gazele sub form de vapori de metal, o parte din care se condenseaz i se oxideaz i formeaz o parte din praful i fumul din camera de ardere. Vaporii de metal i gazele reziduale n timpul topirii sau purificrii metalelor refractare ntr-un cuptor cu grind electronic, sunt colectai printr-un sistem sub vid i apoi condensat prin rcire intens. Un alt impact pe care l are producia de metale refractare precum tantalul, zirconiul i hafniul asupra mediului reprezint cotele radioactive ale unor materiale prime. De asemenea, toxicitatea unor metale refractare, cum ar fi cromul, manganul i vanadiul ar trebui s fie luate n considerare. Aa este i n cazul cobaltului, dac acesta face parte din pudra de metale dure, unde apoi s-a depistat boala metalelor dure [tm 008, HMIP, 1993].
151
Chapter 7
4.2.2.2 Emisiile n ap
n cazul producerii metalelor refractare, emisiile n ap sunt dependente de proces i de sistemul de reducere ct i de modul folosit de tratare a apei reziduale. Exist o varietate de sisteme de colectare a apei i de tratare a apei reziduale. Unele uzine folosesc o instalaie central de tratare a apei reziduale n care apa din diferite procese de producie, la fel ca i apa deversat la suprafa vor fi curate mpreun. Alte dispozitive folosesc un sistem de tratare separat a apei de ploaie i procese speciale de tratare pentru ap rezidual. Principalii poluani ai apei sunt suspensiile i componenii metalelor. Apa rezidual este tratat cu scopul de a ndeprta metalele i solizii dizolvai i este reciclat sau refolosit ct d mult posibil n proces. Curenii posibili de ap rezidual sunt:

Apa deversat la suprafa i de drenaj Ap rezidual din epuratoarele umede Ap rezidual din zgur i granularea metalelor Apa pentru rcire
Apa contaminat este, n mod normal, este dus spre un iaz de aplanare unde solizii n suspensie se vor depune. Treptele de precipitare sunt des folosite pentru ndeprtarea compuilor metalici din ap. Particulele constau ndeosebi din particule foarte fine, i deci ar fi necesar s se adauge un agent de floculare care s asiste depunerea n instalaiile de coagulare. Dup tratarea din instalaia de coagulare sau din iazul pentru depuneri solizii suspendai sunt de obicei sub 20 mg/litru, care permite refolosirea n epurator, ca ap pentru rcire sau pentru proces cu alte scopuri.
4.2.2.3 Produse derivate, deeuri i reziduuri rezultate din prelucrare Producia metalelor refractare este nrudit cu o mulime de produse derivate, reziduuri i deeuri, care sunt de asemenea specificate n Catalogul European de Deeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice proceselor sunt praful din filtre, noroiul din epuratoare, zgura provenit din procesul de topire, folosit n cptueala cuptoarelor i materialele de mpachetare precum tobe i saci mari. O parte din aceste reziduuri sunt vndute ca produse derivate, reciclate n procese sau n cazul deeurilor fr utilitate economic transportate ntr-un depozit sau pe un teren. 4.2.2.4 Rezumatul emisiilor n urma producerii metalelor refractare Lund n considerare diferitele tipuri de proces folosite n producerea metalelor refractare, urmtorul tabel ofer o privire de ansamblu despre admisiile mediului n ceea ce privete emisiile n aer, ap i sol. Tabelul va face de asemenea o distincie ntre folosire a materiei prime primare i a celei secundare.
152
Chapter 8
Metal refractar Crom Materie prim primar
Emisiile n aer
mg/Nm3 5 - 10
Emisiile n ap
Generarea, refolosirea procesului

reciclarea i Observaii reziduurilor
Praf
De la manipularea n depozit i pregtirile materiei prime strns cu un filtru-sac De la camera de ardere strns cu ajutorul filtrului cu sac Emisii sporadice din topirea i separarea metalului de zgur separation Cantitatea de crom i compuii lui ca parte a emisiilor prafului este raportat ca fiind mai puin apoi
Praf
<5
Ap uzat din rezervorul cu ap pentru clire (rezervor cu ap pentru rcire)
Praf
n.a.
Cr
< 2.
Praf colectat n sistemul de reducere Zgura de alumin de crom este vndut ca material prim pentru folosirea, n principal, n industria oelului refractar sau, cum s-a artat anterior, pentru a fi refolosit la alinierea vaselor de nclzire. Zgura recuperat din rezervoarele de rcire, molozul din cabina de stripare i acela din stripare folosit n vasele de reacie sunt depozitate pe un teren autorizat
Materie prim secundar Mangan Materie prim primar
Cantitile de metal crom sunt folosite n oelrii sau pentru producerea ferocromului
Praf
Din manipularea materiei prime depozitate i pregtire strns cu sac-filtru Vapori de mangan Tetra- oxid de mangan i compui organici de mangan
mg/Nm3 < 10
Despre generarea apei reziduale nu sunt disponibile informaii
Mn
n.a.
Deeu din purificarea electrolitului Electrolit deeu Despre generarea altor reziduuri nu sunt disponibile informaii
Materie prim secundar

Tabel 8.4: Emisiile din producerea metalelor crom i mangan
n ceea ce privete producerea manganului secundar nu exist informaii
153
Chapter 7
Metal refractar Wolfram Materie prim primar
Emisiile n aer
mg/Nm3 < 10
Emisiile n ap
Generarea, refolosirea procesului
reciclarea i Observaii reziduurilor
Praf
Depozitarea i manipularea materiei prime ( ambarcaiune de ncrcare) Calcinare Reducerea hidrogenului Pudrare Manipularea produsului Emisiile sporadice din ncrcarea i descrcarea cuptorului. Transferarea particulelor fine Aburi amoniacali sporadici din calcinare Risc posibil de incendiu de la aburii de hidrogen
Praf Praf Praf Praf Praf
1-6 <5 < 10 < 10 n.a.
Sistemele de rcire a apei sunt proiectate ca inele apropiate i nu sunt n contact materialul prelucrat Apa rezidual din epurare este examinat pentru coninuturile de W i NH4 i dac este necesar, tratat pentru reducerea acestora.
Praful care este colectat n sistemul de reducere este reciclat n procesul de prelucrare. Reziduurile din cristalizarea i uscarea APT
NH3
< 60.
Emisiile de praf sunt n mod normal sub ELV- ul raportat (20 mg/Nm3) pentru c pudra W este un material valoros. Unicele concentraii care sunt msurate ale emisiilor de praf care au fost raportate sunt exclusiv n limita 1 - 3 mg/Nm3 Aceste date sunt cauzate de producia pudrei de wolfram i cea a carburii de wolfram. Amoniacul este o substan intensiv mirositoare, care poate uor s provoace probleme ale mirosului.
H2
La fel ca i la producia < 10 Sistemele de rcire a apei primar sunt proiectate ca inele i nu sunt n contact cu materialul Zn Abur de zinc din procesul n.a. prelucrat de distilare Apa rezidual rezultat din <1 Co Abur de cobalt din splare este tratat ntr-o procesul de distilare (C0 instalaie special de tratare face parte din restul de metal dur) Tabel 8.5: Emisiile din producerea metalului wolfram i a pudrei de wolfram Praf
Praful colectat n sistemul de reducere este reciclat n procesul de fabricare
Cobaltul este n mod normal adugat n pudra de metale dure. Asta poate cauza boala metalelor dure deci concentraia emisiilor de Co este mai mic de1 mg/Nm3.
154
Chapter 8
Metal refractar
Vanadiu Materie prim primar
Emisiile n aer
Emisiile n ap
Generarea, reciclarea i refolosirea reziduurilor procesului
Observaii
Din pregtirea materialului Nu sunt disponibile prim precum sfrmarea informaii n legtur cu generarea apei reziduale Praf Din amestecarea srurilor <3 metalelor alcaline pentru procesul de calcinare Ca Mruniul de calciu poate fi n.a. emis n urma folosirii pudrei de calciu ca agent de reducere Al Mruniul de aluminiu poate n.a. fi emis n urma folosirii pudrei de aluminiu ca agent de reducere Sunt posibile diferite emisii ale produselor Nu sunt disponibile Materie chimice n urma procesului, dar care depind de informaii n legtur cu prim folosirea materie prime i de proces. Datele nu generarea apei reziduale secundar sunt disponibile Molibden mg/Nm3 Materie Praf De la manipularea i < 10 Nu sunt disponibile prim pregtirea materiei prime informaii n legtur cu primar depozitate strns cu un sacgenerarea apei reziduale filtru Praf Emisiile sporadice rezultate n n.a. urma ncrcrii i descrcrii, aduc particule fine Aburi Mo n.a. Posibil risc de incendiu de la H2 aburii de hidrogen Materie Sunt posibile emisii diferite a produselor chimice Nu sunt disponibile prim ca rezultat al procesului, dar acestea sunt informaii n legtur cu secundar dependente de materialul prim i de tipul de generarea apei reziduale proces folosit. Datele nu sunt disponibile Tabel 8.6: Emisiile rezultate n urma producerii metalelor vanadiu i molibden Praf
mg/Nm3 < 10
Praful colectat n sistemul de reducere reziduuri de dezalcalizare Nu sunt disponibile informaii despre generarea altor reziduuri
Pudra de calciu care este folosit ca agent reductor ar trebui depozitat cu grij din cauza riscului nalt de incendii.
Noroiul de descompunere a vanadiului Nu sunt disponibile informaii despre generarea altor reziduuri
Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea reziduurilor
Conform clasificrii internaionale, trioxidul de molibden (MoO3) este clasificat ca duntor (XN)
155
Chapter 7
Metal refractar Titan Materal prim primar
Emisiile n aer
Emisiile n ap
Observaii
Praf Praf
mg/Nm3 < 10 Praful, care conine particule mrunte de titan, sarea i posibil cantiti mici de sodiu sunt produse n timpul zdrobirii topiturii ndeprtate din vasul de reacie. Emisii sporadice n.a.
Praf Vapor de acid TiOCl
TTC
Aburii clorhidrici, n.a. fluorhidrici i azotici Vaporii de TTC se descompun prin hidroliz n contact cu aerul umed producnd o cea care conine dioxid de titan, oxiclorur de titan (TiOCl) i acid clorhidric Gazul de argon utilizat pentru a obine o atmosfer inert n vasul de reacie i care detecteaz urme de TTC i de sodiu Aburii de la curarea reactorului conin dioxid de titan i oxid de sodiu
TiO2 NaO
Efluenii uzai sunt generai din folosirea sistemelor de epurare umed. Aceti eflueni pot conine acid clorhidric, TTC i hidroxid de sodiu. Efluenii lichizi apar n urma folosirii apei de rcire pentru o singur dat prin baz sau prin evacuare din sistemele de rcire a apei cu circuit nchis care servesc ca vase de reacie i creuzete n cuptorul de topire. Ap de splare cu detergent a resturilor Percolarea acidului i limpezire a apei Ap pentru a spla bureii Efluent de purificare a clorurii de titan
Praf colectat n sistemul de reducere. Praful conine titan, dioxid de titan i oxid de sodiu. Unele creuzete ale cuptoarelor de topire sunt rcite cu aliaje lichide de sodiu i potasiu (NaK) i cantitile mici de material oxidat sunt generate sub form de noroi. Noroiul reacioneaz cu apa i lichidul rezultat este descrcat ntr-o instalaie de tratare a efluenilor.
Titanul const din particule aspre,care se depun repede i reprezint un risc de incendiu. Curarea frecvent asigur c cumularea nu se va ntmpla i praful poate fi vndut ca un produs derivat obinuit. TTC (Tetraclorur de titan)
Cl < 5. Emisii care sunt comparabile cu emisiile de aer menionate mai sus
Eflueni similari cu cei din producia primar
Reziduuri asemntoare cu cele de la producia primar
Tabel 8.7: Emisii rezultate n urma producerii de metal titan
156
Chapter 8
Metal refractar Tantal Materie prim primar
Emisiile n aer
Emisiile n ap
Observaii
Praf
Manipularea i depozitarea materiei prime(ambarcaiuni de ncrcare) Incandescen Reducerea hidrogenului Carburare Pudrare Manipularea produsului(pudr fin) Emisii sporadice din ncrcarea i descrcarea cuptorului .Transferarea particulelor fine Descompunerea aburului de amoniac fugitiv sau/i din coul de tiraj provenit din calcinare
mg/Nm3 < 10
Praf Praf Praf Praf Praf Praf
<5 <5 <5 < 10 < 10 n.a.
Sistemele de rcire cu ap pentru cuptorul cu grind electronic sunt proiectate ca inele apropiate i nu sunt n contact cu materialul n prelucrare Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea altor surse de ap rezidual
Praful care este colectat n sistemul de reducere este reciclat n procesul de fabricare. Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea altor surse de reziduuri
NH3
< 60.
Florid de hidrogen <1 Risc posibil de incendiu de la aburii de hidrogen Praf La fel ca i n cazul produciei primare H2 Risc posibil de incendiu de la aburii de hidrogen NH3 Descompunerea aburului de < 60. amoniac fugitiv sau/i din coul de tiraj provenit din calcinare HF Florid de hidrogen <1 Rmiele metalelor Co, MnO, Ni i Ag Ni < 1 pot fi prezente n resturile de tantal i pot Co < 1 fi emise
HF H2
Datele acestea se refer la pudra de metal tantal i carbura de tantal. Tantalul nu este toxic i este inert din punct de vedere biologic. Nu sunt cunoscute reacii alergice [tm 108, Ullmanns, 1996] Amoniacul este o substan intens mirositoare, care poate cauza uor probleme cu mirosul. Unele materiale prime de tantal pot avea nivele ridicate de radioactivitate. HF (florid de hidrogen) este extrem de toxic i poate fi uor absorbit prin contactul cu pielea.
Sistemele de rcire cu ap pentru cuptorul cu grind electronic sunt proiectate ca inele apropiate i nu sunt n contact cu materialul n prelucrare Solubilizarea i cltirea aliajului de tantal Solubilizarea i cltirea noroiului de tantal Splarea i cltirea acidului-
Praful care este colectat n sistemul de reducere este reciclat n procesul de fabricare Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea altor reziduuri
Tabel 8.8: Emisiile rezultate n urma producerii metalului tantal
HF (florid de hidrogen) este extrem de toxic i poate fi uor absorbit n contact cu pielea. Ar trebui s se ia n considerare asta n cazul manipulrii i depozitrii HF Cobaltul de obicei este adugat n pudra de metal dur. Asta poate cauza boala metalului dur deci t iil i iil d C
157
Chapter 7
Metal refractar Niobiu Materie prim primar
Emisiile n aer
Emisiile n ap
Observaii
Praf Praf Praf Praf VOC HF HCl Al
Din toate sursele strns cu un filtru-sac De la manipularea pudrei fine De la producerea carburilor de Niobiu Emisii fugitive De la extragerea solventului Emisiile de hidrogen-florid Bucile mrunte de aluminiu pot fi emise de pudra de aluminiu manipulat care este folosit ca i agent de reducere
mg/Nm3 < 10 <5 <5 n.a. n.a. <1 <5
Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea apei reziduale
Alte emisii sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele adiionale nu sunt disponibile
Praful colectat n sistemul de reducere Zgura de la reducerea n cuptorul n vid Este tiut faptul c piroclorura , care este o surs important de materie prim, poate conine niveluri ridicate ale radioactivitii i procesul de topire termal este astfel un potenial poluant al mediului n ceea ce privete zgura. Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea altor reziduuri
Niobiul i compuii lui au toxicitate redus HF (florid de hidrogen)este extrem de toxic i poate fi uor absorbit n contact cu pielea.
Praf
HF
Din toate sursele strns cu un filtru-sac Emisii de florid de hidrogen de la asimilare
< 10 <1
Alte emisii sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele nu sunt disponibile Tabel 8.9: Emisiile rezultate n urma producerii metalului niobiu
HF (florid de hidrogen) este extrem de toxic i poate fi uor absorbit n contact cu pielea. Ar trebui s se ia n considerare asta n cazul manipulrii i depozitrii HF
158
Chapter 8
Metal refractar Reniul Materie prim primar
Emisiile n aer
Emisiile n ap
Generarea, reciclarea i reutilizarea reziduurilor derivate din proces

Observaii
Praf Praf
Din toate sursele strns cu filtrul-sac De la manipularea pudrei fine
mg/Nm3 < 10 <5
Praf Emisii sporadice n.a. Alte emisii sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele suplimentare nu sunt disponibile
Apa rezidual de la producie Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea apei reziduale
Praful colectat n sistemul de reducere Noroiul ca reziduu de la ndeprtarea reniului din apa de epurare Reziduuri rafinate Corpurile solide provenite din tratarea noroiului Rafinarea reniului
Reniul i compuii lui au nivele reduse de toxicitate.
Materie prim secundar Zirconiul Hafniul Materie prim primar
Alte emisii sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele nu sunt disponibile
i
Praf
mg/Nm3 Din toate sursele strns cu < 10 filtrul-sac Praf Emisii sporadice n.a. F Emisii sporadice n.a. Radioactivitate de zirconiu n.a. Procesul de clorinare a concentratului de azurit i volatilizarea tetraclorurii de zirconiu necesit proceduri stricte de oprire. Alte emisii sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele adiionale nu sunt disponibile Emisiile sunt dependente de materialul prim i de tipul de proces folosit. Datele nu sunt disponibile
Zr i Hf sunt asociate i cu metalele radioactive (uraniu, poloniu i toriu) care pot fi prezente n reziduuri Extragerea acidului din metalul zirconului i producerea aliajului. Apa de cltire a extraciei din metalul zirconiu i producerea aliajului. Acid-reziduu Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea reziduurilor
Prelucrarea Zirconiului are risc semnificativ asupra mediului n asociere cu radioactivitatea rezidual a lui de la metalele radioactive (uraniu, poloniu i toriu) fiind prezent n nisipul greu care este folosit ca material prim. Nivelele radiaiei nu sunt publicate.
Nu sunt disponibile informaii n legtur cu generarea apei reziduale Tabel 8.10: Emisiile rezultate n urma producerii metalelor reniu, zirconiu i hafniu
159
Chapter 7
4.3 Tehnici care trebuie luate n consideraie n determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea att a emisiilor ct i a reziduurilor ca tehnici de reducere a consumului energiei. Ele sunt toate disponibile comercial. Sunt date exemple cu scopul de a demonstra tehnicile, care arat o performan ridicat asupra mediului. Tehnicile care sunt date ca exemple depind de informaiile oferite de industrie, Membrele State ale Uniunii Europene i de evaluare a Biroului European IPPC IPPC. Tehnicile generale descrise n capitolul 2 procese obinuite se aplic n mare msur, la procesele din acest sector i influeneaz maniera n care procesele principale i cele asociate sunt controlate i operate. Datorit faptului c, doar puine companii din Europa produc metale refractare i multe din aceste procese sunt confideniale din punct de vedere comercial, cu excepia doar metalului crom, schieaz descrierile concentrate pe Probleme legate de mediul nconjurtor care pot fi prezentate.
EXEMPLU 8.01 PROCESUL DE PRODUCERE ALUMINO-TERMIC A METALULUI CROM Descriere: - Descrierea urmtoare ofer detalii despre o nou uzin n UK, pentru producerea cromului alumino-termic. Uzina a fost construit ca s nlocuiasc uzina existent pentru producerea cromului, care era n funciune mai bine de 40 de ani. Uzina a fost naintat n grad n 1997 1. Depozitarea materialului prim: - Materialele prime precum oxidul de crom i pudra de aluminiu ca i variai ageni de oxidare i de condiionare sunt depozitate ntr-un capt al cldirii n zone separate pentru a preveni contaminarea ntre ele. Agenii de oxidare sunt depozitai ntr-un corp separat pentru a evita riscul de incendii. 2. Operaia de cntrire: - Acizii de crom F.I.B.C sunt ataai la staiile de descrcare situate mai sus de buncrul de cntrire care urc unitile ncrcate la etaj. Sistemul de alimentare transfer materialul prim la buncrele de cntrire. Staiile de descrcare sunt conectate la filtrele cu cartu situate n afara cldirii. Staiile de descrcare a pudrei de aluminiu nu sunt conectate la filtre cu cartu. Acestea au instalate supape de rsuflare din cauza riscurilor de explozie asociate cu aceste.
Mici adugri sunt ataate de la mezanin prin staiile cilindrice/de tip pung. Fiecare staie are unitatea sa de extragerea prafului. Echipamentul de exploatare n vid permite operatorului s goleasc containerele la o nlime de lucru convenabil, tot materialul captat de extracia de praf este scuturat din filtru periodic i colectat ntr-un buncr de depozitare. Lada de cntrire pentru fiecare ncrctur este aezat pe un vagon dirijat electric, care merge pe o linie de cale ferat situat ntr-un punct benefic pentru descrcare. Materialele prime diferite sunt distribuite automat n lada de cntrire. Acest proces i poziionarea lzii pe calea ferat sunt controlate computerizat.
3. Operaia de amestecare: - Lada de cntrire este transferat ntr-o camer separat n care coninuturile sunt amestecate ntr-un malaxor rotativ. Ventilarea acestei camere este dotat cu un ventilator axial, care se descarc n atmosfer. Panourile-filtre din fibr de sticl dispuse protejeaz orificiul de aspiraie a ventilatorului. 4. Pregtirea cazanului pentru ardere: - Baza cazanului pentru ardere este pregtit cu refractar granulat situat la o nlime confortabil pentru lucru. Cazanul este securizat la baz i transferat spre o mas rotativ vibratoare situat pe un pu adiacent. Materialul refractar
160
Chapter 8
este transportat cu un alimentator cu urub de la buncrul de depozitare n jurul unei forme centrale plasate n cazanul de ardere, care este nvrtit ncet. Cptueala este ndesat printr-o mas rotativ vibratoare. Buncrul de depozitare refractar este nzestrat cu un filtru integral de extragere a prafului. Cptueala ndesat este pulverizat cu un liant i uscat n una din unitile de ardere a gazului. Emisiile sunt duse spre acoperi prin convecie natural.
5. Operaia de ardere: - Cazanul pentru ardere este localizat n una din camerele de. Capacele mobile de extragere a acidului sunt mutate pentru a acoperi cazanele de ardere i pentru a se conecta cu principala reea de evi de extragere.
Lzile de cntrire sunt amplasate pe o platform automat cu bavet vibratoare automatic. Rata de alimentare a cazanelor de ardere cu material este controlat computerizat. Odat ce se d foc amestecului i urmeaz reacia, vaporii generai sunt condui spre instalaia principal de filtru cu sac. Instalaia filtru este situat n afara cldirii ntr-o extindere adiacent la camerele de ardere. Dup ce reacia vaporilor s-a domolit, un volum redus de extracie este prevzut pentru fiecare camer care conine cazane pentru rcire. Amortizorul alimentat electric oprete canalizarea spre o camer de ardere cnd acesta este goal.
6. Rcirea cazanului de ardere : - Cnd metalul se solidific, cazanul de ardere este ndeprtat i transferat cu o macara spre un transportor lung, de rcire, care se mic ncet. Mai departe acesta este parial nchis cu un capac i ventilat cu cteva ventilatoare care l descarc n atmosfer, n afara cldirii. Orificiile de aspiraie a ventilatorului sunt protejate prin dispunerea panourilor-filtre din fibr de sticl. 7. Operaia de Stabilizare: - Cazanul rcit de ardere este transferat cu un bra de macara ntr-un boghiu pentru transportarea ntr-o cabin de stabilizare. n interiorul cabinei nchise, tubajul cazanului este automat ridicat , boghiul este apoi rotit i o raclet ndeprteaz cptueala refractar. Un filtru cartu prevede extracia prafului din cabina de stabilizare.
Roca steril din cptueala cazanului cade ntr-un buncr de colectare i este transferat spre o sit vibratoare. Materialul refractar trecut prin sit este colectat n jgheaburi i reciclat. Un filtru prevede extragerea prafului din sit i de la descrcarea sitei.
8. Operaia de Clire: - Zgura i butonul de crom sunt ndeprtate din cabina de stabilizare pe boghiu. Zgura este separat de butonul metalului, rcit i trimis la aria de expediere. Butonul de crom este transferat spre un rezervor de clire pentru rcirea final cu ap. Aburul generat n aceast operaie de clire este extras cu ventilatoarele i condus n atmosfer, n afara cldirii.
Butonul rcit de crom este transferat spre alte departamente pentru curare; rupere; strivire i sfrmare, naintea mpachetrii i expedierii finale.
Beneficiile principale ale mediului: Filtrul principal: - Arderea poate avea loc doar ntr-o camer la un timp dat datorit sistemului de blocri asupra circulrii capacelor i a transportorului de alimentare a arderii.
Pe parcursul procesului de ardere cnd sunt generate mari cantiti de fum pentru o perioad scurt de timp, volumul de extracie este la maxim. Pe toat perioada asta volumul de ventilare este mai mic n celelalte camere rmase [una sau mai multe din care pot conine un cazan de rcire dar care emite mai puin fum].
161
Chapter 7
Dac nu are loc nici o ardere , instalaia pentru aburi este automat programat pentru o rat mai mic de extracie cu scopul de a micora consumul de energie a unitii filtrului. Instalaia filtrului presupune 4 compartimente, cu 132 de filtre cu saci per compartiment. Ciclul de curare este complet automat cu fiecare curare 'off-line' a camerei cu ajutorul unui sistem de pulsare invers a aerului. Un sistem de monitorizare i de nregistrare este instalat n instalaia pentru fum pentru monitorizarea continu a emisiilor. Totalitatea aceasta de sonde montate n coul de evacuare i unitatea/microprocesorul de control combinat. Emisiile din coul de tiraj sunt continuu monitorizate i orice deviere deasupra nivelului presetat va declana alarma. Instalaia pentru fum opereaz cu nivelele de emisii sub 5 mg/Nm3. Emisiile n aer: - Total emisiilor este sub 5 mg/Nm3 unde parte cromului i a compuilor lui este mai puin de 1 - 2 mg/Nm3. Emisiile n ap [eav de scurgere]: - Singurele emisii lichide sunt cele din rezervoarele cu ap pentru clire Emisiile pe sol: - Praful, acidul reziduale rezultate n urma procesului sunt duse pe un teren autorizat. Cantitatea de praf acid generat va depinde de cantitatea de metal crom care a fost produs.
Date operaionale: - Instalaia folosete urmtoarele faciliti:
Electricitate Gaz Ap
-139 kWh/tone de metal Cr -6m3/tone [valoare caloric a gazului este 39.2 MJ/Nm3] -2 m3/tone
Efectele asupra mediilor: - Natura operaiei este n aa fel nct eliberrile sunt mai mari n aer dect n oricare dintre celelalte dou medii.
Pentru majoritatea aplicaiilor, industria metalelor s-a standardizat n general pe instalaiile cu filtre-saci pentru a controla emisiile n aer. O instalaie cu filtru-sac [i.e.un sistem uscat] a fost aleas pentru aceast aplicaie, pentru c va dispune de filtrare bun cu impactul cel mai redus asupra mediului. Sistemele de epurare umed au fost luate n considerare, dar au fost respinse. Un mod umed de reducere precum epuratorul Venturi va da ca rezultat deeu-noroi,ceea ce va fi mai dificil i mai costisitor pentru a dispune de el, i ar conine o proporie semnificativ de ap. Pana de ornament de la coul principal de tiraj ar fi de asemenea umed i nu att de bine mprit. Economie: - Costul total al proiectului a fost aproape 4.35 MEuro n care au fost incluse urmtoarele: Staia de cntrire Camerele de ardere/Bavete Transportorul de rcire/Cabina de stabilizare Pregtirea cazanului Principala instalaie pentru abur Construirea i munca civic 0.72 M 0.29 M 0.36 M 0.24 M 0.65 M 1.88 M
Aplicabilitatea: - Tehnica prezentat mai sus este total aplicabil la instalaia nou, dar poate fi aplicat parial la instalaiile existente. Literatur de referin: - [tm 162, London and Scandinavian Metallurgical CO Limited 1999] 4.3.1 Materiale, depozitare i manipulare
162
Chapter 8
Materialele prime folosite pentru producerea metalelor refractare sunt oxizii metalelor, agenii de reducere precum pudra de aluminiu sau de calciu, hidrogen, i aditivi. Impactul principal asupra mediului prin depozitarea i manipularea acestor materiale l au emisiile sporadice de praf i cteodat, depind de metalul produs i de procesul utilizat contaminarea apei de suprafa i a solului cauzat de splrile cu ap de ploaie. Exist cteva producii care sunt bazate n mare msur pe recuperarea metalelor refractare din deeu n acest caz deeul trebuie s fie monitorizat ca s se evite ca metalele radioactive sau contaminate s fie prelucrate fr vreo precauie. Nivelele ridicate ale radioactivitii joac un rol de asemenea un rol important prin prelucrarea ctorva materiale prime cum ar fi azuritul. Pentru a preveni contaminarea solului, materialele prime sunt depozitate ntr-un container nchis pe o suprafa dur de interior. Pentru a pstra materialele curate, zona de depozitare poate fi de asemenea n diferite ecluze ale depozitului. Materialele uscate, fin-granulate ar trebui manipulate n recipiente, lzi i buncre nchise pentru a preveni emisiile fugitive att n mediu ct i n spaiul de lucru. Transportoarele nchise i sistemele de transfer sunt folosite pentru manipularea materialelor cu praf fin precum pudrele metalice, unde echipamentul de extracie i de filtrare este folosit pentru punctele de livrare a prafului. Aerul cenuiu prfuit din recipiente, transportoare nchise i sisteme de ncrcare este curat cu filtre-saci, care poate fi monitorizat prin msurarea presiunii pentru a controla mecanismul de curare. Praful colectat este dus napoi n depozit pentru c materialul prim pentru producerea metalelor refractare ( metale dure) sunt minerale valoroase. Deeul de metal pentru producerea metalului secundar de titan cteodat trebuie s fie liberate din lichide aspre sau ulei, care poate avea loc prin uscarea ntr-un cuptor de uscat rotativ. evile poart gazele transportoare de ulei n afara usctorului i prin ciclon pentru ndeprtarea prafului. Gazele, apoi, trec printr-un arztor final, care este nclzit printr-un arztor de ardere a gazelor. Gazele/fumul de combustie sunt fie puse n recirculaie prin usctor sau duse spre al doilea ciclon. Dup trecerea prin ciclon, absorbantul (bicarbonatul de sodiu) este introdus ca s neutralizeze aburii gazelor. n final gazul trece prin unitatea ceramic a filtrului nainte de a fi descrcat n atmosfer prin coul de tiraj. Un exemplu detaliat despre aceast tehnologie este prezentat n partea acestui document referitoare la aliajele feroase. Acidul fluorhidric este folosit n cteva procese pentru producerea metalelor refractare precum Ta i Nb. Manipularea HF necesit msuri de precauie n privina sntii i siguranei la locul de munc, deoarece HF este recunoscut ca fiind agresiv i foarte toxic. O cerin esenial pentru sntate i sigurana muncitorilor, de exemplu, este disponibilitatea permanent de soluie de gluconat de calciu ca prim ajutor n cazul contactului cu pielea.
4.3.2 Procesele de topire, ardere, reducere a hidrogenului i de carburare
n producia metalelor refractare, pudrei metalelor dure i a carburilor una dintre cele mai importante etape este reducerea oxizilor metalici. n funcie de agentul de reducere, diferite tipuri de topituri respectiv sisteme de reducere (precum creuzetele de reacie sau cuptoare ejectoare care folosesc hidrogen ca agent de reducere) sunt considerate tehnici. Urmtorul tabel v va oferi o privire de ansamblu asupra acestor cuptoare
163
Chapter 7
Sistemul de ardere, topire sau de reducere

Cuptorul cu arc electric Cazan de ardere (creuzet ) Cuptor ejector
Metalul produs
Colectarea i reducerea gazului
Avantaje
Retopirea metalelor secundare
Dezavantaj
Cr Pudr de Ta, W Carburi de Ta, W Pudr de Ta-, W Carburi de Ta, W Pudr de W Carburi de Ta i W Topirea Nb, Ta, Mo, W i Ti.
Capac schimbtor nchis conectat la un filtru sac Filtru-sac Epurator umed
Cuptor cu band
Filtru-sac Epurator umed
Cuptor rotativ Cuptorul pentru amestec
Filtru-sac Epurator umed Filtru-sac Epurator umed Extragere n vid sistem de condensare i de epurare
Producia pudrei de metal refractar Producia carburilor de metal refractar prin carburare Producie cvasi continu Fr ncrcarea i descrcarea ambarcaiunilor Producie continu Complet automat Producia pudrei de metal wolfram Producia carburilor de metal refractar prin carburare Putere nalt Temperatur foarte nalt Creuzet inert de rcire a apei Atmosfera controlat Volum mic de gaze reziduale ndeprtarea C, O, N, H i a altor impuriti
Materia prim trebuie s fie ncrcat n containere mici numite ambarcaiuni
Materialul prim necesit s fie ncrcat n containere Consumul nalt de energie Rata sczut a topirii
Cuptorul cu grind electronic
Rafinarea V, Nb, Ta, Hf i a Zr
Extragere n vid sistem de condensare i de epurare
Tabel 8.10: Rezumatul avantajelor i dezavantajelor n ceea ce privete folosirea sistemului de topire n producerea metalelor refractare
164
Chapter 10
8.02 PRODUCIA PUDREI METALICE DE WOLFRAM I A CARBURII DE WOLFRAM Acest paragraf demonstreaz o practic bun pentru producerea pudrei metalice de wolfram i a carburii de wolfram. Aceeai tehnic poate fi folosit pentru producerea tantalului sau a pudrei de metal refractar.
EXEMPLU
Descriere: - Instalaia produce pudr metalic de wolfram. Amoniacul este folosit ca material prim i calcinat spre oxizi galbeni i albatri (WO3 or W20O58). La rndul lor oxizii galbeni i albatri sunt redui la pudra metalic de wolfram folosind hidrogen ca agent de reducere. Reducerea are loc ntr-un furnal modern automat cu ching, care este echipat cu un sistem nchis unde hidrogenul n exces este reciclat direct. Este folosit un condensator pentru ndeprtarea apei i a prafului adus. Praful (pudra de metal dur) este reciclat. Pudra metalic de wolfram poate fi transformat mai departe prin carburare ntr-o carbur de wolfram.
Figura 8.12: Producia pudrei de wolfram i a carburii de wolfram
Wet scrubber= epurator umed Neutralisation=neutralizare Production=producere Raw material=materie prim Calcination=calcinare Product = produs Reduction(cuptor cu ching) Crushing, milling, sieving=zdrobire, mcinare, ciuruire Carburisation=carburare
Principalele beneficii asupra mediului: - Filtrul cu doi saci cur aerul aspirat care este
colectat de capacele potrivite i echipamentul procesului. Praful care este colectat de filtru const aproape n 100% pudr de wolfram i este reciclat n procesul de producie.
165
Chapter 7
Etapele procesului
Manipularea materiei prime Calcinare Cuptorul pentru reducere (cuptor cu ching) Pudrare Manipularea produsului
Tabel 8.11 Emisiile de praf dup reducere
Praful dup reducere mg/Nm3

<4 <4 <2 <4 <4
Date operaionale: - nu sunt disponibile Efecte asupra mediilor: - O mic cantitate de lichid de splare din epuratorul umed necesit s fie neutralizat i tratat. Alte efecte importante asupra mediului nu sunt. Economie:- Nu sunt disponibile Aplicabilitate: - La toate produciile de pudr de metal dur i de carbid nou precum i la cele existente Literatur de referin: -
[tm181, UBA Wien 1999]
8.1.1 Colectarea gazului i reducerea

Tehnicile pentru colectarea fumului i reducere discutate n Capitolul 2 a acestui document sunt tehnici care trebuie luate n considerare la producerea metalelor refractare. Filtrul-sac i epuratoarele umede sunt de obicei folosite pentru eliminarea gazelor reziduale. Exist un numr mare de filtre-saci folosind diferite feluri de materiale pentru filtre, care, n principiu, obin pentru producia de metale refractare o valoare mic a emisiilor care nseamn emisii de praf sub 5 mg/Nm3. Folosirea tehnicilor moderne de filtrare, precum filtrul-membran (filtrare la suprafa) au ca rezultat durata crescut de via a sacului, limita nalt de temperatur (mai mult de 260 C) i meninerea relativ a preurilor joase n combinaie cu emisiile mici de praf. Datorit volumului mic de gaz rezidual n producerea pudrei de metal dur i cea a carburii de metal, concentraii ale emisiilor prafului n medii mai puin de 1 - 4 mg/Nm3 pot ajunge la materiale moderne pentru filtre. Emisiile sczute de praf sunt interesate din punct de vedere al mediului i economic, deoarece pudra de metal dur i carburile sunt produse valoroase. Totui emisiile sczute de praf la metale dure n special prin reciclarea cobaltului care conine deeu de wolfram sunt importante pentru protejarea ariei de lucru ca s micoreze riscul distrugerii sntii. Sistemele de capace sunt folosite pentru colectarea gazelor reziduale rezultate n urma procesului,mai ales topirea metalelor i praful unde pudra de metal dur i carburile de metal sunt produse. Sistemul de astupare sunt deci tehnici care trebuie considerate cu inta de a micora emisiile sporadice. Designul sistemului de acoperire necesit s ia n calcul accesul la ncrcare i alte operaii cu cuptorul i modul n care sursa gazelor de proces se schimb de-a lungul procesului.

Principiile controlului procesului discutate n Capitolul 2 sunt aplicabile la procesele de producie utilizate n acest Grup.
166
Chapter 10
4.3.5 Apa rezidual

Sistemele existente de tratare sunt raportate ca fiind la standarde nalte. Tehnicile descrise n Capitolul 2 trebuie luate n considerare. n multe din instalaiile de rcire a apei i de tratare a apei reziduale incluznd i apa de ploaie este refolosit i reciclat n procese. O tratare a apei este necesar n procesele cu epuratoarele umede i procesele de granulare, pentru c corpurile solide n suspensie ar trebui ndeprtate nainte de recircularea apei. Pentru a ajunge la valori acceptabile a componenilor duntori, n unele cazuri poate fi necesar s se lefuiasc ajutajul care trebuie scos din ciclul de epurare al apei. Aceasta poate avea loc prin folosirea filtrelor cu nisip, cu carbon sau prin adugarea de produse chimice potrivite pentru precipita compuii duntori.
4.3.6 Reziduurile proceselor
Procesele i modurile de reciclare care au fost discutate mai devreme n seciunea despre emisii i despre nivelele consumului pentru diferite metale refractare reprezint tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Factorul cel mai important pentru reducerea impactului asupra mediului pe care l are descrcarea reziduurilor ca deeuri sunt msuri integrate n proces care provoac generarea unor reziduuri mai mici. Dac cantitatea reziduurilor procesului este micorat prin folosirea msurilor primare, o mare parte ar trebui reciclat sau refolosit ct de mult posibil. Tehnicile discutate n Capitolul 2 ar trebui considerate ca fiind n legtur cu aceste procese.
167
Chapter 7

Pentru a nelege aceast seciune i coninutul su, atenia cititorului este ndreptat ctre prefaa acestui document i ndreptat i ndeosebi, ctre seciunea din prefa. Cum s nelegei utilizarea acestui document. Tehnicile i emisia asociat i/sau nivelele de consum sau nivelele prezentate n aceast seciune au fost apreciate (stabilite) printr-un proces recapitulativ care implic urmtoarele faze:
identificarea problemelor de mediu principale pentru acest sector; care sunt pentru producerea metalelor refractare, tipurilor de carbid din metal sau pulberi de metal dur, praf i fum, compui din metale i metale dure, pierderi de ap, reziduri cum ar fi praful din filtre, reziduri lichide i cenu. Procesele chimice cum ar fi acidul fluorhidric (HF) care este folosit producerea tratamentului i niobuluii sunt foarte toxice, trebuie s fie luate n considerare cnd se depoziteaz sau se manipuleaz aceste materiale; examinarea tehnicilor celor mai folosite pentru a apela la acele probleme principale; identificarea celor mai bune nivele de performan de mediu pe baza datelor existente n Uniunea European i n luna ntreag; examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost obinute; cum ar fi costurile, efectele de mediu, forele de acionare principale care sunt implicate n aceast tehnic; selectarea celor mai folosite tehnici (BAT) i emisie asociat i/sau nivelele de performan pentru acest sector n sens general conform Articolului 2(11) i Anexei IV din Directiva.
Expertizarea de ctre Biroul European IPPC i Grupa Tehnic de lucru joac un rol important n fiecare din aceste faze i n modul n care sunt prezentate informaiile aici. Pe baza acestei aprecieri, tehnicile, i pe ct posibil emisia i nivelele de consum asociate cu BAT, sunt prezentate n aceast seciune care sunt considerate a fi adecvate acestui sector n totalitate i sunt multe cazuri, poate reflecta preformana actual a ctorva instalaii din acest sector. Acolo unde sunt prezentate emisia i nivelele de consum asociate tehnicii celei mai folosite, trebuie s se neleag c acele niveluri reprezint performana de mediu care poate fi anticipat ca rezultat al aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise avnd n vedere raportul dintre costuri i avantajele inerente prin definiia BAT. Totui, acestea nu sunt nici valori limit de emisie i nici de consum i nu trebuie nelese ca atare. n unele cazuri, tehnic, este posibil s se realizeze nivele de consum sau emisie mai bune dar datorit costurilor implicate sau consideraiilor de mediu, nu sunt considerate a fi corespunztoare aa cum este BAT pentru ntreg sectorul. Totui, asemenea niveluri pot fi considerate a fi justificabile n cazuri specifice acolo unde exist fore speciale carte acioneaz. Nivelele de emisie i consum asociate cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu orice condiii de referin specificate (adic, perioade de mediere). Conceptul nivelelor asociate cu BAT descrise mai sus urmeaz s se separe de termenul nivel realizabil folosit oriunde n acest document. Acolo unde un nivel este descris ca realizabil folosind o anumit tehnic sau combinaii de tehnici, trebuie s se neleag c nivelul s se realizeze dup o perioad de timp ndelungat ntr-un proces sau la industriile exploatate i meninute la care se utilizeaz aceste tehnici. Acolo unde este posibil, datele legate de costuri au fost prezentate n seciunea anterioar. Acest lucru ofer o informaie aproximativ privind costurile implicate. Totui, costul actual de folosire a tehnicii va depinde n principal de situaia specific ca de exemplu, taxe, onorarii i caracteristicile tehnice ale instalaiei n cauz. Nu este posibil s se estimeze n totalitate factorii specifici din aceast documentaie. n lipsa datelor referitoare la costuri, concluziile
168
Chapter 10
privitoare la viabilitatea economic a tehnicilor sunt prezentate din urmrirea instalaiilor existente. Intenia este ca tehnicile din aceast seciune constituie un punct de referin n performana actual a instalaiei existente sau s se gndeasc la o propunere pentru o nou instalaie. n acest caz acestea vor ajuta la stabilirea condiiilor corespunztoare bazate pe BAT pentru instalaie sau la stabilirea regulilor obligatorii conform Articolului 9(8). Se prevede ca instalaiile noi s fie proiectate s produc la nivele mult mai bune dect cele prezentate aici. Se consider c instalaiile existente s poat mbunti nivelele generale BAT sau i mai mult, s fie conform aplicabilitii economice i tehnice n fiecare caz. n timp ce BREF nu prevd legal standardele obligatorii, acestea au rolul de a oferi informaii pentru utilizare n industrie. Statele Membre i emisia realizabil i nivelele de consum atunci cnd se utilizeaz tehnicile specificate. Valorile limit corespunztoare pentru orice caz specific vor trebui s fie determinate lund n considerare obiectivele Directivelor IPPC i consideraiile locale.
8.2.1 Manevrarea i depozitarea materialelor

Concluziile ce decurg din BAT privind manevrarea i depozitarea sunt prezentate n seciunea 2.17 din acest document, se aplic materialelor din acest capitol. n plus urmtoarele tehnici privind manevrarea i depozitarea materialelor sunt de asemenea BAT pentru acest sector:

Caracterizarea materiilor prime nainte ca acestea s fie primite aa nct dificultile de manevrare, depozitare i prelucrare trebuie luat n considerare. Tetraclorura de titan pur trebuie descrcat din cisterne vagon sau rutiere cu argon i depozitate sub un strat de argon. Rezervoarele n care se depoziteaz trebuie s comunice cu un recipient cu gaz de argon printr-o trap de vizitare la rece pentru a recupera orice TTC n sistemul de ventilaie. Vaporii de acizi degajai din recipientele de depozitare trebuie tratai nainte de a fi degajai n atmosfer. Metoda de selectare i analiza materiilor prime aa nct opiunile de prelucrare s fie definite pentru o anume materie prim i s poat fi identificate materiile prime radioactive Acidul fluorhidric este folosit n cteva procese pentru a produce metale refractare cum ar fi Ta i Nb. Manevrarea HF necesit msuri de precauie cu privire la sntate i sigurana la locul de munc ntruct HF este recunoscut ca fiind coroziv i foarte toxic. O cerin pentru sntatea i sigurana lucrtorilor, de exemplu, este s existe n permanen o soluie de digluconat de calciu ca prim ajutor n cazul n care intr n contact cu pielea.

8.2.2.1 Topirea, ionizarea, reducerea hidrogenului i procesul de carburare
Conform diverselor metale refractzare produse i a impactului cu mediul al proceselor care sunt mult influenate de sistemul de topire, reducere i carburare folosit, urmtoarele sisteme de producere sunt considerate a fi BAT pentru acest sector. Ciptoarele luate n considerare, toate sunt n general aplicabile n uzinele noi i cele existente. Pentru producerea pulberilor din metale dure din materii prime secundare i deeuri din metale dure, procesul de zincare este atractiv din punct de vedere economic i cu potenial de risc sczut, din punct de vedere al mediului.
169
Chapter 7
Tipul cuptorului Camera de reacie (recipientul de arde-re) Cuptor cu trecere continu
Metalul produs
Cr produs prin reducere metalotermic Ta-, W - pulbere Ta, W - carburi
Colectarea gazului i reducerea mobil nchis conectat la o hot cu sac filtru
Observaii
filtru sac epurator de gaze umed
Cuptor cu band
Ta-, W - pulbere Ta, W carburi
Cuptor rotativ
Pulbere W
Cuptor de dozare Cuptor electric cu vacuum Cuptor cu fascicul electronic
Ta- i Wcarburitopirea metalelor refractare secundare din deeuri, adic titaniu Topirea Nb, Ta, Mo, W i Ti
filtru sac epurator de gaze umed filtru sac epurator de gaze umed dispozitiv de condensare cu extragere prin vid i sistem de epurare
Recuperarea energiei termice nu se va practica pentru c reducerea metalo-termic are loc ca un proces discontinuu care necesit un timp de reacie scurt Cuptorul de reducere a oxizilor de metal este echipat cu un sistem nchis unde excesul de hidrogen este reciclat direct. Un dispozitiv de condensare este folosit pentru a ndeprta apa i praful n exterior. Praful (metal sau pulbere de carbur) este redus. Fiecare cuptor necesit o purificare cu nitrogen Braul dispozitivului de depozitare trebuie etanat pentru a nchide ermetic intrarea conductei. Nacelele sunt golite printr-un epurator n cilindri. Cuptorul de reducere a oxizilor de metal este echipat cu un sistem nchis unde excesul de hidrogen este reciclat direct. Fiecare cuptor necesit o purificare cu nitrogen Cuptorul de ardere este etanat pentru a preveni pierderile de fum i praf. Pentru producerea pulberii de tungsten ntr-un cuptor rotativ, golirea se face ntr-o camer nchis unde pulberea este purificat cu nitrogen. Pulberea este apoi descrcat n amestectoare care sunt inute sub nitrogen. Sistemul de extragere trebuie s poat manevra volume variabile de gaze reziduale. Recuperarea energiei poate fi posibil numai din ciclul apei de rcire. Consummare de energie. Recuperarea energiei poate fi posibil numai din ciclul apei de
170
Chapter 10
Rafinarea Nb, Ta, Zr sau Hf.
dispozitiv de condensare cu extragere prin vid i sistem de epurare
rcire. Zr i Hf sunt de asemenea asociate metalelor radioactive (uraniu, poloniu i toriu) care pot fi prezente n reziduri
Tabelul 8.1: Cuptoarele luate n considerare ca fiind BAT pentru producere a metalelor refractare
8.2.2.2 Controlul procesului
Tehnicile prezentate n diferite seciuni ale Capitolului 2 care descriu posibilitile de control ale procesului prin sisteme computerizate vor constitui o parte BAT pentru acest sector. Cele mai importante sunt considerate a fi.
Controlul funcionrii cuptorului pentru optimizarea condiiilor de lucru. Parametrii principali sunt presiunea i temperatura n diverse locuri n cuptor i sistemul de direcionare a gazelor, concentraiile de hidrogen i oxigen, timpul de reinere i presiunea sistemului. Controlul procesului care utilizeaz metode relevante aa nct s menin condiiile de funcionare la nivel optim i de alarmare n cazul condiiilor ce ies din gama de lucru acceptabil. Operatorii instalaiilor trebuie s fie colarizai i s li se dea instruciuni privind procedurile de funcionare corect i parametrii de control. Utilizarea practicii de ntreinere corect a instalaiei de prelucrare, sistemele de reducere i alte procese asociate. Trebuie adoptat un sistem de inspecie.
8.2.3 Colectarea i reducerea gazelor

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 privind tehnicile de colectare a gazelor reziduale ct i tehnicile de reducere a aerului vor constitui o parte BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor care sunt prezentate pentru colectarea fumului/gazelor i pentru reducere, BAT pentru acest sector este dup cum urmeaz.

Un sistem de extragere a fumului i gazelor, reducere prin topire i calcinare i cuptoarele de carburare Filtrele sac sunt BAT pentru purificarea gazelor n camerele de recie i stadiile de manevrare a materiilor prime i ale produsului prin producerea cromului unde se ajunge la o concentraie a masei macroparticulei reziduale mai mic de 5 mg/Nm3. Partea de crom i compuii si sunt mai mici de 1-2 mg / Nm3. Filtrele sac sunt BAT pentru purificarea gazelor de la calcinare, reducerea i cuptoarele de carburizare i stadiile de manevrare amateriei prime i produsului, unde gama asociat a oncentraiei masei particulei rezidule a metalului i pulberii de carbid este mai mic de 15 mg / Nm3. Pentru compuii metalului cum ar fi nichelul, vanadium, crom, mangan, etc. ca parte de fum gaz n totalitate, emisiile sunt conform naturii nocive a metalului, mult maisczute dect emisiile de praf asociate. Cteva materii prime secundare au sau conin de asemenea metale toxice i compui ai metalelor care pot fi emii n prelucrare i astfel este nevoie s fie redui. Nivelul pentru compuii din nichel i cobalt, de exemplu, este mai mic de 1 mg / Nm3.
171
Chapter 7
Prin producerea pulberii de metal sau a carburilor de metal, sistemul pentru gaze reziduale poate fi conceput ca un sistem nchis unde praful poate scpa numai prin ndeprtare periodic din sistemul de captare. O mic cantitate de praf poate fi apoi reciclat complet prin procesul invers Dac se folosete un epurator umed pentru gazele reziduale la producerea pulberii de metal, cantitatea de pulbere ndeprtat este separat din ap prin decantare, uscat i reciclat. Datorit energiei suplimentare i a apei pierdute care trebuie tratat, este preferabil s se foloseasc un sistem de uscare. Emisiile de amoniac din cuptorul de calcinare pot fi reduse prin epurare umed i o neutralizare coespunztoare cu H2SO4. Amoniacul poate fi i el recuperat pentru producerea ATP. Fumul cu amoniac din calcinarea APT ntr-un reactor etan poate scpa numai dac garnitura s-a deteriorat, punct n care alimentareai nclzirea se ntrerup i se repar sistemul, de etanare. Fumul de amoniac scap prin clapeta de aer numai dac exist vreun defect la nclzitor dar acest lucru poate fi evitat prin utlizarea arztoarelor multiple i a avertizoarelor arztoarelor. Emisiile de amoniac la producerea tantalului care sunt intens mirositoare, pot fi reduse cu un epurator cu acid unde nivelele de emisii asociate sunt sub 60 mg/Nm3. Acidul fluorhidric (HF) este o substan chimic foarte toxic i prin urmare trebuie manevrat i utilizat cu grij. Folosind tehnicile moderne, nivelul de emisie asociat de acid fluorhidric este sub 1 mg/Nm3. Sistemele corespunztoare cu hot conectate la un filtru sac se utilizeaz de preferin la colectarea i purificarea fumului i prafului pentru toate nivelurile prime la manevrare, acoperire cu praf i n stadiile de manevrare a produsului.
Urmtorul tabel nsumeaz emisia captat asociat cu utilizarea BAT i a tehnicilor care pot fi folosite pentru a ajunge la aceste niveluri. Emisiile asociate cu utilizarea BAT
< 5 mg/Nm3 Cr i compuii si 1-2 mg/Nm3
Impuritatea Praf Metale grele
Tehnicile care pot fi utilizate pentru a atinge aceste niveluri Filtru cu esturi Filtru cu esturi
Comentarii
NH3
< 60 mg/Nm3
Epurare umed i o neutralizare corespunztoare cu H2SO4 Sistem de epurare umed
Filtre cu esturi de nalt performan (adic, filtre cu esturi cu membrane) pot asigura nivele sczute pentru metale grele. Concentraia de metale grele este legat de concentraia de praf i proporia metalelor ca praf. Pentru producerea tantalului La producerea pulberii cu metal de tungsten i carbur metalic NH3 poate fi de asemenea recuperat pentru producerea APENTRU Acid fluorhidric (HF) este o substan chimic foarte toxic i prin urmare, necesit o manevrare i utilizare atent.
HF
< 1 mg/Nm3
Not. Numai emisiile colectate Emisiile asociate sunt date ca valori medii zilnice bazate pe monitorizare continu n procesul de fabricare. n cazul n care nu se practic monitorizarea continu, valoarea va fi medie pe perioada experimentat. Pentru sistemul de reducere folosit, caracteristicile gazului i prafului vor fi luate n considerare la proiectarea sistemului i la temperatura de operare utilizat.
Tabelul 8.2: Niveluri de emisie de aer asociate cu utilizarea BAT
172
Chapter 10
8.2.4 Apa rezidual

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 privind tratarea rezidual i refolosirea apei vor fi o parte BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor prezentate pentru tratarea apei, BAT pentru acest sector este definit astfel:

Circuitele de ap nchise sunt adecvate epurrilor umede i sistemelor de rcire. Circuitele de ap nchise cu picurare trebuie s fie tratate pentru a ndeprta masa de macroparticule i compuii de metal din ap. Rezidurile de la turnare tratate trebuie reciclate i refolosite ct mai mult. Lichidele care sunt epurate trebuie de asemenea tratate i analizate nainte de evacuare. Existena sistemelor de drenare la instalaii, acolo unde este posibil, i tratarea apelor reziduale n funcie de coninutul su, fcndu-se nainte de evacuare.

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 privind minnnimalizarea pierderilor vor fi o parte din BAT pentru cest sector. Conform proceselor care au fost definite ca tehnici aplicate, urmtoarele ci de reciclare i refolosire a cenuei, prafului de filtru i rezidurilor lichide sunt considerate BAT pentru acest sector: Metal Reziduri Reciclarea, refolosirea i descrcarea refractar Praf Crom Praful poate fi refolosit parial cenu Cenua poate fi refolosit penbtru o mulime de scopuri cenua de crom-alumin poate fi comercializat ca materie prim pentru industria de oel i materiale refractare Praf Mangan Praful este parial reciclat prin procesul invers Tungsten Praf Praful este parial reciclat prin procesul invers Praf Vanadiu Praful este parial reciclat prin procesul invers Molibden Praf Praful este parial reciclat prin procesul invers Praf Titan Unele creuzete ale cuptoarelor de topire sunt rcite cu aliaje de sodiu-potasiu lichid (NaK) i cantiti mici de materiale oxidate dac aceast surs este geneart sub form de cenu. Cenua intr n reacie cu apa i lichidul care rezult este descrcat n industria de tratare a apei reziduale Tantalum Praf Praful este parial reciclat prin procesul invers Praf Niobium Praful este parial reciclat prin procesul invers Cenua din reducere n cuptorul cu vid Se tie c piroclorul care este sursa de materie prim semnificativ poate conine nivele de radioactivitate ridicate i procesul de topire termic este prin urmare un poluant potenial al mediului referitor la dispunerea cenuei Praf Reniu Praful este parial reciclat prin procesul invers Cenua ca reziduu din procesul de recuperare a reniului din soluia de epurare care a fost produs prin procesul de calcinare a molibdenului. Cenua trebuie tratat.. Praf Zirconiu Zr i Hf sunt de asemenea asociate cu metale radioactive (uraniu, Cenu poloniu i toriu) care pot fi prezente n reziduri. Acest lucru Hafniu trebuie luat n considerare la utilizarea sau descrcarea acestor reziduri. Tabelul 8.3: Reciclarea i refolosirea rezidurilor la preoducerea metalelor refractare
173
Chapter 7
8.3 Tehnici aparute

Datorit consideraiilor de mediu i strategice, reciclarea deeurilor de metale dure devine din ce n ce mai important, prin urmare s-au fcut o mulime de cercetri n ultimii ani n acest domeniu. Dizolvarea electrolitic selectiv a fost cercetat pentru reciclarea deeurilor de metale dure dar exist informaii detaliate pentru a descrie stadiul actual al dezvoltrilor. Informaii suplimentare privind dezvoltarea noilor mbuntiri ale cuptoarelor i proceselor i uneori sunt realizate direct de companiile productoare de metale dure care vor fi apoi protejate prin secretul comercial.
174
Chapter 9
9 FEROALIAJELE
Feroaliajele sunt utilizate n principal ca prealiaje n industria fierului i oelului, pentru c este cel mai economic mod de a introduce un element de aliere n topitura de oel. n plus, aceste feroaliaje speciale sunt de asemenea necesare obinerii aliajelor de aluminiu i ca materie prim n raciile chimice specifice. Ca aditiv la producerea oelului feroaliajele mbuntesc proprietile ndeosebi rezistena la rupere, uzura i rezistena la coroziune. Efectul proprietilor mbuntite ale oelului folosind feroaliajele ca element de aliere, depinde mai mult sau mai puin de urmtoarele influene [tm 107, Ullmanns 1996]:

o modificare a compoziiei chimice a oelului nlturarea sau splarea impuritilor nocive cum ar fi oxigenul, azotul, sulful sau hidrogenul o modificare n natura solidificrii, de exemplu, la inoculare.
n funcie de materia prim, se folosete (materie prim primar sau secundar), producerea feroaliajelor poate fi fcut ca proces primar sau secundar. Din punct de vedere chimic ambele procese pot aprea dup cum urmeaz.
Procesele primare: Minereu cu oxid de metal + minereu fier/desen + agent reductor feroaliaj + oxid reductor + cenu Precesele secundare:
Desen de metal + desen de fier feroaliaj Astazi, feroaliajee sunt n principal produse fie prin reducere carbo-termic sau metalo-termic a minereurilor sau concentratelor pe baz de oxizi. Cel mai important este reducerea carbotermic la care carbonul sub form de cocs (cocs metalurgic), crbune sau mangal, este utilizat n mod normal ca agent reductor. Cnd se folosete furnalul este de asemenea nevoie de cocs ca surs de energie. Reducerea metalo-chimic este n principal, fcut fie cu silicon, fie cu aluminiu, ca agent reductor. Urmtoarele ecuaii chimice arat principiile de baz ale fazelor de producere carbo i metalo-termic. Reducere carbo termic: Oxid de metal + Carbon Metal + Monoxid de carbon Reducere silico-termic: Oxid de metal + Silicon Metal + Oxid de silicon Reducere aluminiu-termic: Oxid de metal + Aluminiu Metal + Oxid de aluminiu
175
Chapter 9
9.1 Procesele i tehnicile aplicate

n funcie de ritmul de producie, feroaliajele pot fi mprite n dou categorii principale, aliaje n vrac i aliaje speciale. Aliajele n vrac (fero-silicon fero-crom, siliciu manganoase feromagnetice i feronichel) aproximativ 90% din producia total de fero aliaje n Uniunea European. Comparativ cu fero aliajele n vrac, ritmul de producie al feroaliajelor speciale este destul de mic. Feroaliajele speciale (ferovanadiu, feromolibden, ferotungsten, ferotittan, ferobor i feroniobiu) sunt cel mai folosite n industria fontei i a oelului. n plus, aceste cteva feroaliaje speciale sunt din ce n ce mai folosite n alte sectoare industriale, adic cea a aluminiului i cea chimic.
9.1.1 Ferocrom
Ferocromul mpreun cu nichelul (feronichelul) reprezint elementul de aliere major n producerea oelului inoxidabil. Oelul inoxidabil este folosit ntr-o varietate de aplicaii de la tacmuri i pn la palete de rotor de turbine n aeronautic. Coninutul de crom al aliajelor de fiercrom variaz n mod normal de la 45 la 75% mpreun cu diferitele valori de fier, carbon i alte elemente de aliere. Folosirea ferocromului depinde n mare msur de coninutul de carbon, prin urmare poate fi clasificat dup cum urmeaz.
1. Ferocrom cu coninut ridicat de carbon (HC FeCr) cu 4 - 10% C (carbur de ferocrom) 2. Ferocrom cu coninut mediu de carbon (M C Fe Cr) cu 0,5 - 4% C (rafinat ferocrom) 1. Ferocrom cu coninut sczut de carbon (LC FeCr) cu 0,01 0,5% C (ferocrom suprarafinat) 9.1.1.1 Materiile prime
Principala materie prim n producerea ferocromului este minereul de cromit care este un oxid de fier i un oxid de crom. Raportul ntre Cr i Fe n cromit determin coninutul de crom n aliajul produs, adic un raport mare Cr/Fe este avantajos pentru producerea feroaliajului cu coninut mare de crom .Cromitul i concentratele sunt folosite sub form de buci mari i dure i buci sfrmicioase ct i rafinate cu cromit. n funcie de diversele ci de producere i de coninutul de carbon dorit, ferocromul sau siliciul sunt utilizate ca agent reductor. Pentru producerea HC FeCr, carbonul este adugat n acest proces ca agent reductor sub form de coics metalurgic, crbune sau mangal. Cocsul metalurgic este agentul reductor cel mai folosit. Este important c se folosete cocs cu coninut sczut de fosfor i sulf deoarece 60 - 90% din fosfor i 15 35% din sulf sunt transformate n metal. Pentru producerea de LC FeCr crom-siliciu-fier i ferosiliciu sunt folosite n reducerea silico-termic cab ageni reductori i materie prim. Pentru a analiza corect metalul, o recuperare bun a metalului i o funcionare satisfctoare a cuptorului, materiale auxiliare cum ar fi curit, bauxit, corindon, oxid de calciu i olivin pot fi adugate n arj ca fondani.
9.1.1.2 Tehnicile de tratare prealabil
176
Chapter 9
Cromitul este utilizat ca materie prim pentru producerea de ferocrom sub form de buci mari de minereu, rafinate i concentrate. De remarcat c aproximativ 70 80% din sursele de crom din lume sunt disponibile ca rafinate (<10 mm). Pentru a transforma rafinatele i concentratele n materiale calcinabile, trebuie ca prima dat acestea s fie aglomerate prin brichetare, peletizare/sintetizare sau sinterizare. Aglomerarea este necesar realizrii recuperrii bune i de asemenea pentru a realiza o arj permeabil ceea ce permite gazului s ias din zona de reacie. Brichetele sunt fcute prin presarea sau formarea unui amestec de minereuri la care se adaug un liant de o anumit dimensiune. Brichetele se folosesc n cuptoare dup clirea liantului adugat, dar fr tratament termic. Acaeast metod poate fi folosit pentru materiale cu o granulaie relativ mare, sub 5 mm. Peletele verzi sunt fcute prin laminarea minereului cu granulaie fin umezit cu un liant suplimentar i cu cocs cu granulaie fin mrunit n sfere pe un tambur rotativ sau disc. Acestea sunt apoi sinterizate pe un transportor de oel sau ax, n pelete poroase, dure, cu proprieti chimice i fizice constante. Mrunirea n pelete cu gaz de furnal adiional, este folosit n calitate de combustibil pentru sinterizare. Sinterizarea este potrivit pentru mrimea particulelor n gama 0,1- 3 mm. Mrunirea cocsului se adaug amestecului de minereu i nu liantului Amestecul este pus pe un grtar i cocsul mrunit arde. Cldura de la arderea cocsului va produce materialul sinterizat prin topirea mineralelor din minereu. Acest aglomerat va fi mai trziu divizat n pri mai mari de mrime potrivit. Acolo unde se impune tratament termic (sinterizare), procesul de purificare a gazelor de evacuare trebuie s se fac n cascade, epuratoare sau filtre sac. Pentru toate procesele de aglomerare, fumul de la materiile prime colectat n urma acestor procese sau din alte produse de manevrare a materiei prime, poatre fi reciclat.
9.1.1.3 Producerea ferocromului i a silicromului
9.1.1.3.1 Ferocrom cu coninut mare de carbon
Ferocormul cu coninut mare de carbon (HC FeCr) se produce aproape n exclusivitate prin reducerea carbo-termic direct a cromitului n cuptoare electrice cu arc n trifazice (EAF) cu funcionare continu. ncrctura pentru topire poate fi prenclzit ntr-un ax sau cuptor de ardere rotativ folosind gaz de CO de la procesele de topire. Pre-reducerea ntr-un cuptor este posibil de asemenea. n ambele cazuri, consumul specific de energie electric va fi redus. Se folosesc cuptoarele electrice cu arc electric acoperit deschise, seminclzite i nchise cu funcionare trifazic cu curent alternativ i monofazic cu curent continuu cu plasm. Cuptoarele cu arc de curent continuu au un singur electrod din grafit gol. Cuptoarele cu arc electric acoperit cu electrozi Soderberg unde electrodul poate fi fcut din past fierbinte, brichete, blocuri sau cilindri de past. Pasta de electrod este ncrcat n partea de sus a electrodului conform consumului su. Materialul este pus s mreasc temperatura n timp ce se deplaseaz n jos n coloana electrodului. Se topete la aproximativ 80oC i se coace la 500oC. Pentru a controla procesul de topire din cuptor, funcionarea se bazeaz pe controlul curentului sau rezistenei astfel nct s se ridice i s coboare atunci cnd este necesar s menin rezistena sau curentul constant. Aceasta presupune anumite cerine pentru etanarea electrodului pentru a preveni scurgerile de aer din cuptor. Ca alternativ, se folosete mult alt practic, unde elecrodul se mic numai n timpul alunecrii i de altfel, stnd pe loc. n timpul procesului de topire oxizii de metal sunt redui prin cocs, cu carburi metalice, ca produs final. Reducerea genereaz volume mari de gaz CO din zona de reacie, sub capetele electrodului. ntr-un furnal deschis CO este ars la suprafaa cuptorului. Folosind un cuptor etan, nchis, volumul de gaz rezidual poate fi redus printr-un factor de 50-75 i un factor de 10-20 n
Chapter 9
cazul unui furnal semincjis. Costul investiiei pentru sistemele de purificare a gazelor reziduale pentru cuptoare nchise este mult mai mic dect pentru cuptoare deschise. Gazul CO purificat poate fi utilizat n calitate de carburant pentru prenclzirea materiei prime, uscarea cocsului i proceselor similare substituind uleiul sau ali combustibili minerali. Energia poate fi recuperat de la cuptoarele cu seminchise sub form de abur sau ap fierbinte. Ferocromul i cenua sunt evacuate la intervale regulate prin gurile conice din partea de jos a cuptorului. Cenua i metalul sunt evacuate prin aceeai gaur conic folosind evacuarea n cascade n acelai vas metalic. Cenua cu densitate mai mic va pluti deasupra i eventual, va trece prin jgheabul oalei de turnare n vasul pentru cenu sau prin jgheabul de scurgere ctre groapa de cenu, bazinul de granulare sau alt recipient pentru cenu. Metalul cel mai puin este evacuat direct n zona de turnare. Dup ce cenua este ndeprtat, metalul topit este turnat. Turnarea prin depunere i turnarea stratificat sunt cele mai utilizate metode de turnare a ferocromului din cauza simplitii i a costurilor reduse ale acestor metode. Piesele rcite sunt concasate i ciuruite pe o linie de manevrare a produselor pentru a face lotul comercial specificat de beneficiari. Dac este posibil, ferocromul topit poate fi de asemenea transferat direct la o instalaie adiacent de producere a oelului inox. Cenua poate fi fie granulat cu un jet de ap la presiune ridicat, fie aruncat afar n straturi, rcit, concasat i ciuruit. Cenua care conine metal este de asemenea concasat i coninutul de metal recuperat prin separare metal-cenu. Metalul n buci mari, fr cenu, poate fi vndut n timp ce metalul care conine cenu i rafinate este n general reciclat n procesul de topire. Att cenua granulat ct i cea n buci mari este refolosit ca material de construcii lalocuine i drumuri. Un exemplu de proces de producere a ferocromului cu coninut mare de carbon utiliznd un cuptor cu arc electric acoperit este prezentat n urmtoarea figur.
CO (g) Chromite concentrate Coke Chromite Pellets Grinding Coke Flux
Drying Chromite lumpy ore
Pelletizing
Dosing CO(g)
Sintering Furnace
Preheating Kiln
Pellet storage
Submerged arc furnace Slag Granulation
CO(g)
Wet scrubbing Adjacent stainless steel plant
Ferrochrome Casting
Landfill
Market
Product
Figura 9.1 Producerea fero-cromului cu coninut ridicat de carbon utiliznd un cuptor nchis
178
Chapter 9
Datorit abundenei de rafinate din cromit tehnologia cu arc DC (curent continuu) a fost dezvoltat pentru topirea rafinatelor din cromit fr aglomerare prealabil. Principiul este un proces cu baie cu arc deschis cu transfer unde cuptorul este dotat cu un singur electrod gol din grafit pentru ncrcarea rafinatelor din cromit, rafinatelor reductoare i fondanilor. minereul cu crom poate fi eficient prenclzit, de exemplu, ntr-un sistem cu strat fluidizat. Utilizarea energiei gazelor reziduale poate descrete consumul de energie electric pe unitatea produs. 9.1.1.3.2 Ferocromul cu coninut mediu de carbon Ferocromul cu coninut mediu de carbon (MC FeCr) poate fi realizat prin reducerea termic a minereului de carbon i concentratelor sau prin decarburarea HC FeCr ntr-un convertizor cu oxigen. Oxigenul poate fi introdus n metal topit prin partea de sus a topiturii folosind ranga pentru destupat rcit cu ap sau prin injectare prin partea de jos a convertizorului. Procesul de suflare prin partea de jos are avantajul c raportul de decarburare mare poate fi realizat mpreun cu o recuperare mare a cromului. Temperatura ridicat din baie ntr-un convertizor cu suflare prin partea de jos, afecteaz decarburarea mare i raportul de recuperare a cromului. calea silico-termic este mai economic i prin urmare mai important astzi pentru producerea MC FeCr. Motivul poate fi cantitatea mic de MC FeCr necesar comparat cu cerina crescut de HC FeCr mpreun cu faptul c ferocromul cu coninut sczut de carbon poate fi realizat prin acelai proces, la fell.
9.1.1.3.3 Ferocromul cu coninut sczut de carbon
Pentru a obione coninutul sczut de carbon, dorit, la ferocromul cu coninut sczut de carbon un proces carbo-termic nu poate fi folosit. Cele mai utilizate procese sunt, prin urmare, reducerile metalo-termice cunoscute sunt procesele simplex, Perrin i Duplex. La momentul scrierii materialului singurul proces folosit n Comunitatea European pentru a produce LC FeCr este procesul duplex. La acest proces LC FeCr este realizat prin reducerea silico-termic a cenuei de oxid de calciu-cromit. Procesul de topire a cenuei are loc ntr-un cuptor basculant cu arc cu curent altermatic (AC) cu electrozi Soderberg. Cuptorul funcioneaz la aproximativ1750oC. Topitura lichid este evacuat la intervale regulate ntr-o oal de furnare pentru o prim reacie. Cnd se adaug SiCr, minereul i oxidul de calciu n oal, amestecul care intr n reacie este transformat n LC FeCr i o cenu intermediar. n timpul acestui proces oala este acoperit cu o hot pentru fum. Aproximativ 70% din cenua intermediar este transferat ntr-o oal pentru a doua reacie, care este de asemenea acoperit de o hot pentru colectarea fumului. Adugnd Si, FeSi, nisip i acid boric n amestec se produce o cenu final i un metal. Metalul este reciclat napoi n prima oal. Un filtru cu estur cur gazul rezidual din furnal i din cele dou oale de reacie. Praful din sacul filtrului este reciclat n cuptorul de topire. Procesul Perrin este similar dar folosete dou cuptoare cu arc. LC FeCr poate fi deasemenea produs prin aa numitul proces Simplex. n procesul Simplex HC FeCr este concasat ntr-o moar cu bile pentru a obine o pulbere de feroaliaj. Dup brichetare, pulberea de HC FeCr mpreun cu Cr2O3, Fe2O3 formeaz un amestec care poate fi decarburat prin recoacere la aproximativ 1350oC ntr-un cuptor sub vid.
9.1.1.3.4 Silicocromul
Silicromul este de asemenea utilzat ca element de aliere n industria oelului. Poate fi produs n acelai tip de cuptoare cu arc electric acoperit trifazic ca la producerea HC FeCr. Reducerea SiO2 la Si este combinat cu generarea uor cantiti imense de gaz CO ritmul mare de generare Co face important utilzareaarjelor poroase (adic, cocsul de gaz), a cuptoarelor nchise sau seminchise cu sistem corespunztor de recuperare a energiei.
179
Chapter 9
9.1.2 Aliajele din siliciu i ferosiliciu

Ferosiliciul, metalul pe baz de siliciu i calciul-siliciu (SiCa) sunt utilizate ca aditivi n diverse activiti industriale. Ca element de aliere, ferosiliciul mrete rezistena oeluluii i prin urmare, este folosit la topirea oelului necesar pentru a produce, de exemplu, srm pentru cauciucuri sau reulmeni. Puritatea Fe Si este folosit pentru a produce o mare permeabilitate a oelului la transformatoarele electrice. Metalul pe baz de siliciu este important ca element de aliere la aluminiu i pentru producerea chimicalelor i a echipamentelor electronice. Utlizatorul major al calciu-siliciu este de asemenea industria oelului. Metalele menionate mai sus pot fi clasificate dup coninutul lor de siliciu dup cum urmeaz. 1. Ferro-silicon, 2. Si-metal 3. Silico-calcium 35%
9.1.2.1 Materiile prime
coninut de siliciu sub 96% coninut peste 96% coninut de aproximativ 60-65% i coninut de calciu de 30-
Materiile prime utilizate frecvent la producerea ferosiliciului, metalului pe baz de siliciu i calciu-siliciu sunt enumerate n tabelul urmtor. Materia prim Cuar Cocs Cocs de petrol Crbune Mangal Achii de lemn Carbonat de calciu Deeuri de minereu de fier / oel Carbon amorf Electrozi de grafit Past de electrozi Soderberg Ferosiliciu
Dac nu se folosete o combinaie de electrozi grafit / Soderberg
Metal-Si

Calciu-siliciu
Tabelul 9.1: Materia prim pentru producerea ferosiliciului, a metalului pe baz de siliciu, a calciului-siliciu
Pentru a obine rezultate bune ale procesului selecatrea materiei prime se datoreaz ctorva cerine de calitate. Rezistena termic a cuarului, de exemplu, are o importan special pentru c se leag de permeabilitatea gazului la ncrcare, acolo unde mult material fin poate preveni scurgerea gazului. Calitatea carbonului este important pentru performana de mediu a procesului, deoarece crbunele i cocsul conin n mod normal sulf i alte cteva elemente nedorite. Dac, de exemplu, carbonul conine vapori de mercur sau de alte elemente, si se vor evapora n timpul procesului i vor fi transferai ca gaze reziduale, n mediu.
9.1.2.2 Producerea ferosiliciului a metalului pe baz de siliciu, a calciului-siliciu
Materia prim este furnizat la instalaie n mod normal nchis, n camion sau tren. Unele instalaii pentru ferosiliciu i siliciu amplsate lng mare sau fluviu folosesc, n principal,
Chapter 9
vapoarele pentru transportul materiilor prime i produselor. ncrcarea i descrcarea materiei prime se face cu o macara cu graifer, ncrctoare frontale sau basculante. diferite alte materii prime ce se folosesc pentru producerea Si, FeSi i SiCa, preferabil, se depoziteaz pe o suprafa dur pentru a preveni contaminarea. Agenii reductori se depoziteaz n mod normal, n interior pentru a feri materialul de umezeal cauzat de ploaie. Civa ageni se pot autoaprinde. n aceste cazuri, modurile corespunztoare de expertizare trebuie implementate pentru a evita autoaprinderea, adic mangalul sau crbunele cu coninut mare de substane volatile i achiile de lemn. Ferosiliconul, metalul pe baz de siliciu i calciu-siliciu se produc n mod obinuit n cuptoare cu arc electric acoperit trifazic, vertical. Cuptoarele electrice cu arc pot fi deschise sau semideschise. Cuptorul se rotete normal adic odat pe sptmn pentru a pune n zona de reacie fiecare capt al electrodului. Aceasta o omogenizeaz metalul topit n furnal i economistete 5-10% energia electric. Rotirea ridic cteva probleme n obinerea eficienei de captare bune a emisiilor ocazionale la evacuarea n partea de sus deoarece gaura de evacuare se va roti mpreun cu cuptorul. Un cuptor tipic cu arc electric pentru producerea ferosiliciului este prezentat n urmtoarea figur.
Raw Materials Electrical Energy Ferro-Alloy Off-gas (dust and fume)
Figura 9.2 Cuptor cu arc electric pentru producerea ferosiliconul, metalul pe baz de siliciu i calciu-siliciu
Materia prim este adus din rezervoarele de depozitare de deasupra cuptorului, prin conductele de alimentare, n zona de topire din jurul electrozilor. La cuptoarele mici materia prim poate fi de asemena alimentat prin mainile care alimentaez. Topirea metalului pe baz de siliciu i a aliajelor cu siliciu, normal, are loc n cuptoare deschise sau semideschise. Cuptoarele deschise sunt construite cu cortine sau pori mobile de jur mprejurul hotelor pentru ntreinerea cuptorului i eventual pentru alimentarea manual. Hota are mai multe scopuri, n primul rnd colecteaz gazele reziduale n timpul procesului i protejeaz echipamentul mpotriva procesului de nclzire. n al doilea rnd, hota este locul unde se aranjeaz electrozii, ncrcarea materiei prime i aranjarea rcirii n cuptor. Pentru
Chapter 9
producerea FeSi i CaSi se fooosete tehnologia Soderberg. Pentru producerea siliciului electrodul este adeseori pre-uscat i fixat prin nurubare n partea de sus a electrodului anterior conform consumului de electrod. n ultimii ani, s-a fcut un electrod utiliznd o combinaie de tehnologie Soderberg i un miez de grafit cu o carcas stabil cu electrod de fier. Acest electrod combinat permite implementarea tehnologhiei Soderberg n producerea metalului pe baz de silicon. Scopul este de a reduce impuritile de fier cauzate de carcasa electrodului i de reducerea costurilor datorit electrozilor de grafit pre-uscai. Cuptorul seminchis a fost introdus pentru a controla admisia de aer prin partea de sus a furnalului i prin urmare, reducerea fluxului total de gaz din cuptor. Aceasta mrete temperatura gazului i necesit un control mbuntit al temperaturii n partea gazelor reziduale, dar n acelai timp permite o mai mare recuperare a energiei. gazele reziduale care conin fum de siliciu sunt curateprintr-un sac folosind filtre cu esturi. Metalul lichid este evacuat continuu sau la intervale regulate. Metalul este turnat din oal dup ce se termin evacuarea. Vasele de evacuare transportabile pot fi aduse n poziia de evacuare prin vehicule potrivite sau macarale rulante. Metalul poate fi, de asemena, direct turnat n forme mrunit folosind concasoare cu tambur, rotative sau flci fr a folosi vase de transport. Aliajul de silicon este apoi turnat n forme i mrunit folosind concasoare cu tambur, rotative sau flci sau granulat n ap. Diagrama de proces pentru producerea fero-siliciului, metalului pe baz de iliciu i silico-calciului este prezentat n figura urmtoare.
Figura 9.3. Diagrama unui proces pentru producerea modern a ferosiliciului metalului pe baz de siliciu i silicco-calciului [tm 152, A.Schei, J.Kr. Tuset, H. Tveit 1998]]
Trebuie s se observe c producerea metalului pe baz de silicon i ferosiliciu este un proces aproape fr cenu deoarece aproape toate impuritile n materia prim sunt transferate n produse, metal sau microsiliciu. Pentru a obine o mai mare puritate este necesar nc o rfinare. Injecia cu gaz de oxigen sau aer se face prin rngile introduse, obturatoarele poroase din partea de jos a oalei sau injectoare. Cenu de reglare poate fi de asemenea adugat pentru a
182
Chapter 9
mbunti procesul de rafinare. Etapa de rafinare este acoperit de un sistem de colectare a fumului adic hota de colectare a fumului care este legat la un filtru sac.
9.1.3 Feromanganul i aliajele din mangan

