1.Locul si Rolul stiintelor juridice in societate. Stiinta reprezinta un ansamblu de cunostinte logice si rationale despre un anumit lucru.

Stiintele sunt de 3 categorii : Naturii Despre gandire Sociale In cazul stiintei dreptului distingem intre : 1. 2. 3. . Teoria generala a dreptului(ISD) Stiintele de ramura Stiintele ajutatoare (Sociologia) Stiintele juridice istorice ( Dreptul !oman " Istoria dreptului romanesc).

Stiinta dreptului a inceput sa e#iste ca stiinta dar si ca arta de pe $remea dreptului roman !omanii au mostenit notiunile de drept de la greci % notiuni pe care ei le&au per'ectionat si transpus in practica intr&un mod 'oarte e'icient. Dreptul este o disciplina cu mare impact social si 'ara de care nici o societate nu poate e#ista % 'ara e#istenta unor legiuiri ( a unor norme de conduita sociala nu ar 'i decat )aos si din cauza aceasta oamenii inca de la epoca primiti$a s&au sprijinit pe un ansamblu de norme obisnuielnice menite a reglementa raporturile dintre acestia sau raporturile dintr&o anumita comunitate (trib) ( sau alte comunitati. *a inceput normele a$eau un caracter obisnuielnic si nu imbracau 'orma scrisa pe care noi o cunoastem astazi . +ceste norme se transmiteau din generatie in generatie si a$eau un caracter imprecise 'apt pentru care genera in mod ine$itabil arbitrariul. In epoca primit$a si mai departe in zorii antic)itatii normele acestea erau gu$ernate de niste caracteristici morale si religioase. In ,esopotamia a e#istat in antic)itate un rege numit -ammurabi( care a constatat ca pentru binele regatului sau si al supusilor sai este intelept sa aiba o seama de legiuri scrise( atunci impreuna cu consilierii sai( a elaborat un set de acte normati$e pe care juristii moderni au reusit sa il grupeze intr un numar de 2.2 de articole si prin care au 'ost reglementate mai multe s'ere ale $ieti sociale cum ar 'i reguli de ducerea razboiului( reglementari in pri$inta scla$iei (sau a protectiei or'anilor. +cest set de legiuri a 'ost denumit de catre cercetatorii juristi ai zileor noastre /0D1* *1I -+,,1!+2I in ciuda 'aptului ca el nu se ridica la rangul e#igentele si acuratetea unui cod modern din zilele noastre acolo unde sunt reglementate cu precizie situatii dintr&un anumit domeniu al dreptului cum ar 'i codul muncii sau codul penal ori codul ci$il. *a ora actuala dreptul poate 'i de'init si pri$it pe trei paliere di'erite :

1.Drept obiecti$&reprezinta un anasamblu de norme juridice si institutii e#istente de&a lungul timpului. 2.Drept poziti$&intelegand prin aceasta anasamblul de norme de drept si institutii e#istente la momentul respecti$. 3.Drept subiecti$&reprezentand 'acultatea subiectelor de drept de a a$ea un anumit comportament dar cu stricta respectare a legii si ale drepturilor celorlalti indi$izi(cu alte cu$inte oricarui drept subiecti$ ii corespunde si o obligatie corelati$a.

T30!I+ 43N3!+*+ + D!35T1*1I&este o stiinta cu un caracter global pe taramul stiintelor juridice(a aparut in second 6I6 odata cu delimitarea de'init$a a dreptului de 'ilozo'ie morala(religie 5rima denumire a 'ost eniclopedie juridica(si caracteristica principala a teoriei generale a dreptului este aceea ca trateaza la ni$el global toate categoriile conceptele si institutiile de drept 'ara a se 'ace $reo analiza din perspecti$a $reunei discipline de ramura. +st'el teoria generala a dreptului analizeaza la ni$el de baza iz$oarele dreptului raportul juridic($ino$atia(norma de drept etc. 2.Stiintele de ramura analizeaza dintr&o perspecti$a particulara raporturile de drept. In cadrul stiintelor de ramura regasim disciplina drept ci$il( drept penal( drept administrati$. 0 subdi$iziune importanta a stiintelor juridice o reprezinta impartirea in drept public si in drept pri$at. Dreptul public reglementeaza raporturile dintre stat si cetatenii sai pe cand dreptul pri$at reglementeaza raporturile dintre persoanele particulare STIINT3*3 IST0!I/3& +nalizeaza dreptul din perspecti$a istorica si sunt in principal de 2 categorii: 1.care trateaza dreptul la ni$el global cum ar 'i istoria uni$ersala a dreptului 2.care analizeaza dreptul din perspecti$a nationala cum ar 'i istoria dreptului romanesc

