Sunteți pe pagina 1din 4

Grupa centrala a Carpatilor Orientali (Carpaii MoldoTransilvani)

Pozitie geografica Limite si unitati de relief vecine: * N Grupa Nordica * S Valea Oituzului si Depresiunea Brasov *V Depresiunea Colinara a Transilvaniei *E- Subcarpatii Moldovei Geneza : Aceasta grupa montana s-a format in cea mai noua orogeneza de pe teritoriul Romaniei, si anume in orogeneza Alpina, care dureza din Cretacic pana in Cuaternar. In a doua jumatate a Neozoicului, respectiv in Neogen, pe rama vestica a Carpatilor Orientali, in urma eruptiilor vulcanice s-au format muntii Calimani - Gutai - Harghita. In prima parte a Cuaternarului, in Pleistocen clima sufera o racire generala, a.i. vf muntilor mai inalte de 2000 m sunt acoperite de ghetari, ce au sculptat : circuri glaciare, vai glaciare, morene. In a doua jumatate a Cuaternarului clima sufera o incalzire, astfel ca se produce o topire a ghetarilor, iar agentul principal modelator ramane apa, care va crea vai, terase, lunci. Caracteristici Relief Altitudinile cele mai mari: 2100 m in varful Pietrosu (Calimani). Altitudine medie: 2000 m. Culmi muntoase dispuse paralele si orientate pe directia NV-SE. Numeroase depresiuni si pasuri: Depresiunea Ciuc pe rul Olt, Depresiunea Giurgeu pe rul Mure, Depresiunea Comaneti pe rul Trotu, Pasul Izvorul Mureului, Pasul Bucin, Pasul Oituz, Pasul Tunad. Inaltimile coboara de la nord spre sud si de la vest catre est. Intalnim relief vulcanic in Muntii Ghiurgeu, Calimani si Harghita, acesti munti fiind mai putin erodati si cu relief vulcanic mai bine pastrat. Apare si un relief carstic: Cheile Bicazului. Exista si relief eolian, creat prin eroziunea muntilor de catre vant: stanci precum Baba Dochia, Piatra Singuratica, etc. Rocile care alcatuiesc aceasta grupa se constituie intr-un mozaic petrografic: vulcanice (in vest), sisturi cristaline (in centru), flis (in estul grupei).

Subunitati Muntii Grupei Centrale a Carpatilor Orientali se impart astfel: Munii vulcanici Munii Climan Munii Gurghiu Depresiunea Vrag Munii Harghita Muntele Ciomatu Depresiunea Giurgeu Depresiunea Ciuc Depresiunea Baraolt

Munii Moldovei Munii Giurgeu Munii Hmau Mare Munii Ciucului Munii Nemira Depresiunea Cain Munii Giumalu Munii Raru Munii Bistriei Depresiunea Bilbor Depresiunea Borsec Munii Ceahlu Munii Tarcu Munii Stnioarei Munii Gomanu Munii Brezun Depresiunea Comneti

Munii Sudici Munii Perani Munii Baraolt Munii Bodoc

Clima Clima este temperat continental Montana, etajata pe altitudini. Exista un fenomen special numit inversiune termica. Se produce cand masele de aer coboara de pe versanti si raman in depresiunile intra montane, astfel ca avem temperature mai scazute in depresiuni si mai ridicate pe versanti. Temperaturi medii anuale sub 8C, ajungand la -1C pe varfuri. Temperatura medie a lunii Ianuarie: -5C (ierni reci). Temperatura medie a lunii Iulie: 18C. Precipitatii abundente (peste 1000 mm/an) si relativ abundente (700-1000 mm/an). Vanturi reci si umede, cu aer rece, zapada ger, brize de vale si de culme.

Ape

Lacuri din bazinul Muresului (Tarnava Mare, Tarnava Mica), Oltului (Lacul Negru), Siretului (Bistrita cu Bistricioara, Bicazl). Lacuri vulcanice (Sf. Ana), de baraj natural (Rou), de acumulare (Lacul Izvoru Muntelui). Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de Tisa), Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate de Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava (colectate de Siret). Apar frecvent izvoare minerale.

Vegetatia Invelisul biogeografic si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice, climatice si substratului geologic. Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie coboara altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord (sub 1000 m), decat in sud. In Carpatii Curburii predomina padurile de fag si la partea superioara in amestec cu molid, in Muntii Moldovei si Obcine predomina padurile de amestec dintre fag si rasinoase, iar in partea de vest (muntii vulcanic) si nord, predomina padurile compacte de rasinoase. Vegetatia subalpina si alpina se intalneste in Ciucas, Caliman si Muntii Rodnei. Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii

Orientali sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau.

Solurile Invelisul de soluri cuprinde: andosoluri, soluri brune acide si andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri brune acide (in zona flisului),, spodosoluri (in zona cristalino-mezozoica), soluri brune (in depresiuni si munti scunzi).

Rezervatii Rezervatiile mai reprezentative sunt: - Creasta Cocosului din Gutai; - Piatra Mare din Muntii Rodnei; - Pestera Izvorul Tausoarelor (Rodna); - tinoave (mlastini de turba) la Poiana Stampei, Gaina, Borsec,etc.; - Codrii de la Slatioara si Pietrele Doamnei (in Rarau), Ceahlau, Lacul Rosu,etc.

Bibliografie: http://www.oocities.org/dmarioara/CarpOrie.htm http://regiuni.famouswhy.ro/grupa_centrala_a_carpatilor_orientali/ http://geografia-romaniei.blogspot.ro/2010/05/grupa-centrala-carpatilor-orientali.html