Feromanganul este un alt feroaliaj n vrac, de o mare importan n principl n industria oelului inoxidabil. Iniial, utilizat ca agent deoxidant i de desuflare, n prezent feromanganul este folosit n principal, pentu a mbunti duritatea i rezistena la uzur a oelului. Feromanganul i alte aliaje importante de mangan pot fi n principal clasificate astfel: 1. Feromangan cu coninut mare de carbon 2. Feromangan cu coninut mediu de carbon 3. Feromangan cu coninut sczut de carbon 4. Siliciu-mangan 5. Siliciu-mangan cu coninut sczut de carbon
9.1.3.1 Materiile prime (HC FeMn) cu maxim 7,5% (MC FeMn) cu maxim 1,5% (LC FeMn) cu maxim 0,5% (Si Mn) cu maxim 2,0% (LC SiMn) cu maxim 0,05%
Producerea feromanganului i a siliciului-mangan se bazeaz pe un amestec de mangan coninut n minereuri ca materie prim. Pentru a realiza o eficien bun a procesului minereul cu mangan i concentratele (cu coninut czut de fier) trebuie s aibe buci mari sau s fie material sinterizat. Alte materii prime cerute pentru procesul de topire este minereul de fier, i agenii de zgurifiere cum ar fi carbonatul de calciu i dolomit. Cocsul se folosete ca agent reductor i n cazul producerii de HC FeMn ntr-un furnal, i ca surs de energie. Pentru producerea silicomanganoaselor este nevoie i de cenu bogat n feromangan i cuar.
9.1.3.2 Tehnicile de pre-tratare
Pentru a utiliza minereuri fine n producerea feromanganului aglomerarea, peletizarea i sinterizarea sunt folosite. pe lng minereuri fine, arjele pentru sinterizare conin carburani (cocs fin, crbune fin, gaz pentru aprindere) i ageni de zgurificare precum carbonatul de calciu i dolomita ca i particule fine reciclate i praf. Sinterizarea se folosete pentru a obine o mrime potrivit i pentru a reduce minereul natural la o materie prim intermediar pentru metalurgie. Avantajele principale ale aglomerrii i procesul de sinterizare sunt [tm 107, Ullmanns 1996]:

Minereul fin care are o aplicare limitat i o valoare n topirea convenional, este aglomerat i transformat ntr-un produs superior; Volume de gaz reduse i de aici mai puine erupii ale cuptorului atunci cnd se topete sinterul; Disponibilitatea cuptorului i ncrcturile sunt mrite; O porozitate mai mare a arjei cu o ptrundere mai mare i o eliminare de gaz generat de reaciile de reducere.
9.1.3.3 Producerea feromanganului i silicomanganului

9.1.3.3.1 Feromanganul cu coninut mare de carbon
Feromanganul cu coninut mare de carbon (HC FeMn) poate fi produs prin reducerea carbotermic a minereului de magan sinterizat sau n buci mari fie n furnale fie n cuptoare cu arc electric acoperit tifazice. Furnalele care se folosesc pentru topirea Hc FeMn, sunt similare celor utilizate la producerea fontei brute, sunt necesare temperaturi mai mari pentru reducerea oxizilor de mangan.
Chapter 9
Reducerea oxizilor de managn superiori (Mn O2, Mn2 O3 i Mn3 O4) au loc n partea superioar a furnalului. Procesul de reducere a oxizilor de magneziu superiori este exoterm i contribuie la meninere unei temperaturi relativ nalte a gazului n partea de sus. n cteva cazuri rcirea suplimentar a prii de sus a furnalului este introdus pentru a limita temperatura. n plus, reducxerea oxizilor de mangan necesit temperaturi de peste 1400oC i are loc ntr-o zon limitat, deasupra gurilor de vnt. Acest proces de reducere este endotermic i n consecin are nevoie de consum mare de cocs. Ca urmare, producerea de HC FeMn n furnal este legat de ritmul mare de generare a CO. Cantitatea de CO produs este mult mai mare dect necesarul de a nclzi insuflarea n cuptoarele fierbini. Gazul n exces este n mod frecvent utilizat pentru a produce energie electric. CO care conine gaz rezidual trebuie s fie desprfuit nainte de a fi utilizat pentru a nclzi cuptoarele fierbini sau ars pentru a produce abur producnd electricitate. Pentru desprfuirea gazelor reziduale o varietate de diferite tehnici sunt disponibile, adic epuratoare electrostatice, epuratoare de gaze, turnuri de ap sau filtre cu sac. Pentru a preveni deteriorare materialelor refractare la cuptoarele fierbini i pentru a reduce emisiile de praf, sistemul de desprfuire este conceput s lucreze sub 10 mg / Nm3 praf. Aceste tehnici sunt descrise detaliat n seciunea 2. Producerea Hc FeMn ntr-un furnal este prezentat n figura urmtoare.
Figura 9.1: Producerea Hc FeMn ntr-un furnal
Din cauza consumului mare de cocs ntr-un furnal majoritatea productorilor utilizeaz cuptoare electrice cu arc pentru a produce HC FeMn. Avantajul cuptorului cu arc electric se datoreaz faptului c energia pentru topirea arjei este dat de curentul electric. Carbonul sub form de cocs i crbune este necesar numai ca agent reductor. Consumul de crbune i cocs este n consecin mult mai mic dect cantitatea de cocws folosit n furnal. Cuptoarele cu arc electric cele mai folosite sunt de tip nchis, seminchis sau deschis, ceea ce nu are consecine limitate n cuptor dar influeneaz consumul de gaz, viteza de curgere, sistemul
Chapter 9
de desprfuire i recuperare. Diametrul furnalului variaz de la 2 la 20 m. Cuptoarele mai mici care sunt nc n exploatare au avantajul c sunt mai flexibile pentru c pot fi mai uor ntre diferite produse. Materia prim este alimentat pentru procesul de topire prin gravitaie, din rezervoarele de depozitare de deasupra cuptorului. Conductele de alimentare sunt dispuse n jurul electrozilor pentru a asigura chiar i distribuirea materiei prime n cuptor. Cuptoarele electrice cu arc pentru producerea HC FeMn au nevoie s fie adaptate n funcie de cuptoarele ce se folosesc n mod normal pentru reducerea feroaliajelor. Conform presiunii mari a vaporior n feromangan, procesul de topire trebuie cu atenie controlat din punct de vedere al temperaturii deoarece ncrctura nu trebuie supranclzit. Presiunea vaporilor mpreun cu rezistena relativ sczut a arjei de feromangan au ca rezultat o densitate a curentului la electrozi. Prin urmare, cuptorul are nevoie s funcioneze la o tensiune sczut ceea ce necesit un diametru mai mare al electrozilor pentru un curent mai mare necesar pentru proces.
Figura 9.2: Cuptor nchis cu arc electric pentru feromangan, cu electrozi Soderberg [tm 107, Ullmanns 1996]]
Cuptoarele cu arc electric pentru producerea feromanganului funcioneaz numai cu electroziSoderberg continui. Din cauza diametrului mare, folosirea electrozilor preuscai este neeconomic comparativ cu electrozi Soderberg. Electrozii Soderberg se compun dintr-un oel moale sau oel inoxidabil care este rigidizat cu rafinai i umplut cu past de carburare care se compune dintr-un agregat solid, de obicei antracit calcinat gudron de huil. Gudronul devine maleabil atunci cnd este fierbinte i umple ntreg volumul de turnare. La nclzirea suplimentar a electronului prin nclzirea cuptorului,
185
Chapter 9
pasta se coace i devine solid [tm 107, Ullmanns 1996]. Un cuptor tipic electric cu arc nchis pentru producerea feromanganului cu electrozi Soderberg este prezentat mai sus. Metalul topit i cenua pot fi evacuate continuu sau la intervale regulate. Matalul este turnat n forme cptuite cu feromangan sfrmat. Se poate folosi de asemenea o main de turnare pentru turnarea metalului lichid. Metalul solidificat este apoi sfrmat i ciuruit pentru anumite navoi ale beneficiarilor. Cenua se obine ca o cenu mbogit (cu aproximativ 30% Mn) i folosit la obinerea silicomanganului. Datorit consumului de cocs redus de ctre cuptorul electric, gazul rezidual conine mai puin CO dect gazul rezidual ed la furnal. Totui, sunt cteva faciliti n care gazul rezidual mbogit cu CO este folosit pentru a produce electricitate. Gazul mbogit cu CO poate fi de asemena utilizat n alte scopuri industriale, de exemplu ca materie prim pentru sintezele chimice care depind de condiiile locale.
9.1.3.3.2 Feromanganul cu coninut mediu de carbon
Pentru producerea feromanganului cu coninut mediu de carbo (MC FeMn) se pot folosi dou ci: - reducerea silico-termic a minereului de mangan: - decarburarea HC FeMn ntr-un convertortizor suflat cu oxigen. Cel mai important proces utilizat de cei mai muli productori este procesul de rafinare al HC FeMn. Pentru decarburarea HC FeMn, oxigenul se sufl n metalul topit care este evacuat dinfurnal. Oxigenul suflat n topitur oxideaz o parte din magneziui mrete temperatura n baie de la aproximativ 1350la 1550oC . Odat cu creterea temperaturilor, carbonul prezent n HC FeMn tinde de asemenea s fie oxidat i din nou mrete temperatura de la 1550 la 1750oC. Oxidarea carbonului reduce, prin urmare, coninutul de carbon din feromangan. Pentru producerea MC FeMn, procesul de decarburare se termin atunci cnd se ajunge la un coninut de carbon de aproximativ 1,3%. Temperatura ridicat conduce de asemenea la vaporizarea feromanganului care prsete procesul sub form de fum. Fumul poate fi colectat folosind hote i trimis napoi la dispozitivul de topire a HC FeMn. Opus procesului de rafinare care folosete HC FeMn ca materie prim, producerea silicotermic necesit minereu de mangan sau oxid de calciu sau cenu mbogit i silico-mangan. Reducerea n sine este realizat ntr-un cuptor cu arc electric trifazic, cu electrozi fcui din grafit. La sfritul ciclului, aliajul topit i cenua sunt turnate i separate. Cenua este reciclat dup rcire i sfrmat ca materie prim pentru instalaiile de producere a silico-managnului. Fumul din cuptoare va fi desprfuit prin filtre cu esturi. Prin reducerea silico-termic este posibil producerea MC FeMn care conine 1%C. Avantajele principale ale procesului de rafinare sunt operarea mai joas i costurile privind investiii. Avantajul procesului silico-termic l constituie producerea feromanganului cu coninut sczut de carbon n acelai proces.
9.1.3.3.3 Feromanganul cu coninut sczut de carbon
Feromanganul cu coninut sczut de carbon (LC FeMn) care conine mai puin de 0,75% este de obicei realizat prin procesul silico-termic. Producerea LC FeMn prin decarburarea HC FeMn a fost realizat recent. Ca materie prim, o cenu mbogit este potrivit datorit nivelului de impuriti sczut: De asemenea, prezena oxizilor de mangan redui deja n cenua mbogit, este favorabil procesului. Producerea LC FeMn are loc ntr-un cuptor electric foarte apropiat de cel utilizat pentru MC FeMn produs prin proces silico-termic, cenua obinut se utilizeaz la producerea silico-manganului ca materie prim.
186
Chapter 9
9.1.3.3.4 Silico-manganul
Silico-managnul este necesar ca element de aliere n industria oelului ct i ca materie pentru a produce MC i LC FeMn. Producerea silico-manganului se bazeaz pe minereul de mangan sau sinter i cuar ca materie prim. n loc de minereu de mangan, o cenu bogat n feromangan ca aceea mbogit de la producerea HC, MC i LC FeMn poate fi folosit ca surs de managn. Silico-managnul este astzi produs n cuptoare cu arc electric acoperit care poate fi de tip nchis, semi-nchi sau deschis. Cuptoarele sunt aceleai sau asemntoare cu cele utilizate la producerea feromanganului HC i adeseori cuptorul funcioneaz cu diverse campanii pentru fiecare aliaj. Conform compoziiei se poate face un amestec de silico mangan de alimentare cu un coninut de siliciu de la 15 la 30%. Pentru o funcionare corespunztoare a cuptorului i pentru o reducere efectiv a siliciului este necesar s se introduc electrozii mai adnc n arj pentru a atinge temperatura nalt de care are nevoie procesul.
9.1.4 Feronichelul
9.1.4.1 Materiile prime
Feronichelul (Fe Ni) ca i Ferocromul reprezint agentul de aliere principal n producerea oelului inox. Minereul de laterit este principala materie prim. Minereul de laterit este caracterizat printr-un coninut sczut de nichel (1,2-3%) i un mare coninut de umiditate (pn la 45%) mpreun cu apa de cristalizare sub form de hidroxid [tm 107, Ullmanns 1996]. Pe lngminereul de laterit, cocsul sau crbunele reprezint o a doua materie necesar producerii feronichelului. Cocsul sau crbunele se folosete ca agent de reducere pentru c producerea feronichelului are loc printr-un proces carbo-termic. FeNi poate fi de asemenea produs din materii secundare cum ar fi catalizatorii uzai i rezidurile din industria de galvanizare.
9.1.4.2 Producerea feronichelului din materie prim primar
Producerea feronichelului din materie prim primar se face exclusiv, prin procesul cuptorului de uscare electric, rotativ. Dup cum s-a menionat mai sus, materia prim are o cantitate considerabil de ap, prin urmare primul pas al procesului l constituie operaia de uscare. Normal, uscarea are loc ntr-un usctor rotativ cu foc direct unde coninutul de ap poate fi redus de la proximativ 45 la 15%. O uscare suplimentar sub 15% trebuie evitat pentru a menine generarea prafului n procesul corespunztor de calcinare i topire, ct mai sczut. Urmtoarea treapt a procesului este omogenizarea unde diferitele minereuri sunt amestecate cu crbuneb i praf peletizat, reciclat din procesul principal. Amestecul uscat este apoi introdus ntr-un cuptor de ardere rotativ. Acesta se folosete pentru deshidratarea minereului prin calcinare i pre-reducerea nichelului i oxidului de fier. Procesul are loc la aproximativ 9001000oC. Calcinarea i pre-reducerea conduc la alimentarea cuptorului coninnd aproximtiv 40% nichel ca metal coninut de fier sub form de fier (II) oxizi. Calcinarea pre-redus la cald poate fi introdus direct n cuptorul de topire sau prin containere izolate. Containerele pot fi utilizate din 2 motive, primul pentru a conserva cldura i al doilea pentru a aduga cocs sau crbune cerute pentru reducerea complet nainte ca acestea s fie descrcate n cuptorul electric unde are loc fie topirea, fie reducerea final [tm 113, M.T. Antony i D.S. Flett 1997] Topirea feronichelului, n prezent, se face numai n cuptoare cu arc electric. n cuptorul electric operaia de reducere apare prin aciunea combinat a electrozilor din carbon i agentul de reducere de carburare adugat. Temperatura de topire a cenuei n procesul de topire a feronichelului depinde foarte mult de coninutul de Fe O. Modul de funcionare al cuptorului, prin urmare, se modific dac temperatura de topire a cenuei este peste sau sub temperatura de topire a metalului. Dac temperatura de topire a cenuei este mai mare dect punctul de topire al
Chapter 9
metalului, cuptorul poate uor funciona cu o baie acoperit. n acest caz capetele electrodului nu sunt introduse n cenu i reducerea final a oxizilor de nichel i fier, n principal, are loc n ncrctura fierbinte care acoper stratul de cenu. Dac temperatura de topire a cenuei este sub punctul de topire al metalului, cuptorul este mai greu de operat. Pentru a atinge temperatura de topire a metalului, electrozii trebuie s ptrund adnc n stratul de cenu. Cea mai ridicat temperatur n baie va fi n jurul capetelor unde topirea are loc n spaiul metale cenu. Aceste condiii de operare genereaz o cantitate mare de gaze CO ceea ce necesit o suprafa ed baie deschis n jurul electrozilor. Pentru a reduce coninutul mare de oxizi de nichel, n mod obinuit arja conine o cantitate excesiv de carbon. Aceasta mrete, de asemenea, coninutul de fier care va fi redus i coninutul final de carbon din fero nichel brut. Pentru a reduce coninutul de fier i carbon este necesar o alt rafinare. Pentru a evita o rafinare suplimentar alte cteva mbuntiri au fost aduse procesului. De exemplu, Procesul Ugine feronichel unde nu se adaug nici un agent reductor. Cuptorul electric produce minereul de topire care este redus la feronichel utiliznd ferosiliciu ntr-un cuptor cu oqal suplimentar. n Procesul Falconado feronichel se folosete un cuptor pe vertical n loc de cuptor de uscare rotativ. n cuptorul pe vertical minereul brichetat este redus cu gaz reductor (iei cu coninut sczut de sulf). Cuptorul corespunztor este apoi folosit numai pentru a topi metalul i pentru a-l separa de cenu.
Figura 9.3: Procesul de producere a feronichelului n cuptorul electric cu arc cuptorul de
uscare rotativ
Feronichelul produs prin procesul convenional necesit o rafinare suplimentar. Pe lng reducerea fierului i carbonului impuriti ca sulf, siliciu i fosfor trebuie ndeprtate. pentru rafinarea fero-nichelului sunt disponibile o mulime de echipamente, adic oala de reacie prin agitare, cuptor cu inducie, cuptor cu arc electric i convertizoare pentru suflarea oxigenului. Feronichelului purificat este turnat n lingouri sau granulat sub ap. Praful care conine gaze reziduale din cuptorul de uscare rotativ, cuptorul de topire cu arc electric i rafinare sunt tratate cu un sistem de epurare corespunztor. Coninutul de praf poate fi
Chapter 9
peletizat i reciclat ntr-o staie de amestec pentru materii prime. O diagram de fux pentru producerea feronichelului este prezentat n figura de mai sus.
9.1.4.3 Producerea feronichelului din materie prim secundar
FeNi poate fi produs i din nichelul care conine reziduri la materia prim secundar. Aceste reziduri, n principal catalizatorii uzai de la producerea lubrifianilor, sunt are ntr-un cuptor de ardere rotativ pentru a concentra coninutul de Ni ca un coninut de oxid de Ni n praful din tirajul cuptorului. Acest praf care conine gaze reziduale este purificat printr-un filtru cu sac cu membran, praful colectat fiind utilizat ca materie prim n procesul de topire. producerea de FeNi are loc ntr-un cuptor cu arc electric acoperit. Aliajul topit este evacuat, granulat n ap i ambalat n butoaie sau saci mari pentru a fi livrai.
9.1.5 Ferovanadiul
Adugarea ferovanadiului la o topitur de oel mrete rezistena la rupere i rezistena la temperatu a oelului carbon chiar dac se adaug cantiti mici.Oelul aliat cu vanadiu este prin urmare, folosit la sculele aschietoare din oel rapid. Ferovanadiul (FeV) poate fi produs prin reducerea carbo-termic sau metalo-termic a oxizilor de vanadiu asistai prezena fierului. Pentru c este folosit carbonul ntr-o reducere carbo-termic coninutul de carbon n final n aliajul produs este mare. Producerea ferovanadiului prin utlizarea carbonului ca agent reductor este posibil numai dac nu exist cerine pentru coninutul de carbon. n mod frecvent, feroavantajul este de obicei produs prin reducere alumino-termic. Cnd este necesar, msurarea, dimensionarea i uscarea pot fi fcute nainte de ncrcarea amestecului pentu procesulde topire. reducerea alumino-termic a oxidului de vanadiu este un proces de auto-susinere care poate fi realizat ntr-un creuzet cptuit cu material refractar. Vasele de reacie folosite pentru acest proces pot fi de urmtorul tip:

Creuzet cptuit cu material refractar folosind o cptueal nereutilizabil Un inel cu cptueal refractar introdus ntr-o adncitur care conine nisip Cuptor electric unde energia suplimentar poate fi furnizat fie pentru a mri temperatura de reacie, fie pentru a da posibilitatea efecturii operaiilor de rafinare cu nisip. Cuptorul cu arc electric se folosete de asemenea pentru c rafinaii FeV generai de concasarea FeV pot fi retopii
Operaia de topire are loc ntr-un proces intermitent unde ntreaga arj este transferat n vasul de reacie i aprins. Dup aprindere timpul de combustie pentru o arj de mrime obinuit de aproximativ 1t de ferovanadiu, este de numai cteva minute. datorit timpului de reacie scurt coninutul de oxizi de vanadiu din cenu i coninutul de aluminiu din metal nu pot ajunge la egalitate. producerea ntr-un cuptor electric are prin urmare, avantajul de a pstra arja n stare topit pn cnd reacia se termin complet. Fumul rezultat din proces este evacuat i curat folosind filtre cu sac sau epuratoare umede. n funcie de tipul de proces, cenua i metalul pot fi rcite n creuzete, sau cenua i metalul pot fi evacuate n oal sau n straturi pentru a permite separarea cenuei i metalului i a conduce la o rcire rapid. Evacuarea creuzetelor necesit hote i rapoarte de extracie suficiente pentru a evacua fumul i praful scpat n timpul evacurii. cenua din procesul alumino-termic poate fi utilizat la alte cptuiri ale creuzetelor sau concasat i dimensionat pentru a fi utilizat n alte industrii. Blocul de metal poate fi rcit cu aer sau ap ceea ce faciliteaz o alt concasare. Toate concasrile i ciuruirile au dispozitive de extragere a prafului, iar de aici praful este napoiat n procesul de producie, n punctul cel mai potrivit, pentru a asigura reciclarea continu a produselor recuperate.
189
Chapter 9
9.1.6 Calcinarea molibdenului i producerea feromolibdenului

9.1.6.1 Calcinarea molibdenului
Din punct de vedere tehnic, trioxidul de molibden (MoO3) reprezint principala materie prim la producerea feromolibdenului ct i la nceperea compunerii pentru un numr de alte produse care conin molibden cum ar fi bimolbidatul de amoniu molibden-sodiu i metal de baz de molibden [tm 107, Ullmanns 1996]. calcinarea este prezentat schematic mai jos realiznd conversia molibde concentrat (minereul de sulfur de molibden) n timpul tehnic de trioxid de molibden pentru industria metalurgic i chimic.
CONCENTRATE FEED PREPARATION AIR ROASTER DUST REMOVAL
WATER PRODUCT COOLING GAS CLEANING TO WATER
OXIDE GRINDING
SULPHURIC ACID PRODUCTION
TO AIR TO ATMOSPHERE
DUST REMOVAL WEIGHING PACKING ACID SALES
Figura 9.4: Diagrama de flux a calcinrii molibdenului
Procesul de calcinare a minereului de molibden are loc n cuptoare cu vatr multipl de concepie Nichols Herreschoff sau Lurgi. Cuptorul de tipul Nichols Herreschoff este descris detaliat n seciunea 2. Cuptoarele cu vatr multipl se compun dintr-un numr de vetre verticale. n partea de sus a cuptorului se introduce energie suplimentar sub form de gaz natural pentru a arde uleiurile de flotaie i evapora apa. Procesul de calcinare n sine este exotermic i nu are nevoie de energie suplimentar, numai dac pierderile de cldur asociate ce aerul de rcire din coloana central, radiaia din mantaua prjitorului i descrcarea oxidului fierbinte din prjitor, nu sunt semnificative. Cu ajutorul ventilatoarelor de tiraj introduse, prjitorul funcioneaz la o presiune negativ fa de presiunea atmosferic. Aceasta ajut la controlul admisiei de aer pentru oxidare i rcire i previne emisiile de bioxid de sulf, n mediu. Curentul suflat, ritmul de transport i uneori injecia apei, controleaz rapoartele de reacie i temperaturile. Oxidul de molibden produs este descrcat din prjitor i apoi rcit, mrunit pn la o pudr fin, selectat i analizat nainte de cntrire i ambalare. Gazul rezidual din proces conine cantii mari de bioxid de sulf i praf (pn la 15% din aglomerat). Coninutul de praf poate fi ndeprtat de gaz folosind epuratoare electrostatice de nalt temperatur i rcindu-l pn la aglomeratul ce intr n prjitor. Bioxidul de sulf este n mod normal transformat n acid sulfuric ntr-o instalaie de acid sulfuric, separat.
Chapter 9
Transformarea bioxidului de sulf n acid sulfuric este descris detaliat n seciunea 2. n plus fa de generarea prafului i a acidului sulfuric, metalele rare cum ar fi reniu i seleniu intr n cuptor cnd materia prim prsete procesul ce oxizi de metal vaporizai. Aceste elemente pot fi ndeprtate din gaz prin epurare umed printr-o instalaie de tratare, corespunztoare, pentru soluii de epurare. Seleniul i reniul sunt apoi recuperate din schimbtoarele ionice utilizate la instalaia de tratare a apei reziduale de anumite companii. Transformarea la distan a arjelor de aglomerate de molibden din materie prim, au mari diferene n coninutul de Mo (46% - 58%) i ali compui. Calcinarea arjelor de diferite tipuri influeneaz tratarea gazelor reziduale,
9.1.6.2 Producerea feromolibdenului
Feromolibdenul poate fi produs fie prin reducerea carbo-termic, fie metalo-termic a trioxidului de molibden. Datorit motivelor practice cum ar fi echipamentele de topire folosite pentru proces i costurile de fabricaie reduse, producerea metao-termic a fermolibdenului este mult mai important dect cea carbo-termic. Totui, reducerea carbo-termic va fi pe scurt descris pentru a avea o privire complet asupra producerii feromolibdenului.
9.1.6.2.1 Materiile prime
Producerea feromolibdenului se bazeaz pe un tip tehnic trioxid de molibden (Mo O3) ca materie prim. Pe lng materia prim, trioxidul de molibden, oxidul de fier sau deeurile de fier mrunite, cele de oel de la perforare i achiile de la string, sunt necesare pentru a produce feromolibden. Oxidul de calciu i fluoprina sunt n mod frecvent folosii ca fondani i mangalul, siliciul (ferosiliciul) sau aluminiul n funcie de producere, sunt necesari ca ageni reductori.
9.1.6.2.2 Producerea carbo-termic a feromolibdenului
Pentru reducerea carbo-termic se folosete un cuptor electric trifazic sau monofazic. n comparaie cu cuptorul cu arc trifazic cel monofazic are avantajul c geenreaz o densitate mai mare n cuptor. Aceasta se datoreaz faptului c furnalul este echipat cu un electrod de carbon n partea de jos. Procesul are loc ca un proces intermediar care ncepe, n mod normal, prin retopirea cenuei de la operaia de topire anterioar. Trioxidul de molibden este apoi adugat n procesul de brichetare. Zgura poate fi evacuat din furnal i metalul evacuat ct este nc fierbinte i apoi, rcit cu ap. Dezavanatjul procesului carbo-termic este faptul c cenua are cantiti de molibden reltiv mari. Prin urmare, trebuie s se retopeasc cenua printr-un alt proces n care aliajul intermediar cu coninut mare de carbon produs poate fi utlizat ca material de reciclare pentru a ncepe procesul principal.
9.1.6.2.3 Producerea metalo-termic a feromolibdenlui
Dup cum s-a menionat mai sus, n prezent reducerea metalo-termic este cel mai uzual proces folosit la producerea feromolibdenului. Datorit energiei libere Gibbs mai mari a aluminiului comparativ cu siliciul, ferosiliciul se prefer agentul reductor pentru a asigura condiii sigure pentru proces. Totui, pentru a obine echilibrul de temperatur cerut pentru reacie, este necesar utlizarea unei cantiti mici de aluminiu. Procesul metalo-termic implic uscarea materiei prime pentru proces. Materialul mrunit care ajunge ud, este depozitat ntr-un buncr nchis nainte de a fi ciuruit i uscat pentru a preveni pierderile ocazionale. Deeurile de oel care sosesc de asemenea n vrac sunt ambalate n containere nainte de a fi depozitate. O reacie de topire eficient necesit un amestec potrivit de
Chapter 9
materie prim, aceasta are o anume importan legat de oxizi i agenii reductori. Uneori, se adaug fluorin pentru a mbunti cenua i separarea metalului. Pentru a obine materia prim de mrime corespunztoare este necesar ca ferosiliciul s se mruneasc i ciuruie corespunztor. Toate operaiile de pre-tartare cum ar fi mrunirea, ciuruirea, transferul i amestecarea, trebuie s se fac instrumente de msur pentru controlul prafului. Operaia de topire se face n mai multe moduri, cele mai folosite fiind [tm, 128 EuroAlliaje 1998]: 1. Utilizarea recipientelor lungi care s conin nisip acolo unde se pun cilindrii de oel cptuii cu material refractar pentru a forma creuzetele unde are loc reacia metalo-termic. Reacia n sine poate fi fcut n diferite moduri. Aa numita reacie de incendiere de la vrf are loc atunci cnd ncrctura este pus n creuzet i apoi incendiat de la vrf. Alternativ, numai o parte din ncrctur poate fi pus n creuzet i incendiat, restul de ncrctur se adaug apoi cum continu reacia (reacii de alimentare) 2. Utilizarea creuzetelor cptuite cu material refractar puse n interiorul camerei fiind nchise. ca n descrierea de mai sus, reacia poate continua apoi punnd toat ncrctura n creuzet i incendiind-o sau adugnd numai o parte din ncrctur iniiind reacia i apoi, treptat, adugnd restul de ncrctur aa cum prevede reacia. Praful i fumul generate prin proces trebuie extrase, recuperate i reciclate pentru a ceda n totalitate molibdenul 97-99%. Praful i fumul colectat sunt evacuate prin filtrul de purificre a jetului de aer n sens invers. Sacii filtrului pot fi fcui din materiale speciale, uneori aplicnduse un strat suplimentar de protecie pentru a menine temperaturaturile ridicate. Praful din saci poate fi apoi direct napoiat n procesul de topire principal. Este necesar deasemenea curenia pentru a recicla toate mprocrile, este necesar mturarea podelelor etc pentru o curgere eficient a molibdenului n totalitate.
Figura 9.5: Compactizarea metalo-termic [tm 107, Ullmanns 1996]
Procesul de topire produce un aliaj bloc (mas) care cntrete ntre 2,5-3 tone. Dup ce cenua este separat, blocul de emtal trebuie rcit. Aceasta se face fie prin rcire natural n aer, fie prin clire n ap. Blocul de metal rcit este apoi spart n buci pentru a fi introdus n instalaia, inclus, de concasare i ciuruire, pentru a produce o gam larg de dimensiuni utilizate n lumea ntreag. O diagram de flux care arat principalele faze n producerea feromolibdenului metalo-termic, este prezentat n figura urmtoaree.
192
Chapter 9
RAW MATERIAL STORAGE RAW MATERIAL PREPARATION
DUST REMOVAL
RAW MATERIAL WEIGHING

DUST REMOVAL
CRUCIBLE PREPARATION
MIXING
FIRING
DUST REMOVAL
SLAG STORAGE AREA
SLAG/METAL SEPARATION
REMOVAL OF DUST AND SCORIA
PRIMARY BREAKING
DUST REMOVAL
THIRD PARTY PROCESSING
CRUSHING GRINDING SIZING
DUST REMOVAL
WEIGHING PACKING
DUST REMOVAL
PROCESS STREAMS RECYCLE STREAMS
Figura 9.6: Producerea feromolibdenului prin reducer metalo-termic
9.1.7 Ferotungstenul
Ferotungsteul ca i Baza topit din Ferotungsten (TMB) care este alctuit din materie prim secundarp, este n principal folosit pentru a mbunti proprietile oelului. Tungsteul ca element de aliere formeaz carburi stabile i prin urmare mrete rezistena la temperatur i la ap a oelului. Asemenea oeluri (oeluri rapide) sunt necesare pentru producerea sculelor achietoare care sunt utilizate pn la temperaturi de aproximativ 600oC. n plus, tungstenul va mbunti un numr de alte proprieti cum ar fi duritatea, limita la curgere i limita maxim la rezistena la rupere le traciune [tm 107, Ullmanns 1996].
Chapter 9
9.1.7.1 Producerea ferotungstenului i a bazei topite din tungsten

9.1.7.1.1 Ferotungstenul
Ferotungsteul poate fi produs din diferite materii prime care conin oxizi din tungsten, adic wolframit, scheelit i wolframite. Reducerea acestor minerale poate fi fcut fie carbo- sau metalo-termic ca i printr-o combinaie a ambelor. Procesul carbo-termic este cunoscut ca un proces de topire a blocului solid ntr-un cuptor electric. Datorit temperaturii de topire a ferotungstenului, aliajul produs nu poate fi evacuat din cuptor. Dup ce s-a iniiat topirea, metalul se acumuleaz n partea de jos a cuptorului. Cnd cantitatea de metal ajunge la grezutatea dorit, cuptorul se decuplez. Lingoul care poate fi recuperat din furnal dup ce cptuirea este ndeprtat. Metalul este mrunit i ciuruit. Dac se folosesc cteva cuptoare n paralel; producia poate avea loc ca un proces cvasi-continuu. Gazele reziduale din furnal sunt tratate printr-un sistem de purificare a gazului pentru a reduce impactul cu mediul i pentru a recupera cantitatea de trioxid de tungsten din praf. O combninaie nmtre procesul carbo- i metalo-termic folosind att carbon ct i ferosiliciu ca agent reductor, este folosit pentru a produce feroaliaj cu coninut de tungsten ridicat. procesul are trei faze succesive n cuptorul electric. n prima faz, se produce cenu cu trioxid de tungsten i apoi este redus cu ferosiliciu n faza urmtoare. A treia i ultima faz este necesar pentru a mri coninutul de tungsten prin rafinarea metalului cu coninut sczut de tungsten din faza a doua prin adugarea de aglomerate de tungsten. Procesul metalo-termic este mai puin folosit din punct de vedere economic deoarece procesul necesit materii prime pure i prin urmare foarte scumpe. Pentru a susine procesul, se folosete n mod normal un amestec din siliciu i aluminiu ca agent reductor. metalul poate fi recuperat din recipientul cuptorului. Ca dezavantaje economice, producerea metalo-termic este n prezent numai dac beneficiarul prezint nite cerine speciale.
9.1.7.1.1.1 Baza topit din tungsten (TMB)
Baza topit din tungsten (TMB) este un aliaj produs din materie prim secundar, sursele principale sunt diferite tipzuri de deeuri din metal pe baz de tungsten. Producerea TMB este numai un proces de retopire i aliere care se poate face ntr-un cuptor cu arc. Faptul c pe pia exist din ce n ce mai mult deeuri din tungsten, mrete importana procesului de retopire cere necesit o energie mai mic dect la procesul de topire primar.
9.1.8 Ferotitanul
Ferotitanul poate fi produs fie din materie prim primar ct i secundar i este utilizat pentru o mulime de scopuri. Ca element de aliere mrete limita la curgere i reduce tendina de a crpa. La producerea oelului inox cu coninut mare de crom i nichel, ferotitanul este folosit pentru a lega sulful [tm 107, Ullmanns 1996]. Pentru reducerea ferotitanului se folosete oxidul de titan ca materie prim primar coninnd minerale cm ar fi ilmenitul. Reducerea apare prin procesul metalo-termic pentru c reducerea carbo-termic produce un aliaj care conine prea mult carbon i prin urmare nu este interesant ca element de aliere n industria oelului. Reducerea are loc ca proces intermediar n creuzete cu materiale refractare sau ntr-un cuptor depiznd de variaia procesului. Recent, disponibilitatea deeurilor de titan pe pia s-a mrit i prin urmare producerea de ferotitan ca materie prim secundar este mai important. producerea ferotitanului se face prin
194
Chapter 9
topirea deeurilor din fier i titan ntr-un cuptor de topire electric prin inducie. Procesul de aliere este un proces fr cenu. Aglomeratele din fier sunt achiziionate dintr-o specificaie sub form de compacte din oel cu carbon sczut. Deeurile de titan se livreaz n containere. Stocul de alimentareconine deeuri de turnate n buci mari, produse maleabile i pan (achii) de la prelucrarea mecanic. La primire, materialele se verific s nu fie contaminate cu materiale radioactive. Bucile mari de deeuri sunt reduse printiere oxi-. panul este presat folosind un dispozitivde mcinare i apoi introdus ntr-o centrifug pentru a ndeprta uleiul i apa. panul de titan este degresat ntr-un usctor rotativ unde gazele purttoare de iei sunt introduse ntr-o instalaie de desprfuire pentru a ndeprta praful i a-l direciona. Aceste gaze trec apoi printr-un post-arztor. Gazele fumul de ardere sunt apoi recirculate printr-un usctor sau direcionate printr-un usctor sau direcionate ctre o a doua instalaie de desprfuire. Dup ce trec prin aceast instralaie se introduce sorbent (bicarbonat de sodiu) pentru a neutraliza gazul. n final, gazul trece printr-un filtru ceramic nainte de a fi eliminat n atmosfer printr-un co de tiraj. ncrcturilr n cuptor sunt calculate pe baza analizei materiilor prime. Materialele sunt cntrite n rezervoare i introduse n cuptorul de topire elctric cu inducie. Un sistem cu band rulant se folosete pentru alimentarea cu materiale n timpul topirii. Cnd topirea sa terminat, metalul topit se transform ntr-un lingou i se ia mostr pentru analiz. Dup rcire, lingoul trece spre alte operaii cum ar fi recuperarea, concasarea i mrunirea pentru a se obine mrimea dorit. Figura urmtoare prezint diagrama de flux pentru producerea ferotitanului.
Ti SWARF OIL/WATER TO SPECIALIST RECOVERY OPERATOR SORBENT ADDITIONS STACK
SWARF CRUSHING
CYCLONE
CERAMIC FILTER
CENTRIFUGE TITANIUM SOLIDS
FINES TO LANDFILL
FINES TO LANDFILL
FERROUS SCRAP
AFTERBURNER
RAW MATERIALS WEIGHING
THERMAL DEGREASING
CYCLONE
FINES TO LANDFILL MELTING ELECTRIC INDUCTION FURNACE (WATER COOLED)
STACK
CASTING
BAG FILTER
FeTi INGOTS
FUME DUST TO LANDFILL
INGOT TRANSFER TO FURTHER OPERATIONS BREAKING, CRUSHING, GRINDING, SIEVING, PACKING
DESPATCH
Figura 9.7: Diagrama de flux pentru producerea ferotitanului
9.1.9 Feroborul
195
Chapter 9
Feroborul este n principal utilizat ca aditiv la producerea oelului pentru a-I mri duritatea, rezistena la alungire i capacitatea de prelucrare la cald deoarece oelul aliat cu bor este rezistent la oxidare pn la 900oC. Materia prim din care se produce feroborul sunt oxidul boric i acidul boric. Carbonul (mangalul), aluminiul saun magneziul se folosesc ca agent reductor. Producerea se poate face, chiar, fie prin reducere carbo-termicsau metalo-termic. Materia prim ajunge mpachetat sub diverse forme, de exemplu butoaie, containere pentru vrac, intermediar, flexibil, palei, stelaj i baloi nfurai n polietilen. Materialele sunt cntrite n containere nchise ntr-o staie cu destinaie special. Sacii descrcai pe un cadru i acoperii cu o nvelitoare pentru a preveni emisiile ntmpltoare. Un sistem de ventilaie local montat la un filtru ndeprteaz suplimentar, praful. Reducerea carbotermic are loc n cuptoare cu arc electric acoperit trifazice, n funcie de specificarea produsului.Exist cteva variante de proces carbo-termic. Unul reduce oxizii borici i oxizii de fier simultan, cu mangalul ntr-un cuptor cu arc electric acoperit unde un proces se iniiaz pe baza pulberii de fier acid boric i mangal ntr-un cuptor cu arc electric tip Hroult. Urmtoarea diagram de proces arat producerea feroborului i a aliajului de bor.
CARBON
FERROUS NICKEL CHROME
BORIC ACID BORIC OXIDE
RECYCLED FUME DUST
RAW MATERIALS WEIGHING BAG FILTER FUME DUST [RECYCLED] STACKS SINGLE PHASE ELECTRIC ARC FURNACE CASTING BAG FILTER
BIN
BLENDING
FUME DUST [RECYCLED] TO LANDFILL
INGOTS Fe B Ni B Cr B
INGOT TRANSFER TO FURTHER OPERATIONS CLEANING, BREAKING, CRUSHING, GRINDING
DESPATCH
Figura 9.8: Procesul de producere a feroborului i aliajului de bor
Procesul metalotermic utilizeaz aluminiu mpreun cu o mic proporie de magneziu ca agent reductor. Aceast reacie este exotermic i are nevoie de ctev minute pentru a se produce n creuzetul cptuit cu materiale refractare. Reacia poate fi aprins n ntreaga ncrctur sau n amestecul de pornire. Dup ce se termin reacia aliajul cu metal care se aeaz n partea de jos
Chapter 9
a cuptorului poate fi ndeprtat mecanic. Poate fi concasat i ciuruit pentru a fi produs la mrimea de particule dorit.
9.1.10 Feroniobiul
Feronobiul ca agent de aliere mbuntete rezistena la coroziune i capacitatea de sudare a oelului i previne, mai ales oelul cu crom-nichel, coroziunea intercristalin. Materiile prime pentru producerea feroniobului sunt aglomeratele cu niobiu i cu oxide de fier. Reducerea apare ca proces alumino-termic. Normal, reacia are loc ntr-un creuzet cu materiale refractare unde ntreaga ncrctur poate fi aprins sau numai o parte din ea care apoi este ca un amestec de pornire.
9.1.11 Producerea feroaliajelor din materie prim secundar

Datorit disponibilitii mari de materii prime secundare mai ales oxizii de la producerea oelului inoxidabil, recuperarea feroaliajelor, ferocromului n principal, a devenit o problem important n industria feroaliajelor. Dezvoltarea diverselor procese urmate de nevoile crescnde ale productorilor de oel inoxidabil impune tratarea deeurilor pemtru a recupera coninutul de metal preios i de a limita sau preveni politica de dumping la deeuri. Piaa de tratare a deeurilor pentru aceste tipuri de reziduri provenite din industria de oel inoxidabil n Europa, este estimat la aproximativ 150.000 tone anual, corespunztor aproximativ 75.000 t de aliaje. Dou treimi din aceast pia sunt n prezent transformate n metal. Piaa este puternic legat de dezvoltarea industriei oelului inoxidabil i nregistreaz tendine pozitive n anii care vor urma.
9.1.11.1 Materia prim i pregtirea materiei prime
Materiile prime tipice pentru producerea feroaliajelor secundare sunt urmtoarele reziduri generate n principal din producia de oel inoxidabil.

Praful de filtru la cuptorul cu arc electric (EAF) Praful de filtru n convertizor Toate tipurile de rafinate Praful de la sablare Praful de la mrunire
Caracteristicile fizice i chimice ale acestor materii prime variaz extrem de mult. Totui, pot fi descrise dup cum urmeaz:
Element Cr2O3 NiO MoO3

Content 10 - 25% 2 - 15% 0 - 5%

197
Chapter 9
Fe2O3 CaO Al2O3 SiO2 MgO ZnO PbO CdO CuO S Cl F Hg
30 - 65% 1 - 30% 0.5 - 4% 1 - 15% 1 - 5% 1 - 20% 0.2 - 1% 0.001 - 0.05% 0.1 - 3% 0.2 - 0.5% 0.1 - 1% 0 - 3% 0 - 15 ppm
Tabelul 9.2: Valorile tipice de oxizi de metal n materia prim secundar
Compoziia gregatului n reziduri este cea mai oxidat cu metale sub form de particule variabile, mai mic, cele mai multe de laoperaiiilede tratare superficial cum ar firectificarea, sablarea, etc. Mrimea granulei materiei prime este tipic 1,0 3-0 m. Aglomeratele i materiile prime compacte se gsesc, de obicei, la furnizori. Coninutul de ap dinmateria prim poate varia ntre 0-35% datorit curirii diferite a gazelor sau a altor faze de separare din oelrii. Aceasta necesit o anume manevrae flexibil i un echipament de transport ct i un echipament de uscare. Datorit surselor diferite i a calitilor rezidului, partea economic a activitii cere un coninut minim de elemeni de aliere: Ni, Cr i dac poate fi evaluat, Mo. Rezidurile de la producerea oelului inoxidabil austenitic (18-8 sau mai mult), ofer un coninut corespunztor de elemenete tipice > 3% Ni, 21% Cr, n timp ce o mare parte dinreziduri din producia oelului inoxidabil cu ferit (17% Cr) sunt nc la pre dumping din cauza costurilor de producere. Gama de produse n oelrii este n principal influenat de compoziia deeurilor, de tehnologia utilizat i materiile prime de alimentare. Exist dou mari probleme aici i anume cantitatea de oxid de calciu este n principal influenat de operaiile diferite din instalaia n sine i de calitatea oxidului de calciu. Cantitatea oxidului de calciu, adic proporia n rafinate, influeneaz cantitatea total a oxidului de calciu prezent n praful de filtru. Coninutul de zinc din praful de filtru i alte metale grele, adic Pb, Cd, Hg este n principal dependent de calitatea deeurilor cu care se ncarc cuptorul cu arc electric. Dac exist o mare cantitate de deeuri care conine deeuri galvanizate, tot coninutul de zinc este adunat n praful filtru. Dioxinele pot fi prezeni n praful de filtru din cuptor. Prezena cantitilor de dioxine depinde de calitatea deeurilor introduse n instalaiile de topire pentru oel inoxidabil i de modul n care gazul rezidual este tratat acolo. Impuritile maleabile (compuii clorului) sunt susinui de formarea dioxinelor n praful de filtru. cantitatea de materie prim necesar producerii feroaliajului variaz i ea considerabil datorit coninuturilor de metale diferite la alimentare. Frecvent reciclarea produce 400-600kg de metal pe ton de materie prim uscat
9.1.11.2 Prelucrarea prealabil
Datorit prezenei diferitelor elemente nedorite n materia prim de exemplu: pri de filtre, buci de deeuri, materiale refractare, este necesarca materiile prime s fie ciuruite. Materia prim poate fi livrat n saci mari sau n vrac. Sacii mari sunt golii ntr-un loc nchis unde exist
Chapter 9
un echipamnet separat de desprfuire. Materia prim uscat este apoi vibrat unde elementele strine ndeprtate printr-un ciur >10 mm. Dup aceasta materialul este transportat cu un transportor cu ungraifr ntr-un grup de depozite care este folosit ca un stoc tampon nainte de a fi amestecat. n cazul n care cuptorul cu arc electric acoperit, oxidul de calciu liber, coninut n materiile prime este neutralizat cu ap ntr-un sistem specific de amestecare, nainte de aglomerare prinbrichetare. Dup ctev azile de pstrare, acoperit, brichetele se amestec cu alte ingredente din ncrctur i se alimenteaz cuptorul.
9.1.11.2.1 Amestecarea i uscarea (Numai procesul de desprfuire cu plasm))
Dup ciuruire, agenii de formare a cenuei sunt analizai nmateriile prime pentru a stabili ct oxide de calciu sau nisip trebuie s se adauge pentru a echilibra bazicitatea cenuei. Cantitatea necesar de alte tipuri de cenu sunt adugate predominant nisip cu siliciu mpreun cu aproximativ 1-10% ap ntr-un dispozitiv de amestec cu baie cu cureni turbuleni pentru a obine micropeletele cu curgere liber. Consumul de nisip cu siliciu depinde de materia prim, respectiv bazicitatea sa, totui tipic, n gama 0-100kg/t de materie prim uscat. Scopul uscrii materialului este de a obine o alimentare uscat, omogen, care poate fi trimis pneumatic, la cuptor. Usctorul rotativ indirect folosit n acest scop este nclzit cu gaz mbogit cu CO. Usctorul este echipat cu un arztor combinat de ulei i gaz. Dup uscare, materialul prsete usctorul cu mai puin de 1000oC. Materialul este din nou ciuruit nainte de afi transportat la un buncr inetrmediar. Se folosete un filtru acolo unde emisiile de mercur sunt monitorizate continuu on-line. nainte de a intra n usctor se adaug la material o mic cantitate de Na2S la material dac este necesar s se formeze compui cu mercur staili pentru a preveni evaporarea mercurului.
9.1.11.3 Procesul n cuptorul cu arc acoperit
Procesul de recuperare caren folosete un cuptor cu arc acoperit este asemntor cuptorului cu arc electric de la producerea ferocromului. O instalaien n SUA conine un cuptor cu vatr rotativ pentru pre-reducere, urmat de un cuptor cu arc electric acoperit pentru topire. Gazul rezidual din cuptor este filtrat uscat ntr-un filtru cu sac. Cazul este diluat cu aer din afar prin deschiderea din partea de sus a cuptorului unde arderea CO este complet. Compoziia tipic este de 90% aer (18 la 20% exces de O2), 7% CO2 i 3% H2O. Purificare gazelor reziduale se face printr-un filtru cu sac, n dou faze. Dup rcire sub 200oC, praful din furnal se separ n prma faz i se adun pentru reciclare sau se prelucreaz suplimentar. n aceast a doua faz, granulele absorbante (carbon activatsau cocsul din lignit) sunt injectate. Metalele volatile, ndeosebi mercurul i ntr-o msur mai mic, cadmiul i plumbul, sunt chemoabsorbite de o suprafa cu carbon. Absorbantul absoarbe de asemenea din clor inclusiv dioxina. Acaeast a doua faz se face sub 130oC. Acelai filtru cu asc adun fumul din procesul de evacuare. O cantitate de ap limitat este injectat i vaporizat n gaze pentru controlultemperaturii. Apa pentru proces i cea de rcire sunt n circuit nchis, consumul net fiind eliberat ca vapori n gazele din tirajul cuptorului i prin rcitoare prin evaporare. Prin urmare, procesul nu realizeaz lichide reziduale. Aproximativ 60% din consumul de ap este asigurat prin colectarea apei de poaie din incint (teren i cldiri) Cenua lichid este separat de metal prin gravitaie. Utilizarea cascadelor multiple permite separararea complet virtual. Bazicitatea sczut a cenuei (0,7 pn la 0,8) asigur formarea
Chapter 9
silicailor stabili care nu se trateaz cu leie . nainte de expediere, se fac testele privind compoziia chimic i de tratare cu leie pentru a califica fiecare lot. Cenua este folosit la construcii dup micorare la mrimea corespunztoare. Aliajul este turnat n forme. Greutatea este de 2 pn la 4t fiecare. Cenua curge liber este adunat ntr-un recipient deschis unde se solidific. Dup solidificarea metalului, lingourile sunt sparte n cteva buci mai mari cu un ciocan hidraulic pentru a nlesni expedierea i retopirea. Din cauza coninutului de nichel, metalul este relativ tare (nu casant), contrar majoritii feroaliajelor. Nu mai este nevoie de o prelucrare suplimentar i se poate transporta n vrak, cu camionul sau cu vagonul.
9.1.11.4 Procesul de desprfuire cu plasm
Dup fazele de pre-procesare, materia prim secundar utilizat din nou n procesul cu arc acoperit, este transportat pneumatic cu ajutorul unui sistem cu vid, nchis, de la cldirea unde se pregtete materia prim i pn la cldirea furnalului. Topirea are loc ntr-un cuptor pe vertical, cu diametru interior de aproximativ 2,5 mm. Cuptorul este echipat, de exemplu, cu 3 generatoare de plasm realiznd un efect de nclzire cu plasm instalat la 18MW. Coloana se umple cu buci de cocs care este agent reductor. Generatoarele de plasm dispuse simetric de jur mprejurul prii de jos a cuptorului, furnizeaz energia necesar reaciilor endotermice.Gazul de proces recirculat cu plasm (gaz) este condus la cuptor prin guri de vnt din aram rcite cu ap. Materialul alimentat este injectat prin gurile de vnt i amestecat cu plasm (gaz) (aproximativ 4000-5000oC) la locul unde are loc reacia. Cocsul este ncrcat prin partea de sus a cuptorului la intervale regulate. Coloana de cocs acioneaz a agent reductori filtrul pentru gaz este scos afar din cuptor. Datorit distribuirii egale a cldurii n cuptor i de nlime, se poate realiza o reducere mare a elementelor preioase Ni, Cr, Mo, Fe i n consecin, un transport redus n urmtoarea faz de purificare a gazelor. nainte de evacuare, materia prim de alimentare se injecteaz pe coloan. La intervale egale, cuptorul este alimentat prin gaura din partea de jos a cuptorului, similar procedeului de la furnale. Metalul ncins este turnat la o temperatur de aproximativ 1400oC, n paturi de turnare cptuite cu material refractar, n lingouri de 3-4t fiecare. Aceasta corespunde pentru 40-60% cedare de metal. Aliajul este mbogit cu carbon (4-6%) i poate fi spart n buci de aproximativ 500-800 kg conform cerinelor utilizatorilor finali din oelrii. Sistemul de curare cu gaz este echipat cu epuratoare du difuzor de aer n 3 trepte combinat cu un epurator electric umed (WEP) care este dispus dup a treia treapt a sistemului cu difuzor de aer. WEP cur n continuare gazul din proces. Dup aceste trepte de filtrare, gazul rezidual este curat din filtru cu mercur n filtru cu selemin. Aici, vaporii de mercur se leag de seleniuri cu mercur. Gazului rezidual purificat este folosit fie pentru nclzirea usctorului, fie folosit la sistemul de nclzire din zon sau ars cu flacr. Aproximaztiv 50% din aceast energie necesar sistemului de nclzire din zon, se produce prin schimbul direct de cldur din apa de rcire din cuptor, restul de 50% produce n biolere. Aproximativ 50% din gazul de proces este recirculat n generatoarele de plasm printr-un compresor i folosit ca gaz de transfer pentru cldur. De scurt timp, i emisiile de mercur din gaz dup ardere, sunt msurate continuu online. Cenua este separat din metal datorit gravitii i prin ndeprtarea cenuei de metal. Cenua neutr curge ntr-un vas unde este cu regularitate depozitat i mrunit n acelai timp. Apoi cenua este separat n exterior, de bucile de metal. Din experien, bazicitatea este de aproximativ 1,0 (CaO, SiO2), aa nct acest tip de cenu poate fi comercializat ca produs insolubil, fiind folosit n construcia de drumuri s-au fcute teste timp ndelungat prin care acest
200
Chapter 9
produs a fost expus ploii timp de 1,5 ani. S-a dovedit c acest material este potrivit pentru construcia de drumuri i are caracteristici similare rocilor minerale naturale.
201
Chapter 9
9.2 Emisiile prezente i nivelele de consum

Producerea feroaliajelor este n general un proces cun consum de energie deoarece topire are loc la temperaturi nalte. Producerea de feroaliaje este prin urmare legat relativ de consumul mare de materii prime cum ar fi aglomeratele i fondanii ct i agenii reductori i carburanii precum cocsul sau crbunele i energia electric. Impactul cu mediul cu aerul, apa i pmntul, poate fi clasificat dup cum urmeaz:

Consumul de materie prim i energie - Consumul de energie i materie prim Emisiile n aer -Emisiile de praf i fum - Alte emisii n aer (SO2,Nox, gaz CO, CO2, hidrocarbur aromatic policiclic (PAH), VOCs, dioxinele i metalele grele Emisiile de zgomot i vibraii Reziduri solide, pierderi i produsele - Praful fumul i rezidurile lichide - Cenua Emisiile de ap rezidual - Apa rezidual din sistemel de epurare umed - Apa rezidual din cenu i granularea metalului - Purjarea din ciclurile apei de rcire Recuperarea energiei - Recuperarea energiei n termenii utilizrii gazului rezidual de CO mbogit de la furnalele nchise Recuperarea energiei din pierderile de cldur la cuptoarele seminchise
9.2.1 Consumul de materie prim i energie

Datele existente privind consumul de materie prim i energie pentru producerea feroaliajelor sunt prezentate sub forma factorilor de intrare specifici bazai pe tona de produs realizat din tabelele urmtoare. Totui, consumul de materie prim i energie depinde de calitatea minereului folosit. Pentru a evita falsele diferene dintre alternativele procesului este important s se prezinte numai consumul de energie brut. Sursele de enrgie ce intr n procesul de producie conin energia electric i energia chimic latent la materialul de carburare. Un kilogram de carbon are un potenial brut de enrgie transformat n CO2, de aproximativ 8,8 KWh sau de aproximativ 7,7 KWh/kg cocs. Dac se utilizeaz aceste cifre, consumul brut de enrgie pentru producerea feroaliajelor n vrac poate fi calculat aa cum se arat n tabelul urmtor. cantitile brute de CO2 emis vor fi direct proporionale cu cantitatea de cocs consumat n proces.
Raw material
Chromite kg/t 202
HC FeCr
2400 3000 (N 1) 2300 2400 (N 2) n.a. n.a.
MC FeCr
n.a.
LC FeCr
1600
Chapter 9 Reductant kg/t Fluxes kg/t Others kg/t
Electrical energy kWh/t Potential energy by using coke kWh/t Total energy input kWh/t
550 700 (N 1) 100 400 (N 1) Electrode 8 25 Remelts 0 -300 3800 4500 (N 1) 4235 5390 (N 1) 8035 9890 (N 1)
500 550 (N 2) 200 300 (N 2) Electrode 7 - 10 3100 3500 (N 2) 3850 4235 (N 2) 6950 7735 (N 2)
600 (N 3) n.a. n.a.
n.a n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a
675 (FeSiCr) 1100 Sand < 100 kg Si < 40 kg Electrode 10 kg Boric acid 3k 3400 (N 5) n.r.
2600 3100 (N 3) 4620 (N 3) 7220 7720 (N 3)
4500 (N 4) n.a.
n.a n.a
n.a
n.a.
3400
Notes:
(N 1) (N 2) (N 3) (N 4) (N 5) Consumption data of a conventional open submerged arc furnace, lumpy and fine ore without agglomeration, pre-heating and/or pre-reduction processes. Consumption data by using preheated pellets as raw material and no remelts. Consumption by using pre-reduced pellets as raw material. In this case the energy consumption is dependent on the grade of metallisation DC furnace without pre-reduction process The presented energy consumption refers to the conversion of FeSiCr to LCFeCr. If the production of the intermediate product FeSiCr is included, the electrical energy is 8050 9500, potential energy by using coke 5750 6400 and the total energy input 13800 15900 kWh/t LCFeCr.
The above-mentioned electricity and reductant consumptions are for the whole production process. The electrical energy consumption is about 95% of the total consumption. The main part of the remaining 5% is electrical energy needed for the off-gas treatment. n.a. = data not available n.r. = not relevant
Tabelul 9.3: Consumul brut de materie prim i energie pentru producerea ferocromului
Consumul de enrgie folosit pentru sinterizarea minereului de cromit depinde de tipul de furnal folosit i de caracteristicile diferitelor aglomerate de cromit. Consumul de cocs va fi generat n gama unui sinter de 60-90kg. Cu un consum de sinter ntre 2 i 2,5t/ton de ferocrom aceasta nseamn ntre 120-225 kg de cocs mrunt pe tona de ferocrom. Consumul de energie extern la cuptorul se sinterizare cu eclise este ntre 200-400 KWh/t pelei. Energia provine de la cocsul mrunit i gazul CO de la topire. Consumul de cocs mrunit este 20-40 kg/t de pelete i proporia de CO ca energie extern este de aproximativ 20-40%. Energia extern pentru uscarea cocsului n cuptorul pe vertical este de aproximativ 200 KWh/t de cocs echivalent cu 100 KWh/t de FeCr. Consumul de pas de electrod Soderberg este ntre 7-20kg/t de FeCr, cel mai mic consum este realizat folosind pre-nclzirea sau pre-reducerea i aglomerarea arjei. Apa se folosete la producerea ferocromului att apa de proces ct i cea de rcire. Apa de proces se folosete la epurare i la mrunirea cenuei. Dac tratarea apei de proces se face n circuit nchis 5-15m3 ap/t de ferocrom se folosete n mod normal. Pentru rcire se folosesc de asemenea 5-15m3 ap/t de ferocrom. Pierderile de oxidani n oelrii, praful i underul sunt recuperate prin procesul folosit pentru producerea de ferocrom cu coninut mare de carbon. carbonul de enrgie pentru reducerea n metalurgie este prezentat n tabelul urmtor pentru coninut tipic de metale recuperabile. Se folosesc dou tipuri de cuptoare, convenional cu arc electric acoperit i pe vertical DC cu jet de plasm.
203
Chapter 9
Residues kg/t Agent reductor kg/t Curent electric kWh/t Metal contents% (input) Ni Cr Mo C Si Iron Apa m3/t Recuperare aliaj(output) Cr Ni Mo Fe
Cuptor convenional cu arc electric acoperit 1650 2500 400 500 3000 3400
Procesul de desprfuire cu plasm 1650 2500 400 500 2800 3800
3 15 15 25 15 46 0.5 8 Balance 1.0 1.5 > 80% > 90% > 90% > 90%
3 15 15 25 15 46 0.1 1 Balance 2.8 3.2 90 95% 90 98% 90 98% 90 98%
Tabelul 9.4: Date privind consumul pentru recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oelrii ca factori statici pentru o ton de metal recuperat
Consumul de enrgie i de materie prim pentru producerea ferosiliciului i metalului Si este prezentatn termenii factorilor de intrare specifici ca n exemplul din tabelul urmtor, deoarece datorit instalaiei i motivelor specifice de producere, alte combinaii de materii prime sunt obinuite. Valoarea energiei electrice date n tabel se datoreaz utilizrii obinuite n cuptor electric cu arc electric acoperit deschis sazu semi-nchis fr energia de recuperare.
Ferro-silicon (75% Si) Ferosilicion (75%Si) 1800 850 50 350 n.r. 0-400 8500 6545 (cocs/crbune) Silicon-metal CaSi
Metal Si
2600 1150-1500 100(N2) n.r. n.r. 1000-2000 10800-12000 (N1) 10120-13200 (crbune)
CaSi
1500 925 120 n.r 900 n.r 9500 7122 (cocs)
Cuarit kg/t Agent reductor kg/t Electrod Pelete din minereu de fier Carbonat de calciu Achii de lemn Energie elctric Energia potenial preupunnd c se folosete cocs sau crbune
Not: n.a. = date care nu sunt disponibile n.r. = nu este relevant (N1) Consumul ideal de enrgie pentru producerea metalului Si este 10100KWh/t (cldura de reacie = 8 Kwh/t, pierderea de cldur cu metalul =0,9 KWh/t i pierderea de cldur la gazele reziduale =1,2 KWh/t) (N2) Cteva produse cu SI sunt folosite la electrodul combinat Soderberg /grafit. Scopul este de a folosi tehnologia Soderberg, dar reduce impuritile de fier cauzate de capsularea electrodului
Tabelul 9.5: Consumul de materie prim i energie pentru producerea ferosiliciului, Si i
CaSi ct i factorii de intrare specifici
Recenta activitate de dezvoltare a rezultat ntr-un nou tip de electrodn folosind o combinaie a tehnologiei Soderberg i a miezului de grafit pentru a permite sistemului s produc metal Si. Scopul este de a reduce impuritile de fier cauzate de capsularea electrodului
204
Chapter 9
Factorii specifici de intrare pentru producerea diferitelor sortimente de feromanganoase ct i silicomanganoase i procesul de sinterizare al minereului de Mn i aglomeratele sunt prezentate mai jos.
Source Sinter HC FeMn BF EAF MC, LC FeMn (silicothermic) 1600 2000 SiMn (standard si LC SiMn) Nota
Ore kg/t Coke kg/t Carbune kg/t Gaz m3/t Electrod kg/t Apa m3/t Altele kg/t
1000 1300 100 100 150 200 n.r 12 18 n.r.
2000 1100 1450 n.r.
1900 2100 410 450 n.r. n.r.
500 1700 400 600 n.r. n r.
(N 1)
200 300 n.r.
n.r cooling water n.r.
8 - 20 1.540 (N3) cooling water n.r.
6-8 cooling water Fluxes 800 1000 SiMn 700 - 1000 1600 2000 1540 - 2310
20 30 1.5 40 (N 3) cooling water FeMn slag 400 2500 3800 6000 3080 4620 (N 2)
Electricitat ekWh/t Energia potentiala folosind cocs Total intrare kWh/t Note:
(N 1)
n.r
n.r. 8470 11165 8470 11165
2200 3000 3157 - 3465
5357 - 6465
3140 4310
6880 - 10620
The consumption of raw materials normally contains recycled materials such as dusts and sludges from the abatement system (N 2) The consumption of water is dependant of the water processing equipment and varies from 20 to 40 m3/t in open circuits and from 1.5 to 5 m3/t in closed circuits (N 3) Water consumption is associated to wet dedusting BF = Blast Furnace EAF = Electric Arc Furnace n.a. =data not available n.r. = not relevant
Tabelul 9.6: Date privind consumul pentru producerea sinterului, feromanganului i silicomanganului din minereul de Mn ca factori de intrare specifici
Informaiile disponibile privind consumul de materie prim i energie pentru producerea feroaliajelor speciale, suntr prezentate n tabelul urmtor.
205
Chapter 9
Metal oxides kg/t Electric energy kWh/t Gas m3/t Water m3/t Quicklime kg/t Fluorspar kg/t Aluminium kg/t Metallic iron kg/t Millscale kg/t Others kg/t Notes:
(N 1) (N 2) (N 3) (N 4)
FeNi alloys n.a
FeV
1500 120 6.9 n.a n.r. n.a n.r. n.a
1100 - 2000 (N 1) 2200 - 2800 n.r. (N 2) n.r n.r. 800 - 1000 100 - 150 n.r. n.a
FeMo (N 3) n.a (N 3) 160 405
FeTi
FeB
n.a. 770 55 n.m. n.r. n.r. n.r. (N 4) n.r.
n.a. 6000 11000 75 0.3 n.r. n.r. n.r. n.a n.a n.a
148 155 MJ/t n.r. 20 180 0 30 36 70 23 210 250 550 620 700 (FeSi)
The data presented contains the amount of V2O3 and V2O5 The Consumption of water is very site specific and therefor not representative The consumption data for the production of FeMo are based on one tonne of molybdenum. The amount of metallic iron depends upon the alloy being made e.g. 70% FeTi contains 700 kg of Ti 300 kg of iron per t of alloy; whereas 40% FeTi contains 400 kg Ti and 600 kg iron per t of alloy. n.r = not relevant in this production process n.m. = not measured
n.a = data not available
Tabelul 9.7: Datele privind consumul pentru producerea feroaliajelor ca factori de intrare
specifici
Procesul de calcinare a aglomeratelor de molibden este un proces autotermic, reacia de oxidare fiind aprins. Energia extern sub form de elctricitate va fi prin urmare necesar pentru funcionarea mecanic la cuptoarele cu mai multe cauze. Gazul natural se folosete pentru uscarea concentratelor i pentru a aprinde uleiul de flotaie i crete temperatura la punctul la carereaciile sunt aprinse.
206
Chapter 9
9.2.2 Emisiile
9.2.2.1 Emisiile de aer
9.2.2.1.1 Emisiile de fum i praf
n funcie de materia prim necesar funcionrii instalaiei utilizate, adic pentru concasare, uscare, sinterizare, evacuarea topirii i manevrarea produsului, cea mai important surs de intrare n mediu sunt emisiile de fum i praf. Figura urmtoare arat punctele de emisie poteniale pentru emisiile defum i praf pentru instalaiile de poroducere a feroaliajelor.
Figura 9.9: Diagrama de flux pentru producerea feroaliajelor indicnd punctele poteniale ale emisiilor de aer [tm 35, ECE 1995]
Descrcarea i depozitarea materiei prime poate produce atunci cnd mazterialul cade de pe un transportor pe altul. Praful se mai poate produce i dac transportorul circul prea repede (adic, cu peste 3,5 m/s). Dac se folosete un ncrctor frontal prfuirea se poate vedea i pe distana de transport Praful produs prin procesul de topire este colectat de hote sau n cazul unui cuptor nchis, direct prin sistemul de etanare i transferat la o instalaie de epurare i de desprfuire (adic, cu filtru cu estur sau cu epurator umed). Epurarea se folosete pentru cuptoare nchise. nlturarea gazelor care conin praf i fum din eliberarea oxigenului, prafului de la grire, fumului de la cenua vaporizat dac se folosete un dispozitiv de evacuat minereul i fumul de la toate metalele expuse i de la suprafaa cenuei. Aceste fumuri care se degaj vor fi principal oxizi ai metalelor implicate n procesul de topire Urmtoarele tabele prezint date privind emisiile de praf la producerea dieritelor feroaliaje.
207
Chapter 9
Source Raw material handling Drying Crushing Pelletising/sintering Sintering Dosing station Pre-heating Smelting furnace Tapping Casting Slag handling Product handling (crushing screening storage etc.) Notes:
(N 1)` (N 2) (N 3) (N 4) (N 5) (N 6) (N 7)
HC FeCr kg/t mg/Nm3 0.01 0.02 f (N 2)
MC FeCr kg/t mg/Nm3 n.a f (N 2)
LC FeCr kg/t mg/Nm3 f (N 2)
0.002 (Coke) 0.002 0.01 - 0.02 /t pellets 0.2 0.5 0.01 - 0.02 0.001 0.005 0.02 - 0.1 (N 1) (N 3) (N 3) n.m. 0.02 - 0.05
1 - 50 1 - 15 1 30 (N 4) 1 30 (N 4) 1 15 (N 4) 1 100 (N 4,5,6) 5 12 (N 4) 5 12 (N 3) n.m. r
n.a n.a n.r. n.r. n.a n.r. n.a n.a n.a n.a n.a
n.a n.a n.r. n.r. n.a n.r. n.a n.a n.a n.a n.a
0.082 (Ore) 0.003 n.r. n.r. 0.024 n.r. 0.101 (N 7) 0.2 0.4 (N 4) 0.04 n.a
5 3 n.r. n.r. 5 n.r. 8 (N 7) 3 - 15 (N 4) 10 -15 n.a
The Cr(VI) content of the furnace dust is between 5 100 ppm in the closed and between 1000 7000 ppm in the open furnace The amount of material loss caused by handling and storage of raw material is estimated to be less than 2%. Sampling of the ventilation air leaving the furnace building including tapping and casting area over long periods of time can give an indication of the average values. These show average dust concentrations between 5 and 12 mg/Nm3 and total dust emissions amounting to 0.2 - 0.6 kg/tonne of produced alloy. The present dust emissions are dependent on the furnace type and the used off-gas abatement technique. For instance bag house filters are achieving in many cases already less then 5 mg/Nm3. Dust emissions from a sinter furnace by using a cascade wet scrubber are reported to be below 4 mg/Nm3. This illustrated the range between good and pour performers. The furnace gas from a closed furnace is used as fuel after wet scrubbing The gas is flared only if a customer is temporarily not available. Included in source smelting furnace
n.a. = data not available n.r. = not relevant n.m. = not measured f = fugitive dust emissions r = dust is recycled back into the process
Tabelul: 9.8 Dust emissions by producing ferro-chrome based on one tonne of produced alloy
208
Chapter 9
Source Raw material handling Drying of Woodchips Crushing Weighing dosing station Smelting Tapping Casting Refining Product crushing Notes:
(N 1) (N 2) (N 3) (N 4)
FeSi kg/t f (N 2) n.m. n.m. f mg/Nm3 f (N 2) n.m. n.m. f
Si-metal and calcium-silicon kg/t mg/Nm3 f (N 2) f (N 2) n.m. n.m. n.m. n.m. f f
0.1 - 2 (N 3, 4) (N 4) (N 3) 0.3 0.5
1 - 20 (N 1) (N 3) 512 (N 4) 5 12 (N 4) (N 3) r
0.1 1.5 (N 3, 4) (N 4) (N 3) 0.3 0.5
1 - 20 (N 1) (N 3) 512 (N 4) 5 12 f (N 4) (N 3) r.
Using a bag-house filter some plants are achieving dust emissions below 5 mg/Nm3, corresponding to a cleaning grade of above 99.5%. The silica fume is collected in the filter as a by-product (Micro Silica). The amount of material loss caused by handling and storage of raw material is estimated to be less than 0.2%. If the fume and dust from the tapping area is collected and cleaned in the bag-house the dust emissions are in the same range than the concentration of dust emissions from the smelting furnace. Sampling of the ventilation air leaving the furnace building including tapping and casting area over long periods of time can give an indication of the average values. These show average dust concentrations between 5 and 12 mg/Nm3 and total dust emissions amounting to 0.2 - 0.6 kg/tonne of produced alloy
n.a. =data not available n.r. = not relevant n.m. = not measured f = fugitive dust emissions r = dust is recycled back into the process
Tabelul 9.9: Dust emissions by producing ferro-silicon and silicon-metal based on one tonne of produced alloys
209
Chapter 9
Source BF kg/t Raw material handling Weighing dosing station Smelting Tapping Casting Refining Product crushing Waste heat boiler Electricity production Notes:
(N 1) (N 2) (N 3)
HC FeMn EAF kg/t

mg/Nm
3
MC and LC FeMn kg/t mg/Nm3
Silico-manganese kg/t mg/Nm3
mg/Nm3
f n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0.1 0.3 n.a. n.a.
f n.a. 1 - 10 n.a. n.a. n.a. n.a. r 1 - 10 1 - 10
f n.a. 0.1 0.4 n.a. 0.05 0.1 n.a. 0.1 0.3 n.r. n.r.
f n.a. 5 - 60 (N 3) n.a. n.a. n.a. r n.r. n.r.
f n.a. n.a. n.a. 0.05 0.1 n.a. 0.1 0.3 n.r. n.r.
f n.a. < 25 n.a. n.a. n.a. r n.r. n.r.
f n.a. 0.1 0.4 n.a. n.a. n.a. n.a. n.r. n.r.
f n.a. 560 (N 1) (N 3) 1 - 30(N 2) n.a. n.a. n.a. r n.r. n.r.
Dust emissions from an closed sealed furnace with an venturi scrubber Dust emissions from an open furnace If the de-dusting of the off-gases from a closed sealed furnace takes place in a cascaded wet scrubber dust emissions below 10 - 20 mg/Nm3 are achieved. Some plants that are operating semi-closed furnaces using bag houses for de-dusting are achieving dust emissions below 5 mg/Nm3 BF = Blast Furnace EAF = Electric Arc Furnace n.a. = data not available n.r. = not relevant f = fugitive dust emissions r = dust is recycled back into the process.
Tabelul 9.10: Dust emissions by producing ferro-manganese and silico-manganese based on one tonne of produced alloy
210
Chapter 9
Fe Ni Source Raw material handling