DIS/I5*IN3*3 +16I*I+!3& Sunt discipline ce se regasesc la limita juridicului si care au menirea de a ajuta disciplinele de drept (criminalistica7sociologie) +paritia dez$oltarea si e$olutia dreptului: &+u 'ost la inceputuruile societatii umane anumite norme de conduita care a$eau rolul de&a reglementa raporturile sociale dintre membrii tribului respecti$.
2

+ceste norme erau insa puternic in'luentate si gre$ate de notiuni de ordin religios 'ilozo'ic sau moral.De asemena aceste norme de con$ietuire sociala a$eau si un caracter de superstitie(ratiunea pentru care acesti cetateni primiti$i au apelat la aceste reglementari a constat in eliminarea anar)iei. *a inceput aceste norme obisnuielnice pre$edeau un caracter sanctionator 'oarte dur constand in asa numita razbunare a sangelui. /u timpul societatea a e$oluat incat la un moment dat anumite incalcari ale normelor de con$ietuire sociala puteau sa 'ie rascumparate cu bani.

/aracteristicile STIINT3I D!35T1*1I: 1.Dreptul este o disciplina a'lata in slujba cetateanului cu scopul de a reglementa anumite raporturi sociale( 2.Dreptul a e#istat(e#ista si $a e#ista intr&o stransa interdependenta cu statul si institutiile sale( ca o relatie parte intreg. 3.5entru drept( termenul lege are o cu totul si cu totul alta conotatie ca in cazul altor categorii de stiinte ./aracterul pro'und normati$ al dreptului. 8.1n pro'und caracter institutional. 9.Dreptul are un caracter dinamic si 'le#ibil(deoarece este o stiinta care creste si descreste odata cu societatea si trebuie sa se adapteze intotdeauna la ne$oia sociala.

,3T0D+ D3 /3!/3T+!3 + D!35T1*1I: /a orice stiinta si dreptul trebuie sa 'ie cercetat si cunoscut : a),3T0D+ 4*02+*I:+!II SI +2ST!+/TI:+!II : /onsta in cercetarea conceptelor( categoriilor si institutiilor de drept dintr&o perspecti$a de ansamblu iar nu dintr&o perspecti$a particulara speci'ica b),3T0D+ *04I/0 !+TI0N+*+: ;olosinduse deductii menite a ne ajuta sa tragem concluzii concrete cu pri$ire la anumite domenii ale dreptului( institutii sau categorii. c),3T0D+ IST0!I/+: Ne permite sa intelegem de ce a aparut o anumita institutie din perspecti$a istorica si cum a e$oluat ea mai departe d),3T0D+ S0/I0*04I/+ SIST3,3 D3 D!35T /el mai intalnit sistem de drept este sistemul !0,+N0&43!,+NI/.
3

3l are ca baza de pornire dreptul roman si principala caracteristica o reprezinta codi'icarea actelor normati$e. +cest sistem de drept se aplica si in !omania dar si in state( precum 4ermania ;ranta Italia Spania( continentul S1D +merican +l doilea sistem ca importanta este sistemul de tip /0,,0, *+<: /are se bazeaza pe precedentul judiciar si se aplica principal in tarile care 'ac parte din /ommon=ealt). &&&&& + mai e#istat in trecut un sistem de drept (despre care se poate doar aminti si anume sistemul socialist de drept care se aplica in 'osta 1.!.S.S si in tarile membre ale pactului de la >arso$ia &&&&Sistemul de drept musulman care se aplica in principal in tarile arabe &&&&Sistemul de drept c)inez si japonez.

