Abraham Maslow (1 aprilie 1908 - 8 iunie 1970) , psiholog umanist american.

Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane. S -a nscut n Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigrani din Rusia. La insistenele prinilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, dup care s -a transferat la Cornell University, ca mai apoi s revin la CCNY. Dup ce s-a cstorit cu verioara sa primar Bertha Goodman, s-a mutat n Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, n cele din urm, i-a cptat doctoratul (1934) n psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat alturi de Harry Harlow, i mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University.

Profesorul Maslow a nceput s predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioad a ntlnit muli psihologi europeni, printre care Alfred Adler i Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit eful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde i-a nceput activitatea de

cercetare teoretic. Acolo l-a ntalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de autoactualizare.

S-a retras n California (1970), unde la vrsta de 62 ani, a murit n urma unei afeciuni a inimii. Abraham H. Maslow este expert reputat, la nivel mondial, in materie de comportament uman si motivatie. Cartile sale, intre care celebra Motivatie si personalitate, sunt recunoscute drept standarde ale literaturii psihologice din intreaga lume. Pionierul creator al piramidei trebuintelor si al conceptului de actualizare a sinelui, Abraham Maslow a fost si este unul dintre cei mai reputati experti ai lumii in materie de comportament uman si motivatie umana. Desi faima lui se intemeiaza in primul rand pe activitatea sa in domeniul psihologiei umaniste, mostenirea lasata prin opera sa cuprinde mult mai mult decat atat, extinzandu-se in domeniul afacerilor si al managementului.

Unul dintre scopurile educaiei ar trebui s fie urmtorul: s arate c viaa este minunat. Dac planifici n mod deliberat s fii mai puin dect eti n stare s fii, atunci trebuie s te avertizez c vei fi nefericit pentru tot restul vieii tale. Abraham Maslow

Maslow susine c toate trebuinele umane pot fi organizate intr-o ierarhie , ncepnd cu trebuinele fizice de aer, hran i ap. Apoi urmeaz alte patru niveluri, ale trebuinelor psihice de securitate, dragoste, respect i actualizarea sinelui. n viziunea sa, trebuinele psihice sunt reale i fac parte integrant din natura noastr uman, n aceeai msur cu nevoia de hran.

Trebuinta superioara apare mai trziu pe scara filogenetica sau evolutiva.

Trebuintele superioare apar mai trziu n ontogeneza. Cu ct este mai nalta o trebuinta, cu att este mai putin imperativa pentru simpla supravietuire, gratificarea ei poate fi amnata mai mult pi poate disparea mai upor pentru totdeauna. A trai la nivelul superior al trebuintelor nseamna mai multa eficienta biologica, longevitate, sanatate mai buna, somn pi pofta de mncare mai bune pi apa mai departe.

Trebuintele superioare sunt mai putin imperative din punct de vedere subiectiv. Gratificarea trebuintelor superioare are rezultate subiective mai dezirabile, adica fericire !}iiseninatate mai profunde !}iio bogatie a vietii launtrice. Urmarirea pi satisfacerea trebuintelor superioare reprezinta o tendinta generala n directia sanatatii, o tendinta opusa psihopatologiei Pentru trebuinta superioara exista mai multe conditii ce trebuie ndeplinite n prealabil. Trebuintele superioare au nevoie de conditii exterioare favorabile ca sa se poata exprima. Cei care f'i-au satisfacut f'i trebuintele superioare, f'i pe cele inferioare atribuie de obicei primelor mai multa valoare. Cu ct este mai nalt nivelul trebuintei, cu att mai larg este cercul identificarii motiva te de iubire: cu att e mai mare numarul oamenilor cu care dragostea ne ndeamna sa ne identificam f'i cu att mai mare este gradul mediu de identificare. Urmarirea f'i gratificarea trebuintelor superioare au consecinte civice f'i sociale pozitive. ntr-o anumita masura, cu ct dorinta este mai nalta, cu att devine mai putin egoista. Satisfacerea trebuintelor superioare este mai aproape de actualizarea sinelui dect satisfacerea trebuintelor inferioare. Trebuintele inferioare sunt mult mai localiza te, mai tangibile si mai limita te dect sunt cele superioare. Foamea ;;i setea sunt mai evidente la nivel corporal dect dragostea, care, la rndul ei, este mai evidenta dect respectul.