Raw material drying mg/Nm3 1 15
FeV
mg/Nm3 <5
FeMo
mg/Nm3 0.5 - 2
FeTi
mg/Nm3 1 15
FeB
mg/Nm3 1 15
Molybdenite roasting
mg/Nm3 1 15
1 15
n.r. n.r. n.r. n.r. n.r.. n.r. <5
4 - 17 1-5 n.r. n.a. 1 n.r. 1 - 30 5 - 15 (N 1) n.a. 0.5 - 5
1 15
1 - 10
n.r. n.r. n.r 1 15 n.m. n.r. n.r. n.r. n.r. n.r. n.m.
Crushing Pelletising Sintering/ Roasting Dosing Pre-heating Smelting Tipping/Tapping Casting Slag handling Product crushing Notes:
(N 1) (N 2)
<1 (N 2)
1 - 15 n.a. n.a. 1 - 15
n.a. <5
1 15 n.a. n.a. n.a. n.a.
1 - 10 n.a. n.a. n.a. n.a.
Emissions are estimated from the roof exhaust fans Data is due for the production of secondary FeNi where a modern membrane bag filter is used. The presented Figura gives the amount of Ni-oxide as part of the emitted dust from the rotary kiln. n.r. = not relevant n.m = not measured f = fugitive dust emissions r = dust is recycled back into the process
n.a. = data not available
Tabelul 9.11: Dust emissions to air (after abatement) by producing ferro-alloys
211
Chapter 9
9.2.2.1.2 Alte emisii de aer
Cei mai importani poluani la producerea feroaliajelor pe lng praf sunt SO2, NOx, gazul CO CO2, HF, hidrocarburi aromate policiclice (PAH), compui organici volatili (VOCs) i metale grele (metale radioactive). Este posibil formarea dioxinei n zona de ardere i n partea de rcire a sistemului de tratare a gazelor reziduale (sinteza, de-novo). Emisiile pot scpa din proces fie ca emisii temporare sau ocazionale n funcie de vechimea instalaiei i tehnologia folosit. Emisiile temporare sunt n mod normal, monitorizate continuu sau periodic i raportate de un angajat sau de un consultatnt autoritilor competente. n procesul carbo-termic se folosete coninutul fix de carbon ca agent reductor, aceasta nseamn c este sczut coninutul care se degaj din cenua materiei volatile i din umezeal. Materia volatil se compune n principal din hidrocarburi, nu particip la reacie dar prsete cuptorul mpreun cu CO cnd cuptorul este nchis sau arde aproape de suprafa, ntr-un cuptor deschis sau semi-nchis. n ambele cazuri se folosete de la materiale volatile utilizate. Coninutul de sulf din cocsul metalurgic variaz ntre 0,4 i 1,0%. 60-85% din sulf rmne n cenu i aproximativ 5% scap din cuptor sub form de SO2. Producerea aliajelor cu siliciu necesit diferii ageni reductori cum ar fi crbunele, cocsul, cocsul de petrol i mangalul. Acest material conine diferite cantiti de sulf, variaiile tipice sunt ntre 0,5- i 3%. La producerea aliajului, aproape tot sulful scap din cuptor sub form de SO2 sau ca sulf legat la microsiliciu. Folosind un agent de reducere sau un amestec de diferite surse de carbon care au un coninut total de sulf de aproximativ 2-3%, pot apare emisii mai mari de SO2. Gazul rezidual genera6t deprjiea aglomeratelor de molibden, conine cantiti mai mari de SO2 care veste curat normal ntr-o instalaie de desulfurizare producbnd acid sulfuric. Informaii detaliate privind instalaiile privind instalaiile de desulfurizare sunt date n capitolul 2 al acestei documentaii. Gazul de la sfrit, de la instalaia de desulfizare a prjitorului de molibden, conine SO2, de la conversia din SO2 n SO3, va fi de 100%. Coninutul de gaz rezidual are i o cantitate de acid sulfuric pulverizat ct i ceva SO3. Metalele grele intr n proces ca metale radioactive din materia prim. Metalele cu puncte de topire sub temperatura de proces vor scpa ca gaze sub form de vapori de metal care condenseaz parial i oxideaz pentru a forma o parte din praful din cuptorul de topire. Chiar i dup evacuare i ndeosebi n timpul rafinrii temperatura metalului topit i a cenuei sunt destul de mari pentru a permite vaporizarea compuilor att din metal ct i din cenu. Fumul aprut din aceast evaporare implic ntreaga perioad, de la nceperea evacurii i pn cnd turnarea se ncheie. Chair dup ce oala este goal, fumul poate fi degajat dup splarea metalului. n timpul evacurii fumului este colectat i epurat, recipientulul de colectare a fumului la evacuare. n funcie de tipul de minereu utilizat, mercurul poate fi emis n aer. A fost prezentat o instalaie de producere SiMn ca avnd emisii mari de mercur datorit coninutului de mercur din materia prim. Ali productori, de FeMn i/sau SiMn pot folosi aceeai materie prim cu coninut mai mare de mercur. Prin urmare, controlul intrrii mercurului este permis, dac se folosesc asemenea materii prime. n acest caz materia prim necesit un pre-tratament pentru a ndeprta mercurul, altfel mercurul trebuie s fie ndeprtat din gazul rezidual folosind faza de ndeprtare a mercurului. La producerea FeMo fluorina poate fi utilizat pentru a mbunti cenua i seprarea metalului. Fluorina este un minereu de fluorur de calciu ca fondant i pentru a scdea punctul de topire i vscozitatea cenuei rezultnd ntr-o sporire a fluiditii cenuei. n plus, cnd se amestec cu oxid de calciu, erduce coninutul de fosfor i sulf din metal. Punctele de topire mai sczute favorizeaz separarea metalului de cenu deoarece cenua rmne mult timp lichid, dup rcire. Acest efect mpreun cu vrsco zitatea redus fcnd ca picturile mici, dispersate, s se scufunde, s coaguleze n metal n partea de jos. Totui, utilizarea fluorinei ca agent fondant
212
Chapter 9
rezult n emisiile de fluoruri, n gama de la 150- la 260 mg/Nm3. Datorit faptului c fluorura este biotoxic, trebuie s se reduc fluorina ct mai mult. Tabelul 9.12 de mai jos prezint cteva date privind emisiile de aer msurate recent la producerea feroaliajelor n vrac.
213
Chapter 9
FeCr HC FeCr
kg/t mg/N m3 n.a. n.m. n.a. n.a. n.m. n.a. n.a.
FeSi MC and LC FeCr

kg/t n.r. n.m. 110 (N 3) n.m. n.m. n.m. Cr < 0.01 Cr6+ < 0.002 n.a. n.a. n.a. mg/N m3 n.r. n.m. n.a. n.m. n.m. n.m. n.a. kg/t 20 (N 7) traces 4240(N 4) 15 n.m. 5g/t (N 8) n.a. mg/Nm
3
Si-metal
FeMn HC FeMn BF EAF

kg/t 1 - 1.5 n.a. 4000 4500 1 n.a. n. a. Hg (n.a.) mg/Nm3 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. kg/t 0.002 - 0.1 n.a. 1200 1500 n. a. n.a. n.a. Hg (n.a.)
MC and LC FeMn
kg/t n. a. n.a. 1560 2340 (N 5) n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. mg/N m3 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Silicomanganese
kg/t 0.002 0.1 n.a. 1100 1800 n. a. n.a. n. a. Hg (0 - 0.002) mg/N m3 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
kg/t 12 18 n.m. 6500 (N 4) 10 13 n.m. 3g/t (N 8) n.a.
SO2 CO CO2
NOx
0.2 - 3.0 n.m. 1200 2000 (N 1) 0.5 - 1.5 n.m. 0.2 g/a (N 2) Cr (in the dust) 1 - 15% CrVI 0.1 0.3% (N 6) n.m. n.m. 0.02 - 0.05
230. traces 55 g/Nm3 170 n.m. n.a. 0.78 gHg/N m3 (N 8) 0.02 0.9 n.m.
HF PCDD/F Heavy metals
mg/N m3 100 160 n.m. 55 g/Nm3 . 80 110. n.m. n.a. 0.131 gHg/ Nm3 (N 8) 0.02 0.9 n.a.
mg/Nm3
n.a.
n.a.
PAH VOC Cyanides

Notes (N 1)
n.m. n.m. n.a.
n.a. n.a. n.m.
0.0015 (N 8) 0.045 (N 8) n.m.
0.003 (N 8) 0.13 (N 8) n.m.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a. n.a.
The emissions of CO2 include total emissions from the pre-treatment smelting and post furnace processes. The external use of the CO-gas from the smelting furnace reduces the local emissions from the FeCr plant only (N-2) The yearly amount of dioxin emissions is only due for a sinter furnace. Dioxins from one sinter furnace have been measured to 1.5-4 g/a This data is however limited and needs further investigation. (N 3) The emissions are due to 80 kg/t for natural gas fired of dryer, ladle heating etc. and 30 kg/t form the electrode pastes that is consumed. (N-4) This CO2 data contains the amount of fossil as well as the amount of biological CO2. (N 5) This CO2 data is due for the silico-thermic production of LC FeMn. The CO2 emissions by producing MC FeMn from HC FeMn are about 100-500 kg/t of alloy. (N 6) The amount of Cr VI in the dust is emitted from a semi closed furnace; cyanides = 0.2 - 0.05 from a closed furnace. (N 7) The high value correspond to a production of high purity FeSi. in which a great quantity of petrol coke is used (N 8) Results from comprehensive 24 h surveys of air emissions from the production of FeSi 75 and high purity Si-metal. In this case it should be noted, that the data are based on relatively short measuring periods at two specific plants, and should not be taken as general for the industry. More measurements are planed within the industry. : n.a. = data not available n.r. = not relevant n. m. = not measured
Tabelul 9.12: Emissions to air (after abatement) by producing bulk ferro-alloys
214
Chapter 9
The major emissions to air by producing primary ferro-nickel are listed in the Tabelul shown below.
Operation Dust/Fume Total Ni Others LL Ore crushing HL HL HL Drying HL HL Roasting HL LL Reductive calcination HL LL Smelting HL ML SiO2 Converting HL LL Pouring
VL ML Very low level Medium level LL HL
Emissions to air SO2 LL
HL LL Low level High level
CO2 ML ML ML
CO LL LL LL
Gases NOX H2S LL LL -
Ni(CO)4 -
others -
ML ML -
ML LL -
LL LL -
- Absent
Tabelul 9.13: Emissions to air from Ferro-nickel [tm 109, UNEP 1993]
Emission concentration Figuras for the production of ferro-alloys recovered from steel mill residues in a submerged electric arc furnace are presented below.
Pollutants Dust S02 CN HC F Cd Cd +Hg + Ti As Se Te Zn Pb CO2 Concentrations (gas and particles) mg/Nm3 2-5 < 100 0.002 - 0.006 < 50 0.1 - 1.5 < 0.001 < 0.1 < 0.003 < 0.002 < 0.002 0.02 - 0.05 < 0.005 1.2 1.5 t/t of alloy
Tabelul 9.14: Emission concentration Figuras by producing secondary ferro-alloys
9.2.2.2 Emisiile de praf la producerea ferosiliciului i metalului Si pe tona de aliaj produs
Mrimile grele cum ar fi concasoarele i ventilatoarele mare la producerea feroaliajelor pot mri emisiile de ygomot ni vibraii. De asemenea, splarea mecanic la eliberarea din oale, poate fi o surs de zgomot.
9.2.2.3 Emisia de ap
Pentru producerea feroaliajelor emisiilde ap depind foarte mult de proces. De exemplu, sistemul de epurare i tipul de tratare a apei reziduale folosit. Exist o colectare a apei, n
Chapter 9
industria feroaliajelor. Cteva instalaii utilizeaz un echipament de tratare a apei reziduale n care apa din diferite procese de producie ct i apa care se evacueaz vor fi purificate mpreun. Alte faciliti utilizeaz un sistem de tratare separat pentru apa de ploaie i un proces de tratare special penmtru apa rezidual din diferite procese. Poluanii principali ai apei sunt compuii solizi n suspensie i compuii metalelor-. Apa rezidual este tratat pentru a ndeprta metalele dizolvate i compuii s0olizi i este reciclat sau refolosit ct mai mult n proces. Apele reziduale posibile sunt: Apa ce se evacueaz la suprafa i cea de drenare Apa rezidual din cenu i din granulele de metal Apa de rcire Apa contaminat este n mod normal condus la o cuv de decantare sau la un bazin de decantare pentru a se sedimenta particulele solide n suspensie. Fazele de precipitare sunt deseori utlizate pentru a ndeprta compuii metalelor din ap. n cazuri speciale, de exemplu, prin curarea apei de epurare din cuptorul de calcinare a molibdenului se folosesc schimbtoare de cldur cu iono pentru a ndeprta compuii metalelor cum ar fi seleniul i reniul din apa de epurare. n principal particulele se compun din particule foarte fine, prin urmare este necesar s se adauge coagulant pentru a ajuta la depunerea n cuva de decantare sau n bazinul de decantare particulele solide n suspensie sunt de obicei sub 20 mg/litru, ceea ce permite refolosirea sa n epuratoare ca agent de rciere sau ca ap de proces pentru alte scopuri. Prin producerea FeCr n cuptoare nchise, emisiile de ap tipice, pentru o ton de Fr Cr produs, vor fi particule solide n suspensie n gama de la 5-10 gr. cu cantitatea total de Cr de 10-20 mg i cantitatea de PAH de 0,3-1 g. Tratarea apei de proces include n acest caz o cuv de decantare czu plci, filtre cu vid, filtru de nisip i de carbon. Dac se folosesc o cuv de decantare, granulaia cenuei i bazinele de decantare emisiile de particule solide n suspensie vor fi n mod corespunztor de 75-150gr cu o cantitate total de Cr de aproximativ 5 gr, zinc 3-7g i cianur n gama 1-3g/tona de FeCr. Pentru producerea LC FeCr s-a raportat o cantitate de Cr descrcat n apa rezidual mai mic de 0,3g /t de produs. Emisiile de PAH n ap dup epurare pentru producerea FeMn s-au raportat a fi n gama 0,05-0,2 g/t FeMn. Apa rezidual contaminat n sistemul de epurare din industria de recuperare a aliajului, este curat ntr-o instsalaie separat pentru apa rezidual n care poate apare i ap de ploaie atunci cnd sen cur locul. Particulele oxidate parial coninute n ap sunt concenztrate ntr-o cuv de decantare i apoi separate de apa liber prin dou filtre-pres. Aglomeratul din filtru rezultat cu umiditate 20-25% se compune din urmtoarele: ZnO SiO2 Ca O FeO PbO Hg 30-40% 10-15% 5-15% 5-7% 3-5% 0,001%
Cantitatea de aglomerat, uscat este de 200-400 kg/t de aliaj. Aglomeratul din filtru este expediat la intervale de timp regulate pentru a recicla zincul i plumbul fie prin ISP (Procesul de topire imperial) sau procesul Wqaeltz Datorit necesitii de a controla concentraia de sare din apa rezidual, evacuare lichidului din sistemul de epurare a apei care circul, aproximativ 0,5-2 m3/t de feroaliaj sunt curate n cteva faze.
216
ndeprtarea cianurii
Chapter 9
Reducerea Cr6+ la Cr3+ Precipitarea hidroxizilor de metal la pH ridicat mpreun cu oxidarea cianurilor Precipitarea fluorinei i curarea apei de particulele i nisip din filtru
Rezultatele tratrii apei reziduale n emisiile din ap sunt prezentate mai jos.
As 0.002 Cr 0.02 0.06 Ni 0.03 0.08 Zn 0.06 0.16 Cu 0.03 0.08 Cd 0.006 0.03 Pb 0.006 0.03 Hg 00.005 F 9.0 28.0 N 12 64 CN 00.08
g/t
Tabelul 9.15: Emisiile de ap prin recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oelrii utiliznd
procesul de desprfuire cu plasm ce epurator conform tehnicii de epurare utilizate Datele raportate pentru instalaiile de tratare a apei, reziduale pentru calcinarea molibdenului sunt prezentate n urmtorul tabel.
H2SO4 kg 32.9 HF kg 0.3 Mo mg 25.9 Bi mg 0.03 Pb mg 0.29 Cu mg 0.05 Zn mg 1.72 Sn mg 0.03 COD mg 0.42 Re mg 7.10 As` mg 0.26 Se mg 0.29
Not: Elenentele se bazeaz pe 1 ton de Mo produs ca trioxid de molibden
Tabelul 9.16: Emissions to water by roasting molybdenite
9.2.2.4 Produse secundare, rezidurile din proces i deeuri
Producerea feroaliajelor este legat de generarea unui numr de produse secundare, reziduri i pierderi care sunt enumerate n Catalogol de Deeuri European (Decizia 94/3/EEC). Cele maiimportante reziduri de proces specifice sunt praful de filtru, rezidurile lichide de la epuratoarele umede, cenua la procesul de topire, cptuelile de la cuptor folosite i materialul de ambalare cum ar fi butoaiele i sacii mari. Aceste reziduri sunt parial vndute ca produse secundare, reciclate n proces sau n cazul deeurilor fr utilitate economic., transportate la un depozit. Cantitatea de cenu i praf de filtru sau reziduri lichide generate pe tona de feroaliaj produs i posibilitile sale de valorificare sunt prezentate n tabelul urmtor.
Feroaliaj Cenu / t Compoziia aliaj analitic 1,0-1,7 t/t n principal, amestec de spirel MgO, Al2O3, forsterit, 2MgO, SiO2 i Cr2O3 (315%). Cenua este foarte stabil din punct de vedere chimic n.a. n.a Reciclaerea, refolosirea i descrcarea Bucile mari concasate i cenua granulat se folosesc ca materiale de construcii i drumuri Cenua poate fi de asemenea folosit ca material pentru sablare i pentru producerea formelor de turnare refractare
FeCr
HC FeCr
MC FeCr
217
Chapter 9
CaO 44-45% 23-33% SiO2 MgO 9-13% Al2O3 5-9% 2,5Cr2O3 6,5% FeO 0,61,2% Aliaj recuperat din rezidurile 0,4 1,2 CaO 25-40% 35-50% de la oelrii. t/t SiO2 MgO 3-15% 12-18% Al2O3 < 3% Cr2O3 < 2% Fe2O3 Metal Si 20-30 kg/t Si sau FeSi 20FeSi 30% 5SiO2 20% SiC 2040% CaO 2540% 3Al2O3 35% Calciu - Siliciu 0,4 - 0,6 t/t SiO2 10-20% SiC 25% CaO 60% Al2O3 10% CaC2 8% n.a
LC FeCr
1 t/t
Cenua va fi ncrcarea terenului
pentru
Bazicitatea sczut a cenuei (0,7 la 0,8) asigur formarea silicatelor stabilicare sunt insolubili. Cenua este folosit n construcii Producerea metalului Si i a FeSi este aproape un proces fr zgur (cantiti mici de cuar se transform n cenu <1%). Cenua va fi folosit pentru ncrcarea terenului. n timpul rafinrii metalului cu siliciu i FeSi, cantiti mici de cenu sunt produse. cenua va fi folosit pentru ncrcarea terenului Toat cenua este reciclat n cuptor
155053 Cenu evacuat standard (coninut sczut de MnO) din furnal i folosit ca material de construcii Cenu din furnal mbogit (coninut mare de MnO) se vinde ca materie prim pentru producerea silico-manganului Cenu evacuat standard (coninut sczut de MnO) se folosete ca material de construcii Cenu din furnal mbogit (coninut mare de MnO) se vinde ca materie prim pentru producerea silico-managnului Cenua se folosete ca materie prim pentru producerea silico-manganului
FeMn
HC FeMn
Furnal 0,4-0,8 t/t
Cuptor cu n..a arc electric 0,4 0,8
MC FeMn
1,6 1,9 t/t
n.a
218
Chapter 9
LC FeMn SiMn FeNi FeV
1,6 1,9 t/t 0,9-2,2 t/t n.a 2,6-3 t/t
n.a n.a n.a n.a
Cenua se folosete ca materie prim pentru producerea silico-manganului Cenua se folosete ca material de construcii Cenua se vinde ca materie prim secundar pentru industrie, adic pentru producerea materialelor refractare n funcie de compoziia cenuei se vinde pentru alte procese sau depozitat pe cmp.
FeMo
1,5-2 (N1)
t/t n.a
FeW, FeTi, FeB n.a n.a FeNb 1,9 t/t n.a Not: (N1) Cenua / tona de aliaj pentru FeMo include greutatea nisipului adugat n cenu.
Tabelul 9.17: Generarea, reciclarea, refolosirea i descrcarea cenuei de feroaliaj
Ferro-alloy FeCr HC FeCr
Dust or sludge/t of alloy

20 - 80 kg/t (N 1)

Recycling, reuse and discharge
The dust from the furnace will be landfill The dust from crushing and screening is remelted in the furnace, or in used in the stainless steel production The dust from the raw material transport systems, coke drying, agglomeration and dosing station can be recycled back into the processes Sludge from wet scrubber will contain PAH and heavy metals and need to be discharged on a hazardous waste landfill About 8 - 10 kg/t of coarser dust with high chromium content that is collected in a waste heat-boiler alter a semi-closed furnace can easily recirculated to the furnace after agglomeration The dust is recycled back to the smelting furnace The furnace dust is high in ZnO (20 - 60%) and PbO (2 - 6%). It is pelletised and recycled by the Zn industry (I.F. smelter, or by using the Waelz process as an intermediate concentration step. Sludge from wet scrubber will contain PAH and heavy metals and need to be discharged on a hazardous waste landfill Silica fume (micro silica) is collected in the bag filter and sold as a by-product. Micro silica is used as a cement additive, which increase the strength of the concrete and led to a very smooth surface that prevents the concrete from water infiltration. The coarse part of the dust that is relatively rich in manganese is agglomerated and recycled to the furnace or used as raw material for the production of silico-manganese in an electric arc furnace. The fine dust can sometimes be valued in other industries or is discharged to a landfill Sludge from wet scrubber will contain PAH and heavy metals and need to be discharged on a hazardous waste landfill Dust and sludge is recycled, valued in other industries or discharged to a landfill Sludge from wet scrubber will contain PAH and heavy metals and need to be discharged on a hazardous waste landfill Dust and sludge is recycled, valued in other industries or discharged to a landfill
MC FeCr LC FeCr Alloy recovery from steel mill residues FeSi Silicon-metal FeMn HC FeMn
n.a. 70 kg/t 100 - 500 kg/t.
200 - 300 kg/t 300 - 400 kg/t Blast furnace 100 - 300 kg/t
EAF 30 - 50 kg/t
MC FeMn
EAF 30 - 50 kg/t
219
Chapter 9
LC FeMn SiMn
EAF 30 - 50 kg/t 30 - 50 kg/t
Dust and sludge is recycled, valued in other industries or discharged to a landfill Dust and sludge is recycled, valued in other industries or discharged to a landfill Sludge from wet scrubber will contain PAH and heavy metals and need to be discharged on a hazardous waste landfill Dust is recycled to the smelting process or partly be discharged to a landfill The off-gas leaving the roaster contains dust up to 15% of the concentrate feed. Most of the dust and sludge from the off-gas cleaning is recycled to the concentrate feed. Dust is recycled to the smelting process or partly be discharged to special waste disposal Dust from the furnace is discharged to a landfill except for some FeNb
FeNi FeV Molybdenite roasting FeMo FeW, FeTi, FeB, FeNb Notes:
(N 1) (N 2)
n.a. n.a. n.a.
n.a. n.a.
The composition of the dust or sludge varies depending on the used smelting furnace and the raw materials. In dust from a semi-closed ferro-chrome furnace a Cr VI content of 0.1 0.3% has been detected
Tabelul 9.18: Generation, recycling, reuse and discharge of dust and sludge from the air abatement system
9.2.3 Recuperarea energiei

Producia de feroaliaje este un proces mare consumator de energie deoarece sunt necesare temperaturi nalte pentru reducerea oxizilor de metal i topire. Printre factorii care afecteaz consumul de energie se numr calitatea materiilor prime i tratarea iniial naintea topirii, utilizarea energiilor reactive i coninutul termic al proceselor. Energia folosit n procese poate fi asigurat sub form de energie electric sau combustibili fosili sub form de crbune, cocs, mangal i uneori gaze naturale. Energia asigurat fie ntr-un Furnal sau ntr-un furnal cu arc electric este transformat att n energie chimic format prin procesele de reducere, ct i ca energie a gazului rezidual (gaz bogat n CO) i cldur. Energia gazelor reziduale este n principal reprezentat ca o cldur de proces n cazul unui furnal semi-nchis sau prin coninutul de CO, CH4 i H2 n cazul folosirii unui furnal nchis. Gazele de proces sunt produse n procesul de topire dac se folosete carbonul ca agent de reducere. CO poate fi folosit ca combustibil secundar i transferat prin conducte n zona uzinei ca orice alt combustibil gazos. El poate fi folosit prin ardere direct, ca de exemplu n cuptoarele de sinterizare, sau pentru uscarea sau prenclzirea arjei, ca i pentru recuperarea energiei, sub form de ap cald, abur i/sau electricitate. Prin producerea de FeMn C ntr-un furnal, gazul superior bogat n CO va fi desprfuit i va fi parial folosit pentru a nclzi cauperele. Excesul de gaz va fi ars ntr-o uzin adiacent pentru a produce abur supranclzit i apoi energie electric ntr-o turbin de reinere/contrapresiune. Diagrama fluxului de energie de mai jos arat fluxul de energie ntr-un furnal submers cu arc electric de 10 MW pentru producerea de silicon-metal (aliaje cu Si).
220
Chapter 9
Figura 9.10: Fluxul de energie ntr-un furnal de 10 MW pentru siliciu [tm 152, A. Schei, J.K.Tuset, H. Tveit 1998]
Dac se folosete un furnal submers cu arc electric pentru producerea de FeCr, FeSi, silicon-metal, SiMn sau FeMn, CO gazos rezultat din procesul topirii arde n aer crend astfel un gaz rezidual fierbinte. Prin urmare, furnalele semi-nchise sunt echipate uneori cu un cazan recuperator ca sistem integrat de recuperare a energiei. Cazanul recuperator produce abur supranclzit care poate fi vndut uzinelor vecine sau folosit pentru producerea de electricitate ntr-o turbin de contrapresiune. n timpul producerii de FeCr, FeMn i SiMn ntr-un furnal nchis cu arc electric, gazul rezidual conine un procent de CO, care este colectat fr a fi ars deasupra suprafeei arjei. Acest CO este un combustibil de calitate care este folositor fiind folosit la producerea energiei electrice sau vndut unei uzine vecine ca combustibil secundar sau ca gaz de sintez care servete ca materie prim n procesele chimice. O compoziie tipic a gazului bogat n CO, format ntr-un furnal nchis ce produce FeCr C, conine 75-90% CO, 2-15% H2, 2-10% CO2, 2-5% N2 i <5% H2O. Tabelele urmtoare dau o privire de ansamblu cu privire la diferitele posibiliti de recuperare a energiei i de folosire a acesteia..
221
Chapter 9
Ferroalloy FeCr FeSi Si-metal FeMn SiMn Total
Number of plants
Electrical energy used [GWh/a]
1 9 3 3 (N 1) 16
360 4940 1250 1850 8400
Possible recovery [GWh/a] Electrical Thermal energy energy 140 856 1024 163 215 80 550
Total
Actual recovery [GWh/a Electrical energy Thermal energy
Total
140 1880 378 630 3028
115 80 195
183 1 216 400
298 1 296 595 (N 2)
1099
1929
Notes: Energy recovery data of 16 Norwegian ferro-alloy plants. [tm 159, INFACON 7, 1995]
(N 1) Gas is partly used as fuel or synthetic gas (N 2) From the reported 16 ferro-alloy plants in 1989 energy has been recovered by 8 plants
Tabelul 9.19: Privire general asupra recuperrii energiei n industria norvegian a feroaliajelor n 1989 [tm 159, INFACON 7, 1995]
Ferro-alloy Furnace type Drying Ladle heating Sintering Pre-heating Hot water Steam Electricity Neighbouring mills
HC FeCr Semi-closed EAF Closed EAF Blast furnace
HC FeMn Semi-closed EAF Closed EAF
SiMn Semi-closed EAF Closed EAF
FeSi Semi-closed EAF
Si Semi-closed EAF
Hot stoves
Remark: Energy recovery is not always be used, because local conditions for instance local prices of energy, periods of production and the absence of possible customers should be taken into account.
Tabelul 9.20: Energie recuperat prin producerea de feroaliaje vrac
223
Chapter 9
9.3 Probleme care trebuie avute n vedere la alegerea BAT (Tehnici Optime Posibile)
Aceast parte prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i deeurilor, ca i tehnici care reduc consumul de energie n ansamblu. Toate sunt disponibile sin punct de vedere comercial. Pentru a ilustra tehnicile sunt date exemple care ilustreaz o nalt performan ecologic. Tehnicile care sunt date ca exemplu depind de informaiile date de ctre industrie, de statele membre ale Uniunii Europene i de evaluarea Biroului european al IPPC. Tehnicile generale descrise n Capitolul 2 Procese comune se refer n mare msur proceselor din acest sector i influeneaz maniera n care procesele principale i asociate sunt controlate i operate.
9.3.1 Materiale, depozitare i manevrare

Materia prim folosit pentru producerea de feroaliaje este constituit n principal din minereuri, concentrate, ageni de reducere, combustibili solizi i aditivi. Impactul ecologic principal prin depozitarea i manevrarea acestor materiale este constituit de scpri de praf i contaminarea apelor de suprafa i a solului cauzate de splare sau de ploaie. Pentru a preveni contaminarea, materiile prime sunt depozitate de preferin pe suprafee tari acolo unde este posibil depozitarea n interior sau la exterior, n funcie de structura potenial prfoas i de proprietile chimice ale materialelor. Pentru a pstra materialele curate, suprafaa de depozitare poate fi de asemenea mprit n zone de depozitare. Materiale uscate cu granulaie fin trebuie depozitate i manevrate la interior acolo unde se folosesc silozuri nchise, hambare sau bene de ncrcare pentru a preveni scprile att n mediu, ct i n zona de lucru. Prfuirea excesiv poate fi de asemenea nlturat prin pulverizare de ap peste materialele uscate cu granulaie fin. Pentru transportul materialelor uscate cu granulaie fin se folosesc conveioare nchise i sisteme de transfer acolo unde pentru puncte de ieire de pudrare se folosesc echipamente de extracie i filtrare. Aerul purttor de praf din silozuri, conveioare nchise i din sisteme de ncrcare este curat prin folosirea de filtre cu saci, care pot fi monitorizate prin msurarea scderii presiunii pentru a putea controla mecanismul de curare. Unele uzine folosesc concasoare sau echipamente de aglomerare pentru obinerea mrimea dorit a meterialului arjei. Filtre cu saci cur aerul aspirat de concasoare i echipamente de aglomerare. Pentru a evita degajarea de praf exist de asemenea echipamente de mcinare umed, filtrare i peletizare. n acest caz apa este reciclat. Instalaiile de concasare sunt astfel construite nct s micoreze vibraiile i emisiile de zgomot. Praful colectat este reciclat n sistemul de ncrcare, ceea ce poate presupune o etap suplimentar de aglomerare.
9.3.2 Tehnici de pre-tratare

Minereurile mbogite, mai ales pentru producerea de FeCr, n general nu sunt gata disponibile ca material n bulgri. mbogirea minereurilor de calitate inferioar prin mcinare umed i mbogirea prin metode gravitaionale umede (separare prin medii dense, splare n maini de zeaj, splare spiral, mese de splare etc.) cu scopul de a nltura sterilul din minereu i a crete coninutul de Cr2O3, de exemplu, devin prin urmare practici comune pe o scar din ce n ce mai larg pe plan mondial. Multe dintre aceste procese asigur un produs mbogit fin granulat care trebuie uscat prin filtrare i trebuie aglomerat prin brichetare, sinterizare sau peletizare/sinterizare nainte de topire. Reductibilitatea diferitelor minereuri este destul de diferit. Vorbind la general despre producerea de FeCr, minereurile podiforme sunt reduse uor, cele stratiforme nu chiar aa de uor. Din aceast cauz, minereurile podiforme vor da cel mai adesea o recuperare a cromului de peste 90%, n timp ce unele dintre minereurile stratiforme au o recuperare sub 80% pe traseele convenionale de producie. Acesta este cazul minereurilor din Africa de Sud. n procesul cu plasm DC, recuperarea este de peste 90%. Aceasta compenseaz consumul mare de energie electric necesar pentru a crete temperatura de proces pentru a atinge o reducere
Chapter 9
mai rapid. O alt cale de cretere a ratei de reducere a minereurile stratiforme este de a crete suprafaa de reacie. Aceasta se poate atinge prin mcinarea minereului pn la dimensiune foarte fin i peletizare/sinterizare. Pentru minereurile podiforme, beneficiile recuperrii prin aceste ci procesuale alternative nu vor avea aceeai magnitudine. Materiile prime primare, cum ar fi cocsul, sau materiile prime secundare, ca panul de titaniu sau deeurile metalice trebuie uscte nainte de folosirea lor n proces. n unele cazuri uscarea cocsului este important pentru a nltura umezeala i, n funcie de climat, zpada i gheaa..
EXEMPLU 9.01 USCAREA COCSULUI NTR-UN CUPTOR CU CUV Descriere: Pentru uscarea cocsului pentru producerea feroaliajelor se folosete un cuptor cu cuv. Cuptorul folosete drept combustibil gaz de evacuare bogat n CO de la cuptorul de topire. Pentru echipamentul de risipire a fumului se poate folosi foarte bine un filtru cu saci sau un scruber umed. Principalele beneficii ecologice: Un cuptor cu cuv produce mai puin praf i pulberi. Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil reduce consumul general de energie al procesului. Consumul energetic este de 550 700 MJ. Date operaionale: nu exist Efecte inter-medii: Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil reduce consumul de ali combustibili naturali fosili. Date economice: nu exist Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente care folosesc cocs stins umed; folosirea gazului bogat n CO este planificat la uzinele care opereaz furnale nchise. Referine: [tm 141, Finlanda 1998]
Deeurile metalice, panul i uneori aschiile trebuie curate de ulei i lichidele de rcire, care se pot face ntr-un cuptor rotativ. Exemplul urmtor descrie o uzin de degresare a deeului (span) de titaniu care este folosit la producerea de ferotitan secundar.
EXEMPLU 9.02 DEGRESAREA DEEULUI (SPAN) DE TITANIU FOLOSIT LA PRODUCEREA DE FEROTITAN Descriere: Sistemul de degresare nltur uleiul i apa din panul de titan i span pentru a putea fi folosite n siguran ntr-un cuptor electric cu inducie. Span-ul este uscat ntr-un usctor rotativ (instalat n 1993) care este proiectat s trimit spanul printr-un curent de gaze de combustie reciclate dintr-un post-arztor. Materialul este alimentat n degresor printr-o band transportoare i este colectat dup degresare n bene de ncrcare nainte de topire. Gazele ncrcate de ulei sunt preluate din usctor de ctre evi i duse ntr-un ciclon pentru colectarea prafului i uleiului. Gazele sunt apoi trecute prin post-arztor, care este nclzit cu un arztor cu gaze. Post-arztorul este proiectat s permit arderea complet a vaporilor de ulei 8de exemplu, distrugerea compuilor organici volatili prin oxidare termic). Gazele/vaporii de combustie sunt fie recirculate prin usctor fie sunt trimise prin conducte la un al doilea ciclon. Registrele de co controleaz proporia de gaze recirculate. Din ciclon, gazul intr n instalaia de filtrare (construit n 1998). Un material absorbant (bicarbonat de sodiu pudr) este injectat n conducte n faa filtrelor pentru a anihila orice gaz acid care ar putea exista i a preveni corodarea instalaiei de filtrare. Temperatura maxim a gazelor care ptrund n instalaia de filtrare este de 350C. Filtrul este cotat la 7000 Nm3/h (la 350 C) i conine 576 filtre ceramice. Filtrele sunt tubulare i sunt confecionate din silicat de calciu sau din silicat de aluminiu. Ciclul de curare este n ntregime automatizat i curirea se realizeaz printr-un sistem cu impulsii pneumatice inversate. Emisia de particule din coul de evacuare este continuu monitorizat i orice deviere de la o valoare prestabilit va declana alarma. Instalaia pentru gaze lucreaz cu nivele de emisii de particule sub 5 mg/Nm3.
225
Chapter 9
Figura 9.11: Sistem de curare a gazului pentru o instalaie de degresare
Principalele beneficii ecologice:
Emisii n aer: Particule Compui organici volatili (COV)
Emisii n ap: Emisii pe pmnt: Praful din gazele reziduale este dus la o groap de deeuri autorizat. Cantitatea de praf de gaz generat depinde de cantitatea i calitatea span-ului procesat. Date operaionale: Instalaia folosete urmtoarele utiliti: Gaz Cantitatea de gaz consumat variaz larg n funcie de densitatea materialelor procesate i de cantitatea de ulei i umezeal din acestea. Consumul mediu este de 374 m3/ton de span procesat. Electricitate Instalaia nu este contorizat independent. Cu toate acestea, s-a calculat c consumul de electricitate este n general de 180 kWh/ton de span procesat. Ap Nu se utilizeaz. Efecte inter-medii: Natura este de asemenea natur nct emisiile sunt mai mult n aer dect n celelalte pri constituente ale mediului. Pentru cele mai multe dintre aplicaii, industria metalurgic a standardizat o instalaie de filtrare cu saci pentru a controla emisiile n aer. Cu toate acestea, pentru aceast aplicaie a fost ales un filtru ceramic datorit temperaturii nalte a curentului de gaze reziduale. Filtrul ceramic va permite de asemenea o bun filtrare, cu cel mai sczut impact asupra mediului. Au fost luate n calcul i sisteme cu scrubere umede, dar au fost respinse. Un tip umed de captare, aa cum este scruberul Venturi, va duce la reziduuri lichide care ar fi mai dificil i mai costisitor de deversat i ar conine o cantitate important de ap. Fumul (?) din coul principal de evacuare va fi de asemenea umed i nu att de bine deversabil. Date economice: Costuri ale proiectului Usctorul rotativ i post-arztorul au fost instalate n 1993. Costul n 1998 ar fi de ordinul a 0,607 mil. EUR Ciclonul, conductele, instalaia de filtrare (cu filtru ceramic) (instalate n 19981) 0,410 mil. EUR Cost total estimat al proiectului 1,017 mil. EUR Aplicabilitate: Uzine noi i existente Referine:
sub 5 mg/Nm3 distrui n post-arztor COV sunt cu mult sub nivelul admis de 20 mg/Nm3 nici una
Chapter 9
9.3.3 Sinterizarea
Aa cum a fost menionat deja, un mare numr dintre minereuri i concentrate sunt disponibile ca pulberi. Pentru a folosi aceste pulberi, unele uzine, mai ales cele care produc FeCr, folosesc pelete sinterizate ca materie prim n furnal. Cel mai important motiv pentru sinterizarea pulberilor este obinerea unei mai bune poroziti a arjei cu o mai bun penetrare i o eliminare mai bun ale gazului generat de reaciile de reducere. Sinterizarea se poate face n cuptoare de sinterizare cu cuv, cu grtar sau cu band de oel, unde cuptorul cu band de oel asigur cteva avantaje economice i ecologice.
EXEMPLU 9.03 Cuptorul de sinterizare cu band de oel Descriere: Cuptorul de sinterizare cu band de oel este folosit pantru a sinteriza pelete de cromit n producerea de FeCr. Cuptorul de sinterizare cu band de oel este nchis. Gazele de eapare din cuptorul de sinterizare i punctele de pulverizare pot fi curate cu un scruber umed de joas presiune sau un filtru cu saci. Exploatarea procesului este controlat de un sistem computerizat de control.
Figura 9.12: Cuptorul de sinterizare cu band de oel
Principalele beneficii ecologice: Consumul de energie extern ntr-un Cuptor de sinterizare cu band de oel este mai mic n comparaie cu un cuptor cu cuv i cu grtar. Ca o consecin, emisiile de CO2 i SO2 sunt mai mici. Reziduurile lichide de la tratarea gazelor de eapare pot fi reciclate napoi n etapa de mcinare umed. Date operaionale: Consumul de energie este de 700 1400 MJ/tona de pelete. CO gazos din topitor este folosit drept combustibil mpreun cu pulberile de cocs. Niveluri de emisii pentru praf Scruber umed < 10 mg/Nm3 Scruber umed n cascad poate atinge < 4 mg/Nm3 Filtru cu saci < 5 mg/Nm3 Efecte inter-medii: Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil reduce energia extern necesar pentru procesul de sinterizare, ceea ce duce la o emisie mai mic de CO2 i reduce impactul gazelor de ser asupra atmosferei, dac se ia n calcul economisirea resurselor de energie extern. Scruberul umed produce ape reziduale care por fi reciclate n etapa de mcinare umed. Date economice: nu exist
227
Chapter 9
Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente care folosesc pelete sinterizate ca materie prim pentru cuptor. Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil este posibil numai la uzinele care utilizeaz furnale nchise. Referine: [tm 141, Finlanda 1998]
9.3.4 Pre-reducerea i prenclzirea

Pre-reducerea minereurilor de cromit i mangan reduce consumul specific de energie electric i crete productivitatea cuptorului de topire. n producerea de FeCr, pulberile de minereu de cromit sunt peletizate cu cocs ca reductor i aprinse ntr-un cuptor rotativ. Cuptorul este nclzit cu un arztor cu praf de crbune/CO/pcur. Cldura rezidual din cuptor este recuperat de un cazan recuperator pentru a produce abur. Gazul rezdual este curit ntr-un filtru cu saci. Peletele pre-reduse sunt stocate ntr-o ben de ncrcare tampon perfect etan pentru a preveni re-oxidarea. Materialul redus este apoi ncrcat fierbinte n cuptor, care combin pre-reducerea cu prenclzirea. A fost menionat faptul c tehnica de pre-reducere deplin implementat i operat continuu ntr-o uzin metalurgic de ferocrom din Japoniascade consumul de energie pn la 2000 2100 kWh/t de FeCr (tm 114, EnviroSence 1995). Punctul slab al procesului de pre-reducere este o posibil formare de depuneri n cuptor. n lume exist numai dou uzine care folosesc procesul de pre-reducere i o uzin care folosete tehnica de pre-reducere Krupp-Codir (CDR). Conbsumul de electricitate al cuptorului de topire poate fi micorat pri prenclzirea materialelor de alimentare. Prenclzirea, aa cum este folosit, de exemplu, la producerea de FeCr, crete n acelai timp productivitatea cuptorului de topire.
EXEMPLU 9.04 Prenclzirea ntr-un cuptor vertical Descriere: Cuptorul de tip vertical este folosit pentru a nclzi materialul arjei pentru producerea FeCr ntr-un cuptor nchis cu arc electric. Cuptorul de tip vertical are avantajul c mrunirea materialului arjei i prfuirea sunt mai mici. Utilizarea energiei din combustibili, de exemplu CO din cuptorul de topire sau gaze naturale, este mai mare i este necesar mai puin munc de ntreinere. Principalele beneficii ecologice: Prenclzirea micoreaz consumul energetic. Prin prenclzirea arjei la 700 C, umezeala i cea mai mare parte a compuilor volatili pot fi ndeprtate nainte ca materialul s fie introdus n cuptorul electric. Astfel formarea de gaze de reducere n cuptor este stabil. Date operaionale: Consumul de energie electric al cuptoarelor de topire ulterioar este redus cu 70 90 kWh pe 100 C cretere a temperaturii de prenclzire pentru cuptoare de topire. Efecte inter-medii: Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil reduce energia electric necesar pentru procesul ulterior de topire. Aceasta duce la o emisie mai mic de CO2 i reduce impactul gazelor de ser asupra atmosferei, dac se ia n calcul economisirea resurselor de energie extern. A fost fcut o comparaie a cuptorului vertical cu un cuptor rotativ. Arderea CO produce CO2. Date economice: nu exist Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente. Folosirea gazului bogat n CO drept combustibil este posibil numai la uzinele care utilizeaz furnale nchise. Referine: [tm 143, EuroAlliages 1998]] 9.3.5 Procese de topire
n producia de feroaliaje, cea mai important etap este reducerea oxizilor de metal i alierea cu fierul prezent n proces. n funcie de agentul de reducere, se folosesc diferite tipuri de sisteme de topire (cum ar fi cuptorul cu arc electric, furnalul sau un creuzet de reacie). Cuptoarele cu
Chapter 9
arc electric sunt n mod normal operate submers ca un tip nchis, seminchis sau deschis. Conceperea diferitelor sisteme de topire diferite este influenat de gradul dorit de flexibilitate a produciei, de gama de materii prime, de posibilitile de recuperare a energiei i de performanele ecologice. Diferitele tehnici luate n calcul pentru recuperarea energiei, care depind n foarte mare msur de sistemul de topire folosit, dar i de condiiile locale, adic de preurile localeale energiei, perioadele de producie i prezena cumprtorilor poteniali, vor fi discutate mai departe n acest capitol. Diferitele cuptoare folosite pentru producerea de feroaliaje au fost descrise mai nainte n Capitolul 2 i sunt enumerate n tabelul urmtor, care rezum avantajele i dezavantajele diferitelor sisteme.
229
Chapter 9
Smelting system
Open submerged arc furnace with three electrodes
Produced alloys
FeCr, FeMn, SiMn, FeSi, FeNi Si-metal, alloy recovery Special ferroalloys FeV, FeB FeCr, FeMn, SiMn, FeNi FeSi, Si-metal Special ferroalloys FeCr, FeMn, Si Mn, FeNi, Special ferroalloys FeCr
Gas collection and abatement

Hooded and cleaned in a bag filter

Advantages
Simple design Low investment and maintenance cost Can use almost any raw material Easy control of the smelting process can be obtained, Hot water production Simple design, high production flexibility Low investment and maintenance cost Can use almost any raw material Can remelt fines Large flexibility in raw materials Energy recovery as electrical energy and /or steam Hot water production Smaller off-gas smaller filter plant Easy control of the smelting process Reduced environmental impact Low environmental impact Energy recovery in form of CO rich gas as a secondary fuel Low off-gas volume Fairly simple system Low electrical energy consumption Energy efficient Low environmental impact Increase the furnace capacity

Disadvantages
High electrical energy consumption (filter) No heat recovery except hot water production Large off-gas volumes Need of large pollution control systems Higher environmental impact due to the off-gas volume and the heat supplied to the ambient air. The open furnace with a single electrode is normally used in the production of special alloys for small quantities. The above mentioned disadvantages are therefore relatively lower. Relative high energy consumption More complex system Higher maintenance cost Can use a limited amount of fines without agglomeration
Open submerged arc furnace with a single electrode Semi-closed submerged arc furnace
Hooded and cleaned in a bag filter Hooded and cleaned in a bag filter
Closed submerged arc furnace
Sealed furnace with wet scrubber or a Dry wire-cloth filter Sealed furnace with a wet scrubber
Well sized lumpy or agglomerated raw materials Off-gas consists of CO (explosive and poisonous) Wet gas cleaning system Wastewater and sludge need to be treated or reused Need stricter amounts of well sized hard lumpy ore or concentrates that has to be agglomerated Agglomeration or pelletising plant Higher investment cost Small flexibility in raw material; supply Complex system Wet gas cleaning system Need well sized hard lumpy ore or agglomerated raw material Wet gas cleaning system
Closed submerged arc furnace with pre-heating in a rotary kiln
Closed submerged arc furnace with a pre-heating shaft furnace
FeCr
Sealed furnace with a wet scrubber
Larger flexibilitys in raw material supply Low energy consumption Energy recovery Low environmental impact Increased productivity of the furnace
230
Chapter 9 Closed submerged arc furnace with a pre-reduction in a rotary kiln
FeCr
Sealed furnace with a wet scrubber
Very low electrical energy consumption Heat recovery, fully utilisation of off-gases Higher coal consumption lower coke consumption Increased productivity of the furnace Possibility to use any ore Use of fines without agglomeration Energy recovery Use of coal instead of coke Use of fines without agglomeration Low investment cost Higher energy density High production capacity Off-gas with a high calorific value Energy recovery, fully utilisation of off-gas energy Low investment cost High flexibility in the production Low investment cost High flexibility in the production Effective fume collection system Less off gas volume Proven technology Sulphuric acid can be produced
SKF Plasmachrome
FeCr
Sealed furnace
ASEA DC Furnace
FeCr
Sealed furnace
Blast furnace
HC FeMn
Closed furnace
Refractory lined crucible
Special alloys, FeMo
Hooded and a bag filter Enclosed in a reaction chamber connected to a bag filter Wet scrubber
Higher investment cost Wet gas cleaning system Very complex system No flexibility in raw material; supply Relatively high maintenance cost Possibility of accretion formation Higher investment cost High energy consumption Complex system Lower operating time CO in a pressurised system Injection with unknown Difficulties Problems with the bottom electrode when overheated Need of prebaked electrodes Very high coke consumption Wet scrubber High investment cost Complex plant Higher off-gas volume Less effective gas collection system Slightly higher investment costs
Multiple heard furnace
Molybdenite roasting
Tabelul 9.21: Rezumat al avantajelor i dezavantajelor sistemelor de topire utilizate n industria feroaliajelor.
231
Chapter 9
Lund n calcul avantajele i dezavantajele enumerate mai sus, sistemele de topire care trebuie avute n vedere sunt: Cuptoarele deschise pentru aplicaii speciale i capaciti mici conectate la un filtru cu saci; Cuptoarele semi-nchise conectate la un filtru cu saci; Sistemele cu cuptoare nchise n diferite aplicaii curite cu un scruber umed sau cu un sistem uscat; Cuptoarele cu aer suflat, dac energia va fi recuperat; Creuzete de reacie cu un sistem adecvat de hote conectat la un filtru cu saci; Creuzete de reacie in camere nchise conectate la un filtru cu saci; Cuptoare cu vetre multiple pentru calcinarea molibdenitului cu evacuarea prafului i recuperator de acid. Cuptorul deschis pentru producerea de feroaliaje n general/ (vrac) nu constituie o tehnic de luat n calcul n determinarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT).principalul motiv l constituie consumul mai mare de energie electric datorat volumului mai mare de gaz rezidual ce trebuie curat n staia de filtrare. Acest volum mai mare de gaz rezidual conduce, chiar la o staie de filtrare cu saci de nalt nivel, la o cantitate mai mare de praf fin emis n mediul ambiant. n plus, energia folosit pentru a opera un cuptor deschis nu poate fi recuperat.
9.3.6 Colectarea i evacuarea gazului

Tehnicile pentru colectarea i risipirea prafului discutate n Capitolul 2 al acestei lucrri sunt tehnici de luat n calcul la producerea de feroaliaje. Pentru desprfuirea gazului rezidual se folosesc n mod normal filtre cu saci i scrubere umede. Exist un numr variat de modele de filtre cu saci folosind diferite feluri de materiale filtrante, care ating n principal emisii cu valori mici, ceea ce nseamn emisii de praf de sub 5 mg/Nm3. Folosirea tehnicilor de filtrare cu membran (filtrare de suprafa) duce n plus la o durat mai mare de via a sacului, temperatur limit mai mare (pn la 260 C) i costuri de ntreinere relativ mici, combinate cu emisii de praf n plaja de 1 5 mg/Nm3. exist diferii furnizori europeni care pot aproviziona filtrele cu saci cu membran filtrant. Sacii cu membran filtrant constau ntr-o membran ultrafin de PTFE expandat laminat pe un material suport. Particulele din curentul de gaz rezidual sunt capturate pe suprafaa sacului. n loc s formeze o crust pe partea interioar a sacului sau s ptrund prin materialul sacului, particulele sunt respinse de pe membran, formnd astfel cruste mai mici. Aceast tehnic este aplicabil tuturor uzinelor noi i existente i poate de asemenea s fie folosit pentru reabilitarea filtrelor existente cu pnz (tm 144, Elkem 1998). Filtrele cu saci sunt n multe cazuri n industria feroaliajelor i n industria metalurgic filtre cu presiune cu ventilatoare n partea cu praful/gazul murdar. Dezvoltri recente au dus la filtre nchise de suciune cu ventilatoarele n partea curat. Aceasta combin avantajele unei curiri blnde a sacului, care nseamn o via mai lung a acestuia, costuri mai mici de exploatare i ntreinere i, datorit filtrului nchis, un volum definit de gaz (tm 144, Elkem 1998). Prin recuperarea feroaliajelor din deeurile de oelrie, curarea gazului rezidual este fcut ntr-un filtru n dou etape. n prima etap gazul din cuptor este colectat pentru reciclare sau procesare ulterioar. n a doua etap sunt injectate granule chemo-absorbante (crbune activ sau cocs de lignit). Metalele volatile, mai ales mercurul i, n proporie mai mic, cadmiul i plumbul, sunt chemo-absorbite de suprafaa carbonului. Datorit naturii extrem de toxice a mercurului i cadmiului pot fi atinse nivele de emisie a acestor metale sub 0,2 mg/Nm3. absorbantul capteaz de asemenea compuii clorului, inclusiv dioxina. Ca o alternativ, se poate folosi un scruber Venturi n 3 trepte combinat cu un precipitator electrostatic umed i un filtru cu seleniu. Filtrul cu seleniu ndeprteaz mercurul din gazul rezidual. Scruberele umede sunt tehnici de avut n vedere la exploatarea cuptoarelor nchise unde gazul rezidual bogat n CO trebuie splat i desprfuit la temperaturi nalte. Scruberele umede moderne ating emisii de praf sub 10 mg/Nm3, cu praf mai grosier, s-a menionat c s-a atins chiar o concentraie de praf de 4 mg/Nm3 folosind un scruber n cascad pentru curarea gazului rezidual de la un cuptor de sinterizare (tm 200, Kantola 1999). Scruberele Venturi
Chapter 9
folosite pentru curarea gazului rezidual de la un cuptor nchis pentru FeCr de C (nalt concentraie?) atinge emisiuni de sub 50 mg/Nm3 datorit prafului foarte fin care este produs n cuptor, dar care nu este emis direct n atmosfer. Dezavantajele scruberelor umede sunt n mod normal emisiile uor mai mari de praf i lichidul de splare i reziduurile lichide care necesit un tratament ulterior. n comparaie cu un filtru cu saci care este n mod normal folosit la un cuptor semi-nchis, scruberul umed, chiar i cu emisii mai mari de praf, nu duce la un impact ecologic mai mare datorit volumului mai mic de gaz rezidual degajat de un cuptor nchis. A fost menionat un caz cnd un cuptor nchis pentru feroaliaje e fost prevzut cu un filtru cu sit metalic n loc de sistem umed de curare. Acest filtru recupereaz cldura din gazele eapate i nltur necesitatea unui scruber umed.praful colectat este peletizat i supus tratamentelor cerute, iar gazul curat este ars ntr-un boiler (tm 202, EnviroSense 1995). Gazele de furnal care pleac dintr-un cuptor de calcinare a molibdenitului conin cantiti mari de praf care este nlturat prin multi-cicloane n combinaie cu precipitator electrostatic (PE) uscat. Praful colectat este reciclat n alimentarea concentrat. Gazul conine de asemenea pn la 2,5% dioxid de sulf, mici cantiti nearse de hidrocarburi i trioxid de sulf i nite metal uor volatile. Pentru a nltura aceti factori poluani dup desprfuire gazul este splat i rcit n scrubere umede pentru a produce dioxid de sulf curat, gaz care poate fi convertit n acid sulfuric concentrat. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie luate n considerare n legtur cu acest proces. Acidul produs n timpul acestui proces poate fi stocat n rezervoare cu perei dubli amplasate n invelisuri rezistente chimic sau n rezervoare cu un singur perete n zone de depozitare care vor gzdui ntreaga cantitate de vase de pstrare. Folosirea hotelor pentru evacuare i turnare este de asemenea o tehnic de semnalat. Praful de evacuare const n fum de la lansarea de oxigen, praf de la forare, fum de la rndurile vaporizate, n caz c se folosete un tun de evacuare, i n fum de la toate suprafeele de metal i zgur expuse.acest fum va consta mai ales n oxizi ai metalelor care sunt implicate n procesul de topire. Proiectarea unui sistem de hote trebuie s in seama de accesul pentru ncrcare i alte operaii la cuptor i de modul n care sursa de gaze de proces se schimb n timpul ciclului procesului.
EXEMPLE 9.05 Sistem de hote pentru colectarea fumului de de evacuare i de turnare de la un cuptor electric cu arc Descriere: Proiectarea unui sistem adecvat de colectare a fumului din zonele de evacuare i de turnare depinde foarte mult de situaia specific a aranjamentelor de evacuare i turnare. Cu toate acestea exist un mare numr de modele diferite de hote. Instalaia de curare care se folosete n zilele noastre pentru fumul de evacuare este un filtru cu saci. Acesta poate fi un filtru separat sau un filtru care cur de asemenea fumul de la turnarea metalului sau gazul rezidual de la cuptor. Un exemplu de sistem de hote folosit pentru colectarea fumului de evacuare i turnare este prezentat mai jos. .
bag-filter
casting additions tapping
Figura 9.13: Colectarea fumului de evacuare i turnare
233
Chapter 9
Principalele beneficii ecologice: Reducerea scprilor de praf din zonele de evacuare i turnare. Micorarea fumului, prafului i pulberilor necontrolate care prsesc cldirea cuptorului prin aerul de ventilaie. Filtrul cu saci poate atinge emisii de praf sub 5 mg/Nm3. Date operaionale: Testarea aerului de ventilaie care iese din cldirea cuptorului inclusiv zonele de evacuare i turnare de-a lungul a mari perioade de timp poate da o indicaie a valorilor medii. Acestea arat o concentraie medie de praf ntre 5 i 12 mg/Nm3 i o emisie total de praf atingnd 0,2 0,6 kg/t de aliaj produs. Aceast cantitate de praf poate fi redus simitor. Efecte inter-medii: Reducerea scprilor de praf din cldirea cuptorului aduce cu sine condiii mai bune de munc. Aplicarea evacurii i tratrii gazelor necesit consumuri suplimentare de energie datorit folosirii de ventilatoare puternice. Date economice: nu exist Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente. Referine: [tm 143, EuroAlliages 1998]]
EXEMPLU 9.06 Sistem de hote pentru desprfuirea gurilor de evacuare i canalelor de turnare la un cuptor cu aer suflat pentru producerea de FeMn de C Descriere: Echipamentul de desprfuire este compus din diferite hote amplasate deasupra gurii de evacuare a cuptorului cu aer suflat, a canalului principal de turnare i a dispozitivului unde metalul este turnat n oala de turnare. Fumul colectat este curit ntr-un filtru separat cu saci. Sistemul de hote (vzut de sus) este prezentat n figura de mai jos..
Figura 9.14: Sistem de hote pentru un cuptor cu aer suflat
Principalele beneficii ecologice: Reducerea scprilor de praf din zonele de evacuare i turnare. Micorarea fumului, prafului i pulberilor necontrolate care prsesc cldirea cuptorului prin aerul de ventilaie. Date operaionale: Eficiena colectrii: Hot principal 96% Hot corespunztoare turnrii metalului n oal 86% Hota canalului de turnare 100% Rata curgerii 310.000 m3/h
Chapter 9
Emisii de praf msurate dup eapare (filtru cu saci) < 5 mg/Nm3 Efecte inter-medii: Reducerea scprilor de praf din cldirea cuptorului aduce cu sine condiii mai bune de munc. Aplicarea evacurii i tratrii gazelor necesit consumuri suplimentare de energie datorit folosirii de ventilatoare puternice. Date economice: Costul investiiei de cca. 1,0 mil EUR. Aplicabilitate: La toate cuptoarele cu aer suflat noi i existente. Referine: [tm 195, SFPO 1999]

Principiile controlului procesului discutate n Capitolul 2 se aplic proceselor de producie folosite n acest Grup. Unele dintre cuptoare i procese sunt capabile de mbuntiri prin adoptarea multora dintre aceste tehnici. Sisteme de control computerizat sunt folosite de exemplu la producerea de FdeSi i Si-metal pentru a urmri i controla producerea de fum de silice.
9.3.8 Operaii post ardere
Folosirea unui burghiu pneumatic sau hidraulic n mod normal deschide gura de evacuare a cuptorului de topire. Se mai folosete i lansarea de oxigen, fie ca metod unic, fie ca aciune complementar guririi. Un tun de evacuare ajut la nlturarea blocajelor, dar zgurile cu coninut de plumb sau zinc trebuie folosite numai dac este instalat o hot corespunztoare pentru evacuarea fumului de evacuare. Acest lucru este necesar deoarece plumbul i mai ales zincul se vor vaporiza ntr-o mare msur n gura de evacuare i vor produce vapori de zinc i plumb care ar polua astfel zona de lucru i apoi vor intra n circuitul de evacuare a aerului. Gura de evacuare se nchide cu un tun cu noroi. Tehnica cel mai des folosit pentru desfundare este desfundarea n cascad. n acest caz metalul i zgura sunt evacuate mpreun n acelai vas. Zgura cu densitatea cea mai mic plutete la suprafa i se scurge apoi prin buza de golire n urmtoarea oal. Granularea zgurei i pulverizarea de ap pe zgur ntr-un pu sau staie de turnare vor contribui la reducerea emisiilor de vapori i praf. Apa folosit necesit tratarea ntr-un bazin de decantare pentru depunerea particulelor nainte de reutilizarea sa ca ap de stingere. Generarea de pulberi foarte fine care sunt colectate n filtrul cu saci folosit pentru desprfuirea gazelor reziduale ale cuptorului poate crea probleme la manevrarea, stocarea i transportul pulberilor.
Exemplul 9.07. Densificarea pulberilor de silice i a altor pulberi colectate n filtrele cu saci ale cuptoarelor de topire pentru feroaliaje Descriere: Pentru a putea manevra pulberile de silice (micro silice) i alt praf de filtru de feroaliaj, a fost menionat un proces de densificare ce implic o etap de micro-peletizare. Procesul transform pulberea n sfere de cca. 0,5 1 mm diametru. Principalele beneficii ecologice: Greutatea volumetric mai mare reduce impactul ecologic al transportului., ceea ce nseamn poluare sczut a aerului i mai puine probleme cu zgomotul cauzate de traficul de camioane. Date operaionale: Greutatea volumetric a prafului brut de silice este mai mic de 0,2 t/Nm3. procesul de micropeletizare crete greutatea volumetric la 09,5-0,6 t/Nm3. acest lucru reduce costurile de transport cu cca. 65% i impactul ecologic al transportului. Efecte inter-medii: Trafic redus de autocamioane. Date economice: nu se cunosc Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente unde trebuie manevrate pulberi de silice, SiMn, FeCr, mangan i oxizi de fier. Referine: [tm 195, Elkem 1998]
235
Chapter 9
9.3.9 Tratarea apei
Sistemele existente de tratament se maenioneaz a fi le standarde nalte. Acolo unde este nevoie, apele reziduale trebuie tratate pentru nlturarea metalelor i solidelor dizolvate. Tehnicile enumerate n Capitolul 2 sunt tehnici de luat n calcul. ntr-un numr de instalaii apa de rcire i apele reziduale tratate inclusiv apa pluvial sunt refolosite sau reciclate n timpul proceselor. O tratare a apei este necesar n procesele cu scrubere umede i procese de granulare, deoarece solidele n suspensie trebuie nlturate nainte de recircularea apei. Pentru a atinge valori acceptabile ale componenilor duntori, ar putea fi nevoie n unele cazuri s se polizeze purjarea care trebuie luat din circuitul apei de splare. Aceasta se poate face folosind filtre cu nisip, filtre cu carbon sau prin adugarea de substane chimice potrivite pentru a precipita compuii duntori.
9.3.10 Reducerea reziduurilor de proces
Procesele i cile de reciclare care au fost discutate mai devreme ca metode aplicate n seciune pe nivele prezente de emisii i consum sunt toate msuri de luat n calcul la stabilirea BAT. Cel mai important factor pentru reducerea impactului ecologic al deversrii reziduurilor ca deeuri sunt msuri integrate n procese care au ca rezultat producerea de reziduuri mai puine. Dac este micorat cantitatea de reziduuri de proces prin folosirea de msuri primare specifice, cantitatea extins trebuie reciclat sau refolosit pe ct de mult posibil. Materialele specifice de alimentare vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n Capitolul 2 trebuie de asemenea luate n considerare n legtur cu aceste procese.
9.3.11 Tehnici pentru reducerea consumului de energie pe ansamblu
Dup cum a mai fost menionat deja, prin prezentarea consumului global total de energie n partea 9.2.1. a acestui capitol, producerea de feroaliaje este un proces consumator de energie. Pentru procesele de zgur productoare de FeCr C sau FeMn C n cuptoare nchise, consumul de cocs pentru procesul de ardere n sine se ntinde n plaja de 420-520 kg/ton. Pre-reducerea minereului poate fi fcut folosind crbune sau orice alt material carbonifer ieftin, att ca surs de energie ct i ca agent reductor. Acest lucru va reduce att cantitatea de cocs i energie electric n cuptorul de reducere, dar poate crete consumul total de materii carbonifere i consumul global de energie al procesului ca ntreg. Dac tot acest carbon se presupune c este convertit n CO, de exemplu nici o reducerenu este fcut de CO gazos i nu se pierde deloc carbon, carbonul ar trebui teoretic s fie recuperat ca CO gazos. Acesta ar fi apoi folosit drept combustibil pentru recuperarea energiei, fie prin arderea deasupra captului superior al unui cuptor semi-nchis, fie prin colectarea de la un cuptor nchs i folosirea ulterioar. Cantitatea ar fi, de exemplu, ntre 770 i 1050 kg CO/tona de FeCr. Aceasta ar echivala cu ntre 2160 i 2950 kWh/ton. n realitate aceste cifre ar fi cu 515% mai mici. Cantitatea rezultat de CO produs de un procesul de ardere luat singur va atinge 1200-1650 kg/ton. De exemplu, s-a menionat balana utilizrii i recuperrii gazului cu CO la o uzin de FeCr norvegian n 1998: Recuperarea energiei i utilizare Total energie recuperabil Total energie recuperat, inclusiv uz intern, 190 kWh/t (sinterizare,
236
Energie (kWh/t) 2090 1460
Chapter 9
uscarea cocsului, nclzirea oalei de turnare) Ars
630
Tabelul 9.22: Energie recuperabil i energie recuperat total
Energia recuperabil n acest caz nu mai este un numr teoretic, ci gaze de CO recuperate i folosite intern i extern, plus gaz n exces ars n atmosfer. Balana energiei totale pentru ntreaga uzin a fost dup cum urmeaz: Consum de energie i recuperare Energie electric Energie potenial n cocs Gaz CO recuperat, inclusiv energie folosit intern, 190 kWh/t Consum total de energie al uzinei Energie (kWh/t) 4060 4430 1460 7220
Tabelul 9.23: Balana energiei totale pentru o topitorie de FeCr
O balan similar pentru alte ci de proces nu poate fi fcut datorit lipsei de suficiente informaii detaliate. Cu toate acestea, poate fi fcut o balan aproximativ, care include cifre reprezentnd numai consum de combustibil sau energie de proces, de exemplu energia electric i cocs i gaz folosite drept combustibili, dup cum se arat n tabelul de mai jos. El nu cuprinde o comparaie a consumului de reducere i eficienei recuperrii energiei gazului cu CO.
Energy source
Conventional process (1) kWh/t
Conventional process, sintering closed furnace kWh/t
Electricity Sintering Pelletising/ sintering Pre-heating Other Total
3800 - 4500 0 0 0 0- 2700 (5) 3800 - 7200
4060 880 (2) 0 0 190 5130
Process, closed furnace and pelletising/sintering pre-heating(3) kWh/t 3100 - 3500 0 275 - 500(3)
500 - 700 (4) 100 - 200 3975 - 4900
237
Chapter 9
Note: (N 1) Cuptor convenional deschis, semi-nchis sau nchis cu minereu bulgri i/sau brichete/pulberi (N 2) Energie din curentul de cocs folosit la sinterizare (N 3) Se presupune c 60% din minereu este sub form de pelete (N 4) Prenclzire la 700 C
Tabelul 9.24: Comparaie a consumului de energie electric i din combustibili
Acest tabel arat c diferena de consum de energie de proces ntre alternativele de producie nu este foarte mare. ntr-adevr, cile de proces convenionale ar putea avea un avantaj dac o parte considerabil a energiei recuperabile ar fi vndut extern. De cele mai multe ori uzinele nu au cumprtori externi pentru energie. O opiune recomandabil va fi alegerea unei ci de proces care s poate utiliza cldura recuperat, fie pentru etape suplimentare care cresc eficiena i producia, fie pentru producerea de energie electric. Un punct important al procesului cu cuptor nchis care utilizeaz peletizarea/sinterizarea i prenclzirea este de a scade folosirea combustibililor cu carbon fosilpe tona de aliaj produ, care va micora de asemenea emisiile de CO2. cu toate acestea, peletizarea/sinterizarea numai va reduce impactul gazelor de ser dac un proces alternativ mai puin eficient energetic ar duce la o deficien de gaz CO. Calitatea minereului este de asemenea un factor important n consumul de energie. De o importan primar este coninutul de oxid de metal i raportul metal neferos/fier, care ar trebui ca ambele s fie ct mai mari cu putin. n al doilea rnd, coninutul de minerale sterile trebuie s fie ct mai mic posibil in minereu sau n complexul de minereu (aceasta va fi n parte o consecin a unui nalt coninut de oxid metalic), i de o compoziie care s reduc folosirea de aditivi de zgur. Aceasta va micora cantitatea de zgur, i astfel cantitatea de energie electric necesar pentru topirea zgurei. n ceea ce privete folosirea energiei, dezavantajulk cuptoarelor de topire folosite fr recuperatoare de energie const ncantitatea mare de energie pierdut ca CO n gazul rezidual i ca cldur cldur pierdut. De exemplu, prin producerea de FeSi i Si-metal numai 32% din energia consumat este energie chimic n produs, ceea ce nseamn c cca. 68% din energie este pierdut ca cldur n gazul rezidual (tm 152, ..........). energia poate fi recuperat cin ciclurile de rcire ca ap cald i din gazul rezidual ca cldur ce poate fi transferat n abur de nalt presiune i apoi n energie electric sau folosind coninutul de CO direct ca combustibil secundar. Exist unele mbuntiri directe ale uzinelor care pot fi fcute pentru a reduce consumul de energie electric, cum ar fi desfurarea procesului cu o producie mai mare de metal, mbuntind construcia cuptorului pentru a obine pierderi mai mici de energie. n plus fa de mbuntirile directe, cca. 15-20% din energia consumat de cuptoarele cu arc electric poate fi recuperat ca electricitate printr-un sistem de recuperare a energiei. Procentajul este considerabil mai mare pentru un sistem care produce electricitate i utilizeaz energia termic a instalaiei de rcire a cuptorului i volumul de gaz rezidual. Acesta va fi i cazul dac CO va fi utilizat direct ca combustibil secundar pentru a nlocui combustibilii fosili. Exemplele urmtoare arat posibilitile de recuperare a energiei din diferite tipuri de cuptoare folosite n industria feroaliajelor.
Exemplul 9.08. cu arc electric Recuperarea energiei i folosirea CO de la un cuptor nchis
Descriere: Partea principal a procesului este un cuptor nchis cu arc electric, care produce un gaz rezidual bogat n CO (70-90% CO). Gazul rezidual este curat folosind un scruber umed nainte de a putea fi folosit ca combustibil secundar. Una dintre posibiliti este combustia cu aer ntr-un cazan de abur. Aburul este introdus ntr-un set de turbine de joas i nalt presiune. Energia este apoi recuperat ca electricitate.
Chapter 9
Figura 9.15: Folosirea direct a CO pentru producerea de energie electric.
Principalele beneficii ecologice: Recuperare energiei electrice din CO reduce consumul general de energie al procesului, care moicoreaz apoi impactul ecologic la nclzirii globale prin emisia de CO2 din arderea combustibililor fosili. Date operaionale: Abur produs 35-40 t/h Energie recuperat 70 GWh/a = 13,5% din cantitatea iniial de energie electric Efecte inter-medii: Energia recuperat nlocuiete n cele mai multe cazuri combustibilii fosili ca ieiul sau crbunele i prin urmare reduce n acelai timp emisia de SO2. Date economice: O indicaie a costului este de cca. 0,025 EUR per kWh (7% rat a dobnzii i 15 ani durat de via) Aplicabilitate: La toate uzinele noi i existente productoare de FeCr, FeMn i SiMn n cuptoare nchise. Referine: Pe lng producerea de electricitate, CO poate fi de asemenea transferat prin conducte n zona uzinei i utilizat ca combustibil n multe scopuri. Cele mai bune rezultate sunt obinute la arderea dicte n locul combustibililor fosili, de exemplu pcur sau crbune. n producia de FeCr, FeMn i SiMn, CO poate fi folosit pentru uscarea cocsului i al altor materii prime. CO poate fi la fel de bine folosit ca combustibil n cuptorul de sinterizare cu band de oel pentru a reduce consumul de energie primar al cuptorului. La producerea de FeCr, CO este folosit pentru prenclzirae materialul arjei, care scade consumul de energie electric cu 70-90 kWh per o cretere de 100 C cretere a temperaturii de prenclzire. Poate fi de asemenea folosit ntro instalaie adiacent de oel inoxidabil (tm 141, Finlanda 1998). Gazul bogat n CO poate la fel de bine fi curat i apoi livrat ca gaz de sintez unor uzine chimice din vecintate, caz n care gazul servete drept materie prim. ntr-un cuptor semi-nchis, CO din cuptorul de topire arde n aerul de aspiraie producnd astfel un gaz rezidual de cca. 400-800 C, care poate atinge i 1200 C. Cuptoarele pot fi echipate cu un sistem integrat de recuperare a energiei, care conine urmtoarele componente: Hot de evacuare cu tubulatur de ardere Boiler de cldur rezidual Sistem de alimentare cu ap Sistem de distribuie a cldurii sau turbin cu aburi cu generator i condensator Exemplul 9.09. Recuperarea energiei la un cuptor semi-nchis cu arc electric
239
Chapter 9
Descriere: Energia din gazul rezidual din cuptor poate fi recuperat ntr-un boiler recuperator de cldur care produce abus supranclzit. Sunt folosite boilere relativ convenionale cu evi de ap cu seciuni super-nclzitoare, economizoare i condensatoare, combinate cu un sistem eficient de curare pentru amenine suprafeele de transfer al cldurii curate n gazul combustibil puternic poluat. Hota superioar a cuptorului este puternic expus cldurii interne a cuptorului i este n mod convenional rcit cu ajutorul unui sistem de tubulaturi pentru ap acoperite cu un start ceramic refractar. Cca. 25% din emisia de cldur a cuptorului se pierde prin apa de rcire din hota superioar. Pentru recuperarea energiei, hota superioar poate fi rcit printr-un sistem de evi necptuite cu ap sub presiune, producnd abur pentru sistemul de recuperare cu boiler. Astfel de sisteme exist i contribuie substanial la recuperarea energiei. Aburul poate fi folosit ntr-o turbin de contrapresiune pentru a produce electricitate sau poate fi vndut unei uzine vecine. Sistemul de recuperare poate fi proiectat pentru a produce ap cald, care poate fi folosit de ctre un sistem local de nclzire
EXEMPLU 9.09 Recuperarea energiei la un cuptor semi-nchis cu arc electric
Figura 9.16: Recuperarea energiei de la un cuptor semi-nchis
Principalele beneficii ecologice: Recuperarea energiei din gazul rezidual fierbinte reduce consumul general de energie al procesului, care reduce n consecin impactul asupra nclzirii globale prin emisia de CO2 prin arderea combustibililor fosili. Energia gazului rezidual a prezentat o variabil mare, o surs de energie n parte neexploatat care poate asigura electricitate nou fr poluare i fr emisii suplimentare de CO2.
Date operaionale: Energia gazului rezidual poate fi folosit pentru a produce energie electric, energie termic sau pe amndou. Dac cldura rezidual este utilizat ca energie electric recuperarea este de pn la 28-33% din consumul de energie. Alternativ, aburul poate fi drenat la presiunea medie i poate fi folosit la nclzire centralizat, i recuperarea ajunge la cca. 80-90%.dar atunci numai 20% din cldura rezidual este recuperat ca electricitate. Cererea de nclzire centralizat variaz adesea pe parcursul anului i cea mai eficient soluie este cogenerarea de energie electric i energie termic pentru a asigura energie termic numai atunci cnd este necesar. Efecte inter-medii: Energia recuperat nlocuiete n cele mai multe cazuri combustibilii fosili ca ieiul sau crbunele i prin urmare reduce n acelai timp emisia de SO2. Recuperarea
Chapter 9
energiei nu produce poluare, deoarece compoziia gazului nu este schimbat de recuperare. Emisiile de aer i ap calde de rcire din instalaie sunt mici. Recuperarea energiei nu produce efecte vizibile asupra peisajului. Date economice: Exist dou studii economice de caz menionate. Urmtoarele rezultate trebuie privite ca indicatori de cost deoarece date exacte cu privire la costuri sunt n mare msur dependente de circumstanele particulare ale ntreprinderii.
Cazul I.
S-a luat n calcul o ntreprindere cu 3 cuptoare i un consum total de energie electric de cca. 117 MW. Cuptoarele sunt echipate cu hote de tip convenional. Energia electric recuperat net va fi de 317,6 GWh/a, care echivaleaz cu 32,9% din energia consumat. Deprecierea de rent a investiiei de 43,1 mil. EUR pe 15 ani la 7% rat a dobnzii rezult ntr-un cost capital de 4,73 mil. EUR/a. Costul electricitii este de 0,016-0,017 EUR/kWh. Cost capital 4,73 mil. Costuri de personal (5,5 muncitor-an) 0,25 mil. Total 5,76 mil.
Cazul al II-lea
. Producie de FeSi cu un consum de electricitate de 60 MW folosete un cuptor seminchis cu gaz rezidual la temperatura de cca. 750 C. Boilerul recuperator de cldur const din 3 seciuni i fiecare seciune are 4 economizoare, 2 evaporatoare i 2 super-nclzitoare. Gazul prsete boilerul la cca. 170 C. Aburul supranclzit este introdus ntr-o turbin n trepte. Generatorul produce 17 MW de energie electric echivalent a 90 GWh/a, care corespunde la 28% din energia gazului i 16,5% din energia electric consumat n cuptor. Costurile de investiie pentru instalaia de recuperare au fost n 1987 de cca. 11,7 mil. EUR (20 ani anuitate, 11,5% dobnzi, costul electricitiii 0,02 EUR/kWh). Cost capital 1,81 mil. Exploatare i ntreinere 0,45 mil. Costuri de personal (5,5 muncitor-an) 0,25 mil. Total 5,76 mil.
Aplicabilitate: Tehnologia este aplicabil att uzinelor noi ct i celor existente. De vreme ce sursa de energie se gsete la instalaiile existente, una dintre cerinele evidente n vederea recuperrii energiei este ca aceasta s se aplice uzinelor existente. Referine: [tm 186, ABB, Energy recovery in the ferro-silicon industry 1999] [tm 187, Elkem, Energy recovery from hot gas in ferro-alloy and silicon industry 1999] [tm 151, Energy recovery in the Norwegian ferro-alloy industry1995] [tm 152, A. Schei, J.K. Tuset, H. Tveit, High Silicon Alloys 1998] [tm 157, 10th International Ferro-alloys conference 1994] [tm 199, Finkeldei, Reports from several plant visits in Sweden and Norway 1998] EXEMPLU 9.10 Recuperarea energiei din gazul rezidual de la un cuptor cu aer Descriere: Producia de FeMn de C ntr-un cuptor cu aer suflat duce la producerea unei mari cantiti de gaz bogat n CO. Acest CO poate fi utilizat parial ca combustibil secundar pentru prenclzirea aerului suflat n sobele fierbini. Gazul n exces este ars ntr-o termocentral adiacent pentru a produce electricitate.
241
Chapter 9
COKE 87%
Thermal Losses Reactions and Metal & Slag Sensitive Heat Sensible heat gas
9% 35% 13%
6% BLAST 50% GAS 18% 32%
Electricity
10.5%
5% Thermal losses
21.5% Losses
Figura 9.17: Sistem de recuperare a energiei pentru cuptor cu aer
Principalele beneficii ecologice: Folosirea CO reduce consumul general de energie i cocs din proces, care apoi micoreaz n consecin impactul asupra nclzirii globale prin arderea combustibililor fosili. Date operaionale: Recuperare general a energiei 52% (energia este transformat n produs i recuperat n sobe fierbini i prin producere de electicitate) Energie recuperat ca energie electric i termic 23,5% Efecte inter-medii: Curarea gazului rezidual de cuptor cu aer este de neevitat i astfel duce la producerea de ape reziduale i un deeu solid. Ar fi de ateptat ca prenclzirea combustibilului i o cretere a temperaturii gazului de co s duc la o emisie mai mare de Nox din sobele calde. Folosire de arztoare moderne poate reduce emisia de Nox. Date economice: Costurile ridicate de investiii se economisesc ntr-o mare msur prin economie de energie prin prenclzirea aerului i din veniturile provenite din vnzarea energiei electrice. Aplicabilitate: Aplicabil la cuptoarele cu aer suflat care produc FeMn de C. Pentru producerea de FeSi i Si-metal s-a menionat c un cuptor de topire care se rotete ncet poate contribui la reducerea consumului general de energie cu cca. 10% i s creasc producia de metal. Posibilitile de mai sus de recuperare a energiei se afl n prezent n exploatare n diferite sisteme n industria feroaliajelor i lucreaz satisfctor de muli ani. Cu toate acestea, trebuie observat c un sistem adecvat de recuperare a energiei reprezint un serios capital investit. Avnd n vedere condiiile locale ca preurile la energie, perioadele de producie i absena potenialilor cumprtori, veniturile din investiii pot n unele cazuri s nu fie att de mari nct s justifice din punct de vedere economic asemenea investiii.
Chapter 9
243
Chapter 9