1.N0!,+TI>IS,1* STIINT3*0! ?1!IDI/3 Normele de drept 'i#eaza pentru subiectele de drept o anumita conduita compusa din drepturi si obligatii cat si atunci cand este cazul sanctiuni in caz de nerespectare.+st'el rezulta ca orice
4

norma de drept nu are un caracter 'acultati$ ci un caracter obligatoriu( alt'el spus obligatia subiectelor de drept de a respecta norma juridica este imperati$a. De aici desprinzandu&se si principiul nemo censetur ingorare legem /aractere normati$ismului juridic: +) caractere de alteritate +cest carcter de alteritate ne indica 'aptul ca normele juridice se aplica in raporturile cu altii in conte#tul in care norma juridica ne indica ceea ce trebuie sa 'ie( iar nu ceea ce este. Norma juridica nu 'i#eaza si nu prescrie obligatiile pe care omul le are 'ata de sine insusi ci comportamentul pe care indi$izii trebuie sa&l urmeze in relatia cu alti indi$izi sau grupuri de indi$izi. 2) /aracterul imperati$ al normei juridice 'i#at in orice societate si care di'era de caracterul optional din cadrul altor domenii normati$e ale societatii cum ar 'i morala sau religia. /)/ontinut speci'ic si 'orma speci'ica. Norma de drept este compusa dintr&o latura obiecti$a care ne arata comportamentul de urmat. De asemenea norma juridica mai are si un scop care raspunde intotdeauna unei ne$oi sociale( orice norma juridica este elaborata la o @comanda sociala@ . Normele de drept nu apar niciodata intamplator ele a$and menirea de&a acoperi o parte a $ietii sociale. In ceea ce pri$este 'orma normei juridice a$em legi( decrete( )otarari de gu$ern( ordonante( )otarari de consiliu local( tratate etc. 2.;+/T0!II D3 /0N;I41!+!3 +I D!35T1*1I Dreptul este o disciplina in'luentata de anumiti 'actori e#terni( acestia pot 'i grupati in 3 mari categorii dupa cum urmeaza: +);+/T0!I N+T1!+*I: geogra'ici( biologici( demogra'ici ;actorul geogra'ic: anumite zone de'a$orizate din punct de $edere geogra'ic 'irmele care isi des'asoara acti$itatea in aceste regiuni sa bene'icieze de anumite scutiri de ta#e si impozite si alte 'acilitati 'iscale pentru ca prin des'asurarea ser$iciilor in aceasta regiune membrii comunitatii pot a$ea locuri de munca iar ca o consecinta 'ireasca statul sa 'ie degre$at de anumite obligatii sociale in speta acordarea de ajutor de somaj sau ajutoare sociale. ;actorul biologic: legiuitorul in $asta sa intelepciune a elaborat si pus in aplicare legi de protectie a 'lorei si a 'aunei precum si acte normati$e pri$ind protectia unor specii a'late pe cale de disparitie ;actorul demogra'ic: anumite pre$ederi legale de incurajare a natalitatii 2);+/T0!I S0/I0&50*ITI/I /);+/T0!I 1,+NI D);+/T0!I !3*I4I0SI 3);+/T0!1* 3TNI/(localitati unde e#ista o minoritate in proc. 2AB&placute bi7triling$e)
5

3.5!IN/I5II*3 D3 D!35T 5rincipiile de drept sunt ideii calauzitoare cu caracter general care gu$erneaza stiinta dreptului de la cea mai insemnata norma juridica pana la cea mai importanta institutie de drept si de la elaborarea legii pana la aplicarea ei in 'apt. 0rice constitutie dintr&un stat de drept nu poate sa deroge de la principiile de drept (care se caracterizeaza prin urmatoarele: 1. 0rice act normati$ atat in etapa elaborari cat si in etapa aplicari trebuie sa respecte principiile de drept 2. 5rincipiile de drept gu$erneaza administrarea si in'aptuirea justitiei 3. +tunci cand legea este lacunara sau nu acopera $reun domeniu al $ietii sociale se $a da e'iecenta principiilor de drept. 5rincipiu drept intern: separatiei puterii in stat 5rincipiu drept international: pacta sunt ser$anda Dreptul si alte stiinte normative /a stiinta sociala dreptul prin normele sale reglementeaza relatiile dintre oameni din punct de $edere juridic. Norma de drept este o norma sociala( iar norma sociala reprezinta o regula elaborata de 2 sau mai multe persoane asa incat comportamentul prescris prin acea norma este acceptabil din punct de $edere social. Norma sociala se caracterizeaza prin urmatoarele: 1.!eglementeaza relatiile dintre oameni 2.3ste trecuta prin 'iltru constiintei si a rationamentului uman 3.3#prima acordul de $ointa Categorii de norme sociale /lasi'icare: 1.In 'unctie de domenii: & Norme generale & Norme cu titlu particular 2.Dupa modul de aparitie &norme cu aparitie spontana &norme elaborate
6

3.In 'unctie de sanctiune &normele care pre$ad corecti 'izice &norme 'ara sanctiuni 'izice &&&&Normele te)nice 3le sunt niste norme dincolo de $ointa oamenilor cu un caracter obiecti$(se regasesc in cadrul legilor naturale pe care oamenii trebuie sa le respecte. +ceste legi ale naturii sunt cunoscute de catre oameni si ele trebuie insusite(orice ingerinta a omului in legile naturii are deobicei un caracter ne'ast si din acest moti$ au si aparut norme speci'ice de protectia mediului natural cu sanctiuni 'oarte drastice. &&&&0biceiul !eprezinta o norma spontana care a e#istat inca din zorii umanitatii si care se caracterizeaza prin uni'ormitate comportamentala si prin aplicare indelungata. 0biceiul social este di'erit de obiceiul juridic prin aceea ca numai ultimul reprezinta iz$or de drept si produce e'ecte juridice &&&&Norme de con$ietuire &norme de politete &norme de protocol &norme de diplomatie ----Normele organizatilor nestatale !eprezinta acele reguli stabilite de organizatii religioase(sporti$e etc.prin care este 'i#at comportamentul membrilor (precum si drepturile si obligatile acestora cat si a organizatiei in sine toate ingropate in statute sau acte consecuti$e. ,orala este o norma de conduita sociala ,orala este o creatie spontana a omului 'ia#ata de&a lungul timpului si care are o stransa legatura cu dreptul incat pri$ind in istorie se constata ca la un anumit moment norma de drept si norma morala nu puteau 'i disjunse(acelasi lucru se intampla si cu religia. ,orala are un caracter oral spre deosebire de norma de drept care imbraca de regula 'orma scrisa. 3#ista insa situatii cand norma morala atunci cand protejeaza libertati 'undamentale ale omului sa 'ie consacrata in te#te de lege c)iar si in constitutie. Intre drept si morala e#ista si multe di'erente cele mai insemnate 'iind urmatoarele:
7

Sub aspect santionatoriu +)sanctiunile normei juridice sunt clare si precise Sanctiunea de ordin moral&se re'era numai la dispretul public 2)desi atat norma de drept cat si norma morala sunt o creatie a omului si desi ambele au un caracter uni'orm si plenar norma de drept este singura obligatori in $reme ce respectarea normei morale depinde de comunitatea de oameni care trebuie sa ii dea e'icenta. /)norma de drept are cu are un caracter scris pe cand morala se transmite prin $iu grai

Interdependenta dintre drept si stat !elatia dintre stat si drept este una de tip parte&intreg. Denumirea de stat $ine din latinescul @status@care semni'ica stare( situatie. Notiunea de stat in sens modern a aparut pentru prima data in secolul 19 in lucrarea lui Nicolo ,ac)ia$eli intitulata @5rincipele@ 2 sunt +cceptiunile din care se analizeaza statul: &din perspecti$a istorico&geogra'ica &din perspecti$a politico&juridica

1.Din perspecti$a istorico&geogra'ica: statul este populatia care ocupa un anumit teritoriu si care se g)ideaza dupa anumite reguli 2.Din punct de $edere politico&juridic: statul este o organizatie ce se gaseste in interiorul unui teritoriu si care isi e#ercita autoritatea prin intermediul institutiilor speci'ice

Statul-reprezinta o organizatie care prin intermediul persoanelor alese, exercita puterea in limitele unui teritoriu emitand decizii obligatorii, elaborand legi si aplicand sanctiuni in cazul nerespectarii dispozitilor legale obligatorii. Componente triada populatie!teritoriu!suveranitate