Pentru nelegerea acestei seciuni i a coninutului ei, atenia cititorului este trimis napoi la prefaa acestei lucrri i mai ales la a cincea parte a acesteia: Cum s nelegem i s folosim acest document. Tehnicile i nivelele asociate de emisie i/sau consum, sau plajele de nivele, prezentate n aceast lucrare au fost judecate printr-un proces iterativ ce implic urmtorii pai: Identificarea factorilor ecologici cheie pentru acest sector; care sunt pentru producia de feroaliaje praf i pulberi, CO i CO2, SO2, recuperarea energiei, ape reziduale, reziduuri ca praf de filtrare, reziduuri lichide i zgur; Examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru atacarea acestor probleme cheie; Identificarea celor mai bune niveluri de performan ecologic, pe baza datelor disponibile n UE i n lume; Examinarea condiiilor n care aceste niveluri de performan au fost atinse, cum ar fi costurile, efectele inter-medii, principalele fore conductoare implicate n implementarea acestor tehnici; Selectarea acelor celor mai bune tehnici disponibile i niveleurile asociate de emisie i/sau consum pentru acest sector ntr-un sens general toate n concordan cu art. 2(11) i Anexa IV din Directiv. O judecat expert de ctre Biroul European al IPPC i Grupul Tehnic de Lucru a jucat un rol cheie n fiecare dintre aceste etape i n modul n care este prezentat aici informaia. Pe baza acestei judeci sunt prezentate n aceast seciune tehnici i pe ct posibil nivelele de emisie i/sau consum asociate cu folosirea BAT, care sunt considerate a fi adecvate pentru acest sector ca un ntreg i n multe cazuri reflect performanele curente ale unor instalaii din sector. Acolo unde sunt prezentate nivelele emisiilor sau consumurilor asociate cu BAT , aceasta trebuie neleas ca nsemnnd c toate acele nivele reprezint performana ecologic care poate fi anticipat ca rezultat al aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, avnd n minte balana de costuri i avantajele inerente cu definiia BAT. Totui nu exist valori limit ale emisiilor sau consumului i nu trebuie neles n acest fel. n unele cazuri poate fi posobil din punct de vedere tehnic s se ating un mai bun nivel de emisie sau consum dar datorit costurilor implicate sau din considerente inter-medii s se considere c nu corespund ca BAT pentru acest sector ca ntreg. Totui aceste nivele pot fi considerate a fi justificate n cazuri mai specifice unde exist fore conductoare speciale. Nivelele emisiilor sau consumurilor asociate cu BAT trebuie privite mpreun cu orice condiii de referin specificate (de ex. perioade medii). Conceptul de nivelele asociate cu BAT descris mai sustrebuie distins de termenul nivel realizabil utilizat n alt loc n aceast lucrare. Unde un nivel este descris ca realizabil folosind o tehnic particular sau o combinaie de tehnici, acesta trebuie neles ca nsemnnd c nivelul se poate atepta s fie atins pe o perioad substanial de timp ntr-o instalaie sau proces bine exploatate sau ntreinute folosind aceste tehnici. Unde este posibil, au fost date date privind costurile mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea precedent. Acest lucru d o indicaie general despre mrimea costurilor implicate. Totui costul actual de aplicare a unei tehnici depinde puternic de situaia specific cu privire la, de ex. taxe, impozite, i caracteristicile tehnice ale instalaiilor n cauz. Nu este posibil s se evalueze pe de-a ntregul n aceast lucrare factori att de specifici local. n absena datelor cu privire la costuri, concluziile asupra viabilitii tehnicilor sunt trase din observaii asupra instalaiilor existente. Se intenioneaz ca BAT generale din aceast seciune s fie un punct de referin pentru judecarea performanelor unei instalaii existente sau pentru a judeca propunerea unei instalaii noi. n acest fel ele vor ajuta la determinarea condiiilor corespunztoare determinate de BAT pentru instalaie sau pentru stabilirea de reguli generale conform art. 9(8). A fost prevzut ca noi instalaii pot fi proiectate pentru a fi exploatate la nivele BAT prezentate aici sau chir superioare. S-a considerat de asemenea c instalaiile existente s-ar putea ndrepta spre nivelele BAT generale sau superioare, n funcie de aplicabilitatea tehnic i economic a tehnicilor n fiecare caz.
244
Chapter 9
n timp ce BREF nu stabilete standarde, ele au ca scop s dea informaii pentru ghidarea industriei, statelor membre UE i publicului cu privire la nivelele realizabile de emisii i consum folosing tehnicile specificate.
9.4.1 Depozitarea i manevrarea materialelor

Concluzia tras pentru BAT pentru manevrarea i depozitarea materialelor artat n seciunea 2.17 a acestei lucrri se aplic i la materialele din acest capitol.
9.4.2 Alegerea procesului

9.4.2.1 Tehnici de pre-tratare
Tehnicile prezentate n Cap. 2 pentru pre-procesarea materiilor prime vor fi n parte BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor considerate a fi prezente pentru tehnici de pre-tratare, BAT pentru acest sector se consider a fi dup cum urmeaz: Un cuptor cu cuv este folosit de preferin pentru uscarea cocsului unde este posibil recuperarea energiei gazului cu CO din cuptorul de topire ca combustibil secundar. Se folosesc filtre cu sacipentru filtrarea gazului unde emisia asociat de praf este de 5 mg/Nm3. Un cuptor rotativ poate fi folosit pentru uscarea sau degresarea materiei prime secundare ca pan sau deeuri de metal. Pentru uscare se folosesc filtra cu saci pentru curarea gazului rezidual unde emisia de praf asociat este de 5 mg/Nm3, n timp ce pentru degresare rezultatul optim de reducere este atins folosind un post-arztor i apoi un filtru ceramic care ofer posibilitatea de a recicla aerul calf napoi n usctor. Pentru degresarea materiei prime secundare poate fi folosit un post-arztor pentru a distruge compuii organici volatili. Timpul de reziden de 2 sec. i o temperatur minim de 850 C sunt corespunztoare, totui i timpi mai mici (0,5 sec.) pot duce la completa distrugere a COV, dar asta rmne de demonstrat pe plan local. Timpul de reziden poate fi optimizat pentru a scade emisia de COV i folosirea de energie i implicit emisia de CO2 i alte produse de combustie. Concasarea umed, filtrarea i peletizarea vor produce o suprafa specific mrit de cromit i vor corecta rara reducerii mai trziu n timpul topirii. Un efect adiional este cantitatea redus de praf generat de procesul de topire. Prin peletizarea pulberilor scprile sunt diminuate i poate fi folosit material fin care poate fi ntlnit pe aproape tot globul.
9.4.2.2 Sinterizarea
Tehnicile prezentate n Cap. 2 pentru sinterizare vor fi parte a BAT pentru acest sector. n plus, tehnica considerat d este prezentat pentru sinterizare este considerat c este BAT pentru sinterizarea cromitului. Folosirea CO ca combustibil secundar este considerat corespunztoare dar depinde de tipul de cuptor folosit. Nivelele asociate de emisii i consum sunt acelea prezentate n exemplu.
9.4.2.3 Pre-reducerea si pre-incalzirea
Tehnologia de pre-reducere a minereului i concentratelor este pe deplin implementat numai n dou uzine din lume. Conform rapoartelor, exist unele probleme n exploatarea acestei tehnologii (tm 141, Finland 1999). Prin urmare pre-reducerea nu este nc recomandat ca BAT n acest sector. Totui, pentru viitor, pre-reducerea ferocromului i de asemenea a minereului de mangan pare a fi o tehnic foarte promitoare deoarece permite o reducere substanial a consumului de energie a unitii, ceea ce nseamn o scdere a energiei necesare n procesul ulterior de topire. Acest lucru poate la fel de bine s creasc i productivitatea cuptorului.
Chapter 9
Minereul de mangan pre-redus poate juca de asemenea n viitor un rol important n reducerea consumului de cocs pentru producerea de FeMn de C n cuptoare cu aer suflat. Prenclzirea materialului de arj indicat pe ct posibil. Combustia CO din cuptorul de topire asigur cldura ca energie de prenclzire de exemplu a arjei de n producerea FeCr. Prenczirea reduce consumul de energie cu cca. 70-90 kWh/100 C cretere a temperaturii de prenclzire a cuptorului. Capacitatea de producie a cuptorului este crescut prin prenclzirea arjei.
9.4.2.4 Procesul de topire
n funcie de diferitele feroaliaje produse i de impactul ecologic al proceselor, care sunt influenate de sistemul de topire, cuptoarele de topire prezentate n urmtoarele dou tabele sunt considerate a fi BAT pentru acest sector. Cuptoarele avute n vedere sunt n general toate aplicabile la uzinele noi i existente. Totui durata mare de via a unui cuptor i costul ridicat de construcie pentru a construi unul nou sau a nlocui unul existent trebuie luate n calcul. Prin urmare BAT pentru cuptoare de topire sunt aplicabile numai pentru uzine noi i o schimbare substanial sau nlocuire a unui cuptor. Acesta este n special cazul nlocuirii unui cuptor deschis cu unul nchis, deoarece trebuie schimbate i prile principale ale tehnicii de evacuare a fumului. Cuptorul deschis nu are n sine un consum mai mare de cocs sau electricitate, dar sunt aspirate cantiti imense se aer din mediu pentru a arde CO care este prezent n gazul rezidual. Aceasta duce n consecin la un mare flux de gaz de eapament care nu permite recuperarea coninutului su de energie deoarece nivelul de temperatur este sczut i rata de curgere prea mare pentru a construi schimbtoare de cldur eficiente economic. CO generat de procesul de topire este n acest caz transformat n CO2 i cldur fr a folosi coninutul de energie, care se pierde. Din acest motiv cuptorul deschis nu este considerat BAT, dar poate fi tolerat dac condiiile locale, de ex. preul local la energie, perioadele de producie i absena unor posibili cumprtori nu permit recuperarea energiei dintr-un cuptor semi-nchis n condiii economic viabile. Pentru cuptoarele deschise existente este indicat i posibil s fie prevzute ulterior cu hot adecvat pentru transformare din cuptor deschis ntr-unul semi-nchis. Prin aplicarea unei hote aproape nchise este posibil limitarea infiltrrii aerului, dar n acelai timpasigur destul aer pentru arderea CO generat n cuptor. Definirea temperaturii gazului rezidual, care este de 300400 C pentru cuptoare deschise i de 600-800 C pantru cele semi-nchise, poate fi folosit pentru a face o distincie ntre cuptoare deschise i semi-nchise. Rata de curgere, care poate fi de pn la 100.000 nm3/t de metal pentru un cuptor deschis i de pn la 50.000 Nm3/t de metal la cuptoare semi-nchise, poate fi folosit ca o indicaie. Datorit temperaturii crescute a gazului rezidual ntr-un cuptor semi-nchis, instalarea unui sistem adecvat de recuperare a energie trebuie luat de asemenea n consideraie, deoarece un avantaj major al cuptorului semi-nchis este posibilitatea de a recupera o parte important a cldurii de proces. Recuperarea energiei poate fi fcut prin producerea de abur ntr-un boiler schimbtor de cldur i transformarea n electricitate. Pentru cuptoarele semi-nchise cu hote aproape nchise trebuie de asemenea observat c cerina de capital pentru un sistem de colectare i evacuare a fumului este proporional cu debitul volumic de gaz, astfel c micorarea debitului de gaz este evideniat. Aceasta va afecta de asemenea impactul ecologic cu privire la cantitatea total de praf degajat. Presupunnd c se folosete un filtru cu saci cu aceeai eficien, debitul masic al gazului emis n atmosfer se va diminua n acelai fel ca micorarea debitul volumic.
246
Chapter 9
Smelting furnace
Ferro-alloy production
Applications Abatement technique
Remarks
HC FeCr
Bag filter
Energy recovery Heat energy can be recovered
FeSi, Si-metal Bag filter HC FeMn, SiMn Bag filter SemiOther ferro-alloys closed produced by carboelectric arc thermic reduction furnace Alloy recovery Two stage bag filter with from steel mill injection of activated residues carbon or a 3 step venturi scrubber an wet EP and a mercury removal by a selenium filter HC FeCr Wet scrubber or Dry cleaning system HC FeMn, SiMn Wet scrubber Closed or electric arc Dry cleaning system furnace Other ferro-alloys Wet scrubber produced by carbo- Bag filter thermic reduction, but not FeSi and Simetal
Heat energy can be recovered Heat energy can be recovered Heat energy can be recovered
Heat energy can be recovered
Other ferro-alloys, special ferro-alloys are normally produced only in small amounts, therefore the energy that can be recovered is low compared to bulk ferro-alloys Semi-closed furnaces can be used also for the production of FeV where fines needs to be remelted
Energy can be recovered from CO that can be used as secondary fuel Energy can be recovered from CO that can be used a secondary fuel Energy can be recovered from CO that can be used a secondary fuel
Closed furnaces are operated in connection with different pre-treatment and peripheral techniques, such as sinterplants, pre-heating furnaces etc. These techniques may all have a positive influence on the environmental impact, especially if CO rich off gas from the smelting furnace is used as a fuel. Special ferro-alloys are normally produced only in small amounts, therefore the energy that can be recovered is low compared to bulk ferro-alloys Due to operational problems. FeSi and Si-metal can not yet be produced in a closed furnace.
Tabelul 9.25: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje
247
Chapter 9
Smelting furnace
Blast furnace
Ferro-alloy production
HC FeMn
Energy recovery Dust catcher, EP and a wet Energy recovery using the scrubber CO-rich off gas for heating or the hot stoves and electricity Dry cleaning system production
Applications Abatement technique
Remarks
Ferro-alloys Bag filter Energy recovery is not Refractory produced by practised lined metallocrucible enclosed in a thermic reduction reaction chamber Roasting of Multi-clones with dry EP, Energy recovery from the Multiple molybdenite wet scrubber and a de- furnace is not practised hearth sulphurisation plant ore furnace
Due to the high coke consumption the blast furnace has to be considered as BAT only if it is associated with an efficient recovery of the energy content of the CO-rich off-gas. This necessitates a high performance process control and abatement system. To reduce fugitive emissions appropriate hooding of tap holes and runners should be used. Under this conditions the blast furnace can be operated with a low environmental impact. Recovery of heat energy will not be practised, because the metallo-thermic reduction takes place as a batch process, which needs only a short reaction time. According to the bio-toxic nature of fluoride the use of fluorspar by producing FeMo should be minimised as far as possible or replaced. The multi-clones and the dry EP serve as dust a catcher were the dust is recycled back to the furnace. For the final de-dusting a wet scrubber is used Desulphurisation takes place in a desulphurisation plant producing sulphuric acid. The efficiency of the de-sulphurisation plant should be in the range of 9899% For new plants it will be possible to achieve 99.3% conversion at a continuous basis with the single contact process.
Tabelul 9.26: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje
248
Chapter 9
9.4.2.5 Controlul procesului
Tehnicile prezentate n diferitele seciuni ale Capitolului 2 descriind posibilitile de control al procesului prin sisteme computerizate vor fi parte a BAT pentru acest sector. Cele mai importante se consider a fi: Controlul exploatrii cuptorului pentru a optimiza condiiile de exploatare. Parametrii cheie sunt presiunea i temperatura n diferite puncte ale cuptorului i sistemului de manevrare a gazului, concentraiile de O2 i CO i presiunea sistemului. Controlul procesului folosind meBATe relevante astfel nct este posibil meninerea condiiilor de exploatare la nivelul optim i s se dea alarma pentru condiii n afara plajei de exploatare acceptabile. Operatorii instalaiilor trebuie s fie bine pregtii i s fie instruii cu privire la exploatarea corect a procedurilor i parametrilor de control. O bun ntreinere a instalaiei de proces, a sistemului de evacuare a fumului i a altor procese asociate. Trebuie adoptat un sistem de inspecii.
9.4.2.6 Operatii post-topire
Tehnicile prezentate ca tehnici de luat n considerare la determinarea BAT sunt de asemenea tehnici care sunt considerate ca BAT pentru acest sector.
9.4.3 Colectarea si evacuarea fumului

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru tehnicile pentru colectarea gazului rezidual, ca i pentru tehnicile pentru evacuarea aerului vor fi parte a BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor de luat n calcul care sunt prezentate pentru colectarea i evacuarea prafului/gazului, BAT pentru acest sector sunt considerate dup cum urmeaz: Pentru desprfuirea gazului rezidual sunt indicate filtre cu saci sau scrubere umede. Nivelul asociat de concentraie de particule reziduale este de <5 mg/Nm3 pentru filtre cu saci i de < 10 mg/Nm3 pentru scrubere umede. Emisii de praf mult sub nivelele asociate pot fi atinse de exemplu filtre cu membran dac standardele locale de calitate a aerului sau prezena de compui metalici nocivi o cer. Unele metale au compui nocivi care pot fi emii n procese i astfel trebuie s fie redui. Pentru compui metalici ca nichelul, cromul, vanadiul, manganul etc. ca parte a prafului total, se pot atinge nivele de emisii cu mult mai mici dect emisiile asociate de <5 mg/Nm3 pentru filtre cu saci i de < 10 mg/Nm3 pentru scrubere umede. Pentru compuii nichelului nivelul de emisii asociat este de < 1 mg/Nm3. Prin recuperarea de feroaliaje din deeurile de oelrie trebuie reduse praful i metalele volatile, mai ales mercurul i ntr-o mai mic msur cadmiul i plumbul. Acest lucru se poate rezolva prin folosirea unei staii de filtrare cu saci n dou trepte cu injecie de crbune activ sau cocs de lignit. Alternativ, poate fi folosit un scruber Venturi n trei etape combinat cu precipitator electrostatic i filtru cu seleniu. Pentru metalele vaporizate toxice ca mercurul, cadmiul i plumbul ca parte din gazul rezidual, nivelul asociat de emisii este de < 0,2 mg/Nm3. Sisteme adecvate de hote conectate la un filtru cu saci sunt cu preferin folosite pentru colectarea i curarea fumului de evacuare i de turnare. O bun proiectare i o ntreinere adecvat pot s asigure o captare eficient a prafului. Coninutul de dioxid de sulf din gazul rezidual de calcinare a molibdenitului trebuie nlturat i, de preferin, convertit n acid sulfuric. Eficiena conversiei asociate pentru o singur instalaie de contact este de 98-99%. O conversie de 99,3% se poate atinge la instalaiile noi, Tabelul de mai jos rezum emisiile capturate asociate cu BAT i tehnicile care pot fi folosite pentru atingerea acestor nivele.
249
Chapter 9
Pollutant
Emissions associated with the use of BAT

< 5 mg/Nm3 < 10 mg/Nm3
Techniques that can be used to reach these levels

Fabric filter Wet scrubber
Comments
Dust
Heavy metals
Fabric filter
Vaporised metal (Hg, Cd, and Pb)
< 0.2 mg/Nm3
CO from closed furnaces SO2 from molybdenite roasting
Not directly emitted to atmosphere Conversion efficiency 98 99%
Two stage bag filter with injection of activated carbon or a 3 step venturi scrubber an wet EP and a mercury removal by a selenium filter Energy recovery De-sulphurisation plant (single or double contact plant)
Fabric filters are normally used for dedusting off-gases from open and semiclosed furnaces Scrubbing system are used for de-dusting off-gases from closed furnaces and the blast furnace. Venturi scrubbers used to clean the offgas from a closed HC FeCr furnace achieve emissions below 50 mg/Nm3 due to very fine dust that is produced in the furnace, but which is not emitted directly to the atmosphere. In this case the COrich off gas is used as secondary fuel. High performance fabric filters (e.g. membrane fabric filters) can achieve low levels of heavy metals. The concentration of heavy metals is linked to the concentration of dust and the proportion of the metals as part of the dust. By recovering ferro-alloys from steel mill residues Hg, Cd and Pb can be emitted
CO can be used in various way to recover its energy content The performance of the gas treatment plant is depending upon the individual raw material batch and the furnace loading and therefore influence the conversion efficiency With a double contact plant the conversion efficiency can be higher than 99% but due to the relatively low amount of sulphur in the roster off-gas additional sulphur needs to be burned in order to ensure reasonable conditions for the double contact plant.
Observaie. Numai emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe observaii continue n timpul perioadei de exploatare. n cazurile n care nu s-au putut face observaii continue valoarea va fi o medie a perioadei de observaie. Pentru sistemele de evacuare a fumului folosite, caracteristicile gazelor i prafului vor fi luate n calcul conform tipului sistemului i a unei temperaturi corecte de exploatare folosite.
Tabelul 9.27: Nivele de emisii n aer asociate cu folosirea BAT
250
Chapter 9
9.4.4 Ape reziduale

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru tratarea apelor reziduale i refolosirea apei vor fi parte a BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor de luat n calcul care sunt prezentate pentru tratarea apei, BAT pentru acest sector sunt considerate dup cum urmeaz: Circuitele hidraulice nchise se potrivesc pentru scrubere umede, sisteme de rcire i procese de granulare. Ciclurile nchise de ape de percolare trebuie tratate pentru a nltura particulele de materie i compuii de metal din ap. Apele reziduale tratate trebuie s fie reciclate i reutilizate ct mai mult posibil. Lichidele de splare din scrubere trebuie de asemenea tratate i analizate nainte de deversare. Izolarea acolo unde este posibil a sistemului de canalizare a uzinei i tratarea efluenilor n funcie de coninutul lor cu analiz nainte de deversare. n cazul folosirii sistemului de curare umed n procesul de recuperare a aliajelor scurgerea din scruber poate fi curat prin: o nlturarea cianurii o Reducerea Cr6+ la Cr3+, precipitarea hidroxizilor de metal la pH mare mpreun cu oxidarea cianurii. - Precipitarea fluorurii i curarea apei de particule ntr-un filtru cu nisip.
9.4.5 Reziduri de proces

Tehnicile i cile de reciclare prezentate mpreun cu nivelele de emisie de reziduuri n Capitolul 2 pentru micorarea deeurilor vor fi parte a BAT pentru acest sector. n general toate etapele procesului trebuie analizate pentru a diminua generarea de reziduuri de proces i emanarea lor, posibilitile de refolosire i reciclare. Conform proceselor care au fost definite ca tehnici aplicate, urmtoarele meBATe de reciclare i refolosire a zgurii i prafului de filtru i reziduurilor lichide sunt considerate ca BAT pentru acest sector:
251
Chapter 9
Recycling and reuse Ferro-alloy FeCr HC FeCr

MC and LC FeCr Alloy recovery from steel mill residues FeSi Silicon-metal
Crushed lump and granulated slag are used as building material and road construction material Slag can also be used as a sand blasting grid, and for the production of refractory casTabeluls The slag should be reused as much as possible The low basicity of slag insures the formation of sTabelul silicates, which are non-leachable. The slag can be used in various construction applications. The production of silicon metal and FeSi is almost a slag free process (small amounts of quartz are transformed into slag, < 1%). The slag can not be recycled to the furnace During refining of silicon-metal and FeSi, some small amounts of refining slag is produced. The slag can not be recycled to the furnace Slag can be recycled to the furnace Standard exhausted slag (low content of MnO) from a blast furnace cam be used as a construction material Rich slag from a blast furnace (high content of MnO) can be sold as raw material for the production of silico-manganese Standard exhausted slag (low content of MnO) can be used as a construction material The slag can used as raw material in the production of silico-manganese
Calcium-silicon FeMn HC FeMn
The slag can be used as raw material in the production of silico-manganese Slag can used as a construction material SiMn Slag can be used as secondary raw material in the process industry e.g. for the FeV production of refractories. Depending on the composition the slag can partly be sold for further FeMo processing Notes: Analysis of residual materials before transfer to other sites so that the correct disposal or recovery routes can be used Slag without any economic and technical utility need still partly to be discharged to a landfill. Depending on the composition of the slag a special slag treatment may be required before discharging it to a landfill.
MC FeMn LC FeMn
Tabelul 9.28: Reciclarea i refolosirea zgurii din producia de feroaliaje
252
Chapter 9
Ferro-alloy FeCr HC FeCr
Recycle and reuse

MC and LC FeCr Alloy recovery from steel mill residues FeSi Silicon-metal Calcium-silicon FeMn HC FeMn
The dust from crushing raw material transport and handling as well as the dust and sludge from the pre-treatment processes can be recycled. The dust from FeCr product handling can be remelted in the furnace or used in stainless steel production. The dust can be recycled back to the smelting furnace The filter cake from the sludge treatment in the plasmadust process can be recycled either to the ISP (Imperial Smelting Process} or to the Waelz Kiln Process. The furnace dust from the submerged arc furnace is high in ZnO (20-60%) and PbO (2 - 6%). It is pelletised and recycled by the Zn industry (I.F. smelter, or by using the Waelz process as an intermediate concentration step Silica fume (micro silica) is collected in the bag filter as a by-product. Micro silica is used as a cement additive, which increase the strength of the concrete and led to a very smooth surface that prevents the concrete from water infiltration. The coarse part of the dust that is relatively rich in manganese can be agglomerated and recycled to the furnace or used as raw material for the production of silico-manganese in an electric arc furnace. The fine dust can sometimes partly be valued in other industries or is discharged to a landfill Dust and sludge can be recycled, or valued in other industries
MC FeMn LC FeMn SiMn FeNi FeV Molybdenite roasting FeMo Notes:
Dust and sludge can partly be recycled or valued in other industries l Dust can partly be recycled to the feeding system Dust can partly be recycled to the smelting process. FeV fines are remelted The off-gas leaving the roaster contains dust up to 15% of the concentrate feed. Most of the dust and sludge from the off-gas cleaning can be recycled to the concentrate feed. Dust can partly be recycled to the smelting process l
Analysis of residual materials before transfer to other sites so that the correct disposal or recovery routes can be used Filter dust and sludge without any economic and technical utility need still partly to be discharged to a landfill. Care should be taken when discharging dust and sludge, because due to there hazardous nature a special treatment may be required before discharge to a landfill.
Tabelul 9.29: Reciclarea i refolosirea prafului de filtru i a reziduurilor lichide colectate
din producia de feroaliaje
9.4.6 Recuperarea energiei

Tehnicile i principiile recuperrii energiei prezentate n Capitolul 2 vor fi parte din BAT pentru acest sector. Conform tehnicilor considerate i cilor de utilizare a CO sau pentru recuperarea energiei termice din procesul de topire, BAT pentru recuperarea energiei n acest sector sunt considerate urmtoarele:
253
Chapter 9
Ferroalloy
Furnace
Energy medium
Energy recovery
FeCr
FeSi Si-metal
FeMn SiMn
FeNi
FeV FeMo FeW FeTi FeB FeNb Notes:
Production of electrical energy Utilisation of CO as fuel in neighbouring plants Closed CO-gas Direct burning for drying, sintering pre-heating ladle heating etc. Use in a integrated FeCr and stainless steel plant Production of electrical energy SemiHeat Production of high pressure steam and utilisation in closed the own or neighbouring plants Production of hot water SemiHeat Production of electrical energy closed Production of high pressure steam and utilisation in the own or neighbouring plants Production of hot water Production of electrical energy Closed CO-gas Utilisation of CO as a raw material in neighbouring plants Direct burning for drying, sintering pre-heating ladle heating etc Production of electrical energy SemiHeat Production of high pressure steam and utilisation in closed the own or neighbouring plants Production of hot water SemiHeat Production of electrical energy closed Production of high pressure steam and utilisation in the own or neighbouring plants Production of hot water Special ferro-alloys are normally produced in small amounts compared to bulk ferro-alloys. The smelting process usually takes place as a batch process in a refractory lined crucible. The metallo-thermic reaction is exothermic where the heat is used as the energy source for the process which needs in some cases only a few minutes The energy recovery from the excess process heat is difficult and doesnt justify a high investment for an energy recovery system.
Combining the different recovery techniques can increase the overall efficiency of an energy recovery system.
Tabelul 9.30: BAT pentru recuperarea energiei n producia de feroaliaje
BAT menionate mai sus pentru recuperarea energiei sunt tehnici care sunt aplicabile uzinelor noi i n cazul nevoii de schimbare substanial a uzinei existente. Aceasta include i cnd un cuptor trebuie nlocuit. Pentru uzinele existente dotarea cuptoarelor de topire cu sisteme adecvate de recuperare a energiei este posibil mai ales atunci cnd un cuptor deschis este transformat ntr-unul seminchis. Cantitatea de energie care poate fi recuperat prin producerea de abur ntr-un schimbtor de cldur unde hota cuptorului poate s fie integrat n sistemul de recuperare i folosit ca supranclzitor. Aburul astfel produs poate fi folosit n proces, n uzine din vecintate, dar cel mai adesea producerea de electricitate va fi cea mai economic soluie. Prin construirea unui cuptor nchis sau nlocuirea unuia existent cu unul nchis un sistem de curare i de recuperare a CO este inevitabil. CO, care altfel ar fi trebuit ars n atmosfer, poate fi folosit ca combustibil secundar de nalt calitate n multe scopuri sau ca materie prim sau
Chapter 9
combustibil pentru uzinele vecine. Arderea CO se poate accepta numai dac lipsesc cumprtorii att dinuntrul ct i din afara uzinei. CO recuperat poate foarte bine s fie folosit pentru producerea de electricitate. Recuperarea energiei de proces reduce consumul de energie din resurse naturale i contribuie n consecin la micorarea emisiilor de CO2 i la efectul de nclzire global. orice recuperare este deci o opiune dezirabil i va fi i mai important n viitor, dar este adecvat numaidac condiiile locale (preuri ale energiei etc.) justific investiia.aa cum a fost artat mai devreme n partea de BAT pentru cuptoare de topire recuperarea energiei este puternic nrudit cu tipul de cuptor folosit (semi-nchis sau nchis). Recuperarea energiei trebuie prin urmare s fie vzut n context mpreun cu cerinele de schimbare a cuptoarelor existente.
255
Chapter 9

Urmtoarele tehnici sunt tehnici aprute, ceea ce nseamn c acestea nu sunt pe deplin implementate n industria feroaliajelor. Cuptorul cu vatr rotativ a fost investigat pentru pre-reducerea cromitului Crbune /oxigen sau procese de reducere a topiturii depind de combustia crbunelui cu oxigen sau aer mbogit cu oxigen pentru a asigura ntregul necesar de energie pentru topirea cromitului n freocrom. Diverse companii au ncercat diferite posibiliti. Cuptorul Mintek Blobulator este nc n stadiul de staie pilot pentru granularea ferocromului Folosirea de cuptoare nchise pentru producerea de ferosilicon i silicon-metal nc nu a fost dezvoltat cu succes Calcinatorul cu pat fluidizat pentru prjirea molibdenitului. Calcinatorul cu pat fluidizat nu este considerat a fi o tehnologie viabil pentru prjirea concentratelor de Mo. Acele uzine care au folosit sau au cercetat prjirea Mo pe pat fluidizat au descoperit c aceasta nu d un produs cu concentraie de sulf suficient de mic pentru a putea atinge standardele comerciale pentru a reduce mai mult concentraia de sulf sub0,10% este necesar s se adauge nc o operaie de nclzire(de ex. un cuptor rotativ, posibil i cu o etap de mcinare ntre) dup patul fluid. Acest lucru duce la un complex foarte mare care va fi mai putin eficient si va duce la costuri mai mari de producie.
256
Capitolul 10
10 PROCESE DE PRODUCERE A METALELOR ALCALINE I ALCALINO-PMNTOASE

Grupul metalelor alcaline (litiu, sodiu, potasiu, rubidiu, cesiu i franciu) este primul grup de metale (1 A) din Tabelul periodic al elementelor. Grupul metalelor alcalino-pmntoase (calciu, stroniu i magneziu - grupul 2 A) are proprieti similare i este prin urmare acoperit de acest sector. Foarte puine companii din CE produc metale alcaline i alcalino-pmntoase; procesele folosite sunt prin urmare limitate dar sunt reprezentative pentru tehnicile folosite n lume. n UE sunt doi productori de sodiu metalic i unul de litiu. Numai o companie produce calciu i stroniu metal i dou care produc magneziu metal.
10.1 Procese i tehnici aplicate 10.1.1 Sodiu metalic

Sodiul metalic este produs prin electroliza clorurii de sodiu arse (NaCl). Clorurile de calciu i bariu (CaCl2 i BaCl2)sunt adugate clorurii de sodiu pentru a forma un amestec eutectic care se topete la 580 C atm 106, Farell 1998i. O diagram a ciclului de producie a sodiului metalic este prezentat n figura urmtoare unde celula electrolitic este partea principal a procesului.
Figura 10.1: Diagrama produciei de sodiu [tm 107, Ullmanns 1996]
Celulele Downs sunt folosite i au un anod special cilindric i un catod circular concentric sepasrat de anod printr-o diafragm de plas de oel. Fiecare celul are n mod normal patru perechi de electrozi. Energia electrolizei este suficient pentru a menine electrolitul n stare topit i nu este nevoie de o nclzire suplimentar. Tensiunea celulei este de 6,2 -7 V i aceasta este folosit pentru monitorizarea i controlul procesului. Materiile prime sunt receptate sub form de cristale i sunt uscate ntr-un usctor rotativ nainte de folosire; praful este extras i
Chapter 9
splat. Concentraia clorurii de sodiu n baia celulei este meninut n plaja dorit prin adugarea continu de sare n celule n acelai ritm n care aceasta este electrolizat pentru a forma sodiu i clor, meninndu-se un nivel constant n baia celulei. Sodiul i clorul sunt colectate, sub suprafaa bii celulei, n compartimente separate ale ansamblului colector. Clorul este evacuat continuu, cu ajutorul unui vid uor, ctre o uzin de clor unde este n mod normal lichefiat i trecut n rezervoare de stocare a clorului lichefiat. Sodiul este forat, sub greutatea bii de deasupra ansamblului colector, n susul unei evi cu aripioare de unde se scurge continuu n rezervoare. Acestea sunt deversate la fiecare dou ore n rezervoare mai mari, portabile. O cantitate redus de clorur de calciu din celule este de asemenea electrolizat mpreun cu clorura de sodiu, formnd calciu i clor. O parte din acest calciu metalic este transportat afar din celul ca impuritate n sodiu i se separ pe msur ce se metalul se rcete. Aceast clorur de calciu din celul este nlocuit prin adugarea zilnic n celul de clorur de calciu granular uscat. Clorura de bariu nu se electrolizeaz. Filtrele nltur calciul secundar din sodiu i sodiul purificat din filtre este transferat prin aspiraie n rezervoare intermediare de colectare i de aici prin efect gravitaional n rezervoarele de depozitare final. Depunerea de pe filtre din etapa de curare a sodiului este presat pentru a nltura sodiul i este apoi splat dizolvndu-l ca pe o soluie alcalin. Aceasta este folosit ca reactant pentru tratarea altor soluii. Alte reziduuri solide provin din sedimentarea n rezervoarele de depozitare; acestea sunt arse pe o vatr deschis i vaporii sunt colectai i splai ntr-un scruber cu ap cu 2 etape, acest scruber deverseaz ntr-o a treia etap ce folosete HCl care trateaz de asemenea vaporii de la splarea turtei de filtrare. Figura de mai jos prezint o celul Downs tipic pentru producere electrolitic a sodiului metalic
258
Capitolul 10 Figura 10.2: Celula Downs [tm 107, Ullmanns 1996]
10.1.2 Litiu metalic

Acesta este produs prin electroliza unui amestec topit i eutectic de clorur de litiu (LiCl) i clorur de potasiu (KCl) la 450 C (tm 106,Farrell 1998). Carbonatul de litiu este primit n IBC i este convertit n LiCl ; soluia este concentrat i cristalizat. Reziduurile de hidroxid de litiu pot fi de asemenea convertite. Cristalele de LiCl sunt uscate nainte de a fi introduse n butoaie pentru introducerea manual n celule. Exist oarece emisie local de praf la locul manevrrii. KCl nu se electrolizeaz la tensiunea folosit (4-5 V) i numai LiCl este adugat n celule n timpul operaiei. Celulele sunt bi ptrate fiecare coninnd 5 perechi de electrozi (un electrod cilindric de carbon i un catod concentric circular de oel). n acest proces nu exist nici o membran i aceasta pare s reduc eficiena electrolizei dup cum o parte din litiul eliberat (de pe suprafaa interioar a catodului) va reaciona cu clorul pentru a forma din nou LiCl. Celulele pot fi nclzite cu arztoare cu gaz pentru pornire i pentru folosire pe timp de iarn dar n mod normal electroliza genereaz destul cldur pentru a ine baia topit. Durata de via a celulei este de circa 7 ani i este anunat de uzarea plcii de prag. Litiul este produs i acumulat n partea din fa a celulei i este adunat manual folosind o raclet din plas de srm fin ntr-o cup portabil. Metalul este apoi turnat n forme mici (~350 mm x 50 mm x 50 mm). Nu se produc vapori metalici dar formele umplute sunt acoperite imediat cu ulei mineral pentru a preveni oxidarea. Aceasta produce vapori de ulei care sunt evacuai ntr-un captor vertical i trimii netratai printr-un co mpreun cu ali vapori colectai din camera celulei care conine alcaliu praf i clor. Barele de litiu pot fi de asemenea produse n cantiti mici folosind o pres hidraulic operat manual. Clorul produs de camera celulei este colectat printr-un vid parial i este absorbit n sod caustic pentru a produce hipoclorit de sodiu care este vndut. Se folosesc dou coloane de absorie dintre care una este de rezerv pentru a fi folosit n caz de urgen. Curentul aplicat i tensiunea controleaz procesul. Declanarea redresorului se face uor i nu cauzeaz probleme dect n timpul colectrii metalului cnd nceteaz agitaia electrolitului cauzat de curent. Alte probleme apar datorit prezenei sodiului ca impuritate n electrolit deoarece este electrolizat i se separ de litiu de msur ce se rcete. Sodiu formeaz mici ciupercue pe suprafaa metalului i acestea se aprind i pot cauza aprinderea lingoului; se controleaz coninutul de sodiu din materia prim pentru a preveni acest lucru. Nu exist deversri n ap. Soluia mam de la cristalizare este recirculat.
10.1.3 Potasiu metalic

n momentul scrierii acestei lucrri potasiul metalic este produs pe scar industrial numai prin reducerea clorurii de potasiu cu sodiu metalic. n producia continu o distilare fracionat este ncorporat ntr-o coloan de reacie umplut cu clorur de potasiu topit. Prin administrarea de sodiu n coloan este fracionat un amestec gazos de sodiu i potasiu. Potasiu metalic este obinut apoi prin distilarea amestecului gazos folosind aer ca agent de rcire [tm 107, Ullmanns 1996].
10.1.4 Calciu i stroniu metalice

Calciul i stroniul metalice sunt folosite pentru o varietate de scopuri. Ca element de aliere, calciul mbuntete calitile oelurilor mai ales proprietile mecanice ca plasticitatea, ductibilitatea i prelucrabilitatea. Din cauza puternicei sale capaciti de a forma oxizi i sulfai calciul este importamt n producerea de oeluri ultrapure. Calciul metalic poate de asemenea fi
Chapter 9
utilizat pentru de-bismutarea plumbului. Stroniu metalic este necesar n rafinarea aluminiului ca i n rafinarea zgurii de oel.
10.1.4.1 Calciu metalic
Calciul metalic poate fi produs prin electroliz sau prin reducere metalo-termic dar n prezent singurul proces folosit n U.E. este reducerea oxidului de calciu cu aluminiu n vid la temperaturi nalte folosind procesul metalo-termic. Va fi dat totui o scurt descriere a procesului de electroliz.
10.1.4.1.1 Procesul electrolitic
Celula electrolitic de baz este un vas cptuit cu grafit umplut cu clorur de calciu parial topit meninut la o temperatur deasupra punctului de topire al CaCl2 dar sub punctul de topire al calciului metalic. Calciul metalic ia forma unui depozit solid ntr-un anod rcit cu ap. Acest calciu conine15-25% sruri captive i trebuie s fie retopit pentru a reduce nivelul de impuriti.
10.1.4.1.2 Procesul metalo-termic
Producerea calciului metalic depinde de un mic echilibru finit al vaporilor de calciu n plaja de 1000-1200C. Vaporii de calciu sunt apoi transferai cu o pomp de vid ntr-o zon rcit a reactorului unde are loc condensarea. Aceasta schimb echilibrul la locul reaciei i permite formarea de mai multor vapori de calciu. Calcarul este mcinat pentru a se obine material cu particule de dimensiuni mici care este apoi amestecat uscat cu cantitatea dorit de aluminiu. Amestecul de aceste materiale este apoi compactat n brichete pentru a se asigura un bun contact al reactanilor. Brichetele sunt apoi nclzite n cuptor, care este nclzit electric cu ajutorul unei rezistene pn la cca. 1300 C. Datorit vidului din cuptor un bloc condensat coninnd mai mult de 95% calciu metalic este format pe partea rcit a cuptorului. Aceste blocuri de calciu metalic i de aluminat de calciu reziduu sunt acum scoase din cuptor. Pentru unele aplicaii calciul are nevoie de o tiere la dimensiuni mai mici, care poate fi fcut folosind concasoare adaptate la caracteristicile calciului. Se d mai jos o diagram caracteristic a producerii de calciu metalic.
260
Capitolul 10
CaO
Crushing < 2mm
Al
Pellets production CaO/Al Putting into the furnace
Ca (ingots)
CaO/Al2O3 (pellets)
Figura 10.3: Diagrama producerii de calciu metalic
10.1.4.2 Stroniu metalic
Stroniul metalic este produs n UE prin reducerea termic a oxidului de stroniu cu aluminiu ca agent de reducere. Reacia este condus n mod similar celei de producere de calciu metalic ntrun cuptor cu vid. Metalul vaporizat este condensat ntr-o zon mai rece a cuptorului. Blocurile de stroniu metalic i aluminat de stroniu sunt apoi scoase din cuptor. Stroniul metalic este apoi vndut fr nici o mrunire suplimentar. Se d mai jos o diagram caracteristic a producerii de calciu metalic.
Chapter 9
SrCO3
Baking Al SrO
Pellets production SrO/Al Putting into the furnace
Sr (ingots)
SrO/Al2O3 (pellets)
Figura 10.4: Diagrama caracteristic a producerii de stroniu metalic
10.1.5 Magneziu metalic

Magneziul metalic i magneziul coninnd aliaje au o larg rspndire n diferite sectoare industriale, de ex. ca element de aliere cu aluminiul ca i n aplicai n industria auto, telecomunicaii sau electric. Magneziul poate fi de asemenea folosit pentru protecia catodic a evilor, rezervoarelor sau podurilor. Magneziul poate fi produs fie prin electroliz sau prin proces de reducere termic. Materiile prime sunt dolomita, magnezit, carnalit, saramuri sau ap de mare n funcie de proces. Magneziul poate fi la fel de bine recuperat i produs dintr-o varietate de materii prime secundare coninnd magneziu .
10.1.5.1 Producia de magneziu primar prin reducere termic

n procesul de reducere termic dolomita calcinat este pus n reacie cu fero-silicon uneori mpreun cu aluminiu ntr-un cuptor sau retort. Procesul de calcinare are loc prin decarbonizarea deshidratarea calcarului dolomitic. Pentru procesul de calcinare al dolomitului poate fi folosit n cuptor rotativ sau vertical. Se d mai jos o diagram caracteristic a procesului de reducere termic.
262
Capitolul 10
INPUT Dolomite limestone Gas OUTPUT Flue gas Fines, dust
DOLOMITE CALCINATION
Dolomite
Electric power Argon FeSi Al Bauxite Magnesite
REDUCTION IN VACUUM
Gas (Argon, Hydrogen) Slag Dust
Magnesium
SF6 Fluxes
REFINING, CASTING,
SF6 Sludges
Pure Mg ingot
Figura 10.5: Diagrama caracteristic a procesului de reducere termic pentru producerea de magneziu metalic
Procesul metalo-termic are loc n vid i produce vapori de magneziu care sunt apoi condensai n form solid sau lichid. Reducerea se efectueaz la 1700C i la o presiune de 6kPa. Agenii de reducere i oxizii sunt introdui continuu peste zgur. Se introduce de asemenea argon pentru a forma o atmosfer inert. Magneziu este condensat ntr-un condensator rcit cu ap (creuzet). Acest creuzet este luat de o parte atunci cnd se umple i apoi transportat la turntorie pentru turnarea n lingouri.
10.1.5.2 Producerea electrolitic de magneziu primar

Procesul electrolitic produce magneziu prin electroliza clorurii de magneziu care poate fi produs din diferite materii prime. n cele ce urmeaz este descris producerea din dolomit i ap de mare aa cum este fcut de un productor european. Dolomita care este adus la uzin este apoi calcinat ntr-un calcinator cu suspensie n gaz. arja este introdus prin cicloane n contra curent cu gazele fierbini de ieire apoi este calcinat sub form de dolime ntr-un reactor cu arztor cu gaz. Dolima este stins cu ap de mare pentru a produce un precipitat de hidroxid de magneziu. nainte de stingere apa de mare este decarbonatat prin stripare cu aer dup acidularea cu acid hidrocloric. Hidroxidul de magneziu este concentrat prin reducerea coninutului de ap ntr-o cuv de decantare. Pasta rezultat de hidroxid de magneziu este introdus ntr-un cuptor rotativ i este calcinat pn la un oxid de magneziu ars uor. Oxidul de magneziu este apoi amestecat cu carbon i peletizat. Peletele sunt apoi introduse n bazine de clorizare care sunt cuptoare cu cuv cptuite cu crmid. Bazinele de clorizare sunt ncrcate la capacitate maxim i clorul gazos care este reciclat de la etapa electrolizei este introdus n apropiere de fund. Reacia din cuptor convertete oxidul de magneziu n clorur de magneziu care n form topit este purificat prin trecerea pe deasupra unor rezistori din carbon contra curentului clorului gazos introdus. Clorura lichid de magneziu este colectat din cuptor i transportat n vase nchise n etapa de electroliz.
Chapter 9
Clorura de magneziu este electrolizat n celule electrolitice la 300-400kA n magneziu metalic lichid. Magneziu metalic este scos din celule i transportat n vase nchise ctre turntorie unde metalul este turnat n lingouri ca magneziu pur sau ca aliaje de magneziu. Pentru a preveni oxidarea metalului de ctre aerul nconjurtor folosirea hexaflorurii de sulf SF6 n procesul de turnare poate proteja suprafaa metalului. Gazul rezidual din cuptoarele de clorizare este tratat ntr-o serie de scrubere umede i precipitatoare electrostatice umede nainte de a fi supus incinerrii n final.ntre etapele de splare se adaug SO2 pentru a converti Cl2 n HCl i a crete astfel eficiena scruberului. Curenii de ap contaminat n principal de la tratamentul de clorizare al gazului rezidual sunt tratai ntr-o instalaie de tratare a apei cu dou etape. Prima etap const ntr-o floculare i separare a solidelor. A doua etap n curire cu crbune activ. Procesul de producere a magneziului prin electroliz este artat n figura urmtoare.
Dolomite Fuel gas/oil
Dolomite calcination Dolime
Flue gas
Seawater
Mg(OH)2 precipitation Mg(OH)2
Seawater effluent
Fuel gas/oil
MgO calcination
Flue gas
MgO Coke & brine Fuel gas/oil Pelletization Pellets Off-gas Off-gas treatment Wash water Water treatment Flue gas Scrubber effluent
Chlorination
Cl2(g) El power
Mg Cl2(l) Electrolysis
Mg(l) Effluent water Casting Off-gas
Pure Mg ingots
Figura 10.6: Diagrama caracteristic a producerii de magneziu metalic prin electroliz
10.1.5.3 Producerea magneziului din materii prime secundare
Datorit disponibilitii crescute de deeuri de magneziu i de alte materii prime secundare ce conin magneziu producia de magneziu secundar devine din ce n ce mai important. Deeuri de aliaje de magneziu pot fi reciclate pe loc sau pot fi trimise la o instalaie extern de reciclare. Dup calitate materialele reciclabile cu magneziu pot fi clasificate dup cum urmeaz.
Capitolul 10
Tip de materie prim secundar
Clasificare Tip 1 A Tip 1 B
Descriere Deeuri curate de nalt grad, de ex. deeuri de turnare, biscuii Deeuri curate cu suprafa mare, de ex. piese subiri turnate, bavuri Deeuri curate cu inserii de oel/aluminiu. Nu sunt contaminate cu cupru sau alam. n caz de contaminare cu Cu sau alam, deeurile sunt tratate ca un caz special Deeuri curate vopsite, cu/fr, inserii de oel/aluminiu. Nu sunt contaminate cu cupru sau alam. n caz de contaminare cu Cu sau alam, deeurile sunt tratate ca un caz special Deeuri metalice murdare, de ex. pline de ulei, contaminate umed Materialele pot conine: Contaminare cu silicon: de ex., picturi reci, nisip Aliaje de Al Aliaje contaminate cu Cu Resturi non Mg Achii, Spanuri, curate i uscate, necontaminate Achii, Spanuri, pline de ulei i/sau ude Reziduuri fr fondant, de ex. reziduuri lichide de creuzet, zgur etc. ce ar trebui s fie uscate i fr silice Materiale cu reziduuri, de ex. reziduuri lichide de creuzet, zgur etc. ce ar trebui s fie uscate i fr silice
Deeuri magneziu
Tip 2
Tip 3
Tip 4 Alte materiale care conin magneziu
Tip 5 A Tip 5 B Tip 6 A Tip 6 B
Tabelul 10.1: Clasificarea deeurilor i materialelor reciclabile care conin magneziu
O diagram caracteristic a producerii de magneziului este prezentat n figura urmtoare.

Pure magnesium Alloying Additions Fluxes Scrap Sorting & Preparation Raw material Storage Fume Abatement Waste Scrap Transport & Receipt Landfill
Magnesium Foundry
Internal Scrap Metal Recovery Crucible Cleaning Casting Waste Water
Dross Digestion Landfill
Figura 10.7: Diagrama caracteristic a procesului de producie a magneziului secundar
Chapter 9
Procesul ncepe cu recepia diferitelor materii prime secundare. Dup un control calitativ pentru definirea tipului de deeu acesta este stocat separat pentru a stabili calea adecvat de reciclare. Materia prim sortat este trimis la turntorie. Topirea i alierea magneziului au loc n cuptoare indirecte electrice sau cu gaz. Pot fi folosite fondani sau gaze inerte hexaflorur de sulf (SF6). Metalul topit este apoi turnat n lingouri de magneziu secundar sau semifabricate.
266
Capitolul 10
10.2 Niveluri din prezent ale consumului i emisiilor

Producia metalelor alcaline precum ia calciului, stroniului i metalului de magneziu impact asupra aerului, apei i solului, unde cele mai semnificative eliberri pot fi clasificate dup cum urmeaz.
Consumul materie prime i a energiei - Consumul materie prime i a energiei Emisii n aer - Calcinarea prafului din dolomit i a oxidului de magneziu - Clorura i HCl ca pri ale gazelor din camera i ventilarea camerei - Hidrocarburi clorurate de la folosirea tehnicilor de rcire i de comprimare pentru lichefierea clorurii - SF6 care este folosit n operaiile de turnare pentru protejarea magneziului topit de reoxidare - Dioxizii generai prin treapta de clorurare n producia electrolitic a magneziului primar
Chapter 9
Reziduuri solide, deeuri i produse derivate - Praf, fum i noroi - Alumine de Calciu i stroniu Emisii de ap rezidual - Surplus de ap de la sistemele de epurare umed - Dioxizi, deoarece producia magneziului prin procese electrolitice genereaz dioxizi din treapta de clorurare, care trebuie ndeprtat din apa de epurare. - Purjare din ciclurile de rcire a apei
4.4.1 Consumul materiei prime i a energiei

Cantitatea necesar pentru producerea calciului folosind procesul metalo-termic este aproximativ 20 25 kWh/kg de metal produs. La aceast energie trebuie s se adune energia folosit n procesul de calcinare CaO i aluminiul produs electrolitic. Producia metalului calciu prin electroliz, care nu este folosit n Europa, necesit aproximativ 33 - 55 kWh/kg la metalul calciu pentru o eficien curent de aproximativ 60%. Consumarea energiei electrice n electroliza magneziului este n medie de aproximativ 13 14 kWh/kg Mg. La asta ar trebui sa se adune energia necesitat pentru producerea clorurii de magneziu din diferite materiale prime.

Datele disponibile cu privire la emisiile n aer pentru producia de baze i de metale alcaline sunt prezentate n ceea ce privete factorii specifici emisiilor care sunt bazai pe o unitate de mas a produsului fabricat n seciunile ce urmeaz.
Poluant Metalul sodiu g/t mg/Nm3 0.1 - 1 0.05 n.a. n.a. 200 Metalul litiu mg/Nm3 1 16 1-2 n.a.
Clorur HCl Agent de rcire R 22 (N 1) Praf Note:
g/t 18.2 103 n.a.
4-6
120
n.a.
n.a.
(N 1) R 22 este un ODS (substan de epuizare a ozonului) i este inta unei retrageri treptate. n.a. = date care nu sunt disponibile
Tabel 10.2: Emisiile n aer de la producia de sodiu i litiu
Intrrile cele mai importante n mediu din producerea calciului i a stroniului sunt emisiile de praf. Praful poate fi generat de descrcarea i zdrobirea varului calcinat, prin amestecarea valului compact cu aluminiu i prin sfrmarea i cernerea metalului produs. Datorit operaiilor de coacere care sunt necesare pentru producerea oxidului de stroniu 420 kg de CO2 este generat n atmosfer pentru fiecare ton de oxid de stroniu produs. Producerea magneziului este strns legat de emisiile de praf, SO2, NOX, Cl2, HCl, dioxid i n cteva cazuri emisiile de hexa- florid de sulf (SF6 ). Praful este emis n principal din calcinarea dolomitei. Dioxidul este generat din cuptorul de clorurare unde oxidul de magneziu este transformat n clorur de magneziu. Emisiile de hexa- florid de sulf (SF6 ) ar trebui s previn metalul de magneziu de la re-oxidare. Ar trebui s fie menionat c SF6 are un potenial nalt de
Capitolul 10
nclzire global (de 23900 ori efectul CO2) i este deci este substan controlat de protocolul Kyoto. Aceast substan ar trebui deci nlocuit ct de curnd posibil
Impuritatea Praf Sursa i concentraia mg/Nm3 Din calcinarea dolomitei 100 (N 1) Din calcinarea MgO 16 Din uscarea paletelor 40 Din tratarea prin clorurare a gazelor de evacuare 3 Din clorurare (vent. gaz) 16 Masa de unitate/t a metalului magneziu
4 kg/t (reprezentnd totalul procesului)
SO2
Din calcinarea dolomitei 30 Din calcinarea MgO 80 Din uscarea paletelor 30 Din tratarea prin clorurare a gazelor de evacuare 200 Din clorurare (vent. gaz) 50 Din calcinarea dolomitei 80 Din calcinarea MgO 110 Din uscarea paletelor 50 Din tratarea prin clorurare a gazelor de evacuare 70 Din clorurare (vent. gaz) 50 Din electroliz 3 Din tratarea prin clorurare a gazelor de evacuare 0.8 ng/Nm3 Din clorurare (vent. gaz) 0.8 ng/Nm3 Din electroliz / clorurare (hall/ gaz) Emisiile de la tot procesul Din hala de turnare (N 2)
7 kg/t (reprezentnd totalul procesului) 3 kg/t (reprezentnd totalul procesului) 4 kg/t (reprezentnd totalul procesului) 12 g/t TEQ 28 g/t TEQ 13 g/t TEQ 6.3 t/t 0.45 kg/t din totalul magneziului
NOx
Cl2 and HCl
Dioxid
CO2 SF6
Note: (N 1)
Gazul rezidual din dispozitivul de calcinare cu suspensie a gazelor care este folosit pentru calcinarea dolomitei este curat cu EP (N 2) SF6 este folosit n procesul de turnare ca s protejeze magneziul de re-oxidare SF6 are un efect mare de nclzire global (de 23900 de ori efectul CO2) i este deci o substan controlat sub protocolul Kyoto. Aceast substan ar trebui deci nlocuit ct de curnd posibil. n.a. = date care nu sunt disponibile
Tabel 10.3: Emisiile n aer prin producerea metalului magneziu prin folosirea procesului de clorurare electrolitic
Chapter 9
Impuriti Praf CO2 SO2 NOx N2O Praf Argon Hidrogen Bioxid SF6 Meniuni:
(N 1)
Surs
mg/Nm3
Calcinare dolomit
Reducere n vacuum Reducere, rafinare i topire Rafinare i turnare
< 100 130 180 g/Nm3 0.5 90 4 n.m. n.m. n.m. 0.08 ng/Nm3 n.m.
Unitate mass/t de metal de magneziu 3.5 kg/t. 4.5 - 6 t/t 0.016 kg/t 3.1 kg/t 0.13 kg/t 0.5 kg/t (N 3) 4.3 Nm3/t 0.7 Nm3/t 3 g/t TEQ
0.5 - 1 kg/t
SF6 este utilizat n procesul de rafinare i turnare pentru prevenirea magneziului din re-oxidare. SF6 are Un efect foarte mare asupra nclzirii globale (23900 de ori efectul CO2) i este drept urmare o substan controlat conform protocolului Kyoto. Aceast substan ar trebui drept urmare nlocuit ct se poate de repede. (N 2) Datele reprezentate sunt bazate doar pe o singur evaluare (N 3) Utiliznd un epurator umed n.a. = date nedisponibile n.m. = nemsurat
Tabel 10.4: Emisie ctre aer prin producerea metalului de magneziu utiliznd procesul termal de reducere.
4.4.3 Emisii tipice ctre ap

Pentru producia de metale alcaliu i alcaice, emisiile ctre ap depind foarte mult de procesele utilizate de exemplu sistemul utilizat de reducere i tipul de tratament aplicat apelor reziduale. Exist o varietate de tratamente diferite de colectare a apelor i a apelor reziduale. Principalele poluante ale apei sunt solidele suspendate, componentele de metal, iar n cazul electrolizei de magneziu i hidro-carbonul trata cu clor i bioxidul. Producia de metal de calciu i de stroniu nu este relaionat cu generarea apelor reziduale specifice proceselor. Informaii disponibile referitoare la emisiile ctre ap sunt prezentate n urmtoarele tabele.
Component Metal de sodiu Metal de litiu mg/l n.a. 20 - 40
Total clorur Solide suspendate
Efluent reutilizat Efluent reutilizat
Tabel 10.5: Emisii ctre ap prin producerea metalului de sodiu i de litiu [tm 106, Farrell, 1998]
270
Capitolul 10
Impuriti Hidroxid de magneziu Hidroxid de calciu coke Hidro-carbon trata cu clor (N 1) Bioxid Meniuni:
Surs
Emisii mg/Nm3 ctre ap
Unitate mass/t
Uscare dolium Uscare dolium peletizare Tratare a apei Tratare a apei
0.15 100 ng/Nm3
21 kg/t MgO 100 kg/t MgO 1.6 kg/t Mg-metal 0.017 g/t Mg-metal (Total 0.053) 13 g/t Mg-metal Total 33 g/t Mg-metal (TCDD echivaleni)
(N 1) Cantitate de hexa- cloro-benzen, penta- clor-benzen i octo- cloro-stiren n.a. = date nedisponibile
Tabel 10.6: Emisii ctre ap prin producerea de metal de magneziu utiliznd procesul electrolitic
Producia de magneziu secundar genereaz impuriti i elemente reziduale, care nu pot fi reciclate i care necesit drept urmare s fie digerate n ap pentru conferirea ineriei hidroxidului de magneziu, cu elemente de aliaj, sub forma de lichide reziduale. Per tona de metal este generat aproximativ 0.5 ton de lichid rezidual ce conine aproximativ 50% ap.
4.4.4 Produse secundare, reziduuri i deeuri de proces

Producia de metale alcaliu i alcaice este relaionat cu generarea a mai multor produse secundare, reziduuri i deeuri, care sunt listate i n Catalogul European de Deeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice proceselor din producia de metal alcaliu i alcaice sunt cele listate mai jos.
Metal produs Sodiu Litiu Calciu Stroniu Magneziu
(proces electrolitic)
Reziduu
Turt de filtru sediment clorur Lichid mam Anozi utilizai Alumina de calciu utilizat pentru cptueala cuptoarelor Alumina de stroniu utilizat pentru cptueala cuptoarelor Lichide reziduale i pietri Zgur Bioxid ce conine zgur metal ce conine zgur praf de dolium exces electrolitic dolomit i filtru de praf zgur granulat Zgur fin uscat
Surs
Etap de curare a sodiului Rezervoare de depozitare (N 1) Realizate ca i produse secundare Cristalizare Celul electrolitic Cuptor cu vacuum Cuptor cu vacuum Cuptor cu vacuum Cuptor cu vacuum Uscare dolium Cuptor de clorizare Tratare ap Electroliz i hal de turnare Produse secundar din calcinarea dolomitului Produs secundar din electroliz Monitorizare dolomit i calcar Cuptor de reducere cu vacuum
Cantitate
n.a. n.a. 1.6 t Cl/t metal n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0.05 t/t MgO 0.14 t/t metal 0.01 t/t metal 0.04 t/t metal 0.28 t/t MgO 0.18 t/t metal 1 t/t metal 2.5 - 3 t/t metal 0.5 - 0.7 t/t metal
Magneziu (proces termal)
Chapter 9
Zgur umed zgur
Etap de rafinare
0.3 - 0.5 t/t metal 0.3 t/t metal
Meniuni:
(N 1) Sedimentele din rezervoarele de depozitare sunt arse pe o platform deschis iar fumul este colectat i epurat ntr-un epurator de ap cu dou etape descrcat ntr-o a treia etap utiliznd HCl, ce trateaz i fumul derivat din splarea filtrului cu turt
n.a. = nu este disponibil
Tabel 10.7: Reziduuri din producia de metale alcalice i alcaline
272
Capitolul 10
10.3 Tehnici ce trebuie luate n considerare la determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i reziduurilor precum i tehnici ce reduc consumul total de energie electric. Toate sunt disponibile din punct de vedere comercial. Sunt date exemple pentru a susine aceste tehnici, ce ilustreaz o performan nalt din punct de vedere al mediului nconjurtor. Tehnicile date drept exemple depind de informaiile furnizate de ctre industrie, Statele Membre Europene i de evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise n Capitolul 2 procese comune se aplic unui domeniu mai amplu, proceselor din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale i cele asociate sunt controlate i operate. Procesele de manipulare a materialelor prime i de pre-tratare precum i procesele de control i sistemele de reducere sunt n special relevante. Controlul celulelor electrolitice i parametrii de operare a cuptoarelor precum i prevenirea emisiilor fugitive din celulele electrolitice, cuptoare, filetare i procesele de scurgere sunt de asemenea importante. Tehnicile utilizate de alte sectoare sunt de asemenea aplicabile n special cele relaionate cu colectarea, manipularea i epurarea gazului clor i producerea hipo- clorului de sodiu utiliznd dou serii de epuratoare. Aceste tehnici sunt acoperite n documentul de referin BAT pentru industria de Clor-alcaliu, la care de asemenea, ar trebui s se fac referire.
4.5.1 Materiale, depozitare i manipulare
Materialele prime utilizate pentru producia de metale alcaliu i alcaice sunt clorura de sodiu, litiul i carbonatul de stroniu etc. calcar, dolomit de magneziu i ageni de reducere ex. pudr de aluminiu. Principalul impact asupra mediului nconjurtor prin depozitarea i manipularea acestor materiale l reprezint emisiile de praf, care uneori survin sub form de emisii fugitive de praf. Materialele prime sunt de preferat depozitate i manipulate nuntru, unde sunt utilizate butoaie, recipiente i plnii nchise pentru prevenirea emisiilor fugitive ctre mediul nconjurtor precum i ctre locul de munc. Calcarul i dolomitul pot fi depozitate i n stive de stocare unde ar trebui luate msuri mpotriva generrii prafului. Sun utilizate transportoare nchise i sisteme de transfer pentru manipularea materialelor fine de praf, unde este utilizat echipament de extracie i de filtrare pentru punctele de livrare a prafului. Aerul purttor de praf din recipiente, transportoare nchise i sisteme de ncrcare este curat prin utilizarea filtrelor cu sac, ce pot fi monitorizate prin msurarea scderilor de presiune n vederea controlrii mecanismului de curare. Unele instalaii utilizeaz zdrobitori sau amestectori precum i echipament de peletizare pentru obinerea mrimii dorite de material de ncrcare. Filtrele cu sac cur aerul de aspiraie din zdrobitori i din echipamentul de amestecare.
4.5.2 Tehnici de pre-tratare

Producia de metal de magneziu este bazat parial pe dolomitul calcinat i pe magneziu ca fiind material prim. Calcinarea poate fi realizat n cuptoare rotative sau verticale. Cuptoarele pot fi nclzite cu diferii combustibili, de exemplu gaze naturale. O nou tehnologie utilizat pentru calcinarea dolomitului este Calcinarea de suspensie a gazului (GSC) care este prezentat n urmtorul exemplu.
EXEMPLU 10.01 PROCES DE CALCINARE A SUSPENSIEI DE GAZ PENTRU DOLOMIT I CALCINAREA MAGNEZIULUI AS A PROCES DE PRE-TRATARE PRIN PRODUCEREA DE METAL MAGNEZIU
Chapter 9
Descriere: - Procesul GSC const n mai multe etape de proces. Prima etap este ceea de uscare a dolomitului ntr-un usctor flash utiliznd gazele fierbini de ieire din instalaia GSC. Materialul uscat este apoi zdrobit ntr-un zdrobitor special conic. Alimentarea pulverizat este injectat n eava de refulare ntre corelare i primul ciclu de pre-nclzire. La intrarea n eava de refulare, materialul cade iniial contracurent n aburul fierbinte de gaz. Dup ce au fost prenclzite n al patrulea ciclu, materialul a ajuns la temperatura de calcinare i este direcionat ctre calcinator unde are loc calcinarea complet. Calcinatorul este de obicei un cilindru vertical unde aerul, combustibilul i materialul intr prin partea inferioar iar gazele epuizate ce conin material calcinat ies prin partea superioar. Particulele calcinate sunt purtate de curentul de gaz ctre un ciclu de absolvire din care gazele fierbini trec la pre-nclzitor timp n care produsul este eliminat de fora de gravitate a rcitorului. Procesul este controlat de ctre sistem computerizat cu standard nalt de instrumentare i de control.
Figura 10.8: Calcinator suspensie gaz
Common dust precipitator precipitator obinuit de praf Cylone preheater pre-nclzitor ciclon Dolomite dolomit Flash drier usctor flash Crusher zdrobitor Cylone cooler rcitor ciclon Calciner burner aprindere calcinare Air - Aer
Principale beneficii cu privire la mediul nconjurtor: - Reducerea consumului de combustibil n comparaie cu alte sisteme, datorit utilizrii intense de energie de produse i de gaze reziduale. Date operaionale: Consum combustibil Consum energie electric
1145 kcal//kg 33 kWh/t product
274
Capitolul 10
Nivelul de emisie a prafului pe parcursul utilizrii EP este mai mic de 30mg/Nm3

Efecte cross media: - Nu exist efecte cross media Economie: - Procesul GSC are costuri operaionale mai mici ca alte sisteme Aplicabilitate: - Este aplicabil instalaiilor noi i celor existente (i n cazul altor procese de producie unde calcinarea are loc ex. n producia varului). Literatur de referin: [tm 150, F.L. Schmidt 1992]
4.5.3 Principalele procese

Cea mai important parte a produciei de metale alcaliu i alcaice este celula electrolitic pentru producia electrolitic precum i cuptorul vacuum utilizat pentru procesul de reducere termic. Conform numrului mic de productori i drept urmare numrului mic de instalaii n funcionare din UE i la nivel mondial, tehnicile prezentate ca fiind tehnici aplicabile sunt i tehnici luate n considerare n determinarea BAT. ntregul magneziu electrolitic este produs prin electroliza clorurii de magneziu, de cele mai multe ori clorur lipsit de ap (anhidru). Astfel, exist dou etape principale n proces:

Producerea de clorur de magneziu anhidr din materiale prime, i Electroliza clorurii de magneziu
Exist un numr de procese pentru pregtirea clorurii anhidre. Urmtorul exemplu ofer o descriere a unui proces dezvoltat recent i implementat cu succes numit Proces de deshidratare
EXEMPLU 10.02 PRODUCIA DE MAGNEZIU PRIMAR UTILIZND PROCESUL DE DESHIDRATARE Descriere general: Soluia de sare MgCl2 procesul de deshidratare dezvoltat de Norsk a fost implementat n instalaia din Norsk Hydro Canada iniiat n 1989. Procesul este descris n continuare i ilustrat n diagrama ataat. Instalaia de deshidratare soluie de sare MgCl2: Instalaia produce soluie de sare MgC12 prin dizolvarea rocii de magneziu n acid hidro-cloric (HCl). Dup purificare pentru nlturarea impuritilor dizolvate precum fier i aluminiu, soluia de sare este supus evaporrii i particularizrii n vederea crerii de material granulat ("prilis") adecvat pentru tehnici de uscare cu strat lichid. Aceste sunt ulterior uscate n dou etape, o dat cu aer fierbinte apoi cu gaz HCl, pentru producerea unui produs esenial anhidru. MgCl2 Electroliza i sinteza HCl: Celule de electroliz cu amperaj ridicat al designului Hydro sunt operate la aproximativ 400 kA. Sunt alimentate n continuu cu MgCl2 anhidru de la instalaia de deshidratare. Metalul lichid Mg este extras din celule intermitent i transportat n vase izolate la hala de turnare.
Gazul de clorur creat n urma procesului de electroliz este reciclat prin reacie cu hidrogen pentru producerea acidului hidro-cloric utilizat n etapa de dizolvare a magneziului. Energia electric este recuperat din aceast etap de sintez HCl sub forma aburului generat.
Rafinare, aliaj i turnare: n hala de turnare, metalul de magneziu este rafinat, aliat i turnat n produse lingou.
Chapter 9
Figura 10.9: Bloc diagram din procesul de deshidratare din producia de magneziu primar
Magnesite magnezit Magnesite dissolving dizolvare magnezit Brite purification purificare soluie de sare Solids residues reziduuri solide Evaporation - evaporare Air drying uscare aer Electrolysis - electroliz Casting - turnare Alloying elements elemente de aliaj Alloy ingots lingouri de aliaj Off gas gaze reziduale Hydrochloric acid acid hidro-cloric Synthesis - sintez
Performan referitoare la mediul nconjurtor: S-au obinut urmtoarele date tipice referitoare la performana mediului nconjurtor:
Emisii aer: Praf SO2 NOx Cl2 + HCl

276
0.4 < 0.2 2 <1
kg/t Mg " ..." ..."