Iz$oarele 'ormale ale dreptului

8

3le reprezinta modul de 'ormare a normelor juridice si constituie dreptul poziti$ al unei tari. Iz$oarele 'ormale ale dreptului reprezinta e#presia ne$oii sociale( rele$ate legiuitorului sub 'orma unor comandamente sociale (conduita de urmat). 3#ista mai multe clasi'icari al iz$oarelor 'ormale ale dreptului. +. Distingem intre iz$oare etatice si interne " adica norme create de stat prin organele cu atriubutii de legi'erare (5arlamaentul). In al doilea rand iz$oare interne in cadrul statului( dar neetatice (adica nu sunt create de stat) cum ar 'i cutuma. In al treilea rand iz$oare e#terne statului create interstatal( de pilda( acordurile bi si multilaterale dintre state. 2. Iz$oare scrise " legea % si iz$oare nescrise " uzul. /. Iz$oare directe " legea si cutuma% si iz$oare indirecte " jurisprudenta si doctrina D. Iz$oare o'iciale " legea % si iz$oare neo'iciale " doctrina

*343+

Intr&o de'initie generala( legea reprezinta o regula imperati$a care e#prima o norma. *atusenso( legea este acea regula imperati$a cu caracter general care emana de la un detinator al autoritatii intr&un grup social impusa omului din e#terior si sanctionata prin intermediul 'ortei publice. /aracterele 'undamentele ale legii 1. *egea este actul normati$ care emana de la autoritatea publica 2. *egea contine prescriptii generale si impersonale cu caracter obligatoriu. 3a este impusa subiectelor de drept de catre autoritati si este menita a reglementa raporturile dintre cetateni. 3. *egea are un caracter permanent si general( in sensul ca orice act normati$ se $a aplica in mod repetat pana la abrogare. /aracterul general e#ista si atunci cand o anumita lege se aplica doar unei anumite categorii sociale cum ar 'i militarii ori pensionarii sau studentii. . !espectarea legii este asigurata la ne$oie de catre 'orta de constrangere a statului. 8. *egea raspunde intotdeauna e#igentelor de mobilitate si dinamism ale societatii( sens in care ea se poate adapta intotdeauna la ne$oia sociala. 9. *egea are capacitatea de a acoperi toate domeniile sociale.
9

C. Datorita 'aptului ca legea imbraca 'orma scrisa( ea poate 'i usor de parcurs si inteles de catre adresanti si prin 'orma scrisa se asigura si un ridicat caracter de decizie si rigurozitate.

3tapele adoptarii unei legi 1. Initiati$a legislati$a care include a$izarea proiectului de lege( dezabaterea( medierea di$ergenetelor si $otarea. 2. Indeplinirea 'ormalitatilor post adoptare : Semnarea actului normati$ de catre presedintii celor doua camere ale 5arlamentului Semnarea actului normati$ de catre presedintele tarii prin promulgare 5ublicarea legii in monitorul o'icial.

N0!,+ ?1!IDI/+ 0rice societate este alcatuita dintr&un ansamblu de reguli care compun sisteme normati$e. 5rintre aceste sisteme normati$e regasim si sistemul normelor de drept. Trasaturile normelor de drept sunt: 1. Trasatura de prescriere " norma de drept prescrie actiuni sau inactiuni. 2. Trasatura de generalitate "rezida din 'orma tipica si abstracta. 3. Trasatura de impersonalitate " norma juridica are un caracter impersonal si este de 'apt o categorie. Se poate adresa tuturor cetatenilor( de e#emplu prezumtia de $ino$atie. !eglementeaza c)estiuni doar pe un anumit teritoriu Se adreseaza doar unei categorii sociale !eglementeaza situatia unei singure persoane ce reprezinta o institutie . Trasatura de imperati$itate

10

/at pri$este structura normei juridice( elementele normei juridice sunt trei: Ipoteza " 'i#eaza situatia( cazurile in care se aplica respecti$a norma. Dispozitia " 'i#eaza conduita subiectelor de drept Sanctiunea " ilustreaza inter$entia statului in caz de incalcare normei de drept. Determinata: stabilesc cu precizie consecinta incalcarii !elati$ determinata: dreptului public sau drept penal(inc)isoare intre 1&12 ani( relati$ism). 1nitara ,ultipla (sanctiuni multiple alternati$e " se poate aplica santiunea pedepsei cu inc)isoarea sau sanctiunea unei amenzi penale. Sanctiuni multiple cumulati$e " cand pe langa sanctiunea DbazaD se mai poate adauga inca o pedeapsa /lasi'icarile normelor juridice: 0nerati$e: stabilesc o conduita de urmat. 5ro)ibiti$e: 'i#eaza in sarcina subiectelor de drept o abtinere de la un anumit comportament 5ermisi$e: lasa comportamentul la latitudinea subiectelor de drept 5ermisi$e supleti$e. +plicarea normelor in timp 0 norma juridica este $alabila si isi produce e'ecte cata $reme este in $igoare. Dar( momentul adoptarii si momentul intrarii in $igoare nu coincid intotdeauna. Insa regula este ca( orice norma juridica( daca nu e#ista dispozitii contrare $a produce e'ecte juridice la 3 zile de publicare in ,onitorul 0'icial. 0data cu aparitia legii in ,onitorul 0'icial de$ine incident principiul nemo censetur ignorare legem. *egea ca regula( nu produce e'ecte decat pentru $iitor cu doua e#ceptii : legea penala sau contra$entionala mai 'a$orabila. Si a doua e#ceptie( atunci cand prin insasi norma nou creata se pre$ede ca urmeaza sa se aplice unor situatii anterioare. Iesirea din $igoare a legii se 'ace prin abrogare +plicarea legii asupra persoanelor 0rice norma juridica se aplica la toti cetatenii care locuiesc in respecti$ul stat( cu unele e#ceptii. In primul rand( asupra rezidentilor altui stat( cu statut diplomatic sau consular( aceste persoane bucurandu&se de imunitate de jurisdictie. De asemenea( in ceea ce pri$este
11

c)estiunea teritoriala $om retine ca legea statului respecti$ nu se aplica nici in interiorul ambasadelor sau consulatelor. /)estiunea imunitatii de jurisdictie este reglementata la ni$el international prin acordul si tratate diplomatice si care odata semnate( ele se trans'orma in lege national.

12

/1T1,+ /utuma este cel mai $ec)i iz$or de drept( un iz$or de drept principal direct si nescris. + aparut spontan printr&o practica indelungata si este denumita si obicei juridic si se di'erentiaza 'ata de obiceiul social prin aceea ca numai cutuma este producatoare de e'ecte juridice. In esenta cutuma cuprinde 2 elemente a)element obiecti$ reprezinta comportamentul de urmat b)element subiecti$ constand in con$ingerea subiectelor ca acel obiecei juridic este obligatorie si trebuie respectata. Se caracteaza prin repetabilitate si practica indelungata. In pri$inta cutumei statul are urmatoarele atitudini 1&acceptarea(consacrarea(sanctionarea a tuturor obieceiurilor juridice care sprijina ordinea sociala 2&toleranta 'ata de toate obiceiurile juridice care nu sprijina bunul mers al societatii

3&de respingere a tuturor cutumelor care contra$in oridnii sociale si bunelor mora$uri. In trecut pana la aparitia obiceiurilor juridice oridinea in societate era asigurata de norme sociale cuprinse in traditii(datini(morala si religie. ,ai multe cutume la un loc 'ormeaza asa numitul drept cutumiara /a si importanta nu numai in acest domeniu cutuma a jucat de&a lungul timpului un rol mult mai insemnat decat legea (insa incepand cu sec 1E a luat amploare o 'oarte importanta miscarea de cod'iciare. In prezent cutumele sunt speci'ice tarilor slab dez$oltate sau in curs de dez$oltare. In tarile romane obiceiul juridic a 'ost cunoscut sub denumirea de ius $alac)orum. De regula cutumele isi inceteaza $aliditatea printr un mod similar de intrare in $igoare si anume prin neuz pe o durata indelungata de timp.