Capitolul 10
SF6 Bioxide1
0.5 <10
..." g/t Mg < 0.01 < 0.1 g/t Mg g/t Mg
Emisii aer: Hidro-carbonari clorate Hydrocarbons2 Bioxid

1 2
Cantitatea de PCDD i PCDF exprimate ca echivalente TCDD. Cantitatea de hexa- penta- cloro-benzen i octa- cloro-stiren.
Aplicabilitate: Instalaii noi

Tehnicile pentru colectare i reducere de fum discutate n Capitolul 2 al acestui document sunt tehnici ce trebuie luate n considerare la producia de metale alcaliu i alcaice. n mod normal sunt utilizate i filtre cu sac i epuratori umezi pentru curarea gazelor reziduale. Aerul de ventilaie ce vine dintr-o camer de celul unde este produs metalul de sodiu, poate fi extras prin utilizarea unui epurator venturi cu dou etape i unui turn izolat utiliznd sod caustic pentru nlturarea clorurii. Aa cum se poate vedea n urmtorul exemplu, gazul rezidual din cuptorul de clorizare dintr-o producie de magneziu este curat printr-o serie de epuratori umezi i de precipitatori electrostatici umezi nainte de a fi supus incinerrii ntr-un arztor final. Gazul de clorur format de electroliza de magneziu este curat ntr-un filtru cu sac pentru nlturarea srurilor aprute nainte de reciclarea lor n etapa de clorizare.
EXEMPLU10.03 TRATAREA GAZELOR REZIDUALE CE CONIN BIOXID I HIDROCARBON TRATAT CU CLOR Descriere: Descriere general: - Gazele reziduale din cuptoarele de clorizare din instalaiile de magneziu conin Cl2 i HCl, precum i bioxid i hidro-carbon tratat cu clor (CHCs). Gazele reziduale sunt tratate cu o serie de epuratori umezi pentru nlturarea Cl2 i HCl, iar apoi cu electrostatici umezi pentru ndeprtarea aerosolului din gaz, nainte de supunerea lor la incinerare. Gazul SO2 este adugat gazelor reziduale ntre etapele de epurare pentru transformarea Cl2 n HCl pentru conferirea eficienei epuratorului. Apa din tratarea gazelor reziduale este transferat la o instalaie de tratare a apei. Instalaia de incinerare: - Gazele reziduale dup epurare nc conin cantiti de neacceptat de bioxid i CHC. Drept urmare ele sunt supuse unui tratament final de incinerare, unde componentele organice volatile inclusiv bioxidul i CHC sunt distruse.
Instalaia de incinerare are 5 camere verticale umplute cu gresie ceramic n vederea schimbului de cldur, fiind comutate de control de flux n vederea obinerii recuperrii eficiente de cldur. Gazele ce intr sunt canalizate prin camere n model "inlet" i nclzite la reacia la temperatur nainte de intrarea lor n camera orizontal de combustie aflat n partea superioar a camerelor. n camer de combustie coninutul CO de gaz (aprox. 1 - 2%) este ars mpreun cu gazul combustibil furnizat prin trei arztori de gaz pentru meninerea temperaturii din camera de combustie deasupra 800 C. Gazul tratat este apoi canalizat prin camere n model "outlet", n vederea recuperrii coninutului su de cldur pentru nclzirea gazului ce intr ulterior comutrii camerelor. Gazul tratat este apoi readus n stiva de evi.
Chapter 9
Principalele beneficii referitoare la mediul nconjurtor: Reducere semnificativ a hidrocarbonului tratat cu clor i a bioxidului. Recuperarea energiei de nclzire generat n camera din instalaia de incinerare. Eficiene de distrugere obinute:
Hidro-carbon tratat cu clor Bioxid CO

Concentraii evacuare:
99.9% (eficien total) 99.9% (eficien total) 100%
Hidro-carbon tratat cu clor Bioxid
0.01 mg/Nm3 0.8 ng/Nm3
Hidro-carbon trata cu clor ca i cantitatea de hexa- i penta- cloro-benzen i octa- cloro-stiren. Bioxid ca i cantitatea de PCDD i de PCDF exprimate ca fiind echivalente TCDD.
Date operaionale referitoare la instalaiile de incinerare:
Capacitate volumetric: 70000 Nm3/h Temperatur camer combustie: Peste 800 C Timp de stagnare n camera de combustie:
Consum energie electric (exterior):
Minim 2 secunde
Gaz combustibil
30000 GJ/a
Efecte cross media:- n epuratoare bioxidul i hidro-carbonul trata cu clor sunt transferate de la aer la seciunea cu ap, drept urmare se necesit o tratare suplimentar a apei. Economie: - Nu este disponibil Aplicabilitate: - Tuturor instalaiilor noi i celor existente Literatur de referin: [tm 203, Hydro Magnesium,1999]
4.5.5 Control proces

Principiile procesului de control discutate n Capitolul 2 sunt aplicabile proceselor de producie utilizate n acest Grup. Pot fi utilizate tehnici computerizate de control pentru majoritatea etapelor de proces i pentru diferite rute de producie.
4.5.6 Operaii dup clire

Metalele baz i alcaline sunt vndute de cele mai multe ori n lingouri, aa cum este i cazul magneziului, sau n piese de diferite forme i mrimi. Lingourile de metal sunt obinute prin turnarea metalului lichid n matrie n care metalul trebuie s fie ferit de re-oxidare. Metalele baz aa cum este sodiul, sunt e asemenea presate n butuci de metal.
EXEMPLUL 10.04 INSTALAIA DE EXTRUZIUNE PENTRU PRODUCEREA BUTUCILOR DE SODIU Descriere: - Metalul este introdus ntr-un extruder dublu fixat cu urub, care este rcit n aa fel nct temperatura s coboare uor sub punctul de topire chiar nainte s se termine extrudarea.
Capitolul 10
Butucii metalici de sodiu obinui, pot fi tiai cu ajutorul unui dispozitiv de tiere automat sub un gaz protector.
Figura 10.10: Schema unei instalaii de extrudare pentru producerea butucilor de metal - baz
Principalele avantaje n ceea ce privete mediul: - Este evitat formarea de impuriti datorit reaciei cu aerul i umiditatea din atmosfer Date operaionale: - Nu sunt disponibile Efecte Cross-media: - Nici o reacie cu aerul i umezeala din atmosfer Informaii de natur economic: - Nu sunt disponibile Aplicabilitate: - Toate instalaiile existente i cele noi Literatur de referin: - [tm 107, Ullmanns, 1996] 4.5.7 Tratarea apei
Acesta este un aspect specific locului, sistemele de tratare existente sunt, conform rapoartelor, la un standard ridicat. Toat apa rezidual trebuie tratat n vederea eliminrii metalelor dizolvate i a solidelor precum i a bioxizilor i a hidrocarburilor clorurate. Este necesar eliminarea bioxizilor i a hidrocarburilor clorurate din apa de epurare. De aceea urmtorul exemplu se refer la o instalaie de tratare a apei reziduale care reduce bioxizii i hidrocarburile clorurate din apa de epurare.
EXEMPLUL 10.05 TRATAREA APEI REZIDUALE CARE CONINE BIOXIZI I HIDROCARBURI CLORURATE Descriere: - Apa rezidual poluat curge din diferite pri ale uzinei de magneziu, incluznd apa de la clorurare tratarea gazului i este tratat ntr-o instalaie de tratare a apei reziduale n vederea reducerii coninutului de bioxizi i hidrocarburi clorurate cu mai mult de 99%. Instalaia de tratare a apei: - Instalaia de tratare a apei reziduale care se poate observa n figura de mai jos este bazat pe trei operaii diferite de unitate
Chapter 9
Scurgerile de ape reziduale
Coninut sczut de solide
Scurgerile de ape reziduale

Coninut ridicat de solide
Rezervor
tampon
Rezervor
Colectaree
Rezervor
colectare
Rezervoare
sedimentare (3)
MMF
ACF
Efluent T tratat d
Colector Centrifug MMF = Filtru multimedia (5) ACF = Filtru carbon activat (5) ml
Figura 10.11: Instalaie de tratare pentru curarea apei reziduale de hidrocarburi clorurate
Scurgerile de ape reziduale cu concentraii mari de particule solide sunt colectate iar solidele sunt separate prin floculare i sedimentare. Mlul din elementele de sedimentare este uscat ntro centrifug pn la un coninut de ap de aproximativ 50%. Solidele din tratamentul apei care conin bioxizi i hidrocarburi clorurate, sunt incinerate n afara locului. Volumul mai mare de scurgeri de ap rezidual cu coninut sczut de particule solide este tratat n filtre multimedia (filtre de nisip), eliminnd particulele pn la 1 um. Solidele sunt duse periodic cu ajutorul apei ctre elementele de sedimentare. Ultimul pas al procesului de tratare este polizarea carbonului activat. Particulele mici i cele solubile n ap de bioxizi i hidrocarburi clorurate sunt absorbite n carbonul activat. Carbonul este nlocuit periodic, iar carbonul folosit este incinerat n afara locului. Instalaia de tratare a apei reziduale este parte integrant din instalaia de clorurare. Instalaia este operat dintr-o camer cu central de control care nu necesit nici un alt operator. Lucrul periodic este legat de tratarea mlului, meninerea i nlocuirea carbonului activat.
Principalele avantaje cu privire la mediu: Eficiena obinut:
Hidrocarburi clorurate Bioxizi

Concentraii debueu ap:
99.5% sau mai mult 99.5% sau mai mult
Hidrocarburi clorurate Bioxizi
0.15 mg/Nm3 de ap 100 ng/m3 de ap
Hidrocarburi clorurate ca sum a hexa- i penta- cloro-benzenului i octa- cloro-stiren. Bioxizii sub forma sumei PCDD i PCDF exprimate ca echivaleni TCDD.
Capitolul 10
Date operaionale: Pentru Instalaia de tratare a apei
Capacitate volumetric: Materialele de construcie permit apelor reziduale acide s fie tratate cu un pH sczut precum 1.5 Reziduuri lichide generate:
600 m3/h
Aprox. 350 t/a (50% ap)
Efecte cross-media: - Reziduurile lichide de la instalaie de tratare a apei reziduale trebuie s fie incinerate, lucru care produce din nou emisii n aer i sol. Economie: - Nedisponibil Aplicabilitate: - Pentru toate uzinele noi sau deja existente Literatur de specialitate: - [tm 204, Hydro Magnesium 1999]
Tehnicile enumerate n Capitolul 2 sunt cele care trebuie avute n vedere. Pentru un numr de instalaii apele de rcire i apele reziduale tratate inclusiv apa de ploaie sunt reutilizate sau reciclate n cadrul proceselor.
4.5.8 Reducerea numrului de reziduuri rezultate din procese
Procesele discutate anterior ca tehnici aplicate n seciunea nivelelor de emisie i consum sunt toate tehnicile care trebuie avute n vedere pentru determinarea BAT. Cel mai important factor pentru reducerea impactului reziduurilor de descrcare asupra mediului nconjurtor precum deeurile sunt msurile integrate n proces i care rezult din emiterea a ct mai puine deeuri. Dac numrul de reziduuri procesuale este minimizat prin utilizarea msurilor primare, numrul suplimentar de reziduuri trebuie reciclat sau reutilizat ct mai mult posibil. Materialele de baz specifice vor influena alegerea procesului final. Tehnicile amintite n Capitolul 2 ar trebui de asemenea s fie luate n considerare pentru aceste procese.
Chapter 9
4.6 Cele mai bune Tehnici Disponibile

Pentru a nelege aceast seciune i coninutul acesteia, atenia cititorului este atras ctre prefaa acestui document i mai ales asupra celei de-a cincia seciuni a prefeei: Interpretarea i punerea n practic a acestui document. Tehnicile i nivelele de emisie i/sau consum asociate, sau gama de nivele, prezentate n aceast seciune au fost stabilite printr-un proces iterativ care include urmtorii pai:
Identificarea Problemelor cheie pentru mediul nconjurtor referitor la acest sector; i apar pentru producia de metale pmntoase pe baz de alcaliu i alcaline, clor, HCl, SF6, praf de fum, CO2, SO2, ape reziduale, reziduuri precum reziduurile lichide, alumina, praful din filtru i cenua; Examinarea celor mai relevante tehnici care se adreseaz acestor probleme cheie; Identificarea celor mai bune nivele de performan ambiental, pe baza datelor disponibile n cadrul Uniunii Europene i n ntreaga lume; Examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost atinse; precum costurile, efectele rspuns-ncruciat, principalele fore de acionare implicate n implementarea acestor tehnici; Selectarea celor mai bune tehnici (BAT) i nivelele de emisie i/sau consum pentru acest sector ntr-o accepiune general conform Articolului 2(11) i Anexei IV a Directivei.
Evaluarea de ctre experii Biroului European IPPC i a Grupului Tehnic de Lucru relevant (TWG) a jucat un rol cheie n fiecare din aceste etape i pentru modul n care informaiile au fost prezentate aici. n baza acestei evaluri sunt prezentate n aceast seciune tehnicile i pe ct posibil nivelele de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate a fi corespunztoare pentru ntregul sector iar n unele cazuri este reflectat performana curent a unora dintre instalaiile din sector. Acolo unde sunt prezentate nivele de emisie sau consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile, acest lucru nsemnnd c acele nivele reprezint performana ambiental care poate fi anticipat ca rezultat al aplicaiei, n acest sector, al tehnicilor descrise, innd cont de balana costurilor i avantajelor inerente definirii BAT. Totui, acestea nu sunt valori limit care vizeaz emisiile sau consumul i nu ar trebui luate ca atare. n unele cazuri se poate obine din punct de vedere tehnic nivele de emisie sau consum mai bune ns datorit costurilor implicate i consideraiilor de tip cross-media, acestea nu sunt considerate a fi corespunztoare precum BAT pentru ntregul sector. ns, astfel de nivele pot fi considerate ca fiind justificate n mai multe cazuri specifice n care sunt implicate fore de acionare speciale. Nivelele de emisie i de consum asociate cu utilizarea BAT trebuie s fie analizate mpreun cu orice tip de condiii de specialitate specificate (ex:perioade de achiziionare). Conceptul de nivele asociate cu BAT descris mai sus trebuie s fie difereniat de termenul nivel realizabil utilizat n acest document. Dac un nivel este descris ca realizabil utilizndu-se o anume tehnic sau combinaie de tehnici, acest lucru nseamn c nivelul poate fi atins ntr-o perioad mai mare de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i utilizat sau proces prin utilizarea acestor tehnici. Acolo unde sunt disponibile, date referitoare la costuri au fost furnizate mpreun cu descrierea tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Acestea ofer o imagine vag asupra magnitudinii costurilor implicate. Totui costul propriu-zis pentru aplicarea unei tehnici vor depinde de situaia specific referitoare, de exemplu, la taxe, onorarii, i la caracteristicile tehnice ale instalaiei vizate. Nu este posibil evaluarea deplin a acestor factori specifici fiecrui antier n acest document. n absena datelor referitoare la costuri, concluziile cu privire la viabilitatea economic a tehnicilor sunt trase din observaiile realizate pentru instalaiile existente.
282
Capitolul 10
Se dorete ca BAT general din aceast seciune s fie un punct de referin cu care s poat fi comparat performana unei instalaii existente sau pentru evaluarea unei propuneri pentru o nou instalaie. n acest fel vor participa la determinarea condiiilor corespunztoare pe baz de BAT pentru instalaie sau pentru stabilirea regulilor generale obligatorii conform Articolului 9(8). Se prevede ca instalaiile noi s poat fi desemnate s funcioneze la nivelele BAT generale sau chiar superioare, supuse aplicatibilitii tehnice i economice a tehnicilor n fiecare caz. n timp ce BREF nu stabilesc standarde legale obligatorii, acestea sunt menite s furnizeze informaii pentru ndrumarea industriei, Statelor Membre i a publicului cu privire la nivelele de emisii i consum realizabile atunci cnd sunt utilizate tehnicile specificate. Valorile limit corespunztoare pentru orice caz specific vor trebui s fie determinate inndu-se cont de obiectivele Directivei IPPC Directive i de consideraiile locale.
4.6.1 Depozitarea i manipularea materialelor

Concluzia tras din Cele mai bune tehnici disponibile pentru manipularea i depozitarea materialelor sunt prezentate n seciunea 2.17 a acestui document i sunt aplicabile pentru materialele din acest capitol.

4.6.2.1 Tehnici de pre-tratare
Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru pre-procesarea materiei prime vor fi parial BAT n ceea ce privete acest sector. Acolo unde este necesar un proces de calcinare pentru prepararea materiei prime, de exemplu pentru calcinarea dolomitei, tehnica de suspendare a gazului pentru calcinator (GSC) este utilizat n mod avantajos. Nivelul asociat de emisie de praf este mai mic de 30 mg/Nm3 dac saturaia de praf derivat din gazele reziduale din calcinator este curat utilizndu-se un EP i de 5 mg/Nm3 utilizndu-se un filtru tip pung. Datorit costurilor ridicate de investiie pentru instalarea unui asemenea sistem de calcinare, uzina obinuia s aib o anumit capacitate de producie.
4.6.2.2 Procese principale
Conform diferitelor metale alcaline i pe baz de alcaliu produse, impactul produciei asupra mediului nconjurtor este n mare parte influenat de procesul metalurgic utilizat. Conform metalelor produse, urmtoarele procese metalurgice sunt utilizate n industrie i sunt coniderate a fi BAT pentru acest sector.
Chapter 9
Metal produs Sodiu
Proces
Electroliza clorurii de sodiu fluidizate
Unitatea de producie
Celul electrolitic (celula Downs)
Tehnic de reducere
Epurator de gaze umede pentru curarea aerului din celul Epurator de gaze umede pentru curarea aerului din celul

Meniuni i observaii
Nivelul asociat de clorur permis n instalaia de aer condiionat este mai mic de 1mg/Nm3. Alarmele cu privire la cloruri ar trebui s fie instalate n camera celul i n instalaia de procesare a clorurii. Nivelul asociat de clorur permis n instalaia de aer condiionat este mai mic de 1 mg/Nm3 Clorura produs n camera celul este colectat prin vacuum parial iar apoi este absorbit n soda caustic pentru a produce hipoclorit de sodiu. Alarmele cu privire la cloruri ar trebui s fie instalate n camera celul. Nu exist informaii cu privire la instalaia care produce metal de potasiu disponibil n UE Metal este condensat n partea rcit a cuptorului Nu exist emisii importante datorit funcionrii cuptorului Metal este condensat n partea rcit a cuptorului Nu exist emisii importante datorit funcionrii cuptorului Procesul de clorinare nu mai poate fi considerat BAT n cazul instalaiilor noi producnd magneziu prin electroliz
Litiu
Electroliza clorurii de litiu i potasiu
Celul electrolitic (celula Downs)
Potasiu Calciu Stroniu Magneziu
Reducerea clorurii de potasiu cu metal de sodiu Reducere termic a oxidului de calciu cu aluminiu Reducerea termal a oxidului de stroniu cu aluminiu Clorurarea oxidului de magneziu
Coloan de reacie Cuptor n vid ncins electric Cuptor n vid ncins electric Cuptor de clorinare cu cuv
Epurator de gaze umede
Epurator de gaze umede multe-etape conectat la un EP i la o camer de postcombustie. Procesul poate fi combinat cu injectarea de
carbon activ Deshidratarea soluiei de sare MgCl2 Electroliza clorurii de magneziu (N 1) Evaporare/ prilling
emisiile de bioxid sunt < 10 g/t TEQ n loc de 53 g/t TEQ pentru procesul care necesit o etap de clorurare. Procesul de deshidratarea soluiei de sare MgCl2 este prin urmare privit ca BAT pentru noile uzine. celula este acionat n raza de 300 - 400 kA celula este alimentat cu clorur lichid de magneziu n mod intermitent sau cu clorur solid de magneziu n mod continuu. Metal de magneziu lichid este extras din celul n mod intermitent Cantitatea de SF6 utilizat n hala de turnare ar trebui s fie ct mai redus, i nlocuit cu o substan mai puin duntoare ct mai repede posibil (N1) Nivelul asociat de praf permis utiliznd un EP este 20 - 30mg/Nm3 Cantitatea de SF6 utilizat n hala de turnare ar trebui s fie ct mai redus, i nlocuit cu o substan mai puin duntoare ct mai repede posibil (N1)
high-amperage electrolysis cell
Filtru pung pentru curarea gazelor de clorinare formate de electroliz, i care este reciclat n etapa de clorurare Ep i filtru (umed) pung
Reducerea termal a oxidului de magneziu cu silicon Notes: (N 1)
Cuptor n vid ncins electric
Datorit potenialului ridicat de nclzire global a SF6 s-a raportat faptul c utilizarea dioxidului de sulf poate reprezenta o alternativ.
Tabelul 10.8: Unitile de producie considerate ca BAT pentru producia de metale alcaline i pe baz de alcaliu
284
Chapter 10
4.6.2.3 Procesul de control
Tehnicile prezentate n diferitele seciuni ale Capitolului 2 descriind posibilitile pentru controlarea procesului prin sisteme computerizate va face parte din BAT pentru acest sector. Cele mai importante sunt considerate a fi.

Controlarea funcionrii celulei electrolitice pentru optimizarea condiiilor de funcionare. Parametrii cheie sunt voltajul celulei, valoarea pH-lui i temperatura. Controlarea funcionrii cuptorului cu vid pentru optimizarea condiiilor de funcionare. Parametrii cheie sunt presiunea i temperatura n diferite puncte n cuptor i n sistemul de manipulare a gazului, oxigenului i a monoxidului de carbon sau a concentraiilor de dioxid de carbon i tensiunea sistemului. Procesul de control utilizeaz metode relevante n aa fel nct s fie posibil pstrarea condiiilor de funcionare la un nivel optim i s asigure alarme pentru condiiile care se afl n afara razei de funcionare acceptabile. Operatorii de instalaii ar trebui s fie instruii i s li se ofere instruciuni cu privire la procedurile corecte de funcionare i la parametrii de control. Utilizarea unei bune practici de ntreinere pentru procesele instalaiilor, sistemele de reducere i alte procese asociate. Un sistem de inspecie trebuie s fie adoptat. Pentru diminuarea riscurilor de incendii, detectoare de foc trebuie s fie instalate.
4.6.2.4 Operaiuni post cuptor
Tehnicile prezentate ca o tehnic ce trebuie avut n vedere n determinarea BAT sunt de asemenea tehnici considerate ca fiind BAT n acest sector. Conform operaiunilor post cuptor utilizate n mod normal, cum ar fi turnarea, sfrmarea i ecranarea BAT este definit dup cum urmeaz.

Datorit efectului SF6 foarte ridicat de nclzire global (factor 23900 mai mare dect CO2), cantitatea de SF6 utilizat n hala de turnare ar trebui s fie ct mai redus, i nlocuit cu o substan mai puin duntoare ct mai repede posibil. Etapele diferite de mcinare i ecranare pot fi efectuate ntr-un spaiu nchis i pstrate la o presiune uor mai mic dect cea exterioar. Instalaiile de concasare i ecranare pot fi echipate cu cicloni i filtre pung pentru recuperarea particulelor ultra fine. Particulele ultra fine de metal de calciu i stroniu pot fi distruse cu ap pentru a se evita riscurile de incendiu. Produsul final va fi n acest caz o cantitate redus de var. Pentru diminuarea riscurilor de incendiu, diversele etape de mcinare i ecranare ar trebui s fie izolate ignifug una de cealalt. Pentru a preveni propagarea focului prin depozitarea de calciu, material neutru sau pereii ignifugi pot separa diferitele pri ale stocului. O baie de nitrogen este injectat n cazul detectrii unui incendiu.
285
Chapter 10
4.6.3 Colectarea i slbirea arderii gazului

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru tehnicile de colectare a gazelor reziduale precum i tehnicile de slbire a arderii aerului vor face parte din BAT acestui sector. Conform tehnicilor care trebuie avute n vedere i care sunt prezentate pentru slbirea arderii aerului, BAT pentru acest sector este considerat dup cum urmeaz.
Filtrele pung sunt potrivite pentru curarea aspiraiei aerului din dispozitivele de depozitare i manipulare a materiei prime. Nivelul asociat de concentraie rezidual de particule pentru un filtru pung este mai mic de 5 mg/Nm3. Ar trebui s se precizeze faptul c un filtru pung poate realiza un nivel foarte redus de praf, ceea ce depinde de filtrul mediu utilizat. Dac anumite cazuri speciale (de exemplu condiiile referitoare la sntate i siguran) necesit emisii foarte reduse de praf, acest lucru poate fi obinut prin utilizarea unei membrane potrivite pentru filtrele pung. Un EP sau un filtru din material poate cura gazele reziduale dintr-un calcinator, acolo unde nivelele asociate de emisii de praf se ncadreaz ntre 20 - 30 mg/Nm3 pentru un EP i 5 mg/Nm3 pentru un filtru pung. Camera celul de aer (stife) trebuie s fie curat pentru a se minimiza introducerea n mediul nconjurtor de Clor i HCl. Epuratorul de gaze venturi cu multe etape cu o coloan de umplutur care utilizeaz sod caustic este potrivit pentru ndeprtarea clorului. Nivelul asociat de clor este mic de 1 mg/Nm3. Gazele reziduale din cuptoarele de clorurare sunt curate cu epuratoare de gaze n mai multe etape conectate la un EP umed i la o camer de post-combustie pentru a reduce emisiile n aer de bioxid i hidro-carbon clorurat. Eficiena total a combinaiei tehnicilor de reducere a arderii trebuie s fie de 99.9%. Pentru a obine concentraii mai reduse de bioxid n gazele reziduale, o injectare suplimentar de carbon activat poate fi avut n vedere. Apa care se scurge din epuratorul de gaze i din EP umed trebuie s fie tratat pentru a se minimiza emisiile de bioxid i hidro-carbon clorurat n ap.
Urmtorul tabel rezum emisiile surprinse asociate cu utilizarea celor mai bune tehnici disponibile i tehnicile care pot fi utilizate pentru atingerea acestor nivele.
Impuriti Emisii asociate cu utilizarea BAT
< 5 mg/Nm3 < 20 - 30 mg/Nm3
Metale grele
Tehnicile care pot fi utilizate pentru atingerea acestor nivele

Filtru cu estur EP Filtru cu estur
Comentarii
Praf
Cl
< 1 mg/Nm3
Bioxid i hidrocarburi 286
Eficien distrugere total
Epuratoare venturi multe etape cu o coloan cu umplutur care utilizeaz ulterior sod caustic Epuratoare venturi multe etape
Filtrele cu estur sunt folosite n mod normal pentru desprfuirea gazelor reziduale Curarea gazelor reziduale dintr-un calcinator dolomitic utilizat pentru producerea de metal magneziu Filtrele cu estur de nalt performan (de ex. filtre cu membran din estur) pot realiza nivele sczute de metale grele. Concentraia de metale grele este legat de concentraia de praf i de proporia metalelor ca parte din praf. Pentru curarea aerului din cameracelul
Emisiile de bioxid sunt < 10 g/t TEQ n loc de 53 g/t TEQ pentru procesul care necesit o etap de clorurare. Procesul de
Chapter 10 din clorurarea n producia de Mg
> 99.9%
conectate la un EP umed i la o camer post-combustie
deshidratarea soluiei de sare MgCl2 este prin urmare privit ca BAT pentru noile uzine.
Tabelul 10.9: Nivele de emisii n aer asociate cu utilizarea BAT
4.6.4 Ape reziduale

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru tratarea apelor care se scurg i reutilizarea apelor vor face parte din BAT acestui sector. Conform tehnicilor care trebuie avute n vedere i care sunt prezentate pentru tratarea apei, BAT pentru acest sector este considerat dup cum urmeaz:
Prin producere de metal magneziu, epuratorul pentru apele care se scurg din etapa de clorurare ar trebui s fie tratate n aa fel nct s se obin minimizarea emisiilor de bioxid i de hidrocarburi clorurate n ap prin utilizarea floculrii i separri solidelor iar n continuare o a doua etap de tratare cu carbon activ. Ciclurile nchise de ap sunt potrivite pentru epuratoarele umede, sistemele de rcire i presele de granulare. Scurgerea din ciclurile nchise de ap trebuie s fie tratate pentru a fi ndeprtate elementele specifice i compuii de metal din ap. Deeul rebutului de turnare tratat trebuie s fie reciclat i reutilizat ct mai mult posibil Lichidele de epurare trebuie s fie de asemenea tratate i analizate nainte de deversare. Oprirea sistemelor de scurgere ale uzinei, dac este posibil, i tratarea apelor scurse n conformitate cu coninutul acestora analizat nainte de deversare.

Tehnicile prezentate n Capitolul 2 pentru minimizarea deeurilor fac parte din BAT acestui sector iar prin urmare acestea trebuie luate n considerare pentru a se alege tehnica sau modul de funcionare al instalaiei i care s aib impactul cel mai sczut asupra mediului nconjurtor. Cel mai important factor pentru reducerea impactului asupra mediului nconjurtor n ceea ce privete deversarea de reziduuri sub form de deeuri sunt msuri integrate n proces i care au ca rezultat generarea a ct mai puine reziduuri. Dac cantitatea de reziduuri este minimizat prin folosirea msurilor primare, cantitatea suplimentar trebuie s fie reciclat sau reutilizat ct mai mult posibil. Conform proceselor care au fost definite ca tehnici aplicate urmtoarele modaliti de utilizare, reciclare i reutilizare sunt considerate ca BAT pentru acest sector: Procesul utilizat i materialele specifice de alimentare vor influena alegerea final a procesului.
Metalul produs Sodiu Reziduu
Turt de filtrare Sediment Clor Soluie mam Anozi utilizai

Utilizare, reciclare i reutilizare

Din turta de filtrare este scoas toat apa iar apoi este supus incinerrii Din sediment este scoas toat apa iar aopi este supus incinerrii Clorul poate fi vndut ca produs auxiliar Soluia mam din cristalizare poate fi reciclat Nu exist informaii disponibile cu privire la utilizare, etc.
Litiu
287
Chapter 10
Calciu
Aluminat de calciu
Cptueli cuptor folosite
Stroniu
Aluminat de stroniu
Cptueli cuptor folosite
Magneziu
(proces electrolitic)
Reziduuri lichide i balast Zgur Reziduuri lichide cu coninut de dioxin Reziduuri lichide cu coninut de metal Praf de magnezit ars Electrolit suplimentar
Aluminatul de calciu poate fi utilizat n procesul Bayer aluminei. Se poate folosi i n metalurgia oelului i n industria cimentului Cptuelile cuptorului sunt crmizi cu coninut nalt alumin, i care pot fi vndute, dac pot fi sfrmate i reutilizate. Aluminatul de stroniu poate fi folosit n procesul Bayer pentru producerea aluminei. Poate fi folosit de asemenea n metalurgia oelului i n industria cimentului. Cptuelile cuptorului sunt crmizi cu coninut nalt alumin, i care pot fi vndute, dac pot fi sfrmate i reutilizate. Nu exist informaii disponibile cu privire la utilizare, etc ns o reutilizare n industria contruciilor poate fi posibil. Nu exist informaii disponibile cu privire la utilizare, etc ns o reutilizare n industria contruciilor poate fi posibil. Reziduuirle lichide cu coninut de dioxin pot fi incinerate dac msurile corespunztoare sunt luate acolo unde emisiile de bioxid trebuie minimizate Reziduurile lichide cu coninut de metal pot fi trimise ctre recuperarea metalului. Praful de magnezit ars este un produs auxiliar i poate fi utilizat n industria ngrmintelor. Poate fi folosit ca sare pentru carosabil.
288
Chapter 10
Magneziu
(proces termic)
Parf de magnezit i de filtru Zgur din cuptor
Praful de dolomit i cel din filtru poate fi parial utilizat pentru agricultur.
Zgura din cuptor poate fi parial utilizat n substraturile drumurilor. Zgura foarte fin care rmne pentru rcire poate fi reutilizat ca un strat pentru bene n industria oelului teel Zgur din limpezire Nu exist informaii disponibile cu privire la utilizare, etc ns o reutilizare n industria contruciilor poate fi posibil. Tabelul 10.10: Utilizarea, reciclarea i reutilizarea reziduurilor prin producerea de metale cu coninut de alcaliu i metale alcaline

Procesele pentru producerea de metale cu coninut de alcaliu i metale alcaline sunt uneori create direct de compania care utilizeaz procesele, iar prin urmare informaiile cu privire la tehnologiile de emeregn sunt destul de limitate. Au fost efectuate studii pentru construirea unor celule electrolitice mari pentru producerea de litiu i sodiu metal precum i sistemele de control a procesului, care sunt menite s reduc costul ridicat de lucru i s sporeasc productivitatea.
289
Chapter 11
11 . PROCESE PENTRU PRODUCIA DE NICHEL I COBALT 11.1 Procese i Tehnici Aplicate

Nichelul este produs din minereu de oxid (laterit i saprolit) sau sulfidic, iar aproximativ 60% din nichel provine din depunerile sulfidice iar 40% din depunerile de oxid. Exist cteva variaii n procesele utilizate pentru producia de nichel din aceste minereuri iar aceste variaii depind de gradul de concentraie i de celelalte metale perzente n material [tm 94, Ni Expert Group 1998]. Cobalt este de obicei prezent n minereurile de nichel i cupru i este recuperat n timpul prelucrrii acestora. Limpezirea Co recuperat i care conine un produs auxiliar este efectuat prin combinarea proceselor guvernate de compoziia concentraiei i de caracteristicile fizice i chimice ale produsului final. Minereurile de arseniur de cobalt sunt de asemenea surse de cobalt. Aceste minereuri sunt calcinate pentru a se ndeprta majoritatea arsenicului ca oxid de arsenic [tm 108, Ullmanns 1996]. Totui acest proces nu este utilizat n UE.
Minereu Murrin Murrin Cawse Cerro Matoso Selebi-Phikwe Falconbridge, Sudbury Falconbridge, Raglan INCO, Copper Cliff Outokumpu, Silver Swan Mount Keith
Tabel 11.1: Compoziia unor minereuri
Tip Laterit Laterit Laterit Sulfit Sulfit Sulfit Sulfit Sulfit Sulfit
Ni% 1.25 1 2.89 0.65 1.7 3.2 1.55 9.8 0.6
Cu%
Co% 0.08 0.07
0.75 1.8 0.9 2 0
0.06 0.05 0.05 0.04 0.11 0.01
Nichelul i cobaltul secundar sunt consumate direct sub form de rebuturi retopite i late produse reciclate n general pentru producia de fero-nichel i oel inoxidabil [tm 94, Ni Expert Group 1998]. Alte materiale secundare precum prafurile catalizatoare i pentru decantat sunt recuperate n procesele primare de topire, de obicei n cuptorul de zgur. Deoarece aceste materiale sunt ndeaproape asociate cu procesele lor de producie sunt tratate mpreun ct mai mult posibil[tm 94, Ni Expert Group 1998].
291
Chapter 11
5.1.1 Minereuri de oxid

n minereurile de laterit nichelul este legat cu oxid de fier sau compui de silica i este destul de dificil s l aduce la nivelul de concentrat. Topirea acestor minereuri cu o surs de carbon poate fi efectuat ntr-un cuptor electric. Fero-nichelul este produs sau o mat de nichel poate fi produs dup adugarea sulfului. nainte de topire minereul este de obicei pre-nclzit sau calcinat ntr-un cuptor rotativ [tm 109, UNEP 1993]. Apoi pentru topire este folosit de obicei un cuptor electric.
Laterite ore Drying Calcining
Ammoniacal Leaching
Sulphuric acid Leaching
Hydrogen Reduction Mixed sulphide to separate matte treatment Nickel rondelles Nickel oxide sinter Ferronickel
Smelting in Electric Furnace
Converter Ni matte
Ni cathodes
Ferric Chloride Leaching Electrowinning
Figura 11.1: Schema tehnologic general a produciei de nichel din minereurile de Laterit
Laterite ore = minereu de laterit Ammoniacal leaching = solubilizarea amoniacului Hzdrogen reduction = reducerea hidrogenului Nickel rondelles = rondele nichel Nickel oxide = oxid nichel Sinter = sinter Sulphuric acid leaching = solubilizarea acidului sulfuric Mixed sulphide to separate matte treatment = sulfide mixte pentru separarea tratrii matei Ferronickel = feronichel Ni cathodes = catozi de Ni Drying = uscare Calcining = calcinare Smelting in electric furnace = topire n cuptor electric Converter = convertizor Ni matte= mat Ni Ferric Chloride Leaching electrowinning= Solubilizarea clorurii ferice prin extracie pe cale electrolitic Minereurile saprolitice pot fi topite cu sulf n aa fel nct oxidul de nichel este transformat ntro sulfur mat de nichel iar fierul este scos ca zgur [tm 109, UNEP 1993]. Mata este tratat n aceeai fel ca mata produs de minereurile sulfuroase. Topirea n fero-nichel const ntr-o mare proporie n producia de nichel din minereurile laterite, aceste procese fiind discutate ca feroaliaje. Solubilizarea materialului cu amoniac este de asemenea utilizat i pentru extragerea nichelului [tm 20, HMIP Ni 1993; tm 57, Outokumpu 1997; tm 96, Outokumpu 1998] iar acest proces devine din ce n ce mai important. Dei
Chapter 11
conversia oxidului de nichel n nichel impur iar apoi n carbonil de nichel, care este volatil, este utilizat pentru producerea de nichel rafinat, oxidul de nichel este produs prin topirea minereului de sulf. minereurile de laterit au n general un coninut maxim de nichel de 3% iar prin urmare nu sunt folosite direct n acest proces. Solubilizarea prin presiune a lateritelor cu acid sulfuric este un proces simplu i direct. Temperatura, presiunea i ceilali parametrii pot varia de la caz la caz pentru realizarea celor mai bune condiii metalurgice n funcie de minereu i de produsele n cauz i de celelalte obiective. Temperatura autoclavelor de solubilizare este de obicei situat ntre 230 i 260 C iar presiuni de pn la 43 bari sunt utilizate. Oxigenul poate fi de asemenea folosit n acest proces. Soluia rezultat este purificat fir cu ajutorul metodelor moderne de extracie a solventului fie prin metodele tradiionale de precipitare. De exemplu sulfura de hidrogen este utilizat pentru a se precipita selectiv sulfurile de nichel i cobalt care sunt trimise pentru o nou recuperare a metalului. Soluia poate fi neutralizat n aa fel nct precipitaii de fier, nichel i cobal s fie precipitai i resolubilizai cu amoniac. Extragerea solventului este utilizat pentru a separa clorurile de nichel i cobalt de sulfuri. Nichelul metalic poate fi produs prin extracia electrolitic iar cobaltul poate fi precipitat ca sulfur de cobalt. n mod alternativ cobaltul i nichelul pot fi recuperate ca prafuri de metal utilizndu-se reducia hidrogenului.
5.1.2 Minereuri sulfidice

Minereurile sulfidice purttoare de nichel pot fi concentrate de exemplu prin flotaie pentru a se atinge coninutul de nichel. Concentratele de nichel, coninnd n general 7 - 25% Ni, sunt produse fcnd astfel prelucrarea ulterioar mai uoar. Concentratele de nichel sunt de obicei topite n condiii de oxidare pentru oxidarea sulfurilor de fier, care mpreun cu alte materiale filoniene formeaz o zgur silicioas de fier. Cuptorul cu scntei Outukumpu este utilizat n Europa; Cuptoarele cu scntei Outukumpu i INCO i cuptoarele electrice sau cu cuv sunt utilizate n ntreaga lume. Nichelul este recuperat ntr-o mat sulfuroas coninnd 35 - 70% Ni, Co i Cu. Mata poate fi tratat ntr-un Convertizor Pierce Smith sau poate fi alternativ granulat sau rcit ncet nainte de etapa de recuperare hidro-metalurgic [tm 142, Finland N1 1999]. Etapa convertizorului nu este utilizat n Europa n momentul realizrii acestei lucrri. Nite componente importante ale matelor de nichel sunt cobaltul, cuprul i materialele preioase. Zgura produs n timpul topirii conine de asemenea metal recuperabil i este tratat ntr-un cuptor electric pentru producia suplimentar de mat de nichel. Aceasta poate fi granulat i tratat separat [tm 94, Ni Expert Group 1998; tm 96, Outokumpu 1998]. Cteodat n cuptorul electric sunt recuperate i materiale secundare. Urmtoarea figur ofer o privire de ansamblu a opiunilor procesului.
293
Chapter 11
Sulphide concentrate
Roasting
Electric Smelting
Flash Smelting
Flash Smelting
Ammoniacal Leaching
Converting
Converting
Hydrogen Reduction Nickel powder/briquettes
Carbonyl refining process
Chloride Leaching Electrowinning
Sulphate Leaching Electrowinning/ Hydrogen Reduction
Ni cathode
Ni pellets/powder
Nickel cathode Ni cathodes/ powder/ briquettes
Figura 11.2da : Schema tehnologic general pentru producia de nichel din concentrai sulfuroi
Sulphide concentrate = concentrat sulfuros Roasting = calcinare Electric smelting = topire electric Converting = transformare Electrolytic refining = rafinare electrolitic Ni cathode = catod de Ni Flash smelting = topire cu scntei Carbonyl refining process = proces de rafinare a carbonilului Chloride leaching electrowinning = solubilizarea clorurii prin extracia pe cale electrolitic Ammoniacal leaching = solubilizare amoniac Hydrogen reduction = reducie hidrogen Nickel powder / briquettes = praf/brichet de nichel Sulphate leaching electrowinning/hydrogen reduction = solubilizarea sulfurii prin extracie pe cale electrolitic/ reducie hidrogen Ni cathodes / powder / briquettes = catozi / praf / brichete de Ni
5.1.2.1 Procesul de topire rapid convenional
Procesele convenionale de topire sunt utilizate pentru nlturarea fierului i a altor materiale filoniene din concentraii sulfuroi pentru producia de mat de nichel. In Europa este utilizat doar Cuptorul Cu Topire Rapid Outokumpu. n ntreaga lume exist cinci astfel de topitorii. Dou dintre acestea folosesc cuptorul cu topire rapid creat de Western Mining Corporation, n care cuptoarele pentru topit i curarea zgurii au fost construite mpreun n aa fel nct s alctuiasc o singur unitate mai mare. Exist diferene n funcionarea topitoriilor. Cea mai evident diferen este cea legat de gradul matei ns variaiile din materialul brut poate reprezenta de asemenea o diferen. Schema tehnologic general este prezentat mai jos.
294
Chapter 11
Ni concentrate Oxygen + air

Flux Flash Smelting Furnace Waste Heat Boiler Electrostatic Precipitator
Ni matte
Converter Waste Heat Boiler
gas to acid plant
slag Electric
Furnace
slag High grade nickel matte Ni matte
Figura 11.3: Topirea Rapid Convenional
Ni concentrate Oxygen + air = Concentrat de Ni Oxigen + aer Flux = flux Flash smelting furnace = Cuptor cu fuziune rapid Slag = zgur Electric furnace = cuptor electric Ni matte = mat Ni Converter = convertizor Waste heat boiler = boiler nclzire deeuri High grade nickel matte = mat cu coninute ridicat de nichel Gas to acid plant = gaz instalaie acid Mai multe dezvoltri recente de procese au exploatat conceptul de tratament de separare a matelor produse n timpul topirii i etapele de tratare a zgurei. Procesul Direct Outokumpu Nickel (procesul DON) folosete un cuptor cu fuziune rapid Outokumpu cu aer mbogit cu oxigen i produce o mat de cupru-nichel cu un coninut de metal de ~75% Cu+Ni i 2 - 6% fier. Mata este granulat i mcinat nainte de a trece n etapa de solubilizare. Zgura trece prin splare ntr-un cuptor electric de curare a zgurii unde este tratat cu cocs pentru a produce mai mult mat de nichel i o zgur curat care s poat fi aruncat. Cele dou mate au compozii diferite i sunt tratate separat.
295
Chapter 11
Concentrate Silica sand Concentrate unloading feed Waste oil Drying Gas+dust Heavy oil Air+O 2 Smelting by DON Slag FSF- matte Slag cleaning by EF EF- matte Granulation tank EF- matte Grinding Grinding Hg-sludge to further treatment Gas+dust WHB Coke Reverts Gas into ventilation system Process heat Slag to dumping place H 2SO 4 Weak acid Off gas to stack Acid plant ESP ESP Bag filter Gas to stack Copper smelter Secondary raw materials
Granulation tank FSF- matte
Liquid SO 2
Atmospheric leaching
Atmospheric leaching
Figura 11.4: Procesul DON
Concentrate = concentrat Waste oil = ulei rezidual Heavy oil = ulei vscos Air + O2 = aer + O2 Silica sand= nisip cuaros Concentrate unloading = descrcare concentrat Feed = alimentare Drying = uscare Smelting by DON = topire prin DON FSF matte = mat FSF Granulation tank = rezervor granulare Grinding = mcinare Atmospheric leaching = solubilizare atmosferic Gas + dust = gaz + praf Slag = zgur Coke = cocs Slag cleanin by EF = curarea zgurii prin EF Bag filter = filtru cu sac Reverts = inversri Gas into ventilation system = gaz n sistemul de ventilaie Process heat = proces de nclzire Slag to dumping place = zgura ctre locul de aruncare Weak acid = acid slab Hg slugde to further treatment = reziduu lichid Hg pentru tratare ulterioar Off gass to stack = gaze reziduale ctre coul de fum Copper smelter = topitorie cupru
Chapter 11
Acid plant = instalaie acid Liquid = lichid
5.1.3 Procese de rafinare a matei

Matele produse prin procesele de topire trebuie s fie tratate ulterior pentru a se putea recupera i rafina coninutul de metal. Mata de nichel trebuie s treac printr-un proces de rafinare compus din mai multe etape pentru a respinge fierul i pentru a recupera cuprul, cobaltul i metalele preioase. Mata poate fi tratat piro-metalurgic ns cel mai adesea sunt folosite procese hidro-metalurgice. O varietate de procese de electro- rafinare, solubilizare-reducie i precipitare sunt efectuate. Nichelul este recuperat din soluiile purificate prin extracia pe cale electrolitic sau prin reducia hidrogenului. Urmtoarea diagram prezint rutele generale de procesare.
Roasting
Chlorination
Hydrogen reduction Nickel Hydrogen reduction

Electrowinning
Nickel oxide
TBRC converting Ni matte
Carbonyl reactors
Nickel Cathode nickel
(Pressure) Acid
Solution purification Cu and Co
Ammoniacal pressure
H2S
precipitation
Hydrogen reduction Nickel

Electrowinning
H2S precipitation Ni-Co Cathode
Copper Chloride Solution purification -SX -precipitation
Co and Cu
Figura 11.5: Schema tehnic general a proceselor de rafinare a matei de nichel
Roasting = prjire TBRC converting = transformare TBRC (Pressure) acid = (presiune) acid ammoniacal pressure = presiune amoniac chloride = clorur chlorination = clorurare carbonyl reactors = reactori carbonil solution purification = purificare soluie precipitation = precipitare copper = cupru hydrogen reduction = reducie hidrogen electrowinning = extracie pe cale electrolitic nickel oxide = oxid de nichel nickel = nichel cathode nickel = catod de nichel cathode = catod
Chapter 11
5.1.3.1 Solubilizarea clorurat a matei urmat de extracia pe cale electrolitic
Mata este solubilizat ntr-o soluie cloric n mai multe etape la o temperatur i presiune ridicat folosindu-se gaz de clorinare ca oxidant. Gazul de clorinare este produs n celulele de extracie pe cale electrolitic. Cuprul este precipitat ca sulfat iar apoi fierul i arsenicul sunt precipitate ca hidroxizi i arsenii pentru purificarea solubilizatului. Sulfura de cupru este prjit ntr-un cuptor cu pat fluidizat iar calcinarea rezultat este solubilizat cu electrolit de cupru stins, iar mai apoi cuprul este extras pe cale electrolitic. Cobaltul este ndeprtat prin extragerea cu solvent din soluia clorurii utilizndu-se un solvent organic i este extras pe cale electrolitic. Soluia de nichel este apoi purificat folosindu-se clor pentru ndeprtarea plumbului i a manganului iar apoi este extras pe cale electrolitic n celulele diafragmei utilizndu-se anozi de titan. Celulele sunt sigilate pentru recuperarea clorului format la anod.
Ni-Cu matte Nickel leach Roaster residue SO 2 anolyte Copper leach Copper purification/ PGM residue Cobalt purification Cobalt Ni/Cu solution Ni-Cu matte Copper removal Ni/Co Cobalt strip
Ni carbonate
NiChlorine Iron removal iron mud Cobalt extraction Cl2 Cl 2 Nickel purification Cl 2 Pb/Mn cake Nickel
electrowinning
Cl 2 air
electrowinning
electrowinning
anolyte to Cu Co Ni leach Ni cathode Figura 11.6: Procesul Falconbridge Clorul din electroliz este ntors pentru solubilizare i pentru purificare Ni-Cu matte = mat Ni Cu Nickel leach = solubilizare nichel Roaster = cuptor prjire Copper leach = solubilizare cupru Copper purification/ electrowinning = purificare/extracie pe cale electrolitic a cuprului Ni/Cu solution = soluie Ni/Cu Residue= reziduu Anolyte = soluie anodic PGM residue = reziduu PGM Copper removal = ndeprtarea cuprului Cobalt purification = purificare cobalt Cobalt electrowinning = extracie pe cale electrolitic a cobaltului Ni carbonate = carbonat Ni Ni Chlorine = Ni Clor Iron removal = ndeprtarea fierului Cobalt extraction = extracia cobaltului Nickel purification = purificare nichel Nickel electrowinning = extracie pe cale electrolitic a nichelului Ni cathode = catod Ni
298
Chapter 11
5.1.3.2 Solubilizarea sulfurii bazate pe presiunea atmosferic urmat de extracia pe cale electrolitic/reducia hidrogenului
Mata este solubilizat ntr-un anolit pe baz de sulfat reciclat din extracia pe cale elect5rolitic a nichelului [tm 58 & 59, Outokumpu 1997]. Mata sulfurii de nichel este solubilizat ntr-o etap de solubilizare folosindu-se oxigen sau vase pentru solubilizare cu distribuire de aer cu ajutorul ionilor de cupru. Fierul dizolvat este oxidat pentru a se forma oxidul de fier, care precipit.
Matte Air Atmospheric leach Atmospheric leach Atmospheric leach Pressure leach
Oxidation Cobalt removal Cobalt precipitate
NaOH Ni(OH) 2 Nickel

anolyte
Copper precipitate
electrowinning Nickel cathodes
Figura 11.7: Procesul de sulfurare pe baz de solubilizare
Matte = mat Air = aer Atmospheric leach = solubilizare atmosferic Oxidation = oxidare Cobalt removal =ndeprtarea cobaltului Cobalt precipitate = precipitat de cobalt Nickel electrowinning = extracie pe cale electrolitic a nichelului Nickel cathodes = catozi de nichel Anolyte = anolit Pressure leach = solubilizare prin presiune Ciopper precipitate = precipitat de cupru Reziduurile de la solubilizarea atmosferic sunt trecute la etapa de solubilizare prin presiune unde coninutul de nichel este dizolvat iar cuprul este precipitat ca sulfat de cupru, care este ntors la topitoria pentru cupru. Soluia de nichel de la solubilizarea atmosferic este purificat prin extracia cu solvent pentru a ndeprta cobaltul sau impuritile. Cobaltul poate fi extras pe cale electrolitic sau redus la praf de cobalt folosindu-se hidrogen. Nichelul poate fi extras pe cale electrolitic din soluia de sulfur purificat pentru a se produce catozi. Praful de nichel poate fi produs prin adugarea de amoniac i sulfatde amoniu n soluie. Amestecul este apoi redus ntr-o autoclav folosindu-se o atmosfer cu hidrogen. Praful este vndut sau poate fi sinterizat n brichete. Acidul sulfuric prezent este neutralizat cu amoniac. Sulfatul de amoniu este recuperat pentru vnzare sau reutilizat n proces.
299
Chapter 11
EF M ATTE
FSF M A TTE
G R A N U L A T IO N
G R IN D IN G L E A C H IN G A N D C u /F e REMOVAL
Co SX
Co
TO SM ELTER
E F -M A T T E L E A C H IN G AND Fe REMOVAL
Ni EW ATML E A C H IN G
Ni
F e re s id u e ( h a e m e tite , g o e th ite , ja r o s ite )
Ni PRESSURE L E A C H IN G
Cu PRESSURE L E A C H IN G Cu EW
PGM Cu
EF = Cuptor Electric. FSF = Cuptor cu fuziune rapid. SX = extracie solvent. EW = extracie pe cale electrolitic.
Figura 11.8: Schem tehnic a procesului de rafinare DON EF matte = mat EF FSF matte = mat FSF Granulation = granulare Grinding = mcinare EF matte leaching and Fe removal = solubilizarea matei EF i ndeprtare Fe To smelter = ctre topitorie Fe residue = reziduu Fe Leaching and Fe/Cu removal = solubilizarea i ndeprtarea Fe/Cu ATM-leaching = solubilizare ATM Ni pressure Leaching = solubilizare prin presiune a Ni Cu pressure Leaching = solubilizare prin presiune a Cu
Acest proces a fost creat printr-un proces cu dou fluxuri pentru a permite tratarea separat a matei produse de topitorie i de cuptoarele de curare a figurii n procesul prezentat mai sus.
5.1.3.3 Solubilizarea prin presiune a amoniacului i reducia hidrogenului
Mata este solubilizat ntr-o soluie amoniacal de sulfat de amoniu n autoclavele de presiune utilizndu-se aer pe post de oxidant. Dup precipitarea sulfatului de cupru, soluia de nichel este redus cu hidrogen n autoclave pentru producia de praf metalic de nichel. Sulfatul de amoniu format n etapa de reducie a hidrogenului este recuperat prin cristalizare. Dup reducia hidrogenului restul nichelului dizolvat i tot cobaltul sunt precipitate cu hidrogen sulfurat pentru tratare ulterioar [tm 94, Ni Expert Group 1998; tm 96, Outokumpu 1998].
Chapter 11
Ni matte/concentrate O2 NH 3 Adjustment leach NH 3 Ni solution
NH 3 Copper boil
S or SO 2 CuS/ S to smelter H2S NiS/ CoS precipitation NiS/CoS to Co Crystalli- refinery sation Ammonium sulphate
O2 (NH4)2SO4 or NH4OH Final leach Oxidation& Hydrolysis Residue wash H2 Nickel reduction Ni powder
Residue to tailings
Figura 11.9: solubilizarea amoniacal Sherritt
Ni matte/ concentrate = mata/concentrat de Ni Adjustment leach = solubilizare de ajustare Final leach = solubilizare final Residue wash = splare reziduuri Residue to tailings = reziduuri trimise ctre coad Copper boil = fierbere cupru Oxidation & hydrolisis = oxidare i hidroliz Nickel reduction = reducia nichelului Ni powder = praf Ni Nis/CoS precipitation =precipitarea NiS/CoS Refinery = rafinare Crystallisation = cristalizare Ammonium sulphate = sulfat de amoniu
5.1.3.4 Solubilizarea clorurii ferice
Mata este solubilizat n mai multe etape folosindu-se clorur feric reciclat n prezena clorului (care este produs de celulele de extracie pe cale electrolitic) aproape de punctul de fierbere. Sulful rmne n starea elementar i este filtrat din soluia final. Fierul este apoi nlturat prin extracia cu solvent folosindu-se fosfat tri-butil permind clorurii s fie recuperate. Cobaltul este ndeprtat printr-o etap ulterioar de extracie cu solvent folosindu-se o amin tri-iso octyl. Soluia de clorur de cobalt este vndut. [tm 94, Ni Expert Group 1998; tm 96, Outokumpu 1998]. Alte impuriti minore precum Cr, Al, Pb sunt ndeprtate folosindu-se o combinaie de electroliz, schimb de ioni i carbon activ. Nichelul este apoi extras pe cale electrolitic din soluia purificat n celulele diafragm folosindu-se anozi de titani i catozi de nichel. Clorul este colectat i ntors n circuitul de solubilizare.
5.1.3.5 Procesul carbonilic
Procesul carbonilic cu presiune sczut utilizeaz oxid impur prin topirea minereului sulfitic ca materie prim pentru rafinarea nichelului. Acest oxid este redus la un metal impur utilizndu-se
Chapter 11
hidrogen iar metalul este apoi activat. Carbonilul de nichel este apoi format din reacia metalului cu monoxidul de carbon la temperatur i presiune sczut. Nichelul carbonilic este volatil i este rafinat prin separarea de impuritile solide. Reziduul solid este ntors pentru procesare ulterioar n topitoria primar pentru recuperarea metalelor prezente [tm 20, HMIP Ni 1993; tm 26, PARCOM 1996]. Nichelul carbonilic gaz rece din reactor i este apoi descompus folosindu-se cldura pentru a se forma prafuri i pilule. Poate fi de asemenea descompus n alte substraturi precum fibre de carbon pentru producerea de materiale mbrcate cu nichel. n timpul descompunerii monoxidul de carbon este eliberat i este recuperat i reutilizat pentru producerea suplimentar de nichel carbonilic. Srurile pure de nichel sunt produse prin reacia pilulelor de nichel cu acizii. Orice fel de gaze reziduale din proces sunt incinerate spre a distruge orice fel de nichel carbonilic i monoxid de carbon. Praful din camera de post-combustie este nlturat.
5.1.3.6 Electro- rafinarea matei
Mata de nichel poate fi turnat n anozi. Acetia sunt dizolvai ntr-o celul diafragm de electroliz folosindu-se clorur/sulfat electrolitic(). Electrolitul din compartimentul anodului este purificat i trimis prin punga catod. Anozii sunt de asemenea introdui n pung pentru a colecta mzga anodic care conine sulf. Sulful elementar i metalele preioase sunt recuperate din mzg. Acest proces este limitat la matele care au un coninut sczut de cupru. [tm 96, Outokumpu 1998].
302
Chapter 11
5.1.3.7 Extracia solventului
Majoritatea proceselor descrise mai sus folosesc etapa extragerii solventului pentru nlturarea fierului i pentru separarea nichelului i cobaltului nainte de extracia pe cale electrolitic sau de transformare. Complexele metal ion sunt formate prin utilizarea agenilor chelatici n aa fel nct ionii metalului dorit s poat fi extrai ntr-o faz organic. Ionii dorii sunt apoi extrai din nou ntr-o faz apoas prin modificarea condiiilor fazei apoase secundare. Alegerea solventului i a agentului chelatic (complexar) permite ndeprtarea ionilor metalici specifici din soluia apoas i s fie concentrai. Amestecul solvent/chelatic este reciclat ntre extracie i bile de extracie. Bile includ un mixer/bazin de decantare pentru a permite contactul cu solventul/apa iar apoi faza de separare. Sistemele sigilate sau acoperite sunt utilizate pentru prevenirea emisiei de fum provenind de la solveni. Figura urmtoare prezint un rezumat general.
Raffinate Extraction Pregnant leach solution Loaded organic Stripped organic Stripping Advanced electrolyte Spent electrolyte Electrowinning
Me2+ + 2LH aq org
MeL 2 + 2H + org aq
MeL2 + 2H + org aq
Me 2+ + 2 LH aq org
Figura 11.10: Rezumatul procesul de extracie a solventului (SX)
Raffinate = rafinat Pregnant leach solution = soluie solubilizat important Stripped organic = organic gol Loaded organic = organic ncrcat Stripping = golire Spent electrolyte = electrolit stins Advanced electrolyte = electrolit avansat Electrowinning = extracie pe cale electrolitic
5.1.4 Producerea de aliaj de nichel din materiale secundare

Procesul include pregtirea materiei prime, topirea (inclusiv scurgerea i turnarea), deburarea lingoului i curirea, reciclarea deeurilor i rafinarea electrolitic a zgurii cu o aplicare de aproximativ de 7000 t/an. Materiile prime pentru proces constau n deeuri reciclate, deeuri cumprate i materie nou. Deeul sub form de strunjiri, etc. este tratat pentru a ndeprta uleiul prin centrifugare i/sau degresare. Materia prim este ponderat n vase de ncrcare pentru compoziia aliajului dorit. Vasele de ncrcare sunt apoi transportate la cuptoarele relevante. Topirea cu aer este efectuat ntr-un cuptor cu inducie, cu fumul capturat de unul din cele dou sisteme de extracie dotate cu filtre cu sac. Unele metale topite cu aer sunt rafinate ulterior n cuptoare de rafinare cu vid. Vidul este asigurat de sistemul de suflare cu aer iar gazele din dispozitivul de suflare sunt rcite utilizndu-se sprayuri de condensare. Trei tehnici de turnare sunt utilizate: turnare direct, turnare n surs i turnare prin basculare. Fluxurile de turnare i compuii anti-retasura sunt utilizai n timpul turnrii. Benele utilizate pentru turnare sunt pre-nclzite cu arztoare pe baz de gaz. Topirea prin inducere n vid (VIM) este realizat ntr-un cuptor cu o capacitate de 7.5 tone. Turnarea din cuptor se face fie sub vid fie n argon.
303
Chapter 11
Rafinarea n creuzet cu arc (VAR) este realizat prin producerea de lingouri solide sub vid. Zgura este rafinat ntr-un cuptor electric. Lingourile de la turnare sunt curate de orice material rezidual refractar etc. Deeurile solide de la procesele de turnare, benele de turnare/refractare, zgurile etc sunt colectate pentru recuperarea metalului rezidual. Lingourile curate pot fi supuse apoi unor procese diverse:prelucrare, tiere, mcinare i granulare. Deeurile de la aceste procese sub forma de praf i strunjiri sunt colectate pentru reprocesare sau vnzare.
5.1.5 Producia de cobalt

Cobaltul este produs n timpul recuperrii nichelului dup separarea prin extragerea solventului (SX) i este descris mai sus. Cobaltul poate fi extras pe cale electrolitic din soluie pentru a produce catozi nei folosind celule diafragm n acelai fel ca i pentru nichel.. Cobaltul poate fi recuperat din soluie sub form de praf prin reducia hidrogenului. Alternativ soluia poate fi tratat pentru precipitarea produsului auxiliar impur de cobalt pentru rafinare ulterioar, sau poate fi vndut. Rafinarea ulterioar a acestora i ale altor produse auxiliare care conin cobalt, produse intermediare i materiale reciclate este realizat folosindu-se presiunea atmosferic i cea cu oxigen solubilizndu-se ntr-un mediu de acid sulfuric sau hidro-cloric. De asemenea este utilizat i separarea cu hidroxizi, carbonai i compui de amine sau amoniu [tm 108, Ullmanns 1996]. Precipitarea, extragerea solventului i tehnicile de schimbare a solventului sunt utilizate pentru purificarea soluiilor. Cobaltul este apoi recuperat ca praf de metal, oxid metal sau sruri. Produsele sunt realizate avnd o gam larg de caracteristici fizice i chimice specifice. Tehnicile de piroliz a carboxilailor, reducere a temperaturii ridicate a oxizilor, precipitare i cristalizare sunt utilizate n funcie de mrimea particulelor sau de alte caracteristici necesitate. [tm 108, Ullmanns 1996]. Aceste procese sunt confideniale din punct de vedere comercial i foarte specifice antierului.
Ore concentrate pre-treatment Leaching secondary materials
a) matte b) treated concentrate c) alloy
Purification
Bulk Ni or Cu separation
Leaching
Purification Purification
Co recovery
Transformation
Sale up to 99.85 % Co
Sale up to 99.99 % Co
304
Chapter 11 Figura 11.11: Schem tehnic general pentru prezentarea pailor posibili n procesul de producie a cobaltului.
Ore concentrate = minereu concentrat Pre-treatment = pre-tratare a) matte = mat b) treated concentrate = concentrat tratat c) alloy = aliaj leaching = solubilizare purification = purificare bulk Ni or Cu separtion = separare vrac Ni sau Cu Co recovery = recuperare Co Transformation = transformare Sale up to 99.9 % Co = vnzare Co de pn la 99.9%
305
Chapter 11
5.2 Niveluri actuale de emisie i consum

Unele informaii cu privire la emisie i consum pentru procese efectuate pentru minereul sulfitic n ntreaga lume, sunt prezentate mai jos.
Utilaj turntorie Elemente Proces Capacitatea t/h Producia anual t/a mbogirea cu oxigen % Puterea gazului SO2% Emisia de SO2
Selebi-Phikve, Botswana Nadezhda, Norilsk, Rusia
Kalgoorlie, Australia Jinchuan, China Harajvalta, Finlanda Fortaleza, Brazilia Copper Ontario, Canada Sudbury, Ontario, Canada Thompson, Canada Pechenganickel Rusia Cliff,
Spray uscat, OK avertizor optic topire clire (FSF), 3 PSC, dispozitiv electric curare zgur, whb i 2 EPs Spray uscat, OK avertizor optic topire clire, PSC, dispozitiv electric curare zgur, 3 EPs, producie sulfur. Modificat OK FSF, 3 PSC, whb, EP, instalaie acid Usctor rotativ modificat OK FSF, WHB, EP, instalaie acid Usctor rotativ, OK FSF, proces DON, WHP, EP, instalaie acid. Usctor abur, OK FSF, Proces DON, rcire clire, instalaie acid Albie uscare fluid, INCO FSF, 6 PSC, Cu instalaie, instalaie acid i instalaie SO2. Cuptor FB, Clire electric, 3 PSC, convertor zgur PS, spray rcire, 3 EPs, instalaie acid Cuptor FB, clire electric, 3 PSC Topire electric, convertor electric de curare zgur
100
46000 Mat
24.5
170 180
45 55
110 ~ 45 40 ~ 20 ~ 150
100000 Mat 21000 Ni 30000 Ni 19000 Mat 127000 Ni 45000 Ni 81600 Ni n.a.
35 40 44 46 70 92 60 70 100 10 11 19
35000 t/a 350 kg/t
18 kg/t
230000 t/a 1000 kg/t 50000 t/a 500 kg/t
n.a.
6-9
n.a. n.a.
Not. FB = Pat Fluidizat. OK = Outokumpu. PSC = Convertor Pierce Smith. EP = Precipitator Electrostatic. DON = Proces Nichel Outokumpu Direct. whb = acumulator ap supranclzit rmas. Instalaie acid se refer la o instalaie acid sulfuric care include rcirea relevant a gazului i dispozitivul de curare. n.a. = nu este disponibil.
Tabel 11.2: Exemplul date de intrare i ieire pentru producia de nichel din ntreaga lume
5.2.1 Consumul de energie

Energia folosit pentru producia de mat din minereuri sulfitice este, conform rapoartelor, de aproximativ 25 pn la 65 GJ per ton de nichel pentru minereurile care conin 4 pn la 15% Ni. Energia folosit n diferitele stadii de rafinare este, conform rapoartelor, de 17 pn la 20 Gj per ton de nichel.

Posibilele emisii de nichel i cobalt n aer n timpul produciei sunt:

306
bioxid de sulf (SO2) i alte gaze acide; oxizi de nitrogen (NOx) i ali compui ai nitrogenului; metale i componenii lor incluznd As;
Chapter 11
praf; clor; VOC i mirosuri. CO i carbonili (nivelurile de alarm setate la 80 ppb). Relevana posibilelor substane emise din cele mai mari surse este dat de Tabelul de mai jos, iar n aceast seciune vei gsi apoi comentarii referitoare la acestea: Component Clire sau topire * Solubilizare i purificare Electroliz Extragerea Solventului Instalaie acid sulfuric
Bioxid de sulf i trioxid *. HCl VOC (incl. CO i mirosuri) Clor Oxizi de Nitrogen Praf i metale
* *
Not. * Emisiile directe din stadiile de clire sau de topire a minereurilor sulfitice sunt tratate i/sau transformate n cadrul fazelor de curare a gazului i n instalaia de acid sulfuric; emisiile remanente de bioxid de sulf i oxizi de nitrogen de la instalaia de acid sulfuric sunt nc relevante. Emisiile de la aceste surse strecurate sau care nu a fost posibil s fie oprite sunt de asemenea relevante.
de o importan ridicat de o importan sczut

Tabel 11.3: nsemntatea posibilelor emisii din producia de cobalt i nichel n aer
Sursele emisiilor n cadrul acestui proces, sunt:
clirea; alte pre-tratamente; topirea, transformarea i tratarea zgurii; solubilizarea i purificarea; extragerea solventului; electroliza; recuperarea final sau faza de transformare; instalaia de acid sulfuric.
5.2.2.1 Bioxid de sulf i alte gaze acide
Cele mai importante surse ale emisiilor de bioxid de sulf sunt emisii scpate din cuptor sau topitor. Emisiile necapturate din transferul din oala de turnare i fazele de suflare ale convertorului i emisiile directe de la instalaia de acid sulfuric sunt semnificative. Scoaterea corespunztoare i sigilarea reprezint msuri care previn scparea emisiilor iar gazele colectate sunt dirijate ctre o instalaie de curare a gazului iar apoi ctre instalaia de acid sulfuric. Colectarea de gaz de la fazele de transformare reprezint o surs important iar acest aspect este tratat n cadrul capitolului 3 cuprul i aliajele sale. Dup curare, bioxidul de sulf n gaz de la fazele de clire este transformat n trioxid de sulf (SO3) cu o eficien cuprins ntre 95 i 99.8% n funcie de instalaia de acid sulfuric folosit (absorbie simpl sau dubl) i concentraie de bioxid de sulf n gazul alimentat. Concentraiile de SO2 din gazul rezidual ntre 200 - 1300 mg/Nm3 sunt emise. O cantitate foarte mic de SO3 nu este transformat mpreun cu SO2. n timpul deschiderii sau nchiderii se pot ivi situaii n care gazele slabe s fie emise fr transformare. Aceste evenimente trebuie identificate pentru
Chapter 11
fiecare instalaie; foarte multe firme au adus mbuntiri importante pentru prevenirea sau reducerea acestor emisii, n cadrul proceselor de control. n timpul electrolizei, au loc emisii de aerosoli (acizi clorhidrici i acizi sulfurici diluai i sruri metalice) la rezervorul principal. Aceste emisii pleac de la rezervorul principal prin intermediul ventilaiei (naturale) sau de la turnurile de rcire, i reprezint emisii clasificate ca emisii scpate. Celulele pot fi acoperite cu mase de spum sau de plastic pentru a reduce generarea de pcl. Pcla din aerul din celula de ventilaie poate fi eliminat iar soluia se ntoarce astfel la faza de electroliz. Clor se formeaz n timpul electrolizei soluiilor clorurate. Acesta este colectat n compartimentul anod etan i este retrimis la faza de solubilizare. Monitoarele pentru clor sunt folosite pentru a detecta scurgerile iar epuratorul de gaze este folosit pentru a ndeprta urmele de clor din aerul de ventilaie i din celelalte surse.
Proces Produs Producia de Metal Tone pe an 5000 Bioxid de sulf kg per ton de metal produs. 0.01
Sfrmare/ Solubilizare Ni Topitor
Co i compui Ni, Co, Cu
200000
18
Not. Tabelul se refer la materiile prime specifice Sfrmarea matului produs din minereul de sulf topirea concentrailor sulfitici de Cu/Ni.
Tabel 11.4: Producia de Bioxid de sulf din anumite procese de nichel i cobalt
5.2.2.2 VOC
VOC pot fi emise n fazele de extracie a solventului. Sunt folosii o serie de solveni care conin diveri ageni pentru a forma amestecuri cu metalul dorit, care sunt solubile n fondul organic. Emisiile pot fi evitate sau minimizate prin folosirea de reactani nvelii sau nchii i n acest caz emisiile, conform, rapoartelor sunt de aproximativ 30 mg/Nm3. Solvenii ca natur pot fi alifatici sau aromatici, dar de obicei se folosete un amestec. VOC pot fi clasificate n funcie de toxicitatea acestora dar cele aromatice i clorurate sunt considerate de obicei ca fiind mai periculoase i ca atare trebuie ndeprtate eficient. Vaporii de solvent sunt emise n funcie de temperatura extraciei i de presiunea vaporilor componenilor solventului la acea temperatur. Conform rapoartelor concentraiile de VOC sunt de pn la 1000 mg/Nm3 (~1 kg/h) dar condiiile de operare nu sunt cunoscute [tm 94, Ni Expert Group 1998]. Natura solvenilor i condiiile de folosire trebuie determinate local pentru a putea stabili riscurile. VOC pot fi eliminate folosind condensatori sau rcind aerul de ventilaie i recupernd solventul pentru o folosire ulterioar. Emisiile de mas de 0.2 kg pe ton de metal produs au fost raportate urmnd condensarea [tm 94, Ni Expert Group 1998]. Filtrele de carbon sau biofiltrele pot fi de asemenea folosite n continuare pentru reducerea emisiilor de VOC, doar c acestea nu permit recuperarea solventului.
5.2.2.3 Praf i metale
Praful rezultat din procesele de calcinare, topire i transformare reprezint posibile surse de emisii directe i scpate de praf i metale. n anumite procese, gazele sunt colectate i tratate n cadrul proceselor de curire a gazului n instalaia de acid sulfuric. Praful este eliminat i retrimis la procesul de solubilizare.
Proces
308
Produs
Producie
Praf kg
Ni kg pe
Co kg pe
Chapter 11
(tone)
Sfrmare/Solubiliza Co re Mat sfrmare Ni Proces carbonil Ni Proces DON i Ni, Co, Cu topire cupru
per tona de metal 0.2
tona de metal 0.05
tona de metal 0.03
41000 200000
0.01 0.28 0.37
0.005 0.007 0.03
Tabelul 11.5: Scoaterea maselor de metal din anumite procese europene
5.2.2.4 Clor
Clorul este utilizat n anumite faze de solubilizare i este produs n timpul electrolizei ulterioare a soluiilor de clorur. Rezervoarele de filtrare sunt dimensionate i exist provizii de clor gaz de epurare pentru a elimina clorul necapturat. Anozii din celulele de electroliz sunt cuprini ntr-o membran i nchii ntr-un capac de colectare. Clorul generat este colectat i refolosit n faza de filtrare. Sistemele sunt sigilate iar emisiile scpate au loc doar prin membran sau datorit nefuncionrii corespunztoare a evilor. Alarmele pentru clor sunt folosite extensiv n filtru i n camerele celul pentru a detecta astfel de disfuncii i deci n mod normal nu ar trebui s existe emisii n cazul clorului. Prezena clorului n apa rezidual poate s duc la formarea de compui organici de clor dac solvenii etc sunt de asemenea prezeni n apa rezidual amestecat.
5.2.2.5 carbonili i monoxizi de carbon i hidrogen
Monoxizii de carbon i hidrogen sunt folosii n rafinarea vapo metalurgic a nichelului pentru a produce nichel brut iar apoi carbonil de nichel. Aceste gaze sunt explozive sau foarte toxice i de aceea se folosesc dispozitive sofisticate de izolare a reactanilor i echipamente de control sofisticate pentru a preveni emisiile, i de asemenea se folosesc sisteme de monitorizare i control. Hidrogenul este folosit de asemenea ca agent de reducere n recuperarea hidro-metalurgic sau piro-metalurgic sau n procesele de transformare. Pentru a evita combinaiile explozive de gaze se folosesc planificri riguroase ale proceselor coninnd sisteme corespunztoare de evacuare a gazelor i echipamente gradate. Monoxidul de carbon este recuperat i gazele reziduale din cadrul procesului sunt arse n faza final pentru a distruge orice carbonil sau monoxid de carbon care ar putea exista, carbonilul de nichel este transformat n oxid de nichel, care este recuperat.
5.2.2.6 Oxizi de nitrogen
Fazele de calcinare i topire reprezint posibile surse de oxizi de nitrogen (NOx). NOx poate fi format din componenii de nitrogen care sunt prezeni n concentrai sau ca NOx termic. Acidul sulfuric produs poate absorbi o mare parte din NOx lucru care poate afecta calitatea acidului sulfuric. dac sunt prezente niveluri ridicate de NOx dup fazele de calcinare, tratamentul gazelor de calcinare poate fi necesar din motive de calitate a produsului i mediu. Topirea direct folosete mbogirea cu oxigen cu excepia zgurii fum i poate reduce NOx termic. Alte fumuri care folosesc ageni de ardere oxi- carburant pot prezenta de asemenea o reducere a NOx; reversul poate fi adevrat la niveluri mai sczute de mbogire cu oxigen cnd temperatura crete i coninutul de hidrogen este semnificativ. Scara tuturor proceselor este de 20 pn la 400mg/Nm3.
5.2.2.7 Emisiile ocazionale
309
Chapter 11
Pe lng emisiile procesului, au loc emisii ocazionale. Principalele surse ale acestora sunt:

praful din depozitare i manevrarea concentrailor scurgerile din cuptoarele de calcinare, topitori i transformatori; praful di gazele de evacuare de la solubilizare i rezervoarele de purificare; gazele de evacuare (inclusiv HCl, Cl2 i VOC) din unitile de extragere a solventului i electro- extracie; praful de la gazele de evacuare din cuptoarele de turnare; diverse, inclusiv crearea aerului de ventilaie.
Cu toate c emisiile ocazionale sunt dificil de msurat i de estimat, exist metode care au fost folosite cu succes (seciunea 2.7). Tabelul de mai jos furnizeaz unele estimri de la un topitor primar unde gazele de ventilaie de la topitor i de la transformator sunt colectate i tratate cu gaze mai uscate.
Emisii Captura primar [t/a] de la Captura secundar Ocazionale
Bioxid de sulf
523
2242
147
Tabel 11.6: Semnificaia capturii secundare a fumului i a emisiilor ocazionale [tm 142, Finlanda Ni 1999]
Tabelul de mai sus arat c emisiile ocazionale pot fi semnificative n topirea primar dac gazele de ventilare nu sunt colectate i tratate. n acest caz, ele pot fi mult mai ridicate dect emisiile atenuate. Procesele de rafinare, conform rapoartelor, au emisii ocazionale mai puine i procesul de carbonil este extrem de bine izolat. Pot fi necesare aciuni de reducere a emisiilor ocazionale n multe procese.
5.2.3 Emisii n ap
Metalele i compuii lor, precum i materialele n suspensie reprezint poluani principali emii n ap. Metalele implicate sunt Cu, Ni, Co, As i Cr. Alte substane semnificative sunt fluorurile, clorurile i sulfaii. Posibile scurgeri de ap rezidual sunt generate de:

Procesele de purificare hidro-metalurgic; Apa rezidual din epuratoarele de gaze; Apa rezidual din precipitatorii lichizi electrostatici; Apa rezidual din granularea zgurii; Anozii i catozii din apa uzat din splare; apa de izolare din pompe; operaiuni generale inclusiv curarea echipamentelor, a duumelelor, etc.; descrcrile din circuitele de ap de rcire; Apa pluvial de pe suprafee (n special n zonele de depozitare) i acoperiuri.
Apa rezidual din curarea lichid a gazelor (dac se folosete) de las topitor, transformator i masa fluid din fazele de calcinare, sunt cele mai importante surse. Alte surse pot fi curarea i diverse. Fazele de solubilizare sunt operate de obicei n cadrul unui circuit nchis i sistemele de drenare sunt izolate dar pot aprea probleme n cazul neprevenirii suficiente a scurgerilor i sunt folosite sisteme de detectare, iar n faza de solubilizare sunt folosite soluii de ajutaj.
Chapter 11
5.2.3.1 Apele reziduale din instalaia de atenuare
Dac se folosesc epuratoare de gaze dup solubilizare i procesele de calcinare, se produce o soluie acid. Epuratorul de gaze ndeprteaz fluorurile, clorul, clorurile, cea mai mare parte a mercurului i seleniului i unele particule care trec de tratarea mecanic a gazului. Pentru a evita producerea de poluani, unele lichide trebuie scurse n continuu din epuratorul de gaze i apoi tratate. SO2 ul dizolvat este ndeprtat nainte de descrcare. Filtrele umede electrostatice vor produce de asemenea un lichid acid de epurator de gaze. Acesta este reciclat dup filtrare. O parte din lichide trebuie scurse din acest circuit pentru a evita producerea de poluani. Aceast substan scurs este tratat i analizat nainte de descrcare. Tabelul de mai jos cuprinde o indicaie a compoziiei lichidelor de curare a gazului nainte de tratament.
Impuriti Concentraie (dizolvat) Compoziia solidelor suspendate
Solide Sulfat Clorur Fluorur Cobalt Nichel Cupru Zinc Cadmium avans
250 1500 mg/l 13 25 g/l 1.3 - 1.8 g/l 0.3 - 0.5 g/l 0.1 - 9 mg/l 0.1 10 mg/l 5 15 mg/l 0.1 - 2.5g/l 1 5 mg/l 1 3 mg/l
5 - 30% din solidele suspendate 10 60% din solidele suspendate < 0.05% din solidele suspendate 2 6% din solidele suspendate 5 50% din solidele suspendate
Tabel 11.7: Eflueni tipici de curare a gazelor
5.2.3.2 Diferite surse
Electrozii i sacii de membran folosii n cadrul electrolizei trebuie cltite periodic pentru a elimina materialele depuse pe suprafa. Dioxidul de mangan se poate forma pe suprafaa anozilor prin reacia oxigenului cu manganul dizolvat. Dup cltirea anozilor, manganul este separat de apa de cltire pentru re-folosirea extern. Catozii sunt curai dup eliminarea peliculelor de Co sau Ni. Efluenii lichizi de splare a anozilor sau catozilor sunt acizi i pot conine cupru, nichel, cobalt i solide suspendate. Apa de rcire din granularea matului sau a zgurii este de obicei retrimis n cadrul unui sistem cu circuit nchis. Exist rapoarte cu privire la formarea de compui organici persisteni de clor i bioxizi n unele circuite de rcire n cadrul proceselor de filtrare a clorului. Filtrele i apa rezidual din separarea hidro-metalurgic i procesele de transformare sunt tratate n cazul metalului i a eliminrii solidelor suspendate. Produsele acestui tratament pot fi ntoarse la operaiunile n amonte, n funcie de compoziia i valoarea lor.
Tipul de proces Operaiune/surs Folosire/Soluii tratament
General
Apa pluvial de pe drumuri, din Apa rezidual Instalaie de curi, de pe acoperiuri tratare/refolosire Curarea lichid a drumurilor Apa rezidual Instalaie de tratare Curarea camioanelor, ... Recirculare, apa rezidual Instalaie de t t
311
Chapter 11
Operaiunile de topire Apa de rcire din cuptor, utilaje i Recirculare echipamente Granularea matului Efluent ESP lichid (dac este Recirculare, apa rezidual Instalaie de sau a zgurii necesar) tratare Recirculare Apa de granulare Sistemul de curare a Condensat din rcirea gazului, ESP ndeprtarea prafurilor suspendate i gazului lichid refolosirea ca alimentare, apa Condensat din eliminarea rezidual Instalaie de tratare mercurului Dup ndeprtarea mercurului n apa rezidual din instalaia de tratare Scurgere Recirculare Instalaia de acid Echipament ap de rcire Recirculare sulfuric Scurgere Apa rezidual Instalaie de tratare Stocarea elementelor Apa de suprafa Apa rezidual Instalaie de tratare de alimentare (ploaie/umezeal) Instalaie de Epurator de gaze (rcire fin de Apa rezidual Instalaie de tratare sinterizare sinterizare) Curarea gazului Curarea lichid a gazului Apa rezidual Instalaie de tratare calcinat Calcinarea/curarea Curarea lichid a gazelor Apa rezidual Instalaie de tratare gazului calcinat calcinate Solubilizare Operaiuni generale inclusiv Recuperarea metalelor curarea lichid a gazului Purificare Operaiuni generale Recuperarea metalelor Turte de filtrare Contor-splare curent Electroliz Curirea celulelor, a anozilor i a Recuperarea metalelor catozilor Toate tipurile de ntreinerea Apa rezidual Instalaie de tratare procese Apa rezidual Tratarea efluenilor Refolosirea anumitor aplicaii Instalaie de tratare /descrcarea
Tabel 11.8: Sumar Tabelul posibilelor surse i soluii pentru apa rezidual
Proces
Efluent [m/t]
Co Solubilizarea Cl Solubilizarea Cl Carbonil Topitor + Solubilizare
Debit [m/h] 200 55
Cu < 0.1 0.1
Componentele principale [mg/l] Zn As Co Ni < 1.5 < 0.1 < 1.5 < 1.0 0.2 0.7
COD 25
1.0 450 135 0.4 17 g/t
1.0
0.25 0.1
1.0 1.4 16.5 g/t
9 g/t
2 g/t
Tabel 11.9: Exemple de analiz a apei reziduale
5.2.4 Resturi i reziduuri rezultate n urma procesului