13

+>+NT+?3*3 *34II ;+T+ D3 /1T1,+ 1&legea este creatia autoritatiilor de stat in baza unui procedeu te)nico&stiinti'ic de elaborare ce ajuta la o mai buna intelegere a conduitei prescrise. 2&cutuma isi are originea in practica iar daca nu se inter$ine spre a 'i sc)imbata atunci cand numai raspunde ne$oii sociale se $a trans'orma intr un iz$or de drept in$ec)it. 3&cutuma este lipsita de precizia speci'ica unei legi &legea este un iz$or de drept precis 8&numai legea poate sa asigure siguranta si securitatea raporturilor sociale. 9&numai legea ne indica cu precizie data intrarii in $igoare si momentul iesirii din $igoare. C&spre deosebire de cutuma( legea este iz$or scris( ce nu lasa posibilitate mare a interpretarii. .&legea poate sa acopere toate domeniile $ietii sociale spre deosebire de cutuma care nu are aceasta capacitate E&legea nu este in'luentata de 'actorul timp asa cum este cazul cutumei. 1A&orice lege corespunde cerintei de modi'icare la ne$oia sociala. ?1!IS5!1D3NT+ !eprezinta acel iz$or de drept speci'ic sistemului de drept anglo&sa#on si care reprezinta toatalitatea )otararilor judecatoresti pronuntate de instante cu pri$ire la o anumita situatie de 'apt. Instantele de judecata creaza drept si pronunta )otarari spre a elimina situatia in care e#ista legi obscure 'iind ne$oie de interpretare spre a lamuri o c)estiune de drept. -otararile judecatoresti de la instantele superioare sunt obligatorii pentru toate instantele judecatoresti. In !omania jurisprudenta N1 este iz$or de drept .

14

/onceptul de raport juridic 5remisele aparitiei raportului juridic 1 e#istenta normei juridice 2 e#istenta raportului juridic 3 e#istenta 'aptului juridic Trasaturile raportului juridic sunt trei a) /aracter social b) /aracter $olutional( in realitate dublu&$olutional( deoarece raportul juridic contine $ointa subiectelor de drept( dar si $ointa statala

c) /aracter istoric.

In concluzie raportul juridic este un raport social( $olutional si istoric care contine norme de comportament e#primate prin drepturi si obligatii( iar la ne$oie orice raport juridic este aparat de 'orta de constrangere a statului.

Structura raportului juridic Subiecte /ontinutul 0biectul

Subiecte de drept pot 'i numai oamenii('izice7juridice) 5entru a 'i subiecte de drept este ne$oie de capacitate juridica Distingem intre capacitatea de 'olosinta si capacitatea de e#ercitiu /apacitatea de 'olosinta "aptitudinea de a a$ea drepturi si obligatii. Se dobandeste din momentul conceperii( cu conditia sa se nasca $iu.
15

/apacitatea de e#ercitiu posibilitatea subiectelor de drept de a dobandi si de a e#ercita drepturi si obligatii prin inc)eierea actelor juridice. 1F2 nu le poti pierde si nici nu poti reunta la ele(e#ceptii(minorii si interzicerile judecatoresti.)

/ontinutul raportului juridic este compus totalitatea drepturilor si obligatilor pe care le au partile raportului juridic respecti$.

/riterii de clasi'icarea ale drepturilor subiecti$e: Dupa criteriul pro$enientei a)dr.'undamentale b)dr $oluntare care rezulta din actiunile subiectelor de drept de a intreprinde sau nu ce$a c)drepturi care rezulta din insertia sociala a indi$idului

Dupa criteriul opozabilitatii a) +bsolute b) !elati$e Dupa continut a)patrimoniale b)nepatrimoniale In 'unctie de importanta lor a)principale b)accesorii In 'unctie de corelatie a)pure si simple b)a'ectate de modalitati
16

0bligatia poate 'i perceputa din 3 puncte de $edere a) Sarcina de a da( a 'ace( a nu 'ace ce$a b) !aportul juridic obligational c) Inscrisul constatator al unei creante /aracteristicile obligatiei &prescrie sarcina de a da(a 'ace sau a nu 'ace ce$a &in caz de nerespectare a obligatiei inter$ine 'orta de constrangere a statului &obligatia este o sarcina( nee#istand posibilitatea debitorului acesteia de a adopta un alt comportament 0biectul raportului juridic il reprezinta comportamentul prescris de norma juridica constand in drepturi si obligatii.