Producia de metale este relaionat cu generarea de diverse produse secundare, reziduuri i resturi care sunt indicate de asemenea n Catalogul European al Reziduurilor (Decizia Consiliului 94/3/EEC). Cele mai importante reziduuri specifice procesului sunt enumerate mai jos.
312
Chapter 11
Reziduurile se formeaz ca rezultat al tratamentului efluenilor lichizi. Cel mai important reziduu este cel de gips (CaSO4) urmat de hidroxizii de metal care sunt produi la nivelul instalaiei de neutralizare a apei reziduale. Aceste reziduuri sunt considerate ca aparinnd efectului cross-media din cadrul acestor tehnici de tratare dar multe dintre ele sunt reciclate n cadrul procesului metalurgic de recuperare a metalelor, n funcie de valoarea acestora. Praful sau zgura din tratarea gazelor sunt folosite ca materii prime pentru producerea de alte metale cum ar fi cele preioase i Cu etc., sau pot fi retrimise ctre topire sau ctre circuitul de solubilizare n vederea recuperrii.
5.2.4.1 Precipitai rezultai n urma proceselor de purificare
Producerea elementelor solide pe baz de fier presupune un volum nsemnat de reziduuri n funcie de procesul folosit. Compoziia este prezentat n Tabelul de mai jos.
Proces Fe% Zn% Co% Cu% Ni%
Reziduuri de hidroxid de fier n procesul de solubilizare a clorurilor Reziduuri de ghips Tratarea apei reziduale
40 < 10 25 < 10
0.1 23 < 0.5
< 0.1 <1
1-2 < 0.05
Tabel 11.10: Exemplu compoziii ale diferitelor tipuri de reziduuri
Eliminarea acestor reziduuri poate presupune costuri considerabile avnd n vedere c pentru a opri materialul sunt folosite conducte de decantare special construite. O atenie deosebit este acordat scurgerii, iar aceste conducte pot necesita monitorizarea apei subterane. Apare un efect foarte semnificativ cross-media. Unele firme depoziteaz reziduurile n caverne de piatr.
5.2.4.2 Zguri piro-metalurgice i reziduuri
Zgurile din procesele de topire de obicei au concentraii foarte sczute de metale solubile dup curarea zgurii. Sunt deci potrivite pentru folosirea n construcii. Producie de zgur este ntre 4 i 10 ori mai mare ca greutate dect metalul produs n funcie de sursa concentratului. Tabelul de mai jos ofer exemple de compoziie a ctorva tipuri de zgur de nichel. Compoziia exact va depinde de asemenea de sursa concentratului.
Component Cuptor cu reverberaie 0.2 0.1 0.08 38 36 2 Clire electric 0.17 0.06 0.01 Outokumpu flash* 0.1 - 0.3 0.1 - 0.25 0.05 - 0.25 35 43 30 39 0.5 7
Nichel% Cobalt% Cupru% Fier% Silice% Var%
35
Not. *Dup curare la clirea electric
Tabel 11.11: Compoziia zgurilor tipice de nichel
O serie de teste standard de solubilitate sunt folosite de ctre Statele Membre, iar acestea sunt specifice rii respective. Zgurile de nichel sunt indicate n cadrul EU pe Lista Ambr a Transportului Internaional din Regulamentul cu privire la Deeuri.
Chapter 11
Cenua de plumb i materialele solide, ndeprtate n fazele de rafinare i topire, pot fi recuperate. Tabelul de mai jos arat cteva soluii de tratare sau refolosire.
Pasul procesului Producia de materiale solide Reziduuri Precipitate Praful din filtru Reziduuri sulfit Cu cement Carbonat de nichel impur Zgur curat Feri-arsenit de ghips Precipitate Folosirea/Soluii de tratare
Autoclave Eliminarea fierului Atenuare Presiune Solubilizare De-cuprurare Regenerare Nichel i Cobalt Tratarea zgurii ndeprtarea As etc Tratarea efluenilor
Cuptor de topire Cuptor de topire sau eliminare Cuptor de topire Recuperare Cu Topitor Cu Producie de sulfat de nichel pur Construcie Evacuare special sau recuperare As Recuperarea de alte metale sau eliminarea
Tabel 11.12: Reziduuri Solide din procesele de Ni i Co
5.2.4.3 Alte materiale
Alte reziduuri sau noroaie rezultate din diferitele faze ale proceselor sau din tratamentul general al apei reziduale, n funcie de compoziia i valoarea lor pot fi reciclate sau trimise ctre evacuarea final.
314
Chapter 11
5.3. Tehnici care trebuie avute n vedere n determinarea BAT

Aceast seciune prezint un numr de tehnici de prevenire i reducere a emisiilor i reziduurilor precum i tehnici de reducere a consumului global de energie. Toate acestea sunt valabile din punct de vedere comercial. Sunt date exemple pentru a demonstra aceste tehnici cu performane ridicate din punct de vedere al mediului. Tehnicile care sunt date ca exemplu sunt n funcie e informaia furnizat de ctre industrie, Statele Membre Europene i evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile generale descrise la Capitolul 2 procese obinuite se aplic pe o scar mai larg proceselor din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale asociate sunt controlate i operate. Tehnicile generale descrise la capitolul 2 procese obinuite se aplic pe o scar mai larg proceselor din acest sector i influeneaz modul n care procesele principale asociate sunt controlate i operate. Tehnicile folosite de alte sectoare sunt de asemenea aplicabile, n special cele relaionate cu folosirea sistemelor de recuperare a sulfurii. Tehnicile care trebuie luate n considerare sunt diferite de la antier la antier n funcie de materiile prime disponibile pe un anumit antier, tipul i variabilitatea concentratului, produsul intermediar (ex. mat) sau materii prime secundare. Celelalte metale pe care le conin pot fi de asemenea foarte importante n alegerea procesului. Tot la fel, standardul pentru sistemele de colectare i atenuare folosit n ntreaga lume n industrie, reflect standarde de calitate cu privire la mediu, locale regionale sau pe o raz mai mare, lucru care face dificil compararea performanelor e mediu ale combinaiilor proceselor. Este totui posibil s ne dm seama de performanele unui anumit proces care folosete echipament modern de atenuare. Procesele descrise mai sus sunt aplicate unei serii ample de materii prime de diferite cantiti i compoziii i le reprezint pe cele folosite n ntreaga lume. Tehnicile au fost dezvoltate de ctre firmele din acest sector pentru a putea calcula variaiile. Alegerea tehnicii piro-metalurgice sau hidro-metalurgice este generat de materiile prime folosite, de cantitatea acestora, de impuritile prezente, de produsul obinut i de costul operaiunilor de reciclare i purificare. Aceti factori sunt deci specifici antierului. Procesul de baz de recuperare descris n seciunea referitoare la tehnicile aplicate reprezint o tehnic de luat n considerare pentru procesul de recuperare atunci cnd se efectueaz cu fazele corespunztoare de atenuare. Tehnicile care trebuie luate n considerare pentru fazele de colectare i atenuare precum i alte aspecte ale operaiunilor i controlului procesului sunt tratate n seciunea 2.6, 2.7 i 2.8.
5.3.1 Depozitarea materialelor, manipularea i pre-tratarea

Materiile prime sunt concentrai, clor i alte gaze, produse intermediare, fondani i combustibil, alte materiale importante sunt produii, acidul sulfuric, zgurile i reziduurile rezultate n urma procesului. Aspecte importante constau n prevenirea scurgerilor de praf i material umed, colectarea i tratarea prafului i a lichidelor i controlul parametrilor randamentului i ai celor e operare n procesele de manevrare i alimentare. Elementele specifice acestui grup sunt:
Natura posibil prfoas a concentrailor i fondanilor nseamn c sistemele de depozitare, manipulare i tratare sunt tehnici de luat n considerare n aceste exemple. Faptul c anumite operaiuni de ciocnire genereaz praf, nseamn c operaiunile de colectare i atenuare pot fi aplicabile n cadrul acestui proces. Concentraii sunt amestecai cu fondani pentru a genera o alimentare constant i de aceea practica general este aceea de a lua mostre i a analiza concentraii pentru a-i caracteriza i
315
Chapter 11
depozita individual separat n aa fel nct s se pregteasc un amestec optim pentru topire. Aceasta este o tehnic de luat n considerare. Produii intermediari cum ar fi matul, pot necesita manipularea n acest fel n funcie de potenialul de a genera praf. Clorul i alte gaze vor fi manipulate conform cerinelor specifice de siguran pentru a preveni scurgerile i pentru a opri gazele.
Gazele din cadrul procesului aa cum este clorul, hidrogenul sau monoxidul de carbon pot fi depozitate n recipiente aprobate de presiune sau pot fi produse la faa locului. Producerea acestor gaze este efectuat altundeva. Gazele sunt de obicei regenerate i reciclate pe parcursul proceselor i depozitrii. Acidul produs n timpul procesului trebuie depozitat n rezervoare cu perei dubli sau rezervoare plasate n bunduri rezistente din punct de vedere chimic. Tratarea noroiului de acid din instalaia de acid sulfuric i a acidului slab din sistemele de epurare a gazelor se face n funcie de procesele locale sau cerinele de evacuare n cazul n care nu exist o ntrebuinare local pentru acel material. Noroaiele i alte reziduuri metalice ce urmeaz a fi recuperate n afara amplasamentului trebuie depozitate n maniera corespunztoare n funcie de material. Exist o varietate de materii prime secundare folosite, de la prafuri fine pn la buci. Coninutul de material variaz pentru fiecare tip de material la fel ca i coninutul celorlalte metale i poluani. Tehnicile folosite pentru depozitare , manipulare i pre-tratare, vor varia deci, n funcie de mrimea materialului i de poluani. Aceti factori variaz n funcie de amplasament iar tehnicile discutate la capitolul 2 se vor aplica n funcie de amplasament i bazele specifice ale materialului. Elementele specifice care se aplic acestui grup sunt indicate n Tabelul 11.15 la seciunea despre BAT. Depozitarea materiilor prime se face n funcie de natura materialului conform descrierii de mai sus. Depozitarea prafurilor fine se face n cldirile nchise sau n ambalaje sigilate. Materialele care conin componente solubile n ap vor fi depozitate n locuri acoperite. Depozitarea materialelor care nu genereaz sau conin praf se face n grmezi sau buci una cte una, neacoperite.
5.3.2 Procesele primare de topire

Singurul proces de topire folosit pentru producia direct de nichel sau cobalt n Europa este Topitorul Outokumpu Flash care folosete mbogirea cu oxigen. Acesta este folosit pentru a produce mat nichel i o zgur care este tratat ulterior n clirea electric pentru a produce mai mult mat i o zgur inert. Aceste mate sunt granulate pentru prelucrarea hidro-metalurgic iar zgura este granulat sau rcit pentru folosirea n scopuri de inginerie civil. Folosirea cuptorului Outokumpu Flash n acest mod este caracterizat printr-un consum sczut de energie la nivelul ntregului proces (7 mWh per ton de Ni) i operaiunea corespunztoare de cuptor. Elementele procesului ncep recuperarea sub form e abur i electricitate i colectarea i recuperarea bioxidului de sulf ca acid sulfuric. Durata de existen a cptuelii cuptorului este de 5 ani. Celelalte procese folosite n ntreaga lume sunt de asemenea tehnici de luat n considerare. Convertorul Pierce-Smith nu este folosit pentru producerea nichelului sau a cobaltului n Europa. Folosirea acestui convertor nu este o tehnic de luat n considerare atunci cnd se folosete mpreun cu un sistem inteligent de colectare a fumului secundar i un sistem de control al suflrii din cuptor (vezi Capitolul 3 Cupru). Cobaltul este recuperat n general mpreun cu nichelul. Procesul care este folosit pentru a produce fero-nichel este prezentat la Capitolul 9, fero-aliaje.
Chapter 11
Sistemul de atenuare folosit pentru topirea primar a concentrailor de sulfit const n recuperarea din bioxidul de sulf de obicei prin transformarea n acid sulfuric n procesul de dublu contact cu patru sau mai multe treceri, iar uneori se folosete un catalizator tratat cu cesiu. Transformarea unei pri din SO2 n lichid SO2 este de asemenea practicat, fiind transformat n acid sulfuric. Gazele sunt rcite (cu recuperare de cldur/energie) i curate nainte de transformare. Se pot folosi o combinaie de precipitatori de rcire i precipitatori calzi electrostatici sau o combinaie de epuratori de gaze (radial sau jet) i EP-uri lichide. Sistemele de recuperare a mercurului sunt angajate dac este necesar folosirea tehnicilor discutate n seciunea 2.8.
5.3.3 Procesele de rafinare i transformare

5.3.3.1 Solubilizarea, rafinarea chimic i extragerea solventului
Procesele de rafinare descrise n cadrul tehnicilor aplicate sunt folosite pentru o gam larg de materii prime de diferite cantiti i compoziii. Tehnicile au fost dezvoltate de firmele din acest sector pentru a calcula variaia. Alegerea tehnicii pirometalurgice sau hidro metalurgice se face n funcie de materiile prime folosite, de impuritile prezente i de produsul fabricat. n particular, compoziia produsului final poate fi foarte important de exemplu atunci cnd se produce praf pentru fabricarea bateriilor sau cnd se aplic nvelitori de metal pe diferite substraturi aa cum ar fi cele din spum. Procesul de rafinare de baz descris mai sus reprezint o tehnic de luat n considerare pentru procesul de recuperare. Aplicarea izolrii reactorului, atenuarea, controlul i tehnicile de management care sunt prezentate n Capitolul 2 al acestui document sunt tehnici care trebuie luate n considerare.
EXEMPLUL 11.01 MINIMIZAREA EMISIILOR E VOC-URI Descriere: - Folosirea de mixere cu tiere sczut pentru solveni/amestecuri lichide pentru optimizarea mrimii picturilor i minimizarea contactului cu aerul. Mixerul acoperit i separat, amplasamentele acoperite reduc emisiile de VOC n aer i transportarea acestora n faza lichid. Folosirea tierii sczute i a pomprii cu vitez variabil reduc consumul de energie la nivelul sistemului. Principalele avantaje cu privire la mediu: - Prevenirea emisiilor de VOC Date operaionale: - Concentraia de VOC n aerul ocupat < 5 ppm (< 30 mg/Nm3) cnd gazul lampant era folosit ca solvent. Efecte cross media: - Efect pozitiv prin prevenirea emisiilor de VOC, reducerea consumului de energie. Date economice: - Nu sunt disponibile sar procesul opereaz viabil n cadrul unei serii de instalaii. Aplicabilitate: - toate procesele de extragere a solvenilor. Exemplu de instalaii: - Finlanda Literatur de referin: - [tm 94, Nichel Expert Group 1998] 5.3.3.2 Extracia pe cale electrolitic
317
Chapter 11
Extracia pe cale electrolitic poate produce gaze care ajung la anod i produc clor sau abur acid. Acesta trebuie colectat i eliminat, extracia i eliminarea aburului sunt folosite pentru a colecta aburul revenit la proces, epurarea gazelor colectate nu permite refolosirea aburului i contribuie la apa rezidual. nveliurile celulelor pot fi folosite pentru a reduce cantitatea de abur format dar nu sunt la fel e eficiente ca i de-aburirea, se pot folosi nveliurile organice sau straturile de mas plastic. n cazul proceselor de extracia pe cale electrolitic pe baz de clorur, recuperarea i refolosirea clorului produs din celule se consider parte din proces.
EXEMPLUL 11.02 COLECTAREA I REDUCEREA GAZULUI CLOR Descriere: - Colectarea gazelor produse n timpul procesului de extracie pe cale electrolitic i solubilizare. Celulele de electroliz sunt fixate ntr-un loca integral, care colecteaz clorul gaz. Reactanii de solubilizare sunt izolai. Gazul din extracia pe cale electrolitic este colectat i suflat ntr-un sistem central i retrimis la faza de solubilizare. Principalele avantaje cu privire la mediu: - Reduce necesitatea folosirii unui sistem extensiv de epurare a gazului Date operaionale: - Nu sunt disponibile. Efecte cross media: - Efecte pozitive prin prevenirea emisiilor de clor. Refolosirea clorului minimizeaz cantitatea de clor achiziionat. Reducerea n cantitate a epurrii gazului previne descrcrile de eflueni. Date economice: - Nu sunt disponibile. Sistemul este viabil n majoritatea proceselor de extracie pe cale electrolitic folosind soluiile de clorur. Aplicabilitate: - Toate tipurile de extracie pe cale electrolitic. Exemplu Instalaii: - Norvegia, Frana Literatur de referin: - [tm 94, Nichel Expert Group 1998]
Procesele i tehnicile de control, colectare a aburului i recuperare a gazului acid precum i eliminarea sunt corespunztoare pentru folosirea n cazul instalaiilor noi i a celor existente. Sistemele de drenare cu rezervoare izolate, recuperarea pierderii de electrolit, reprezint de asemenea tehnici care trebuie luate n considerare.
5.3.3.3 Alte metale
Metalele preioase i cuprul sunt deseori asociate cu materiile prime i sunt recuperate pe antier sau reziduurile sunt trimise la rafinrii. Procesele care au fost discutate mai devreme ca tehnici disponibile sunt considerate toate ca fiind tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT. Materialele specifice de alimentare vor influena alegerea procesului final. Tehnicile discutate n Capitolul 2 ar trebuie de asemenea s fie luate n considerare mpreun cu aceste procese.
5.3.3.4 Fabricarea de lingouri de praf de metal i alte produse
Procesele discutate mai devreme ca tehnici disponibile sunt considerate toate ca fiind tehnici de luat n considerare n determinarea BAT.
318
Chapter 11
Materialele specifice de alimentare i produsele finale vor influena alegerea procesului, iar factorii de mrime i form a produsului sunt factorii principali de influenare. Tehnicile discutate la Capitolul 2 trebuie de asemenea luate n considerare mpreun cu aceste procese.
5.3.4 Colectarea i atenuarea fumului/gazului

Tehnicile discutate la seciunea 2.7 a acestui document sunt tehnici care trebuie luate n considerare pentru diferitele faze ale procesului care implic producerea cobaltului i a nichelului etc. Folosirea opririi sau a locaurilor secundare este de asemenea o tehnic ce trebuie luat n considerare. Exist o serie de elemente specifice amplasamentului care se vor aplica la tehnicile de atenuare folosite. Acest lucru depinde de reactanii folosii n cadrul procesului i de componenii prezeni la nivelul gazului produs. Unele intre aceste tehnici sunt cuprinse n Tabelul de mai jos.
Reactant folosit Component la nivelul gazului produs VOC, mirosuri Metoda de tratare
Solveni, VOC Clor, HCl Sulfii Nitric Acid Amoniu Hidrogen Carbon monoxid
Cl2 Bioxid de sulf NOx NH3 H2 CO
Oprire, condensare. Carbon activat, Bio- filtru Colectare i refolosire Sistemul Caustic de Epurare Instalaia de acid sulfuric sau epurarea gazului. Oxidare i absorbie, reciclare, sistem de epurare a gazului. Recuperare, sistemul de epurare a gazului. Controlul procesului, camer post-combustie. Recuperare i refolosire. Eliminarea prafului i a camerei post combustie.
Tabel 11.13: Metode de tratare chimic a unor componente gazoase
n mod esenial tehnologiile de proces discutate n acest capitol, combinate cu atenuarea corespunztoare vor ndeplini cerinele de protecie riguroas a mediului. Un exemplu este dat de colectarea gazului de clor care merge la anod n timpul solubilizrii i extraciei pe cale electrolitic. Alte tehnici includ oprirea vaporilor de solvent folosind reactani nchii de extracie a solventului i CO. Semnificaia componentelor oricrui VOC depinde de solventul utilizat i acestea pot fi determinate doar local. Folosirea de locauri pentru evacuarea metalului sau a zgurii i turnare i folosirea colectrii secundare a fumului din fazele de topire i transformare sunt de asemenea tehnici care trebuie luate n considerare. Fumul de scurgere const n fumuri din lansarea de oxigen, praf din foraj, fumuri din zgurile vaporizate dac se folosete o puc pentru evacuarea metalului sau a zgurii i fumuri din toate metalele expuse i suprafeele cu zgur. Aceste fumuri constau n principal n oxizi ai metalelor implicate n procesul de topire. Designul sistemului de locauri trebuie s ia n considerare accesul pentru ncrcare i alte operaiuni la cuptor i felul n care se schimb sursa gazelor procesului n timpul ciclurilor procesului.
5.3.5 Managementul i controlul procesului
319
Chapter 11
Principiile de control i management al procesului discutate n Capitolul 2 sunt aplicabile proceselor de producie folosite n cadrul acestui grup. Unele dintre procese pot fi mbuntite prin adoptarea multora dintre aceste tehnici.
5.3.6 Apa rezidual

Acesta este un element specific amplasamentului, sistemele existente e tratare, conform rapoartelor se afl la standarde ridicate. Toat apa rezidual trebuie tratat pentru a elimina metalele i materialele solide dizolvate. Tehnicile enumerate n seciunea 2.9 sunt tehnici care trebuie luate n considerare. ntr-o serie de instalaii apa de rcire i apa rezidual tratat inclusiv apa pluvial sunt refolosite sau reciclate n cadrul procesului. Tot la fel, apa de granulare poate necesita decantarea sau alte tratamente nainte e descrcarea n ap..
5.3.7 Reziduuri ale procesului

Acesta este un element specific amplasamentului i procesului dar ar trebui luat n considerare minimizarea i refolosirea reziduurilor n cazurile unde aceasta se poate aplica. Tehnicile care trebuie luate n considerare la seciunea 2.10 sunt tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea BAT.
320
Chapter 11

Pentru nelegerea acestei seciuni i a coninutului acesteia, atenia cititorului este rechemat ctre prefaa acestui document i n special asupra seciunii a cincia a prefeei: Cum s nelegem i s folosim acest document. Tehnicile i emisiile asociate i/sau nivelurile de consum sau ordinea nivelurilor prezentate n aceast seciune au fost evaluate printr-un proces interactiv care implic urmtori pai:

Identificarea problemelor cheie legate de mediul nconjurtor pentru acel sector; care pentru producerea nichelului i a cobaltului sunt VOC, praful, fumul, mirosurile, SO2, clorul CO i alte gaze acide, apa rezidual, reziduurile precum noroiul, praful din filtru i zgura; examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru aceste elemente cheie; identificarea celor mai bune niveluri de performan n ceea ce privete mediul, n baza datelor disponibile n cadrul Uniunii Europene i n ntreaga lume; examinarea condiiilor sub care aceste niveluri de performan sunt obinute; cum ar fi costurile, efectele cross-media, forele principale e conducere implicate n implementarea acestor tehnici; selectarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i emisiile asociate i/sau nivelurile de consum pentru acest sector ntr-un sens general, toate conform articolului 2(11) i anexei IV a directivei.
Experii Biroului European IPPC i Grupul de Lucru Tehnic aferent (TWG) au jucat un rol important n cadrul fiecruia dintre aceti pai i n felul n care informaia este prezentat aici. n baza acestei evaluri, tehnicile, i pe ct posibil nivelurile de consum i ale posibilelor emisii asociate cu folosirea BAT, sunt prezentate n cadrul acestei seciuni care sunt considerate corespunztoare sectorului ca un ntreg i n multe cazuri reflect performanele curente ale unor instalaii din cadrul sectorului. n cazul n care sunt prezentate nivelurile de consum i emisiile asociate cu cele mai bune tehnici disponibile, trebuie neles c aceste niveluri reprezint performana de mediu care ar putea fi anticipat ca rezultat al aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, contientiznd echilibrul costurilor i avantajele inerente din nsi definiia BAT. Oricum, acestea nu reprezint valori limit ale consumului sau ale emisiilor i nu trebuie considerate ca atare. n unele cazuri poate fi posibil din punct de vedere tehnic s se obin niveluri mai bune de consum sau de emisii dar datorit costurilor pe care obinerea acestora o implic sau aspectelor cross media, nu sunt considerate ca fiind corespunztoare BAT pentru sector ca un ntreg. Oricum, astfel de niveluri se poate considera c sunt justificate n cazuri mai specifice unde sunt i fore speciale de conducere. Nivelurile de emisie i consum asociate cu folosirea BAT trebuie considerate mpreun cu orice condiii de referin specificate (ex. perioade de mediere). Conceptul de niveluri asociate cu BAT descris mai sus trebuie distins din termenul nivel tangibil folosit tot n acest document. Acolo unde un nivel este descris ca tangibil folosind o tehnic special sau o combinaie de tehnici, acest lucru ar trebui neles ca nsemnnd nivelul care se ateapt s fie obinut n decursul unei anumite perioade lungi de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i bine operat sau n cadrul unui proces care folosete aceste tehnici. Acolo unde sunt disponibile, datele referitoare la costuri au fost puse la dispoziie mpreun cu o descriere a tehnicilor prezentate n seciunea anterioar. Acestea creeaz o imagine n linii mari asupra magnitudinii costurilor implicate. Oricum, costul actual de aplicare a unei tehnici va depinde foarte mult ed situaia specific privind de exemplu, taxele, onorariile, i caracteristicile tehnice ale instalaiei n cauz. Nu este posibil evaluarea n ntregime a unor astfel de factori specifici n cadrul acestui document. n absena datelor cu privire la costuri, sunt trase concluziile referitoare la viabilitatea economic a tehnicilor din observaiile referitoare la instalaiile existente.
321
Chapter 11
Se intenioneaz ca BAT general din aceast seciune s fie un punct de referin fa de care s se analizeze performanele curente ale instalaiilor existente sau s se analizeze o propunere pentru o nou instalaie. Astfel, acestea vor asista la determinarea condiiilor corespunztoare "BAT " pentru instalaii sau la stabilirea regulilor generale conform art. 9(8). Dac este prevzut ca noile instalaii s poat fi concepute pentru performane conform nivelurilor BAT prezentate aici sau chiar mai bune. Se consider de asemenea c instalaiile existente ar putea s tind ctre nivelurile generale BAT sau niveluri mai bune, sub rezerva aplicabilitii din punct de vedere tehnic i economic a tehnicilor n acest caz. BREF nu stabilesc standarde legale, ele sunt menite s ofere informaii pentru ghidarea industriei, a Statelor Membre i a publicului n ceea ce privete nivelurile de consum i emisii care pot fi obinute cnd se folosesc tehnicile specificate. Valorile limit corespunztoare pentru orice caz specific vor trebui determinate lund n considerare obiectivele directivei IPPC i ale consideraiilor locale. Cele mai bune tehnici disponibile sunt influenate de un numr de factori i este necesar o metodologie de examinare a tehnicilor. Abordarea folosit este prezentat mai jos. n primul rnd, alegerea procesului depinde foarte mult de materiile prime care sunt disponibile pentru un anume amplasament. Cei mai importani factori sunt: compoziia chimic, prezena altor metale incluse, distribuirea lor pe dimensiune (inclusiv potenialul de a forma praf) i gradul de poluare cu orice material. Pot fi disponibile materiale primare din surse unice sau multiple, materii prime secundare de diferite caliti sau un produs intermediar care necesit rafinarea sau transformarea. n al doilea rnd, procesul ar trebui s poat fi folosit cu cele mai bune sisteme de colectare a gazului i atenuare, care sunt disponibile. Procesele de colectare a fumului i de atenuare vor depinde de caracteristicile proceselor principale, de exemplu, anumite procese sunt mai uor de izolat. Alte procese pot fi n msur s trateze materialele reciclate i deci s reduc impactul mai extins asupra mediului prin prevenirea aruncrii. n fine, elementele de ap i reziduuri au fost luate n considerare, n special minimizarea reziduurilor i potenialul de a folosi reziduurile i apa n cadrul procesului sau al altor procese. Energia folosit n cadrul procesului i atenuarea sunt de asemenea factori luai n considerare n alegerea procesului. Alegerea BAT ntr-un sens general este deci complicat i depinde de factorii de mai sus. Cerinele variabile nseamn c BAT este influenat n principal de materiile prime disponibile la amplasament, de proprietile fizice i chimice a produselor care trebuie fabricate i cerinele de transpunere ale instalaiei. Elementele sunt deci specifice amplasamentului. Urmtoarele puncte rezum metodologia recomandat care a fost folosit n cadrul acestei lucrri
Procesul este demonstrat din punct de vedere industrial i fezabil? Exist limite n ceea ce privete materialul alimentat? Tipul de alimentare i alte metale din cadrul acesteia influeneaz selectarea procesului. Exist impuneri cu privire la nivelul de producie? - ex. o limit superioar demonstrat sau o transpunere minim necesar pentru ca acesta s fie economic. n cadrul procesului pot fi aplicate cele mai noi i mai eficiente tehnici de colectare i atenuare? Se pot obine cele mai sczute niveluri din combinaia procesului cu atenuarea? Emisiile care pot fi obinute vor fi prezentate ulterior. Mai sunt i alte aspecte cum ar fi sigurana legate de proces?
322
Chapter 11
n momentul scrierii, o mulime de procese i combinaii de atenuare pot opera la cele mai nalte standarde cu privire la mediu i pot ndeplini cerinele BAT. Procesele variaz n transpunerea care poate fi obinut i astfel sunt incluse o serie de combinaii. Toate procesele maximizeaz refolosirea reziduurilor i minimizeaz emisiile n ap. Aspectele economice ale proceselor sunt diferite. Unele necesit operarea la o transpunere mai ridicat pentru obinerea operaiunii economice, n timp ce altele nu sunt n msur s ajung la transpuneri ridicate. Tehnicile de colectare i atenuare folosite n cadrul acestor procese au fost discutate la prezentarea tehnicilor care trebuie luate n considerare n determinarea BAT i cnd sunt aplicate mpreun cu procesul metalurgic, rezultatul va fi un nivel ridicat de protecie a mediului. Aa cum s-a indicat n prefaa general a acestui document, aceast seciune propune tehnici i emisii considerate compatibile cu BAT n general. Scopul este acela de a furniza indicaii generale asupra nivelului emisiilor i al consumului care ar putea fi considerate un standard corespunztor unei performane bazate pe BAT. Acest lucru este fcut pentru a cota niveluri tangibile pe raze care sunt general aplicabile att instalaiilor noi ct i celor existente. Instalaiile existente ar putea avea factori, aa cum ar fi limitrile de spaiu sau de nlime care mpiedic adoptarea total a tehnicilor. Nivelul variaz de asemenea cu timpul n funcie de condiiile echipamentului, ntreinerea acestuia i controlul procesului din cadrul instalaiei de atenuare. Operaiunea procesului sursei va influena de asemenea performana avnd n vedere c pot avea loc variaii de temperatur, volum al gazului i chiar caracteristicile materialului n cadrul procesului sau grupului. Emisiile care pot fi obinute sunt deci doar o baz plecnd de la care poate fi analizat performana actual a instalaiei. Dinamica procesului i alte elemente specifice amplasamentului trebuie luate n considerare la nivel local.
5.4.1 Depozitarea i manipularea materialelor

Concluziile trase pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru fazele de depozitare i manipulare a materialelor sunt prezentate n seciunea 2.17 a acestui document i sunt aplicabile materialelor din acest capitol. Tabelul de mai jos rezum tehnicile.
323
Chapter 11
Material
Depozitare
Manipulare
Pre-tratare
Comentarii
Crbune Cocs.
sau Ecluze Transportoare acoperite, acoperite ferite de Silozuri. praf. Pneumatice. Combustibil i Rezervoare sau Conducte sau alte uleiuri. tobe n zone securizate Solveni. marcate. sisteme manuale. Fluxuri. Zone nchise Transportoare (Silozuri) acoperite ferite de praf. Pneumatice. Concentrai, n locuri Transportoare produse acoperite dac acoperite ferite de intermediare. este posibil s se praf. Pneumatice. depun praf Gazele rezultate Presiunea Pompe de gaz din proces aprobat a securizate sau recipientelor sisteme de aspirare Praf fin Praf cu granulaie mare (materie prim sau zgur granulat) Buci (materii prime sau zgur). Elemente ntregi Acizi: Acizi reziduali Zone acoperite Ecluze acoperite Agitare cu concentrai sau alte materiale. Agitare n transportori. Uscare sau sinterizare
Gurile posterioare de evacuare ale rezervoarelor e depozitare.
Alarme de gaz n zonele de depozitare i de desfurare a proceselor.
Zone acoperite cu Agitare. colectarea prafului. Aglomerare Pneumatice ncrctor mecanic. Sfrmare sau Colectarea frezare uleiului dac este necesar ncrctor mecanic. Sfrmare frezare or Colectarea uleiului dac este necesar Colectarea uleiului dac este necesar
Zone neacoperite
Ecluze acoperite ncrctor mecanic. sau neacoperite Rezervoare rezistente la acid Rezervoare rezistente la acid
Acidul produsului produi Zon de ciment Catozi, blocuri neacoperit sau i turte. depozitare acoperit Pulbere. Tobe sau saci. Reziduuri n Locuri acoperite urma procesului sau nchise n pentru funcie de recuperare. depunerea de praf Reziduuri de Ecluze acoperite aruncat sau nchise sau izolate (tobe) n funcie de starea
324
Vnzare sau neutralizare. Vnzare
n funcie condiii
de
Sistem de drenaj corespunztor Sistem de drenaj corespunztor
n funcie condiii
de
Chapter 11
fizic sau chimic a materialului

Tabel 11.14: Metode pentru depozitarea, manipularea i pre-tratarea nichelului i a cobaltului
11.2.1 Alegerea procesului

Nu este posibil sa se concluzioneze ca un singur proces de productie poate fi aplicat in toate etapele pentru productia metalelor din acest grup.
11.2.1.1 Proces pirometalurgic
Procesele pyrometalurgice care sunt descrise ca tehnici de luat in considerate, formeaza baza BAT. In timpul redactarii materialului, cuptorul cu scanteie autokumph care formeaza o parte a procesului DON a fost considerat ca BAT pentru turnarea concentratelor de nichel atunci cand este folosit cu echipament eficient de colectare si reducere. Similar, cuptorul cu scanteie INCO si cuptorul electric capsulat cu convertizor poate fi de asemenea luat in considerare.
11.2.1.2 Procesul de rafinare si transformare
Procesele de rafinare si transformare care sunt descrise ca tehnici de luat in considerare in determinarea BAT formeaza baza BAT cand este folosit cu tehnici de colectare a gazului si lichidului si de tratare. Tabelul 11.16 reprezinta tehnicile folosite si optiunile de tratare.
11.2.2 Colectarea gazelor si reducerea acestora

Folosirea de echipamente capsulate si unde este posibila lixivierea si extragerea cu solventi, permite gazelor si vaporilor sa fie reciclate. Aceste solutii sunt considerate BAT. Sunt situatii in care etansarea nu este posibila, de exemplu: bai de decantare acoperite. Colectorul de fum din echipamentul semi-etans de colectare, este o componenta foarte importanta a BAT deoarece masa de emisii fugitive poate fi mai mare decat emisiile controlate. Aceasta este ilustrata in tabelul 11.6. Folosirea corecta a etansarii cuptorului si a tehnicilor de colectare de fum este de asemenea BAT si este asociata cu folosirea unei planificari a tehnicilor de intretinere. Tehnicile sunt prezentate in sectiunea 2.7. si sunt date unele exemple in sectiunea de tehnici de luat in considerare. Urmatorul tabel ofera o privire de ansamblu asupra tehnicilor de reducere si recuperare care pot fi folosite pentru diferite etape ale procesului care opereaza la standardul BAT.
325
Chapter 11
Etapa de proces
Manipulare material
Depozitare corecta, manipulare si transfer. Colectare de praf si filtru cu tesatura daca este necesar. Macinare, uscare Praf si metale Operatiune de proces. Dioxid de sulf Colectare de gaz si filtru cu Monoxid de carbon tesatura. Turnare si convertire Praf, metale si dioxid de sulf Colectare gaz, purificare gaz (minereu sulfidic) si uzina de acid sulfuric Lixiviere si rafinare chimica Clorura Colectare si refolosire de gaz, spalator chimic umed. Afanare carbonil Monoxid de carbon. Hidrogen Proces sigilat, recuperare si refolosire. Postarzator si indepartare praf in filtru cu tesatura pentru gaz de sfarsit. Extractie solventi VOC (depinde de solventul Asigurare, colectare de gaz, folosit si trebuie determinat recuperare de solventi. Daca local pentru a preveni este necesar, absorbtie de posibilele accidente) carbon. Afinare termala Praf si metale Colectare de gaz si filtru cu Dioxid de sulf tesatura. Daca e necesar, spalare pentru SO2 Productie de praf (pudra) Amoniac Colectare de gaz si recuperare spalator de mediu acid. Reducere la temperatura mare Hidrogen Proces etans, refolosire. Postarzator Recuperare de energie Clorina (rura) Colectare de gaz si refolosire Deseu acid spalator umed Topire si turnare Praf si metale Colectare de gaz si filtru cu tesatura
NOTA: Oprirea prafului folosind un filtru cu tesatura poate avea nevoie de indepartarea particulelor fierbinti pentru prevenire incendiilor (focurilor). Precipitatorii fierbinti electrostatici vor fi folositi intr-un sistem de purificare a gazului cu prioritate intr-o uzina de acid sulfuric.
si
Compusi ai evacuare depozitare Praf si metale
gazului
de Optiuni de reducere
Tabelul 11.1: Sumarul optiunilor de reducere cosiderate cele mai bune tehnici disponibile
11.2.2.1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT
Emisiile in aer cuprind emisiile capturate si domolite din surse variate, plus emisiile fugitive sau necapturate din aceste surse. Sisteme moderne usor operabile pentru reducere determina indepartarea eficienta a poluantilor si informatiile de la data editarii materialului indica faptul ca emisiile fugitive pot fi cele mai mari in cadrul emisiilor totale in aer. Pentru turnarea concentratiilor de nichel, emisiile totale in aer sunt formate a) din emisii din: Receptie de material, depozitare, amestecare si luare de probe; Turnarea, convertizarea si curatarea de zgura a cuptorului asociata cu manipularea de gaz fierbinte si sistem de curatare (purificare).
326
Chapter 11
b)
Sistemul de manipulare al zgurei Sectiunea de racire a gazului umed si cea de purificare si uzina de acid sulfuric Pentru rafinarea nichelului mat, emisia totala in aer este bazata pe: Pregatirea mata a procesului de macinare Etapele de lixiviere si precipitare. Etapele de extractie cu solventi si de purificare Procesul de recuperare a energiei Pentru procesul de rafinare a carbonilului de nichel emisiile totale in aer se bazeaza pe: Receptia si depozitarea de material Reactorii de hidrogenare si rafinare Separatorul cu sistemele asociate de vehiculare si postcombustie Pentru productie de placi,blocuri sau lingouri emisiile totale in aer sunt formate de la : Receptia si depozitarea materialelor Cuptoarele de topire, rafinare si fixare (captare) cxu sistemele asociate de manipulare a gazelor si de purificare Turnare in piese, unitati de fabricare si echipamente auxiliare
c)
d)
Masuratorile au fost realizate la o turnatorie mare de cupru/ nichel. Rezultatele arata clar ca emisiile fugitive vor predomina, daca nu vor fi colectate si tratate (tabel 11.6). Urmatorul tabel rezuma emisiile asociate cu folosirea BAT.
327
Chapter 11
Cota asociata cu Tehnici care pot fi Comentarii folosirea BAT folosite pentru atingerea acestor nivele Praf 1-5mg/Nmc Filtru cu tesatura Filtre cu tesatura de performanta inalta pot atinge nivele joase de metale grele.Concentratia metalelor grele este in conexiune cu concentratia de praf si continutul de metale din praf NOx <100 mg/Nmc Arzator scazut Nox Valorile mai mari <100-300 mg/Nmc Arzator cu sunt asociate cu combustibil Oxy imbogatirea cu oxigen pentru reducera consumului de energie. In aceste cazuri se reduc volumul de gaz si masa emisiilor Carbon total < 5-15 mg/Nmc Postarzator organic < 5-50 mg/Nmc Combustie optimizata Dioxine <0,1-0,5 ng Sistem de Tratamentul unui gaz TEQ/Nmc indepartare a pur fara praf este prafului de eficienta cerut pentru atingerea inalta, postarzator nivelelor sczute urmat de stingere(calire) sunt accesibile (disponibile) ex: absorbtie prin carbon activ, catalizare oxidata NOTA: Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de operare. In cazurile in care monitorizarea continua nu este practicabila, valoarea va fi medie pentru perioada de recoltare de probe. Pentru sistemul de reducere (revenire) folosit, caracteristicile gazului si ale prafului vor fi luate in considerare in proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta pentru operare. Poluant
Tabelul 11.2: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din pretratarea materialelor prin incinerare sau postardere, coacere, turnare, rafinare termala si topire pentru productie de nichel si cobalt
328
Chapter 11
Poluant
Deseuri acide Gaze acide Amoniac Clorura CO si carbonil
Cote asociate cu Tehnici ce pot fi folosirea BAT folosite pentru atingerea acestor nivele <50 mg/Nmc Depulverizator <50 mg/Nmc Frecator (spalator) alcalin-acid <5 mg/Nmc Frecator acid 0.5 mg/Nmc Colectare si refolosire Spalator alcalin 5 mg/Nmc Control de proces si reactor sigilat
Observatii
Un depulverizator va permite acidului colectat sa fie refolosit
Doar pentru car bonil (carbonizare) Vezi mai sus pentru etapa de incinerare
NOx < 100 mg/Nmc VOC sau solventi < 5-15 mg/Nmc ca si C
Spalator de oxidare Siguranta, condensator, filtru de carbon sau biofiltru
NOTA: Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizare continua in timpul perioadei de operare in cazurile in care monitorizarea continua nu este posibila , valoarea va fi medie pentru perioada de culegere de probe.Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului si ale prafului vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta de operare.
Tabelul 11.3: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din solubilizare, extractie chimica si rafinare, castigare de energie si extractie de solventi pentru productie de nichel si de cobalt
Poluant
Cote asociate folosirea BAT
Curent scazut de gaz > 99,1 de eliminare SO2 (~ 1 4 %)
cu Tehnici ce pot fi folosite pentru atingerea acestor nivele Uzina de H2SO4 cu contact singular sau WSA (continutul gazului de final SO2 depinde de puterea de alimentare cu gaz)
Observatii
SO2 curenti de gaz > 99,7 % de eliminare bogati. factor de conversie (> 5 % )
Uzina de H2SO4 cu contact dublu ( continutul gazului de final SO2 depinde de puterea de alimentare a gazului). Un depulverizator poate fi adecvat pentru indepartarea SO3
Pentru gazele SO2 inferioare. Combinare cu spalator (frecator) uscat sau semiuscat pentru reducerea emisiei de SO2 si produce si ghips daca piata este disponibila. Nivele foarte scazute de poluanti in aer vor fi atinse datorita tratamentului intensiv de gaz cu prioritate la uzina de contact (frecare umeda EPumed si daca e necesar, indepartarea de mercur pentru a asigura productia de calitate a H2SO4.
329
Chapter 11
NOTA: Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de operare. In cazurile in care monitorizarea continua nu este posibila, valoarea va fi medie pentru perioada de luare de probe. Pentru sistemul de reducere folosit, caracteristicile gazului si ale prafului vor fi luate in considerare in proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta de operare.
Tabelu11.4: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT de la coacere si turnarea concentratelor de sulfuri si productia de auxiliari, de nichel si cobalt
Continutul de metal al pulberilor variaza mult in functie de proces. In completare, pentru cuptoarele similare sunt variatii importante datorita materialelor brute (prime) variate. De aceea nu este exact sa se detalieze concentratiile specifice pentru toate metalele emise in aer. In acest document, aceasta se face special pentru fiecare instalatie. Unele metale ce au compusi toxici pot fi emisi in cadrul proceselor si de aceea trebuie reduse pentru a se conforma la specificul locului si standardelor regionale sau de termen lung de calitate a aerului. Se considera ca, concentratiile scazute ale metalelor grele sunt asociate cu folosirea performantei inalte, sisteme de reducere moderne precum filtre cu membrana, cu tesatura care asigura ca temperatura sa fie corecta. Caracteristicile gazului si ale prafului sunt luate in considerare pentru proiectare.
11.2.3 Ape reziduale

Aceasta etapa este o problema specifica locatiei. Toate apele reziduale vor fi tratate pentru indepartarea solidelor, a metalelor, a uleiurilor si a materiei organice si compusi absorbiti si trebuie neutralizata daca este necesar. Se aplica urmatoarele principii de4 baza: - Circuitele inchise de apa sunt adecvate pentru purificare umeda si sisteme de racire; - Apele de porjare de la circuitele inchise de apa trebuie sa fie tratate pentru a indeparta materia sub forma de particule si compusi metalici din apa; - Apa reziduala tratata trebuie reciclata si refolosita cat de mult posibil; - Lichidele de scrubare trebuie, de asemenea tratate si canalizate inainte de eliminare; - Asigurarea sistemelor de drenaj ale uzinei acolo unde este posibil si tratarea apelor de iesire in functie de continutul lor analizate inainte de evacuare. Pentru productia de cobalt si nichel emisiile totale in apa provin din : - Tratamentul cu zgura si din sistemul de granulare; - Procesul de rafinare folosit, circuitul de recuperare a energiei si sectia de lixifiere; - Sistemul de tratare a apelor reziduale

Procesele de productie au fost dezvoltate de industrie pentru maximizarea refolosirii majoritatii reziduurilor de proces in unitatile de productie sau de a produce reziduuri intr-o forma care impiedica folosirea lor in alte procese de productie a metalelor neferoase. Tabelul 11.12 ofera o privire de ansamblu asupra folosintei finale posibile in diverse cantitati specifice. Cantitatea de reziduuri produse este strict dependenta de materia prima, in particular de continutul in fier a materiilor brute, de continutul de alte metale neferoase in materii prime si secundare si de prezenta altor contaminanti precum materiile organice. Emisiile in sol sunt de aceea foarte specifice locului si materialului si astfel nu este posibil sa se realizeze un tabel realist tipic pentru cantitatile care sunt asociate cu folosirea BAT. Schemele prezentate in sectiunea 2.10 pentru minimizarea deseurilor va fi o parte a BAT in acest sector.
Chapter 11
The techniques presented in section 2.10 for waste minimisation will be part of BAT for this sector.
11.2.5 Costurile asociate tehnicilor

Informatiile privind costurile au fost comparate pentru o diversitate de variatii de proces si sisteme de reducere. Costurile sunt specifice locatiei si depind de un numar de factori, dar cotele date ar putea impiedica comparari care altfel s-ar putea face. Informatiile sunt oferite intr-o anexa a acestui document astfel incat costurile pentru procese si sisteme de reducere in toata industria de metale neferoase.pot fi comparate.
331
Chapter 11

Diferite dezvoltari au fost raportate pentru lixivierea sub presiune scazuta sau presiune atmosferica, la producerea lichelului din minereuri sulfuroase. Principalul proces este [tm 142, Finland Ni 1999]: Lixiviere Activox- macinare si lixiviere la 100 grade C si 10 bari. Bio-percolator, folosind bacterii oxidante, Fe si S pentru minereuri polimetalice cu continut de Cu si Au; Procedeul CESL-percolarea clorurilor in solutii de sulfati folosind clorura feerica. Procesele au fost incercate in instalatii pilot.

Trei uzine noi au fost construite sau sunt in stadiu de dare in exploatare pentru lixivierea lateritelor ( concentratelor miniere) folosind acid sulfuric a reper. 142, Finlanda Ni- 1999 i. Procedeul este similar cu cel folosit in Cuba dar diferite stadii de purificare sunt folosite pentru indepartarea altor metale.
Un proces de lixiviere prin cloruri a lateritelor este in curs de dezvoltare. Un procedeu a fost dat in exploatare in Germania pentru recuperarea Ni si Zn din rezidii folosind cuptoare oxyfuel si sisteme de rafinare cu solventi, din solutii de sulfati. Datele nu sunt inca disponibile.
332
Chapter 12
12 PROCESE DE PRODUCTIE A ELECTROZILOR DE CARBON SI GRAFIT ETC. 12.1 Procese si tehnici aplicate
Exista o serie de procese care sunt utilizate pentru realizarea unei game largi de produse din carbon si grafit. Electrozii de carbon sau de grafit ( anozi si catozi) si captuseli de cuptoare sunt produse pentru procesul de producere a diverselor metale feroase si neferoase, in particular a elaborarii primare a aluminiului, a aliajelor feroase si in producerea otelului. Mai mult de 2000 de produse de diferite dimensiuni, forme si proprietati sunt produse pentru diverse utilizari. Toate procesele folosesc cocs sau carbon si alte materii prime, cum este, de exemplu, smoala pentru producerea pastelor de liere, a electrozilor si a formelor. Depozitarea si manipularea materiilor prime, in fiecare faza, se realizeaza prin utilizarea unor sisteme inchise , capsulate de transfer (vehiculare) a cocsului, incluzand echipamente de filtrare integrala a pulberilor. Sistemele de stocare si transport a gudronului de huila si a bitumului utilizeaza rezervoare prevazute cu contraventilatie si condensatori pentru aerisirile rezervoarelor. Cele mai importante tipuri de produse si etape ale proceselor sunt: -
12.1.1 Procedeul de producere a electrozilor

Pasta Sderberg, electrozii Sderberg, anozii pre-arsi in cuptoare si electrozii de grafit sunt produsi fie in instalatii speciale, fie prin procese secundare , in instalatii anexe, ca elaborarea primara a aluminiului.
Materie prima Proces Produs
Carbune antracit Cocs Aditivi (solizi) Smoala Aditivi (lichizi) Cocs Smoala Aditivi Pasta Forme crude Forme impregnate Forme arse Smoala Rasini Alti aditivi Forme arse
Calcinare Depozitare Manipulare Macinare Cernere Depozitare Manipulare Amestecare
Carbune antracit calcinat Fractiuni de cocs in forma de granule Smoala Aditivi (lichizi) Pasta de liere Ex.: paste lichide Paste Sderberg Forme crude Ex. electrozi Sderberg Forme arse Ex. : anozi uscati sinterizati
Modelare Coacere
Impregnare
Forme impregnate
Grafitizare
Forme de grafit
333
Chapter 12
Forme grafitate
arse
si
Prelucrare uzinaj
prin
Componente de carbon si grafit
Figura 12.1: Schema fazelor procesului tehnologic
12.1.1.1 Pasta cruda , pasta Sderberg, electrozi Sderberg si forme verzi (crude)
Pasta cruda este punctul de pornire in productia tuturor produselor din carbon si grafit. Toate pastele crude sunt realizate dintr-o mixtura de cocs de petrol calcinat si pana la 28% de gudron de huila, care functioneaza ca un liant. Cocsurile de petrol sunt reziduuri rezultate din distilarea petrolului brut si de aceea pot fi contaminate cu substante cum sunt: metalele ( ex. nichel) si componente sulfuroase. Coxurile supracalcinate (inalt recoapte) metalurgice si coxurile lignitice sunt folosite ca auxiliar pentru umplutura. Coxurile calcinate si recoapte ele insele sunt libere de hidrocarburi si PAH. In mod normal, cocsul este transferat cu conveior sigilat sau prin sisteme pneumatice etanse si este stocat in silozuri. Smoala este transportata in stare topita si este transferata prin pompare fiind stocata in rezervoare incalzite. Gazele de esapare ale containerelor contin vapori de hidrocarburi si de obicei sunt purificate. Condensatorii sau scruberele pentru produse petroliere sunt folosite a tm 77, Al Expert Group 1998i. De asemenea , se foloseste si contraventilarea gazelor din rezervoare. Cocsul de petrol este depus jos si apoi amestecat cu smoala in mixere incalzite. Cantitatile de cocs si smoala sunt ajustate in functie de utilizare si pentru a permite pastei sa fie manipulata. In cazul pastei Sderberg, amestecul este produs astfel incat sa permita adaugarea ei la cochila electrozilor. Pasta uscata de electrozi( cu un continut scazut de smoala) este preferata pentru minimalizarea cantitatilor de hidrocarburi eliberata in timpul utilizarii. atm 6,HMIP, Al.1993i. De asemenea, pasta uscata imbunatateste conductibilitatea electrica, dar este necesar un orificiu de contact al pastei pentru conexiunile electrice.Pentru aceasta paste se foloseste pana la 40% smoala. In mod obisnuit, pasta Sderberg este folosita pentru electrozi in industria primara a aluminiului, dar pasta poate fi formata in electrozi prin presare si formare pentru a fi folosita in alte utilizari - de exemplu in cuptoarele electrice, la productia de aliaje feroase. Electrozii Sderberg sunt, de asemenea, produsi din pasta printr-un proces de formare . In acest caz, electrozii cruzi sunt formati la dimensiunea si forma ceruta si comercializati.atm 77, Al. Expert Group,1998i. Acesti electrozi sunt , in general, folositi la cuptoarele electrice cu arc imersat. Exista o serie de variante .De exemplu , electrozii tubulari, pot fi realizati astfel incat sa permita alimentarea cuptorului prin electrod. Electrozi compositi pot fi , de asemenea , produsi pentru a depasi problemele de productie.
12.1.1.2 Anozi sinterizati, forme de carbon si electrozi
Procesul de preardere primara a aluminiului foloseste anozi sinterizati care sunt realizati in uzine de productie a anozilor. Aceste linii de productie a anozilor pot fi amplasate in cadrul uzinelor de topire a aluminiului si mai multe din aceste linii(uzine) produc anozi care sunt vanduti altor uzine si procese. Alte capacitati de productie realizeaza o gama de electrozi incluzand catozi si captuseli pentru cuptoare. Acesti electrozi sunt, de asemenea, produsi dintr-o mixtura de cocs de petrol si de la 14 la 18 % gudron de huila si din material rezidual de la anozi vechiatm 77, Al. Expert Group, 1998; tm 119, VDI 1998i.
334
Chapter 12
Productia de electrozi include zdrobirea, maruntirea si amestecarea materiilor prime. Materialele amestecate sunt apoi formatate in electrozi cruzi. Electrozii cruzi sunt apoi arsi in cuptoare circulare prevazute cu un numar mare de cavitati care contin electrozii. Pereti din caramizi refractare separa cavitatile si se formeaza canale pentru circulatia gazelor. Electrozii cruzi sunt adunati in cuptorul de anozi, in randuri, si se formeaza canale de incalzire. Straturi de cocs de umplutura separa anozii si previn oxidarea. Cocsul este consumat in timpul ciclului de incalzire si racire la o rata de 12 pana la 18 kg/tona de electrozi; cocsul ramas se refoloseste. Din timp in timp, cavitatile din sectiunile separate ale cuptorului sunt reumplute, incalzite, racite sau goliteatm 93, PARCOM 1992i. Aerul fierbinte este trecut prin canale cu ajutorul unor arzatoare mobile de gaze de ardere si electrozii sunt arsi la 1100 grade Celsius in absenta aerului. Canalele sunt tinute sub o presiune negativa pentru a capta gazele.La finalul ciclului de incalzire canalele sunt conectate la o suflanta pentru racirea sectiunii. Aerul fierbinte provenit de la cuptor , fiind racit, este reciclat in arzatoare sau in alte sectiuni ale cuptorului pentru a preincalzi acea parte a sistemului.
335
Chapter 12
Figura 12.2: Schema generala a unui cuptor de ardere deschis pentru anozi
Pentru coacerea anozilor se folosesc doua tipuri de cuptoare: cuptoare circulare deschise si inchise. Cuptoarele deschise folosesc un canal orizontal, iar cuptoarele inchise folosesc un horn vertical. Cuptoarele deschise sunt dimensioante pentru o capacitate de 60%. Canalele orizontale ale cuptorului deschis sunt separate si paralele, ceea ce permite ciclului de incalzire sa fie optimizat pentru fiecare canal si astfel sa se reduca consumul de combustibil [tm 93, PARCOM 1992]. Utilizarea compartimentelor multiple din cuptor permite folosirea caldurii de la o sectiune la alte sectiuni, asa cum este prezentat mai jos.
Chapter 12
Figura 12.3: Profilul temperaturii in timpul coacerii anozilor
In timpul procesului de ardere(conversie), gudronul de huila este este convertit in cocs, ceea ce face ca materialul sa fie conductor electric. Prin ardere se pierde 5% din greutate [tm 77, Al Expert Group 1998]; procesul de ardere dureaza aproximativ 18-21 zile.
In industria aluminiului, anozii prearsi sunt conectati la contactele anozilor prin bare. Acestea sunt fixate in anod intr-un cadru pentru bara permitand anozilor sa fie plasati deasupra cuvei de electroliza, folosind cuiere. In timpul electrolizei, anozii se consuma si trebuie inlocuiti dupa
Chapter 12
ce s-au consumat 80% din anozi[tm 6, HMIP Al 1993;tm 29, PAROM 1997]. Resturile de anozi (20% din greutatea initiala a acestora) sunt refolosite pentru productia de anozi dupa ce au fost indepartate reziduurile electrolitice. Barele de otel sunt reconditionate pentru refolosire, desi o mica parte din acestea devin deseuri datorita corodarii.
12.1.1.3 Electrozi de grafit
Procesul de productie a electrozilor de grafit(anozi si catozi) este asemanator cu producerea electrozilor prearsi. In mod normal nu sunt folosite resturi de anozi in amestec. Formele crude sunt intai arse.Temperatura de ardere este aproximativ 1000 grade Celsius, iar pierderea de greutate prin ardere ajunge la 15%. In timpul procesului de producere a electrozilor se folosesc cuptoare cu o singura camera sau cuptoare tunel, ca si cuptoare inchise cu inele, pentru ardere. Cuptoarele tunel sunt folosite pentru productia la scara mica a carbonului special sau a specialitatilor de carbon. Electrozii arsi (copti) sunt ulterior impregnati cu smoala, recopti si grafitizati. Etapele de uzinaj si finisare conduc la obtinerea electrozilor de grafit. Grafitul se formeaza cand carbunele prears este incalzit la aproximativ 2800 grade Celsius. Electrozii grafitizati sunt in mod obisnuit folositi in cuptoare Acheson sau Castner.
Figura 12.4: Cuptor de grafitizare Castner
338
Chapter 12
Figura 12.5: Cuptor de grafitizare Acheson
In anumite cazuri nu se folosesc capace daca emisiile fugitive de praf sunt minore,iar oxizii de carbon sunt bine dispersati in traseele acoperisului. Cuptorul Acheson este folosit pentru forme de carbon cu dimensiuni neregulate si pentru sectiunile incrucisate , iar cuptorul Castner este folosit pentru forme cu fete paralele si sectiuni incrucisate egale. Ambele cuptoare sunt rezistente la curent electric construite din material refractar. Ele difera prin modul de aplicare a curentului electric in cuptor. In cuptorul Acheson formele sunt plasate in corpul cuptorului si insterstitiile sunt umplute cu o mixtura de carbon/grafit (stratul de rezistenta), curentul este transmis prin stratul de rezistenta si prin forme. In cuptorul Castner, formele realizeaza intreaga cale pentru curentul electric si pot conduce la eficienta utilizarii energiei electrice. In cuptorul Acheson izolarea termica este asigurata de o mixtura de carbura de siliciu, cocs, rumegus si nisip. In cuptorul Castner se folosester doar cocs. Ciclurile de incalzire variaza de la 2 la 7 zile si ciclul de racire ajunge pana la 14 zile. La sfarsitul ciclului, straturile de rezistenta si de izolare sunt procesate si refolosite [tm 119, VDI 1998]. Formele grafitizate sunt finisate prin strunjire, sfredelire, macinare si alte procese similare dupa cerintele consumatorului. Formele finisate sunt apoi lustruite. Pulberile produse in aceste procedee sunt colectate si refolosite la maximum. Procedeul specific este ales in functie de produsul final. Acesti electrozi sunt folositi in cuptoarele electrice cu arc intr-o varietate de procedee.Captuselile pentru cuptoare sunt de asemenea produse prin aceleasi procedee si pot fi folosite in celule de aluminiu ca si catozi (blocuri de catozi pot fi realizate din material prears, grafit sau mixtura prears/grafit).Catozii de carbon sunt de asemenea utilizati in cuptoarele electrice cu arc.
339
Chapter 12
12.1.2 Procedeul de producere a altor produse din carbon si grafit

Alte produse din grafit , cum sunt dispozitive de etansare (izolare), perii, creuzete si produse similare sunt realizate intr-un mod asemanator cu electrozii de grafit. Exista diferente in ceea ce priveste marimea si complexitatea produselor, acestea avand influenta asupra procedeelor utilizate. Alti aditivi, cum ar fi sulful si metalele, pot fi adaugati in amestecul de materii prime pentru ca produsul sa dobandeasca proprietatile fizice dorite. Uneori, in loc de smoala se folosesc rasini. Etapele de macinare si amestecare sunt importante deoarece exista o varietate mare de produse din grafit, cu diferite caracteristici. Deseori, caracteristicile acestor produse depind de o anumita marime a particulelor din mixtura. Alegerea tehnologiei de maruntire sau zdrobire se face in functie de marimea ceruta particulelor de carbon, pentru un anumit tip de produs.Formele crude sunt realizate prin matritare , iar apoi acestea pot fi arse, prearse si grafitate. Incalzirea formelor la 2800 grade Celsius se produce grafit, care este apoi supus unor procese de finisaj cum sunt uzinarea si lustruirea [tm 119,VDI 1998]. Componentele arse sau grafitate pot fi impregnate cu alte materiale, ca de exemplu rasini sau metale. Impregnarea este realizata prin imbibare sub vacuum sau sub presiune, in autoclave. Componentele care au fost impregnate sau liate cu gudron de huila sunt prearse. Daca s-a folosit liant de rasini ele sunt tratate. Grafitul poros este produs in procesul de baza prin amestecarea rumegusului cu materiile prime. In timpul coacerii rumegusul sufera un proces de combustie si formeaza o retea de carbon sau grafit. Grafitul de puritate mare este produs intr-un mod similar,insa procesul de grafitizare este folosit pentru indepartarea impuritatilor metalice. In acest caz, sunt folositi freoni, in curentul de gaze rezultand descompunerea acestora in cloruri si fluoruri care reactioneaza cu impuritatile formand saruri volatile, fiind indepartate astfel metalele din grafit. Practicile curente includ folosirea freonilor recuperati din diferite aplicatii anterioare. De aceea, procesul ofera o metoda folositoare de valorificare a freonilor uzati. Excesul de halogeni si de saruri metalice este indepartat din gaz prin purificare (scrubare). Produse speciale cum ar fi fibrele de carbon armat (CFRC), fibre de carbon si tesatura de carbon se produc, de asemenea folosindu-se inductia sau cuptorul cu cavitati. Procedeul de producere a fibrelor de carbon si materiale similare pot include acrilonitriul ca precursor in forma de tesatura de acrilonitril (PAN-stofa) sau ca agent de impregnare (tm 131, Davies 1998). In aceste cazuri hidrogenul si cianurile de sodiu rezulta intr-un cuptor in timpul etapelor de incalzire. Cianura de sodiu poate fi convertita in carbonat de sodiu la temperaturi inalte, in prezenta oxizilor de carbon. Pentru oxidarea gazelor emise se foloseste un postarzator. Etapele procesului sunt descrise mai jos si sunt aratate in urmatoarea diagrama.
340
Chapter 12
Figura 12.6: Producerea formelor de grafit
12.1.2.1 Amestecarea si formarea
Materiile prime sunt amestecate pentru obtinerea unei mase de alimentare; se folosesc sisteme de cantarire pentru a se obtine o anumita reteta, in functie de produs. In functie de produsul cerut, marimea particulelor materiei prime si caracteristicile finale scontate se foloseste o varietate de mixere. Mixere incalzite si conveioare cu surub (la 200 C) se folosesc pentru a se evita solidificarea masei materialelor si pentru a permite desarjarea eficienta a continutului. Operatiile continue in sarje sunt cele folosite in functie de gama de operatii. Mixtura cruda trece printr-un proces de formare pentru a se realiza formele cerute. Se folosesc sisteme de preformare, extindere si prin vibratii. In timpul producerii de carbon special, formele crude se pot spala cu alcool pentru a se indeparta excesul de rasina. Formele mari pot fi racite intr-o baie de apa cu circuit inchis.
341
Chapter 12
12.1.2.2 Coacere si recoacere

Formele crude (impregnate) sunt arse la temperaturi de pana la 1300 C, folosindu-se o varietate de cuptoare cum ar fi cele tunel, cu o singura camera, cu camere multiple, inelare si cuptoare cu presare depinzand de marimea si complexitatea produsului. Se poate recurge si la arderea continua. De obicei operatiile din cuptor sunt similare celor pentru arderea electrozilor, insa, in mod obisnuit, cuptoarele sunt mai mici. Cuptorul tunel este alimentat cu preforme care sunt trecute prin zona flacarii in capsule de metal inconjurate de material de umplutura. Cuptorul este de obicei incalzit cu gaz sau produse petroliere si are anexat un recuperator pentru a preincalzi combustibilul sau aerul de combustie.
12.1.2.3 Impregnarea
Pentru umplerea golurilor din materialul carbonizat, se adauga la formele arse gudron, smoala, rasini metale topite (Si,Sb). Se utilizeaza impregnarea cu sau fara vacuum si autoclavizarea. In functie de produs, se folosesc diverse tehnici de impregnare dar operatii de tip sarja sau semicontinue se folosesc intotdeauna. Ciclul de impregnare implica in mod obisnuit preincalzirea, impregnarea si racireaSe pot folosi si reactaore de intarire(calire). Doar produsele din carbon speciale se impregneaza cu diverse metale.
12.1.2.4 Grafitizarea
Grafitul se formeaza atunci cand carbonul prears este incalzit la aprox. 2800 C. In functie de marimea sau forma componentelor sau de materia prima folosita, grafitizarea se realizeaza in cuptoare tunel, Acheson, Castner sau cuptoare cu inductie. Se mai folosesc cuptoare speciale de exemplu cuptorul de grafitizare in vacuum pentru produse speciale cum ar fi carbonul compozit. Cuptorul Acheson este folosit pentru forme din carbon cu dimensiuni neregulate si sectiuni incrucisate diferite, iar cuptorul Castner se foloseste pentru forme cu fete paralele si sectiuni incrucisate egale. Ambele cuptoare sunt rezistente electric, fiind construite din material refractar. Difera prin felul in care este alimentat cu energie electrica cuptorul. In cuptorul Acheson, formele sunt plasate in corpul cuptorului, iar interstitiile sunt umplute cu mixtura de carbon/grafit, iar curentul trece prin stratul de rezistenta si prin forme. In cuptorul Castner formele creaza intregul circuit pentru energia electrica si astfel creste eficienta utilizarii acesteia. In cuptorul Acheson, izolarea termica este asigurata de o mixtura de carbura de siliciu, cocs, nisip si de regula rumegus. In cuptorul Castner se foloseste doar cocsul. Ciclurile de incalzire variaza de la 2 la 7 zile iar ciclul de racire ajunge pana la 14 zile. Energia folosita variaza intre 9 si 20 GJ/t. La sfarsitul ciclului invelisul de izolare si cel de rezistenta sunt procesate si refolosite [tm 119, VDI 1998].
12.1.2.5 Formarea produsului
Taierea, strunjirea, sfredelirea, maruntirea si alte procese similare sunt folosite pentru finisarea formelor de grafit. Formele finale rezultate sunt apoi lustruite. Pulberile produse in urma acestor operatii sunt colectate si refolosite cat se poate de mult. Procedurile specifice depind de produsul final.
12.1.2.6 Procese speciale
342
Chapter 12
Alte procedee precum impregnarea cu rasina sau metale, expandarea grafitului, sau formatarea fibrelor de carbon folosind tratamentul la cald controlat, se folosescin egala masura. O gama de procedee tipice de adaptare a formelor fizice ale produselor si a dimensiunilor, care se pot implica, nu sunt prezentate aici.
12.2 Niveluri de consum si emisii prezente

Aprox. 40% gudronul de huila se volatilizeaza in timpul coacerii si mai mult de 95% din hidrocarburile volatile sunt arse la temperatura inalta din cuptor. Din procesul de coacere (ardere) rezulta emisii reziduale de hidrocarburi si PAH, datorita prezentei acestora in gudron. Punctele potentiale de emisie in cadrul diverselor etape din proces, sunt prezentate in figura de mai jos.
Figura 12.7: Diagrama de emisii generate din procedeele utilizate
Gazele din cuptor sunt tratate prin postcombustie, purificare umeda sau uscata in scrubere folosind cocs. EPs-umeda sau in cazul utilizarii de electrozi la elaborarea primara a aluminiului prin contact cu alumina intr-un sistem de purificare in filtre cu saci sau scrubere [tm 77&90, Al Expert Group 1998]. Praful rezultate din procesele mecanice si de manipulare este colectat si refolosit, daca este posibil sau este retinut in biofiltre. Energia utilizata pentru productia de anozi este ~2300 MJ/tona fiind calculata in functie de combustibilul folosit. Daca se tine seama de pierderi prin electrozi, cocs de umplutura, material refractar si abur, totalul este echivalent cu 5500 pana la 6000 MJ/tona (tm 93, PARCOM 1992). Cocsul de umplutura este consumat in cantitate de 12-18 Kg/tona de electrozi [tm 119, VDI 1998]. Energia utilizata in grafitizare este de 9-20 GJ/tona.
343
Chapter 12
12.2.1 Emisii in aer

Emisiile pot proveni in desfasurarea proceselor atat la gura cosului de tiraj a gazelor, cat si ca emisii fugitive, in functie de vechimea instalatiei si de tehnologia utilizata. Emisiile la cosul de dispersie sunt in mod normal monitorizate continuu su periodic in functie de componenta masurata si sunt raportate prin staff-ul intern sau consultantul extern catre autoritatile competente. Exista emisii potentiale in aer de hidrocarburi si PAH, dioxid de sulf, pulberi, fluoruri (numai pentru productia de anozi daca anozii uzati formeaza o sursa de carbon), hidrocarburi ( daca se folosesc solventi) si cianuri (numai la productia fibrelor din produsi acrilonitrilici. Formrea SO2 este influentata de combustibilul si materiile prime folosite, in timp ce formarea NOx este determinata de temperatura de combustie. Cand o linie de anozi este anexata unei linii de elaborare (aspirator) primara a aluminiului, gazele din proces se pot combina cu gazele celulelor electrolitice si reactioneza cu alumina intrun scruber uscat. O structura filtranta deserveste scruberul,iar alumina colectata este folosita in celuilele electrolitice. Informatiile pentru procesele combinate sunt incluse cu datele raportate in capitolul 4. In procesele de sine statatoare sau in alte procese pentru obtinerea carbonului sau grafitului, se foloseste o combinatie de tehnici cum sunt combustia, filtre electrostatice si tesaturi filtrante. Sunt recomandate filtrele de cocs (tm 29, PARCOM 1997) dar concluzia este ca fractiunea emisa in procesul de ardere cea mai usor condensabila este fractiunea de gudron. Aceasta poate sa nu fie total carbonizata in timpul etapelor imediat ulterioare arderii cocsului (sau daca a fost format in pasta Sderberg). Distrugerea diverselor fractiuni sunt aratate in urmatoarea figura: Fractiuni gazosase ~ 30% Fractiuni condensabile ~ 25% Fractiuni carbonizate ~ 45% Arse in proces - Colectate prin inst. de reducere - Formate in produs
Figura 12.8: Distrugerea fractiunilor de gudron de huila
Se remarca posibilitatea clara ca nici una din fractiunile condensabile sa nu fie colectata, daca absorbtia in cocs se foloseste pentru etapele de coacere. O parte importanta din gudroane poate fi reciclata din materialul de filtrare a cocsului pe parcursul etapei de incalzire a cuptorului de ardere (fig.12.3). Cand alumina este folosita ca mediu de purificare in scruber intr-un proces de aluminizare, se constata ca temperaturile inalte, constante din cuva celulelor distruge hidrocarburile care au fost colectate din alumina reciclata disponibila, care nu e folosita ca material de acoperire a baii (EEA). Gudronul nespart care nu a cazut, este indicat sa se folosesca in amestec, pentru realizarea filtrelor de cocs.
12.2.1.1 COV -uri, hidrocarburi si PAH-uri
Pastele pentru anozi, alti electrozi si in special produse de carbon sunt realizate din cocs de titei si gudron de huila. Emisiile de hidrocarburi asa cum sunt vaporii gudronului pot aparea in timpul livrarii (transportului, transferului, amestecarii si a coacerii). Gudronul contine de asemenea PAH-uri care se vor regasi in emisii. PAH-urile au potential de risc si in mediu si in incintele halelor industriale,acesta fiind un subiect important in industria carbonului. Potrivit
Chapter 12
unei investigari facute in 1999, emisia totala (necontrolata) de PAH la coacerea anozilor este de 0,432 kg/tona anod [tm 29,PARCOM 1997]. In intreprinderile moderne, emisiile rezultate din fazele de amestecare si coacere sunt purificate, de exemplu in sisteme de condensare urmate de sisteme de purificare uscata in scrubere prin folosirea aluminei (intr-o linie anexata turnatoriei primare de aluminiu) sau a cocsului, calciului, unde hidrocarburile si PAH sunt returnate in procesul de productie [tm 119, VDI 1998]. In functie de locul si gama productiei pot fi folosite alternativ postcombustii si EP-uri umede.
12.2.1.2 Pulberi
In timpul productiei apar emisii de pulberi pe parcursul tuturor etapelor proceselor (depozitare, transfer, mixare, macinare, coacere, grafitizare si formare). In principal, emisiile sunt produse de pulberile rezultat in timpul macinarii ,cernerii si a procesului de formare si de la gazele de carbonizare. Manipularea mecanica si etapele de tratament sunt de obicei protejate si se fac extrageri (tm 119,VDI, 1998). Sursa de pulberi si caracteristicile sale influenteaza metodele de reducere folosite pentru indepartarea acestuia, pulberile de carbon putand fi foarte fine si abrazive. In unele cazuri de fabricare a carbonului special si a produselor de grafit se folosesc pentru indepartarea prafului filtre absolute. Aerul purificat este apoi folosit inlocul de munca. Tehnicile si emisiile posibile sunt descrise in capitolul 2.
12.2.1.3 Gazele de combustie
In urma combustiei de gaz si produse petroliere vor fi emise gaze de ardere. Sunt posibile emisii de oxizi de carbon si oxizi de sulf si nitrogen. Optimizarea de combustiei si folosirea arzatoarelor cu NOx scazut, este o practica uzuala, iar alegerea combustibilului se face in functie de conditiile sistemului.
12.2.1.4 Dioxid de sulf
Materia prima din care sunt realizate produsele contine sulf si de asemenea poate contine sulf si combustibilul folosit pentru incalzire. Rezulta o emisie de dioxid de sulf in timpul coacerii (tm 6, HMIP A 1993).Emisia de SO2 este in cota de 0,5(cand se foloseste gaz) pana la 2 kg /tona aluminiu, (cand se foloseste combustibil lichid), in functie de combustibil (bazat pe un consum de anod de 0,4 tona/tona aluminiu). Aceasta este de departe mai mica decat emisia de SO2 produs in timpul electrolizei (tm100, NLAI 1998). Sulful este de asemenea adaugat pentru a fi amestecat in scopul obtinerii caracteristicii dorite in special a produselor din grafit. Aceasta poate fi o sursa importanta de SO2 si pentru indepartarea lui se foloseste purificarea umeda.
12.2.1.5 Fluoruri (rezulta din anozii uzati folositi la producerea anozilor)
Fluorurile sunt emise cand sunt folositi anozi din procesul de electroliza al aluminiului in amestec cu materiale noi pentru productia de anozi. Anozii folositi sunt usor contaminati cu fluoruri din electroliti. Sunt neglijabile emisiile de particule de fluoruri din liniile de coacere a anozilor. Emisiile de HF de la coacerea anozilor (daca este purificare) sunt aproximativ egale cu 1% din emisiile generate din electroliza aluminiului (tm 100, NL AI 1998).
12.2.1.6 COV rezultate la fabricarea carbonului special si a produselor din grafit
345
Chapter 12
COV pot fi emisi pot fi emise in urma vidarii sau a altor sisteme de impregnare. Pentru a-i controla se folosesc tehnici de post ardere sau de absorbtie (tm 119, VDI 1998). Etapele de spalare si uscare folosesc solventi cum este etanolul. Aceste materiale sunnt surse potentiale de mirosuri si sunt de obicei indepartate de la sursa. Pentru descompunerea si absorbtia componentelor organice si pentru indepartarea mirosurilor din curentul de gaz, se folosesc biofiltre. Gazul este umectat si de obicei trecut printr-o baterie de filtre. Biofiltrele lucreaza in sarje, iar substratul biologic (turba, ramuri, etc) este inlocuit periodic.
12.2.1.7 Cianuri ( carbon) poliacrilonitril, PAN, rezultate la producerea fibrelor de
Cianurile sunt produse in timpul descompunerii acrilonitrilului (in tesatura de PAN) folosit in productia fibrelor de carbon. Atunci cand colectarea controlata nu a fost posibila s-au raportat concentratii de HCN de 55 mg/Nmc (tm 131, Davies 1998). Postarzatorii sunt folositi pentru descompunerea acidului cianhidric. Cianura de sodiu se poate de asmenea forma daca tiocianatul de sodiu este folosit ca solvent pentru acrilonitril. In acest caz sodiul este scos din fibrele de carbon in timpul etapei de tratare la temperatura inalta, iar in timpul racirii se formeaza cianura de sodiu. In prezenta CO2 la temperaturi inalte, acesta este in principal convertit in carbonat de sodiu.
12.2.1.8 Dioxinele
Rezultate ale testelor actuale facute in acest sector privind sursele de emisie si unitatile de colectare controlata indica faptul ca dioxinele nu sunt relevante in procesele conventionale de fabricare a carbonului si a grafitului. Aceasta situatie trebuie examinata daca se folosesc compusi cu clor sau aditivi.
12.2.1.9 Sumar al principalilor poluanti din aer Componenta Continut de (kg/tona AI*) 0.05 - 0.6 gaz Observatii
Fluoruri (gazoase) PAH-uri hidrocarburi Pulberi
0.15 - 0.5 25 40 5 10
De obicei emisia de fluoruri solide este neglijabila Valoare estimata bazata pe o pierdere de greutate de aprox. 5% in timpul coacerii Valoare estimata
Nota : Mase de gaz brut a diversilor poluanti in procese asociate in productia primara de aluminiu. Emisiile captate sunt tratate in filtre frecator / tesatura de alumina care este folosit pentru gazele de electroliza.
Tabelul 12.1: Gaz brut din productia de anozi dintr-o uzina asociata cu o topitorie de aluminiu primar
Componenta
Interval tipic
Comentarii
Floruri kg/t Pulberi kg/t BaP g/t SO2 kg/t NOx kg/t
346
0.01 - 0.1 0.01 - 1.0 0.0015 - 3.0 0.1 - 6.0 0.1 - 0.4
Chapter 12 Tabelul 12.2: Cantitati eliberate din productia de anozi prearsi
347
Chapter 12
Sursa Stocarea materiale manipulare cocs Stocare material manipulare smoala Macinare si amestecare
Tipe echipament si Ciclon Filtru textil si Condensare reventilare Postarzator
de Poluant
Pulberi Pulberi si Hidrocarburi Pulberi Hidrocarburi PAH VDI [+1] Benzen Pulberi Hidrocarburi PAH VDI [+1] Pulberi Hidrocarburi PAH Pulberi Hidrocarburi PAH Benzen Pulberi Hidrocarburi PAH VDI [+1] Benzen SO2 NOx Pulberi Hidrocarburi PAH VDI [+1] Benzen SO2 NOx Pulberi Hidrocarburi PAH
Concentratie limita Mg/Nm3 20 - 150 1 - 90 1 - 75
Turn de adsobtie
Scruber
Coacere si recoacere
Sistem de adsobtie EP
Postarzatorconventional cu oxidare termica (CTO)
Postarzatorregenerativ oxidare termica(RTO)
cu
Impregnare
Grafitare Uzinare si formare
Purificare uscata in scruber(alumina sau carbune/oxid de calciu) Postarzator(CTO) Pulberi Hidrocarburi PAH Benzen SO2 NOx Racitor si filtru Pulberi Hidrocarburi PAH VDI [+1] Filtru textil Pulberi Hidrocarburi Filtru textil Pulberi Hidrocarburi
1 - 15 1 - 100 0.007 - 8.0 0.06 - 0.25 1 - 50 19 - 150 0.1 - 1.0 10 - 50 20 - 150 0.1 - 1.0 2.5 - 90 50 - 250 0.003 - 6 1 - 11 1 - 40 2 - 17 0.003 - 0.2 0.15 - 7.5 20 - 100 50 - 250 1 - 60 6 - 100 0.01 - 0.5 0.1 - 3.5 2 - 150 10 - 40 <1 - 14 1 - 135 0.002 - 55 1 - 40 3.5 - 7.5 0.0002 - 0.2 0.4 - 7.5 20 - 100 50 - 250 1-4 4 - 40 0.001 - 0.1 1 - 20 1 - 25 1 - 35 1 - 25
Tabelul 12.3: Cote de emisie pentru diferite procese de carbon si grafit Postarzatorul regenerativ (oxidantul termal regenerativ RTO) este inca in dezvoltare
348
Chapter 12
Compus
Calcinare
Dioxid de sulf Derivati halogenati Hidrocarburi cu PAH Cianuri Nox Pulberi
1&2
Stocare si manipulare
Macinare maruntire
Amestecare si formare
Coacere
Impregnare
Grafitare
Uzinaj
(if anodes reclaimed) 5 6
(if anodes reclaimed)
(if anodes reclaimed)
1&2 (if anodes reclaimed) 4 2
2 3 4 2
*** Semnificativ.* nesemnificativ 1 Materii prime cu continut de sulf 2 combustia gazelor 3 Grafit de inalta puritate 4 Cu fibre de carbon 5 Concentratie ridicata in timpul sarjarii. Smoala solida. 6 Concentratie ridicata in timpul sarjarii. Smoala lichida. Tabelul 12.4: Specificarea emisiilor potentiale in aer din procesele de obtinere a carbonului si grafitului
349
Chapter 12
Valorile PAH sunt incerte. Exista mai multe metode standardizate de masurare si raportare a PAH, iar urmatoarele grupe de PAH au fost incluse in informatiile de raportare: - VDI grupa I(2), VDI grupa II (7), OSPAR 11 (11), EPA (16). PAH cu greutate moleculara mica sunt foarte sensibile la conditiile si procedurile de prelevare de probe si testare . De aceea, din cauza posibilelor lipsuri in prelevare, apar incertitudini privind datele EPA. Compusii PAH masurati si raportati in aceasta idee sunt prezentati in tabelul 12.10. Tabelul urmator prezinta nivelele emisiilor de PAH raportate la diferite sisteme de reducere.
Metoda de reducere
CTO CTO RTO RTO

Scrubare umeda Scrubare uscata Scrubare uscata Scrubare uscata Scrubare uscata Precipitator electrostatic Precipitator electrostatic Precipitator electrostatic
BaP g/Nm3 0.03
1.3 0.6 2.6 34 10.6 45.3 1-8
VDI-I g/Nm3 0.04 <1 <1-4 0.08 0.92 1 - 27 1 - 12 6.7 9.2 1.4 0.8 2.8
VDI-I+II g/Nm3 3.35* 10 10 - 50 10 - 20
OSPAR 11 g/Nm3 64.6
EPA g/Nm3 75.6 260 - 330
1670 - 2980 14 11 - 1350 153* 150 - 293* 471 199 613 200 - 800 2650 6300
de
43.8 13.7 56.5 1-8
46875 38831 46865 6251
2320 - 3754 55383 47794 55334 8049
Tabelul 12.5: de anumite concentratii PAH raportate , folosindu-se diferite grupe compusi*) VDI- I+II fara benzo(b)naftol(2,1-d) tiofen.
12.2.2 Apa reziduala

Productia de electrozi si de forme de grafit sunt procedee uscate. Eliminarea apelor reziduale din proces este in mod obisnuit limitata la apa de racire, dar cele mai multe procedee folosesc un sistem de racire inchis. Apele pluviale care se scurg de pe suprafete sau acoperisuri pot contine praf de carbon si materiale similare. Depozitele deschise de materie prima si reziduurile solide depozitate sunt surse de posibile contaminari. Valorile tipice la procesele asociate cu productia primara de aluminiu sunt mai mici de 0,03 kg/tona pentru pulberile in suspensie si mai mici de 0,02 kg/tona pentru fluorurile dizolvate[tm 100, NL Al 1998]. Practica obisnuita este sa se foloseasca sisteme vidatepentru transferul de material si silozuri inchise pentru depozitare. Astfel, contaminarea produsa prin vehiculare este redusa. Cantitati considerabile de apa reziduala pot fi descarcate cand pentru controlul poluarii aerului se folosesc sisteme umede.Apa reziduala produsa de sistemele umede este utilizata in contracurent in procesele de retinere a pulberilor.EP-urile sunt folosite frecvent pentru indepartarea hidrocarburilor din cosul cuptorului . Aceasta este o sursa potentiala de apa reziduala contaminata. Unele biofiltre pot de asemenea produce apa reziduala in functie de procesul biologic folosit. Procesele pot regla (controla) producerea de apa reziduala consistand in apa de racire folosita pentru racirea anozilor cruzi sau din tratarea gazelor de la cos. Procesul de racire poate fi facut folosindu-se indirect sisteme cu apa , rezultand eliminarea de apa de racire curata. Sistemele indirecte cu apa pot fi de asemenea folosite pentru a raci gazele
350
Chapter 12
de la cos, pentru a le face potrivite pentru epurarea cu tehnici obisnuite.[tm 93, PARCOM 1993] (filtre cu saci sau electrostatice).