!aspundere juridica ;inalitatea dreptului este regasita la institutia raspunderii juridice. In $irtutea liberului arbitru 'iecare subiect de drept se poate mani'esta in societate dupa cum crede de cu$iinta. 5e de o parte( putem adopta o anumita conduita morala potri$ita ordinii publice( ast'el incat actiunile si inactiunile noastre sa 'ie e#presia unui comportament licit. 3#ista insa situatii cand din $arii moti$e omul intelege sa de$ieze de la norma de drept asa incat comportamentul sau sa de$ina unul ilicit. !ezulta ca in aceasta situatie societatea se apara( iese din pasi$itate tragand respecti$ul subiect la raspundere juridica. !aspunderea juridica poate 'i de'inita ca 'iind acel raport juridic care con'era un drept statului de a identi'ica si sanctiona persoana care a sa$arsit o 'apta $amatoare la adresa societatii in care traieste( urmand ca in baza aceluiasi raport juridic sa 'ie acti$ata obligatia respecti$ului subiect de drept de a suporta consecintele $atamarii produse in societate. In esenta( raspunderea juridica este sanctiunea. 5ractic sanctiunea este raspunsul indi$izilor ce compun populatia unui stat 'ata de orice incalcare a normelor de drept. ;ormele raspunderii juridice 1. In 'unctie de modul de sa$arsire a 'aptei ilicite 2. In 'unctie de consecinte
17

3. In 'unctie de pericolul social produs( urmeaza sa se stabileasca si 'orma de raspundere juridica !egula este ca 'iecare domeniu al $ietii sociale si 'iecare ramura de drept bene'iciaza de o 'orma speci'ica a raspunderii juridice( ast'el cea mai dura raspundere juridica este raspunderea penala. !aspunderea ci$ila este de doua 'eluri: a) !aspundere ci$ila delictuala " are ca scop repararea unui prejudiciu( iar sanctiunea reprezinta o recuperare a pagubei b) !aspundere ci$ila contractuala " inter$ine in cazul unui angajament( a unei con$entii inc)eiate intre doua sau mai multe persoane asa incat limitele raspunderii contractuale sunt stabilite consensual si prin acord de $ointa. ;ormele raspunderii ci$ile delictuale sunt: a) !aspundere ci$ila delictuala pentru 'apta proprie b) !aspundere ci$ila delictuala pentru alte persoane c) !aspundere ci$ila delictuala pentru animale si edi'icii. d) !aspundere ci$ila delictuala a prepusului

!aspundere contra$entionala este acti$ata in momentul sa$arsirii unei in'ractiuni. !aspunderea disciplinara este instituita pe taramul dreptului muncii si acti$ata in momentul in care un salariat incalca normele de ser$iciu 5rincipiile raspunderii juridice 1. 5rincipiul legalitatii 2. 5rincipiul indi$idualizarii pedepsei si a raspunderii 3. 5rincipiul raspunderii personale /onditiile raspunderii juridice 1. 3#istenta unei 'apte ilicite
18

2. 3#istenta unei $atamare ca urmare a 'aptei 3. 3#istenta legaturii de cauzalitate intre 'apta ilicita si $atamare. . 3#istenta $ino$atiei " >ino$atia din punct de $edere juridic este de mai multe 'eluri: a) Intentia Intentie directa & apare atunci cand subiectul de drept intelege consecintele 'aptei sale ilicite( le accepta si actioneaza in consecinta. Intentie indirecta " e#ista atunci cand autorul 'aptei ilicite intelege consecintele 'aptei sale( nu urmareste producerea e'ectelor $atamatoare( doar le accepta.

b) /ulpa": /ulpa cu pre$edere " autorul 'aptei ilicite realizeaza si cunoaste consecintele actiunilor sale si actioneaza in speranta ca nu se $or produce aceste consecinte Neglijenta " autorul nu urmareste producerea 'aptei ilicite( sa$arseste 'apta $atamatoare a$and obligatia de a nu actiona in mod culpabil si nelegal

3#ista insa anumite situatii cand din $arii moti$e $ino$atia este inalturata: situatiile legitime apararii( a starii de necesitate( cazului 'ortuit. 8. Sa nu e#iste o cauza care sa inalture raspunderea juridica

19