Productia de carbon si grafit este legata de productia mai multor tipuri de produse, reziduuri si deseuri mentionate in Catalogul European de Deseuri( Decizia Consiliului 94/3/EEC).Cele mai importante reziduuri specifice procedeelor sunt listate mai jos. Caramizile refractare din cuptorul de coacere. Aceste caramizi pot fi refolosite in alte procedee dupa ce au fost curatate sau pot fi eliminate pe halde ca deseu. Durata de viata a unui cuptor cu captusala pentru anozi prearsi este de aproximativ 100 de cicluri, reprezentand aproximativ 10 kg de caramida / tona de anozi. Alte reziduuri sunt cele care includ materialul indepartat in timpul formarii, taierii si a etapelor de macinare continand fractiuni de smoala si gudron. In functie de material, ele sunt de obicei , potrivite pentru reciclare in timpul procesului ca materie prima sau in cadrul altor procedee ca si combustibil sau carburant.In unele cazuri, materialul carbonizat sau grafitizat este produs in mod deliberat astfel incat sa se depuna si sa fie reciclat ca material brut.In acest fel proprietatile produsului pot fi controlate. Substratul biologic poate fi utilizat pentru conditionarea solului, dar numai dupa descompunerea componentelor toxice.
351
Chapter 12
12.3 Metodele de luat in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile
Aceasta sectiune prezinta cateva tehnici pentru prevenirea si reducerea emisiilor si a reziduurilor si de asemenea tehnici de reducere a consumului general de energie. Toate acestea sunt accesibile din punct de vedere comercial. Exemplele sunt date pentru a prezenta tehnici ce ating o inalta performanta privind protectia mediului.Tehnicile oferite ca exemplu sunt bazate pe informatiile oferite de industrie, statele membre ale Uniunii Europene si pe evaluarile biroului european IPPC. Tehnicile generale descrise in capitolul 2 procedee comune se aplica intr-un context larg la procedeele utilizate in acest sector si influenteaza modalitatea in care procedeele principale si cele asociate sunt controlate si utilizate. Tehnicile specifice care se aplica la acest grup sunt enumerate mai jos. Materiile prime, manipularea si procesele de pre-tratament, precum si controlul procesului si sistemele de revenire sunt relevante intr-un mod specific. Controlul parametrilor de functionare a cuptorului si prevenirea emisiilor fugitive din cuptoare sunt de asemenea importante.Tehnicile folosite de alte sectoare sunt de asemenea aplicabile, in special acelea legate de folosirea hidrocarburilor si a sistemelor de indepartare a PAH. Tehnicile de luat in considerare pentru o uzina(sit), in functie de baza uzinei sunt puternic influentate de specificul produsului si aceasta influenteaza unele din procedeele si materiile prime folosite. Procedeele de baza planificate in sectiune pe baza tehnicilor aplicate constituie de aceea tehnici de luat in considerare pentru procesele de productie cand se folosesc cu etape de revenire adecvate. Tehnicile de luat in considerare pentru etapele de colectare si reducere si alte aspecte ale procesului de operare si control sunt acoperite (explicate in sectiunea 2).
12.3.1 Depozite de materiale, manipulare si procese de pretratare

Materiile prime sunt carbon, cocs, smoala, rumegus, umplutura si rasini. Aspectele importante sunt prevenirea scaparilor de praf si material umed, colectarea si tratamentul prafului si a lichidelor si controlul parametrilor de intrare si operare a proceselor de manipulare si alimentare. Rezultatele specifice ale acestei grupe sunt:
Natura posibil pulverulenta a unor materii prime necesita ca depozitele protejate , sistemele de manipulare si tratament sunt folosite in aceste cazuri. Praful generat de unele operatii de concasare, macinare, inseamna ca, coacerea si reducerea sunt aplicabile in acest proces. Depozitarea de materii prime depinde de natura materialului descris mai sus. Depozitarea de pulberi fine in spatii inchise sau in ambalaje etanse sunt cele care se folosesc. Smoala lichide este depozitata in containere cu condensator pentru a se indeparta hidrocarburile in timpul stocarii si a ventilarii gazului deslocuit inapoi in containre in timpul livrarii. Materialele care contin componente solubile in apa sunt depozitate sb acoperire. Depozitarea materialului non-pulbere, nesolubil in depozite deschise si articolele mari individual, in spatii deschise.
352
Chapter 12
Urmatorul tabel prezinta tehnicile valabile pentru depozitarea de material, manipulare si etapele de pretratare.
Material
Carbon sau cocs Combustibil, smoala sau alte uleiuri. Solventi sau rasini Carbon fin si prf de grafit si material maruntit Carbon brut si grafit granular si bulgari de grafit Produse: Forme Pulberi Reziduuri de proces pentru recuperare Reziduuri evacuare pentru
Depozitare
Siloz Containere tamburi in imprejmuite sau arii
Manipulare
Pneumatica Transportor acoperit daca nu sunt pulberi Conducta fixa sau sistem manual
Pretratare
Macinare maruntire. Amestecare Macinare maruntire. Amestecare Impregnare Macinare maruntire. Amestecare Macinare maruntire. Amestecare Impregnare sau sau
Observatii
Colectare de ulei daca este necesar. Contraventilare a containerelor, recuperare de solventi.
Inchisa Platforme acoperite sau deschise Depozite acoperite sau deschise Tamburi sau saci Acoperite sau inchise in functie de formatiunea de pulbere Platforme acoperite sau inchise sau sigilate (tamburi) in functie de material
Inchis cu colectare de praf. Pneumatic. Incarcator mecanic
sau sau
In functie conditii In functie conditii
de
Sistem de adecvat Sistem de adecvat
drenaj
de
drenaj
Tabelul 12.6: Tehnici valabile pentru depozitare, manipulare si metode de pretratament
12.3.2 Alte etape de proces

Procedurile folosite sunt puternic influentate de produs si specificul sau. De aceea, acesti factori sunt specifici intreprinderii. Amestecarea si formarea, coacerea (productia de anozi) impregnarea, grafitizarea, formatarea produsului si colectarea de fum si sistemele de reducere descrise ca tehnici aplicate sunt de aceea tehnici valabile in determinarea BAT.In mod esential, tehnologiile discutate in acest capitol, combinate cu reduceri potrivite discutate in capitolul 2 vor raspunde cerintelor stringente de protectie a mediului[tm 207, TGI 1999]. Urmatoarele sunt cele mai importante tehnici de luat in considerare: - macinarea protejata (inchisa) si epuizata si amestecare de materii prime, filtru cu tesaturi pentru revenire. - Folosirea cuptoarelor cu extractie adecvata a gazelor de proces. Cuptoarele operau pe baza planificata pentru a permite perioadelor de racire si incalzire sa minimalizeze recuperarea de caldura din gaze. - Distrugerea cianurilor , a gudroanelor si a hidrocarburilor prin postcombustie daca acestea nu au fost indepartate prin alta metoda de reducere - Folosirea de arzatori cu emisii scazute de NOx sau ardere in sistem oxy-full. Controlul arderii cuptoarelor pentru optimizarea consumului de energie si pentru reducerea emisiilor de PAH si NOx. - Intretinere adecvata a cuptoarelor pentru a mentine sigilarea gazalor reziduale si a conductelor de aer. - Monitorizarea sistemului de colectare a gazului rezidual pentru a se identifica blocajele sau posibilele amestecuri explozive cauzate de condensarea hidrocarburilor.
353
Chapter 12
Folosirea de spalare umeda sau semiuscata pentru indepartarea dioxidului de sulf daca este necesar. Folosirea de filtre cu straturi de cocs sau purificari uscate plus filtre cu tesatura. Precipitatori electrostatici pentru indepartarea hidrocarburilor si a PAH-urilor emise din depozitarea de smoala, amestecare, impregnare,formare si a etapelor de coacere. Folosirea de postarzatori pentru reducerea in continuare a nivelului acestora daca este necesar. Folosirea de biofiltre pentru indepartarea componentelor mirositoare daca este necesar (productia de carbon special). Utilizarea de sisteme de racire sigilate sau indirecte.
Compozitia gazelor evacuate COV Metoda de tratare
12.3.2.1.1 Reactiv folosit
Solventi, COV-uri Freoni, derivati halogenati Acid azotic Gudron,smoala Sulf Poliacrilonitril(PNA)
Cl2,F2,HF,HCl NOx Hidrocarburi, PAH SO2 HCN
Condensare. Carbune activ, biofiltru Colectare. Sistem de scrubare alcalina Oxidare si absorbtie, recirculare, sistem de scrubare Postarzator,condensare, EP, filtre cu carbon, scrubere cu alumina Purificare umeda sau uscata Postcombustie
Tabelul 12.7: Metode de tratament al compusilor gazosi
DEODORISED AIR IMPERVIOUS STRUCTURE
COMPOST - KEPT MOIST
PLENUM AREA AND BED SUPPORT Odorous air FAN
Figura 12.9: Exemplu de Bio-filtru
354
Chapter 12
Exemplul 12.01. Absorbtia uscata a fluorurilor si a PAH Descriere: - Emisia rezultata din productia de anozi cruzi si coacerea de anozi poate fi redusa prin absorbtie uscata combinata cu indepartarea de praf. Tehnica de absorbtie uscata se bazeaza pe principiul ca poluantii sunt absorbitide suprafata unui mediu sub forma de particule. Fluorurile, hidrocarburile si in special PAH tind sa adere la aceste particule. Particulele care au absorbit poluantii sunt indepartate din gazul de cos prin filtrele cu tesatura. Principalul beneficiu de mediu: - indepartarea de hidrocarburi, PAH si pulberi Date operationale: - Alumina este in general aplicata ca mediu de absorbtie in uzinele de aluminiu cu facilitati integrate de productie de anozi. Praful de cocs si calciu(oxid de calciu) pot fi de asemenea folosite ca mediu de absorbtie. Mediul de absorbtie este de obicei indepartat din gazul de cos cu filtre cu tesatura. Aceste filtre cu tesatura au avantajul ca pe suprafata filtrului se formeaza un strat aditional de absorbtie.Aplicarea filtrelor cu tesatura este limitata de umiditatea si temperatura gazelor. Din acest motiv, gazele de cos sunt deseori pretratate intr-un turn de conditionare. Pentru pretratare, pot fi de asemenea, folositi precipitatori electrostatici pentru a indeparta anumite materii din gazul de cos, prioritar prin absorbtie uscata.
Mediul de absorbtie trebuie indepartat periodic din sistem si deseori este refolosit in cadrul procesului de productie . Alumina poate fi refolosita pentru electroliza , iar praful de cocs pentru productia de anozi. PAH-urile si hidrocarburile condensabile sunt arse in aceste procedee la temperaturi inalte. SO2 este de asemenea indepartat, dar este eliberat din nou in timpul refolosirii mediului de absorbtie si va emis in atmosfera. Deoarece majoritatea uzinelor de aluminiu aplica deja absorbtia uscata cu alumina combinata cu indepartarea de praf pentru a reduce emisiile lor din electroliza, aceasta tehnica este de asemenea aplicata pentru gazale de cos de la productia de anozi. Alte uzine aplica sisteme bazate pe praful de cocs ca mediu de absorbtie care este refolosit in productia de anozi (exemplu: productia autohtona de anozi ). Trebuie observat ca absorbtia uscata combinata cu indepartarea de praf este deseori aplicata in cadrul unei combinatii de tehnici( condensare, absorbtie umeda si in unele situatii spalarea umeda) pentru a se reduce emisiile din productia de anozi.
Efecte de colaterale: - depind de refolosirea absorbantului in timpul procesului. Absorbtia uscata combinata cu indepartarea de praf prevede un consum energetic aditional.Nu a putut fi obtinuta nici o informatie privind consumul specific de energie in aceasta tehnica pentru reducerea emisiilor produse de productia de anozi. Economic: - Pe baza informatiilor provenite din doua uzine anonime, costurile operationale prntru spalarea uscata variaza de la 2 ECU la 5/ tona de aluminiu. Aplicabilitate: - Absorbant alumina. Uzinele de anozi sau paste integrate cu turnatorie primara de aluminiu. Spalator de cocs- ofera posibilitatea ca cocsul absorbant sa fie reutilizabil in cadrul procesului sub forma de pudra sau granule. Exemple de instalatii: - Franta, Germania Literatura de referinta: - [tm 100, Nl Al 1998]
355
Chapter 12
EXEMPLU 12.02 UTILIZAREA CONDENSARII SI EP-URILOR ( PECIPITATOARELOR ELECTROSTATICE) Descriere: - Hidrocarburile volatile emise in timpul coacerii anozilor pot fi condensate, iar particulele de hidrocarbon condensat sunt indepartate din gazul emis la cos. Cum PAH tinde sa adere la particulele condensate de hidrocarburi, emisiile de PAH sunt de asemenea reduse. Condensarea poate fi realizata printr-o racire exterioara si/sau sisteme de apa sau / si aer. Condensarea este deseori atinsa prin utilizarea turnului de condensare.
Particulele condensate de hidrocarburi pot fi indepartate din gazul emis la cos prin tehnici regulate de reducere a prafului cum sunt filtrele cu tesatura sau precipitatorii electrostatici.
Principalele beneficii de mediu: - Indepartarea si recuperarea hidrocarbonului condensabil Date operationale: - Nu sunt disponibile Efecte de mediu colaterale: - Efect de beneficiu prin recuperarea hidrocarburilor pentru reutilizare in proces. Unele costuri energetice sunt pentru racire. Aspecte economice: - Nu sunt accesibile, dar mai multe instalatii opereaza in mod viabil. Aplicabilitate: - Etapa de pretratare pentru mai multe faze de procese de reducere. Exemple de instalatii: - Germania Literatura de referinta: - [tm 106, Farrell 1998] EXEMPLUL 12.03. UTILIZAREA POSTARZATORULUI REGENERATIV. Descrierea: - Intr-un numar de aplicatii a fost folosit un postarzator regenerativ. Procesul este dependent de o alternare a unui ciclu de gaze printr-o serie de zone in care au loc cicluri de incalzire, racire si curatare. Fractiunea de combustibil este incalzita in zona de incalzire si trece intr-o camera obisnuita de retinere, unde combustia este incheiata; gazele fierbinti trec apoi intro sectiune de racire care este incalzita pentru a deveni urmatoarea zona de incalzire. Zonele sunt interschimbabile, folosindu-se sisteme variate pentru a permite curatirea. Principalele beneficii de mediu: - Continutul de energie a contaminantilor (hidrocarburi si PAH) este folosit pentru incalzirea suportului si astfel este posibila operatia de auto-termie. Date operationale: - Nu sunt accesibile, dar mai putin de 0,1 ng/Nm3 dioxine au fost raportate in aerul utilizat pentru functionarea cuptorului. Efecte colaterale: -Operatie de auto-termie. Aspecte economice: - Nu sunt accesibile, dar mai multe instalatii opereaza viabil. Aplicabilitate: - Aplicabil intr-o varietate de procese. Principiul de baza este bun, dar transformarea din faza de curatare poate provoca emisia de material nears daca constructia este superficiala. Se considera periculoase, pentru greutati moleculare mari, hidrocarburile condensabile. Exemple de instalatii: - Germania, UK. Literatura de referinta: - [tm 106, Farrell 1998]
356
Chapter 12
12.3.3 Ape reziduale

Aceasta este o problema specifica fiecarei instalatii, recircularea apei facandu-se pe scara larga. Se raporteaza ca sistemele de tratare existente sunt la standarde inalte.Toate apele reziduale sunt tratate pentru indepartarea hidrocarburilor si a materialelor solide. Sunt de luat in considerare tehnicile descrise in capitolui 2. In anumite instalatii, apa de racire si apa reziduala tratata, inclusiv apele pluviale sunt refolosite sau reciclate in cadrul procesului.

Principiile de minimizare si refolosire a reziduurilor de proces sunt tehnici care fac parte din BAT.
357
Chapter 12

Pentru intelegerea acestei sectiuni si a continutului ei , atentia cititorului este indrumata spre prefata acestui document si, in special, asupra sectiunii a 5-a din prefata: Cum se interpreteaza si se foloseste acest document. Tehnicile si emisiile asociate si/sau nivelele de consum , sau cotele de nivele, prezentate in aceasta sectiune,au fost eveluate de-a lungul unui proces repetat , care a implicat urmatorii pasi: - Identificarea problemelor cheie de mediu pentru acest sector; care pentru productia de carbon si grafit sunt PAH-urile, hidrocarburi, praf, fum, mirosuri, dioxid de sulf, reducerea apei reziduale, reziduuri, cum este praful de filtru; - Examinarea celor mai relevante tehnici care raspund acestor probleme cheie. - Identificarea celor mai bune nivele de performanta privind protectia mediului, pe baza informatiilor accesibile in Uniunea Europeana si in intreaga lume. - Examinarea conditiilor in care pot fi atinse aceste nivele de performanta, cum sunt costurile, efectele cross-media, cele mai importante forte implicate si implementarea acestor tehnici. - Selectarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) si emisiile asociate si/sau nivelele de consum pentru acest sector in sens general, potrivit articolului 2(11) si anexei IV a Directivei U.E. Analiza expertilor de la biroul IPPC european si evaluarea Grupului Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol cheie in fiecare din acesti pasi si in modul in care aceasta informatie este prezentata aici. Pe baza acestei analize, tehnici si , pe cat a fost de mult posibil,emisii si nivele de consum asociate cu utilizarea BAT, sunt prezentate in aceasta sectiune cele care sunt considerate adecvate acestui sector ca intreg si in multe cazuri reflecta performanta actuala a unora dintre instalatiile din cadrul sectorului. Unde sunt prezentate emisii sau nivele de consum asociate cu cele mai bune tehnici accesibile, trebuie inteles ca acele nivele reprezinta performanta de protectie a mediului care poate fi anticipata drept rezultat al aplicatiei in acest sector, a tehnicii descrise,luind in considerare balanta cost- avantaje, inerenta definitiei BAT. Oricum, nu sunt nici emisii, nici valori limita de consum si acestea nu trebuie intelese ca atare. In unele cazuri poate fi tehnic posibil sa fie posibile emisii mai bune, sau nivele de consum mai bune dar din cauza costurilor sau a consideratiilor cross-media, ele nu pot fi considerate ca adecvate in BAT pentru sector ca intreg. Oricum, asemenea nivele pot fi considerate drept justificabile, in mai multe cazuri specifice, acolo unde exista forte motoare speciale. Emisiile si nivele de consum asociate cu folosirea BAT(cele mai bune tehnici accesibile) trebuie vazute impreuna cu toate conditiile specifice de referinta.( ex. perioade de mediere). Conceptul de nivele asociate cu BAT descrise mai sus trebuie distins de de termenul nivel posibil de atinsfolosit in alte parti ale acestui document.Unde un nivel este descris ca posibil de atins folosind o tehnica specifica sau o combinatie de tehnici, acesta trebuie inteles ca inseamna ca se poate astepta ca nivelul sa fie atins dupa o perioada de timp mai lunga intr-o instalatie bine intretinuta si bine operata sau in cadrul unui proces care foloseste aceste tehnici.
358
Chapter 12
Unde este posibil, datele privind costurile, au fost date impreuna cu descrierea tehnicilor prezentate in sectiunea anterioara. Acestea dau o indicatie generala privind marimea costurilor implicate . Oricum, costul actual pentru aplicarea unei tehnici va depinde in mod important de situatia specifica, de exemplu taxe, onorarii si caracteristicile tehnice ale instalatiei in cauza . Nu este posibil ca toti acesti factori specifici siturilor sa fie evaluati in acest document. In lipsa informatiilor privind costurile, concluziile privind viabilitatea economica a tehnicilor, sunt deduse din observatiile asupra instalatiilor existente. Intentia este ca tehnicile generale BAT din aceasta sectiune sa constituie un punct de referinta fata de care sa se poata evalua performanta actuala a unei instalati existente sau sa se evalueze o propunere pentru o noua instalatie.In acest fel, ei vor oferi asistenta in determinarea celei mai potrivite conditii BAT pentru instalatii sau stabilirea regulilor generale delegatura cu articolul 9(8). Se prevede ca noile instalatii pot fi proiectate sa functioneze la nivele egale sau chiar mai bune decat nivelele generale BAT prezentate aici. Se considera de asemenea ca instalatiile existente pot duce la progresul nivelelor generale BAT, subiect al aplicabilitatii tehnice si economice ale tehnicii din fiecare caz. In timp ce BREF-urile nu stabilesc standarde legale de legatura, ele sunt menite sa ofere informatii de ghidare pentru industrie, Statele Membre si public, privind emisiile care pot fi atinse si nivelele de consum la folosirea diverselor tehnici. Valorile adecvate de limita pentru orice caz anume, nu va trebui sa fie determinat luandu-se in considerare obiectivele Directivei IPPC si conditiile locale. B.A.T. sunt influentate de un numar de factori si, pentru examinarea tehnicilor este nevoie de o metodologie de examinare . Metoda de abordare folosita este descrisa mai jos. Intai de toate, alegerea procesului depinde puternic de produsele care trebuie fabricate, im particular de marimea lor si de aditivii necesari. In al doilea rand, procesul trebuie sa fie compatibil cu folosirea celor mai bune sisteme de colectare de gaz si de revenire care sunt disponibile.Colectarea de fum si procesele de revenire folosite vor depinde de caracteristicile proceselor principale, de exemplu, unele procese sunt mai usor de protejat. In final, au fost luate in considerare problemele de apa si de deseuri, in particular minimizarea deseurilor si potentialul de refolosire a reziduurilor si a apei in cadrul procesului sau in alte procese. La alegerea procesului, energia folosita este, de asemenea un factor care se ia in considerare. Alegerea BAT intr-un sens general, este de aceea complicata si depinde de factorii prezentati mai sus.Diversele cerinte inseamna ca BAT este in principal influentate de produsele dorite si de proprietatile acestora. Urmatoarele puncte rezuma metodologia recomandata care a fost folosita in aceasta activitate: - Este procesul demonstrat industrial si fiabil? - Exista limitari cu privire la materialul de alimentare care poate fi procesat? - Tipul de alimentare si de materiale influenteaza selectia procesului pentru produse specifice. Exista constrangeri privind nivelul de productie? Ex. o limita superioara dovedita sau un minim necesar pentru rentabilitate economica. - Se pot aplica in cadrul acestei tehnici ultimele si cele mai eficiente colectari si tehnici de revenire?
Chapter 12
Procesul si combinatiile de revenire pot obtine cel mai scazut nivel de emisii? Emisiile posibile sunt raportate mai tarziu. Exista si alte aspecte precum siguranta, care sunt legate de procese? La momentul editarii materialului, mai multe procese si combinatii de revenire sunt capabile sa opereze la cele mai inalte standarde de protectie a mediului si totodata sa indeplineasca conditiile BAT. Procesele variaza prin randamentul care poate fi atins, materialele care se folosesc, produsele care se fac si astfel etapele de proces care sunt descrise ca tehnici de considerat, formeaza baza BAT.Tehnicile de colectare si revenire folosite cu aceste procese au fost discutate in tehnicile de considerat in determinarea BAT si cand sunt aplicate in combinatie cu procesul, va rezulta un nivel inalt de protejare a mediului. Asa cum s-a indicat in prefata acestui document, aceasta sectiune propune tehnici si emisii care sunt considerate ca si compatibile cu BAT in general. Scopul este de a oferi indicatii generale asupra emisiilor si nivelelor de consum care pot fi considerate drept un reper de evaluare a performantelor BAT. Aceasta se face cotand nivelele accesibile in cote care sunt in general aplicabile si uzinelor noi si celor imbunatatite. Instalatiile existente pot avea factori, precum spatiul sau limite de inaltime, care impiedica adoptarea complexa a tehnicilor.
-
Nivelul va varia, de asemenea, cu timpul depinzand de conditiile privitoare la echipament, intretinerea lui si controlul procesului din linia (uzina) de revenire.Operatia la procesul sursa va influenta de asemenea, performanta, deoarece este foarte posibil sa apara variatii de temperatura, ale volumului de gaz si chiar in caracteristicile materialului de-a lungul procesului sau a sarjei. Emisiile posibil de atins sunt de aceea doar o baza de la care poate fi judecata actuala performanta a uzinei (liniei). Dinamica proceselor si alte procese specifice intreprinderii trebuie luate in considerare la nivel local. Exemplele date in sectiunea tehnici de luat in considerare pentru determinarea BAT prezinta concentratiile asociate cu anumite procese existente.
12.4.1 Manipularea materialelor si depozitarea

Concluziile prezentate pentru BAT pentru manipularea materialelor si depozitarea sunt prezentate in sectiunea 2.17. a acestui document si sunt aplicabile la materialele din acest capitol.Urmatorul tabel rezuma metodele considerate BAT.
Material
Carbon sau cocs Combustibil, smoala sau alte uleiuri. Solventi sau rasini
Depozitare
Siloz Containere tamburi in imprejmuite sau arii
Manipulare
Pneumatica Transportor acoperit daca nu sunt pulberi Conducta fixa sau sistem manual
Pretratare
Macinare maruntire. Amestecare Macinare maruntire. Amestecare Impregnare Macinare maruntire. Amestecare Macinare maruntire. Amestecare Impregnare sau sau
Observatii
Colectare de ulei daca este necesar. Contraventilare a containerelor, recuperare de solventi.
Carbon fin si prf de grafit si material maruntit Carbon brut si grafit granular si bulgari de grafit Produse: Forme Pulberi Reziduuri de proces pentru recuperare
Inchisa Platforme acoperite sau deschise Depozite acoperite sau deschise Tamburi sau saci Acoperite sau inchise in functie de formatiunea de pulbere
Inchis cu colectare de praf. Pneumatic. Incarcator mecanic
sau sau
In functie de conditii
Sistem de adecvat
drenaj
360
Chapter 12
Reziduuri evacuare pentru Platforme acoperite sau inchise sau sigilate (tamburi) in functie de material In functie de conditii Sistem de adecvat drenaj
Tabelul 12.8: Metode de depozitare, manipulare si pretratare considerate BAT

Nu este posibil sa tragem concluzia ca la acest grup poate fi aplicat un singur proces de productie. Alegerea procesului de productie este strict dependenta de caracteristicile chimice si fizice ale produsului final. Tehnicile subliniate mai sus , atunci cand sunt folosite cu sisteme de revenire bine planificate si operate, pot duce la performante similare privind protectia mediului.
12.4.3 Colectarea si reducerea gazelor

Sistemele de colectare de fum folosite ar trebui sa valorifice cuptoarele sau sistemele reactor sigilate si sa fie astfel concepute sa reduca presiunea, ceea ce evita scaparile si emisiile fugitive.Sistemele care intretin sigilarea cuptorului sau dispozitivul de acoperire, sunt considerate BAT. Exemple, sunt folosirea de valve rotative robuste la sistemul de alimentare. Colectarea secundara de fum (abur) este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesara in cazul anumitor cuptoare. Sistemul folosit ar trebui sa fie un sistem inteligent capabil sa memoreze, masoare, extractia de fum de la sursa si timpul de fumegare. BAT pentru tratamentul de gaz si fum sunt cele care folosesc racirea si recuperarea de caldura inainte de filtrul cu tesatura. Filtrele cu tesatura care utilizeaza materiale moderne, de performanta inalta, intr-o structura bine construita si intretinuta sunt cele care sunt de aplicat.Acestea prezinta sisteme de detectare a rupturilor de saci si metode de curatare cu functionare permanenta. Tratamentul gazului pentru etapele de proces care utilizeaza aditivi de sulf ar trebui sa includa o etapa de indepartare a dioxidului de sulf, iar cele care produc hidrocarburi sau PAH-uri pentru cuptoarele cu cuva, tunel sau cu un singur compartiment ar trebui sa foloseasca postardere sau spalare uscata. Sistemele de recuperare a gazului acid si a solventului, aplicate in special pentru produsele speciale din carbon si grafit si etapele asociate de recuperare a prafului sunt cele descrise in capitolui 2 al acestui document.Sistemele de colectare a fumului ar trebui sa urmeze cele mai bune practici subliniate in tehnicile descrise in sectiunea 2.6. Utilizarea sau reciclarea prafurilor de filtru este considerata ca o parte din proces. Alte sisteme de revenire sunt considerate ca aplicabile pentru alte parti ale procesului si o privire de ansamblu este oferita in urmatorul tabel.
361
Chapter 12
Sursa Manipularea depozitarea Macinare Mixare si formare Coacere anozi materialelor si Varianta de reducere Prevenire, racitor, postarzator,contraventilare a containerelor Filtru turbionar cu tesatura Postarzator. Filtru de cocs. Postarzator. Racitor, absorbtie de calcar/carbon si filtru cu tesatura. Spalator cu alumina si filtru cu tesatura, daca este integrat intr-o turnatorie de aluminiu. Racitor si filtru cu invelis. Postarzator(si filtru cu tesatura) Componente ale gazului de eliminare Praf, hidrocarbon si PAH. Posibil foarte important. Praf Material uscat pentru manipulare Praf, hidrocarbon si PAH Material uscat pentru manipulare Praf, SO2, hidrocarbon si PAH EP poate fi folosit pentru indepartarea materialelor condensabile
Coacerea si recoacerea altor electrozi
Praf, SO2, hidrocarbon si PAH EP poate fi folosit pentru indepartarea materialelor condensabile Depinde de coletarea de gaz din cuptor. Mirosuri, solventi organici Hidrocarbon si PAH Mirosuri, solventi organici Fum de metal Praf, SO2 Depinde de coletarea de gaz din cuptor. Praf-pulberea colectata si particulele sunt reintroduse in circuit ca materie prima.
performanta ca si spalatorul uscat.
Spalare si uscare Impregnare
Grafitizare
Prelucrare si modelare
Nota. Modern, precipitatorii electrostatici bine
Colectare de gaz si bio-filtru Postarzator. Colectare de gaz si filtru (de carbon sau bio-filtru pentru solventi) Colectare de gaz si filtru cu tesatura (daca este necesar spalator cu SO20 Filtru turbionar si filtru cu tesatura
proiectati sunt capabili sa atinga aceeasi
Tabelul 12.9: Surse si tratament pentru emisiile fugitive reduse rezultate din productia de carbon si grafit
12.4.3.1 Emisii in aer asociate cu folosirea BAT
Emisiile in aer comprima emisiile capturate /risipite din diverse surse, si, de asemenea emisiile fugitive sau necapturate din aceste surse.Sisteme moderne cu o buna operare determina indepartarea eficienta a poluantilor si informatile existente la momentul editarii acestui document indica faptul ca emisiile fugitive pot fi cele mai importante in emisiile totale. Pentru toate procesele, emisiile in aer se bazeaza pe emisii din : -
Manipularea si depozitarea materialelor Etapele de amestecare Etapele de coacere, impregnare, grafitizare si finisare
362
Chapter 12
Emisiile fugitive pot fi foarte importante si pot fi prevazute din eficienta captarii fumului si pot fi estimate prin monitorizare(vezi capitolui 2.6.) Valorile PAH sunt oarecum incerte. Mai multe metode standard exista pentru masurarea si raportarea PAH iar pentru acest raport se folosesc urmatoarele grupe: VDI-grup I (2), VDI-grup II (7), VDI- grup I+II (9), OSPAR 11(11), EPA (16).
PAH-urile cu greutate moleculara mica sunt foarte sensibile la conditiile de prelevare si analiza. De aceea exista multa incertitudine la EPA datorita colectarii incomplete. Tehnicile de reducere destinate sa indeparteze PAH-urile sunt totusi de asteptat in general sa atinga eficiente similare de indepartare pentru fiecare din conventiile de raportare desi valorile numerice sunt diferite prntru fiecare conventie. Compusii PAH masurati si raportati pentru aceste conventii sunt aratate mai jos.
Compusi PAH Naftalina Acetoftilena Acetoftena Fluoren Fenantren Antracen Fluorantren Piren Benzo(a)piren Dibenzo(a,h)antracen Benzo(a)antracen Benzo(b)fluorantren Benzo(j)fluorantren Benzo(k)fluorantren Crisen Indeno(1,2,3,-cd) piren Benzo(ghi)perilen Benzo(b)nafto(2,1d)tiofen
VDI-I
VDI-II
VDI-I+II
OSPAR 11
EPA
X X X X X X X X X X X X X X X X
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Tabelul 12.10: Raportarea conventiilor pentru PAH-uri
363
Chapter 12
Poluant Praf Valori asociate folosirea BAT 1-5 mg/Nm < 30 mg/Nm Hidrocarburi (volatile) Hidrocarburi (condensabile) < 10 mgC/Nm < 50 mgC/Nm cu Tehnici folosite pentru atingerea acestor nivele Filtru turbionar si/sau filtru cu saci Unitati izolate de filtrare folosite doar pentru depozitarea in silozuri Condensator, absorbant. Contraventilare a gazelor in timpul livrarii Comentariu Depinde de caracteristicile prafului
Nota. Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizare continua de-alungul perioadei de operare. In cazurile in care nu este posibila monitorizarea continua, valoarea va fi media pentru periada de culegere a probelor. Pentru sistemul de reducere folosit, caracteristicile prafului si ale gazului vor fi luate in considerare in proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta de operare.
Tabelul 12.11: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in depozitarea si manipularea cocsului si a smoalei
Poluant
Pulberi PAH (VDI I) PAH (VDI I+II) Hydrocarbons (Total) SO2
1 - 5 mg/Nm3 < 10 g/Nm3
Valori asociate folosirea BAT
cu Tehnici folosite pentru Comentariu atingerea acestor nivele Filtru ciclon si filtru cu saci Depinde de caracteristicile prafului Postarzator (CTO/RTO) Postarzator (CTO/RTO) Absorbant/frecare uscata Postarzator Absorbant/frecare uscata Frecare alcalina umeda semiuscata Filtru ciclon si filtru cu saci
< 100 g/Nm3 < 5 mgC/Nm3 < 25 mgC/Nm3 < 50 - 200 mg/Nm3
sau Depinde de caracteristicile prafului
Un arzator regenerativ a fost folosit intr-un numar de aplicatii si se constata ca acesta cere mai putina energie electrica si poate avea un volum de gaz mai scazut, totusi proceseul se realizeaza. Masuraturile si valoarea raportata depinde de numartul dePAH determinat si raportat.
Tabelul 12.12: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de macinare si mixare
364
Chapter 12
Poluant Valori asociate folosirea BAT cu Tehnici folosite pentru Comentariu atingerea acestor nivele Filtru cu tesatura Depinde de caracteristicile prafului. Racitor, calcar/carbon filtru de absorbtie si cu tesatura Postarzator Postarzator Racitor, calcar/carbon filtru de absorbtie si cu tesatura Postarzator sau Racitor, calcar/carbon filtru de absorbtie si cu tesatura Filtru cu tesatura
Praf PAH (OSPAR 11) PAH (EPA)

Hidrocarburi (volatile)
1 - 5 mg/Nm3
< 200 g/Nm3 200 - 500 g/Nm3 < 10 - 25 mgC/Nm3 < 10 - 50 mgC/Nm3
Hidrocarburi (condensabile)
< 1 - 5 mgC/Nm3
Nota. Doar emisii colectate. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizare continua de-alungul perioadei de operare. In cazurile in care nu este posibila monitorizarea continua, valoarea va fi media pentru periada de culegere a probelor. Pentru sistemul de reducere folosit, caracteristicile prafului si ale gazului vor fi luate in considerare in proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta de operare. Un precipitator regenerativ a fost folosit pentru aplicatii speciale, produse speciale si/sau incarcaturi specifice de cuptor. In aceste cazuri emisiile trebuie sa fie echivalente cu cele atinse in tehnicile de frecare uscata, masurarea si raportarea PAH-urilor depinzand de numarul de PAH-uri individuale care sunt determinate si raportate, iar proportia de PAH va varia. Modern, precipitatorii electrostatici, bine proiectati pot fi capabili sa atinga aceeasi performanta ca la scrubarea uscata.
TABEL 12.13. Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in productia de anozi prearsi unde nu este fezabil sa se imparta revenirea cu gazele celula de turnatorie si in coacere, impregnare si recoacere pentru productia de anozi de carbon si grafit
Poluant Praf BaP PAH (OSPAR 11) Hidrocarburi (Total) HF Total fluorizi
Valori asociate cu folosirea Tehnici folosite pentru Comentariu BAT atingerea acestor nivele Scruber cu alumina si filtru cu Depinde de caracteristicile 1 5 mg/Nm3 tesatura prafului
< 0.5 g/Nm3 < 200 g/Nm3 < 1 - 10 mgC/Nm3 < 0.2 mg/Nm3 < 0.5 mg/Nm3
Scruber tesatura Scruber tesatura Scruber tesatura Scruber tesatura
cu alumina si filtru cu BaP este un indicator cu alumina si filtru cu cu alumina si filtru cu cu alumina si filtru cu
Nota. Doar emisii colectate. Nivelele date sunt pentru gazele combinate din camera de celule si din uzina de anozi dupa tratarea intr-un scruber de alumina/filtru cu tesatura. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizare continua de-alungul perioadei de operare. In cazurile in care nu este posibila monitorizarea continua, valoarea va fi media pentru periada de culegere a probelor. Pentru sistemul de reducere folosit, caracteristicile prafului si ale gazului vor fi luate in considerare in proiectarea sistemului si se va folosi temperatura corecta de operare. Masurarea si raportarea PAH-urilor este complexa, valoarea raportata depinde de numarul PAH-urilor individuale, care sunt determinati si raportai. BaP va fi folosit doar ca indicator, proportia de PAH individual va varia.
TABEL 12.14. Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in productia de anozi prearsi in cadrul unui proces ce imparte sistemul de revenire cu o topitorie primara de aluminiu
365
Chapter 12
Poluant Praf Hidrocarburi (Total) Valori asociate folosirea BAT cu Tehnici folosite pentru Comentariu atingerea acestor nivele Ciclon + filtru cu tesatura Depinde de caracteristicile prafului Postarzator Relevant doar daca se foloseste material verde
1 - 5 mg/Nm3
< 10 mgC/Nm3
Tabelul 12.13: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de prelucrare si grafitizare
Poluant VOC sau solventi precum C Cianuri
Valori asociate folosirea BAT
< 20 mg/Nm3
cu Tehnici folosite pentru atingerea Comentariu acestor nivele Recipient, condensator, bio-filtru sau filtru cu carbon Postarzator Doar pentru productia de fibre de carbon folosind PAN
< 2 - 5 mg/Nm3
TABEL 12.16 : Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de mixare si impregnare daca solventii sunt folositi in productia fibrelor de carbon
12.4.4 Emisii in apa

Procesele descrise mai sus sunt capabile sa fie operabile intr-un ciclu inchis si aceasta este considerata drept BAT. Nu sunt asteptate scurgeri de apa la o instalatie noua. Noroiul din circuitele inchise si ap[a de purjare sunt deseuri pentru care se prevede o inlaturare speciala.

Reziduurile din procesele de productie sunt apte pentru reutilizare in cadrul procesului sau in alte procese.
12.4.6 Costurile asociate cu tehnicile

Informatiile privind costurile au fost compilate pentru o varietate de variatii de procese si sisteme de revenire. Costurile sunt foarte specifice sit-urilor si depind de un nr. de factori dar cotele date ofera posibilitatea de a se face unele comparatii. Informatiile sunt oferite intr-o anexa a acestui document astfel incat sa poata fi comparate. Costurile pentru procese si sistemele de revenire in toata industria metalurgica neferoasa.
366
Chapter 12
12.5 Tehnologii recente

In mai multe aplicatii a fost folosit un postarzator regenerativ si acesta cere mai putina energie introdusa pentru o performanta similara. Procesul depinde de un ciclu alternant de gaze printr-o serie de zone de suport atunci cand au loc cicluri de incalzire, racire si curatare. Principiul de baza este bun, dar inca este in dezvoltare pentru a se imbunatati etapa de curatire. Pot fi aplicati in alte procese din aceasta sectiune in care munca este completa.
367
Chapter 13
13 CONCLUZII SI RECOMANDARI 13.1 Contorizarea, programarea timpului de lucru

Activitatea de producere a acestui document BREF a inceput in decembrie 1997, cand a fost pregatita baza de documentatie ce descria scopul lucrarii si au fost pregatite problemele cheie privind protectia mediului. Prima intalnire a Grupului Tehnic de Lucru (STWG) a tinut 4 zile intre 20 si 23 ianuarie 1998 combinand industriile primare si secundare astfel incat sa fie reflectata structura actuala a industriei. S-a ajuns la un acord privind problemele cheie cele 42 de metale implicate au fost aranjate in 10 grupe care au acelasi sau un foarte similar proces de fabricare. O prima schita a fost produsa in octombrie 1998 iar membrii TWG au facut comentarii. Au fost adaugate noi informatii si rapoarte. O a doua schita a documentului complet a fost produsa in 1999 iar comentariile din aceasta runda a determinat noi informatii si raportari. Intalnirea finala TWG a fost tinuta intre 24-26 noiembrie 1999 si s-a obtinut un nivel inalt de consens. Unele probleme cum sunt nivelele de emisie asociate cu BAT pentru SO2, dioxinele si VOC au fost puternic dezbatute. Informatiile aditionale rezultate din consultari si dupa intalnirea TWG au fost deasemenea incorporate in acest final BREF. Acest BREF a beneficiat de un support sustinut de TWG si de participanti la a 7-a intalnire a Forumului de Schimb de Informatii. Remarcile critice au fost in principal legate de golurile de informatii si de aspectul prezentarii (s-a cerut introducerea mai multor emisii asociate BAT si nivele de consum in Rezumatul Executiv. Concluziile principale asupra BAT pentru diferitele etape de productie si procesele metalurgice sunt prezentate in sectiunile BAT ale capitolelor 2 12.
13.2 Surse de informatie

Cele 42 metale (plus aaliaje feroase, carbon si grafit) au fost aranjate in 10 grupe iar rexperti in industrie au reprezentat 7 din aceste grupe. Reprezentanti ai statelor membre u facut parte in timpul sedintelor din aceste grupe de experti si aceasta a fost o sursa de informatii folositoare in rapoarte. Expertii implicati sunt recunoscuti ca unii dintre cei mai mari cunoscatori si experimentati din lume. Grupurile de experti reprezentnd Cu, Al, Zn/Pb, metale pretioase , Ni/Co si aliaje feroase au prezentat rapoarte de subsector de inalta calitate. Rapoarte de inalta calitate pe sectoare specifice in cadrul statelor membre au fost prezentate de Germania (Cu si Pb/Zn), Finlanda (Cu, Ni, aliaje feroase si Zn primar), Olanda (Al primar si Zn primar, Austria (Cu secundar si Al), Spania (toate sectoarele). Rapoartele existente produse pentru Uniunea Europeana, Marea Britanie, UNEP, Comisia Economica pentru Europa, PARCOM, OSPARCOM, USEPA si Norvegia, au fost folosite impreuna cu o gama larga de material de referinta care este listat intre referinte. Informatiile pentru descrierea proceselor, emisiile accesibile, eficienta tehnicilor si factori legati de supraveghere, management si politica au fost obtinute in urma a 60 de vizite la intreprinderi si a 21 de intalniri ale grupului de experti. Combinarea acestor surse de informatie a permis ca datele si informatiile sa fie total valabile. Calitatea tuturor rapoartelor a fost inalta si datele completate au fost gasite sigure si exacte. Asa cum s-a prezentat mai sus, date si informatii suplimentare au fost adaugate in timpul etapei de consultare pentru prima si a doua schita. Informatii aditionale au fost deasemenea oferite
Chapter 13
dupa a doua sedinta TWG pentru a sustine o metoda revizuita de raportare a nivelelor de emisie asociate cu folosirea BAT.
13.3 Recomandari pentru activitatea de viitor Asa cum s-a raportat, calitatea rapoartelor prezentate de surse variate a fost mare dar au fost identificate unele lipsuri in informatii. Au fost identificate zone unde este necesara o munca suplimentara pentru a defini nivelele emisiilor asociate BAT s-au de-a ajuta la urmatoarea revizuire a acestui document. Au fost identificate urmatoarele zone:
Cel mai bun sistem de revenire si nivelul de emisie in aer asociat de gaze care contin ceata de mercur, trebuie sa fie stabilit. Deja se lucreaza la aceasta iar informatiile ar putea fi disponibile in toamna lui 2000. Un raport primar este necesar pentru ca aceasta informatie sa fie introdusa in urmatoarea revizuire a acestui document. Folosirea postarzatorilor pentru indepartarea carbonului total (VOC) este stabilit in sector. Dezvoltari recente includ un postarzator regenerativ aplicat unui gaz curatat. Acesta foloseste continutul de energie din gazul final si astfel se reduce utilizarea de combustibil suplimentar cerut pentru incalzirea gazului la temperatura de reactie. Au fost demonstrate rezultate foarte bune pentru o instalatie secundara de cupru dar au fost raportate rezultate variabile in alte subsectoare. S-a inteles ca datele din alte sectoare comparate cu versiunile timpului ale tehnicii si informatiile vor fi accesibile de la mai multe postarzatoare dezvoltate pana in primavra lui 2001. Aceste date trebuie raportate si incluse in urmatoarea revizuire a acestui document. Cotele de performanta ale altor sisteme de postardere sunt cerute pentru urmatoarea revizuire a acestui document pentru a confirma emisiile asociate postarzatorului sau sistemelor de combustie optimizate. Datele existente sunt foarte limitate si date din alte sectoare au fost folosite pentru a oferi o baza mai larga pentru informatiile pentru acest document. Emisiile fugitive au fost identificate ca posibil cele mai importante emisii in aer din acest sector. Este nevoie de mai multa munca pentru masurarea si raportarea emisiilor fugitive din instalatii si privind reductiile care sunt obtinute folosind metodele de colectare de fum prezentate in acest document. Aceste date trebuie oferite pentru urmatoarea revizuire a acestui document. Mai multe date sunt cerute pentru urmatoarea revizuire a acestui document, pentru a confirma performanta operationala a frecatorilor umezi si alcalini semiuscati pentru indepartarea SO2. Datele existente sunt foarte limitate si pentru a oferi o baza mai larga pentru informatiile din acest document au fost utilizate date din alte sectoare. Tehnici de emergenta au fost raportate pentru cele mai multe grupe de metale si urmatoarea revizuire a acestui document trebuie sa investigheze progresul. In particular folosirea anozilor inerti pentru productia primara de Al, pare sa iasa incet in evidenta dar ar putea oferi mai multe avantaje majore pentru protectia mediului daca activitatea decurge cu succes. Datele de emisie pentru aur, apa si reziduuri impreuna cu utilizarea de energie trebuie sa fie oferite pentru urmatoarea revizuire a acestui document. Colectarea acestor informatii ar trebui sa inceapa cat de curand posibil si trebuie sa includa volume specifice(ex. volum/tona produs) de gaze sau ape reziduale, astfel incat sa se poata calcula emisiile specifice pentru procesele BAT sau etapele de proces. Datele privind emisiile specifice vor permite compararea variatelor instalatii realizate in Statele membre.
370
Chapter 13
Problemele Cross-media au fost identificate in multe cazuri dar informatiile oferite pentru acest document nu sunt suficient de inteligibile. Comentarii privind problemele cross-media a diferitelor procese trebuie oferite, dac este posibil pentru urmatoarea revizuire a acestui document. Masurarea PAA s-a bazat pe un nr. De parametrii precum BaP, PAH total, VDI si OSPAR 11 la aur si Borne ff6 la apa. In unele cazuri baza valorilor raportate nu a fost facuta disponibila ; informatii pentru urmatoarea revizuire a acestui document ar trebui sa includa informatii despre componentele care sunt masurate. Protocolul pentru masurarea si raportarea PAH este in prezent studiat de un grup OSPARCOM condus de Norvegia. Echipamentul de control al procesului pentru unele cuptoare si procese, in special a cuptoarelor cu suflator este deschis imbunatatirilor. Se recomanda realizarea acestei activitati si raportarea ei pentru urmatoarea revizuire a acestui document. Datele si informatiile destpre companiile de dimensiuni mici si mijlocii nu au fost total disponibile in timpul schimbului de informatii. Aceasta informatie ar trebui oferita pentru a se putea lua in considerare situatia particulara a acestor companii.
Se recomanda ca acest document sa fie revizuit in 4 ani, timp in care se pot rezolva punctele de mai sus.
371
References
REFERENCES
[tm 1, Davy Consultants (UK) 1993] HMIP (UK) Davy Consultants (UK) 1993 Pollution Control for Magnesium Production Processes [tm 2, McLellan and Partners Ltd, Surrey 1993] HMIP - UK McLellan and Partners Ltd, Surrey 1993 Pollution Control in the Secondary Aluminium Industry [tm 3, McLelland and Partners Ltd., Surrey 1993] HMIP - UK McLelland and Partners Ltd., Surrey 1993 Pollution Control in the Titanium Industry [tm 4, Hatch Associates Ltd 1993] HMIP - UK Hatch Associates Ltd 1993 Pollution Control for Secondary Lead Production [tm 5, B R Lerwill, St. barbara Consultancy Services 1993] HMIP - UK B R Lerwill, St. barbara Consultancy Services 1993 Pollution Control in the Precious Metals Industry [tm 6, McLellan and Partners Ltd, Surrey 1993] HMIP - UK McLellan and Partners Ltd, Surrey 1993 Pollution Control in the Primary Aluminium Industry [tm 8, St. Barbara Consultancy Services 1993] HMIP St. Barbara Consultancy Services 1993 Pollution Control for the Refractory Metals Industries [tm 9, Hatch Associates Ltd 1993] HMIP - UK Hatch Associates Ltd 1993 Pollution Control for the Tin, Bismuth and Silicon Industries [tm 10, Hatch Associates Ltd. 1993] HMIP - UK Hatch Associates Ltd. 1993 Pollution Control for Cadmium and Mercury Production [tm 11, Saint Barbara Consultancy Services 1993] HMIP - UK Saint Barbara Consultancy Services 1993 Pollution Control in the Cobalt and Nickel Industry [tm 12, Hatch Associates Ltd 1993] HMIP - UK Hatch Associates Ltd 1993 Pollution Control for Primary Zinc Production
References
[tm 13, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Process for the Production of Zinc and Zinc Alloys [tm 14, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production of Lead and Lead Alloys [tm 15, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production of Refractory Metals [tm 16, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production, Melting and Recovery of Camium, Mercury and their Alloys [tm 17, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production of Aluminium [tm 18, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production of Copper and Copper Alloys [tm 19, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Processes for the Production of Precious Metals and Platinum Group Metals [tm 20, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 The Extraction of Nickel by the Carbonyl Process and the Production of Cobalt and Nickel Alloys [tm 21, HMIP - UK 1994] HMIP - UK HMIP - UK 1994 Tin and Bismuth Processes [tm 22, DGXI 1991] European Commission, DG XI Technical BAT Note Heavy Metal Emissions from Non-Ferrous Industrial Plants [tm 23, OSPARCOM 1996] OSPAR OSPAR 1996 Draft PARCOM Recommendation concerning BAT and Best Environmental Practice for the Primary Non-Ferrous metal Industry (Zinc, Copper, Lead and Nickel)
374
References
[tm 24, DFIU 1996] DFIU-University Karlsruhe (D) DFIU-University Karlsruhe (D) 1996 Emission control at stationary sources in Germany; part I - sulphur and nitrogen oxides [tm 25, DFIU 1996] DFIU-University Karlsruhe (D) DFIU-University Karlsruhe (D) 1996 Emission control at stationary sources in Germany; part II - heavy metals [tm 26, OSPARCOM 1996] Oslo and Paris Commissions Oslo and Paris Commissions 1996 Description of BAT for the Primary Production of Non-Ferrous Metals (Zinc, Copper, Lead and Nickel) [tm 27, McLellan and Partners Ltd., Surrey 1993] HMIP - UK McLellan and Partners Ltd., Surrey 1993 Pollution Control in the Copper Industry [tm 28, WRC 1993] European Commission DG XI M Barry, T F Zabel and C Young 1993 Study on the Technical and Economic Aspects of Measures to reduce (on the Basis of Best Available Technology) the Pollution of Water and Other Environmental Areas from the Non-Ferrous Metal Industry (Contract B6612-90-006931) [tm 29, OSPARCOM 1997] Oslo and Paris Commissions Oslo and Paris Commissions 1997 Description of Existing Techniques and Best Available Techniques in the Aluminium Electrolysis Industry [tm 30, EPA (IRL) 1996] Environmental Protection Agency (IRL) Environmental Protection Agency (IRL) 1996 Integrated Pollution Control Licensing - Batneec Guidance Note for the Extraction of Alumina [tm 31, Hydro Aluminium a.s., Elkem Aluminium ANS (N) 1994] Hydro Aluminium a.s., Elkem Aluminium ANS (N) Hydro Aluminium a.s., Elkem Aluminium ANS (N) 1994 The Norwegian Aluminium Industry and the Local Environment [tm 32, NL Al 1998] Dutch Ministry of Environment, Depentru Air /Energy Witteveen+Bos, Deventer (NL) 1998 Dutch Notes on BAT for the Production of Primary Aluminium [tm 33, Mantle 1988] E C Mantle, Metallurgical & Environm. Consultant 1988 Potential for Air Pollution Emissions form the Aluminium Industry and the Best Available Technology for Abatement (final report)
375
References
[tm 34, US EPA 1995] US EPA US EPA 1995 EPA Office of Compliance Sector Notebook Project Profile of the Nonferrous Metals Industry [tm 35, UNECE 1995] Economic Commission for Europe Heavy Metals Emissions - Long-range Transboundary Air Pollution [tm 36, Panorama 1997] European Commission - DG III Panorama of EU Industry 1997 - An extensive review of the situation and outlook of the manufacturing and service industries in the EU [tm 37, Mounsey 1995] COPPER 95 International Conference Mounsey, E.N. 1995 Copper Bearing Materials [tm 38, Ausmelt 1995] Ausmelt Ltd., Australia EAF Dust Processing with Ausmelt Technology [tm 39, Lightfoot 1994] Ausmelt Ltd., Australia Lightfoot, Brian 1994 Waste Treatment by Ausmelt Technology [tm 40, Ausmelt 1996] Ausmelt Ltd, Australia Treatment of Incinerator Ash in an Ausmelt Furnace System [tm 41, Ausmelt 1996] Ausmelt Ltd., Australia Treatment of Lead and Zinc Residues using the Ausmelt Process [tm 42, Ausmelt 1996] Ausmelt Ltd., Australia Application of Ausmelt Technology to the Recycling of Spent Pot Liner for the Aluminum Industry [tm 43, Ausmelt 1996] Ausmelt Ltd., Australia Short, W.E.; Sutton, D.J.; Swayn, G.P. 1996 Commercial application of Ausmelts top submerged lance technology in the lead industry [tm 44, Ausmelt 1997] Ausmelt Ltd., Australia Sofra, J.; Mounsey, E.N.; Piret, N.L. 1997 Technology in Secondary Copper Smelting and Converting [tm 45, Floyd 1996] Ausmelt Ltd., Australia Floyd, J.M. 1996 The Third Decade of Top Submerged Lance Technology
376
References
[tm 46, Svens 1985] Metal News, Vol 7 Svens, K. 1985 Outokumpu Mercury Recovery [tm 47, Mahmound 1996] International Precious Metals Institute Dr. Mahmound I. El Guindy 1996 Precious Metals 1996 - Proceedings of the Twentieth International Precious Metals Conference, Newport Beach, California [tm 48, Jrvinen, O. ] Wenmec Systems Oy Jrvinen, O. Wenmec/Outokumpu Technology Update of Current Developments for Anode Slime [tm 49, Jrvinen, O. ] Wenmec Systems Oy Jrvinen, O. Current Developments for Anode Slime Precious Metals Treatment [tm 50, Hyvrinen 1989] Journal of Metals Hyvrinen, O.; Lindroos, L.; Yll, E. 1989 Recovering Selenium from Copper Refinery Slimes [tm 51, Kuusisto 1986] Outokumpu Oy Kuusisto, R. 1986 Process Equipment for Electrolyte Purification and Anode Slime Treatment [tm 52, Hyvrinen 1984] 113th AIME Annual Meeting Hyvrinen, O. 1984 Selenium and Precious Metals Recovery from Copper Anode Slimes [tm 53, newman, C.J.; Probert, T.I.; Weddick, A.J. 1998] Kennecott Utah Copper Corporation, Magna, Utah newman, C.J.; Probert, T.I.; Weddick, A.J. 1998 Kennecott Utah Copper Smelter Modernization [tm 54, Asteljoki 1985] Annual meeting of AIME, New York, Feb. 85 Asteljoki, J.; Kyt, M. 1985 Alternatives for Direct Blister Copper Production [tm 55, Biswas ] Biswas, A.K.; Davenport, W.G. Extractive Metallurgy of Copper [tm 56, Kojo ] Kojo, I.V.; Riekkola-Vanhanen, M. Copper Production by Leaching - Solvent Extraction - Electrowinning
377
References
[tm 57, Knuutila 1997] Outokumpu Harjavalta Metals Oy, Finland Knuutila, K. 1997 Nickel electrolysis process [tm 58, Knuutila ] Outokumpu Harjavalta Metals Oy, Finland Knuutila, K.; Hultholm, S.-E., Saxn, B New Nickel Process Increasing Production [tm 59, Kojo ] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Kojo, I.V.; Mkinen, T.; Hanniala, P. Direct Outokumpu Nickel Flash Smelting Process (DON) [tm 60, Hanniala 1994] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Hanniala, P. 1994 Outokumpu Flash Technology for the Existing Copper Smelters [tm 61, Kyt 1996] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Kyt, M.; Kojo, I.V.; Hanniala, P. 1996 Outokumpu Flash Technology Meeting the Environmental and Business Challenges of the Next Century [tm 62, Hanniala 1996] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Hanniala, P. 1996 Advances in Copper Smelting Technology: Aconomic and Quality Considerations [tm 63, Helle ] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Helle, L.; Kojo, I. Copper production by flash-converting technology: process and equipment [tm 64, Kennecott 1995] Mining Environmental Management Kennecotts smelter and refinery modernisation [tm 65, Hanniala 1996] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Hanniala, P. 1996 The Environmental and Economic Benefits of the Outokumpu Flash Smelting Technology for Different Kinds of Concentrates [tm 66, Outokompu 1997] Outokompu Harjavalta Metals Oy Sulphur Dioxide Emissions [tm 67, George 1995] Copper 95 - International Conference George, D.B.; Gottling, R.J.; Newman, C.J. 1995 Modernization of Kennecott Utah copper smelter
378
References
[tm 68, Hanniala 1989] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Hanniala, T.P.T.; Sulanto, J.S. 1989 The Development Trends of the Outokumpu Flash Smelting Process for the Year 2000 [tm 69, Hanniala 1995] Outokumpu Engineering Contractors Oy, Finland Hanniala, P.; Kojo, I.V. 1995 Utilization of Outokumpu Flash Technology to meet Environmental Requirements [tm 70, Mercury Expert Group 1998] Minas de Almadn y Arrayanes, S.A. Metalurgia del Mercurio - Mtodos de Produccin de Mercurio [tm 71, various 1974] Conference Barcelona 6 - 10.5.74 various 1974 Congreso Internacional del Mercurio (Tomo I, II), [tm 72, Ajima 1994] Metallurgical Review of MMIJ, Vol.11,No.1 Ajima, S.; Hayashi, M.; Shimizu, T. 1994 Copper Smelting and Refining at Naoshima [tm 73, Shibasaki 1993] Mitsubishi Materials Corp., Japan Shibasaki, T.; Hayashi, M.; Nishiyama, Y. 1993 Recent Operation at Naoshima with a larger Mitsubishi Furnace Line [tm 74, Mitsubishi 1993] Mitsubishi Materials Corporation, Japan The Mitsubishi Process - Technical and Environmental Advantages [tm 75, Theodore 1992] ETS International, Inc (USA) Theodore, L.; Buonicore, A. 1992 Air Pollution Control Equipment [tm 76, Startin 1998] Cerafil (Ceramic Filter Elements), UK Startin, A. 1998 Solve your gas filtration problems [tm 77, Al Expert Group 1998] European Aluminium Association EAA Nordheim, E. 1998 Minutes from IPPC BREF Notes - Aluminium Expert Group Meeting - Brussels 27 April 1998 [tm 78, Soud 1993] IEA Coal Research Soud 1993 Particulate control handbook for coal-fired plants
379
References
[tm 79, Soud, ] IEA Coal Research (UK) Soud, H.N. Developments in particulate control for coal combustion [tm 80, Warner, 1998] CIM/CMMI/MIGA Montral 98 Warner, N.A. 1998 Copper and Nickel Smelting With Virtually Zero Gas Emission - A Vision for the Future [tm 81, Warner 1998] TMS, Annual Meeting Warner, N.A. 1998 Gas Recirculation and Endothermic Dissociation of Sulphur Trioxide for Smelting high Energy Sulphides with Technically Pure Oxygen [tm 82, Warner, 1998] AusIMM 98 - The Mining Cycle Warner, N.A. 1998 Refined Zinc Metal Production at the Minesite [tm 83, Ministerium in NRW (D) 1997] Ministerium Umwelt, Raumordnung u. Landwirtschaft Ministerium in NRW (D) 1997 NE-Metallindustrie - Betreiberleitfaden fr Anlagen zum Gieen in verlorenen Formen Sandguverfahren [tm 84, Ministerium NRW (D) 1997] Ministerium Umwelt, Raumordnung u. Landwirtschaft Ministerium NRW (D) 1997 NE-Metallindustrie - Betreiberleitfaden fr Anlagen zum Gieen in Dauerformen Druckguverfahren [tm 85, NRW (D) 1997] Ministerium Umwelt, Raumordnung u. Landwirtschaft NRW (D) 1997 NE-Metallindustrie - Betreiberleitfaden fr Anlagen zum Schmelzen von Schwermetallen [tm 86, Ministerium NRW (D) 1997] Ministerium Umwelt, Raumordnung u. Landwirtschaft Ministerium NRW (D) 1997 NE-Metallindustrie - Betreiberleitfaden fr Anlagen zum Schmelzen von Leitmetallen [tm 87, Brueggemann 1998] ASARCO Inc. (USA) Brueggemann, M.; Caba, E. 1998 Operation of the Contop Process at the Asarco El Paso Smelter [tm 88, Torres 1998] Sulfide Smelting Torres, W.E. 1998 Current Teniente Converter Practice at the SPL ILO Smelter [tm 89, Arthur 1998] ISASMELT Arthur, P. 1998 MIM Process Technologies
References
[tm 90, Al Expert Group 1998] EEA Nordheim, E. 1998 Aluminium Expert Group Site Visits [tm 91, OSPARCOM 1998] Ospar Point Workshop UBA (D) 1998 Revision of the Draft Decision on Limits for Emissions to the Atmosphere and Discharges into Water of Contaminants from the Primary Non-Ferrous Metal Industry [tm 92, Copper Expert Group 1998] Eurometaux (B) Traulsen, H. 1998 Plant Information - Copper Industry (Draft) [tm 93, OSPARCOM 1992] Paris Commission Paris Commission 1992 BAT for the Preparation of Anodes in the Primary Aluminium Industry [tm 94, Ni Expert Group 1998] Eurometaux Laine, L. 1998 The Support of the Nickel and Cobalt Section of the BREF Note [tm 95, Garca-Agocheaga 1998] ASER (E) Garca-Agocheaga, B. 1998 Zinc Recovery Processes [tm 96, Laine, L. 1998] Outokumpu (SF) Laine, L. 1998 NI Production [tm 97, Ma, T.; Sarvinis, J. et al. 1998] Hatch Associates ltd. (CAN) Ma, T.; Sarvinis, J. et al. 1998 Recent Developments in D.C. Furnace Design [tm 98, Jones, R.T.; Curr, T.R. 1998] Mintek (South Africa) Jones, R.T.; Curr, T.R. 1998 Plasma Developments in Africa [tm 99, Bontoux, L.; Leone, F. 1997] IPTS, European Commission Bontoux, L.; Leone, F. 1997 The Legal Definition of Waste and it's Impact on Waste Management in Europe [tm 100, NL Al 1998] V.R.O.M. (NL) Lijftogt, J.A.; van Kuijk, A.H.J. et al 1998 Dutch Notes on BAT for the Production of Primary Aluminium
381
References
[tm 101, NL Zn 1998] V.R.O.M. (NL) Lijftogt, J.A.; van Kuijk, A.H.J. et al 1998 Dutch Notes on BAT for the Production of Primary Zinc [tm 102, DFIU Lead 1998] University Karlsruhe DFIU (D) Hhre, S. 1998 Report on BAT in German Zinc and Lead Production (Draft) [tm 103, Rodermund 1997] Metaleurop Weser Zink (D) Rodermund, R. 1997 New Gas Cleaning Technology in the Solution Purification of a Zinc Smelter [tm 104, Various 1990] Technology of Metalforming [tm 105, PM Expert Group 1998] Degussa (D) Hasenpusch, W. 1998 Precious Metals [tm 106, Farrell, 1998] European IPPC Bureau Farrell, F. 1998 Personal Discussions [tm 107, Ullmann's 1996] Ullmann's Encyclopedia Ullmann's Encyclopedia of industrial chemistry [tm 108, Winter 1992] Umweltbundesamt (A) Bericht ber die Umweltsituation an ausgewhlten langjhrigen Industriestandorten [tm 109, UNEP 1993] UNEP Raffinot, P.; Bozec, C. 1993 Environmental Management of Nickel Production [tm 110, UNEP 1987] United Nations Environment Programme (UNEP) United Nations Environment Programme (UNEP) 1987 Environmental Aspects of Nickel Production [tm 111, Salmon 1998] Kennecott Utah Copper Corporation Salmon, L. 1998 Emission Information [tm 112, Various 1998] European IPPC Bureau Technical information from TWG -meeting presentations
382
References
[tm 113, Anthony 1997] Minerals Industry International Anthony, T.; Flett, D.S. 1997 Nichel Processing Technology: A Review [tm 114, Shunan Denko, Japan 1998] Shunan Denko, Japan Shunan Denko, Japan 1998 High-Carbon Ferrochrome Smelting Process Cuts Electric Power Consumption [tm 115, Outokumpu Oy (SF) 1998] Outokumpu Oy (SF) Outokumpu Oy (SF) 1998 Outokumpu oy Ferrochrome Process Results in Energy Savings [tm 116, ALFED 1998] ALFED (Aluminium Federation ltd) UK ALFED (Aluminium Federation ltd) UK 1998 Secondary Aluminium Refining and Remelting [tm 117, Copper Expert Group 1998] Eurometaux Eurometaux 1998 Instalatiation of Semi-Finished Products from Copper and Copper Alloys [tm 118, ETSU (UK) 1996] ETSU (UK) ETSU (UK) 1996 Waste heat recovery from high temperature gas streams [tm 119, VDI 3467 1998] VDI (D) VDI (3467) 1998 Production of Carbon and Electrographite Materials [tm 120, Lead and Zinc Expert Group 1999] Eurometaux Krger, J. 1999 Proposal for a BREF-note for Pb, Zn, Cd, Sb (Part 1) [tm 121, Hoogovens 1998] Hoogovens (NL) Laheye, R.; Burggraaf, D. 1998 Greenmelt: An Environmentally Sound Remelting Concept [tm 122, McLellan 1998] ETSU McLellan 1998 Electromagnetic Pumping Improves the Efficiency of Melting Aluminium [tm 123, McLellan 1998] ETSU McLellan 1998 Electromagnetic Pumping of Aluminium; Audit of Fluxless Melting Technology at Calder Aluminium Ltd., Willington
383
References
[tm 124, DFIU Cu 1999] University Karlsruhe (DFIU) Rentz, O,; Krippner, M.; Hhre, S. 1999 Report on BAT in German Copper Production (Final Draft) [tm 125, ETSU 1994] Depentru of the Environment ETSU 1994 Oxy-Fuel Melting of Secondary Aluminium [tm 126, Robson 1998] UK Environment Agency Robson, T.G.; Coleman, J. 1998 A Review of the Industrial Uses of Continuous Monitoring Systems: Metals Industry Processes [tm 127, ETSU 1994] ETSU ETSU 1994 Energy Efficiency in the Provision and Use of Industrial Gases [tm 128, Euro Alliages (B) 1998] Euro Alliages (B) Euro Alliages (B) 1998 Ferromolybdenum Notes [tm 129, Madelin 1991] EMC '91: Non-Ferrous Metallurgy Madelin, B; Ferquel, S.; Martin, J.L. 1991 Lead blast-furnace evolution: a new approach [tm 130, Chadwick 1994] Mining Magazine Chadwick, J. 1994 Zaldivar Copper Mine [tm 131, Davies 1998] UK Environment Agency Davies, N. 1998 Emissions from Carbon Fibre Production [tm 132, Kola 1997] XX International Mineral Processing Congress Kola, R. et alles 1997 Depuration and upgrading of waelz oxides in a new hydrometallurgical plant [tm 133, Eurometaux Copper Industry 1998] Eurometaux Copper Industry Eurometaux Copper Industry 1998 Draft Report from IPPC BAT Copper Experts Group Meeting, Hamburg July 1998 [tm 134, Nordheim 1998] European Aluminium Association European Aluminium Association 1998 Aluminium BREF Note - Primary Aluminium Section on Spent Potlinings
384
References
[tm 135, Ahmadzai, H. 1994] Swedish EPA Ahmadzai, H. 1994 Survey and Trends Pertaining to Control Methodologies in the Primary Smelting Industry [tm 136, Torfs 1996] Iron Control in Hydrometallurgy Torfs, K.J. 1996 The Union Minire Goethite Process: Plant Practice and Future Prospects [tm 137, Copper Expert Group 1998] Metallurgiacal Consulting Traulsen GmbH Eurometaux, Copper Industry 1998 Technologies Applied Outside the EU and New Technologies (draft 2nd version) [tm 138, Gershel 1998] EMCI Gershel, T. 1998 Copper and its Alloys [tm 139, Finland Zn 1999] Finnish EPA Fugleberg, S. 1999 Finnish Expert Report on BAT in Zinc Production [tm 140, Finland Cu 1999] Finnish EPA Riekkola-Vanhanen, M. 1999 Finnish Expert Report on BAT in Copper Production and By-Production of Precious Metals [tm 141, Niemel, P. 1999] Finnish EPA Niemel, P. 1999 Finnish Epert Report on BAT in Ferrochromium Production [tm 142, Finland Ni 1999] Finnish EPA Riekkola-Vanhanen, M. 1999 Finnish Expert Report on BAT in Nickel Production [tm 143, Ferro-Alloy-Expert-Group 1998] Euroalliages (B) Ferro-Alloy-Expert-Group 1998 BAT for Ferro-Alloy-Production [tm 144, Elkem Asa 1998] Elkem Asa Elkem Asa 1998 Company Profile Including Development in Stack Emission Filtration Technology [tm 145, Boin, U.; Linsmeyer, T.; Neubacher, F.; Winter, B. 1998] UBA (A) Boin, U.; Linsmeyer, T.; Neubacher, F.; Winter, B. 1998 Stand der Technik in der Sekundraluminiumerzeugung im Hinblick auf die IPPCRichtlinie
385
References
[tm 146, Byrdziak 1998] Environment & Innovation in Mining & Mineral Tech. Byrdziak, H.; Dobrzanski, J.; Garbaczewski, J. 1998 Environmental Measures by the Polish Copper Industry [tm 147, Binder, F.; Ettmayer, P.; Schaschel, E. 1986] Carl Hanser Verlag Mnchen Wien Binder, F.; Ettmayer, P.; Schaschel, E. 1986 Chemische Technologie [tm 148, Dairymple, I. 1999] EA Technology ltd. Chester (UK) Dairymple, I. 1999 Setting New Standards of Performance and Economy for Effluent Treatment and Heavy an Precious Metal Recovery [tm 149, Kemmer, F. N. 1988] Nalco Chemical Company Kemmer, F. N. 1988 The Nalco Water Handbook (second edition) [tm 150, FL Smidth (DK) 1992] FL Smidth (DK) FL Smidth (DK) 1992 GSC Processing of Carbonate Rocks [tm 151, Kolbeinsen, L. et al. 1995] INFACON (N) Kolbeinsen, L. et al. 1995 Energy Recovery in the Norwegian Ferro Alloy Industry [tm 152, Schei, A.; Tuset, J.; Tveit, H. 1998] Tapir Forlag, Trondheim (N) Schei, A.; Tuset, J.; Tveit, H. 1998 Production of High Silicon Alloys [tm 153, Wintersto, D. ] Elkem ASA (N) Wintersto, D. Company Profile Including Development in Stack Emission Filtration Technology [tm 154, Nestaas, I.; Lindstad, T.; Kolbeinsen, L. ] DNV Industri Norge AS (N) Nestaas, I.; Lindstad, T.; Kolbeinsen, L. Results of a Comprehensive Survey of Emissions of Air Pollutants from Ferrosilicon and High Purity Silicon Metal Furnaces [tm 155, Tveit, H. ] INFACON 8 Tveit, H. Environmental Aspects of the Ferro Alloy Industry [tm 156, Lindstad, T. ] INFACON 8 Lindstad, T. CO2-Emissions and the Ferroalloys Industry
386
References
[tm 157, Lindstad, T.; Kolbeinsen, L. 1994] SINTEF, Trondheim (N) Lindstad, T.; Kolbeinsen, L. 1994 10th International Ferro-Alloys Conference [tm 158, Monsen, B.; Lindstad, T.; Tuset, J.K. ] SINEF, Trondheim (N) Monsen, B.; Lindstad, T.; Tuset, J.K. CO2 Emissions from the Production of Ferrosilicon and Silicon metal in Norway [tm 159, VDI 3478 1996] VDI (D) VDI 3478 (D) 1996 Biologische Abgasreinigung - Biowscher und Rieselbettreaktoren Biological Waste Gas Purification - Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors [tm 160, Winter, B., Stubenvoll, J.; Wiesenberger, H. 1999] UBA (A) Winter, B., Stubenvoll, J.; Wiesenberger, H. 1999 Stand der Technik in der Sekundrkupfererzeugung im Hinblick auf die IPPC-Richtlinie [tm 161, Petersen 1999] Umweltbehrde, Hamburg (D) Petersen, K. 1999 Determination of specific emission values (BAT) [tm 162, Coulton, G. 1999] London & Scandinavian Metallurgical Co. ltd. Coulton, G. 1999 IPPC BREF Notes- Refractory Metals (Chromium) and Ferro Alloys (Ferro Titanium) [tm 163, Steudtner 1998] TV Ecoplan, Umwelt GmbH, Mnchengladbach (D) Steudtner 1998 Bericht ber die Durchfhrung von Emissionsmessungen im Rahmen des Projektes RWO an den Dachreitern der Konverterhalle sowie des Nebenhaubenfilters (Esse 48) in der Rohhtte Werk Ost bei der Firma Norddeutsche Affinerie Hamburg [tm 164, Bobeth 1999] Schsisches Landesamt fr Umwelt und Geologie Bobeth, A. 1999 Precious Metals [tm 165, Waquier, G.; Bendixen, O.R. 1999] Haldor Topsoe A/S (DK) Waquier, G.; Bendixen, O.R. 1999 Topsoe WSA Technology for Desulphurization of Off-gas from Pb and Zn Smelters [tm 166, Waquier, G.; Bendixen, O.R. 1996] Haldor Topsoe A/S (DK) Waquier, G.; Bendixen, O.R. 1996 Topsoe WSA Technology for Desulphurization of SO2 Gas from PB Sintering Machine at Metaleurop, Noyelles-Godault, France
387
References
[tm 167, Bendixen, O. R. 1997] TOPSOE Technologies (DK) Bendixen, O. R. 1997 H2SO4 from Low Strength Gases [tm 168, Neuhaus, W. 1999] Global Symposium on Recycling, Waste Treatment etc Neuhaus, W. 1999 Enforcement Programme Concerning Avoidance and Recycling of Waste at non-ferrous Metal Smelting Plants and Foundries in North-Rhine Westphalia [tm 169, Clark, J.H. 1995] Blackie Academic & Professional Clark, J.H. 1995 Chemistry of Waste Minimization [tm 170, U.S. Department of Commerce, Springfield (USA) 1995] National Technical Information Service (NTIS) U.S. Department of Commerce, Springfield (USA) 1995 Revitalize the US Silicon/Ferrosilicon Industry Through Energy-Efficient Technology, Final Report, Addendum Furnace Modeling [tm 171, Steil 1999] DFIU, University Karlsruhe (D) Steil, H.U.; Hhre, S. 1999 Personal Communication [tm 172, Cunningham, L.D. 1997] U.S.G.S. Cunningham, L.D. 1997 Columbium (Niobium) and Tantalum [tm 173, Papp, J.F. 1997] U.S.G.S. Papp, J.F. 1997 Chromium [tm 174, Jones, T.S. 1997] U.S.G.S. Jones, T.S. 1997 Manganese [tm 175, Shedd, K.B. 1997] U.S.G.S. Shedd, K.B. 1997 Tungsten [tm 176, Blossom, J.W. 1997] U.S.G.S. Blossom, J.W. 1997 Molybdenum [tm 177, Gambogi, J. 1997] U.S.G.S. Gambogi, J. 1997 Titanium
388
References
[tm 178, Blossom, J.W. 1997] U.S.G.S. Blossom, J.W. 1997 Rhenium [tm 179, Hedrick, J.B. 1997] U.S.G.S. Hedrick, J.B. 1997 Zirconium [tm 180, Fenton, M. 1997] U.S.G.S. Fenton, M. 1997 Ferroalloys [tm 181, Winter 1998] UBA (A) UBA (A) 1998 Emissionserklrung Treibacher Chemische Werke [tm 182, International Tungsten Industry Association (UK) 1999] International Tungsten Industry Association (UK) International Tungsten Industry Association (UK) 1999 BREF Note for Tungsten [tm 183, Encyclopaedia Britannica 1996] Encyclopaedia Britannica Encyclopaedia Britannica 1996 Extraction and Processing Industries [tm 184, London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. 1999] London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. 1999 Titanium Sware Degreasing Plant [tm 185, London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. 1999] London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. London & Scandinavian Metallurgical Co ltd. 1999 Production of Chromium Metal [tm 186, ABB (S) 1999] ABB (S) ABB (S) 1999 Information on Systems for Pollution Control [tm 187, Elkem (N) 1999] Elkem (N) Elkem (N) 1999 Energy recovery from hot gas in ferroalloy and silicon industry [tm 188, SFPO (F) 1999] SFPO (F) SFPO (F) 1999 Energy balance
389
References
[tm 189, Kramer, D. 1997] U.S.G.S. Kramer, D. 1997 Magnesium [tm 190, Ober, J.A. 1997] U.S.G.S. Ober, J.A. 1997 Lithium [tm 191, Lurgi 1998] Lurgi GmbH Radial Flow Scrubber for Dedusting, Cooling, Gas Absorption [tm 192, Lurgi 1998] Lurgi GmbH Electrostatic Precipitators [tm 193, Lurgi 1998] Lurgi GmbH Corrosion-Proof Wet Precipitators [tm 194, Lurgi 1997] Lurgi GmbH Low Pressure Pulse Technology [tm 195, SFPO 1999] SFPO Dedusting Equipment of the Casting Area on BF Nr. 7 of SFPO [tm 196, Elkem 1998] Elkem-Spigerverket a/s, Oslo, Norway Semi-Closed Furnace with waste Heat Boiler and Filter [tm 197, Mezger 1999] Ministerium fr Umwelt und Verkehr Baden-Wrttemb. Mezger, G. 1999 German Aluminium Expert Group [tm 198, Lurgi AG, Frankfurt/M. (D) 1991] Lurgi AG, Frankfurt/M. (D) Lurgi AG, Frankfurt/M. (D) 1991 Cleaning of Process and Waste Gases [tm 199, Finkeldei, L. 1999] Finkeldei, L. Finkeldei, L. 1999 Personal Discussions [tm 200, Kantola, E. 1999] Lapin Ympristkeskus Kantola, E. 1999 Dust emissions from closed electric arc furnaces for ferro-chrome production
390
References
[tm 201, Velten 1999] Norddeutsche Affinerie Velten 1999 Primary Smelter, Converter Secondary Hood System [tm 202, EnviroSense 1995] EnviroSense Closed Ferro-Alloy Furnace with Dry Removal [tm 203, Amundsen 1999] Norsk Hydro ASA Amundsen 1999 Primary magnesium production techniques [tm 204, Amundsen 1999] Norsk Hydro ASA Amundsen 1999 Primary magnesium production techniques [tm 205, Sadaci S.A. (B) 1999] Sadaci S.A. (B) Sadaci S.A. (B) 1999 Production of Sulphuric Acid with a WSA plant [tm 206, TGI 1999] Fundacin Entorno, Empresa y Medio Ambiente Tecnologa y Gestin de la Innovacin S.A. 1999 Metalurgia no Frrea, Epgrafes 2.5.a, 2.5b [tm 207, TGI 1999] Fundacin Entorno, Empresa y Medio Ambiente (E) Tecnologia y Gestin de la Innovacin S.A. (E) 1999 Instalatiacin de Carbono y Electrografito [tm 208, Alwast, H. et al. 1998] Ministerium NRW (D) Alwast, H. et al. 1998 Abschlubericht zur Untersuchung der NE-Metall-Schmelzanlagen und NE-MetallGieereien [tm 209, Stephens, R.L. 1999] Journal of Metals Stephens, R.L. 1999 Innovations in Smelter Gas Control [tm 210, Copper Expert Group 1999] Eurometaux Copper Industry Expert Group Traulsen, H. Information on the Copper Industry Section 6 and 7 [tm 211, Noyes 1994] Robert Noyes Unit Operations in Environmental Engineering
391
References
[tm 212, Noyes 1993] Robert Noyes Pollution Prevention Technology Handbook [tm 213, PRAM 1999] OSPARCOM Progress Report 3-7 May 1999 [tm 214, Vaartjes 1999] Chemisch 2 Weekblad 8 Jarosite Processing [tm215, Mining Engineering 1999] Newman, Probert, Weddick Kennecott Utah Modernisation [tm 216, Gryllia 1999] Greek Directorate for the Environment Olympias Project [tm 217, VDI 2442 1987] VDI (D) VDI (2442) 1987 Waste gas treatment by Thermal Combustion [tm 218, VDI 2443 1995] VDI (D) VDI (2443) 1995 Waste gas purification by oxidative gas scrubbing [tm 219, VDI 3674 1998] VDI (D) VDI (3674) 1998 Waste gas treatment by adsorption [tm 220, VDI 3476 1990] VDI (D) VDI (3476) 1990 Catalytic exhaust gas purification [tm 221, VDI 3677 1997] VDI (D) VDI (3677) 1997 Filtering separators [tm 222, VDI 3678 1998] VDI (D) VDI (3678) 1998 Electrostatic precipitators [tm 223, VDI 3679 1998] VDI (D) VDI (3679) 1998 Wet separators for particle separation
392
References
[tm 224, VDI 3927 1998] VDI (D) VDI (3927) 1998 Abatement of halide, sulphur oxides and nitrogen oxides in off-gases from combustion processes [tm 225, VDI 3460 1997] VDI (D) VDI (3460) 1997 Emission Control, Thermal treatment of waste [tm 226, VDI 2102 1999] VDI (D) VDI (2102) 1999 Emission Control, secondary copper smelting and refining plants
393
Annexes
ANNEX I
SPECIFIC COST DATA FOR METAL PRODUCTION AND ABATEMENT
Aceasta anexa cuprinde informatii care permit evaluarea costurilor pentru anumite procese si instalatii de reducere. Datele sunt focalizate asupra intreprinderilor de productiesi asupra datelor principale de consum. Factorii de cost specifici locatiei au fost eliminati cat de mult posibil. Informatiile ofera un ordin de marime a ratei de cost si permite o comparatie limitata a costurilor diferitelor tehnici. Datele nu sunt disponibile pentru toate grupele de metale si de aceea sunt prezentate ca anexe astfel incat unele costuri precum cele pentru cuptoare, reducere pot face referiri la aceste grupe. Costurile sunt in principal prezentate pe baza cost pe tona anuala de productie. Unde este posibil se face referire la marimea proceselor sau a liniilor de reducere astfel incat datele sa poata oferi date primare estimative pentru sectoare care nu sunt prea bine reprezentate. Mai multe surse au prezentat date si toate dau costurile specifice de investitie pe tona de metal produs pe an. Datele erau prezentate in diferite monede aflate in circulatie la datele de achizitionare. Pentru a se putea face o comparatie s-a folosit rata de schimb valabila in 16 iunie 1999 1,06$=1Euro. Mai jos sunt date diversele rate de schimb cu care s-a operat din 1950 astfel
incat costurile originale sa poata fi derivate de aici, daca este nevoie.
An
DM /
DM / US $
US $ /
DM / ECU *
1950 1960 1970 1980 1990 1993 1996 1998
11.76 11.71 8.74 4.23 2.88 2.48 2.35 2.91 * doar din 1979.
4.20 4.17 3.65 1.82 1.62 1.65 1.50 1.76
2.80 2.81 2.40 2.33 1.79 1.50 1.56 1.66
2.48 2.07 1.90 1.90 1.97
US $ / ECU * 1.36 1.26 1.15 1.27 1.12
Tabelul I.1: Rate de schimb curente
Datele privind costurile sunt prezentate doar cu indicatii privind ordinul de marime. Unele surse au raportat si costuri financiare si de operare pentru instalatiile particulare. Acestea ar putea sa nu fie aplicabile pentru alte locatii deoarece costurile operatiilor individuale vor include un procentaj important specific sitului si va depinde de componentele specifice.
I.1
Influente asupra costurilor
Sunt prezentate in continuare cativa factori specifici sitului care influenteaza componentele preturilor. Transport: Costuri de transport pentru materialul de alimentare( efect asupra tratamentelor si a rafinarii) Costuri de transport pentru produs (e)
Costuri directe de operare: Legislatia muncii, conditii climaterice, pozitionarea unitatilor de operare (costuri de transport intern), accesibilitate la energie electrica, la infrastructura, obligatii specifice privind protectia mediului.
395
Annexes
Costuri de vanzare: Acces la piata, infrastructura, conditii climaterice. Costuri de capital: Optiuni de transport a materialului de alimentare, acces la piata si conditii de piata/vanzare produs, structura Costuri de investitii: Conditii climaterice, accesibilitate la infrastructura, energie elctica si consumabile, solicitari specifice locatiei privind protectia mediului.
Factorii de mai sus indica faptul ca este foarte dificil sa oferi date sigure care sa poata fi folosite intr-un sens mai general fara pericolul ca ele sa duca la erori. Un calcul sigur si comlet poate fi facut doar pentru o investitie specifica intr-o locatie. De exemplu factorii urmatori joaca un rol de scut pentru protejarea economica a unui proiect si pot fi intotdeauna estimate in aceasta anexa.
Pretul de tratare si rafinare a minereului Costuri pentru minereu, flux etc. Si alte achizitii, Pretul de achizitie (dupa deductie) a materialelor secundare., Pretul de achizitie pentru metal rafinat, Vanzare de co-produse precum acidul sulfuric sau similar, Tara aleasa( taxe, munca, costuri de depozitare si pentru energie, inflatie), Locatia specifica(transportul materiei prime si al produselor), Infrastructura( acces la energie, apa, oxigen, intretinere), Capacitatea uzinei, Tipul si compozitia alimentarii, Orarul si timpul investitiei, Finantarea investitiei, Costuri pentru constructie si ridicare
Acolo unde costurile sunt cunoscute pentru instalatiile specifice, ele au fost incluse dar au fost prezentate separat pentru ca sa poata fi luate in considerare variatiile specifice locatiei specifice.. Unde a fost posibil s-au facut deasemenea comentarii pentru a se ilustra cum variatii de pret precum costuri de depozitare a deseurilor pot fi responsabile de o variatie importanta in pretul total.
I.2
Costuri specifice de procesare a cuprului
investitie
pentru
uzinele
de
Asa cum s-a explicat mai sus, costurile de investitie pentru uzinele de cupru sunt deasemenea influentate de un numar de factori specifici sitului si nu doar de tehnologia de proces si de tehnicile de reducere alese. Tabelele urmatoare arata unele date legate de tehnologie. Pentru uzinele din domeniul verde tabelele indica: Anul de investitie sau determinarea costului; Sectiunile acoperite ale uzinei; Capacitatea de productie raportata la indicatiile de cost. Tehnicile de reducere dintr-o uzina obisnuita sunt deasemenea incluse in indicatiile de pret. Costurile de investitie sunt prezentate ca si costuri specifice pe tona de cupru.Nu sunt incluse costurile pentru pamant, finante, in interiorul si in exteriorul infrastructurii uzinei, costurile proprietarului in timpul constructiei si toate celelalte investitii, care nu sunt strict legate de sectiunile mentionate ale instalatiei.
An Costuri instalate Produs realizat Inclusiv sectiile uzinei
396
Annexes
Euro per t/a Capacitate de productie si proiectat Capacitate in t/a Cupru anodic
1977 1980 1981 1981 1981 1992 1994 1995 1997 1998 1998
2250 2450 2450 2650 1700 1850 2850 3000 2250 2550 2150 2250 2250 2350 2350 2750 1950 - 2150 2550 2650 2950 3150
70000 t/a
Cupru anodic,
150000 160000 t/a Manipulare material/depozitare, scanteie Outokumpu, Cupru anodic, convertizor PS, uzina de anozi, curatare de zgura EF, linie 280000 t/a
Cupru anodic
Manipulare material/depozitare, coacere partiala & turnatorie electrica, convertizor PS, uzina de anozi, curatare de zgura EF, linie dubla cu acid catalizator Manipulare material/depozitare, scanteie Outokumpu, convertizor PS, uzina de anozi, curatare de zgura EF, linie dubla cu acid catalizator
100000 t/a
Cupru anodic
120000 t/a
Cupru anodic
150000 t/a
Cupru anodic
285000 t/a
Cupru anodic
120000 t/a
Cupru anodic
160000 t/a
Cupru anodic
303000 t/a
Cupru anodic
200000 t/a
dubla cu acid catalizator Manipulare material/depozitare, turnatorie continua Mitsubishi, uzina de anozi, linie dubla cu acid de contact Manipulare material/depozitare, Scanteie Inco, convertizor PS, uzina de anozi, linie dubla cu acid catalizator Manipulare material/depozitare, Topitorie ISA, convertizor PS, uzina de anozi, curatare de zgura EF, linie dubla cu acid catalizator Manipulare material/depozitare, ,turnatorie cu scanteie Outokumpu, convertizor cu scanteie, uzina de anozi, linie dubla cu acid catalizator. Nu este inclusa flotatia de zgura. Manipulare material/depozitare, scanteie Outokumpu, convertizor PS, uzina de anozi, curatare de zgura EF, linie dubla cu acid catalizator. Manipulare material/depozitare, , turnatorie continua Mitsubishi, , uzina de anozi, linie dubla cu acid de contact. Turnatorie cu scanteie Outokumpu, convertizor cu scanteie, , uzina de anozi, linie dubla cu acid catalizator Manipulare material/depozitare, turnatorie continua Mitsubishi,, uzina de anozi, linie dubla cu acid de contact
Nota. Costurile sunt indicate pe ani fara a se fi tinut seama de variatii sau recorelari. Costurile originale au fost in US$ dar au fost modificate folosindu-se o rata de Euro=1,06$
Tabelul I.2: Topitorie primara de cupru / complexe de productie de acid Source Copper industry [tm 92, Copper Expert Group 1998, Copper Conference 1999]
397
Annexes
Proiect Ronnskar, Descrierea componentelor proiectului: -: Date operaionale:
Extensie la apararea de mal din piloi nali pentru descarcarea materiilor prime. Transportoare protejate pentru manipularea materiilor prime. Linie de mixare i transportoare. Cuptor cu scnteiere Outokumpu. Convertizor aisle cu 3 convertizoare Pierce-Smith de capacitate 250 t. Sistem de extraciea aerului prin ventilare i filtru cu esatura. Purificare prin foc i linie de turnare a anozilor 45 t/h capacitate extra. 33% cretere n rafinare electrica de cupru, evaporator pentru producia de sulfat de cupru. Relustruirea liniilor de acid sulfuric pentru manipularea a 280.000 Nm3/h. Etapa de ndepartare a mercurului. Instrumentarea procesului. Costuri civile de inginerie.
Sunt disponibile informaii recente privitoare la dezvoltarea unor procese specifice. n aceasta situaie, costurile publicate sunt date mai jos. Uzina n construcie 1999 100.000 t/a producie extra de cupru.
Aspecte economice:
Costuri totale ale proiectului 2 bilioane coroane suedeze (224 milioane EURO). Perioada de amortizare 6,5 ani.
Sursa Boliden
An
Anod de cupru Manipulare/depozitare material, cuptor de cuva, convertor, linie de anozi. 50000 t/a 1990 1100 1300 Anod de cupru Manipulare/depozitare material, cuptor 80000 100000 electric, convertor, linie de anozi. t/a 1991 1250 1400 Anod de cupru, Manipulare/depozitare material, cuptor TBR, 60000 t/a linie de anozi.* Nota. * Conceptul tehnic este diferit de procesul folosit acum la Metallo chimique and Elmet. Costurile indicate sunt pe an fara a fi fost luate n considerare variabilitatea sau regularizarile! Costurile originale erau n $ i au fost schimbate cu 1EURO=1,06$. Sursa industia de cupru tm 92, Cooper Expert group 1998.
Costuri instalate EURO per t/a capacitate de producie 1990 1300 1500
Fabricare Seciuni de linie incluse produs i proiectare Capacitate t/a
Tabelul I.3: Turnatorie secundara de cupru
398
Annexes
An
1976 1987 1990 1993 1994 1996
Costuri instalate EURO per t/a Capacitate de producie 470
Produs realizat i proiectat Capacitate n t/a
Includerea seciilor de linii
550 600 400 450 450 480 650 400 450
Catod de cupru 380000 t/a Catod de cupru 40000 t/a Catod de cupru 180000 t/a Catod de cupru 150000 t/a Catod de cupru 280000 t/a Catod de cupru 200000 t/a
Concept de proces convenional cu platform de comutare i macanizare. Concept ISA de proces cu catozi permaneni. Concept ISA de proces cu catozi permaneni. Concept ISA de proces cu catozi permaneni. Dispozitiv de adaptare/expansiune a unei rafinrii existente bazat pe conceptul Kidd Creek cu catozi permaneni. Concept ISA de proces cu catozi permaneni.
Not. Indicaiile de cost sunt date pe an, fr luarea n considerare a variaiilor de pre sau a ajustriilor ! Costurile originale au fost n $ i au fost convertite folosindu-se rata de 1EURO=1,06$.
Tabel I.4: Rafinarie electolitica de cupru Sursa industrie de cupru [tm 92, Copper Expert Group 1998] An Costuri instalate EURO per t/a Capacitate de producie 1992 180 200 Produs realizat i proiectat Capacitate n t/a Includerea seciilor de linii
1995 1995
280 320 290 330
srm de cupru 220000 t/a srm de cupru 80000 t/a srm de cupru 80000 t/a
Linie continu cu vergea de tip Southwire cu cuptor cu cuv pentru topire. Linie continu cu vergea de tip Southwire cu cuptor cu cuv pentru topire. Linie continu cu vergea de tip Contirod cu cuptor cu cuv pentru topire.
Not. Indicaiile privind costurile sunt date pe an fr a fifost luate n considerare variaiile sau ajustrile ! Costurile originale au fost convertite folosindu-se rata de schimb 1EURO=1,06$.
Tabel I.5: Instalatie productie de sarma de cupru Sursa industia de cupru [tm 92, Copper Expert Group 1998]
399
Annexes
I.3
Costuri specifice de instalare pentru procesul primar i secundar de aluminiu
Topitorii primare de aluminiu
Urmatoarele cote sunt date de costuri pentru corecie, care sunt identificate ca posibile aciuni pentru mbunatairea unei uzine existente sau pentru o uzina moderna noua. Preardere prelucrata lateral (SWPB) la Point Feeder Prebaked (CWPB-pf): pe capacitate anuala tone de producie Preardere prelucrare central la la punctul de preardere la alimentare: pe capacitate anuala tone de producie Buton vertical Soderberg (VSS) la punctul de preardere la alimentare: pe tona anuala de producie VSS convenional pentru VSS modernizat: pe tona anuala de capacitate de producie Noi Point Feeder Prebaked ( laturi verzi ): pe tona anuala de capacitate de producie 400 1000 100 200 2500-4000 100- 250 4000-5000
Conversia SWPB sau VSS la Point Feeder Prebaked nu poate fi realizata n cele mai multe cazuri, la un standard comparabil, cu o noua linie PFPB. Costurile de operare pentru o topitorie primara depind n totalitate de factorii prezentai mai sus i, potrivit rapoartelor de la diferii consultani, vor fi n cota de 950-1500 EURO pe tona exclusiv costurile de capital. Costurile de investiii mpentru echipamentul de revenire va depinde iar de condiiile specifice sitului, atta vreme ct acesta va determina o extindere cu echipament adiional i va lucra n completare la echipamentul de instalaie actual. Pot fi oferite urmatoarele cote. Unitate de spalare uscata: 150 250 pe tona anuala de producie 40 70 pe tona anuala de producie
Spalator SO2 cu apa de mare pentru gaze de cuva: Spalator SO2 alcalin pentru gaze de cuva:
100 200 pe tona anuala de producie
Date privind costurile pentru o topitorie secundara Costuri pentru echipamentul de proces: Cuptor rotativ:
15 60 pe tona an
Costuri echipamente de revenire: Sistem de filtru cu saci: Sistem de filtru ceramic: 30 75 per year tonne < 30 pe tona an
400
Annexes
Utilizare de sistem pompare metal ntr-o topitorie secundara.

Descriere:
Cuptor cu reverberaie cu cavitate laterala, cavitate de ncarcare i sistem de metal pompat.
Beneficii de mediu principale:
Posibila eliminare de flux salin. O cota (cantitate) de materii prime dect simplu cuptor cu reverberaie, captura mbunataita de gaze de cuptor.
Date operaionale:
mbunataire de producie de la 83% la 88%, reducere la costurile de energie.

Aspecte economice:
Costul (n 1997) a 30 tone cuptor i sistem EMP: 1.800.000 lire sterline (2,73 milioane EURO) Costuri economisibile estimare (energie, debit mbunatait, economie de flux i tratament): 832.000 lire sterline (1,26 milioane EURO) pe an. Amortizare 2,2 ani. Costuri de sistem pompare i cavitate de ncarcare: aprox. 300.000 lire sterline (456.000 EURO).
Aplicabilitate::
Cuptoare noi i mbunataite.

Exemplu de instalatii:
Belgia i Marea Britanie

Literatura de referinta:
[tm 123, ETSU 1998. tm 122, McLelan 1998]
401
Annexes
I.4
Costuri de investii specifice pentru procese Pb-Zn
Urmatoarele tabele ofera cateva date privitoare la turnatoriile primare si secundare de plumb pentru uzine electrolitice de zinc ca si pentru cuptoare cu cuva Pb-Zn, pentru un cuptor waelz o uzina de fum si uzine de H2SO4. Costurile sunt date in US $ pe t/a metal produs. Din nou rata de schimb locala este foarte importanta,si depinde de timp (moment). Datele prezentate includ: - anul in care au fost evaluate cifrele de cost: - volumul de livrare; - marimea turnatoriei; - costurile specifice de investitie pe tona de metal; In cazul cuptoarelor cu cuva de Pb-Zn, costurile de investitie sunt legate atat de producti de Zn cat si de productia totala de Zn+Pb.Costurile arata doar ordinea de marime pentru asemenea investitie.
13.3.1 Costuri de
instalare euro per t/functie de capacitate de productie 1980 660
Produs realizat si proiectat. Capacitate in tone (t/a)
Sectiile componente ale uzinei
100000 t/a Pb 60000 t/a Pb 30000 t/a Pb 100000 t/a Pb 30000 t/a Pb 100000 t/a Pb
1990 1990 1997 1997 1997
400 635 625 330 145
Masina de aglomerare,furnal cu cuva,acid sulfuric, rafinare plumb Secundar, separare mase plastice, topire, turnare, rafinare plumb Secundar, separare mase plastice, topire, rafinare plumb, (acelasi ordin de marime pentru sisteme CX) Uzina QSL,acid sulfuric, fara rafinare de plumb(procesele Kivcet si TBRC trebiue sa prezinte costuri de investitie similare) Cuptor cu cuva secundar, rafinare plumb Rafinare plumb
Tabelul I.4: Procese in industia plumbului [tm 120, TU Aachen 1999]
402
Annexes
An
1980 1996 1997
Costuri instalate E per t/an capacitate productie 1580
Produs realizat si proiectat Capacitate in t/an
Inclusiv sectiunile uzinei
100000 t/a Zn 100000 t/a Zn 100000 t/a Zn
1530 1450
Calcinare, solubilizare,(lixiviere),purificare, electroliza, uzina H2SO4, turnatorie Calcinare, solubilizare,(lixiviere),purificare, electroliza, uzina H2SO4, turnatorie Calcinare, solubilizare,(lixiviere),purificare, electroliza, uzina H2SO4, turnatorie
Tabelul I.5: Procesul zincului [tm 120, TU Aachen 1999]
An
1980 1996 1996 1997 1997 1994
Costuri instalate E per t/an capacitate productie 1550
Produs realizat si proiectat Capacitate in t/an
Inclusiv sectiunile uzinei
1380 2080 1790 2580 2800
100000 t/a Zn, 40000 t/a Pb 100000 t/a Zn, 40000 t/a Pb 100000 t/a Zn 100000 t/a Zn, 40000 t/a Pb 100000 t/a Zn 85000 t/a Zn, 35000 t/a Pb
Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn Sinterizare-calcinare,ISF, uzina H2SO4, rafinare Zn
Tabelul I.6: Procesul zinc si plumb [tm 120, TU Aachen 1999]
An
1980 1997
Produs realizat Costuri Inclusiv sectiunile uzinei si proiectat instalate E Capacitate in per t/an t/an capacitate productie 480 21000 t/a oxid Cuptor waelz , racitor, filtru. waelz 415 20000 t/a slam Uscare, fum, boiler de incalzire a deseurilor, PSA, filtru
Tabelul I.7: Reziduuri de zinc [tm 120, TU Aachen 1999].
403
Annexes
I.5
I.5.1
Informatii despre cost privind tehnicile de reducere

Reducerea poluarii aerului in industria cuprului
Tehnicile aplicate pentru purificarea gazelor eliminate si a gazelor de ventilare din operatiunile pentru cupru sunt directionate spreeliminarea materiei gazoase si a particulelor incluzand SO2 si SO3. Exemple pentru sistemele/echipamentele de purificare a gazului aplicate pe scara larga sunt: Purificare de gaz uscata:Precipitator electrostatic (EP), filtru cu tesatura (filtru sac), filtru de tip caseta, filtre ceramice,etc.
Urmatoarele date sunt prezentate pentru boiler de incalzire a deseurilor, EP-uri fierbinti si umede,racire si purificare de gaz.
Datele pentru uzinele de acid sulfuric sunt date mai tarziu.

Aplicatii:Cuptor deTurnare Boiler de incalzire a deseurilor Baza de proiect: Temperatura gaz Intrare: Iesire: Flux de gaz Productie de abur Costuri totale instalate Milioane Euro
Tabelul I.8: Racire indirecta de gaz- Recuperare de energie
1300 1350 C 300 400 C 100000 Nm/h 35 t/h

7.0 8.0
404
Annexes
Aplicatie:Turnatorie SO2- purificarea gazului Cuptor cu scanteie EP Cuptor cu scanteie EP
Baza de proiectare: Temperatura de operare: Flux de gaz Intrare praf Iesire praf Eficienta Caracteristici EP: Costurile totale ale echipamentelor: Milioane Euro Consum principal: Electricitate
300 400 C 43000 Nm/h 10 - 20 g/Nm 150 - 200 mg/Nm 99.9% 4 campuri, 3000 m2, arie de colectare, unitate singulara.
1.0*)
300 400 C 61000 Nm/h 10 15 g/Nm 200 - 300 mg/Nm 99.8% 3 campuri, 4800 m2 arie de colectare, unitate singulara
2.0*)
250 kW instalati
400kW instalati
Note.*) Munca civila, ridicare etc., excludere: Pentru costuri de instalare aprox. 80100% trebuie completate.
Tabelul I.9: Purificare uscata EP de gaz SOURCE: Lurgi Umwelt GmbH
Compartiment cu saci, filtru cu tesatura

Aplicatie: Baza de proiectare: Temperatura de operare: Flux de gaz Iesire praf Costuri totale instalate: Milioane Euro Consum principal: Electricitate altele Cuptor cu cuva, convertizor si cuptor cu anozi TBRC Racitor si filtru cu tesatura
~ 100 C 750000 Nm/h < 10 mg/Nm

20 *)
~ 100 C 730000 Nm/h < 10 mg/Nm

14 **)
~ 100 C 70000 Nm/h < 10 mg/Nm

2 2.5 ***)
2.5 - 3 kWh/1000 Nm 1 g/Nm lime ****)
23 kWh/1000 Nm
1.5 4 kWh/1000 Nm
Note.*)Inclusiv canalizare si stiva.**) Fara munca de canalizare si stive.***) Costuri totale instalate cu racitor de gaz si stive.****) Pentru curentul de gaz pentru cuptorul cu anozi.
Tabelul I.10: Filtre cu tesatura [tm 92, Copper Expert Group 1998]
405
Annexes
Precipitator electrostatic uned pentru tratament de gaz cu SO2 Doua EP-uri umede in linie Tip: Purificare de gaz finala cu SO2 pentru Aplicatie: tratament ulterior Baza de proiectare: 27 C inlet Temperatura de operare 88.00 Nm/h Flux de gaz Eficienta de precipitare 99% pentru 99% Praf 99% Arsenie H2SO4 Costuri totale de suplimentare a echipamentului: 2.0 *) Milioane EURO Consum principal: Electricitate 112 kW
Nota. *) Munca civila, ridicare, etc.excluse; pentru costurile de instalarese adauga ~60-80%.
Tabelul I.11: Purificare de gaz EP-umeda SOURCE: Lurgi Umwelt GmbH
Racire umeda de gaz si Sistem de purificare pentru gaze de turnatorie Sistem: Purificare umeda de gaz Sectie de racire umeda de pentru gaz de cuptor SO2 gaz si de purificare pentru combinarea in cuptor a SO2 si a gazelor de convertizor Echipament de sistem: 1 spalator radial de flux, 2 2 spalatoare radiale de flux, EP-uri in linie cu 2000m2 3 linii cu 2 EP-uri umede in arie totala de colectare, linie cu 7000m2 arie de racitor de acid, si pompe de colectare, racire acid si circulare a acidului, un turn pompe de circulare a de racire, 900m3/h suport de acidului, 2 turnuri de racire, suport de 2200m3/h circulatie de racire. circulatie de racire Baza de proiectare: Temperatura de operare 390 C intrare,35 C racire 370 C intrare, 27 C iesire 250000 Nm3/h 96000 Nm3/h Flux de gaz Precipitare eficienta 96-97% 96-97% pentru: 99.0% 99.0% Praf >99.5% >99.5% Arsenic Ceata (negura) Costuri de 7.5-8 *) 16-17 **) suplimentare a echipamentelor: Milioane EURO Consum de electricitate 828 kW 1250 kW
406
Annexes
Nota. *) Munca civila, ridicare etc. excluse; pentru costurile de instalare va trebui sa se suplimenteze cu ~ 60-80% **) Munca civila, ridicare etc. excluse: pentru costurile de instalare vor trebui adaugate aproximativ 70-100%
Tabelul I.12: Curatare gaz cu EP umeda SOURCE: Lurgi Umwelt GmbH
407
Annexes
Urmatoarele informatii de pret sunt redate pentru sisteme de revenire folosite in procesele secundare de cupru si sunt oferite de catre Austria. Costurile sunt date in silingi austrieci (ATS) si Euro;sunt date si costuri de investitii specifice site-ului si costuri de operare si evacuare [tm 160, Winter Cu 1999].
Instalatie de postardere regenerativa cu reactor si filtru cu saci pentru tratarea gazelor de iesire dintr-un cuptor cu cuva. Informatii de incepere, introducere: Volumul gazului de esapament (eliminare) de 20000 Nm3/h.
Cantitate de metal produsa 18000t/a Cupru negru. Ore de operare 6300 h/a.
Costs ATS/t metal (/t metal)
Informatii de iesire: <0.1 ng/Nm3 PCDD/F Descriere: Postarzator instalat dupa tratare cu filtru de tesatura 20000 Nm3/h de gaz fara praf cu o reducere de 98% pentru dioxine. Factori de incepere pentru consumul annual. Costuri de investitii (mil. ATS) Numar de ani 12 +/-20% Rata de interes (%) Rambursare anuala inclusiv interes ( mil. ATS/a) 15 Costuri de investitii proportionale inclusiv interesul 6
1.24
68.64 (4.99 /t) Intretinere + uzura normala (% din costurile de investitie = 0.24 mil. ATS/a) Costuri proportionale Combustibil de suport MJ/t Consum energie electrica (kWh/t) si 0.9 ATS/kWh Costul total
2
13.33 (0.97 /t)
1342 13.5
80.52 12.15 ~ 175 (12.72 /t)
Tabelul I.13: Postarzator, reactor si filtru cu tesatura Sursa: - Austrian cost data in [tm 160, Winter Cu 1999]
408
Annexes
Postarzator pozitionat intre un cuptor cu cuva si un boiler de incalzire a deseurilor. Date introduse: Volumul gazului eliminat (esapat) de 20000 Nm3/h Descriere: 98% indepartare de dioxine
Cantitate de metal produsa 18000t/a Cupru negru. Ore de operare 6300 h/a. Costuri ATS/t metal (EURO/t metal). 8 +/-20% 15 6 0.82
45.76 (3.33 /t)
Factori de introducere pentru consumul annual. Costuri de investitii (mil. ATS) Numar de ani Rata de interes (%) Rambursare anuala inclusiv interes ( mil. ATS/a) Costuri de investitii proportionale inclusiv interesul
Intretinere + uzura normala (% din costurile de investitie ) Costuri proportionale Consum de combustibil de suport MJ/t Consum energie electrica (kWh/t) Costuri totale
2
8.89 (0.65 /t)
1304 16.0
78.24 5.4 ~ 138 (10.03 /t)
Tabelul I.14: Postarzator Sursa: - Informatii privind costurile in Austria [tm 160, Winter Cu 1999]
409
Annexes
Proces de desulfurizare la umed pentru indepartarea dioxidului de sulf de pe rebuturi convertizare gaze eliminare Date introduse: Volumul gazului eliminare de 35000 Nm3/h Media la introducere SO2<50 mg/Nm varf 4000 mg/Nm3 Date de iesire: Medie anuala SO2<50 mg/Nm3 varf <200 mg/Nm3 Descriere:
Quantity of metal produced 12000 t/a raw copper Operating hours 1200 h/a
Costuri ATS/t metal (EURO/t metal).
Factori de introducere pentru consumul annual. Costuri de investitii (mil. ATS) Numar de ani Rata de interes (%) Rambursare anuala inclusiv interes ( mil. ATS/a) Costuri de investitii proportionale inclusiv interesul
25 15 6 2.54
214.51 (15.59 /t)
Intretinere + uzura normala (% din costurile de investitie ) Costuri proportionale Costuri pentru CaO Kg/t la 1 ATS/kg. Costuri de evacuare a ghipsului kg/t la 0.2 ATS /kg Consum energie electrica (kWh/t)
41.67 (3.03 /t)
6.74 22.99 16.39
6.74 4.6 14.75 ~ 282 (20.49 /t)
Costuri totale
Tabelul I.15: Desulfurizare umeda Sursa: - Costuri austriece in [tm 160, Winter Cu 1999]
410
Annexes
Proces semiuscat de desulfurizare pentru reducerea dioxidului de sulf dintr-un cuptor cu anozi. Date introduse: Volumul gazului eliminare de 80000 Nm3/h Salt de presiune 20 mbar. SO2 ~ 500 mg/Nm3 Date de iesire: SO2~50 mg/Nm3 ,95% reducere de PCDD/F Descriere: Factori de introducere pentru consumul annual. Costuri de investitii (mil. ATS) Numar de ani Rata de interes (%) Rambursare anuala inclusiv interes ( mil. ATS/a) Costuri de investitii proportionale inclusiv interesul
Quantity of metal produced 60000 t/a anode copper Operating hours 7000 h/a
30 +/- 20% 15 6 3.09

51.48 (3.74 /t)
Intretinere + uzura normala (% din costurile de investitie ) Costuri proportionale CaO Kg/t Cu Carbon kg/t Cu Aer de combustie Evacuare kg/t Cu Consum energie electrica (kWh/t)
3
15 (1.09 /t)
7.35 1.87 23.33 13.42 14.08
7.35 6.53 3.97 26.83 12.67 ~ 124 (9.01 /t)
Costuri totale
Tabelul I.16: Semi-dry scrubber Source: - Austrian cost data in [tm 160, Winter Cu 1999]
411
Annexes
Filtru final de carbon pentru productia de cupru negru. Date de ncepere Volum gaz eliminare 20000Nmc/h Salt(cadere) de presiune 25mbar Date de iesire PCDDD/F<0,1mg/Nmc Descriere
Cantitate de metal produsa 18000t/a cupru negru Ore de operare 6300h/a
Costuri ATS/t metal (Euro/t metal)
Factori de ncepere pentru cheltuieli anuale
Costuri de investiii Numar de ani Rata de interes (%) Rambursare anuala incl. interes(Milion ATS/a)
Costuri proporionale de investiie incl. interes Intretinere+uzura normala (%din costurile de investitie) Costuri proportionale
12 15 6 1.24
68.64 (4.99 /t)
2
13.33 (0.97 /t)
Consum si evacuare a carbonului activat kg/t la 6,5 ATS/kg Consum de energie electrica (kWh/t) la 0,9 ATS/kwh Costuri totale
1.4 17.51
9.1 15.76 ~ 107 (7.78 /t)
Tabelul I.17: Filtru de carbon activ Sursa :- Date de cost austriace [tm 160, Winter Cu 1999]
412
Annexes
Reducere selectiva catalitica pentru reducerea oxizilor de nitrogen. Data de incepere: Volum de gaz de eliminare (esapament) 20000Nmc/h Data de iesire: NOx100/Nmc,98% reducere de PCDD/F Descriere Costuri ATS/t metal (Euro/t metal)
Cantitatea de metal produsa 18 000 t/a cupru negru Ore de operare 6300 h/a
Factori de incepere pentru cheltuieli anuale
Costuri de investitii Numar de ani Rata de interes Rambursare anuala incl. interes
Costuri proportionale de investitie incl. interes Intretinere+ uzura normala (% din costurile de investitie) Costuri proportionale
10 15 6 1.03
57.2 (4.16 /t)
2
11.11 (0,81 Euro/t)
Cost pentru amoniac kg/t la1,8ATS/kg Inlocuire catalizator mc/a la 200 000ATS/mc Energie pentru reincalzire MJ/t la60ATS/GJ Consum de energie electrica (kWh/t) la 0,9 ATS/kWh Costuri totale
2.07 0.5 284 19.03
3.73 5.56 17.01 17.13 ~ 112 (8.14 /t)
Tabelul I.18: SCR Sursa: - Date de cost austriece [tm 160, Winter Cu 1999]
413
Annexes
I.5.2
Reglarea aerului-industria de aluminiu
Urmatoarele costuri sunt date pentru sisteme de revenire in procesele secundare de aluminiu si sunt oferite de Austria. Costurile sunt date in silingi austrieci si euro, in-vestitii specifice sitelui,costuri de evacuare si operare [tm 145, Winter Al 1998].
Proces de flux simplu prin inspectie folosindu-se un filtru cu tesatura Data de incepere : Volum al gazului de esapare de 40 000Nmc/h continand ~600mg/Nmc praf ,500 mg SO/Nmc,300mgHCL/Nmc si 50mgHF/Nmc Date de iesire :<5mg/Nmc praf<300mg SO2,<30mgHCl/Nmc si 5mgHF/Nmc. Descriere
Cantitatea de metal produsa 40 000 t/a Al Ore de operare 5 500h/a
Costuri ATS/t metal (Euro/t metal)
Factori pentru cheltuieli anuale Costuri investitii (Milion.ATS) Numar de ani Rata de interes(%) Rambursare anuala (Milion ATS/a) Costuri proportionale de investitii incl. interes Intretinere+uzura normala (% din costurile de investitii) Costuri proportionale
15 15 6 1.54
38.61 (2.81 /t)
3
11.25 (0.82 /t)
Consum de CaO (kg/t metal)_ Consum de energie electrica (kWh/h) Costuri pentru tehnologie Evacuare pe filtru de praf (kg/t metal)
Costuri totale
22 102 35 - 60
22 14.03 86 (6.25 /t) 70 - 240 (5.09 - 17.44 /) ~ 156 - 326 (11.34 23.69 /t)
Tabelul I.19: Scruber uscat si filtru de tesatura [tm 145, Winter Al 1998]
Gama costurilor totale este influientata de variabilitatea costurilor de evacuare pentru filtrele de praf.Acest factor este o variabila semnificativa in U.E.
414
Annexes
Proces de reducere semi-uscata prin utilizarea absorbatorului prin pulverizare,filtru cu tesatura si recircularea prin absorbtie
Cantitatea de metal produsa Data de introducere ;40 000t/a Al Volum de gaz de esapare de 400000 Nmc/h-, ~600mg/Nmc praf,1000 mg SO2/Nmc, 300mgHCL/Nmcsi 50 Ore de operare 5500h/a mg HF/Nmc Date de iesire:<5 mg/Nmc praf<200 mg SO2/Nm,<10mgHCl/Nmc <1mgHF/Nmc si <0,1mg PCDD/F/Nmc Descriere Costuri ATS/t metal (Euro/tmeta l) Factori de incepere pentru cheltuieli anuale Costuri de investitie(Million.ATS) Numar de ani Rata de interes(%) Rambursare anuala incl. interes (Million. ATS/a)
Costuri proportionale de investitie incl. interes Intretinere +uzura normala (%din costurile de investitie) Costuri proportionale
20 15 6 2.06
51.48 (3.74 /t)
3
15 (1.09 /t)
Consum de CaO(kg/t metal) Consum de carbon activat (kg/t metal) Consum de energie electrica (kWh/h) Costuri de tehnologie Evacuare a filtrului de praf
Costuri totale
22 1 110 35 - 60
22 3.5 15.13 107.11 (7.78 /t) 70 - 240 (5.09 - 17.44 /t) ~ 180 - 350 (13.08 25.44 /t)
Tabel I.22 : Scrubar semi-uscat si filtru textil [tm 145, Winter Al 1998]
Valoarea costurilor totale este influientata de variabilitatea costurilor de evacuare pentru filtrul de praf. Acest factor va fi o variabila importanta in U.E.
415
Annexes
Proces semi-uscat de reducere folosind absorbtie cu pulverizare, filtru cu tesatura si recirculatie cu absorbtie pentru gaz liber dioxid de sulf. Date de incepere:Volumul gazului de esapare 40000Nm3/h,.600mg/Nm3 praf Date de iesire: <5mg/Nm3 praf.<0.1ng PCDD/F/Nm3 Descriere
Quantity of metal produced 40000 t/a Al Operating hours 5500 h/a
Date de incepere pentru cheltuieli anuale Costuri de investitie Numar de ani Rata de interes Rambursare anuala incl. Interes Costuri proportionale de investitie incl. interes
14 15 6 1.44
36.04 (2.62 /t)
Intretinere si uzura normala ( % din costurile de investitie) Costuri proportionale Consum de NaHCO3 ( Kg/t metal) la 3 ATS/Kg Consum de energie electrica ( kWh/h) la 1 ATS/kWh
3
10.5 (0.76 /t)
12 110
36 15.13 97.67 (7.1 /t) 15 - 30 (1.09 - 2.18 /t) ~ 110 - 130 (7.99 - 9.45 /t)
Costuri de tehnologie Evacuare de filtru de praf Costuri totale 15 - 30
Tabel I.23-Frecator semiuscat si filtru cu tesatura [tm 145, Winter Al 1998]
Gama costurilor totale este influentata de varietatea costurilor de eliminare a pulberilor din filtre. Acest factor este emnificativ variabil pentru U.E. In acest caz particular pulberile sunt constituite din bicarbonat de sodiu si clorura de sodiu si se preteaza pentru procesare in procedee de recuperare a sarurilor.
416
Annexes
Procese umede folosind precipitator electrostatic si spalator Date de incepere:-volum al gazului de esapare Volum de metalm produs 40000Nm3/h600 mg praf/Nm3 SO2, 300 maHCl Nm3 si 50 mg 40000t/a Al Ore de operare 5500 h/a HF/Nm3 Date de iesire:- 5-15 mg praf/Nmc3, <50 mg SO2/Nmc3, <5mg HCl/Nm3 si < 1 mg HF/ Nm3. Costuri ATS/t metal (/t metal)
Factori de incepere pentru cheltuieli anuale Costuri de investitie Numar de ani Rata de interes (%) Rambursare anuala incl. Interes Costuri proportionale de investitie incl. Interes
17 15 6 1.75 43.76 (3.18 /t)
Intretinere + uzura normala (% din costurile de investitie) Costuri proportionale Consum de apa ( m3/ t metal) Consum de Ca O ( Kg/t metal) Consum de energie electrica ( KWh/h)
2
8.5 (0.62 /t)
0.3 11 90
1.5 - 9 11 12.38 77.14 84.64 (5.61 - 6.15 /t) 20 - 140 (1.45 10.17 /t) 22.5 - 45 (1.64 - 3.28 /t) ~ 120 - 270 (8.72 - 19.62 /t)
Costuri tehnologice
Evacuarea filtrului de praf ( Kg/t metal) Evacuarea reziduurilor lichide neutralizate

Costuri totale
10 - 35 15
Tabelul I.20: Scruber umed EP [tm 145, Winter Al 1998]
Nivelul acestor costuri este influentat de varietatea costurilor de elimenare a pulberilor filtrate si slamurilor. Acest factor este variabil in U.E.
417
Annexes
Combinatie intre procese semi-uscate cu serii de frecare/spalare folosindu-se un absorbator cu pulverizare si filtru cu tesatura
Cantitate de metal produs Date introduse:Volum de gaz de esapare 40000Nm3/h, 600mg/Nm3 praf, 1000 40000t/a Al. Ore de operare 5500h/a. SO2/Nm3, 300mg HCl/Nm3 si 500 mg HF/Nm3.. Date de iesire:<5 mg praf/Nm3, =50 mg SO2/Nm3, <5 mg HCl/Nm3,<1mg HF/Nm3 si reducere de dioxine pana subn 0.1 ng/N m3 Costs ATS/t metal (/t metal) Factori de introducere pentru cheltuieli anuale Costuri de investitii 22 Numar de ani Rata de interes (%) 15 Rambursare anuala inclusiv interes Costuri proportionale de investitie inclusiv interes 6 2.27
56.63 (4.16 /t)
Intretinere + Uzura normala (% din costurile de investitie) Costuri proportionale Consum CaO ( Kg/t metal) Consum de carbon activ ( Kg/t metal) Consum energie electrica (KWh/h)
3
16.5 (1.2 /t)
11 1 160
11 3.5 22 109.63 (7.97 /t) 50 - 200 (3.63 - 14.53 /t) ~160 - 310 (11.63 - 22.53 /t)
Consum de tehnologie Evacuare a filtrului de praf ( Kg/t metal)

Costuri totale
25 - 50
Tabelul I.21: Scruber semi-uscat si filtru cu tesatura [tm 145, Winter Al 1998]
Nivelul acestor costuri este influentat de varietatea costurilor de elimenare a pulberilor filtrate si slamurilor. Acest factor este variabil in U.E.
418
Annexes
I.5.3
Instalatii de productie a acidului sulfuric

Sectie de racire si purificare a aerului. Uzina de acid sulfuric. Contact dublu. Aplicat la o turnatorie de cupru Sistem de racire si purificare a aerului. Racire de aer umed si sectie Racire de aer umed si sectie : de purificare pentru SO2 de purificare pentru SO2 combinat cu gaz de cuptor combinat cu gaz de cuptor si gaze de convertizor si gaze de convertizor
Echipament suplimentar:
Doua frecatoare radiale de flux, trei linii cu EP-uri umede in linie, racitor de acid si pompe de recirculatie a acidului, doua tuirnuri de racire, 2200 m3/h circulatie de racire
Uzina de acid contact
Un frecator cu jet inversatk, un turn de racire, trei linii de prima etapa cu EP-uri umede, doua linii de etapa cu EP-uri umede, racitor de acid, instalatie de stripare ( curatire) SO2, pompe de circulatie a aerului, doua turnuri de racire. 6-24 m3/h apa uzata de acid slab Uzina H2SO4 cu catalizator Uzina H2SO4 cu catalizator dublu. dublu
Echipament suplimentar Cablu unic, 4convertizor de Cablu unic, 5 convertizor trecere cu absorbtie dupa de trecere cu absorbtie dupa a -2-a trecere a -3-a trecere Proiectare purificare gaz de baza. Temperatura de operare. 370 C intrare, 27 C Flux de gaz. iesire Eficienta de precipitare 91000 123000 Nm/h a gazului. 96.7% Proiectare uzina contact. 91000 123000 Nm/h Flux de gaz SO2. 10 15.1% (av. 13%) Productie de conversie > 99.5% 1700 t/d SO2/SO3 H2SO4 Costuri ( milioane euro) 44 45 Consum principal *) Electricitate 75 80 kWh/t acid Ulei combustibil Gaze naturale 3 - 4 Nm/t acid Catalizator 0.02 0.04 l/t acid Munca 0.1 h/t acid
*) referinta t acid = productia nominala de design
370 C intrare, 27 C iesire 45000 115000 Nm/h 96.7% 45000 115000 Nm/h 6 11.3% > 99.5% 1350 t/d
51 52 *) 55 60 kWh/t acid 2 3 kg/t acid
0.02 0.04 l/t acid 0.1 h/t acid
Tabelul I.22: Uzina acid sulfuric in uzina de producere a cuprului Sursa Industria cuprului - tm 92, Copper Expert Group 1998
419
Annexes
An
1995 1996 1997
Uzine de acid sulfuric Topitorii de plumb/zinc Componente Costuri Euro per tona/a acid Uzina contact dublu 40
Productie de acid
800000 t/a acid 100000 t/a acid 200000 t acid 100000 t/a acid 200000 t acid
Uzina contact indepartare Hg Uzina contact indepartare Hg
dublu+ dublu+
155 120 130 100
Tabelul I.23: Uzine de acid sulfuric Source lead/zinc industry - Tm 120, TU Aachen 1999
420
Annexes
I.5.4
Sisteme de tratare a efluentilor

Neutralizarea acidului diluat intr-o uzina de acid sulfuric si alte procese pentru apele acide Echipamente de sistem: Ingrosator, containere, pompe, filtru presa Acid diluat rezultat dintr-un flux de gaz de Aplicatie: 200.000 Nmc/h Baza proiectare: Flux 32 m/h acid slab Costuri de instalare: Milioane Euro 2.5*) Consum principal: Electricitate 200 kW Solutie lapte de oxid de 15 m/h calciu (10%) 0.8 m/h H2SO4 (10% 80 kg/h FeSO4.7H2O Nota : Munca civila, ridicare, etc. excluse, pentru costurile de instalare se va adauga aprox. 80-110%. SURSA: Lurgi Umwelt GmbhH
Tabelul I.24: Neutralizarea acidului diluat
421
Annexes
ANEXA II NORME INTERNATIONALE (PRIVIRE DE ANSAMBLU)

In aceasta sectiune va fi prezentata o imagine generala asupra unor norme importante la nivel international, privind industria productiei de cupru. Normele si intelegerile internationale au fost realizate la nivele diferite. In afara de nivelul european, diferitele comitete internationale ale Natiunilor Unite precum UNEP, UNCED, UNECE, WHO, IFCS, trebuie s\de asemenea mentionate, iar implicatiile Protocolului de la Kyoto si Montreal trebuie luate in considerare. In plus OECD lucreaza in domeniul protectiei mediului. Norme importante internationale cu efect in poluare asupra diferitelor medii sunt (tm 124, DFIU Cu 1999): -
II.
6. Tratarea pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP)
Eforturile internationale pentru reducerea efectelor adverse transfrontariere ale ploilor acide asupra padurilor, ecosistemelor acvatice si asupra sanatatii umane printr-o reducere internationala coordonata a emisiilor au fost luate in 1979 prin Conventia transfrontariera pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP). Dupa revenirea ei in forta in 1983 Conventia LRTAP a fost completata prin: Protocolul de finantare pe termen lung 1984 I. II. Protocolul de la Helsinki din 1985 pentru reducerea emisiilor de sulf prin fluxuri transfrontaliere pana la cel putin 30%. Protocolul de la Sofia din 1988 privind inghetarea emisiiloir de oxizi de nitrogen III. Protocolul de la Geneva din 1991 privind controlul emisiilor de compusi organici IV. volatili. Protocolul de la Oslo din 1994 asupra reducerii continue a emisiilor de dioxid de V. sulf. VI. Protocolul de la Aarhus din 1998 privind compusii organici persistenti (POPs) si metale grele.
II.
7. Conventiile de la Basel
Conventiile de la Basel declara responsabilitatea statelor OECD privind controlul miscarilor transfrontaliere a deseurilor periculoase si a evacuarii lor. A fost adoptata in martie 1989 si a intrat in vigoare in mai 1992. In 1996, mai mult de 100 de tari alaturi de E.C. sunt parti ale conventiei. Conventiile cuprind limitele directoare tehnice pentru activitatile privind managementul deseurilor. In acest ghid tehnic materiile sunt impartite in substante cu interdictie pentru export si substante care inca pot fi exportate in statele ne-membre OECD. O decizie adoptata de tarile membre in 1994 interzice cu aplicabilitate imediata exportul din tarile OECD a deseurilor periculoase spre depozitare finala in tarile ne-membre OECD. Decizia a exclus totodata de la export materiale similare pentru reciclare si operatiuni de reconditionare, inainte de a le interzice complet in 1997.
II.3 Decizia Consiliului OECD privind circulatia transfrontaliera a deseurilor periculoase

Ca reactie la Conventia de la Basel a Natiunilor Unite, consiliul OECD a ratificat decizia consiliului C88(90). A fost propus un sistem in sir de 32 pentru a stabili controlul de aplicat pentru circulatia transfrontaliera: deseurile destinate operatiilor de reciclare, incluse pe lista verde vor circula prin statele OECD spre operatii de reciclare si sunt subiect de control aplicat normal ca in toate tranzactiile comerciale. Va exista o procedura de notificare pentru deseurile destinate reciclarii incluse pe lista galbena si deseurile destinate reciclarii de pe lista chihlimbarie sau lista rosie vor fi obiectul unor controale mai stricte sau mai riguroase.
Annexes
II. 4 Protectia mediului acvatic

Exista mai multe activitai internationale care se refera la protectia mediului acvatic. Cele mai importante sunt cele ale Comisiei Oslo Paris (OSPAR COM) pentru protectia mediului maritim in Marea Nordului si in partea nordestica a Atlanticului si Comisia de la Helsinki a tarilor frontaliere a Marii de Est (HELCOM) pentru protectia mediului maritim. In completare exista mai multe intelegeri internationale privind prevenirea poluarii in principalele mari europene (Conferinta de protejare a Marii Nordului), lacuri europene (Bodensee) si rauri (ex. Rinul IKSR, Elba IKSE, Dunarea IKSD, Oder IKSO). De exemplu exista doua intelegeri internartionale datand din 1978 cu privire la prevenirea poluarii Rinului cu referire la contaminarea chimica si la cloruri.
II.
5. Sistemul global de monitorizare a mediului (WHO/UNEP)

UNEP si WHO deruleaza programe de monitorizare a poluarii mediului (Global Environment Monitoring System) pentru calitatea aerului in zona urbana, hrana, aprecierea expunerii umane si apa. Obiectivele definite ale GEMS la inceputul lor sunt: intarirea monitorizarii si capacitatilor de apreciere in tarile participante. I. Cresterea exactitatii si a comparabilitatii datelor si informatiilor privoind protectia II. mediului. Realizarea la varf a unor intelegeri pe regiuni sau globale in domenii alese si III. compararea informatiilor de mediu la nivel global
423
Annexes
II.
Contaminant
6. Valori limita in statele membre

Country Industry Unit Limit value5) 10 20 10 2.5 20 10 30.0 5 25 50.0 2.0 50 50 10 150 150 300 300 20 250 0.1 7
Dust
Belgium France Germany Netherlands
Norway Spain
Sweden
Pb Other non-ferrous Zn/Pb pyro Zn/Pb pyro Non-Ferrous Pb Zn Sn General Ind. Zn Cu, Ni Zn Pb (general) Pb (refining) General Ind. Cu smelting Cu refining Cu hydrometallurgy Cu, Pb,Zn Cu, Pb,Zn Cr-Ni-Pb-Zn Cr-Ni, Pb-Zn Zn/Pb pyro All Cu, Pb,Zn Zn/Pb pyro All Non-Ferrous Cu Non-Ferrous Zn, Cu, Pb All All All Non-Ferrous Cu smelting Cu refining Cu hydromet. Zn, Cu, Pb
mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h kg/h mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 t/y kg/t feedmat t/y kg/h mg/Nm3 t/y kg/h mg/Nm3 mMg/Nm3 kg/h mg/Nm3 t/y mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 t/y
Arsenic
France Germany Sweden France Germany Netherlands Norway Spain Sweden Germany Germany Germany Spain Sweden
0.01 11) 8 0.2 0.16) 0.2 2.0 17.0 0.8 11) 51) 53) 4) 5 150 300 300 10
Cadmium
Cobalt Chromium Copper
Tabelul continued on following page.
424
Annexes
Contaminant
Country
Industry
Unit
Limit value5)
Mercury
France Germany Sweden Germany Germany France Germany Spain Sweden Germany Sweden Germany Germany Netherlands Germany Germany France Sweden
Manganese Nickel Lead
Antimony Selenium Tin Tellurium Thallium Zinc
Zn/Pb pyro All Zn, Cu, Pb Cr, Ni, Pb, Zn All All Zn/Pb pyro Zn/Pb pyro All Pb (flow < 300 m/min) Pb(flow > 300 m3/min) Zn, Cu, Pb All Zn, Cu, Pb All All Non-Ferrous All All Zn/Pb pyro Zn, Cu, Pb
kg/h mg/Nm3 t/y g/t feed mat mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h t/y mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 t/y mg/Nm3 t/y mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h t/y
0.01 0.22) 0.35 0.4 53) 11) 0.53) 50 5 80 10 30 53) 8 11) 53) 5 11) 0.22) 0.15 40
Tabel II.1: Poluarea atmosferica Limite de emisie pentru praf si contaminanti metalici. (tm 026, OSPARCOM 1998)
In Germania: I. II. III. IV. V. Suma de Arsen, Cobalt, Selenium, Crom (VI) si Tellurium nu poate depasi 1 mg/Nmc. Suma de Cadmiu, Mercur si Taliu nu trebuie sa depaseasca 0,2 mg/Nmc. Suma Pb, Crom total, Mangan, Cupru, Antimon, si altele nu trebuie sa depaseasca 5 mg/Nmc. Turnarea unui catod de cupru intr-un cuptor: emisia de cupru sa nu fie mai mare de 10 mg/Nmc. Pentru acordarea cu valorile limita se aplica urmatoarele reguli: Nici o medie zilnica sa nu depaseasca valoarea limita; A. 97% din media de jumatate de ora sa nu depaseasca 120% din valoarea B. limita; C. Nici o medie de jumatate de ora sa nu depaseasca 200% a valorii limita.
Valoarea limita de emisie pentru cadmiu si compusii sai a fost redusa la 0,1 mg/Nmc (daca masa fluxului este 0,5 g/h sau mai mare) la cea de a 39 Conferinta a Ministerelor Federale ale Mediului din 21/22 noiembrie 1991
Contaminant
Industry
Total particulate matter
Zn, Pb Ni (carbonyl process) Ni (other processes) Zn, Pb Zn, Pb Zn, Pb Zn, Pb
Abated release concentration (mg/Nm3) 10
Pb As + Se + Te Sb + Cu + Sn Cd + Hg + T1
30 10 2 1 2 0.5
425
Annexes
(Addendum): Poluarea atmosferica Nivele posibil de atins pentru eliberare pentru o uzina noua folosind BAT(UK) [tm 026, OSPARCOM 1998]
Component
NE-Metallverordung BGBI.II 1/1998 Concentration mg/Nm3
Dust Total Corg of which Benzo() pyrene SO2 CO NO2 Emission in vapour Pb, Zn, Cr (except Cr or particulate form VI), Cu, Mn, V, Sn Cu As, Co, Ni, CrVI, Se, Te Cd, Be, Hg, Tl of which: Cd Be + Hg
Anexa 2 - Valoarea limita a emisiilor in Austria
20 50 0.1 300 (1,2) 500 (3) 100 (1) 175 (2) 250 (3) 250 (1) 350 (2) 500 (3) 5 in total 10 (7) I in total 0.2 in total 0.05 0.1
426
Annexes
Compound
Country
Industry
Unit
Limit value4)
Sulphuric acid mist Sulphur dioxide
Norway Spain Sweden Belgium France Netherlands Norway Spain Sweden Netherlands Germany*
Sulphur trioxide Sulphur dioxide +
Chloride Chlorine Hydrochloric acid
Norway Norway Germany* Germany* Norway Spain Germany* Germany*
Nitrogen oxides Carcinogenic substances Organic substances
Germany*
Cu, Ni Non-ferrous Zn, Cu, Pb Non-ferrous Zn/Pb pyro Zn/Pb pyro Zn Cu, Ni Cu Non-Ferrous Zn, Cu, Pb Zn Non-Ferrous Raw Metal Production All others Zn Cu, Ni Al-smelters All others General Cu, Ni Cu Non-Ferrous All All5) Class I Class II Class III All5) Class I Class II Class III
kg/h mg/Nm3 t/y mg/Nm3 t/y kg/t H2SO4 mg/Nm3 kg/h mg/Nm3 mg/Nm3 t/y mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h kg/h mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 kg/h mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3
0.75 150 40 800 10000 10 1200 32.5 1500 1425 5000 100 800 1) 5001) 10 1.5 3 52) 303) 2.5 300 460 5001) 0.16) 17) 58) 209) 10010) 15011)
Tabelul 0.1: Atmospheric pollution - Emission limits for non-metallic contaminants [tm 026, OSPARCOM 1998]
Pentru Germania:
1.Daca masa fluxului este 5kg/h sau mai mare 2. Suma de Bromine, Clorine, Fluorine si a compusilor lor (daca masa fluxului este 50 kg/h sau mai mare) sa nu depaseasca 5 mg/Nmc. 3. Daca masa fluxului este de o,3 kg/h sau mai mare 4. Pentru acordarea la valorile limita se aplica urmatoarele reguli: Nici o medie zilnica sa nu depaseasca valoarea limita I. 97% din media de ora sa nu depaseasca 120% din valoarea limita II. III. Nici o medie de ora sa nu depaseasca 200% din valoarea limita. 5. Dependent de nocivitate. 6.Daca masa fluxului este 0,5 g/h sau mai mare 7. Daca masa fluxului este 5 g/h sau mai mare 8. Daca masa fluxului este 25 g/h sau mai mare 9. Daca masa fluxului este 0,1 kg/h sau mai mare 10. Daca masa fluxului este 2 kg/h sau mai mare 11. Daca masa fluxului este 3 kg/h sau mai mare
.
Annexes
Contaminant
Industrie
Oxizi de sulf (ca SO2) Oxizi de azot (ca NO2) Fluorizi (ca HF)
Zn, Pb Ni Ni
Concentratie gazelor evacuare 800 300 5
Tabelul 2. (Completare) Poluare atmosferica: Poluanti nemetalici nivele posibile de evacuare pentru o uzina noua care respecta BAT(UK)
428
Annexes
Contaminant
Tar
Conditii
Industrie
Argint
Belgium Germany Germany Belgium Germany
Aluminiu Arsenic
Norway Sweden Spain Cadmiu Belgium
Total Prob prin sondaj calificata sau proba mixta la 2 ore Proba prin sondaj calificata sau proba mixta la 2 ore Total Proba prin sondaj calificata sau proba mixta la 2 ore Medie lunar
Toate Pb,Cu,Zn Al 2 O3 Al -turnatorii Toate Toate
Unit. mas ura mg/l mg/l
Valoare limit
0.1 0.12) 0.009 0.02 1 0.12) 21) 2) 4 20 0.001 0.5 0.9 0.3 0.5 0.2 1 0.5 0.22) 31) 2) 0.01 0.2 0.03 0.2 0.3 0.4 0.001 0.2 0.4 3 12) 2.5
kg/t kg/t mg/l mg/l g/t(*) kg/d t/y t/y mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l g/t kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d t/y t/y mg/l mg/l mg/l mg/l kg/d
France Germany Norway
Total uzine Existente Medie lunarauzine existente in Zn,Pb total Medie lunara Zn,Pb pentru uzine noi Cu,Ni,Sn Uzine noi Total Zn Proba prin sondaj Toate sau proba medie la 2 ore Medie lunara Cu,Ni Coacere Zn productieH2SO4
Instalatie infiltrare Zn
Cu,Ni Zn, Cu, Pb Cr-Ni-Pb-Zn Toate metalele dizolvate Zn,Pb Zn,Pb
Sweden Spain Cobalt Belgium Germany Norway

I
Zn,Cu,Pb Cr-Ni-Pb-Zn Medie lunara Toate Medie zilnic Metale dizolvate Dizolvate Toate Proba prin sondaj Toate sau proba medie la 2 ore Medie lunara Cu,Ni
Datele din Suedia sunt per instalatie.
Tabelul se continu in pagina urmtoare
429
Annexes
Contaminant Crom
Tara Belgium Germany Spain Belgium Germany Norway Spain
Conditii Dizolvate Total Total Cr (III)
Industrie Toate Toate Pb,Zn.,Cu
Unit.ma sura mg/l mg/l mg/l g/t mg/l mg/l mg/l kg/d mg/l t/y mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l g/t kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d t/y t/y mg/l mg/l
Cupru
Sweden Belgium
Germany
Norway
Toate met.dizolvate Cr (VI ) Toate Cr (VI )-proba Pb,Cu,Zn prin sondaj Cr (VI )-medie Cu,Ni lunara Cr (VI ) Toate metalele dizolvate Cr-Ni-Pb-Zn Dizolvate Zn,Pb,Ni Dizolvate Cu Total Zn,Pb,Ni Total Cu Proba prin Toate sondaj sau proba medie la 2 ore Medie lunara Cu,Ni Coacere Zn Productie H2SO4
Instalatie tratare cu lesie
Valoar e limita 2 5 0.52) 101) 2) 2 0.2 0.13) 0.01 0.2 0.025 2 3 4 6 0.52) 101) 2) 10 0.2 0.03 0.2 0.3 2 0.04 0.2 0.13)
Sweden Spain Cianura libera Germany
Hidrocarbura
Germany
Fier
Belgium Germany
Norway Spain
(*)
430
Zn,Cu,Pb Cr-Ni-Pb-Zn Toate metalele dizolvate Proba prin Toate sondaj sau proba medie la 2 ore Proba prin Turnatorie sondaj sau Distributie si proba medie la semiproductie 2 ore finite Dizolvate Toate Total Toate Proba prin Toate sondaj sau proba medie la 2 ore Sondaj lunar Cu,Ni Toate metalele dizolvate
kg/t kg/t mg/l mg/l kg/t
0.02 0.05 2 20 0.1
kg/d mg/l
40 2
kg/t in Germania inseamna kilograme de contaminant per ton de metal produs

Annexes
Tabelul se continua pe pagina urmatoare
Contamina nt Mercur
ara Belgium Germany Norway
Condiii
Industrie
Sweden Spain Nichel Belgium Germany Norway Spain Sweden Belgium Germany Norway Sweden Cloruri libere Spain Germany
Plumb
Floruri Floruri Sulfuri dizolvate Staniu
France Germany Germany Belgium Germany
Total Toate Proba prin sondaj Toate sau proba medie la 2 ore Medie lunar Cu,Ni, Coacere Zn Productie H2SO4 Zn-instalatie de tratare cu lesie Zn,Cu,Pb Cr-Ni-Pb-Zn Medie lunar Toate metalele Medie zilnic dizolvate Toate Dizolvat Toate Proba prin sondaj Pb ,Cu ,Zn sau proba medie la 2 ore Medii lunare Cu,Ni Metal total dizolvat Cr-Ni-Pb-Zn Total Toate Prob prin sondaj Toate sau prob medie la 2 ore Medii lunare Cu,Ni Zn, Cu, Pb Cr- Ni-Pb-Zn Metal total dizolvat Proba prin sondaj Apa rezidual de la staia de tratare a gazelor de evacuare provenite de la rafinarea clorurilor Zn Proba prin sondaj Turntorie sau prob medie la Distribuie i semi2 ore producie Proba prin sondaj Pb, Cu ,Zn sau probe medii la 2 ore Dizolvate Toate Proba prin Pb, Cu, Zn sondaj sau proba medie la 2 ore
Unit. msur mg/l mg/l g/t kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d t/y t/y mg/l mg/l mg/i mg/i g/t kg/d mg/l t/y mg/l mg/l g/t kg/d t/y t/y mg/l mg/l
Valoare limit 0.1 0.052) 1.01) 2) 0.01 0.1 0.02 0.03 0.05 0.1 0.01 0.05 0.10 3 0.52) 151) 2) 15 2 0.01 2 0.52) 151) 2) 1.0 2 0.01 0.2 0.53)
mg/l kg/t kg/t mg/l mg/l mg/l
10 0.3 0.3 12) 22) 2
431
Annexes
Spain Taliu Germany qualified random sample or 2 hour mixed sample
Toate metalele dizolvate Pb, Cu, Zn
mg/l mg/l
10 1
Tabelul se continua pe pagina urmatoare
Conta-minant Zinc
ara Belgia Franta Germania Norvegia
Condiii Dizolvate Totale
Industrie
Suedia Spania Cd+Zn+Cu+Fe +Cr+Ni Ni+Cr+Cu+As+ Pb pH Franta Belgia Norvegia
Toate Toate Totale Zn Proba prin sondaj Pb,Cu,Zn sau proba medie la 2 ore Medie lunar Cu,Ni Coacere Zn Productie H2 SO4 Zn electroliza si deseuri Zn,Cu,Pb Cr-Ni-Pb-Zn Toate metalele dizolvate Zn Dizolvate Toate Zn-tratare lesie
Unit. msur mg/l mg/l mg/l mg/l g/t kg/zi mg/l kg/zi mg/l kg/zi t/an t/an mg/l mg/l mg/l
Valoare limit 3 7 1 1 2) 30 1) 2) 4 5 0,75 5 7,5 8 0,1 3 10 8 9-11 5,5-9,5 30 80 0,003
cu pH
Spania Solid in Franta suspensie Spania Hexaclorbenzen Germania
Toxic pentru pesti Factor de dilutie T F Comp. organohalogenat i absorbiti Consum chimic de oxigen
Germania
pH Zn mg/l Toate mg/l Proba prin sondaj Al (apa reziduala mg/l sau proba medie pentru tratarea la 2 ore gazului de evacuare dupa rafinarea clorurii ) Proba prin sondaj Pb, Cu, Zn sau proba medie la 2 ore Proba prin sondaj Al, Pb,Cu,Zn sau proba medie la 2 ore Zn Proba prin sondaj Pb,Cu ,Zn, sau proba medie Al 2 O3 la 2 ore Al -turnatorii
Al-Distribuire semifabricate si
Germania Franta Germania
mg/l mg/l kg/t
1 40 1,5 0,5 0,3 0,5 160
Spania
mg/l
432
Annexes Tabelul 0.2: Poluarea apei -valori limita pentru deversare in apa [tm 026, OSPARCOM 1998]
Pentru Germania: 1) Solicitare aditionala la o capacitate de productie mai mare de 10 t/zi 2) Inainte de amestecare cu alte ape reziduale 3)La locul de generare a apei reziduale
Contaminant
Industrie
Cadmiu Mercur
Zn,Pb Zn, Pb
Concentratie minima la evacuare (ug/l ) 100 20
Tabel 3(Completare) Nivele de atins pentru evacuare la o uzin noua care foloseste B.A.T (U.K)
433
Annexes
Total pulberi Materii organice CO Compusi anorganici gazosi ai clorurilor Compusi anorganici ai fluorurilor SO2 si SO3 NO si NO2 compusi ai Cd, Tl Compusi ai Hg compusi ai Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V, Sn PCDD/F
Media zilnica 10 mg/Nm3 10 mg C/m3 50 mg CO/m3 10 mg HCl/m3
Media la 30 minute 30 mg/Nm3 20 mg C/m3 100 mg CO/m3 60 mg HCl/m3
Media
1 mg HF/m3 50 mg SO2/m3 200 mg NO2/m3 0.03 mg Hg/m3
4 mg HF/m3 200 mg SO2/m3 400 mg NO2/m3 0.05 mg metal/m3 0.05 mg Hg/m3 0.5 mg metal/m3 0.1 ng TE/m3
Tabel II.4: Valori limita pentru emisii in Germania pentru procesele de incinerare
In general aceste valori sunt aplicabile la toate instalatiile sau la parti ale instalatiilor unde sunt arse deseuri. Din acest motiv aceste valori limita sunt partial aplicate pentru tratamentul termic a materialului introdus in ramuri diverse ale productiei secundare de metale neferoase (de exemplu: Pb, metale pretioase, nichel). Daca doar parti ale introducerii in instalatie sunt clasificate drept deseuri, valoarea limita va fi calculata luandu-se in considerare valoarea limita actuala, valorile limita pentru productia metalului de origine si procentul de deseuri la introducere.
434

BREF Non Ferrous Metals Industries RO PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BREF Non Ferrous Metals Industries RO PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Version October, 1998

FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1

Non Ferrous Metals Industries

Minereuri, minereuri preparate i diverse deeuri i reziduuri

Domenii de aplicare : uscare, calcinare i fumans Folosit ca incinerator un

Zinc i plumb Zinc i plumb Fero aliaje, mangan,

Sinterizare Sinterizare Alte aplicri posibile

cu transportor cu eclise Cuptor Herreshoff

niobiu Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui) Ardere, calcinare

Minereuri i minereuri preparate Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare i calcinare

Non Ferrous Metals Industries

Pentru producia de feromangan este folosit numai mpreun cu recuperarea energiei

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Praf ( metale n funcie de compoziie ) Total C Total C Dioxin (TEQ)

500 - 3000 g/t

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Metodele pentru depozitare

Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal) Materii prime secundare :

Recipiente, rezervoare i magazii nchise Deschis Platform acoperit

Capsulat rezult praf Construcii acoperite

Cupru, Nichel, Zinc, Carbon Toate Toate

Sistem de drenaj obinuit

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Tratare cu lesie rafinare chimica Rafinare carbonil

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Depinde de caracteristici prafului, umiditate sau temperatura inalta

Emisii in aer asociate cu folosirea BAT - urilor

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Surse de ape uzate

Racire cu apa indirect

Racire cu apa (direct) Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurgie Revenire

Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor Sistem inchis

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile

Prelucrarea Toate metalele materiei prime Cuptoarele de Toate metalele topire

Praf, pulberi Zgura

Feroaliaje Convertizor Cuptoare rafinare Cu.

de Cu. Pb. Metale pretioase Procesare zgura Cu. Ni .

Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Instalatia H2SO4 pentru

Captusirea Toate metalele cuptorului Macinare Carbon (debavurare a pieselor turnate

Non Ferrous Metals Industries

Acid uzat praf

Namoluri baza hidroxizi sulfuri Noroi rosu

Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea

Non Ferrous Metals Industries

Utilizarea materialelor cu refractare redusa, unde este practicabila

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Cum trebuie inteles si folosit acest document

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries

Non Ferrous Metals Industries